Sunteți pe pagina 1din 107
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

ATITUDINILE ȘI ABILITĂȚILE CONSILIERULUI ŞCOLAR

Majoritatea cercetărilor cu privire la eficienţa consilierilor şcolari provin din domeniile educaţiei şi orientării elevilor. Practica activităţii de consiliere şi psihoterapie a demonstrat că cea mai dezirabilă abilitate pentru toate categoriile de consilieri este capacitatea acestora de a stabili relaţii interpersonale şi de a comunica cu orice tip de client, indiferent de nivelul de pregătire şi de manifestările psihocomportamentale ale acestuia.

CAPITOLUL I. Caracteristicile personale, competenţele şi atribuţiile consilierului şcolar

Tema 1. Caracteristicile de personalitate și competențele consilierului Obiective specifice: La sfârșitul predării-învățării acestei teme, cursanții vor realiza următoarele obiective specifice:

a) asimilarea conceptelor de bază legate de caracteristicile de personalitate și competențele consilierului; b) înțelegerea și utilizarea adecvată a cunoștințelor referitoare la caracteristicile de personalitate și competențele consilierului.

Înainte de toate, consilierul şcolar trebuie să dispună de unele caracteristici de personalitate, considerate a fi indispensabile pentru profesia de consilier. În literatura de specialitate, cele mai importante dintre caracteristicile de personalitate ale consilierului sunt considerate următoarele: calmul şi răbdarea, viziunea pozitivă asupra oamenilor, capacitatea de a asculta, deschiderea în relaţiile cu semenii, capacitatea de a tolera ambiguitatea, simţul umorului, onestitatea, realismul etc. (G. Corey, 1991, p. 12-15)

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

co finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 1

1

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Majoritatea autorilor din domeniul consilierii şi psihoterapiei consideră că practicienii din acest domeniu trebuie să aibă, în primul rând, capacitatea de a construi şi menţine relaţii umane pozitive cu cei din jur. Această capacitate presupune, la indivizii care dispun de ea, existenţa unor calităţi pe care le prezentăm în continuare. (H. A. Hatcher, 1978, p. 106-108)

Ei îi percep pe ceilalţi ca fiind capabili să-şi rezolve problemele şi să-şi coordoneze viaţa;

Se identifică cu persoanele, nu cu lucrurile;

Sunt confidenţiali şi sinceri, dorind să fie ei înşişi, nu să joace teatru;

Au un stil de viaţă care oglindeşte principiile şi credinţele lor, adică aplică în practică ceea ce susţin teoretic;

Sunt conştienţi de propriile lor înclinaţii, prejudecăţi şi însuşiri temperamentale, de interese şi valori, de tendinţa oricărui om de a transfera propriile sale nevoi, probleme şi sentimente asupra celorlalţi;

Sunt consecvenţi cu ei înşişi, trecând cu bine probele la şcoala vieţii, dar fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi;

Se feresc să tragă concluzii bazate pe zvonuri şi să dea răspunsuri superficiale problemelor complexe. De asemenea, ei se simt satisfăcuţi numai de rezultatele şi progresele de care au putut avea cunoştinţă în mod direct şi pe care numai ei înşişi le-au influenţat;

Sunt flexibili şi adaptabili la experienţe noi. Scopul lor este de a clădi o societate care să-i servească pe cetăţeni şi nu una care să perpetueze practici distructive;

Ei îşi asumă responsabilitatea într-o relaţie şi înţeleg responsabilitatea mutuală ca o experienţă împărtăşită în rezolvarea problemelor;

Ei nu răspund decât rareori cu o întrebare. De obicei, ceea ce spun, clarifică şi reflectă într-o conversaţie sau într-un interviu, ceea ce ai vrut să afli;

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

co finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 2

2

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

De regulă, ei pun întrebări structurate de tipul: „Ce părere ai despre…?”, „Ce ai

simţi sau ai

simţit atunci…?” şi nu întrebări de genul: „De ce crezi

simţit…?”;

?”,

„De

ce

Ei formulează concluzii şi iau decizii bazate pe cunoştinţele actuale şi nu după convingerile lor din trecut;

Empatizează şi nu simpatizează, vorbesc cu tine şi nu-ţi vorbesc ţie; au aptitudinea de a-ţi comunica verbal ceea ce simt în legătură cu ei sau cu alţii, iar când vorbesc cu tine te privesc prietenos, cu o expresie plăcută şi fără să fie uşor distraşi de ceva;

Ei ştiu să asculte nu numai cu urechile, ci cu toate simţurile. Sinele lor vă aparţine în acele momente;

Ei nu încearcă să se ascundă sub faţada înaltului profesionalism sau a autorităţii şi nu doresc să dovedească valoarea poziţiei lor în virtutea unor succese deosebite pe care le-au avut. Consideră că oricine poate fi înţeles, oricât de complexă i-ar fi structura personalităţii sale;

Ei consideră că majoritatea problemelor ţin de subiectul în cauză, de limitele sale de organizare şi nu sunt manifestări ale unor conduite individuale patologice;

Ei sunt receptivi la critică şi pot critica în mod constructiv pe ceilalţi fără să-i jignească. Ştiu cum să spună „nu” pe motive întemeiate şi cum să spună „da” din bun simţ. De asemenea, ştiu când să încheie o discuţie, cum să se despartă de o persoană şi cum să fixeze o întâlnire viitoare;

Ei respectă autonomia, independenţa şi nevoia celorlalţi de a-şi păstra individualitatea. Ştiu să le respecte drepturile indiferent de ceea ce gândeşte societatea despre ei, privindu-i ca pe nişte fiinţe umane integre, demne de respect;

Acordă oricărei persoane cu care intră în legătură dreptul de a-şi păstra propriile convingeri menţinând în acelaşi timp acest drept şi pentru ei înşişi;

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

co finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 3

3

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Consideră valoroasă reciprocitatea într-o relaţie, nu numai în sensul de a da sau de a primi, ci ca pe o interacţiune mutuală în care indivizii se satisfac reciproc;

Ei acceptă că uneori poţi să pierzi, că alteori trebuie să faci tu primul pas, depunând eforturi şi investind emoţional, poate că în avans, chiar şi atunci când celălalt nu-ţi răspunde la fel;

Ei recunosc faptul că uneori este necesară o confruntare cu scopul de a reda durabilitate relaţiei de consiliere şi nu sunt suspicioşi, distanţi sau autoritari. În general, ei sunt democraţi şi nu autocraţi, fiind înclinaţi să puncteze „bile albe” şi nu „bile negre” pentru ceilalţi.

Pornind de la prezentarea calităţilor personale ale consilierului, competenţele sale pot fi grupate pe mai multe niveluri care încep cu adunarea datelor despre elev, mediul său familial şi lumea muncii şi se extind până la implicarea consilierului în comunitatea socială. Practic, competenţele conslierului şcolar se structurează într-un sistem ierarhic şi complex, care presupune abilităţi şi cunoştinţe într-o suită de activităţi, cum ar fi: culegerea datelor despre personalitatea elevilor şi lumea profesiunilor, consilierea educaţională şi orientarea elevilor, consilierea individuală şi de grup, consilierea personalului didactic şi a familiei, în rezolvarea problemelor cu care se confruntă şi implicarea în comunitatea socială. Aplicaţie 1 Completaţi şi analizaţi:

Domeniul de activitate de care sunt interesat(ă) în consiliere şi orientare este… Cel mai mult îmi place la profesia mea… Persoanele semnificative care mă ajută în alegerea şi dezvoltarea carierei de consilier şcolar sunt Viziunea mea faţă de profesia de consiliere este

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

co finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 4

4

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Cei 5 paşi importanţi pentru cariera mea…

1.

2.

3.

4.

5.

Motto-ul carierei mele este…

Punctele mele tari sunt… Competenţele pe care trebuie să le dezvolt sunt… Activităţile mele preferate… Obiectivele mele de carieră (pe termen scurt, mediu şi lung) sunt… În profesia alesă îmi place/ îmi displace… Mi-ar plăcea ca locul meu de muncă… Pentru a-mi îndeplini planul/ proiectul de carieră este necesar… Realizaţi o fişă a postului unui consilier şcolar, în echipe, care să conţină 10 atribuţii şi responsabilităţi. Creaţi o hartă personală. Apoi completaţi aspectele principale care vă caracterizează, după cum urmează: trei calităţi care încep cu iniţiala prenumelui; o trăsătură fundamentală de personalitate; locul preferat, ultimul succes în plan personal/ profesional; un obiectiv pentru dezvoltarea carierei; o abilitate pe care o practicaţi cu uşurinţă; o atitudine de care daţi dovadă în relaţia cu clienţii;s un lucru inedit care vi s-a întâmplat. „Fântâna”. Imaginaţi-vă că vă întâlniţi cu o fântână. Priviţi apa limpede, curată şi rece, tocmai bună de băut şi vă vedeţi oglindit/ oglindită în ea. Ce spuneţi despre voi? Cine sunteţi? Cum vă caracterizaţi? Cum vă vedeţi cariera de consilier? Realizaţi un eseu de numai 10 rânduri.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

co finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 5

5

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

„Şi mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână mâlită şi părăsită. Fântâna

atunci zice:

- Fată frumoasă şi harnică, îngrijeşte-mă, că ţi-oi prinde şi eu bine vreodată. Fata

curăţă fântâna şi-o îngrijeşte foarte bine, apoi o lasă şi-şi caută de drum… Când, mai

încolo, numai iaca fântâna îngrijită de dânsa era plină până-n gură cu apă limpede cum

îi lacrima, dulce şi rece cum îi gheaţa

(Fata babei şi fata moşneagului, Ion Creangă)

De ce mă interesează consilierea şcolară? Ce m-a determinat să mă înscriu la

sesiunile de consiliere şcolară? Ce calităţi/ abilităţi consider că am/ vreau să mi le

dezvolt? Care cred că vor fi dificultăţile pe care le voi avea? Cât de bine mă cunosc eu

însumi/ însămi? Cum sper să mă ajute acest program de consiliere şcolară?

Desenează două lucruri importante pentru tine! Explică motivele pentru care ele

ocupă un loc deosebit în viaţa ta! În ce mod vă influenţează alegerea carierei de

consilier şcolar şi dezvoltarea acesteia?

Temă pentru acasă

Aplicaţii

Completaţi chestionarul, prin alegerea variantelor de răspuns. Apoi analizaţi profilul

obţinut. Unde mai aveţi de lucrat şi punctele forte pe care vă puteţi sprijini în practicarea cu

profesionalism a activităţii de consiliere şi orientare.

Itemi

Variante de răspuns

 

Da

Nu

De

Nu ştiu

îmbunătăţit

1. Îi percep pe ceilalţi ca fiind capabili să-şi rezolve problemele şi să-şi coordoneze viaţa.

       
   

2. Mă identific cu persoanele, şi nu cu lucrurile.

       

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

co finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 6

6

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

3.

Sunt sincer, doresc să fie eu însumi/ însămi, nu jov

teatru.

 

4. Am un stil de viaţă care oglindeşte principiile şi credinţele personale, adică aplică în practică ceea ce susţin teoretic.

5.

Sunt conştient de propriile mele înclinaţii,

prejudecăţi şi însuşiri temperamentale, de interese şi valori, de tendinţa oricărui om de a transfera propriile sale nevoi, probleme şi sentimente asupra celorlalţi.

6.

Sunt consecvent cu propria persoană, trec cu bine

probele la şcoala vieţii, dar fără să încalc drepturile şi libertăţile celorlalţi.

7.

Evit să trag concluzii bazate pe zvonuri şi să dau

răspunsuri superficiale problemelor complexe. De asemenea, mă simt satisfăcut numai de rezultatele şi progresele de care am putut avea cunoştinţă în mod direct şi la care am participat în mod direct.

8.

Sunt flexibil şi adaptabil la experienţe noi. Scopul

meu este de a clădi o societate care să-i servească pe

cetăţeni şi nu una care să perpetueze practici distructive.

9. Îmi asum responsabilitatea într-o relaţie şi înţeleg responsabilitatea mutuală ca o experienţă împărtăşită în rezolvarea problemelor.

10.

Nu răspund decât rareori cu o întrebare. De

obicei, ceea ce spun, clarifică şi reflectă într-o conversaţie sau într-un interviu, ceea ce ai vrut să afli.

11.

De regulă, pun întrebări structurate de tipul: „Ce

părere ai despre…?”, „Ce ai simţit atunci…?” şi nu

întrebări de genul: „De ce crezi simţit…?”.

?”,

„De ce simţi sau ai

12.

Formulez concluzii şi iau decizii bazate pe

cunoştinţele actuale şi nu pe baza convingerilor din trecut.

13. Empatizez şi nu simpatizez, vorbesc cu tine şi nu- ţi vorbesc ţie; am aptitudinea de a comunica verbal ceea ce simt în legătură cu alţii, iar când vorbesc cu tine te privesc prietenos, cu o expresie plăcută şi fără să fiu uşor distras de ceva.

14. Eu ştiu să ascult nu numai cu urechile, ci cu toate simţurile. Sinele lor îmi aparţine în acele momente.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

co finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 7

7

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

15. Nu încerc să ascund sub faţada înaltului profesionalism sau a autorităţii şi nu doresc
15. Nu încerc să ascund sub faţada înaltului
profesionalism sau a autorităţii şi nu doresc să
dovedesc valoarea poziţiei în virtutea unor succese
deosebite pe care le-aM avut. Consider că oricine
poate fi înţeles, oricât de complexă i-ar fi structura
personalităţii sale.
16. Consider că majoritatea problemelor ţin de
subiectul în cauză, de limitele sale de organizare şi nu
sunt manifestări ale unor conduite individuale
patologice.
17. Sunt receptiv la critică şi pot critica în mod
constructiv pe ceilalţi fără să-i jignesc. Ştiu cum să
spun „nu” pe motive întemeiate şi cum să spun „da”
din bun simţ. De asemenea, ştiu când să închei o
discuţie, cum să mă despart de o persoană şi cum să
fixez o întâlnire viitoare.
18.
Respect autonomia, independenţa şi nevoia
celorlalţi de a-şi păstra individualitatea. Ştiu să le
respect drepturile indiferent de ceea ce gândeşte
societatea despre ei, privindu-i ca pe nişte fiinţe
umane integre, demne de respect.
19.
Acord oricărei persoane cu care intru în legătură
dreptul de a-şi păstra propriile convingeri, menţinând
în acelaşi timp acest drept şi pentru ei înşişi.
20.
Consider valoroasă reciprocitatea într-o relaţie, nu
numai în sensul de a da sau a primi, ci ca pe o
interacţiune mutuală în care indivizii se satisfac
reciproc.
21.
Accept că uneori poţi pierde, că alteori trebuie să
faci primul pas, depunând eforturi şi investind
emoţional, poate că în avans, chiar şi atunci când
celălalt nu-ţi răspunde la fel.
22.
Recunosc faptul că uneori este necesară o
confruntare cu scopul de a reda durabilitate relaţiei de
consiliere şi nu sunt suspicios, distant sau autoritar. În
general, sunt democrat şi nu autocrat, fiind înclinat să
puncteze „bile albe” şi nu „bile negre” pentru ceilalţi.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

co finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 8

8

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Tema 2. Atribuțiile și responsabilitățile consilierului școlar

Obiective specifice: La sfârșitul predării-învățării acestei teme, cursanții vor realiza următoarele obiective specifice:

a) asimilarea conceptelor de bază cu privire la atribuțiile și responsabilitățile consilierului școlar; b) înțelegerea și utilizarea adecvată a cunoștințelor referitoare la atribuțiile și responsabilitățile consilierului școlar. În funcţie de modul de stăpânire al acestor competenţe, precum şi de abilităţile şi pregătirea interdisciplinară de care dispune, consilierul şcolar îşi va putea îndeplini atribuţiile şi responsabilităţile profesionale ce derivă din statutul şi rolul pe care le deţine în şcoală. Aceste atribuţii şi responsabilităţi, aşa cum au fost ele stabilite de Asociaţia Consilierilor Şcolari din America (ASCA), le prezentăm succint în cele ce urmează: (H. W. Bernard; D. W. Fulmer, 1977, p. 135-136)

Consilierul, în colaborare cu alţii, ajută la definirea obiectivelor şi la identificarea

nevoilor elevilor. El acordă asistenţă în formularea planurilor de acţiune, asistă la continuarea

programului şi la dezvoltarea curriculumului şi, în plus, ajută la evaluarea programului instructiv- educativ.

Responsabilitatea fundamentală a consilierului este consilierea individuală şi de

grup. El ajută elevii să-şi dezvolte conştiinţa de sine, abilitatea de exprimare, ideile, sentimentele, trebuinţele şi valorile. De asemenea, el furnizează informaţii pertinente şi

încearcă să promoveze abilitatea elevilor de a lua decizii.

Consilierul este liderul şi consultantul programului de evaluare al şcolii. El

organizează şi coordonează culegerea datelor despre elevi şi părinţi, face înregistrări şi

inventare, iar în final, interpretează aceste date pentru elevi, părinţi şi profesori.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

co finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 9

9

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Consilierul asistă elevii şi părinţii în înţelegerea oportunităţilor educaţionale şi

profesionale. El raportează interesele, aptitudinile şi abilităţile elevilor la o gamă foarte largă

de proiecte şi alegeri. De asemenea, el se consultă cu conducerea şcolii în problema ofertelor curriculare care vin în întâmpinarea nevoilor, aptitudinilor şi trebuinţelor elevilor.

Recunoscându-şi propriile limite, consilierul îşi asumă responsabilitatea pentru a

face trimiteri, atunci când este cazul, la alţi specialişti din cadrul comunităţii.

Consilierul îşi asumă responsabilitatea serviciilor de plasare. Acest lucru include

sprijinul acordat elevilor şi părinţilor în alegerea obiectelor de studiu şi a cursurilor viitoare, în transferarea elevului de la o şcoală la alta şi, în final, de la şcoală la locul de muncă. Asemenea activităţi necesită consilierea elevului, contactarea şcolii spre care se transferă elevul, precum şi comunicarea cu părinţii. În ceea ce priveşte comunicarea cu părinţii, consilierul îi va ajuta pe aceştia să-şi formeze o imagine realistă asupra copiilor şi a planurilor de viitor cu privire la ei şi le va furniza, totodată, informaţii despre oportunităţile educaţionale şi profesionale.

Consilierul acţionează ca un consultant pentru conducerea unităţii şcolare în care

lucrează, el distribuie date despre elevi, ajută profesorii în identificarea problemelor şi colaborează cu ei pentru preîntâmpinarea acestora şi participă direct la realizarea programului educaţional. Fără îndoială, consilierea şcolară a devenit în prezent o activitate complexă care nu poate fi realizată, în mod intuitiv, doar pe baza caracteristicilor şi calităţilor de personalitate ale consilierului. Profesiunea de consilier presupune ca, pe lângă caracteristicile şi calităţile de personalitate prezentate succint mai sus, să existe şi o pregătire cu caracter interdisciplinar, care include informaţii din ştiinţele educaţiei, din psihologia dezvoltării, din psihologia comportamentului şi personalităţii, din domeniile psihologiei sociale, asistenţei sociale, sănătăţii, eticii etc. În acelaşi timp însă, profesiunea de consilier mai implică formarea şi dezvoltarea unor atitudini şi abilităţi fundamentale, fără de care procesul de consiliere nu

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 10

10

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

poate duce la înfăptuirea obiectivelor de bază ale consilierii şcolare. Aceste obiective sunt următoarele:

Promovarea sănătăţii şi a stării de bine, care constă în funcţionarea optimă a individului din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emoţional, social şi spiritual;

Dezvoltarea personală, care presupune cunoaşterea şi imaginea de sine,capacitatea de decizie responsabilă, relaţionarea interpersonală armonioasă, controlul stresului, dobândirea unor tehnici de învăţare eficiente, formarea unor atitudini creative şi exprimarea unor opţiuni profesionale şi sociale realiste;

Prevenţia, care presupune prevenirea apariţiei unor dispoziţii afective negative, a unor comportamente de risc şi a conflictelor interpersonale, prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor de învăţare, a fenomenelor de dezadaptare socială, a disfuncţiilor psihosomatice şi a situaţiilor de criză.

Pe ansamblu, consilierea desfăşurată în mediul şcolar urmăreşte să-i ajute pe elevi să parcurgă paşii unui demers de dezvoltare a unor valori pozitive, iar în cele din urmă, să atingă starea de bine. Componentele structurale ale stării de bine sunt considerate a fi următoarele (A. Băban, coord., 2001, p.18):

a) acceptarea de sine, care constă în atitudinea pozitivă faţă de propria persoană, în,

acceptarea calităţilor şi defectelor personale în percepţia pozitivă de către individ a

experienţelor trecute şi viitoare;

b) relaţiile pozitive cu ceilalţi, care înseamnă încredere în oameni, sociabilitate, nevoia

de a primi şi de a da afecţiune, atitudine empatică, atitudine deschisă şi caldă faţă de semeni

etc.;

c) autonomia, care presupune independenţă, hotărâre, rezistenţă la presiunile de grup,

autoevaluarea după standarde personale, preocupare moderată;

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 11

11

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

d) controlul, care presupune existenţa unui sentiment de competenţă şi control personal asupra sarcinilor, crearea de oportunităţi pentru valorizarea nevoilor personale, exprimarea de opţiuni profesionale şi sociale conform cu valorile proprii; e) sensul şi scopul în viaţă, care constă în direcţionarea de scopuri de durată medie şi lungă, existenţa unei experienţe pozitive a trecutului, bucuria prezentului şi relevanţa viitorului, existenţa convingerii că merită să te implici şi existenţa curiozităţii; f) dezvoltarea personală, care presupune deschiderea spre experienţe noi sentimentul de valorizare a potenţialului propriu, capacitatea de autoreflexie, percepţia schimbărilor de sine pozitive, eficienţă, flexibilitate, creativitate, nevoia de provocări etc.

Precizăm faptul că în dezvoltarea şi menţinerea stării de bine la copil rolul esenţial îl au familia şi şcoala. Din păcate însă, cele două instituţii sociale generează, adeseori, condiţii care subminează încrederea în sine a copiilor şi elevilor, le îngrădesc autonomia şi independenţa, le şablonează individualităţile şi îi antrenează în diverse competiţii neproductive. Focalizarea exagerată a şcolii pe latura intelectuală a elevilor şi a performanţelor şcolare, ignorând nevoile lor emoţionale şi sociale, sunt situaţii care conduc la diminuarea stării de bine a elevilor şi, în acelaşi timp, la creşterea riscului pentru disfuncţii fiziologice şi psihice sau chiar la stări maladive. O asemenea stare de lucruri impune nevoia şi importanţa consilierii şcolare ca activitate de sprijin.

Aplicaţii Brainstorming „Ce este consilierea?”, pentru clarificarea conceptului, a rolului consilierii şi a imaginii consilierilor. Elaboraţi o prezentare Power Point în care să punctaţi pricipalele elemente definitorii ale consilierii şi orientării. Ce este consilierea? Ce nu este consilierea? Rolurile consilierului: ce este şi ce nu esre consilierul? Portrete şi caricaturi.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 12

12

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

„Adevărat sau fals”, activitate pentru identificarea percepţiilor corecte sau false despre consiliere. Analizaţi abilităţile şi atitudinile în consiliere şi orientare, apoi elaboraţi o ecuaţie personală a acestora. Dezvoltarea de programe de consiliere: de exemplu, dezvoltarea abilităţilor de comunicare, medierea conflictelor, stima de sine, luarea deciziilor, etc. Exerciţii de prezentare personală (calităţi, interese, pasiuni, resurse, etc.) S-au realizat numeroase studii care au investigat factorii ce asigură eficienţa consilierii. Cercetarea lui Lambert (2003) arată că aceştia sunt: relaţia terapeutică (30%), tehnicile utilizate (15%), personalitatea clientului (40%) şi efectul placebo (15%). (Centrul Expert, Universitatea Babeş- Bolyai, Cluj Napoca, 2003) Analizaţi figura de mai jos, relevaţi implicaţiile la nivelul practicării profesiei de consilier:

Placebo 15% Personalitatea Tehnicile clientului psihoterapeuti- 40% ce 15% Relatia psihoterapeuti- ca 30%
Placebo
15%
Personalitatea
Tehnicile
clientului
psihoterapeuti-
40%
ce
15%
Relatia
psihoterapeuti-
ca
30%
40% ce 15% Relatia psihoterapeuti- ca 30% Factorii implicați în eficiența consilierii ( Lambert,

Factorii implicați în eficiența consilierii ( Lambert, 2003 ).

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 13

13

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

CAPITOLUL II.

Atitudinile consilierului

După cum am precizat anterior, pregătirea consilierului şcolar, pe lângă dobândirea unor cunoştinţe cu caracter interdisciplinar, din ştiinţele educaţiei, diverse ramuri ale psihologiei, ştiinţele sociale, asistenţă socială, etică etc., mai implică formarea şi dezvoltarea unor atitudini şi abilităţi fundamentale, fără de care procesul de consiliere nu poate fi desfăşurat în mod corect şi eficient. Procesul de consiliere presupune o relaţie specială între consilier şi persoana consiliată. Această relaţie este bazată pe responsabilitate, confidenţialitate, încredere şi respect. Întotdeauna procesul de consiliere trebuie să înceapă prin asumarea de către consilier a responsabilităţii respectării unui sistem de valori şi a unor coduri stabilite de către asociaţiile profesionale din domeniul consilierii. Sistemul de valori al consilierului se întemeiază pe filosofia şi psihologia umanistă, precum şi pe coordonatele învăţământului centrat pe elev. Relaţia de consiliere, fundamentată teoretic de către de către C. Rogers, se bazează pe două teze fundamentale: (A.Băban, coord., 2001, p. 21- 22)

Toate persoanele sunt speciale şi valoroase pentru că sunt unice. Profesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului de unicitate şi de valoare necondiţionată ale oricărei persoane.

Fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii. În general, persoanele îşi manifestă unicitatea şi valoarea lor prin deciziile pe care le iau. Unul din obiectivele importante ale activităţilor de consiliere în şcoală este acela de a-i învăţa pe elevi să ia decizii responsabile şi să-şi asume consecinţele acţiunilor lor.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 14

14

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Profesorul consilier are obligaţia de a respecta confidenţialitatea informaţiilor primite de la persoanele consiliate (elevi, părinţi, cadre didactice). Dezvăluirea informaţiilor poate fi făcută numai cu acordul explicit al persoanelor respective.

Tema 3. Atitudinile fundamentale ale consilierului

Obiective specifice: La sfârșitul predării-învățării acestei teme, cursanții vor realiza următoarele obiective specifice:

a) asimilarea și conștientizarea atitudinilor consilierului ca fiind absolut necesare;

b) asumarea diferitelor roluri care presupun manifestarea diverselor atitudini specifice consilierului școlar.

3.1. Acceptarea necondiţionată

Această atitudine are la bază următoarele principii esenţiale:

a) fiinţa umană este valoroasă şi pozitivă prin esenţa sa;

b) ea are capacitatea sau potenţialul de a face alegeri responsabile;

c) ea are dreptul să ia decizii asupra vieţii personale;

d) ea are dreptul să-şi asume propria viaţă.

Prin urmare, acceptarea este atitudinea de recunoaştere a demnităţii şi valorii personale ale elevilor, cu calităţile şi defectele lor, cu atitudinile pozitive şi negative, cu interesele constructive şi sterile pe care le au, cu gândurile, trăirile, şi comportamentele lor, dar fără a critica, judeca sau controla şi mai ales fără a condiţiona aprecierea. Acceptarea necondiţionată a persoanei consiliate este premisa fundamentală a procesului de dezvoltare personală şi de optimizare a acesteia. Acceptarea necondiţionată nu este însă echivalentă cu aprobarea oricărei atitudini sau a oricărui comportament, cu neutralitatea sau ignorarea sau

cu simpatia şi toleranţa. De asemenea, acceptarea unei persoane nu presupune nici

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 15

15

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

aprobarea şi nici dezaprobarea a ceea ce spune sau simte persoana. Este vorba de acceptarea modului în care persoana simte sau crede într-un fel diferit de ceilalţi. Ca urmare, nu este indicată utilizarea unor evaluări de genul următor: nu trebuie să simţi aşa; băieţii nu trebuie să plângă; fetele nu se poartă niciodată aşa etc. Riscurile aprobării sau dezaprobării constau în faptul că elevii îşi percep valoarea lor numai prin evaluările şi interpretările pe care le face profesorul în situaţiile de aprobare sau dezaprobare a comportamentelor pe care ei le practică. De asemenea, acceptarea necondiţionată nu înseamnă să ai o atitudine de neutralitate sau de indiferenţă faţă de modul în care gândeşte sau simte o persoană. Spre exemplu, afirmaţiile de genul: nu este nici o problemă; lasă lucrurile aşa, nu te mai necăji etc., sunt modalităţi de minimalizare sau de ignorare ale tensiunilor persoanei consiliate. O astfel de atitudine a consilierului are ca efect invalidarea modului în care fiecare persoană într-un fel diferit un eveniment sau o situaţie. Cu alte cuvinte, acceptarea necondiţionată este o atitudine pozitivă, de înţelegere a persoanei consiliate, şi nu una neutră. Or, neutralitatea duce întotdeauna la perceperea de către elev a indiferenţei din partea profesorului. O altă interpretare eronată a acceptării este simpatia. Simpatia este o atitudine diferită de acceptare, întrucât ea presupune o implicare emoţională mai intensă a consilierului faţă de persoana consiliată. Prin urmare, simpatia, este mai degrabă, consecinţa sentimentelor pe care le are profesorul consilier faţă de persoana consiliată şi mai puţin focalizarea pe sentimentele celor consiliaţi. În procesul de consiliere contează mai puţin percepţiile şi sentimentele şi mai mult sentimentele celor consiliaţi. În sfârşit, o altă dificultate în dezvoltarea acceptării necondiţionate este toleranţa. A fi tolerant înseamnă a accepta diferenţele individuale. Uneori însă, toleranţa se manifestă general şi declarativ, cum ar fi spre exemplu: sunt tolerant faţă de o persoană cu o altă apartenenţă religioasă, dar nu o înţeleg şi nu o respect; sunt tolerant faţă de bolnavii de SIDA, dar nu vreau să am de a face cu ei etc. O astfel de poziţie împiedică acceptarea necondiţionată. În literatura de specialitate sunt consemnate diverse obstacole care apar în dezvoltarea acceptării necondiţionate. Amintim, în acest sens, câteva dintre ele: (Cf. A. Băban, coord., 2001, p. 23)

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 16

16

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

lipsa informaţiilor despre personalitatea copilului şi adolescentului;

probleme emoţionale personale ale consilierului;

proiectarea propriilor valori, convingeri sau trăiri asupra celor consiliaţi;

unele prejudecăţi şi informaţii eronate sau incomplete despre persoana consiliată;

confuzia dintre acceptare şi aprobare, dintre simpatie şi neutralitate;

pierderea respectului faţă de semeni;

pierderea respectului faţă de sine;

identificarea consilierului cu propria persoană sau cu alte persoane din viaţa consilierului etc

3.2. Empatia

Empatia este capacitatea individului de a se transpune în locul altei persoane. Această capacitate este identică cu identificarea individului cu o altă persoană, situaţie acesta preia modul ei de gândire, modul ei de relaţionare atitudinală, emoţională şi comportamentală. Prin urmare, empatia este capacitatea de a înţelege modul în care gândeşte, simte şi se comportă o altă persoană. Un indicator important al empatiei este sentimentul persoanei consiliate că este înţeleasă şi acceptată. Empatia nu trebuie confundată cu mila sau cu compasiunea faţă de o altă persoană aflată în dificultate. Această atitudine înseamnă a fi alături de persoana respectivă, atitudine care facilitează exprimarea emoţiilor, convingerilor şi valorilor, ea îmbunătăţind comunicarea dintre consilier şi persoana consiliată. Capacitatea empatică a consilierului se prin însuşirea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală.

Principalele modalităţi care permit acest lucru sunt următoarele: (A. Băban, 2001, p. 24)

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 17

17

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

a. utilizarea foarte rară a întrebărilor închise, care frânează comunicarea (ex. De ce ai făcut acest lucru?);

b. utilizarea frecventă a întrebărilor deschise, care, de regulă, ascultarea activă şi atentă a interlocutorului

c. evitarea moralizării celui consiliat;

d. evitarea întreruperii persoanei consiliate, în timp ce ea vorbeşte;

e. ascultarea activă şi atentă a interlocutorului;

f. evitarea etichetării celui consiliat;

g. evitarea feedback-urilor negative, de genul: Rezultatul tău este nesatisfăcător;

h. utilizarea sugestiilor constructive, de genul: Data viitoare va fi mai bine, dacă vei face ceea ce ai promisÎn general, consilierul poate utiliza mai multe modalităţi de îmbunătăţire a comunicării

empatice:

oferirea de răspunsuri scurte clare şi concise;

acordarea unui timp de gândire persoanei consiliate, înainte de a da un răspuns;

focalizarea pe mesajele transmise de persoana consiliată;

utilizarea unei tonalităţi potrivite a vocii;

să nu se confunde empatia cu simpatia.

3.3. Congruenţa

Este vorba de o atitudine care se referă la concordanţa dintre comportamentul consilierului şi convingerile, emoţiile şi valorile sale personale. Cu alte cuvinte, congruenţa este atitudinea consilierului care defineşte autenticitatea comportamentului său. Consilierul nu trebuie să exprime convingeri şi idei în care el nu crede cu adevărat. Decalajul între ceea ce simte sau gândeşte consilierul se va transpune în manieră falsă de exprimare sau de comportament, care este uşor sesizabilă de către persoana consiliată. Congruenţa este

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 18

18

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

generată de acordul existent între convingerea, trăirea emoţională şi exprimarea verbală şi nonverbală a consilierului. Lipsa de autenticitate a comportamentului consilierului duce la pierderea relaţiei de încredere cu persoana consiliată.

3.4. Colaborarea

Prin această atitudine de bază, consilierul demonstrează că el are abilitatea de a implica persoana sau grupul de persoane (clasa de elevi sau grupul de consiliere) în deciziile de dezvoltare personală. Relaţia de consiliere este o relaţie de respect şi parteneriat şi de transmitere de informaţii aşa cum se întâmplă în procesul instructiv-educativ. Rolul principal al consilierului şcolar este acela de al sprijini pe cel consiliat (elev, părinte, profesor) ca să găsească cele mai relevante informaţii pentru ca acesta să poată lua decizii responsabile. Consilierul şcolar nu trebuie să se erijeze într-o persoană competentă care oferă soluţii de rezolvare pentru problemele elevilor, profesorilor şi părinţilor. El este un catalizator şi un facilitator al procesului de dezvoltare personală a copilului şi adolescentului, sprijinind astfel pe cei consiliaţi să găsească singuri soluţii la problemele cu care se confruntă.

3.5. Gândirea pozitivă

Consilierea, întemeiată pe filosofia şi psihologia umanistă, concepe omul drept o fiinţă pozitivă, care poate fi ajutată să-şi îmbunătăţească aspectele sale mai puţin dezvoltate. Într-o asemenea perspectivă, activitatea de consiliere şcolară trebuie focalizată pe imaginii de sine a persoanei consiliate, pe dezvoltarea respectului de sine şi a responsabilităţii personale.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 19

19

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Dacă viziunea noastră asupra lumii nu are nota pozitivă dată de încrederea în noi înşine şi în ceilalţi oameni, atunci nu este indicat să ne implicăm în activităţile de consiliere.

3.6. Responsabilitatea

Această atitudine fundamentală a consilierului ne arată că persoana care oferă consiliere nu se poate implica în procesul de consiliere, dacă nu-şi asumă responsabilitatea atitudinilor şi acţiunilor sale. Responsabilitatea consilierului se traduce prin respectarea principiilor de bază ale consilierii, prin prevenirea utilizării greşite a cunoştinţelor şi metodelor de consiliere şi prin evitarea oricărei acţiuni care interferează cu starea de bine a celor consiliaţi.

Aplicaţii o Analizaţi din perspectiva utilizării atitudinilor de consiliere, studiul de caz de mai jos. Cum aplicaţi atitudinile în demersul activităţii de consiliere?

P. G., elevă în clasa a VIII-a, 14 ani. Are dificultăţi de învăţare, fapt semnalat de

profesorii clasei din care face parte, observat şi din analiza performanţelor şcolare din catalog. Astfel, are note foarte mici, este în situaţie de corigenţă la două discipline, nu-i place să înveţe, consideră şcoala nefolositoare. Este în plină perioadă a pubertăţii şi manifestă un comportament excentric: se îmbracă numai în negru, despre care afirmă că este culoarea

preferată, poartă bijuterii ciudate (deşi nu are voie să vină cu ele la şcoală), ascultă numai muzică hard-rock şi heavy-metal, cu idoli din această sferă muzicală, are stări de nervozitate, rezistenţă faţă de autoritate.

Consideră colegii de clasă inculţi, „nu sunt ca mine”, le atribuie etichete negative. Are

prieteni mai mari decât ea, ca şi vârstă, o „gaşcă cool”, are o filozofie de viaţă. Chiuleşte de la şcoală, are mult absenţe. Nu are nici cel mai mic sentiment de culpabilizare, pentru rezultatele obţinute, ceilalţi: cadrele didactice, colegii, sistemul, etc. sunt de vină. În clasă are o singură prietenă, care are acelaşi „stil” ca şi ea, şi împreună au o atitudine de superioritate faţă de

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 20

20

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

ceilalţi colegi. Se consideră mature, deosebite, „cunosc ce înseamnă viaţa cu adevărat”. Fumează, răspunde cu impertinenţă profesorilor pe care nu-i apreciază, este recalcitrantă, nu respectă regulile negociate în mod democratic în grupul clasei împreună cu doamna dirigintă. Nu se implică în activităţile clasei, nu depune nici un efort pentru a-şi remedia situaţia, deşi are abilităţi, dar nu este motivată.

Modelul patern lipseşte, deoarece, mama este divorţată, creşte singură unica fiică.

Din discuţiile cu mama se remarcă deschiderea şi interesul acesteia pentru depăşirea

dificultăţilor de învăţare pe care fiica acesteia le are, mai ales că urmează examenul de testare naţională. Mama este o resursă în demersul nostru de consiliere pentru P. G., fiind considerată de aceasta „o adevărată prietenă”. Aceasta manifestă dorinţa de a-şi ajuta fiica, de a-i oferi suport pentru a învăţa mai bine, a se integra în grupul clasei, a se pregăti temeinic pentru examen, a avea un debut pozitiv în alegerea viitoarei meserii.

Tatăl nu este prezent în educaţia propriei fiice, dar îi plăteşte pensia alimentară. Fiica

refuză să vorbească despre acesta, sau dacă se întâmplă este imediat sancţionat, criticat, pentru faptul că a părăsit-o pe mama ei, deşi poate este mai bine. Are emoţii contradictorii şi o atitudine ambivalentă faţă de acesta.

Inadaptarea şcolară, lipsa încrederii în sine, pasiunile neobişnuite, aroganţa,

însingurarea, manifestările comportamentale agresive, uneori violente, performanţe şcolare scăzute, alegerea unui cerc de prieteni nu tocmai potrivit pot fi consecinţe ale absenţei şi

neimplicării tatălui.

Se recomandă participarea la sesiuni de consiliere individuală, de grup şi de familie.

CAPITOLUL III. Abilităţile de ascultare ale consilierului

Abilităţile necesare în procesul de consiliere sunt, în esenţă, deprinderi de comunicare eficientă. Cu alte cuvinte, ele sunt deprinderi de ascultare şi influenţare a atitudinilor,

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 21

21

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

sentimentelor şi comportamentului persoanei consiliate. Într-o asemenea perspectivă, abilităţile consilierului pot fi grupate în două mari categorii:

a) deprinderi fundamentale de ascultare sau asistare;

b) deprinderi fundamentale de influenţare.

Abilităţile incluse în cele două categorii pot fi formate în cadrul unui proces de microtraining sau de microconsiliere. Microconsilierea împarte interviul sau şedinţa de consiliere în părţile sale componente şi presupune formarea lor succesivă. Avantajul acestui mod de lucru constă în faptul că el permite însuşirea şi stăpânirea unor strategii şi tehnici specifice.

Deprinderile fundamentale de asistare sau de ascultare

Aceste abilităţi au fost descrise şi analizate pentru prima dată de către specialiştii americani A. E. Ivey, N. Gluckstern şi M. B. Ivey în anul 1974. Câţiva ani mai târziu, cei trei autori au revizuit şi dezvoltat problematica acestor abilităţi de ascultare. (A. E. Ivey, N. Gluckstern şi M. B. Ivey, 1997). Deprinderile fundamentale de asistare au la bază câteva principii cu caracter axiomatic: (A. E. Ivey and al.,1997, p. 6- 13)

a) necesitatea imperioasă de a asculta înainte de a acţiona şi a da sfaturi;

b) clientul va vorbi despre subiecte pe care noi suntem capabili şi doritori să le ascultăm; c) consilierul trebuie să se focalizeze pe aspectele pozitive, adică să caute aspectele pozitive ale clientului şi ale situaţiei prezentate de el; d) consilierul poate fi eficient dacă este sincer cu el însuşi şi dacă încearcă să-şi definească stilul propriu de consiliere; e) consilierul trebuie să câştige încrederea clientului pentru a putea să asculte eficient.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 22

22

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Procesul de predare-învățare a deprinderilor sau abilităților fundamentale de ascultare se va realiza printr-un program de Microconsiliere. Acest program împarte conținuturile în câteva părți componente,iar apoi formatorul se ocupă de formarea lor una câte una.

1. Introducere/faza de încălzire. În această fază va fi oferită o scurtă introducere

pentru fiecare deprindere sau abilitate de bază.Problemele esențiale privind abilitatea respectivă vor fi sumarizate.

2. Faza de studiu. O scurtă sumarizare descrie conceptele cheie ale abilității

care urmează să fie formată și învățată.

3. Observarea modelării deprinderii. Urmărind pe cineva executând acea deprindere

ne va fi mult mai ușor să transpunem în practică cunoștințele teoretice despre deprinderea

respectivă.

4. Practica.Cel mai important aspect este însă cel de a practica deprinderea

respectivă.Practicarea și testarea ne ajută să aplicăm cunoștințele învățate teoretic. În cazul unor deprinderi mai complexe vom avea poate nevoie de mai multe sesiuni de practică.

5. Generalizarea.La fiecare deprindere învățată găsim sugestii pentru aplicarea celor

învățate în viața de zi cu zi. Primii trei pași se focalizează pe învățarea deprinderii și ne arată de ce o anumită deprindere este importantă și ce anume poate face ea pentru consilier și pentru client.Ultimii

doi pași sunt foarte importanți pentru atingerea nivelului superior de competență(al treilea). Pentru predarea abilităților fundamentale de asistare sau ascultare activă, programul de microconsiliere poate fi derulat după cum urmează:

1. Faza de încălzire/orientare. Se discută obiectivele primei sesiuni.Participanții își pot împărtăși grupului sau unul altuia experiențele pozitive sau negative legate de modul în care au fost ascultați sae de modul în care ei înșiși i-au ascultat pe alții.

2. Faza de studiu. Participanții citesc sau recitesc abilitatea sau deprinderea de bază

respectivă și discută implicațiile sale.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 23

23

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

3. Vizionarea înregistrării video sau a modelării în direct. Acum se prezintă modelul

video sau se demonstrează, în mod direct, abilitatea sau deprinderea respectivă.

4. Practica. Învățarea de prinderilor deascultare este la fel atât în învățarea individuală,

cât și învățarea la nivel de grup.De fiecare dată trebuie să oferim feedback și să folosim fișa

de feedback,pe care o vom prezenta mai jos.

5. Realizez Folosesc – Învăț. Citiți ideile cu participanșii la curs,ei fiind organizați în

perechi sau în grupuri de câte patru. 6. Evaluarea. În această etapă vom ruga participanții la curs să completeze fișa de feedback prezentată mai jos:

FIȘA DE FEEDBACK PENTRU DEPRINDERILE SAU ABILITĂȚILE DE ASCULTARE

Numele și prenumele……………………………Abilitatea evaluată…………………………

1.Un aspect al comportamentului pe care doresc să-l schimb în urma acestei ședințe de

micro-

consiliere este:…………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… 2.Un aspect al comportamentului pe care doresc să-l mențin și să fie remarcat ca fiind o com- petență este:………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… 3.Cel mai folositor incident al Programului de trening(microconsiliere) a fost:……………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 24

24

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

…………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. 4.Dacă aș conduce eu acest program de trening,un lucru pe care l-aș adăuga ar fi:…………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… 5.Ca și perioadă de control și urmărire,intenționez să folosesc ideile din această ședință de lucru în următorul meu plan de acțiune:…………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. 6.Ca și perioadă de control și urmărire, intenționez să-i învăț și pe alții ceea ce am învățat și eu în cadrul acestui program de microtraining………………………………………………

7.Folosesc paginile rezervate pentru eventualele comentarii și sugestii…………………….

Nivele de competență în formarea influiențare

abilităților sau deprinderilor de ascultare și de

Din cercetările desfășurate de către A.E.Ivey,N.Gluckstren și M.B.Ivey(1997) rezultă că există trei nivele de competență la care pot fi însușite deprinderile fundamentale de ascultare și influiențare:

1. Nivelul identificării. Este primul nivel de competență, la care persoana care învață este capabilă să identifice și să clasifice deprinderile supuse învățării. 2. Nivelul de bază. Este al doilea nivel de competență,la care persoana care învață poate utiliza deprinderea respectivă într-un interviu practic,adică într-o ședință de consiliere.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 25

25

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

3. Nivelul activ de competență. Este al treilea nivel de competență, la care persoana participantă la programul de microconsiliere ( consilierul) poate să determine clientul ca să-și schimbe ideile și gândurile ca rezultat al utilizării abilității respective.Nivelul activ de competență nu implică direcționarea gândurilor, ideilor și sentimentelor clientului, adică nu implică controlul consilierului.Scopul acestui nivel de competență este de a ajuta clientul să selecteze propriile dorințe și nevoi și de a acționa în această direcție. Dacă clientul nu reacționează la deprinderile consilierului sau acționează în vederea unei decizii luate în afara consilierii, atunci este necesar să schimbăm planul de lucru și să ținem seama de aceste noi date.

Tema 4. Comportamentul de asistare sau ascultare activă a persoanei consiliate

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 26

26

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Obiective specifice: La sfârșitul predării-învățării acestei teme, cursanții vor realiza următoarele obiective specifice:

a) înțelegerea importanței ascultării active în procesul de consiliere;

b) definirea celor patru dimensiuni centrale ale comportamentului de asistare și

identificarea unor diferențe culturale și individuale care stau la baza asistării și ascultării eficiente;

c) înțelegerea conceptului de atenție selectivă în procesul de consiliere;

d) demonstrarea comportamentului de asistare sau ascultare activă în consilierea

individuală și în consilierea de grup;

e) definirea încurajării minimale ca abilitate fundamentală de ascultare;

Autorii citaţi mai sus folosesc termenul de „comportament de asistare” pentru a sublinia faptul că ascultarea este activă, ea fiind structurată din patru dimensiuni specifice şi observabile. Comportamentul de asistare sau ascultarea activă este o deprindere relativ simplă, dar cu numeroase şi profunde implicaţii. Acest tip de ascultare încurajează persoanele consiliate în mod deschis şi liber. Prin ascultarea activă, consilierul comunică respect pentru ceea ce gândeşte şi simte persoana consiliată, precum şi mesajul nonverbal că ea este înţeleasă. Dintre cei mai importanţi factori ai comportamentului de ascultare sunt consideraţi următorii:

a. comunicarea nonverbală să fie adecvă conţinutului şi stării afective a persoanei consiliate;

b. consilierul trebuie să menţină un contact vizual permanent cu persoana consiliată, dar fără a o fixa cu privirea;

c. consilierul trebuie să dea ocazia consiliatului ca să vorbească şi să pună întrebări;

d. ascultarea trebuie să fie autentică, adică profesorul consilier să fie sincer interesat de problema abordată în procesul de consiliere;

e. ascultarea nu trebuie să fie evaluativă, în sensul că profesorul consilier nu trebuie să facă judecăţi de valoare, în funcţie de propriile sale atitudini şi convingeri;

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 27

27

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

f. consilierul nu trebuie să filtreze informaţiile, în funcţie de interesele şi convingerile sale personale;

g. ascultarea nu trebuie să se centreze numai pe mesajul verbal, întrucât cele mai multe date şi informaţii le obţinem din mesajele nonverbale ale persoanei consiliate. (A. Băban, coord., 2001, p. 26- 27)

În general, comportamentul de asistare sau ascultarea activă include patru dimensiuni principale:

Contactul vizual. Dacă vorbim cu cineva trebuie să ne uităm la el. Nu este cazul să-

l privim fix, dar trebuie să fim conştienţi că vorbim cu o altă persoană. Atunci când privim în

altă parte, spunem uneori interlocutorului respectiv că nu participăm de fapt la discuţie.

Limbajul corporal atenţional. De regulă, se crede că procesul consilierii este o

relaţie verbală. De fapt, se estimează că 85% din comunicarea noastră este nonverbală. Într-o asemenea perspectivă, consilierul trebuie să-şi găsească postura sa naturală prin care să arate că ascultă cu atenţie ceea ce i se spune. Una din poziţiile eficiente este cea cu corpul puţin aplecat în faţă, dar într-o postură relaxată. În general, consilierul trebuie să-şi găsească propriul stil şi să fie sincer cu sine însuşi. Dacă nu este sincer cu el însuşi, atunci n-o să pară că acordă atenţia cuvenită clientului său. Chiar simpla abordare a unei poziţii relaxate a consilierului va comunica clientului faptul că el este implicat.

Stilul de vorbire (vocea). Schimbările din fluxul vorbirii, volumul şi tonul vocii indică

deseori interes sau dezinteres. De multe ori, în momentele critice ale şedinţei de consiliere apar ezitări în vorbire şi bâlbâieli. Emoţiile şi sentimentele sunt, de regulă, trădate de voce.

Comportamentul verbal. O întrebare frecventă care apare la consilierul începător

este „Ce să spun?”. În asemenea situaţii A. E. Ivey şi colaboratorii săi recomandă consilierului să revină la cele comunicate de client mai înainte şi să răspundă acestui lucru într-un mod natural. De regulă, consilierul nu trebuie să introducă în discuţie un subiect nou. Sarcina lui de bază este să se refere la ceea ce a fost deja spus în şedinţa de consiliere. (A. E. Ivey and alţii, 1997, p. 20)

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 28

28

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Consilierul trebuie să reţină faptul că stilul comportamentului de asistare diferă atât în plan cultural, cât şi individual. Spre exemplu, distanţa fizică dintre doi vorbitori variază de la o cultură la alta (islamicii stau mai aproape unii de alţii, faţă de americani şi europeni). De asemenea, contactul vizual la locuitorii din Sud- Estul SUA poate reprezenta, un act ostil, iar tonul vocii standard al englezilor poate fi plictisitor pentru cei de origine latină. În concluzie, comportamentul de asistare ne apare ca un fenomen cultural universal, dar deprinderile de asistare se manifestă diferit în cazul persoanelor aparţinând unor culturi diferite. Există, totodată, şi diferenţe individuale în ceea ce priveşte derularea comportamentului de asistare. Spre exemplu, un client depresiv va avea dificultăţi în menţinerea contactului vizual cu consilierul, iar un client care vorbeşte despre anumite probleme, care îl pun în încurcătură poate evita contactul vizual şi să încerce să schimbe subiectul. Din asemenea motive, se recomandă consilierului ca, pe lângă demonstrarea comportamentului de asistare, să observe stilurile acestuia la alte persoane. Prin astfel de proceduri, consilierul poate constata că ceea ce poate fi un comportament nepoliticos sau distant al clientului ţine de cultura căreia îi aparţine, în timp ce stilul său propriu poate fi interpretat de către client ca fiind nepoliticos. Pe măsură ce îşi va perfecţiona deprinderile de observare şi ascultare, consilierul va constata mari diferenţe individuale, chiar în cadrul aceleiaşi culturi. Rezumând cele prezentate în cadrul acestei abilităţi fundamentale precizăm că scopul consilierului pe parcursul unei şedinţe de consiliere este de a fi un bun ascultător. Realizarea acestui scop presupune:

Să utilizeze un contact vizual variat pentru a comunica cu clientul, fiind conştient de

faptul că grupuri diferite cultural pot avea stiluri şi atitudini diferite în ceea ce priveşte contactul

vizual.

Să menţină o postură atenţională folosind gesturile şi poziţia relaxată, utilizând corpul pentru a comunica implicarea.

Să folosească un ton vocal natural, ştiind faptul că vocea lui comunică emoţiile.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 29

29

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Să păstreze subiectul abordat şi să nu întrerupă clientul. Să fie atent la ceea ce a

spus clientul şi să extragă de acolo răspunsurile pe care trebuie să le dea. Dacă la un moment

dat nu găseşte răspuns, atunci consilierul trebuie să se gândească la ceva ce a spus clientul mai înainte şi să facă comentarii sau să pună o întrebare legată de problema respectivă. Comportamentul de asistare poate fi utilizat atât în consilierea individuală, cât şi în cea de grup. În consilierea de grup sau în cea de familie trebuie avute în vedere câteva elemente esenţiale pe care le subliniem în cele ce urmează.

Echilibrarea asistării acordate. Consilierul trebuie să ia în considerare pe toţi membrii

grupului sau familiei. Mulţi consilieri care trec de la activitatea individuală la consilierea de grup au tendinţa de a acorda o atenţie specială doar câtorva persoane din grup. Astfel, unii consilieri acordă mai multă atenţie femeilor, iar alţii bărbaţilor, în timp ce unii ignoră total copiii în consilierea de familie.

Particularităţile comportamentului de asistare. În cadrul consilierii de grup sau

familie, consilierul va constata că unii membri ai grupului sunt consideraţi lideri pentru anumite teme puse în discuţie; persoanele care se înţeleg bine între ele tind să se alieze şi în grupul de consiliere; persoanele care sunt în conflict, vor exprima acest lucru prin evitarea contactului

vizual şi prin manifestarea unor semne de tensiune corporală.

Existenţa problemelor multiculturale. Problemele care ţin de multiculturalitate sunt

deosebit de importante şi în consilierea de grup. Consilierul trebuie să cunoască problemele culturale specifice membrilor grupului de consiliere. Este posibil ca limbajul corporal sau contactul vizual să difere de cel al consilierului sau între membrii grupului. De asemenea, în unele culturi, tatăl vorbeşte în numele familiei, în timp ce în altele, fiecare vorbeşte din punctul său de vedere.

Asistarea grupului sau familiei ca întreg. Esenţial pentru consilier este ca să-şi

focalizeze atenţia asupra întregului grup sau asupra întregii familii. El trebuie să folosească în mod deliberat propoziţii care să conţină cuvintele „grup” sau „familie”. Spre exemplu, „Acest

grup sau această familie pare destul de tensionată atunci când se află împreună.” O regulă

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 30

30

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

generală pentru consilierea de grup sau consilierea de familie este ca o treime din timp să fie dedicată activităţii cu întreg grupul (cu focalizarea pe cuvintele „grup” sau „familie”); o treime din timp să fie dedicată persoanelor individuale cu comportamentele, gândurile şi sentimentele lor; o treime din timp să fie acordată problemelor speciale ale grupului.

Aplicaţii

Exersaţi comunicarea nonverbală şi verbală în relaţia consilier- client. Comunicarea nonverbală este foarte importantă pentru a stabili un contact pozitiv cu clientul. Există mai multe “reguli” care pot facilita acest contact:

• stai cu faţa spre client (aceasta îl asigură pe client că eşti atent)

• să ai o postură deschisă, neţinând mâinile şi picioarele încrucişate)

• apleacă-te puţin spre client, arătând interesul tău pentru ceea ce spune

• stabileşte contactul vizual cu clientul dar evită să-l fixezi cu privirea

• relaxează-te şi adoptă o postură naturală în relaţia cu clientul

(În limba engleză, pentru aceste reguli există acronimul SOLER- squarely, open, lean,

establish eye, relax).

Comunicarea verbală poate fi facilitată prin următoarele modalităţi:

reflectarea presupune repetarea unor cuvinte din cele spuse de către client, în felul acesta el se asigură că este ascultat cu atenţie şi este încurajat să se exprime;

parafrazarea – este similară cu reflectarea, diferenţa dintre ele este aceea că prin

parafrazare consilierul reformulează ceea ce a spus clientul;

• reformularea sinteză – modalitate prin care se reiau cuvintele clientului scoţându-se în evidenţă ceea ce este esenţial;

deschiderea – modalitate prin care atunci când subiectul pare că se blochează, dialogul este susţinut, redeschis prin formulări de tipul: “şi…”, “deci tu…”, “aşadar…”.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 31

31

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Utilizarea ascultării active: când interlocutorul vorbeşte sau îşi exprimă sentimentele, are o problemă, dezvăluie idei importante doar pentru el; nu e sigur de semnificaţia celor spuse, crede că înţelege ceea ce îi spune celălalt; vrea să împărtăşească ceva sau vrea să fie împreună cu cealaltă persoană. Când asculţi activ trimiţi următorul mesaj celuilalt: „eşti important, vreau să te înţeleg”. Creaţi portretul unui bun ascultător/ unui rău ascultător.

Reguli pentru ascultarea activă: focalizează-te pe vorbitor; acordă atenţie sentimentelor vorbitorului; ia în considerare sentimentele prietenoase şi neprietenoase; arată că înţelegi ce ţi se spune; fii un ascultător “dificil”; nu eticheta vorbitorul. Un bun ascultător are în vedere:

contactul vizual;

gesturi de aprobare;

• atitudine adecvată contextului;

• crearea unei ambianţe liniştite;

postura;

• spaţiu potrivit pentru ascultare;

expresii de încurajare;

• întrebări repetate;

• rezumare a esenţialului;

• să se asigure că înţelege la ce se referă celălalt. Un ascultător mai puțin bun:

• ascultă cu intermitenţe;

• ascultă sub influenţa prejudecăţilor;

• ascultă, dar nu îl preocupă;

• priveşte , dar nu ascultă;

• gândeşte că efortul de a asculta e prea mare;

se simte ofensat de interlocutor;

• ascultă şi ia notiţe;

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 32

32

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

• ascultă preocupat de subiect şi neglijând persoana;

• ascultă fiind perturbat de alţi factori.

Tema 5. Abilitatea de a utiliza întrebările și încurajarea minimală

Obiective specifice: La sfârșitul predării - învățării acestei teme, cursanții vor realiza următoarele obiective specifice:

a) conștientizarea avantajelor și dezavantajelor abilității de utilizare a întrebărilor în procesul de consiliere; b) definirea diferențelor dintre întrebările închise și deschise; c) identificarea modului în care rădăcini diferite ale întrebărilor( Ai putea să…,Ce…?,Cum…?,De ce…?) conduc la diferite relatări ale clientului; d) demonstrarea practică a deprinderii de utilizare a întrebărilor în ședința de consiliere; e) definirea încurajării minimale ca abilitate de ascultare activă; f) demonstrarea modului de utilizare a întrebărilor și a încurajării minimale în consilierea individuală și de grup.

5.1.Abilitatea de a utiliza întrebările sau invitația deschisă de a vorbi

În general, clientul vine la consilier pentru că are o anumită problemă sau o anumită preocupare. Sarcina de bază a consilierului este să stea deoparte şi să asculte ceea ce spune clientul, să constate modul în care clientul vede situaţia, precum şi modul în care el defineşte problemele. În această fază este foarte utilă o invitaţie deschisă la discuţie, care este realizată de consilier prin intermediul întrebărilor. De asemenea, consilierul va apela la întrebări şi pe parcursul procesului de consiliere. El poate utiliza două tipuri de întrebări: a) întrebări închise şi b) întrebări deschise.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 33

33

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Întrebările închise pun accentul pe fapte concrete, cum ar fi spre exemplu: „Ce vârstă au fetele?”; „Prietenii lor se bat unul cu celălalt?” etc. la astfel de întrebări se răspunde prin cuvinte puţine sau cu Da/ Nu. Utilizarea lor frecventă poate demonstra o lipsă de interes din partea consilierului faţă de ceea ce clientul are de spus. Totuşi, întrebările închise pot fi folositoare uneori. Întrebările deschise oferă clientului un spaţiu mai larg de exprimare a propriilor opinii. Ele încep astfel: „Cum”, „Ai putea” şi „Ce”. Întrebările deschise sunt extrem de utile în diverse situaţii, dintre care exemplificăm câteva în continuare.

Ele îl ajută pe consilier în deschiderea şedinţei de consiliere, de exemplu în

începerea interviului: Ai putea să-mi spui despre ce ai dori să vorbim azi? Cum au mers lucrurile de când ne-am văzut ultima dată?

Ele ajută clientul să discute despre o anumită problemă: Aţi putea să-mi spuneţi mai

multe despre asta? Cum v-aţi simţit când s-a întamplat acest lucru?

Ele ajută la exemplificarea unor comportamente specifice, astfel încât consilierul să

poată înţelege mai bine ceea ce descrie clientul: Ai putea să-mi dai un exemplu concret? Ce faci când te simţi deprimat?

Ele ajută clientul să-şi focalizeze atenţia asupra sentimentelor sale: Cum te simţi

când îmi spui toate acestea? Ce-aţi simţit atunci?

Ele îl ajută pe consilier să descopere modele de gândire ale clientului, care nu sunt

observabile la prima vedere: Ce gândeaţi atunci când aţi făcut asta? La ce vă gândeaţi când aţi spus asta şefului dumneavoastră? În procesul de consiliere trebuie să utilizăm o varietate de întrebări închise şi deschise. Acest lucru îl poate ajuta pe client să-şi exploreze problemele cu care se confruntă. În fazele iniţiale ale procesului de consliere este indicat ca să existe un echilibru între întrebările închise şi deschise. Mai târziu însă, întrebările deschise oferă cea mai bună perspectivă asupra situaţiei. Cercetările din domeniul consilierii arată că întrebările deschise care încep cu sintagma „aţi putea să…” îl fac pe client să se simtă cel mai confortabil posibil şi

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 34

34

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

generează sentimente de încredere între consilier şi clientul său. Din punct de vedere tehnic, la aceste întrebări se poate răspunde cu Da sau Nu, dar foarte puţini clienţi se opresc aici. Comunicarea nonverbală este foarte importantă pentru a stabili un contact pozitiv cu clientul. Prin întrebările pe care le pune, consilierul trebuie să se concentreze pe probleme specifice şi pe fapte concrete. Dacă procedează în acest mod şi evită, totodată, judecăţile de valoare, atunci consilierul are şanse sporite de a ajuta clientul. În cele ce urmează vom exemplifica ideea de mai sus prin câteva tipuri de întrebări care determină focalizarea actului de consiliere pe probleme şi fapte specifice:

Întrebări care permit consilierului să construiască secvenţialitatea situaţiei aflată în

discuţie: Ce s-a întâmplat mai întâi? Ce s-a întâmplat după aceea? Care a fost rezultatul?

Întrebări prin care se pune accentul pe acţiunile observabile concrete: Ce a spus

cealaltă persoană? Ce a făcut ea? Ce ai spus sau ai făcut tu?

Întrebări prin care se pune accentul pe emoţii şi sentimente: Ce ai simţit sau ai gândit

înainte de a se întâmpla? Ce ai simţit sau ai gândit în timpul evenimentului respectiv? Dar după ce evenimentul sau situaţia s-au finalizat? Ce crezi că a simţit cealaltă persoană? Precizăm faptul că fiecare dintre aceste întrebări necesită răspunsuri relativ scurte. Tipurile de întrebări descrise mai sus, precum şi principiile utilizării lor în consilierea individuală sunt aplicabile şi în consilierea de grup sau de familie. Este important însă ca să nu lipsească din întrebările respective cuvintele de bază: „grup”şi „familie”. Spre exemplu:

„Cum merg treburile în clasa voastră? Ce se întâmplă acum în familie?”. Grupurile şi familiile au fiecare modul, regulile şi normele lor tipice de interacţiune. Acestea trebuie examinate în procesul de consiliere.

5.2. Încurajarea minimală

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 35

35

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Prin această deprindere fundamentală, consilierul îl ajută pe client să exploreze în profunzime problemele puse în discuţie. Ea se focalizează pe utilizarea cuvintelor cheie ale clientului şi recomunică cele mai importante aspecte ale comunicării sale. Există mai multe modalităţi de încurajare minimală a clientului ca să-şi continue relatarea problemelor cu care se confruntă.

Încurajările minimale nonverbale. Ele sunt elaborări ale comportamentului atenţional. Spre exemplu, clientul va vorbi mult mai uşor dacă vom menţine un contact vizual adecvat, dacă poziţia corpului nostru va arăta interes pentru ceea ce spune şi dacă vom utiliza o gestică deschisă. Cu alte cuvinte, consilierul trebuie să-şi găsească un stil natural de încurajare a clientului spre autodezvăluire, iar corpul lui să fie în armonie cu corpul clientului său.

Încurajările minimale verbale. Ele sunt rostiri scurte, uneori chiar monosilabice, prin care consilierul îl determină pe client să continue discuţia sau să-şi analizeze problema

“Spune-mi mai

mult…”etc. De asemenea, se mai poate recurge la repetarea unor cuvinte cheie sau la reformulări simple ale ultimei propoziţii spuse de client, dar exact cu cuvintele sale.

Tăcerea ca încurajare minimală. Uneori cea mai bună încurajare minimală poate fi tăcerea. Consilierul trebuie să-i dea clientului timp pentru a răspunde sau pentru a continua relatarea.

mai profund. Spre exemplu: Da?

”,

”Deci?

”,

“Apoi?

”,

“Şi?

”,

Refolosirea cuvintelor cheie. Una dintre cele mai eficiente modalităţi de a obţine informaţii suplimentare şi opinii de la client este de a repeta unul sau două cuvinte cheie sau o frază scurtă spusă de acesta, dar exact cu cuvintele lui. Cercetările demonstrează că acest tip de încurajare minimală este folosit frecvent de către consilieri.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 36

36

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Exerciții și aplicații

Creaţi în echipe studii de caz din practica întâlnită în consiliere.

Aplicaţi pe studiile de caz create de dvs. tipuri de întrebări închise şi tipuri de întrebări deschise. Argumentaţi folosirea acestora în ce momente, cu ce scop. Ce s-ar întâmpla dacă am folosi numai întrebări deschise sau numai întrebări închise?

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 37

37

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

Tema 6. Parafrazarea , reflectarea sentimentelor și sumarizarea

Obiective specifice: La sfârșitul predării-învățării acestei teme,cursanșii vor îndeplini următoarele obiective specifice:

a) definirea parafrazării,reflectării sentimentelor și a sumarizării ca abilități fundamentale

de ascultare;

b) capacitatea de a distinge cele trei abilități fundamentale de celelalte;

c) capacitatea de a demonstra cele trei abilități( parafrazarea,reflectarea sentimentelor

și sumarizarea) în consilierea individuală și de grup;

d) Capacitatea de a utiliza cele trei abilități în activitatea cotidiană.

6.1.Parafrazarea

Parafrazarea facilitează acurateţea înţelegerii şi indică clientului că este ascultat. Prin această deprindere fundamentală încercăm să determinăm clientul să-şi relateze problemele cu o minimă influenţă din partea noastră. Cu alte cuvinte, parafrazarea constituie un tip special de asistare prin care consilierul îşi demonstrează abilitatea de a arăta clientului că a ascultat ceea ce i s-a spus. O parafrazare eficientă presupune o oglindire a sinelui persoanei ascultate pentru ca aceasta să câştige claritate în prezentarea şi înţelegerea propriei sale probleme. În structura parafrazării pot intra următoarele elemente: a) numele clientului şi/ sau pronumele tu/dvs.; b) cele mai importante cuvinte cheie, din relatarea clientului; c) o propoziţie simplă sau o frază prescurtată a consilierului care să surprindă esenţa celor comunicate de

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 38

38

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

printr-o întrebare închisă

care permite clientului să reacţioneze la mesajul său. De regulă, se folosesc întrebări de tipul

Parafrazarea nu

trebuie confundată cu interpretarea. Cele trei modalităţi de sprijin sau asistare- încurajarea minimală, parafrazarea şi interpretarea- reprezintă în cadrul unei şedinţe de consiliere, puncte ale unui continuum. Primele două se focalizează asupra modului în care clientul percepe situaţia, în timp ce interpretarea reprezintă punctul de vedere al consilierului. Pentru a înţelege mai uşor acest lucru, vom exemplifica printr-un fragment dintr-o şedinţă de consiliere:

Clientul: Mă simt pierdut. Tatăl meu bea toată ziua şi uneori o bate pe mama. Îmi este greu să învăţ acasă sau să fac orice altceva. Consilierul (încurajare minimală): Te simţi pierdut sau ţi-e greu să faci orice lucru. (Parafrazarea): Te simţi pierdut pentru că este foarte greu acasă şi tu nu poţi să faci nimic.(Cuvintele subliniate sunt cuvintele clientului) (Interpretarea): Se pare că tatăl tău este alcoolic. Asta este o problemă grea pentru orice adolescent. De notat faptul că interpretarea poate fi într-adevăr corectă, dar ea reprezintă punctul de vedere al consilierului.Teoriile consilierii ne arată că cel mai bine este pentru client să ajungă singur la interpretare, fără ca aceasta să i se ofere. Ca urmare, se recomandă ca propria noastră interpretare s-o păstrăm pentru final. În concluzie, parafrazarea îndeplineşte trei scopuri principale în procesul de consiliere:

următor: „Aşa este?”; „Am înţeles eu bine?”; “Sunt pe aproape?” etc.

client. Uneori, consilierul poate verifica acurateţea parafrazării sale

a) exprimă clientului faptul că noi încercăm să înţelegem ceea ce el spune; b) face mai concis comentariul clientului şi în acest fel direcţionează mai bine interviul; c) oferă posibilitatea de verificare a acurateţei percepţiei consilierului. Ca modalităţi de clarificare a subiectului în ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă, încurajarea minimală şi parafrazarea pot fi folosite, cu eficienţă, şi în consilierea de grup sau de familie. Folosind întrebări deschise, consilierul poate antrena în discuţie membrii grupului (familiei) care verbalizează mai puţin. Cele două deprinderi sunt utilizate aproximativ în acelaşi mod ca şi în consilierea individuală,

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 39

39

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului:

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/63906 Beneficiar: Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning”

cu precizarea că este mai dificilă utilizarea parafrazării cu grupul ca întreg. În astfel de cazuri, consilierul trebuie să folosească cuvintele cheie ale grupului (familiei) şi să parafrazeze esenţa a ceea ce se spune.

6.2. Reflectarea sentimentelor

Reflectarea sentimentelor este o abilitate prin care consilierul poate ajuta clientul în autoacceptarea şi autoînţelegerea de sine. Prin această deprindere fundamentală el îi comunică clientului faptul că poate să înţeleagă cu exactitate lumea pe care acesta o simte şi

o trăieşte. Lucrul cel mai important legat de reflectarea sentimentelor este ca noi să

răspundem la sentimentele exprimate de client şi nu la conţinutul comunicat. În procesul de

reflectare a sentimentelor, consilierul trebuie să parcurgă următorii paşi esenţiali:

Identificarea sau denumirea sentimentelor. Acest lucru poate fi făcut prin „cuvinte

afective” folosite de client, prin metaforele folosite de acesta sau prin observarea comunicării sale nonverbale.

Parafrazarea contextului, pentru a obţine o clarificare adiţională: „Păreţi că sunteţi…

deoarece …”; „Se pare că te simţi… când…” ● Valorificarea percepţiei noastre cu privire la emoţia respectivă. Atunci când consilierul nu este sigur de corectitudinea reflectării emoţiei observate, el poate apela la întrebări de

verificare, cum ar fi: „Este acesta felul în care te simţi?”; „Este corect?”; „Sunt pe aproape?” etc. Acest lucru îl poate ajuta pe client să adauge noi informaţii, să-şi exploreze mai adânc şi mai corect sentimentele respective. Prin urmare, un prim pas pentru a răspunde la sentimentele clientului este acela de a

le recunoaşte şi de a le identifica. Identificarea sentimentelor poate fi făcută, cu mai multă