Anilina este o substan lichid incolor, puin uleioas cu un miros dulceag, care devine n contact cu aerul brun-deschis.

El este format dintr-un inel de benzol la care se leag de o grupare aminic (NH2) formndu-se o legtur aromatic. Efectul alcalin al anilinei este redus de efectul mezomer. Anilina a fost obinut pentru prima oar n 1826 de Otto Unverdorben prin distalarea n mediu alcalin a indigoului, din care a fost produs o vopsea albastr, de unde provine i numele de ulei albastru. Anilina este o substan toxic care produce hemoliz, se presupune c ar fi i cancerigen. Anilinele, au punctele de fierbere mai joase dect restul, datorit imposibilitii de a crea legturi de hidrogen puternice. Tot de aceea solubilitatea lor n ap este redus, dei se dizolv n solveni organici. Aceste amine sunt toxice i sunt foarte uor absorbite prin piele. Principalele metode industriale de preparare ale anilinei sunt: reducerea nitrobenzenului cu hidrogen obtinut din reactia acidului clorhidridric cu metalele, folosindu-se catalizator de cupru alchilarea amoniacului cu derivati halogenati reducerea nitribenzenului cu pilitura de fier Anilina este cel mai important termen al seriei. Ea se folosete ca materie prim pentru industria coloranilor, a medicamentelor i a detergenilor. Anilina se utilizeaza la fabricarea de coloranti; negrul de anilina este unul dintre cei mai buni coloranti negri pentru fibre. Din anilina se fabrica cca. 40 de coloranti de larga circulatie. Numeroase medicamente din clasa sulfamidelor se prepara folosind anilina si derivati ai ei ca materie prima. Condensarea anilinei cu acetona conduce la unul din cei mai utilizati antioxidanti, fabricat in tara printr-un proces original. Anilina mai este folosita la fabricarea acceleratorilor de vulcanizare si a unor materiale plastice. Derivatul ei acetilat, acetanilida, numita si antifebrina are proprietati antipiretice.