Traductoare pentru fore i cuplu

Introducere

Traductorul este echipamentul care converteste, transforma marimea de masurat
(parametrul reglat, iesirea procesului) intr-o alta marime (de aceeasi sau de alta natura fizica,
de obicei o marime electrica) apta de a fi prelucrata de elemente de automatizare sau de
sisteme de prelucrare automata a datelor. n general tra-ductorul cuprinde elementele (fig.1).
elementul sensibil (ES) sau detectorul specific marimii masurate; adaptorul (A)
prelucreaza si converteste semnalul dat de ES intr-o marime direct utilizabila in sistemul
automat.

Traductoarele se pot clasifica:
a) Dupa principiul de functionare al elementului sensibil in traductoare generatoare si
traductoare parametrice .
Traductoarele generatoare isi bazeaza functionarea pe transformarea directa a energiei
marimii de masurat intr-o energie asociata marimii de iesire de regula o marime electrica
(exemplu:temocupluri, traductoare piezoelectrice,tahogenera-toare).Traductoarele parametrice
se bazeaza in functionare pe modificarea, sub ac- tiunea marimii de masurat, a unui anumit
parametru caracteristic unui circuit elec-tric (exemplu: termorezistente, traductoare rezistive,
capacitive etc.).Pentru punerea in evidenta a variatiei parametrului respectiv este
necesara introducerea unei energii exterioare.
b) Dupa natura marimii masurate traductoarele se clasifica in traductoare pentru
marimi electrice (tensiune, curent, frecventa, putere etc) si traductoare pentru marimi
neelectrice (traductoare de pozitie si deplasare,traductoare pentru masurarea fortelor si
cuplurilor, a vitezelor si acceleratiilor, traductoare pentru masurarea temperaturii, presiunii
nivelului etc.).
c) Dupa forma marimii de iesire exista traductoare analogice, cu impulsuri si
traductoare numerice.

Fig. 1 Structura generala a unui traductor
Traductoarele analogice realizeaza dependenta intre marimea fizica masurata u si
marimea rezultata la iesire y, astfel inct y este o functie continua (liniara sau neliniara).La
traductoarele cu impulsuri marimea de iesire y este o succesiune de im- pulsuri modulate in
amplitudine, durata sau frecventa in functie de marimea de intrare.Traductoarele numerice
prezinta rezultatul masurarii sub forma numerica,obtinut in general prin masurarea unei
succesiuni de impulsuri codificate.

1 Caracteristici generale
Principalele caracteristici sunt: liniaritatea,domeniul de masurare, sensibilitatea,
pragul de sensibilitate, puterea de rezolutie, clasa de precizie, viteza de raspuns. Liniaritatea
corespunde caracteristicii statice y = f(u) si presupune proportionalitatea intre y si u pe tot
domeniul de masurare. Caracteristica statica poate fi liniara sau neliniara si cu ct domeniul
de liniaritate este mai mare, cu att traduc-torul este mai bun. Gradul de liniaritate al unui
traductor se poate exprima prin abaterea (eroarea) de neliniaritate.
Domeniul de masurare corespunde intervalului Du = UM - um in cadrul caruia se
efectueaza corect masurarea, UM reprezentnd valoarea maxima a marimii de intrare, iar um
valoarea minima (ex.: termorezistenta pentru valori de 0250oC).
Sensibilitatea este calitatea de a determina variatii mari ale marimii de iesire la
aparitia unor variatii reduse la intrare si se exprima ca raportul dintre variatia semnalului de la
iesire si variatia marimii de intrare:

Prin prag de sensibilitate se intelege variatia minima a marimii de masurat care
determina o variatie a marimii de iesire cel putin egala cu eroarea admisibila a traductorului.
Daca se raportreaza acest prag de sensibilitate la domeniul de masurat se obtine si un prag de
sensibilitate relativa, ce se numeste rezolutie sau putere de rezolutie si care exprima
proprietatea traductorului de a distinge doua valori ct mai apropiate una de alta ale
marimii de masurat.
Clasa de precizie a traductorului este raportul dintre eroarea admisibila Duad care se
produce in regim static de functionare si domeniul de masurare
Notiuni introductive in traductoare de forta si cuplu
Traductoarele pentru fore i momente sunt necesare pentru supravegherea structurilor
cinematice supuse unor regimuri variabile de ncrcare variabile (de exemplu: maini unelte,
roboi, macarale, benzi transportoare etc.). n aceste situaii, fora apare ca o mrime
vectorial iar determinarea direciei n care acioneaz fora este esenial. Un caz particular,
cnd ne intereseaz valoarea absolut a forei (direcia fiind a priori cunoscut) l reprezint
operaia de cntrire automat, adic determinarea greutii unei mase. n aceste cazuri fora
este caracterizat i prin acceleraia pe care o imprim structurii cinematice:

a m K F =

unde F este fora ce acioneaz asupra masei m ; a - acceleraia ; K - un coeficient care
depinde de sistemul de uniti.
n Sistemul Internaional (SI) pentru [m]=1kg i [a]=1m/s
2
, K=1, iar [F]=1N.
Momentul M este produsul dintre for i braul forei (definit prin distana msurat
ntre punctul de aplicare a forei i centrul de rotaie) :
M = F , sau
dt
d
J a J M
u
e
= =
unde: este braul forei ; J - momentul de inerie ; a
u
- acceleraia unghiular.
n SI, unitatea de msur pentru moment este [Nm].
Momentul poate fi de: rsucire (torsiune), ncovoiere sau forfecare. Msurarea
forelor de ntindere sau compresiune se apreciaz prin msurarea alungirii relative (apreciat
prin efortul unitar) care reprezint deformaia produs de fora ce acioneaz pe unitatea de
suprafa ntr-un solid:

E
o
= c

unde: este deformaia ; - efortul unitar ; E - modulul de elasticitate.
Uzual deformaia se exprim n [mm m] sau [m m] .
Conversia deformaiei n semnal util este cea mai rspndit metod pe care se
bazeaz funcionarea traductoarelor de fore i momente, datorit posibilitilor tehnice de
valorificare a efectului tensorezistiv. Efectul tensorezistiv const n modificarea rezistenei
unui conductor atunci cnd acesta este supus la un efort care i provoac alungirea sau
compresia. Pe lng elementele sensibile tensorezistive, n construcia traductoarelor de for
se mai utilizeaz elemente sensibile parametrice de tip inductiv sau capacitiv. Deasemenea,
traductoarele de for utilizeaz i elemente sensibile generatoare, bazate pe efecte de material
(efect magnetostrictiv sau efect piezoelectric).
Traductoare de for tensorezistive
Tipuri de mrci tensometrice i caracteristicile acestora
Principalele caracteristici ale MT sunt determinate de natura materialului din care
acestea se realizeaz. Din acest punct de vedere, mrcile tensometrice se grupeaz n
urmtoarele patru categorii:
a) Mrci tensometrice din conductor metalic
Acestea pot fi: cu capete libere, aderente prin lipire, transferabile pe suprafa i mrci
sudabile.
Marca tensometric ce are capetele libere (nelipit) const dintr-o srm (cupru, nichel sau
crom) cu diametru de circa 0,025 mm, ntins ntre dou suporturi. Acestea se utilizeaz doar
la doze tensometrice destinate operaiilor de cntrire, deoarece pentru alte aplicaii nu ofer o
precizie suficient de bun datorit dificultilor de amplasare i a sensibilitii reduse.
Marca aderent prin lipire (numit marc lipit) este fixat cu un adeziv special pe suprafaa
piesei supus la efort. Cea mai rspndit configuraie este cea din figura i const dintr-un
filament de srm subire, dispus n zig-zag i cimentat la baz. Conductoarele de legtur se
sudeaz, prin procedee speciale, la terminalele filamentului pentru a facilita conexiunile
electrice externe. Lungimea configuraiei (exclusiv conexiunile) reprezint lungimea activ a
mrcii.

Fig.2 Marc tensometric aderent - cu filament
Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc materialul pentru filamentul (firul)
mrcii sunt:
- s ofere un factor de marc K ct mai mare i o bun liniaritate;
- coeficientul (o) de variaie a rezistivitii cu temperatura s fie ct mai mic pentru a
minimiza erorile de temperatur;
- filamentul s aib o rezisten mecanic ridicat pentru a evita deformrile plastice;
- potenialul termoelectric (e
t
) de contact al jonciunilor dintre conductoarele de legtur i
filament s fie neglijabil (ct mai mic);
- coeficientul de dilatare (cu temperatura) s fie ct mai apropiat de cel al materialului piesei
pe care se lipete marca;
- limita de elasticitate s fie ct mai ridicat, iar histerezisul ct mai redus posibil.
Factorul de marc (K) este practic acelai la alungire i la compresie, ns pot apare
modificri mici (s 5%) datorit adezivilor i modului de dispunere a filamentului pe suport.
Valoarea uzual a factorului K, pentru acest tip de mrci tensometrice este cuprins ntre 2 i
6.
Terminalele conductoare sunt de regul din aliaje: Ni-Cu, OL-Cu, Ni-Ag, Ni-Cr.
Aceste terminalele se mbrac n plastic sau n manoane de sticl (dac sunt utilizate n medii
cu temperaturi nalte).
Mrcile transferabile se execut pe suporturi adezive, care se dispun pe suprafaa
piesei supus la efort, fr alt liant (ciment). Materialul suport este de obicei plasticul (vinil)
sau poliesterul, poliamida, azbestul etc.
Mrcile sudabile se monteaz pe supori metalici (de dorit acelai metal ca i suprafaa
pe care se fixeaz). Fiind de dimensiuni reduse, montarea pe suprafaa solicitat se face prin
tehnici speciale de microsudur (n puncte). Se utilizeaz obligatoriu n aplicaii dificile, de
exemplu, dispunerea acestora pe pereii rezervoarelor de lichide criogenice.


b) Mrci tensometrice din folii metalice.
Acestea sunt realizate dup tehnologia circuitelor imprimate i au dimensiuni mai
reduse. Materialul foliei este nicromul (Ni-Cr) sau constantanul. Aceste mrci sunt utilizate
atunci cnd pentru msurarea forelor mari, nu sunt suficient de robuste mrcile din conductor
metalic. n figura 3 se prezint trei configuraii tipice de mrci tensometrice realizate din folii
metalice. Mrcile de lime sporit se recomand atunci cnd efortul transversal este
neglijabil, deoarece disip o putere fat de configuraia normal.Configuraia de tip rozet se
utilizeaz n situaiile n care nu se cunosc direciile de aplicare a eforturilor.Uzual se folosesc
3 4 elemente dispuse la 45
o
i/sau 60 care permit determinarea direciilor i valorilor
eforturilor.

Fig. 3 Mrci tensometrice din folii: a) lime normal; b) lime sporit; c) de
tip rozet
c) Mrci tensometrice obinute prin depuneri metalice. Aceste mrci se realizeaz
direct pe suprafaa solicitat la eforturi prin metode de bombardare cu particule dup ce
aceasta a fost acoperit cu un strat izolator. Avantaje: dimensiuni reduse i rezisten la
temperaturi nalte (s1200C ).
d) Mrci tensometrice semiconductoare. Acestea funcioneaz pe baza fenomenului
piezorezistiv ntlnit la semiconductoare. Rezistivitatea a unui semiconductor este invers
proporional cu produsul dintre sarcina electric, numrul de purttori i mobilitatea
acestora.Amplitudinea i semnul acesteia depinde de forma i tipul materialului, gradul de
dozare i orientarea cristalografic. Factorul de marc poate fi negativ sau pozitiv.Factorul de
marc (K ) depinde att de variaiile dimensionale ct i de rezistivitate. Ca urmare apar
neliniariti care se pot minimiza prin utilizarea unor scheme de conectare de tip punte,
montnd perechi de mrci active n brae adiacente.
Principalul avantaj oferit de mrcile tensometrice semiconductoare este sensibilitatea
foarte mare (K=50200). Dezavantajul datorat neliniaritilor pronunate se poate compensa
prin utilizarea unor mrci care au coeficient negativ de variaie a rezistivitii. O alt metod
de liniarizare a caracteristicii de transfer const n pretensionarea iniial (nainte de montaj) a
mrcii semiconductoare pentru a stabili punctul de funcionare n zona liniar.

Circuite finale pentru adaptoarele cu puni tensometrice
a) Adaptoare cu puni tensometrice alimentare n curent continuu. Schema de
principiu pentru adaptor este prezentat n figura 4 - a, n care pe lng puntea tensometric
apar: amplificatorul de curent continuu ACC, convertorul tensiune /curent CTC, sursa de
tensiune de referin STR.

Fig. 4 a Schema bloc a adaptorului pentru puni tensometrice alimentate n c.c.
Pentru amplificatorul de curent continuu se poate folosi o schem de amplificator
diferenial cu impedan mare de intrare, realizat cu trei amplificatoare operaionale.
b) Adaptoare cu puni tensometrice alimentate n curent alternativ.
Avantajul acestor scheme const n primul rnd din asigurarea separrii galvanice ntre
tensiunea oferit de puntea tensometric i tensiunea de ieire (din adaptor). n plus,
adaptoarele de acest tip se pot folosi i cu alte tipuri de elemente sensibile, de exemplu
inductive, n variant diferenial.Schema de principiu pentru un astfel de adaptor este
prezentat n figura 5, n care: GF generator de tensiune sinusoidal de frecven 2 5
kHz; PT puntea tensometric; PA preamplificator (selector de gam); AF amplificator
final; DSF demodulator sensibil la faz; F filtru trece-jos; CTC convertor tensiune
/curent.Elementul specific al schemei este ansamblul format din demodulatorul sensibul la
faz i filtrul trece-jos, care asigur obinerea n final a unui semnal proporinal cu variaia
tensiunii de dezechilibru obinut la ieirea punii.

Fig. 5 Schema bloc a adaptorului pentru puni
tensometrice cu alimentare n c.a.


Traductoare de for i cuplu cu elemente sensibile nespecifice
Traductoare magnetostrictive
Aceste traductoare folosesc ES realizate din materiale care au proprietatea de a-i
schimba caracteristicile magnetice (adic ciclul de histerezis) sub aciunea unei fore. Dintre
materialele magnetice de acest tip cele mai utilizate sunt : nichelul pur i pemalloy (aliaj din
fier cu 68 nichel). Se constat c la nichel, panta caracteristicii de histerezis scade o dat cu
creterea efortului (magnetostriciune negativ), iar la permalloy aceast pant crete
(magneto-striciune pozitiv).Deoarece variaia de pant a caracteristicii de histerezis poate fi
convertit ntr-o variaie de tensiune electromotoare, rezult c elementele sensibile
magnetostrictive sunt de tip generator fiind sunt utilizate n msurarea vibraiilor (n special
acustice) avnd ca principale avantaje: o impedan mecanic ridicat la intrare (adic
deflexie la efort neglijabil) i o impedan electric la ieire joas (fa de cristalele
piezoelectrice care au impedana electric de ieire ridicat) .Aceste proprieti recomand
utilizarea ES magnetostrictive la msurarea forelor (n special dinamice).
n figura 6 se prezint schema de principiu a unui traductor de for magnetostrictiv cu
variaia permeabilitii. Variaia permeabilitii magnetice, produs la aplicarea forei (F)
asupra miezului feromagnetic, provoac o variaie de inductan n bobina asociat, care este
preluat de circuitul de adaptare CA (adaptor de tip punte). De obicei, se utilizeaz un montaj
diferenial cu dou elemente magnetostictive, unul supus la compresiune i cellalt la
ntindere .

Fig.6 Schema de principiu a traductorului magnetostrictiv cu variaia permeabilitii
magnetice
Inductana traductorului depinde de amplitudinea i frecvena curentului de excitaie
furnizat de adaptor. Frecvena trebuie bine stabilizat la variaia temperaturii cu ajutorul unor
rezistoare de compensare, limitnd eroarea de temperatur la 0,05%. O alt soluie de utilizare
a ES magnetostrictive, const n preluarea de ctre adaptor a variaiei induciei remanente.


Elemente sensibile piezoelectrice pentru traductoare de for
Aa cum s-a artat n cap. 8, elementele sensibile piezoelectrice sunt utilizate la
msurarea forelor dinamice, dar cu ajutorul unor amplificatoare de sarcin electric adecvate
se pot utiliza i pentru msurarea forelor cvasistatice. Astfel, pot fi convertite (n semnale
electrice) fore dinamice cu frecvene de ordinul kiloherilor. Unitile elastice care preiau
efortul au, de obicei, forma unei coloane avnd ncastrat n centrul acesteia elementul sensibil
(cristalul piezoelectric), aa cum se observ n figura 7.

Fig. 7 Element sensibil piezoelectric pentru un traductor de for
Semnificaia notaiilor din figur este: U.E. uniti elastice de tip coloan care
transmit efortul la cristalele piezoelectrice; C cristale pizoelectrice (supuse la compresiune).
Cristalele piezoelectrice, care preiau fora, au ntre ele un electrodul pentru captarea sarcinilor
electrice (diferena de potenial).
Observaii:
- Traductoarele piezoelectrice pot fi utilizate i pentru msurarea forelor de ntindere,
dac ES sunt precomprimate, astfel nct fora dinamic aplicat s acioneze n raport cu un
nivel static, fa de care apar alternativ diminuri i intensificri de efort astfel c se pot
msura eforturi fluctuante (alternante) de ntindere i compresiune.
Elemente sensibile inductive pentru traductoare de for
Astfel de elemente sensibile detecteaz fora prin deformri elastice care provoac
deplasri sesizabile ce pot fi msurate cu traductoare de deplasare (liniare sau unghiulare).
Specific pentru msurarea efortului rmne alegerea elementului elastic asupra cruia
acioneaz fora. Frecvent utilizate sunt elementele elastice de tip inel, diafragm, coloan etc.
n figura 8 este prezentat un element sensibil inductiv elastic de tip inel, n montaj diferenial,
care permite utilizarea unui adaptor de tip punte.Cnd elementului elastic (de tip inel) i se
aplic o for de ntindere (F), acesta tinde s se deformeze modificndu-i puin forma sa
circular ntr-o form cu tendina oval. Ca urmare, apare o micare relativ ntre cele dou
brae ale armturii feromagnetice n form de U care modific diferit ntrefierurile din
interiorul celor dou bobine (o
1
scade i o
2
crete), fapt care determin variaia reluctanei
bobinei (1) n sens opus variaiei reluctanei bobinei (2).

Fig. 8 Element sensibil inductiv de tip inel elastic
Cele dou bobine reprezint dou laturi active ale punii de msurare care conine pe
laturile.
Traductoare de cuplu cu discuri incrementale
Traductoarele de cuplu moderne utilizeaz ca elemente sensibile discuri codate de tip
numeric incremental. Sunt utilizate dou discuri: unul, solidar cu axul supus cuplului de
msurat (torsiunii), care se rotete n raport cu al doilea disc fix (de referin). Defazajul dintre
cele dou discuri este proporional cu valoarea cuplului de torsiune aplicat axului.O metod
asemntoare este folosit n construcia traductoarelor optice de cuplu, la care discurile
optice reprezint elementul sensibil. n acest caz variaia de cuplu este proporional cu
variaia fluxului luminos captat de un receptor plasat n spatele discului de referin (fix), iar
sursa de lumin este plasat n faa discului mobil.
De asemenea, pot fi realizate traductoare de cuplu utiliznd ca element sensibil
inductosinul circular, considernd discul mobil cuplat la axul supus torsiunii, iar discul de
referin (fix) cu rol de stator.
Traductoarele inductive de cuplu.
Un exemplu de element sensibil inductiv destinat traductorului de cuplu este prezentat
n figura 9. Acesta este realizat sub forma unui transformator rotativ, avnd nfurarea
primar fix (pe stator), iar nfurarea secundar rotativ, plasat pe rotor. Fluxul magnetic
|
1
, generat n stator de tensiunea U
1
nu este transferat integral n nfurarea secundar de pe
rotor. Pentru minimizarea fluxului de scpri se impune un aranjament perfect simetric al
ansamblului stator rotor i o ax de rotaie fr jocuri radiale.



Fig. 9. Element sensibil inductiv pentru traductorul de cuplu: a) principiul constructiv;
b) simbolizarea nfurrilor
Estimarea cuplului de torsiune la traductoarele inductive se face cu relaiile cunoscute
i utilizate n proiectarea cuplajelor electromagnetice
EXEMPLU DE TRADUCTOR DE CUPLU
Traductor T4A cuplu:

1 Aplicatie
Traductoarele T4A, cuplu masoara cuplul constant si variabil pentru orice directie de
rotatie. Traductoare T4WA-S3 de asemenea, masoara viteza sau unghiul de rotatie. Pentru a
permite montarea,acest traductor este prevazut cu patrat intern de intrare pe o parte si extern
in partea de iesire.

2 Montarea

Traductoarele de cuplu pot fi montate in orice pozitie. Cand sunt instalate pe orizontala,
trebuie verificat ca placa de identificare sa nu fie cu indicatia in jos (pentru a preveni riscul
unui scurt-circuit din cauza acumularii de praf pe circuitele imprimate).

Stabilirea incintei la locul ei
Frecarea este foarte scazuta in cazul traductoarului de cuplu.
Dupa fixare,traductorul trebuie sa aiba suficient joc axial si radial pentru a se asigura ca
nici o deformare nu apare intre incinta si rotor.
Conexiuni electrice
Traductoarele T4A cuplu sunt livrate complet cu o conexiune de 3 m prin cablu.
Instructiuni generale
Va recomandam sa folositi cablu ecranat, cu capacitate scazuta de la HBM pentru
conexiuni electrice intre traductorul de cuplu si amplificatorul de masurare.
Cu cablu de extensii este important sa se asigure o buna conexiune cu minimum de
rezistenta de contact si o buna izolare. Nu se pun cablurile de masurare in paralel cu liniile de
putere si de control ale circuitelor.
Daca acest lucru nu este posibil sa se mentina un minim distanta de 50 cm si sa se
protejeze cablul cu un tub de otel.
Cablu extensie
Cablurile de prelungire de capacitate scazuta trebuie sa fie protejate.
Cand se utilizeaza extensii de cablu, se asigura ca este o conexiune perfecta cu un
contact rezistent. Din acest motiv, toate conexiunile de lipire trebuie sa fie, sau cel putin ar
trebui sa utilizeze terminale fixe sau conectori insurubati.
Cablurile de masurare nu trebuie sa fie stabilite in paralel cu liniile de inalta tensiune
sau cu circuitele de control (si, prin urmare, nu ar trebui sa se stabileasca in comun arbori de
cablu). Daca acest lucru nu este posibil, sa se protejeze masurarea cu cablu exemplu cu
tubulatura blindata de otel si sa se pastreze cat mai departe posibil de la alte cabluri. Se
protejeaza impotriva campurilor straine de la transformatoare, motoare si contactoare.
Traductorul T4A de foloseste o tehnica de conectare cu 4 fire. Daca doriti sa adaugati
un cablu de extensie, acest lucru trebuie sa fie efectuat cu ajutorul conexiuni tehnice a 6 fire.
In acest caz, senzorul de circuite din extensia de cablu trebuie sa fie conectat la circuitul
pod de excitatie al traductorului.

Afisarea cuplului si directia de rotatie
Determinarea directieide rotatie
Semnul de pe ecran indica directia de rotatie. Cand operatorul este conectat la cablu,
iesirea de tensiune sau de afisarea este pozitiva, in cazul in care cuplul traductorului se va
transforma intr-o directie de rotatie A.