APTITUDINI SI CAPACITATI SPECIFICE PROFESIUNII DIDACTICE ,, Meseria de profesor este o mare si frumoasa profesiune, care nu seamana cu nici o alta,

o meserie care nu te paraseste seara odata cu hainele de lucru. O meserie aspra si placuta, umila si mandra, exigenta si libera, o meserie in care mediocritatea nu este permisa, unde pregatirea exceptionala este abia satisfacatoare, o meserie care epuizeaza si invioreaza, care te disperseaza si exalta, o meserie in care a stii nu inseamna nimic fara emotie, in care dragostea e sterila fara forta spirituala, o meserie cand apasatoare, cand implacabila, ingrata si plina de farmec I.CATEVA CONSIDERATII ISTORICE ASUPRA EDUCATIEI. FUNCTIILE EDUCATIEI
Nobila si complexa profesiu e !i!ac"ica are ca misiu e formarea u or perso ali"a"i au"o ome i "e#rabile social$ cu capaci"a"i !e #a !ire crea"i%a$ profil moral au"e "ic si o i al"a perso ali"a"e. Co cep"ia socioce "rica aprecia&a e!uca"ia si fe ome ul e!uca"io al$ pri prisma pre#a"irii omului pe "ru exerci"area rolurilor i socie"a"e.I filosofia #reaca !escoperim ori#i ea aces"ei orie "ari.. Platon co si!era e!uca"ia ,, arta de a forma bunele deprinderi sau de a

dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele
Po"ri%i" aces"ei co cep"ii$ oame ii apar"i a"ori u ei cas"e $ "rebuie sa fie e!uca"i por i !u'se !e la ,, esentele ideale ( $ preexis"e "e oricarei experie "e si !iferi"e !e la o cas"a la al"a. Komensky a. $ i lucrarea sa $$ Di!ac"ica ma# a ( co si!era ca la as"ere$ copilul es"e i &es"ra" umai cu $$ semintele stiintei, ale moralitatii si religiozitatii ).Ele !e%i u bu al fiecarui om pri e!uca"ie. Asa!ar$ e!uca"ia era co si!era"a o ac"i%i"a"e !e s"imulare a aces"or $$ semi "e ( si implici"$ !e co !ucere a procesului !e uma i&are ) ,,Omul nu poate deveni om decat daca este

educat.
U mare pe!a#o# e #le& !i secolul *VII$ John Locke $ co si!era ca e!uca"ia "rebuie sa se pre&i "e sub forma u ei rela"ii i "erperso ale !e supra%e#+ere si i "er%e "ie$ care se s"abiles"e i "re $$ percep"or ( , e!uca"or - si copil.Loc.e aprecia fap"ul ca es"e i !ispe sabil ca e!uca"orul sa cu oasca &es"rea a"urala a copilului$ pe "ru ca pe aceas"a ba&a sa i "er%i a cu mo!ali"a"i a!ec%a"e pe "ru a'l mo!ela i co cor!a "a cu pro"o"ipul omului i care se imple"esc "rasa"urile obilimii si bur#+e&iei ) $$ u #e "elme i ac"iu e ( . Cu%a " !e ori#i e la"i a$ educatia, !eri%a !i subs"a "i%ul educatio , care i seam a crestere, hranire, cultivare -. Co "i u"ul aces"ui co cep" a a%u" o e%olu"ie co "ra!ic"orie !e'a lu #ul "impurilor.I &ilele oas"re$ se sul cel mai po"ri%i" a"ribui" fe ome ului e!uca"io al es"e cel actional.

,,Educatia este o activitate sociala complexa care se realizeaza printr-un lant nesfarsit de actiuni exercitate in mod constient, sistematic si organizat, in fiecare moment un
1

subiect- individual sau colectiv- actionand asipra unui obiect- individual sau colectiv- , in vederea transformarii acestuia intr-o personalitate activa si creatoare, corespunzatoare atat conditiilor istorico- sociale prezente si de perspectiva,cat si potentialului sau biopsihic individual. ( Nicola, I )
E!uca"ia es"e u sis"em care fu c"io ea&a ca a"are$ !ar ma ifes"a o se sibili"a"e !eosebi"a la sc+imbarile sociale.Di aceas"a perspec"i%a$ fu c"iile e!uca"iei su " i re&o a "a cu ceri "ele me!iului social.Re&uma ! cele preci&a"e se poa"e aprecia ca e!uca"ia are urma"oarele fu c"ii ) /. Selectarea si transmiterea valorilor de la societate la individ. Pe masura ce socie"a"ea e%oluea&a$ ri"mul !e acumulare es"e "o" mai i "e s$ cau&a pe "ru care selec"area si "ra smi"erea se res"ruc"urea&a co "i uu.I fu c"ie !e par"iculari"a"ile psi+olo#ice ale obiec"ului e!uca"iei$ selec"area si "ra smi"erea se reali&ea&a cu reperursiu i asupra i !i%i!uale$ !e !ori" po&i"i%e. 0. Dezvoltarea constienta a potentialului biopsihic al omului. Ca ac"iu e sociala$ e!uca"ia %i&ea&a omul ca "o" u i"ar$ ca fii "a biopsi+osociala 1 i co seci "a $ ea es"e i "o"!eau a !epe !e "a !e a umi"e par"iculari"a"i biopsi+ice$ urmari ! i acelasi "imp !e&%ol"area lor. 2. Pregatirea omului pentru integrarea in viata sociala. Formarea u ui "ip !e perso ali"a"e solici"a" !e co !i"iile pre&e "e si !e perspec"i%a ale socie"a"ii. II.CULTURI PROFESIONALE 1. onceptul de cultura pro!esionala .

,, A fi educator nu inseamna a exercita o meserie, inseamna a indepluni o misiune, a face un apostolat

I li"era"ura !e speciali"a"e $ cultura pro!esionala poa"e fi !efi i"a !rep" u a samblu specific !e %alori$ cre!i "e co !uca"oare$ repre&e "ari$ i "elesuri$ cai !e #a !ire impar"asi"e !e membrii u ui #rup profesio al$ ca urmare a u ei e!uca"ii comu e$ care !e"ermi a mo!urile i care aces"ia se %or compor"a i exerci"area profesiu ii respec"i%e si care su " "ra smise oilor membrii !rep" corec"e. I reper"oriul !e profesiu i$ profesiu ea !e ca!ru !i!ac"ic si'a cas"i#a" u loc !e fru "e$ mai ales i socie"a"ea co "empora a$ !a" fii ! rolul e!uca"iei i si pe "ru socie"a"e. Carac"eri&a"a !rep" o clasa !e ac"i%i"a"i specifice$ profesiu ea es"e me i"a sa reflec"e ) a. Cu os"i "e "eore"ice i al" speciali&a"e$ !e u i%el ele%a" si o me"o!olo#ie carac"eris"ica !e i s"rume "ali&are i pra"ica 1 !i aceas"a perspec"i%a$ solici"a !u'se i i"ia"i%a si crea"i%i"a"e 1 b. Formare speciali&a"a$ !e i%el u i%ersi"ar$ cu !omi a "a s"ii "ifica$ !ar si cu o compo e "a prac"ica i sem a"a 1 c. Carac"er $$ al"ruis" ( a!ec%a" e%oilor si i "ereselor u or $$ "i "e ( clar i!e "ifica"e , i !i%i&i$ #rupuri$ or#a i&a"ii - 1 !. U s"a"u" social bi e !efi i"' recu os"ere sociala i !ome iul respec"i% 1 e. U sis"em propriu !e %alori$ "ra smis pri formarea speciali&a"a si respec"area co!ului !eo "olo#ic specific 1 f. I "e#rarea prac"icii i profesiu e cu cerce"area si formarea 1

#. I ser"ia sociala pri i "erme!iul asocia"iilor si or#a i&a"iilor profesio ale ' #ara "area s"a"us'ului social1 +. Soli!ari"a"e !e #rup profesio al ' formarea comu a$ a!ere "a la "eorii$ !oc"ri e si me"o!olo#ii comu e. De&%ol"area cul"urii profesio ale au"e "ice es"e !epe !e "a$ i mare masura$ i ca!rul or#a i&a"io al. ,,Diamantul are valoare atunci cand il e"tragi, cand il vinzi, cand il pierzi, cand il gasesti, cand impodobeste o !runte la o sarbatoare.Diamantul purtat zi de zi nu este decat o biata piatra. # $ %ntoine de Saint& '"upery (. Di aces" mo"i%$ profesiu ea !i!ac"ica co fera perspec"i%a u ei perpe"ue "ra sformari a i !i%i!ului$ i rapor" cu ceri "ele social'is"orice si i !i%i!uale 1 o cau"are perma e "a si !escoperirea resurselor care #e erea&a sa"isfac"ia profesio ala.Aceas"a !ori "a !e e%olu"ie profesio ala$ ca si cea !e exerci"are a u ei profesiu i es"e i s"ra sa le#a"ura cu ap"i"u!i ile si compe"e "ele i !i%i!ului. U bu profesio is" "ra sforma o $$ profesiu e( i "r'u apos"ola". De aceea es"e impor"a " ca i ale#erea profesiu ii sa "i em co " !e compa"ibili"a"ea i "re ap"i"u!i ile perso ale si ceri "ele profesiu ii pe care !orim sa o exerci"am. ).%ptitudini pro!esionale.Sisteme de clasi!icare Ap"i"u!i ile co s"i"uie la"ura instrumental- operationala a perso ali"a"ii i !i%i!ului. Ele !esem ea&a acel po"e "ial i s"rume "al'opera"io al care permi"e i !i%i!ului uma sa reali&e&e performa "e superioare me!iei comu e$ i u ul sau mai mul"e !ome ii !e ac"i%i"a"e recu oscu"e social. Abor!area ap"i"u!i ilor sub aspect adaptativ- instrumental reflec"a ceea ce poa"e si3sau ceea ce face u a umi" i !i%i! i ca!rul u ei ac"i%i"a"i$ care es"e masura ca "i"a"i%a si cali"a"i%a a acelei ac"i%i"a"i 4$ cu ce efor" si la ce i%el !e performa "a. Prac"ic$ cu ca" i%elul performa "elor es"e mai i al"$ cu a"a" ap"i"u!i ile su " mai bi e s"ruc"ura"e. I se sul lar#$ aptitudinea repre&i "a o expresie a po"e "ialului a!ap"a"i% #e eral al i !i%i!ului uma $ pe ba&a caruia el reuses"e sa raspu !a solici"arilor ex"er e$ !i%erselor si"ua"ii ale exis"e "ei si sa'si sa"isfaca s"arile !e ecesi"a"e.Ap"i"u!i ile u su " simple procese psi+ice par"iculare, cum ar fi ) percep"ia$ memoria$ #a !irea sau ima#i a"ia -$ ele exprima perso ali"a"ea i !i%i!ului uma ca "o" u i"ar$ sub rapor" i s"rume "al$ performa "ial. Se poate aprecia ca aptitudinile sunt structuri complexe, multidimensionale, in care se integreaza si se articuleaza diverse entitati psihice, motorii si bioconstitutionale, dupa o formula si o schema comuna in acelasi timp mai multor indivizi, dar diferita, totusi, emnificativ de la un om la al"ul. Sc+ema s"ruc"urala a u ei ap"i"u!i i cupri !e ) a. Veriga informationala' cu os"i "e$ i!ei$ i "erpre"ari$ e"c. 1 b. Veriga operatorie' a samblul !e opera"ori si co !i"iile lo#ice care se aplica eleme "elor i forma"io ale pe "ru reali&area mo!elului me al al pro!usului presupus a fi ob"i u" 1 c. Veriga executiva' "o" ceea ce face si a #a5ea&a i !i%i!ul $ca resurse efec"orii 1 !. Veriga dinamogena si de autosustinere ' repre&e "a"a !e mo"i%a"ie si afec"i%i"a"e 1 e. Veriga de reglare- selec"area si orie "area %alorica$ !eri%a"a !i sis"emul a"i"u!i al propriu perso ali"a"ii 1 coor!o area $ op"imi&area si , au"o perfec"io area$ !a"a !e fuc"ia e%alua"i% cri"ica a propriei co s"ii "e si !e 3

%oi "a$ ca supor" i perpe"uarea efor"ului pe "ru !epasirea barierelor$ a !ificul"a"ilor si esecurilor. lasi!icarea aptitudinilor. Da"ori"a complexi"a"ii sis"emului ap"i"u!i al$ respec"i% al sferei !e solici"are si implicare i !i%erse ac"i%i"a"ii$ o clasificare !is"i c"a a ap"i"u!i ilor $ !is"i #e mai mul"e ca"e#orii ) 1.%ptitudini generale ). %ptitudini speciale %ptitudinile generale su " cele solici"a"e si care i "er%i i orice ac"i%i"a"e a omului.Ele formea&a u reper"oriu i s"rume "al'a!ap"a"i% ba&al al fiecarui i !i%i!$ asi#ura ! o rela"io are si a!ap"are op"ima i co !i"iile %aria"e ale me!iului.Ap"i"u!i ile #e erale se impar" i ap"i"u!i i sezo-motorii si intelectuale. Aptitudinile senzo-motorii su " cele care i "er%i i si"ua"iile care ecesi"a !iscrimi area$ i!e "ificarea si efec"uarea u or ac"iu i !irec"e asupra u or obiec"e$ i %e!era sa"isfacerii u or e%oi cure "e.Se po" i clu!e i aceas"a ca"e#orie ) ' caracteristicile analizatorilor , pra#urile se sibili"a"ii$ !i amica se sibili"a"ii$ acui"a"ea$ capaci"a"ea !e a!misie si !e procesare i forma"io ala$ capaci"a"ea !e fixare' pas"rare'caracteristicile structural-dinamice ale sis"emelor mo"orii , for"a$ %i"e&a$ fi e"ea si armo ia miscarilor$ "empoul$ ri"mul$ preci&ia -. Aptitudinile intelectuale su " co s"i"ui"e !i fu c"iile psi+ice care$ simul"a $ su " implica"e i "oa"e formele !e ac"i%i"a"e si$ proprii "u"uror oame ilor.Aces"ea su " ) 'memoria 1 ' ima#i a"ia 1 'i "eli#e "a. %ptitudinile speciale su " acele s"ruc"uri ale perso ali"a"ii !e a"ura i s"rume "ala care asi#ura ob"i erea u or performa "e !easupra me!iei i a umi"e sfere par"iculare !e ac"i%i"a"e profesio ala.Ele au la ba&a premise a"i%e$ ere!i"are$ care "i !a cali"a"il u or subsis"eme i !i%i!uali&a"e ale perso ali"a"ii. Ap"i"u!i ile speciale se clasifica i fu c"ie !e ac"i%i"a"ile i ca!rul carora se ma ifes"a ) ' aptitudini artistice , li"era"ura$ pic"ura$ mu&ica$ "ea"ru$ e"c. ' aptitudini stiintifice , ma"ema"ica$ biolo#ie$ fi&ica$ e"c. - aptitudini sportive , ale"ism$ #im as"ica$ i o" - aptitudini tehnice 'aptitudini manageriale , or#a i&are$ a!mi is"ra"ie$ co !ucere' coma !a Por i ! !e la i!eea u a im recu oscu"a ca fiecare persoa a are a umi"e ap"i"u!i i$ s'a a5u s la u a !i "re cele mai compre+e si%e clasificari a ap"i"u!i ilor uma e.Aceas"a clasificare a fos" reali&a"a !e Fleishman $ /678 - .Di lis"a !e ap"i"u!i i fac par"e ) ' compre+e siu ea limba5ului oral si scris 1 ' exprimarea orala si scrisa 1 ' flue "a i!eilor 1 ' se sibili"aea la probleme 1 4

' ap"i"u!i ea umerica 1 ' capaci"a"ea memoriei 1 ' flexibili"a"ea i clasificare 1 ' orie "area i spa"iu1 ' %i"e&a percep"i%a1 ' coor!o area membrelor ' a"e "ia !is"ribu"i%a 1 ' for"a s"a"ica 1 ' repre&e "area spa"iala1 ' !ex"eri"a"ea ma uala. I ca!rul fiecarei ca"e#orii !e ap"i"u!i i$ se e%i!e "ia&a cele cu u #ra! mai mare !e speciali&are.As"fel se co "urea&a calitatile aptitudinale speciale ) "ale "ul$ %oca"ia si #e iul. *alentul es"e repre&e "a" !e a samblul !ispo&i"iilor fu c"io ale$ ere!i"are si a sis"emelor opera"io ale !oba !i"e$ care mi5locesc performa "e !eosebi"e si reali&ari ori#i ale i ac"i%i"a"e , P.Popescu Ne%ea u$ /697 Tale "ul es"e o "reap"a superioara a u ei ap"i"u!i i$ asocii !u'se cu ori#i ali"a"ea si es"e efec"ul i "erac"iu ii $ i "ermo!elarii u or ap"i"u!i i !iferi"e si e"ero#e e. $$ Orice crea"ie$ pe "ru a se !esa%arsi$ "rebuie mai i "ai sa fie afu !a"a i "impul care %a !e%e i ( , A "oi e !e Sai "' Exuper: +ocatia !esem ea&a $$ c+emarea ( ca"re o a umi"a ac"i%i"a"e sau misiu e sociala pri care subiec"ul $$ sim"e ( ca isi %alorifica propriile ap"i"u!i i$ %alori&a !u'le la maximum. Psi+olo#ul .,adulescu& -otru aprecia&a vocatia pri prisma perso alismului e er#e"ic$ co si!era !'o ca fii ! $$ o si "e&a !e i susiri care obli#a la ma ifes"ari perso ale$ ori#i ale$ crea"oare !e %alori. ( As"fel$ %oca"ia i clu!e or#a i&area ierar+ica a rolurilor sociale pri care se exprima o perso ali"a"e. $$ A !arui cul"ura i seam a a !arui se"e !e cul"ura. Res"ul %i e !e la si e. Asa cum !ra#os"ea cere !ra#os"e si cul"ura cere cul"ura.Cul"ura se afla c+iar i se"ea !e cul"ura ( , A "oi e !e Sai "' Exuper: .eniul !esem ea&a o persoa a cu o excep"io ala !o"are si cali"a"i$ care co !uc la reali&ari !e impor"a "a is"orica .Spre !eosebire !e "ale "$ u !e performa "ele su " i coor!o a"ele %alorice ale epocii$ performa "ele #e iului crea&a o epoca oua$ u ou mo! !e #a !ire$ u s"il ou. Es"e impor"a " !e re"i u" fap"ul ca ) a. U a si aceeasi ap"i"u!i e poa"e fi implica"a i mai mul"e ac"i%i"a"i. As"fel$ u rofesor$ ca si u me!ic "rebuie sa aibe u spiri" !e obser%a"ie !e&%ol"a". b. Ap"i"u!i ile su " i "erco ec"a"e i s"ruc"uri %aria"e.Ceea ce asi#ura succesul i "r'o ac"i%i"a"e u es"e o ap"i"u!i e si #ulara $ ci s"ruc"ura$ combi a"ia !e ap"i"u!i i$ i care aces"ea se compe sea&a si se po"e "ea&a pe "ru a asi#ura performa "a superioara. ,, Un chimist isi poate limita orizontul de cunoastere la stiinta chimiei. Unui profesor de chimie nu-i este permis asa ceva. El nu manuieste retorte sau alambice, ci constiintele copiilor. !. "ubert, #$%& ' Pro!esiunea de educator implica rapor"area si co fru "area co "i ua cu al"ii$ !e aceea a umi"e cali"a"i ap"i"u!i ale su " i !ispe sabile acelora care isi 5

ale# si pres"ea&a aceas"a profesiu e.%ptitudinile pedagogice$ solici"a"e profesorului i ac"iu e$ se ma ifes"a i ac"i%i"a"ea !e e!uca"ie si po" fi e%i!e "ia"e pe ba&a performa "elor reali&a"e. Sis"emele !e clasificare a ap"i"u!i ilor pe!a#o#ice !ifera !e la u au"or la al"ul$ i fu c"ie !e a"ura$ co "i u"ul si la"urile ac"i%i"a"ii pe!a#o#ice.As"fel$ se po" !is"i #e ) / Ap"i"u!i i !i!ac"ice' referi"oare la ac"i%i"a"ea !e i s"ruire 0. Ap"i"u!i i e!uca"i%e' pri%i"oare la ac"i%i"a"ea !e mo!elare a perso ali"a"ii uma e. Fiecare !i aces"e ca"e#orii i clu!e apoi ap"i"u!i i le#a"e !e reali&area u ei sarci i co cre"e ) - aptitudini metodice ( - aptitudini de evaluare ( - aptitudini educative in domeniul educatiei morale, estetice, de mediu, de sanatate, etc. I fu c"ie !e par"iculari"a"ile proceselor psi+ice$ care fac par"e !i co "i u"ul psi+ic al aptitudinilor pedagogice$ se po" me "io a urma"oarele ca"e#orii !e ap"i"u!i i ) a. Ap"i"u!i i ce asi#ura cali"a"ea #a !irii ; capaci"a"ea !e a ali&a si si "e&a$ flexibili"a"ea$ ori#i ali"a"ea 1 b. Ap"i"u!i i ce asi#ura cali"a"ea limba5ului ' capaci"a"ea !e a folosi i mo! a!ec%a" aces" i s"rume " !e comu icare es"e pre&e "a i "oa"e ap"i"u!i ile pe!a#o#ice ) i "eli#ibili"a"ea$ clari"a"ea$ plas"ici"a"ea$ expresi%i"a"ea$ flue "a 1 c. Ap"i"u!i i ce #ara "ea&a cali"a"ea a"e "iei 'co ce "rarea$ i "e si"a"ea$ !is"ribu"i%i"a"ea$ comu"a"i%i"a"ea 1 !. Ap"i"u!i i ce !e"ermi a cali"a"ea memori ei' rapi!i"a"ea memoriei$ "rai icia pas"rarii si prom"i"u!i ea recu oas"erii si repro!ucerii. Ti a ! co " !e structura psihica interna a aptitudinilor pedagogice, se poa"e aprecia si exis"e "a u or ap"i"u!i i pe!a#o#ice speciale$ cum ar fi ) ' %ptitudinea de a cunoaste si intelege psihicul celui supus actiunii educative' capaci"a"ea i "ui"i%a$ pa"ru !erea si sesi&area rapi!a a par"iculari"a"ilor psi+ice i !i%i!uale.Co "ac"ul perma e " cu ele%ii$ compe sa" cu o pre#a"ire co "i ua$ !e&%ol"a si perfec"io ea&a aceas"a ap"i"u!i e 1 ' %ptitudinea empatica' ii ofera profesorului posibili"a"ea !e a pri%i "oa"e i flue "ele pri prisma celor carora li se a!resea&a si !e a pre%e!ea$ u umai e%e "ualele !ificul"a"i$ !ar si posibilile re&ul"a"e 1 ' %ptitudini organizatorice' se ma ifes"a i i "re#a ac"i%i"a"e !esfasura"a !e profesor ) pla ificarea propriei mu ci$ pre#a"irea si !esfasurarea lec"iilor$ i !rumarea ac"i%i"a"ii colec"i%uli !e ele%i 1 ' Spiritul de observatie' capaci"a"ea ce permi"e sesi&area celor mai fi e ua "e si ma ifes"ari ale ac"iu ii e!uca"i%e.Cu a5u"orul ei profesorul poa"e surpri !e si i "ui$$ s"area !e spiri" !i i "e "iile ele%ilor$ !upa expresia fe"ei si a umi"e miscari ( , F.N.<o oboli $ /6=2 - 1 '*actul pedagogic' capaci"a"ea !e a #asi$ la mome "ul opor"u $ forma cea mai a!ec%a"a !e a"i"u!i e si "ra"are a ele%ilor , .onobolin - 1 se poa"e aprecia ca "ac"ul es"e capaci"a"ea profesorului !e a'si me "i e si co soli!a s"arile psi+ice po&i"i%e si !e a le !omi a si i +iba pe cele e#a"i%e$ oferi ! as"fel raspu suri si solu"ii prom"e "u"uror solici"arilor procesului i s"ruc"i%'e!uca"i%. I aria !e procupari pri%i ! !e"ermi area acelor cali"a"i ale profesorului care po" i flue "a si mo!ela perso ali"a"ea ele%ului se i scrie si cerce"area lui 6

Jose! Ste!anovic , /696 -.Au"orul i!e "ifica po&i"io area "ac"ului pe!a#o#ic i procesul !e e!uca"ie.El co clu&io ea&a $i urma cerce"arilor facu"e$ fap"ul ca $$ "ac"ul pe!a#o#ic es"e #ra!ul cali"a"i% al i "erac"iu ii sociale !i "re profesor si ele%. >I aces" ca&$ cri"eriile aces"ei cali"a"i su " ) a.<ra!ul !e a!ec%are a compor"ame "ului profesorului fa"a !e fiecare ele% 1 b. <ra!ul mo"i%a"iei po&i"i%e a re&ul"a"elor la i %a"a"ura si a compor"ame "ului ele%ului 1 c. <ra!ul !e !e&%ol"are a perso ali"a"ii ele%ului 1 !. <ra!ul !e respec"are a par"iculari"a"ilor psi+ice a ele%ului si asi#urarea u ui clima" psi+ic op"im al ac"i%i"a"ii i s"ruc"i%'e!uca"i%e 1 e. Re&ul"a"ele ob"i u"e i a"i #erea obiec"i%elor propuse i ac"i%i"a"ea i s"ruc"i%' e!uca"i%a , Ste!anovic$ /696 ' -aiestria pedagogica' !e&%ol"area ple ara a "u"uror compo e "elor perso ali"a"ii profesorului$ co comi"e " cu i "e#rarea lor i "r'u "o" u i"ar.?aies"ria pe!a#o#ica u se co fu !a cu "e+ ica !i!ac"ica.U profesor care pose!a maies"rie pe!a#o#ica es"e mai mul" !eca" u profesio is"$ es"e u ar"is" i meseria sa . ,,...nici o profesiune nu cere posesorului ei atata competenta, daruire si umanism ca cea de educator pentru ca in nici una nu se lucreaza cu un material mai pretios, mai complicat si mai sensibil decat este omul in devenire...ancorat in prezent, intrezarind viitorul si sondand dimensiunile posibile ale personalitatii, educatorul instruieste, educa, indeamna, diri)eaza, cultiva si organizeaza, corecteaza, perfectioneaza si evalueaza neincetat procesul formarii si desavarsirii calitatilor necesare omului de maine Un alt sistem de clasificare a aptitudinilor pedagogice, realizat de Nicolae Mitrofan #$** ' evidentiaza urmatoarele componente ale aptitudinilor pedagogice + - competenta stiintifica - competenta psihopedagogica - competenta psihosociala ,ele trei tipuri de competente actioneaza integrat. Competenta stiintifica implica o buna pregatire de specialitate Competenta psihopedagogica este asigurata de ansamblul de capacitati necesare pentru ,, construirea -diferitelor componente ale personalitati elevilor.Ea cuprinde + - capacitatea de a determina gradul de dificultate al materialului de invatare ( - capacitatea de a face materialul de invatare accesibil prin gasirea celor mai adecvate metode si mi)loace ( - capacitatea de a intelege elevul, de a patrunde in lumea sa interioara ( - creativitatea in munca psihopedagogica ( - capacitatea de a crea noi modele de influentare instructiv-educativa, in functie de cerintele fiecarei situatii educationale. Componenta psihosociala este reprezentata de ansamblul de capacitati necesare optimizarii relatiilor interumane, cum ar fi + - capacitatea de a adopta un rol diferit ( - capacitatea de a stabili usor si adecvat relatii cu ceilalti ( - capacitatea de a influenta grupul de elevi, ca si pe indivizii izolati ( - capacitatea de a comunica usor si eficient cu elevii ( - capacitatea de a utiliza adecvat puterea si autoritatea ( - capacitatea de a adopta stiluri diferite de conducere

Pantelimon Golu apreciaza, referindu-se la aptitudinea pedagogica, ca aceasta implica mai multe aspecte + eruditie si cunostinte de specialitate (cunoasterea practica a psihologiei individuale a elevilor ( priceperea de a transmite cunostinte, dar si capacitatea de a relationa afectiv cu elevul si cu grupul de elevi ( inteligenta spontana si inspiratie de moment in luarea unei decizii (manuirea constienta a mecanismelor capabile sa optimizeze actul educational. .n domeniul pedagogic se contureaza si alte sisteme de clasificare a aptitudinilor, printre care si cel care tine cont de urmatoarele aspecte +cunostinte, abilitati si trasaturi de personalitate + Nivelul cunostintelor Strict necesare ) #. /etinerea unui nivel de cunostinte pedagogice generale si de psihologie a copilului foarte elaborat 0.,unoasterea la zi si in detaliu a problemelor de didactica moderna. 1.,unostinte bine elaborate aspectele necesare muncii didactice '. 2.,unostinte de management educational. &.,unoasterea normelor deontologice. 3ecesare /.Cu os"i "e !e psi+olo#ie #e erala ecesare i !ome iul !i!ac"ic. 0.Cu os"i "e !e pe!a#o#ie sociala$ ecesare mu cii !i!ac"ice. 2.Cu os"i "e !e pe!a#o#ie !ifere "iala. De&irabile #.,unostinte generale in domeniul defectologiei. 0.,unostinte generale in domeniul psihologiei sociale. Abilitati si trasaturi de personalitate Strict necesare #.4riceperea de a intocmi un proiect anual palanificare calendaristica '. 0.4riceperea si abilitatea de a realiza un proiect de lectie5 activitate educativa. 1.Abilitatea de a intelege si utiliza strategii didactice diferite si eficiente. 2.4riceperea si abilitatea de a alege si utiliza stiluri didactice adecvate situatiei educationale. &.,apacitate de empatie. %.,apacitatea de a respecta normele deontologice. 6.7nesitate, fermitate, flexibilitate comportamentala,demnitate . *./iscernamant si obiectivitate in aprecierea elevilor si a colegilor. $.8act pedagogic. #9./ragoste pentru copii. 3ecesare /.Sim"ul umorului. 0.Abili"a"ea !e a ac"io a ca u ma a#er i rapor" cu ele%ii. 2.Depri !erea !e a a ali&a o si"ua"ie !i mai mul"e u #+iuri !e %e!ere. .n domeniul relatiilor umane sunt evidentiate urmatoarele categorii de aptitudini necesare exercitarii profesiunii didactice+ Cunostinte Strict necesare /.Cu oas"erea specificului s"ruc"urii si fu c"io arii colec"i%ului !e ele%i$ pe %ars"e scolare. 0.Cu oas"erea e"apelor !e co s"i"uire a colec"i%elor scolare.

2.Cu oas"erea rolului ec+ipei e!uca"io ale !i perspec"i%a eficie "ei ac"i%i"a"ii i s"ruc"i%'e!uca"i%e cu ele%ii. 8.Cu oas"erea s"a"u"ului si rolului ca!rului !i!ac"ic$ i #e eral si cu rela"ia cu u i"a"ea scolara. Necesare. #.,unoasterea specificului evolutiei coordonatei sociale in psihologia varstelor. /ezirabile /.Cu oas"erea "e+ icilor !e i %es"i#are sociolo#ice. 0.Cu os"i "e psi+olo#i#e pri%i ! rela"iile i "eruma e. Di perspec"i%a abilitatilor si a trasaturilor de personalitate se po" !is"i #e a umi"e #rupe !e ap"i"u!i i specifice profesiu ii !i!ac"ice ) S"ric" ecesare #.4riceoerea de a exprima ferm si logic o cerinta. 0./eprinderea de a executa promt si corect o cerinta sau soliciare. 14riceperea si abilitatea de a se informa in relatiile cu elvii, familiile acestora, colegii. 2.,apacitatea de a respecta normele sociale impuse de viata scolara. &.,omportamentul empatic. %.Usurinta si expresivitate in comunicarea verbala si nonverbala. 3ecesare #.,apacitatea de autoreglare sociala in raport cu feed-bac:-ul si feedfor;ard-ul. 0.Spirit de colaborare si colegialitate. 1.Exigeta si autoexigenta. 2.<ermitate si flexibilitate. &.Simtul umorului. /ezirabile #.Simtul ridicolului. 0.Sensibilitate estetica. 1..ncredere in oameni. 2.Autoincredere rationala. &.=aleabilitate, dar nu slabiciune. %.,apacitatea de a asculta activ. 3.Competente profesionale ,ompetentele au o sfera de cuprindere mai mare decat a aptitudinilor, ele presupunand si rezultatele activitatii, pe langa cunoastere si capacitatea de a efectua un lucru bine, corect. ,ompetenta didactica implica problematica eficientei predarii si a stabilirii unor criterii de eficienta. Un model de program de formare a profesorilor desfasurat in S.U.A., operationalizeaza competenta didactica in cinci categorii de competente specifice cf.>herghinescu,#$$$' + #. Competenta cognitiva- cuprinzand abilitatile intelectuale si cunostintele asteptate din partea unui profesor ( 0. Competenta afectiva- reprezentata prin atitudinile asteptate din partea profesorului si considerata specifica profesiunii didactice, deoarece este cel mai greu de obtinut ( 1. Competenta exploratorie- vizand nivelul practicii pedagogice si oferind ocazia viitorilor profesori de a-si exercita abilitatile didactice ( 9

2. Competenta legata de performanta - prin care profesorii dovedesc nu numai ca stiu, dar si pot utiliza ceea ce stiu ( 5. Competenta de a produce modificari observabile ale elevilor in urma relatiei pedagogice ,, /aca scopul este o opera de arta, totusi, nu trebuie negli)at artistul in favoarea panzei, a pensulei si a culorii ( , ?a"" @e ec.e O a umi"a categorie de competente su " ceru"e !e profesiu ea !i!ac"ica$ a"u ci ca ! e #a !im la ma a#eme "ul s"resului.I fa"a pro%ocarilor ex"er e$ stresul prelungit$ eco "rola" cau&ea&a problemem !e sa a"a"e$ mai ales i ca&ul persoa elor foar"e ac"i%e.S"resul es"e "o" mai raspa !i" i ra !ul profesorilor$ pu"a ! sa afec"e&e si performa "a profesio ala. Di aces" mo"i%$ es"e impera"i% ecesar sa e !e&%ol"am urma"oarele ca"e#orii !e compe"e "e ) a. ompetente speci!ice , pe "ru a face lucrurile bi e b. ompetente calitativ superioare , pa "ru op"imi&area procesului c.Dezvoltarea unui domeniu competential , pe "ru a face lucruri mai bu e Domenii de competente coroborate cu !unctiile didactice $ -iroiu, %.,1//0( Domenii de competenta ?a a#eme "ul !e proces, pla ificare$ or#a i&are$ co "rol?a a#eme "ul ec+ipei , pla ificarea$ or#a i&area$ mo"i%area$ !e&%ol"area ec+ipeiI !rumare$ co siliere, co "rol si mo"i%are E%aluarea perma e "a a celorlal"i, coor!o are Cu os"i "e !e speciali"a"e ompetente 'orie "are spre eficie "a 'a"i"u!i e proac"i%a ' #a !ire !e!uc"i%a ' pu"ere !e co %i #ere 'i si e ' abili"a"i ora"orice ' #a !ire lo#ica ' recu oas"erea co cep"elor ' spo "a ei"a"e ' pu"ere !e co %i #ere ' pres"a "a ' s"apa ire !e si e ' obiec"i%i"a"e ' a!ap"abili"a"e si re&is"e "a la s"res ' pre#a"ire "eore"ica si prac"ica i !ome iu ' !ori "a !e formare co "i ua ' capaci"a"e !e au"oe%aluare ' pu"ere !e co %i #ere ' a"i"u!i e po&i"i%a$ i cre!ere i ceilal"i ' spiri" !e li!er ' capaci"a"e !e au"oe%aluare

?a a#eme "ul resurselor uma e , or#a i&are$ co "rol$ mo"i%are$ !e&%ol"area ec+ipei -

,,Un bun profesor trebuie sa dovedeasca un nivel de irabil de competente in toate domeniile, pentru a reusi sa transforme un grup de solisti intr-o orchestra. ? .nclusiv Fisa de !valuare a activitatii profesorului evidentiaza categoriile de competente cerute profesiunii didactice.

10

Competente Competenta cognitiva

Competenta proiectiva

Competenta actionala

Competenta relationala Managementul clasei

#tilul didactic

Fisa de !valuare "ndicatori de evaluare -,unoasterea continutului disciplinei - cunoasterea elevilor si a grupului de elevi - Elaborarea planificarilor anuale si semestriale -elaborarea proiectelor de activitate didactica - proiectare evaluarii -pregatirea conditiilor necesare desfasurarii lectiei - folosirea strategiilor motivationale - utilizarea strategiilor de predare- invatare - folosirea strategiilor evaluative -<olosirea strategiilor comunicationale - cunoasterea colectivului de elevi, identificarea problemelor si rezolvarea lormodalitati de realizare a controlului - capacitatea de a lua decizii legate de procesul instructiv-educativ, in scopul reglarii - Stapanirea mi)loacelor de reglare a comportamentului prin intariri pozitive si negative entuziasm,disp onibiliate afectiva,incredere,, echilibru afeciv, consecventa, etc. ' @ =odul in care foloseste controlul si independenta elevilor autoritar, democrat, indiferent '

Nivel de manifestare

11

Ca urmare a or#a i&arii co "i u"urilor e!uca"i%e i abor!area curriculara$apare ecesi"a"ea formarii u or competente didactice$ care "i !e managementul curriculum-ului pentru elevi .Dorel 1ngureanu i!e "ifica mai mul"e ca"e#orii !e competente speci!ice elaborarii curriculum&ului ) ' competente ale grupurilor de profesori sau a fiecarui profesor in parte - ) reco si!erarea obiec"i%elor$ !o&area si or#a i&area u i"a"ilor !e co "i u"$ sesi&area si co si!erarea !ifere "elor i "re e!ucabili$ co ceperea si pro#ramarea sarci ilor$ a!ec%area u or sec%e "e curriculare pa a la i !i%i!uali&are$ e%aluare si reme!iere3 re#lare3 recuperare 3pro#res. ' competente in conceperea si utilizarea manualelor si a altor materiale curriculare ) selec"area si or#a i&area co "i u"urilor #lobale$ sec%e "iali&area co "i u"urilor #lobale$ cuplarea co cep"uala a ma"erialelor pe "ru e!ucabili cu cele pe "ru euca"ori$ %elei"a"i e%alua"i%e i a!mi is"rarea ma"erialelor curriculare. I co "ex"ul crea" !e reformele e!uca"io ale care se !esfasoara a"a" i "ara oas"ra$ ca" si i mul"e al"e "ari$ context al globalizarii si integrarii regionale sau mondiale, au fos" accep"a"e ca"e%a caracteristici dezirabile ale pro!esorilor$ "i a ! co " !e compe"e "ele specifice profesiu ii !i!ac"ice ) /. Profesorii compe"e "i su " !e%o"a"i ele%ilor si i %a"arii reali&a"e !e aces"ia ) ii "ra"ea&a i mo! ec+i"abil$ i "ele# mo!ul i care ele%ii se !e&%ol"a si i %a"a$ su " co s"ie "i !e i flue "a co "ex"ului si a cul"urii asupra compor"ame "ului$ i cura5ea&a me "i erea s"imei !e si e$ respo sabili"a"ea si respec"ul ele%ilor pe "ru !ifere "ele i !i%i!uale$ cul"urale$ reli#ioase$ si rasiale. 0. Profesorii compe"e "i cu osc !iscipli ele pe care le pre!au si mo!ul i care sa pre!ea acele !iscipli e ele%ilor ) cu oa"erea i profu &ime a !iscipli ei$ !e&%ol"a capaci"a"i a ali"ice si cri"ice cu pri%ire la acele cu os"i "e$ i "ele# u !e po" sa apara !ificul"a"i si a!ap"ea&a s"ilul !e pre!are i mo! corespu &a"or$ creeea&a "rasee mul"iple pe "ru parcur#erea "emelor specifice !iscipli ei$ fii ! a!ep"ii i %a"arii ele%ilor pri formularea u or i!ei perso ale. 2. Profesorii compe"e "i su " respo sabili pe "ru ma a#eme "ul si mo i"ori&area mo!ului i care ele%ii i %a"a ) crea&a$ me "i si mo!ifica spa"iul pe "ru a cap"a si sus"i e i "eresul ele%ilor$ u"ili&ea&a eficie " resursele "emporale$ i %i"a al"i a!ul"i sa par"icipe la ac"i%i"a"ile !e pre!are or#a i&a"a$ su " a!ep"ii e#ocierii u or re#uli lier accep"a"e !e i "erac"iu e sociala i "re ele%i$ ele%i'profesori$ s"iu sa mo"i%e&e ele%ii pe "ru a i %a"a$ e%aluea&a obiec"i% pro#resul fiecarui ele%. 8. Profesorii compe"e "i se #a !esc sis"ema"ic la mo!ul i care pre!au si i %a"a !i propria experie "a ) i spira ele%ilor ) curio&i"a"e$ "olera "a$ o es"i"a"e$ respec" fa"a !e !i%ersi"a"e 1 ex"ra# !i cu oas"era !e&%ol"arii uma e subiec"e !e i s"ruire si e!uca"ie$ su " a #a5a"i i i %a"area co "i ua si ii i cura5ea&a pe ele%i sa aiba o perspec"i%a asema a"oare$ apofu !ea&a cu oas"erea$ isi i !reap"a 5u!eca"ile$ a!ap"ea&a pre!area la oile !escoperiri. A. Profesorii compe"e "i su " membrii ai u or comu i"a"i care i %a"a ) co "ribuie la eficaci"a"ea si eficie "a scolii$ cu osc resursele comu i"a"ii care po" fi co "a%"a"e pe "ru a ac"io a i be eficiul ele%ilor$ #asesc mo!ali"a"i !e a lucra colabora"i% si crea"i% cu pari "ii. E!uca"ia si circums"a "ele po" sa fie respo sabile pe "ru ceea ce su "em$ !ar umai NOI su "em si #urii respo sabili pe "ru ceea ce !e%e im.Ami "i"i'%a

12

cei 2 R ) Respec" !e si e$ Respec" pe "ru ceilal"i$ Respo sabili"a"ea pe "ru "oa"e ac"iu ile oas"re B Poate aceste ganduri vor !i de !olos ........ /.Ai e%oie !e prac"ica pe "ru a i %a"a sa ier"i. 0.Cu!eca'"i succesul !upa lucrurile la care a "rebui" sa re u "i ca sa'l a"i #i. 2.Nu 5u!aca oame ii !upa ru!ele lor. 8.Fii !esc+is la sc+imbare$ !ar u re u "a la %alorile "ale. A.Nu lasa o mica !ispu"a sa s"rice o mare prie"e ie. =.Daruies"e oame ilor mai mul" !eca" se as"eap"a si fa'o cu !ra#a i ima. 9.?emorea&a'"i poe&ia prefera"a. 7.Su "em respo sabili pe "ru "o" ceea ce facem$ i !ifere " !e cum e sim"im oi. 6.Ori "u i"i co "role&i a"i"u!i ea$ ori "e co "rolea&a ea pe "i e. /D.Nu ceea ce li se i "ampla oame ilor es"e impor"a "$ ci ceea ce fac ei !upa aceea. III.PROFESIUNEA DIDACTICA' VOCATIE SAU ?ISIUNE 1.% !i pro!esor $$ Cel ce'si !omi a poporul pri a!e%arul cu%i "elor sale$ cu "oa"e #reu"a"ile si amaraciu ile$ %a fi urma" ,...-.Ca si cel care faures"e se "ime "ul mare"iei ( , A "oi e !e Sai " ;Exuper: A fi profesor i seam a u risc asuma".Sa'i i %e"i pe al"ii cum sa i %e"e es"e o opera care implica rab!are$ i cer"i"u!i e$ mul"e ore !e s"u!iu$ emo"ie$ !escura5are$ suras....?ai mul" ca a"a"$ re&ul"a"ul mu cii u ui profesor $ u se poa"e masura ca "i"a"i% si cali"a"i%$ ime!ia".Profesorului u es"e !oar persoa a care propu e co "i u"uri$ !a sarci i$ cere co !ui"e..... El s"imulea&a si i "re"i e curio&i"a"ea copiilor pe "ru lucruri oi$ le mo!elea&a compor"ame "ele sociale$$ le i "ares"e i cre!erea i for"ele proprii$ ii a5u"a sa'si !esa%arseasca i!e "i"a"ea. Di aces"e mo"i%e$ profesorul "rebuie sa aibe cali"a"i si compe"e "e ecesare ce "rarii $ cu preca!ere$ pe as"ep"arile$ "rebui "ele si i "eresele ele%ilor. Ia"a !e ce ,,ene 2ubert ,/6=A- co si!era ca pri cipala cali"a"e a profesorului es"e %oca"ia pe!a#o#ica$ exprima"a pri $$ a te simti chemat, ales pentru aceasta sarcina si apt pentru a o indeplini > Trei eleme "e ii su " carac"eris"ice vocatiei pedagogice ) iubirea pedagogica, credinta in valorile sociale si culturale, constiinta responsabilitatii !ata de copil , fa"a !e pa"rie$$ i "rea#a uma i"a"e -. -.%.3loch,/6=7 - aprecia&a fap"ul ca $$ ar"a pe!a#o#ica$ ce es"e i ai "e !e "oa"e ar"a !e a "e pu e la !ispo&i"ia copiilor$ !e a simpa"i&a cu ei$ !e a le i "ele#e u i%ersul$ !e a le sesi&a i "eresele care ii a ima$ se i "emeia&a i mare masura pe u !ar$ %oca"ia pe!a#o#ica ( ).,olul pro!esorului in scoala si societate I li"era"ura !e speciali"a"e se aprecia&a ca profesiu ea !i!ac"ica u se poa"e res"ra #e !oar la cea !e simpla sursa !e cu os"i "e.Rolul co !uca"or al profesorului i ac"i%i"a"ea !i!ac"ica$ rama e i sa u a !i coor!o a"ele !e ba&a ale misiu ii sale. %nita '. 4ol!olk$ me "io ea&a urma"oarele fu c"ii ale profesiu ii !i!ac"ice ) ' luarea !eci&iilor pri%i"oare la ceea ce se i "ampla i procesul !e i %a"ama "1 ' !ecla sarea si i "re"i erea i "eresului ele%ilor$ curio&i"a"ii si !ori "ei lor pe "ru ac"i%i"a"ea !e i %a"are 1 13

' co !ucerea #rupului !e ele%i 1 ' i !ruma persuasi%ele%ii$ ii sfa"uies"e si obser%a compor"ame "ul aces"ora 1 ' repre&i "a u mo!el po&i"i% !e perso ali"a"e si compor"ame " pe "ru ele%ii sai 1 ' i "ele#e$ reflec"ea&a asupra i "amplarilor !i clasa$ s"u!ia&a fe ome ele psi+ope!a#o#ice cu care se co fru "a. Asuma !u'si o mul"i"u!i e !e roluri$ profesorului "rebuie sa co s"ie "i&e&e ca exerci"area lor !epi !a !e perso ali"a"ea pe care si'o mo!elea&a. I aces" se s$ u rol !eosebi" i exerci"area aces"ei profesiu i il Eau a umi"e compo e "e ale perso ali"a"ii ) cul"ura profesio ala$ cali"a"ile a"u"u!i ale si cele ap"i"u!i ale. 5. ultura pro!esorului es"e re&ul"a"ul e!uca"iei si a pre#a"irii sale ) cul"ura #e erala si filosofica$ cul"ura !e speciali"a"e si cul"ura psi+ope!a#o#ica. Da"ori"a !i%ersi"a"iii sarci ilor !i scoala si socie"a"e$ se impu e ca prima coor!o a"a a pre#a"irii sale u ori&o " cul"ural lar#$ !i !ome ii !iferi"e ale s"ii "ei$ "e+ icii$ cul"urii$ comple"a" !e o ba&a filosofica$ care sa asi#ure %i&iu ea !e a samblu asupra lumii si !e%e irii ei.Compo e "a filosofica !e"ermi a i "ele#erea se sului si !es"i ului omului i u i%ers. 6ormati constiinte libere +,, 3u e de a)uns a le indopa memoria cu sfaturi de buna purtare, care nu au nici o legatura.3oi nu am facut nimic daca aceste sfaturi nu sunt primite de inteligenta lor,daca nu inflacareaza inima lor, daca nu devin regula obisnuita a vointei lor... Atitudinile pedagogice reflecta ,, cel mai adecvat forma primara in care experienta trecuta a individului este concentrata, pastrata si organizata pentru ca el sa se poataincadra intr-o noua situatie 8.=.3e;comb,#$%% ' $in gama atitudinilor mai semnificative pot sa fie mentionate % - umanismul - ,alitatile atitudinale de natura caracterial- morala +obiectivitatea, principialitatea,cinstea, cura)ul, demnitatea, corectitudinea, modestia, fermitatea, rabdarea, optimismul, stapanirea de sine ' - constiinta responsabilitatii si a misiunii sale- &ubert considera ca + ,, A fi constient de aceasta misiune si a te darui total si dezinteresat pentru infaptuirea ei inseamna implicit a fi un adevarat patriot.,onstiinta responsabilitatii si a misiunii nu pot fi concepute in afara adeziunii si atasamentului fata de valorile culturale, nationale si universale, create de-a lungul veacurilor /in perspectiva contributiei la proiectarea si dezvoltarea de curriculum, profesorul are mai multe roluri. &o'le descrie caracteristicile functiei didactice, introducand conceptele de profesionalism restrictiv si profesionalism extins. Profesionalism restrictiv -nivel inalt de competenta la clasa -centrat pe elev, dezvoltarea lui interesat de Profesionalism extins -isi analizeaza activitatea in contextul larg al acolii, al comunitatii, societatii - participa la forme diversificate de perfectionare in afara scolii,profitand de fiecare posibilitate de a se informa si de a schimba experienta -este preocupat de legatura dintre teorie si practica -este consecvent in aderarea la anumite teorii privind managementul 14

-un grad inalt de abilitare in munca cu elevii comunicare cognitiva, sfectiva, relatie sociala ' -evalueaza performantele in functie de propria sa perceptie despre

schimbarea in comportamentul elevilor in achizitiile lor -participa la forme scurte de perfectionare de natura practica.

curriculum-ului

&o'le sugereaza trei posibile cai de actiune a profesorului in schimbarea curriculara % - poate fi independent un inovator in munca sa la clasa ( - poate actiona ca un ,, campion al inovatiei printe colegi ( - poate fi un factor activ al imlementarii unor inovatii produse de altii. /upa #tenhouse( cele trei caracteristici ale profesorului implicat in schimbarea curriculare sunt + - autoevaluarea permanenta ca baza a propriei dezvoltari ( - deprinderea si dorinta de a-si studia propriul comportament didactic ( - preocuparea de a introduce in practica idei noi si de a evalua eficienta. Noile cerinte referitoare la activitatea profesorilor E.>rue, =. >arant 'apartin cu prioritatea domeniului managerial, asa cum sunt evidentiate de tintele prioritare ale programelor de formare + #.Abilitatea de a defini scopuri si de a le realiza in cooperare si parteneriat ( 0. Abilitatea de a munci in echipa ( 1. Abilitatea de a gandi organizational, institutional si in termeni financiari ( 2. Vointa de a-si asuma responsabilitati si initiative ( &. .ncrederea in dezvoltarea profesionala si personala ( %. /isponibilitatea de a impartasi gri)ile si problemele personale ale colegillor si ale educabililor ( 6. ,ompetentele comunicationale, autenticitatea si empatia ( *. Abilitatea de a depasi frustrarile non-productie, rezistenta la schimbare si bloca)ele ( $.deschiderea la pluralism si multicentrism ( #9. capacitatea de a se orienta in domenii socio-culturale diverse ( ##. Abilitatea de a actiona diferentiat, in functie de publicul si situatia concreta. )olul profesorului poate sa fie analizat si din perspectiva relatiei profesor * elev.Avand in vedere valorile societatii contemporane libertate, responsabilitate, toleranta,cooperare 'se impune o noua abordare a relatiei profesor-elev + - asumarea de catre profesor si elevi, a unei responsabilitati morale comune in cadrul relatiei educationale, conducand la anga)area afectiva si efectiva in procesul educational ( - recunoasterea reciproca a ,, dreptului de a fi altfel si valorizarea fiecarei fiinte umane in parte, indiferent de cat si de cum este diferita ( - increderea in posibilitatile fiecarei fiinte umane de a progresa ( - recunoasterea faptului ca toti elevii si profesorii sunt parteneri sociali cu functii complementare, dar cu responsabilitate comuna ( - considerarea scolii ca mediu de constructie culturala ( - renuntarea la principiul ,, caii optime unice si constientizarea faptului ca ma)oritatea problemelor sociale si umane au mai multe solutii echi-finale si echi-valente. 15

- promovarea autenticitatii si sinceritatii- a fi tu insuti este mai important decat a avea dreptate. 7..'!ectul Pygmalion A%a ! la ba&a i!eea po"ri%i" careia i procesul !e i %a"ama " as"ep"arile profesorului pro!uc efec"e asupra compor"ame "elor si performa "elor ele%ilor$ au fos" a ali&a"e o serie !e co cep"e !e psi+olo#ie sociala$ pe "ru a e%i!e "ia !i amicile psi+osociale ce se !e&%ol"a i rela"ia !i "re profesor si ele%. ontinuati a va cultiva B.... ,,4utin importa ce studii preferati, principalul este ca sufletul vostru sa fie alimentat..naintea clasei sa aveti mintea in activitate, daca voiti sa va faceti datoria in timpul clasei. Asocii ! umele lui P:#malio cu s"u!iul as"ep"arilor si efec"elor pro!use$ cerce"a"orii !i !ome iul e!uca"iei au e%i!e "ia" urma"oarele aspec"e ) 'Rose "+al.R si Cacobs L. ,/6=7 -' i "ro!uc o"iu ea !e P:#malio pe "ru a !esem a ca as"ep"arile profesorului po" fi pre!ic"ii care se au"oimpli esc 1 '?er"o ,/687 -' abor!ea&a $$ au"oreali&area profe"iilor ( sau $$ pre!ic"ia crea"oare ( )$$ la i cepu" es"e o percep"ie falsa ce pro%oaca la persoa a i cau&a u compor"ame " ou$ care pa a la urma a5u #e sa %ali!e&e falsa percep"ie i i"iala ( ' i "r'u s"u!iu reali&a" ul"erior$ Rose "+al,/692- si Dafi oiu ,/66= - i !ica 8 ca"e#orii !e fac"ori care me!ia&a co firmarea as"ep"arilor profesorului ) /.Clima"ul' profesorii se compor"a i "r'o ma iera cal!a$ bi e%oi"oare$ apropia"a fa"a !e ele%i$ i "imp ce ceilal"i su " i #e eral reci1 0.Fee!'bac.'ul' profesorul ii lau!a si ii i cura5ea&a mai mul" pe ele%ii fa"a !e care are expec"a "e i al"e$ le ofera fee!'bac.'ri frec%e "e$ i "imp ce fa"a !e ceilal"i se ma ifes"a cri"ic 1 2.I pu"'ul' profesorul explica mai mul" $ i sis"a asupra clarificarii u or probleme mai !ificile a"u ci ca ! es"e %orba !e el%ii fa"a !e care are as"ep"ari mari$ i "imp ce fa"a !e ceilal"i are "e !i "a !e a fi superficial 1 8.Ou"pu"'ul' Ele%ii fa"a !e care profesorul are as"ep"ari i al"e su " solici"a"i mai mul"$ li se ofera oca&ii mai mul"e !e a raspu !e$ i "imp ce ele%ii solici"a"i mai pu"i $ au co "ac"e limi"a"e cu profesorul. De aici re&ul"a si rolul sem ifica"i% al profesorului i mo!elarea par"iciparii ele%ilor si ob"i erea performa "elor. S"u!ierea aces"ui aspec" a ri!ica" mul"e polemici si sem e !e i "rebare.Cerce"ari ul"erioare au i cerca" sa !e"ermi e fac"orii ce po" sa i flue "e&e formarea expec"a "elor si$ implici"$ 5u!eca"a si luarea u ei !eci&ii.Ca%er i si Noi&e" ,/697- su " cei care au i!e "ifica" fac"orii ce po" crea as"ep"ari i al"e sau sca&u"e !i par"ea profesorului ) ' Cu oas"erea performa "elor a "erioare ale ele%ilor 1 ' I forma"iile referi"oare la s"a"u"ul scolar al ele%ilor1 ' si"ua"ia social' eco omica a ele%ilor1 ' ori#i ea e" ica a ele%ilor. I!eea e%i!e "ia"a !e Noi&e" si Ca%er i es"e ca i forma"iile prealabile fa%ori&ea&a elaborarea u or repre&e "ari$ care la ra !ul lor$ %or !e"ermi a expec"a "e$ iar aces"ea !i urma se %or re#asi i a"i"u!i ea fa"a !e ele% si i selec"area i !iciilor !e e%aluare a aces"uia. IV.PORTRETUL PROFESORULUI IDEAL

16

Exis"a umeroase aprecieri referi"oare la cali"a"ile impuse sau !ori"e a reflec"a !ime siu ea profesiu ii !i!ac"ice.Am ales !i li"era"ura !e speciali"a"e mo!elul propus !e Io si ?irela Albulescu a%a ! ca #e eric ) ,, omandamentele pro!esorului ideal # 1. auta sa comunici clar. ). auta sa !ii cat mai placut si sa trezesti mereu curiozitatea. 5. 8ncearca sa&ti asculti cu adevarat elevii. 7. ,especta spiritul obiectivelor disciplinei pe care o predai. 9. %ctualizeaza&ti permanent cunostintele. :. Selecteaza esentialul si e"pune intr&un mod placut. ;. 1tilizeaza motivatia ca parghie !undamentala a !ormarii elevilor. 0. 'valueaza gradual si !i"eaza obiectivele e!icient. /. ,especta regulile deontologiei ro!esionale. /D. %utoevalueaza&te permanent si imbunatateste&ti stilul prin raportarea la elevi.+ ,, 4redarea si invatarea disciplinelor socioumane ?,4olirom,0999,p.6$ ' ).%ptitudini, deprinderi si capacitati ale pro!esorilor& chestionar Pe "ru a e%i!e "ia ap"i"u!i ile$ !epri !erile si cali"a"ile profesorului !i perspec"i%a ele%ilor am utilizat metoda chestionarului pe u esa "io !e 5< ele%i !i ciclul #im a&ial la Scoala $$<ri#ore A "ipa ( !i Tulcea. Ele%ii au fos" impar"i"i i !oua #rupe ) //'/0 a i$ respec"i% /8'/A a i. Ele%ii au a%u" ca sarci a sa i!e "ifice ) ' calitatile pro!esorilor pe care le doresc mani!estate permanent = & calitati ale pro!esorilor mani!estate ocazional = & calitati ale pro!esorilor care nu sunt obligatorii = & sa intocmeasca un *>P al calitatilor dorite $ *op 9 ( = & sa intocmeasca un top al aspectelor legate de comportamentul pro!esorilor care ii dezavanta?eaza pe elevi $ Potop 5 (. ?o!elul c+es"io arului si c+es"io arele comple"a"e !e ele%i su " a exa"e lucrarii pre&e "e. 8nterpretarea rezultatelor 'levii din clasa a +a , /0 a i - co si!era i *opul pre!erintelor lor , Top A urma"oarele ap"i"u!i i si cali"a"i ale profesorilor ) lasamentul in top I I II III III III IV IV IV V V V Ponderea $@ ( 8=$== 8=$== 8D 0=$== 0=$== 0=$== 0D 0D 0D /2$22 /2$22 /2$22 %ptitudini, deprinderi, calitati ale pro!esorului Calmi"a"e si rab!are Dra#os"ea fa"a !e copii To usul po&i"i% Capaci"a"ea !e a lua rapi! !eci&ii corec"e Loiali"a"ea profesio ala Ap"i"u!i i pe "ru calcul Crea"i%i"a"ea A"e "ia la !e"alii Capaci"a"ea !e bu e%alua"or Spiri"ul !e obser%a"ie Cali"a"ea !e li!er Cali"a"ea !e bu sfa"ui"or 17

'levii din clasa a +88 , /8 a i - au formula" urma"oarele aprecieri referi"oare la Topul celor A cali"a"i ale profesorului i!eal )

lasamentul in top I II III IV V

Ponderea $@7/$AD =7$9A A=$0A AD 82$9A

%ptitudini, deprinderi,calitatile personale ale pro!esorului Calmi"a"ea si rab!area Dra#os"ea pe "ru copii Ap"i"u!i i !e a i %a"a pe al"ii To usul po&i"i% S"apa irea !e si e

.nteresant este ca anumite calitati ale profesorilor, care nu intra in acest 8op, au o pondere semnificativa pentru elevi ( - 3,(5-. din elevi apreciaza creativitatea profesorilor ( - /0(,5 A din elevi admira capacitatea profesorilor de a lua deci ii corecte in timp scurt si spiritul de competitie al acestora1 -/2(5-. din elevi apreciaza loialitatea profesorilor( initiativa si calitatea de bun desenator 1 -ceea ce , insa, nu surprinde, tinand cont de varsta elevilor chestionati este aprecierea spiritului de aventura, pe care ar trebui sa si-l asume profesorii in anumite situatii 16,&9 A ' Analiza aspectelor care ii dezavanta)eaza pe elevi, in relatia cu profesorii 4otop 1' evidentiaza urmatoarele rezultate + 4entru elevii din clasa a Va se disting anumite manifestari pe care nu le aproba + 3 evaluarea incorecta din partea unor profesori 1 3 tonul ridicat in mod ne4ustificat 1 3 starea de indispo itie manifestatata de unii profesori in timpul orei. + alte manifestari nefavorabile + trecerea brusca de la un subiect la altul, intarzierea la ore, luarea unor decizii pripite, incorecte, nerespectarea programului scolar- cand elevii sunt tinuti dupa ore, deoarece profesorul nu se incadreaza in timp ' Elevii din clasa a V.. a #2 ani ' considera urmatoarele manifestari ale profesorilor in,, 4otopul insusirilor profesorilor + 3 tonul ridicat( uneori agresivitatea verbala si fi ica 1 3 conversatia la telefon in timpul orei 1 3 incorectitudinea manifestatata la evaluar e (

18

alte manifestari nefavorabile + nerespectarea programului scolar, lipsa de loialitate profesionala- cei care isi fac doar o datorie prin actul de predare, fara sa se implice afectiv si efectiv in educatie, indrumare-, discriminarea elevilor,devierea de la subiectul lectiei in mod repetat,,,cicaleala ?, pierderea calmului '

Bilantul raspunsurilor date de elevii din clasa a 5""a, referitor la aptitudinile si capacitatile profesorilor( pe care le doresc manifestate permanent este reprezentat in tabelul de mai )os. Clasament 3top . .. ... .V V V. V.. V... .D D Aptitudine( capacitate Bun vorbitor public Stapanire de sine Bun sfatuitor Bun evaluator ,almitate si rabdare ,u dragoste pentru copii Aptitudinea de a invata pe altul ,reativitatea Coialitate profesionala 8onus pozitiv .nitiativa Aptitudini pentru calcul 4eseverenta Spirit de observatie ,apacitate de a lua decizii corecte Bun excutant ,alitati de lider Bun desenator Spirit de competitie Spirit de aventura Aptitudini tehnice Simt practic ,apacitate de sinteza Atent la detalii Econom Pondere #99 A $1,6& A $1,6&A $1,6&A *6,&9A *6,&9A *#,0&A *#,0&A 6&A %*,6&A %*,6&A %*,6&A %0,&9A &%,0&A &9A &9A 21,6&A 21,6&A 21,6&A 21,6&A 16,&9A 16,&9A 16,&9A 1#,0&A 1#,0&A

D. D..

Surpinzator este modul in care elevii din clasa a V.. a apreciaza aptitudinile si capacitatile profesorilor , care se pot manifesta ocazional + - 60(,5. - atentia la detalii ( 3 62(5-. - simtul pratic si calitatile de lider ( 19

-56(25.3 spiritul de economie ( - 5-.3 spiritul de observatie, capacitatea de sinteza si spiritul de aventura ( - 73(,5.- calitatea de bun desenator,simtul estetic si spiritul de competitie. Ca varsta adolescentei initiale #2 ani ' copiilor nu le place sa fie controlati indeaproape ( de asemenea, nu apreciaza corect calitatea de lider, considerand ca un lider le ingradeste libertatile.Acest fapt este determinat nu numai de nivelul varstei, cat mai ales de lipsa unei educatii pentru competitie, dezvoltarea personalitatii din perspectiva estetica, practica si nu in ultimul rand cultivarea tehnicilor de invatare activa.,onsider ca si mediul familial este este responsabil de lipsa interesului si a motivatiei pentru valorificarea inteligentelor multiple ale copiilor si orientarea lor in devenirea personala si profesionala. .Cum aptitudinile si capacitatile alese de elevi cu ponderea cea mai mare sunt tocmai cele care nu mai corespund profilul profesional corespun ator cerintelor actuale( ele fiind mai degraba calitati ale profesorului din trecut( se impune o schimbare in abordarea educationala a acestor elevi si a parintilor lor. !levii din clasa a 5a considera urmatoarele ca capacitati si aptitudini ale profesorului trebuie sa se manifeste permanent Clasament3 8op . Aptitudine( capacitate Buna stapanire de sine Coialitatea profesionala ,almitate si rabdare Bun sfatuitor ,alitati de lider Bun vorbitor public ,u dragoste pentru copii Spirit de observatie ,apacitate de a lua decizii corecte Simt practic Aptitudini pentru calcul 8onus pozitiv Atentia la detalii Spiritul de competitie ,reativitatea .nitiativa Bun desenator Aptitudini pentru a invata pe altul Bun executant ,apacitate de sinteza Simtul estetic Aptitudini tehnice 4erseverenta Spiritul de aventura Pondere #99A #99A #99A #99A $1,11A *%,%A *%,%%A *%,%%A *%,%%A *%,%%A *%,%%A *%,%%A *9A *9A 61,11A 61,11A 61,11A 61,11A 61,11A 61,11A %%,%%A %9A &1,11A 29A

.. ...

.V V

V. V.. V... .D

Desi mai mici ca %ars"a$ compara"i% cu cei !i clasa a VII a$ copiii !e /0 a i au i!e "ifica" mai corec" ap"i"u!i ile profesorului i!eal.Aces"i copii su " !i clasa a carei !iri#i "a su " c+iar eu.Ac"i%i"a"ile !esfasura"e impreu a si 20

colaborarea cu pari "ii si colec"i%ul !e profesori si'au pus ampre "a pe mo!ul !e apreciere obiec"i%a si per"i e "a reali"a"ii e!uca"io ale. Di%ersificarea s"ra"e#iilor !e i %a"are$ implicarea c+iar !e la %ars"a fra#e!a i par"e eria"e cu !i%erse i s"i"u"ii la i%el a"io al si local %or co !uce $ cu si#ura "a$ la co "urarea profilului perso ali"a"ii aces"or ele%i 1 !ispusi la colaborare si compe"i"ie$ s"iu sa lucre&e i ec+ipa$ aprecia&a eficaci"a"ea si !oresc performa "a. Ia"a cum califica ele%ii !i clasa a Va capaci"a"ile si ap"i"u!i ile profesorilor$ care se po" ma ifes"a oca&io al ) ' =DF' spiri"ul !e a%e "ura ) ' A2$22F' spiri"ul !e eco omie 1 ' 8=$== F 'ap"i"u!i ile "e+ ice 1 ' Capaci"a"ea !e si "e&a$ sim"ul es"e"ic' 0=$==F De me "io a" fap"ul ca spiri"ul !e a%e "ura es"e rapor"a" la i e!i"ul u or si"ua"ii e!uca"io ale cu care su "$ !e al"fel$ familiari&a"i.Le plac lec"iile si ac"i%i"a"ile !esfasura"e i "r'u ca!ru i e!i"$ u"ili&a ! s"ra"e#ii care sa'i implice efec"i% i ac"ul i %a"arii sau e%aluarii.?ul"e !i lec"iile oas"re su " a!e%ara"e cala"orii sau expe!i"ii$ i care fiecare copil are u rol bi e s"abili" si asuma". Ap"i"u!i ile "e+ ice su " co si!era"e impor"a "e ) ele%ii prefera profesorii care u"ili&ea&a la ore frec%e " calcula"orul si ii i %a"a sa explore&e i "r'u mo! ac"i% si perso ali&a" u i%ersul !iscipli elor scolare. V.IN LOC DE CONCLUGII <a !uri exprima"e !e ca"i%a s"u!e "i ) ,, Un bun profesor trebuie sa aiba calitatile unui + animator, evaluator, moderator, observator,organizator. 4entru aceasta ele trebue sa aiba spirit de + analiza, observatie,initiativa, sinteza, empatie. Si sa fie + comunicativ, conciliant, disponibil, ferm, )ust, motivat, responsabil, tolerant, coerent, competent, informat, deschis, model, riguros, creativ. ? , Ho#!a a Dumi"ras' s"u!e " FEAA$ a ul II ,,Un adevarat cadru didactic, pe langa faptul ca trebuie sa aiba talent de predare si de prezentare a unor probleme , trebuie sa dea dovada de corectitudine ireprosabila prin atitudinea sa , dar in primul rand in relatia cu eevii. .n plus, un profesor trebuie sa fie si un om de cultura care sa transmita elevilor cunostinte si din alte domenii.Un profesor caruia i-au trecut prin mana peste 29 de generatii de elvi, care inca isi iubeste meseria, caruia i-a placut sa imparta si cu ceilalti cunostintele sale, aprecia + sa3i inveti pe copii ca totul este posibil( trebuie doar sa cre i si vei a4unge acolo unde ti3ai propus( chiar daca drumul e plin de spini 1 (( spiniii 9 iti vor deveni aliati daca stii cum sa nu ca i in capcana lor : ?+.onela Eachiteanu- student >eografie,anul ... '

21

22