Capitolul I Contabilitatea este atat o stiinta cat si un domeniu al practicii integrat in sistemul informational in vederea luarii deciziilor la nivel

micro si macro economic. Multa vreme nu s-a ajuns la o parere unitara privind caracterul de stiinta, tehnica sau arta a contabilitatii, prin urmare, aceasta fiind considerata o arta dupa unii si o tehnica dupa altii, ambele conceptii, bazandu-se pe empirism si fiind lipsite de fundament stiintific deoarece contabilitatea intruneste elementele constitutive ale stiintei. Prin geneza, contabilitatea a aparut din nevoia de a raspunde in plan informational si decizional la problema gestionarii in conditii de eficienta a valorilor economice separate patrimonial. Informatia, element in jurul caruia gliseaza toate actiunile omului in context social-economic, are in domeniul economico-financiar drept principal furnizor contabilitate. Ea constituie componenta principala a sistemului informational a unei intreprinderi, servind in acelasi timp si altor destinatari ai informatiei contabile. atele contabilitatii trebuie! - sa fie la indemana celor care au notiuni asupra pietei afacerilor si asupra economiei in general si care doresc sa studieze informatiile furnizate cu o corectitudine suficienta" - sa permita investitorilor si creditorilor sa-si faca o opinie asupra rezultatelor pe care le asteapta de la intreprindere, asupra resurselor acesteia si asupra circumstantelor care le pot altera" - sa furnizeze indicatii asupra obligatiilor sale si drepturilor actionarilor" - sa furnizeze date despre lichiditatea, solvabilitatea si miscarile de fonduri ale intreprinderii" - sa constituie pentru stat un instrument de cunoastere in vederea determinarii diferitelor impozite, a veniturilor si averii intreprinderilor precum si operatiilor realizate de aceasta" - sa faca eventuale comentarii si sa dea explicatii care sa permita utilizatorilor sa exploateze mai bine datele. In masura in care obiectivul contabilitatii # acela de a da o imagine fidela a patrimoniului, rezultatelor si situatiei financiare ale intreprinderii, a fost atins, o sinteza a tuturor elementelor constituite ale activitatii acesteia trebuie comunicata utilizatorilor care au nevoie si au dreptul la aceasta. $cest deziderat este infaptuit prin intocmirea unor documente financiare ce prezinta intr-o maniera sintetica, fidela, clara si completa respectand o anumita periodicitate si anumite reguli de intocmire, ansamblul aspectelor economico-financiare ale intreprinderii. % imagine fidela nu inseamna automat imagine detaliata &'u neaparat, de exemplu, fotografiind fiecare arbore a padurii obtine o imagine clara, neta a ansamblului. % fotografie aeriana este preferabila pentru a-ti face o parere despre intindere, consistenta, densitatea sa(. )ot asa, documentele de sinteza contabila pun in evidenta, cu ajutorul unor indicatori sintetici, sub forma recapitularilor si centralizarilor totalitatea aspectelor care poate conduce la formarea unor judecati asupra patrimoniului situatiei financiare si rezultatelor intreprinderii.

'evoia de informare periodica a condus la determinarea rezultatelor sau calcularea unor marimi necesare in stabilirea obligatiilor fiscale, pe etape de viata ale intreprinderii. $stfel, s-au creat o varietate de imagini temporale asupra exercitiului financiar. &'evoia de a masura patrimoniul, deci structura intreprinderii si rezultatul devine sarcina cu anumita regularitate. Pentru protectia actionarilor si drepturilor tertilor, periodicitatea si regulile de organizare a lucrarilor de sinteza contabila cade in sarcina statului(. +eferindu-ne la realitatile tarii noastre, conform regulamentelor actuale in materie contabila se are in vedere pentru intocmirea unor documente financiare durata unui an calendaristic. $nsamblul aspectelor legate de situatia intreprinderii la sfarsitul anului si al exercitiului financiar este reflectat cu ajutorul bilantului contabil. Elaborarea acestuia trebuie sa respecte anumite reguli de intocmire, verificare, aprobare si publicare in scopul utilizarii unei terminologii precise si identice pentru toti utilizatorii informatiei contabile. $ceste reguli sunt prevazute in cadrul normelor contabile cuprinse in legea contabilitatii nr. ,-.*/,* si in +egulamentul de aplicare a acesteia aprobata prin 0.1.! nr. 234.*4 decembrie *//5. )ot in cadrul documentelor de sinteza contabila se inscriu si (+aportarile trimestriale ale agentilor economici( a caror intocmire e reglementata prin norme metodologice ale Ministerului 6inantelor emise anual.

Capitolul II Prezentarea generala si statutul societatii Com Divers SRL 1.1 Act constitutiv al societatii cu raspundere limitata Com Divers SRL Membrii fondatori! *. P%PE7C8 $' +EI, cetatean roman, nascut in 9ucuresti la data de 3:.*-.*/;3, domiciliat in 9ucuresti, str. Polona, nr. ;, bl. $, sc. -, et. 5, ap. -,, sect. * si -. 9$IC8 C%'7)$')I', cetatean roman, nascut in )imisoara la data de -3.3/.*/;- domiciliat in Cluj-'apoca, 9-dul 8nirii, nr. -4, bl. C*, sc. *, et. *, ap. *:, jud. Cluj, au convenit infiintarea unei societati cu raspundere limitata in baza disponibilitatilor <egii nr. 5*.*//3 si a %81 nr. 5-.*//2. 1.2 Denumire !orma "uridica sediul si durata de !unctionare $rt. *. enumirea societatii este &Com ivers( 7+<, denumire convenita in forma verificarii anterioritatii firmei %ficiul +egistrului Comertului 9ucuresti si a rezervarii nr. 33*:/,2.-3.3/.*//2. In toate documentele, facturile, publicatiile si alte acte ce emana de la societate, denumirea acesteia va fi urmata de cuvintele &7ocietate cu +aspundere <imitata( sau initialele &7+<(, de sediul societatii si de numarul de inmatriculare la +egistrul Comertului. $rt. -. 7ocietatea comerciala &Com ivers( 7+< este persoana juridica romana, avand forma de societate cu raspundere limitata si isi desfasoara activitatea in conformitate cu prezentula act constitutiv si cu legile romane in vigoare. $rt. 5. 7ediul societatii este in +omania, 9ucuresti, str. Polona, nr. ;, bl. $, sc. -, et. 5, ap. -,, sect. *. 7ediul societatii vca putea fi schimbat pe baza hotararii adunarii generale a asociatilor, cu respectarea dispozitiilor legale. $rt. 4. urata de functionare a societatii este nelimitata. 1.# $%iectul de activitate $rt. :. 7ocietatea va avea ca domeniu de activitate principal comertul cu ridicata cu bunuri de consum, altele decat cele alimentare =:*4>, iar ca obiect de activitate principal comertul cu ridicata cu produse din ceramica, sticlarie, tapete si produse de intretinere si suratenie, de uz casnic si industrial =:*44>. 7ocietatea va putea desfasura si alte activitati dupa cum urmeaza! - activitatea de comert cu ridicata cu aparate electrice de uz casnic, aparate de radio si televizoare, discuri si benzi, echipamente si accesorii de iluminat =:*45>" - activitatea de comert cu amanuntul in magazine specializate a articolelor de iluminat si articolelor de menaj divers! tacamuri, vesela din sticla, portelan, ceramica si metal =:-44>. In vederea realizarii obiectului de activitate, societatea isi va deschide puncte de vanzare in 9ucuresti si in toate judetele tarii si depozite pentru o mai buna desfasurare a activitatii propuse. )otodata, societatea va putea indeplini toate operatiunile financiare imobililare, mobiliare care vor fi considerate necesare sau utile. 7ocietatea va putea detine atat direct cat si indirect parti sociale sau actiuni in alte societati private sau de stat cu obiect de activitate analog sau asemanator, prin investitiile stabile prin limitele permise de lege =excluzand orice intentie de activitate speculativa>.

7ocietatea va putea sa isi realizeze obiectul sau de activitate, atat in +omania cat si in strainatate cu respectarea legislatiei in vigoare si poate lua toate masurile considerate necesare sau folositoare pentru realizarea obiectului de activitate. %biectul de activitate poate fi modificat, respectiv restransa sau extins la alte activitati prin hotararea adunarii generale a asociatilor, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare, legate de publicitate si inregistrare la organele competente. 7ocietatea va putea sa isi infiinteze filiale precum si sucursale si puncte de lucru, fara personalitate juridica, in tara si in starinatate in vederea realizarii obiectului de activitate si cu respectarea dispozitiilor imperative ale legislatiei in vigoare. 1.& Capitalul social $rt. ;. Capitalul social subscris este in numerar, in valoare de -.333.333 lei, impartit in -3 parti sociale a cate *33.333 lei fiecare parte sociala, cu mentiunea ca la data de autentificare a prezentului $ct Constitutiv capitalul social a fost varsat integral. Capitalul social va avea urmatoarea structura de participare! *. P%PE7C8 $' +EI cu un aport de *.;33.333 lei, reprezentand *; parti sociale a cate *33.333 lei fiecare parte sociala, numerotate de la * la *;, deci ,3? din capitalul social si -. 9$IC8 C%'7)$')I' cu un aport de 433.333 lei reprezentand 4 parti sociale a cate *33.333 lei fiecare parte sociala, numerotata de *2 la -3, deci -3? din capitalul social. $rt. 2. Capitalul social poate fi majorat pe baza deciziei adunarii generale a asociatilor, cu respectarea procedurii legale si a formalitatilor de publicitate. $rt. ,. 6iecare parte sociala subscrisa de asociati confera acestora dreptul la vot in adunarea generala a asociatilor, dreptul de a alege si a fi ales in organele de conducere, dreptul de a participa la rezultatele activitatii cat si dreptul de control asupra societatii. $rt. /. Partile sociale sunt indivizibile fapt pentru care societatea nu recunoaste decat un singur proprietar pentru fiecare parte sociala. Cesiunea partiala sau totala a partilor sociale intre asociati si fata de terti, se poiate face numai pe baza hotararii generale a asociatilor, cu respectarea dreptului de preeruptiune a asociatilor, cu efect in urma inscrierii in +egistrul Comertului. In urma decesului unuia dintre asociati, partile sociale ale acestuia se transmit mostenitorilor. $rt. *3. 7ocietatea va avea un registru al asociatilor in care se vor inscrie, dupa caz, numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea. 1.' Pro!it si pierdere $rt. **. Partea fiecarui asociat la profit si pierdere va fi proportionala cu capitalul social subscris de fiecare asociat, respectiv! P%PE7C8 $' +EI # ,3? 9$IC8 C%'7)$')I' # -3? %bligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii raspund numai cu cota lor de capital. +epartizarea anuala a profitului se face conform hotararii adunarii generale a asociatilor. 2.1 Conducerea si administrarea societatii $rt. *-. Conducerea societatii se va face de catre asociati constituiti in adunarea generala care se va intruni ori de cate ori este nevoie si cel putin o data pe an pentru a

decide in legatura cu activitatea societatii si a aproba bilantul contabil annual si repartizarea profitului. $dministratorii constituiti in consiliul de administratie vor exercita puterile conferite impreuna, iar deciziile vor fi luate in unanimitate, cu exceptia operatiilor ce se incadreaza in limitele operatiilor comertului pe care il exercita societatea. In cazul in care unul dintre administratori se opune efectuarii operatiei, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social. Consiliul de administratie va alege dintre membrii sai un presedinte si poate alege si un vicepresedinte care sa inlocuiasca presedintele in cazuri de absenta sau impedimente. Consiliul se reuneste atat la sediul societatii cat si in alte parti, in mod expres prevazandu-se posibilitatea de a se reuni pe teritoriul judetului Cluj, ori de cate ori presedintele considera necesar sau cand se face cerere scrisa de catre unul dintre membrii sai. Pentru valabilitatea deliberarilor Consiliului de $dministratie, se cere prezenta efectiva a majoritatii membrilor sai. 0otararile Consiliului rezulta din procesul verbal semnat de presedinte. Consiliul de $dministratie va putea stabili o valabilitate interna de comunicare prin fax, comunicare care ii va angaja pe administratori intre ei si fata de societate. #.1 (orta de munca $rt. *5. $ngajarea personalului societatii se face pe baza contractelor individuale de munca care se inregistreaza la camera de munca sau prin contracte civile privind prestarea de servicii =pentru colaboratori>. 'ivelul salariilor pentru personalul societatii se stabileste si poate fi modificat de catre adunarea generala a asociatilor. #.2 )videnta activitatii economico*!inanciare $rt. *4. Evidenta contabila se organizeaza si se tine potrivit reglementarilor in vigoare. 7ocietatea va intocmi anual bilantul contabil si contul de profit si pierderi. In cazul in care buna functionare a societatii implica necesitatea asigurarii unui control asupra actelor si operatiunilor administratorilor, adunarea generala a asociatilor va desemna un cenzor, expert contabil, stabilind totodata indemnizatia ce I se cuvine. repturile si obligatiile cenzorului sunt cele reglementate unitar prin lege. #.# Cesiunea partilor sociale $rt. *:. Partile sociale sunt transferabile in mod liber prin succesiunea in caz de deces, in schimb, transferabilitatea lor totala sau partiala prin act intre vii este supusa urmatoarelor limitari! asociatul care doreste sa cedeze total sau partial partile sociale pe care le detine, va face o oferta in scris celorlalti asociati care au dreptul sa cumpere proportional cu cota pe care o poseda. $sociatii iso vor exprima optiunea in scris in termen de *: zile de la data comunicarii, iar Presedintele consiliului de administratie va avea obligatia de a instiinta asociatul ofertant asupra deciziei celorlalti asociati. @aloarea cotei va fi determinata de un expert in materie, pe baza datelor continute in ultimul bilant aprobat si a balantei din momentul evaluarii. %data fixat pretul de vanzare al cotei, va fi comunicat asociatilor care si-au exprimat dorinta de a cumpara, acestia avand obligatia sa verse in termen de *: zile de la comunicare -3? din pret, cu titlu de avans, restul de ,3? din pret va fi varsat in termen de /3 de zile, in caz contrar, pierzandu-se dreptul de cumparare" numai si numai din acel moment se va face transferul de proprietate al cotei.

&.1 (orta ma"ora $rt. *;. $sociatii vor fi executati de raspundere in indeplinirea obligatiilor din prezentul act constitutiv in caz de forta majora. Prin cazuri de forta majora se inteleg! evenimente de neprevazut si de neinlaturat si care nu au putut fi evitate, aparute dupa semnarea prezentului act constitutiv =razboi, inundatii, cutremure, incendii, catastrofe si alte cazuri similare independente de vointa partilor>. &.2 Dizolvarea si lic+idarea societatii $rt. *2. izolvarea societatii se face prin acordul de vointa al partilor si in celelalte cazuri prevazute de lege. Moartea unui asociat nu duce la dizolvarea societatii, aceaasta putand sa-si continuie activitatea cu mostenitorii celui decedat, cu acordul asociatilor ramasi in viata. In lipsa acestui acord, daca continuarea activitatii este posibila, mostenitorii vor fi indreptatiti sa primeasca annual dividendul ce i s-ar fi cuvenit asociatului decedat, ce va fi inpartit intre mostenitori in parti egale. $rt. *,. In caz de dizolvare, societatea va fi lichidata de un lichidator desemnat de adunarea generala a asociatilor. <ichidatorul va intocmi un inventar, va evalua bunurile societatii si va incheia un bilant prin care se va constata situatia exacta a activului si pasivului social. )otodata va intocmi un registru cu toate operatiunile in ordine cronologica. &.# Solutionarea litigiilor $rt. */. )oate litigiile dintre partile semnatare in legatura cu executarea prevederilor prezentului act constitutiv, se vor solutiona de catre parti pe cale amiabila sau de catre persoane special imputernicite. In caz contrar, partea nemultumita se poate adresa instantelor de judecata competente. <itigiile nascute din raporturi contractuale ale societatii vor fi supuse spre solutionare Comisiei de $rbitraj de langa Camera de Comert si Industrie a +omaniei. &.& Dispozitii !inale $rt. -3. 7emnatarii prezentului act constitutiv se angajeaza sa nu participe ca salariati sau asociati la o alta societate privata care are acelasi obiect de activitate ca cel care face obiectul prezentului act constitutiv. $csta poate fi modificat in raport cu cerintele ce vor apare pe baza hotararii adunarii generale a asociatilor, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare. +edactat in : =cinci> exemplare si autentificat la 9iroul 'otarului Public din 9ucuresti, strAAAAA.., sectorAA.. $sociati,

Capitolul III Pasivul patrimonial Pasivul patrimonial reflecta sursele de provenienta ale bunurilor si valorilor economice utilizate de un agent economic, care pot fi procurate pe doua cai principale! - finantare proprie, facuta de titularul de patrimoniu" - finantare straina, asigurata de terte persoane sub forma de imprumuturi si alte obligatii ce urmeaza a se restitui sau a plati. In raport cu forma de finantare si cu gradul de exigibilitate in contabilitate sunt evidentiate doua categorii de surse economice! *. capitaluri proprii =surse proprii # pasive interne> -. obligatii =datorii, capital strain, pasive externe>. Capitalul este o categorie economica care exprima totalitatea resurselor materiale care prin asociere cu ceilalti factori de productie participa la realizarea de noi bunuri economice cu scopul de a obtine profit. in punct de vedere financiar-contabil, capitalurile detinute de agentii economici reprezinta componente ale pasivului patrimonial destinat a finanta de o maniera durabila activul patrimonial. Pe considerentul ca ele se afla la dispozitie agentilor economici pe o perioada mai mare de timp, de regula mai mare de un an, ele poarta denumirea de capitaluri permanente. Capitalurile se formeaza la inceputul activitatii unitatilor economice =unitatilor patrimoniale>, se modifica prin cresterea sau diminuarea pe parcursul desfasurarii activitatii si se lichideaza la incetarea existentei unitatii. Capitalurile se manifesta sub diverse forme si sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul conturilor din Clasa *, denumite conturi de capitaluri. In functie de provenienta si apartenenta lor, capitalurile permanente pot fi structurate astfel! *. Capital care se manifesta sub forma! - capitalului individual, detinut de intreprinzatori individuali, fiind integral proprietatea acestor - capitalul social care este specific societatilor comerciale, fiind reprezentat de partile sociale in societatile de persoane si de actiuni in societatile de capitaluri - prime legate de capitaluri - diferentele din reevaluare. -. Rezerve asimilate capitalurilor, concretizate in! - rezerve legale - rezerve statutare - alte rezerve. 1. Continutul si structura capitalului propriu. Capitalul propriu reprezinta sursa proprie permanenta a activelor patrimoniului. Capitalul propriu este parte de capital pusa la dispozitia intreprinderii de catre proprietari! intreprinzatori individuali, asociati sau actionari si apartine de drept proprietarilor, deci nu este exigibil =rambursabil>. Capitalul propriu este completat de capitalul strain care provine de la terti si care este rambursabil, adica devine exigibil

la un anumit teren, care poate fi termen lung sau scurt. Capitalul propriu impreuna cu capitalul exigibil pe termen lung formeaza capitalul permanent al intreprinderii. In capitalul propriu se mai cuprind si unele societati comerciale sunt necesare mijloace necesare si banesti care suntaduse de catre asociati si actionari sub forma de aport la societate. $portul este valoarea pe care acestia se angajeaza s-o aduca la societate. $portul la societate poate fi de doua feluri! in natura, sub forma diferitelor categorii de bunuri de natura imobilizarilor si activelor circulante materiale si in %ani, in numerar sau in cont la banca, conform statutului si contractului de societate. Persoanele care se angajeaza sa contribuie la constituirea unei societati comerciale si sa cumpere actiunile acesteia se numesc actionari. Actiunile sunt acte =hartii> de valoare care dau dreptul altor persoane fizice sau juridice de a participa la formarea capitalului unei societati. Cumparatorul actiunilor, respectiv posesorul acestora devine coproprietar al intreprinderii respective, actiunile pe care le poseda constituie titluri de proprietate. Proprietariia ctiunilor primesc annual o cota-parte din profitul societatii sub forma de dividende, nivelul acestuia nefiind stabilit anticipat, ci numai dupa incheierea exercitiului financiar in functie de profitul obtinut de societate si repartizat in acest scop. Incasarea dividendelor de catre posesorii de actiuni se face pe baza cupoanelor de dividend care sunt atasate actiunilor. $ctiunile ca titluri de valoare care reprezinta fractiuni din capitalul unei societati, sunt stabilite la valori egale, suma respectiva poarta denumirea de valoare nominala a actiunilor. upa emisiunea lor, actiunile pot fi vandute-cumparate, astfel putand avea doua feluri de operatiuni economice! operatiuno de plasament si operatiuni de speculatii. $peratiunile de plasament au loc atunci cand proprietarul avand o suma de bani disponibila, o investeste, o plaseaza in actiuni pe care le pastreaza o perioada mai mare de timp in scopul obtinerii annual a unui avantaj material sub forma de dividend. $peratiunile de speculatii au loc atunci cand detinatorul unei sume de bani cumpara actiuni pentrua le vinde cu scopul de a obtine un avantaj imediat din diferenta intre pretul de vanzare si cel de cumparare. @anzarea-cumpararea actiunilor se face prin intermediul unei institutii specializate # %ursa de valori. Inafara de valoarea nominala, actiunile au si o valoare reala. ,aloarea reala a actiunilor este valoarea care se stabileste pe piata hartiilor de valoare in functie de cerere si oferta si care poate fi mai mare sau mai mica decat valoarea nominala. $stfel, suma care se incaseaza in plus peste valoarea nominala se numeste prima de emisiune, iar suma care nu se poate incasa din valoarea nominala =diferenta in minus>, se numeste di!erenta de emisiune. Cu ocazia infiintarii unei societati comerciale au loc o serie de operatii economice, cum sunt! efectuarea cheltuielilor de constituire, subscrierea capitalului si varsarea capitalului. Su%scrierea capitalului este operatia prin care subscriptorul declara si semneaza pentru suma de bani si valoarea bunurilor cu care se angajeaza sa participe la constituirea societatii comerciale. % societate se poate constitui numai dac intregul ei capital a fost subscris. $portul in natura trebuie adus integral la constituirea societatii, iar cel in bani poate fi adus partial la constituire si in mai multe transe ulterioare, fara a depasi cinci ani. ,arsarea capitalului este operatia de punere la dispozitia societatii a aportului in bani si ina natura subscrise. 3. Evaluarea curenta a capitalului social.

&6orta( economica a oricarui agent este pana la urma data de capital in acceptiunea sa cea mai larga, dar aceasta depinde si orbiteaza in jurul capitalului propriu, care, in functie de forma juridica a unitati patrimoniale, poarta denumirea specifica de &capital social(, &capital individual(, &capital public(, etc. aca luam in considerare canalele de constituire constatam ca, esenta capitalului social propriu =permanent> se formeaza din! - &convertirea( capitalului utilizat la formarea societatilor comerciale constituite din fostele intreprinderi de stat" - capitalul firmelor private nou infiintate sau reosrganizate din fostele intreprinderi mici si asociatii in scop lucrativ" - capitl social subscris in natura si.sau in numerar, pe parcurs, de catre actionari sau asociati =alte societati comerciale, parteneri straini, persoane anonime, etc.> eci, capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale, respectiv cu valoarea aportului in natura sau in numerar, a rezervelor incorporate si beneficiilor repartizate pentru majorarea capitalului sau altor operatiuni care conduc la modificarea acestuia. Capitalul subscris si varsat se inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza actelor de constituire a societatii si a documentelor justificative privind varsamintele de capital. Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale subscrise sau varsate. Principalele operatiuni care se inregistreaza in contabilitate cu privire la marirea capitalului sunt urmatoarele! subscrierea de noi actiuni, incorporarea rezervelor in cazul in care acestea depasesc limitele stabilite si alte operatiuni potrivit legii. *3 C$PI)$< 7I +EBE+@E *3* Capital *3** Capital subscris nevarsat *3*- Capital subscris varsat *34 Prime legate de capital *34* Prime de emisiune *34- Prime de fuziune *345 Prime de aport *3: +ezerve din reevaluare *3; +ezerve *3;* +ezerve legale *3;- +ezerve pentru acCiuni proprii *3;, $lte rezerve **2 +ezultatul reportat

Primele legate de capital =de emisiune, de fuziune, de aport> reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune si respectiv valoarea bunurilor primite ca aport si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale. %peratiunile ce se inregistreaza in contabilitate cu privire la micsorarea capitalului social sunt, in principal, urmatoarele! reducerea numarului de actiuni sau diminuarea valorii nominale a acestora, ca urmare a retragerii unor actionari sau
/

asociati, rascumpararea actiunilor, acoperirea pierderilor din anii precedenti sau a altor operatiuni potrivit legii. iferentele din reevaluare reprezentand soldul diferentelor dintre valoarea actuala =mai mare> si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de activ =mai mica> supusa reevaluarii in conditiile legii se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct. iferentele rezultate din reevaluarea elementelor de activ se transfera la rezerve sau la capitalul social, potrivit legii. eci, principalele conturi ce intervin in evidentierea formarii, formarii si miscarii capitalului propriu sunt! Contul *3* Capital social are destinatia urmarii capitalului social subscris precum si a celui varsat, in natura si.sau in lichiditati de catre actionarii si asociatii societatii, precum si marirea si micsorarea acestuia. Este un cont de pasiv care se crediteaza cu valoarea aportului antreprenorilor la inceputul sau pe parcursul exercitiului" profitul nerepartizat al exercitiului =anului> precedent destinat majorarii capitalului" rezervele =din contul *3; &+ezerve(> devenite disponibile =aceste rezerve sunt profituri afectate durabil agentului economic din profitul exercitiului precedent>" alte resurse, donatii, prime de capital, etc. In ceea ce priveste debitul contului *3* &Capital social(, aici vom regasi! prelevarile de orice fel vizand retragerea de capital, rascumpararea si anularea de actiuni, alte sume retrase de proprietari, precum si pierderile exercitiului precedent. $re sold creditor si reprezinta capitalul propriu permanent al societatii. Intrucat pot exista decalaje intre momentul subscrierii si cel al varsarii efective a capitalului de catre asociati contul *3* &Capital social( are prevazute in acest scop doua conturi de gradul II si anume! *3** &Capital subscris nevarsat( *3*- &Capital subscris varsat( Contul *34 &Prime legate de capital( evidentiaza primele constituite ca urmare a unor avantaje suplimentare pentru agentul economic si care conduc la majorarea capitalului in urma vanzarii actiunilor si obligatiilor sau altor hartii de valoare emise la un pret superior valorii lor nominale, a fuziunilor de capital sau a aporturilor la capital, la momente si in conditii avantajoase fata de asociatii fondatori etc. Este un cont de pasiv care se crediteaza cu primele stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii sau aportului la capital si care devin obligatie a actionarilor si se debiteaza cu primele destinate a majora capitalul social sau rezervele # dupa caz.. $re sold creditor si reprezinta primele de emisiune, fuziune sau aport la capital, calculate, angajate spre incasare, dar nerepartizate. Contul *3: &Rezerve din reevaluare este bifunctional si serveste la colectarea si compensarea diferentelor ce rezulta din &scumpirea( sau &ieftinirea( activelor precum si a &hartiilor de valoare( sau a altor elemente de pasiv sensibile la devalorizare.revalorizare. In acest scop, pe parcursul anului, el se debiteaza cu diferentele nefavorabile din diminuarea activelor precum si a diferentelor favoirabile din majorarea valorii pasivelor si se crediteaza cu diferentele favorabile din majorarea activelor precum si cu diminuarea unor elemente de pasiv ca urmare a reevaluarii. <a finele anului soldul sau reprezinta rezultatul final al compensarii diferentelor, deci poate fi debitor sau creditor si in consecinta se inchide prin contul de &capital(. esigur amplitudinea relatiilor financiare legate de capital este foarte mare astfel ca, firesc, vom mai intalni si alte numeroase conturi dintre care poate ar trebui sa amintim! - :*-* # &Conturi la banca in lei(
*3

:5** # &Casa in lei( :*-4 # &Conturi la banca in devize( :5*4 # &Casa in devize( 4:; # & econtari cu asociatii privind capitalul( In acest context general, cateva din scenariile posibile in materie de capital sar putea prezenta astfel! Subscrierea, varsarea si miscarea capitalului *. $portul asociatilor si actionarilor fondatori la infiintarea societatii sau majorarea pe parcurs a capitalului. a> 7ubscrierea, pe baza contractului de asociere! 4:; D *3* econtari cu asociatii Capital social privind capitalul b> $locarea =vanzarea> capitalului subscris! :*-* # isponibil la banca in lei D 4:; :5** # Casa in lei econtari cu asociatii -** # ImobilizEri corporale -**,-*-, -*5, conf. planului de conturi c> aca mijloacele fixe au si un anume grad de uzura se reduc la valoarea reala, ramasa =prin rectificare>. ebit ! -** # ImobilizEri corporale Credit ! -,* # $mortizari privind imobilizarile corporale $ici, apare, totusi, o problema legata de faptul! contul *3* &Capital social( este spart de cele doua conturi de gradul II respectiv! capital &subscris( si capital &varsat.nevarsat( =cu toate ca informatiile corespunzatoare se puteau extrage din contul 4:; & econtari cu asociatii privind capitalul(>. $ceasta inseamna ca, de fapt, trebuie sa se contabilizeze in &nivelul II(, adica! - 7ubscrierea! ebit ! 4:; # econtari cu asociatii privind capitalul Credit !*3** # Capital subscris nevarsat - @arsarea! ebit ! :*-* # isponibil la banca 7au :5** # Casa in lei etc. Credit ! 4:; - econtari cu asociatii privind capitalul AAAAAA. si concomitent! ebit ! *3** - Capital subscris nevarsat Credit ! *3*- # Capital subscris varsat -. +etragerea capitalului de unul sau mai multi asociati, in urma aprobarii adunarii generale a asociatilor si actionarilor! a> In timpul anului, pe masura platilor! 4:; D :*- # Conturi curente la banci econtari cu asociatii :5* # Casa privind capitalul b> upa inchiderea bilantului, cu ocazia operarii si altor fenomene ce afecteaza direct capitalul! *3* D 4:;
**

Capital social

econtari cu asociatii Privind capitalul Capitalul si profitul

upa infiintarea societatilor comerciale, pe parcurs profitul devine una din sursele importante de majorare directa a capitalului, la fel cum pierderile afecteaza si ele capitalul social. +epartizarea profitului pentru majorarea capitalului social se poate face numai dupa aprobarea bilantului de catre adunarea generala a asociatilor si actionarilor, la fel cum pierderea poate afecta direct si &decis( capitalul! a>Profitul! *-* D *3* Profit si pierdere Capital social b>Pierderea! *3* D *-* Capital social Profit si pierdere $ceste ultime rezolvari contabile depind atat de legislatia financiar-fiscala nationala expresa cu privire la repartizarea in general a profitului, cat si de decizia finala a adunarii generale a asociatilor si actionarilor. aca, spre exemplu, se constata o pierdere care poate fi recuperata imediat in anul urmator, sau se considera ca o parte din profitul net nerepartizat poate fi transferat in anul urmator pentru o anume &marja( de siguranta rezultatul exercitiului se transfera tot in urma hotararii adunarii generale in contul de asteptare *32 Rezerve din comersie care preia in debit pierderea, iar in credit profiturile ramase nerepartizate din contul *-* &Profit si pierdere(, acesta din urma ramanand &liber( =soldat> spre a prelua operatiile anului curent de gestiune. 8lterior tot trebuie sa se ia o decizie si ea poate fi! a> )ranslocarea rezultatului final =profit.pierdere>! *-* D *32 *32 D *-* Profit si +ezerve din +ezerve din Profit si Pierdere comersie comersie pierdere b> $fectarea capitalului social =profit.pierdere>! *32 D *3* *3* D *32 +ezerve din Capital Capital +ezerve din comersie social social comersie c> Compensarea sau cumularea cu rezultatul exercitiului din anul curent, dar acesta numai in cazul ca se compenseaza eventualele pierderi sau profitul obtinut este suficient de mic pentru care rezultatul reportat sa asigure o baza minima pentru mersul inainte al societatii comerciale. $stfel, chiar dac sub aspect contabil nu este nimic neclar &reportarea( =amanarea> unei decizii ferme nu se justifica din punct de vedere al gestiunii economice. Capitalul si diferentele din reevaluare <iberalizarea preturilor ca fenomen general dar mai ales in perioadele de inflatie.deflatie acroseaza semnificative mutatii evolutive in termen scurt ale acestora, peste care se remultiplica si numeroase alte implicatii social-economice, conjuncturale etc. $sa se face ca periodic, de regula in urma unor hotarari ale organelor abilitate, dar si atunci cand agentul economic resimte nevoia aducerii patrimoniului material si obligational la un nivel pozitiv, incadrandu-se in canoane metodologice stricte, procedeaza la reevaluarea activelor si pasivelor sale, prilej cu care, evident, se constata anumite diferente.

*-

Contabilizarea si compensarea lor se realizeaza cu ajutorul contului bifunctional *3: & iferente din reevaluare in care vom regasi! iferente de reevaluare - 7caderi de active in imobilizari - Cresteri de active in imobilizari - 7caderi de active materiale - Cresteri de active materiale - 7caderi de active financiare - Cresteri de active financiare - Cresteri ale pasivelor =obligatiilor> - 7caderi ale paFsivelor =obligatiilor> Contul *3: & iefernta din reevaluare( colecteaza, deci, diferentele cu caracter favorabil separat de cele nefavorabile, le compenseaza reciproc, iar la finele exercitiului financiar soldul lui se regularizeaza astfel! - 7oldul debitor reprezentand diferentele nefavorabilese inchide mai intai prin consumarea =si deci diminuarea> rezervelor constituite dupa epuizarea carora diminueaza capitalul social. - 7oldul creditor, reprezentand diferentele favorabile, majoreaza, de regula, capitalul social si se inchide. iferentele din reevaluare pot imbraca deci un evantai foarte diferit atat ca marime cat si ca sens, mai ales in conditiile unei economii hiperinflationiste, dar si a unor evolutii conjuncturale nu arareori aleatoriu. Cateva situatii pot fi totusi, credem noi, edificatoare! *. +eevaluarea circulatiei &)itlurilor de participare( poate aparea in orice stadiu al economiei de piata si pana la urma vom avea doua situatii! a> contabilizarea diferentelor nefavorabile rezultate din reevaluarea cu ocazia &scoaterii( titlurilor de participare =scaderea pretului &hartiilor de valoare( sub valoarea avansata>, constatata pe parcursul anului! *3: D -;* +ezerve de participare )itluri de participare b> daca intalnim situatia inversa, adica diferente favorabile dobandite ca urmare &a scumpirii( titlurilor de participare si realizata cu ocazia scontarii lor! -;* D *3: )itluri nde participare +ezerve din reevaluare eci contul *3: & iferente din reevaluare( colecteaza in timpul anului toate diferentele favorabile si nefavorabile rezultate din &comercializarea( titlurilor de participare, le compenseaza, iar la finele perioadei, odata cu inchiderea exercitiului financiar, soldul lui se contabilizeaza prin contrabalansarea &rezervelor( special conbstituite in acest scop, fara a afecta veniturile sau cheltuielile curente si evident, se compenseaza cu alte categorii de &diferente(. -. In legatura cu &diferentele din reevaluare( mai trebuie retinuta si actiunea reevaluarea a activelor si chiar a unor pasive. Elementele de activ imobilizate material si financiar pot face obiectul unei reevaluari daca legislatia nationala o autorizeaza, desi ea ramane o decizie finalizata de agentul economic. Elementele de activ imobilizate nematerial nu pot fi reevaluate. %peratia de reevaluare consta in substituirea valorilor contabile cu elemente privind valoarea lor de intrebuintare. Plusul de evaluare care rezulta este inregistrat in contrapartida postului, pozitie de &ecart( de reevaluare care figureaza in capitalurile proprii. $ceasta plus valoare nu constituie un element de rezultat. evalorizarile ulterioare se calculeaza pe baza noilor valori.

*5

a>

eci, pentru $C)I@E! *3: ieferente din revaluare Conturile de valori materiale si financiare

G Cresteri de active Conturi de valori D materiale si financiare - iminuari de active *3: D iferente din reevaluare

b> aca este vorba de reevaluarea unor elemente de P$7I@ =de resurse>, desi mai restransa ca frecventa, ea se rezolva prin formule contabile inverse, adica! G Cresteri de pasive - iminuari de pasive *3: D iferente din reevaluare Conturile elementelor de pasiv *3: iferente din reevaluare

Conturile elementelor de D pasiv

5. Inchiderea contului *3: & iferente din reevaluare( se face, de regula, la finele anului, chiar dupa finalizarea bilantului contabil. In ceea ce priveste &costurile( afectate, problemele sunt atat de rationament financiar # managerial, dar si de prevederile legislatiei financiar-fiscale sau chiar a unor(normative( cu trimitere specifica =inclusiv temporara> la felul &diferentelor(, cauzele lor, elemente de activ sau de pasiv generatoare, marimea acestora etc. $ici, rationamentele de baza sunt urmatoarele! a> aca este vorba de diferente nefavorabile rezultate indeosebi din deprecierea &hartiilor de valoare( =dar nu neaparat numai> atunci ele afecteaza in primul rand rezervele! *3; D *3: +ezerve iferente din reevaluare b> Pentru suma &diferentelor(nefavorabile ce depaseste resursele deja constituite se afecteaza inevitabil &capitalul(! *3* D *3: Capital social iferente din reevaluare c> iferentele nete favorabile afecteaza inevitabil &capitalul(! *3: D *3* iferente din reevaluare Capital social A ar exemplele noastre nu asaneaza problema &diferentelor(. Pe langa normativele financiare aici mai trebuie tinut seama si de maasurile de autoprotectie impotriva devalorizarilor, de afectare economica a societatii de tipul operational a acestora =spre exemplu pot fi devalorizari protejate prin anumite provizioane, la institutiile financiare si societatile bancare diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale sau a stocurilor materiale nu afecteaza capitalul si &alte fonduri - un cont de fond specific de acoperire a acestor active( etc.> asa ca decizia finala apartine, de la caz la caz, adunarii generale a asociatilor si actionarilor, dupa analiza si aprobarea bilantului contabil si raportului cenzorilor. Problematica reevaluarii este totusi destul de complexa =si se extinde si asupra altor elemente pe care le vom intalni in capitolele urmatoare>, mai ales in conditiile
*4

hiperinflatiei sau marilor oscilatii ale preturilor, intrucat spre a fi considerata ca atare ea trebuie sa fie durabila, dar, in acelasi timp sa nu deprecieze rentabilitatea de subzistenta a agentului economic in plus mai este necesar a se avea in vedere comportamentul elementelor supuse reevaluarii, in sensul ca solutia economica avantajoasa ar fi ca! - excedentul de valoare constatat in cazul imobilizarilor corporale supuse amortizarii periodice se regularizeaza asupra &rezervelor(" - excedentul de valoare provocat in cazul terenurilor sau al imobilizarilor financiare neamortizate se regularizeaza asupra &capitalului social(" $ceste solutii pot rezista ca urmare a faptului ca elementele amortizabile pot fi contracompensate prin majorarea sumei amortizarilor lunare ce efectueaza cheltuielile de exploatare in perioadele =lunile> urmatoare pana la incidenta duratei de serviciu normale, ceea ce le permite reconstituirea rezervelor =*3:D*3;> si implicit diminuarea treptata a diferentelor din reevaluare. !ctiunile si primele de capital *. In principiu, majorarea capitalului prin emisiunea de actiuni si punerea lor in vanzare ar trebui sa fie frecventa numai ca este foarte greu de acceptat ca aceste actiuni ulterioare mai pot fi &asezate( la aceeasi valoare cu cele cumparate de fondatori la infiintare. In fapt, ele au o valoare contabila mai mare decat cea de la infiintare generata de marimea rezervelor sau altor fonduri asimilate constituite pe parcurs, de efectele devalorizarii dar si masurilor de autoprotectie. 7pre exemplu! a> @aloarea actiunilor la constituirea societatii! *33.333 actiun H -.:33 lei.actiune D -:3.333.333 lei capital b> @aloarea actiunilor dupa un an! - capital social la infiintare -:3.333.333 lei - fond de rezerva :3.333.333 lei )otal capital propriu! 533.333.333 lei - Pretul la zi al noilor actiuni @aloarea contabila! 533.333.333.*33.333.333 D 5.333 lei.bucata c>Pretul actiunii! 'ominal -.:33 lei.buc $ctual 5.333 lei.buc G D :33 lei D P+IM$ E EMI7I8'E eci, prima de capital este legata in principal de cresterea valorilor contabile a actiunilor, astfel ca viitorii detinatori de capital vor trebui sa plateasca, in cazul nostru, pentru o actiune nominala de -.:33 lei.buc. 7uma de 5.333 lei.buc., deci cu o prima de :33 lei.buc.

aca se emit :33 de actiun, insemneaza! - valoarea nominala :33H-.:33 D *.-:3.333 - valoarea contabila :33H5.333 D *.:33.333 P+IM$ E C$PI)$< -:3.333 emisiunea lor se va comercializa astfel! 4:; D ? econtari cu asociatii *3** # Capital subscris nevarsat privind capitalul *34 # Prime legate de capital

*.:33.333 *.-:3.333 -:3.333

*:

$cestea sunt &primele de emisiune( si le regasim in desfasurarea contului *34 &Prime legate de capital(, astfel! *34* &Prime de emisiune( *34- &Prime de fuziune(, in care se evidentiaza diferenta de pret dintre valoarea contabila si valoarea nominala a actiunilor la unul din agenti ce fuzioneaza, comparativ cu celalalt. *345 &Prime de aport( determinate pentru acei asociati care contribuie pe parcurs la capital cu valori materiale in locul lichiditatilor, dar care si ele se evalueaza si compara dupa aceleasi criterii. -. Primele de capital incasate =sau angajate> se utilizeaza in principal pentru! - amortizarea cheltuielilor de emisiune a actiunilor =evident, numai primele de emisiune> - majorarea rezervelor - majorarea capitalului astfel in contabilitate vom avea! *34 D *3*- # Capital subscris varsat Prime legate de capital *3; # +ezerve -3* # Cheltuieli de constituire eci! Contul *34 & Prime legate de capital( este un cont de pasiv care se crediteaza cu contravaloarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii sau aportului de capital si se debiteaza cu primele consumate pentru amortizarea cheltuielilor de emisiune sau transformate in capital si respectiv in rezerve. $re sold creditor si reprezinta &primele( incasate =angajate> dar nerepartizate =si au o functie asimilata capitalului>. 5. +ascumpararea actiunilor proprii emise cu ocazia infiintarii societatii sau a majorarii capitalului, care acum nu ne intereseaza a fi vandute =deci se anuleaza> sau nu mai exista un interes ferm in acest scop =si deci au fost rascumparate>! a> +ascumpararea actiunilor! :3D :*- Conturi curente la banci $ctiuni proprii :5* Casa b> $nularea =distrugerea> actiunilor rascumparate! *3*D :3Capital social varsat $ctiuni proprii =sau *3; +ezerve> 7i in acest caz pot apare diferente intre valoarea nominala si cea contabila, ele rezervandu-se tot prin intermediul contului *34 &Prime legate de capital(.

Rezervele In organizarea contabilitatii rezervelor se tine seama, inainte de toate, de tipul acestora, respectiv de rezerve legale, rezerve statutare si alte rezerve. a> $sa cum prevad actele normative in vigoare, rezervele legale se constituie anual in proportie de cel putin :? din profitul brut al unitatii patrimoniale pana cand rezerva constituita atinge urmatoarele limite fata de capitalul social, daca prin reglementarile in baza carora s-au constituit nu se prevede astfel!

*;

-3? pentru societatile comerciale infiintate in baza <egii nr. 5*.*//3 si pentru regiile autonome" - -:? pentru societatile comerciale cu participare de capital din strainatate infiintate, potrivit ecretului nr. 4-4.*/2- si ecretului-<ege nr. /;.*//3. +ezervele atfel constituite, in caz de micsorare se completeaza in conditiile prevazute de lege. e asemenea, in rezerve se include excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarii lor. b>+ezervele statuare se constituie anual dar de data aceasta din profitul net al unitatilor patrimoniale, conform prevederilor din statutul acestora. c> $lte rezerve, deseori cu caracter temporar si deci neprevazute de lege sau de statut, pot fi constituite facultataiv pe seama profitului net, pentru! acoperirea pierderilor, cresterea capitalului social sau pentru alte scopuri, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor si asociatilor. esigur, este firesc sa existe reglementari financiar-fiscale precise in legatura cu constituirea acestor rezerve in special pentru cele din profitul brut =pentru ca &derapeaza( din fata impozitului pe profit>, dar aceasta depinde si de sistemul de impozitare a agentilor economici! pe profit, pe cifra de afaceri, etc. %ricum constituirea si organizarea acestora se evidentiaza prin intermediul contului de pasiv 1"# Rezerve defalcat pe conturi de gradul II in functie de natura lor. *3;* # &+ezerve legale( *3;5 # &+ezerve statutare( *3;, # &$lte rezerve( Ele se crediteaza cu rezervele constituite din profitul repartizat acestui scop si se debiteaza pe masura consumarii lor conform destinatiei si scopului urmarit =majorarea, in transe, a capitalului, acoperirea pierderilor din operatiile anterioare etc.>. In mod deosebit, lucrurile se pot desfasura dupa urmatoarele &scheme(! *.a> Constituirea de rezerve in cursul anului, pe seama profitului brut, in limitele prevazute de lege! *-/ D *3;* +epartizarea profitului +ezerve legale c> Constituirea de rezerve la sfarsitul anului, pe seama profitului net, la dispozitia agentului economic! *-* D *3;5 # +ezerve statutare Profit si pierdere *3;, # $lte rezerve d> )recerea la rezerve a &primelor de capital( rezultate din emisiunea suplimentara de actiuni! *34 D *3;5 Prime legate de capital +ezerve statutare e> +egularizarea &diferentelor de reevaluare(, in functie de natura lor, cu necesitatea nominalizarii tipului de rezerve pe care il afecteaza conform legii si hotararilor $dunarii generale a asociatilor si actionarilor! iferente favorabile! *3: D *3; iferente din +ezerve iferente nefavorabile! *3; D *3: +ezerve iferente din

*2

reevaluare

reevaluare

-.f> &Consumarea( rezervelor pentru acoperirea rezultatului financiar nefavorabil reportat =pierderilor din exercitiile anterioare>! *3;* D *32 +ezerve legale +ezultatu reportat f> +ezerve specifice create si, acum utilizate pentru acoperirea pierderilor din rascumpararea propriilor actiuni! *3;, D :3$lte rezerve $ctiuni proprii 5. +ezervele constituite si neutilizate =sau previzibil a fi utilizate in viitor>, in urma hotararii asociatilor si actionarilor, pot fi transformate in capital social! *3; D *3*+ezerve =pe feluri> Capital subscris varsat )ransformarea rezervelor in capital # ca de altfel si repartizarile directe in profit in vederea majorarii capitalului # se rezolva simplu din punct de vedere contabil, dar mai trebuie gasita si solutia tehnica ce vizeaza direct inscrisurile doveditoare ale asociatilor si actionarilor! - daca este vorba de o societate in comandita simpla, cu raspundere limitata sau de alta natura in care capitalul s-a format prin contributia cu parti sociale a asociatilor, atunci suma rezervelor reconvertite in capital se repartizeaza in contul asociatilor =si se inscrie in &registrul partilor sociale(> direct proportional cu contributia anterioara a acestora la capital, de asa maniera incat fiecare sa isi mentina ponderea initiala in capitalul social total. - In cazul societatilor comerciale pe actiuni, acestea emit noi &actiuni( la valoarea nominala, pana la incidenta rezervelor transformate in capital, pe care apoi le distribuie gratuit detinatorilor de actiuni initiale =anterioare>, direct proportional cu numarul acestora, aproximativ dupa urmatorul scenariu! 7ituatia anterioara - *.333 buc. $ctiuni - -.:33 lei.buc. valoarea nominala - -.:33.333 lei capital social +ezerve trecute la capital! :33.333 lei 'umar actiuni noi corespunzatoare rezervelor convertite! :33.333.-.:33 D -33 buc. 8tilizand de drepturile speciale, insemneaza ca fiecare detinator a cinci actiuni anterioare =*.333 ! -33 D :> va primi gratuit a sasea actiune =una noua>. $ici exista si alte variante de solutionare a problemei tehnice de incorporare a rezervelor in capital, care sa ia in considerare si valoarea contabila a actiunilor =anterioara si dupa convertirea rezervelor> cum ar fi! distributia de &segmente( =de ajustare> de actiuni ce si le redistribuie =sau vand> actionarii intre ei, pentru ca detinatorul a &n( segmente sa formeze o actiune la valoarea contabila" inlocuirea vechilor actiuni cu altele noi avand o valoare noua majorata, etc. esigur, conturile de &rezerve( si regimul constituirii lor isi au obiective si rationamente precis stabilite, dar importanta lor nu trebuie nici supralicitata ci mai degraba corelata cu sistemul de (provizioane( de maniera ca impreuna sa acopere intregul evantai al eventualelor riscuri, influente conjuncturale, etc. asigurand conjugat o anumita &linearitate( reflexiei financiare a agentului economic, chiar daca obiectiv el mai trece si prin perioade de &cadere( conjuncturala.

*,

Cazul intreprinzatorului individual Intreprinzatorul individual devine un &caz( specific numai atunci cand este vorba de un agent individual sau de o asociatie familiala, in care impozitarea se face dupa rezultatele din contabilitate si nu de catre organele de fiscalitate prin luarea in considerare a o serie de elemente intre care! veniturile si cheltuielile predeterminate, vadul comercial, obiectul de activitate, situatia general economica a acestuia, etc. esigur, si acest intreprinzator isi conduce contabilitatea &in partida dubla(, chiar daca o face in formele sale cele mai simple, astfel putand apela, cel putin deocamdata la formele sale traditional-simpliste de evidenta. In acest scop, pentru intreprinzatorii individuali si familiali cu contabilitate proprie s-a introdus contul bifunctional *3, &Contul intreprinzatorului, care inregistreaza! a$ %n credit& - valoarea aportului efectiv la capital formata din imobilizari necorporale, bunuri materiale, lichiditati in numerar sau depuse direct la banci =in lei sau in devize>" - profitul realizat la inchiderea exercitiului anului precedent b$ %n debit& - sume retrase din capital si profit, indiferent de forma lor! imobilizari, bunuri materiale, lichiditati sau disponibilitati etc. - pierderea realizata in exercitiul precedent suportata de intreprinzator. In atare conditii, soldul contului *3, &Contul intreprinzatorului( poate fi! creditor # si arata aportul intreprinzatorului si profitul adus de activitatea desfasurata, sau debitor # si arata datoriile proprii derivate inclusiv ca urmare a unei activitati nerentabile cu care si-a incheiat activitatea. In mod concret putem avea! *. $portul la formarea capitalului intreprinzatorului! :*-* # isponibil la banca in lei *3* :5** # Casa in lei D -*- # Mijloace fixe Contul intreprinzatorului -. +egularizarea rezultatelor financiare cu care s-a incheiat exercitiul financiar al anului precedent! a> aca a fost profit! *-* D *3* Profit si pierdere Contul intreprinzatorului b> aca a fost pierdere! *3* D *-* Contul intreprinzatorului Profit si pierdere 5. 7umele, bunurile, valorile etc. pe care si le incaseaza sau ridica intreprinzatorul din propria gestiune, inclusiv sub forma de salarii, plata diverselor obligatii si contributii la asigurari sociale etc. imbraca direct forma unor &plati-cheltuieli(, chiar daca aici mai poate interveni si reducerea directa a capitalului! *3* D :*-* # isponibil la banca in lei Contul intreprinzatorului :5** # Casa in lei etc. % astfel de rezolvare a &cazului intreprinzatorului particular(, ar putea parea mai putin inscrisa in modelele contabile cu care ne-am obisnuit, dar ea corespunde unei cerinte a practicii economice de zi ci ze, desi ne dam seama ca acum intervin si corelatii cu alte conturi, ceea ce va conduce inevitabil la &partida dubla(, strict
*/

necesara dupa parerea noastra, chiar daca lucrurile se complica. $ici totusi, &simplificarea( poate interveni doar prin asimilari si substituiri ce se pot rezolva prin doar cateva conturi =&Casa(, & isponibil la banca(, &Cheltuieli(, &@enituri(, & econtari( etc.> dar functionand toate prin principiul dublei inregistrari. %ricum existenta contului *3, &Contul intreprinzatorului( in &sistem( este impusa inainte de toate prin obtinerea (contabilitatii nationale( care nu poate fi subjugata decat unor reguli ferme si unor rationamente contabile unitar aliniate. Conta%ilitate !ondurilor su%ventiilor si provizioanelor reglementate Cu toate ca elementele incluse in titlu par reunite artificial, in realitate, intre ele exista suficiente legaturi practice generate de faptul ca in ansamblul lor sunt &resurse proprii( respectiv componente ale capitalului propriu permanent si pot fi utilizate ca atare in economia diverselor categorii de agenti. I 6%' 8+I<E 6ondurile =denumite si &fonduri proprii(> sunt constituite de agentul economic, indeosebi pe seama profitului, amortizarilor, dar si a altor resurse insemnand o destinatie prealabila data cert unei parti =este adevarat ca mici> din propriul patrimoniu, pe care il utilizeaza, in continuare, pana la consumarea acestor fonduri. a> 6ondul de dezvoltare se constituie din! amortizarea mijloacelor fixe, din profitul net al societatii comerciale, respectiv din veniturile realizate dupa acoperirea cheltuielilor la regiile autonome din vanzarea mijloacelor fixe, valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea mijlocelor fixe scoase din functiune si alte surse, inclusiv din reducerea de impozit ca urmare a investitiilor curente cu caracter de dezvoltare suportat din profit. Principalele operatiuni privind utilizarea fondului de dezvoltare sunt urmatoarele! cheltuielile de investitii privind dezvoltarea, modernizarea, retehnologizarea, rambursarea creditelor pentru investitii, inclusiv dobanzile aferente acestora precum si alte cheltuieli de natura investitiilor. b> 6ondul de participare al salariatilor la profit se constituie pe seama profitului net in limitele aprobate, potrivit legii. c> In cadrul altor finduri se cuprind! fondul constituit din beneficii pentru cresterea resurselor proprii si de finantare si alte fonduri =si poate unele &fonduri de investitii( cu destinatii exprese> inclusiv specifice! de risc, cultural-sportive, pentru cresterea surselor proprii de finantare din profit, fondul baracamentelor si amenajarilor provizorii de santier. Pentru urmarirea formarii si utilizarii fondurilor in contabilitate se folosesc conturi specifice de pasiv! *** # &6ond de dezvoltare( **- # &6ond de participare la profit( **, # &$lte fonduri(. Ele se crediteaza cu elementele ce opereaza asupra formarii si majorarii fondurilor si se debiteaza pe masura consumarii lor. $u sold creditor si reprezinta contravaloarea fonsurilor constituite si neconsumate.

-3

eci, in mod concret, contul de pasiv *** &6ond de dezvoltare( se crediteaza cu sumele alocate cu aceasta destinatie, amortizarea lunara imputata cheltuielilor de amortizare, valoarea reziduala a imobilizarilor corporale scoase din functiune, sumele incasate din vanzarea de mijloce fixe si alte active asimilate, sumele rezultate din reducerea impozitului pe profit pentru investitiile executate in anul precedent din profit etc. In ceea ce priveste debitarea contului ea are loc pe masura consumarii fondului, respectiv cu! sumele utilizate din fondul de dezvoltare pentru mijlocele fixe executate sau achizitionate din profit, vanzarea mijloacelor fixe si activelor executate din reducerea impozitului pe profit, sumele utilizate prin mijloacele fixe executate sau achizitionate din amortizare, dobanzile platite pentru creditele de investitii, pierderile din incasarea unor mijloace fixe inaintea amortizarii etc. $re sold creditor si reprezinta fondul de dezvoltare existent si nedecontat la un moment dat. $laturi de aceste, in grupa &6onduri( a cadrului general de conturi se regaseste si contul de activ, rectificativ, **/ &+epartizari la fondul de dezvoltare(, care se debiteaza cu sumele reprezentand amortizarea recuperata prin includerea in cheltuielile de exploatare a cotelor aferente din &planul de amortizare( si repartizata fondurilor de investitii =indeosebi fondul de amortizare> si se crediteaza odata cu consumarea respectivului cont pentru realizarea unor noi lucrari de investitii. $re sold debitor si reprezinta amortizarea repartizata fondului de dezvoltare dar neutilizata inca. Intr-o &schema( aceste elemente s-ar regasi astfel! *** # 6ond de dezvoltare - sume utilizate pentru achizitionarea, executarea de mijloace fixe **/ # repartizari la fondul de dezvoltare - sumele utilizate din fondul de dezvoltare pentru mijloace fixe executate

amortizari amortizarea repartizate repartizata pentru de - valoarea reziduala fondul dezvoltare a mijloacelor fixe casate

- dobanzi platite la sume din creditele pentru vanzarea investitii mijloacelor fixe - repartizari profit din

- sume rezultate sin reducerea de impozit pe profit 7i atunci, vis-I-vis de unele prevederi, nu este firesc sa ne punem intrebarea! ce efect financiar-patrimonial se produce daca se achizitioneaza sau construieste un mijloc fix pe seama fondului de dezvoltare, avand o valoare maa mare decat sumele acumulate in creditul contului *** &6ond de dezvoltare( sunt mai mari decat cele din debitul contului **/ &+epartizari la fondul de dezvoltare(, primul continand, inafara amortizarilor, si alte elemente, intre care profitul repartizat pentru dezvoltare nu poate fi ignorat. %ri, in acest caz este firesc sa &consumam( integral sumele din contul **/ &+epartizari la fondul de dezvoltare(, deci amortizarile pentru investitii =acestea

-*

reprezentand repartitia simpla a mijloacelor fixe> dupa care excedentul de valoare va mari inevitabil capitalul social. esigur, aici problemele sunt oarecum mai complexe si datorita unor elemente de conventionalism si &echilibr-are.istica( introduse, dar un scenariu ne poate edifica in buna masura. Contabilitatea fondului de dezvoltare *. Constituirea fondului de dezvoltare! a> Cote parti repartizate din profit pe parcursul anului de exercitiu! *-/ +epartizarea profitului D *** 6ond de dezvoltare

b> in amortizarile calculate lunar si recuperarea prin includerea lor in cheltuielile de exploatare! **/ +epartizari la fondul de dezvoltare D *** 6ond de dezvoltare

c> 7ume incasate excedentar peste valoarea ramasa de amortizat a mijloacelor fixe prin licitatie! Explicatia acestei operatiuni isi are izvorul mai adanc! - vanzarea ca atare! 4;* D ? 2;* 44- descarcarea gestiunii ? D -*-,* ;;4 eci! venituri - &veniturile( se duc la nivelul &cheltuielilor( prin &plasarea( excedentului in fond de dezvoltare! 2;4 @enituri din cedarea activelor d> @aloarea reziduala neta favorabila obtinuta din casarea mijloacelor fixe =caloarea reziduala nefavorabila nu ar influenta tot fondul de dezvoltare>! ;2-, Cheltuieli privind activele cedate D *** 6ond de dezvoltare D *** 6ond de dezvoltare 53.333 cheltuieli D - /4.333 - ,3.333 -*4.333 - ,:.333 - 5:.333 -:3.333 G 53.333

-. %peratiile ce diminueaza fondul de dezvoltare constituit # desigur in afara destinatiei lui fundamentale # se rezuma acum doar la dobanzile platite in contul creditelor contractate pentru investitii!
--

*** 6ond de dezvoltare ** 6%' 8+I *** 6ond de dezvoltare

:*-* isponibil la banca in lei

**- 6ond de participare la profit **, $lte fonduri **/ +epartizari la fondul de dezvoltare *5 789@E')II PE')+8 I'@E7)I)II *5* 7ubventii pentru investitii *: P+%@IBI%$'E +E1<EME')$)E *:*Provizioane reglementate pentru riscuri 4;* # ebitori diversi 44- # )axa pe valoarea adaugata ;;4 # Cheltuieli privind operatiile de capital 2;4 # @enituri privind operatiile de capital 5. Constituirea fondului de dezvoltare din reducerea de impozit acordata pentru a stimula investirea profitului in lucrari de dezvoltare-retehnologizare =daca legislatia prevede acest lucru si in ce limite>, reducerea ce se acorda si opereaza, de regula in urmatorul an de exercitiu! ;/** Cheltuieli pentru fondul de dezvoltare din reducerea de impozit 4. aca privim sursele de formare, dar si de diminuare intamplatoare, ne dam seama ca toate au legatura directa cu mijloacele fixe. Chiar si repartizarile din profit la acest fond se fac tot cu destinatia mijloace fixe. In aceasta idee si avand in vedere faptul ca profitul poate fi repartizat direct pentru cealalta latura a dezvoltarii! &capital in mijloace circulante(, rezulta firesc destinatia expresa a fondului de dezvoltare pentru finantarea investitiilor capitale. Cheltuielile cu investitii se contabilizeaza in conturile specifice pana la finalizarea, receptia si punerea in functiune a noilor miloace fixe rezultate. :. <a sfarsitul anului =dar e posibil chiar si al trimestrului> are loc &decontarea( expresiei si efectelor financiare ale lucrarilor de investitii, ceea ce semnifica! *** 6ond de dezvoltare D ? **/ +epartizari la fondul de dezvoltare *3* Capital social D *** 6ond de dezvoltare

-5

eci, cu ocazia finalizarii lucrarilor de investitii si reflectarii in contabilitate a reflexiei lor financiare, se consuma, si firesc se debiteaza, contul **/ &+epartizari la fondul de dezvoltare( pana la incidenta soldarii acestui cont, ceea ce semnifica in fapt reproductia simpla a imobilizarilor corporale inlocuite =cel putin valoric> prin amortizarea recuperata. iferenta in plus =pentru ca fondul de dezvoltare sa se constituie si pe seama altor resurse> este firesc sa majoreze capitalul si ca atare se crediteaza in contul corespondent *3* &Capital social( =cu toate ca, inexplicabil, in proiectul de &'orme # M.6.( nu se specifica o astfel de rezolvare>. Pe de alta parte, nu trebuie omis nici faptul ca majorarea de capital nu se poate face oricum, ci numai in urma hotararii adunarii generale, numai la finele anului si, mai presus de toate, trebuie rezolvata problema &impartirii( acestui spor de capital pe asociati, pe detinatorii de actiuni, asupra insasi a valorii actiunilor, etc. II 789@E')II<E 7ubventiile, in conditiile economiei de piata, fie ea si de tranzitie, raman dar au caracter particular, actionand indeosebi pentru agentii economici cu capital integral sau particular public. Intre ele, locul dominant revine subventiilor pentru investitii. Pentru aceasta, in &cadrul general(, s-a rezervat un cont specific *5* &Subventii pentru investitii, care este destinat in acelasi timp sa faca sa apara in bilant suma subventiilor pentru investitii pana cand ele si-au atins scopul si sa permita unitatilor subventionate de a esalona pe mai multe exercitii constatarea &imbogatirii( provenind din aceasta subventie. eci, contul *5* &7ubventii pentru investitii( evidentiaza sumele alocate de la bugetul national sau din alte surse de care beneficiaza unitatea patrimoniala pentru finantarea unor activitati pe termen lung =investitii> precum si a imobilizarilor primite ca donatii sau cu titlu gratuit. Este un cont de pasiv care se crediteaza cu valoarea subventiilor pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului =prin transformarea lor in &venituri(>. $re sold creditor si reprezinta subventiile primite si nedecontate inca. Contabilitatea subventiilor pentru investitii *. 6ormarea fondului subventional! a> Concesionarea subventiei, respectiv incasarea ssumelor lansate cu aceasta destinatie din bugetul national sau alt finantator caritabil! :*Conturi curente la banci D *5* 7ubventii pentru investitii

b> $ngajarea primirii subventiilor cu decontare ulterioara =pe masura realizarii lucrarilor de investitii, a necesarului de resurse dupa epuizarea celor proprii etc. 44: 7ubventii c> Iar la primirea efectiva a sumelor! :*Conturi curente la banci
-4

*5* 7ubventii pentru investitii

44: 7ubventii

d> Contabilizarea valorii donatiilor sau a plusurilor de inventar constatate la imobilizarile necorporale sau corporale ! -35 # Cheltuieli de cercetare-dezvoltare -3, # $lte imobilizari necorporale -*- # Mijloace fixe D *5* 7ubventii pentru investitii

-. Mai departe toate cheltuielile si receptia lucrarilor de investitii se contabilizeaza identic ca orice investitie capitala, cu exceptia faptului ca nu mai are loc decontarea consumului fondurilor proprii =reflexia financiara a procesului investitional>. 5. Periodic are loc &alocarea( de venituri =practic majorarea lor( pentru acoperirea in esaloane a subventiei primite anterior pentru investitii, pe masura amortizarii imobilizarilor realizate pe aceasta cale! a> $mortizarea calculata lunar! ;,* Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele b> *5* 7ubventii pentru investitii $ceasta alocare se face! cu o suma egala, in principiu, cu suma dotarii din conturile de amortizari ale imobilizarilor dobandite sau create cu ajutorul subventiei =afectarea aportului subventiei pe valoarea imobilizarilor>" cu o suma determinata in functiJ de numarul de ani in timpul carora imobilizarile neamortizabile dobandite sau create cu ajutorul subventiei sun ilanienabile =neinstrainabile> din contract =spre exemplu! o suma egala cu &n( parte din suma subventiei>. D D corporale 2:,4 7ubventii pentru investitii virate la venituri -,* $mortizari privind imobilizarile

iminuarea subventiei pe seama veniturilor!

7e intelege ce prin acest mecanism de contabilizare, marindu-se esalonat veniturile, se va mari si profitul =cel putin in mod logic>, iar de aici urmeaza o suma mai mare a impozitului datorat. % eventuala reducere a impozitarii profitului suplimentar nu este logica, dar se poate realiza prin afectarea veniturilor in cote =si implicit cu o viteza> mai lente decat amortizabilitatea mijloacelor fixe rezultate. 4. esigur, subventiile mai pot avea si alte destinatii! acoperirea unor I6E+E')E E P+E) =pentru unele produse subventionate! medicamente, produse ale industriei de aparare sau strategice, protectia mediului> sau 789@E')II<E E EC0I<I9+8 necesare acoperirii unor cheltuieli deja efectuate la comenzi de stat, la actiuni finantate din bugetul national etc. Pentru fiecare dintre ele este foarte important a respecta regimul de finantare bugetara, termenele si limitele de subventionare, instrumentele tehnice de recuperare de catre agentii economici a sumelor in cauza, intrucat reflectarea in conturi este simpla si rationala. a> Cheltuielile de exploatare sunt contabilizate in marea masa a acestora, desigur, pe feluri de consumuri &dupa natura lor(, impreuna cu toate celelalte cheltuieli ale agentului economic.
-:

b> <a sfarsitul lunii, pe baza unor deconturi si date analitice privind productia obtinuta, subventia pe unitatea de produs =sau partea din pretul la vanzare>, diferenta totala de pret subventionabila, marimea subventiei de echilibru etc., se contabilizeaza suma de incasat, care devine &venit( =spre a contrabalansa cheltuielile mai mari # in procesul calcularii rezultatelor exercitiului>! 44: D 24* 7ubventii @enituri din subventii de exploatare c> 7e incaseaza de la bugetul national suma cuvenita drept subventie pentru &echilibrare( sau acoperirea diferentelor de pret! :*-* D 44: isponibil la banca in lei 7ubventii In ceea ce priveste aparitia contului 44: &7ubventii(, el trebuie retinut ca un cont de decontare-asteptare ce se debiteaza cu sumele angajate ferm a fi primite =cuvenite> si se crediteaza pe masura incasarii lor, soldul debitor exprima, fireste, subventiile &promise( dar neprimite. In legatura cu subventiile, trebuie inteles perfect mecanismul finantarii lor in economia de piata, dar si in perioada de tranzitie spre aceasta, pentru ca se subventioneaza obiective, actiuni, chiar activitati, toate prevazute in bugetul national si nu se pot subventiona pierderi, unitati nerentabile # chiar cu capital public # rezolvarea lor, cand totusi este necesar, acrosand direct &rezultatul exercitiului(. III P+%@IBI%$'E +E1<EME')$)E Provizioanele reglementate sunt asimilate capitalului propriu in exploatare tocmai datorita caracterului lor reglementat expres, relativ stabil pentru un timp si fara alte obligatiuni deocamdata =dobanzi, penalitati, prime etc.>. Evidenta lor se crediteaza cu contravaloarea sumelor prerezervate pentru protejarea unor elemente specifice =modificare preturilor stocurilor, calculului de amortismente accelerate etc.> prin majorarea cheltuielilor &exceptionale( si se debiteaza in corespondenta cu majoritatea veniturilor fie pentru contrabalansarea cheltuielilor generate de aparitia evenimentului protejat fie prin pierderea obiectului provizionului. $re sold creditor si reprezinta provizionul constituit si neconsumat pana la un moment dat. Contabilitatea provizioanelor reglementate *. Constituirea unui provizion pentru protectia contra cresterii preturilor la cumparare in conditiile in care executivul poate &ingheta( preturile la vanzare! ;,* D *4* Cheltuieli exceptionale privind Provizioane reglementate provizioanele reglementate -. %biectul protectiei devine operational! a> $pare riscul! marfurile se vand si se contabilizeaza ca atare, numai ca pretul la vanzare a fost &inghetat( la un nivel sub cel de cumparare =diminuand astfel veniturile scontate si necesare reluarii la aceeasi dimensiune a circuitului comercial>. b> In acest caz, pentru pierderea de valoare, &veniturile( agentului economic se aduc la nivelul lor normal prin consumarea provizionului =contrabalansarea &ravagiilor( riscului>. *4* D 2,24 Provizioane reglementate @enituri exceptionale din provizioane reglementate c> Provizionul reglementat constituit devine fara obiect ca urmare a ridicarii restrictiei prevazute =ex.! inghetarea preturilor>! *4* D 2,42

-;

@enituri exceptionale din provizioane reglementate Chiar daca provizioanele reglementate &prin protectia lor stricta( prin lege pot avea numeroase obiecte, obiective, cauze si interese, in cele din urma se incadreaza, in ceea ce priveste contabilizarea, in &schemele( si scenariile prezentate mai inainte.

Provizioane reglementate

-$.$/RA(I)

-2

Pentru evidentierea actiunilor subscirse si a aportului in bani si in natura! precum si a altor operatii economice legate de formarea capitalului se utilizeaza conturile! 4:; & econtari cu asociatii privind capitalul(, *3* &Capital social( si conturile de avere =mijloace materiale si banesti>. Contul 4:; & econtari cu asociatii privind capitalul( este cont de creante, cu functie contabila de cont de activ. ebitulacestu cont reflecta! capitalul subscris si varsat de actionari si asociati, in bani si in natura" valoarea primelor legate de capital" sumele platite asociatilor cu ocazia retragerii capitalului. Creditul acestui cont reflecta aporturile in bani si in natura aduse la societate, precum si capitalul social retras de catre actionari sau asociati. 7oldul debitor, reflecta aportul subscris la constituirea capitalului, dar nevarsat inca. Contul *3* &Capital social( este utilizat pentru evidentierea capitalului social subscris si varsat, in natura si bani de catre actionarii sau asociatii societatii, precum si majorarile si reducerile capitalului societatii. Este cont de surse proprii permanente si indeplineste functia contabila de cont de pasiv. Creditul acestui cont reflecta! capitalul social subscris de actionari sau asociati, in bani si.sau in natura, rezervele destinate cresterii capitalului, primele legate de capital, incorporate in capitalul social. ebitul acestui cont reflecta! capitalul retras de catre actionari sau asociati, pierderile realizate in exercitiile precedente care diminueaza capitalul social, valoarea actiunilor proprii anulate. Prezinta sold creditor care reflecta capitalul social subscris, varsat si nevarsat. Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise, varsate si nevarsate. Contul sintetic *3* &Capital social"( se desfasoara pe doua subconturi astfel! *3** &Capital subscris nevarsat( *3*- &Capital subscris varsat( Exemple de utilizare a conturilor mentionate! *. Pentru formarea capitalului unei societati noi in suma de :.333.333 lei, un numar de *33 de persoane subscriu sa cumpere cele *.33 de actiuni emise, cu valoarea nominala de :.333 lei. %peratia de subscriere a capitalului social produce o crestere a dreptului de creanta a intreprinderii asupra subscriptorilor si concomitent cu aceasta, o crestre a capitalului subscris, dar nevarsat. eci, o crestere de activ si o crestere de pasiv. Cresterea de activ se reflecta in debitul contului 4:; & econtari cu asociatii privind capitalul(, iar cresterea de pasiv in creditul contului *3** &Capital subscris nevarsat(. 6ormula contabila va fi urmatoarea! 4:; & econtari cu asociatii privind D *3** &Capital nevarsat #:.333.333 capitalul( lei Capitalul subscris de :.333.333 lei este format din valoarea a 433 de actiuni pentru aport in natura si valoarea a ;33 de actiuni pentru aport in bani. $portul in natura consta in urmatoarele bunuri economice! o cladire apreciata la valorea de *.333.333 lei, teren evaluat la 433.333 lei, * autocamion evaluat la ;33.333 lei. Pentru calcularea numarului de actiuni ce trebuie atribuite pentru aporturile in natura se imparte valoarea aporturilor la valoarea nominala a unei actiuni astfel! * cladire *.333.333lei! :.333 lei.actiune D -33 actiuni terenul 433.333lei! :.333 lei.actiune D ,3 actiuni autocamionul ;33.333lei! :.333 lei.actiune D *-3 actiuni -. 7e inregistreaza aducerea aporturilor in natura la societate. $ceasta operatie produce, pe de o parte, cresterea elementelor de imobilizari corporale! cladiri, terenuri, mijloace de transport, iar pe de alta parte, micsorarea dreptului de creanta

-,

asupra subscriptorilor. eci, cresterea a trei elemente de activ si scaderea unui element tot de activ. Cresterile de activ se vor inregistra in debitul conturilor! &Cladiri(, &)erenuri(, &Mijloace de transport(, iar scaderea de activ se va inregistra in creditul contului 4:; & econtari cu asociatii privind capitalul(. 6ormula contabila a acestei operatii este urmatoarea! ? D 4:; & econtari cu asociatii - -.333.333 lei -*-* &Cladiri( privind capitalul - *.333.333 lei -*- &)erenuri( - 433.333 lei -*-: &Mijloace de ;33.333 lei transport( 5. 7e inregistreaza trecerea capitalului din categoria &capital subscris nevarsat( la categoria &capital subscris varsat(. $ceasta operatie economica produce o diminuare in pasiv la elementul capital subscris varsat. iminuarea de pasiv se va reflecta in debitul contului &Capital subscris nevarsat(, iar majorarea de pasiv se va reflecta in creditul contului &Capital subscris varsat(. 6ormula contabila va fi deci! *3** &Capital subscris nevarsat( D *3*- &Capital subscris varsat( # -.333.333 lei 4. 7e fac varsaminte ce reprezinta contravaloarea celor ;33 de actiuni pentru aport de bani. $ceasta operatie economica produce, pe de o parte, cresterea numerarului din casieria intreprinderii, iar pe de alta parte, micsorarea dreptului de creanta asupra subscriptorilor, deci, o crestere de activ si o micsorare tot de activ. Cresterea de activ se va reflecta in debitul contului &Casa(, iar micsorarea de activ in creditul contului & econtari cu asociatii privind capitalul(. $ceasta operatie economica se va reflecta in conturi prin urmatoarea formula! :5* &Casa( D 4:; & econtari cu asociatii privind capitalul( # 5.333.333 lei :. 7e inregistreaza trecerea capitalului din categoria &capital subscris nevarsat( in categoria &capital subscris varsat(. %peratia economica produce, pe de o parte diminuarea capitalului subscris nevarsat # elementul de pasiv si pe de alta parte, majorarea capitalului subscris varsat # element tot de pasiv. iminuarea de pasiv se va reflecta in debitul contului &Capital subscris nevarsat(, iar majorarea de pasiv se va reflecta in creditul contului &Capital subscris varsat(. eci, formula contabila este! *3** &Capital subscris nevarsat( D *3*- &Capital subscris varsat( # 5.333.333 lei ;. 7e depune la banca suma de -./:3.333 lei. $ceasta operatie economica produce o micsorare a numerarului existent in casieria intreprinderii, element de activ si o majorare a disponibilului existent in contul curent de la o banca, element de activ. Micsorarea de activ se va reflecta in creditul contului de activ &Casa(, iar majorarea de activ se va reflecta in debitul contului &Conturi curente la banci(. 6ormula contabila va fi urmatoarea! :*- &Conturi curente la banci( D :5* &Casa( # 5.333.333 lei

9ilant de constituire intocmit <a * martie *//4

-/

Mijloace economice terenuri cladiri mijloace de transport conturi curente la banci casa )%)$<

7ume 433.333 *.333.333 ;33.333 -./:3.333 :3.333 :.333.333

7urse de finantare - capital subscris varsat

7ume :.333.333

)%)$<

:.333.333

Contabilitatea operatiilor de capital Capitalul propriu este format din totalitatea capitalurilor individuale sau asociative care se inscriu in pasivul bilantului si cuprind mai multe elemente, cum sunt! primele, legate de subventiile pentru investitii, profiturile din anii precedenti reportate, provizioanele reglementate. Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale, a rezervelor incorporate si a profitului repartizat pentru cresterea capitalului, precum si alte operatiuni care duc la modificarea marimii acestuia. $sa cum s-a vazut, contabilitatea pe baza actelor de constituire a societatii si a documentelor justificative privind aducerea aporturilor si efectuarea varsamintelor. Principalele operatiuni care au loc si care se inregistreaza in contabilitate in legatura cu majorarea capitalului, sunt urmatoarele! subscrierea si emisiunea de actiuni noi, incorporarea rezervelor ce depasesc limitele stabilite, cotele-parti de profit repartizate la capital si alte operatiuni. %peratiunile ce se inregistreaza in contabilitate cu privire la diminuarea capitalului social sunt! retragerea actiunilor sau partilor sociale, diminuarea valorii nominale a actiunilor, rascumpararea actiunilor si anularea lor, acoperirea unor pierderi din anii precedenti, precum si alte operatiuni. Pentru reflectarea contabila a acestor operatiuni, in afara conturilor 4:; & econtari cu asociatii privind capitalul( si *3* &Capital social(, mai sunt utilizate urmatoarele conturi sintetice! *34 &Prime legate de capital(, *3: & iferente din reevaluare(, *3; &+ezerve(, *32 &+ezultatul reportat(, *** &6ondul de dezvoltare(, **- &6ondul de participare la profit(, *5* &7ubventii pentru investitii(, *4* &Provizioane reglementate(, *:* &Provizioane pentru riscuri si cheltuieli(. Contul *34 &Prime legate de capital( este utilizat pentru evidentierea primelor de emisiiune, de aport si de fuziune. $ceasta reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor si partilor sociale. Contul *34 &Prime legate de capital( are functie contabila de cont de pasiv. Creditul acestui cont reflecta primele stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii si aportului de capital. ebitul acestui cont reflecta primele legate de capital incorporate in capitalul social, precum si pe cele transferate la rezerve. 7oldul este creditor si reflecta primele constituite si neutralizate. 8na din caile de majorare a capitalului societatilor comerciale este si aceea de emisiune de actiuni noi. Pretul de emisiune al noilor actiuni poate fi superior calorii nominale a vechilor actiuni. $cest lucru este justificat cand patrimoniul net confera actiunilor o valoare intrinseca superioara valorii nominale. e exemplu, dupa cinci ani situatia patrimoniala se prezinta astfel! $ctive D /.333.333 lei Capital social D :.333.333 lei +ezerve D *.333.333 lei atorii D 5.333.333 lei Patrimoniul net D $ctiv D atorii D /.333.333 # ;.333.333 D 5.333.333 lei

53

@aloarea intrinseca D Patrimoniul net.'umarul de actiuni D ;.333.333.*.333 D ;.333 lei.actiune upa : ani de functionare a societatii, valoare intrinseca a unei actiuni este de ;.333 lei, fata de :.333 lei, deci cu *.333 lei pentru valoarea nominala. 'oile actiuni vor fi emise la pretul de ;.333 lei deci, cu o prima de emisiune de *.333 lei =adica diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala>. Exemple! 2. 7e inregistreaza majorarea capitalului societatii cu 5.333.333 lei, prin subscrierea a ;33 de actiuni noi la pretul de ;.333 lei.actiune, deci cu o prima de *.333 lei pe actiune. - cresterea de capital ;33 actiuni :.333 lei D 5.333.333 lei - prima de emisiune ;33 =;.333-:.333> D ;33.333 lei $ceasta operatie economica de subscriere a unor actiuni noi cu prima de emisiune, determina o crestere la elementul de activ & econtari cu asociatii privind capitalul( si o majorare a capitalului cu valoare nominala a noilor actiuni la elementul de pasiv &Capital subscris nevarsat( precum si o alta majorare tot in pasiv, le elementul &Prime de emisiune(. Conturile in care se va inregistra operatia economica sunt! & econtari cu asociatii privind capitalul(, care fiind cont de activ se va debita cu cresterea de activ, &Capital subscris nevarsat(, cont de pasiv care se va credita cu majorarea capitalului in suma de 5.333.333 lei si &Prime legate de capital(, cont de pasiv care, de asemenea, se va credita cu majorarea primelor de emisiune. 6ormula contabila va fi urmatoarea! 4:; & econtari cu asociatii D ? - 5.;33.333 lei orivind capitalul( *3** &Capital subscris nevarsat( # 5.333.333 lei *34 &Prime legate de capital( # ;33.333 lei ,. 7e inregistreaza incasarea contravalorii actiunilor subscrise. $ceasta operatie produce o scadere la elementul de activ & econtari cu asociatii privind capitalul(, ceea ce semnifica micsorarea dreptului de creanta asupra subscriptilor si concomitent produce o crestere la elementul de activ &Casa(, ceea ce semnifica majorarea numerarului existent in caseria intreprinderii. Contul & econtari cu asociatii privind capitalul( fiind cont de activ si avand de inregistrat o scadere se va credita, iar contul &Casa( fiind cont de activ si inregistrand o crestere, se va debita. eci, formula contabila este urmatoarea! :5* &Casa( D 4:; & econtari cu asociatii privind capitalul( # 5.;33.333 /. Concomitent cu efectuarea varsamintelor se inregistreaza trecerea capitalului din categoria &capital subscris nevarsat( la categoria &capital subscris varsat(K $ceasta operatie economica determina o modificare in sensul scaderii la elementul de pasiv &Capital subscris nevarsat( si concomitent si cu aceeasi suma o majorare tot in pasiv la elementul &Capital subscris varsat(. 6ormula contabila este! *3** &Capital subscris D *3*- &Capital subscris varsat( # 5.333.333 lei nevarsat( 9ilantul contabil intocmit dupa emisiunea de noi se prezinta astfel!

5*

0ILA.1 dupa emisiunea de actiuni noi $C)I@ active vechi active noi 78ME /.333.333 5.;33.333 P$7I@ - capital vechi - capital nou - prime de emisiune - rezerve - datorii )%)$< *-.;33.333 )%)$< 78ME :.333.333 5.333.333 ;33.333 *.333.333 5.333.333 *-.;33.333

Calculand valoarea intrinseca a actiunilor, se constata ca aceasta a ramas neschimbata! @al. IntrinsecaD =*-.;33.333-5.333.333>.*.;33 D ;.333 lei.actiune Primele de emisiune sunt folosite pentru apropierea cheltuielilor facute cu emisiunea de actiuni si pentru majorarea capitalului si rezervelor. e exemplu! *3. in primele constituite sunt utilizate 533.333 lei pentru majorarea capitalului si -33.333 lei pentru majorarea rezervelor. $ceasta operatie economica produce o micsorare la elementul de pasiv &Prime legate de capital( si totodata majorarea a doua elemente din pasiv! &Capital social( si &+ezerve(. Micsorarea de pasiv se va inregistra in debitul contului &Prime legate de capital(, iar cresterile de pasiv se vor inregistra in creditul conturilor &Capital social( si &+ezerve(. 6ormula contabila este urmatoarea! *34 &Prime legate de capital( D ? *3* &Capital social( *3; &+ezerve( - :33.333 lei - 533.333 lei - -33.333 lei

Contul *3: & iferente din reevaluare( este utilizat pentru evidentierea diferentelor din reevaluarea elementelor de activ si de pasiv, potrivit normelor legale. $cestea se determina ca diferenta intre valoarea de utilitate si valoarea de intrare in patrimoniu =contabila>. e mentionat ca, numai diferentele mai mari se evidentiaza in acest cont, iar utilizarea acestora se face in scopul majorarii capitalului si.sau a rezervelor. Exemple de utilizare a acestui cont! **. 7e inregistreaza diferenta pozitiva in suma de *.-:3.333 lei rezultata in urma reevaluarii unui teren. %peratia produce o crestere la elementul de activ &)erenuri( si concomitent o crestere la elementul de pasiv & iferente din reevaluare(. Conturile corespondente sunt! ()erenuri(, care fiind cont de activ si avand de inregistrat o crestere se va debita, si contul & iferente din reevaluare( care fiind cont de pasiv si avand de inregistrat o crestere, se va credita. eci, formula contabila este urmatoare! -** &)erenuri( D *3: & iferente de reevaluare( - *.-:3.333 lei

5-

*-. 7e hotaraste utilizarea diferentelor din reevaluare astfel! *.333.333 lei pentru majorarea capitalului si -:3.333 lei majorarea rezervelor. %peratia produce si o diminuare la elementul de pasiv & iferente din reevaluare( si o majorare la elementele de pasiv! &Capital social( si &+ezerve(. Conturile in care se va inregistra operatia economica sunt! & iferente din reevaluare( care se va debita cu scaderile de pasiv si conturile &Capital social( si &+ezerve( care se vor credita cu cresterile de pasiv. 6ormula contabila este urmatoarea! *3: & ieferente reevaluare! din D ? *3* &Capital social( *3; &+ezerve( - *.-:3.333 lei - *.333.333 lei - -:3.333 lei

7chematic, inregistrarile privind contabilitatea constituirii si utilizarii diferentelor din reevaluare se prezinta astfel! Capital social *.333.333 +ezerve *.-:3.333 C C iferente din reevaluare C *.-:3.333 )erenuri -:3.333 *.-:3.333 C

Contul *3; &+ezerve( este utilizat pentru evidentierea rezervelor constituite si repartizate pe destinatiile date acestora. +ezervele sunt surse create in cadrul intreprinderii in scopul conservarii si majorarii capitalului. 7e pot constitui urmatoarele categorii de rezerve! rezerve legale, rezerve statutare si rezerve facultative. +ezervele legale se constituie annual in conformitate cu prevederile legale, iar in caz de diminuare se completeaza conform prevederilor legale. e asemenea, rezervele legale pot fi majorate cu excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea nominala, daca aceste excedent nu este utilizat la acoperirea cheltuielilor de emisiune. $ceste rezerve sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor inregistrate in exercitiiul financiar. 'u sunt utilizate in scopul majorarii capitalului. +ezervele statutare se constituie annual din profitul net obtinut conform prevederilor din statutul societatii si sunt utilizate, in special, pentru a fi incorporate in capital. +ezervele facultative sunt alte rezerve neprevazute de lege sau de statut si se constituie facultativ din profitul net obtinut. $cestea sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor, cresterea capitalului sau in alte scopuri, in conformitate cu hotararile adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor. Contul *3; &+ezerve( are functie contabila de cont de pasiv. Creditul acestui cont reflecta rezervele constituite. ebitul reflecta rezervele utilizate. 7oldul creditor reflecta rezervele constituite si neutilizate. Exemple de utilizare a contului de rezerve *5. 7e constituie o rezerva din profitul obtinut in suma de *.333.333 lei.
55

$ceasta operatie economica produce o majorare la elementul de activ &+epartizarea profitului( si concomitent o majorare la elementul de pasiv &+ezerve(. Majorarea de activ se va inregistra in debitul contului de activ &+epartizarea profitului(, iar majorarea de pasiv se va inregistra in creditul contului de pasiv &+ezerve(. eci formula contabila este! *-/ &+epartizarea profitului( D *3; &+ezerve( *.333.333 lei *4. 7e acopera pierderea reportata din exercitiiul precedent de ,:3.333 lei din rezerva constituita. %peratia produce o scadere la elementul de activ &+ezultatu reportat( =pierdere> si concomitent, o scadere la elementul de pasiv &+ezerve(. 7caderea de activ se va reflecta in creditul contului &+ezultatul reportat(, iar scaderea de pasiv in debitul contului &+ezerve(. 6ormula contabila este urmatoarea! *3; &+ezerve( D *32 &+ezultatul reportat( - ,:3.333 lei 7-au mentionat anterior si o serie de cai de micsorare a capitalului unei societati. In continuare se prezinta un asemenea exemplu. *:. 7e rascumpara un numar de *33 de actiuni cu valoarea nominala de :.333 lei. $ceasta operatie ca produce o modificare in sensul cresterii la elementul de activ &$ctiuni proprii( si concomitent o modificare in sensul scaderii la elementul de activ &Casa(. Cresterea de activ se va inregistra in debitul contului de activ &$ctiuni proprii(, iar scaderea de activ se va inregistra in creditul contului de activ &Casa(. 6ormula contabila este urmatoarea! :3- &$ctiuni proprii( D :5* &Casa( - :33.333 lei *;. 7e inregistreaza anularea celor *33 de actiuni rascumparate. %peratia mentionata va produce o modificare in sensul scaderii la elementul de activ &$ctiuni proprii( si concomitent o scadere la elementul de pasiv &Capital social(. Conturile in care se va inregistra operatia economica sunt! &$cituni proprii( si &Capital social(. Contul &$ctiuni proprii( fiind cont de activ si avand de inregistrat o scadere de activ se va inregistra in credit, iar contul &Capital social( fiind cont de pasiv si avand de inregistrat o scadere de pasiv, acesta se va inregistra in debit. 6ormula contabila este urmatoarea! *3* Capital social D :3- $ctiuni proprii - :33.333 lei Contul *32 &+ezultatul reportat( este utilizat pentru evidentierea rezultatului exercitiului precedent a carui repartizare a fost amanata de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor. +ezultatul nerepartizat poate fi pierdere sau profit, iar contul mentionat are functie contabila de cont bifunctional. ebitul acestui cont reflecta pierderea realizata in exercitiul precedent care nu a fost repartizata =acoperita>, precum si profitul realizat in exercitiul precedent repartizat pentru cresterea capitalului sau constituirea rezervelor. Creditul acestui cont reflecta profitul din exercitiul precedent nerepartizat, pierderea reportata din exercitiul anterior acoperita din profitul perioadei curente, precum si pierderea realizata in exercitiile anterioare care se acopera din capitalul social. 7oldul debitor reflecta pierderea nerepartizata, iar soldul creditor reflecta profitul nerepartizat. Exemple de utilizare a acestui cont.

54

*2. 7e inregistreaza pierderea din anul precedent de 233.333 lei reportata anului curent. $ceasta operatie produce o diminuare la elementul de activ &Profit si pierdere( =sold debitor> si o majorare a elementului de activ &+ezultatul reportat( =sold debitor>. )inand seama de regulile de functionare a conturilor de activ, cresterea de activ se va inregistra in debitul contului (+ezultatul reportat(, iar diminuarea de activ se va inregsitra in creditul contului &Profit si pierdere(. 6ormula contabila este urmatoarea! *32 &+ezultatul reportat( D *-* &Profit si pierdere( - 233.333 lei *,. Pentru acoperirea pierderii reportata din anul precedent adunarea generala hotaraste utilizarea rezervei existente =constituita in acest scop> de *:3.333 lei si diminuarea capitalului social cu ::3.333 lei. $ceasta operatie economica are ca efect reducerea pierderii reportate din anul precedent, element de activ si concomitent diminuarea elementelor de pasiv &+ezerve( si &Capital social(. iminuarea de activ se va inregistra in creditul contului &+ezultatul reportat(, iar diminuarile de pasiv se vor inregistra in debitul conturilor de pasiv &+ezerve si &Capital social(. Inregistrarea contabila necesita urmatoarea formula contabila! ? *3; &+ezerve( *3* &Capital social( D *32 &+ezultatul reportat( - 233.333 lei *:3.333 lei - ::3.333 lei

*/. 7e inregistreaza profitul obtinut in exercitiul precedent si nerepartizat reportat anului curent, in suma de /33.333 lei. %peratia produce o diminuare a unui element de pasiv &Profit si pierdere( =sold creditor> si o majorare a unui element de pasiv &+ezultatul reportat( =sold creditor>. iminuarea de pasiv se va inregistra in debitul contului &Profit si pierdere(, iar cresterea de pasiv se va inregistra in creditul contului &+ezultatul reportat(. 6ormula contabila va fi urmatoarea! *-* &Profit si pierdere( D *32 &+ezultatul reportat( - /33.333 lei -3. In anul curent, adunarea generala a actionarilor hotaraste utilizarea profitului reportat de /33.333 lei astfel! 233.333 lei pentru majorarea capitalului social si -33.333 lei prentu majorarea rezervelor. $ceasta operatie economica va produce o modificare in sensul scaderii la elementul de pasiv &+ezultatul reportat( =sold creditor> si modificarea in sensul cresterii a elementelor de pasiv &Capital social( si &+ezerve(. 7caderea de pasiv se va inregistra in debitul contului &+ezultatul reportat(, iar cresterile de pasiv se vor inregistra in creditul conturilor &Capital social( si &+ezerve(. 6ormula contabila este urmatoarea! *32 &+ezultatul reportat( D ? *3* &Capital social( *3; &+ezerve( /33.333 233.333 -33.333

5:

In forma sistematica operatiunile economice privind inregistrarea in contabilitate a rezultatealor reportate se prezinta astfel! a> Pierderea reportata *-* C 7old 233.333 233.333 existent 233 333 233.333 ::3.333 5.333.333 7old C *32 C *3*

*3; *:3.333 b> Profit reportat *3* C 233.333 existent *3; -:3.333 C /33.333 /33.333 C *32 C

/33.333 7old existent

*-*

/33.333 /33.333 7old

Conturile de fonduri In cadrul surselor proprii, alaturi de capitaluri si rezerve se mai cuprind si fondurile care se constituie prin autofinantare cum sunt! fondul de dezvoltare, fondul de participare la profit si alte fonduri. 6ondul de dezvoltare se constituie potrivit legii din amortizarea imobilizarilor, din profitul net al societatilor comerciale, respectiv din veniturile realizate dupa acoperirea cheltuielilor la regiile autonome, din vanzarea activelor, din valorificare materialelor rezultate din dezmembrarea mijloacelor fixe scoase din functiune, precum si din alte surse. 6ondul de dezvoltare constituit se utilizeaza pentru acoperirea cheltuielilor de investitii privind dezvoltarea, modernizarea, retehnologizarea, rambursarea creditelor pentru investitii inclusiv plata dobanzilor aferente acestora, precum si alte cheltuieli de natura investitiilor. Contul *** &6ondul de dezvoltare(, este cont de surse proprii, cu functie contabila de cont de pasiv. Creditul acestui cont reflecta fondul de dezvoltare constituit pe caile mentionate. ebitul acestui cont reflecta fondul de dezvoltare utilizat pe directiile mentionate. 7oldul creditelor reflecta fondul de dezvoltare existent. <a construirea fondului de dezvoltare intervine si contul **/ &+epartizari la
5;

fondul de dezvoltare( care are functie contabila de cont de activ. 7e debiteaza cu amortizarea calculata si inclusa in cheltuieli si se crediteaza cu valoarea mijloacelor fixe executate sau achizitionate din amortizari. 7oldul debitor reflecta amortizarea neutilizata pentru investitii. Exemple de utilizare a acestor conturi. -*. 7e constituie fondul de dezvoltare din amortizari in suma de :-:.333 lei. $ceasta operatie economica produce urmatoarele modificari patrimoniale. % majorare la elementul de activ &+epartizari la fondul de dezvoltare( si o majorare la elementul de pasiv &6ondul de dezvoltare(. Majorarea de activ se va inregistra in contul &+epartizari la fondul de dezvoltare( in debit, iar majorarea de pasiv se va inregistra in contul &6ondul de dezvoltare(, in credit. eci, formula contabila este urmatoarea! **/ &+epartizarea la fondul de dezvoltare( D *** &6ondul de dezvoltare( - :-:.333 lei

--. 7e constituie fondul de dezvoltare in suma de 5:3.333 lei din valoarea materialelor recuperate din dezmembrarea mijloacelor fixe. $ceasta operatie economica are ca efect majorarea unui element de activ &Cheltuieli privind operatiile de gestiune( si concomitent, majorarea unui element de pasiv &6ondul de dezvoltare(. Contul &Cheltuieli privind operatiile de gestiune( fiind un cont de activ, se va debita cu majorarea de activ, iar contul &6ondul de dezvoltare( se va credita cu majorarea de pasiv. 6ormula contabila este urmatoarea! ;2* &Cheltuieli privind operatiile de gestiune( D *** &6ondul de dezvoltare( - 5:3.333 lei

-5. 7e constituie fondul de dezvoltare in suma de *.333.333 lei din profitul realizat in anul trecut. $ceasta operatie economica are ca efect majorarea elementului de activ &+epartizarea profitului( si totodata majorarea elementului de pasiv &6ondul de dezvoltare(. Majorarea de activ se va inregistra in debitul contului de activ &+epartizarea profitului(, iar majorarea de pasiv se va inregistra in creditul contului de pasiv &6ondul de dezvoltare(. $stfel s-a ajuns la urmatoarea formula contabila! *-/ &+epartizarea profitului( D *** &6ondul de dezvoltare( - *.333.333 lei

-4. 7e inregistreaza diminuarea fondului de dezvoltare cu sumele ce reprezinta mijloacele fixe obtinute din amortizari in suma de 5,3.333 eli. $ceasta operatie are ca efect micsorarea &6ondului de dezvoltare( existent, element de pasiv si concomitent micsorarea elementului de activ &+epartizari la fondul de dezvoltare(. Contul &6ondul de dezvoltare( se va debita cu micsorarea de pasiv, iar contul &+epartizari la fondul de dezvoltare( se va credita cu micsorarea de activ. 6ormula contabila este urmatoarea! *** &6ondul dezvoltare( de D **/ &+epartizari la fondul de dezvoltare( # 5,3.333 lei

52

In forma sistematica, inregistrarea in contabilitate a operatiilor privind constituirea si utilizarea fondului de dezvoltare se prezinta astfel! *** C 5,3.333 :-:.333 5:3.333 *.333.333 ;2* 5:3.333 *-/ *.333.333 C C :-:.333 5,3.333 C **/

Contul **- &6ondul de participare la profit( este utilizat pentru evidentierea constituirii si utilizarii fondului de participare la profit a salariatilor societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat. Este cont de surse proprii, cu functie contabila de cont de pasiv. Creditul acestui cont reflecta profitul realizat in exercitiul curent repartizat pentru constituirea fondului de participare la profit. ebitul acestui cont reflecta sumele utilizate din fondul de participare la profit. 7oldul creditor, reflecta fondul de participare la profitul existent. Exemple de utilizare a acestui cont. -:. in profitul realizat se repartizeaza suma de *.,33.333 lei pentru constituirea fondului de participare la profit. $ceasta operatie economica produce o modificare in sensul cresterii la elementul de activ &+epartizarea profitului( si totodata, o modificare in sensul cresterii la elementul de pasiv &6ondul de participare la profit(. Cresterea de activ se va inregistra in debitul contului de activ &+epartizarea profitului(, iar cresterea de pasiv se va inregistra in creditul contului &6ondul de participare la profit(. 6ormula contabila este urmatoarea! *-/ &+epartizarea profitului( D **- &6ondul de participare la profit( # *.,33.333

-;. $dunarea generala a actionarilor hotaraste plata sumei de *.333.333 lei din fondul de participare la profit constituit. $ceasta operatie economica produce o modificare in sensul scaderii elementului de pasiv &6ondul de participare la profit(, si totodata, o crestere a elementului de pasiv &Participarea salariatilor la profit(. 7caderea de pasiv se va inregistra in debitul contului &6ondul de participare la profit(, iar cresterea de pasiv se va inregistra in creditul contului &Participarea salariatilor la profit(. 6ormula contabila se prezinta astfel!

5,

**- &6ondul de participare la profit(

4-4 &Participarea salariatilor la profit( *.333.333

Inregistrarea in forma sistematica a operatiilor economice privind formarea si utilizarea fondului de participare la profit se prezinta astfel! 4-4 C *.333.333 *.333.333 *.,33.333 *.,33.333 Contul *5* &7ubventii pentru investitii( este utilizat pentru evidentierea sumelor alocate de la bugetul de stat sau din alte resurse din care beneficiaza intreprinderea pentru finantarea unor activitati pe termen lung a investitiilor, a imobilizarilor primite prin donatii cu titlu gratuit, precum si a celor constatate plus la inventariere. Contul mentionat, realizeaza doua obiective! consemnarea subventiilor primite pana la finalizarea obiectivului de investitii, si esalonarea in timp a cresterii patrimoniului ca urmare a subventiilor primite de intreprindere. El reflecta elemente ale capitalului si sunt surse de finantare a capitalului, indeplinind functia contabila de cont pasiv. Creditul acestui cont reflecta valoarea subventiilor pentru investitii de primit. ebitul acestui cont reflecta cota parte din subventia pentru investitii virata asupra rezultatului exercitiului. 7oldul creditor reflecta subventiile pentru investitii nevirate la rezultatul exercitiului. Exemple de utilizare a acestui cont. -2. 7e inregistreaza subventia pentru investitii de primit in suma de -.333.333 lei. $ceasta operatie economica are ca efect cresterea elementului sau activ &7ubventii(si concomitent cresterea elementului de pasiv &7ubventii pentru investitii(. Conturile in care se va inregistra operatia economica sunt! &7ubventii(, care fiind cont de activ se va debita si &7ubventii pentru investitii(, care fiind cont de pasiv se va credita. 6ormula contabila este urmatoarea! 44: &7ubventii( D *5* &7ubventii pentru investitii( - -.333.333 lei -,. 7e primeste subventia pentru investitii. $ceasta operatie economica va avea ca efect cresterea sumelor in &Contul curent la banca( al intreprinderii, element de activ si concomitent si cu aceeasi suma scaderea dreptului de creanta a intreprinderii. Conturile in care se va inregistra operatia economica sunt! &Conturi curente la banci( care se va debita cu cresterea de activ si &7ubventii( care se va credita cu scderea de activ. 6ormula contabila este urmatoarea! :*- &Conturi cur. la banci( D 44: &7ubventii( - -.333.333 lei -/. 7e primeste prin donatie, cu titlu gratuit, un calculator electronic in valoare de *.333.333 lei. %peratia mentionata va produce o crestere in activ la elementul &Mijloace fixe( si concomitent o crestere in pasiv la elementul &7ubventii pentru investitii(. Cresterea de activ se va inregistra in debitul contului &Mijloace fixe(, iar cresterea de C **C *-/

5/

pasiv in creditul contului &7ubventii pentru investitii(. 6ormula contabila la care s-a ajuns este urmatoarea! -*- &Mijloace fixe( D *5* &7ubventii pentru investitii( - *.333.333 lei 53. 7e inregistreaza trecerea unei parti =-:?> din subventia pentru investitii la venituri. $ceasta operatie economica produce o diminuare in pasiv la elementul &7ubventii pentru investitii( si totodata, o majorare in pasiv la elementul &@enituri din operatiuni de capital(. iminuarea de pasiv se va inregistra in debitul contului de pasiv &7ubventii pentru investitii(, iar majorarea de pasiv se va inregistra in creditul contului de pasiv &@enituri din operatiuni de capital(. $stfel s-a ajuns la urmatoarea formula contabila! *5* &7ubventii investitii( pentru D 22- &@enituri din operatiuni de capital( - 2:3.333

In forma sistematica inregistrarea operatiunilor privind subventiile pentru investitii se prezinta astfel! 22C 2:3.333 2:3.333 -.333.333 -.333.333 -.333.333 *.333.333 2:3.333 5.333.333 -**.333.333 Conturile de provizioane Provizioanele sunt o rezerva care se constituie pe seama cheltuielilor si este destinata acoperirii riscurilor latente posibile ca urmare a deprecierii elementelor patrimoniale. $ceasta se constituie intr-un exercitiu financiar, fiind a fi utilizate in exercitiile viitoare. In contabilitate se delimiteaza trei categorii de provizioane! reglementate, pentru riscuri si cheltuieli si pentru deprecieri. In sens economic, provizioanele reprezinta o cheltuiala cand se constituie si un venit cand sunt utilizate sau cand raman fara obiect. Provizioanele reglementate se constituie pe baza unor dispozitii legale sau fiscale. Ele fac parte din categoria cheltuielilor extraordinare. $stfel, sunt provizioane pentru majorari de preturi, pentru investitii si pentru amortizari derofatorii. Contul *4* &Provizioane reglementate( are functie contabila de cont de pasiv. Creditul acestui cont reflecta cheltuielile pentru constituirea provizioanelor reglementate. ebitul acestui cont reflecta reluarea provizioanelor reglementate. 7oldul este creditor si reflecta provizioane reglemenate constituite. Exemple! *. 7e constituie un provizion pentru majorarea preturilor la stocurile de materii prime in suma de 5-3.333 lei. C -.333.333 C *5* C 44: C :*-

43

$ceasta operatie economica are ca efect majorarea elementului de activ &Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele( si concomitent majorarea elementului de pasiv &Provizioane reglementate(. Conturile in care se va inregistra operatia economica sunt! &Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele( care fiind cont de activ se va debita cu majorarile si &Provizioanele reglementate(, care fiind cont de pasiv se va credita cu majorarile de pasiv. 6ormula contabila este urmatoarea! ;,2 &Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele( D *4* &Provizioane reglementate( - 5-3.333 lei

-. <a sfarsitul anului se inregistreaza anularea provizionului pentru partea stocurilor consumate in suma de -:3.333 lei. $ceasta operatie economica produce o modificare in sensul scaderii la elementul de pasiv &Provizioane reglementate( si o modificare in sensul cresterii la elementul de pasiv &@enituri exceptionale din provizioane reglementate(. 7caderea de pasiv se va inregistra in debitul contului &Provizioane reglementate(, iar cresterea de pasiv in creditul contului &@enituri exceptionale din provizioane reglementate(. $stfel formula contabila este urmatoarea! *4* &Provizioane reglementate( 5. 7e reglementate. inregistreaza D 2,2 &@enituri reglementate( decontarea exceptionale din provizioane - -:3.333 lei provizioanele

cheltuielilor

privind

$ceasta operatie economica produce o diminuare la elementul de activ &Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele( si totodata, o diminuare a elementului de pasiv &Profit si pierdere( =sold creditor>. Conform regulilor de functionare a conturilor scaderea de activ se va inregistra in creditul contului de activ &Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele(, iar scaderea de pasiv in debitul contului &Profit si pierdere(. 6ormula contabila este urmatoarea! *-* &Profit si pierdere( D ;,2 &Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele( - 5-3.333 lei

4. 7e inregistreaza inchiderea contului de venituri. $ceasta operatie economica are ca efect diminuarea elementului de pasiv &@enituri exceptionale din provizioane reglementate( si concomitent o crestere la elementul de pasiv &Profit si pierdere( =sold creditor>. )inand seama de regulile de functionare a conturilor, diminuarea de pasiv se va inregistra in debitul contului &@enituri exceptionale din provizioane reglementate(, iar cresterea de pasiv in creditul contului &Profi si pierdere(. 6ormula contabila este urmatoarea! 2,2 &@enituri exceptionale din provizioane reglementate( D *-* &Profit si pierdere( - -:3.333 lei

Inregistrarea in ordine sistematica a operatiilor economice privind constituirea si utilizarea provizioanelor reglementate se prezinta astfel! *-* C 2,2
4*

*4*

5-3.333

-:3.333

-:3.333

-:3.333

-:3.333 5-3.333 ;,2 C

5-3.333 5-3.333

0i%liogra!ie

4-

*. 'icolae 6eleaga, Contabilitatea aprofundatE, 9ucureLti, *///, Ed. MtiinCeEconomice -. MNrza Mtefan, Contzabilitatea unitECilor lucrative, Ed. Continent, *//4, 9ucureLti 5. rEgan C.M., 'oua contabilitate a agrnCilor economici, Ed. 0ercules, *//4, 9ucureLti <igia 9Nrsan,

4. 'eguCiu Magdalena, Mihaela umitrana, <oredana Contabilitatea On comerC Li turism, Ed. Maxim, 9ucureLti

45