EUROPA CONTEMPORANA Evolutia istorica a ultimelor doua milenii a transformat continentul european ntr-un mozaic de popoare si limbi diversitate

care adeseori a determinat n istorie conflicte violente care au culminat cu cele doua confla!ratii mondiale din secolul ""# Pe continentul european traiesc popoare numeroase $ francezi polonezi !ermani sau ucrainieni sau !rupuri etnice cu un numar foarte mic de membri ca de pilda laponii din nordul Europei sau sorabii din %ermania# &n ciuda diversitatii lin!vistice politice sau reli!ioase locuitorii Europei unite de azi au n comun valori ca pacea democratia respectul fata de le!e si fata de drepturile omului# 'oua sunt principalele elemente care tin de unitatea europeana( democratia si cultura# UN)UNEA EUROPEANA Marile Puteri si unitatea Europei n preajma Primului Razboi Mondial )nteresele Marilor Puteri intra n coliziune n zone diferite ale lumii( n Europa pentru controlarea unitatii acesteia si pentru dominarea continentului n afara Europei pentru colonii# 'in perspectiva M#*# a +rantei si a Rusiei era de neacceptat ca %ermania sa intre ca mare putere n relatiile internationale, aceasta cu at-t mai mult cu c-t nceputul secolului "" adusese n r-ndul marilor puteri si .UA si /aponia# 'intre tarile aflate n competitie mai ales %ermania avea nevoie de 0e!emonia asupra Europei pentru victoria n cursa pentru statutul de putere mondiala# &nca de la nceputul secolului ")" %ermania aspira la statutul de putere mondiala, conducatorii !ermani ntele!-nd corect corelatia dintre calitatea de putere navala si aceea de putere mondiala# Competitia dintre marile puteri e1plica n esenta cele doua razboaie ale secolului "" pornite si pierdute de %ermania# Mai mult dec-t at-t puterile europene an!renate la aceste razboaie au iesit epuizate, au a2uns puteri de m-na a doua ntr-o Europa n ruine# Aceasta n conditiile ridicarii la statutul de superputere a .UA si a Rusiei devenita UR..# DE LA PIATA COMUNA LA U.E. 3a 4 mai 5467 a fost lansata De laratia ! "uman pe baza careia a fost semnat Tratatul de la Paris 859 aprilie 5465: prin care s-a constituit Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului (CECO). 'eclaratia .c0uman a reprezentat piatra fundamentala a noii constructii europene si a avut la baza ; principii fundamentale( asi!urarea pacii politice si a reconstructiei economice, actiuni comune ale +rantei si %ermaniei care sa conduca spre o reconciliere istorica, asi!urarea cooperarii ntre natiunile europene, conver!enta intereselor popoarelor europene# CECO a fost condusa de o &nalta Autoritate al carei presedinte a devenit /ean Monnet;# 3a <6 martie 546= prin Tratatul de la Roma s-au pus bazele Comunitatii Economice Europene 8CEE: sau Piata Comuna statele fondatoare fiind( +ranta %ermania +ederala )talia *el!ia Olanda 3u1embur!# Ea si propunea( realizarea liberei circulatii a fortei de munca si a capitalurilor, adoptarea unui tarif vamal e1tern comun, nfiintarea unei banci europene pentru investitii, stabilirea unor politici comune n domenii strate!ice precum a!ricultura comertul transporturile concurenta etc# Procesul de consolidare a cooperarii europene s-a amplificat prin nfiintarea Comunitatii Europene pentru Ener#ie Atomi a $EURATOM% n baza unui tratat semnat n aceeasi zi si tot laRoma# &n 54>= cele trei comunitati europene 8CECO CEE si EURATOM: au fuzionat ntr-o sin!ura a!entie( Comunitatea Europeana#6 Urmatorul pas a fost semnarea Actului Europei Unice din 549> care a desc0is calea spre libera circulatie a bunurilor serviciilor capitalului si persoanelor n cadrul Comunitatii# &ncep-nd cu 5 ianuarie

544? orice cetatean al unei tari membre a CE avea dreptul de a se stabili munci cumpara sau vinde marfuri n orice alta tara membra fara un permis special sau alte restrictii## Consolidarea pietei comune prin semnarea Actului Unic European a fost continuata prin semnarea Tratatului de la Maastric0t la = februarie 544< prin care se facea trecerea de la Comunitatea Europeana la Uniunea Europeana 8tratatul a intrat n vi!oare la 5 noiembrie 544?:# El directioneaza pe l-n!a uniunea monetara noile politici comune( cetatenia europeana politica e1terna si de securitate comuna# INTE&RAREA EUROPEANA E1tinderea Europei unite s-a realizat n mai multe valuri# Astfel la 5 ianuarie 54=? celor sase tari 8*el!ia +ranta %ermania +ederala )talia 3u1embur! si Olanda: se alatura Marea *ritanie )rlanda si 'anemarca# 3a 5 ianuarie 5495 %recia devine cel de-al zecelea membru al Comunitatii Europene urmata apoi la 5 ianuarie 549> de .pania si Portu!alia iar n ultimul deceniu al secolului "" de Austria +inlanda si .uedia# Penultimul val de aderare 85 mai <77;: a fost si cel mai spectaculos pe de o parte datorita numarului mare de state acceptate 8zece: iar pe de alta parte datorita prezentei n acest !rup $ alaturi de Malta si Cipru $ a primelor state foste membre ale @blocului comunistA $ Polonia Ce0ia .lovacia .lovenia Un!aria Estonia 3etonia si 3ituania# Prin ultimul val de aderare 85 ianuarie <77=: s-a asi!urat inte!rarea n Europa unita a Rom-niei si *ul!ariei doua state foste comuniste# Inte#rarea Europei Centrale si de E't ( )o o azie i'tori a* si )o pro+o are* Prabusirea comunismului n Europa 85494-5445: a avut asupra Europei si asupra lumii un impact comparabil cu acela produs de victoria bolsevicilor n Revolutia rusa din 545=# Pentru tarile europene foste comuniste s-a desc0is posibilitatea optiunii pentru inte!rarea lor n UE# 'in perspectiva unor personalitati ale UE cuprinderea Europei Centrale si de Est a fost apreciata drept @o ocazie istoricaA si @o provocareA# IN!TITUTIILE UNIUNII EUROPENE Parlamentul European (PE) este singura institutie a Uniunii Europene a carei componenta este stabilita prin ale!eri libere si ale carei sedinte si deliberari sunt publice# Prezinta interesele populatiei statelor membre, este ales o data la 5 ani# Membrii PE sunt alesi prin sistemul reprezentarii proportionale fiind !rupati n functie de partidele politice 8doua mari !rupuri parlamentare( popular $ partidele democratcrestine si conservatoare si cel 'o iali't: si nu dupa nationalitate# Numarul de locuri care revine fiecarui stat este stabilit n functie de populatie# Rolul Parlamentului se evidentiaza n e1aminarea si adoptarea le!islatiei comunitare aprobarea si monitorizarea bu!etului UE e1ercitarea functiei de control asupra altor institutii comunitare aprobarea acordurilor internatioanale ma2ore cum ar fi cele de aderare de noi membri etc# .ediul Parlamentului este la .trasbour!# Consiliul Uniunii Europene se mai numeste si Consiliul de Ministri fiind compus din reprezentanti ai !uvernelor statelor membre si reprezinta interesele acestora# Presedintia Consiliului este detinuta prin rotatie de fiecare stat membru timp de 6 luni# Principalele responsabilitati ale Consiliului UE sunt pe probleme de cooperare inter!uvernamentala n domeniile politicii e1terne de securitate 2ustitie si afaceri interne# Procedura de vot este cea a unanimitatii iar n anumite situatii cea a ma2oritatii calificate# Consiliul European nu are propriu-zis statut de institutie a UE nsa are un rol esential n trasarea prioritatilor si definirea orientarilor politice !enerale ale Uniunii# Este constituit din sefii de stat sau de !uvern ai statelor membre# Comisia Europeana reprezinta interesele UE este or!anul e1ecutiv al acesteia av-nd urmatoarele competente( de control suprave!0ind respectarea Tratatului UE si implementarea le!islatiei comunitare, de initiativa n politici comunitare, de e1ecutie av-nd rolul unui !uvern la nivel comunitar, de reprezentare primind scrisori de acreditare a ambasadorilor tarilor din afara spatiului comunitar si numeste dele!ati 8cu ran! de ambasadori: n statele candidate sau din afara Uniunii#

Cultura rom-nB $ cultura europeanB

&n secolul "" istoria europeana a fost bo!ata n evenimente iar principalele sale coordonate se re!asesc si n evolutia Rom-niei( au avut loc < razboaie mondiale 8545;-5459 54?4-54;6: s-au succedat re!imuri politice diverse 8democrate autoritare comuniste: s-au petrecut mutatii importante n mentalitatea colectiva viata s-a sc0imbat stiinta si te0nica au revolutionat toate domeniile# Rom-nia a parcurs o evolutie semnificativa uneori n @pasA cu Europa alteori n mod diferit &n secolul "" cultura rom-na a cunoscut doua etape importante determinate n mod direct de re!imul politic( o prima etapa plina de realizari si efervescenta care a atins apo!eul n perioada interbelica si o a doua dupa 54;= c-nd odata cu instaurarea socialismului a intervenit @spiritul nouA dupa modelul sovietic# Putem vorbi c0iar si de o a treia etapa $ perioada postdecembrista c-nd asistam la o readucere a culturii rom-ne la acelasi nivel cu cultura europeana# &n Rom-nia instaurarea re!imului comunist a nsemnat si n cultura preluarea modelului sovietic# Reor!anizarea Academiei Rom-ne le!ea nvatam-ntului le!ea cultelor si aplicarea cenzurii au afectat profund dezvoltarea culturii rom-nesti# 'upa 54;= a nceput asa-zisa @revolutie culturalaA 8dupa modelul sovietic:, tot ce era rom-nesc era blamat pentru ca venea n contradictie cu modelul totalitar# &n anii 54;9-546? s-a dezvoltat proletcultismul curent care respin!ea valorile trecutului si sustinea crearea unei culturi proletare# O parte a operelor interbelice sau antebelice au fost interzise iar o serie de mari personalitati culturale si artistice 83ucian *la!a %0# *ratianu P#P#Ne!ulescu: au fost e1cluse din Academia Rom-na# 'upa retra!erea trupelor sovietice din Rom-nia 85469: a urmat o anumita liberalizare produsa ntre anii C>7-C=7 c-nd au fost restabilite le!aturile culturale cu Occidentul s-au realizat opere de anver!ura europeana, n 5497 s-a or!anizat n Rom-nia cel de-al "D-lea con!res international de stiinte istorice# Este perioada n care apar lucrarile lui Nic0ita .tanescu Ana *landiana Marin .orescu#

ROMNIA .I EUROPA N ECO!U! A! ""#!EA

&n secolul "" Rom-nia a fost marcata de cele doua confla!ratii mondiale( cea din 545;-5459 si cea din 54?4-54;6# Odata cu nc0eierea Primului Razboi Mondial se realizeaza unirea Rom-niei ntr-un sin!ur stat unitar# Perioada interbelica este una de prosperitate si democratie dar spre sf-rsitul perioadei Rom-nia si celelalte state mici si mi2locii din Europa Centrala si de .E cad pe r-nd sub dominatia re!imurilor totalitare( n sfera de influenta a Uniunii .ovietice#

ECONOMIE RURA!A $ ECONOMIE UR%ANA N ROMNIA

ECONOMIA ROMNEA CA N PERIOA&A IN'ER%E!ICA

'upa 5459 economia rom-neasca afectata de razboi s-a refacut treptat reusind sa se restabileasca p-na n 54<;#Rom-nia a pasit n secolul "" ca o tara @eminamente a!raraA# !ATUL INTER,ELIC &n 5459 populatia rurala constituia cca# 97E din populatia totala de cca# 59 milioane delocuitori ai Rom-niei# &n 54?7 conform recensam-ntului peste 5; milioane de oameni se ocupau cu e1ploatarea solului n vreme ce doar apro1imativ < < milioane lucrau n industrie adica e1ista un muncitor la sase tarani# Ca si n alte parti ale Europei n satele rom-nesti sectorul predominant de productie l constituia a!ricultura si cresterea animalelor# Avanta2ul Rom-niei fata de alte state concurente era dat de forta de munca ieftina si de conditiile !eo!rafice favorabile practicarii a!riculturii# Rom-nia era numita @!r-narul Europei
ECONOMIA ROMNEA CA N PERIOA&A COMUNI 'A

Ca urmare a ntele!erilor ntre Marile Puteri Aliate 8.UA Marea *ritanie UR..: s-a a2uns la mpartirea sferelor de influenta la sf-rsitul celui de-Al 'oilea Razboi Mondial# &n Polonia Ce0oslovacia Un!aria *ul!aria Rom-nia )u!oslavia Albania estul %ermaniei s-au instalat re!imuri de @democratie popularaA numite apoi socialiste# Pe plan politi( n Rom-nia din 54;9 s-a impus modelul sovietic( partid unic n!ustareap-na la ani0ilare a drepturilor cetatenesti arestarea si urmarirea oponentilor politici crearea unuiputernic aparat represiv cultul personalitatii# Pe plan e(onomi( consecintele au fost evidente( lic0idarea treptata a proprietatii private si impunerea proprietatii de stat trecerea la economia centralizata si planificata# Rom-nia s-a transformat ntro tara industrial-a!rara# Au fost construite numeroase combinate industriale si ma!azine Rom-nia produc-nd tractoare automobile nave avioane instalatii de fora2 n!rasaminte c0imice etc# E(onomia ur)ana# 'upa al 'oilea Razboi Mondial economia urbana a fost marcata de c-teva masuri @recomandateA de Moscova( nationalizarea principalelor mi2loace de productie nceputa prin le!ea din 54;9 si continuata n anii urmatori care a avut drept consecinta distru!erea proprietatii private si !eneralizarea proprietatii de stat introducerea centralismului economic si accentuarea industrializarii# E(onomia rurala# &n perioada postbelica economia rurala a fost marcata de decizia Plenarei Comitetului Central al Partidului Mun(itores( Rom*n din +#5 martie ,-.- care viza transformarea socialista a a!riculturii prin trecerea de facto a acestei ramuri economice sub controlul statului# Pe baza modelului sovietic s-a trecut la lic0idarea proprietatilor individuale si s-au nfiintat /ospodarii Agri(ole Cole(ti0e 8%AC: si /ospodarii Agri(ole de tat 8%A.: care ulterior si-au luat numele de Cooperati0e Agri(ole de Produ(tie 8CAP: respectiv ntreprinderi Agri(ole de tat 8)A.:# Rezistenta taranimii a mbracat forme diverse de la refuzul de a se nscrie n @colectivA la fu!a de acasa si p-na la rascoale 8)lfov )alomita Dlasca '-mbovita *otosani .uceava *i0or Drancea %alati Arad s#a#:# Potrivit datelor oficiale peste 97#777 de tarani au fost arestati ?7#777 dintre ei fiind 2udecati n procese publice#