SURSE DE ALIMENTARE

Sursele de alimentare sunt utilizate n msurrile electrice ca surse etalon de tensiune, surse de activare pentru msurarea mrimilor pasive din punctul de vedere metrologic si surse pentru alimentarea montajelor electronice n curent continuu si determinarea punctului static de funcionare (P S F). Utilizarea ca surse etalon a fost prezentata n capitolul l (v. subcap. 1.4 . n cele de fata se prezint la modul general sursele de alimentare a cror sc!ema bloc (compusa din transformatorul de reea, circuitul de redresare, stabilizatorul de tensiune si filtre, mai puin elementele de reglare si comutare este artata n figura ".1.

11

oi

Transfoi mator de reea

Circuite de redresare

Filtru

L0-1 1 Stabili-

Redresor

zator

LSarcjn

Fig. 3.1

#ransformatorul este cunoscut de la cursurile $%a&ini si acionari electrice$ si '#e!nologie electronica$ (unde se face si un proiect de transformator de reea . (locul de redresare se realizeaz dup sc!eme care au fost predate la cursul $)ircuite si dispozitive electronice$, unde sunt tratate si filtrele de netezire si sc!emele stabilizatoare de curent si tensiune. *a acela&i curs sunt prezentate si sc!emele de redresare reglabile, n paragraful etaloane de tensiune din capitolul l au fost prezentate si doua sc!eme de stabilizatoare. +e aceea, n continuare, se vor prezenta numai indicii de performanta si calitate ai surselor de alimentare, procedeele de determinare a lor si c,teva sc!eme practice ale unor surse de alimentare.

3.1. REDRESOARE MONOFAZATE

-edresoarele monofazate au sc!ema bloc artata n figura "... #rans/ formatorul modifica mrimea tensiunii alternative si izoleaz circuitul de reea. -edresorul propriu/zis este circuitul neliniar care transforma tensiunea alternativa din secundarul transformatorului ntr/o tensiune cu componenta continua U0. 0iltrul trece jos $neteze&te$ forma de unda reduc,nd componentele alternative ale tensiunii de ie&ire (u-) .

1;6

Msurri electronice

o o

r ii i 1

!1"#
Transformatorul de reea %tajul de redresare Redresorul monofazat Filtrul trece os l

r ------ 1
$ $

ju uc
0

&

ir

i'Sardn i i i.

i1l2 Fig. 3.2

3rivit dinspre bornele de ie&ire, redre/ sorul accepta, n curent continuu, o sc!ema ec!ivalenta ca aceea din figura ".". +ependenta tensiunii continue redre/ , -T -o" o-----sate )4o de curentul de sarcina 5 6, numita caracteristica externa (fig. ".4,a , poate fi Redresorul ca surs+ neliniara, caz n care rezistenta de ie&ire R0 de tensiune continu+ (fig. "." nu este constanta si este asociata Fig. 3.3 tangentei la caracteristica e7terna pentru un curent de sarcina 56 dat. 8a poate fi determinata prin msurri cu un montaj ca cel din figura 3 A J). 0orma cztoare se datoreaz9 cderii de tensiune pe rezistenta interna R, (ec!i/ valenta a sursei de alimentare, dep&irii limitelor etajelor stabilizatoare, flu7ului de scpri din tranformatorul de reea, rezistentelor de contact etc.

gol
(D >f fl

n
) n
M JU

t*n

Curentul de sarcin+ a

Fig. 3.4

)u acela&i montaj se msoar si rezistenta interna9

*,=.*"*
)a mrimi de interes n ceea ce prive&te performantele redresorului, se menioneaz randamentul redresrii r: 1

ra!sor!i"ale #a re$ea

Surse de alimentare

1; 1

si %actorul de ondulatie al tensiunii si al curentului de sarcina, adic9 amplitudinea componentei alternative de frecventa minima
<1.

componenta continua sau valoarea eficace a componente i alternativ e componenta continua n figurile ".; la ".5 se reprezint sc!emele redresoarelor monoalternanta (fig. ".; , dubla alternanta cu transformator cu priza mediana n secundar (fig. ".=. si a redresorului n punte (fig. ".5 .
n."t-. /0l
1t2

3 le5Ct2
1t2

rn 4 l!

)_

61
%89 %i :: nj 1 ;n::r5 <e jum+tate

r\
0ig. ".;

u7t2j n R

Se considera caracteristica diodei semiconductoare liniarizata ca n figura ".>. #ransformatorul are pri/ marul cu n& spire si rezistenta rt, secundarul cu n' spire si rezistenta r'. 3entru redresarea monoalternanta formele de unda ale tensiunii electro/ motoare (e'(), tensiunii redresate (u) si 0ig. ".5 curentului de sarcina (z sunt prezen/ tate n figura ".?. @ici modelul curentului de sarcina corespunde dezvoltrii n serie 0ourier9

i(%))#*+-

cosco8

.cos.co8
)6C

(".1

unde A este valoarea componentei continue, iar tensiunea redresata este de

61

forma9

% (B 1 Ri(t) ) )4o C componente

alternative,

;).. 2

1;.

Msurri electronice

U
u

- ,
61

o---------&

;).) 2 ;).=2

iar R-. este rezistenta serie totala definita prin relaia9

;).>2

Fig. 3.8

Fig. 3.9

3entru celelalte doua sc!eme (de redresare dubla alternanta formele de unda sunt cele din figura ".16, iar curentul de sarcina are modelul9 (. 4 4 i(t))# M+ ACAcos.coD////////cos4coD C ...
51 "51 1;51

(".=

Fig. 3.10

Surse de alimentare

1; "

#ensiunea redresata are o dezvoltare n serie de forma (".. unde9 /F

Jl -

61
u

;).6 2

+in cele de mai sus rezulta cu u&urina principalii parametri ai redresoarelor fr filtru, pe care i artam n tabelul ".1.
0a!elul 3. l Princip !ii p r "#$ri i r#%r#&' r#!'r ()r) (i!$r*

Ev Sc!ema %rimile s. electrice )aracteristica e7terna, U0)U0(#0)

-edresorul monoalternanta (flg. ".;

-edresorul dubla alternanta cu priza mediana n secundar (flg. ".=

U
u
'1'

-edresorul dubla alternanta n punte (flg. ".5

0,
1

JJ
U

1'

2.3
2

R#

'

,, i .0

i .0

(n F
G,H'1G,HCA 1 C I.

(4l) 1'
R 5 Rt .

(n F Ri.)Ri 5 +6+ ri 5 r' (4l) 1'

R 5 Rt .
.4% 5)

$J u

<

( K. F

Ri.)Ri 5 +-'- + r l 5 r' (4i)

)urentul ma7im prin sarcina, #M )urentul mediu prin sarcina, 46 Laloarea efectiva a curentului prin sarcina, 4 -andamentul redresrii, # )urentul ma7im prin diode, 4 AM )urentul mediu prin diode, 4 A8 #ensiunea inversa ma7ima pe diode,

'

R5 Ri.
.4% 5)

#M
51

#M7

#M

. 51 >6 C f,

5#
51

#M

,'
51

4(1

4(1

#M

#M #M

#M

#o

((
1'

9:):M7
' 5)

9:):M7
' 5)

URM
0recventa minima a componentelor alternative 0actorul de utilizare al transformatoru/ lui, M r

'1'

M.
)B 5)

co
.5)

)B 5) 451 5 51

.L.
5 51

>
#N.

1+4

Msurri electronice

+ate utile pentru proiectarea transformatorului de reea sunt cele prezentate n tabelul ".., unde s/a neglijat R%. n raport cu R .
0a!elul 3.' D $# *$i!# pri,in% pr'i#c$ r# $r n&('r" $'r*!*i %# r#-# Sc!ema %rimea electrica %onoalternanta +ubla alternanta cu priza mediana n secundar +ubla alternanta n punte

3uterea de curent continuu n sarcina,

1' 1 '
51
1#

'1' '1'
5) 0lR

'1' '1'
5) 0lR

tLo
Laloarea efectiva a tensiunii n secundar Laloarea efectiva a curentului n secundar 3uterea aparenta totala n secundar 0actorul de utilizare al

0lR

1' 6) (jumtate din nf&urare

c1

14. M. R

1' ;%i 1' R<' 1l 'R 4P6,> Rl.

A A (jumtate din nf&urare 1l 'x6 ':'-J'R

4

1l 'i='R ?.4#
v

P/6;5
.

-andamentul redresrii (comparaie Bbservaii

Ar ) 6,.? n Saturarea miezului datorita curentului continuu n secundar

O t) J/irI S . $'.< 51

1Q'

;5

5/

4/,
51

0actorul de utilizare al transformatorului este definit astfel9 / S puterea de curent continuu n sarcina puterea aparenta n secundar
Fig. 3.11

3entru Tnetezirea$ curentului se uti/ lizeaz filtre capacitive. 0iltrarea cu Tfiltru/ capacitate$ se realizeaz a&a cum rezulta din sc!emele din figurile ".11 si ".1.. Nn ambele situaii tensiunea rezultata ma7ima (n gol este 1'. n figura ".1" sunt prezentate formele de unda idealizate pentru redresorul mono/ alternanta. Ndealizarea consta n neglijarea rezistentei ec!ivalente serie ( R, 16 .

Surse de alimentare

1+ +

uCt)

Fig. 3.12

Fig. 3.13

1;=

Msurri electronice

3rin calcule se deduc, n aceasta ipoteza simplificatoare, caracteristica ung!iului de conduc ie D 1 D . / Di 1 %i(0R>), precum si caracteristicile tensiunii redresate )4 6 1 4.(rotf) , a factorului de ondulatie <14 "(cotf) si a raportului #A?=#A8 ) %@((aR>). 8le se pot reprezenta grafic a&a cum se vede n diagramele din figurile ".14, a, !, c, d. -ezultatele sunt acelea&i pentru sc!ema n punte si pentru cea cu transformator cu priza mediana. 3entru o rezistenta de sarcina R data se va alege condensatorul ) pentru a satisface JinAus , dioda / pentru a suporta curentul, iar tensiunea n secundar 1' - pentru a asigura tensiunea t4o ceruta la bornele sarcinii.
1,6 16 U-)

166

1666
1666

1"0 0

::

9@ ? i

A 3
0"> 0
::

o o r ' t

n a

! !

"

s @:
!: :
: C

4ubl+

0". : 0 C "1 C RC

0l ternana E !! : : , @@F G

1"0

10

100

10

Fig. 3.14

B proiectare mai precisa se face pe baza unor curbe calculate cu luarea n considerare a rezistentei R# (care are valorile din tabelul ".1 . +aca se introduce o rezistenta serie suplimentara (pentru limitarea curentului la pornirea sc!emei , aceasta se va include n valoarea lui R# . n figura ".1; sunt prezentate nomograme pentru tensiunea continua normat (pentru sc!ema monoalternanta fig. ".1;,a, iar pentru sc!ema dubla alternanta cu transformator cu priza mediana sau n punte / fig 3.lB,!. +ependentele factorului

Surse de alimentare

1; 5

de ondulatie < si, respectiv, a raportului #A?=#A8 de coft) se reprezint grafic ca n figurile ".1;,c si / respectiv / 3.lB,d.
166 ?6 >6 56 ( =6

H8 =0 )0
.6 16 1666

16 6 ?6 " I0 cJj6 0
L

P,=6
#C

> 0

6,1

1,6

16 UR>

166

166 6

Fig. 3.1+. a, b

B a treia posibilitate de calcul include efectul rezistentei serie, dar presupune capacitatea > suficient de mare pentru ca pulsaiile tensiunii redresate sa se neglijeze ntr/o prima apro7imaieV deci u(tD) U0 ) const. (fig. ".1= . Se obine9 (".>

1/(sine/=cose , (m1'=RlD
#N

1+8

Msurri electronice

5t(l / )BS =

# A8

sin=/=cos=

(".16

mR

(".11

unde9 m 1 l pentru redresorul monoalternanta si m 1 . pentru redresorul dubla alternanta, n ambele sc!eme. Semiung!iul de conduc ie = este reprezentat n figura ".15 %i, caracteristica e7terna normat/ n figura ".15P, iar raportul curenilor / n figura ".15.%.
A S $j :j
$sP

%ono @ +ubl alternana

D s4-J P6'1

rWs

vv U

166 56 ;6 "6 .6 16 5,6 ",6 .,6 6,; 6," 6,.

n1
u

.VsiIP
X

LNB

' P

@ i / SP'
SSE

$LPE ES Rv

PVVE
'vRPS

P
Y

1 v

XL n
16 .6 "6 U-)

ESs vS

'!,6 .,6",6

166.66

E E $Ro sS

WEEE

1666

166 6

166.66
u

l-8 .,6",6

16 .6"6 U-)

n=l pentru

rt1. pentru dubl alternant

Fig. ".1;, c, d

Surse de alimentare

1; ?
@e.JtZ,uJtI

*0 K

91 nc. monoalternair 9L dubla alterna

cu : #0

n ... n ..
..///

LJ

*
--'

s**

**

Fig 3.16 . 1,0 0,4

0 n ... T2"MN> 0"010"0. R./

0"0>0"1

X *f ,0 2 ! 3 ) " $ 0,2 % % ##

3#

& &

'

n=l ri ( n()l tern *urt) +=2 ,u-l) )ltern)ntei

6,61 6,6. 6,6" 6,64 6,6; 6,6= 6,65 J-:'/ b

1 . 1 0 2

A S

s
s

o Ls

z :

nO u )>7

:
a

m91 -9L

monoal/ternan o dubl+ oltefnan

= 90

6,66;

6,61 6,6. -f4nc

Fig. 3.1/

6,6;

6,1

0actorul de ondulatie pentru montajul monoalternanta este (&. fig. ".1> 9

<1.
./n

AU

n/e
(".1.

1=6

Msurri electronice

iar pentru dubla alternanta9 5)/.? (".1"

0ormulele de mai sus sunt valabile pentru valori mai mici ale lui = () mare, pulsaii mici .
uC-t2

Fig. 3.18

Nn cazul redresorului cu filtru n #), ca cel din figura ".1?, calculul se face n doua etape, n prima etapa se calculeaz tensiunea continua )4 6 si pulsaiile @ U la bornele lui )t la fel ca la sc!ema cu Tfiltru/capacitate$ cu > ) >l si rezistenta de sarcina R 5 R% .

Re,re0(r

non7

0)u ,u-i alternant

0 *

Fig. 3.19

n a doua etapa se calculeaz U0 si @)4 cu relaiile9

TH
FRe%,R AU )

R
R5R
, mco)

(".14 (".1;

m(%GR%>'

(m ) l pentru monoalternanta si m ) ' pentru dubla alternanta .

;%

Surse de alimentare

10 1

3.2. STA1ILIZATOARE DE TENSIUNE

3arametrii unui stabilizator de tensiune (fig "..6 sunt tensiunea si curentul de intrare (u,, z4 , tensiunea de ie&ire (U6 si curentul de sarcina iH prin sarcina RH. Lalorile nominale se noteaz cu litere mari.

1 ii

P i "Q n
Stabilizator

de tensiune

R 1\
M/

Fig. 3.20

*imitele de variaie (valoare minima, ma7ima pentru tensiunea de intrare si curentul de sarcina se noteaz U#m , U#M , respectiv #Hm , #HM . Lariaiile mrimilor electrice se noteaz cu Au,, Ai,Au0, AiH . Lariaia incrementala a tensiunii stabilizate u0, cu tensiunea de intrare si respectiv curentul de sarcina este descrisa de urmtorii parametri9 / coeficientul de stabilizare9

s ) MG
Au0 @4*16

(".1=

definit la curent de sarcina constantV / rezistenta la ie&ire9

r,
@

K6

Fig. 3.21
@U,16

(".15

Sc!ema ec!ivalenta a stabilizatorului, privit de la bornele de ie&ire, este aceea din figura "..1. 8ste de dorit ca S sa fie c,t mai mare, iar R0 c,t mai mica. Un alt coeficient de stabilizare, notat cu 2 si definit prin9 @n, l 4o ) AA Ai,
1 1 23 4 5 6R.

2)+RH dat

pune n evidenta influenta rezistentei de sarcina.

102

Msurri electronice

Se vede ca poate fi calculat pun,nd R H <II n e7presia lui 2 . )alculul dinamic (de semnal mic al lui S se poate face cu ie&irea stabilizatorului pusa n gol. -andamentul stabilizatorului este dat de relaia9
STKT"
U 9

l Trr-

(".1?

)aracteristica de ie&ire a unui stabilizator de tensiune este apro7imativ orizontala, a&a cum se vede n figura ".... 3rotejarea sursei se face prin limitarea curentului la o valoare fi7a, eventual Un programabila. 87ista si caracteristici cu Stabilizarea Ttensiunii limitare Tprin ntoarcere$ a curen / Limitarea T tului de ie&ire, a&a cum se arata n curentului diagrama din figura "... (dreapta 'ntoarcerea* ntrerupta . 3rin Tntoarcerea$ cu/ curentului ren tul ui se ne lege o mic&o ra re a 1 lui i H (curentul (J ie&ire astfel ca9 sc 0ig. "... %6 1 B OOG [* 1'-se (valoarea curentului i sc depinde de sc!ema montajului . 3entru msurarea reKistentei interne a stabilizatorului de tensiune, notata cu R si definita prin9
;tu R -ist U
. ,

;)..02

@4t

se folose&te montajul reprezentat n sc!ema din figura ".." L, unde @4* este data de diferena celor doua indicaii ale ampermetrului A pentru doua valori diferite, RH si RH ,ale sarcinii (M, ) #H+R -#, R. . 3entru determinarea %actorului de sta!iliKare, notat cu F& si definit prin9
AU,
Fv=-

("..1

R,)const.

se folose&te montajul indicat n figura 3.'3J). Lariaia de tensiune @)4 H este indicata de voltmetrul M pentru doua valori diferite ale tensiunii de intrare (U,- si U+) AU H )M H -M ' )M+ U ,-M+ & +, iar variaia de curent este data de cele doua indicaii ale ampermetrului @ *,la )4,, si U+ (@4M 1 4M:M4 -#Hu, H

Surse de alimentare
0*"

103

T:V

Stabilizator de tensiune n+surat

( \l i

"@:

Sursa de tensiune etalon

a 1ete O3 *V

*-

Reea

GL

J
Reea

3.2.1. S$ 2i!i3 $'r*! p r "#$ric

n sc!ema din figura "..4,a dioda stabilizatoare de tensiune (dioda [ener este e7ploatata n poriunea caracteristicii n care tensiunea la borne este apro7imativ constanta (fig. "..4PD .

EL F-

Fig. 3.24

3arametrii diodei sunt9 tensiunea nominala standardizata, curentul minim, curentul ma7im (determinat de puterea disipat ma7im admisibila , coeficientul de variaie al tensiunii cu temperatura si rezistenta dinamica Re, .

104

Msurri electronice

16 ; B a a4grc+ /; /16

(E

16 14

1>

0ig. "..;

Ultimele doua mrimi depind de curentul de lucru # H. Lariaia coefi/ cientului de temperatura a n funcie de tensiunea de stabilizare U, este indicata n figura "..;. 3entru U K G = L se pot pune n serie cu dioda [ener una sau mai multe diode An desc!ise, pentru a asigura compensarea termica n jurul unui anumit curent de lucru.

3.2.2. S$ 2i!i3 $' r# #!#c$r'nic# c* $r n3i&$' r#

Se realizeaz dup o sc!ema ca cea din figura "..=, ce are repetor pe emitor (cu tranzistorul 5 intercalat ntre dioda [ener si sarcinaV acest amplific ator de curent permite stabilizarea la variaii ale curentului de sarcina mult mai mari dec,t variaiile de curent admise de dioda [ener.

Fig. 3.20

n sc!ema urmtoare din figura "..5, dioda [ener CNl este polarizata de generatorul de curent format de 5: , CN', R' si R3. n acest mod se reduce efectul variaiei tensiunii de intrare, n sc!emele cu reacie se asigura o stabilizare mai buna. )oncomitent, tensiunea stabilizata este mai mare dec,t tensiunea pe dioda [ener folosita ca element de referina. )a urmare, alegerea diodei se face n primul r,nd pe criterii de coeficient de temperatura sau rezistenta dinamica. n figura "..> este reprezentata sc!ema bloc a stabilizatorului cu element de control (reglaj serie. Sc!ema din figura "..? este o sc!ema de baza, unde tranzistorul 0# amplifica diferena ntre un e&antion al tensiunii de ie&ire si tensiunea de referina, culeas la bornele diodei CN.

Surse de alimentare

10 +

Fig. 3.2/

Fig. 3.28

Fig. 3.29

100

Msurri electronice

Fig. 3.30

Lariaiile curentului prin 5E se transmit ns diodei +[, provoc,nd modi/ ficarea nedorita a punctului de func/ ionare, deci a tensiunii de referina. +in acest motiv se prefera o alta sc!ema, ca cea din figura "."6, care utilizeaz un amplificator diferenial (cu tranzistoarele 0#A si 0+O) ca detector si amplificator de eroare, n acest caz dioda de referina este ncrcata doar de curentul de baza al tranzistorului 0+O. B alta ameliorare a sc!emei consta n $prestabilizarea$ alimentarii tranzistoru/ lui amplificator. @ceasta se poate realiza printr/un generator de curent ca n figu/ ra "."1 unde catodul diodei este la po/ Fig. 3.31 tenial constant, atunci c,nd stabilizatorul funcioneaz corect si )46 este constanta. n aceea&i sc!ema se arata si utilizarea unei perec!i +arlington pe post de tranzistor de control.
HZ-

3.2.3. S$ 2i!i3 $' r# %# $#n&i*n# c* "p!i(ic $'r 'p#r -i'n !

Se realizeaz dup sc!ema din figura "."., care este, n fapt, un amplificator cu reacie negativa, la care amplificarea n bucla desc!isa este foarte mare. -eacia negativa de tensiune serie se aplica prin divizorul R+, R'. #ensiunea de referina apare la ie&ire amplificata9
;)... 2

Surse de alimentare

1= 5

Fig. 3.32

Sursa de referina lucreaz practic n gol, deoarece amplificatorul are o impe/ danta de intrare foarte mare. -ezistenta de ie&ire este si ea mic&orat prin reacie. n continuare, n scopul nlesnirii aplicaiilor practice, se face o prezentare a surselor din sistemul unificat S1R8M si a altor doua surse care sunt utilizate n mod curent si n laboratoarele de electronica.

3.3. E4EMPLE DE SURSE DE ALIMENTARE

n cadrul acestui subcapitol sunt prezentate c,teva dintre sursele de alimen/ tare utilizate n laboratorul de %surri electronice din U.3.\. 3loie&ti.

3.3.1. S*r& in%i,i%* ! c* &#p r r# g !, nic ELX 422

Sursa este un element au7iliar de automatizare din cadrul sistemului electronic unificat, fiind destinata pentru alimentarea traductoarelor electronice care funcio/ neaz n cone7iune bifilara. Sursa 1HP 4.. este prevzuta cu separare galvanica at,t ntre reea si bornele de alimentare ale traductorului, c,t si ntre ie&irea traductorului si intrarea aparatelor secundare. Sursa este realizata cu componente electronice de mare fiabilitate, cu tranzistoare cu silic iu, rezistente cu pelicula metalica etc. Sc!ema bloc a sursei 1HP 4.. este aceea din figura "."". #ransformatorul de reea 0rl are doua nf&urri secundare9 una pentru alimentarea circuitului de intrare si alta pentru alimentarea circuitului de ie&ire, ceea ce este necesar pentru separarea galvanica a acestora. )urentul ma7im al sursei de alimentare a circuitului de intrare pentru o rezistenta de ma7imum 1.66 o!mi este ntre 4 si .6 m@. 3rotecia la scurtcircuit este realizata prin rezistenta R# de limitare a curentului si prin sigurane fuzibile. )urentul din circuitul traductorului este modulat cu ajutorul oscilatorului 8, a doua tranzistoare de separare 0#, 0' si a transformatorului 5I.. +emodularea este de tip asincron, adic nu este necesar ca

1=>

Msurri electronice

blocul sa fie sensibil la faza semnalului de intrare. +emodularea se realizeaz cu tranzistoarele 03, 0@. Semnalul de la ie&irea demodulatorului este aplicat unui amplificator operaional a, prevzut cu reacie negativa, realizata cu un tranzistor 0@ si un condensator >, de pe care se transmite la ie&ire un semnal unificat de tensiune.
Ne&ire Tr..

Fig. 3.33

3entru alimentarea amplificatorului operaional cu tensiune stabilizata se folose&te un circuit integrat ># de tipul @ 5>) .6. Sursa 1HP 4.. are protecie intrinseca, deoarece asigura o tensiune minima, pentru curentul ma7im de .6 m@ n circuitul de alimentare al traductorului 0R. @ceasta tensiune minima, stabilita n funcie de sarcina traductorului si de condiiile de mediu n care funcioneaz acesta, este fi7ata prin standarde, iar n cazul sursei 1HP 4.. este asigurata cu sase diode [ener pe circuitul de ie&ire din sursa, fata de masa electrica a circuitului de ie&ire.

3.3.2. S*r& %# !i"#n$ r# "*!$ip! ELX 423

@ceasta sursa are la ie&ire o tensiune minima de .; L c.c. si un curent ma7im de l @. @re la baza o sc!ema clasica de stabilizator de tensiune, realizata printr/un circuit integrat u@ 5".. )urentul furnizat la ie&ire permite alimentarea prin distribuitoare p,n la ;6 de traductoare. n cazul n care este necesara o separare galvanica ntre distribuitoare, sursa si traductoare se pot introduce separatoare galvanice sau se folose&te o sursa cu separator galvanic.

Surse de alimentare

1= ?

3roblema separrii galvanice include doua aspecte9 / separarea galvanica a circuitelor reelei de alimentare de sc!emele aparatelor de automatizare. @ceasta msura de precauie este necesara pentru a preveni deteriorarea mai multor aparate n cazul conectrii gre&ite a unei tensiuni de alimentare mai mari. 3rin aceasta se asigura o separare galvanica a circuitelor intrare4ie&ire ale unui aparat de circuitele reelei de alimentareV / separarea galvanica a circuitelor de intrare de circuitele de ie&ire ale unui aparat. @ceasta msura de precauie este necesara pentru localizarea efectului unei defeciuni la un singur aparat. Separarea galvanica a circuitelor de intrare de circuitele de ie&ire si separarea galvanica a circuitelor de alimentare de circuitele intrare4ie&ire sunt probleme rezolvate prin utilizarea unui separator galvanic 1HP 'B1 care este un ele ment au7iliar n sistemul unificat electronic. Sc!ema acestui separator galvanic este prezentata n figura "."4. Se observa ca pentru separarea circuitului de intrare de circuitul de ie&ire, semnalul de intrare este modulat, amplificat n c.a. si demodulat.
7e8ire 9r.l

%24!

Fig. 3.34

3entru modulare se folose&te un oscilator alimentat de la borna de alimentare de C .4 L fata de punctul de masa generala. 3rin utilizarea transformatorului 5I., circuitul de intrare este separat galvanic fata de punctul de masa al bornei ob alimentare. 3rin folosirea transformatorului de separare 0rl circuitul de intrare este separat galvanic de circuitul de ie&ire. %odularea semnalului de intrare se face prin comanda jonciunii baza colector a tranzistorului 0#, iar demodularea n mod identic cu tranzistorul 0'. 3entru modulare si demodulare sunt folosite nf&urri separate ale transformatorului 5I., conectat la ie&irea oscilatorului electronic. 3entru liniarizarea caracteristicii statice ie&ire/intrare s/a introdus o reacie negativa prin intermediul rezistentei Rc din circuitul colectorului tranzistorului 03.

156SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSMsurri electronice

#ensiunea de reacie este modulata cu ajutorul tranzistorului 0@, folosind oscilaii de aceea&i frecventa ca la modulare/demodulare, si nsumat cu tensiunea de intrare modulata prin intermediul transformatorului de separare 0rl. Semnalul de ie&ire, n c. c, este preluat de borna plus a alimentarii si un punct al rezistentei de colector Rc. Se folose&te o sc!ema simpla pentru convertorul de tensiune / curent ie&ire deoarece puterea semnalului este asigurata de amplificatorul electronic @, care este un amplificator operaional n regim de amplificare/inversare.

3.3.3. S*r& "*!$ip! c* &#p r r# g !, nic ELX 424

@ceasta sursa da o tensiune minima de .4 L c.c. pentru un numr de ma7imum doua traductoare montate n cone7iune bifilara. Soluiile adoptate n construcia sursei multiple cu separare galvanica sunt identice cu cele descrise n prezentarea surselor 1HP 4." si a separatorului galvanic 1HP 'B,.

3.3.4. Di&$ri2*i$'r p#n$r* !i"#n$ r# $r %*c$' r#!'r ELPX 42+

3entru alimentarea traductoarelor se folosesc sursele electronice 1HP 4." (care dau "5 L, ma7. l @, av,nd o sc!ema clasica si 1HP 4.., 1HP 4.4 cu separatoare galvanice, ns alimentarea unui traductor uneori trebuie efectuata cu protecie individuala la scurtcircuit si, n plus, atunci c,nd un traductor prezint un scurtcircuit este necesara o semnalizare optica, ceea ce sursa 1HP 4.; le are realizate. n figura "."; este prezentata sc!ema simplificata a distribuitorului 1HP 4.;. @ceasta serve&te pentru alimentarea a 16 traductoare, n desen fiind prezentate numai doua. +in punctul de vedere al capacitii sursei de alimentare se pot folosi ; distribuitoare care ar putea alimenta p,n la ; grupe de c,te 16 traductoare. 3e fiecare linie de alimentare a unui traductor este montata o sigurana Q#, c,te o rezistenta reglabila Rs si c,te o rezistenta fi7a R'. -ezistenta reglabila serve&te pentru adaptarea alimentarii unui traductor la rezistenta de linie. ),nd n linia de alimentare a traductorului 0Rl nu e7ista un scurtcircuit, tranzistorul 0# este blocat. *a apariia unui curent mai mare de ;6 m@, tranzistorul se satureaz. Saturarea tranzistorului 5E determina aprinderea lmpii de semnalizare +" (un H1C) si saturarea tranzistoarelor 03 si 0@, ceea ce provoac anclansarea releului R0 de semnalizare, prevzut cu o protecie prin dioda (+; a tranzistorului 0@. n unele sc!eme de alimentare a traductoarelor se folosesc doua surse de alimentare, una principala siPuna secundara, alimentate de la puncte diferite ale reelei de curent alternativ, n cazul cderii sursei principale, un releu R'o co/ muta alimentarea distribuitorului de la o sursa secundara, prin contactul normal desc!is 2'.

Surse de alimentare

1/ 1

Fig. 3.3+

+istribuitoarele pentru alimentarea traductoarelor sunt prevzute si cu comuta/ toare individuale pentru fiecare traductor, ceea ce simplifica operaiile de ntreinere.

3.3.+. S*r& %# !i"#n$ r# FE 100

@ceasta sursa de alimentare se folose&te pentru alimentarea traductoarelor n sistemul 'pe doua fire$ (fig. "."= , fiind montata separat sau n interiorul unor aparate, ca de e7emplu nregistratoarele electronice. #ensiunea din secundarul 0r+ este redresata n dubla alternanta (+i, +. , filtrata ()i, )., R< si stabilizata (R<, +; . #ensiunea Ui serve&te pentru alimentarea pe doua fire a traductorului 0R. n funcie de valoarea mrimii msurate va rezulta un semnal unificat de ie&ire n domeniul 4 ... .6 m@. -ezistenta de linie RMi serve&te pentru stabilirea zeroului fals n funcie de lungimea liniei, care poate avea o rezistenta variabila. Sursa de alimentare n varianta F1 166( este prevzuta cu un modul ncadrat punctat pe figura "."=, n vederea obinerii si a unui semnal de ie&ire n domeniul . ... 16 m@. 3entru aceasta semnalul 4 ... .6 m@ trece n rezistentele R3 si RM3 si cu ajutorul amplificatorului operaional @l si a tranzistorului 0, care mpreuna formeaz un convertor de tensiune / curent, se obine un semnal unificat de curent . ... 16 m@. -ezistentele reglabile RM' si RM3 servesc pentru stabilirea gamei de variaie a curentului. 3entru alimentarea cu C 1; L a acestui convertor tensiune /curent se folose&te o redresare n dubla alternanta (+ ", +4 , filtrare ()" si stabilizare (Rio, +5 . @limentarea cu / 1; L se obine prin etajul grupului de stabilizare R/, CR. Sursa de alimentare F1 166 este specifica sistemului electronic de elemente de automatizare, la care msurarea se face prin alimentarea traductoarelor dup sistemul $cu doua fire$, n funcie de varianta utilizata se introduce sau se scoate suntul care conecteaz modulul au7iliar.

1/2

Msurri electronice

+o =eMn0

TR

Fig. 3.30

3.3.0. S*r& &$ 2i!i3 $ 30 5 6 1+ A $ip 16411+

Sursa stabilizata "6 L / 1; @ tip 1/411; este un aparat electronic utilizat n laboratoarele electronice pentru testri. 8a este realizata dup o sc!ema de principiu care asigura concomitent performante superioare si randament ridicat. 3rincipiul de funcionare al sursei este urmtorul (v. fig. "."5 9 / tensiunea de alimentare de la reea este aplicata unui transformator (55D l care furnizeaz n secundar tensiunea de alimentare pentru puntea redresoare comandata (PR>) ce asigura o cdere de tensiune constanta pe elementul de reglaj serie (1RS) independent de condiiile de ie&ire. 3untea redresoare comandata este formata din diode si tiristoare ale cror ung!iuri de aprindere (desc!idere sunt controlate de un amplificator comparator si oscilator autoblocat (O>0), iar tensiunea continua este filtrata de grupul H>S / elementul de reglaj serie (1RS) menine sau regleaz tensiunea si curentul de ie&ire m concordanta cu comenzile impuse de operator prin reglajele principale P& (tensiune constanta si Pc (curent constant . @cest element de reglaj serie este comandat de ctre amplificatorul comparator de tensiune (4))5 c,nd sursa lucreaz n modul de lucru tensiune constanta, sau (circuit SAU) de amplificatorul comparator de curent (A>i si A>') c,nd sursa lucreaz n modul de lucru curent constant, prin intermediul amplificatorului de comanda.

Surse de alimentare

1/ 3

TR.

0C"

-70C*BS0* Q

0ig. "."5

+e asemenea circuitul SAU da semnalele pentru circuitul care semnalizeaz modul de lucru (>. S) cu ajutorul celor doua *8+/uri *t si [PV / pentru alimentarea tuturor elementelor din sc!ema se folosesc tensiuni stabilizate ( C 1. L ... = L, C ;,= L , furnizate de stabilizatorul tensiunii de referina (S0R) alimentat dintr/un transformator de reea 0R'S / protecia la supratensiune este realizata cu un tiristor comandat de un circuit (>S0) la care pragul de anclansare este stabilit cu un potentiometru aflat pe panoul sursei (Pst). Laloarea tensiunii de ie&ire si a curentului de ie&ire se citesc simultan pe doua instrumente amplasate pe panoul frontal, iar modul de lucru n care opereaz sursa este afi&at prin doua diode H1C. 3entru o citire mai e7acta a tensiunii de ie&ire, aparatul dispune de un afisaj numeric cu " cifre (comutatoare dinamice .

".".5. Sursa stabilizata de tensiune continua (5,; L 4 . @ tip 1/416"

Sursa stabilizata de tensiune continua 1/416" este un aparat de laborator destinat n principal alimentarii montajelor electronice cuprinz,nd circuite integrate logice care necesita pentru alimentare tensiuni continue cuprinse ntre B si 5,; L si cureni ntre B si . @. -eglajul tensiunii de ie&ire, al curentului limita si al nivelului de acionare a proteciei la supratensiune, se face n mod continuu cu ajutorul unor poteniometre plasate pe panoul frontal. Sursa se alimenteaz de la reeaua de c.a. de ..6 L 4 ;6 ]z si funcioneaz dup sc!ema bloc din figura ".">.

1/4

Msurri electronice

C;L B /NB L

Fig. 3.38

#ensiunea de alimentare de la reea este aplicata unui transformator 0r, care furnizeaz, prin cele doua nf&urri secundare, doua tensiuni de alimentare pentru redresoarele Red l si Red '. #ensiunea nestabilizata de la ie&irea redresorului Red l este nseriata cu elementul de reglaj serie 1RS si cu o rezistenta serie RS pentru sesizarea curentului care trece prin sarcina. @mplificatoarele difereniale ACU si AC# primesc la intrare semnale proporionale respectiv cu tensiunea si curentul de la ie&irea sursei. Ne&irile lor se aplica printr/un circuit .SAU4 la intrarea amplificatorului de comanda A>#. Semnalul obinut la ie&irea acestuia modifica rezistenta ec!ivalenta a elementului de reglaj serie 1RS (comanda fiind n funcie fie de curent, fie de tensiune , n acest fel, sursa &i alege singura modul de funcionare (n regim de $generator de tensiune constanta$ sau de $generator de curent limitat$ , n funcie de valoarea rezistentei de sarcina de la ie&ire. 8a poate avea ca punct de funcionare oricare din punctele interioare drept/ ung!iului din planul (U, #) mrginit de a7ele de coordonate si de dreptele U ) 5,; L si 5 1 . @. Se observa ca, daca se impun valorile Ui pentru tensiunea de ie&ire si 4i pentru curentul limita, o rezistenta de sarcina determina funcionarea sursei n regim de generator de curent limitat. 3rotecia la supratensiune este de tip 4>roT!ar4 si funcioneaz astfel9 o tensiune proporionala cu valoarea tensiunii de ie&ire se aplica la intrarea unui amplificator diferenial comparator AC>. *a dep&irea unei anumite valori de prag, semnalul de la ie&irea amplificatorului diferenial comanda declan&area elementului de scurtcircuitare 1S> plasat n paralel pe ie&irea sursei, prin intermediul ampli/ ficatorului de comanda A >'. 3entru alimentarea tuturor elementelor din sc!ema/bloc se folosesc tensiunile stabilizate de C ; L si /16 L, furnizate de stabilizatorul tensiunilor de

Surse de alimentare

15 ;

referina S0R alimentat de la redresorul Red .. @spectul e7terior al aparatului este indicat n figura "."?. 3anoul frontal cuprinde9

S*RSX ST0('L'Y0TX M-6"> Z .0

E
Z0

/ aparatul de msurat indicator cu scala (B ... 5,; L pentru tensiune si (B ... . @ / pentru curentV

/ butoane pentru acionarea poten/ Fig. 3.39 tiometrelor de reglaj9 UA - tensiunea de ie&ire, P# - curentul limitat, P' (cu ntre/ ruptorul 2#) - reglajul nivelului proteciei la supratensiune si respectiv, conectarea si deconectarea tensiunii de la reeaV / doua lmpi9 H# si H# - pentru indicarea regimului de funcionare al sursei9 $generator de curent limitat$, res pectiv $generator de tensiune constanta$V / comutatorul 2 ' - pentru co mutarea instrumentului de msurat la msurarea tensiunii sau a curentuluiV / doua borne9 ( C si (/ / pentru conectarea sarciniiV / doua borne (C S si (/ S / pentru sesizarea la distanta ($remonte sensing$ V / o borna de masa. 3anoul din spate cuprinde9 / o sigurana pentru intrarea reelei (0i V / o sigurana pentru curentul n sarcina (0. V / trei borne9 (Ui), (t4. , ()4" / pentru programarea din e7terior a curentului (care, n cazul funcionarii normale, sunt scurtcircuitate V / trei borne9 (4B, (5. , (5" / pentru programarea din e7terior a curentului (care, n cazul funcionarii normale, sunt scurtcircuitate . @paratul a fost conceput pentru a lucra n interiorV dimensiunile de gabarit reduse (166 7 1=6 7 .46 mm ofer posibilitatea plasrii lui pe mesele de lucru, n apropierea circuitelor care urmeaz sa fie alimentate.