I.

PRODUSE CU ACTIUNE FIZICA

1. LYCOPODIUM - PEDICUTA

RECOLTAREA
- se face in iulie-august culegandu-se spicele inainte de maturitate

CARACTERISTICI MACROSCOPICE
- pulbere fina, galbena, onctuoasa la pipait, foarte mobile, aderenta, fara miros si gust - pulbere neagra care arde fara fum si flacara

COMPOZITIE CHIMICA
- 50% ulei gras, fitosterine, sporanina, celuloza, subst. minerale bogate in Al

INTREBUINTARE
- se foloseste ca pulbere absorbanta sicativa, in eczeme si ulceratii hepatice, sau ca pudra sicativa la nou nascuti - se foloseste intern in afectiunile gastrointestiale, absorbant al gazelor rezultate din fermentatia intestinala - se administreaza sub forma de pulbere sau comprimate Intra in compozitia medicamentului Carbocif -se foloseste ptr pansamente externe - vata hidrofila sterilizata se foloseste ca pansament, fie ca atare, fie sub forma de fesi sau tifon

2. CARBO MEDICINALIS - CARBUNE MEDICINAL

-se obtine prin calcinarea si carbonizarea diferitelor organe uscate de la animale (sange, oase, carne) si a lemnelor de esenta moale

3. GOSSYPIUM - VATA

- bumbacului se face culegand semintele impreuna cu ghemul de vata care se usuca la soare; - cu ajutorul mijloacelor mecanice se separa de seminte, obtinandu-se bumbacul

- celuloza 90%, ceara, substante grase si minerale

POLIURONIDE
1. AGAR-AGAR - GELOZA
- se gaseste in mucilagul extras din diferitele alge rosii - sub forma de placi sau pamglci de culoare alba sau pana la alb-galbuie, translucide, inodore, cu gust mucilaginos - 90% poliglucide - ca dezintegrant la prepararea comprimatelor, in bacteriologie la presarea mediilor de cultura; - in medicina ptr

combaterea constipatiei cornice; - in farmacie se foloseste la prepararea unor emulsii, ovule si supozitoare

2. LINI SEMEN - SEMINTE DE IN

- se face prin smulgerea plantei care se leaga in snopi si se usuca

3. ALTHAEAE FOLIUM RADIX - inainte sau chiar in - FRUNZA SI RADACINA timpul infloririi DE NALBA MARE

- sunt ovale, rotunjite la o extremitate si ascutite la cealalta, cu suprafata lucioasa, de culoare bruna sau galben-bruna; - inodore dar zdrobite prezinta miros caracteristic de ulei de in, cu gust mucilaginos - frunzele sunt moi la pipait; - radacini sub forma de bucati cilindrice sau despicate de culoare alba cu aschii fibroase la exterior; - au gust dulce, mucilaginos - produsul este format din flori cu corolla galben-aurie, cu miros aromat ce aminteste pe cel de miere

- contine mucilagii, ulei gras, substante albuminoide, saruri de magneziu si potasiu

- actiune laxative

- radacinile: mucilagii, amidon, zaharuri, taninuri, subst. grase, tanin; - frunzele: mucilagii, tannin, flavonoizi - saponine acide si neutre, mucilagii, glucide, flavone, tanin, ulei volatil

- se folosesc intern sub forma de macerat, ca emolient, expectorant si antidiareic; - extern sub forma de gargara in faringite - ca emolient, expectorant si sudorific; -folosit sub forma de infuzii in inflamatiile acute ale bronhiilor si ca diaphoretic - actiune neurosedativa si antispastica; - reduc inflamatia cailor respiratorii; - sedativ in insomnii; - expectorant in bronsite

4. VERBASCI -FLOARE DE LUMANARICA

- la completa inflorire, culegand numai corolla cu staminele care se desprind usor de caliciu

5. TILIAE FLOS - FLORI DE TEI

- cand 60% din flori sunt deschise; - uscarea in poduri bine aerisie sau uscatorii artificiale, la loc ferit de lumina, temp. 35oC

- miros aromat si gust dulceag-mucilaginos

- mucilagii, ulei volatil, tanin, gume, flavone

6. GUMMI ARABICUM - GUMA ARABICA

- prin scurgerile spontane , fie prin inciziile facute in scrota

7. GUMMI TRAGACANTHAE - GUMA TRAGACANTA

- se aduna exsudatul uscat ce s-a scurs prin inciziile practicate pe scoarta tulpinii si prin scurgerile spontane

- sub forma de granule sau bucati de marimea unei alune; - albicioasa sau galbuie; - transparent, inodora cu gust mucilaginos; - solubila in apa rece - bucati sau fragmente translucide foliacee sau lamelare de culoare alba sau slab galbuie, de cosistenta cornoasa si cu striatii radicale si tangentiale; - inodore cu gust mucilaginos

- arabinoza, galactoza, arabane, enzime

- ca emulgator la prepararea emulsiilor si la prepararea comprimatelor si a pilulelor

- basorina, arabina

- la prepararea masei pilulare a comprimatelor si emulgator la emulsiile cu untura de peste

TIOHETEROZIDE
1.SINAPSIS NIGRAE SEMEN SEMINTE DE MUSTAR

RECOLTAREA
- la maturitatea fructelor, inainte de deschidere

CARACTERISTICI MACROSCOPICE
- inodore, dar prin zdrobire si umectare cu apa degaja miros intepator de esenta de mustar, cu gust iute arzator - florile proaspete au miros dezagreabil care, prin uscare, se atenueaza si devin placut mirositoare, iar gustul dulceag mucilaginos apoi devine iute

COMPOZITIE CHIMICA
- sinigrina, mucilagii, ulei gras, mirozinaza

INTREBUINTARE
- in cataplasme ca rubefiant (izolator)

2. SAMBUCI FLOS - FLOARE DE SOC

- cand 75% din flori sunt deschise, pet imp frumos si se usuca in cel mult 48 de ore, la soare, ptr a evita innegrirea

- ulei volatil, rutozid, tanin, mucilagii, vitamina C

- diaforetic, diuretic, sudorific, emolient, antireumatic; - ceaiul: in combatarea racelii si a gripei, inlesneste transpiratia

3. VITIS IDAEAE FOLIUM - FRUNZA DE MERISOR

- in tot timpul sezonului, dar se recomanda in perioada de maxima inflorire, pet imp uscat si inflorit

- de culoare verde-inchis; - gust astringent

- arbutina, metilarbutina, tanin, ceara, flavones, vitamina C

- diuretic si antiseptic al cailor urinare sub forma de infuzie

ANTRACENOZIDE
1. RHEI RHIZOMA - RIZOM DE REVENT
- toamna de la plantele de 7-8 ani si dureaza pana la caderea zapezii, cand se scot din pamant, se despica longitudinal si se usuca in uscatorii artificiale sau poduri bine ventilate - primavara cand se desprind usor de pe lemn, prin taieturi inelare - pulbere de culoare galbena-portocalie - antrachinone libere (crizofanol, reumemodina, reina) si antrachinone glicozidate (crizofeneina, glucoemodina, tanoglicozide - contine antraglicozide: glucofrangulina, frangulina, tanin, mucilagii, subst minerale - contine rezine si aloine - ca purgativ in doze de 1-3 g; - antidiareic 0.10-0.50 g

2. FRANGULAE CORTEX - COAJA DE CRUSIN

- coaja se prezinta in bucati tubulare sau in forma de jgheab, inodore, cu gust amarui; coloreaza saliva in galben - saburl se prezinta sub 2 forme: translucid si opac, in functie de modul de evaporare; are miros particular si gust amar, solubil in apa fierbinte, alcool

- laxative si purgative

3. ALOE - SABUR

- se obtine prin scurgerea sucului din frunze, prin extragerea cu ajutorul apei fierbinti sau prin presare

- prezinta efect tonic, mareste pofta de mancare

HETEROZIDE CARDIOTONICE
1. DIGITALIS PURPUREAE FOLIUM - FRUNZE DE DEGETEL
- de la cele din anul al 2lea se recolteaza frunzele bazilare inainte de dezvoltarea tulpinii, iar cele de pe tulpina inainte de inflorire - fructul este o capsula cu numeroase seminte mici - in primul an, culeganduse frunzele bazale complet dezvoltate; - cu aspect de degetar, de culoare roz sau rosiepurpurie, cu pete rosii; - frunzele contin heterozide cardiotonice - in insuficientale cardiace, intarind si normalizand bataile inimii si producand o diureza care poate ajunge pana la 31/zi; - se intrebuinteaza sub forma de pulbere, pilule, comprimate(Digitalis) sau glicozide cardiotonice purificate - semintele sunt ovale, lanceolate sau eliptice, ascutite, de culoare galbenaverzuie pana la galbenabruna cu miros particular - recoltarea partilor aeriene se face in perioada infloririi - tulpini sterile si fertile, cu frunze alterne, sesile, filiforme; - florile aurii, solitare, cu gust amar - pana la 8% strofantozide, ulei gras, saponine, mucilagii, enzime - cardiotonic sub forma de solutie injectabila sau tinctura

2. STROPHANTI SEMEN - SEMINTE DE STROFANT

3. ADONIDIS HERBA - IARBA DE RUSCUTA DE PRIMAVARA

- contine glicozide cardiotonice: adonidozida, adonivernozida, adonivernitina - glicozide cardiotonice: convalozida si

- insuficiente cardiace

4. CONVALLARIAE HERBA IARBA DE LACRAMIOARA

- se face in momentul infloririi;

- frunze intregi, ovale; - gust la inceput dulceag,

- tonic cardiac;

- se usuca repede, ferrite de lumina

apoi amar si iute

convalatoxina, - stimuleaza diureza convalarina, ulei volatil

SAPONOZIDE
1. PRIMULAE RADIX - RADACINA DE CIUBOTICA CUCULUI
- recoltarea rizomilor si a radacinilor se face primavara - forma cilindrica cu striatii longitudinale de culoare albicioasa, cu miros aromat si gust iritant - contine pana la 10% saponine triterpenice, heterozide, ulei volati;, amidon, tanin, enzime, flavone - expectorant, emetic, secretolitic in tuse si bronsite sub forma de infuzii, decoctii sau extract fluid

2. SAPONARIAE RADIX - RADACINA DE SAPUNARITA, CIUIN ALB

- radacinilor de sapunarita se face toamna

- bucati cilindrice de rizomi si radacini de culoare brunaroscata; -miros slab, gust dulceag, mucilaginos, apoi amarui si iritant

- pana la 10% saponine - expectorant triterpenice, glucide, gume, subst. minerale

3. EQUISETI HERBA - COADA CALULUI

- recoltarea tulpinilor se face pe la mijlocul verii

- tulpini aspre, cu gust dulce acrisor

- dioxid de siliciu, saponine, flavone, acizi organici, rezine, ulei volatil - pana la 10% glicirizina, flavone, rezine, amidon, si un

- diuretic

4. LIQUIRITIAE RADIX - RADACINA DE LEMN DULCE

- se face toamna

- suprafata externa brunacenusie, cu gust dulce urmat de o slaba iuteala si

- expectorant, diuretic, edulcorant

amaraciune

hormon estrogen de natura steroidica

TANINURI
1. QUERCUS CORTEX - COAJA DE STEJAR
- primavara, cand incepe circulatia sevei, decojind tulpinile tinere, dupa care se usuca in uscatorii - coaja se prezinta sub forma de jgheab; - inodora, umezita cu apa, miroase a argaseala; - gustul este astringent - tanin - astringent, hemostatic, antiseptic in enterite; - local se aplica in faringite, gingivite; - ceaiul antidiareic; - antidote in intoxicatiile cu metale grele si alcaloizi

2. GEI RHIZOMA - RIZOM DE CERENTEL

-toamna dupa incetarea vegetatiei, sau primavara inainte de aparitia frunzelor; - se usuca la temp. de 350C

- bucati recurbate de 5-7 cm, formate din rizomi cu suprafata striata si radacini de 1-2 mm; -miros aromatic, characteristic de cuisoare si gust astringent amarui - frunze de culoare verdedeschis, acoperite pe partea dorsala de peri matasosi

- 10-20% tanin, ulei volatil, subst amare, mucilagii, geina

- astringent in combaterea diareelor - actiune calmanta si dezinfectanta

3. POTENTILLAE HERBA - COADA RACULUI

- in timpul infloririi, fara radacini

- tanin, flavone, substante amare

- antidiareic, antidizenteric, combaterea ulceratiilor, actiune antispastica

4. MYRTILLI FRUCTUS - FRUCT DE AFIN

- la completa maturizare - se usuca la temp. de 600C

- fructe sferice, zbarcite la exterior, miros slab, cu gust placut dulce-acrisor si usor astringent

- contine tanin, zahar, acid citric, acid malic

- in alimentatie - in medicina in combaterea diareelor si a colitelor de fermentatie

SUBSTANTE AMARE
1. GENTIANAE RADIX - RADACINA DE GENTIANA
- se face toamna - radacina se prezinta in bucati de 10-15 cm lungime si 0.3-0.6 cm diametru; -culoare bruna-roscata, cu gust amar - glucozide amare, gentiopicrina - stomahic si tonic amar; - se adm. sub forma de tinctura sau extract moale

2. CENTAURII HERBA - IARBA DE FIEREA PAMANTULUI 3. ABSINTHII HERBA - IARBA DE PELIN

- se face in timpul infloririi, culegand toata partea aeriana

- fragmente de tulpini cu frunze si flori, cu gust foarte amar

- glucozide amare: eritaurina, eritrocentaurina, eritramina - ulei volatil de culoare albastra, tanin, rezine, flavone, subst. amare

- tonic amar, sub forma de infuzie sau extract moale

- ramurilor, a varfurilor inflorite si a frunzelor bazale se face la inceputul infloririi

- este format din frunzele izolate, fragmente de ramuri si tulpini nelignificate, de culoare verde-cenusie cu miros puternic aromat si gust puternic amar

- tonic amar, stomahic, constipatii

4. TARAXACI RADIX - RADACINA DE PAPADIE

- toamna tarziu, dupa distrugerea partilor aeriene

- bucati alungite cu suprafata neagra, cu sectiunea albicioasa, cu miros slab si gust pronuntat amar

- taraxicina, taraxacerina, tanin, inulina, rezine

- tonic amar, depurative, colagog, sub forma de decoct

ULEIURI VOLATILE
1. LAVANDULAE FLOS - FLORI DE LEVANTICA
- florile se recolt. inainte de deschiderea corolei - bractee ovate, brune, membranoase, cu miros placut aromat, gust usor amarui - fructe glabre, globuloase, galbene; - miros placut caracteristic, gust puternic aromat - ulei volatil, geraniol, acetat de linalil - sedative, antiseptic, antispastic

2. CPRIANDRI FRUCTUS - FRUCTE DE CORIANDRU

- fructelor se face cand 70% din fructe sunt aproape mature

- 1% ulei volatil, pectine, lipide, mucilagii si rezine

- proprietati carminative si stimulente ale secretiilor gastrointestinale, indicat in anorexii, dispensii - diaree, dispensii, greata, spasme pilorice, colagogcoleric, colecistite si spasme gastrointestinale, in diskinezii biliare, colecistite; - ca stimulent stomahic si antispasmodic; - corector al gustului si mirosului unor medicamente

3. MENTHAE FOLIUM - FRUNZA DE IZMA BUNA

- cand 75% din plante sunt - frunze verzi, miros iute, aromat specific de mentol, inflorite gust iute, intepator, racoritor

- 1-3% ulei volatil, constituit din 50% mentol liber, metona, acetat si valerianat de metil, limonen, cineol, tanin, flavone si o subst. amara

4. CARVI FRUCTUS - FRUCTE DE CHIMION 5. CAMPHORA - CAMFOR

- inainte de completa maturizare

- fructe alungite, cu miros caracteristic puternic aroma, gust intepator amarui - incolor, translucid, unctuous la pipait, cu structura cristalina, miros patrunzator, caracteristic si gust iute, putin amar, lasand o senzatie de racoare - capitule florale conice, goale la interior, de culoare galbena, cu flori ligulate albe pe margini; - miros placut, gust usor amarui - 1.5% ulei volatil de culoare albastra, apigenina, gume, mucilagii, rezine, subst amare, colina

- stimulant al secretiilor gastrice, carminativ

- tulpinile arborilor care au atins varsta de 50 de ani

- intern ca analeptic cardiac si respirator sub forma de sol. injectabile uleioase

6. CHAMOMILLAE FLOS - FLOARE DE MUSETEL

- capitulelor se face din luna mai, pe timp uscat

- stomahic, in tratam. ranilor, inflamatiilor, antiseptic si cicatrizant sub forma de infuzie; - florile intra in compozitia ceaiurilor: anticolic, gastric, sudorific, ptr gargara - in afectiunile gastrice si hepatice, ca stomahic, aromatic amar si antispastic; - extern sub forma de bai si comprese, ca antiinflamator, calmant si dezinfectant

7. MILLEFOLII FLOS - FLORI DE COADA SORICELULUI

- in timpul infloririi, in zilele inflorite

-inflorescente formate din capitule cu marginea bruna, miros aromatic, gust amarui, usor sarat

- ulei volatil albastru, tanin, substante amare

8. ANISI VULGARIS FRUCTUS - FRUCTE DE ANASON

- fructelor se face inainte de completa lor maturitate, cand incep sa se ingalbeneasca

- fructe piriforme, brunecenusii; - miros placut, gust dulceag aromatic

- pana la 3% ulei volatil, lipide, protide, amidon, colina, zaharuri

- stomahic, carminativ si aromatizant, galactagog, sub forma de infuzie; Contraindicat in gastrite, ulcer gastric, enterocolite acute si cronice

II. PRODUSE CU ACTIUNE FIZICA

1. VALERIANAE RHIZOMA CUM RADICIBUS - RIZOMUL CU RADACINA DE ODOLEAN

RECOLTAREA
- rizomilor si a radacinilor se face toamna, la sfarsitul vegetatiei

CARACTERISTICI MACROSCOPICE
- culoare bruna-deschisa; - miros caracteristic de valeriana, gust dulceag aromat, apoi amarui

COMPOZITIE CHIMICA
- ulei volatil, alcaloizi, rezine, tanin, mucilagii, alfa-metilpiril-cetona, fitosteroli

INTREBUINTARE
- ca sedativ in diverse stari de excitatie manifestate prin insomnii, nervozitate sau nevroze cardiace, sub forma de infuzie, extract sau tinctura - in terapie ca sedativ, sub forma de tinctura, extract fluid, sirop

2. CRATAEGI FLOS ET FRUCTUS - FLOAREA SI FRUCTUL DE PADUCEL

- florilor si a frunzelor tinere se face inainte de inflorire, separat sau impreuna cu frunzele; - fructele se culeg fara codite toamna, cand se inrosesc

- frunzele si florile prezinta miros caracteristic si gust amarui; - fructele de culoare rosuinchis, inodore, cu gust acrisor-astringent

- frunzele si florile contin flavone, colina, procianidine, trimetilamina, glucide, sorbitol si ulei volatil; - fructele contin saponine, vit. B si C, tanin, flavone, antociane, subst. carotinoidice, colina, acetilcolina - contine o subst. glicozidica, pasiflorina, de natura alcaloidica, cu gust amar

3.PASSIFLORAE HERBA - FLORI DE PASIFLORA

- tulpinilor nelignificate cu frunze si flori se face in timpul infloririi sau inainte de inflorire

- fragmente de tulpini nelignificate cu frunze divizate in 3-5 lobi ovali cu marginea fin sectata

- sedativ nervos si antispasmodic, sub forma de tinctura

III. VITAMINE
1. CYNOSBATI FRUCTUS - FRUCTELE DE MACES

RECOLTAREA

CARACTERISTICI MACROSCOPICE

COMPOZITIE CHIMICA
- vit. C 0.5-9%, pectine, tanin, acizi organici, vit. B2 si K1, pigmenti carotinoidici, flavone

INTREBUINTARE
- in terapie ca tonic, diuretic si colagog sub forma de decoct 3-5%

- pseudofructelor se face - fructele false prezinta o in faza in care au culoarea culoare rosie-caramizie pana rosie, inainte de a incepe la rosu-inchis; sa se inmoaie; - inodore, cu gust acrisor, - ptr a nu se pierde vit. C datorita acizilor organici si fructele trebuie uscate vit. C 0 despicate, la temp. de 90 C - pulbere de culoare cenusiealbicioasa sau galbenadeschis, aderenta, formata din celule eliptice sau aglomerate, cu miros si gust particulare - stigmatelor si a stilurilor se face inainte de fecundare, cand porumbul este in lapte - de culoare galbena-bruna, cu miros slab caracteristic si gust dulceag, mucilaginos

2. FAEX MEDICINALIS - DROJDIE DE BERE

- proteine, aminoacizi, enzime, grasimi ,vit. B1 B2 B5 B6 B7 B8 B12 , PP, iar in cantitati mici vit. A, C, D, E

- luata pe cale bucala inainte sau in timpul meselor, neutralizeaza anumite toxine ale organismului; - excipient pilular

3. MAYDIS STIGMATA - MATASE DE PORUMB

- contine flavone, saponine, saruri de potasiu, tanin, ulei volatil, ceara, vit. B3 C, E , K3

- diuretic - in tratamentul cistopielitelor si a eliminarii calculilor renali mici; - uleiul de germeni de porumb se utilizeaza ptr scaderea continutului colesterolului din sange si in cosmetica

IV. SUBSTANTE REZINOASE

1. BENZOE - SMIRNA, REZINA BENZOE

RECOLTAREA
- se produc incizii in lemn; - in timpul caldurilor mari, cand se produce o secretie de culoare alba care se ingalbeneste in contactul cu aerul, apoi se brunifica si se intareste sub forma de granule

CARACTERISTICI MACROSCOPICE
1. BENZOE DE SIAM - bucati plate sau mase compacte in care se gasesc granule de diferite marimi; - la exterior este de culoare galbena-bruna sau rosiatica, albicioasa la interior, complet solubila in alcool, miros vanilat si gust aromatic si putin iute. 1. BENZOE DE SUMATRA - blocuri cubice sau o masa de culoare cafenie in care se gasesc granulatii migdaloide; - mirosul este mai putin pronuntat si mai putin fin

COMPOZITIE CHIMICA
1. BENZOE DE SIAM - contine benzonat de coniferil, acid benzoic liber, acid siarezinolic si vanilina. 1. BENZOE DE SUMATRA - esterii acidului cinamic cu alcool coniferilic, acid benzoic, acid cinamic, vanilina

INTREBUINTARE
- pe cale orala ca expectorant, antiseptic si cicatrizant sub forma de tinctura - extern in dermatologie si cosmetica

2. BALSAMUM PERUVIANUM - BALSAMUL DE PERU

- in urma inciziilor si a leziunilor ce se practica pe scoarta trunchiului, urmate de flambarea locurilor incizate

- se prezinta sub forma de lichid limpede, foarte dens; - culoare bruna-negricioasa, miros placut vanilat, cu gust iute aromat si amar;

- cinameina, rezine, acid benzoic si cinamic liberi, vanilina si cumarina

- antiseptic, cicatrizant, in plagi si ulcere cronice, sub forma de ungvente

3. BALSAMUM TOLUTANUM - BALSAMUL DE TOLU

- se fac incizii in forma de V pe scoarta arborelui

- bucati dure, friabile, de diferite forme, de culoare galbena-bruna sau rosiebruna, aromatic de vanilie, gust amarui; - insolubil in apa, solubil in alcool, cloroform, acetona, solutii de hidroxizi; - putin solubil in eter; - greu solubil in eter de petrol si sulfura de carbon

- acid cinamic, acid benzoic liber, cinameina, rezine, vanilina

- in terapie, ca moderator al secretiei bronsice si ca expectorant; - in bronsite si alte afectiuni ale cailor respiratorii, sub forma de tinctura si sirop de Tolu