Buuel, fidelul suprarealist apare la nceputul anilor aptezeci cu filmul Farmecul discret al burgheziei (Le charme discret de la bourgeoisie,

1972, Frana) n care un ambasador american i prietenii acestuia, tot ncearc s ia masa mpreun cu soiile lor, ns nu reuesc 1 Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine i de ru, Ed. Humanitas, Buc. 1991, p.198 8 din cauza unor ntmplri neateptate, ei rezervndu-i pentru a doua zi aceast plcere. i aici Buuel utilizeaz o serie ntreag de elemente suprarealiste i expresioniste, care complic identificarea graniei dintre real i comar, joc drag lui Buuel, ce face s suscite interesul i s ocheze spectatorul. Regizorul ne copleete cu onirismul mai mult dect ciudat. Un soldat i povestete comarurile n care se ntlnete cu morii (ce i au casele lor, scene ce se deruleaz pe ecran ntr-o sobrietate lucid i enigmatic) cu fee livide i reci, aparinnd unor personaje bizare ce se mic imponderabil pe strduele unui orel linitit (o linite etern). Apoi seria comarurilor continu cu cele ale ambasadorului (Fernando Rey). Eroii se aaz n sfrit la mas, dar la un moment dat se deschide o cortin i ei rmn surprini n faa unei sli cu spectatori n alt secven prietenii stau la mas, intr trei indivizi narmai i mpuc fr mil, ambasadorul se ascunde sub mas, indivizii l descoper, trag n el se trezete. Comarurile sunt intercalate cu scene reale. O femeie cheam preotul la un muribund care cere spovedanie. Muribundul povestete preotului cum a ucis un om. Preotul afl n felul acesta c n faa lui se afl ucigaul tatlui su. Ia arma din cui i trage n muribund, nerespectnd poruncile: S nu ucizi sau S nu te rzbuni.Sunt intercalate n montaj i alte secvene ce se repet de mai multe ori, n care ambasadorul cu prietenii si merg pe un drum deschis, n cadru aprnd i civa nourai ce rtcesc pe cer (norii ar simboliza rtcirea grupului de prieteni, ambasadorul i colaboratorii si fiind traficani de droguri) n aceast comedie a frustrrilor ncrcat de umor negru apar i alte teme frecvente n filmele lui Buuel precum revolta mpotriva dogmei, a rutinei, condamnarea plictisului

Capitol din cartea Poetica expresionista in cinematografie de Mihai Mihaescu