ALCHIMIE-arta (tiina) de a transforma metalele n argint sau aur - este definiia ce sa da n mod obisnuit alchimiei dar !om !

edea ca alchimia este mai mult dec"t at"t# $e%tele !echilor alchimisti arata ca & acesti oameni nu erau interesati sa faca aur si nu !orbeau n realitate de metalul 'retios de culoare galben stralucitoare 'e care noi l numim aur# Chimistul care e%aminea(a aceste tratate ncearca aceiasi im'resie ca si (idarul care ar !rea sa gaseasca informatii 'ractice des're (idarie ntr-o lucrare francmasonica& Istoricii stiintelor deosebesc trei e'oci n formarea alchimiei greco egi'tene) *# e'oca retetelor tehnice referindu-se la o'eratile de combinare de colorare si de imitare a aurului ( de e%em'lu +a'irusurile din Le,den si -toc.holm care datea(a din sec# III #e#n#)/ 0# e'oca filosofica inaugurata foarte 'robabil de 1olos din Mendes ( sec# II #e#n#)/ 2# e'oca literaturii alchimice 'ro'riu-(ise aceea a lui 3osima (sec# III-I4)# Ince'"nd cu secolul al III-lea e#n# gnosticul 3osima +ano'olitanul a de(!oltat chr,so'ea &arta sacra de a face aur&# -'re deosebire de 'redecesorii lor el si contem'oranii lui au urmarit n egala masura un sco' mistic c"t si material leg"nd aceasta arta de misterele tem'lelor egi'tene# Alchimia a fost 'racticata si n China antica 'rima carte a unui autor alchimic chine( care a a'arut n secolul al 4I-lea e#n# 'ut"nd fi considerata mai degraba un comentariu simbolic 'entru I-5ing ceea ce este rele!ant 'entru fa'tul ca n China s'ecialistii alchimiei re're(entati de taoisti au e!oluat s're &alchimia interioara& care a!ea mai multe e%ercitii s'irituale dec"t e%ercitii chimice# +rimele traduceri n latineste ale o'erelor alchimice 'astrate sau redactate din araba datea(a din secolul al 6II-lea# Intre cele mai celebre $abula -maragdina atribuita lui Hermes se bucura de o celebritate considerabila# In aceasta carte se afla celebra formula care ilustrea(a solidaritatea dintre hermetism si alchimie) &$oate cele din Inalt sunt asemeni cu toate cele de 7os toate cele de 7os sunt asemeni cu toate cele de sus 'entru ca sa sa!"rseasca miracolul 8nitatii&# 9recii arabii si occidentalii din E!ul Mediu ram"n creatorii alchimiei traditionale un ansamblu com'le% de notiuni metafi(ice si de 'rocedee de lucru 'rin care se urmarea transmutarea metalelor (trecerea unui metal im'erfect la starea 'erfecta)# Alchimistii au fost urmariti si 'ersecutati de Inchi(itie la fel cu !ra7itorii si ereticii ceea este sur'rin(ator deoarece n laboratoarele lor nce'eau ntotdeauna 'rin a se ruga si a-si 'urifica sufletul nainte de lucru# Ca nu este !orba doar de o'eratii de laborator este un lucru do!edit 'rin accentul care se 'une 'e !irtutiile si calitatiile alchimistului) acesta trebuie sa fie sanatos modest rabdator 'ur/ el trebuie sa aiba mintea libera si n consonanta cu o'era/ trebuie deo'otri!a sa o'ere(e si sa medite(e sa-si 'urifice fiinta# In secolul 64I la 4enetia a a'arut o carte care 'une ba(ele unei ramuri a alchimiei numita !oarhadumia care a!ea n !edere at"t transmutarea

metalelor c"t si alchimia din 'unct de !edere metafi(ic caut"nd n o'eratiile care ridicau un metal oarecare la demnitatea de aur ratiunea de a fi a lucrurilor create legile secrete ale materiei si 'osibilitatea de transcendere a sufletului si a tru'ului# In *:;< =illiam -almon defineste n >ictionnaire hermeti?ue cu!"ntul filo(ofie n acest fel) &@ume care se da stiintei sau artei care ne n!ata sa facem 'iatra filo(ofala#& Alchimistii se considerau filosofi ade!arata filosofie a!"nd ca sco' Marea A'era adica 'regatirea 'ietrei filo(ofale care !a transforma metalele im'erfecte n aur# Aceasta 'iatra este un medicament absolut care-ti asigura sanatate si !iata lunga daca nghiti c"te 'utin de doua ori 'e an ntr-un amestec cu o 'asta s'eciala# Eforturile de'use de alchimisti de-a lungul secolelor nu 'ar a fi fost ncununate de succes toate demonstratiile 'ractice reali(ate de acestia do!edindu-se n final a nu fi fost dec"t niste scamatorii# -i totusi n ciuda im'ostorilor inde'endent de reusita sau de esec alchimistii au facut numeroase desco'eriri stiintifice de care beneficiem si asta(i# >intre clasicii literaturii alchimice este de mentionat 4alentin Andreae (*<B:-*:<;)# Cea mai buna o'era a sa este un roman alegoric a'arut n *:*: Ch,mische Hoch(eit) Christiani Co(en.reut( anno *;<D (@unta chimica a lui Cristian Co(en.reut() n care 'o!esteste cum ntemeietorul legendar al Co(ei-Crucis a gasit 'iatra filo(ofala/ sub fiecare e'isod sunt ascunse indicatii tehnice# +o!estitorul Cosenc.eut( in!itat la nunta lui -'onsus cu -'onsa trece 'rintr-o 'adure unde trebuie sa aleaga ntre 'atru drumuri dintre care unul duce la moarte iar celelalte trei sunt 'line de 'ericole/ nici unul nu 'utea fi refacut n sens in!ers# Incerc"nd sa elibere(e un 'orumbel atacat de un corb urmea(a un drum fara a-l fi ales n mod s'ecial a7unge cu greutate la castelul regal# Acolo mesenii nobilii si oamenii de r"nd trebuie sa fie c"ntariti n 1alanta Artistilor 'entru a se sti daca sunt demni de a fi 're(entati regelui# Co(en.reut( trec"nd cu bine 'roba asista la o ceremonie n tim'ul careia au loc funerariile a sase 'ersoane regale se deca'itea(a un urias negru ca'ul sau fiind folosit la ncal(irea unui cu'tor n care se cloceste un ou# >in acest ou iese o 'asare neagra care este ase(ata ntr-o baie alba ca la'tele/ ea si 'ierde acolo toate 'enele iar lichidul de!ine albastru# $oate numele din aceasta 'o!estire recomanda do(a7ele necesare 'entru Marea A'era/ initialele de 'e medalii inscri'tiile de 'e (iduri ghicitorile care sunt s'use asistentei sunt alte moduri !oalate de a arata ordinea si re(ultatul o'eratiilor# In cea de-a sa'tea (i Co(en.reut( numit de rege Ca!aler al +ietrei de aur de'une 7uram"nt ca !a res'ecta cele cinci 'orunci ale acestei demnitati si scrie ntr-un registru) -8MMA -CIE@$IA @IHIL -CICE (-tiinta su'rema este de a nu sti nimic) ceea ce nu !rea sa s'una ca stiinta este (adarnica ci ca ade!aratul sa!ant trebuie sa actione(e ca si c"nd n-ar sti nimic si sa caute mereu# 8n rol im'ortant n de(!oltarea alchimiei e%'erimentale a a!ut si cunoscutul fi(ician Isaac @eEton# El a e%'erimentat n laboratorul lui o'eratiile descrise n !asta literatura alchimica ntr-o masura neatinsa !reodata nici nainte nici du'a el# @eEton s'era sa desco'ere

cu a7utorul alchimiei structura microuni!ersului ca sa-si 'oata omologa sistemul cosmologic# +redecesorul lui Cobert Fludd a sustinut aceiasi idee fiind con!ins ca cunoasterea microcosmosului - adica a tru'ului omenesc - ne rele!a structura 8ni!ersului si ne calau(este n cele din urma la Creator# In 'lus cu c"t cunosti mai bine 8ni!ersul cu at"t nainte(i mai de'arte 'e drumul cunoasterii de -ine# Ce!enirea cea mai s'ectaculoasa a alchimiei n secolul 66 se datorea(a lui C#C#Gung care n *D0B la cincis're(ece ani du'a des'artirea sa de Freud a nce'ut sa studie(e sistematic !echile te%te ermetice ceea ce l-a dus n *D;; sa arate n lucrarea &+s,chologie und Alchemie& ce resurse oferea simbolica alchimiei unui 'sihotera'eut 'lec"nd de la &i'ote(a ca n 'sihic e%ista un sco' final si ca sa (icem asa inde'endent de conditiile e%terioare&# >ie +s,chologie der 8bertragung (+sihologia transferului) *D;: este un comentariu alchimic asu'ra libidoului ncerc"nd sa &a'rofunde(e se%ualitatea dincolo de semnificatia ei 'ersonala si de im'ortanta ei ca functie biologica si sa-i e%'lice latura ei s'irituala& In as'ectele sale cele mai 'rofunde alchimia traditionala ascunde secrete care ar trebui ntelese n 'ers'ecti!ele generale ale tantrismului# Calea n cu'lu figurea(a n ntregime 'rintre itinerariile 'ro'use de traditia alchimica n anumite ca(uri cu'lul format de alchimist si iubita sa m'rumut"nd cu ade!arat o multitudine de !alente din calea tantrica# Alchimistii au desco'erit de-a lungul secolelor asemeni ade'tilor tantrici sau taoisti ca energia ce se dega7a naintea n tim'ul si du'a o fu(iune amoroasa 'oate fi controlata si canali(ata 'entru a ne transforma din 'unct de !edere s'iritual# C"nd 5eneth 9rant a scris ca &metalele alchimistului erau substante !ii& el s-a referit de fa't la secretiile erotice# E%ista n aceasta 'ri!inta o foarte ciudata lucrare com'usa doar din 'lanse simbolice si 'ublicata de La Cochelle n *:HH) &Mutus liber in ?uo tamen tota +hiloso'hia hermetica figuris hierogl,'hicie de'in?uitur& (Cartea Muta n care totusi sunt descrise toate o'eratiile Filosofiei hermetice)# Autorul acestei stranii lucrari care se ascunde sub 'seudonimul Altus era alchimistul france( -oulat domn de Maret(# Mutus Liber are re'utatia de a contine toate secretele 'ractice care 'ermit alchimistilor reali(area 'rogresi!a a Marii A'ere Hermetice# Frumoasele imagini din Mutus Liber nfatisea(a 'e alchimist si 'e iubita sa 'e cale de a sa!"rsi o'eratii bine determinate ca) 'regatirea si amestecarea substantelor minerale anumite su'ra!egherea lentei coaceri a materiei 'rime etc# >ar acest ni!el de &lectura& nu este singurul# -imultan cu o'eratiile materiale Marea A'era alchimica 'resu'une e%ercitii s'irituale s'eciale ntotdeauna reali(ate n directa cores'ondenta cu ele# Aceasta asce(a hermetica occidentala este ntru totul analoga tehnicilor secrete de !i(uali(are si de eliberare utili(ate n tantrismul hindus si buddhist# >e unde necesitatea de a n!ata sa se descifre(e imaginile de 'e doua ni!ele com'lementare -material si s'iritual# Femeia care o'erea(a m'reuna cu sotul ei !a 'utea re're(enta astfel totodata si to!arasa cor'orala (care a7uta de-a lungul lucrului) si 'artea feminina a sufletului cu care alchimistul !a reali(a uniunea mistica# 9ra!ura finala re're(inta su'rema eliberare atinsa de catre

ade't cand cor'ul sau fi(ic (figurat 'rin cada!rul de 'e 'am"nt) !a fi nlocuit de un cor' de sla!a# In conclu(ie n afara unei alchimii e%oterice (e%terioare) ce urmarea transmutarea unor anumite substante n altele - ce de fa't este 'recursoarea chimiei de asta(i - e%ista alchimia esoterica ( interioara) ce a a!ut ca sco' transformarea (transmutarea) constiintei 'rimare ( metalele im'ure) n constiinta di!ina (metale 'ure) cu a7utorul tre(irii energiei infinite din fiinta - .undalini ( 'iatra filosofala)#