Sunteți pe pagina 1din 5

NICHEL(Ni)

Nichelul este elementul chimic cu numarul atomic 28 situat in grupa a VIII-a secundara, perioada a 4a iind un metal de tran!itie"Nichelul are sim#olul Ni, iar denumirea sa pro$ine din lim#a greaca Nickel cea ce inseamna %dia$ol&"' ost descoperit in anul ()*( de catre 'le+ Cronstedt" Stare naturala, raspandire in natura Nichelul este un metal rasp,ndit -n di$erse produse chimice .i alia/e constituind circa 0,0081 din scoar2a p3m,ntului" 4e asemenea se gaseste in cantitati mari in nucleul 5amantului, in proportie de (01, aceste resurse iind incaccesi#ile" 6e gasestie si in apele marilor si oceanelor di!ol$ate apro+imati$ 8 miliarde tone" Nichelul se gaseste de asemenea in milerit(com#inatii nichel-sul ), nichelina(nichel-arsenic), gersdar it(nichel-sul -arsenic), pentlandit(sul uri de nichelier78(Ni9e):68;)" 5rincipalele !one in care se gaseste sunt7<usia, 'ustralia, Noua Caledonie, Cu#a, Canada, Indone!ia, ' rica de 6ud, 6='" <usia detine apro+imati$ 401 din cantitatea ni nichel accesi#ila(in 6i#eria), iar Canada(6ud#ur>) detine ?01, constatandu-se ca aceasta pro$ide de la un meteorit care a lo$it 5amantul cu oarte mult timp in urma" 5roductia anuala este de peste *00000 tone pe an, resursele actuale usor accesi#ile a/ungand pentru inca (*0 de ani"

re erat"clopotel"ro

Metode de obtinere 5rincipalul minereu al nichelului este sul ura sa, care de o#icei se g3se.te amestecata cu alte minereuri" 4up3 separare, minereul de nichel se arde in pre!enta o+igenului pentru producerea o+idului de nichel" 'proi o+idul de nichel se reduce la nichel metallic prin incal!ire la apro+imati$ ?*0@C intr-o atmos era de ga! generator(un amestec de hidrogen si dio+id de car#on)" Proprietati fizice Nichelul este un metal de culoare al#-cenusie, malea#il si ductil, cu densitatea de 8:00 AgBm?, a$and punctual de topire (4**@C si punctual de ier#ere 2:(?@C" Este un #un conducator electric si termic" " Proprietati chimice

Con iguratia electronica7 (s2 2s2pC ?s2pCd8 4s2

re erat"clopotel"ro

Este re!istent la ac2iunea su#stan2elor organice .i anorganice, cu e+cep2ia celor care con2in sul , .i pre!int3 o mare re!isten23 la coro!iunea atmos eric3, de acea e utili!at la gal$ani!are" D+idarea Ni (toC) 2Ni(s) E D2(g) F 2NiD(s) Halogenarea Ni Ni(s) E Cl2(g) F NiCl2(s) Ni(s) E Gr2(g) F NiGr2(s) Ni(s) E I2(g) F NiI2(s) <eactia cu aci!ii Ni(s) E H26D4(aH) F Ni2E(aH) E 6D42-(aH) E H2(aH) 4e asemenea se oloseste pentru catali!area unor reactii precum7 hidrogenarea alchenelor7

CH2ICH2 E H2 F CH?JCH? hidrogenarea alchinelor

CHKCH E 2H2 F CH?JCH? CHKCH E H2 F CH2ICH2 hidrogenarea arenelor

CCHC E ?H2 F CCH(2 reducerea compusilor car#onilici

CH?JCHID E H2 F CH?JCH2JDH reducerea nitroderi$atilor

CCH*JND2FCCH*JNH2 E 2H2D

re erat"clopotel"ro

Utilizari ale nichelului

Cea mai importanta utili!are a nichelului este productia alia/elor, indeose#i a otelurilor ino+ida#ile, multe monede iind acute dintr-un alia/ de cupru-nichel(spre e+emplu aproape toate monedele #ritanice sunt con ectionate din alia/e care contin nichel in urmatoarele proportii7 ( lira L *,*1M *0 pence , (0 pence, * pence - 2*1, 20 pence L (C1)" Nichelul pur este olosit drept catali!ator, usurand anumite reactii chimice ara ca el insusi sa su ere $reo trans ormare permanenta" Nichelul pur se aplica , uneori, pe cale electrica, pe ier si alama, pentru a le da un in$elis anticoro!i$" Nichelul este olosit si pentru con ectionarea #ateriilor, #aterii nichel-cadmiu, aceste tipuri de #aterii iind reincarca#ile" 4e asemenea este olosit in sticlarit, acesta dand o culoare $er!uie sticlei" Rolul biologic Damenii pot i e+pusi la nichel prin respirarea aerului, #autul apei, alimentatie sau umatul tig3rilor" Contactul pielii cu solul sau apa contaminate cu nichel poate, de asemenea, s3 conduc3 la e+punerea la nichel" Nn cantit32i mici nichelul este esen2ial, dar c,nd asimilarea este prea mare poate produce a ec2iuni ale s3nat32ii" Hrana contine, -n mod normal, mici cantitati de nichel" Este cunoscut ca ciocolata si grasimile contin cantitati mari de nichel" Ni$elul nichelului asimilat atinge cote -nalte cand oamenii consum3 mari cantitati de legume din soluri poluate" Este cunoscut aptul ca plantele acumulea!3 nichelul iar ca re!ultat asimilarea nichelului din legume este ridicat3" Contin nichel, dar in cantitati inca nepreci!ate, ructe si legume cum ar i7 caisele, carto ii, ceapa, asolea uscata si asolea $erde, graul nedecorticat, morco$ii, ore!ul, rosiile, spanacul, strugurii, $ar!a etc" 5rin intermediul plamanilor umatorii asimilea!a o cantitate mare de nichel" Nichelul poate i gasit si in detergenti" D asimilare a unei cantitati prea mari de nichel are urmatoarele consecinte7 - 6anse mai mari de de!$oltare a cancerului la plamani, cancer na!al, cancer la laringe si cancer la prostata - <au si ameteala dupa e+punerea la ga!e de nichel - Em#olii la plamani - Incapacitati respiratorii - 4e ecte din nastere

re erat"clopotel"ro

- 'stma si #ronsite cronice - <eactii alergice ca de e+emplu mancarimi ale pielii, in principal de la #i/uterii si monede - 4ereglari ale inimii 9umul de nichel este un iritant respirator si poate produce pneumonie" E+punerea la nichel si deri$atii lui poate conduce, la organismele sensi#ile, la de!$oltarea dermatitelor cunoscute ca %mancarimi de nichel&" 5rimul simtom de o#icei este mancarimea, care are loc pana la ) !ile dupa ce eruptiile pielii au loc" 5rima eruptie a pielii este eritematoasa, sau oliculara, si poate i urmata de ulceratii ale pielii" 6ensi#ilitatea la nichel, odata capatata, persista de initi$" Nichelul si alti compusi ai lui au ost listati ca iind cu ade$arat responsa#ili de generarea cancerului" 'gentia International3 de Cercetare a Cancerului (I'<C) a clasi icat compusii nichelului ca apartinand grupei ( (sunt destule do$e!i de cancerigenitate la oameni) si nichelul in grupa 2G (agenti care sunt posi#ili cancerigeni pentru oameni" Cu toate acestea nichelul este un microelement care stimulea!a unctiile icatului si ale pancreasului, iind indicat indeose#i in dia#etul !aharat"

Bibliografie <e$ista 'r#orele lumii, 6tiinta si tehnologie, 'lia/e Oetale ne eroase Internet, http7BBen"PiAipedia"orgBPiAiBNicAel http7BBPPP"Pe#elements"comBPe#elementsBelementsBte+tBNiBAe>"html http7BBPPP"lenntech"comB5eriodic-chart-elementsBNi-en"htm http7BBperiodic"lanl"go$BelementsB28"html http7BBen$ironmentalchemistr>"comB>ogiBperiodicBNi"html

re erat"clopotel"ro

S-ar putea să vă placă și