2 COMUNICAREA NON-VERBAL Comunicarea n lumea animal Comunicarea este o proprietate a materiei vii, fiecare specie are un limbaj propriu,

manifestnduse sub diferite forme. Jacques Goldberg identific urmatoarele tipuri: comunicarea vi ual ! prin semnale comple"e #dansuri nup$iale %i r boinice, ori de recunoa%tere&' comunicarea acustic, ! prin semnale sonore, care transmit informa$ii despre specie, motiva$ie, identitate' comunicare c(imic #cea mai vec(e %i cea mai rspndit&, constnd n transmiterea unor substan$e c(imice. )e%i specia uman este singura capabil s elabore e un limbaj ra$ional, ordonator, nv$at n conte"t social, e"ist %i alte specii care pot emite *secven$e comple"e de semnale care presupun nv$area+. ,n privin$a limbajului non-verbal #posturi, e"presii, gesturi&, se regsesc rudimente %i n comunicarea animal. ,n comportamentul animal, mesajele vi ea conservarea #emisia de semnale de alert&, semnalarea surselor de (ran, reproducerea %i *sociali area+. ,n principiu, mesajele au un con$inut reductibil la ac$iuni de atragere, de avertisment n ca de pericol %i de semnalare a disponibilit$ii #pentru joac sau mperec(ere&. -egate de aprarea teritoriului #ca surs de (ran %i spa$iu de domina$ie&, de via$a n comunitate %i de familie #vntoare, alert, migra$ie&, mesajele lumii animale sunt: sonore' gestuale' c(imice' tactile' cromatice' luminoase' electrice. .ceste tipuri de comunicare varia , ca diversitate a modalit$ilor, de la o specie la alta %i comport unele elemente de-a dreptul sen a$ionale. / pre entare sistematic %i foarte detaliat furni ea lucrarea profesorului 0i(ai )inu, Comunicarea #1ucure%ti, 2334&. .m v ut, de asemenea, c n ceea ce se nume%te *etapa semnelor %i semnalelor+ fiin$ele preumane %i cele umane primitive comunicau fr cuvinte, folosind mijloace de e"presie facial %i corporal, nso$ite sau nu de sunete mai mult sau mai pu$in articulate. Comunicarea uman non-verbal Comunicarea prin ges uri ,n legtur cu formele de comunicare uman prin e"presie %i mi%care s-a nscut o disciplin, 5ine ica sau 5inetica, dedicat inventarierii %i studierii modalit$ilor %i efectelor transmiterii de mesaje fr recursul la limb. 6ine ica este *studiul miscarilor corpului in corelatie cu aspectele nonverbale ale comunicarii interpersonale+#7a8 1ird9(istell, antropolog american, profesor la universitatile din :(iladelp(ia, ;as(ington si <oronto&. =ste asadar studiul semnelor comportamentale emise natural sau cultural. Mimica- este o forma de e"presie care se regaseste in jocurile fi ionomiei ' poate completa mesajul, in functie de dorinta emitatorului. )e e"emplu, sprancenele ridicate indica mirarea, ambetul semnifica bucuria, satisfactia, fruntea incretita arata supararea. / mimica imobila este un factor de intimidare a interlocutorului.

> ="primarea emotiilor are o functie de comunicare sociala: a surade arata ca * sunt intr-o dispo itie amicala+ sau poate insemna un semn de reconciliere. .stfel, emotia nu se e"prima decat in fata altor persoane caci, fara pre enta lor, aceasta e"presie nu ar avea sens. .ctorii sunt persoanele cu cele mai mari abilit$i n aceast privin$, dar orice om are o mimic mai mult sau mai pu$in e"presiv. <ransmitem, n func$ie de situa$ie %i conte"t, surpri a, bucuria, enervarea, furia, ru%inea, ncp$inarea %i multe sentimente, uneori trdndu-ne, n pofida a ceea ce dorim. Oculezica- contactul vizual ="ista doua forme principale de comportamnet in ceea ce priveste directionarea privirii: a privi , a fi"a cu oc(ii' -a intoarce privirea. :rivirea este primul gest de intalnire si de intrare in comunicare cu celalalt. )aca intoarcem privirea, acest gest poate fi interpretat ca timiditate, evitare, instabilitate, reflectie profunda. :rivirea directa poate indica atentia, dar, in unele ca uri, poate fi si un semn de agresivitate'este felul n care fiecare om prive%te un obiect, o fiin$, un partener de comunicare si are ntotdeauna semnifica$ii %i efecte. :rivirea poate ajuta o persoan s domine pe o alta sau un grup, poate nfrunta o alt persoan ntr-o situa$ie tensionat, poate s e"prime stpnire de sine, agresivitate sau e itare, nesiguran$, team . :atru sunt func$iile principale ale comunicrii vi uale: cererea de informa$ie #privirea interogativ&' semnalul dat altor persoane c pot ncepe s vorbeasc, s serveasc, s cnte %.a.m.d. sau, dimpotriv, s se ab$in' indicarea naturii unei rela$ii: cordialitate sau re erv, ostilitate sau solidaritate etc.' in asociere cu o anumita tinuta, privirea poate compensa distan$a fi ice. ,n orice societate civili at nu se strig, peste capetele celorlal$i, ci se interceptea privirea %i se semnalea astfel un mesaj. :rivirea este cea mai simpl metod de comunicare. :rivirea este un comportament nonverbal fiind n strns legtur cu alte elemente nonverbale e"primate de trupul si, mai ales, de fata interlocutorilor. ,n acelasi timp, privirea este un comportament social. :rivirea poate indica interesul fat de o persoan sau un obiect. =a poate indica o atitudine po itiv fat de o persoan sau fat de situatia n care se afl aceasta. :oate indica de aprobarea, c(iar stigmati area persoanei, dar si dominarea fat de o persoan sau o situatie concret. :rin urmare, oc(ii sunt canalul prin care se reali ea comunicarea social prin intermediul privirii. Contactul vi ual ia nastere din ntlnirea a dou priviri si este influentat de distanta dintre dou persoane, cresterea pro"imittii sociale determin reducerea contactului vi ual. ,n sc(imb, cresterea duratei contactului vi ual indic e"istenta unor sentimente foarte puternice ntre dou persoane, dragostea, simpatia sau ura. ,n functie de gradul de desc(idere a oc(ilor au fost delimitate cteva stadii: - oc(i (olbati ! e"prim dorinta de a capta ct mai multe imagini, de a vedea si ntelege mai mult. pot e"prima fric, groa , curio itate, asteptare, sperant, neputint, naivitate - oc(i larg desc(isi ! indic o mare receptivitate sen orial - oc(i desc(isi - indic o stare de interes, optimism - /c(i ntredesc(isi ! oboseal, plictiseal, participare redus, inertie, obtu itate, resemnare - /c(ii acoperiti ! indic o persoan indiscret, agresivitate, ascunderea propriilor intentii

E - /c(ii strns nc(isi ! protectie mpotriva unui corp strin, un oc(i nc(is ! ntelegere secret ,n functie de directia privirii au fost delimitate categorii de priviri: -privirea paralel, la distant mic ! persoan adncit n propriile gnduri - privirea drept n oc(i ! sugerea dorinta de cooperare, persoan corect, constient de sine - privirea de sus n jos ! semnific dominare, arogant, orgoliu - privirea de jos n sus ! semnific dorinta de supunere sau agresiune - privirea lateral, oblic ? de sus- sugerea dispret, dorinta de a minimali a interlocutorul ? de jos- sugerea slugrnicie - a mtura cu privirea cmpul vi ual ! invers dect privirea direct, poate sugera de interes, dar si cutare, spionare, predispo itia spre actiuni rapide - privirea fi" ! este nsotit de o mimic ce denot tensiune nervoas si indic o apreciere critic sau interes fat de un obiect. Surasul este considerat manifestarea principala a salutului social. =l semnalea a faptul ca suntem gata pentru un sc(imb social, dar, in acelasi timp, poate sa insemne bucurie, stanjeneala, insecuritate, prietenie. =l poate traduce o dispo itie po itiva, dar si una negativa. @e vorbeste asta i despre surasul social, profesional ca semn de desc(idere si incurajare a comunicarii. )eseori acest suras este decodat ca nesincer, fals. :rima lui func$ie este aceea de a stabili o rela$ie cel pu$in cordial. Ambetul poate s e"prime prietenie, bucurie, plcere, mali$ie, franc(e$e, ngduin$, uneori %i jen, promisiune, nencredere. @emnalul principal pe care l transmite este, ns, po itiv 7asul e"prima, in general, bucuria' numai oamenii pot rade' c(iar si sur i sau muti fiind' e"ista insa si situatii in care comunica o dispo itie po itiva #a rade cu cineva, a rade de o gluma& sau negativa # a rade de cineva&. @emnificatiile rasului au fost interpretate astfel: -rasul in *a+-(aB(a2-e"prima bucuria, lipsa stresului si este contagios' -rasul in *e+-(eB(eB !e"prima dispretul, batjocura, amenintarea' 7asul in *u+- (iB(iB-e"prima o bucurie rautacioasa, retinuta? ras de gasculita' -rasul in *oC-(oB(oB este asociat cu uimirea, dispretul, putand e"prima o do a de neincredere' 7asul in *u+- (uB(uB- e"prima teama, spaima Gestica-presupune miscarea capului, bratelor, picioarelor, determinate de starea psi(ologica, urmand sa transmita un mesaj, sa e"ecute o actiune. Gesticulatia poate fi eleganta sau agresiva, ec(ilibrata sau energica, fiind generata de atitudini fundamentale ale emitatorului , de natura emotionala # bucurie, teama, furie& sau modala #indoiala, negare&.gesturile care indica furia pot varia de la individ la individ, dar gesturile conventionale varia a in functie de cultura unei comunitati: gesturile capului insemnand da sau nu, ridicarea gestului aratator, ridicare din umeri, gestul autostopistului. Postura-este po itia corpului si repre inta un mod de relationare, oferind e"trem de multe informatii legate de dorinta de comunicare, de atitudini, emotii, educatie,afectivitate, ierar(ie sociala, etc. )istingem patru tipuri de posturi globale: de supunere, de dominare, de respingere, de partaj. acestea, la randul lor, se compun dintr-o serie de posturi partiale, care sustin sau contra ic impresia de ansamblu' Jocul palmelor- 0i(ai )inu in *Dundamentele comunicarii interpersonale+ considera ca jocul mainilor este cel mai interesant si mai plin de semnificatii, astfel:

G -palmele intoarse catre cer semnifica bunavointa, partaj, sinceritate. -palmele intoarse in jos e"prima dominatia, putere, po itie sociala superioara' -palmele paralele perpendiculare cu solul e"prima (otararea, deseori incapatanarea' -palmele desc(ise inainte, bratele pe langa corp, e"prima neputinta, imposibilitatea de a face ceva' -palmele desc(ise catre sol, ridicate la nivelul bustului, plasate inainte catre celalat, e"prima refu ul, se manifesta in situatile de team, spaima' -palmele inc(ise#pumn&, e"prima amenintare, tensiune, manie dar si energie, vointa, (otarare. Comunicarea prin a ingeri ! ac il" :osibil numai n cadrul comunicrii interpersonale, aceast form de a transmite un mesaj?semnal este comun %i lumii animale. =a se pstrea ns %i n societ$ile cele mai evoluate %i are un caracter preponderent instinctual, de%i de la un anumit nivel intervine con%tiin$a. Cercettorii au stabilit cinci clase de atingeri, dintre care numai patru privesc comunicarea: .tingeri care transmit emo$ii po itive: o mangaiere, o strangere afectuoasa de mana' .tingeri ludice: de mierdarea, palmuirea in gluma, gesturi camaraderesti' .tingeri *de control+- vi ea a dirijarea comportamentului , a atitudinilor: un mic semn tactil poate atrage atentia interlocutorului sa ne priveasca,sa se dea la o parte, sa fie atent la ceva. .tingerile de control implica , in general, o relatie de dominare: relatiile patron-angajat' director-secretara' .tingerea *ritual+.strangerea mainii la venire si plecare. .cest gest are foarte multe implicatii si imbraca numeroase forme : atitudini de dominare, egalitate sau supunere comunicate prin intermediul po itiei mainii celui care initia a gestul de salut, forta cu care se strange mana, implicarea emotionala prin alaturarea celeilalte maini, sarutul mainii ca semn de consideratie si supunere, sarutarea pe obra &. .tingeri diverse: sustinerea unei persoane cand urca sau coboara, atingerea fruntii pentru a lua temperatura, sau a inc(eieturii aminii pentru a lua pulsul. #ro$emica- %is an ele sociale )istanta dintre persoane este purtatoare de semnificatii culturale.@e vorbeste despe culturi de contact # cultura araba ori cele mediteraneene& si despre culturi de noncontact # cultura nord-americana ori cea nord !europeana&. Fn culturile de contact , atingerile corporale sunt permise atat in spatiul public, cat si in cel privat. Culturile de noncontact sunt e"trem de rigide si nepermisive din punctul de vedere al contactului ori al apropierii prea mari intre persoane. Cercetatorii codific rela$iile spa$iale, din punctul de vedere al culturii occidentale, astfel: 2. )istan$a intim.Contactul corporal, ona antebratului-pana la GH de cm.Fn aceasta ona, relatiile sunt apropiate, intime. )istanta permite imbratisarea celuilalt' este re ervata persoanelor care sunt in relatii de familiaritate, fiind o ona foarte bine aparata' este ona secretelor. )in punct de vedere cultural, aceasta ona este cel mai adesea utili ata de sudici, care nu resping atingerile. Fn general, daca un strain patrunde in aceasta ona, este considerat ca un intrus, atitudinea sa fiind decodata ca agresiva ori dominatoare. >. )istan$a personal.)e la GH la 2>I cm.=ste distanta prietenilor care isi vorbesc, este o ona de cordialitate, in cadrul careia interlocutorii nu au de ce sa se teama unul fata de celalalt. )aca aceasta ona relationala este desc(isa,ea permite intrarea unei a treia persoane si integrarea sa in comunicare.Fn sc(imb, daca este inc(isa# interlocutorii sunt fata in fata& , bariera va fi greu de

H trecut.-imita imaginara care limitea a acest teritoriu , poarta numele de perispatiu, iar patrunderea in acest perispatiu este ec(ivalenta cu acceptarea atingerii celuilalt. E. )istan$a social.)e la 2>I pana la EHI cm. =ste ona relationarii obisnuite, curente. =ste distanta standard a sc(imbului, a interviului. G. )istan$a public. 0ai mare de EHI cm# politicienii si electorii' patronii si angajatii&. 7ar utili ata in sc(imburile dintre doua persoane,aceasta ona este cea a discursurilor , a luarilor de cuvant in public.Comunicarea directa este dificila, sc(imburile sunt putin personali ate.

Comunicarea croma ica Fndiferent de sc(imbrile si tendintele diverselor epoci si domenii de activitate culorile si-au pstrat semnificatia primordial si valoarea traditional..ceast constant este sustinut de caracterul universal al simbolisticii, de faptul c nssi gndirea simbolic este cosubstantial fiintei umane. @emnificatia simbolic a culorilor contine elemente universal umane, dar si trsturi diferentiatoare, conotatii de ordin cultural religios. :uterea de simboli are a culorilor cuprinde o arie foarte larg, ntruct culorile pot fi asociate n diferite prti ale lumii elementelor primordiale: ap, aer, foc, pmnt. Culorile mai pot simboli a timpul, alternanta lumin?ntuneric, dar si dualismul intrinsec al fiintei umane, conflictele fortelor care se manifest la toate nivelele e"istentei, de la nivel cosmic la lumea intim : forte nocturne #negrul&?forte diurne #albul&. )omeniul semnificarii prin culoare s-a e"tins mult prin introducerea unor culori e"plicite in : (eraldica' semnali area navala cu fanioane' semafori are' asocierea dintre sentimentul national si culorile drapelului de stat' coduri implicite# domeniul vestimentatiei, arta decorativa, mac(iaj' culoarea (ainelor permite identificarea apartenentei la o categorie social-profesionala sau la un grup anume: medici, preoti, soldati, judecatori' poate indica o stare provocata de un eveniment e"terior : durerea provocata de decesul cuiva sau bucuria , puritatea in ca ul mireselor&. )eosebit de important din perspectiva noastr este legtura ntre culoare si psi(icul uman. .sfel, culorile sunt delimitate ntre calde si reci. Culorile calde #rosu, portocaliu, galben& favori ea procesele de adaptare si un tonus ridicat organismelor, iar cele reci #albastru, indigo, violet& facilitea opo itia, cderea si au un efect sedativ, calmant. .ceste valori ri ale culorilor sunt folosite pentru a incl spatiul, pentru a-l mri sau micsora, c(iar apropia. )e asemenea, culorile sunt definitorii pentru temperamente si personalitti diferite si transmit mesaje diverse cnd sunt folosite n particulari area vestimentatiei indivi ilor. )e aceea, culoarea (ainelor pentru serviciu este diferit de cea a (ainelor de sear sau de discotec. -a serviciu, culoarea trebuie s favori e e concentrarea, sobrietatea, n timp ce la plimbare sau n cluburi sunt preferate culorile desc(ise, vesele sau c(iar usor stridente. Fndiferent de diversitatea semnificatiilor n regiuni si timpuri diferite, e"ist semnificatii generalvalabile ale culorilor : - rosul sugerea cldur, energie, dinamism, agresivitate - albastrul sugerea liniste, melancolie, dar si fidelitate, ncredere, eternitate - verdele sugerea tinerete, sntate, sperant, regenerare, sigurant - galbenul sugerea libertaea, bucuria, optimismul, dar si invidia - ro ul se refer la finete, erotism, feminitate, naivitate, tinerete, romantism

K - violetul semnific mndria, fante ia, dar si nesiguranta - portocaliul sugerea cldur, energie, e"trovertire - negrul semnific putere, conservatorism, dar si brutalitate, singurtate egoism - albul sugerea puritate, elegant - auriul sugerea bogtie, putere, lu", magie, snobbism - argintiul ! dinamism, elegant, originalitate care se potrivesc produselor electronice Comunicarea ol&ac iva' c(imica Cu toate ca este foarte importanta, acest tip de comunicare este foarte limitata. Fn sfera umana,mesajele olfactive joaca un rol important in simpatia? antipatia pe care o resimtim fata de cineva' mesajul olfactiv este cel mai vec(i sistem de comunicare animala, atit la insecte, cit si la mamifere. Fnformatiile? semnalele c(imice transmise, emanate de organisme au fost numite feromoni de catre bioc(imistul :eter 6arlson, si au rolul de a stimula impulsul reproductiv . 0irosul este simtul care creea a cea mai mare intimitate intre oameni. -egatura intre miros si emotii este evidenta. <ransmiterea reciproca a emotiilor devine posibila datorita e"istentei Jserviciului+ de mesagerie olfactiva. )aca o persoana simte atractie sau respingere fata de alta, aceasta se datorea a, printre altele, mirosului corporal. :arfumul corporal o determina sa se simta bine in pre enta anumitor persoane si rau in compania altora. )aca se simte agreabil, compatibilitatea olfactiva facilitea a comunicarea emotionala. )ar daca interlocultorul este Jetic(etat+ de catre simtul olfactiv ca fiind de agreabil, comunicarea ramane doar la nivel rational. .sadar, ba a relatiei care se stabileste intre doua persoane este dictata de miros. Fn timp ce mirosul natural al corpului facilitea a stabilirea unor relatii autentice cu cei din jur, un parfum artificial are un efect contrar: impiedica stabilirea unor astfel de relatii. :arfumurile de sinte a nu poarta mesaje emotional-sociale pe care creierul sa le recunoasca. .stfel, emotiile se deg(i ea a. 0irosul corporal modificat de parfum nu mai are rol securi ant si linistitor pentru cei dragi, ci poate induce deruta. Fnca din copilarie, cercetarile demonstrea a ca abilitatea de a distinge mirosuri este mai mare la fetite decat la baieti. -a varsta adulta, cu siguranta aceasta sensibilitate este marcanta la femei. :roducatorii de parfumuri stiu ca doamnele au un simt olfactiv mai de voltat decat al barbatilor. )e aceea, angajatele acestora sunt mai mult femei. Diecare rasa de oameni, ca si fiecare persoana de altfel, are un miros distinct. 7asa neagra emana un miros de amoniac. .ustralienii au un miros de fosfor, iar c(ine ii miros a mosc. =uropenii au un miros intens si picant, uneori dulce, alteori amarui. Fnsa, cei mai multi oameni secreta efluvii odorante. Diecare dintre noi are un anumit miros care ii aminteste de copilarie. :entru 0arcel :roust a fost mirosul unei prjituri #madeleine& care i-a provocat amintiri si emotii atat de puternice incat a scris una dintre cele mai mari opere ale literaturii lumii, *Fn cautarea timpului pierdut+. )e aceea, magia prin care mirosurile ne poarta inapoi in timp se numeste *fenomenul proustian+. 0irosul este caracteri at de catre psi(ologi ca fiind Jsimtul care creea a cea mai mare intimitate intre persoane+. )atorit lui comunicam emo$ional, fara cuvinte. =l este cel mai vec(i si rudimentar sistem de comunicare intre oameni. -egatura se reali ea a la nivel inconstient si ne modelea a comportamentele noastre afective.sustin apetitul, ne l Fn ceea ce priveste lumea animala, feromonii sunt foarte persistenti si au semnificatii ciudate. )e e"., bondarul musca unele frun e lasand pe ele marcaje

4 care devin LscrisoriL adresate femelelor din ona in scopul sa se pre inte la intalniri. Deromonii de spaima, pe care ii poate emite un soarece prins in cusca, raman impregnati in peretii custii si dupa disparitia soarecelui prins, averti andu-i pe alti soricei sa nu se apropie. Demela fluturelui 1omb8" nu poseda decat o sutime de miligram de bombicol, un feromon special secretat. 0asculul are antene dotate cu GI.III de celule sensibile la substanta bombicol, ceea ce il pune in situatia de a simti mirosul de bombicol de la cativa 5ilometri departare. @-a estimat ca parfumurile cu rol de atractanti se"uali depasesc o jumatate de milion. L-imbajul c(imicL are un rol important in delimitarea teritoriilor de e"istenta ale vietuitoarelor. Castorul isi (otarniceste proprietatea cu depunerile unei substante mirositoare' iepurii, cu secretiile unei glande subma"ilare' vulpea, cu urina' sobolanul cu e"cremente' furnicile isi trasea a drumul spre locul de (rana cu picaturi de fluid mirositor. .sadar, comunicarea c(imica, olfactiva este cea mai vec(e si mai rudimentara forma de comunicare in lumea vietuitoarelor , indiferent de specia careia ii apartin. Comunicarea verbala Dorme ale comunicrii Fn ceea ce priveste comunicarea verbala, aceasta se reali ea a prin limbaj. Gandirea si limbajul se de volta impreuna si se caracteri ea a prin unicitate, sunt specifice fiecarei persoane in parte si reali ea a stilul personal? individual. )aca initial individul ! vorbim de perioada copilariei- isi insuseste anumite tipare lingvistice raportate la comunitatea si cultura in care se formea a, parintii repre entand modelul lingvistic pe care il copia a, ulterior aria de contact e"tin andu-se , isi poate insusi- in functie de preferintemodele sociale un alt tip de limbaj. .sadar, factorul emotional isi are rolul lui, binedeterminat in evolutia limbajului individului. Fntr-un sondaj reali at de catre americani, teama de a vorbi in public era pe locul F, in conditiile in care teama de moarte se situa de abia pe un loc K. Comunicarea oral repre int un instrument prin care avem acces la studiul altor forme %i procese de comunicare si principalul mijloc este limba vorbita, deci are un caracter conventional si se ba ea a pe un acord intre indivi i? vorbitori atat in ceea ce priveste utili area , cat si semnificatia regulilor interne ale limbii Comunicarea orala se caracteri ea a prin : - e"istenta unui mesaj care sa se caracteri e e prin claritate, coerenta si sa suscite interes si motivatie pentru ascultator prin elemente de actualitate' - oferirea unor suporturi multiple de intelegere si impletirea elementelor verbale cu cele nonverbale , acestea din urma va ute in rolul sau de inatrire' -posibilitatea revenirii asupra informatiei, comunicarea adapta mesajul in functie de situatie si oca ie'fiind circulara si permisiva' emitatorul transpune mesajul in vi iunea proprie si, in functie de receptor, poate reveni cu detalii suplimentare sau poate adapta mesajul in functie de conte"t' /biectivele comunicarii orale sunt: -captarea atentiei si cresterea intelegerii ' -demonstrarea eficacitatii? necesitatii? utilitatii mesajului prin claritatea, conci ia si coerenta reali ate prin folosirea sinonimiei, a clasificarilor si a raportarii la un mesaj anterior sau, in orice ca , cunoscut receptorului.

P Particulariti ale comunicrii orale Comunicarea verbal direct, n care nu se recurge la scriere, a fost cea mai vec(e dintre formele sc(imburilor de mesaje. /amenii comunic oral cu animalele, cu transcendentul, a%adar pe vertical, n *jos+ sau n *sus+, %i pe ori ontal, n cadrul speciei umane, n cadrul aceleia%i culturi sau ntre culturi diferite. Comunicarea oral utili ea n acela%i timp vocea %i tcerile. ,n cursul unei conversa$ii, al unei discu$ii, al unui discurs, tcerea devine purttoare de semnifica$ii. ,n func$ie de conte"t, tcerea poate s e"prime consternare, suspensie pregtind o poten$are emo$ional a mesajului aprobare admirativ sau de aprobare, ostilitate, emo$ie puternic, surpri %.a.m.d. Mocea, la rndul ei, modulat e"presiv, cu tonalit$i diferite, poate completa %i nuan$a mesajul n mod sugestiv, introducnd n aceea%i form verbal interoga$ia, sugestia dubitativ, ironia %.a. ="ist mai multe elemente ale utili rii vocii care determin semnifica$ia fiecrui mesaj. )up Frena C(iru #Comunicarea interpersonal, 1ucure%ti, >IIE& acestea sunt: articularea' intensitatea' fluen$a' vite a' pronun$ia' intona$ia' ritmul. Diecare dintre acestea *spune+ ceva despre vorbitor %i are efecte asupra asculttorului?partenerului de dialog. .ceste elemente determin #captea %i re$in& interesul?aten$ia, marc(ea accente, sublinia semnifica$ii %i de ele depinde eficien$a comunicrii n aceea%i msur #%i uneori n msur mai mare& ca %i con$inutul mesajului. Nn mesaj important?interesant poate fi slab receptat sau receptat ca gomot datorit unei voci care nu articulea clar, este lipsit de intensitate, nu folose%te o intona$ie e"presiv, nu are fluen$ %i ritm, ori folosit cu o vite neadecvat. Die %i unul singur dintre aceste elemente poate anula?distorsiona buna receptare a unei comunicri orale. :re en$a nemijlocit a publicului n procesul comunicrii orale, simultaneitatea emiterii %i receptrii, nregistrarea imediat a reac$iilor receptorilor #feed-bac5& de ctre emi$tor confer acestui gen de comunicare trsturi specifice. Comunicarea oral comport un grad #variabil& de interactivitate %i are o putere de impact psi(ologic mai mare dect comunicarea scris. @pre deosebire de comunicarea scris, comunicarea oral include elemente suplimentare, non-verbale #mimic, atitudine, gest, varia$ii de ton, modula$ii vocale&, ea fiind o veritabil art sincretic. Comunicarea oral este puternic influen$at de c(arisma emi$torului, care nu se manifest la fel n comunicarea scris. =a implic, pe de alt parte, fenomene specifice psi(ologiei mul$imilor, diferit de psi(ologia individului. =mi$torul trebuie s cunoasc motivele receptorilor care formea publicul. .cesta este dispus s-l asculte din urmtoarele motive: interesul pentru tema anun$at' O nevoia general de informare' O interesul pentru persoana vorbitorului' Onevoia de confruntare a opiniilor personale cu ale altuia?altora. :entru a capta %i re$ine atentia, este necesar adecvarea mesajului n raport cu ori ontul de a%teptare al auditorului, sub aspectul con$inutului %i al formei.