Sigmund Freud Interpretarea viselor

Cuprins : I. Reprezentarea prin simboluri in vise alte vise tipice II. Exemple calculatul si vorbitul in vis III. Vise absurde activitatea intelectuala in vis IV. Uitarea viselor V. Inconstientul si realitatea

Un prim lucru recunoscut de S. Freud este aptul ca! inca de la inceput a recunoscut simbolistica in vis! dar ca doar treptat a a"uns sa ii cunoasca intreaga arie de cuprindere! si ca in acest sens a gasit suport in lucrarea lui #. Ste$el! despre care spune ca trebuie neaparat mentionata. #. Ste$el! spune Freud! a acut la el de mult rau psi%analizei pe cat i&au olosit traducerile sale! care desi initial au ost contestate! a trebuit ulterior sa ie acceptate. 'area di icultate in acceptarea traducerilor lui Ste$el a reprezentat&o aptul ca metoda olosita de acesta nu prezinta incredere ca metoda stiinti ica! avand in vedere ca interpretarile sale se bazeaza pe intuitie! un talent natural ara semni icatie patologica vizibila. (ceasta simbolistica nu este prorpie visului! ci reprezentarii inconstiente! speci ica popoarelor! si care poate i gasita cu preponderenta in olclor! mituri! vorbe de du% care se transmit cu generatiile. Situatia se complica! deoarece uneori este usor de recunoscut un anume simbol intr&un vis si ce apartine acestuia! dar alteori simbolul este ascuns! ceea ce ace ca desci rarea visului prin simboluri sa devina o enigma pentru cel care analizeaza visul. Se crede in posibilitatea ca ceea ce astazi este unit prin simbol sa i avut in trecut o identitate conceptuala si lexicala! acand ca relatia simbolica sa para ca un rest al unei identitati de odinioara. Simbolistica este cea care a"uta visul sa reprezinte in mod ascuns gandurile sale latente. Sunt cazuri in care nu este nevoie de simbol pentru a exprima gandurile visului! dar si cazuri in care visatorul oloseste ca simbol sexual orice poate i olosit ast el! dar care nu este olosit in mod normal. )e regula este ales acel simbol care are legatura si cu gandurile proprii visatorului! alaturand motivatiei tipice si una individuala. *. Ellis este si el unul dintre cei care considera ca visele sunt pline de simbolism! si ca visatorul nu va gasi o interpretare corecta a visului sau daca o va ace dupa asociatiile sale libere. Cu toate acestea! asociatiile libere ale visatorului nu trebuie excluse! luand in considerare aptul pentru a putea deslusi visul e nevoie sa ie aplicata o te%nica combinata! dintre asociatiile visatorului si intelegerea simbolica a celui care interpreteaza. Simbolurile! spune Freud! pot i comparate cu scrierea c%inezeasca! in care numai contextul ace posibila intelegerea corecta a semnelor. Exemple de simboluri ar i : autoritatea imparatilor! care de obicei tin loc de parinti in vise este atribuita si marilor barbati precum +oet%e, obiectele lungi -trunc%iuri de copaci! betele. ca si armele lungi si ascutite sunt atribuite membrului masculin! precum sipete!

conserve! cutii! dulapuri reprezinta pantecele eminin! la le cum si camere din vis represinta de asemenea emei -Frauenzimmer.. *aremul! bordelul sunt reprezentate prin visul in care se trece in uga dintr&o camera in alta! dar poate i olosit in opozitie si pentru a reprezenta casatoria! dupa cum arata *. Sac%s! in timp ce scarile! treptele sunt reprezentari ale actului sexual. Cele care ac ca di erenta intre semni icatia mani esta si cea latenta a visului sa apara sunt desenele! care! privite in mod inocent par simple peisa"e! in timp ce daca sunt cercetate in detaliu ele apar ca in atisari ale corpului umna! in special al organelor genitale. Cea mai bogata colectie de simboluri si dezlegari ii apartine lui Ste$el! in cartea /0imba"ul visului1. )in pacate insa! spune Freud! datorita tendintei de generalizare a autorului! alte interpretari ale sale apar ca indoielnice sau inutilizabile. 2ot Ste$el este cel care considera ca dreapta si stanga au o mare valoare simbolica! dreapta insemnan calea cea buna! cea dreapta! in timp ce stanga reprezinta alegerea gresita ! drumul spre pacat. In ceea ce priveste simbol3urile sexuale! desi multe dintre acestea pot i olosite atat pentru descrierea emeii cat si a barbatului! exista si simboluri care desemneaza exclusiv doar unul din genuri. Sunt insa cazuri in care un simbol masculin este olosit in opozitie pentru a reprezenta organul genital eminin! vis care deslucit! prezinta dorinta unui barbat de a i emeie! si invers. S. Freud spune ca in cartea : 4relegeri de introducere in psi%analiza1 a incercat sa prezinte simbolistica visului in detaliu amanuntit. 2ot el spune ca cele doua te%nici de interpretare a visului trebuie sa se completeze! ast el ca practica visatorului este doar a"utata de teoria interpretatorului sa desluseasca visul. 4entru a exempli ica reprezentarea sexuala prin simboluri! Freud povesteste de un vis pe care o tanara emeie i l&a relatat. In vis! emeia se plimba pe strada! si avea pe cap o palarie cu partea din mi"loc mai ridicata! iar partile laterale mai lasate! una din parti iind mai lasata ca cealalta. In plimbarea sa trece pe langa un grup de tinerei o iteri! dar nu ii baga in seama! simtindu&se in siguranta si traind o stare de ericire. Interpretarea lui Freud scoate in evidenta simbpolurile sexuale! ast el ca palaria cu partea din mi"loc mai inalta si partile laterale mai lasate reprezinta organul genital masculin! iar starea de siguranta pe care emeia o incearca trecand pe langa grupul de tineri o iteri este dovada aptului ca aceasta se simte implinita din punct de vedere sexual alaturi de sotul ei si nu mai are ce sa&si doreasca de la o iteri. Femeia sc%imba imediat descrierea palariei! poate din rusine! dar con irma interpretarea lui Freud intreband daca doar barbatul ei are un testicul mai "os! sau e valabil pentru toti barbatii. Ceea ce a ost discutat pana acum a ost din punct de vedere al oamenilor care su era de o anumita angoasa! motiv pentru care apeleaza la psi%analiza! dar *aveloc$ Ellis ! unul dintre adversarii psi%analizei! sustine ca exista posibilitatea ca simbolistica viselor sa ie doar un produs al psi%icului nevrotic! caz in care nu isi mai aplica valabilitatea si in cazul oamenilor sanatosi. In combaterea acestuia! Freud spune ca / analiza viselor! in care complexele re ulate sunt la el de active atat la cei sanatosi cat si la cei bolnavi! prezinta completa identitate a mecanismelor ca si a simbolisticii.1 )i erenta consta in aptul ca visele celor sanatosi au o simbolistica mai transparenta si mai usor de interpretat decat in cazul celor bolnavi! la care cenzura este mult mai activa iar de ormarea onirica mai mare! iar visele sunt adesea c%inuite! obscure si greu de interpretat.

Freud ne vorbeste de asemenea despre dr. in iloso ie 5. Sc%rotter ! care in 6768 a creat vise la persoane a late sub %ipnoza pro unda! printr&o sugestie ce ixa o mare parte din continutul visului. In momentul in care sugestia a adus ordinul de a visa despre relatii sexuale! visul a urmat aceste ordine! inlocuind materialul sexual cu simbolurile acestuia din interpretarea psi%analitica. Freud considera ca visele trebuie impartite in doua categorii! si anume acele vise care au intotdeauna aceeasi interpretare! si visele care desi sunt oarte asemanatoare sau au c%iar acelasi continut! pot i interpretate in cele mai diverse moduri. Unul dintre visele tipice este cel in care se pierde un tren! si poate i aliniat viselor despre examene. )atorita impresiilor a ective asemanatoare se poate "usti ica aceasta apropiere! ambele iind vise de consolare. In cazul trenului pierdut se exprima rica de moarte! dar odata ce trenul este pierdut! vine consolarea ca nu s&a intamplat nimic rau nici acum! la el cum si in cazul viselor despre examene consolarea este /nu te teme! nici de data asta nu vei pati nimic.1 ( doua categorie de vise tipice sunt cele in care zburam sau plutim! cadem sau inotam. In cazul acestor vise! iecare actiune inseamna mereu altceva! singurul lucru comun iind materialul de senzatii care provine din aceeasi sursa. )in in ormatiile pe care le obtinem din psi%analiza trebuie sa deducem ca si in cazul acestor vise ! se repeta impresii din copilarie ale "ocurilor de miscare! care reprezinta o cea mai mare atractie pentru copii. Ca exemple de vis in care plutim sau zburam! Freud il da pe urmatorul : el spune ca una din pacientele sale visa oarte des ca pluteste deasupra strazii! ara a atinge solul! si ca persoana in cauza era oarte scunda si ii era rica sa nu se murdareasca! ast el ca visul ii indeplineste doua dorinte! si anume : o ridica de la sol si nu mai permite murdarirea! iar capul ei a"unge in regiunile superioare! unde alt el nu ar avea acces deoarece este scunda. 9 alta pacienta se visa pasare! in timp ce altele visau ca sunt ingeri ai noptii! deoarece! spune Freud! tan"eau sa ie numite asa in timpul zilei! dar nu aveau parte de aceste lucru. S. Freud este de parere ca! analizand din ce in ce mai mult dezlegarea viselor si ocupandu&ne tot mai mult cu aceasta! devenim mai dispusi sa admitem ca ma"oritatea viselor adultilor trateaza materialul sexual in antil si exprima dorinte erotice. )espre acest lucru insa! isi poate orma o parere numai cel care analizeaza vise! iar in interpretarea viselor sexuale nu trebuie sa ie uitata niciodata importanta complexelor sexuale! dar nici sa ie supralicitate in spre exclusivitate. Freud vorbeste de asemenea despre visele car par extrem de ino ensive! dar care pot incorpora dorinte erotice grosolane! desi sunt vise aparent indi erente! la care nu se poate observa nimic deosebit in nicio directie! dar se pot pune pe seama unor impulsuri de dorinta incontestabil sexuala. Freud ne asigura ca visele camu late ce contin relatii sexuale cu mama sunt mult mai recvente decat cele desc%ise! iar visele in care avem senzatia de /de"a vu1 am mai ost aici! reprezinta de apt uterul matern! deoarece despre nici un alt loc nu putem spune cu o mai mare siguranta ca am mai ost aici. Visele de nastere contin de obicei o inversare! si anume: desi cu totii stim ca toti copii ies din lic%idul amniotic! in vis copii intra in apa. 2ot din categoria viselor de nastere ac parte si cele de /salvare1! mai ales salvarea unui copil din apa. *otii! spargatorii de noapte si antomele de care ne temem inainte de a merge la culcare! nu sunt altcineva decat acele persoane care ne veri icau noaptea! pentru a ne duce la baie sau pentru a vedea daca avem mainile corect sub patura! si de regula %otii sunt

reprezentati de tati! in timp ce antomele exprima mamele! care veneau in camasi de noapte albe. II. Re eritor la calculatul in vis! Freud ne relateaza o serie de vise in care exempli ica cum anumite numere si dimensiuni din realitate ne in luenteaza visele. (st el! o emeie are un vis in care toate persona"ele sunt mari! si c%iar ea insasi se gandeste ca trebuie sa ie un vis legat de copilarie! deoarece atunci toti adultii i se pareau incredibil de mari. Freud atunci completeaza! spunand ca re erinta la copilarie poate i exprimata si alt el in vise! timpul iind inlocuit cu spatiul. 2ot ceea ce vedem in vis! persoane! scene! par indepartate. 9 doamna ii poveste ca a visat ca vrea sa plateasca ceva! iar iica sa ii ia din porto el : lorini si ;< de creitari! insa ea este nelamurita deoarece suma care trebuia platita era doar de 86 de creitari. Freud ne spune ca acest vis la putut intelege doar din situatia reala in care se a la doamna! care acea aceasta cura cat timp iica ei se a la la o institutie din Viena! si odata ce iica ei termina anul scolar! si doamna trebuia sa plece din Viena si sa puna punct curei. (nul scolar mai avea trei saptamani pana la s arsit! iar in ziua precedenta visului! directoarea institutiei a intrebat&o daca nu vrea sa isi mai lase acolo iica inca un an. (tunci! emeia a rationat ca si tratamentul ei ar putea continua pentru inca un an daca iica va mai ramane acolo. Freud spune ca exact de acest lucru este legat visul! luand in considerare urmatoarele : anul are :;< de zile! iar cele trei saptamani pana la inalul anului scolar pot i inlocuite cu 86 de zile. =umerele care in realitate se re ereau la timp! au ost trans erate in vis in bani. Un alt vis! pe care Freud spune ca il datoreaza impreuna cu interpretarea lui! domnului *. )attner spune ca proprietarul casei in care acest domn locuieste este agent de siguranta in servicul magistraturii si viseaza ca ace de garda pe strada! cand vine la el un inspector! care poarta pe guler numarul 88! urmat de ;8 sau 8;! in orice caz multe numere de 8. analizand acest vis! se trage concluzia ca aceste numere vin din aptul ca in ziua precedenta se discutase la munca despre durata serviciului! motivul acestei discutii iind un inspector care a iesit la pensie la ;8 de ani! in timp ce visatorul nostru are se a la in serviciu de 88 de ani si mai are inca 8 ani si 8 luni pana sa a"unga la o pensie de 7>?. (st el! visul re lecta propria dorinta de a a"unge inspector! in vis el iind inspectorul! si acand re erire la cei 8 ani si 8 luni pe care ii mai are de terminat sa iasa la pensie ca si colegul sau de ;8 de ani! cu pensie intreaga. 2ravaliul visului nu calculeaza deloc! nici corect si nici gresit! el doar introducand sub orma de calcul! numerele care apar in gandurile visatorului. 2ravaliul visului trateaza numerele! ca si material pentru reprezentarea intentiilor lui! intocmai ca si pe toate celelalte reprezentari! ca si numele! ca si vorbirea care se recunoaste ca reprezentare lingvistica. Visul nu creeza vorbe! el doar preluand din realitate replici! ragmente din conversatiile de peste zi si aducandu&le in mod arbitrat in vis. Visul are structura unui conglomerat! in care blocuri mari de materile di erite sunt legate intre ele printr&o masa interstitiala instarita. III. )eseori visam persoane dragi care au murit. Frecventa cu care acestea apar in visele noastre ca si cum ar i inca in viata a starnit o mirare nepotrivita si a creat cateva explicatii stranii. Cu toate acestea! explicatia acestui apt este oarte simpla! avand in vedere aptul ca de nenumarate ori ne&am gandit ce ar zice oare persoana @! care este moarta! despre acest lucru. (ceasta variabila! daca ar mai trai! este transpusa

in vis intr&o situatie reala! concreta! ast el ca atunci cand un nepot care a primit de la bunicul sau o mare mostenire ace o c%eltuiala ce i se spune ca este nesabuita! va visa cum bunicul ii cere socoteala pentru apta sa. )e apt! ceea ce noi vedem ca i o critica impotriva visului! este in realitate o consolare ca cel trecut in ne iinta nu mai trebuie sa treaca prin asa ceva! sau o satis actie ca nu se mai poate amesteca. =u intotdeauna interpretarile despre persoanele iubite moarte sunt satis acatoare! luand mai ales in considerare aptul ca sunt oarte greu de interpretat. Este oarte comun ca la inceputul visului! cel mort sa ie tratat ca si cum ar i viu! abia apoi venind constatarea ca de apt este mort! dar totusi in vis traieste. Freud spune ca in cele din urma a g%icit ca sc%imbul intre moarte si viata semni ica indi erenta visatorului. (ceasta indi erenta insa nu este una reala! ci una dorita! care sa a"ute la negarea a ectelor oarte intense. In alte vise in care interactionam cu mortii! oarte des este valabila regula ca daca nu ni se atrage atentia ca mortul este mort! atunci visatorul se ec%ivaleaza pe el insusi cu mortul! visand ast el despre propria lui moarte. (tunci cand intervine brusc descoperirea / dar acesta este mort de mult1! inseamna respingerea acestei comunalitati si negarea aptului ca visul semni ica propria moarte. Cu toate acestea! Freud spune ca este acord cu aptul ca interpretarea viselor nu a dezlegat nici pe departe toate misterele legate de visele cu acest continut. (st el! visul este adesea cel mai pro und acolo unde pare cel mai nebunesc. In toate timpurile! cei care au avut ceva de spus si au acut&o au capatat tic%ia de nebun! spune Freud. Cei care ascultau aceste discursuri se gandeau ca sunt mai degraba nebunesti! deoarece ii inspaimanta. Freud considera ca a rezolvat problema absurditatii visului prin aptul ca ! gandurile visului nu sunt niciodata absurde! cel putin nu in visele oamenilor sanatosi psi%ic! si ca travaliul visului produce vise absurde si vise cu elemente individuale absurde atunci cand are de reprezentat in orma mani esta ganduri onirice de critica! bat"ocura si dispret. In opinia lui Freud / 2ot ceea ce se a la in vise ca activitate aparenta a unctiei de "udecata nu trebuie privit ca activitate de gandire a travaliului visului! ci apartine materialului de ganduri al visului si de acolo a"unge gata ormat in continutul mani est al visului.1 )e asemena! Freud considera ca "udecatile care ne vin dupa ce ne trezim despre visul amintit! ca si senzatiile evocate in noi de reproducerea visului ac parte in mare masura din continutul latent al visului si pot i introduse in interpretarea visului.In concluzie! ne putem indrepta interesul catre acea activitate psi%ica ce pare sa nu contribuie intotdeauna la ormarea visului! dar care! acolo unde o ace! se c%inuie sa contopeasca elementele onirice de origini disparate intr&un tot ara coontradictii si plin de sens. IV. 'ulti critici au ost de parere ca nu exista nicio garantie ca noi cunoastem visul asa cum s&a petrecut el cu adevarat. (tunci cand dorim sa ne amitim visele si sa acordam atentie acestora! me plangem ca am visat mult si din pacate! nu ne amintim decat acest mic ragment! de a carui amintire nu suntem totusi atat de siguri. (poi! totul vorbeste insa in avoarea aptului ca amintirea noastra nu numai ca reda visul lacunar! dar o ace si in idel si alsi icat! incat atunci cand povestim visul ne gandim daca nu cumva noi am umplut in mod arbitrat lacunele din vis! daca nu am impodobit visul! l&am indreptat! acand imposibila orice "udecata despre ceea ce am visat cu adevarat. Freud spune ca orice analiza poate o eri exemple despre cum si cele mai neinsemnate trasaturi are visului pot avea o reala importanta in desci rarea acestuia. Fiecarei nuante a expresiei lingivistice in care este o erit visul i s&a acordat aceeasi

importanta! iar daca i s&a o erit un enunt ara sens sau insu icient! a respectat si aceasta de icienta de expresie a traducerii visului. Ceea ce vrea sa sublinieze este aptul ca a tratat ca text sacru tot ceea ce in opinia autorilor apare ca o improvizatie arbitrara. Freud admite ca la incercarea de reproducere de ormeaza visul! dar spune ca aici gaseste ce a desemnat ca elaborare secundara si adesea neinteleasa a visului de catre instanta gandirii normale! si ca aceasta de ormare nu este nimic altceva decat o parte din prelucrarea pe care o su era de regul,a gandurile visului din cauza cenzurii visului. (utorii! considera Freud! gresesc numai considerand ca modi icarea visului la reamintirea si punerea lui in cuvinte este arbitrara! ceea ce este posibil sa ne induca in eroare in privinta cunoasterii visului! ei subestimand ast el determinarea in viata psi%ica. 4este tot se arata ca un al doilea traseu de gandire preia imediat determinarea elementului care a ost lasat nedeterminat de primul. Este adevarat ca memoria noastra nu prezinta niciun el de garantie! dar cu toate acestea! in mod inevitabil trebuie sa ne incredem in ea. Faptul ca ne indoim de ce am visat nu reprezinta decat o actiune a cenzurii onirice! al rezistentei impotriva introducerii gandurilor visului in constiinta! aceasta rezistenta persistand in orma indoielii atasata de materialul care a patruns. (ceasta indoiala pune mai multe probleme intrucat rezistenta se oloseste de precautia de a nu ataca niciodata elementele intense ale visului! ci doar pe cele slabe si neclare. Stim insa ca de"a intre vis si gandurile visului a avut loc o rasturnare valorilor psi%ice! de ormarea iind posibila prin retragerea valorii cu care se exprima ea de regula si se multumeste de multe ori. )aca la un element neclar al visului apare inca indoiala! atunci acesta ace parte din gandurile cele mai proscrise ale visului. (supra analizandului! sub aprecierea elementului respectiv are e ectul psi%ic de a bloca asociatiile legate de reprezentarea nedorita din spatele acestui element. Un ast el de e ect nu se intelege de apt de la sine! ast el ca nu ar i un paradox daca cineva ar spune : /=u stiu sigur daca cutare si cutare lucru sunt cuprinse in vis! dar legat de asta imi vin in minte cutare si cutare lucruri.1 4si%analiza este pe buna dreptate neincrezatoare! una dintre regulile sale sunand ast el : / orice tulbura continuarea travaliului! este o rezistenta.1 (st el! uitarea visului ramane inexplicabila atata timp cat! pentru explicarea ei nu luam in considerare si puterea cenzurii psi%ice. Intr&o serie de cazuri insa! senzatia de a i visat oarte mult dar de i ramas cu oarte putin poate avea alt sens! si anume ca travaliul visului a operat perceptibil toata noaptea si a lasat doar un ragment. )e asemenea! nu exista indoiala ca odata ce ne&am trezit! visul se uita tot mai mult! in po ida e orturilor noastre de a&l rememora. Freud insa este de parere ca la el cum se supraestimeaza cuprinderea acestei uitari! se supraestimeaza si masura in care caracterul lacunar al visului ne limiteaza cunoasterea despre el. 2ot ceea ce s&a pierdut prin uitare poate i adus inapoi prin analiza. Important nu este sa se reconstruiasca tot visul! ci sa se gaseasca toate gandurile visului. In analize! spune Freud! o dovada convingatoare pentru natura tendentioasa a uitarii viselor se obtine prin examinarea unui stadiu preliminar al uitarii! deseori intamplandu&se ca in mi"locul travaliului de interpretare sa se iveasca subit o parte negli"ata a visului! care usese considerata uitat. Intocmai aceasta parte va i de iecare data cea mai importanta! ea a landu&se pe drumul cel mai scurt spre dezlegarea visului si de accea este supusa rezistentei in cel mai inalt grad. Experienta psi%analitica a ost

aceea care a urnizat o dovada in plus pentru aptul ca uitarea visului depinde mai mult de rezistenta! decat de gradul de stranietate care desparte starea de veg%e de cea de somn! asa cum sustin autorii. Freud precizeaza ca atat lui! cat si altor colegi analisti si pacienti care se a la in analiza! li se intampla de multe ori ca! odata treziti din somn! sa incerce imediat sa interpreteze visul respectiv! in deplina posesie de activitate a gandirii lor. Cu toate acestea! este oarte posibil ca dupa trezire sa uite nu doar visul! dar si travaliul de interpretare! desi este constient ca a visat si a si interpretat visul respectiv. )upa cum spune Freud! nimeni nu trebuie sa astepte ca interpretarea viselor sale sa i se puna la picioare! ci este necesar exercitiul ie si numai pentru perceptia enomenelor endoptice si a altor senzatii care de obicei se sustrag atentiei! desi nici un motiv psi%ic nu se opune acestei grupe de perceptii. Viata vigila! spune Freud! prezinta intentia incon undabila de a uita visul care a ost creat noaptea! ie in totalitate! imediat dupa trezire! sau treptat de&a lungul zilei. In cazul recunoasterii ca rezistenta psi%ica are rolul principal in uitarea visului! apare intrebarea ce a acut totusi posibila ormarea visului! in ciudat acestei rezistente. Concluzia este ca rezistenta psi%ica si&a pierdut pe timpul noptii o parte din putere! ormarea visului iind posibila prin aceasta dimuare a puterii rezistentii psi%ice. (st el! este lesne de inteles de ce odata ce ne trezim uitam visul! caci odata cu intrarea in stare de veg%e! rezistenta psi%ica este iarasi in puteri depline. Freud mentioneaza ca putem ace urmatoarea a irmatie : /starea de somn ace posibila ormarea visului! prin aptul ca reduce cenzura endopsi%ica.1 Ca o explicatie la problema pastrarii anumitor ragmente din vis! dar uitarii altora! Freud este de parere ca ie cenzura se indreapta numai impotriva legaturii dintre doua ganduri! care! desprinse unul de altul! sunt ireprosabile! ie cele doua ganduri intra in constiinta unul dupa altul! legatura dintr ele ramanand ascunsa! trecandu&ne totusi prin minte o legatura super iciala intre cele doua. 4si%analiza oloseste recvent doua enunturi. 4rimul spune ca odata cu abandonarea reprezentarilor&scop constiente! controlul asupra cursului reprezentarilor trece la reprezentari&scop ascunse! al doilea spune ca asociatiile super iciale nu sunt decat un substitut de replasare pentru cele mai pro unde! reprimate! psi%analiza ridicand aceste doua enunturi la rangul de piloni de baza ai te%nicii sale. Freud concluzioneaza ca lucrul singur este aptul ca nu trebuie sa transpunem toate asociatiile din travaliul de interpretare in travaliul nocturn!si ca se dovedeste mai curand ca in timpul zilei duram noi canale de&a lungul unor noi legaturi de ganduri! care unesc gandurile intermediare si gandurile visului cand la un loc! cand la altul. V.Freud precizeaza ca! dupa expresia lui 0ipps! inconstientul trebuie sa d ie considerat baza generala a vietii psi%ice! acesta iind un cerc mai mare care contine in el cercul mai mic al constiintei! iar tot ceea ce este constient are un stadiu preliminar inconstient! in timp ce inconstientul ramane in acest stadiu si totusi poate pretinde valoarea deplina a unei activitati psi%ice. Inconstientul este de apt psi%icul real! /a carui natura interna ne este la el de necunoscuta ca si realitatea lumii externe si pe care datele constiintei ne&o o era la el de incomplet cum ne este o erita lumea externa de catre datele organelor noastre de simt.1 (tata timp cat vec%ea opozitie intre viata constienta si viata onirica este redusa la proportiile corecte de instalarea psi%icului inconstient in pozitia care i se cuvine! sunt eliminate o serie de probleme legate de vis! ast el ca unele dintre activitatile a

caror des asura in vis ne&ar putea mira ! nu se mai pun pe seama visului! ci a gandirii inconstiente! care unctioneaza si ziua. )eseori! ceea ce ne preocupa ziua! este preluat noaptea in vis. )aca visul continua si duce la rezolvarea travaliului zilei! atunci apar idei noi pe care nu ne ramane decat sa le valori icam! scotandu&le din deg%izarea onirica. (ctivitatea intelectuala din vis insasi revine acelorasi orte psi%ice care realizeaza in timpul zilei aceste procese. Exista doua inconstiente! explica Freud! pe care psi%ologii nu le di erentiaza. (mbele sunt inconstient! in sensul psi%ologiei! dar in sensul psi%analizei! unul este denumit Inc! si este incapabil sa devina constient! iar celalalt este numit 4c! si a ost numit ast el pentru ca excitatiile acestuia pot a"unge la constiinta! dupa ce respecta anumite reguli! si trec de o anumita cenzura! ara a tine seama de sistemul Inc. Freud a descris relatiile dintre cele doua sisteme si relatiile iecaruia cu constiinta spunand ca sistemul 4c sta ca un scut intre sistemul Inc si constiinta! nu doar barand accesul la constiinta! dar si dominand accesul catre motilitatea voluntare si dispunand de trimiterea unei energii mobile de investire! cu o parte a careia ne&am amiliarizat! in calitate de atentie. Rolul care ii ramane constiintei candva atotputernice este acela d eorgan de simt pentru perceperea calitatilor psi%ice.! aparatul psi%ic! care este orientat catre lumea exterioaraA prin organul de simt al sistemelor 4 iind el insusi o lume externa pentru oragnul de simt al Cs! a carui "usti icare teleologica consta in aceasta relatie.