Probleme de mediu generate de extinderea ariei unitatilor de cazare in regiunea turistica Bucovina

Cuprins:
I. Introducere

II. III.

Obiectivele studiului Prezentarea problematicii si a ariei de studiu 3.1. Prezentarea ariei de studiu 3.1.1. Potentialul natural si antropic al Bucovinei 3.1.2. Infrastructura de cazare 3.2. Prezentarea problematicii

IV. V. VI.

Metodologie Prezentare rezultate Concluzii Bibliografie

I.Introducere Studiul de caz Probleme de mediu generate de extinderea ariei unitatilor de cazare in regiunea turistica Bucovina are ca scop identificarea problemelor de mediu aparute odata cu dezvoltarea ariei ocupate de unitatile de cazare din Bucovina, dar si cele aparute datorita

dezvoltarii turismului in aceasta zona, si crearea solutii si a unor strategii de combatere a acestor disfunctionalitati. Potentialul turistic al Bucovinei a reprezentat intotdeauna un punct de atractie pentru turistii romani dar si straini, acest lucru ducand la realizarea a numeroase cercetari asupra turismului din aceasta zona. Acestea au ncercat s surprind nu numai importana economic ci i varietatea i unicitatea potenialului turistic. Concluziile studiilor au evideniat faptul c turismul reprezint o surs inepuizabil de venituri n msura n care acest sector este administrat corespunztor. n consecin, n ultimii ani s-au conceput o serie de strategii menite s dezvolte i s mbunteasc serviciile turistice. Dei investiiile au fcut ca nivelul serviciilor s creasc simitor, turismul sucevean a resimit influena unor factori care nu au implicat creterea numrului de turiti: infrastructura slab dezvoltat, nivel de trai sczut, preuri ridicate. III. Prezentarea problematicii si a ariei de studiu

3.1. Prezentarea ariei de studiu

3.1.1. Potentialul natural si antropic al Bucovinei. Pamant al legendelor, Judetul Suceava, cunoscut de turisti sub numele de Bucovina, este un loc unde istoria este prezenta pretutindeni. Bucovina ca destinatie turistica este un adevarat muzeu in aer liber.

Figure 1-Harta turistica Suceava

Pe langa marea atractivitate a peisajului montan, potentialul turistic al regiunii se caracterizeaza prin varietatea, densitatea si valoarea monumentelor de cult si arhitectura, prin rezervatii naturale si zone etnografice deosebite, multe dintre ele, unicat pe plan mondial. In mod deosebit remarcam manastirile pictate Voronet, Sucevita, Moldovita, Putna, Humor, Slatina si Dragomirna; Biserica Bogdana din Radauti, precum si cele din localitatile Arbore, Patrauti, Baia, Probota si Suceava, Cetatea de Scaun din municipiul Suceava, Salina si Bazilica Minor din Cacica; rezervatiile floristice Rachitisul Mare, Lucina si Ponoarele; padurea Valea Putnei, Codrii seculari de la Slatioara, fanetele naturale de la Frumoasa s.a. Aceste lcauri reprezint atracia principal a Bucovinei, dar nu trebuie omise numeroasele activiti artizanale ale zonei: pictarea icoanelor, ncondeierea de ou, meteugul lemnului, olrit, sculptur, esut, mti populare; muzee istorice i etnografice, ceti medievale, case memoriale, cadru natural propice relaxrii, s.a.

Poziia nordic a judeului determin o clim temperat-continental, cu influene vestice (oceanice, n vest), estice de ariditate (n est) i influene scandinavo-baltice (n nord), avnd un caracter mai rcoros i umed. Clima este influenat n mare msur de prezena maselor anticiclonilor atlantic i continental.. Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului, cu o compozitie de 79,4% rasinoase si 20,6% foioase. Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata. Ursul si cerbul carpatin, capriorul, rsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite. Rurile de munte adapostesc specii rare de pesti lostrita, pastravul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a.

3.1.2. Infrastructura de cazare din regiunea turistica Bucovina.

Potentialul turistic ridicat a impus regiunii obligatia de a avea dotari la nivelul cerintelor tursmului modern. Astfel pe traseele turistice si n localitile importante au fost amenajate hoteluri, moteluri, campinguri, hanuri, restaurante, cabane i pensiuni. Comfom datelor Directiei Judetene de Statistica situatia unitatilor de cazare din judetul Suceava pentru anul 2009 se prezinta in urmatorul grafic:

Hoteluri

Tipologia structurilor de cazare din judetul Suceava in anul 2009.

3%

Hoteluri pentru tineret Moteluri Vile turistice Cabane turistice Campinguri Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Popasuri turistice+Bungalouri+Hoteluri apartamente+Hosteluri

23% 42%

15%

3% 3%

7%

3% 1%

Figure 2-Tipologia strusturilor de cazare din jud.Suceava 5

Din totalul capacitatii de cazare turistica in functiune in anul 2009 hotelurile au detinut cea mai mare pondere,de 42% urmate de pensiunile turistice rurale cu 23% si cele urbane cu 15%, in continuare cu 7% vilele turistice, 3% hotelurile pentru tineret, campingurile si cabanele turistice iar 1% motelurile.

3.2. Prezentarea problematicii

Turismul este considerat un domeniu foarte important n dezvoltarea durabil a fiecrei regiuni, investiiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunitii, fiind prognozat astfel o cretere a presiunii exercitate de turism pentru urmtorii ani i existnd o potenial reflectare n evoluia calitii factorilor de mediu. In urma studiului privind problemele de mediu generate de extinderea unitatilor de cazare in aceasta regiune s-a observat o deteriorare a echilibrulului ecologic in ariile protejeate in care se practica turismul prin actiuni cum ar fi camparea i focurile de tabr practicate n afara spaiilor destinate acestor activiti, tierea arborilor, depozitarea gunoaielor Mai intalnim deteriorarea unor ecosisteme prin realizarea unor constructii turistice sau sportive si pentru divertisment in zonele apropiate unor arii protejate si deschiderea de cai de acces la acestea si deteriorarea estetic a peisajului prin executarea de construcii neadecvate i prin dotrile tehnice ale acestora. De asemenea s-au facut defrisari pentru realizarea unor partii de schi si a unor cladiri ce servesc seviciilor auxiliare turismului. n ultimii ani, urmare a fluxului n continu cretere de turiti, n regiunea Bucovina a crescut continuu numrul locurilor de cazare i alimentaie public de pe traseele turistice, ndeosebi n sectorul privat, astfel nct rezult o accentuare a presiunilor asupra mediului ca urmare a desfurrii acestor activiti.

Numarul de turisti

Biodiversitatea Infrastructura de cazare

Defrisari

Estetica peisajului

Deseuri

Fig. 3- Interactiune dintre infrastructura de cazare si celelalte component ale turismului

Studiind schema feed-back-ului de mai sus putem observa problemele de mediu generate de infrastructura de cazare asupra biosistemului din regiunea Bucovina. In primul rand, si poate una dintre cele mai impunatoare probleme este defrisarea cauzata de extinderea ariei unitatilor de cazare.Aceastaa duce la efecte grave asupra solului, erodandu-l. Distrugerea biodiversitatii este cauzata atat de cresterea unitatilor de cazare cat si de cresterea numarului de turisti sositi in regiune cat si de cresterea ariei defrisarilor. Cu cat activitatile turistice sunt mai dezvoltate, turistii distrug, cu voie sau nu, habitatul unor specii de plante sau a al unor animale. O legatura stransa se intalneste intre numarul de turisti si numarul unitatilor de cazare, ambele in cazul in care sunt pozitive ducand la cresterea numarului de deseuri eliberate in natura. Pentru o mai buna observare a problemelor de mediu din judetul Suceava am realizat o analiza SWOT care nu se refera doar la problemele generate de extinderea arie unitatilor de cazare, dar intr-o mare parte afecteaza chiar daca nu direct si turismul din aceasta regiune, deci implicit infrastructura de cazare.

PUNCTE TARI Poluarea scazuta a aerului in judet datorita inchiderii unor agenti poluatori Posibilitatea creerii unor capacitate de productie care sa creeze si sa valorifice produse ecologice. Utilizarea la o scara redusa a pesticidelor si a ingrasamintelor chimice ceea ce favorizeaza practicarea unei agriculture ecologice OPORTUNITATI Desfasurarea diferitelor proiecte pentru imbunatatirea starii mediului Elaborarea i respectarea msurilor cuprinse n Planul Local de Aciune oentru protectia mediului in judetul Suceava,

PUNCTE SLABE Poluarea atmosferica si fonica ridicata datorita aglomeratiei si traficului rutier. Colectarea neselectiva a deseurilor si lipsa sistemelor de colectare a acestora in zonele rurale. Poluarea apelor de suprafara si subterane datorita insuficientei capacitate de epurare a apei reziduale in statiile de epurare. RISCURI Continuarea defrisarilor necontrolate cu efecte asupra eroziunii solului si a poluarii aerului

Depozitarea necontrolata a deseurilor in zonele rurale.

Posibilitatea finantarii de catre Ministerul Mediului a unor proiecte prioritate pentru mediu.

Lipsa hartilor de risc a localitatilor si existenta unor zone predispuse la dezastre naturale( alunecari de teren, inundatii)

IV. Metodologie.
In cadrul acestui proiect am folosit metoda sintezei, metoda analizei (analiza SWOT) si metoda cartografica in realizarea hartii si graficului si metoda feed-back-ului pentru o mai buna evidentiere a relatiilor dintre factorii studiati.

V. Prezentare rezultate; aplicarea metodologiei.

Dezvoltarea sectorului turistic are implicaii asupra mediului, n special asupra habitatelor, asupra facilitilor de transport, asupra terenurilor, asupra resurselor de ap i energie, asupra facilitilor de alimentare cu ap i de epurare a apelor uzate, mai ales n perioadele cu cerere maxim (n sezon). Pentru a realiza o protecie adecvat a mediului ca urmare a dezvoltrii turismului sunt necesare planuri de management integrat, pentru acest sector. Planurile de management integrat trebuie s aib n vedere interaciunea direct dintre turism i mediu i se refer la: Stabilirea unor reguli stricte privind constructiile ilegale si noile constructii; Managementul fluxurilor de intrari si iesiri din zonele turistice Aplicarea strict a standardelor referitoare la zgomot, apa de but, apa de mbiere,

apele uzate, emisiile de noxe n aer; Crearea unor zone tampon n jurul zonelor sensibile; Educaia i pregtirea profesional a personalului implicat n activitile din zonele

turistice. De asemenea pentru rezolvarea problemelor de mediu au fost sau sunt in desfasurare mai multe proiecte cum ar fi : Bucovina Albastra - Proiect pentru educatia si constientizarea populatiei rurale privind prevenirea poluarii apelor [finalizat] Sa ocrotim arborii Bucovinei [finalizat] "PULSATILLA - Conservarea biodiversitatii printr-un management integrat al ariilor naturale protejate "Fnetele seculare Ponoare" si "Fnetele seculare Frumoasa" [ in desfasurare] Numeroase proiecte re reinpadurire a spatiilor forestiere de pe teriroriul Bucovinei;

VI.Concluzii:

Turismul durabil, bazat pe respectul fa de mediu, poate aduce o contribuie important nu numai la prosperitatea industriei turistice, dar i a zonelor nconjurtoare, asigurnd coeziunea social i economic a zonelor periferice. Factorii decizionali n dezvoltarea turismului trebuie s aib n vedere evoluia durabil a acestuia sub aspect ecologic, viabil i rentabil sub aspect economic i echitabil din punct de vedere etic i social pentru comunitatea local. Pentru aceasta este nevoie ca turismul s integreze mediul natural, cultural i uman i s respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaii turistice. Pentru ca potentialul turistic al Bucovinei sa ramana atractiv, institutiile publice si private din aceasta regiune trebuie sa fie mereu in conformitate cu legile pentru conservarea mediului, pentru a nu pierde bogatiile natural si antropice ale zonei.

Bibliografie: - Strategii de dezvoltare a turismului in Bucovina Codruta Petronela Bouaru

Grupul ecologic de colaborare Bucovina: http://www.gecbucovina.ro Agentia pentru Protectia Mediului Suceava : http://apmsv.anpm.ro/ In Bucovina : http://www.inbucovina.ro Directia judeteana de statistica Suceava : http://www.suceava.insse.ro Consiliul judetean Suceava : http://www.cjsuceava.ro Asociatia pentru turism Bucovineana : http://bucovinaturism.ro Eco-Transparenta: http://www.eco-transparenta.ro

10