Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”

Facultatea de Formare Continuă a cadrelor didactice şi a celor
cu funcţii de conducere
Catedra Management Educaţional

Activitate extracurriculară

Tema: «O mamă, dulce mamă...»

A elaborat: Bolun Mariana

Logoped
Şcoala Auxiliară Internat Nisporeni

Chişinău 2012
Obiective generale:
 Cultivarea dragostei faţă de cea mai dragă fiinţă – MAMA şi faţă de
anotimpul primăvara.
 Formarea deprinderilor interpretative.
 Dezvoltarea vocii, auzului melodic şi a receptivităţii emoţionale.

Obiective de referinţă:
1. A le dezvolta iniţiativa şi creativitatea artistică.
2. A se încadra în activitate cu toţi copiii, devoltînd abilităţi de lucru în echipă.

Obiective operaţionale:
Elevul va fi capabil:
1. Să dezvolte sensibilitatea auditivă.
2. Să recite expresiv versuri, texte.
3. Să schimbe caracterul mişcărilor în conformitate cu cîntecul sau versurile.
4. Să se mişte graţios în ritmul muzicii.

Obiective de evaluare:
1. Să prezinte activitatea independentă la un nivel înalt.
2. Să demonstreze abilităţi de memorizare a textelor.
3. Să aibă o ţinută scenică adecvată.
4. Să demonstreze aptitudinea de a recita, a cînta.

Strategii: convorbire interpretativă, demonstrare în comun, dialog, recitare,

sinteză, observarea, prezentarea.

Forme de organizare: frontal, individual.

Material: decor de primăvară – pînză, baloane, florile primăverii (ghiocei,

toporaşi, vorele, lăcrimioare), cadouri (desene, aplicaţii).

Desfăşurarea activităţii

Apare Zîna Primăverii:

- Bună ziua, dragi copii,
Am venit peste cîmpii,
Multe bunuri v-am adus,
Mărţişor la piept v-am pus.
V-am adus în casă
Ziua mamelor frumoase.

Un elev: - Miracolul Primăverii trezeşte glia hibernîndă. Verdele crud

inundă ogorul. Renaşterea naturii ne îndeamnă spre noi aspiraţii.
Prinzînd la piept tandrul mărţişor, roşul mătasei gingaşe va bate unison
cu visele şi dorinţele fiecărui copil.

Alt elev: - Mama! Este cel mai dulce cuvînt din cîte au existat vreodată
pe pămînt. E frumoasă ca o sărbătoare, are sufletul curat ca lacrima.
Mîngîierea ei ne dăruieşte căldură şi speranţe în ziua de mîine.

Alt elev:
- Glasul mamei – murmurul izvorului cu apă cristalină,
Ochii mamei – două stele coborîte din cer,
Obrajii mamei – două picături de rouă de pe petalele trandafirului,
Genele mamei – firicele firave de iarbă,
Paşii mamei – zborul zînelor.

Se interpretează cîntecul „Mama” de D. Matcovschi:

Palma ta ne-a mîngîiat,
Vorba ta ne-a legănat,
Am crescut cu alţi copii de-o seamă.
Lîngă pomul cel rotat,
Lîngă spicul cel bogat,
Lîngă pragul casei noastre, mamă.
Am fost buni şi răi am fost,
Tu ne-ai căutat un rost,
Cu poveţe plînse în năframă.
Tu ne-ai învăţat un grai,
Tu ne-ai dăruit un plai
Şi-am plecat cu el în lume, mamă.
Patru ţări am colindat,
Le-am trecut în lung şi-n lat,
Drumurile şi acum ne cheamă.
Tu ne-ai aşteptat mereu,
Am venit cînd ne-a fost greu,
Te-am găsit încărunţită, mamă.

Un elev:
- Mă-nchin cu pietate şi tac, nu mai cînt,
Eu sunt copilul toamnei, nu!
Eu sunt pămînt!
Dar tu, mama mea,
Eşti nimbul sfînt
Ce atîrnă-n univers.
Sufletul tău dăinuie în adieri,
Inima ta e o carte ce mereu ne cheamă
Să venim să învăţăm taina propriilor tăceri.
Din inima ta curge aurul
Incandescent al toamnei
Şi primăverile se topesc în sea
Cu argint şi beteală.

Alt elev: - Ne chemi mereu pe urmele tale

Şi ele se prefac de-acum cărare,
Aceste lungi aripi de dor, ce cresc spre tine,
Îţi laudă chipul senic
Îţi sorb din elixirul albastru
Încet – încet verva spirituală.

Alt elev: - Toate cîntecele lumii sînt trecătoare, dat este un cîntec ce
dîăinuie veşnic – mereu drag, mereu proaspăt, despre cea mai sacră
fiinţă, destre cea care ne-a dat viaţă – mama.
O cîntăm cu toţii din vremuri străvechi, de cînd s-au ivit cuvintele
graiului matern. Pentru că graiul pe care îl vorbim zilnic este un
neîtrecut, nemuritor poem despre mama.

Cîntecul „ Mama” de A. Ciocan, E. Doga

Mama-i scumpă- ntodeauna
Lîngă dînsa ne adună,
E frumoasă ca şi luna
Şi ca dînsa-i numai una

Negrăit de hărnicuţă
Este draga mea mămică,
Parcă-ar fi o rîndunică,
Harnică-i ca rîndunica.

Eu am strîns de prin vîlcele

Ca să-i dau măicuţei mele
Mărţişor di floricele,
Fie tînără ca ele.
Eu mă rog de mama noastră
Sănătoasă să trăiască
Şi s-o ştim numai voioasă
Ca o dimineaţă-albastră.

Şi să fim întotdeauna
Amîndouă împreună,
Ca şi cerul, ca şi luna,
Mama mea, duioasă, bună.

Un elev: - De sărbătoarea tuturor mămicelor, bunicuţelor, surioarelor,

vreau să ştie lumea – ntreagă cum e mămica mea şi ce mult mii drag de
ea.
Mămica mea-i ca soarele
Ce luceşte şi – ncălzeşte,
De zîmbetul ei cald
Tot fir de iarbă creşte.

Mămica-i ca izvorul
În plină primăvară
Ce aduce viaţa –n crînguri
Şi vlaga pentru ţară.

Mămica mea-i ca floarea

Gingaşă, parfumată,
E tînără frumoasă,
Cum nu mai este alta.

Mămica-i ca lumina
Ce- i ochii mei o port,
Străbate întunericul
Şi fără ea nu pot.

Mămica mea-i ca pasărea,

Ba chiar ca rîndunica,
Ce-şi clădeşte cuibul
Cu ciocul mititica.
Mămica mea-i ca glia
Prin care curg izvoare,
În palmă cu ţărîna
Şi fruntea în sudoare.

Mămica-i ca albina,
E foc în tot ce face,
Să ştiţi voi ce plăcinte,
Ce pîine bună coace.

Mămica mea-i ca pîinea,

Uitasem să vă spun,
Mămica mea-i ca pîinea
Şi ca colacul bun.

Un elev: - Scumpă mamă, fii mereu adevăratul inginer al sufletelor

omeneşti.
Îţi mulţumim pentru generozitate. Îţi urăm să te călăuzească mereu
amintiri plăcute, să fii întruchiparea purităţii morale.

Alt elev:
- Plecăciuni duioase mame,
Vă aducem în dar rîvna noastră,
Zîmbetul cald de copii,
Un cer albastru
Şi-un noian de bucurii.
S-aveţi în suflet numai soare
Şi în inimă un dulce foc,
În drumul vostru o albă floare
Să vă aducă mlt noroc.

Cîntec pentru mama

Iar e primăvară, soare
Şi din nou ne vin cocoare,
Iese iarba luminoasă,
Sărbătoarea vine-n casă.

Ani în şir la tine vin,

Ţie, mamă, să mă-nchin,
Pentru că viaţă mi-ai dat
Şi mult mamă ai răbdat.

Pomii ce mult i-ai iubit

Mamă, azi au înflorit,
Crede-mă, nu vrei să crezi,
Nici n-auzi şi nici nu vezi.

Ţi-am adus, mamă, o floare,

Inima din piept mă doare,
Vreau să-mi dai, mamă, un sfat
Şi să-mi spui, de ce-ai plecat?

„Rugăciune” de D. Matcovschi (fragment)

Un elev:
- Cine e femeia? Şi de unde vine?
O cunoaşte cine? O-nţelege cine?
Şi de ce nu plînge toată Mărgioara?
Şi de ce nu-şi frînge strunele Vioara?
Vîntură, mărite Soare, negurile, norii
Să nu-şi plîngă nici o mamă pruncuşorii!
Pasăre din cer coboară pe o rămurea
Şi învaţă puişorii a cînta!

Alt elev:
- Vă doresc ca-ntotdeauna
Să fiţi vesele, frumoase,
Gingaşe şi generoase,
Blînde, înţelepte, răbdătoare,
Admirate şi fermecătoare.

Toţi:
- Scumpele noastre măicuţe,
Să ne fiţi sănătoase şi frumoase mereu
Şi în dar ca amintire
Primiţi acest cadou. (copiii dăruie cadourile mamelor).