Cultivarea ciupercilor Plan de afaceri

Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. I. Cuprinsul planului de afaceri I. Cuprins II. O descriere generala a afacerii III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational VI. Management si organizare VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare VIII. Plan financiar II. O descriere generala a afacerii In urma studiilor efectuate, am ajuns la concluzia ca infiintarea unei ciupercarii prezinta reale sanse de reusita. Momentan pe piata din Romania cererea pentru ciuperci este de ! de ori mai mare decat oferta pentru acest produs. "efiind o cultura foarte complicata, dorim sa ne a#am pe producerea de ciuperci in sistem intensiv, care urmeaza sa le livram marilor supermarket$uri din %imisoara, cu care am negociat contracte de cola&orare. Principalele noastre o&iective sunt' Anul I de activitate' o&tinerea unui profit net de minim ()).))) lei. Anul II de activitate' cresterea profitului net cu *)+. Anul III de activitate' cresterea profitului net cu ,*+. Anul IV de activitate' cresterea profitului net cu ())+ Anul V de activitate' o&tinerea unei cote de piata de -)+. Produsul nostru este adresat tuturor consumatorilor de ciuperci, adica majoritatea persoanelor interesate de o alimentatie sanatoasa, in mod indirect, clientii nostrii vor fi si restaurantele din %imisoara .majoritatea isi fac aprovizionarea cu ciuperci din supermarket$uri/, deoarece folosesc ciupercile in diferite preparate. 0in punct de vedere al segmentului pe care ne vom dezvolta activitatea, acesta prezinta tendinte de crestere, momentan, consumul mediu pe cap de locuitor in Romania este de apro#imativ )) grame ciuperci 1 an, dar se preconizeaza o crestere a consumului de pana la (.* 1 kilograme 1 an pe cap de locuitor in urmatorii ani. Afacerea va fi condusa de cei asociati, care participa in mod egal, atat la investitia initiala, cat si pe parcursul dezvoltarii afacerii. III. Produsul "e propunem sa cultivam ciupercile Pleurotus, care au regim nutritional lignicol 2 celulotic, ele fac parte din Ordinul Agaricoles, impreuna cu ciuperca Agaricus 3isporus, insa cu deose&iri marcante intre ele. 0in familia Pleurotus amintim'Pleurotus Ostreatus, Pleurotus Florida, Pleurotus Sajor Caju, Pleurotus Djamor, si, o serie larga de 4i&rizi, o&tinuti dupa ani grei de cercetari atat pe plan international cat si in tara, rezultand tulpini foarte rezistente cu precocitate ridicata, avand o eficienta economica superioara.

Detalierea principalelor soiuri: Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de cultura, cu palaria de culoare vanata, termic criofila, raspandita su& numele de Pastravul de 5ag sau 3urete de 5ag si necesita la fructificare o temperatura de ()6C 2 (!6C. Pleurotus Florida este o ciuperca de cultura de culoare crem, cu un regim termic termofil, necesitand o temperatura la fructificare de )6C 2 -6C. 7ste foarte apreciata atat de cultivatori, datorita costurilor energetice scazute, cat si de consumatori, pentru aroma placuta. Pleurotus HK !, este un 4i&rid de inalta calitate, o&tinut de vecinii nostri mag4iari, care a reusit sa se impuna in Romania in detrimentul altor 4i&rizi performanti creati de cercetatori romani. 89 -* are palaria de culoare crem desc4is si prezinta avantajul ca se comporta foarte &ine atat la temperaturi scazute ()6C 2 ( 6C, cat si ridicate 6C 2 :6C, nefiind pretentioasa din acest punct de vedere. Palaria este puternic e#centrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de * 2 (* cm, carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la e#emplarele ajunse la maturitate. Pleurotus Djamor este o specie de culoare roz, foarte atragatoare atat prin nuanta deose&ita cat si prin aroma placuta care se o&tine in urma conservarii. In cultura emana un miros puternic, temperatura ideala pentru fructificare este de (6C 2 6C. Aceasta ciuperca foarte apreciata peste tot, se cultiva rar in Romania. "oi am ales sa cultivam soiul 4i&rid Pleurotus 89 -*, deoarece, in cultura acesteia cerintele pentru producerea intensiva sunt cele mai reduse, si, este unul dintre soiurile cu cel mai mare randament de fructificare. Culti"area si cresterea ciupercilor Pleurotus HK ! %e4nologia de cultura este foarte simpla, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu su&stratul nutritiv in proportie de $*+ din greutatea lui. In sistemul de cultura intensiv, cazul nostru, vom practica circa !$; cicluri pe an, preconizam sa realizam o productie de )) 2 -)) kg ciuperci 1 tona de su&strat. #e$nologia de cultura a ciupercilor Pleurotus HK ! se re%uma la: $ sta&ilirea su&stratului nutritiv 2 reteta compost $ umectarea materiilor $ pasteurizarea termica a compostului $ insamnatarea cu miceliu $ incu&area $ fructificarea 2 recoltarea ciupercilor. Detalierea etapelor: Prepararea compostului 2 toate materiile prime ce depasesc -$: cm. sunt tocate, materiile prime se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari .())+/ care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor. Paiele se maruntesc la dimensiuni intre ($ - cm si formeaza un su&strat foarte &un in <reteta= finala, care in cazul nostru este $ paie de grau >*+ $ amendamente .ipsos, creta furajera sau var/ *+ 0upa umectare, urmeaza pasteurizarea termica, amestecarea si omogenizarea su&stratului nutritiv, inclusiv amendamentul 2 calciu . ipsos 1 var 1 creta furajera/. Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta su&stratul pentru ciuperci, astfel incat acesta sa fie li&er de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge su&stantele car&onice usor asimila&ile si flora micro&iana e#istenta in su&strat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor. ?n alt aspect foarte important de care tinem cont este faptul ca, inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in preala&il, este lasat la inmuiere pe platforme, in jur de ($ zile. In apa de im&i&are punem preventiv o cantitate de ;) grame 3avistin la (.))) kg material. 0upa aceasta operatie, materialul il lasam la racit si scurs pana ajunge la temperatura de (6$ :6C si umiditatea de ,*$;)+, cand se poate incepe insamantarea. Insamantarea cu miceliu 2 prima etapa este cantarirea compostului si analizarea calitatii acestuia, verificandu$se respectarea urmatoarelor valori' $ temperatura (6$ :6C $ umiditatea ,* 2 ;)+ $ P82ul * 2 , Insamantarea se realizeaza automat cu utilaje speciale avand capacitati medii de * tone 1 compost 1 4. Materialul insamantat se pune in saci cu dimensiunile de' 4 2 ,)1()) cm, diametrul * 2 -) cm si grosimea ).( mm.

Incu&area miceliului $ perioada de incu&are incepe din momentul insamantarii miceliului si se considera terminata cand sacii s$au al&it, respectiv miceliul s$a impanzit, si urmeaza aparitia primordiilor .faza fructificarii/. Ciupercile Pleurotus 89 -* necesita la incu&are o temperatura situata in jurul valorii de )6$ 6 C, pe durata a () 2 (* zile. In timpul incu&arii este interzisa pulverizarea de apa direct pe saci, dar este necesara mentinerea umiditatii la valoarea de !* 2 ,) +, asadar, am montat dispozitive speciale cu diuze pe tavan care vor asigura necesarul de umiditate prin pulverizare de vapori de apa. @acii nu tre&uie sa fie lipiti unul de altul pentru a nu se <autoaprinde=, prezentand pericolul cresterii temperaturii, cu consecinta distrugerii miceliului, pentru rezolvarea acestui aspect am amenajat 4ala cu rafturi pentru depozitarea corespunzatoare a sacilor. Aumina nu este necesara pentru cresterea miceliului, astfel ca, in aceasta perioada, lumina se va folosi numai pentru orientare in interior. Aerisirea este redusa, e#ecutandu$se sc4im&uri de aer pe zi fiecare a cate ( ora, curentii nu depasesc ). m1s. 0upa (; 2 ) zile de la insamantare, perioada de incu&are se considera terminata si urmeaza o faza de maturizare, iar o data cu aparitia primordiilor prin orificiile sacului incepe perioada fructificarii. Aparitia primordiilor impune si factorul lumina, care este indispensa&il pentru dezvoltarea carpoforilor. Intensitatea luminii si perioada de iluminare sunt realizate cu ajutorul &ecurilor reci .fluorescente/ de nuanta al&astruie, cu norma unui neon de -! B pentru $- mp. "ecesarul de lumina este de ; 2 () ore pe zi. Punem un mare accent pe respectarea conditiilor de microclimat 2 ventilatie 2 temperatura 2 umiditate 2 intensitatea luminii 2 deoarece, o dereglare, sau depasire a valorilor recomandate, duce inevita&il la scaderea drastica a productiei, pana la compromiterea totala. #ratamentul &olilor si daunatorilor In cultura ciupercilor, e#ista posi&ilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si organisme daunatoare. "umeroase &oli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciuperci competitoare. In continuare vom prezenta pe scurt diferite &oli, daunatori, mucegaiuri, acarieni sau nematozi ce se intalnesc in cultura ciupercilor. In categoria <&oli ciuperci, mucegaiuri, ciuperci parazite si competitoare= se intalnesc' $ pata &acteriana sau pata de &ronz .Pseudomonas tolaasii/ $ &oala de g4ips al&a .Monilia fimicola/ $ mucegaiul gal&en .MCceliop4tora sulp4urea/ $ mucegaiul verde .%ric4oderma viride, Penicillium sp., Aspergillus sp./ $ mucegaiul &run .P4Cmatotric4um sp./ $ mucegaiul verde$masliniu .C4aetomium olivaceum/ $ ciuperci cerneala ( .Coprinus comatus, Coprinus filamentarius/ $ ciuperci cerneala .Catramentarius sp./ Pe langa aceste &oli si acesti daunatori, in cultura ciupercilor se intalneste frecvent si stroma miceliana, ce reprezinta o crestere a&undenta de miceliu, si formeaza o crusta impenetra&ila pentru viitoarele ciuperci. Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt' nematozi, puricii ciupercilor, acarieni, tantari ciupercilor, mustele ciupercilor si viermii su&stratului. O statistica generala a acestora este' $ nematozi 2 0Ctilenc4us mCceliop4agus $ acarieni 2 %Crop4agus putrescentiae 2 PCgmep4orus mesem&rine $ puricii ciupercilor 2 %isanurea cenusie 2 8Cpogastrura manu&rialis $ mustele ciupercilor .cea mai cunoscuta/ 2 0rosop4ila fune&ris 2 8eteropeza pCgmea 2 Megaselia nigra sau musca g4e&oasa. Acesti daunatori sunt e#trem de frecventi in spatiile de cultura a ciupercilor, provocand daune insemnate in cazul tratamentelor gresite sau ineficiente. Pentru a evita acest lucru, vom efectua tratari preemergente ale compostului si vom efectua analize la intervale regulate de timp in vederea sta&ilirii gradului de prezenta al daunatorilor. %inand cont de preturile de comercializare practicate la ciuperci, pe piata si in magazine, am luat in calcul valorificarea productiei la pretul de ! lei 1 kilogram datorita faptului ca marfa este preluata in sistem en$gross.

I'. Plan de (ar)eting 0in punct de vedere al analizei pietei de desfacere, am efectuat doua tipuri de analize, una primara si una secundara. In cadrul analizei primare am efectuat investigatii privind pretul de comercializare al ciupercilor in varianta en$gross si care este cantitatea ce poate fi a&sor&ita pe piata. In urma analizei secundare, adica in urma consultarii informatiilor pu&lice de specialitate am alcatuit o &aza de date privind cele mai indicate metode de cultura pentru ciupercile Pleurotus 89 -*. Aspecte privind metoda de cultura aleasa de noi si multe alte detalii, au fost prezentate in cea de a -$a parte a planului de afaceri, in capitolul <Produsul=. *conomie Piata noastra de desfacere este reprezentata de orasul %imisoara, in marimi a&solute, acesta are o populatie de apro#imativ -( .))) locuitori. @a presupunem ca piata nostra tinta este de ,)+ din marimea pietei totale, adica apro#imativ (;.:)) potentiali consumatori ai produsului. Conform informatiilor de care dispunem, in proportie de peste >)+, ciupercile din 4Cpermarket$uri sunt din import, pentru ca in Romania oferta de ciuperci este situata mult su& nivelul cererii, mai e#act cererea este de ! ori mai mare decat oferta. Capacitatea totala de a&sor&tie a produsului pe piata orasului %imisoara este de' ). kg 1 an 1 persoana D (;.:)) persoane E :-.!;) kg 1 an 0upa cum am mentionat si in prima parte a acestui plan de afaceri, consumul mediu pe cap de locuitor in alte state din ?niunea 7uropeana, se situeaza intre (.* 2 kg 1 an 1 persoana. Presupunem un consum mediu viitor pe cap de persoana de (.* kilograme 2 in urmatorii * ani, capacitatea totala de a&sor&tie devine' (.* kg 1 an D (;.:)) persoane E - ,.!)) kg 1 an Asadar, preconizam pentru urmatorii * ani, o crestere a pietei tinta de (*+, in urma cresterii consumului mediu pe cap de locuitor de la )) grame 1 an in prezent, la (.* kilograme 1 an, in urmatorii * ani. Caracteristicile si &eneficiile consumului constant de ciuperci Consumul regulat de ciuperci are &eneficii importante pentru organismul uman. Persoanele care o&isnuiesc sa introduca in alimentatia lor zilnica si ciupercile, sunt mult mai ferite de a do&andi unele afectiuni grave cum sunt asteniile, cancerul mamar, anemiile sau alte &oli provocate de sla&irea sistemului imunitar. Ciupercile contin toate vitaminele si mineralele de care organismul nostru are nevoie pentru a functiona sanatos .proteine, fier, potasiu, acid folic, vitamina A, 3(, 3 , C, 0 si zinc/. %otodata, dintre toate legumele e#istente, se considera ca ciupercile sunt cel mai &un su&stitut pentru carne, ele fiind si mult mai usor de digerat. In alta ordine de idei, ciuperciile au e#celente proprietati conferite de antio#idanti, ceea ce le transforma in <alimente 2 minune= in terapiile anti$cancer. Intr$un studiu interesant pu&licat in Furnalul de 7ndocrinologie, autorii, au afirmat ca numarul de lipide este la fel de mic ca si nivelul de insulina, stimulat de proprietatile unor ciuperci, transformandu$le intr$un e#celent supliment in procesul de sla&ire, ca de altfel si tratamentul pentru dia&etici. Gratie continutul de potasiu, ciupercile, ajuta in reglarea tensiunii arteriale. Insa, nu este singurul &eneficiu adus starii de sanatate, &ogate in zinc, acestea lupta impotriva an#ietatii si stresului. Sinteti%area continutului ciupercilor, la un consum de +,, grame: $ (! mg de vitamina 3>H $ -,! mg de vitamina 3-H $ (,* mg de vitamina 3*H $ ),: mg de vitamina 3 H $ ),( mg de vitamina 3(H $ ),( mg de vitamina 3!H $ ),- mg de cupruH $ ),* mg de fierH

$ >,) mg magneziuH $ ;!,) mg de fosforH $ -(; mg potasiuH $ >,- mg seleniuH $ ),* mg zinc si fi&re. 0upa cum se poate o&serva, ciupercile contin suficienti nutrienti pentru o alimentatie ec4ili&rata. Recomandarea specialistilor' consumati cate - ciuperci pe zi pentru a asigura organismului doza zilnica de vitamina 3( . Consumatorii 0upa cum am vazut anterior, ciupercile sunt recomandate tuturor persoanelor, mai ales celor care au anumite afectiuni, sau, tre&uie sa tina o dieta &azata pe un consum redus de calorii. O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de varsta, nivelul de venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte caracteristici. 0atorita &eneficiilor consumului de ciuperci, nu este necesara o detaliere foarte atenta a acestor grupe delimitative, pentru ca, asa cum am mai spus, consumul este recomandat pentru toate persoanele, indiferent de varsta, se#, ocupatie etc. Produsul nostru se adreseaza, momentan, locuitorilor orasului %imisoara care isi fac aprovizionarea din urmatoarele 4Cpermarket$uri' Metro . magazine/, @elgros . magazine/, Real .- magazine/ si Auc4an .( magazin/. Competitia In urma analizei noastre nu am gasit concurenti directi pentru noi, din punct de vedere al productiei de ciuperci, majoritatea comerciantilor de ciuperci nu se a#eaza pe o cultura intensiva a acestora, ci mizeaza pe culturi sezoniere, si isi valorifica marfa in special pe pietele din oras, asadar, in zona noastra, avem concurenta zero pentru acest tip de activitate. Promo"are 0in punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe a reprezentantilor 4Cpermarket$ urilor, care s$au aratat foarte receptivi la oferta noastra de cola&orare, astfel reusind sa negociem contracte de preluare a ciupercilor la pretul de ! lei 1 kilogram. -ocatia In ceea ce priveste locatia ciupercariei in discutie, aceasta se va situa pe un teren din zona marginala a orasului %imisoara. .dministrarea sumelor ce tre&uiesc incasate 0upa cum am mentionat, ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei saptamanal, de fiecare magazin in parte. @unt ; magazine cu care avem contracte de cola&orare in prezent, si care ac4izitioneaza o cantitate saptamanala de )) kilograme. Asadar, cantitatea preluata este de (.!)) kilograme ciuperci Pleurotus 8k -*, la pretul de ! lei 1 kilogram, plata facandu$se pe loc. Aceasta genereaza un cas4floI saptamanal de >.!)) lei si un cas4floI lunar de -;.:)) lei. Am ales aceasta modalitate de plata ca sa ne putem acoperii in mod constant c4eltuielile lunare. .dministrarea sumelor ce tre&uiesc platite Aunar, avem urmatoarele c4eltuieli' $ c4eltuieli cu salariile, inclusiv contri&utiile datorate la stat pentru fondul de salarii' (!.*;- lei $ c4eltuieli cu intretinerea ciupercariei, inclusive %VA' .))) lei 1 luna. 0upa cum se poate o&serva, c4eltuielile lunare totale sunt de (;.*;- lei, care se platesc din incasarile lunare, in suma de -;.:)) lei, ramanand o diferenta pozitiva de cas4floI in valoare de (>.;(, lei.

Canalele de distri&utie Marfa va fi preluata in mod direct, de la sediul ciupercariei. '. Plan operational Productia Produsul ce urmeaza sa il comercializam, va fi produs in propria noastra cipercarie, in urma contractelor negociate, ne$am angajat sa asiguram cantitatea de .))) kg ciuperci pe saptamana, ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei de un angajat al fiecarui magazin in parte. 0upa o profunda analiza si in urma consultarii diversilor specialisti, am aflat ca pentru a produce cantitatea de ciuperci mai sus mentionata, este necesar sa insamantam cu micelii apro#imativ ().))) kilograme compost .precizare' compostul va fi preparat de noi, conform retetei prezentate in partea III a acestui plan de afaceri/. Productia de Pleurotus 89 -* variaza intre ) 2 -) kilograme 1 ()) kilograme compost. Am efectuat insamantarea miceliilor in serii, pentru a se putea o&tine o cantitate saptamanala de .))) kg. Cantitatea totala a compostului insamantat este de :).))) kg, cate ().))) kg in fiecare camera de cultura. -ocatia Ciupercaria se va construii pe un teren din zona marginala a %imisoarei, ea va fi formata initial din : camere de cultura, cu suprafata de *) metrii patrati fiecare. %erenul dispune de urmatoarele utilitati' curent trifazic, drum de acces, apa de la retea. In afara camerelor de cultura, constructia va mai cuprinde si un &irou, locatie pentru centrala .in vederea asigurarii temperaturii optime, necesare realizarii unei productii crescute/, camera frigorifica si spatiu social pentru muncitori .vestiare si mini$sala de mese/. Personal Pentru &una desfasurarea a activitatii ciupercariei, societatea are ca si personal ' $ un managerH $ un conta&ilH $ un te4nologH $ * muncitori. %oti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume ; ore 1 zi. Managerul are si rolul de administrator, reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Managerul desc4ide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu$le in interesul o&iectivelor societatii. %e4nologul este specialist in cultura ciupercilor, principalele sale indatoriri fiind urmarirea &unei desfasurari a activitatii muncitorilor si alegerea celor mai &une solutii pentru rezolvarea potentialelor pro&leme ce pot aparea. @electarea acestuia a fost facuta printr$un site de recrutare, iar decizia de angajare a fost luata de comun acord de cei doi asociati, in urma analizarii cv$ului si testarii cunostiintelor in domeniu la sediul ciupercariei. 'I. (anagement si Organi%are Management Ciupercaria va fi reprezentata de cei doi asociati, si anume Ivanis 0orel si Marcu Octavian, partea de administrare a acestei afaceri ii revine managerului Pantea Adrian, a&solvent al 5acultatii de 7conomie si Administrare a Afacerilor, specializarea Management 5inanciar, cu e#perienta in conducerea unei firme de - ani. Managerul, din punct de vedere al cunostiintelor teoretice, are si diploma de masterat in domeniul Administrarea 5inanciara a Afacerilor, din cadrul facultatii mai sus mentionate. Cunostiintele teoretice si e#perienta in

conducerea unei afaceri il recomanda drept cel mai &un candidat pentru acest post, de aceea, asociatii si$au dat acordul pentru angajarea sa. Ca principale atri&utii, managerul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Organi%are %oti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume ; ore 1 zi. In cazuri deose&ite, daca se efectueaza ore suplimentare, acestea vor fi platite normal, la care de adauga un spor de *)+ pentru fiecare ora lucrata in acest regim. Personalul: $ un managerH $ un conta&ilH $ un te4nologH $ * muncitori. Managerul are in su&ordine directa conta&ilul si te4nologul, iar te4nologul raspunde de munca desfasurata de cei * muncitori. Conta&ilul, Mazilu Marius este a&solvent al 5acultatii de 7conomie si Administrare a Afacerilor, %imisoara, sectia Conta&ilitate si Informatica de Gestiune, diploma de master in domeniu, si in prezent, doctorand in conta&ilitate. %e4nologul este specialist in cultura ciupercilor, principalele sale indatoriri fiind urmarirea &unei desfasurari a activitatii muncitorilor si alegerea celor mai &une solutii pentru rezolvarea potentialelor pro&leme ce pot aparea. @electarea acestuia a fost facuta printr$un site de recrutare, iar decizia de angajare a fost luata de comun acord de cei doi asociati, in urma analizarii cv$ului si testarii cunostiintelor in domeniu, la sediul ciupercariei. Muncitorii au fost selectati prin programul de ocupare a fortei de munca, pentru aceste posturi nefiind necesare anumite calificari. Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca &ine sarcinile, societatea va rasplati eforturile acestora prin acordarea celui de$al treisprezecelea salariu, iar in perioada sar&atorilor se vor acorda prime, &onuri cadou sau diferite &onusuri, in functie de productivitatea fiecarui angajat in parte, si asa cum am mai mentionat, daca se lucreaza suplimentar se va acorda un spor de *)+ pe ora, pentru intervalul lucrat in acest regim. 'II. Costuri pentru inceputul afacerii si capitali%are Valoarea investitiei initiale am estimat$o la suma de ()).))) euro. Am&ii asociati vor contri&uii cu cate *).))) de euro fiecare. Am luat in calcul o amortizare liniara a investitiei pe o perioada de ) ani, amortizarea anuala fiind de *.))) euro. @fat' se poate &eneficia de fonduri neram&ursa&ile prin sprijinul statului, Programul "ational de 0ezvoltare Rurala 2 Masura ( ( JModernizarea e#ploatatilor agricole= sau Masura ( - JCresterea valorii adaugate la produsele agricole=.

Structura in"estitiei: $ suprafata de cultura' )) mp .: camere de cultura a cate *) mp fiecare/ $ costurile constructiei camerelor de cultura' )) mp D (-) euro 1 mp E !.))) euro .in urma analizarii preturilor practicate in sectorul constructiilor, costul apro#imativ este de (-) euro 1 mp/ $ dotarea cu rafturi a camerelor de cultura' apro#imativ ).))) euro .pret pe mp la rafturi din aluminiu' apro# -) euro 1 mp/

$ sistem de conditionare 1 ventilatie, format din vaporizator cu camere de aer proaspat, camera de racire, camera de incalzire, distri&utie aer, fante de suprapresiune' ( &ucata costa apro#imativ *.!)) euroH : D *.!)) E .:)) euro $ sistem de comanda si control pentru o camera cu senzori temperatura aer 1 compost, pompa CO , computer central' ( &ucata costa apro#imativ -.;)) euroH : D -.;)) E (*. )) euro $ centrala termica' apro#imativ -.))) euro $ sistem de umidificare' apro#imativ (.))) euro $ ac4izitie parcela (.))) mp, la pretul de () euro 1 mp' ().))) euro 'III. Plan financiar Previzionarea veniturilor $ contracte negociate cu ; magazine $ )) de kg preluate saptamanal de fiecare magazin $ (.!)) kg saptamanal $ !.:)) kg 1 luna $ ,!.;)) kg 1 an Venituri anuale' ,!.;)) kg 1 an D ! lei 1 kg E :!).;)) lei Pre"i%ionarea c$eltuielilor C$eltuieli cu salariile

Contri&utii datorate la stat pentru salarii' ;.**+ %otal c4eltuieli anuale cu salariile' (*:.;)) D (. ;**+ E (>;.>>* lei 1 an C4eltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv %VA

C4eltuieli cu ac4izitionarea materiilor prime pentru prepararea compostului' (*.))) lei 1 an #otal c$eltuieli: (>;.>>* lei K :.))) lei K (*.))) lei E -,.>>* lei Vom lua in calcul si o alta categorie de c4eltuieli, si anume, <c4eltuieli neprevazute= in proportie de )+ din valoarea totala a c4eltuielilor. C$eltuieli nepre"a%ute: )+ D -,.>>* lei E :,.*>> lei C$eltuieli anuale totale: -,.>>* lei K :,.*>> lei E ;*.*>: lei 'enituri anuale totale: :!).;)) lei C$eltuieli anuale totale: ;*.*>: lei Profit &rut / "enituri c$eltuieli / (,*. )! lei Profit net / profit &rut impo%it pe profit / (,*. )! 2 ;.)-- E (:,.(,- lei 0in profitul net se scade amortizarea anuala in suma de *.))) euro, adica (.))) lei .calculata la cursul 3"R de sc4im& euro 2 leu din data de () martie )((/. Profitul net ramas in urma acestei operatiuni este de +01.+2 lei. @fat' este indicat sa se pastreze toate informatiile care au fost &aza dumneavoastra de calcul, in cazul in care afacerea se indeparteaza de ceea ce ati planuit, tre&uie sa puteti accesa acele informatii pe &aza carora ati luat anumite decizii.

In conclu%ie, toate aceste informatii fiind atent detaliate si anali%ate, putem afirma ca acest proiect este fe%a&il si poate fi implementat.

Exemplu plan de afaceri firma de organizare evenimente

Acest e#emplu de plan de afaceri pentru o firma de organizare evenimente a fost realizat consultand urmatorul model tip de plan de afaceri. Vom incepe prin a va prezenta urmatorul cuprins' I. Cuprins II. O descriere generala a afacerii III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational VI. Management si organizare VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare VIII.Plan financiar IL. Recomandari si sfaturi pentru o mai &una intocmire a planului de afaceri II. O descriere generala a afacerii @.C. Avvenimenti @.R.A isi desfasoara activitatea in scopul devenirii uneia dintre cele mai importante societati care activeaza in domeniul organizarii de evenimente speciale 2 in domeniul divertismentului, animatiei si alte evenimente sociale $ in tara, dar si in perspectiva e#tinderii pe plan international, cu o oferta adresata atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice. 5irma noastra doreste sa ofere clientilor sai confortul de a participa la diferite activitatii distractive, feriti de stresul si o&oseala specifice organizarii pe cont propriu a unui astfel de eveniment. Ca o evolutie fireasca in dezvoltarea afacerii, se doreste o diversificare a activitatii, si astfel satisfacerea cresterii cererii inregistrate in cadrul pietei de consum. In spatele tuturor realizarilor sta o ec4ipa de oameni foarte &ine pregatita din punct de vedere profesional, care acorda o importanta deose&ita atat perfectionarii profesionale continuue, cat si mentinerii unui contact permanent cu clientii pentru a cunoaste cerintele acestora si pentru a veni in intampinarea lor cu solutii originale. Aceasta firma are toate sansele sa devina una de succes deoarece' va fi singura firma din %imisoara care se ocupa de evenimente atat de variate .celelalte firme e#istente deja pe piata, concurenta, ocupandu$se doar de organizarea nuntilor sau &otezurilor/, si, nu in ultimul rand, preturile practicate de firma noastra sunt foarte atractive. Apeland la firma noastra, clientii se pot &ucura linistiti de petrecere fara a trece anterior prin stresul caracteristic al organizarii unui eveniment, si, de asemenea, ne remarcam prin asigurarea unor produse <de efect= la un eveniment, precum fantani de ciocolata .culoarea ciocolatei este la alegere si poate fi al&a sau clasica/, artificii, cu&uri de g4eata luminoase, animatori pentru petreceriile de copii, fantani de sampanie, ec4ipament special pentru o seara de karaoke, aparatura foto$video de ultima te4nologie, cea mai &una muzica .selectata in functie de preferintele clientilor/, si, posi&ilitatea inc4irierii unor masini lu#oase .atat limuzine pentru transportul mirilor, cat si alte marci consacrate de masini pentru transportul invitatilor/ . 5irma doreste sa se impuna in scurt timp pe piata din orasul %imisoara si sa devina cunoscuta c4iar si in celelalte orase din judetul %imis.

5irma <@.C. Avvenimenti @.R.A. < are ca o&iect de activitate organizarea de evenimente sociale precum nunti, &otezuri, petreceri private, aniversari, petreceri cu tematica, cocktail$uri, etc. oferind servicii de catering, transport, ornamentare, foto$video, muzica. 5irma este organizata si condusa de cei doi asociati, Ivanis Mira&ela si Mereuta Cristina si are un numar de (, angajati printre care amintim doi soferi, un 0F, doi &ucatari, patru c4elneri, doi fotografi, doi cameramani, doi animatori, doua persoane care se ocupa cu realizarea decoratiunilor si aranjamentelor florale, o persoana care se ocupa de organizarea evenimentelor, un administrator. Aceasta firma are un sediu localizat in orasul %imisoara, pe strada Augojului, nr ;: , loc in care putem gasi &irourile persoanelor de contact pentru a sta&ili orice fel de eveniment am dori sa organizam. 0e asemenea, aici se prepara mancarea, se realizeaza si se depoziteaza aranjamentele florale si decoratiunile. %ot aici putem vedea si alege din catalogul firmei accesorile pentru eveniment si putem afla preturile si discount$urile oferite de firma. @ediul societatii poate fi sc4im&at in orice alt loc din tara prin decizia asociatilor, cu respectarea procedurii formale juridice consacrate prin lege. @ocietatea poate desc4ide filiale, reprezentatii, sucursale, sau alte unitati in tara sau in strainatate, in conditiile respectarii formalitatilor prevazute de lege. 5irma este platitoare de %VA. Motivul pentru care am ales sa dezvoltam o afacere de genul acesteia este acela ca suntem constienti de faptul ca a organiza un eveniment, de e#emplu, o nunta este o responsa&ilitate foarte mare, care presupune realizarea multor lucruri care ocupa mult timp, timp care, nu pentru toata lumea este disponi&il. 0e aceea, aceasta firma se angajeaza sa se ocupe de a&solut toate detaliile, de la decorul floral si ornamental al &isericii unde va avea loc cununia religioasa si al salii de restaurant, pana la primirea invitatilor si pregatirea in detaliu a tuturor momentelor c4eie din cadrul unei nunti cum ar fi primirea mirilor cu pa4are de sampanie, dansul mirilor, furatul miresei, aruncatul &uc4etului, tortul miresei si scosul voalului. Misiunea acestei firme este de a transforma orice eveniment o&isnuit intr$unul spectaculos, de &una calitate si &un gust, si, de a multumii clientii prin serviciille oferite. Astfel, pentru indeplinirea acestei misiuni, societatea si$a propus sa atinga o serie de o&iective financiare, de marketing, de resurse umane si alte o&iective, cum sunt' $ fidelizarea clientilorH $ organizarea de evenimente corporatiste in orasul %imisoara pentru ca acestea sa nu mai fie organizate in alte orase precum Arad, Oradea, etc.H $ promovarea divertismentului prin petrecerile cu tematica si 1 sau karaokeH $ recuperarea investitiei facute initial si sporirea veniturile incasateH $ satisfacerea celor mai e#igente dorinte ale clientilorH $ cresterea profita&ilitatii firmeiH $ promovarea firmei in judetele vecineH $ desc4iderea unui restaurant propriu pentru a putea organiza in localul nostru evenimenteleH $ pastrarea tuturor angajatilor in urmatorii - ani, si, angajarea mai multor persoane in momentul e#tinderiiH $ plata salariatiilor sa se realizeze proportional cu contri&utia lor. III. Produse si ser"icii 5irma <@.C Avvenimenti @.R.A. < ce are ca o&iect de activitate organizarea de evenimente sociale, care ofera o gama de servicii ca'

Gama de servicii oferita de @.C. Avvenimenti @.R.A este foarte diversificata si poate fi adaptata cerintelor fiecarui client in parte, iar calitatea serviciilor este asigurata de pregatirea si e#perienta personalului in acest domeniu, dotarea cu ec4ipamente si materii prime de &una calitate, precum si de contractele inc4eiate cu parteneri capa&ili sa le respecte. @erviciile acestei firme se adreseaza persoanelor cu venituri lunare peste medie, precum si firmelor, strategia de piata urmand a fi adaptata acestor segmente de clientela. 0eci calitatea serviciilor tre&uie sa fie corespunzatoare

unor e#igente inalte, calitate garantata, profesionalismul personalului, precum si de parteneriatele inc4eiate cu parteneri capa&ili sa ofere produse si servicii de inalta calitate. Ca si e#emple pentru afacerea noastra ne$am decis sa alegem serviciile pe care le oferim in cadrul unei nunti' $ cautarea si inc4irierea saliiH $ decorarea salii .im&racarea scaunelor cu 4use si <esarfe= in functie de preferintele mirilor, aranjarea meselor/, pozitionarea lumanarilor, facliilor, &aloanelor cu aer 1 4eliuH $ pozitionarea aranjamentelor florale pe meseH $ <decorarea= masinii mirilorH $ decorarea &isericiiH $ consiliere in vederea alegerii cofetariei de unde vom livra in ziua nuntii tortul miresei, tortul nasilor si celelalte deserturi ce vor fi servite la nuntaH $ artificiiH $ lumanarile de cununie, de asemenea, pot fi ac4izitionate de la firma noastra si decorate pe gustul clientilor, care se pot inspira din cataloagele de prezentareH $ inc4iriere limuzina .avem contract de cola&orare cu firma Aimuzine 8over/H $ ospatari pentru servirea invitatilor in timpul petreceriiH $ servicii foto si video. Pe langa nunti, vom organiza multe alte genuri de evenimente dintre care amintim petrecerile destinate copiilor, unde contri&utia noastra inseamna' $ inc4irierea salii si decorarea acesteiaH $ animatieH $ pictura pe fataH $ &aloane modelateH $ jocuri pe categorii de varsta si concursuri interactive. I'. Plan de (ar)eting .nali%a pietei 0in punct de vedere al analizei pietei, am efectuat o analiza primara, in cadrul careia am facut investigatii privind preturile practicate de concurenti pentru organizarea diverselor evenimente, pentru a ne putea sta&ilii ofertele proprii. *conomie Piata noastra de desfacere este reprezentata de orasul %imisoara, in marimi a&solute, acesta are o populatie de apro#imativ -( .))) locuitori. @a presupunem ca piata noastra tinta este de )+ din marimea pietei totale, adica apro#imativ ! .:)) potentiali clienti. Clientii @.C. Avvenimenti @.R.A. intentioneaza sa isi atraga clientii prin oferirea unor servicii de calitate, cu promptitudine si preturi accesi&ile. Clientii nostri sunt atat persoane fizice cu venituri peste medie, cat si persoane juridice. @untem siguri ca impactul activitatii firmei va fi ma#im, deoarece in cadrul clientelei noastre se afla un segment care este format din persoane foarte ocupate si care nu doresc sa se implice in activitatii care le$ar consuma timp si energie si care le$ar incarca si mai mult programul. Acest segment de clientela este in general e#igent si poate fi convins prin prezentarea unei oferte clare, &ine structurate, atractive, cu mostre, cataloage, moderandu$se dupa e#igentele financiare, calitative si cantitative ale fiecarui client. 5irma noastra va crea oferte distincte pentru fiecare categorie de clienti, dar si pentru fiecare client in parte, pe &aza discutiilor purtate cu acestia in preala&il. Clientii vor fi contactati la sediul lor, in cazul persoanelor juridice, si se va fi#a, pe cat posi&il, o intrevedere pentru a li se e#plica oferta firmei si pentru a li se pune la dispozitie materiale informative. In cazul in care un client se arata interesat de oferta noastra generala, va fi tinut la curent cu calendarul evenimentelor sau i se va crea, la cerere, un eveniment personalizat sau orice alta actiune pe care acesta o doreste si pe care firma noastra este sigura ca o poate realiza. In ceea ce priveste oferta pentru persoane fizice aceasta va fi conceputa in functie de cerintele clientului caruia i se va acorda consultanta necesara, in functie de solicitarea sa. 0iscutiile cu acest segment de clientela se vor purta la sediul firmei, dupa un orar de programari realizat de secretariat. Clientii au foarte multe motive pentru a

apela la aceasta firma, dintre care putem aminti' multitudinea serviciilor oferite de firma si a&ilitatile personalului de a satisface pana si cele mai e#igente sau e#travagante cerinte. Segmentarea pietei @ocietatea este amplasata intr$o zona populata, ideala pentru ca aceasta sa fie usor o&serva&ila, se adreseaza in principal unei piete tinta reprezentata de majoritatea categoriilor de varsta. Potentialii clienti ai firmei pot fi considerati toate persoanele cu varsta cuprinsa intre ) 2 ** ani cu venituri medii si peste medie. Pentru serviciile oferite la nunti, segmentul de varsta reprezentativ este cuprins intre ) si -) de ani, pentru &otezuri intre * si -* de ani, pentru evenimentele corporatiste gen trainning$uri, cocktail$uri, segmentul de piata cuprinde persoanele cu varsta intre , si ** de ani, iar pentru restul petrecerilor segmentul tinta privind varsta este nelimitat, putand apela la serviciile noastre orice persoana. Competitia In orasul %imisoara, e#ista mai multe firme de acest gen, dar, dezavantajul firmelor concurente precum' @.C. Clipe Magice @.R.A., @.C. 0aCs to remem&er @.R.A., @.C. AnneMs 7vent @.R.A., etc. este ca, acestea organizeaza in e#clusivitate nunti, &otezuri si petreceri, neocupandu$se de segmentul de piata care organizeaza si alt gen de evenimente. 0e asemenea aceste firme nu se ocupa de cele mai micii detalii care dupa cum stim, fac diferenta intre, un eveniment o&isnuit si unul memora&il. ?n alt dezavantaj al firmelor de profil este faptul ca nu ofera siguranta clientilor de a$i putea aproviziona cu toate cele necesare, de la lumanari pana la cele mai variate aranjamente tip arcade. Putem spune ca firma noastra are potential de a deveni lider pe piata, datorita comple#itatii serviciilor oferite. Promo"area ser"iciilor Activitatea de marketing are ca o&iectiv informarea potentialilor clienti de ofertele si avantajele pe care le poate oferi firma noastra. In acest scop am ela&orat materiale promotionale, constand in fluturasi promotionali si mape de prezentare a activitatii firmei. 5luturasii promotionali au fost distri&uiti prin intermediul cola&oratorilor. 0e asemenea au fost angajati doi promoteri care timp de o saptamana, contra sumei de ()) ron fiecare, au distri&uit fluturasii in cutiile postale ale orasului. @untem convinsi ca cea mai &una reclama va fi totusi calitatea serviciilor noastre, iar cel mai eficient mijloc de promovare vor fi c4iar clientii nostri care vor recomanda serviciile si produsele noastre. Vom urmari, de asemenea, promovarea numelui si serviciilor prin inc4eierea de parteneriate cu posturile de radio si televiziune, precum si cu presa scrisa locala, pentru o&tinerea de spatii pu&licitare cu costuri minime. 3ugetul pentru promo"are Am estimat suma de -)) lei 1 luna, timp de un an, ca fiind necesara si suficienta pentru promovarea serviciilor noastre. '. Plan operational -ocatia 5irma are un sediu localizat in orasul %imisoara, pe strada Augojului, nr ;: , loc in care se gasesc &irourile persoanelor de contact. 0e asemenea, aici, se realizeaza si se depoziteaza aranjamentele florale si decoratiunile. %ot aici pot fi consultate cataloagele firmei, si, aflate preturile 1 discount$urile oferite de firma. @ediul societatii poate fi sc4im&at in orice alt loc din tara prin decizia asociatilor, cu respectarea procedurii formale juridice consacrate prin lege. @ocietatea poate desc4ide filiale, reprezentatii, sucursale, sau alte unitati in tara sau in strainatate, in conditiile respectarii formalitatilor prevazute de lege. 5irma este platitoare de %VA. Motivul pentru care am ales sa dezvoltam o afacere de genul acesteia este acela ca suntem constienti de faptul ca a organiza un eveniment, de e#emplu, o nunta este o responsa&ilitate foarte mare, care presupune realizarea multor lucruri care ocupa mult timp, timp care, nu pentru toata lumea este disponi&il. Personal Pe langa cei cinci angajati ai partii administrative, societatea mai are in structura personalului inca ; persoane care ajuta la crearea evenimentelor pentru a asigura originalitatea acestora' $ doi soferi $ un 0F $ doi &ucatari $ (: ospatari $ doi fotografi

$ doi cameramani $ doi animatori $ doua persoane care se ocupa cu realizarea decoratiunilor si aranjamentelor florale $ o persoana care se ocupa de &una desfasurare a evenimentelor Acesti angajati tre&uie sa detina studii medii, si, tre&uie sa dovedeasca printr$o diploma o&tinuta in urma unui curs, calificarea lor. @alarizarea lor se face in functie de performantele o&tinute, dar si de implicarea lor in indeplinirea o&iectivelor propuse. Pentru ca angajatii sa isi indeplineasca sarcinile, sa isi dovedeasca spiritul inovativ si creativitatea, societatea va rasplati eforturile lor prin acordarea celui de$al treisprezecelea salariu, iar in perioada sar&atorilor prin acordarea de prime, &onuri cadou sau diferite &onusuri. .dministrarea sumelor ce tre&uiesc incasate Aa fiecare eveniment organizat, firma noastra va percepe un avans de -)+ din valoarea contractului, incasat in termen de * zile lucratoare de la semnarea acestuia, diferenta de ,)+ urmand a fi incasata in ma#im zile de la desfasurarea evenimentului. Cas4floI$ul incasarilor saptamanale fiind de' (!.)*) lei D * zile E ;). *) lei Astfel, este generat un cas4floI lunar de' (( .-*) lei D : saptamani E - (.))) lei .dministrarea sumelor ce tre&uiesc platite Aunar, avem urmatoarele c4eltuieli' $ c4eltuieli lunare cu salariile, inclusiv contri&utiile datorate la stat pentru fondul de salarii' ;).>;, lei $ c4eltuielile lunare cu materiile prime' ;:.!)) lei $ c4eltuieli lunare cu intretinerea sediului' (.))) lei $ c4eltuieli cu deplasarile' :.))) lei %otal c4eltuieli lunare' (,).*;, lei Cas4floI$ul la sfarsit de luna este pozitiv, in cuantum de (*).:(- lei. 'I. (anagement si Organi%are (anagement Conducerea va fi e#ecutata de Ivanis Mira&ela in calitate de manager si Mereuta Cristina in calitate de administrator, a&solvente ale 5acultatii de 7conomie Generala din cadrul Academiei de @tudii 7conomice. Organi%are Pentru pregatirea evenimentelor, societatea are ca si personal' $ un manager $ un administrator $ un director de imagine si creatie $ un sef serviciu comercial $ un grafician Personalul nu tre&uie sa respecte un program fi#, acesta fiind solicitat doar atunci cand firma este contactata pentru unul dintre evenimentele amintite in paragrafele anterioare. Managerul va participa activ la toate procesele decizionale din cadrul societatii, va verifica cu atentie c4eltuielile ce vor fi facute, si, nu in ultimul rand se va ocupa de sustinerea si coordonarea activitatiilor firmei. Administratorul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necasare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie e#ceptand acele acte care tre&uie semnate de directorul general. Administratorul desc4ide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu$le in interesul o&iectivelor societatii. 0irectorul de imagine si creatie este o persoana cu multa imaginatie, spirit de o&servatie si viziune de ansam&lu, calitati esentiale in munca pe care o desfasoara. Atri&utiile lui se refera la conceperea scenariului de desfasurare a evenimentelor si supraveg4erea respectarii acestuia. 7ste un fel de Jmaestru de ceremonii= care transforma viziunea asupra evenimentului in realitate urmarind si gestionand atent fiecare moment. 0irectorul artistic este persoana care tre&uie sa stie foarte &ine ce fel de client gestioneaza, ce fel de invitati vor participa la eveniment, care sunt asteptarile, preferintele si mai ales nivelul social si educational. 7ste o munca dificila in care este recomandata consultarea directa cu clientul, cu designerul si cu cel care a inc4eiat contractul cu respectivul client.

@eful de serviciu comercial tre&uie sa se ocupe de relatia cu furnizorii, sa pastreze si sa im&unatateasca aceste relatii, sa negocieze preturile cu acestia de fiecare data cand tre&uie sa solicite oferte de preturi, sa faca analize si comparatii intre ofertele de preturi la produsele si serviciile similare. Graficianul se va ocupa de tot ceea ce inseamna te4noredactarea &azelor de date ale societatii, atat cele privind clientii, cat si cele privind ofertele de la furnizori si potentiali furnizori si tre&uie sa reactualizeze periodic ofertele provenite de la acestea. %ot graficianul se va ocupa si de realizarile grafice si artistice .programe, mape de prezentare, fluturasi promationali, carti de vizita, etc./ precum si de ofertele de pret catre clienti. Pe langa cei cinci angajati ai partii administrative, societatea mai are in structura personalului inca ; persoane care ajuta la crearea evenimentelor pentru a asigura originalitatea acestora' $ doi soferi $ un 0F $ doi &ucatari $ (: ospatari $ doi fotografi $ doi cameramani $ doi animatori $ doua persoane care se ocupa cu realizarea decoratiunilor si aranjamentelor florale $ o persoana care se ocupa de &una desfasurare a evenimentelor Acesti angajati tre&uie sa detina studii medii, si, tre&uie sa dovedeasca printr$o diploma o&tinuta in urma unui curs, calificarea lor. @alarizarea lor se face in functie de performantele o&tinute, dar si de implicarea lor in indeplinirea o&iectivelor propuse. Pentru ca angajatii sa isi indeplineasca sarcinile, sa isi dovedeasca spiritul inovativ si creativitatea, societatea va rasplati eforturile lor prin acordarea celui de$al treisprezecelea salariu, iar in perioada sar&atorilor prin acordarea de prime, &onuri cadou sau diferite &onusuri. 'II. Costuri pentru inceputul afacerii si capitali%are Valoarea investitiei initiale am estimat$o la suma de (*.))) euro. Am&ii asociati vor contri&uii cu cate ,.*)) de euro fiecare. Investitia va fi recuperata integral in primul an de activitate, din profitul net realizat de firma. 3anii vor fi folositi pentru infiintarea firmei la Registrul Comertului, o&tinerea tuturor avizelor si autorizatiilor necesare, promovarea serviciilor noastre si pentru infiintarea unui fond de rezerva de ().))) euro pentru plata angajatilor, in cazul in care, in prima luna de activitate, evenimentele vor vi su& numarul preconizat de noi. 'III. Plan financiar Pentru previzionarea veniturilor @.C. Avvenimenti @.R.A. am ales unul dintre cele mai importante evenimente din viata unor persoane, precum si cel mai frecvent pe perioada de vara, si anume nunta. 7stimam o perioada de * luni pe an .mai, iunie, iulie, august, septem&rie/ pentru prestarea acestui serviciu. Pentru pregatirea evenimentului este necesara implicarea urmatorilor angajati' $ ( manager $ ( &ucatar $ , ospatari $ ( sofer $ persoane pentru decorarea salii $ ( cameraman $ ( fotograf Aa organizarea fiecarui eveniment va participa o&ligatoriu unul dintre cei doi asociati pentru supraveg4erea desfasurarii pregatirilor. Pre"i%ionarea "eniturilor Pentru estimarea veniturilor totale la nivelul afacerii, pe perioade diferite de prognoza, vom porni de la estimarea acestora pe surse distincte de venituri. Astfel, apreciem ca in aceasta afacere putem identifica urmatoarele surse de venit' $ venituri o&tinute din inc4irierea salii $ venituri o&tinute din decorarea salii $ venituri o&tinute din lumanari $ venituri o&tinute din faclii $ venituri o&tinute din &aloane cu aer $ venituri o&tinute din &aloane cu 4eliu

$ venituri o&tinute din flori $ venituri o&tinute din impodo&it masina miri $ venituri o&tinute din impodo&it &iserica $ venituri o&tinute din artificii tort $ venituri o&tinute din lumanari de cununie $ venituri o&tinute din &uc4et mireasa $ venituri o&tinute din su&inc4iriere limuzina $ venituri o&tinute din prestari servicii ospatari $ venituri o&tinute din prestari servicii &ucatar $ venituri o&tinute din servicii foto si video

'enituri o&tinute din inc$irierea salii

Aceste servicii reprezinta minimul ales pentru o nunta, prezentand astfel varianta minimalista a previziunii veniturilor. 7stimam un numar de * nunti pe saptamana, veniturile unei saptamani fiind' (!.)*) lei D * zile E ;). *) lei Veniturile lunare le apreciem astfel' (( .-*) lei D : saptamani E - (.))) lei Veniturile anuale' - (.))) D () luni E -. ().))) lei Am luat in calcul doar () luni pentru a e#clude perioadele de post din an cand nu se fac nunti, calcule sunt orientative, strict pe partea de organizare nunta ca si eveniment. Adica acestea, preconizam noi, pot fi suplimentate cu un procent de (*+ la cuantumul total al veniturilor pentru a lua si in calcul si incasarile din organizarea de alte evenimente. Asadar, veniturile anuale sunt de'

-. ().))) D (.(*+ E .14+.!,, lei 5 an Pre"i%iunea c$eltuielilor Pentru previzionarea c4eltuielilor necesare pentru organizarea unei nunti cu oferirea serviciilor si produselor prezentate mai sus este necesara acoperirea urmatoarelor costuri' $ c4eltuieli cu salariile $ c4eltuieli cu materiile prime utilizate $ c4eltuieli cu intretinerea sediului $ c4eltuieli cu deplasari C$eltuieli cu salariile

Contri&utii datorate la stat pentru salarii' ;.**+ %otal c4eltuieli anuale cu salariile' ,*!.))) lei D (. ;**+ E >,(.;-; lei 1 an C4eltuieli cu materiile prime per eveniment de tip nunta

Am presupus un numar de * evenimente pe saptamana, c4eltuielile saptamanale sunt' :. -) lei 1 eveniment D * evenimente E (.(*) lei C4eltuielile lunare cu materiile prime sunt' (.(*) lei 1 saptamana D : saptamani E ;:.!)) lei C4eltuielile anuale cu materiile prime sunt' ;:.!)) lei 1 luna D () luni E ;:!.))) lei 1 an Aplicand aceleasi considerente ca si in calculul veniturilor, lunile sunt in numar de (), pentru ca, perioada posturilor din an se e#clude. Idem, c4eltuielile vor fi suplimentate tot cu (*+ pentru a lua in calcul si organizarea celorlalte genuri de evenimente. Asadar, c4eltuielile anuale cu materiile prime sunt' ;:!.))) lei 1 an D (.(*+ E >, .>)) lei 1 an

C4eltuieli cu intretinerea sediului

C4eltuieli anuale cu intretinerea sediului' (.))) lei 1 luna D ( luni E ( .))) lei 1 an C4eltuielile cu deplasari 7stimam o suma in valoare de )) lei pentru aceasta grupa de c4eltuieli pentru fiecare nunta. Organizam saptamanal * nunti, adica ) pe luna si )) pe parcursul unui an. C4eltuielile cu deplasarile anuale strict pentru nunti sunt de' )) lei 1 nunta D )) nunti 1 an E :).))) lei 1 an %re&uie sa luam in calcul si organizarea celorlalte tipuri de evenimente si apro#imam un procent de (*+. Asadar, c4eltuielile anuale cu deplasarile sunt de' :).))) lei 1 an D (.(*+ E :!.))) lei 1 an C4eltuieli cu promovarea Pentru a face cat mai cunoscute serviciile firmei se va face pu&licitate pe piata locala si in judet. Costurile acestor servicii sunt estimate la o valoare de -)) lei 1 luna, adica -.!)) lei 1 an. %otal c4eltuieli anuale' >,(.;-; lei K >, .>)) lei K ( .))) lei K :!.))) lei K -.!)) lei E .))!.--; lei Venituri anuale' -.!>(.*)) lei C4eltuieli anuale' .))!.--; lei Profitul &rut E venituri 2 c4eltuieli E (.!;*.(! lei Profitul net E profitul &rut 2 impozitul pe profit E (.:(*.*-! lei Recomandari si sfaturi pentru o mai &una intocmire a planului de afaceri In aceasta sectiune vom detalia si e#plica unele aspecte ale planului de afaceri, si pentru a veni in ajutorul dumneavoastra, am mai prezentat pe alocuri si unele intre&ari ajutatoare, la care este indicat sa raspundeti atunci cand va concentrati atentia pe conceperea si ela&orarea unui plan reusit de afaceri. Ce tre&uie sa contina un plan de afaceriN %emele a&ordate intr$un plan de afaceri sunt vaste si numeroase. In functie de impactul asupra companiei, ne putem a#a pe urmatoarele' $ pozitionarea companiei pe piata, clientii, concurentii, ofertaH $ valorile companiei, managementul resurselor umane, comunicareaH $ sistemele informatice, procesele c4eie ale companieiH $ o&iectivele financiareH $ viziunea actionarului, relatiile manageriale, relatiile cu furnizorii etc. Ce tre&uie pentru ca documentul sa fie completN %re&uie luate in considerare niste etape esentiale' $ infiintarea unui comitet de conducere .in general comitetul de coordonare/H $ ela&orarea conceptelor de Viziune 1 Misiune 1 ValoriH $ un inventar cat mai complet posi&ilH $ validarea sau crearea unui avantaj concurential dura&il. Care sunt elementele c4eie pentru reusita planului de afaceriN Iata cateva elemente care garanteaza reusita a&ordarii strategice' $ identificati pro&lema 1 pro&lemele care tre&uie rezolvata 1 rezolvateH $ petreceti ;)+ din timp cu inventarul, e#plicati situatia la momentul respectivH $ reiterati metoda pentru a va asigura ca nu ati uitat nimicH $ prezentati tertilor rezumate clare si comunica&ileH $ nu pierdeti din vedere viziuneaH $ inc4eiati identificand elementele ce au o importanta crucialaH

$ implementati strategia, prioritizand planul de actiune. "u e#ista modele standard pentru ela&orarea unui plan de afaceri, dar acesta tre&uie sa fie un instrument de lucru simplu, clar si pragmatic. Anumite aspecte este insa &ine sa fie atinse in ela&orarea oricarui plan de afaceri. Prin a&ordarea acestora, firma dumneavoastra demonstreaza ca are o perceptie glo&ala asupra afacerii si ca intelege toate aspectele ei. In realizarea sa, tre&uie sa porniti de unde va aflati acum si sa sta&iliti unde doriti sa ajungeti peste o anumita perioada de timp. In consecinta, intocmirea unui plan de afaceri se realizeaza in doua etape' (. Culegerea informatiilor 2 va recomandam sa incercati sa aflati cat mai multe date despre' $ afacerea respectiva 2 sa determinati e#act ce doriti sa facetiH $ piata 2 sa identificati clientii carora va veti adresa, ce doresc ei, cu cine veti concuraH $ finante 2 sa aflati daca puteti satisface cerintele clientilor potentiali si puteti o&tine profit. . Organizarea informatiilor 2 este foarte important si modul in care prezentati partenerilor de discutii ceea ce stiti, pentru a$i convinge. Planul de afaceri tre&uie sa fie cuprinzator si concis. Incercati sa adoptati un lim&aj clar, simplu. Organizati$va ideile in capitole distincte, care sa se refere la aspecte specifice. Inserati detaliile te4nice si alte materiale ajutatoare in ane#e, astfel incat, te#tul principal sa fie usor de urmarit. Planul de afaceri poate fi simplu sau comple#. Cel mai important lucru este ca acesta sa fie adaptat necesitatilor pentru care a fost ela&orat. 0e asemenea, daca va veti folosi planul de afaceri ca sa o&tineti un imprumut de la &anca veti insera date de prezentare a firmei si ec4ipei de conducere. 0rept urmare, nu e#ista un mod unic de realizare a unui plan de afaceri. @fatul nostru' Pentru a va concentra atentia asupra celor mai importante aspecte ale afacerii, va recomandam sa procedati astfel' $ incercati sa incadrati planul de afaceri in ( 2 (* pagini K ane#e, pe care sa$l puteti prezenta in mai putin de (* minuteH $ scrieti si o sinteza, care nu tre&uie sa depaseasca 2 - pagini si care sa poata fi prezentata in mai putin de * minuteH $ concentrati apoi esenta afacerii dumneavoastra su& forma o&iectivului principal' cateva fraze, care sa e#prime motivul pentru care doriti sa realizati afacerea respectiva. 0e ce este necesara ela&orarea unui plan de afaceriN Asa cum am mai spus, planul de afaceri reprezinta un program de actiune. Intreprinzatorii tre&uie sa demonstreze prin acest document ca au o viziune a modului in care va evolua afacerea in viitor .de o&icei se utilizeaza previziuni pe -$* ani/, ca pot evalua rational situatia actuala a firmei 2 proiectului si ca si$au facut deja o strategie pentru a atinge o&iectivele asumate. Planul de afaceri tre&uie sa prezinte toate etapele si resursele de care aveti nevoie pentru a realiza o&iectivele intr$o perioada de timp determinata. 0intre cele mai importante argumente care justifica necesitatea intocmirii unui plan de afaceri mentionam' $ redactarea acestui document va permite sa realizati o imagine de ansam&lu asupra intregii afaceri si sa nu va concentrati numai asupra unor aspecte particulare ale acesteia. Acesta tre&uie sa demonstreze ca raportul dintre eforturi si efecte justifica investitiaH $ planul de afaceri realizeaza o evaluare a noii idei de afaceri sau poate anticipa sansele de succes ale afacerii in curs, reprezentand, practic, un studiu de feza&ilitateH $ planul de afaceri se constituie intr$un instrument de proiectare, realizare, conducere si control al afaceriiH $ planul de afaceri furnizeaza sc4eme detaliate ale activitatilor implicate in noua afacere, in vederea o&tinerii acordului de finantare a acesteiaH $ planul de afaceri faciliteaza mentinerea directiilor de actiune sta&ilite, puteti urmari cate din actiunile propuse au fost realizate sau daca o&iectivele intermediare au fost atinse. Planul de afaceri indeplineste trei functii, dupa cum urmeaza' $ constituie un instrument de lucru .al dumneavoastra, ca intreprinzator/, capa&il sa va permita' $ identificarea celor mai eficiente solutiiH $ efectuarea propunerilor de finantare etc.H $ comunicarea propriilor idei' catre angajati, catre creditori sau catre potentialii investitori.

$ reprezinta &aza de conducere a noii afaceriH $ este un =dispozitiv= de evaluare a sc4im&arilor pe care tre&uie sa le efectuati in cadrul societatii. Realizarea unui plan de afaceri necesita atat timp, cat si efort si &ani, dar rezultatul o&tinut evidentiaza, de regula, diferenta dintre succes si esec. In continuare vom trece la un alt aspect foarte important' Aa ce este util un plan de afaceriN %re&uie sa stiti ca nici o &anca nu accepta desc4iderea unei finantari pentru o noua afacere fara prezentarea unui plan de afaceri &ine intocmit. Planul de afaceri va ajuta la promovarea unei societati noi, fie la lansarea unui proiect important in cadrul unei societati deja e#istente. Ca sa intelegem si mai &ine la ce este util, va prezentam si definitia data de specialistii in intocmirea unui plan de afaceri. Planul de afaceri este un document care prezinta pe scurt o&iectivele operationale si financiare ale afacerii si care contine planuri si &ugete detaliate din care reiese modul in care vor fi atinse o&iectivele. Modul in care este realizat planul de afaceri tinde sa se standardizeze. 7#ista cateva sectiuni care nu tre&uie sa lipseasca dintr$un astfel de document' (. Prezentarea domeniului in care activeaza firma este o alta sectiune care tre&uie sa fie prezenta in fiecare plan de afaceri. . Analiza pietei 2 din aceasta sectiune tre&uie sa reiasa si locul pe care$l ocupa firma dumneavoastra pe piata si care sunt principalele sale avantaje competitive, dar si amenintarile cu care se confrunta. -. Planul de marketing 2 este o alta sectiune o&ligatorie. Acesta tre&uie sa prezinte principalele actiuni pe care firma le va intreprinde, de o&icei pe termen de un an, pentru a promova produsele 1 serviciile oferite' de la campanii pu&licitare, organizarea de evenimente, campanii de discounturi, etc. :. Managementul este o sectiune in care tre&uie sa va convingeti investitorii 1 creditorii ca aveti oamenii capa&ili sa atinga o&iectivele propuse de firma. In aceasta sectiune veti prezenta managerii firmei sau ai proiectului pentru care aveti nevoie de finantare. 0in CV$urile acestora tre&uie sa reiasa fi# acele a&ilitati care ii recomanda pentru proiect. *. Planul operational este o scurta descriere a afacerii. @unt prezentate activele firmei, mijloacele de productie, forta de munca angajata si, daca este cazul, o scurta descriere a proceselor de productie. !. Planul financiar prezinta nevoile de finantare ale companiei, previziuni pe rezultatele viitoare din care sa reiasa cum va fi recuperata investitia initiala. In aceasta sectiune sunt incluse si declaratiile financiare .&ilant, cont de profit si pierdere/ ale societatii. 0e aceea, un plan de afaceri &ine redactat tre&uie sa contina' $ analiza detaliata a societatii, a produsului si 1 sau a serviciului nou$creatH $ piata estimata, politicile de marketing urmarite .referitoare la pret, promovare, distri&utie/H $ metodele de productie utilizateH $ aspectele financiare ale viitoarei afaceri .incluzand venitul estimat, investitiile necesare si recuperarea acestora, profitul urmarit etc./. ?n plan de afaceri &un tre&uie sa raspunda unor intre&ari fundamentale cum sunt' $ 7ste complet pac4etul care prezinta noua afacereN $ Va fi atractiva afacerea propusa pentru potentialii posesori de capital de riscN $ Ce sanse de succes are afacerea propusaN $ Ce avantaje competitive prezinta, pe termen lung, pentru intreprinzatori afacerea propusaN 0ar pentru investitoriN 0ar pentru salariatii intreprinderiiN $ Au piata de desfacere asigurata produsele si 1 sau serviciile create prin noua afacereN $ Pot fi recuperate, in timp relativ scurt .cand, cum si in ce conditii/, fondurile financiare investite in noua societate 1 noul produs 1 noul serviciuN $ Poate fi condusa eficient afacerea viitoare a societatii nou create .sau a celei deja e#istente/N Cel mai adesea, planul dumneavoastra financiar tine de un plan de afaceri, pe care doriti sa$l intocmiti din diverse motive. In alte cazuri, acest plan financiar ca element al unui plan de afaceri serveste, e#clusiv, pentru scopurile interne ale firmei. Pentru a va atinge scopurile, verificati urmatoarele intre&ari, inainte sa va puneti pe trea&a' Ce informatii tre&uie sa furnizeze, planul meu financiarN Raspunsul la aceasta intre&are tre&uie sa fie fundamentat pe' $ calcularea renta&ilitatii 2 derularea costurilor si a rezultatelorH $ calcularea lic4iditatilor 2 cas4floI$urile. Cat de detaliat vreau sa intocmesc planulN

$ referitor la intreaga firma sau e#plicat pana la fiecare element structuralN $ reprezentarea viitorului pe termen lung sau scurtN $ la modul general sau detaliat pana la fiecare zi in parteN $ document independent sau parte a unei reprezentari totale .plan de afaceri/N $ reprezentare completa cu toate cifrele sau numai esenta acestoraN Pentru cine sunt destinate datele si concluziileN $ pentru mine insumi ca intreprinzatorN $ pentru organele de conducere si cola&oratorii firmei meleN $ pentru &anca si alti parteneri de finantareN $ pentru cei care ofera participariN $ pentru clientiN $ pentru partenerii de afaceri, in sensul cel mai largN $ pentru pu&licN Ce forma tre&uie sa ai&a ela&orarea meaN $ fara forma, pentru uzul personal sau in cerc restrans in cadrul firmeiN $ su& forma de ta&el cu date concrete si cu e#plicatiiN $ su& forma de ta&el e#ecuta&il si convingator pentru terti si fara e#plicatii ver&aleN @faturi practice' In planul financiar renuntati la e#plicatiile amanuntite daca prezentati rezultatele intr$un document mai comple#, cum ar fi un plan de afaceri. 0aca tre&uie sa evidentiati provenienta datelor sau e#actitatea efectiva a acestora, atasati$va ta&elele, respectiv rezumatul acestora, si in ane#a planului de afaceri. Intr$un plan de afaceri este important sa e#iste ta&ele comple#e, pentru ca afirmatiile pe care le faceti pentru e#perti sau alti parteneri de afaceri, sa fie convingatoare si sa poata sustine informatiile prezentate. Acest model plan de afaceri vine in ajutorul tau. 7l contine peste (*) de intre&ari, impartite pe diferite capitole. 0aca o intre&are nu se potriveste tipului de afacere pe care vrei sa$l faci, treci la urmatoarea. Valoarea reala a crearii unui plan de afaceri nu este de fiecare data palpa&ilitatea produsului, adica aceea ca, la final, vei simti produsul in mana. Adevarata valoare este ca necesita un proces de cercetare si gandire despre tipul de afacere pe care vrei sa$l faci, totul decurgand intr$un mod sistematic. In timp ce scri un plan de afaceri, vei studia, vei cerceta, te vei gandi de mai multe ori inainte sa$ti raspunzi la intre&ari, vei analiza orice idee si cat de &una este ea pentru tine. "ecesita timp acum, dar efectele viitoare sunt cat se poate de profita&ile. Aipsa unui plan de afaceri te poate costa grav in viitor si duce c4iar la falimentul afacerii. Acest model de plan de afaceri este un model care poate fi folosit pentru orice tip de afacere. %otusi, tu va tre&ui sa modifici ori de cate ori vor e#ista situatii particulare. Aa sfarsitul acestui model de plan de afaceri am prezentat cateva situatii particulare pentru diferite tipuri de afaceri. Aceasta sectiune contine, de altfel, si informatii care iti vor im&unatati planul de afaceri si il vor face mult mai eficient. 0aca scri acest plan de afaceri cu scopul de a$l prezenta investitorilor sau unei &anci fi foarte atent la stilul de scris, vei fi judecat atat in functie de calitatea planului cat si in functie de ideile tale. In zilele noastre prezenta pe internet este o&ligatorie. 3eneficiile pe care le va avea afacerea ta sunt foarte numeroase, iar indifferent de marimea afacerii tale, un Ie&site care sa te reprezinte este a&solut necesar. %ocmai de accea am scris un g4id despre ce tre&uie sa faci ca Ie&site$ul sa te reprezinte la cel mai inalt nivel. Aici am descris in peste -) de pagini despre cum sa$ti cresti numarul de vizitatori1clienti, cum sa$i faci sa cumpere mai mult si cum sa$i faci sa cumpere produsele mai scumpe. Acest g4id il primesti gratuit odata cu a&onarea dumneavoastra la neIsletterul nostru. @fatul nostru este sa includeti in planul dumneavoastra de afaceri si costurile necesare pentru desc4iderea unui Ie&site. In mod normal, crearea unui plan de afaceri foarte &un necesita saptamani. Majoritatea timpului este petrecut pentru studii si reanalizarea propriilor idei si presupuneri. Aa sfarsit valoarea unui astfel de plan poate fi inestima&ila, deci aloca suficient timp si fa trea&a asa cum tre&uie. "u vei regreta efortul. @i nu in ultimul rand, nu uita sa pastrezi notite despre sursa informatiilor si despre orice date financiare.

Plan de afaceri model

Proprietar:

"ume' Adresa' "r. de %elefon' 5a#' 7$Mail'

I. Cuprinsul planului de afaceri

I. Cuprins II. O descriere generala a afacerii III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational VI. Management si organizare VII. 0eclaratie de venituri personale VIII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare IL. Plan financiar L. Ane#e

II. O descriere generala a afacerii

In ce tip de afacere vrei sa intriN Care este rolul tau in eaN Majoritatea companiilor au o scurta descriere a activitatii lor, a misiunii lor. 0e cele mai multe ori in -) de cuvinte ele pot e#plica de ce e#ista pe piata si care sunt principiile de g4idare pe care le folosesc. Poti incepe facand si tu acest lucru, iar aceasta scurta descriere sa o adaugi in planul tau. 0escrierea de mai sus tre&uie urmata de prezentarea o&iectivelor si pragurilor afacerii. O&iectivul este, putem sa$i spunem si asa, destinatia unde vrei sa ajungi, unde vrei sa ajunga afacerea ta. Pragurile sunt etape pe care le parcurgi pana sa$ti atingi o&iectivul. 0e e#emplu, un o&iectiv poate fi, sa ajungi sa deti o afacere sanatoasa si de succes, care sa fie lider in serviciile oferite clientilor. In acest caz, pragurile pot fi tinte anuale de vanzari si anumiti indicatori care masoara satisfacerea clientilor. Ce este important pentru tine la aceasta afacereN Cui ii sunt adresate produsele taleN . @tai putin timp la aceasta intre&are 2 ii vei acorda un raspuns mai amplu in sectiunea Plan de marketing/. 0escrie segmentul de piata pe care iti vei desfasura activitatea. Acesta are un ritm de crestereN Ce sc4im&ari prevezi ca se vor intampla pe piata, pe o perioada scurta de timp, dar pe o perioada lunga de timpN Ce vei face pentru a profita de eleN Analizeaza competitia si descrie punctele lor tari si competentele lor de &aza. Care sunt factorii care le fac pe aceste firme sa reuseascaN Care crezi ca sunt principalele tale atu$uri in raport cu competitiaN Ai e#perienta in acest domeniu, anumite a&ilitati de adapta&ilitate ridicate, esti destul de puternic sa rezisti acestei aventuriN Pornesti in aceasta afacere' singur, cu alti parteneri, asociat cu o corporatie, etcN 0e ce ai ales aceasta forma N

III. Produse si servicii

0escrie in detaliu produsul sau serviciul pe care vrei sa ajungi sa$l vinzi .detalii te4nice, desene, fotografii, &rosuri de vanzari etc./. Care sunt factorii care iti vor oferi avantaje sau dezavantaje fata de competitieN 7#emplele tre&uie sa contina niveluri de calitate, evidentierea unicitatii sau marcii proprietarului. Care este pretul produsului sau serviciuluiN 7ste gratis, su& forma de leasing sau are un anumit nivel deja sta&ilitN

IV. Plan de Marketing

.nali%a pietei De ce6 "u conteaza cat de &un este produsul sau serviciul oferit, o afacere nu poate reusi fara o strategie de marketing &ine pusa la punct. Aceasta etapa incepe cu o analiza sistematica a pietei. 7ste foarte periculos sa$ti asumi faptul ca deja sti ce se intampla pe piata si care sunt tendintele ei, fara un studiu in preala&il. %u tre&uie sa faci acest studiu ca sa fi sigur ca te afli pe drumul cel &un. ?tilizati procesul de planificare al afacerii drept oportunitate pentru a strange date si raspunsuri la intre&ari. %impul tau va fi &ine folosit. .nali%a pietei Cum6 @unt doua tipuri de analiza a pietei' primara si secundara. Analiza primara inseamna sa$ti construiesti propriile tale date. 0e e#emplu, tu poti contoriza traficul unei anumite locatii, poti nota competitorii, poti lua interviuri si poti face studii de piata pentru a afla nevoile consumatorilor. Analiza secundara inseamna sa folosesti informatii care sunt pu&lice. Acestea pot fi' ziare, reviste, analize ale industriei, rapoarte demografice, rapoarte privind anumite tendinte, grafice si alte analize ale unor institutii specializate, carti etc. Poti gasi acest tip de informatii in li&rarii, online, la registrul comertului si camera de comert, la anumite agentii guvernamentale etc. 5olosind internetul poti gasi mai multe informatii decat poti folosi tu vreodata. Camera de comert si registrul comertului iti pot oferi informatii &une despre zona ta de activitate. Aocul unde se fac tranzactii economice, &ursele, au &aze de date care ofera informatii e#celente despre tendintele pietei. O analiza a pietei facuta de e#perti poate fi foarte costisitoare, si nu este recomandata pentru afacerile mici si medii. @unt foarte multe carti care iti arata cum sa faci singur aceste lucruri. Atunci cand scri planul tau de marketing, fi cat mai e#plicit posi&ilH ofera statistici, numere, si surse. Planul de marketing va fi la un anumit moment, &aza tuturor proiectiilor privind vanzarile. *conomie 0ata despre industria dumneavoastra' D Care este marimea totala a pietei de desfacereN D Ce procentaj vor avea produsele tale din aceasta piataN .7ste importanta numai daca tu crezi ca vei fi un factor major pe piata./ D Cereri actuale pe piata tinta. D %endinte in piata tina 2 tendinte de crestere, tendinte in preferintele de consum, si tendinte in dezvoltarea produselor. D Potentialul de crestere pentru o afacere de marimea ta. D Care sunt o&stacolele cu care va confruntati ca sa intrati pe piata ca o firma nouaN Cateva o&stacole sunt' (. Costuri ridicate de infintare . Costuri ridicate de productie -. Costuri ridicate de marketing :. %e4nologii si utilaje *. Costuri de formare si perfectionare a angajatilor !. Costuri de transport ,. @indicatele ;. Costuri pentru promovarea marcii si acceptarea ei $ Cum vei depasi aceste &ariereN $ Cum iti va influenta afacerea urmatoarele sc4im&ari ce pot apareaN >. @c4im&ari te4nologice (). @c4im&ari legislative ((. @c4im&ari economice ( . @c4im&ari in industrie Produse In sectiunea Produse si servicii ai descris produsele si serviciile pe care ai vrut sa le oferi din punctul tau de vedere. In cele ce urmeaza vei invata sa le descrii din punctul de vedere al consumatorilor.

Caracteristici si 3eneficii 5a o lista cu cele mai importante produse sau servicii. Pentru fiecare produs sau serviciu' D 0escrie cea mai importanta caracteristica. Ce il face specialN D 0escrie &eneficiul. Ce va reprezenta acel produs pentru clientN "oteaza toate diferentele intre caracteristici si &eneficii, si gandestete la ele. 0e e#emplu, o casa care ofera adapost, are un anumit design si dureaza o perioada mare de timp este facuta din anumite materialeH acestea sunt caracteristicile. 3eneficiile includ mandria proprietarului de a o avea, un sentiment de securitatea financiara si siguranta furnizate famililei etc. %u vei construi caracteristici pentru produse ca sa poti vinde &eneficii. Ce servicii oferi dupa ce ai vandut produsulN Cateva e#emple sunt' transportul, garantie, asigurarea de service, suport te4nic, politica de returnare etc. Consumatorii Identifica consumatorii tinta, caracteristicile lor si pozitionarea lor geografica. 0escrierea va depinde de ce vrei tu sa vinzi, de e#emplu va e#ista o diferenta daca vei vrea sa vinzi catre o firma sau direct consumatorilor .persoanelor fizice sau juridice/. 0aca vei vinde consumatorilor un produs si o vei face printr$un punct de distri&utie, gen angro sau puncte de vanzare cu amanuntul, atunci va tre&ui sa analizezi atat consumatorul cat si intermediarii carora le vei vinde produsul. Poti avea mai mult de un singur grup de consumatori. Identifica cel mai important grup. Apoi pentru fiecare grup de consumatori, construieste cea ce se numeste profilul demografic' D Varsta D @e# D Aocatie D "ivelul lor de venit D Clasa sociala si ocupatia D "ivelul de educatie D Altele . specifice ramurii tale economice/ D Altele . specifice ramurii tale economice/ Pentru consumatorii tip firma .persoane juridice/, factorii demografici pot fi' D Ramura economica .sau o parte a ei/ D Aocatia D Marimea firmei D Cerintele de calitate D "ivelul te4nologic al produsului sau serviciului dorit D "ivelul pretului D Altele . specifice ramurii tale economice/ D Altele . specifice ramurii tale economice/ Competia Care sunt produsele si companiile care vor fi concurentele taleN 5a o lista cu cei mai mari competitori' ."ume si adresa/ Aceste companii iti vor face concurenta pe tot ansam&lu vanzarii sau doar in anumite locatii, pe anumite produse, sau doar anumitor tipuri de clientiN @ti care sunt competitorii tai indirectiN .0e e#emplu magazinele de inc4iriat si vandut filme sunt in competitie cu teatrele, cu toate ca sunt afaceri diferite./ Cum se va compara produsul sau serviciul oferit de tine, cu cel al concurenteiN 5oloseste ta&elul de mai jos pentru a$ti compara afacerea ta cu a celor mai importanti doi competitori. In prima coloana sunt trecuti factorii de competivitate. 0in moment ce acestia variaza de la industrie la alta, tu poti sa$ti customizezi propria ta lista de factori.

In a doua coloana, 7u, noteazati cum crezi tu ca vei patrunde in <mintile consumatorilor=. Apoi verifica daca acesti factori reprezinta un atu sau o sla&iciune pentru tine. Incearca sa fi destul de onest cand completezi acest ta&el. 0aca tu crezi ca anumiti factori sunt un dezavantaj pentru tine trece$i. Acest lucru iti va desc4ide oc4ii si in viitor vei sti ce ai de indreptat. %ine minte ca nu poti fi perfect pentru toti oamenii. In realitate, a incerca sa fi perfect duce ca multe afaceri sa dea faliment deoarece incercarea de a fi perfect consuma foarte multe resurse si timp. Acum analizeaza pe fiecare competitor in parte. %rece in cateva randuri care sunt atu$urile si sla&iciunile majore pentru fiecare factor in parte. In ultima coloana, estimeaza importanta fiecarui factor pentru clienti. ( E crucialH * E nu asa important. %a&elul (' Analiza competivitatii

Acum, scrie un scurt paragraf care sa cuprinda avantajele si dezavantajele competitiei. 7ise Acum dupa ce ai analizat sistematic industria ta, produsele tale, consumatorii tai tinta, si competitia, iti poti face o imagine cu afacerea ta si locul ei in <lume=.

Intr$un scurt paragraf, defineste nisele, partile unice din piata. 0e e#emplu site$ul III.pafaceri.ro se adreseaza tuturor celor interesati de afaceri. 7l ofera planuri de afaceri, idei de afaceri, informatii despre francize etc. Pentru acest site categoria idei de afaceri reprezinta o nisa. Strategie Contureaza o strategie consistenta despre cum sa ataci mai &ine aceste nise. 0aca esti primul pe toate nisele componente ale afacerii tale vei fi primul si in afacere. Promo"are Cum vor auzi consumatorii de produsele taleN Ai identificat cele mai atractive mijloace ca si cost pentru promovarea produselor taleN Ce imagine proprie vrei sa promoveziN Cum vrei sa te vada consumatoriiN Ai si alte metode de promovare decat pu&licitatea platitaN .cataloage, te &azezi pe promovarea din gura in gura, folosesti anumite retele sociale, participi la e#pozitii etc./ In plus, ce planuri ai pentru imaginea de tip graficN Aceasta include logo, carti de vizita, &rosuri, pliante etc. %i$ai creat un sistem care sa$ti identifice clientii fideli ca sa$i poti contactaN 3ugetul pentru promo"are Cat vei c4eltui pentru a realiza tot ce este mai susN Inainte de a incepeN .aceste cifre vor intra in &ugetul pentru inceputul unei afaceri/ In curs de derulareN Pret 7#plica metodele care le folosesti pentru a sta&ili pretul. Pentru cele mai multe afaceri mici, a avea cel mai mic pret nu este o politica tocmai &una. Consumatorii nu tin de pret asa de mult pe cat credeti. Metoda cea mai &una este ca pretul tau sa fie la acelasi nivel cu media de pret al concurentei, iar produsele sau serviciile oferite de tine sa fie de o calitate mai &una Compara pretul tau cu cel al competitiei. 7ste acesta mai mare, mai mic, la felN 0e ceN Cat de important este pretul pentru consumatorii taiN 0ecizia finala pe care o iau consumatorii se raporteaza la pretN Ce alte servicii oferi clientilor in pretul respectivN Pot cumpara acel produs in rateN -ocatia Pro&a&il nu ti$ai ales inca locatia. Acum este timpul sa te gandesti ce locatie vrei si ce vrei ca aceasta sa contina. Multe afaceri mici pot merge &ine la inceput c4iar daca sunt realizate de acasa. Vei descrie toate nevoile fizice mai amanuntit in capitolul Plan operational. Aici, vei analiza cum va afecta locatia aleasa consumatorii. Aocatia este importanta pentru consumatoriN 0aca da, cumN 0aca consumatorii viziteaza aceasta locatie' 7ste convena&il pentru tineN Ai destule locuri de parcareN Iti ajunge spatiul interiorN @e incadreaza cu imaginea pe care vrei sa o aiN Asta se asteapta consumatorii sa vadaN ?nde sunt localizati competitoriiN 7ste mai &ine sa fii langa ei .cum sunt dealerii de masini sau restaurantele tip fast food/ sau la o anumita distanta. Canale de distri&utie Cum vinzi produsele sau serviciile taleN D Vanzari cu amanuntul D In mod direct .comanda prin mail, Be&, dintr$un anumit catalog/ D Angro D Agenti de vanzari D Aicitatii D Propriile tale magazine

V. Plan operational
7#plica foarte clar operatiunile de zi cu zi ale afacerii, locatia, ec4ipamentul, oamenii, diferitele procese de productie, si mediul inconjurator. Productia Cum si unde sunt produsele sau serviciile tale realizateN

7#plica ce inseamna pentru afacerea ta urmatoarele' D 7c4ipamente de productie si costuri D Controlul calitatii D @erviciul clienti D Controlul invetarului D 0ezvoltarea de produse -ocatia Ce tre&uie sa contina locatia ca sa$ti satisfaca nevoile in afacereN 0escrie propria ta locatie unde iti desfasori afacerea. Cerinte fizice' D @patiul necesar .precizati de cat spatiu a$ti avea nevoie/ D %ipul cladirii D Oona D 7lectricitate si alte utilitati Acces' 7ste important pentru afacerea ta ca locatia sa dispuna de o cale de acces petru aprovizionare sau transportN Ai nevoie de cai de acces foarte rapideN Care este necesarul spatiului de parcareN ConstructiiN Majoritatea firmelor nu i$au in calcul acest lucru, dar daca aveti in plan sa construiti, costurile si detaliile de constructie vor reprezenta o parte insemnata a planului dumneavoastra. Costuri' 7stimati costurile cu locatia, incluzand c4iria, intretinerea, utilitati, asigurare, costurile initiale de remodelare pentru a face spatiul sa indeplineasca conditiile de care aveti nevoie. Aceste numere vor constitui o parte a planului financiar. Care vor fi orele de lucru in aceasta afacereN (ediul juridic 0escrieti urmatoarele' D Aicente pentru desfasurarea activitatii D Permise D Reguli si regulamente privind santatea, spatiul de lucru, sau mediul inconjurator D Regulamente speciale pentru desfasurarea activitatii D @pecificatii despre desfasurarea activitatii intr$o anumita zona sau in acea cladire D Asigurari Personal D "umarul de angajati D Clasificarea lor .calificati, necalificati, profesionisti/ D ?nde si cum vei gasi personalul potrivit pentru tineN D Calitatea personalului e#istent D @tructura de salariu D Metode de instruirea si aprofundare D Impartirea pe sarcini, cine face ceN D Ai un program sta&ilit pentru fiecare cu ce are de facutN 0aca nu alocati timp si scrie unul. D Pentru anumite munci ai nevoie de anumite contracte aditionaleN In"entar D Ce tip de inventar pastrezi' al materialelor, proviziilor, produselor finiteN D Care este valoarea stoculuiN D Care este rata cifrei de afaceri si cum se compara aceasta cu media industriei de pe piataN .pro"i%ionare Identifica factorii c4eie ai aprovizionarii' D "ume si adrese a celor care te aprovizioneaza D %ipul si cantitatea furnizata D Aprovizionarea se face pe creditN D Care este mijlocul de livrareN D "oteazati furnizorii &uni cat si fia&ilitatea produselor luate de la fiecare

7ste nevoie sa ai mai mult de un furnizor pentru un anumit produs critic necesar desfasurarii afacerii taleN %e astepti la intarzieri privind anumite livrariN Cum ti$ar afecta acestea activitateaN Costurile de aprovizionare variazaN 0aca da, cum faci fata acestoraN Politici de credit D Planuiesti sa vinzi pe creditN D 7ste c4iar nevoie sa vinzi pe creditN D 0aca da, ce politici ai in privinta celor care ia credit si care este suma ma#ima pe care o poate luaN D Cum verifici daca acestia fac plata la timpN D Ce termene oferi clientilor cu privire la marimea creditelor si datei scadente de plata a acestuiaN Oferi anumite discount$uri daca platesc cas4N .@fat' Oferiti acest lucru doar daca competitia dumneavoastra ofera asa ceva, sau daca s$a creat un trend cu privire la acest lucru./ D Cunosti costurile necesare mentinerii si e#tinderii unui creditN Cum iti vor afecta aceste costuri pretul produsului sau serviciilor oferiteN .dministrarea sumelor ce tre&uiesc incasate Atunci cand lucrezi cu credite tre&uie sa ai o evidenta a &anilor pe care tre&uie sa$i primesti si de asemenea sa ai sta&ilite o serie de masuri pentru cei care nu ac4ita la timp. Vei avea nevoie de o anumita strategie &ine pusa la punct pentru clientii rau platnici' D Cand ii vei contacta telefonicN D Cand le vei trimite o instintare scrisa ca sunt restanti cu o anumita sumaN D Care este momentul cand ii vei actiona in judecata pentru recuperarea prejudiciuluiN .dministrarea sumelor ce tre&uiesc platite Ai nevoie de asemenea de o evidenta a sumelor care tre&uiesc platite catre cei care se ocupa de aprovizionarea afacerii tale. Acest lucru te ajuta sa$ti poti planifica cui tre&uie sa faci plata si cand. Plata facuta prea devreme poate crea intrarea in anumite incapacitati de plata, plata prea tarzie te poate costa anumite discounturi si iti poate afecta relatia cu furnizorii.

VI. Management si Organizare

Cine va administra afacerea zi de ziN Ce e#perienta are aceasta persoana si ce aduce nou afaceriiN Ce calitati speciale si competitive areN 7#ista un plan de a continua afacerea daca aceasta persoana este pierdutaN 0aca ai mai mult de () angajati, creaza un ta&el organizational in care sa fie trecute o ierar4ie a lor si in dreptul fiecaruia pentru ce este fiecare responsa&il. 0aca intocmesti acest plan pentru o&tinerea unui imprumut sau pentru anumiti investitori este recomandat sa treci in plan angajatii c4eie. Sprijin consultati" Aisteaza urmatoarele unde este cazul' D Consiliul director D Manageri D Avocat D Conta&il D Agent de asigurari D 3anc4er D Mentori si sfatuitori c4eie D Consultanti

VII. Declaratie de venituri personale

Include intr$un ta&el pentru fiecare proprietar sau actionar proprietatile active sau passive, cat si, capitalul net detinut de acestia. Proprietarii vor aproviziona de multe ori din propriile lor rezerve afacerea, iar acest ta&el te va ajuta pentru a vedea ce este dispo&il in anumite situatii. 3anc4erii si investitorii, de cele mai multe ori, vor dori aceste informatii.

VIII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare

Vei avea foarte multe costuri de inceput, c4iar inainte de a desc4ide afacerea. 7ste foarte important sa estimati aceste costuri foarte e#act, ca apoi sa faceti un plan de unde luati suficient capital. Acest lucru este un proces de cercetare, si cu cat eforturile de cercetare sunt mai mari si mai e#acte, cu atat sansele sunt mai mici ca sa omiteti anumiti factori esentiali pentru inceperea si dezvoltarea afacerii. C4iar si cu cele mai &une motode de cercetare, desc4iderea unei afaceri va costa mai mult decat anticipate. @unt doua metode de a face ajustari privind e#tra$costurile. Primul este de a marii cu )+ costul fiecarui lucru in &uget. Pro&lema cu acesta metoda este ca distruge acuratetea planului. A doua metoda este de a introduce o line separata in plan numita c$eltuieli nepre"a%ute. Aceasta este metoda pe care o recomandam. Incercati sa vor&iti cu alte persoane care au inceput afaceri asemanatoare pentru a avea o idee despre marimea c4eltuielilor neprevazute. 0aca nu puteti o&tine informatii e#acte, va recomandam sa treceti c4eltuielile neprevazute cu cel putin )+ din totalul celorlalte c4eltuieli pentru inceput afacerii. 7#plicati in detaliu cercetarea facuta si cum ati ajuns la aceste sume. 0ati sursele, cantitatile, si conditiile eventualelor imprumuturi. 0e asemenea e#plicati in detalii care este suma cu care va contri&ui fiecare investitor, si care este procentajul din afacere detinut de fiecare.

IX. Plan financiar

?n plan financiar consta intr$un plan pe ( luni a previziunilor privind profitul si pierderile, un plan pe patru ani a previziunilor privind profitul si pierderile, un plan al flu#urilor de numerar, o foaie cu &alanta activelor si pasivelor, si un calcul al punctului de renta&ilitate. 8n plan pe +0 luni al pre"i%iunilor pri"ind profitul si pierderile Cei mai multi din proprietarii de afaceri cred ca un plan pe ( luni al previziunilor privind profitul si pierderile reprezinta <centrala= afacerii. Aici puneti totul impreuna in numere si puteti in sfarsit sa o&tineti o idee privind ce anume este necesar pentru a a&tine profit si a avea o afacere de succes. 7ste compus dintr$un plan al vanzarilor unde sunt trecute toate vanzarile luna de luna si un plan al costurilor. 0aca diferenta dintre suma totala o&tinuta din vanzarea produselor sau serviciilor si totalul costurilor pentru producerea acolor &unuri este pozitiva atunci afacerea noastra a o&tinut profit, daca suma este pe minus inseamna ca suntem in pierdere. O&servatie' Intotdeauna pastrati notite cu cercetarile pe care le faceti. Astfel puteti accesa mult mai usor sursele cercetarilor si va puteti intoarce oricand la ideile de &aza si aduce modificari. 8n plan pe patru ani al pre"i%iunilor pri"ind profitul si pierderile ?n plan pe ( luni al previziunilor privind profitul este inima planului financiar. Aceasta sectiune este pentru cei care vor sa mearga mai departe cu calculele si predictiile. @i in acest caz este necesar sa pastrati notite cu cercetarile pe care le faceti. Flu9urile de numerar 0aca previziunile privind profitul reprezinta inima unui plan de afaceri, flu#urile de numerar reprezinta sangele acestuia. Afacerile esueaza deoarece se ajunge la punctul cand nu se mai pot plati facturile. Orice parte a planului dumneavoastra de afacere este importanta, dar niciuna nu se compara nici macar un moment cu cea de a ramane fara &ani. O&iectivul a tot ce s$a discutat pana in acest moment este de a invata sa planificati cat de multi &ani va tre&uie pentru costurile inainte de a incepe o afacere, costurile preliminare, costurile de operare, si rezerve. "u e#ista un truc anume in a face un anumit plan special privind flu#urile de numerar. 5lu#urile de numerar reprezinta doar o aruncatura de privire la contul dumneavoastra. Pentru fiecare detaliu, tre&uie sa stiti e#act cand tre&uie sa primiti anumiti &ani .pentru vanzari/ sau cand tre&uie sa platiti .costuri/. 7ste necesar sa urmariti factorii esentiali pentru afacerea dumneavoastra si care au un impact mare in cadrul flu#urilor de numerar, cum ar fi &anii o&tinuti din vanzari si cei pe care tre&uie sa$i platiti pentru ac4izitii. 0e e#emplu, daca realizati o vanzare in luna unu, cand veti primii &anii pentru aceasta vanzareN Cand veti ac4izitiona cele necesare pentru productie, veti plati in avans, la livrare sau mai tarziuN Cum vor afecata acestea flu#ul de numerarN

0e asemenea tre&uie sa luati in considerare costurile iregulate cum ar fi anumite ta#e trimestriale, intretinere si reparatii neprevazute, toate acestea tre&uiesc trecute in &uget. 0e asemenea deprecierea nu apare in flu#ul de numerar, deoarece nimeni nu o sa va scrie un cec pentru ea. Aveti mare grija la acest factor daca lucrati cu doua tipuri de monezi. Foaia cu &alanta acti"elor si pasi"elor Cand vor&esc de active ma refer la tot ce detine firma, pe cand pasivele sunt reprezentate de datoriile firmei. Cand pasivele sunt e#trase din active, cea ce ramane este valuarea propriu zisa a afacerii detinute. Aceasta foaie este foarte importanta atunci cand se face evaluarea afacerii, ea fiind importanta pentru &anci atunci cand ne va eli&era un credit cat si pentru investitori. Punctul de renta&ilitate O analiza a punctului de renta&ilitate prezice cantitatea de produse sau servicii care tre&uie vanduta, la un anumit pret, pentru a recupera totalul costurilor de investitie. Practic acest punct este zona unde se creeaza o linie ce desparte zona de minus de zona in care se va trece pe profit operational.

X. Anexe
Aceasta parte include detaliile si studiile folosite in alcatuirea planuluiH de e#emplu' D 3rosuri si materiale pu&licitare D @tudii industriale D Planuri si sc4ite D 8arti si fotografii ale locatiei D Magazine sau alte articole D O lista detaliata a ec4ipamentului detinut sau care urmeaza a fi cumparat D Copie dupa contractul de leasing D @crisori de suport din partea viitorilor consumatori D Orice alte materiale necesare pentru a sustine acest plan de afaceri D @tudii de marketing D O lista cu toate activele detinute