Tradus i editat de ctre Hans W.

Gatzke Drepturi de autor septembrie 1942, Editura Militar Service Company

Clausewitz.com Traducere Gat !e Principiile de Clause"it de rzboi este a#i$at pe pa%ina de start Clause"it , cu permisiunea de Cri Stackpole & 'etiprirea permisiuni $i alte drepturi de autor trebuie s #ie ob(inute de la Stac!pole& )E*ist un duplicat neautori at $i oarecum incomplet a acestei traduceri de principii de la http://www.bellum.nu/wp/cvc/cvcpfw.html Home Clausewitz +e versiunea ,TM- este prote.at de Clause"it &com&& dar a #ost ile%al, con#iscate de ctre Google Cutare de cri $i este disponibil /n #ormat 0D1 aici & Dac ave(i nevoie de o versiune 0D1, utili a(i 2CEST 34E 5 #undalul pa%inii este derivat de la -eonardo da 6inci pictura celebra e*perimental, +& 7tlia de la 2n%8iari &

2ceast carte on9line este o parte din Pagina de start Clausewitz CUPRINS Introducere I. Principiile de rz oi !n "eneral II. Tactica sau teoria de lupt 1& 0rincipii %enerale pentru aprare

2& 0rincipii %enerale pentru in#rac(iunea :& 0rincipiile care re%lementea utili area de Trupelor 4& 0rincipii de utili are a terenului III. Strate"ie 1& 0rincipii %enerale 2& De#ensiv :& 3#ensiv I#. $plicarea acestor principii !n ti%p de rz oi N&T'

INTR&(UC'R'
de C)ristop)er *ass+ord ;nainte de Clause"it plecat 0rusia /n 1<12 s se alture armatei ruse $i a re ista la 4apoleon, el a pre%tit un eseu despre r boi s plece cu cele $aispre ece ani prusac prin(ul 1riedric8 =il8elm >mai t?r iu, re%ele 1riedric8 =il8elm @6, r&1<4A91<B<C, al crui militare tutore, el a devenit /n 1<1A& 2cest eseu a #ost numit +Cele mai importante principii ale artei r boiului pentru a #inali a cursul meu de instruire pentru 2lte(a Sa 'e%al 0rin(ul+ !"ie wichtigsten Grunds#tze des $riegf%hrens zur &rg#nzung meines 'nterrichts bei (r. $)niglichen Hoheit "&* $ronprinzen!+. 2cest eseu este, de obicei, denumite /n continuare +0rincipiile de r boi&+ Ea a repre entat de voltarea teoretic a lui Clause"it de p?n la acel moment, tradus /ntr9o #orm adecvat pentru t?nrul su elev& Din pcate, aceasta a #ost adesea tratat ca un re umat al teoriei, care la maturitate a lui Clause"it este cel mai cate%oric, nu este& Mai de%rab, acesta este doar un precursor primitiv a lui ,pus *agnum mai t?r iu 9 despre razboi & 3biectul su este /n mare msur tactic& ;n timp ce unele dintre cele mai importante concepte teoretice ale despre rzboi sunt destul de bine de voltate >+#recare+, de e*empluC, multe sunt embrionare, iar altele /n totalitate absente& ;n special, $i /n contrast mare la locul de munc mai t?r iu, +0rincipii de r boi+ nu este so#isticat, /n special din punct de vedere istoric& Ea se ba ea aproape /n totalitate pe e*perien(a lui 1rederic! cel Mare $i r boaiele cu 1ran(a revolu(ionar $i 4apoleon /nainte de 1<12& Traducere reprodus aici a #ost #cut de ctre ,ans Gat !e /n 1942& Dn protestant %erman, Gat !e >191B919<EC, a emi%rat /n 2merica /n 19:E& 2 absolvit Cole%iul de la =illiams, /n 19:< $i a primit diploma de master de la ,arvard anul urmtor& 2poi, el a predat la ,arvard, care prime$te /n cele din urm acolo doctoratul /n 194E& ;ntre anii 1944 $i 194F, cu toate acestea, el a #ost un sublocotenent /n armata Statelor Dnite, servind cu Comandamentul Suprem al 1or(elor 2liate e*pedi(ionare >S,2E1C& 2 predat la Dniversitatea Go8ns ,op!ins 194E 9 19F4 $i apoi sa mutat la

Hale& Scurt introducere Gat !e la principii >care se omite aiciC ridic unele semne de /ndoial c a #ost /ntr9adevr Gat !e #amiliari at cu concep(ii mai mature Clause"it ca e*primate in pe rzboi. 2cesta a discutat despre lucrrile din urm la o anumit lun%ime, dar mai ales /n ceea ce prive$te accentul pus pe +#or(ele morale&+ Gat !e a subliniat +Clause"it de r boi nelimitat de ani8ilare, r boiul su absolut,+ #r a men(iona alte posibilit(i acoperite de teoria /n pe rzboi. Dust.ac!et a #ost c8iar mai /n$eltoareI 2cesta a artat o m?n /mbrcat /n armur inarmati cu instrumente %eometrice pentru a produce planuri militare& Ca $i edi(ia %erman din 19:F care a #ost derivat, versiunea Gat!e a pune /n italice sectiuni mari de lucru a avut loc pentru a #i dep$ite >o practic nu a urmat aiciC& Cu toate acestea, Gat !e ludat cartea de principii- spun?nd c +a #i nimic altceva, &&& se poate servi ca o introducere la teoriile sale privind natura $i de comportamentul de r boi&+ 2ceast descriere ine*act a determinat mul(i cititori nein#orma(i /n salturi mari de credintaI Dn cronicar de traducere Gat !e lui Clause"it creditat cu vi iune remarcabil, spun?ndI +Clause"it a scris )/n 1<125 &&& de condensare a tuturor principiilor $i ma*ime pe care el a e*tins ulterior /n& .a rzboi && )1<:25& + 'e#erent #el numit +plan de la care Germania na ist a de voltat actualul r boi total&+ Cavalerie /ournal- septembrie9 octombrie 1942, p&94&5 2cest lucru special, a st?rnit #oarte rar entu iasm /n r?ndul elevilor mai mult teoretic, orientat spre Clause"it , deoarece aceasta nu re#lecta multe dintre cele mai importante a autorului su mai t?r iu $i intui(ii pro#unde& Principiile de rzboi este, totu$i, interesant, /n dreptul su propriu, at?t /n calitate de dove i pentru a Clause"it evolu(ia personal $i ca o discu(ie de r boi /n epoca napoleonian de unul dintre observatorii cei mai abili& 'e(ine(i, totu$i, #aptul c /$i e*prim opiniile Clause"it aici nu sunt cele de9a lui 4apoleon pe care el a #ost adesea $i /n mod eronat a #ost proclamat +0reot+& Mai de%rab, concep(ii Clause"it sunt cele de mentorul su, %eneralul Ger8ard von Sc8arn8orst, probabil, cel mai capabil de du$manii lui 4apoleon&

Clause"it c&1<1: >/n continuare /n uni#orm rusC

Cele mai importante principii PENTRU

EFECTUAREA DE RZ !"
0ceste principii- de1i rezultatul a g2ndit mult 1i de studiu continu a istoriei de razboi- au- totu1i- a fost redactat 3n grab- 1i- astfel- nu va sta critici severe 3n ceea ce prive1te forma. 4n plus- doar cele mai importante subiecte au fost culese de la un numr mare- deoarece un anumit concizia a fost necesar. 0ceste principii- prin urmare- nu se va da atat de mult de instruciuni complete pentru dvs. 5egaldeoarece acestea vor stimula 1i va servi ca un ghid pentru reflecii proprii. Carl ,on Clause-itz
2minti(i9v, Principii de rzboi >1<12C NU este un re umat de pe rzboi >1<:2C, ci un precursor /ndeprtat $i destul de di#erit&

I. PRINCIPII (' R./*&I 0N G'N'R$1

1& Teoria de r boi /ncearc s descopere modul /n care putem avea o preponderen( de #or(e #i ice $i avanta.e materiale de la punctul decisiv& 2$a cum acest lucru nu este /ntotdeauna posibil, de asemenea, teoria ne invata pentru a calcula #actorii moraleI %re$elile probabile ale inamicului, impresia creat de o ac(iune /ndr nea(,& & & da, c8iar $i disperarea noastr proprie& 4ici unul din aceste lucruri se a#l /n a#ara domeniul teoriei $i arta r boiului, care nu este altceva, dar re ultatul de re#lec(ie re onabile cu privire la toate situa(iile posibile /nt?lnite /n timpul unui r boi& 2r trebui s ne %?ndim #oarte des din cele mai periculoase dintre aceste situa(ii $i ne #amiliari a cu ea& 4umai ast#el vom a.un%e la deci ii eroice ba ea pe ra(iune, pe care nici un critic poate se a%it vreodat& 3rice persoan care poate s pre inte aceast c8estiune /n mod di#erit de a dvs& 'e%al este un #ilo o#, ale cror opinii vor #i duntoare numai pentru tine& ;n momentele decisive din via(a ta, /n tulburrile de lupta, vei simti ca o i acest punct de vedere numai poate a.uta /n ca ul /n care a.utorul este mai mare nevoie de, $i /n ca ul /n care o pedanterie uscat de ci#re v va prsi& 2& 1ie mi ea a pe avanta.ele #i ice sau morale, ar trebui s /ncercm /ntotdeauna, /n timp de r boi, pentru a avea probabilitatea de victoria de partea noastr& Dar acest lucru nu este /ntotdeauna posibil& Deseori trebuie s ac(ione e /mpotriva aceast probabilitate, ar trebui s e*iste nimic mai bun de D3& 2u #ost noi aici, la disperare, ne9ar renunta la utili area de motive doar atunci c?nd devine cel mai necesar, atunci c?nd totul pare s #i conspirat impotriva noastra& 0rin urmare, c8iar $i atunci c?nd probabilitatea de succes este /mpotriva noastr, noi nu trebuie s ne %?ndim a /ntreprinderii noastre ca nere onabil sau imposibil, pentru c /ntotdeauna este re onabil, /n ca ul /n care nu $tim nimic de a #ace mai bine, $i dac vom #ace cea mai bun utili are a pu(ine mi.loace la dispo i(ia noastr& 4oi nu trebuie sa lipseasca calm $i #ermitate, care sunt at?t de %reu de a pstra /n timp de r boi& 1r a le calitatile cele mai strlucite ale mintii sunt irosite& 4oi trebuie s ne #amiliari a, prin urmare, cu %?ndul de a o in#ran%ere onorabil& 4oi trebuie s 8rneasc mereu acest %?nd /n noi /n$ine, $i noi trebuie s te obi$nuie$ti cu el complet& 1ii convins Maestru, Cel mai Milostiv, c #r aceast re olu(ie #irm

nici un re ultat mare poate #i reali at /n r boi cel mai de succes, cu at?t mai pu(in /n cele mai multe preten(ii& Desi%ur, acest %?nd au ocupat #recvent mintea lui 1rederic! al @@9lea /n timpul r boaielor primele sale Sile ia& Deoarece el era #amiliari at cu ea a /ntreprins atacul lui de lan%a -eut8en, pe care cincilea memorabil din decembrie, $i nu pentru c el credea c #ormarea lui oblic, #oarte probabil, ar #i invins pe austrieci& 2 3 :& ;n orice ac(iune speci#ic, /n orice msur am putea /ntreprinde, vom avea /ntotdeauna posibilitatea de a ale%e /ntre cel mai /ndr ne( $i solu(ia cea mai atent& Dnii oameni cred c teoria r boiului recomand /ntotdeauna din urm& 2ceast presupunere este #als& ;n ca ul /n care teoria nu recomand nimic, ea este de natura de r boi pentru a consilia cel mai decisiv, c este, cel mai /ndr ne(& Teoria las s lider militar, cu toate acestea, s ac(ione e /n con#ormitate cu cura.ul su, /n con#ormitate cu spiritul su de /ntreprinderi, $i /ncrederea /n sine& 2 #ace ale%erea dvs&, prin urmare, /n con#ormitate cu aceast #or( interioar, dar nu uita niciodata #aptul c nici un lider militar a devenit mai mare, #r /ndr neal&
2minti(i9v, Principii de rzboi >1<12C NU este un re umat de pe rzboi >1<:2C, ci un precursor /ndeprtat $i destul de di#erit&

II. T$CTIC$ sau teoria de lupt

' boiul este o combina(ie de mai multe an%a.amente distincte& 3 ast#el de combina(ie poate sau nu poate #i re onabil, $i succesul depinde #oarte mult de acest lucru& Cu toate acestea, an%a.amentul /n sine este pentru moment mai important& 4umai pentru o combina(ie de an%a.amente de succes poate duce la re ultate bune& Cel mai important lucru /n r boi va #i /ntotdeauna arta de a /nvin%e adversarul nostru /n lupt& 0entru aceast c8estiune dvs& 'e%al nu poate niciodat s9$i /ndrepte aten(ia $i su#icient de %?ndire& Cred c urmtoarele principii cele mai importanteI I. Principii "enerale pentru aprare 1& 0entru a men(ine trupele noastre acoperite c?t mai mult posibil& Din moment ce sunt mereu desc8ise pentru a ataca, cu e*cep(ia ca ului c?nd ne atac, trebuie s ne /n #iecare clip s #ie /n de#ensiv $i, prin urmare ar trebui s pun #or(ele noastre, cu mult sub acoperire ca posibil& 2& 4u pentru a aduce toate trupele noastre /n lupta imediat& Cu o ast#el de ac(iune toat /n(elepciunea /n e#ectuarea unui lupta dispare& 2cesta este doar cu trupele lsate la dispo i(ia noastr, care ne poate trans#orma valul de lupt& :& 0entru a #i putin sau deloc preocupat de %radul de #ata noastr& 2cest lucru /n sine este important, $i o prelun%ire de #a( limitea ad?ncimea de #ormare noastre >care este, numrul de unit(i care sunt aliniate unul in spatele celuilaltC& Trupele care sunt pstrate /n spate, sunt /ntotdeauna disponibile& 4oi le pot #olosi #ie pentru a re/nnoi de lupta de la acela$i punct, sau s e#ectue e lupta la alte puncte vecine&

2cest principiu este un corolar al anterior& 4& @namic, /n timp ce ataca o sec(iune din #a(, de multe ori /ncearc s ne pcli $i cuprinde, /n acela$i timp& Dnit(ile de 4 2 , care sunt pstrate /n #undal se pot /nt?lni aceast /ncercare $i, ast#el, #ace pentru spri.in, de obicei, derivat din 379stacles /n teren& 2cestea sunt mai potrivite pentru aceast dec?t dac acestea au #ost /n picioare, /n linie $i e*tinderea #a(& 0entru c /n acest ca , inamicul ar putea pcli cu u$urin(& 2cest principiu este din nou o de#ini(ie mai de9al doilea& B& Dac avem mai multe trupe s de(in /n re erv, doar o parte din ele ar trebui s stea direct /n spatele #rontului& 'estul ar trebui s punem /n spatele oblic& Din aceast po i(ie ei la r?ndul su, poate ataca #lancul a coloanelor inamice care /ncearc s ne /nvlui& F& Dn principiu #undamental nu este s rm?n complet pasiv, ci pentru a ataca inamicul #rontal $i din #lancuri, c8iar /n timp ce el ne atac& 4oi ar trebui, prin urmare, ne apere pe un #ront dat doar pentru a induce inamicului de a disloca #or(ele sale /ntr9un atac pe acest #ront& 2poi am /n atac r?ndul su, cu cele ale trupelor noastre pe care ne9am pstrat /napoi& 2rta de a santul, ca dvs& 'e%al a e*primat ast#el e*celent, la un moment dat, va servi De#ender nu de a se apra mai bine /n spatele unui val, ci pentru a ataca inamicul cu mai mult succes& 2ceast idee ar trebui s se aplice la orice aprare pasiv& De aprare, cum nu este nimic mai mult dec?t un mi.loc prin care s atace inamicul cel mai avanta.os, /ntr9un teren ales /n avans, /n ca ul /n care am elaborat trupele noastre $i9au aran.at lucrurile /n avanta.ul nostru& E& 2cest atac dintr9o po i(ie de#ensiv poate avea loc /n momentul /n care inamicul ataca de #apt, sau /n timp ce el este /nc /n martie& Eu pot, de asemenea, /n momentul /n care atacul este pe cale de a #i livrate, retra%e trupele mele, care ademenesc pe teritoriul inamic necunoscut $i9l atac din toate pr(ile& 1ormarea /n pro#un ime, de e*emplu, #ormarea /n care doar dou treimi sau .umtate sau mai pu(in a armatei este elaborat /n #a( $i restul /n mod direct sau indirect /n spatele $i de ascuns, dac este posibil, este #oarte potrivit pentru toate aceste miscari& 2cest tip de #ormare este, prin urmare, de o importan( imens& <& Dac, de e*emplu, am avut dou divi ii, a$ pre#era s pstre e o /n spate& Dac am avut trei, mi9ar pstra, cel pu(in una /n spate, $i, probabil, /n ca ul /n care patru dou& Dac a$ #i avut cinci, eu ar trebui s de(in cel pu(in dou /n re erv $i, /n multe ca uri, c8iar trei, etc 9& -a acele puncte /n care ne rm?n pasive trebuie s #acem u de arta de #orti#icare& 2cest lucru ar trebui s #ie #cut cu mai multe lucrri independente, complet /nc8is $i cu pro#iluri #oarte puternice& 1A& ;n planul nostru de a lupta trebuie s pornim acest scop mareI atacul pe o coloan mare inamic $i distru%erea total a acestuia& ;n ca ul /n care scopul nostru este sc ut, /n timp ce a inamicului este mare, vom avea in mod natural cel mai ru de ea& Suntem %?rcit $i livr9prostesc&

11& Dup ce a stabilit un obiectiv de mare /n planul nostru de aprare >ani8ilarea de o coloan de inamic, etcC, noi trebuie s urmreasc acest obiectiv, cu cea mai mare ener%ie $i cu ultima uncie de puterea noastr& ;n cele mai multe ca uri, a%resorul va urmri scopul su la un alt punct& ;n timp ce cdea pe aripa dreapt, de e*emplu, el va /ncerca s c?$ti%e avanta.e decisive cu st?n%a sa& 0rin urmare, dac ar trebui s ne opre$ti /nainte de a #ace inamic, dac ar trebui s urmreasc obiectivul nostru, cu mai pu(in ener%ie dec?t o #ace, el va ob(ine un avanta. sau complet, /n timp ce vom c?$ti%a doar .umtate a noastr& El va reali a, ast#el, preponderen(a de putere, victoria va #i a lui, $i va trebui s renun(e la avanta.ele noastre c8iar $i par(ial ob(inute& Dac 'e%al va citi cu aten(ie istoria luptelor de 'atisbon $i =a%ram, toate acestea vor prea adevrat $i de important& 2 5 ;n ambele aceste lupte ;mpratul 4apoleon a atacat cu aripa lui dreapt $i a /ncercat s (in cu st?n%a sa& 2r8iducele C8arles a #cut e*act acela$i lucru& Dar, /n timp ce #ostul ac(ionat cu mare determinare $i de ener%ie, acesta din urm a #ost e itare $i /ntotdeauna oprit la .umtate de cale& 2cesta este motivul pentru care avanta.ele pe care C8arles ob(inute cu partea victorioas a armatei sale au #ost, #r consecin(, /n timp ce cele care 4apoleon a c?$ti%at, la captul opus au #ost decisive& 12& 0ermite(i9mi re uma la o dat mai mult /n ultimele dou principii& Combina(ie a acestora ne o#er un ma*im care ar trebui s ia primul loc /ntre toate cau ele de victorie /n arta modern de r boiI +Continuarea un sin%ur scop mare decisiv, cu #or( $i determinare&+ 1:& Dac urmm acest lucru $i nu, pericolul va #i mai mare, este adevrat& Dar, pentru a cre$te pruden( la c8eltuiala de scopul #inal nu este art militar& Este un #el %re$it de precau(ie, pe care, a$a cum am spus de.a in +0rincipii %enerale+, este contrar naturii de r boi& 0entru scopurile mari, trebuie s /ndr nim lucruri mari& C?nd ne sunt an%a.ate /ntr9o /ntreprindere /ndr nea(, dreptul de precau(ie const /n a nu ne%li.a din lene, indolen(, sau din ne%li.en(, acele msuri care ne a.uta pentru a ob(ine scopul nostru& 2cesta a #ost ca ul lui 4apoleon, care nu urmrit obiective mari /ntr9un mod timid sau cu .umtate de inim din precau(ie& Dac v aminti(i, Maestrul mai Milostiv, luptele de aprare c?teva care au #ost vreodat c?$ti%at, ve(i %si c cele mai bune dintre acestea au #ost e#ectuate /n spiritul principiilor e*primate aici& 0entru aceasta este studiul istoriei de r boi, care ne9a dat aceste principii& -a Minden, Duce 1erdinand a aprut brusc /n ca ul /n care inamicul nu9l a$tepta $i a luat o#ensiva, in timp ce la Tann8ausen el /nsu$i aprat pasiv /n spatele lucrri de terasament& 2 6 -a 'oJbac8, 1rederic! al @@9lea sa aruncat /mpotriva inamicului, la un punct de nea$teptat $i de un moment nea$teptat& 2 7 -a -ie%nit , austriecii au %asit 'e%ele pe timp de noapte /ntr9o po i(ie #oarte di#erit de cea /n care au v ut /n iua precedent& El a c ut cu toat armata sa pe coloana de inamic, $i a /nvins9o /nainte de al(ii ar putea /ncepe lupta& 2 8 -a ,o8enlinden, Moreau a avut cinci divi ii, /n linia lui de #a( $i patru /n spatele $i pe #lancurile sale& El a out#lan!ed inamicul $i a c ut pe aripa dreapt /nainte de a

putea ataca& 2 9 -a 'atisbon, mare$alul Davout sa aprat pasiv, /n timp ce 4apoleon a atacat cincea $i a $asea, cu corp de armat, aripa dreapt $i bate9le complet& De$i austriecii au #ost aprtorii reale de la =a%ram, ei au atacat pe /mpratul a doua i, cu cea mai mare parte a #or(elor lor& 0rin urmare, 4apoleon poate #i considerat, de asemenea, un aprtor& Cu aripa lui dreapt a atacat, out#lan!ed $i a /nvins austriac aripa st?n%& ;n acela$i timp, el a acordat prea pu(in aten(ie lui aripa st?n%a slab >const?nd dintr9o sin%ur divi iuneC, care a #ost a$e at pe Dunre& Cu toate acestea, prin re erve puternice 6de e7emplu- #ormarea /n pro#un imeC, el a /mpiedicat victoria de dreapta austriac de a avea nici o in#luen( asupra victoria sa proprie dob?ndit /n 'oJbac8& El a #olosit aceste re erve s preia 2der!laa& 4u toate principiile men(ionate anterior sunt /n mod clar con(inute /n #iecare dintre aceste lupte, dar toate sunt e*emple de aprare activ& De mobilitate a armatei prusace /n 1rederic! al @@9lea a #ost un mi.loc spre victorie pe care noi nu mai pot conta, din moment ce alte armate sunt cel pu(in la #el de mobil ca noi& 0e de alt parte, out#lan!in% a #ost mai pu(in #recvente la acel moment $i #ormarea /n pro#un ime, prin urmare, mai pu(in imperativ& 4. Principii "enerale pentru in+raciunea 1& 4oi trebuie s selecta(i pentru a ne atac un punct de po i(ia inamicului 6de e7emplu- o sec(iune de trupele9o divi ie, un corpC, si sa atace cu mare superioritate, lasand restul de armata sa, /n incertitudine, dar men(in?ndu9l ocupat& 2cesta este sin%urul mod /n care putem #olosi o #or( e%al sau mai mic de a lupta cu avanta. $i, ast#el, cu o $ans de succes& Mai slab suntem, trupele mai pu(ine ar trebui s #olosim pentru a pstra inamicul ocupat la ne9importante de puncte, /n scopul de a #i c?t mai puternic de la punctul decisiv& 1rederic! al @@9lea, #r /ndoial, a c?$ti%at btlia de la -eut8en doar pentru c el masate armata lui mica /mpreun /ntr9un sin%ur loc $i, ast#el, a #ost #oarte concentrat, /n compara(ie cu inamicul& 2 : 2& 4oi ar trebui s direc(ione e #or(a de trac(iune nostru principal /mpotriva unui inamic prin atacarea aripa9l din #a( $i din #lanc, sau rotindu9l complet $i9l ataca din spate& 4umai atunci c?nd am tiat linia de inamic de retra%ere sunt am asi%urat de mare succes /n victorie& :& C8iar daca suntem puternici, ar trebui s ne conduce /n continuare atacul nostru principal /mpotriva un sin%ur punct& ;n acest #el, vom c?$ti%a mai mult putere /n acest moment& 0entru a surround de o armat complet este posibil numai /n ca uri rare $i necesit o superioritate e*traordinar #i ic sau moral& Este posibil, totu$i, s taie linia de inamic de retra%ere de la un punct din #lancul su $i, prin urmare, avea de.a un mare succes& 4& ;n %eneral vorbind, obiectivul principal este de certitudine >probabilitatea mareC de victorie, care este, certitudinea de conducere de la inamic pe c?mpul de lupt& 0lanul de lupt trebuie s #ie /ndreptate spre acest scop& 0entru c este u$or de a

sc8imba o victorie indecis /ntr9unul decisiv, prin e*ercitarea ener%etic al inamicului& B& S presupunem c inamicul are trupe su#iciente, pe de o aripa pentru a #ace un #ront /n toate direc(iile& 1or( nostru principal ar trebui s /ncerce s atace aripa concentric, a$a trupele sale se %sesc asaltat din toate pr(ile& ;n aceste condi(ii, trupele sale vor #i descura.a(i mult mai repede, ele su#er mai mult, sa de ordonat, pe scurt, putem spera s se /ntoarc la bor mult mai u$or& F& 2cest /ncercuirea de inamic necesit o mai mare des#$urare de #or(e, /n linie pentru a%resor dec?t pentru aprtor& Dac a c corp ar trebui s #ac un atac concentric pe sec(iunea ' din armata inamic, acestea ar trebui, desi%ur, s #ie una l?n% alta& Dar noi nu trebuie s aib at?t de multe #or(e /n linie pe care o avem nici /n re erv& 2sta ar #i o eroare #oarte mare, care ar conduce s /nvin%, ar trebui s #ie inamicul cel pre%tit pentru o incercuire&

Dac $*C sunt Corpului, care sunt pentru a ataca sec(iunea '; < i G Corpul trebuie s #ie (inut /n re erv& Cu aceast #orma(ie, /n pro#un ime, suntem capabili de a 8r(ui acela$i punct continuu& Ki, /n ca ul /n care trupele noastre ar trebui s #ie btu(i la captul opus al liniei, nu avem nevoie de a da imediat atacul nostru de la acest scop, deoarece mai avem /nc re erve cu care

s se opun inamic& 1rance a #cut acest lucru /n btlia de la =a%ram& 2ripa lor de st?n%a, care sa opus aripa dreapta austriac odi8nindu9se pe Dunre, a #ost e*trem de slab $i a #ost complet /nvins& C8iar $i de un centru la 2der!laa nu a #ost #oarte puternic $i a #ost #or(at de ctre austrieci s se retra% /n prima i de lupt& Dar toate acestea nu contea pentru c 4apoleon a avut ast#el de pro#un ime pe aripa dreapta, cu care a atacat din st?n%a austriac din #ata si din lateral& El a avansat #a( de austriecii de la 2der!laa, cu o coloan uria$ de cavalerie $i de cal9artilerie $i, de$i el nu le9ar putea bate, cel pu(in el a #ost capabil s le (in acolo& E& -a #el ca /n de#ensiv, noi trebuie s alea% ca obiect al o#ensivei noastre, care

sec(iune a armatei inamicului, a crui /n#r?n%ere ne va da avanta.e decisive& <& Ca $i /n aprare, at?t timp c?t orice #el de resurse sunt lsate, nu trebuie s renun(e p?n la scopul nostru a #ost atins& 2r trebui s #ie, de asemenea, aprtor activ, ar trebui s ne atace de la alte puncte, vom #i capabili s ob(in victoria numai /n ca ul /n care l9am dep$i /n ener%ie $i /ndr neal& 0e de alt parte, ar trebui el s #ie pasiv, vom rula /ntr9adevr nici un pericol mare& 9& -iniile lun%i $i ne/ntrerupt a trupelor ar trebui s #ie evitate complet& 2cestea ar duce doar la atacuri paralele, care ast i nu mai sunt #e abile& 1iecare divi iune #ace atac separat, de$i /n con#ormitate cu direc(iile de o comanda mai mare $i, prin urmare, /n acord cu #iecare alta& Cu toate acestea, o divi ie ><&AAA la 1A&AAA de oameniC, nu se #ormea /ntr9o sin%ur linie, dar /n dou, trei, sau c8iar patru& Din aceasta re ult c o linie ne/ntrerupt de mult nu mai este posibil& 1A& 2tacurile concertate ale divi iilor $i corpurilor de armat, nu ar trebui s #ie ob(inute prin /ncercarea de a le direct de la un punct central, ast#el ca ele s men(in contactul $i c8iar se alinie e pe #iecare parte, de$i ele pot #i departe unul de altul sau c8iar separate de ctre inamic& 2ceasta este o metod %re$it de a aduce cu privire la cooperare, pentru a desc8ide o mie de misc8ances& 4imic nu se pot reali a cu ea si suntem si%uri s #ie bine btut de ctre un adversar puternic& Metoda adevrat const /n acordarea pentru #iecare comandant de corp de armat sau o divi iune direc(ia principal a lui martie, $i /n subliniind inamicul ca obiectiv $i ca obiectiv victoria& 1iecare comandant de o coloan, prin urmare, are scopul de a ataca inamicul oriunde el poate9l %seasc $i s #ac acest lucru cu toat puterea lui& El nu trebuie s #ie responsabile pentru succesul su de atac, pentru c ar duce la indeci ie& Dar el este responsabil pentru a vedea care Corpul su va lua parte la lupt cu toat ener%ia $i cu un spirit de sacri#iciu de sine& 11& Dn bine9or%ani ate, corp independent poate re ista cel mai bun atac pentru un timp >c?teva oreC $i, prin urmare, nu poate #i ani8ilat /ntr9o clip& 2st#el, c8iar dac este an%a.at inamic de pre9matur $i a #ost /nvins, lupta ei nu va #i #ost /n adar& @namic se va des#$ura $i c8eltui puterea lui /mpotriva acestei corp o, o#erind o odi8n bun $ans pentru un atac& Modul /n care un corp ar trebui s #ie or%ani ate /n acest scop, vor #i tratate mai t?r iu& 6a asi%uram, prin urmare, cooperarea tuturor #or(elor de a da #iecare corp de o anumit cantitate de independen(, ci s9l vad c #iecare caut inamic si il ataca cu toate posibile sacri#iciu de sine& 12& Dna dintre cele mai puternice arme de r boi o#ensiv este atacul surpri & Mai aproape am a.uns la ea, mai norocosi vom #i& Elementul nea$teptat care #unda$ul creea prin pre%tirile secrete $i prin dispunerea ascuns de trupele sale, poate #i

compensat /n partea a a%resorului doar de un atac prin surprindere& 3 ast#el de ac(iune, cu toate acestea, a #ost #oarte rare /n r boaiele recente, /n parte din cau a msurilor de precau(ie mai avansate, /n parte din cau a comportamentului rapid a campaniilor& 4u rareori apare o suspendare lun% de activit(i, care lulls o parte /n si%uran( $i, ast#el, o#er o oportunitate de alta pentru a ataca /n mod nea$teptat& ;n aceste condi(ii, cu e*cep(ia pentru atacurile de noapte de noapte, care sunt /ntotdeauna posibil >ca la ,oc8!irc8C 2 = 9putem surprinde adversarul nostru numai de mar$ la lateral sau /n spate $i apoi sud9denly avansea din nou& Sau, ar trebui s #im departe de inamic, se poate prin ener%ie neobi$nuit $i de activitate a.un%e mai repede dec?t se a$teapt ca noi& 1:& 2tac surpri re%ulat >de noapte ca la ,oc8!irc8C este cea mai bun modalitate de a ob(ine /n cele mai multe dintre o armat #oarte mic& Dar a%resorul, care nu este la #el de bine #amiliari at cu terenul ca aprtor, este desc8is la multe riscuri& Mai bine se $tie teren $i a preparatelor de inamic, cele mai mari aceste riscuri devin& ;n multe ca uri, prin urmare, aceste atacuri trebuie s #ie considerate doar ca mi.loace disperate& 14& 2cest tip de atac cere preparate simple $i o mai mare concentrare de trupele noastre dec?t /n timpul ilei& 5. Principiile care re"le%enteaz utilizarea de Trupelor 1& Dac noi nu se pot dispensa cu arme de #oc >si daca am putea, de ce ar trebui s le aduc de9a lun%ulLC, 4oi trebuie s le #oloseasc pentru a desc8ide lupta& Cavaleria nu trebuie s #ie utili ate /nainte inamicul a su#erit considerabil de la in#anterie $i artilerie nostru& Din aceasta urmea I >2C c trebuie s ne plase e /n spatele cavaleria de in#anterie& C noi nu trebuie s #ie u$or determinat s9l #oloseasc /n desc8iderea lupt& 4umai atunci c?nd tulburarea inamicului sau retra%erea acestuia rapid o#er speran( de succes, ar trebui s ne #olosim de cavalerie nostru pentru un atac indra net& 2& 1oc de artilerie este mult mai e#icient dec?t cea de in#anterie& 3 baterie de opt $ase pounders ocup mai pu(in de o treime din #a( luate de un batalion de in#anterie, are mai pu(in de un9al optulea oamenii de un batalion, $i totu$i #ocul ei este de dou p?n la trei ori mai e#iciente& 0e de alt parte, artilerie are de avanta.ul de a #i mai mobil dec?t de in#anterie& 2cest lucru este adevrat, pe ansamblu, c8iar $i dintre cele mai usoare cai de artilerie, pentru c nu se poate, ca de in#anterie, s #ie #olosit /n orice tip de teren& Este necesar, prin urmare, pentru a conduce artilerie de la /nceput /mpotriva celor mai importante puncte, deoarece nu se poate, ca de in#anterie, se concentre e /mpotriva acestor puncte ca pro%resele lupta& 3 baterie mare de 2A la :A de buc(i, de obicei, decide lupta pentru aceast sec(iune /n ca ul /n care acesta este amplasat& :& Din aceste $i alte caracteristici aparente urmtoarele re%uli pot #i trase pentru

utili area de arme di#eriteI >2C 4oi ar trebui s /nceap lupta cu cea mai mare parte a artileriei noastre& 4umai c?nd vom #i mari mase de trupe la dispo i(ia noastr ar trebui s ne (in de cai $i de picioare9artilerie /n re erv& 4oi ar trebui s utili e e /n baterii de artilerie mari masate de un punct& Dou eci9trei eci de piese combinate /ntr9o sin%ur baterie apere partea de $e# al liniei noastre, sau coa. acea parte din po i(ia de inamic pe care am de %?nd s atace& >7C Dupa aceasta vom #olosi de in#anterie, #ie lumina practican(ii de tir sportiv, carabinieri, sau #usileers, #iind aten(i s nu pun prea multe #or(e /n .oc de la /nceput& 2m /ncercat s descopere ce se a#l /n #a(a noastr >pentru c rar se poate vedea c /n mod clar /n avansC, $i care este modul /n care lupta de cotitur, etc ;n ca ul /n care aceast linie de ardere este su#icient pentru a contracara trupele inamice, iar /n ca ul /n care nu este nevoie s se %rbeasc, ar trebui s #acem ru pentru a %rbi utili area #or(elor noastre rmase& 4oi trebuie s /ncerce s epui e e inamicul c?t mai mult posibil cu aceast /ncierare preliminare& >CC ;n ca ul /n care inamicul ar trebui s conduc at?t de multe trupe /n lupt ca linia noastra de ardere este pe cale de a cdea /napoi, sau /n ca ul /n care pentru un alt motiv ar trebui s nu mai e itati, trebuie s elabore e o linie complet de in#anterie& 2cest lucru se va des#$ura /ntre 1AA $i 2AA de pa$i de la inamic $i va concedia sau de a aplica, /n materie ar putea #i& >DC 2cesta este scopul principal al in#anteriei& Dac, /n acela$i timp, lupta9matrice este su#icient de ad?nc, ls?ndu9ne o alt linie de in#anterie >aran.ate /n coloaneC, ca re erv, vom #i su#icient de stp?n pe situa(ie, la acest sector& 2ceast a doua linie de in#anterie ar trebui, dac este posibil, s #ie #olosite doar /n coloanele de a aduce la o deci ie& >EC de cavalerie ar trebui s #ie c?t mai aproape /n spatele trupelor de lupt /n timpul luptei /n care este posibil, #r pierderi mari, c este, ar trebui s #ie din inamice de stru%uri9s8ot sau #oc pu$ca& 0e de alt parte, ar trebui s #ie destul de aproape de a pro#ita rapid de orice r?ndul su, #avorabil de lupt& 4& ;n respectarea acestor re%uli mai mult sau mai pu(in str?ns, nu trebuie niciodat s pierdem din vedere urmtorul principiu, pe care eu nu pot sublinia indea.unsI 4u aduce toate #or(ele /n .oc la intamplare si, la un moment dat, a pierdut ast#el toate mi.loacele de conducerea lupt, dar oboseala adversarului, dac este posibil, cu #or(e pu(ine $i conserva o mas decisiv pentru moment critic& Dup aceast mas decisiv a #ost aruncat /n, acesta trebuie s #ie utili ate cu cea mai mare /ndr neal& B& 4oi ar trebui s stabileasc o btlie pentru a9>aran.ament de trupe /nainte $i /n timpul lupteiC, pentru /ntrea%a campanie sau /ntre%ul r boi& 2cest ordin va servi, /n toate ca urile /n care nu este timp pentru o dispunere speciala a trupelor& 2r trebui, prin urmare, s #ie calculate /n primul r?nd pentru aprare& 2ceast btlie9matrice va introduce o anumit uni#ormitate /n lupt9metoda de armat, care va #i util $i

avanta.oas& 0entru c este inevitabil ca o mare parte dintre %eneralii mai mici $i al(i o#i(eri de la $e#ul de contin%ente mici, nu au cuno$tin(e speciale de tactici $i, probabil, nici o aptitudine deosebit pentru des#$urarea r boiului& 2st#el, apare o anumit metodismului, /n r boi pentru a (ine loc de art, ori de c?te ori acesta din urm este absent& ;n opinia mea acest lucru este cel mai /nalt %rad /n ca ul /n armatele #rance e& F& Dup ce am spus despre #olosirea de arme, aceast lupt, pentru, a aplicat o bri%ad, ar #i de apro*imativ, dup cum urmea I

27 este linia de in#anterie u$oar, care se desc8ide de lupt $i /n teren accidentat, care serve$te /ntr9o anumit msur, ca o %ard de avansat& 2poi vine artilerie, CD9 ul, care urmea s #ie stabilite la punctele de avanta.oase& 2t?ta timp c?t aceasta nu este con#i%urat, acesta rm?ne /n spatele prima linie de in#anterie& E1 este prima linie de in#anterie >/n acest ca , patru batalioaneC, al crui scop este de a #orma /n linie $i s desc8id #ocul, $i G8& sunt c?teva re%imente de cavalerie c?teva& i! este a doua linie de in#anterie, care are loc /n re erv pentru etapa decisiv a luptei, $i -M este de cavalerie& Dn corp puternic ar #i /ntocmit /n con#ormitate cu acelea$i principii $i /ntr9o manier similar& ;n acela$i timp, nu este esen(ial ca matrice lupt s #ie e*act ca asta& 2cesta poate di#eri u$or, cu condi(ia ca principiile de mai sus sunt respectate& Deci, de e*emplu, /n lupta obi$nuit pentru a9prima linie de cavalerie G8& poate rm?ne cu a doua linie de cavalerie, @m& Este de a #i avansat numai /n ca uri speciale, atunci c?nd aceast po i(ie ar trebui s se dovedesc a #i prea departe /napoi& E& 2rmata este #ormat din mai multe ast#el de corp independent, care au propria lor %enerale $i a personalului& 2cestea sunt /ntocmite /n con#ormitate $i /n spatele #iecare parte, ast#el cum este descris /n normele %enerale de lupt& 2r trebui s se observe /n acest moment c, dac nu suntem #oarte slab /n cavalerie, ar trebui s cree e o re erv special de cavalerie, care, desi%ur, se pstrea /n spate& Scopul su este, dup cum urmea I 2 3> >2C 0entru a se /ncadra pe inamicul atunci c?nd acesta se retra%e din c?mpul de lupt

$i de a ataca de cavalerie pe care el o #olose$te pentru a acoperi retra%erea lui& 2r trebui s ne /nvin% inamicul de cavalerie, la acest moment, mari succese sunt inevitabile, cu e*cep(ia ca ului /n in#anteria inamicului ar #ace minuni de vite.ie& Deta$amente mici de cavalerie nu s9ar reali a acest scop& >7C 0entru a urmri inamicul mult mai rapid, /n ca ul /n care acesta ar trebui s #ie ne/nvins /n retra%ere sau /n ca ul /n care acesta ar trebui s continue s se retra% de a doua i dup o lupt pierdut& Cavalerie se mi$c mai repede dec?t de in#anterie $i are un e#ect mai demorali ator asupra trupelor /n retra%ere& 2lturi de victorie, actul de e*ercitare este cel mai important /n r boi& >CC 0entru a e*ecuta o mare >strate%icC mi$care de cotitur, ar trebui s avem nevoie, din cau a ocol, o ramura a armatei, care se mi$c mai rapid dec?t de in#anterie& ;n scopul de a #ace acest corp mai independent, ar trebui s ata$a(i o mas considerabil de artilerie cal, pentru o combina(ie de mai multe tipuri de arme pot da doar o putere mai mare& <& De lupt pentru a trupelor descris p?n acum a #ost destinat pentru a lupta, a #ost #ormarea de trupe pentru lupt& 0entru martie este, /n esen(, dup cum urmea I >2C 1iecare corp independent >dac bri%ada sau divi areC are propria avansat9spate $i9$i #ormea coloana pa a proprie& 2sta, cu toate acestea, nu se /mpiedic mai multor corpuri de mar$ unul in spatele celuilalt pe acela$i drum, $i, ast#el, cum au #ost, #orm?nd o sin%ur coloan& Corpul martie /n #unc(ie de po i(ia lor /n #ormarea %eneral de lupt& Ei au marsalui l?n% sau /n spatele reciproc, a$a cum ar sta pe c/mpul de lupt& Corpul ei /n$i$i /n urmtoarea ordine se observ /n mod invariabilI in#anteria usoara, cu adaos de un re%iment de cavalerie, #ormare avansat $i spate9%arda, apoi in#anterie, artilerie, cavalerie $i ultima rmas& 2cest ordin se a#l, indi#erent dac suntem /n mi$care /mpotriva inamicului, ca /n care aceasta este ordinea natural sau paralel cu el& ;n acest ultim ca , trebuie s ne asumm #aptul c acele trupe care, /n #orma(ia de r boi au #ost /n spatele reciproc, ar trebui s mr$luiasc alturi& Dar atunci c?nd trebuie s /ntocmeasc trupelor de lupt, va #i /ntotdeauna su#icient timp pentru a trece de cavalerie $i de linia a doua de in#anterie, #ie la dreapta sau la st?n%a& 6. Principii de utilizare a terenului 1& Terenului >sol sau (arC, o#er dou avanta.e /n r boi& 0rimul este #aptul c aceasta pre int obstacole pentru abordarea inamicului& 2cestea #ac sa #ie imposibil de anticipat la un moment dat, sau de9l obli%e s mr$luiasc mai lent $i de a men(ine #ormarea sa /n coloane, etc

2l doilea avanta. este #aptul c obstacolele din teren ne permite de a pune trupele noastre sub acoperire& De$i ambele avanta.e sunt #oarte importante, cred ca de9a doua mai important dec?t primul& ;n orice ca , este si%ur c vom pro#ita de ea mai #recvent, deoarece, /n ma.oritatea ca urilor, c8iar mai simplu teren ne permite s introduc noi /n$ine mai mult sau mai putin sub acoperire& 1ost numai prima dintre aceste avanta.e a #ost cunoscut $i de9al doilea a #ost utili at rar& Dar ast i, o mai mare mobilitate a tuturor armatelor ne9a condus la utili area #ostul mai pu(in #recvent, $i, prin urmare, acesta din urm mai des& 0rimul dintre aceste dou avanta.e este util numai pentru aprare, al doilea pentru ambele in#rac(iuni $i aprare& 2& Teren ca un obstacol /n calea abordare serve$te /n principal pentru a spri.ini #lancul nostru, $i pentru a consolida #ata noastra& :& 0entru a spri.ini #lancul nostru trebuie s #ie absolut impracticabile, cum ar #i un r?u mare, un lac, o mocirl de neptruns& 2ceste obstacole, cu toate acestea, sunt #oarte rare, $i o protec(ie complet a #lancului nostru este, prin urmare, %reu de %sit& Este mai rar ast i dec?t oric?nd /nainte, deoarece noi nu sta intr9o po itie #oarte mult timp, ci despre a muta o a#acere mare& 0rin urmare avem nevoie de mai multe po i(ii /n teatrul de r boi& Dn obstacol /n calea abordare care nu este /n /ntre%ime de netrecut este /ntr9adevr nici un punct d8appui pentru #lancul nostru, ci doar o consolidare& ;n acest ca , trupele trebuie s #ie /ntocmit /n spatele ei, $i pentru ei, la r?ndul su devine un obstacol /n calea de abordare& Cu toate acestea, este /ntotdeauna avanta.oas pentru a asi%ura #lancul nostru, /n acest #el, pentru c atunci vom avea nevoie de mai putini soldati la acest punct& Dar trebuie s ai %ri. de dou lucruriI /n primul r?nd, de a se ba a at?t de complet pe aceast protec(ie, care nu pstrea o re erv puternic /n spate, /n al doilea r?nd, din .ur ne pe ambele #lancuri, cu ast#el de obstacole, pentru, deoarece nu ne prote.a complet , ele nu /mpiedic /ntotdeauna lupta pe #lancurile noastre& Ele sunt, prin urmare, e*trem de nociv pentru aprarea noastr, pentru c nu ne permite s se an%a.e e cu u$urin( /n aprare activ pe #iecare arip& 6om #i redus la aprare, /n condi(iile cele mai de#avori ate, cu ambele #lancuri, anun(uri $i C7, aruncat /napoi&

4& 3bserva(iile #cute doar s #urni e e ar%umente noi, pentru #ormarea /n pro#un ime& Mai putem %asi spri.in si%ure #lancurile noastre, Corpul mai mult trebuie s avem /n spate, pentru a cuprinde aceste trupe ale inamicului, care ne /ncon.oar&

B& Toate tipurile de teren, care nu poate #i trans#erat de ctre trupele mr$luind /n linie, toate satele, toate incintele, /ncon.urate de %arduri sau $an(uri, pa.i$ti ml$tinoase, /n #inal, to(i mun(ii care sunt trecut doar cu di#icultate, constituie obstacole de acest %en& 4oi le poate trece, dar numai lent $i cu e#ort& Ele cresc, prin urmare, puterea de re isten( a trupelor /ntocmit /n spatele lor& 0durile sunt pentru a #i incluse numai /n ca ul /n care acestea sunt %roase /mpdurit $i ml$tinoas& Dn obi$nuit c8erestea9de9pdure poate #i trecut la #el de u$or ca un simplu& Dar noi nu trebuie s trecem cu vederea #aptul c o pdure poate ascunde inamicul& Dac ne9am ascunde /n ea, acest de avanta. a#ectea ambele pr(i& Dar este #oarte periculos, $i, ast#el, o %re$eal %rav, s lase pdurile /n #a(a noastr sau de #lanc neocupat, cu e*cep(ia ca ului /n pdure poate #i parcurs doar de c?teva ci de ani& 7aricade construite ca obstacole sunt de mic a.utor, deoarece acestea pot #i /ndeprtate cu u$urin(& F& Din toate acestea re ult c ar trebui s utili e e ast#el de obstacole, pe de o #lancul de a pune o re isten( puternic, cu relativ putine trupe, /n timp ce de e*ecutare o#ensiva noastr plani#icate pe #lancul alt parte& Este #oarte avanta.os s combine utili area de 7astioane cu ast#el de obstacole naturale, pentru ca apoi, /n ca ul /n care inamicul ar trebui s treac un obstacol, #oc de la aceste 7astioane va prote.a trupele noastre slabe #a( de superioritatea prea mare $i brusc debandad& E& C?nd suntem noi /n$ine apr, orice obstacol /n #a(a noastr este de mare valoare& Muntii sunt ocupate numai pentru acest motiv& 0entru o po i(ie ridicat are rareori o in#luen( important, de multe ori nu la toate, cu privire la e#icacitatea de arme& Dar, dac am sta pe o inaltime, inamic, /n scopul de a ne apropia, trebuie s urce laborios& El va avansa, dar /ncet, devin separate, $i s a.un% cu #or(ele sale epui at& 2v?nd /n vedere cura.ul e%al $i puterea, aceste avanta.e ar putea #i decisiv& -a nici un cont ar trebui s ne vedere e#ectul moral de un atac rapid, care rulea & E intareste soldat avansea a /mpotriva pericol, /n timp ce soldatul de sta(ionare pierde pre en(a lui de spirit& Este, prin urmare, /ntotdeauna #oarte avanta.oase de a pune prima noastr linie de in#anterie $i artilerie pe un munte& 2desea, %radul de munte este at?t de abrupt, sau panta sa, pentru ondulator $i ine%al, c aceasta nu poate #i e#icient mturat de9arma de #oc& ;n acest ca , nu ar trebui s pun linia noastra de prima, dar la cele mai sin%urele noastre clare de /mpu$cturi, la mar%inea muntelui& -inia noastr complet ar trebui s ne pun /n a$a #el /nc?t inamicul este supus la #oc cel mai e#icient momentul /n care a.un%e la partea de sus $i reasamblea #or(ele sale& Toate obstacolele alte abordri, cum ar #i r?urile mici, p?raie, vi, etc, servesc pentru a rupe #ata inamicului& El va trebui s re9#orme e liniile sale, dup trecerea ei $i, ast#el, va #i am?nat& 2ceste obstacole trebuie, prin urmare, s #ie plasate sub #ocul nostru cel mai e#icient, care este de stru%uri9s8ot >4AA la FAA de pa$iC, /n ca ul /n care avem o mare de artilerie sau pu$ca9s8ot >1BA la 2AA de pa$iC, dac avem pu(in de artilerie la acest punct& <& Este, prin urmare, o le%e de ba pentru a plasa toate obstacolele pentru a abordare, care sunt de a consolida #ata noastra, /n con#ormitate cu #ocul nostru cel

mai e#icient& Dar este important s observa(i c niciodat nu trebuie s limite e complet re istenta noastra la acest incendiu, dar trebuie s de(in %ata pentru o baioneta9ta*a de o parte important a trupelor noastre >1M: la 1M2C, or%ani ate /n coloane& 2r trebui s #im #oarte slab, prin urmare, trebuie s ne plase e doar nostru de ardere9line, compus de carabinieri $i de artilerie, destul de aproape pentru a men(ine obstacol /n #oc& 'estul de trupele noastre, or%ani ate /n coloane, ar trebui s avem FAA de la <AA de pa$i /napoi, dac este posibil sub acoperire& 9& 3 alta metoda de a #olosi aceste obstacole pentru a prote.a #a(a noastr este de a le lsa o distan( scurt /nainte& Ele sunt, ast#el, /n intervalul e#ectiv de tun noastre >1AAA la 2AAA de pa$iC $i putem ataca coloane inamice din toate pr(ile, a$a cum acestea apar& >Ceva de %enul acesta a #ost reali at de Du!e 1erdinand la Minden&4 ;n acest #el obstacol contribuie la planul nostru de aprare activ, $i acest tip de aprare activ, de care am vorbit mai devreme, va #i e*ecutat /n #a(a noastr& 1A& 2st#el, /n pre ent, am luat /n considerare obstacolele de sol $i de (ar /n primul r?nd ca linii conectate le%ate de po i(ii e*tinse& Este /nc necesar s spun ceva despre puncte i olate& 0e ansamblu, se poate apra sin%ur, i olat de puncte numai de ctre 7astioane sau obstacole puternice de teren& 4u vom discuta aici primul& 3bstacolele numai de teren care pot #i de(inute de ei suntI >2C /nl(imi i olate, abrupte& 2ici 7astioane sunt, de asemenea indispensabil, pentru inamic poate muta /ntotdeauna /mpotriva De#ender, cu un #ront mai mult sau mai pu(in e*tinse& @ar acesta din urm se va termina /ntotdeauna prin a #i luate de la spate, deoarece unul este rareori su#icient de puternic pentru a #ace #a( #a( de toate pr(ile& >7C spurc& 0rin acest termen se /n(ele%e orice drum /n%ust, prin care inamicul poate avansa doar un punct contra& 0oduri, bara.e, $i ravene abrupte apar(in aici& 4oi ar trebui s respecte #aptul c aceste obstacole se /ncadrea /n dou cate%oriiI #ie a%resor poate /n nici un #el le evita, ca de e*emplu poduri peste r?uri mari, ca /n care aprtorul poate tra%e cu /ndr neal p?n /ntrea%a sa #or(, ast#el /nc?t la #oc, la punctul de trecere c?t mai e#icient posibil& Sau nu suntem absolut si%uri c inamicul nu se poate trans#orma obstacol, ca $i poduri peste r?uri mici $i de cele mai multe p?n%re$te de munte& ;n acest ca , este necesar s se re erve o parte considerabil a trupelor noastre de 1M: la 1M2 pentru un atac, /n vederea de aproape& >CC localitati, sate, ora$e mici, etc Cu trupe #oarte cura.os, care lupta cu entu iasm, case o#er o aprare unic pentru pu(ini /mpotriva mul(i& Dar, dac nu suntem si%uri de soldatul individual, este pre#erabil s se ocupe de case, %rdini, etc, numai cu ascu(ite de /mpu$cturi $i intrrile /n sat cu tunurile& Cea mai mare parte a trupelor noastre >1M2 la :M4C, ar

trebui s ne (in /n coloanele apropiate $i ascunse /n localitate sau /n spatele acesteia, ast#el /nc?t s cad pe inamic /n timp ce el este invadatoare& 11& 2ceste posturi i olate servesc /n opera(iuni de mari, par(ial ca avanposturi, ca /n care ele nu servesc ca aprare absolut, ci doar ca o /nt?r iere de inamic $i, par(ial, de a or%ani a puncte care sunt importante pentru combina(iile care le9am plani#icat pentru armata noastra& De asemenea, este adesea necesar sa se tina la un punct de la distan(, /n scopul de a c?$ti%a timp pentru de voltarea de msuri active de aprare pe care am putea #i plani#icate& Dar, dac un punct este la distan(, este ipso facto i olat& 12& Dou observa(ii cu privire la mai multe obstacole i olate sunt necesare& 0rima este c trebuie s men(in trupele /n spatele lor %ata pentru a primi deta$amente care au #ost aruncate /napoi& 2l doilea este #aptul c oricine include ast#el de obstacole i olate, /n combina(ii sale de aprare nu ar trebui s conte e pe ei prea mult, indi#erent c?t de puternic poate #i un obstacol& 0e de alt parte, liderul militar la care aprarea obstacol a #ost /ncredin(at trebuie s /ncerce mereu s men(in, c8iar $i /n condi(iile cele mai ne#avorabile& 0entru asta este nevoie de un spirit de determinare $i sacri#iciu de sine, care /$i %se$te sursa acesteia numai /n ambi(ie $i entu iasm& 4oi trebuie, prin urmare, ale%e oameni pentru aceasta misiune, care nu lipsesc /n aceste calit(i nobile& 1:& Dtili area teren pentru a acoperi dispo i(ia $i /n avans a trupelor nu are nevoie de e*punere detaliat& 4oi nu ar trebui s ocupe creasta de munte pe care ne propunem s9$i apere >a$a cum a #ost #cut at?t de des /n trecutC, dar elaborea /n spatele ei& 4oi nu ar trebui s ia po i(ia noastr /n #a(a de o pdure, dar /n interiorul sau /n spatele acestuiaN urm, numai dac suntem capabili de a suprave%8ea /n pdure sau desi$& 4oi ar trebui s (in trupele noastre, /n coloane, ast#el /nc?t s acopere %si mai u$or& Trebuie s #acem u de sate mici, tu#ri$uri, $i terenul de rulare pentru a ascunde trupele noastre& 0entru avans nostru ar trebui s alea% (ara cea mai intersectat, etc ;n (ara cultivat, care poate #i reconnoitered at?t de u$or, nu e*ist aproape nici o re%iune care nu se poate ascunde o mare parte din trupele aprtorului, dac au #cut u inteli%ent de obstacole& 0entru a acoperi /n avans a%resorului este mai di#icil, deoarece el trebuie s urme e drumuri& Este de la sine, #r a spune c, utili ?nd terenul pentru a ascunde trupele noastre, noi nu trebuie niciodat s pierdem din vedere scopul $i combina(iile ne9am stabilit pentru noi insine& Mai presus de toate lucrurile pe care nu ar trebui s te despar(i nostru de lupta pentru a9complet, c8iar dac ne pot devia u$or de la ea& 14& Dac vom recapitula ceea ce a #ost spus despre teren, apare urmtorul cel mai important pentru De#ender, de e*emplu, pentru ale%erea de po i(iiI >2C spri.in de unul sau ambele #lancuri&

>7C Desc8ide(i vedere pe #ata si #lancuri& >CC obstacole de a aborda pe #ata& >DC dispo i(ia Mascat de trupe& Ki, /n s#?r$it >EC (ara intersectat /n spate, pentru a #ace mai di#icil e*ercitarea, /n ca de /n#r?n%ere& Dar nu murdre$te prea aproape >ca la 1riedlandC, deoarece acestea determina /nt?r ieri $i con#u ie& 2 33 1B& 2ceasta ar #i pedant s credem c toate aceste avanta.e ar putea #i %site /n orice po i(ie, am putea lua /n timpul unui r boi& 4u toate po itiile sunt de importan( e%alI cele mai importante sunt cele /n care cel mai probabil ar putea #i atacat& Este aici, c noi ar trebui s /ncercm s aib toate aceste avanta.e, /n timp ce /n altele avem nevoie de numai o parte& 1F& Cele dou puncte principale care ar trebui s ia /n considerare a%resorului, /n ceea ce prive$te ale%erea de teren nu sunt prea di#icile pentru a selecta un teren pentru atac, dar pe de alt parte pentru a avansa, /n ca ul 03S9bil, printr9un teren /n care poate #i inamicul cel anc8eta privind #or(a noastr& 1E& 2m aproape de aceste observa(ii, cu un principiu care este cea mai mare importan(, $i care trebuie s #ie luate /n considerare c8eia de bolt a teoriei de#ensiv totI 4@C@3D2TO s depind /n totalitate pe C34CE4T'2P@2 a terenului $i, de aceea nu va #i niciodat ispiti(i ;4 aprare pasiv DE TE'E4 2 Stron%& Cci, dac terenul este /ntr9adevr at?t de puternic /nc?t a%resorul nu poate e*pul a, eventual, ne, el se va trans#orma, care este /ntotdeauna posibil, $i, ast#el, #ace mai puternic teren inutil& 6om #i #or(ate /n lupt /n condi(ii #oarte di#erite, $i /ntr9un teren complet di#erit, $i noi s9ar putea ca nu au inclus si terenul primul /n planurile noastre& Dar dac terenul nu este at?t de puternic, iar dac un atac /n limitele sale este /nc posibil, avanta.ele sale nu pot #ace pentru de avanta.ele de aprare pasiv& Toate obstacolele sunt #olositoare, prin urmare, doar pentru aprare par(ial, pentru ca putem pune o re isten( destul de puternic, cu c?teva trupe $i s c?$ti%e timp pentru o#ensiva, prin care vom /ncerca s c?$ti%e o victorie real /n alt parte&
2minti(i9v, Principii de rzboi >1<12C NU este un re umat de pe rzboi >1<:2C, ci un precursor /ndeprtat $i destul de di#erit&

III. STR$T'GI$
2cest termen /nseamn combina(ia de an%a.amente individuale pentru a atin%e obiectivul de campanie sau de r boi& Dac $tim cum s lupte $i cum s c?$ti%e, prea pu(ine cuno$tin(e este nevoie de mai mult& 0entru c este u$or pentru a combina re ultatele noroco$i& Este doar o c8estiune de 8otr?re cu e*perien( $i nu depinde de S0E9#inanciar de cuno$tin(e, la

#el ca directia de lupt& Cele c?teva principii, prin urmare, care vin /n aceast privin(, $i care depind /n primul r?nd de starea de statele respective $i armatele, poate, /n pr(ile esen(iale ale acestora s #ie #oarte scurt re umatI 3. Principii "enerale @& =ar#are are trei obiective principaleI >2C de a cuceri $i distru%e puterea armat a inamiculuiN >7C 0entru a intra /n posesia de materiale su $i alte surse de putere, $i >CC 0entru a ob(ine opiniei publice& 2& 0entru a reali a primul scop, ar trebui s ne conduce /ntotdeauna activitatea noastr principal #a( de corpul principal al armatei inamicului sau, cel pu(in #a( de o parte important a #or(elor sale& 0entru numai dup ce a /nvins acestea putem urmri celelalte dou obiecte cu succes& :& ;n scopul de a pro#ita de #ortele inamice de materiale ar trebui s ne conduce opera(iunile noastre /mpotriva locurile /n care cele mai multe dintre aceste resurse sunt concentrateI 3rasele principale, depo ite, $i cet(i mari& 0e drumul de la aceste obiective vom /nt?lni vi%oare inamicului principal sau cel pu(in o parte considerabil a acesteia& 4& 3pinia public este c?$ti%at prin victorii mari $i ocuparea capitalei inamicului& B& 0rima re%ul $i cea mai important de a observa, /n scopul de a reali a aceste scopuri, este de a #olosi #or(ele /ntre%ului nostru cu cea mai mare ener%ie& 3rice moderare indicat ar #i s ne lase scurt de scopul nostru& C8iar $i cu totul /n #avoarea noastr, noi ar trebui s #ie /n(elept s nu #ac cel mai mare e#ort pentru a #ace re ultatul per#ect si%ur& 0entru un asemenea e#ort nu poate produce re ultate ne%ative& S presupunem c (ara su#er #oarte mult din aceasta, nu de durat D@S9 avanta. va aprea, pentru o mai mare e#ort, mai devreme su#erin(a va /nceta& @mpresie moral creat de aceste ac(iuni este de o importan( in#init& Ei #ac toat lumea /ncredere de succes, care este cel mai bun mi.loc pentru cre$terea brusc moralul na(iunii& F& 2 doua re%ul este de a concentra puterea noastr c?t mai mult posibil, #a( de care sec(iune /n ca ul /n care loviturile principale sunt de a #i livrate $i s le suporte de avanta.e /n alt parte, ast#el c $ansele noastre de reu$it ar putea cre$te la punctul decisiv& 2cest lucru va compensa pentru toate celelalte de avanta.e& E& Treia re%ul nu este de a pierde timpul& Cu e*cep(ia ca ului /n avanta.e importante sunt de a #i ob(inute de la e itare, este necesar s se stabileasc pentru a lucra la o dat& 0rin aceast vite de o sut de msuri inamice sunt curmat de la rdcin, $i

opinia public este c?$ti%at cel mai rapid& Surpri .oac un rol mult mai mare dec?t /n strate%ia /n tactici& 2cesta este cel mai important element al victoriei& 4apoleon, 1rederic! al @@9lea, Gustavus 2dolp8us, Ce ar, ,annibal, $i 2le*ander datorea cele mai strlucitoare ra e de #aima lor la rapiditatea lor& <& ;n cele din urm, re%ula a patra este de a urmri succesele noastre cu cea mai mare ener%ie& 4umai e*ercitarea de inamic btut d roadele victoriei& 9& 0rima dintre aceste re%uli serve$te ca ba pentru celelalte trei& Dac noi am observat, putem #i la #el de indra nete posibil cu ultimele trei, $i totu$i nu risca totul pentru noi& 0entru c ne o#er mi.loacele de a crea /n mod constant de noi #or(e /n spatele nostru, $i cu #or(e proaspete orice nenorocire pot #i remediate& 2ici se a#l precau(ie, care merit s #ie numit /n(elept, $i nu /n a lua #iecare pas /nainte, cu timiditate& 1A& Statele mici nu pot duce r boaie de cucerire, /n vremurile noastre& Dar, /n r boi de aprare c8iar $i mi.loacele de statele mici sunt in#init de mare& Eu sunt, prin urmare, #erm convins c, dac vom precupe(i nici un e#ort s reapar din nou $i din nou, cu mase de trupe noi, dac vom #olosi toate mi.loacele posibile de pre%tire $i s pstre e #or(ele noastre concentrate la punctul principal, $i dac noi, ast#el pre%tit, urmreasc un obiectiv mare, cu determinare $i ener%ie, am #cut tot ce se poate #ace pe o scar mare pentru direc(ia strate%ic a r boiului& Ki dac nu suntem #oarte ne#ericit /n lupta suntem obli%a(i s #ie victorios /n aceea$i msur /n care adversarul nostru se situea /n urm /n e#ort $i ener%ie& 11& ;n respectarea acestor principii pu(in depinde de #orma /n care opera(iunile sunt e#ectuate& 6oi /ncerca, totu$i, pentru a #ace clar, /n c?teva cuvinte cele mai importante aspecte ale acestei /ntrebri& ;n tactici cutm /ntotdeauna s /nvlui ca parte a inamicului #a( de care ne conduce atacul nostru principal& 4oi #acem acest lucru /n parte, pentru c #or(ele noastre sunt mult mai e#iciente /ntr9o concentrica dec?t /ntr9un atac paralel, $i mai departe, deoarece doar ast#el putem tia inamicul de la linia sa de retra%ere& Dar dac vom aplica acest teatru /ntre% de r boi >$i, prin urmare, la liniile inamice de comunicareC, coloanele individuale $i armate, care urmea s /nvlui inamic, sunt /n cele mai multe ca uri, prea departe unul de altul pentru a participa la una $i acela$i an%a.ament& 2dversarul se va re%si /n mi.loc $i va #i capabil s se /ntoarc /mpotriva Corpul unul c?te unul $i /nvin%e9le pe toate cu o armat unic& Campanii de 1rederic! al @@9lea ar putea servi drept e*emple, /n special cele din 1EBE $i 1EB<& 2 34 2n%a.ament individuale, prin urmare, ramane principalul eveniment decisiv& 0rin urmare, dac vom ataca concentric, #r a #i nevoie de superioritate decisiv, vom pierde /n lupt toate avanta.ele, pe care ne9am asteptat de la atacul nostru invaluind pe inamic& 0entru un atac pe liniile de comunicare are e#ect numai #oarte lent, /n

timp ce victoria pe c?mpul de lupt poart #ructe imediat& ;n strate%ie, prin urmare, partea care este /ncon.urat de inamic este mai bine dec?t partea care /ncon.oar adversarul su, /n special cu #or(e e%ale sau c8iar mai slab& Colonelul Gomini a #ost c8iar /n acest lucru, $i dac domnul von 7Qlo" a demonstrat contrariul cu aparen( at?t de mult de adevar, acesta este doar pentru c el a atribuit o importan( prea mare a corup(iei inter9a dispo i(iilor $i de nepsare $i a ne%at complet de succesul inevitabil lupt& 2 35 0entru a tia linia de inamic de retra%ere, cu toate acestea, Envelopment strate%ic sau o mi$care de cotitur este #oarte e#icient& Dar putem reali a acest lucru, dac este necesar, prin Envelopment tactic& 3 mi$care strate%ic este, prin urmare, se recomand numai dac suntem at?t de superioare >#i ic $i moralC, pe care vom #i su#icient de puternic de la punctul principal s renun(e la Corpul deta$at& ;mpratul 4apoleon nu a an%a.at /n Envelopment strate%ic, de$i el a #ost de multe ori, /ntr9adevr, aproape /ntotdeauna, at?t #i ic c?t $i moral superior& 2 36 1rederic! al @@9lea a #olosit doar o sin%ur dat, /n 1EBE, /n inva ia lui din 7oemia& 2 37 0entru a #i si%ur, re ultatul a #ost c austriecii nu au putut da lupta p?n la 0ra%a, $i ce bun a #ost cucerirea de 7oemia, /n msura /n 0ra%a #r decisiv victorieL 7tlia de la Rolin l9au #or(at s renun(e la tot acest teritoriu din nou, ceea ce demonstrea c luptele decide totul& ;n acela$i timp, el a #ost /n mod evident /n pericol, la 0ra%a de a #i atacat de ctre #or(a austriac /ntre%, /nainte de a Sc8"erin a sosit& El nu ar #i rula acest risc, dac ar #i trecut prin Sa*onia, cu toate #or(ele& ;n acest ca , prima btlie ar #i #ost, probabil, s9au luptat aproape de 7udin, la E%er, $i ar #i #ost la #el de decisiv ca de 0ra%a& Dislocarea armatei prusace /n timpul iernii /n Sile ia $i Sa*onia provocat, #r /ndoial, aceast manevr concentric& Este important s observm c circumstan(ele de acest %en sunt, /n %eneral, mult mai in#luent dec?t avanta.ele care urmea s #ie ob(inute de #orma de atac& 0entru #acilitatea de a cre$te vite a opera(iunilor lor, $i #recare inerente /n imensa ma$in de r boi cu o putere armat este at?t de mare, /n sine, c aceasta nu ar trebui s creasc /n mod inutil& 12& ;n plus, principiul de concentrare a #or(elor noastre c?t mai mult posibil pe principalul punct ne distra%e aten(ia de la ideea de Envelopment strate%ic $i des#$urarea #or(elor noastre urmea /n mod automat& 2m avut dreptate, prin urmare, /n a spune c aceast #orm de implementare este de mic importan(& E*ist, totu$i, un ca /n care o mi$care strate%ic /mpotriva #lancul inamicului va duce la mari succese similare cu cele de luptI dac /ntr9o (ar srac inamicul a acumulat cu ma%a ine de mare e#ort de bunuri, pe al crui pstrarea opera(iunilor sale absolut depinde& ;n acest ca , poate #i recomandabil s nu mr$lui #or(ele noastre principale, contra celor de la inamic, dar pentru a ataca ba a lui de aprovi ionare& 0entru aceasta, totu$i, dou condi(ii sunt esen(ialeI >2C inamic trebuie s #ie at?t de departe de ba a sa, care amenin(are noastr /l va #or(a /ntr9un re#u%iu considerabil, $i

>7C 4oi trebuie s #ie /n msur s /mpiedice /naintarea /n direc(ia urmat de #or(a sa principal cu doar c?teva trupe c?teva >datorit obstacolelor naturale $i arti#icialeC, ast#el c nu poate #ace cuceriri undeva /n alt parte, care vor compensa pierderea de ba a sa & 1:& 0rovi ionarea de trupe este o condi(ie necesar de r boi $i, ast#el, are o mare in#luen( asupra opera(iunilor, /n special deoarece permite doar o concentrare limitat de trupe $i, deoarece a.ut la determinarea teatru de r boi, prin ale%erea de o linie de opera(iuni& 14& 0rovi ionarea de trupe se des#$oar pe, /n ca ul /n care o re%iune, eventual, permite, prin rec8i i(iile la c8eltuiala de re%iune& ;n metoda moderna de armate de r boi dura p?n pe teritoriul considerabil mai mult dec?t /nainte& Crearea de distinct, independent de corp a #cut posibil acest lucru, #r a pune noi la un de avanta. /n #a(a unui adversar care urmea metoda vec8e de concentrare de la un sin%ur punct >cu de la EA&AAA la 1AA&AAA de oameniC& 0entru un corp independent, or%ani at ca acum ei sunt, poate re ista de ceva timp un du$man de dou sau de trei ori superioar acesteia& 2poi, ceilalti vor a.un%e $i, c8iar dac primul corp a #ost de.a btut, nu a luptat /n adar, a$a cum am avut oca ia s remarce& 2st i, prin urmare, divi iunile $i se mut /n lupt corp independent, mr$luind alturi de sau /n spatele reciproc $i doar su#icient de aproape pentru a lua parte la lupta acela$i, /n ca ul /n care apar(in armatei aceea$i& 2cest lucru #ace aprovi ionarea posibile, imediate, #r depo ite& 3r%ani area #oarte de corp cu personalul lor, Comisariatul General $i lor #acilitea acest lucru& B& Dac nu e*ist motive mai decisiv >ca, de e*emplu, loca(ia a armatei inamicului principalC, vom ale%e provinciile cele mai #ertile pentru opera(iunile noastreN pentru #acilitatea de provi ionare cre$te vite a de ac(iunile noastre& 4umai situa(ia de #or( inamic principal care ne sunt care caut, doar loca(ia de capital $i locul su de arme pe care le doresc pentru a cuceri sunt mai importante dec?t de provi ionare& Toate alte considerente, cum ar #i dispunerea avanta.oas a #or(elor noastre, de care am vorbit de.a, sunt, de re%ul, mult mai pu(in important& 1F& ;n ciuda acestor noi metode de provi ionare, este destul de imposibil de a #ace orice #r depo ite& 0rin urmare, c8iar $i atunci c?nd resursele din re%iune sunt destul de su#iciente, un lider /n(elept militar nu reu$esc s stabileasc de depo ite in spate sa pentru situa(ii de ur%en( $i nea$teptate, /n scopul de a putea s9$i concentre e #or(ele sale la anumite puncte& 2ceast precau(ie este de #el, care nu sunt luate /n detrimentul scopului #inal& 4. (e+ensi, 1& 0unct de vedere politic, r boiul de aprare este un r boi pe care le purta pentru independen(a noastr& Strate%ic este un #el de campanie /n care ne limita la combaterea inamicului /ntr9un teatru de r boi pe care le9am pre%tit pentru acest

scop& Dac luptele pe care le salariale /n acest teatru de r boi sunt o#ensive sau de#ensive, nu #ace nici o di#eren(& 2& 2m s adopte o aprare strate%ic /n special atunci c?nd inamicul este superior& Cet(i $i tabere /nrdcinate, care constituie pre%tirile $e#i pentru un teatru de r boi, permite, desi%ur, avanta.e mari, la care se pot adu%a cuno$tin(e de teren $i posesia de 8r(i bune& 3 armat mai mic, sau o armat care se ba ea pe un stat mai mic $i mai multe resurse limitate, va #i mai capabil s re iste la inamic cu aceste avanta.e dec?t #r ele& ;n plus, e*ist urmtoarele dou motive care ne pot duce pentru a ale%e un r boi de aprare& ;n primul r?nd, atunci c?nd re%iunile /ncon.urtoare teatrul de opera(iuni de r boi de randare e*trem de di#icil din cau a lipsei de dispo i(ii& ;n acest ca , vom evita un de avanta. care inamicul este obli%at s ne9der%o& 2cesta este ca ul /n pre ent >1<12C, cu armata rus& ;n al doilea r?nd, atunci c?nd inamicul este superior /n r boi& ;ntr9un teatru de r boi pe care le9am pre%tit, pe care $tim, $i /n care toate condi(iile sunt minore /n #avoarea noastr, de r boi este mai u$or de a e#ectua, $i noi, com9mit mai putine %reseli& C?nd lipsa de /ncredere /n trupele noastre $i %eneralii ne obli% s poarte r boi de#ensiv, de multe ori ne place s combine tactice cu de#ensiv strate%ic& ;n acest ca , noi lupte /n po i(ii de preparate, deoarece suntem, ast#el, din nou e*puse la mai putine %reseli& :& ;n de#ensiv la #el ca $i /n r boi o#ensiv, este necesar s se urmreasc un obiectiv mareI distru%erea armatei inamicului, #ie prin lupt sau prin prestarea de sub isten( e*trem de di#icil& 2st#el, o vom de or%ani a $i #or(a /ntr9un re#u%iu, /n care va su#eri pierderi mari /n mod necesar& Campania lui =ellin%ton /n 1<1A $i 1<11 este un e*emplu bun& 2 38 ' boi de#ensiv, prin urmare, nu const /n dorul lelii de a$teptare pentru ca lucrurile s se /nt?mple& 4oi trebuie s a$teptm doar /n ca ul /n care ne aduce vi ibil $i avanta.e decisive& C calmul dinaintea #urtunii, atunci c?nd a%resorul este colectarea de noi #or(e pentru o lovitur mare, este cel mai periculos pentru aprtor& ;n ca ul /n care austriecii de la btlia de la 2spern, a crescut de trei ori #or(ele lor, deoarece acestea ar putea avea ca $i ;mpratul 4apoleon a #ost, atunci $i numai atunci le9ar #i #cut o bun utili are a acalmie care a durat p?n la btlia de la =a%ram& 2cest lucru nu au #cut, $i, /n consecin( timp a #ost pierdut& 2r #i #ost mai /n(elept s pro#ite de po i(ia de avanta.oas lui 4apoleon, $i de a cule%e #ructe de btlia de la 2spern& 2 39 4& Scopul de #orti#ica(ii este de a pstra o parte considerabil a armatei inamice au ocupat ca trupe de asediu, pentru a ne da o oportunitate de a /nvin%e restul armatei sale& 0rin urmare, cel mai bine este s lupte /n spatele nostru #orti#ica(ii noastre, $i nu /n #a(a lor& Dar noi nu trebuie s stea cu m?inile /n s?n de ctre, /n timp ce acestea sunt cucerite, a$a cum a #cut 7enni%sen /n timpul asediului de Dan i%& 2 3:

B& '?uri mari, /n care este di#icil de a arunca o punte de le%tur >cum ar #i Dunrea de mai .os de la 6iena $i 'inului de GosC, o#er o linie de aprare natural& Dar noi nu trebuie s distribuie #or(ele noastre /n mod e%al de9a lun%ul malul r?ului, /n scopul de a preveni orice #el de trecere& 2sta ar #i cel mai periculos& Dimpotriv, noi ar trebui s urmri(i r?u $i cad pe du$manul din toate pr(ile minut a trecut, /n timp ce el nu a #ost reasamblate /nc #or(ele sale $i este /nc limitat la un spatiu in%ust de pe malul r?ului& 7tlia de la 2spern, o#er o bun ilustrare& -a =a%ram austriecii au cedat teritoriul #rance prea mult, #r nici cea mai mic necesitate, ast#el c de avanta.ele inerente /ntr9o trecere de r?u a disprut& 2 3= F& Muntii sunt al doilea obstacol, care o#er o linie bun de aprare& E*ist dou modalit(i de a le utili a& 0rima este de a le lsa /n #a(a noastr, ocup?nd9le numai cu trupe de calibru mic $i consider?ndu9le, ca s spunem a$a, un r?u care inamicul va trebui s treac& De /ndat ce coloanele sale separate ias din trece, vom cdea pe una dintre ele, cu toat #or(a& 2l doilea este de a ocupa mun(i noi /n$ine& ;n acest ca , trebuie s aprm #iecare trecere, cu doar un corp mic $i s pstre e o parte important a armatei >1M:91M2C /n re erv, /n scopul de a ataca cu #or(e superioare una dintre coloanele inamice care reu$esc /n rupere prin & 4oi nu trebuie s /mpart aceast re erv de mare pentru a /mpiedica ptrunderea complet de orice coloane inamice, dar trebuie s plani#ice de la /nceput s cad doar pe acele coloane pe care le presupune a #i mai puternic& Dac vom /nvin%e, ast#el, o parte important a armatei atac, orice alte coloane, care au reu$it s se impun prin va retra%e din acord proprie& ;n mi.locul de cele mai multe #orma(iuni de munte %sim campii mai mult sau mai pu(in crescute >platouriC, ale cror versan(i sunt tiate de ravene care servesc ca mi.loc de acces& Muntii, prin urmare, o#er De#ender9o re%iune /n care el poate muta rapid la dreapta sau la st?n%a, /n timp ce coloanele de a%resor rm?n separate de crestele abrupte, inaccesibile& Mun(ii sin%urul de acest %en sunt bine adaptate pentru r boi de aprare& Dac, pe de alt parte, tot interiorul lor este dur $i inaccesibil, ls?nd aprtor dispersate $i divi ate, aprarea acestora de ctre cea mai mare parte a armatei este o /ntreprindere periculoas& ;n aceste condi(ii, pentru toate avanta.ele sunt de partea a%resorului, care poate ataca anumite puncte cu superioritate mare, $i nu va trece, nici un punct i olat este at?t de puternic /nc?t nu poate #i luat /n termen de o i de #or(e superioare& E& ;n ceea ce prive$te r boiul de munte, /n %eneral, ar trebui s observm c totul depinde de abilitatea de o#i(erii no$tri subordonate $i /nc mai mult pe moralul solda(ilor no$tri& 2ici nu este o c8estiune de manevre abile, dar de spirit r boinic $i din toat inima devotamentul #a( de cau a, pentru #iecare om este lsat mai mult sau mai pu(in s ac(ione e independent& 2cesta este motivul pentru mili(iilor na(ionale sunt /n special potrivite pentru r boiul de munte& ;n timp ce le lipse$te capacitatea de a manevra, posed calit(ile alte cel mai /nalt %rad& <& ;n s#?r$it, trebuie observat #aptul c de#ensiv strate%ic, de$i este mai puternic dec?t o#ensiva, ar trebui s serveasc doar pentru a c?$ti%a primele succese importante& ;n ca ul /n care acestea sunt casti%ate de pace $i nu urmea imediat, putem obtine succese numai prin o#ensiva& 0entru c dac rm?ne /n permanen( /n de#ensiv, vom rula risc mare de ducerii r boiului /ntotdeauna pe c8eltuiala

noastr& 2cest stat nu poate re ista pe termen nelimitat& ;n ca ul /n care pre int la loviturile adversarului su, #r a vreodat lovind din spate, #oarte probabil va deveni epui at $i de a ceda& 4oi trebuie s /ncepem, a$adar, #olosind de#ensiv, ast#el /nc?t s se /nc8eie cu mai mult succes de o#ensiva& 5. &+ensi, 1& 3#ensiv strate%ic urmre$te scopul de a r boiului /n mod direct, cu scopul de drept la distru%erea #or(elor inamice, /n timp ce urmre$te de#ensiv strate%ic pentru a a.un%e la acest scop, /n mod indirect& 0rincipiile de o#ensiva, prin urmare, sunt de.a incluse /n +0rincipiile %enerale+ ale strate%iei& Doar dou puncte este necesar s #ie men(ionate mai complet& 2& 0rima este /nlocuirea constant de trupe $i arme& 2cest lucru este mai u$or pentru aprtor, din cau a apropierii de sursele de aprovi ionare& 2%resorul, de$i el controlea /n cele mai multe ca uri, un stat mai mare, de obicei, trebuie s adune #or(ele sale de la distan( $i, prin urmare, cu mare di#icultate& Ca nu cumva s se %seasc scurt a e#ectivelor, el trebuie s or%ani e e recrutarea de trupe $i de transport de arme cu mult timp /nainte ca acestea sunt necesare& Drumurile noastre de linii de #unc(ionare trebuie s #ie acoperite /n mod constant cu transporturi de solda(i $i consumabile& 4oi trebuie s stabileasc posturi militare de9a lun%ul acestor drumuri pentru a %rbi acest transport rapid& :& C8iar $i /n cele mai bune condi(ii $i cu cea mai mare superioritate moral $i #i ic, a%resorul ar trebui s prevad o posibilitate de mare de astru& 0rin urmare, el trebuie s or%ani e e pe liniile sale de puncte de operare puternice la care el se poate retra%e, cu o armat /n#r?nt& Cum sunt cet(ile #orti#icate, cu tabere de tabere sau pur $i simplu #orti#icate& '?uri mari, o#erim cele mai bune mi.loace de a opri urmrirea inamicului pentru un timp& 4oi trebuie s asi%ure, prin urmare, trecerea noastr prin intermediul unor capete de pod, /ncon.urat de un numr de redute puternice& 4oi trebuie s ne lase /n urm o serie de trupe de ocupa(ie a acestor puncte #orte, precum $i de ocupare a celor mai importante orase si #ortarete& 4umrul lor depinde de c?t de mult trebuie s ne #ie #ric de inva ii sau de atitudine a locuitorilor& 2ceste trupe, /mpreun cu /ntriri, noua #orma corp, care, /n ca de succes, urma(i armata avansea , dar /n ca de nenorocire, ocupa punctele #orti#icate, /n scopul de a asi%ura retra%erea noastr& 4apoleon a avut /ntotdeauna %ri. mare cu aceste msuri de protec(ie din spate a armatei sale, $i, prin urmare, /n cadrul opera(iunilor sale cele mai /ndr ne(e, au riscat mai pu(in dec?t era de obicei, evident&
2minti(i9v, Principii de rzboi >1<12C NU este un re umat de pe rzboi >1<:2C, ci un precursor /ndeprtat $i destul de di#erit&

I#. $plicarea acestor principii !n ti%p de rz oi

0rincipiile de arta de r boi sunt /n ele /nsele e*trem de simpl $i destul de la /ndem?na de sim( de sunet& C8iar dac au nevoie de mai multe cuno$tin(e speciale /n tactici dec?t /n strate%ie, aceast cunoa$tere este un domeniu de aplicare mic ast#el, c acesta nu se compara cu orice alt subiect, /n msura /n care $i varietate& Cuno$tin(e vaste $i /nv(area pro#und nu sunt /n nici mi.loacele necesare, nici nu sunt #acult(i intelectuale e*traordinare& ;n ca ul /n care, /n plus #a( de 8otr?rea cu e*perien(, de o calitate deosebita mental este necesar, aceasta ar #i, dup tot ce a #ost spus viclean sau viclenie& 0entru o lun% perioad de timp contrar nu a #ost men(inut, #ie din cau a de venera(ie #als pentru obiectul sau din cau a vanit(ii de autorii care au scris despre ea& 'e#lec(ie lipsit de pre.udec(i ar trebui s ne convin% de acest lucru, $i e*perien(a doar #ace aceast convin%ere puternic& Ca recent ca ' boiului Civil %sim mul(i brba(i care s9au dovedit capabile lideri militari, da, c8iar $i liderii militari de ordinul /nt?i, #r s #i avut nici o educa(ie militar& ;n ca de CondS, =allenstein, Suvorov, $i o multitudine de altele 2 4> , este #oarte /ndoielnic dac au sau nu au avut avanta.ul de ast#el de educa(ie& Comportamentul de r boi /n sine este, #r /ndoial, #oarte %reu& Dar di#icultatea nu este #aptul c erudi(ie $i %eniu sunt necesare pentru a /n(ele%e principiile de ba ale r boiului& 2ceste principii sunt la /ndem?na de orice minte bine or%ani at, care este lipsit de pre.udec(i, $i nu /n totalitate #amiliari at cu subiectul& C8iar $i de aplicare a acestor principii pe 8r(i sau pe suport de 8?rtie pre int nici o di#icultate, $i de a #i conceput un plan bun de opera(iuni nu este mare capodoper& Mare di#icultate este aceastaI S rm?n credincios tot timpul s principiile pe care le au prev ut pentru noi /n$ine& 0entru a atra%e aten(ia la aceast di#icultate este scopul acestor observa(ii de /nc8idere, $i de a9(i 'e%al o idee clar a acesteia, considerm obiectul cel mai important al acestui eseu& Comportamentul de r boi se aseamn cu modul de #unc(ionare a unei ma$ini de complicat, cu #recare e*traordinar, ast#el /nc?t combina(iile care sunt u$or plani#icate pe 8?rtie pot #i e*ecutate numai cu mare e#ort& 6oin( liber $i mintea de comandant militar, prin urmare, se %sesc /n mod constant /mpiedicat, $i unul are nevoie de o re isten( remarcabil a min(ii $i a su#letului pentru a dep$i aceast re isten(& Multe idei bune au pierit din cau a acestei #recare, $i noi trebuie s e#ectue e mai simplu $i moderat ceea ce sub o #orm mult mai complicat ar #i dat re ultate mai mari& 2ceasta poate #i imposibil de a enumera /n mod e*8austiv cau ele acestei #recare, dar cele principale sunt dup cum urmea I 1& ;n %eneral, nu sunt aproape la #el de bine #amiliari at cu po i(ia $i msuri de inamic ca am presupune, /n planul nostru de opera(iuni& Minute vom /ncepe e#ectuarea deci ia noastr, de o mie de /ndoieli apar cu privire la pericolele care ar

putea de volta dac am #ost serios %re$it /n planul nostru& Dn sentiment de nelini$te, care ia de multe ori de(ine o persoan pe cale de a reali a ceva mare, va intra /n posesia de noi, $i de la aceast nelini$te la indeci ie, iar de acolo la .umtate de msuri sunt pa$i mici, abia vi ibile& 2& 4u numai suntem si%ur despre puterea inamicului, dar, /n plus von >de e*emplu, toate $tirile pe care le ob(ine de la avanposturi, prin spioni, sau de accidentC, e*a%erea dimensiunea lui& Ma.oritatea oamenilor sunt timi i prin natura lor, $i de aceea au e*a%erat /n mod constant pericol& Toate in#luen(ele pe liderul militar, prin urmare, se combina pentru a da o impresie #als de puterea adversarului su, $i de la aceasta apare o nou surs de in9deci ie& 4oi nu putem lua prea /n serios aceast incertitudine, $i este important s #ie pre%tit pentru ea de la inceput& Dup ce ne9am %?ndit cu aten(ie tot ceea ce, /n prealabil $i9au cutat $i au %sit #r a aduce atin%ere planul cel mai plau ibil, noi nu trebuie s #ie %ata s9l abandone e la cea mai mica provocare& Dimpotriv, trebuie s #im pre%ti(i s pre inte rapoarte care ne a.un%e pentru a critica atent, trebuie s le compare cu altul, $i trimite pentru mai multe& ;n acest #el, rapoarte #alse sunt #oarte des in#irmat imediat, iar primele rapoarte au con#irmat& ;n ambele ca uri, am c?$ti%a certitudine $i pot #ace deci ia noastr /n consecin(& 2r trebui s #ie lipsit de aceast certitudine, trebuie s ne spunem c nimic nu este reali at /n r boi #r /ndr nea(, c natura a r boiului cu si%uran(, nu s ne vedem /n orice moment /n ca ul /n care ne vor, c ceea ce este probabil va #i probabil /ntotdeauna, de$i, la momentul aceasta poate s nu par a$a, $i, /n s#?r$it, c nu putem #i u$or distrus de o sin%ur eroare, /n ca ul /n care am #cut pre%tiri re onabile& :& @ncertitudine cu privire la situa(ia la un moment dat nu se limitea la condi(iile de inamic, ci numai a armatei noastre proprii, precum $i& 2ceasta din urm poate #i rareori (inute /mpreun /n msura /n care suntem capabili de a suprave%8ea toate pr(ile sale /n orice moment, $i dac suntem /nclina(i s nelini$te, /ndoieli noi vor aprea& 4oi trebuie s a$tepte, $i o /nt?r iere a planului nostru de ansamblu va #i re ultatul inevitabil& 4oi trebuie, prin urmare, s #ie si%ur c msurile %enerale care le9am adoptat va produce re ultatele pe care le a$teapt& Cel mai important /n acest sens este /ncrederea pe care trebuie s avem /n locotenen(ii noastre& 0rin urmare, este important de a ale%e oameni pe care ne putem ba a $i de a pune deoparte de orice alte considera(ii& Dac am #cut pre%tiri adecvate, (in?nd cont de toate nenorocirile posibile, ast#el /nc?t s nu se #i pierdut de /ndat /n ca ul /n care acestea apar, noi trebuie s avanse e cu cura. /n umbre de incertitudine& 4& Dac ne r boiesc cu toat puterea noastr, comandan(ii no$tri subordonate $i c8iar trupele noastre >mai ales /n ca ul /n care nu sunt utili ate la r boiC, va /nt?mpin adesea di#icult(i insurmontabile pe care le declar& Ei %sesc martie prea lun%, prea mare oboseala, dispo i(iile imposibil& Dac am da urec8ea noastra la toate aceste di#icult(i, dup cum 1rederic! al @@9lea le9a numit, vom ceda /n cur?nd complet, $i /n loc de a ac(iona cu o #or( $i determinare, vom #i redus la slbiciune

$i a inactivit(ii& 0entru a re ista la toate acestea trebuie s avem /ncredere /n propria noastr vi iune $i convin%eri& ;n acest timp, are de multe ori aspectul de /ncp(?nare& dar /n realitate este c puterea min(ii $i a caracterului, care se nume$te #ermitate& B& 'e ultatele pe care ne ba am, /n r boi nu sunt la #el de precis ca este ima%inat de cineva care nu a observat cu aten(ie $i s devin un r boi obi$nuit& 1oarte des ne .udeca %re$it mar$ de o coloan de c?teva ore, #r a putea spune cau a /nt?r ierii& De multe ori ne /nt?lnim obstacole, care au #ost imposibil de prev ut& Deseori ne9am propus s a.un% la un anumit loc, cu armata noastr $i sunt lipsi(i de ea de mai multe ore& 2desea, un avanpost mic, care ne9am /n#iin(at reali ea mult mai putin decat ne9am a$teptat, /n timp ce un avanpost inamic ob(ine mult mai mult& 2desea resursele dintr9o re%iune, nu ridica la #el de mult ca ne9am a$teptat, etc 0utem trium#a peste aceste obstacole doar cu e#ort #oarte mare, $i pentru a reali a acest lider trebuie s pre inte o severitate vecin cu cru ime& 4umai atunci c?nd el $tie c tot ce este posibil se #ace intotdeauna, el poate #i si%ur c aceste di#icult(i mici nu vor avea o mare in#luen( asupra opera(iunilor sale& 4umai atunci poate s #ie si%ur c nu va cdea prea departe de scopul pe care ar #i putut #i atins& F& 0utem #i si%uri c o armat nu va #i niciodat /n stare de presupus cineva /n urma opera(iunilor sale la un #otoliu& Dac el este simpatic la armata a va ima%ina la o treime la o .umtate de puternic $i mai bine dec?t este /n realitate& Este destul de natural ca comandantul militar va #ace aceea$i %re$eal /n plani#icarea opera(iunilor de primele& 0rin urmare, el va vedea armata lui se topesc ca el nu a cre ut c ar #i, $i de cavalerie $i de artilerie sa devin inutile& Ce a aprut posibil $i u$or de observator $i s comandant, la desc8iderea unei campanii este adesea di#icil $i c8iar imposibil de reali at& ;n ca ul /n care liderul militar este umplut cu ambi(ie mare $i, dac el urmre$te scopurile sale cu /ndr neala $i puterea de voin(, el le va atin%e, /n ciuda tuturor obstacolelor, /n timp ce o persoan obi$nuit ar #i %sit /n stare de armata lui o scu su#icient pentru a da inc8 MassSna s9au dovedit la Genova $i /n 0ortu%alia o puternic in#luen( a9vointa lider asupra trupelor sale& -a Genova, e*ercitarea #r limite la care puterea lui de voin(, ca s nu spunem asprimea lui, oameni #or(ate, a #ost /ncununat cu succes& ;n 0ortu%alia, el a retras, cel pu(in mai t?r iu dec?t oricine altcineva ar #i& 2 43 Cele mai multe din timpul armatei inamice este /n aceea$i po i(ie& De e*emplu, =allenstein $i Gustavus 2dolp8us de la 4urember%, 2 44 $i 4apoleon $i 7enni%sen dup btlia de la Eylau& 2 45 Dar /n timp ce noi nu vedem starea de inamic, propriul nostru este c8iar /n #a(a oc8ilor no$tri& Din urm, prin urmare, #ace o impresie mai mare pe oamenii obi$nui(i dec?t prima, deoarece impresiile sen oriale sunt mai puternice pentru ast#el de oameni dec?t limba de motiv& E& 0rovi ionarea de trupe, indi#erent de cum se #ace, #ie prin depo ite sau rec8i i(iile, pre int /ntotdeauna di#icultate, ast#el /nc?t aceasta trebuie s aib o in#luen( decisiv asupra ale%erii de opera(iuni& Este adesea contrar combina(ia cea

mai e#icient, $i ne obli% s caute dispo i(ii atunci c?nd ne9ar plcea s continue victorie $i strlucit succes& 2ceasta este principala cau a pentru un"ieldiness a ma$inii de r boi /ntre%, care pstrea re ultatele de p?n acum sub bor de planurile noastre mari& Dn %eneral, care, cu cerin(ele autorit(ii tiranice ale trupelor sale e#orturi cele mai e*treme $i cele mai mari lipsuri, $i o armat care, /n cursul de r boaie lun%i a devenit intarit la ast#el de sacri#icii va avea un avanta. imens de peste adversarii lor, $i vor atin%e scopul lor mult mai repede, /n ciuda tuturor obstacolelor& Cu planuri la #el de bune, ceea ce o di#eren( de re ultatT <& 4oi nu putem sublinia urmtoarele prea multI @mpresii vi uale ob(inute /n timpul luptei reale sunt mult mai vii dec?t cele ob(inute /n prealabil de re#lec(ie matur& Dar ei ne dau numai aspectul e*terior al lucrurilor, pe care, dup cum $tim, rareori corespunde la esen(a lor& 0rin urmare, vom rula riscul de a sacri#ica re#lec(ie matur pentru prima impresie& Timiditatea natural a oamenilor, care vede doar o parte a tot ceea ce, #ace ca aceasta prima impresie /nclina(ie spre #ric $i pruden( e*a%erat& 0rin urmare, trebuie s ne /ntrim #a( de aceast impresie $i au credin(a oarb /n re ultatele noastre de re#lec(ii proprii anterioare, /n scopul de a ne /ntri /mpotriva slbirea impresiile de moment& 2ceste di#icult(i, prin urmare, cererea de /ncredere $i #ermitate de convin%ere& 2cesta este motivul pentru studiul istoriei militare este at?t de important, pentru c ne #ace s vedem lucrurile a$a cum sunt $i cum acestea #unc9'E2& 0rincipiile pe care le putem /nv(a de la instruire teoretic sunt numai potrivite pentru a #acilita acest studiu $i de a atra%e aten(ia noastr elementele cele mai importante din istoria de r boi& Dumneavoastr 'e%al, prin urmare, trebuie s se #amiliari e e cu aceste principii, /n scopul de a le veri#ica /mpotriva istoria de r boi, pentru a vedea dac acestea sunt /n acord cu ea $i pentru a descoperi unde sunt corectate sau c8iar contra ise de cursul evenimentelor& ;n plus, numai studiul istoriei militare este capabil de a da celor care nu au e*perien( de propria lor o impresie clar a ceea ce tocmai am numit #recare a /ntre%ului aparat& Desi%ur, noi nu trebuie s #i mul(umit cu conclu iile sale principale, $i /nc mai pu(in, cu ra(ionamentul de istorici, dar noi trebuie s ptrund c?t mai ad?nc posibil /n detalii& 0entru obiectivul de istorici rareori este de a pre enta adevrul absolut& De obicei, doresc s /n#rumuse(a #aptele de armata lor sau pentru a demonstra concordan(a de evenimente cu normele lor ima%inare& Ei au inventat istoria /n loc de a scrie aceasta& 4oi nu trebuie s studiem istoria de mult pentru scopul ne propunem& Cuno$tin( de c?teva an%a.amente individuale este mult mai util dec?t cunoa$terea %eneral a unei campanii #oarte multe& 0rin urmare, este mult mai util s citi(i

conturile detaliate $i .urnale dec?t lucrri periodice de istorie& Dn e*emplu de un ast#el de cont, care nu poate #i depasit, este descrierea de aprare a Menin /n 1E94, /n memoriile %eneralului von Sc8arn8orst& 2cest narativ, /n special partea care spune a sortie $i rupe prin liniile inamice, d dvs& 'e%al un e*emplu de cum se scrie istoria militar& 2 46 4ici lupta /n istoria mi9a convins la #el de mult ca aceasta pe care noi nu trebuie s dispera(i de succes /n r boi p?n /n ultimul moment& 2ceasta dovede$te c in#luen(a principiilor de bun, care nu se mani#est la #el de des cum ne asteptam, poate reaprea brusc, c8iar $i /n circumstan(ele cele mai ne#ericite, iar atunci c?nd au renun(at de.a la speran(a de a in#luen(a lor& 3 emo(ie puternic trebuie s stimule e capacitatea mare de un lider militar, #ie c este ambi(ia ca /n Ce ar, ura a inamicului ca /n ,annibal, sau m?ndrie /ntr9o /n#r?n%ere %lorios, ca $i /n 1rederic! cel Mare& Desc8ide(i9v inima de emotie, cum ar& 1ii /ndr ne( $i viclenie /n planurile dumneavoastr, #erm $i perseverent /n e*ecutarea lor, determinat de a %si un #inal %lorios, $i soarta va coroana #runtea ta tinere(e, cu o %lorie strlucitoare, care este podoaba de prin(i, $i s sapi ima%inea /n inimile dvs& descenden(ii ultimele&
2minti(i9v, Principii de rzboi >1<12C NU este un re umat de pe rzboi >1<:2C, ci un precursor /ndeprtat $i destul de di#erit&

N&T'
1& 1rederic! al @@9lea >cel MareC, re%e al 0rusiei 1E4A 9 1E<F, este una din marile #i%uri ale istoriei militare& 0rima .umtate a domniei sale a #ost consacrat /n mare parte la r boi, cu 2ustria, sub Maria Tere a ca adversarul su $e# $i Sile ia ca o cau a ma.oraI =ars primul $i al doilea Sile ia >1E4A9 1E4BC $i ' boiul de $apte ani >1EBF 9 F:C & 2cesta a #ost ales /n timpul r boiului din urm, atunci c?nd 0rusia, aliat cu 2n%lia, a trebuit s lupte alian( superioar din 2ustria, 1ran(a, 'usia, Suedia, $i Sa*onia, c 1rederic! a dovedit talentul su neobi$nuit $i /ndr neal ca un lider militar& Dna dintre victoriile sale cele mai strlucite $i decisiv a #ost c?$ti%at /n apropierea satului Sile ia de -EDT,E4 >AB decembrie 1EBEC& 2ceast victorie /mpotriva unei armate austriece mult superioar sub 0rintul C8arles de -orraine sa datorat %eniului militar al lui 1rederic!, precum $i moralul e*celent de o#i(erii si $i brba(i& ;nainte de lupt, /n pre en(a a %eneralilor si, re%ele emis o adresa de celebru, care ilustrea punctul de Clause"it lui& Sa /nc8eiat ast#elI +Domnilor, inamicul se a#l /n spatele 7astioane sale, /narma(i p?n /n din(i Trebuie s9l atace $i s c?$ti%e, sau alt#el s piar 4imeni nu trebuie s se %?ndeasc de a ob(ine prin orice alt mod, dac nu v place acest lucru, se poate depune&&& v demisia $i du9te acas& + >2lte btlii importante ale ' boiului de Kapte 2ni men(ionate de Clause"it au #ost luptele de 'oJbac8, -ie%nit , 0ra%a, Rolin, ,oc8!irc8, $i Minden&C 2& Termenul de +corp+, a$a cum este #olosit de Clause"it nu se re#er la o unitate a armatei speci#ice >cum ar #i o armat modern9corpC, dar este #olosit doar pentru a descrie orice sec(iune a armatei& :& 2mbele lupte au #ost parte a campaniei lui 4apoleon /mpotriva 2ustriei /n 1<A9& -a Ec!mQ8l, aproape de '2T@S734 /n Germania de Sud, o armat #rance sub 4apoleon $i Davout lui Mars8al /nvins o armat puternic austriac pe 22 aprilie& 2ceasta a desc8is calea pentru inva ia lui 4apoleon al 2ustriei, unde, la satul de =a%ram, /n apropiere de 6iena, a reusit sa bata 2r8iducele C8arles at?t de bine >B9F iulieC, care a avut 2ustria pentru a cere un armisti(iu scurt timp dup aceea& >0entru mai multe re#erin(e la aceste lupte ve i pa%inile 2A, 2:, BB 2 se vedea, de asemenea, nota 1E, care discut

despre btlia de la 2spern9Esslin%, care a intervenit /ntre 'atisbon $i =a%ram&C& 4& -?n% Minden, /n =estp8alia, 1erdinand de 7runs"ic! DDCE, unul dintre %eneralii lui 1rederic! al @@9lea /n timpul ' boiului de Kapte 2ni, a c?$ti%at o victorie semni#icativ asupra #rance sub Contades Mars8al& El a plani#icat s atace po i(iile #rance e /n primele ore din 1 au%ust 1EB9, c?nd a primit vestea c, la r?ndul su #rance au #ost %ata sa9l atace& El a trecut prin cu planurile sale de mobili are, ast#el suparator complet pre%tirile Contades Upentru un atac surpri & ;n lupta care a urmat aliate prusac, en%le , iar trupele ,anoverian a c?$ti%at o victorie decisiv, care a dus la retra%erea de #rance dincolo de 'in $i r?uri principale& ;n acela$i timp, apro*imativ o treime din armata lui 1erdinand, or%ani at ca un corp independent, /n con#ormitate cu %eneralul von =an%en8eim, a #ost sta(ionat /n partea st?n% a armatei principal, /n apropiere de satul de T244,2DSE4 >de asemenea, cunoscut sub numele de T8on8ausen, sau T8odt8ausenC& 2cest corp nu a #ost in#ormat de atac #rance iminent& Dn du$man Corpul sub 7ro%lie a desc8is #ocul asupra 7astioane =an%en8eim lui /n .urul valorii de B 2M nu a reu$it s urmreasc atac surpri , cu toate acestea, permi(?nd ast#el =an%en8eim s elabore e trupelor sale $i re ista 7ro%lie p?n la /n#r?n%erea armatei principal /n Contades #or(at #rance s se retra%& B& -a 'oJbac8, pe B noiembrie 1EBE, armata 1rederic! al @@9lea a 22&AAA de oameni a /nvins o armat combinat #rance $i %erman, de dou ori dimensiunea sa, sub conducerea a prin(ilor incompetente ale Soubise >1ran(aC $i ,ildbur%8ausen >Sa*oniaC& ;n timp ce adversarii si, cre and ca a #ost invins o retra%ere %rabita, a /nceput urmrirea lor, cavalerie e*celent instruit al lui 1rederic! /n con#ormitate cu %eneralul von Seydlit atacat brusc #lancul lor drept& @namicului, cu nici un moment s elabore e /n lupt9#ormare, a #ost complet dispersat $i /nvins& E#ectul moral al victoriei lui 1rederic! a #ost e*traordinar, at?t /n interiorul $i /n a#ara Germaniei& 2cesta a restabilit reputa(ia lui, care a su#erit /n mod considerabil dup /n#r?n%erea de la Rolin >a se vedea nota 1BC& F& 7tlia de -@EG4@TV, cum ar #i cele de 'oJbac8 $i -eut8en mai devreme, arat 1rederic! cali#icare Mare a /nvins /ntr9o #or( superioar cu a.utorul armatei sale e*trem de mobil /ntr9un atac concentrat, pstrarea inamicul la #el de mult /n /ntuneric cu privire la inten(iile sale ar #i posibil& 2#landu9se /ncon.urat l?n% -ie%nit >Sa*oniaC, de ctre armatele austriece mai multe numere aproape 1AA&AAA, el a plani#icat o retra%ere atent& @n timpul noptii de paispre ece91B au%ust 1EFA, el a rupt tabra, ls?nd arderea lui incendii, cu toate acestea, pentru a induce /n eroare inamicul, care a plani#icat un atac cu trei col(uri pentru diminea(a ilei de 1B au%ust& ;n orii ilei de re%ele prusac surprins o sec(iune din armata austriac /n -audon pe Rat bac8 r?u, $i a /nvins :A&AAA de oameni, cu o armat de .umtate din aceast dimensiune& E& ;n timpul campaniei lui 4apoleon /mpotriva Coali(ia a doua >Marea 7ritanie, 2ustria, $i 'usiaC, %eneralul #rance M3'E2D9a concentrat #or(ele sale, la satul de ,o8enlinden, situat /n mi.locul unei pduri de mare pe un platou la est de Munc8en& ;n ciuda avertismentelor de %eneralii si, 2r8iducele @oan de 2ustria a intrat /n pdure, pe A2 decembrie 1<AA, s caute #rance & ;ntre timp Moreau, ascuns de padure, sa mutat o parte din #or(ele sale, out#lan!ed austriecii, $i a prins9le /ntre dou #ocuri& 2rmata austriac a #ost btut bine, pierde mai mult de 2A&AAA de oameni, $i Moreau a #ost liber s9$i continue /naintarea spre 6iena& <& 1rederic! al @@9lea a atins concentra(ia necesar a #or(elor sale de ctre un anume lupta pentru a9 cunoscut sub numele de +sc8ie#e Sc8lac8tordnun%+ >#ormarea oblicC& De$i /n nici un ca nou >a #ost #olosit, oca ional, din antic8itateC, a #ost 1rederic! care a aplicat pentru prima dat acest lucru /n mod constant /n #ormarea aimost toate btliile sale& ;n principiile sale generale de rzboi- scrise /n 1E4<, 1rederic! a descris dup cum urmea I +2mW re#u a +una din aripile noastre de la inamic $i de a consolida aripa cu care am de %?nd s atace&+ 2cest lucru ar #ace posibil /n#r?n%erea unui inamic cu mult superioarI +3 armat de 1AA&AAA de oameni, ast#el atacat pe #lancul su, poate #i btut de :A&AAA de oameni&+ E*emplul cel mai de succes de utili are a lui 1rederic! al acestei #orma(iuni +, /n

e$alon+, a #ost lupta de -eut8en >a se vedea nota 1C& 9& -a ,3C,R@'C,, un sat din Sa*onia, armata austriac a mare$alului Daun emis o /n#r?n%ere %rav a #or(elor de 1rederic! al @@9lea la 14 octombrie 1EB<& 2tacarea /n ori, austriecii prins pe 'e%ele9a convins nepre%ti(i 0rusia, $i cu o #or( de E<&AAA au /nvins armata sa de 4A&AAA, provoc?nd pierderi %rele de pe prusaci& 2pro*imativ 9AAA de oameni s9au pierdut $i mai mul(i %enerali de 1rederic! au #ost uci$i sau rni(i& 1A& General, 1riedric8 von Coc8en8ausen /n edi(ia sa )%erman5 de aceste puncte de carte #aptul c cele mai multe dintre re%ulile care se ocup cu aceast re erv de cavalerie, de$i nu mai este valabil /n r boaiele moderne, poate #i aplicat aproape cuv?nt cu cuv?nt de unit(i mecani ate& 11& -a 1riedland, /n 0rusia de Est, o armat ruseasc /n 7enni%sen a #ost /nvins de ctre 4apoleon, 14 iunie 1<AE, /n timpul r boiului a Coali(iei a treia /mpotriva 1ran(ei& 'u$ii au #ost de retra%ere de9a lun%ul malului drept al r?ului 2lle, #a( de RXni%sber%, atunci c?nd a /nt?lnit un sin%ur corp #rance sub comanda -annes Mars8al& 7enni%sen cre ut c acest lucru o $ans e*celent pentru un atac, dar -annes a avut loc p?n c?nd 4apoleon a a.uns cu armata sa principal& ;mpratul concentrat atacul principal pe aripa stan%a din 'usia, care a #ost separat de la aripa dreapt, de o prpastie, $i a crui retra%ere a #ost posibil numai printr9o ie$ire /n%ust /ntre aceast prpastie $i r?u& 2rtilerie lui 4apoleon, concentr?ndu9se pe acest punct, provocat pierderi %rele de pe ru$ii /nainte de a au reu$it s c?$ti%e cellalt mal al 2lle& 12& ;n timpul ' boiului de Kapte 2ni, 0rusia se pomeni /ncon.urat de du$maniI Sa*onia $i 2ustria la sud, vest 1ran(a, Suedia, la nord, $i 'usia, la est& 1rederic! al @@9lea a biruit po i(ia di#icil prin utili area deplin a avanta.elor de care lupt pe +liniile interioare+ o#er la o armat e*trem de mobil, condus de un comandant care nu se contracta de a lua ini(iativaI 1r a a$tepta s declare r boi, el a preluat Sa*onia /n 1EBF& @nva ia lui din 7oemia /n 1EBE a #ost veri#icat de ctre austriecii de la R3-Y4 >a se vedea nota 14C $i a trebuit s cad /napoi pe propria teritoriilor& De acolo el a avansat cu vite a #ul%erului, /n primul r?nd /n Germania Central pentru a /nvin%e la 'oJbac8 #rance >a se vedea nota BC $i de acolo /napoi /n Sile ia, /n ca ul /n care el a btut austriecii de la -EDT,E4 >a se vedea nota 1C& -a data de 2B au%ust 1EB< el a /nvins 'usia /n apropierea V3'4D3'1& ;n cele din urm, cu toate acestea, superioritatea numeric a adversarilor si a devenit prea mare $i 1rederic! a #ost nevoit s se limite e la o strate%ie mai de#ensiv, /n timp ce tactica lui a rmas o#ensator& 1:& 7aronul 2ntoine ,enri Gomini >1EE991<F9C, de ori%ine elve(ian, a intrat /n armata #rance /n 1<A4 ca aide9de9tabara de la mare$alul 4ey, $i /n cele din urm a #ost ata$at la sediul lui 4apoleon& C?nd el nu a primit avansarea el merita, el a mers /n 'usia /n 1<1:, unde a #ost #cut %eneral $i a devenit un colaborator apropiat al (arului 2le*andru @& El este renumit pentru scrierile sale #oarte in#luente asupra teoriei militare, $e# de care, 9ratat cu privire la operaiunile militare Grand- a #ost publicat /n 1<AB& @deea lui de ba cu privire la strate%ia a #ostI +0entru a conduce #or(a concentrat a armatei noastre la #iecare punct important pe teatrul de r boi $i nu de a utili a aceste #or(e concentrate /n a$a #el /nc?t s atace #rac(iunile numai armatei inamice&+ 14& 2ceast a#irma(ie este doar par(ial adevrat pentru lupte, cum ar #i Gena, Dlm, Ec!mQ8l, Maren%o, $i =a%ram& 1B& ;n primvara anului 1EBE, 1rederic! cel Mare a invadat 7oemia, cu trei armate separate& Dou dintre acestea avansate din Sa*onia >condus de re%ele /nsu$iC, $i o treime din Sile ia, sub comanda ani sapte eci $i doi ani mare$alul SC,=E'@4& 2rmata austriac, /n con#ormitate cu 0rin(ul C8arles s9au retras /nainte de invadatorii $i a luat o po i(ie puternic /n apropiere 0ra%a& 2rmata Sc8"erin a #ost t?r iu /n sosesc, $i atunci c?nd /n cele din urm a #cut, prusacii /nvins austrieci >F mai 1EBEC, dar a permis o mare parte din #or(ele austriece de a se retra%e& -a data de 1< iunie, 1rederic!, de$i numeric, o dat mai mult atacat armata austriac, de data aceasta sub mare$alului Daun, /n apropiere de R3-Y4& El a #ost btut bine, /n mare parte din cau a superioritatea numeric de austrieci $i de capacitatea $i cura.ul de a mare$alului Daun& 1F& C2M024@2 lui =ellin%ton 2 1<1A91<11 a #ost parte din 'a boiul 0eninsular >1<A<91<1:C la

liber Spania $i 0ortu%alia, de la domina(ia lui 4apoleon& -a #el ca /n 'usia, /n timpul campaniei lui 4apoleon din 1<12, locuitorii din 0eninsula au distrus /n mod voluntar de bunurile lor $i ma%a ine de bunuri, pentru a #ace aprovi ionarea de inamic imposibil $i pentru a %rbi /n#r?n%erea lui& 2ceast politic a +pm?ntului p?r.olit+, cum este numit ast i, a #ost eminamente de succes, /n ambele ca uri& 1E& ;n imediata apropiere a 2spern $i Esslin%, dou sate in apropiere de 6iena, 4apoleon a su#erit o mare /n#r?n%ere militar la dou eci $i un au 22 mai 1<A9& Dup ce a c?$ti%at /mpotriva austriecilor l?n% 'atisbon >a se vedea nota :C, el a #cut intrarea sa /n 6iena, pe 1: mai& 2rmata inamicului, /n con#ormitate cu ar8iducele C8arles, sa retras la malul de nord al Dunrii, $i 4apoleon, /n scopul de a ataca, a trebuit s traverse e r?ul& ;ntr9o batalie san%eroasa C8arles /nvins #rance , care a pierdut unul din liderii lor, mai capabili -annes Mars8al& Dup ce a primit /ntriri imense, 4apoleon a /ncercat o alt trecere pe 4 iulie& De data aceasta el a #ost de succes, $i la B9F iulie el a c?$ti%at btlia de la =a%ram, de /nc8eiere ast#el de r boi prematur 2ustria de eliberare& 1<& ;n primvara anului 1<AE, 4apoleon a ordonat maresalului lui -e#ebvre a asedia ora$ul de Dan i%& 2sediu, /ncep?nd din martie, a durat p?n /n mai& Comandantul9$e# al 'usiei, 7en94@GSE4, care a #ost sta(ionate /n apropiere, a rmas pasiv tot, c8iar dac capitularea de Dan i% a dat 4apoleon o ba de valoare $i a lansat o serie de trupele sale, pe care a #olosit pentru a mare avanta. la scurt timp dup aceea /n btlia de la 1riedland >a se vedea nota 11C& 19& 2 se vedea nota 1E& 2A& -udovic al @@9lea de 7ourbon, 0rintul de Conde >1F2191F<FC, cunoscut sub numele de +Conde Mare+, a /nceput o carier militar strlucit, /n 1F4A, spre s#?r$itul ' boiului de Trei eci de 2ni >1F1<91F4<C& ;n 1F4: el a #ost comandant al #or(elor #rance e /mpotriva spaniolilor /n nordul 1ran(ei $i a c?$ti%at victoria decisiv a 'ocroi, care, la v?rsta de 22 ani, el a stabilit ca una dintre marile #i%uri ale istoriei militare& 2lbrec8t von =2--E4STE@4 >1B<:91F:4C, a 7o8emian nobleman, "as one o# t8e outstandin% military leaders o# t8e @mperial Cat8olic party durin% t8e T8irty HearsU =ar, t8ou%8 8is military education, accordin% to Clause"it Us and our o"n standards, "as brie# and super#icial& ,e sa" t"o years o# armed service >1FA491FAFC a%ainst t8e Tur!s and ,un%arians, and #rom 1F1E on 8e "as commander o# an increasin% number o# mercenaries >mostly 8ired at 8is o"n e*pense #rom a rapidly %ro"in% #ortuneC, "8ic8 8e put at t8e disposal o# t8e Emperor 1erdinand @@& >See also note 22&C Count 2le*ander SD63'36 >1E2991<AAC "on #ame as commander o# t8e 'ussian #orces durin% Cat8erine t8e GreatUs "ars "it8 Tur!ey >1EF<9E4, 1E<E992C& @n 1E99, 8e "as %iven supreme command over t8e @talian armies o# t8e Second anti91renc8 Coalition and succeeded in drivin% t8e 1renc8 out o# @taly& 21& 2ndre M2SSZ42, 0rince o# Esslin%, a distin%uis8ed 1renc8 General and Mars8al durin% t8e 'evolutionary and 4apoleonic =ars& @n t8e sprin% o# 1<AA, durin% t8e "ar o# t8e Second Coalition, 8e "as ordered by 4apoleon to de#end t8e @talian city o# GE432 a%ainst t8e 2ustrians& T8e latter suddenly attac!ed, cut 8is army in t"o, and #orced 8im to "it8dra" into t8e to"n "it8 8is remainin% ri%8t "in%& T8e 2ustrian %eneral 3tt laid sie%e to t8e city, and Mass[na !ept 8im occupied by constant sorties& @n spite o# t8e %ro"in% s8orta%e o# #ood 8e 8eld out until Gune 4, enablin% 4apoleon to "in t8e battle o# Maren%o& @n 1<1A Mass[na "as made commander9in9c8ie# o# a 1renc8 army o# EA,AAA invadin% 03'TDG2- to drive t8e En%lis8 under =ellin%ton +into t8e sea&+ 2%ain 8e 8ad to pitc8 8is "ill9po"er and determination a%ainst t8e terrible enemy o# 8un%er& T8e 7ritis8 troops "it8dre" into t8e interior, leavin% be8ind t8em a mountainous country bare o# provisions& 3nly one ma.or battle "as #ou%8t and lost by t8e 1renc8 >at 7usacoC& Most o# t8e 1renc8 losses o# 2B,AAA men "ere due to sic!ness and starvation& @t is lar%ely because o# Mass[naUs s!ill#ul retreat t8at not more troops "ere lost& 22& Durin% t8e period o# S"edis8 intervention >1F:A91F:2C in t8e T8irty HearsU =ar, 2lbrec8t von =2--E4STE@4, t8e leader o# t8e Cat8olic and @mperial #orces >see note 2AC and Rin% GDST26DS 2D3-0,DS o# S"eden occupied positions opposite eac8 ot8er near 4D'EM7E'G in Sout8ern

Germany& 2#ter =allenstein 8ad several times re#used battle, t8e S"edes attac!ed 8is camp on Sept& :, 1F:2& 1i%8tin% lasted into t8e ni%8t, in#lictin% 8eavy losses on bot8 sides, but Gustavus 2dolp8us did not succeed in drivin% out =allenstein& 2:& 4ear EH-2D in East 0russia, a 1renc8 army under 4203-E34 and 8is Mars8als Davout and 4ey claimed a victory over t8e 'ussians, led by 7E44@GSE4, on 1eb& <, 1<AE& T8e success o# bot8 armies c8an%ed #re\uently durin% battle, due to t8e various rein#orcements t8ey received, and at ni%8t#all neit8er o# t8em 8ad "on a decisive victoryN but t8e 1renc8 losses e*ceeded t8ose o# t8e 'ussians, "8o 8ad lost more t8an a t8ird o# t8eir men& 7enni%sen, 8o"ever, reali in% t8e e*8austion o# 8is troops and #earin% #urt8er rein#orcement o# t8e 1renc8 army, "it8dre", leavin% 4apoleon to claim victory& 24& General Ger8ard von Sc8arn8orst >1EBB91<1:C, !no"n #or 8is re#orms o# t8e 0russian army, "as a close #riend and teac8er o# Clause"it U& =8ile still a captain, 8e participated in t8e =ar o# t8e 1irst Coalition a%ainst revolutionary 1rance, and "as amon% t8e 8eroic de#enders o# t8e to"n o# Menin in 1landers& ,e described 8is e*periences in 1<A: in a memorandum entitled 9he "efense of the 9own of *enin. 1or several days durin% 2pril, 1E94, a #orce o# 2,AAA men under General ,ammerstein de#ended t8e #orti#ied to"n a%ainst t8e attac!s o# 2A,AAA 1renc8men under General Moreau& =8en ,ammersteinUs munitions and supplies ran s8ort and t8e to"n 8ad %one up in #lames, 8e led 8is troops in a success#ul brea! t8rou%8 t8e enemyUs lines >2pril :AC,