Disciplină :

Dreptul Afacerilor
Programe de studii universitare:
Contabilitate și Informatică de Gestiune
Finanțe-Bă nci
Domeniul:
Contabilitate

Obiective:
Familiarizarea la nivel aplicativ cu noţiunile de
bază privind drepturile, obligaţiile şi clauzele
contractuale specifice raporturilor dintre
persoanele fizice și juridice și contabilii autorizaţi,
experţii contabili și toate categorii de profesioniști
în domeniu care dețin autorizațiile și atestatele
necesare unor profesii precum auditor financiar,
consultant fiscal, evaluator autorizat, etc.

Obiective:
Iniţiere în constituirea societă ţilor,
însușirea documentelor necesare
constituirii şi a modalită ţilor legale de
transformare, dizolvare sau lichidare a
acestora.

Obiective:
Însușirea noțiunilor de legislație incidente, a
aptitudinilor și competențelor necesare,
care să faciliteze integrarea pe piața
muncii, astfel încâ t încă de la absolvire să se
conștientizeze tipul de profesionist în care
se identifică absolventul respectiv tipul de
întreprindere pe care ar dori să o înființeze
sau din care ar dori să facă parte.

Tematica dezbă tută :

accesul la ocupațiile specifice: de contabil
autorizat, expert contabil, auditor financiar,
consultant fiscal, evaluator autorizat, etc.
cenzorul
organizarea activită ţii de expertiză contabilă
şi a contabililor autorizaţi

„Activitatea economică ” – analiză prin

prisma scopului;
Întreprinderile – forme de organizare a
unei activită ţi economice sau
profesionale;
Societă ţile de contabilitate şi/sau de
expertiză contabilă

1
Profesionistul - sfera noţiunii de
„profesionist” şi corelarea cu categorii
de operaţiuni specifice: economice şi
profesionale.
Contabilul/Expertul contabil -
executare atribuții specifice ca angajat,
profesionist individual sau ca societate.

Contabilul autorizat
Dispoziţii comune privind experţii
contabili şi contabilii autorizaţi
Ră spunderea experţilor contabili şi
contabililor autorizaţi

Constituirea societă ţilor

Actul constitutiv al societă ţii
- contractul de societate şi
statutul
Societatea europeană

Ră spunderea profesioniștilor
Ră spunderea persoanelor juridice

Clasificarea contractelor,
încheierea şi interpretarea
contractelor
Principalele contracte

Relația dintre operator și persoana

împuternicită în domeniul protecției
datelor cu caracter personal
Relația dintre operator și clienți în
domeniul protecției datelor cu
caracter personal

Bibliografie:
Stoian, Camelia Daciana, note de curs
Verginia Vedinaș, Stoian Camelia Daciana, VADEMÉ CUM - Editura
Universul Juridic, București 2021
Claudia Antoanela Susanu ,Cadrul juridic societar. Repere naționale și
europene, Ed. Universul juridic, Bucureşti, 2018;
Gabriel Boroi , Mona-Maria Pivniceru , Carla Alexandra Anghelescu ,
Bogdan Nazat , Ioana Nicolae, Fise de drept civil;
Andreea-Teodora Stanescu, Legislația întreprinderilor, Ed. Hamangiu,
București, 2018;
Carmen Nicoleta Barbieru, Rolul grupului european de interes
economic in activitatea de comert international, Ed. Universul juridic,
Bucureşti, 2018;
Crenguţa Leaua, Dreptul Afacerilor, Ed. Universul juridic, Bucureşti,
2012;

2
Practicile asociate predă rii:
-conceperea temelor de seminar în
concordanță cu competenţele ce se impun a fi
dobâ ndite;
-expunere, explicație, concepție, analiză ,
sinteză , studii de caz;

Rezultatele aşteptate ale procesului didactic:

- transmiterea de cunoștințe aprofundate
specifice științelor juridice cu aplicabilitate
în domeniul contabilitate;
- formarea de abilită ți pentru derularea în
condiții de legalitate a rolului de
profesionist;

Conform H.G nr. nr. 915/2017:

'Evaluarea studenţilor include examinarea
şi notarea obiectivă , pe baza unor criterii şi
metode clar stabilite la începutul
semestrului şi a unor bareme aduse la
cunoştinţa studenţilor, împreună cu alte
criterii de apreciere a activită ţii desfă şurate'

Metode de evaluare:
- Notare la examen;
Pondere din nota finală : 80%
- Verificare periodică cu caracter de
continuitate pe parcursul semestrului
Prezenţă /activitate referate, studii de caz
Pondere din nota finală : 20%

Concluzii:
Relaţia dintre student şi cadrul didactic este
una de parteneriat, în care fiecare ne asumă m
responsabilitatea
atingerii rezultatelor învă ţă rii

Studentul trebuie să dețină în momentul

absolvirii o arie de informații care să asigure:
- abilitatea de percepere a mecanismelor
economiei de piaţă în strâ nsă corelare cu
scopurile urmă rite și cu soluţiile posibile în
context legislativ national, european și
internațional.
- abilitatea de analiză şi sinteză în ansamblu
funcție de limitele legale de acțiune.
care să garanteze:
- cunoașterea sferei noţiunii de "profesionist"
- înțelegerea modului de exploatare a unei

3
întreprinderi
- înțelegerea caracterului interdisciplinar
determinat de exercitarea sistematică de că tre una
sau mai multe persoane, a unei activită ţi organizate
ce constă în producerea, administrarea ori
înstră inarea de bunuri sau în prestarea de servicii,
indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.
care să faciliteze:
asigurarea unei baze largi de cunoştinţe avansate
pentru a preâ ntâ mpina cerinţele "pieţei muncii"
prin corelarea rezultatelor învă ţă rii cu aşteptă rile
categoriilor din ce în ce mai diversificate de
angajatori care să recunoască
în timp contribuția universită ții prin corpul
academic la formarea și dezvoltarea
profesională a studenților

Formele de organizare a unei

activită ţi economice
- corespondenţă
cu termenii suport în contextul
legislativ actual

Activită țile economice ...cu sau fă ră scop

lucrativ ???
Profesionistul ............ persoană fizică sau
juridică ???
Întreprinderea .....doar cadrul de
desfă șurare a activită ții profesionistului
???
Concluzii....de actualitate

“Lucrul cel mai important nu este numă rul de

idei adunate în mintea noastră , ci legile care le
unesc”
Titu Maiorescu

Tipurile de întreprinderi și profesioniști

punctul de legă tură este reprezentat de
activită ţile economice și/sau profesionale
desfă șurate, respectiv de scopul lucrativ sau nu al
fiecă rei activită ți în parte
Actorii principali „întreprinderea” şi „profesionistul”
sunt definiți potrivit Codului Civil
în strâ nsă corelare în ideea în care sunt consideraţi
profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere, anume
cei care exercită sistematic, singular sau ală turi de una sau
mai multe persoane, o activitate organizată ce constă în
producerea, administrarea ori înstră inarea de bunuri sau în

4
prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop
lucrativ.

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Civil,

sintagmele "persoane juridice fă ră /cu scop
patrimonial", urmare voinței manifestate a
legiuitorului au fost înlocuite cu sintagmele
"persoane juridice fă ră /cu scop lucrativ"
de unde tragem concluzia potrivit că reia
activită țile economice pot fi desfă șurate de că tre
întreprinderile publice și private indiferent dacă
aceste întreprinderi urmă resc sau nu obținerea
unui profit, anume, au sau nu un scop lucrativ.
Un termen precum cel de “activitate aconomică ”, trebuie să îl
aseză m în corelare cu contextul activită ţii specifice
profesionistului în cauză respectiv al obiectului de activitate
al întreprinderii.
Abordarea noțiunii în sine, este determinată de legislația
specifică , în mai toate actele normative referirea fiind parte a
definirii altor termeni, astfel de exemplu

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

Regula:
Persoanele juridice de drept public se înfiinţează prin lege.
Excepţie:
Persoanele juridice de drept public se pot înfiinţa prin acte ale
autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri
prevăzute de lege.

Guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice -

implică ansamblul de reguli care guvernează sistemul de
administrare şi control în cadrul unei întreprinderi publice,
raporturile dintre autoritatea publică tutelară şi organele
întreprinderii publice, dintre consiliul de administraţie sau de
supraveghere, directori sau directorat, acţionari şi alte persoane
interesate;

Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca

regii autonome si societăți comerciale
Art. 3 ind. 1:
„(1)Regiile autonome pot fi reorganizate ca societăţi reglementate de Legea
societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a
consiliului local/hotărâre a consiliului judeţean sau prin hotărâre a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti, având ca unic
acţionar/asociat statul român sau unitatea administrativ-teritorială.

5
(la data 02-nov-2019 Art. 3^1, alin. (1) din capitolul 2 modificat de Actul
din Legea 195/2019 )
(2)Dispoziţiile de drept comun privind reorganizarea persoanei juridice
rămân aplicabile.
(la data 02-iul-2018 Art. 3 din capitolul 2 completat de Actul din Ordonanta
urgenta 56/2018 )”

“prin profesionist,
se înţelege orice persoană fizică sau juridică
autorizată, care, în temeiul unui contract,
acţionează în cadrul activităţii sale comerciale,
industriale sau de producţie, artizanale ori liberale,
precum şi orice persoană care acţionează în acelaşi
scop în numele sau pe seama acesteia”.
Întreprinderea este
persoana impozabilă în înţelesul art. 269 alin. (1) Cod
Fiscal şi reprezintă persoana fizică, persoana
juridică, orice entitate capabilă să desfăşoare o
activitate economică în mod organizat, permanent și
sistematic, combinand resurse financiare, forță de
muncă, materii prime, mijloace logistice și
informație, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile și
în condițiile prevăzute de lege.
Activităţile economice:
- toate activitățile cu corespondent în CAEN -
inclusiv activităţile economice directe desfășurate de
persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ
dacă acestea au caracter accesoriu şi sunt în strânsă
legătură cu scopul principal al persoanei juridice
(asociații/fundații)
dar și activităţile economice a căror organizare
și desfăşurare:
- este reglementată prin legi speciale.
- impun calificări specifice unei anumite profesii,
cu titlu personal și implicarea propriei
răspunderi
- presupun asigurarea de servicii cu caracter
profesional sau intelectuale şi conceptuale
Dreptul afacerilor poate fi definit ca fiind format din
ansamblul normelor juridice care sunt aplicabile
raporturilor juridice născute din exercitarea
sistematică, de către orice formă de organizare a
unei activităţi economice, autorizată potrivit legii să
desfășoare activităţi ce pot consta în producerea,
administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în
prestarea de servicii, în scopul obţinerii de venituri
în condiţii de concurenţă.
CONCLUZII:
- prin pliere pe toate reglementările în vigoare din
momentul înființării și organizării și pană la
gestiunea, administrarea, controlul și relaționarea pe

6
linie de drept al muncii, civil, fiscal, penal,
internațional și european și nu doar, rezultă o
îmbinare a unor elemente de drept public și de drept
privat.
- actele normative care au reglementat și reglementează
raporturile juridice ce constituie obiectul de studiu al
dreptului afacerilor fac dovada conturării acestuia ca
disciplină de legătură între economie și drept

Art. 159
(1)Societatea pe acţiuni va avea 3 cenzori şi un supleant, dacă prin actul
constitutiv nu se prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul
cenzorilor trebuie să fie impar.
(2)Cenzorii sunt aleşi de adunarea generală a acţionarilor. Durata mandatului
lor este de 3 ani şi pot fi realeşi.
(3)Cenzorii trebuie să îşi exercite personal mandatul.
(4)La societăţile pe acţiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este,
în mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor.
Art. 161
(1)Cenzorii pot fi acţionari, cu excepţia cenzorului expert contabil, care poate
fi terţ ce exercită profesia individual ori în forme asociative.
(2)Nu pot fi cenzori, iar dacă au fost aleşi, decad din mandatul lor:
a)rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau soţii administratorilor;
b)persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcţii decât aceea de
cenzor, un salariu sau o remuneraţie de la administratori sau de la societate sau
ai căror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă cu
aceasta;
c)persoanele cărora le este interzisă funcţia de membru al consiliului de
administraţie, respectiv al consiliului de supraveghere şi al directoratului;
d)persoanele care, pe durata exercitării atribuţiilor conferite de această calitate,
au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor
instituţii publice, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege.
Cenzorii sunt remuneraţi cu o indemnizaţie fixă, determinată prin actul
constitutiv sau de adunarea generală care i-a numit.
Art. 162
(1)În caz de deces, împiedicare fizică sau legală, încetare ori renunţare la
mandat a
unui cenzor, acesta va fi înlocuit de supleant.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), precum şi în situaţia în care numărul
cenzorilor nu
se poate completa prin înlocuirea cu supleanţi ori nu mai rămâne în funcţie niciun
cenzor, administratorii vor convoca de urgenţă adunarea generală în vederea
desemnării unui nou cenzor.
Art. 163
(1)Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă
situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă
acestea

7
din urmă sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut
conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.
(2)Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor considera
necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor
prezenta adunării generale un raport amănunţit. Modalitatea şi procedura de
raportare
a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor
Financiari din România.
(3)Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă
acestea
sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.
Art. 164
(1)Orice acţionar are dreptul să reclame cenzorilor faptele despre care crede că
trebuie
cenzurate, iar aceştia le vor avea în vedere la întocmirea raportului către
adunarea
generală.
(2)În cazul în care reclamaţia este făcută de acţionari reprezentând, individual
sau
împreună, cel puţin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă actul
constitutiv
prevede astfel, cenzorii sunt obligaţi să o verifice. Dacă vor aprecia că reclamaţia
este
întemeiată şi urgentă, sunt obligaţi să convoace imediat adunarea generală şi să
prezinte acesteia observaţiile lor. În caz contrar, ei trebuie să pună în discuţie
reclamaţia la prima adunare. Adunarea generală trebuie să ia o hotărâre asupra
celor
reclamate.
Art. 166
(1)Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile
mandatului.
(2)Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la
adunările extraordinare.
Art. 194
(1) Adunarea generală a asociaţilor are următoarele obligaţii principale:
a)să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net;
b)să desemneze administratorii şi cenzorii, să îi revoce/demită şi să le dea
descărcare
de activitate, precum şi să decidă contractarea auditului financiar, atunci când
acesta
nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;
c)să decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor pentru daunele pricinuite
societăţii, desemnând şi persoana însărcinată să o exercite;
Art. 199

8
(2)La societăţile care nu se încadrează în prevederile art. 160 alin. (1),
adunarea asociaţilor poate numi unul sau mai mulţi cenzori ori un auditor
financiar.
(3)Dacă numărul asociaţilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.
(4)Dispoziţiile prevăzute pentru cenzorii societăţilor pe acţiuni se aplică şi
cenzorilor din societăţile cu răspundere limitată.
(5)În lipsă de cenzori sau, după caz, de auditor financiar, fiecare dintre
asociaţi, care nu este administrator al societăţii, va exercita dreptul de control
pe care asociaţii îl au în societăţile în nume colectiv.
Art. 276
Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă cenzorul care
nu convoacă adunarea generală în cazurile în care este obligat prin lege.
1.Dreptul afacerilor reprezintă un ansamblu de norme juridice de drept privat care
sunt aplicabile raporturilor juridice:
a). nascute din exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a
unei
activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de
bunuri
sau în prestarea de servicii;
b). la care participă profesioniştii care au calitatea de comerciant, raporturilor
dintre
profesionişti, precum şi raporturilor dintre aceştia şi orice alte subiecte de drept
civil..
c). la care participă persoanele fizice care nu au calitatea de profesionist;
2. Potrivit O.U.G. nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării
în
vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, la data intrării în vigoare acestuia:
a). sintagma «contract comercial» sau «contracte comerciale» se înlocuieşte cu
sintagma «contract civil» sau, după caz, «contracte civile»
b). sintagma «contracte sau acte de comerţ», cu termenul «contracte»
c). sintagma «fapte de comerţ», cu termenul «contracte»
3.În vederea înregistrării societăţii de expertiză contabilă la oficiul registrului
comerţului, structura de administrare a societăţii solicită:
a).avizul de principiu al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România.
b). avizul de principiu al Corpului Contabililor autorizați;
c). avizul de principiu al organismului profesional al Auditorilor Financiari;
4. Noţiunea "profesionist" prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de:
a). comerciant, întreprinzător, operator economic;
b). orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau
profesionale;
c). orice alte persoane care nu exploatează o întreprindere.
5. Cenzorii pot fi acţionari, cu excepţia:
a). contabilului autorizat;

9
b). cenzorului expert contabil, care poate fi terţ ce exercită profesia individual ori
în
forme asociative;
c). expertului judiciar;
6.Exploatarea unei întreprinderi reprezintă:
a). exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi
organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau
în
prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ;
b). prezentarea sistematica, de către una sau mai multe persoane, a unei
activităţi
neautorizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri
sau în
prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ;
c). exercitarea sistematică, doar de către mai multe persoane, a unei activităţi
organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau
în
prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ;
7. Tipurile de documente constitutive care se impun în cazul unei societăţi cu
răspundere limitată, sunt:
a). contract de societate şi statut;
b). un înscris unic, denumit act constitutiv, care cuprinde atât contractul de
societate cât
şi statutul;
c). un înscris unic, denumit statut, care cuprinde atât contractul de societate cât
şi actul
constitutiv;
8. Negocierile in vederea încheierii contractului se caracterizează prin:
a). respectarea principiului bunei-credinte in negocieri;
b). pastrarea confidentialitatii;
c). plata de daune-interese daca initierea negocierilor sau întreruperea acestora
se
realizează contrar bunei-credinte.
9. Obligaţia este:
a). o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ţinut să procure o prestaţie
creditorului, iar acesta are dreptul să obţină prestaţia datorată;
b). o legătură de drept în virtutea căreia creditorul este ţinut să procure o
prestaţie
debitorului, iar acesta are dreptul să obţină prestaţia datorată;
c). o legătură de drept în virtutea căreia tertul subcontractant este ţinut să
procure o
prestaţie creditorului, iar acesta are dreptul să obţină prestaţia datorată;
10. Forma de exprimare a consimtământului de către parțile contractante, voinţa
de a

10
contracta, poate fi exprimată:
a). verbal sau în scris, cu intenţia de a produce efectele juridice
corespunzătoare ;
b). printr-un comportament care, potrivit legii, convenţiei părţilor, practicilor
statornicite între acestea sau uzanţelor, nu lasă nicio îndoială asupra intenţiei de
a
produce efectele juridice corespunzătoare;
c). atunci cand se încheie prin mijloace electronice nu sunt impuse condiţii de
formă;
11. Clauza penală reprezintă:
a). posibilitatea reglementata de lege, prin care părţile stipulează că debitorul se
obligă
la o anumită prestaţie în cazul neexecutării obligaţiei principale;
b). posibilitatea stabilita de părţi, prin care acestea stipulează că debitorul se
obligă la o
anumită prestaţie în cazul neexecutării obligaţiei principale ;;
c). posibilitatea reglementata de lege, prin care părţile stipulează că debitorul nu
se
obligă la o anumită prestaţie în cazul neexecutării obligaţiei principale ;
12. Unele elemente secundare ale contractului pot fi:
a). convenite ulterior incheierii acestuia;
b). încredinţate in vederea stabilirii acestora unei alte persoane;
c). stabilite de catre instanta de judecata prin completarea contractului, ţinând
seama,
după împrejurări, de natura acestuia şi de intenţia părţilor, doar in situatia in care
părţile
nu ajung la un acord asupra elementelor secundare ori persoana căreia i-a fost
încredinţată determinarea lor nu ia o decizie;
13.Definiți noțiunea de ‘’Întreprindere’’ prin coroborarea dispozițiilor Codului Civil
cu
prevederile Codului Fiscal.
14.Definiți activităţile economice:
15.Definiți Dreptul afacerilor:
16.Expertul contabil poate executa, ca profesionist individual sau ca societate,
pentru
persoanele fizice şi juridice, următoarele lucrări:
a)acordă asistenţă de specialitate privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;
b)efectuează analize şi evaluări economico-financiare în scop financiar-contabil,
altele
decât cele definite prin Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în
domeniul evaluării bunurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013, cu
modificările şi completările ulterioare, şi care se concretizează într-un raport de
evaluare întocmit potrivit standardelor de evaluare adoptate de Asociaţia
Naţională a

11
Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).
c).acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea
societăţilor;
17. Societăţile de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
a)să aibă ca obiect de activitate principal exercitarea profesiei de expert contabil,
iar
activităţile secundare să fie conforme prevederilor prezentei ordonanţe şi
reglementărilor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România;
b)majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale să fie deţinută de experţi contabili;
c)structura de administrare a societăţii, conform Legii societăţilor nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să fie aleasă în majoritate
dintre acţionarii sau asociaţii experţi contabili;
18. Printre criteriile particulare de apreciere a vinovăţiei profesionistului, se
includ:
a) împrejurările, circumstanțele, în care s-a produs paguba;
b) pregătirea celui care a săvârşit fapta prejudiciabilă;
c) calitatea profesionistului;
19. Societăţile europene cu sediul social în România:
a)dobândesc personalitatea juridică de la data încheierii unui acord privind
implicarea angajaţilor în activitatea societăţii;
b) au capitalul împărțit în acţiuni, iar toți acţionarii sunt răspunzători și pentru alte
sume decât cele subscrise.
c) Capitalul unei SE se exprimă în euro iar capitalul social nu poate fi inferior
sumei
de 120 000 EUR.
20.Contabilii autorizaţi pot să îşi exercite profesia individual ori se pot constitui în
societăţi de contabilitate, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să aibă ca obiect de activitate principal exercitarea profesiei de expert contabil,
iar
activităţile secundare să fie conforme reglementărilor Corpului Experţilor
Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România;
b)majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale să fie deţinută de experţi contabili;
c)structura de administrare a societăţii, conform Legii societăţilor nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să fie aleasă în majoritate
dintre
acţionarii sau asociaţii experţi contabili;
d)acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de
adunarea
generală;
21.Experţilor contabili şi contabililor autorizaţi le este interzis:
a)să efectueze lucrări pentru operatorii economici sau pentru instituţiile la care

12
sunt
salariaţi;
b)să efectueze lucrări pentru cei cu care angajatorii lor sunt în raporturi
contractuale;
c)să efectueze lucrări pentru cei cu care angajatorii lor se află în concurenţă.
22.Activitatea de cenzor poate fi desfăşurată, potrivit legii, de către:
a)experţii contabili;
b)persoanele cu studii economice superioare cu diplomă recunoscută de
Ministerul
Educaţiei Naţionale şi experienţă în activitatea financiar-contabilă de cel puţin 5
ani;
c)societăţile membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România, în care aceştia sunt acţionari/asociaţi şi administratori.
23.Reprezintă activități desfășurate sub condiție:
a) activitățile interzise a fi desfășurate de unele categorii de agenți economici;
b) activitățile economice pentru desfășurarea cărora legea impune condiția
obiectului
unic de activitate;
c) activitățile economice pentru desfășurarea cărora legea impune condiția
obiectului
principal de activitate;
24. Regiile autonome pot fi reorganizate:
a) ca societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, prin hotărâre a Guvernului;
b) au ca unic acţionar/asociat statul român sau unitatea administrativ-teritorială.
c) ca societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare prin hotărâre a consiliului local/hotărâre a
consiliului judeţean;
25. Preţul poate îmbrăca diferite forme în contextul tipului de contract:
a) chirie, salariu, onorariu;
b) cuantum prin determinarea lui în considerarea contraprestaţiei a lucrului sau a
serviciului.
c) cuantum stabilit doar de instanţa de judecată;
26. Reprezintă publicitate personală acceptată a profesionistilor contabili:
a). oferta, directă sau indirectă, concretizată în demersurile făcute pe lânga un
eventual
client în scopul de a-i propune servicii profesionale, mai ales prin deplasarea la
sediul
unei societati sau al altui agent economic.
b). inserările personale facute în presă, în publicațiile profesionale sau altele, prin
scrisori, afișe, circulare, reclame, cinema, televiziune, radiodifuziune;
c). oferta sau atribuirea de comisioane, tarife reduse sau alte avantaje, precum și
uzul
de mandat politic sau de funcție administrativa.

13
d). publicitatea și oferta pentru participare la licitatiile organizate potrivit normelor
legale in vigoare.
27. În tot cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a Codului
civil, referirile la comercianţi se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau,
după caz,
la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerţului. Aceste dispoziţii
obligatorii, nu se aplică însă termenului "comerciant" prevăzut în:
a)Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată;
b)Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicată, cu modificările ulterioare;
c)Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu
modificările şi
completările ulterioare;
d). în toată aria legislativă privind protecţia drepturilor consumatorilor.
28. Relaţiile experţilor contabili, contabililor autorizaţi şi societăţilor de profil cu
clienţii
implică:
a) contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi conform modelului
aprobat prin hotărâre a CECAR.
b) aplicarea parafei cu valabilitate anuală, aplicare care are loc pe toate
contractele şi
lucrările care intervin între acesta şi clienţi.
c) prestarea de servicii profesionale pe baza unui contract în care nu a fost
înscrisă
calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil
autorizat.
29. Pentru aprecierea vinovăţiei profesionistului se va ţine seama de:
a) împrejurările, circumstanțele, în care s-a produs paguba;
b) pregătirea celui care a săvârşit fapta prejudiciabilă.
c) situaţia în care forma neglijenţei sau doar a neatenţiei poate antrena
răspunderea civilă
delictuală.
30. În situația în care un contract încheiat între profesionişti nu indică în cuprinsul
său
preţul şi nici nu prevede o modalitate de determinare a acestuia, se poate
presupune:
a) că părţile au avut în vedere preţul practicat în mod obişnuit în domeniul
respectiv
pentru aceleaşi prestaţii realizate în condiţii comparabile sau, în lipsa unui
asemenea preţ,
un preţ rezonabil.
b) se intenţia părţilor este de a se raporta la preţul pieţei ori la un preţ apreciat ca
întrunind condițiile de rezonabilitate.
c) în atare situații doar instanţa de judecată va avea puterea finală de a contura
un preţ rezonabil.

14