Despre colinde

Referat de Adrian M - clasa a VII-a

Despre colinde Referat de Adrian M clasa a VII-a

Vechimea colindelor se pierde departe in timp si ar fi greu sa le gasesti originile la daci, la romani, sau la amandoua popoarele deodata. ert este ca, initial, ele a!eau o functie rituala, aceea de urare pentru fertilitate, rodire si "elsug. #"iceiul era legat fie de inceputul anului agrar $adica de !enirea prima!erii%, fie de sfarsitul muncii agricole $toamna, la culegerea recoltei% &e parcurs, i se alaturea'a, un scop mistic, acela de alungare a spiritelor rele si de reintalnire cu cei plecati pe taramul celalalt. Colindul - un fenomen peren Astfel, datinele de pe teritoriul romanesc au mostenit functia (ar"atorilor romane, cum e cea a (aturnaliilor, sau a alendelor lui Ianuarie. &este timp, din semnificatia initiala a acestor colinde primiti!e, s-a pastrat doar atmosfera sar"atoreasca, de ceremonie, petreceri si urari. #"iceiurile sar"atoresti, perpetuate din perioada precrestina, au de!enit, cu timpul, cantece traditionale romanesti, felicitari $urari% de tip epico-liric, legate de sar"atoarea raciunului si a Anului )ou, indragite atat prin mesa*ul religios, cat si prin ingemanarea generatiilor, de la copii, pana la cei incaruntiti, fiecare a!andu-si rolul sau. In ce pri!este traditia crestina, cele mai !echi informatii pe care le a!em se refera la colindatori adunati in seara de raciun in grupuri "ine randuite, fiecare a!and in frunte un organi'ator, numit, de o"icei, +!ataf+ sau +*ude+. Rangul gazdei si pretul darului olindatorilor propriu-'isi li se alaturau cati!a flacai cu sarcina sa poarte, in saci si traiste, darurile primite. #"iceiul cerea ca fiecare ceata sa se limite'e la a colinda o anumita parte a localitatii, ce i-a fost atri"uita, fara sa patrunda in 'ona atri"uita altor grupuri. ei colindati isi primeau cu "ucurie colindatorii in pragul casei, fiind socotit un ade!arat afront pentru ga'da sa fie ocolita de acestia. Acolo, in pragul casei, incepeau primele cantece, insotite adesea de dansuri, anume pentru ca sa o"ser!e cei din *ur ca acea casa +a fost colindata+. Dupa acest prim ritual, alaiul era in!itat in casa, pentru a participa la cina si a primi daruri, in functie de rangul ga'dei, dar si a colindatorilor. Inainte de a lua loc la masa, !ataful poruncea colindatorilor sa mai cante si alte colinde, adesea aceleasi melodii, cu alte te,te si alte +strigaturi+.

Despre colinde Referat de Adrian M clasa a VII-a

(trigaturile constituiau sarea si piperul intregului ceremonial, ele fiind de multe ori +personali'ate+, la adresa ga'dei, cu condescendenta necesara sau chiar cu ironii, in functie de rang, dar si dupa relatiile de rudeie, !ecinatate sau alte legaturi sociale. Candva colindul se impletea cu !asmul .neori, colindul se impletea cu "asmul, im"racand un aspect epic, cu persona*e ca &asarea Maiastra, sim"ol al perfectiunii spirituale sau Ileana osan'eana, sim"ol al perfectiunii materiale. )u lipseste nici sim"olul nuntii, pe care poate colindele le-au preluat din "alade, sau "aladele din colinde - ar fi greu de spus. ert este ca nicaieri acest sim"ul nu poarta atata incarcatura epica si emotionala ca in +Miorita+, po"a"il inrudita si ea, cum!a, cu arta colindului. .n element important il mai repre'inta si calul na'dra!an. /l trece toate pro"ele, face fata tuturor situatilor, este deseori inaripat, uneori cu 0 aripi $1 perechi%. alul inaripat mentine trea'a constiinta si simtul lui 2at-2rumos din gradina cu merele de aur, pentru ca nu cum!a, el adormind, merele sa-i fie furate. Merita amintite toate aceste traditii cu tenta mistica, pentru a nu confunda !echiul colind, cu cantecele de stea sau um"latul cu steaua, specifice sar"atiorilor crestine si cantate in prea*ma raciunului, sau a Anului )ou. Intre ele si !echile traditii folclorice, a ramas un element comun, de care toate sunt indisolu"il legate3 darul. 4a inceput, era un dar su"stantial, ulterior a de!enit sim"olic3 mere, co!rigi si nuci. Colindul cre"tin olindul de fapt istorise5te sau reia e!enimentele eseniale din istoria m6ntuirii. Istorisirea !ieii 2iului lui Dumne'eu, de la )a5tere la Rstignire, este, de fapt, 4iturghia oficiat n timpul slu*"elor religioase, iar 7colindatul7 reface, prin toate momentele lui, uniunea comunitii cre5tine naintea desf5urrii ser!iciului sacru, n cadrul "isericii, media' participarea comunitii colindate la misterul sau taina )a5terii. (f6nta 4iturghie este slu*"a n timpul creia se pregte5te 5i se aduce *ertfa (fintei /uharistii 5i are n componen istorisirea !ieii M6ntuitorului su" form sim"olic. Iat, pentru o mai "un nelegere, te,te de colind n care sunt citate n faa celor colindai trei din cele 5apte 8aine ale 9isericii3 8ainele 9ote'ului, Mirungerii 5i (fintei /uharistii. Asemenea te,te a!eau rolul s reali'e'e acea comuniune care caracteri'ea' "iserica cre5tin, integr6nd comunitatea colindat n misterul )a5terii, morii 5i :n!ierii M6ntuitorului. el mai "ine este dac e,emplificm cu un fragment din te,tul unui colind3 :n "ttura cestui domn, ;)ou peri 5i nou meri.; <) !6rf de nou meri 5i peri;

Despre colinde Referat de Adrian M clasa a VII-a

Mi-arde nou lum6nri,; &ic nou picturi,; Ruptu-mi-s-au trei r6uri3; R6u de !in 5i-altu de mir,; =i-unu-i r6u lui Iordan.; :n !ale de dumnealor; o"or6-tu-le-au >ristos.; (-a scldat 5i s-a-m"iat,; Mi-a ie5it, (-a limpe'it urmea' s se "ote'e3 Maica Domnului, rciun, (f6ntul lon, sfinii 5i... Domnul cestor curi; (-a scldat 5i s-a-m"iat,; A ie5it, sa limpe'it,; u sf6nt mir s-a miruit,; 4ui >ristos i-a mulumit.