MrNISTERUL trDUCATEFS $E *ffiRCHTAffiES

Marcela Peneg

t la-5N: \':' rl,\,I ',\ 'tl\ .Jr I i 'r. tri,-

\:-,7
\.

il

\.

mensea FexEtffie sSase a

Etg*a

r,ln r: n

2007

:[ ,: l
j ""9::
],

I
u,.,it"t"u r

Raporturile noastre cu ceilalli oameni

Noi $i ceilalti oameni (actualizare) , Relatiile dinhe oameni in cadrul grupului: de rudenie. de prietenie. de colaborare gi de competitie. de autoritate (conducetorul grupului, supunerea, revolta, invidia, egoismul, admiterea _ respingerea din / de cAtre grup).

Noi gi ceilclti oomeni

octuolizore
insofi intr-o m inunoti
cdldtoria prin acesf manuol.

Solutl Eu s(nt fonut. Impreund cu Moria vi vom

Eu sunt Mario! Md bucur cd vom oveo prilejul sd ne cunoostem Si sd ne imprietenim.

.r'--4F qfi, ,rw o

,

E o

Sfi ne arnintirn!

1. Citili textul. ldentificali personajele:

Cheia
,,Era o zi cu un cer senin gi, pe ferestrete deschise ale clasei, ndvdlea lumina ca o fulguire de aur.

Beie!, zise invdldtorul nostru, sd ie1im gi noi la soare.Am sd vd citesc o poveste care se cheama<Capra cu trei iezi,

se pregdtea Domnu'sd ne citeascd. Ascultam cu ochiiDe jumbtate inchiFi. Dintr-odatd md intorseibucuros ta paginite innegrite giscrijelite cu unghia. Gdsisem cheia care deschide taina

in mine pdtrunse o infiorare caldd ca totdeauna cAnd

citirii.

Mergend fericit spre case cdte ai mei, impreund cu cei doi prieteni, deschideam din cend in cend carlea sd-mi verific descoperirea..,"
(dupe [,4iha I Sadoveanu)
2.

Alegefi personajele despre care este vorba in enunlurile

tb)

date:
Copiii, ca gioamenii mari, fac parte din diferite

grupuri.
Grupu.ile au condu. Si reguli dupa care actioneaz;.

o infiorare caldd. povestitorul. pe cend era gcolar. . Sd iegim Fi noi la soare. ) Toti elevii clasei; b) un mic grup de joacd

a)

invdldtorul;

. in mine pdtrunse

ceiori

(-, ) rntietlari 'dJ .

Membrii grupu.itor se bucurd de drepturi, dar au Siindatoriri.

Despre cete grupuri este vorba in text? Denumitije. . De cine este condus oruput de elevi? . Din care enunt reiese atitudinea Scolarului fald de invdtetorul sdu? . Cali prieteni avea micul icolar? Ce faceau ei impreune? . La cine se referd povestitorul cand spune ,,... mergeam fericit spre casd cdtre ai mei,.," . Enumerali persoane care sunl "ale voastre".

'

Cunoostereo este pasui cel moi importont

9i eu am fost mic...

c6lre inlelegere Si prietenie.

.

_ Su.nteli de acord cu informatia din enunlul de mai sus? Argumeniati. ^

'

Jocuri de cunoogtere Cine sunt eu?

_.^. mJcl.
Prezentafi colegilor cete trej fotografii de cand erafj mai Expljcali continutul fotografiilor.

Crengufo

O crenguld fermecald trece de la un coleg la altul.

Ftecare dintre voi, cand primeste

fermecqtd

crengula, igi exprimd o dorinid. un gand adresat crengutei.

A46no de

cjutor

:;j""*,ll"t*^"]lt "*"",::lllnl11: ::

."""i" i" lnv;qti sd aco1dafi "r "," ;;i;, i;

a
ereviror-

parmd din carron, care va sta ra un ?::?l*'^llgT"ti-o o,aca un erev

me,s;'l";;#;iU;: ;ffiJ1";#; ; ilil*ffil:

v" "u'n"rioi

Wi

r--+ ^.. tlc

lucrdri ; .Y:il"ji"";^.i,:1, realizate d'e voi. erf

speciale. Deruillre

erifir :i,nhe1 ,;i

Desenali zambete, chipuri za mbitoar 'Ardtali prietenie

ceill#;fi;iffiene

veseleesi oferili-le celor care au nevoie de ere.

f ."'

Relotiile dintre oomeni ?n codrul grupului

in
codru I de rudenie grupului se
lobonore

pot stobili
relo{ii:

Relotii de rudenie
Studiu de csz
1. Citili gi comentati cazul: Andrei este elev in clasa a lv-a. Doru, fratele sdu maimic, invald in clasa a ll-a. Pdrinlii muncesc, avand gijd sd nu Ie lipseascd nimic copiilor.

Vocabular
relalii: legeturi sau raporturi intre persoane
rudenie: leg5ture dircctd, de sange, sau prin aliantd intre

Acum, cei doi bdieli igi pregdtesc temele. Doru il intreabd pe Andrei, iar acesta ii explicd cu rdbdare. Doru intarzie efectuarea temelor, deoarece iii gesegte alte
ocupatii. Dupd terminarea temelor Andrei igi indeplinegte gi alte indatoriri pe care le are in familie. Sosesc pdrinlii. Toli sunt bucurogi. Caietele lui Doru nu sunt pe placul pdrinlilor. Acegtia hodresc ca Doru sd rdmend acasd gi se-fiscrie temele corect, in timp ce ei vor merge la bunici. Doru se supiird pe Andrei pentru ce nu-gi poate vedea veriEorii.

petsoane care formeaza

acela9i neam sau vita

afecliune: iubire atitudiner pozitie, punct de

vedere, comportare

cooperare: conlucrare,
colaborarb, munce impreune

j\ 5f -l

intrebriri:
. Relaliile pot fi pozitive
negative.
Si

2. Din cine este formata familia lui Andrei? 3. Ce pdrere aveti despre felul in care i9i pregStegte temele fiecare dinire cei doifrati? . Cum se compofte Andrei? Dar Doru? . Dacd Andrei il ajutd pe Doru, consider4i ce Doru nu-l poate ajuta pe Andrei? La ce treburi? 4. Ce mnsecinle aravea indiferenta pdrintilorin legeturd
cu atitudinea lui Doru fatd de indatorjrile sale gcolare? 5- Avea Doru dreptul se se supere peAndrei? De ce? 6. Voi cum v-a1i {l purtat, dacd ati fi fost in locul lui Doru? Dar in locul luiAndrei? 7. intre Andrei gi Doru ar putea exista relalii de prietenie gi de colaborare? in ce conditii?

Grupali, in acest sens,

urmAtoarele relatii: colaborarea, respectul, afectiunea, ajutorul,

conflictul, autoritatea abuzivi, indiferenla, protectia. Continuali lista.

Copiii sunt c instea

pdrin!ilor, ior pdrintli
loudo copiilor.

8. Ce rude au Andrei gi Doru? Care sunt relaliile

stabilite cu aceste rude?
6

9. Cit ti textul. Precizati (E) relatiile dintre persoane: ,,i, Doamne, ftunos era pe atunci, ceci Fi pdrinlii, ifratii, gi surorile imierau sdnabgi ti casa ne era indestulatd giloate imi mergeau dupd plac, fArd bac de superare, de parcd era toatd lumea a meal" (lan Cteangb, Anintiri din copil6rie)
armonie

tr

conflicte
respect proiectie

intelegere
indiferentd

E E

E afectiune n
colaborare
intrajutorare

Fl

Fam ilia este grupu I intemeiat prin cdsdtorie Si care poate fi alcdtuit din sol, sotie !i copii.in cadrul familiei, copiii gdsesc climatul necesar bunei-cregteri. Ei sunt proiejati gi inconjurali de afecliune. Aici invate limba maternd, afld despre bunici gi stribunici, despre obiceiurile 9i datinile familiei. ReJatiile dintre membriifamiliei sunt relalii familiale, care trebuie sa se bazeze pe afectiune, dar gi pe respect, cooperare, proteclie, incredere. Fiecare familie are rudele sale. intre rude existd leg5turi de rudenie, bazate pe afecliune, incredere, respect, cooperare.

10. Realizali arborelefamiliei voastre.

11. Desenali persoanele

care fac parte din familia voasUe. 12. Scrieti felicitdri Qi adresali-vd perintilor, fratilor, surorilor, bunicilor gi altor rude, cu ocazia
pdrinti

zilelor de nagtere Si a altor

sdrbitori
buni.i

.,.r"-

,,.nf,

Fonn[00o

dln

pfletnflce0e

Realizali o familie din pietricele aiese de voi. lmaginati-va

scurte d ialog u ri purtate intre persoanele care fac parte din

aceastd familie.

s+rdbunici

r,-:--

.-=

inregistrat imediat dupd nagterea sa Qiare de la aceasa "Copiluleste datd dreptul de a-Qicunoagte pdrinlii gi de a fi Uescut de aceFtia."
(Declaralia universalS a drepturilor omului)

Relcfii de prietenie
Prietenul trebuie sd te ajuie ?n orice
irnprejurorel

- Chior gi c6nci foci o foptd rec?

Ce pdrere oveli?
Lucian s-a mutat intr-o clasd noui. intrebarea care il fremen# este cu cine sd se imprieteneascd. Colegd seu de bancd este prea EcuL Toatd ziua rezolv;i probleme. ,Nu me
atrage deloc figura lui"-gendegte Lucian- El F|ai dori un prieten care sd-l inveseieascd tot timpul. Ofteazd: ,,Ce grozav am dus-o cu Cdtdtin!imiscria bilelele in ore gi ne distram pe cinsle. CAbl:n lAcea multe isprdvi. dar eu nu spuneam nimAnui nimi:.

pentru cd intre prieteni trebuie sd Qtii sd piistrezi secretele! Trebuie sA-l aperi pe prieten! i elfecea ta t'et ca mne. Asld da prietenie!"

1. Sunteti de acord cu felulin care'inlelege Lucian relaliile de prietenie? De ce? 2. De ce nu-l accepta Lucian pe colegul seu de bancd? 3, Ce urm5ri credeli cii are scrierea bilelelelor in timpul oreior? 4. Cum intelegeli voi o prietenie adevdrate? Cand irebuie sA-ti ajuti prietenul? Suni 9i situalii in care nu tfebuie ajutat prietenul? De ce?

rt .f

,)

S.a.ui- fl dar se luim aminte A

5.

impirlili in grupe, scrieti caie o

Ce pot spune despre tine, Dupd ce ne-am cunoscut? Ai crescut destul de bine, Dar nu egti bine-crescut!

scrisoare lu! Lucian. Exprimati-ve dorinta de a fi prieieni, cornunicandu-i cum ati dori sA se poade prietenul vostru.
L 6. Fiind inirebali de un reporter dupd ce criterii 9i-au ales pr.eren'i. ciliva elevi au rdspuns: . avem aceleaFi preocupdri ' este pldcut, simpatic. poate minli pentru mine . igi respectA cuvantul . este putern;c, invinge mereu. suntem vecini. se'imbracd frumos . este milos, bun, tolerant. este premiant' nu $tiu. Comental: criteriile. Spuneli pe care le alegelivoi $i moiivaii alegerea. Continuati lista.

Substantivul greu ii pare, lar pronumele mai greu, Dintre cele personale Recunoagte doar pe Eu.
(PaUla Silvestru, George Zarafu,

Rede!, copiil

Relaliile dintre prieteni sunt reralii de prietenie. Ere se stabiresc intre persoane care se accepte gi care au anumite preocuperi comune. Aceste relalii trebuie sd se bazeze pe cinste, adevdr gi dreptate. Numai astfel cooperarea, toleranla, devotamentul, pdstrarea secretului, sacriflciul devin insugiri morale pozitive. lnvetand se ne alegem prietenii, invdtdm sd apreciem corect oamenii. Se nu uitdm ce trebuie sd-i ajutem pe toti semenii nogtri, chiar dacd intre noi nu existd relatii de prietenie.

a-" :g 50
t

=
neTrnemt

-9_

"fftsX uty

ne verif iedrn. sd opticdm$fu ,. ro! elevii din clasa in care invdtati ve sunt colegi de

clasii. Ve sunt toti prieteni? Argumentati rAspunsul. Lucrem in grup 8. Scrie cinci caliteti ale tale $i cinci caliteti ale colegului de bancA, in timp ce gielface acela$i lucru. Schimbali lisiele. insemnati (tr1) impreund catitegte;are se aflein ambele liste. Dace ele sunt mai mult de dou5 pentru fiecare dintre voi, inseamnd cd vd cunoagteti bine. ,9. Scrieti o compunere despre prietenul vostru. 10, Spuneti cu care dintre colegi v-ati dori se realizati un proiect care sA se refere la o probleme a clasei. Denumiti proiectul. Argumentati alegerea.
11. Cine ti-ar putea fi prieten? in ce condiiii? un coleg, un vecin, un vdr,

fratele tdu,

un

necunoscut!

12. Spuneg dacd cei doi frati,

din versurile urmStoare, sunt prieteni.

Explicati r;spunsul: Noi suntem doi frali in casd Si nu ne certdm deloc. isuntem cuminli la masd i cuminliin orice loc. Avem hamuri, cerc gi minge, Cend pe-afare ne jucem, lar cand ploud sau cand ninge, Lini?tiliin case sEm. (Elera Fataga, Doi frali cuninll

JoLu R{
Bucuria din certicici in calendarul clasei voastre, notati ziua de na$tere a fiecdrui coleg. Adunaliin cerc, veti rela:a cete o intamplare din clasd care sd-i facd placere sdrbdtoriiului. Strangeti impresiile voastre intr-o
certicica pe care se i-o d5ruiti celui sdrbetorit.

in ce condilii cei doifrati nu ar prieteni?

Cutia cu probleme O astfel de cutie va putea exista in fiecare clasa. in ea se pot introduce bilelele cu unele probleme aperute intre colegi. Consiliul pentru rezolvarea problemelor va analiza fiecare problemd gi va da unele solutii.

,-:-

pornind de la intrebdrile date.

. Cjtili textele urmdtoare. Dezbate(i tema solidaritelii,

Sfudiu de caz: Solidoritstes

Sd ?nlelegem nevoio de
Vocabular
solidar: unit, legat prin unitate de gandire,
sentimente, scop

solidoritotel

solidaritate: unitate in sentimente, scop, spi t

dein!elegere

sobol

sfat, adunarc

Putem asemAna soborul de p6sdri cu un

grup de oameni? Explicali respunsul. . De ce s-au adunat pesdrile? Ce scop comun aveau? . Ce deosebire gesiti intre solidaritatea piserilor mari gi cea a pdserelelor?

jurul stigletelui: - Fralilor gi surorilor, sd ne unim gi se-l ajuam! - Cum? - Sd ddm fiecare cate o pand. Zis gi fdcu indatd stigletele primi un strai nou, dinloate culorile, iar pdsdretele cdntai in cor isprava lui..."
in

,,4 fost demult o iarnd aprigd. Toate pdsdrile, mai si mici. s-au stens in sobor mare ca sd geseascd o cale de scii[are. -Altchip nu este, dragele mele, a zis pajura, decat sid furdm oleace de foc din cer, ca gi omul! - Foarte bine! lipe neamul pdseresc. Dar cine sd se ducd? Toate pdserib cele marise unirA spunand cd ele nu se pot duce; uneb ce sunt nevolnice, altele cd sunt de mare folos. Ele privird spre pdsArib mici. Stigletele, care era cel mai mjc, iegiinainte Fi spuse: - De vreme ce trebuie, md duc eu! Dupd o ca6brie istovitoare, cu peneb perlite, stigletele se tostogoli spre pbmenl cu feAma de soarc in cioc. ViizenduJ singur ti gol, pdsdrite cete mdrunte s_au stans

([,lihailSadoveanu, stigletele)

Solidoritoteo porneste de lo cunoogtere!

. ,:fandunica se uitd in sus gi vdzu... Ah! ce vdzu! Ochii prinlutui Fericit erau plinide tacrimi gi lacrimile curgeau pe obrajii lui de air - De ce pangi? MLai udat penete. Cand eram viu gi aveam ti eu o inimd ca ceilatli oameni, rdspunse statuia, nu gtiam ce sunt laqimile, cAci lreiam ferd'griji intr_un palat. Niciodatid n-am gtiut ce se petrece dincolo de e/. cacl Ot ce ma inconjura era frumos. Eram prinlulFericit, dacd necunoagterea celorlalli o poti numi fericire. de la aceastd indtlime, pot vedea toate suferinlele oragului . ^Acum, gipleng, cu toate cd inima mi-e de ptumb Acolo, departe, urmd statuia, se afld o c;dsulii sdrdcdcioasd. O femeie std la masa de lucru. Coase. Aldluri e copilagulei. RAndunicd. scumpd rendunica, nu vrei sd-i duci rubinul sabiei mele?" (O scat W i1de, Ptin I Fei ci t) lu . Spuneti de ce era fericit printul cand era vju? . Cand a devenit printul trist? . Cum s-a gandit el se-i ajute pe cei necdjiti? . Ati incercat vreodatd sd ve situati in locul unui coleg care are nevoie de prietenie? Ce ati simlit? Cum ati actionat?

- -

'10

Colqbororeo gi competitic
Fiecare cr vreo sd c6gtige ?nfr-o
competitie, desi important este sd porticipe. - Sd porticipe cinstitl

Cui ?i

dofi dreptate? De ce?

a. Mihaela gi Emilia sunt prietene bune. Ele

preocupdrile lor comune. Se informeazd reciproc.
Colaborarea lor este un exemplu in grup.

frecvenleazd un cerc de desen. Discutd tot limput despre

De curand s-a lansat un concurs al cercurilor de

desen. Fetele s-au inscris la aceastd competilie. Oare cine va cegtiga? -Ce veidesena, Emilia? a intrebat indiscretd Mihaeta. - Deocamdatd este secret. Mihaela s-a supdnL Cum sd-ifacd Emitia tocmai ei asemenea gest? Ce fel de prietend ii este? Concursula fost cag gatde Emilia. Mihaela i-a intors spatele in momentulinmendrii diplomei. De atunci s-a rupt prietenia dintre ele.

b. Alecu gi Dan sunt buni atergdlori. Se antreneazd impreund. Astdzi au pafticipat la o impoftantd intrccere. Ce ghinion! ln timpul competiliei, Dan s-a impiedicat. DeFi s-a redresat imediat, a piedut locul L La festivitatea de premiere, Dan a fost primutcare t-a felicitat pecetigdtor. Acesta era chiarAlecu, care a mutlumit gi s'a grdbit sd_Si exime regrclul penlru micut accident.

Vocabular
a colabora: a pariicipa impreune cu alte persoane la realizarea unei acjiuni

--.. ]j _1lnl;.:irlj. '1. C" 'et de retalii existau intre

C-um colaborau ele?

competilie: concurs, intrecere adversar: persoand care face

concurenld, rival

N.4ihaeta

Fi Emitia?

2. Cand s-au rupt relaliile dintre cele doue? De ce? 3. Ce au devenit Mihaela $i Emilia, una fatd de cea_ lalti, in timpul competitiei? Dar Atecu gi Dan? 4. Care dintre concurenti a procedat corect? 5. Ce deosebire gdsili intre a iudinea celor care au pierdut competilia? 6. Ce provoacA lipsa de corectitudine intr-o prietenie? 7. Considerali cd doi concurenti pot fi gi prieteni? Expllcatj respunsul.

Ce perere aveti?

gtii se pierzi cu demnitate 9i sd cAgtigi fdre

trufie!

'Se
.

Dace omul s-ar cer-

ceta mai intai pe sine, ar vedea in ce mesura este

capabil sd se depd$easc5. Pascal, Cugetdi

11

Ce pdrere aveli?
broasca gi o gtiucii, "Racul, lntr-o zi s-au apucat, De pe malin lac s-aducd Un sac cu grau incdrcat. $i la el tolise inhamd: Trag, intind, dar iau de seamd Cd sacul st;i neclintit, Cdci se trage neunit. Raculinapoi se da, Broasca tot in sus sdlta, tiuca foafte se izbea Qi nimic nu isprevea..."
(Alexandru Donici, Racul, braasca 9ia gtiuca)

'(o a a

-.:a:=:-::: -)

. De ce nu au izbutit cele trei personaje se face ceea ce gi-au propus? ' Gesiti vreo asemanare inire felul cum au aclionat vietelile din poezie 9i ln care nu ali reugit se duceli la cap un proiect? . De ce este nevoie de colaborare intr-o acliune?

conditiile

adicd de intrecere. in timpul unei competilii, membrii grupului devin competitori; fiecare dintre ei dorind se cagtige. intrecerea trebuie se fie cinstitd. Fiecare participant trebuie se respecte iniocmai regulile concursului. lnvidia este un sentiment negativ Respectarea reguiilor stabilite, previne apari!ia conflictelor.
Dileme

cad rul grupelor pentru a organizarea unui spectacol al clasei:

8. Colaborati in

boniribui la

E pedurca

gata;

. stabiliti sarcinile; ' Iepartizali sarcinile; . aiegeli un conduc5tor sau un colectiv de conducere; . completati lista cu alte propuneri. 9. Organizali un concurs de dans. Stabiliti $i . un juriu; . un regulament al concursului; . diplome pentru ce$tigatori; . invitatii etc. 10" in activitatea clasei se stabilesc relatii de colaborare Si de competitie. Explicati enunlurile urmitoare: . Dace in cadrul unei activitdli, dup5 ce ti-ai indeplinit

Motiv pentru ceafte?

Au fecuta n grup

9inu

Qtiu

s-a-npaftdl

tndatorirea, il ajuti pe colegul tAu, care a avut mai mult de decupat, este o gre$eale? 'Dace ii sufli sau il lagi sA copieze problema esie un ajutor?
12

. Scrieli o compunere pornind de la imaginea de

mai sus.

Autoritot ea. Conducdtorul grupului

Cine

estein stone sd respecte vc qjunge

pe respecl
-

el insu5i

demn de respect.

- Autoritoteo se bo zeozd
Comentali faptele:

Robinson Crusoe gi slujitorul sdu, Vineri

pe Wneridin mainile unorselbatici, Robinson Crusoe Fi-a dobandit un slujitor credincios pe care l-a invdlat se se imbrace, sd vorbeascd, se munceasce gi sd se hrdneascd, in cel mai scurt timp. Wneri s-a dovedit a fi un om credincios, iubitor gi neprefdcut. Nu avea genduriascunse. Era voios gilegat desEpenul sdu cu o dragoste de fiu. Toate dovezile date l-au convins pe Robinson cd Vineri ti-ar fi dat gi viala pentru sapand sdu; era vesel, sarguitor gi fericit cd se inlelegeau. Robinson ii ldmurea rostul muncii lor, iar Vineri era recunoscdtor de grija pe care i-o pufta."
,,Dupid ce l-a salvat

(Dariel De{ae, Robinson Crusoe)

Vocabular
auloritate: dreplul, puterea de a conduce, de a da dispozilii, de a
impune ascultare

1. Cum a izbutit Robinson Crusoe se-qi dobandeasce un slujitor, dupe doudzeci $i trei de ani de singurdtate?

conducetot: persoane care

indrum6, conduce un grup de oameni, o institulie 9i poartd respunderea activitilii sale autoritar: persoan6 care iSi
jmpune autoritatea

Ce insugiri l-au ajutat pe Robinson sd devine

conducetor? 2. Ce l-a determinat pe Vineri sd fie credincios, supus 9i ascultAtor conduc6torului sdu? Pane unde mergea devotamentul siiu? De ce? Ce importanld are faptul cd Robinson Crusoe,,/l ldmurea rostul muncii lor'?

Relaliile de autoritate pornesc, de obicei, de la cej mai varstnici cdtre cei mai tineri. de la cei mai instruili cetre cei mai pulin instruili, de la cei care au o functie cetre subalterni. Cine poate avea autoritate? pdrinlii asupra politistul de bunicii asupra invdtetorul un prieten asupra copiilor circula!ie asupra... celuilalt...

asupra...
De ce este bund autoritatea? Exemplificali cu situalii'in care v-a ajutat autoritatea adultilor sau in care, nesocotind aceaste auioritate, ati gregii.
13

Cdnd este rea

lisia. cand

outoritofea?
insolitd I

Alegeli situatiile in care autoritatea poate avea urmari nedorite. Exemplificati. Continuati

exageratd

este

cand este de

violenle

cand nu se bazeaza pe convingere gi inlelegere

cand se bazeaza pe relatii pozitive

Alegem geful closeil

Astdzi alegem geful clasei. Am invitat trei colegi din clasele paralele, pentru a prezenta unele trdseturi morale ale gefilor acestor clase:

are

. . . .

$eful clasei a lv-a A este primul la invatdturd

$eful clasei a lv-a B . este printre cei mai buni

la invAtAturd . se consultd cu toli colegii . ajuta membrii grupului . are initiativd Si incurajeazd initiativa celorlalti . este apreciat de colegi . este

$eful clasei a lv-a C . are rezuitate foarte bune

la invatdturd . este nehoterat . nu are'incredere nici in el, nici in colegi . este retras . este intelegetor cu ceilalti . nu are initiativd

este hotdrat nu iarta greselile nu analizeaze cauzele . nu accepta pdrerile celorlalti . nu-9i recunoagte gregelile . esie ingamfat . are initiativi

i | |

corect

i---um

,r-

i
i

' Realizali corespondente intre insugirile gefilor de clasd prezentati mai sus Si caracteriz5rile urmdtoare: cooperant, autoritar, nehoGrat.

JCIe

desed$

Situali-ve in rolul unuia dintre cei trei gefi de clasd. Anunlati colegii, intr-un fel propriu gefului de clasii, despre organizarea unei excursii.

De

ceil alegeli?

. Alegeli unul dintre cei trei conducdtori de mai sus. Motivati alegerea. Dacd nu vA convine nici unul, realizali portretul gefului de clasd pe care il preferali.
14

Ce pdrere aveli?
. De ce este nevoie ca geful clasej sii fie ales prin votul tuturor elevilor din clasd? . E normal ca geful clasei sd beneficieze de unele avantaje? Care? De ce? ' Un conducdtor poate fi criticat? in ce conditii? . Cine poate fi conducdtorul unei familii? Cine conduce familia voastrd?

gi tu poti fi conducdtor?n closo tal

. Recunoaqte-ti insu$irile datorite cArora nu ai fi acceptat de colegi. . Gandegtete cum ai putea corecta unele defecte. Cere ajutorul persoa_ . nelor in care ai incredere.

. Descopere-! insusirjle care te-ar indrept5ti sd fii conducetor.

a1 50 -- rettnem! \ \q titr
crupurile igi aleg cate un conduc5tor. Conducdtorul se alege prin votul membrilor grupului. Fiecare membru al grupului are dreptul de a alege gide a fi ales. Nu uita: Bunul mers al clasei depinde gi de hotirarea ta.

Egti de ocord?
N-o spun din fanfaronadd, Dar zicala mie-mi place: Fdrd muncd nu se face, Nici chiar.. omul de zdpade! (Patila Silvestru, ch. Zarafu)
gj de a

1J

. Fiecare membru al grupului are dreptul de a alege . BucurS{e gi tu de acest drept!

fi ales.

Leciurd

Autoritoteo lui 6orrone

Doardoud zite ae vacanle au tecut 9i mie mis-a pdrut un veac de cend nu Lam mai vezd pe Garrone. Cu cat il cunosc mai bine, cu atet lin mai mutt ta el; gi ta fel se intampa gi cu toli ceila$i, in afard de ceiaroganliQiviolenli, care de altfet nu Fi-aringddui sd se ia la ha4d cu el, deoarece nici el nu le permite sd izbucneascA cu aroganlA gi viotenld in fala lui. De cab ori un bdiat mai mare ridicd mana asupra unuia maimic, celmicstrjgd: Ganone!giatunci beiaful mare inceteazd de a-l mai lovi. Ela incepd Erziu gcoala, llindcd a fost batnav doi ani. Este cel mai inalt Si cel mai voinic din clasd, ridicd o bancd intr-o mend, tot timpul mdnancd. E bun ta suflet. Orice lucru i s-ar cere, creion, gume, heftie, imprumutd tot; gi nu vorbegte, nici nu rade in clasd: totdeauna ste nemigcat in banca prea stemid pentru el, cu spinarea incovoiat;d gi capul tdsat intre umeri; Qi cend il privesc, imi zAmbegte cu ochii intredeschigi, vrand parcd se-mi spund: ,,Ei bine, Enrico, suntem sau nu prieteni?' imi vine sd rdd cdnd ilvAd aga mare $isolid, ala cum e el gicu menecile de ta haind gi cu pantalonii toate atet de stamte 9i de scufte pe el, cu o beretd care nu-i std deloc pe cap, tuns chilug, cu pantofii butucdnogigi cu o cravatd totdeauna rdsucitdca o sfoard. Scumpulde Garrone, e de ajuns se-l prive1ti o da6 in fafi, ca sdTi fie drag. Toli bdielii mici ar vrea sd-i fie vecini de bancd. tie bine la matematicd. SAnbdtd dimineatd i-a dat un ban unuia dintr-a in6ia, care phngea in mijlocut drumului, fiindcid cineva i-l luase pe-al luigi nu mai avea cu ce sd-gi cumpere caiet. Acum std de treizile in jurul uneiscrisoride opt paginicu ornamentalii pe margini, fdcute cu tocul $i penita, cu ocazia zileionomastice a mamei sale. Mama sa, inaltd gi voinicd, la fel ca el, gi la fel de simpaticd, vine deseori seJ ia de la gcoald. Mie mi-e foarte drag. Sunt incenbt cand ii steng mana aceea puternicd, simlind parcd mena unui bdrbat. Suft a6t de convins cd Qi-ar risca viata ca sd-gisalveze un coleg, cd s-arldsa omoret ca sdJ apere, se vede a6t de limpede in ochii lui; Fi, degi pare cd bombdne intotdeauna cu vocea aceea groasd, se simte, totugi, cd are o inimd nobild.
(Edmondo deAmlcis, Cuore)

.Dece
Garrone?

vrea sd fiti prietenj cu

. Ce credeti, auioritatea lui Garrone are urmdri pozitive asupra purtdrii colegilor sdi?
Exemplificati. . Puneti ln scene textul .,Autoritatea lui Garrone".
16

5u unereo gi revoltc
- Prin ceeo ce focem trebuie sd devenim . , folositori
- Folositori bineluil

omenfoti cczurile:

. - .$?tul.cias:i a I.V-a I d pus in discutie ven,;rea coteg:!or c ! o Juryebb de ord mai devreme. pentru a prcge ctasa, jriveJrret pnmtpi odspelilor de a doua zi. Tcli colegii au tast de acorcl. - e.u nu vot ven!. Fa spus Doru lui Malei. Eu nu weaL, sa n j
supun nimdnui. 9i aFa a fecut.
drn ca.e faceti parle? Astdzi, dupd mecl deoarece ceide la B,:au mencal . bdtaie,,, Mugurel $eiul echipei. i-a aclunat i le_a spus: - Lu zic sA le dem o bclie inq1mfaJilor de la A! - Cum? - C.um altfel decet aga... a zis Mugurel ardtand pumnul. Nu aidrepiate, au s;rit ca a$i baiefli. - Latlor! Vi e teamti! Nu vd sLpuneli holAririi melez - r\u e orept sa ne puftem a,a! I rem! ^lu - Vd revot,2ti) Bdielii au picat.

C hotbrere luaie in grup trebuie respectatd de toti membrii grupuiui.

:,?" ce tr-.bu.e respectata o hotjrAre acccprala ie _^,TaJor'taiea mer'tbrilor gr.rpului

Vocabular
supunere: acceplare, ascul_
laae, respeciare

revolte: indignare, nesupunere, rezvrdtire impotriva unei auto.ila!i

Ce pdrere aveli?
.,se

De ce? . Ce solutie gdsiti voi pentru rezolvarea situatiei? ca recunoa$terea gregetii gi acieptarea pe_ ^^-^^.9:1:ld.r! oepser e un tucru drept? Arg umen tati. ardtano consectllele nere_

b plebascA cebr de ta A"? 'Aveau dreptate coechipierii sii

. Ce parere aveti despre felul i1 ca.e

s_a

gandit Mugurel

nu_l asculte?

cunoastent.

Ce pdrere aveli?
Dacd vreau ceva sd zic, Unii-mispun cd sunt prea mic iimizlc sd am rdbdare Pend ce voi cregle mare. Dar eu md gendesc Fi ztc: Cun sA gtiu cand voifi ntare, Dacd nu invdi de mic?

\,,J 1r ,. ;t;re fi!

lor depinde buna desidgurare a activitdlii acestor tuare in srupur de jo"ca po, ri un"on pl?."^r1. r\Lr trebu.l"lirirlt" e sa ne supunem ..orbeg!e..oticlrci hola15ri. t*9ii".

_L)respeclarea

H-oJi16ri,e,luate jn fa'lriJie. in gruput $co,ar g,in at.e g.upui.i, conduse de persoane responsabiJe. t.ebuie respecL:e. De

t@l

Copilul are dreptul la libedatea de exprimare.

(arl. 13, Conventia cu prv re la DrepiuriJe copil!lui)

17

.7

Studiu de cez

!r:

Pegele gi Micul Prinf

Autoritoteo regelui
Pe cea de-a doua planetd trdia un rege. Regele linea cu strdgnicie ca nimenisd nu-i calce autoritatea. El nu ingeduia nesupunerea. Fiind insd foafte cumsecade, nu dddea decet porunci chibzuite. - Dacd eu i-ag porunci generalului - avea obiceiul sd spune - se se prefacd intt-o pasdre de mare gi dacd generalul nu s-ar supune, n-ar fi vina generalului, ar fi a mea. - Ag vrea sd ved un asfinlit de soare! Dacd egti rege, poruncegte-i soarelui sd asfinleascd, zise Micul Print. - Dacd eu i-ag porunci generalului sd se prefacd intFo pasdre de mare gi dacd generalul nu s-ar supune, cine-ar fi de vind? Eu sau el? - Mdria-Ta, zise hotdret Micul Print. - intocmai. Trebuie sd ceri de la frecare numai ceea ce poate da fiecare. Autoitatea se bizuie pe raliune. Dacd-i poruncegti poporuluitdu sd se azvedein marc, else va rdzvrdli. An dreptulsd cersupunere, pentru cd poruncile mele suntinJelepte. - $i asfinlitul meu de soare? Vei avea gi un asfinlit de soare. Voi da aceastd poruncd. - Cend? - Hm!va fr astd-seard, pe la gapte Qipatruzecide minute. -Am sd plec maidepafte! - Nu pleca, zise regele, te voiface ministruljustiliei. - Dar n-am pe cinejudeca aici. Te vei judeca atunci pe tine insuti. E lucrul cel mai greu, mai greu decet a judeca pe altii. Dacd ajungi sd te judeci cum trebuie, egtiintr-adevdr un intelept.

(Antoine de SainlExupery, Micul Prinl)

1. Discutati cazul pornind de la pdrerile regelui

despre autoritate Si supunere. RAspundeli la intreberi: . Cum igi pestra regele autoritatea? . Pe ce se baza atunci cand sustinea ce nimeni nu-i va incdlca poruncile? . Ce considera regele cd ar insemna dacd i-ar cere unui general se se transforme intr-o pasdre de mare? . Ce insugire a sa ii dddea regelui dreptul sd ceard supunere? . Ce perere avea regele despre judecata de sine? 2. Realizali o scurta expunere (de cateva enunluri) despre autoritate. Prezentali discursul in fata clasei.
18

Invidiq gi egoismul
- Ce otitudine oi fo!6, de cel carete-aintrecut? porti picd? - Nu. Md g6ndesc cum pot foce Si eu moi mult.

ii

5d ?nlelegem ce esfe invidio gi egoismull

,,Noua impdrdteasd era frumoasd, dar trufafe gi mandrA, de n-ar fi ingidduit nici in ruptul capului s_o inieicd alta in frumusele...

Cend oglinjoara i-a spus cd Albd-ca_Zdpada e mutt mai frumoasd, impdrAEasa se inspeimzinb grozav i, delpzmd si ciude. indah seingelbenigise invezi, de ziceaicd_inoafr. pDia Ficiuda cregteau in inima ei ca buruiana cea rea gi se cuibdriserd a6tde adanc, ce imperdbasa nu-gimaig^sea pice niciziua. nici noaptea. i a6ta vreme cal nu era ea cea maj frumoasA din imparetie, bizmalii chinuia sufletd fer> r;gaz n_avea tinigte. 9i aceastd pricind, impdrdteasa se uraba vdz'nd cu ochii. Ea igi lud tumea in cap gi se .Din pierdu in adencut pddurii sdrbatice, ca sd-gi ascundd acoro urabnia.6i de atunci, oamenii au rdsuflat ugurali cd au scdpat de ea..." (Fta\ii ctirl]rt,,Abe_ca_Zep;da...)

puteti spune despre chipul imperdtesei? Dar despre su_ .. Ce fletul ei? . De ce o rodea invidia pe impdratease? . Cum se purta imper6teasa cu Albd_ca -Zepada? De ce? . Ce consecinle a avut invidia asupra impiardtesei? se trezi inconjurat de fldceri. innebunit de groazd striga -"Leul du?A aiutgr: Elefantd seri cu trompa incercate ae ald. it urceie spinare gi-l salvd. Dar leul nu a mai vrut sd coboare db acolo...,,

..

Vocabular
de tecaz, de ciudd, provocat de succesulaltuia egoist cel carc se preocupa numai de interesele sale personale gi nesocotegte intereseie altora

de pirere de reu,

invidie: sentiment egoist

. ' ce-d-eosebire sesiti inrre atitudinea "",",0",, "l,tii,ii!,j""",:i] de acord? De ce?

. Care credefi cii ar trebui s6 fie sfergitul povegti:?

invidios: slSpanit
invidie, pizmuitor

de
i

altruisl: opusul egoislulu

.Decenuvi

2. N/atei a fost etichetat drept egoist de cetre Valentir. pentru egoca nu r-a dat caietul sd copieze. Are dreptate Valentin? ism gi de invidie ne 3.Ali fostvreodate invidiogi? Ce hoterare credelj ce arfitrebuir izoleaze de grup gi ne . se alegeti, dintre urmdtoarele douS? aduce numai insatisa. s6 realizali 9i voi ceea b. sd contesta(i meritele celui factii. De aceea irebuie ce au realizat cei pe care ii pe care il invidiali, dand frau liber se ne infrangem aceste invidiali. invidiei. porniri negative.

\d ;'-r i "e''iiilerti Rduratea )YprovocatS de

C

19 !*
l I

Admitereo gi respingereo
te-qi simti docd nu ai fi occeptot intr-un grup? Ai fi violent2 - Nicidecum. Ag cduta couzele ?n purtoreo neo.

Cum

Rdlugco ceo urdtd

,,Biata Elugce, aceea care iegise din ou uitima. era aa de ure6, incet bate nlele celelalte o ciupeau gi o inghionteau; i nu numai ralele, dar Figdinile. ,,E prea mare!", ziceau taate ordtdni;le. Sdraca rdlu1cd nu mai gtia ce sd facd. Era mahnitd din pricind cA era aga de ure6 9i toab peserib din curte radeau o'e ea. RdluFCa n-a mai rdbdat Si a sdit pesie garC. - Grozav e?ti de ura6, au zis ralele sdlbatice. Arfi prea trist sd povestim prin cAb a tecut rAPFca, in iarna aceea... in fala pdsd rilo r a Ibe ti mati, tdlugca a p I ecat ca pu L Atu n ci a vdzutin apd cd era o Lebdda cea 6ndrd era ferlcitd, dar nu se mAnirea; fiino'cd a inimd bund nLi-ideloc mandrd..."

Vocabular
a admite: a accepta, a pdmi

ca bun, a fi de acord,
ingedui, a peimite
a respinge: a refuza, a admite, a nu accepta

n!

lebddd.

.
r"

:..

at

t.:

(t-lans Ch. Andefsen, Pov-.Fr)

Oricare copil dore$-

O te sd fie acceptat de grup. Respingerea de

cetre grup nu este un sentiment pldcut. La randul nostru trebuie sd ne purt6m astfel, incat sa nu facem rdu grupului. Armonizarea relatiilorin cadrul grupului are ca urmare o activitate plAcutd gi cu bune rezultate.

1. Cum apreciatiatitudinea celorlalte pdsdrifatA cie rdtugcb? O considerati justificaia? Motivali. 2. Adresali-i o scrisoare ravsEi.11..'aiat-o ound'J n evidenli insusirile pe care nirnenl nu i le-a descoperit. 3, Ati fost vreodata in situatia celui resp ns sau a celui care respinge? Cum v-ati simtit?

4. Dupd ce criterii acceptati un

Este cooperant.

Este corect. Este frurnos.

ffi
FI !l

Are initiativd. Este invldios. Este tolerant

E rl

Este vesel. Este vio ent. Sare in ejutor.

5. Continuati lista, adduganci qi alie irdsdturi. 6. Cu care dintre colegi ai dorise mergiin excursie? De ce? 7. Care colegi te-ar respinge pe tine? De ce? 8. Alcdtuili o listi cu colegii vogtri. Gdsili cel pulin cate o calitate fiecdruia.

20

Reeopitulore
Noi gi ceilclJi oomeni
1- Cititi urmdtorul fragment din l,licul prin! de Antoine de Saint-Exupery@escoperili asemdnari intre felurile ierburilor Qi faptele oamenilor.

A gfi sd deosebegtiPe planera r'"4icuiuj prin! se gdseau, ca pe toate pranetere, 9i ierburi bune gi ierburi rere. Prin urmare, seminle bune de ierburj bune seminle reie de ierbtii rete. 9i Nunaici seminlele n_

ai cum sd le vezi. Ele dorm in {ainib pementutui, pAnd cend i se ndzarc ceb uneia sd se trezeascd. Alunciincepe sd se intlndd tiscoate la soare, maj

inEi cu sfiiciune, un firicet plin de farmec gi

nev1tdmdlor DacA e vorba despre un firde ridiche sa! de trandafir, il poli ldsa sd creascd-n voia lui. Dar dacd e vorba despre o plantd rca, trebuie sd smLtl-oi numaidecet aceastd plantd, chiat din clpa in carc aidescoperit-o. Oa pe planeta Micului prin! se aflau nigte seminle ingrozitoare... seminlele d; baobab. Pementul planeteiera plin de ele. Or, de iin baobab, dacd prinzi de veste prea lerziu, nu te m a i poli descotorosi niciodaE. Nd pdde\te intrcaga planetd. O stApunge cu rdddcinile. gi, da;d planeta este prca micA gidacd baobabii sunt prea mu\i, o fac sd sard-n aer. - E ceva ce line de discjplind, mi_a rdspuns
apoi M icu I Pri nl. Dupd ce te-a i dichis it de dimineald, trebuie sd dichise|ti cu grijd Fj planeta. Trebuie sd te stdduie,ti sd smulgl intotdeauna baobabii, de indatd ce-i deosebeglide copdceiide trandafir, cu care se aseandnd mult, cend sunt foarle tineri. E o treabd faafte plicticoasd, dar foafte ugoard.

Uneori, de lagj o treabd pentru mai Erziu, nu-i nicio pagubd. Cend e insA vorba de baobabi, intotdeauna se intampE o graaznicd nenorocire. tiam undeva o planetd, locuitd de un IEndau Nu iuase seama la treicopacej..." lar eu, sub indrumdrile Micului prinl, am .;se.at aceasta plane:A. I/lie. unuia. nu-mi prea itace se fac pe moratistul. insa primejdja baobabilor elel de pulin cunoscutd gi neajunsurile care il :ardesc pe acela ce s-arafla pe o astfelde planed at i a6t de mari, incat, de astd datd, md abat de la

21

",iitali,tiiJ'iJ";;;;;;:;rz7ti:il:
Ce pdrere aveli?
2. Rispundeti ta inhdberi:

i spun:.,.Copii! Fili atenli la baobabiT Doar de aceea m-am trudit atata !a, cu acest desen ca sd re dau de veste prieten,or meica-i pagte o primejii-pte Engd care trec de murtd vreme, ca gi mine, fdrA se_si dea s cend am desena! baobabii am rost insurtetit de

,j:::_,

sd deosebegti...? Tineli seama de faptul ca Micul print povestea cd pe mica sa planeta cresc gi ierburi bune $i ierburi rele. Credeii cd se referea numai la ierburi? . O plantd rea trebuie smulsd la timp. Ce alte fapte nu pot fi amanate? De ce? 3. Spuneti ce inteles are enuntul: ,Dupd ce te-ai dichisit de diminLafi, trebuie se dighisesticu gijd giptaneta ta. Trebuie sd te steduiegti sd smulgi intotdeauna baobabii de indatd ce_i deosebide mpdceiide tnndalia cu care se aseamdne muft, cend sunt foaie tineri... De un baobab, daGd pinzi de veste prea terziu, nu te mai poli descotorosi..... 4. Voi cum deosebiti faptele bune de cele rele? Uu cine discutati faptele voastre? 5. Prezentali, in fata clasei. portretul prietenului vostru. l\rotivati aleqerea. 6..Prezentali fapte proprii care s6 pund in . lumind ideile de: colaborare, competitie, autori_ tate, invidie, admitere sau respingere. Comentali faptele prezentate Je voi. Organizaliin grupe, atcdtuiti liste ,7. cu trSsatu-ri morale pozitive gi negative. rncaoralt taptele unor personaje literare cunoscute. in aceste grupdri. 8. Andrei stricd jocul colegilor. Uneori este vio_ lent. Dacd v-ar fi coleg, cum l_ati ajutasdscapede faptele rele? 9. Anca are pdrinli sdraci gi multi frali. Lucrurile er sunl neingrijite. Este respinse de colegi. Voi ce sorul gastlt pentru aceastd situatie?

. Cu cine puteti asemdna baobabii _" rragmentul AFti

din

p;!

Un copil cuminte
De c6nd gerul s-a l6sat Si e frig cumplit, Pentru pes;rele, Dan Case-a megterit.

lar pe policioare-n fald E cate-o cantind, Unde piisdrile vin La pranz Si la cind.

Luati boabe. Stati in casd. Eu sunt lenge voi; Prietenii se ajutd La nevoi!

Colega mea

Prielena mea

22

10. Completati:

1. Relatie intre colegi de ... 2. ln clas6 colaborezi cu ... 3. Cu unii colegi poli avea ... de prietenie. 4. La joace te intelneiti cu ... de ioacd. 5. Prietenii li-i ... singur. 6. $eful clasei are... asupra colectivului clasei.

7. $eful clasei trebuie sii fie un bun . 8. 6rice hotdr6re tuata Oe catre-m-emOrii grupului trebuie ...

9. Trdsdture morala negativa care se manifesta printr-un sentiment de pdrere

de reu fate de succesele altora.

23

1. RealizaJi corespondenle intre proverbe 9i tipurile de relalii !a care se referd, numerotend corespunzdtor.
Spune-mi cu cine te insotegte ca sd-li spun cine eFti. 2. Unde-s doi puterea cregte. 3. Poaftdle cu pdrinlii cum ai dori sd se poarte copiiitdi cu tine.
1.

respect colaborare prietenie

tr
T1

tl

Realizeaza corecti S. - dou; co.espondente; B. - lrei corespondenle; F_8. - patru corespondenle.

2. Completati, folosind cuvintele din paranteza: . Relatiile stabilite intre prieteni sunt reialii de... . Relatiile de prietenie presupun ..., dar nu exclud ... . Relatiile de competitie trebuie sA se bazeze pe ... . Conducdtorul ... un grup. (indrume sau conduce, cinste, colaborarea, prietenie, competilia)
Com
azd corect: S. - dou5 enun
-

treienu

- pahu enunluri.

insemnali(x) tipulde relalii intalnite in urmetorul fragment. Explicali, oral, alegerea. autoritate ldcomie egoism revottd colaboraieB. A supunere ffi
3.

E;

E;

E;

Ciubotelele ogarului
Cblin Gruia

,,Drumul nu se maivedea. - Uite ce zic eu, cumetre, vorbi apdsat Ogarul. E noapte gie frig. Majai gi bani la dumneata. Pedurca e plind de lehari. - 9i ce-i de fdcut atunci? intrebd iepurete incet. - Pdide ce sunt hanurile? Ha! Ha! E aproape Hanul lJrsului. lepurele nu avu incotro qi-l ascuhe pe Ogar... Se apropie zgribulit de vatre... - Ei, MoF Maftine, dd-ne de mancat gide bdut! strigd Ogarut, apoiincepu sd menencecu hcomie, iar, cend fu sd pldteascd, ilpuse pe iepure, fdre se lind seamd cd era descutt i dezbrdcat..."
lnsemneazi
explicd corect: S. - o silualie; B. - doud situ

'

mai mult de douA situatii.

24

Unitatea 2

Relatiile dintre oameni in diverse situalii. Drepturile copilului

lvlanifestarea relatijlor dintre oameniin diferite situatji . situatii iormale ' situalii limitd * probleme personate sau de grup. Llrepturjte copilului

frGlffi--eoL@i6_E

&

Relofiile dintre oomeni

?n

situcfii normole
odevdrot cd munlele n-are nevoie de munl e, dar omul ore nevoie de om? - Da. De omul bun.

Peticul gi socul
Sacul, doldora de grau, Traversend in car un reu. A ziirit in apa mare Peticul de pe spinare. Par urat gi sunt cam mic, Dar te-ajut gi eu un pic. Sacul insd l-a-ntreruPt menia lui l-a rupt. lar acum, nepeticit, 'i-n Se credea mai ardtos, Dar, curgand g6ul pe jos, Ciorile l-au ciugulit. Astfel saculingemfat Repede s-a dezumflat...
lonel Gologan

9iiispuse superat

Cine te-o fi prins de mine Petice neobdzat? Nu-li dai seama cd, prin tine, Eu me simt dezonorat? Peticul cusut in spate ii rdspunse: - Ai dreptate!

Comentali atitudinea saculuifatd de petic. Puteli asemdna aceste doui personaje cu doi oameni? Pornind de la aceaste asemdnare, insemnati insugirile personajului care reprezintd sacul cu S 9i cele ale personajului petic cu P. - ing6mfat, dispretuitor, care nesocote9te ajutorul celor din.iur, necugetat - modest, bun, cooperant, saritor la intrajutorare,

necesar

E tr

Sunteti de ocord?
Unii oameni ii dispretuiesc pe cei cu ajutorul cerora au dus la capdt o realizare. Vi s-a intamplat acest lucru? Cum ati rezolvat situatia?

Secretul lui Alex

Alexandru are rezultate foarte bune lainvdtdturd. Asazi, colegii l-au rugat sd le dezvdluie secretul. Alexandru s-a referit la: . respectarea programului zilnic ' ordinea efectudrii temelor. rolul autocontrolului . al lecturii . al atenliei la explicatiile din clasa'al cercurilor gcolare I.a. . Voi cum ve preg5tili temele? . Simtiti bucuria de a impertegi gi altora secretele succeselor voastre? De ce?
26

in excursie. Ceide Ia a lv-a Ase ingremddesc la urcare. E mare gdhgie. Unii incep sd mdnence aruncend ambalajele, apoi se
plimbd de la un loc la altul. Cend au ajuns la primulpopas, ghidul celotde la B i-a feliciat. Ghidulde laAtdcea. . De ce tdcea ghidul clasei a lv-a A? . Voi cum vd comportati in excursie? Cum ali atins aceaste performantd?

O zi deosebitd Elevii claselor a lV-a pleacd

Pe

strodd

Andrei giAlecu vin de la Fcoald. Darcum vin? Andrei aleargd, deranjeazd tre.cdtorii, strigd, traverseazd in fuge printre magini.Alecu merge liniFlit gi-i cere gi lui Andrei se facA acelagi lucru. Andrei rade dispretuitor Acum gi-au cumperatceb un corn. Andrei aruncd ambalajul pe trotuar. Atecu il ridicd. Andrei rade. . Ce putetispune despre atitudinea celor doi $colari? . De ce trebuie sd cunoa$tem gi sd respectdm regulile strdzii? . Voice vd ganditisA faceliin acest sens?

Lo domnul

director

Radu a fost chemat astdzi la domnul director. A plecat imediat. Ajuns in fala cabi_ netului, el gi-a mai aruncat o privire asupra tinutei, a ciocdnit Fiapoia deschis uga. tntend, a salutat politicos i-a ateptat. Domnuldireclor i-a datvegtibunein tegdturd cu cegfigarea unuj concurs. Radu a ascultatcu atenlie, iarlasfergit a multumit pentru cuvintele de apreciere care i-au fost adresate.Acerut permisiunea de a se
retrage
gi,

dupdce asalutat,

plecat spre clasd.

. Comentati purtarea lui Radu.

Dali exemple.

. Spuneti dace se mai intample gi altfel.

impdr!i1i pe grupe, realizali un prorect de comportare civjlizatA, in gcoald 9i pe stradd. Selectati propunerile pentru proiectul clasei. Urmerili respec_ tarea cerintelor.

spectacol?

. Voi cum vd comportati la medic, ja bibliotec5, in magazin, pe strade, la un

Voi cum vd odresafi?

-Domnule docror, mn dorre miseeual

-Vi

lnulirm.sc. Si

nn sunt

fiicos.

__

91i1j

ci

i:+{U8

5@C

de roa

Suntefi de acord?
De ce?
,,Pentru a trdi intre oameni trebuie se F i sd te porli cu

Stabilili rolurile pe care te veti interpreta: bibliotecara $colii. medicul, un vAnzetor, politistul strdzii 9.a. lmaginati-vd ce veti comunica Si modul in care vd vetj adresa. Realizati scurte dialoguri. Comentati felul in care v-a!i comportat. constatat gregeli. Corectati gregel jle.

oamenii."

Repetali jocul, in cazul in care s_au

(J.J. Rousseau, Cuge6ri maxime) 9i

27

Leciurd

tmpreund co doi froti

n oragul cel mare, in care sunt aalia oameni gi a6tea case Fi n-au toli loc unde se-Oifacd ogrddind gide aceea, ceimai mu\itrebuie sd se mu\umeasce cu floriin glastre, erau gi doi copii sdrmani, care aveau o grddind pulin mai mare decet un vas de flori. Nu erau frate fi sord, dar se inlelegeau intre ei ca gi cum ar fi fost. Copiii gtiau cd aveau voie sd stea pe scdunele intre cutii, la umbra trandafirilor 9i sd se joace. larna, petrecerea asta se isprdvea. Geamurile erau inghelate. Copiii insd incdlzeau pe sobd bdnuli de arame, ii lipeau de geamurile inghelate 9i, deodate, se ivea un rotocol strdveziu gi prin rotocot se uita, de la f,ecare fereastrd, cab un ochi drdgdlag 9i b6nd: erau bdiela?ul 9i fetila. Pe el il chema Karl gi pe ea Gretchen. Vara fdceau numai un pas 9i erau unul hngd altul, iarna insd, trebuia sd se coboare gi se se urce pe o mufime de scdri, 9i afard ningea. -Au inceput sd roiascd albinele cele albe - zicea bunica. -Au gi o regind? intrebe beielagul, fiindcd Ftia cd albinele cele adevdrate au o regind. - Da, au - spunea bunica. E acolo unde-i roiul mai des, e mai mare decet celelalte, dar nu ste muft pe pdment se urce iarin norii cei negri. Noaptea, ea pornegte in zbor pe strdzi Fi se uiE pe fereaste in case gi atunci geamurile ingheatd Fi se fac flori de zdpadd pe la ferestre. - Da, da, am vezut ziceau copiii, giacum Stiau ce e adevdrat ce spunea bunica- Crdiasa Zdpezii vine gi pe la noi? a intrebat odate fetila. -Ateta-itrebuie, se vie- a respuns bdielagul- sd incerce sd-lifacd vreun rdu, cd o pun pe sobd Fi inda6 se topegte. Bunica l-a mengeiat pe pdr sia inceput altd poveste.

y'

(Hans Ch. Andersen, Creiasa zdpezii)

. Care sunt dovezile de prietenie de care ati dat dovade in relaliile cu prietenii vostri? Ce dovezi de prietenie ati primit?
. Cum i$i petreceau timpul

cei doi copii prezentali in

lectura? Cum se intelegeau ei?

. Ce fel de
intre ei?

existau

. Cine erau albinele cele

albe? Dar regina loc? -_-\

. Ce ar fi fost in stare se

,]

face beiatul ca se le scape pe fetild 9i pe bunicS de rautdtile Craiasei Zdpezii?

f:-

Voi ce sacrificii ati fi capabili sA faceti pentru

prieteniile voastre?

Relofiile dintre oomeni

?n

situotii grove
- Ceinleles ore enunlul: din ierburile firove 5e ?mpletesfe frAh ghia cu core se leag elefontul. - C6. unirea face pulerea.

Foto bobei gi foto mogneogului

,,.... din inimii, bietul mogneag poate c-ar mai fi zis ceb ceva, dar acum apucase a canta gdina la casa lui. lntr-una din zile, mogneagul, fiind foafte amdret de c.ab-i spunea baba, chemd fata gi-i zise: - Draga tatei, iaca ce-mispune mdla: cd n-o asculli, cd e?ti rea de gurd i cd nu este chip sid mai stai aici. Du-te gi tu incotro te-a indrepta Dumnezeu, ca sd nu se mai facd ateb gebeavd din pricina ta.

porne?te in toat;d lumea."

/J

Atunci fata seru6 mena btd-sdu Fi cu lacrimi in ochi

(lon Cteang6, Povegti)

Singurd ?n lume

1. Ce inteles are enuntul .apucase a cdnta geina la casa lui'? La cine se referS? 2. Unde a trimis-o mogneagul pe fatd? De ce? 3. De ce a sarutat fata mana tatdlui seu cu lacrimi in ochi? .4/ Credeli ce toate mamele vitrege sunt rele? 5. Ce parere aveti de atitudinea mogneagului? 6. Ce a ajutat-o pe fatd se nu fie singurd in lume? Ce ati fi fdcut voi, dace ati fi fost in tocut fetei? Dar al mogneagului?

8" Desenati unul dintre personajele povestii.

9. Puneli in scend povestea.

10. Confectionali pepu 9 i pentru un teatru de pipugi.

Prezentati acest spectacol intr-o gcoala in care sunt elevi cu nevoi speciale.

t:

plimieEcLrb-iei1Etelq ffi'dum bravd. S-au jucat giau pomit spre casd. Pe drum au inalnit un beten cdzut la marginea drumului. Se simlea rdu.

,oan

gi Eugen au plecat ta

Ce facem? a intrebat Dan grdbit. Eugen s-a uitat la ceas gi a zis: - Eu n-am ce face. Trebuie sd fiu acasd. Mi-am dat cuventuL $i a plecat. Dan s-a repezit la gospoddriile apropiate. Oamenii t-au dus pe beten b spital. Et a fost salvat. Acasd, Dan a explicat motivul inarzierii 9i pdrinlii au apreciat fapta sa.

,i11 De ce nu-l puteli leuda pe Eugen pentru punctualitatea sa? .12. Cum ali vrea sd se poarte ceilalti cu voi, dac5 v-ati afla intr-o situalie gravii? Obignuiti sa va puneti aceastd intrebare? lncercali!

zL

6rovitoteo incendiilor
Bogdan 9i Nelu, cunoscend cet de grave sunt incendiile gi ce urmdri devastatoare au, inda6 ce au observat primele fleceri in casa vecinilot au sunat pompierii.

Furio opei
Furia apelordezl6nluite i-a prins pe cei trei fraliin case. bnica, sora cea mare. Fi-a

urcat fralii in pod 9i apoi pe acoperiq. in ceteva ore a aperut un elicopter Copiii au
fost salvali. . Ce s-ar fi intamplat dacd lonica ar fl inceput sd plangd si n-ar fi gdsit o solutie?

Voi cum ati actiona in cazul unui

incendiu? . Cum preveniti asemenea situatii?

Este cutremur!
Pdintii au invdlato pe Ana cum sd se apere in caz
de cutremur. Ei i-au aretat care este locul cel mai ferit din apaftament, unde se poate retrage in caz de pericol. $i Ia Qcoald au fdcut repetilii.

Nu trebuie se intem in panicd. spune mereu doamna inveldbare. Trebuie sd tim sd ne apdrdm in orice situalie! . De ce nu trebuie sA iegiti pe scdrile bloculuiin timp

Ce

foci dacd...

de cutremur? . De ce nu trebuie se stati chiar lange casA in timpul cutremurului? . De ce nu trebuie s5 stali sub arbori in timpul ciescercdrilor electrice sau se aveli obiecte de metal in mene?

sim!i miros de gaz in

locuinte: - aprind lumina

Ce

nu

mere de telefon

trebuie sd existe la vedere, atat acasi cat gi la scoale?

lnsemnali adresele ale ceror numere de telefon nu trebuie sd lipseascd din agenda voastr6: Salvarea Coaforul Apa Gazele Pompierii Cofeteria Teatrul Poiilia Electricitatea

E E

I]

tr
E

g
E

- deschid fereastra . s-a spart o leav6; - chem un vecin - incerc sd repar . fierul de calcat pe care l-ai uitat in prize scoate fum: - torn apd pe el - il scot din priz5 . o persoand necunoscutd te invite la cofetdrie sau iti cere s5-i dai voie in cas;: - rdspund afirmativ - rdspund negativ

B !

D p

s o

rr:ri i :'. ! i ,

,,Copilul va beneficia, totdeauna, printre primii de proteclie gi

(Convenlla cu privire la Drepturile Copilului)

(@)

30

*Probleme personole sou de grup?

E

bind?

drept cd nu trebuie sd r6dem de cei nenorociti? E drept. Cine poofe fi sigur cd vo trdi totdeaunc

Scufito Rogie
,,intr-o zi. maice-sa ii zise: - Sculild Rogie, ia pune-n cogulel bucata asta de cozonac Aisticla de gidu-le vin bunicii, cd e bolnavd gisldbia gibundtdlile astea orsd-ifacd bine, sd-gi mai vine in puteri. Dar vezi sd mergifrumos, se nu b abati din drum Fi sd nu alergi. Cend o fi se in casd, nu uita sd saluli frumos. Bunica locuiain pddure. ide cum inhd Scufila Rogiein rurigtea codrului, numai ce-i iegi Iupulinainte: - Bune ziua, Scufild Rogie!fncotro? - Bune ziua, lupule. Md duc la bunicula. - Dar unde gade bunica ta? - Colo in pddure, cum ajungi sub cei trei stejari, ai gi dat de casa (Fraliicrimm)

in

ei..."

'L Bunica Scufllei Ro$ii era bolnavb. Comentati cazul pornind de la intreberile date:

. De ce trebuia sd ajunge Scufita Ro$ie la bunic6?

. Ce sfaturi i-a dat mama sa? De ce i-a dat aceste sfaturi? . De ce a sfdtuit-o mama pe fetitd sE nu se abatd din drum? . Unde a dus nesocotirea sfaturilor mamei? . Ce curs ati da voi acestei pove$ti? :3G

ProblemelE Ancufei sunt gi ole noostrel

leri, mama Ancutei a venit la gcoaE. Era tare supdratd. A vorbit cu doamna invdldtoare. Dupd plecarea densei, doamna ne-a vorbit despre boala Anculei. Familia Anculei teiegte modest, a addugat doamna invdliitoare. Ce-am putea face pentru ea? Noi am discutat intre noi, am povestit pdrinlilot ne-am impe1ftin grupe, am lucrat giam vendut iconile, felicitdri, colaje, am organizat o serbare, ne-au ajutat gi perintii, astfel am putut-o salva pe colega noastrd. Ce bucurogi am fo* cend Ancuta s-a intors la gcoald! Ne-am simlit ca intr-o famile. (fragment dintr-o compunere)

expIecifl:

Boala Ancutei este o probleme personala. ln ce conditii a devenit aceasta o problemd a intregului grup? . Relatati consecinlele unor cazuri de intrajutorare sau de indiferentd.

31

Unde-s mulfi, putereo cregte

ceteva zile pend la vacanl6. Toli copiii sunt bucuto?i cu gendul la Mos

a. Mai

su

Crdciun gi la toate bucuriile iernii. Doar

Costache este trist. Mama lui a murit, iar tatdl sdu a avut un accident la fabricd gi acum este in spilal. Ce-ar fi seJ tudm la noi in vacanld? i-am spus mamei. - Te-ai gendit foade bine, fiul meu. - Dar eu trebuie sd merg zilnic la tata, mi-a spus Costache a doua zi. - Vom merge impreund...

b. Anton era printre cei mai buni la invdldturd. in ultimul timp nu maiinvatd deloc. Std izolat gi nu scoate o vorbd. in famitie sunt
conflicte. Doamna invdldtoare le-a spus elevilor: Copii, Anton are probleme. Trebuie seJ ajutdm. i grupul a hotdrdl: in ltecare zi. Anton igi va face lecliile cu unul dintre colegi, pene se vor rezolva problemele din familie. Vorbele bune ale colegilor. incurajarea, semnele zilnice de prietenie au adus pulind lumind in viala bdiatului, care a inceput sd-ti revind.

Suntefi de ocord?
Bucuros este nu numaicelcare primegte, ci, in primulrend, celcare daruiegte. 2. Redali fapte care v-au fecut si cunoagteti astfel de bucurii.

\,4
2

Gdsili o solutie pentru

ARICI
,,Mare om ar li ariciu' Dacd n-ar avea un viciu: Prea se crede imperat

cu indiferente necazurile celor de langd noi. Ajutandu-ne unii pe altii nu ne vom simti singuri Si neputinciogi in situalii dificile. E greu sd ne imaginem viata fSra doctor, gofer, brutar, scriitor Si ceilalli oameni care, prin meseriile pe care le au, ne ajut5 zilnic.
Nu prietenilor, dar e mai bine sd le viiin ajutor"

reTrneml J *54putem privi

"E bine sd te induiogezi de nenorocirea

Voliaire

5s opfiecm!
3. Realizatl Cartea de onoare a clasei. Notati in ea faptele deoseblte ale colegilor vostri. 4. Realizati pugculita claseisi pugculita individualS. Folosili economiile gi pentru fapte de intrajutorare.

i prea umbld intepat. Trece-alaiul lui pe ulili, Strdjuit de mii de suliti. Dumnealui, maian pe vard, lgi scrantise un picior i acum tridgea sii moara Sub o tufd de mohor - Ot md doare! Vai me doare! i ce sete gi ce soare. La a ape curgdtoare Cum s-ajungiin trei picioare?"
{Marcel Breslagu, Ariciul c-un piciat

sc6ntit)

Lecturd

Neincredereo
r-K 'tf
ibtui nu, nu din invidie ce ela oblinut premiu gieu nu, m-am certat cu Coretti, azidimineatd. Nu, nu din invidie. Dar ceft e cd am gregit. lnvdldtorulil agezase Engd mine, eu scriam pe caietul de caligrafie, el m-a lovit cu cotul gim-a fecd sd mezgdlesc pagina gi maiales, povestirea lunard,sange romaniol", pe care trebuia se o copiez pentru ,,ziderag", ci\ci era bolnav in zilele acelea. Eu m-am infuiat gi i-am spus un cuvant ureL El mi-a rdspuns, zembind: - N-am fdcut-o inadins. Ar ft trebuit sd1 cred pentru ce cunosc bine, dar nu mi-a p6cut deloc zambetul lui 9i m-am gendit: ,,Oh, acum, cd a luat premiu, s-a infumural!" gi imediat, sd md rdzbun, i-am dat un brenci atat de puternic, incet i s-a rupt o pagind. Atunci, rogu de menie: - Tu aifdcut-o, intr-adevdr, inadins! spuse gi ridicd mena. inveldbrut ne-a vdzut, iar el se retrase. Dar addugd: - Te agtept afar.i! Mie mi-a pdrut riiu, mise dusese orice urmd de menie, simleam chiar cd regret mult. Nu, Corettinu putea face ceva reu, inadins. E prea bun, md gendii. Mi-am amintitde ziuain care l-am vdzutacasd la el, cum muncea din greu, cum oingrijea pe mama luibolnavd, giapoicu ce6 bucurie Lam primitin casa noastrd, gicet de mult l-a ptdcut tatiil meu. Ce ag fi dat se nu-ifl spus cuventul acela, sd nu-ififdcut mojicia aceea! Md gandeam la sfatul pe care mi l-arlidattatdlmeu. ,,Aigregit?",,Da". ,,Atunci cere-i iertare". Dar nu indrezneam, md gendeam cd me umilesc.il priveam cu coada ochiului, ii vedeam flanela descusutd la umdr, poate fiindcid dusese o incdrcdturd prea mare de lemne. Simleam cd lin foafte mutt la el 1i-mi spuneam: ,,Curaj", dar cuventul ,,iaftA-md" imi rdmanea in get. in sfergit, veni clipa iegirii. Cand am ajuns in strade, am vdzuta4elmd urmdrea. Md opii, Fi-la1teptai cu linia in mend. Else apropie, eu ridicai Inia. Nu, Enrico, spuse el, cu zambetul lui bun, indepddand linia cu mana, hai sd fim prieteni ca 9i inainte! Eu am remas uluit pentru un moment, apoiam simtit cd o mene md impinge inainte gi md trezii in bratele lui. g me sdrutd i imispuse: . Unde a dus neincrederea lui - Sd nu ne mai ceftdm niciodatd, vrei? Enrico in prietenul Coretti? - Niciodatii! Niciodatd! i-am respuns. . Care dintre cei doi bdieli s-a $i ne-am despddit mu\umili. Dar, cend am ajuns acase gi i-am povestit totultatdlui meu, crezend dovedit a fi mai bun? De ce? . La ce ajuta folosirea cuvancd-ifac pliicere, el se incruntd gLmispuse: sd-iintinzitu mena, celdinEi, din motului ,,iarte-m5" atunci cand am -Trebuia mentcetu aigreiit. Nu trebuia sd ridicilinia asupra unui sdvdrgit o gregealS? coleg mai bun decet ne, asupra fiului unui soldat! . De ce trebuie sd $tim sa 'intindem mana spre impecare cel (Edmondo deAmicis, CLlor'4 dinEi, atunci cand am gre$it?

33

DREPTURILE

Copilul are urmetoarele drepturi:

Dreptul la viata

\.,

. .
I' ';

Dreptul de a avea o religie Dreptul de asociere in grupuri Dreptul la informare culturald: ce4i, ziare, televiziune Dreptul de a beneficia de serviciile institutiilor de ingrijire a copilului, cand acesta nu mai are familie sau cend familia nu-l poate cre$te 9i educa Dreptul de a fi adoptat numai in interesul s5u Dreptul de a fi protejat impotriva violentei gi-abuz0Tltor Dreotul de a se bucura de o viatd decente

A*

Drepturile copilului au fost adoptate de Organizatia Naliunilor Unite (O.N.U.) in documentele: Declaralia Drepturilor Copilului, adoptat6 in '1959 Convenlia cu privire la Drepturile Copilului, adoptata in 1989 qi care a devenit legea internationale a drepturilor copilului, pe care a semnat-o 9i Romania in 1990. Prin promovarea drepturilor copilului se urmareste protectia copilului 9i cregterea luiin spiritul pdcii, demnitatii, tolerantei, libertetii, egalit5lii, solidaritdtii. Se are'in vedere nevoia de a se acorda o protectie special6 copilului, din cauza lipsei sale de maturitate fizica 9i intelectualS. O mare importanta in apararea drepturilor copilului o are UNICEF (Fondul lnternalional deAjutorare a Copiilor) fondatin 1946.

ln Romania exista Comitetul National Roman UNICEF care

urmdregte atat acliuni umanitare, cat gi afirmarea copiilor, respectarea drepturilor copiilor

f;HFEf,;:.*f;i

ffi66,ffi"661

Gffistuq

:.-\

COPTLULUI
Dreptul la ingrijire 9i ganse egale pentru copiii care sufere de un handicap mintal sau fizic Dreptul la sdndtate, de a beneficia de serviciile medicale Dreptul de a avea un nivel de viald care sd-i asigure dezvoltarea sa fizicd, minble, Dreptul la educatie, invdFmantul primar fiind obligatoriu 9i gratuit Dreptul la odihne gi timp iiber, de a se juca 9i de a practica activitdli recreative proprii varstei, dreptul la vacante Dreptul de a fi considerat nevinovat pand la dovedirea vinovegei Dreptul de a fi protejat impotriva exploateriigi de a nu fi implicat in munci diSunetoare sandtetii Dreptul de a fi ocrotit impotriva rdpirii 9i vanzSrii Dreptul de a nu fl supus la tortura, la pedepse crude, inumane Dreptul de a trei in pace 9i siguranti

morald

9
*

@.
\.

O,N.U. abuz

: organizalie internalionalS din care fac parte !5rite lumii,

protejeazi pacea 9i rezohe conflictele dintre : incelcaae a unui drept, fapt; rea, nedreaptd

lii

fk 4-q
*

in!elegere, acord act prin care se aduce la cunogtinli o mdsure luate luarca Sjingrijirea unuicopilde c6tre o afte famitie decatcea in care s-a nescut
a

exploala i a folosi munca unej peFoane in

mod necinstit

decent

: conform bunei-cuviinle, civilizat, normal

Dezbateti Drepturile Copilului. Descoperiti consecintele

nerespectdrii acestor drepturi.

I ncdlcoreo drepturilor copilului

Cum qezi cd ne putem opdro drepturile pe cane le ovem? - Cunoscdndu-le, tnainte de toote!

Ce

drepturi ole copilului s-ou ?ncdlcot?

oi la mugurul proaspdt al primeve i. Era un copilaF palid,
"Beiatul cel mai mititel al lui Dumitru Onigor iegise cu Fase

miirunlel gi abia 6ra nigte ciubote grele ale unui frate mai mare. - Ce mai faci. mdifldcdule2 il inlrcbai eu Degi <flaceul, cu caie vorbeam abia intrase in a opta pnmet ara. necazul lu ee ad;nc ? seflos. - Apoi nu gtii? Eu n-am mamd. Acu' n-are cine md spdla, n-are cine me ingriji... n-are cine imi spune o vorbd bune."
\l"Iihall Sado1teanu, Un on necdjit)

.Dece .Dece

nu era copilul la gcoalS? nu ducea el o viald decente?

,,Era un frig cumplit: ningea gisefdcea noapte. Era cea din urmd noapte a anului, noaptea de Anul Nou. Pe frigul acesta mergea pe stradd o fetita seracd, descutd gi cu capulgol... S-a agezat intr-un ungher intre doud case... A doua zi de dimineald, fetila zdcea moartd, degeratd de

frig.'
(H.Ch. Andersen, Fetila cu chibtituti)

. De unde se vede cd nu erau ocrotite sdndtatea Siviata fetitei?

,,Un bdietandru negricios, sEbuL iese pe poarta gcolii. E Nicolae Bdlcescu. igiatege o bucatd de alvild Fi, tocmaicAnd

sd mugte din ea, e luat de guler... Era Sotea, un vldjgan cu pumni puternici ca niqte ciocane. - Pentru cd nu-ti cunoti datoria ili voi lua alvita, zise Sotea. S-a incins o incdierare pe viaq gi pe moarte. - Te-a lovit rdu? intrebd lon Ghica, colegul salvator?"
(lon Ghlca, Din aniide 9coal6 ailuiNicolae BebescuJ

in ce constd abuzul de Sotea?

Si

violenla? Cu ce scop sunt folosite ele

36

pom de iarnd, la care sunt poftili copiii tuturor prietenilar. Bradul impodobit ili ia ochii. Copiii gdtili
agteaptd neEbddtori da ru ri le. in vremea aceasta, aldturi, e un suflelel stingher care se zbate Qi se frdmen6... Se apropie de fereastrd: Aaaa! Ce frumos! Un lpet rdsund deodab de afard. <MarF, Leul, strigA conu'Migu, lavind c1inele. Jos, EngA fereaste zace copilulfAre cuno,tinft." (lol Al. B atescL vo regt , Vcupo.;

An Nou a se fie!A nins doue zile. "Frumos La cuftea casei lui conu' Migu e zarvd mare. E

Nicugor de serbdtori, de daruri, de jocuri gi

jucArii? De ce?

. Se bucura

"r::1. Dali exemple de cazuri in care copiilor li se'incalcA drepturile, ficandu-se deosebiri de rasd Qi culoare, de sex, de limbd, religie etc.

{"2" t\i;n

?!R-

::r:

-'."

Aveti in clasd asemenea cazuri2 Ce credeli cd puteti face pentru acesti copii? . Realizati un interviu cu colegii, pe aceastd teme, pentru revlsta clasei. 3. Alcetuili un album care sa ilustreze drepturile copilului, cu ajutorul desenelor. procedati astfel, incat albumul se poatd fi v5zut de toli p5rlnlij colegilor vogtri.

2. Puneli 'in scend povestea Cenugdrcasa. Spuneli ce drepturi ale fetei s-au incdlcat.

obiecte pentru copiii care nu se pot bucura de unele drepturi. 5. Organizatio expozitie de desene despre conseciniele rdzboiului asupra vietii copiilor. L 6. Scrieti o listd cu muncile care depdSesc puterile copiilor. 7. Formulati un protest pentru panoul Si revista gcolii referitor la exploatarea copiilor.

4, Organizati o serbare pe care s-o prezentali intr-o $coal5 specia16. Lucrali

'

al
O

\S'

r;:

Copiii au nu numai drepturi, ci giindaioriri. Reamintiti-vd indatoririle ce revjn membtilor grupului clasei.

,Multe lucrui minunale existd, dar nimic nu-i mai minunat decet OMUL."
Sofocle

37

Recapitulore

R elofiil e dintre oomeni tn diferite situofii

l.
Citili poezia:

Potru

fetife
(din fotctorut sarbesc)

Merge mama Ia ptimbare Cu cele patru fetile ale sale. Mama zice: - Voi cumpAra o geantd mare! Patru fetile zic: - 9i patru gentule mai mici!
Mama zice: Voicumpera o ogtindd mare! Patru fetile zic: - i patru ogtinzi mici!

Mama zice: - Voi cumpera o pdtdrie mare! Patru fetile zic: - i patru pdtdrii mici! Mama zice: - Voicumpara un gherghef! Patru fetite tac.
(traducere de Spiridon Vangheti)

.2. Comentagi colinutul versurilor gi al imaginil pornind de la intrebdrile: f.u],9"I"htii credeu c6 existe inrre mamd $i ^^,^ patru -._9_" fetile? cete intre mamd si cete patru fetile "6 ^..,_.,'_9:1:iq"r"li. exrsta relalii de colaborare gi intraiutorare? 'De ce au tdcut fetjtele atunci cdnd mama lor .e va cumpAra un gherghef? Cum credeli l*-:-"pu: ca vor acliona aceste fetite in cazuricare arcere unele sacrificii, dacd nu vor invdla sd se ajute de mici?

S"i'ridiu eia edz

putea sd-gi calce gi singur batista. Zis gifdcut. Apus fierul de cdlcatin prizd. Gata! Fierul este fierbinte. Andrei cabe batista cu pldcere. "Ce mare scofald se cabi o batistd!" iii zice el cu satisfaclie. Terrr! Se aude telefonul. Andrei aleargd la telefon: - Alo!Andrei!
Da, Matei. - Wno repede in fata blocului! Am o surprize pentru tine. Andreialearge, fdrd se se maigendeascd la fierulde cdlcat. Seinalnegte cullqLei. DiscutA in voie Si, abia cend se intoarce acasd, igi aduce aminte de fier.
Andr_ei s-a gendit cd ar

3. Comentali intamplarea, pornind de la intreberile:

. Ce fel de faptd a vrut sd facd

Andrei? . Ce trebuie sd avem in vedere atunci cand folosim fieru! de c6lcat?

Cum credeli ce a procedat fratele luiAndrei, de nu a fdcut astfel

de gre$eli?

Ce trebuia sa face Andrei inainte de a respunde la telefon? . Ce datorie avea Andrei inainte de a iesi din casa?

. Ce consecinte a putut

avea

fapta lui Bogdan? . Repovestitj 'intamplarea aga cum considerati voi cd ar fi trebuit se se intample.

Toti ovem drepturi

. Ce drepturi are Grivei, ce drepturi i s-au incelcat? ,,Eu am numai trei picioare 9ide-abia nd mifc: Top-Top. RAd cend md-nElnesc copiii 9i md cheamA <cuciu $chiop.))"
(Elena Farago Celelugul Fchiop)

. Ce drepturi au acegtidoi

copii?
,,Rasa galbend, se gtie,

. Ce drepturi are Anula? florile-n poiane, "Ca Frumoasd grdmdjoard, Aga stdm noi la masd ln fiecare seard."
(Grigore Vleru, Faml/a)

Are pielea argintie 9i pdrul extrem de lung i lucreazd Ia un strung. Rasa neagrd, cum se gtie, Are pielea alburie extrem de lung, 9i lucreazd Ia un strung. Asta este, dragi nepoti, Toli sunt oameni, oameni toti."

ipe

(Nichita Stdnescu, Burlbul Ficele patru rase)

1. Completali: . Grupul este alcatuit djn cel pulin/t. persoane. . Relaliile dintre membrii grupului se pot manifesta in situati cunoagterea gi g; respectarea ' cunoaSterea respeclarea regulilor requlilor gruputui orupulLri estu este o o::fr ll61i3
Cornpleteazd corect: S, - o lacunai B. _ douj lacune;F.B - irei lacune.

r Si in situalii,tll,lI ru al grupulfflrar'tl

lnunda!rv

, r

i{cercuiti n,-rt2i denumif

Ql"lgt

te c'.e ".e parte din - i.raz-usL'l

aubaia:
'/1

lncer'utegte corecit S. - doud denumiri: B. - trei denumi ; F.B. - patru denumirj.

3. Realizali corespondenle intre drepturi si indatoriri, numerotand corespunzator.

drepturi 1. dreptul Ia informare cul turale, Ia lecturd - 2. dreptul de a fi proteja,

indatoriri

rmpotriva violentei 3. dreptulde a avea o famjtie 4. dreptul la sdnatate 5. dreptul la educatie

E f, q S

indatorirea de a nu fi violent indatorirea de a respecta cartea indatorirea de a respecta institutjile sanitare Si personalul sanitar Sl indatorirea de a frecventa scoala indatorirea de a respecta programul familiei

Realizeaz6 corect:

4. Prezentaliin fala clasei unul dintre drepturile copilulu

Enun!5 corect dreptul: S. - prezent6nd esenjialul; B. - insolind gide exemple polrivite; _ 1!soll!q 9ldg =1!g rnaleriate itustratjve, titerare etc.

IB.

Alol O urgenld! lmaginati-vri o situalie dificild. Folositi telefonul - jucdrje pentru corect numerul afisat in clase si in agenda proprie (pompieri, polilie, a anunla cazul. Formali Salvare etc.). Expuneli clar cazul.
Expune corect cazult S. - fa.E a silletiza: B. sintetizeatd: F-B- _ anr_nF in cel mai scurt 1irnp.

5. invetem jucandu-ne.

40

Unitatea

Comunitatea

. Poporul * Natiunea. Comunitatea internationala

Comunitatea locald (sat, comund, orag, judet, sector)

Comunitoteo locold
o6ndesc lo locul nosterii mele..." - Vrei sd spui id ostdzi vom descoperi noutdti despre locclitoteo noastrd.

-,,Nu Siiu oitii

cum sunt, dor eu, c6nd md

"

Vocabular
comunitate locala I totalitatea locuitorilor carc apa(in unui sat
sau ora9, carc aclioneazS imPreuna av6nd aceleagi interese. Cand ne prezentem cuiva ne spunem numele, uneori 9i locul de origine, (unde ne-am nescut giam copilerit) generatie : bunici, perinti, copii

La Scoale, cei doi colegi, Maria 9i lonut, au aflat ce toti locuitorii unei localitdti formeaze o comunitate locald Ei s-au informat in legature cu viata comunitdlii lor locale. Prin intermediul scrisorilor, ei au reusit sa afle multe noutdli despre viala gi obiceiurile altor comunit6ti locale

Ce

gtim despre comunitoteo locold?

1. cum se numegte localitatea voastrS? 2. Ce alte comunitdli locale mai cunoa9teti? 3. Prin ce se aseamdna 9i se deosebesc localitdlile localitate rulald I sat. comuna intre ele? localitate urbana : oraq 4. Ce $titi despre istoria localitatii voastre 9i despre numele acestei localitdti? Ce obiceiuri gi tradilii ati cunoscut? grupul clasei gi comuniiatea locale? asemAndri 9i ce deosebiri gdsiti

l:)!

lF- i i iie.'jrr!

timpuri, oamenii acestor locuri $i-au ridicai a$ezdri, in special pe vaile raurilor, alcdtuind comunitdti conduse de sfatul oamenilor intelepti; acestia judecau faptele dupe obiceiul pemantului.

|l

Se spune in istorie ce, din cele mai vechi

in zilele noastre, comunit5tile locale sunt

alcatuiie din locuitorii satelor sau ai ora9elor'
Aceste localiteli sunt grupate in iudete. O comune poate fi alcAiuite din unul sau mai multe sate care se gospoderesc impreund. Membrii comunitatii locale se ajuti intre ei, avand interese comune Primarul este ales prin votul cetdlenilor localitetii respective. PrimAria este institutia in care primarul gi ajutoarele sale hoteresc buna gospodarire a treburilor comunitdtii locale.

1 L ocalitete urb

Locuitorii ].]nei comunitdti respeciii regulile de convietuire ale comunitdtii $i legile ldrii. Cei care nu le respecte sunt dezaprobali de conceteteni Si pedepsiti de lege. Comunitatea locale are traditii gi obiceiuri legate de diferite sdrbdtori, de muncile agricole,
de pdstorit, de evenjmentele din familie; botezuri, nunli, inmormanidri. Aceste tradilii 9i obiceiuri se transmit din generatie in generalie. Cea mai mare comunitate locald o

constituie ora$ul Bucure$ti, capiiala patriei

AteneulRoman

noastre. Oragul Bucuregti are peste doud milioane de locuitori gi este imp6dit in 6 sectoare. Legenda spune ce acest orag a fost intemeiat, cu sute de ani in urm;, de cetre ciobanul Bucur. De la intemeietorul sdu gi-a luat numele agezarea. l\,4ulte agezdri poartA numele unor personalitdli ilustre, fiind locul natal al acestora, alte agezeri ne amintesc de evenimente istorice, de ocupalii ale locuitorilor, de aspeciul imprejurim ilor. Romania are 41 de judele la care se adaugd ora$ul Bucuregti.

Judetele tarii

SUCEAVA

luj-Na'poca

ersu Mu

FIIT

rlAo -z aA,lr-.
,^.

MUiES

BAcAU

IVASLU

'lMt$ ' F*.;,'l'-l lure oodnl sibiu sibiu r_qFsov. f , ResiF , L .- -J: ALCEA{ I IARGES frr
rncu )

Gheg

i-31'1ff;;O,''1":J'-;

-/-Pitesti

!'o

-\
OR

CONSTANT

Gi

5d lucndm in grup
arcetuifi Mica isrorie a *j:Tl*!f,n*,p9, ;i j:;;i;;d.ii"il:,lffiroca_

vezi, monu_ mentele. circulalja pjetonilor, culoarea t^.,,i^r-r^. .uloarea locujnlelor, aspectul
Cqocerilut- o veche in de-Giilcire: tn comunjldljle locale

ll'il1 li""T^s O" tu,r.ui, de Iabdtrani, Coleclionati obiectc vechi. lucrate de mesterij r^^^,.7. rocatr gi organjzali muzeul $colij. 8--Observali planul localitelii sau al cartierului. Reda;i cu,ajutorul s"rnn"ror" strada princlpald, jnstituljile, straOa "JnuJ1iinur", 9i ocuinla-rio'astra. 9. v, !rq,,,4dtr (r -. Organizali pfimDare i o plimbare .. in imprejUrim jle $cOlii Notalr-vA _-ev, vol,,,s in I ,_ observatiile rr reqarura legdture cl.spaliile cu; sDatjiJp va,i _^-,,

?::y;.

J"lu"irffi;il:

:il

strezij etc.

trvatuali periodic ..-, ,rr. voastra in grup.

sarcrntle ce- va revin vouA. Cereti aiutorul pannllor, directorulur gcolii, primdriei.

Di."Iuti.observaliite voastre ,^,^- l9i un proiect ri iruocmilt privind infrumu_ ::j::9: -.:i in care rocuiti. stabrrjii
activitarea

",*"ffi zona pe care o veli gospodAri singuri.

T::5,i!,,i'"*:f :t?jl,,il

Planul comunei lndependenta, Judelul Cdtera$j

Magazin \

EN
.t_
l=
I

P oporul
\
. Cititi gi comentati intelesul citatului urmator:

,,Podoaba cea mai aleasd gi maj mendfi-ntre

Vocabular
popor : totalitatea locuitorilor unei teri; toli celelenii unei leri celelean: locuitor al unei teri, avand drepturi 9i indatoriri
fa!6 de aceasta

podoabeb Friieste poporulromen. in sufletu-ilarg, nespus de duios, trecut prin focd a6tor suferinle, am gdsit izvorul curat al frumoaselor lui cenlece Fi tot inletesul istoric al treiniciei noastre pe ace pemant. in marea lui putere de muncd, de luptd gide rdbdare, am gdsit sprijinut speranletor noastre... "
Alexandru VlanuF

ji#

r.":

sffinf tmi

. Cali Iocuitori are lara noastrd? . Ce limbe vorbeite poporul roman? . Ce insugiri ale romanilor reies din citatul de mai sus? '" Ce a vrut sd spund Alexandru Vlahute prin cuvintele: "...sufletu-i larg... trecut prin focul a6tor suferinle..."? . Ce obiceiuri gi traditii pdsheaze romanii le transmit Si din generatie in generatie?

este curajos, deschis, urnan, devotat. Dugmanul lui esle autoritatea excesivd."
Helveiius

"Poporul liber

5d pdtrundem inlelesul versurilor:

,,E vila noastrd De doi bdrbali cu brale i cu voinla Cu minli detepte, inimi mari.

fauritd tai olelild,

gi unui-i Decebal cel harnjc, lar cebtalt, Traian cel drept..." (lon S. Nenilescu, putde /e,

'. .
Decebal Traian

Cine au fost stremogii neamului nostru? Ce puteti spune despre ei? Dar despre conducdtorii lor? . Cu ce popoare ne inrudim prin aceeagi origine latin;? . Ce asemdndri gi ce deosebiri gdsitiintre o familie Si un popor?
45

t-;

Totalitatea cetatenilor unei teri formeaze poporul. in spaliul vegheat de l\.4untii Carpali, Dundrea 9i Marea Neagre traieste poporul roman, urmag al dacilor gi al romanilor. Poporul nostru se invecineaze cu atte popoare europene: bulgarii, ucrainenii, sarbii, maghiarii, moldovenii. Poporul roman este de origine latin6, inrudindu-se cu popoarele: italian, francez, spaniol, portughez. Romanii sunt mandrii de stremosii lor: dacii 9i romanii. Noi, romanii, suntem un popor pa9nic, iubitor de tare, prietenos 9i tolerant. Pe pdmantulvechii Dacii, pe l6ngb romdni, traiesc in bund inlelegere 9i alte grupuri etnice (maghiari, germani, sarbi, romi, evrei S.a.). Ele se bucure de acelea$i drepturi ca 9i romanii.
colLmna luiTraian

.B

L*
zj),

1. Spuneli la cine se refera poetul Mihai Eminescu in urmetoarele versuri: ,, Fii i tdi trdiascd n u nai in frdtie Ca a noplii stele, ca a zilei zori.' (L4ihai Eminesc!, ce-l do resc eu Jie, dulce Romenie!)

{{rExnlicati de ce trebuie se treiasce fiii tdrii numai in

fretie. Dati exemple de realizari ale grupului clasei voastre bazate pe intelegere si cooperare. 3. Realizati, in echipe, un scurt referat despre un eveniment din istoria ldrii noastre, ln care romanii $i-au C D Rosenthal dovedit fretia. 4. Scriitoru I Alexandru Vlahutd spunea ce poporul roman este un popor curajos, harnic, cu suflet larg. Credeti ce fiecare roman este curajos, harnic ai cu suflet larg? Puteli fi curajogi $i in timp de pace? Ce puteli face pentru a invata sd fiti harnici 9i generogi? 5. Realizati un concurs de recitdri$io expozilie de desene care

se ilustreze curajul, harnicia

9i generozitatea oamenilor. 6. ContinuatisA scrietiin cartea de onoare a clasei fapte deosebite de solidaritate din viata clasei, a

comunitdtii locale si a poporului

nostru.
P;9une

* Nofiuneo.
Comunitoteo internsfionold
discutd cu ghidul muzeului de istorie din locolitote.

Astizi, Moric Si Ionut sunt reporteri.

Ei

'i*i'

Maria.

Domnule profesor, am vrea sd aflem daca poporul Si naliunea inseamnd acelagi lucru. Ghidul: ASa cum ne aratd izvoarele istorice din acest muzeu, poporul roman s-a formatintr-un timp indelungat, in urma convieluirii dacilor cu romani in acest spatiu de la Dunere, Marea Neagra gi Munlii Carpati, folosind o limbd noue, limba romand, $i adoptand cregtinismul ca religie. lonuf. 9i cand a apSrut natiunea? GhiduL Natiunea a apiirut mult mai terziu, in urma intensificdrii lupiei poporului roman pentru unitatea nationale. Amintim in acest sens revoluliile de Ia

,,Cregtinismul a pidstrat unitatea noastre ca neam, a s6nca de care s-au izbit ndvdlirile strdine."

1821 9i de la 1848, Unirea Moldovei cu Tara RomAnescd in 1859 9i anul '1918 care marcheaze
Maria.
GhiduL

fo

lMihaiEminescu

lonut
Ghidul:

Vocabular
natiunea romana este o grupare de oameni mult mai mare decat comunitata locale: este o
comunitate ai caaei membri au un teritoriu comun, o limbe, o istorje Si o cultlra.comune Si sunt unili

Maria:

p.in aceleagi obice;uri de vial5,

prin acelagi mod de a gAndi.

lonuf.

desevar$irea statului nalional unitar roman. . inleleg ca natiunea reprezinti o mai bunb Si mai recentd formd de otganizate a poporului. Da. intei a aperut poporul 9i mai rziu, natiunea. Trebuie se subliniem cd unitatea de teritoriu. de Iimbe 9i de credinld au contribuit la formarea gi consolidarea natiunii romane. Natiunea este tot una cu nationalitatea? in Romania existA mai multe grupuriale minoritelilor nationale (maghiari, germani q.a.) sau nationalitdtj care convieluiesc impreund cu romanii. Membrii acestor grupuri sunt cetdteni romani, se bucure de toate drepturile 9i au indatoriri fat6 de lara in care trdiesc. Pot spune cd eu sunt cetetean roman de nationaIitate romanSl lareu suntcetdtean roman de nalionalitate german6! Vd mullum jm! 47

g-aranteaza drepturjle minoritalrtor natjonale..'

(Constitulia Rom6niei, articolul 6)

,,pe teritoflul pa trie i noastre, aldturi de iomAni Iratesc gi alie nalionaljtAt;l maghiarS, germand, sarb; erc. Statul recunoaste si "',"

"ff:t: *;'#J'lili

ne veFif;,-dm. sd oplicdm:iL,

fiiilJffi j:f l#::J,; .un t ei?,4"ni o"

p1;;,'":1gf,4;+1#kl?ii;flii*;l"T"t:lff
'

'J,"ii:,Jl';irii

:i"1[

ff:l;;l'e mporranra zi,ei de

De ce este nevoie deo cornunifste rnrernofionoldZ

"llTff '"'" u:fl:,Ti,:,:: :q::, :r. ffi# ;,ffi:fil::l u"ln illii J,", J:,:{x, :,x;Ii I il;3 ::1x;,j;l "," " ",. ",,, :l1i:,.i:Xl:*y^.:y,1*"("r:i,ilr..creatdinie45 o. 3:;:,:':ffiJTi:1,:"j:i:t Nu | 1;!;i; ffiii. ;[il:iH[: ; ;ll,.i #fliff mondial. rcuprinde ""6;;#;::,: ',".liji;

.#'' ;#;#'. ffi ';fi., J#:,:'j::f '"6

j:gte rnuite state, prdnela pra nera noastra noasrri este constituita i,i,tJ dini.-o esle .::l:,;1:" sing"ra rr"u, ; lr.n,tate internalionala dre ue rezotvat nr^ht6h^,^ -._. care
55

:',T:,i#:

OMS Organizalia Mondiald a SEndtelij

FAO Organizalja Natiunilor Unirr pentru Alimentalje eqricuiiJr,i

si

.
ONU

roii

Organizatia Naliunilor Unite

ifFl
UNICEF Fondul lntemational de Ajutorare a Copijlor

ffi
48

Organ jzalia Natiun jlor unire pentru Educalie, gtiinld gi Cuiiure

UNESCO

T
I I

. Consiliul Europei a fost infiintat in 1949, din zece state europene. Astazi cuprinde

majolitatea liirilor europene care s-au angajat sd respecte principiile democratiej 9i drepturjle omului. Sediul seu este la Strasbourg, in Franla. Romania a devenit membrd a C.E. in 1993. C.E. a adoptat Conventia Europeand a Drepturilor Omului. La Strasbourg functioneaze Curtea Drepturilor Omului. Acestui for i se adreseazd toti cei ale ceror drepturi au fost incdlcate gi care nu au putut rezolva nedreptdlile in tdriie lrr,

Uniuneo Europeond
Uniunea Europeane este o asociere de
state europene care urmdresc aceleagi scopuri, ale cooperdrii: . in 1957, gase lSri europene (Belgia, Germania, Franla, ltalia, Luxemburg qi Olanda) au format o uniune de gase t6ri: Comunitatea

Strasbourg

EuropeanA. . in 1973 Ia Comunitatea Europeane ader6 Danemarca, lrlanda gi l\,4area Britanie;in 1981 se aliiture Grecia; in 1986: Spania portugalia. 1993 Comunitatea Europeand a devenit Uniunea Europeand. . in 1995 la U.E. adere Austria, Finlanda $i

.ln

Si

Suedia, iar in 2004 adere incd .10 state: Cipru, lvlalta, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria. .ln prezent. Uniunea Europeane cuprinde 2+de state. Tara noastr5 9i Butgaria sunt in curs de aderare. Sediul U.E. este oragul Bruxelles din Belgia. Drapelul albastru cu 12 stele galbene a fost drapelul Comunitblii Europene. El a devenit 9i drapelul Uniunii Europene, adoptat de Consiliul Europei. Privind drapelul Uniunii Europene, observAm ce pe fondul albastru care sjmbolizeazd armonia, intelegerea 9i pacea, stelele, in numer constant de 12, reprezintd popoarele Europei. Stelele sunt dispuse intr-un cerc, simbol at unitetii, precum orele pe cadranul unui ceas.
49

lmnul Uniunii Europene

Oda bucuriei
Slavd tie stea cura6 Voie bune pe pemenl Astdzi te simlim aproape, Sol din raica soare sfent. Vraja ta aduce iardgi Pe popor lengd popor Toli pe lume frati noi suntem. CAnd apari ugoard-n zbor Cine a avut norocul De prieteni buni sid dea, Cine Qtie ce-i iubirea Lengd noicanand sd stea. Fericit un suflet drag te Poate face pe pdment. Cine n-a simlit iubirea Plece dintre noi pangand_
Compozitor Ludvig van Beethoven Versuri de Friedrich Schiller Ludvig van Beethoven

Vocabular
democralie: treburile tdrii
sunt conduse de repzenlalii ale$i ai poporului, in lrma tunor alegerilibere

pe care

rlif (.- I l\

U,

,l {) ;r '--,' ,rh tt
! \

paginilor de aur din literatura europeana pentru copii. Dramatizali fragmente din aceste pagini t;terare. . Organizatiaudilii muzicale din tezauruipopoarclor vecine. la filme documentare in scopul cunoagterii ..,Apelali reliefului gi bogaliilor larilor vecine. obiceiurilor. "ndeletaic;ilor, asemdnarilor de datini gi obiceiuri. ln cadrul unor proiecte comune privind eoucatia. siabiliti relatii de parteneriat cu gcoli din tarile U.E. pe teme: ,,Ferestre spre prietenie'. .Jocul ldrd honlier1 , ..Un singur grai _ al pieteniei . .copibria intr-o EuropA unia. . urgantzali acliuni de popularizare a tradjtiilor gi obiceiurile noastre pfln:

Organizati cercuri de lectu16 pentru cunoagterea

',

create de voi despre comunitatea locali gi nalionale. Redactati informatiile in limba rom6nri gi intr_o limbe de circulatie internationa16; insotili texiele de desene proprii; -albume 9i filme despre meleagurile tradiliile romanesti; Si -obiecte specifice realizate de voi: cusaturi, modelaje, impletituri, cioplituri;

-cirli

-culegeri de creatii locale: vechi cantece populare,

povegti, ghicitori, proverbe; -organizati excursiile prieteniei valorjficati experienta 9i dobandite; -redati in revista gcolji gi a clasei preocupdrile voastre privind ,,Copildria intr-o Europa unitd,,. 50

Reccpitulore

Comunitateo
CONCURS
. incercuiti respunsul corect.

:; qlo
UndeEi ridicau oamenii

a$ezdrile, din cele mai vechi

timpuri? aii-n munl(o) pe veite rauritor c. licdmpie

/l

Yq -,..-L" 1
@

7.
a. trei

Drapelul Uniunii

Europene are: b. doud culori O culoarea albastre cu 12 stele galbene

culori

!2
Oo

. Toli locuitorii unei

agezdri formeaza: comunitate locald b. un c. o institutie

?,

judet

6 . Uniunea Europeane sub nu mele de Comunitatea Europe and a luat fiinte in anul

Iry5Z

1959
'OOO

:'"-;"*'"*n"1" qdnu I .,i*'^",", *XtJlii""'a Ca'cu

t"care popor ne
b. francezii

'"Yii.""'b",T:.* c
"htutp,:h:io;;t

es.,.

r--------.-..

invecinbm?

@ungurii

c. spaniolii

51

E+srl,lgqq!

ta intrebiiri: a. uum se numegte localitatea voastra? u. sUnt jnstitulijle mai imor lo-calitatea voastra? c ^r-are De cine sunt coni;"; ffJ'itli':1':-d'n rtle comunitdtji locale?
s.
-

r. n;spunceli

lq,

tntr"b"l."; e. _ t. ao,ra intr"Ml;

2. Completali enunturite; a Noi facem parte din poporrf.. v. audllloglt poporului nostru sunt. . u. rn lara noastrd. aldturi de romeni treiesc si...

i.e-

ra rret

i*reoeri

ComDleleaza corectj S. - un enunt; B. _ doub e1rnlun, f.e. _trui"nrn1r.i.

Qlmr:*',"'q4,'*lii:"",;ff

jj:;:ffi,"T, *:fi "ff

colinduJ 2. rogjtur oudror

4.

4. Realizali corespondente irrtre obiceiuri 'r si r' evenimenre, . mersul cu -'-"xrrcrr'e' numer, numerotarllcorespunzdtor'

3 cufundatul pruncului in apa din

bocitut

cristernild

5. scoaterea crucii din 6. lustruirea

apd ghetulelor
"9E!q"!oi!l"E.eqiry19,*pr, {"!lef-q.:q19

! I f I
E

crdciun
inmorm6ntare Botez
Nlos Nicolae

lqe!'E<ag!!!.jqt6

Boboteazd

_*ir""*"r".

s. nl;*ltsev*lucre

"-,*l:""t':L:',:;"1;j"?,.l"iliilili

voastre ra arcdruirea si rearizarea proiecturui privind 52

Unitatea

Societate si stat 5

Organizarea statale a societ6lii. lnstitutiile

democratice ale statului roman. Simboluri ale statului rombn

1

* Orgonizarea societdtii. Stotul

Am aflqt cine exercird outoritoteo gi conduce activitcteoln fomilie,ln closd,tntr-o comunitote locald. - Sd vedem ce esfe statul gi cum organizeozd el octivitoted societdtii.

Vocabular
societater totalitatea oamenilor care trAiesc laolaltS, legali

De ce ou simtit oomenii nevoio de a se organizo?

Din cele mai vechi timpuri, oamenii de pe aceste
meleaguri nu au trdit izolati. Ei au desfegurat activiteji comune $i gi-au ales conducetori. Au creat legi care se-i apere de r5ufdcdtori gi au infiinlat armate ca se-Si apere granilele. Organizandu-se toi mai bine, oamenii au constituit un stat. Pe teritoriul locuit de romani, statula ap5rutdin cele maivechi timpuri. Primul stat a fost cel constituit de regele dacilor, Burebista.
N,4ulti

prin anumite relatii

stat: totalilatea

institutiilor cu

ajutorul cdrora este asigurata conducerea Si organizatea societalii ink-un te toriu delimiiat de granita

ani la rand, istoria vorbe$te despre statelel

stat unitan avAnd o conducerc unicd

indivizibil: al carui teritoriu nu poate fi divizat {impd4it) forma de guvernAment:

modl1lde organizare a puterii statului:

Transilvania, Tara Romaneasc5, l\4oldova $i Dobrogea. in 1601, sub conducerea domnitorului Mihai Viteazul s-a constituii, pentru scurt timp, un stat unitar, format din Transilvania, l\iloldova gi Tara RomdneascS. in 1859 s-au unit Moldova cu Tara Romaneascd, constituind statul care avea sd se numeascd Romdnia. in 1918 se desevar$egte statul nalional unitar romen.
un monarh (rege) S esre monarhie un preqedinte $i este republica Statulvegheazd la pastrarea ordinii publice, apara drepturile cet6tenilor, urmdre$te dezvoltarea economlce, a invdtamantului, a sdnatdlii, apdrd granitele Ierii, prin anumite institutii create Si pe baza unor legi, principala lege fiind constitulia.
DOaIe Tt COnOUS Oea

Ce rol ore stotul?

. monarhiei . republice.

)IaIUt

Cefel de stot este Romdnio?

Romania este un stateuropean, cu un terjioriu de238 391 km,

$i cu o populatie de peste 22 milioane de locuitori. Romania este o republicd.

,,Romania este stat national, suveran gi independent, (art. 1, Constitulia Romaniei) u n itar g i i nd i vizi bil." ,Forma de guverndma este republica."
(art. 2, Consutulla Romaniei)

,,Statul are ca fundament unitatea poporului romen!"

(art. 4, Constitulia Romanlei)

. Explicalicum arfiviata unei societAliin care nu arexista conducere gi organizare. 54

* Institutiile democrotice
sle stotului romon
Culn este orgdnizot stotul2 Care sunt cele ttei puteri ole sfofului2

garanteazd drepturile cetdlenilor. Fiecare cetetean are indatorirea de a respecta Constitutia gi legile t6rii. Cele trei puteri ale statului sunt:

-i Constitutia Romaniei este legea fundamentale care prevede organizarea statului

9i

Puterea legislativd (care de legile)

Puterea executiva (care asigurd aplicarea legilor)

PARLAMENTUL

.Aceste puteri actjoneaze independent, astfel puterea se imparte.

F"'**-l

Puterea judecitoreasca (care sanctioneazd incdlcarea legilor)

JUSTITIA

Stotul romdn este un stat democrotic

ln statul democrat puterea politic5 este exercitate pe o perioadd de timp limitate, de cdtre reprezentanlii alegi ai poporului, in urma unor alegeri libere. Fiind un stat democratic, in Romania, poporul este suveran. El igi alege, prin vot liber, reprezentanlii. Organul reprezentativ suprem al poporului este parlamentul.

-.

! lll-f
jt!; {t

Palatul Parlamentului

Sediulcuvernului

Parlamentuleste ales prin votul lJber al cetdlenilor gi controleazd activitatea pregedintelui, a guvernului Sr a institutiilor iudecetoresti Tot prin vot liber este ales si pregedintele republicii. preqedintelL este Seful statului. Principalele instjtulii ale statului sunt: Pa rlamentu I, pre$edintia, Guvernut, institutiile judecdtore$ti.

ln comune gi orage se aleo prjmarul gi consilii locale carJ

rezolva treburile locale.
Pa latu
I

Jusliliei

Dezbateli tema, pornind de la urmatoarele

intrebdri: 'l. Ce fel de stat este Romania?

2. Care sunt principalele institulii ale siatului

roman? Ce atributii au ele? 3. Ce credeti cd s-ar intampla dace treburile tdrii ar fi conduse de o singura persoand? 4. Ce insusiri credeti cA trebuie sd dovedeasci persoanele alese pent.u a conduce? 5. De ce trebuie sd invdlem sa respectem de mici regulile grupurilor din care facem parte? Ce asemAndri gi ce deosebiri credell c; exist5 intre regulile grupului gi legiie societelii? 6. Credeli cb ar fi posibile o societate fAre legi? 7- Ce este Constitutia? 8. Ce indaiorire au cetdtenii fald de Constitulie gi de celelalte legi ale t5rii?

Cetdlen
reprezinte.

opiniile fatd de cei aleqi sa-i

ii i9i exprime liber

Noi ?n reloJie cu institutiile

um

JSe

de so d$

stotului
Ajutati urmetoarele persoane sd stabileascd instituliile de care au nevoie: . Locuim in Bucuregti, sectorul 4. Vecinii nogtri au un bebelu$. Unde va fi el declarat de fericitul tati? Ce act va primi? la pogta : la primeria capitalei la primrria sectorului 4 .Ana are gase ani. Care este institulja cAreia trebuie sd i se adreseze pdrinlii pentru ca Ana sd invete carte? Ce documente sunt necesare? De ce? primdriei ; gcolii ; potiliei

Suntem persoane importante!

Repartizati rolurile Ce primar, judecdtor, polilist etc., 'pe rand, unor

colegi. Adresali-vd cu diferite

probleme acestor

rsoane. Expuneli clar problemele. Ascultali

pe

I.

f:

cu atentie rAspunsul 9i spuneli dace sunteli multumili de servicii.

in comuna lndependenta. Nigte reufdcatori i-au furat calul? Cui trebuie sA se adreseze? gcolii ; politiei ; spitalului . Presupunelicii alivrea sd fitiales primarul copiilor din localitatea voastrS. Prezeniali un program realist de lucru, in fala aiegetorilor, astfel incat se-i convingeti se vA aleagd.
Bunicul lui Florin locuie$te

!.

I.

Leqturd

Joro. Poporul
Alexandru Vlahuld

9..

,ts:

in mijlocul amintirilor mele, podoaba cea mai aleasd 9i mai mendra-ntre podoabeb lerii, este poporul romAnesc. in sufletu-i larg, nespus de duios, ldmuritin focd a6torsuferinti, am gdsit izvorul curat al frumoaselot lui cenbce gi tot inlelesul istoric al trdiniciei 9i stdruintei noastre pe acest pdment. in marca luiputere de muncd, de luptd gide rdbdare, in mintea lui treazd gi-n inima lui caldd, am gdsit sprijinul speranlelor noastre gi dezlegarea inaltei chemeri a neamului nostru. il urmdresc cu gAndul de-a lungul veacurilor, il vdd cu pieptul dezvelit in zloa6 gi-n bdtdlii, muncind ca sd pldteascd ddrile Jdrii, lupand ca sd-gi apere pdmantul, cdzend gi ridicandu-se iaa mutind in ges gi rendscend in munti, pururea tandr, pururea mendru: cu toate nevoile ce-au dat sd-l rdpuie. Unde-ar fi ajuns el astdzi, dac-af lt fosl lasal tn
ceea ce se ridicd mai luminos
Qi

ar

mai

sfe

iil

58

Simboluri ole stotului romdn

- Closo noostrdore un imn pa core noill c6ntdm lo serbdri 5i lo olte tnt6lniri. - Vom ovea gi o sigld. Acesteo sunt simboluri cu care ne mdndriml din Constitutia Romaniei se
spune c6 simbolurile nalionale sunt: 1. Drapelut Romaniei 2. Ziua Nationala Decembrie 3. lmnul National Degteapte-te, romanel

in articolul 12

4. Stema 9i sigiliul statului

"Drapelul Romeniei este tricolor: culorile sunt agezate pe verticald gi se

succed de la lance in ordinea urmdtoare : a I bastru, g alben, rogu."
iad. 12, Constitulia Romaniei)

Dropelul Romdniei Af ldm din istorie...

insotit evenimentul Unirii Principatelor, Moldova ii Tara Romaneascd, Rdzboiul de lndependentd, iar la 'l Decembrie
'19'18, Tricolorul a devenit simbolul unitdlii

Degi culorile triqolorului au o vechime mai mare, in 1848 revolulionarii purtau steaguri gi cocarde tricolore. Tricolorul a

tuturor romanilor.

Dra pelulu i se serbitore$te pe 26 iunie.

ziua

Compozitorul Ciprian Pcrumbescu a inchinat Tricolorului un cantec nemuritor, care multd vreme a fost gi imn national: Auriu ca mendrul soare ,Trei culoricunosc pe Fi-val nostru viitor, Ce le lin ca sfe vechi renume, Pururea-n eternd floare Sunt culori de-un Suveniri de-un brav i cu luci netrecdtor.

lume, odor; popor

,Pe-al nostru steag e scris Unhe, Unire-n cuget gi-n simliri 9i sub mereala lui umbire Vom infrunta orice loviri."
(Andrei Ba.seanu, lmnul Uniii)

strdbate dor Pentrusfenblibertate i al patriei amor.

Ro'u-i focul ce-mi lnima-mi plind de

lar albastru e credinla Pentru nalie, ce-o nutrim,

Credincio1ifdrdschimbare Pen'la moafte o se fim.

Cet pe cer gicet pe lume Vor fi aste trei culori, Vom avea un falnic nume i un falnic viitor."

59

Lecturd

Tricolorul'in poezie
Drcpelul ronl
lllarce a Penes

Drapelul tdrii noastre Larg fluture din zori, Pe zArile albastre cu cele trei culori.

Priviti, copii, drapelul, 'NelFti-l bucurogi, Cinstiti-l cu credinle, El vine din strdmogi!

Ogteonul gi dropelul
George Cogbuc

De demult. de tine, iaica Tmi spunea mereu poveqti, Ca de steaua cea mai mandre A ogtirii romanegti.

imi spunea ce in altarul

Patriei nu-i alt odor Mai de prel decat drapelul lJnui neam biruitor.

Pentru cele Trei culori

Adrian Pd!nescu

Sa se-adune cele bune, Cele rele trec Ai pier, Doua maini in rugeciune Pentru om 9i pentru cer.

l\,4;nistirea seculare Ne invale-n sdrbAtori Rugaciunea pentru Fre, Pentru cele TREI CULORI.

pe 1 Decembrie, datd la care Romania a devenit stat national unitar in aceaste zi se arboreaza drapelele tricolore gi au loc festivltdli care se deschid cu lmnul de Stat. lmnul Nalionalal Romaniei este cantecul Deteaptd-te, romene! ale cerui versuri au fost scrise in freamStul Revoluliei de la 1848 de poetul Andrei Mureganu. l\Iuzjca apatine cunoscutului poet Anton Pann. Degteaptd-te, romene, din somnul cel de moafte,

ziua NaJionalS a Romaniei se sdrbatoregte

, .j''i.
\.
.ri

La care sd se-nchine gi cruzii

6i

du1mani.

!::.,/

-F

Stema Romaniei este reprezentatd de o acvile aurie

,..' Respectarea simbolurilor statului

pe un scut albastru, linand intr-o gheard spada, iar in cealaltd, sceptrul. Acvila are o cruce in cioc.

"cetdleniisunt datorisd manifeste respect fatd de DrapelurgitmnulNalionalatRomenieigi sd nu comitd nici un act prin care s-ar aduce ofensd acestora. La ceremoniire de arborare a drapeluluigila intonarea rmnurui Nalionar, asistenla va sta in picioare, bdrbaliise vordescoperi, iar militariide toate gradele vor da onorul,"

fft.it 4v
!(i:

"r,- v,",nr.frc6m"

S.i op,iiedm

oezbateli tema, pornind de ta intrebdrite date: . Cu ce ocazii se arboreaze drapelul patriei? Ce alt drapel insote$te Tricolorul? . Ce se spune'in CenteculTricotoruluic6 simbolizeazd cele trei culori ale steagului?

' Cu ocazia ceror evenimente se cent6 lmnul Natjonal?

. Ce simbolizeaz; acvila crucjatd (cu cruce), spada 9i sceptrul de pe stema tdrii? 2. Desenati drapelul patriei noastre. Scrieli sub drapel o strofd din lmnul Nalional.

u E impodobili clasa gi gcoara. organizali serbdri, expozilii in cinstea acestorzire. si "on"rr"uri 4' Adresati o scrisoare prieteniror vogtri din arte leri. spunetlre cum ali organizat aceste s;rbdtori.

3' confectionaii stegurete tricorore si are uniunii

Europene, cu prirejur zirei Nationare gi zirei

cu aceastd apartenentd.

5. Scrietl o compunere cu tiflul Sunt roman gi european. Ardtati ce vA face sa vd mandritj

6. Participati, cu grupa, la realizarea uneia dintre mapele despre Romania: Monumente, lndeletniciri, Personatiteli, Obiceturi 9i tradilii etc.
61

Recopitulore

SoCIETATE Sr 5TAT
'Completati.

1. Primul stat constituit pe acest teritoriu a fost cel condus de ... 2. in 1601 s-a constituit un stat unitar condus de... 3. in 1859 s-au unit Moldova cu lara

4. in 1918 s-a desavargit... nalional unitar

roman. 5. Stat condus de un monarh. 6. Stat condus de un preqedinte. 7. Organul reprezentativ suprem al poporului, care reprezintd puterea legislativS. B. Legea fundamentale a ldrii este...
62

Romaneascd. Noul stat avea se se

numeasce...

l. incercuili denumirile

Drapelul,

care fac parte din grupare: Ziua Nationale, lmnul Nalional, judelul,

$ema._..'

L""qqrf"u" 9lI9-C a.G-a

a"lrriri a- r*i o"*riri

F.e. - p"tru

du"rriri.

2. Completati enunlurile: Drapelul Romaniei are ... culori. Langd lance se afl!.culoarea ... La 1 Decembrie 1918, Tricolorul a devenit simbolul.unitbtii tuturor.,. l Cenbcul Tricolorului este scris de... Ziua Nationale a Romaniei se serbetore$te pe ...
Compleleazb corect: S. - douA enLnluri: B. - patru enunluri: F.B. - cilci enunlLri.

3. Realizati corespondente intre cele trei puteri ale statului si denumirile lor: . puterea legislativa Guvernul . puterea executive Justitia . puterea judecdtoreasce Parlamentul

4. Recunoasteli atributiile statului:

. organizarea societdlii . pdstrarea ordinii publice . incurajarea conflictelor

tr

. aperarea drepturilor cet5tenilor . organizarea armatei . intre(inerea rela_tiilor cu celelalte siate

-9rll9r

tr
m

Recunoa$te corect: S. - dou_e atribuliit B. -

pqtlujqlbllrlf.B.

alllbllii.

5. Enumera calitalile care te-ar indreptati se

fii primarul copiilor din localitatea ta.

Enumera calititt; potrivrler S. - una: B. - doui; F.B. - mai mult de doue.

6. Evaluarea activitalilor practice: - conhibutia la rcalizarca mapelor, in cadrul grupelor; - contributii la organizarea: serberilor, excursiilor g.a. - modul in care rcalizeaze autoevaluarea.
bJ

Cuprins
Unitatea

1:

RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALTI OAMENI Noi $i ceilalti oameni (actual'zare), p.4 Relatiile dintre oameni in cadrul grupului. Relalii de rudenie,6 Relalii de prietenie, Colaborarea 9i competilia, 11 Autoritatea: Conducetorul grupului, 13 Leclut6: Autoritatea lui Ganane, 16 Supunerea 9i revolta, 17 Studiu de caz: Regele 9i Micul Prinl,lB lnvidia gi egoismul, 19 Admiterea gi respingerea, 20 Recapitulare,2l Evaluate,24

UNitAtCA

2:

RELATIILE DINTRE OAMENIiN DIVERSE SITUATII, DREPTURILE COPILULUI Relaliile dintre oameni in situatii normale, 26 Leclurd. impreund,28 Relaliile dintre oameni in situatii grave, 29 "Probleme personale sau de grup?,3'1 Leclutet N ein c rede re a, 33 Drepturile copilului. 34 incdlcarea drepturilor copilului, 36 Recapitulare,38 Evaluare,40 COMUNITATEA Comunitaiea locale,42

LJnitatea 3:

Poporul,45 * Natiunea. Comunitatea internationalS, 47 Recapitulare,5l Evaluare,52 unitatea 4: soctETATE 9t STAT

* Organizarea societdtii. Statul, 54 * lnstitutii democratice ale statului roman,55 Leclutet Tara. Poporul, 58 Simbolurile statului roman, 59 Lectuft: Trico lo ru I in poezi e, 60 Recapiiulare,62 Evaluare,63 64