Asocialia lnginerilor de lnstalalii din Romania

lectrice

ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII

'

MARUALUL DE IRSTALATII ,
SISTEME DE ILUMINAT,

INSTALATII ELECTRICE Sl DE AUTOMATIZARE ' '

- Sisteme de iluminat interior

~i

exterior;

- lnstalatii de alimentare cu energie electrica ale cladirilor; - lnstalatii pentru protectia cladirilor Ia descarcari electrice atmosferice; - Automatizarea instalatiilor de incalzire, ventilare, climatizare, sanitare, electrice; - Echipamente
~i

materiale pentru instalatii electrice

~i

de automatizare.

Editura ARTECNO Bucure$ti S.R.L.

Coordonator: Autori:

Prot. univ. dr. ing. Niculae MIRA Partea 1 Coordonator Partea 1: Prof. univ. dr. ing. Cornel BIANCHI Prof. univ. dr. ing. Cornel BIANCHI: 2; 3; 5 (5.7); 6; 8; 9; 10 (10.4; 10.5); 11; 12; 13 $ef lucrari dr. ing. Gabriel ISPAS: 4.8 Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 1; 7 Prof. univ. dr. ing. Dan MOROLDO: 5 (5.1; 5.2; 5.3; 5.4; 5.8) Cont. univ. dr. ing. Hrisia MOROLDO: 10 (10.1; 10.2; 10.3); 12 (12.2.1) $ef lucrari dr. ing. Cosmin TICLEANU: 4; 5 (5.5; 5.6) Partea II Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 1; 2; 3 (3.1; 3.2); 4; 5; 6; 7; 8 (8.4); 15 Cont. univ. dr. ing. $erban LAZAR: 3 (3.3; 3.4; 3.5) Prof. univ. dr. in g. Ovidiu CENlEA: 8 (8.1, 8.2, 8.3) lng. Teodor HRISTEA: 10 lng. Viorel Tule~: 10 (10.4) lng. Marian ILIESCU: 12 Prof. univ. dr. ing. Alexandru STAMATIU: 13; 14 lng. Mihai POPOVIC!: 11 lng. Marius $MILOVICI: 16 Partea Ill Prof. univ. dr. ing. Constantin IONESCU 1; 2; 3; 4 Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 3 (3.3) Cont. univ. dr. fizician: Nicolae FLOREA: 3 (3.4) Prof. univ. dr. ing.: Sarin CALUIANU: 3 (3.7.1; 3.7.2) Cont. univ. dr. ing.: Sarin COCIORVA: 3 (3.7.4) Partea IV Prof. univ. dr. ing. Constantin IONESCU 1; 2; 3; 4 Prof. univ. dr. ing. Sarin CALUIANU: 3 (3.3) Cont. univ. dr. ing. Nicolae IVAN: 5 Conf. univ. dr. ing. Daniel POPESCU: 3 (3.2.5); 6; 9 $ef lucrari ing. Dan IONESCU: 7 lng. Marius $MILOVICI: 8 Prof. univ. dr. ing. Sarin LARIONESCU: 8.5 Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 9.5

I:

I:

Coordonare 'i recenzie ,tiin,ificl:

Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU Membru al Academiei Central Europene de $tiinta $i Arta; Doctor Honoris Causa al UTC Bucure$ti; Doctor Honoris Causa al UP Timi$oara; ling. Achile PETRESCU

Coordonare editoriall:

Director General ing. Doru PETRESCU Director Marketing ing. Mihai Mateescu Director Comercial ing. Cristian Tudor

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Tipar: ARTPRINT Bucuresti, Str. Sulina 26, Tel: 021-3363633 ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII MANUALUL DE INSTALATII ISBN 978-973-85936-5-7 lnstalatii electrice si de automatizare ISBN 978-973-85936-9-5 Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2010 Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania

Cuprins

CUPRINS
Probleme generale
1. Etapele de elaborare a documentatiei tehnico-economice necesare realizarii obiectivelor de investitii publice pentru instalatii electrice ~i de automatizare ................................................................................2 2. Tncadrarea obiectivelor de investitii publice pentru instalatiile electrice, In sistemul de lucrari de alimentare cu energie electrica a localitatilor ..........................................................................................7 3. Cerinte esentiale de calitate ~i criteriile de performanta pentru instalatiile electrice ~i de automatizare ................... 7 4. Reglementari tehnice specifice pentru instalatiile electrice ~i de automatizare .......................................................... .7

I. SISTEME DE ILUMINAT
1. MMIMI FIZICE 1. 1. Marimi fizice In sistemele de iluminat ....................................................................................................................... 10 2. RELATIA LUMINA-VEDERE 2.1. Caracteristicile vederii umane ..................................................................................................................................... 16 2.2. Orbirea ~i efectele sale ...............................................................................................................................................18 3. MEDIUL LUMINOS CONFORTABIL 3.1. Mediul luminos interior ...............................................................................................................................................20 3. 1. 1. Aspecte cantitative .........................................................................................................................................20 3.1.2. Aspecte calitative ............................................................................................................................................20 3.2. Mediul luminos exterior ..............................................................................................................................................23 3.2.1. Aspecte cantitative .........................................................................................................................................23 3.2.2. Aspecte calitative ............................................................................................................................................23 4. SURSE ELECTRICE DE LUMINA 4.1. Lampi cu incandescenta ............................................................................................................................................26 4.1.1. Lampa cu incandescenta clasica (LIC) ..........................................................................................................26 4.1.2. Lampa cu ciclu regenerator cu halogen (LIH) ...............................................................................................27 4.2. Lampi fluorescente .....................................................................................................................................................29 4.2.1. Lampi fluorescente tubulare ...........................................................................................................................29 4.2.2. Lampi fluorescente compacte ........................................................................................................................32 4.3. Lampi cu descarcare In vapori de sodiu Ia joasa presiune .....................................................................................33 4.4. Lampi cu descarcare In vapori de mercur Ia lnalta presiune ..................................................................................33 4.5. Lampi cu descarcarcare In vapori de sodiu de lnalta presiune ..............................................................................35 4.6. Alte Iampi cu descarcare In gaze ..............................................................................................................................35 4.6.1. Lampile cu descarcare Ia joasa presiune In gaze sau amestecuri de gaze ~i vapori metalici cu coloana luminoasa pozitiva ...........................................................................35 4.6.2. Lam pile cu descarcare Ia joasa presiune In gazele mentionate ~i lumina negativa ................................... 35 4.7. Lampi cu inductie .......................................................................................................................................................36 4.8. Diode electroluminiscente (leduri) ..............................................................................................................................36 5. APARATE DE ILUMINAT.
5.1 Caracteristicile aparatelor de iluminat (AIL) ...............................................................................................................42 5.2. Aparate pentru iluminatul interior ..............................................................................................................................45 5.3. Aparate pentru iluminatul exterior .............................................................................................................................46 5.4. Aparate pentru iluminatul teatrelor/studiourilor .........................................................................................................47 5.5. Fibre ~i tuburi optice ..................................................................................................................................................49 5.6. Tuburi de lumina ........................................................................................................................................................50 5. 7. Suprafete luminoase sau luminate, arhitecturale ......................................................................................................54 5.7.1 Suprafete luminoase ........................................................................................................................................54 5.7.2 Suprafete luminate ...........................................................................................................................................55 5.8. Montarea aparatelor de iluminat. ...............................................................................................................................56

6. SISTEME DE ILUMINAT INTERIOR 6.1. Sisteme de iluminat normal (SIL) ...............................................................................................................................60 6. 1.1. Sisteme de iluminat in functie de distributia spatial a a fluxului luminos .....................................................60 6.1.2. Sisteme de iluminat in functie de distributia fluxului luminos I iluminarii in planul uti I ....................................................................................................................................................61 6.2. Sisteme de iluminat de siguranta ..............................................................................................................................63 6.2.1. Sisteme de iluminat pentru continuarea lucrului ...........................................................................................64 6.2.2. Sisteme de iluminat pentru interventii ...........................................................................................................64 6.2.3. Sisteme de iluminat pentru evacuare $i alte functiuni. .................................................................................64 6.2.4. Aspecte caracteristice ale echipamentului sistemelor de iluminat de siguranta ..............................................................................................................................66 7. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 7.1. Metode de calcul punctuale ......................................................................................................................................68 7.1.1. lluminarea directa, data de surse de lumina punctuale ...............................................................................68 7.1.2. lluminarea directa, data de surse de lumina liniare ......................................................................................69 7.1.3. lluminarea directa intr-un punct, data de surse luminoase (luminate) de suprafata perfect difuzante .......................................................................................................................71 7.1.4. Calculul iluminarii medii directe pe o suprafata (metoda ,punct cu punct") .............................................. 72 7.2. Metode de calcul globale ..........................................................................................................................................72 7 .2. 1. Metoda interreflexiilor .....................................................................................................................................72 7.2.2. Metoda factorului de utilizare ........................................................................................................................74 7.3. Calculul automat al sistemelor de iluminat interior ..................................................................................................74 8. APRECIEREA CALITATIVA A SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 8.1. Metoda curbelor de luminanta limita ........................................................................................................................76 8.2. Metoda UGR (CIE Unified Glare Rating System) .....................................................................................................77 8.3. Metoda Ro ..................................................................................................................................................................77 9. SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR 9.1. Sisteme de iluminat normal .......................................................................................................................................80 9.2. Sisteme de iluminat de securitate (evacuare, paza) .................................................................................................81 10. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 10.1. Calculul sistemelor de iluminat pentru cai de circulatie ........................................................................................84 10.1.1. Calculul in functie de luminanta ..................................................................................................................84 10.1.2. Calculul in functie de iluminare ....................................................................................................................86 10.2. Calculul sistemelor de iluminat pentru alte arii .......................................................................................................87 10.3. Calculul sistemelor de iluminat decorativ ...............................................................................................................87 10.4. Evaluarea calitativa a distributiei luminantelor ........................................................................................................88 11. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 11. 1. Metodologia de proiectare .......................................................................................................................................92 11.2. Tipuri $i solutii de sisteme .......................................................................................................................................93 11.2. 1. Locuinte, hotel uri, motel uri ...........................................................................................................................93 11.2.2. incaperi destinate activitatii intelectuale ......................................................................................................96 11.2.3. Spatii comerciale ..........................................................................................................................................99 11.2.3.1 Sistemul de iluminat general ........................................................................................................ 100 11.2.3.2 Sistemul general de iluminat pentru vitrine ................................................................................. 100 11.2.3.3 Firmele luminoase ......................................................................................................................... 101 11.2.4. lnstitutii medicale ........................................................................................................................................ 102 11.2.5. Muzee $i galerii de arta .............................................................................................................................. 103 11.2.5.1 Culoarea luminii ............................................................................................................................ 104 11.2.5.2 Galeriile de pictura, tapiserii $i alte exponate plane ................................................................... 105 11.2.5.3 Galeriile pentru sculptura .............................................................................................................. 105 11.2.5.4 Muzee de istorie, numismatica, $tiinte naturale $i alte destinatii ............................................... 105 11.2.6. Sali de spectacole ...................................................................................................................................... 106 11.2.7. Spatii industriale ......................................................................................................................................... 109

11.2.8. Sali de sport ...............................................................................................................................................112 11.3. Comanda manuala ~i automata a sistemelor de iluminat interior. Managementul in iluminat ........................... 114 11.3.1. Sisteme de control utilizate ........................................................................................................................ 115 11.3.2. Modul de abordare a controlului iluminarii ................................................................................................ 115 11.3.3. Managementul in iluminat .......................................................................................................................... 116
12. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 12.1. Metodologia de proiectare ..................................................................................................................................... 118 12.2. Solutii de sisteme pentru iluminatul exterior ......................................................................................................... 118 12.2.1. Cai de circulatie rutiera .............................................................................................................................. 118 12.2.2. Tuneluri ........................................................................................................................................................ 123 12.2.3. lluminatul decorativ arhitectural (monumente, cladiri) ............................................................................... 127 12.2.4. lluminatul decorativ pentru spatii verzi, jocuri de apa .............................................................................. 129 12.2.5. Arii utilitare ..................................................................................................................................................131 12.2.6. lluminatul publicitar ~i de reclama ............................................................................................................. 131 12.2.7. Terenuri de sport ........................................................................................................................................ 132 12.2.8. Gari, triaje, porturi, aeroporturi .................................................................................................................. 135 12.3. Comanda manuala ~i automata a sistemelor de iluminat exterior ...................................................................... 136 13. PUNEREA iN FUNCTIUNE $1 MENTINEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT 13.1. Punerea in functiune a sistemelor de iluminat ..................................................................................................... 140 13.2. Mentinerea sistemelor de iluminat ......................................................................................................................... 140 13.2.1. Estimari ale pierderilor de lumina .............................................................................................................. 140 13.2.2. Mentinerea sistemelor de iluminat interior ................................................................................................ 142 13.2.3. Mentinerea sistemelor de iluminat exterior ............................................................................................... 142

II.INSTALATII ELECTRICE
1. RECEPTOARE $1 CONSUMATORI 1. 1. Receptoare electrice ................................................................................................................................................ 144 1.2. Consumatori electrici ............................................................................................................................................... 144 2. FENOMENE FIZICE PROPRIIINSTALATIILOR ELECTRICE 2.1. incalzirea conductelor in regim de lunga durata .................................................................................................... 146 - Exemple de calcul ................................................................................................................................................ 146 2.2. incalzirea conductelor in regim intermitent.. ........................................................................................................... 147 - Exemple de calcul ................................................................................................................................................ 148 2.3. incalzirea conductelor in regim de scurta durata.. ................................................................................................. 148 - Exemple de calcul ................................................................................................................................................ 149 2.4. Solicitari electrodinamice. Calculul forte lor electrodinamice .................................................................................. 149 2.5 Arcul electric in instalatiile electrice ......................................................................................................................... 150 3. FUNCTIONMI ANORMALE TN INSTALATII ELECTRICE

3. 1. Functionarea cu tensiune crescuta ......................................................................................................................... 156 3.2. Functionarea cu tensiune scazuta (pierderi de tensiune) ....................................................................................... 157 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................ 158 3.3. Pornirea motoarelor electrice ................................................................................................................................... 160 3.3.1. Pornirea motoarelor de curent continuu ...................................................................................................... 160 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................ 161 3.3.2. Pornirea motoarelor asincrone trifazate ....................................................................................................... 162 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................ 165 3.3.3. Pornirea motoarelor sincrone ....................................................................................................................... 166 3.4. Functionarea motoarelor asincrone trifazate in doua faze ..................................................................................... 167 3.5. Functionarea in regim de scurtcircuit... ................................................................................................................... 167 3.5.1. Scurtcircuitul unui circuit monofazat ........................................................................................................... 167 3.5.2. Scurtcircuitul unui circuit trifazat ................................................................................................................. 168 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................168

4. APARATE ELECTRICE
4. 1. Aparate electrice de protectie ................................................................................................................................. 172 4. 1 1. Relee term ice ...............................................................................................................................................172 4.1.2. Relee cu termistoare .................................................................................................................................... 173 4.1.3. Relee electromagnetice ................................................................................................................................ 173 4.1.4. Sigurante fuzibile .......................................................................................................................................... 175 4.2. Aparate electrice de conectare ............................................................................................................................... 175 4.2.1. Yntreruptoare de putere ................................................................................................................................ 175 4.2.2. Contactoare ..................................................................................................................................................176 4.2.3. Disjunctoare $i disjunctoare diferentiale ...................................................................................................... 177 4.2.4. Yntreruptoare diferentiale .............................................................................................................................. 181 4.2.5. Chei de comanda $i butoane ...................................................................................................................... 181 4.3. Aparate electrice de semnalizare ............................................................................................................................ 181 4.4. Aparate electrice de masura ....................................................................................................................................181 4.4.1. Aparate magnetoelectrice ............................................................................................................................. 181 4.4.2. Aparate feromagnetice ................................................................................................................................. 182 4.4.3. Aparate electrodinamice ............................................................................................................................... 182 4.4.4. Aparate de inductie ...................................................................................................................................... 182 4.4.5. Masurarea tensiunilor. Extinderea domeniului de masurare ....................................................................... 182 4.4.6. Masurarea curentilor. Extinderea domeniului de masurare ........................................................................ 183 4.4. 7. Masurarea energiilor activa $i reactiva ........................................................................................................ 184

5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC.!. A RECEPTOARELOR $1 CONSUMATORILOR DE JOAsA TENSIUNE

5.1. 5.2. 5.3. 5.4. Scheme de alimentare pentru consumatori cu receptoare normale ..................................................................... 190 Bran$area consumatorilor clasici Ia SEN ................................................................................................................ 190 Alimentarea receptoarelor electrice normale cu energie electrica ......................................................................... 192 Alimentarea receptoarelor electrice vitale (preferentiale $i critice) ......................................................................... 193

6. CALCULUL INSTALAniLOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

6.1. Calculul curentului nominal pentru circuite $i coloane ........................................................................................... 198 - Exemple de calcul ........................................................................................................................................................199 6.2. Alegerea sectiunii conductelor $i cablurilor electrice .............................................................................................200 - Exemple de calcul ........................................................................................................................................................200 6.3. Alegerea tuburilor de protectie ................................................................................................................................202 6.4. Alegerea aparatelor de actionare, protectie $i masura ..........................................................................................203 6.4. 1. Alegerea intreruptorului manual ...................................................................................................................203 6.4.2. Alegerea contactorului ..................................................................................................................................203 6.4.3. Algerea intreruptorului automat. ...................................................................................................................204 6.4.4. Alegerea disjunctorului $i disjunctorului diferential .....................................................................................204 6.4.5. Alegerea releelor termice ..............................................................................................................................205 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................205 6.4.6. Alegerea sigurantei fuzibile ..........................................................................................................................205 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................205 6.4.7. Alegerea aparatelor de masura ce se monteaza pe tablourile electrice ...................................................206 6.5. Programe de proiectare a instalatiilor electrice de joasa tensiune ........................................................................ 208

7. INSTALATII PENTRU PROTECTIA OMULUI lMPOTRIVA TENSIUNILOR ACCIDENTALE DE ATINGERE

Probleme generale ...................................................................................................................................................234 Efectele curentului electric asupra corpului uman ..................................................................................................234 Cazuri de electrocutare ............................................................................................................................................235 Clasificarea incaperilor $i receptoarelor din punct de vedere al pericolului de electrocutare ......................................................................................................................................236 7.5. Metode de protectie (metode de baza) ..................................................................................................................237 7.5.1 Metode de protectie impotriva atingerilor directe ........................................................................................237 7.5.2 Metode de protectie impotriva atingerilor indirecte .....................................................................................237 7.1. 7.2. 7.3. 7.4.

Cuprins
8. INSTALATII DE PROTECTIE A ClADIRILOR TMPOTRIVA EFECTELOR TRASNETELOR
8.1. Probleme generale ...................................................................................................................................................244 8.2. Cazuri In care echiparea cu instalatie de protectie lmpotriva trasnetelor este obligatorie ......................................................................................................................................245 8.3. lnstalatii de paratrasnet. ...........................................................................................................................................246 8.3.1. Dispozitivele de captare ...............................................................................................................................246 8.3.2. Conductoarele de coborare .........................................................................................................................248 8.3.3. Priza de pamant ...........................................................................................................................................249 8.3.4. Legaturi echipotentiale .................................................................................................................................251 8.3.5. Legaturi de echipotentializare $i bara de egalizare a potentialelor (BEP) ................................................. 251 8.3.6. lnstalatii speciale de protectie lmpotriva trasnetelor ..................................................................................251 8.3. 7. Verificari ale instalatiilor de paratrasnet.. .....................................................................................................251 8.4. Protectia lmpotriva supratensiunilor $i supracurentilor tranzitorii .......................................................................... 252

9. INSTALATII PENTRU TMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE LA CONSUMATORI

9. 1. Probleme generale ...................................................................................................................................................260 9.2. lnfluentele negative determinate de mic$orarea factorului de putere ................................................................... 260 9.3. Mijloace pentru cre$terea factorului de putere .......................................................................................................261 9.3.1. Cre$terea factorului de putere prin mijloace naturale ................................................................................262 9.3.2. Cre$terea factorului de putere folosind surse specializate de putere reactiva ....................................................................................................................263 9.4. Calculul de eficienta tehnico-economica ................................................................................................................267

10. INSTALATII DE SEMNALIZARE PENTRU TRANSMITEREA INFORMATIILOR

10.1. lnstalatii pentru detectia, semnalizarea $i stingerea incendiului ..........................................................................270 10.1.1. Probleme generale ......................................................................................................................................270 10.1.2. Metode $i tehnologii pentru detectia incendiului ......................................................................................270 10.1.2.1. Detectoare de fum .......................................................................................................................270 10.1.2.2. Detectia ultrarapida a fumului; detectoare specifice ..................................................................272 10.1.2.3. Detectoare de temperatura .........................................................................................................273 10.1.2.4. Detectoare de flacara ..................................................................................................................273 10.1.2.5. Detectoare de gaze .....................................................................................................................274 10.1.3. Centralizarea semnalizarilor In instalatiile pentru detectia, semnalizarea $i stingerea incendiului ........................................................................................................275 10.1.4. Alarmarea In instalatiile de detectie, semnalizare $i stingere a incendiului .............................................................................................................................276 10.1.5. Stingerea automata a incendiului ..............................................................................................................277 10.1.5.1. Agenti de stingere ........................................................................................................................277 10.1.5.2. Tipuri de instalatii .........................................................................................................................278 10.1.6. Proiectarea instalatiilor pentru detectarea, semnalizarea $i stingerea incendiului ...............................................................................................................................278 10.1.6.1. Dimensionarea supravegherii .......................................................................................................278 10.1.6.2. Calculul retelei de centralizare a semnalizarilor .........................................................................279 10.1.6.3. Metode de reducere a alarmelor false .......................................................................................280 10.1.7. Exploatarea instalatiilor pentru detectia, semnalizarea $i stingerea incendiului ...................................... 280 10.2. lnstalatii pentru detectia $i semnalizarea efractiei $i agresiunii ...........................................................................281 10.2.1. Scopul $i necesitatea instalatiilor pentru detectia $i semnalizarea efractiei $i agresiunii. Reglementari In vigoare ..........................................................................................281 10.2.1.1 Domeniile de aplicatie $i functiile instalatiilor pentru detectia $i semnalizarea efractiei $i agresiunii ............................................................................281 10.2.1.2 Reglementari legale In vigoare .....................................................................................................282 10.2.2. Metode (tehnologii) de detectie a tentativelor de efractie ........................................................................ 282 10.2.2.1 Detectia deschiderii U$ilor ............................................................................................................282 10.2.2.2 Detectia agresiunii .........................................................................................................................283 10.2.2.3 Detectia mi$Carii ............................................................................................................................283 10.2.2.4 Detectia tentativelor de spargere a geamurilor ...........................................................................285 10.2.2.5 Detectia tentativelor de penetrare a peretilor ..............................................................................286 10.2.2.6 Detectoare tensometrice ...............................................................................................................286

Cuprins
10.2.2.7 Supravegherea vitrinelor ...............................................................................................................286 10.2.2.8 Supravegherea perimetrelor .........................................................................................................287 10.2.3. Centralizarea semnalizarilor in instalatiile pentru detectia ~i semnalizarea efractiei ~i agresiunii ..........................................................................................289 10.2.4. Topologii de instalatii pentru detectia ~i semnalizarea efractiei ~i agresiunii ...................................................................................................................................290 10.2.5. Avertizarea in instalatiile pentru detectia ~i semnalizarea efractiei ~i agresiunii ...................................................................................................................................291 10.2.6. Proiectarea instalatiilor pentru detectia ~i semnalizarea efractiei ~i agresiunii ...................................................................................................................................292 10.2.6.1 Dimensionarea supravegherii in vederea detectiei efractiei ........................................................ 292 10.2.6.2. Calculul retelei de centralizare a semnalizarilor .........................................................................293 10.2.6.3. Metode de reducere a alarmelor false .......................................................................................293 10.2.7. Exploatarea instalatiilor pentru detectia ~i semnalizarea efractiei ~i agresiunii ...................................................................................................................................293 10.3. lnstalatii de control al accesului ............................................................................................................................294 10.3. 1. lnstalatii de control ~i identificare ..............................................................................................................294 10.3.2. lnterfoanele pentru imobil ...........................................................................................................................294 10.3.3. Metode ~i tehnologii de identificare in instalatiile de control al accesului ...............................................................................................................................295 10.3.3.1 Tehnologii de realizare a indentificatorilor ...................................................................................295 10.3.3.2 Metode biometrice de identificare ...............................................................................................297 10.3.4. Echipamente pentru controlul fizic al accesului ........................................................................................298 10.3.5. Metode de control al accesului. Tipuri de instalatii de control al accesului .................................................................................................................................................301 10.3.6. Proiectare ....................................................................................................................................................302 10.3.7. Exploatarea instalatiilor de control al accesului ........................................................................................303 10.4. Sisteme video de supraveghere ............................................................................................................................304

11. POSTURI DE TRANSFORMARE $1 SURSE DE REZERVA

11.1. lnstalatii pentru posturile de transformare ............................................................................................................316 11.1.1. Alegerea numarului de transformatoare ....................................................................................................316 11.1.2. Alegerea puterii transformatoarelor ............................................................................................................316 11.1.3. Stabilirea puterii nominale economice pentru transformatoare ................................................................ 317 11.1.4. Functionarea in paralel a transformatoarelor ............................................................................................318 11.1.5. Constructia transformatoarelor ~i caracteristici .........................................................................................318 11.1.6. Constructia posturilor de transformare ......................................................................................................319 11.1.7. Aparatajul aferent transformatoarelor ........................................................................................................320 11.2. lnstalatii pentru sursele de rezerva proprii. ...........................................................................................................321 11.2.1. Grup electrogen ..........................................................................................................................................322 11.2.2. Baterii de acumulatoare .............................................................................................................................324

12. INSTALATII ELECTRICE iN MEDIU EXPLOZIV $1 iN MEDIU CU PERICOL DE INCENDIU

12.1. 12.2. 12.3. 12.4. Probleme generale .................................................................................................................................................330 Clasificarea ariilor periculoase ...............................................................................................................................330 Alegerea echipamentelor electrice .........................................................................................................................331 Montarea cablurilor electrice .................................................................................................................................332 12.4.1. Sisteme de instalare ...................................................................................................................................332 12.4.2. Tipuri de cabluri utilizate in spatii cu pericol de explozie ........................................................................333 12.5. lnstalatia de paratrasnet ........................................................................................................................................334 12.6. Masuri de protectie impotriva electricitatii statice ................................................................................................334

13. TEHNOLOGIA EXECUTARII INSTALATIILOR ELECTRICE 13.1. Solutii tehnologice pentru montarea cablurilor ~i conductelor ............................................................................338 13.2. Solutii tehnologice pentru montarea aparatelor ~i tablourilor electrice ...........................................................................................................................345 13.3. Norme referitoare Ia constructia tablourilor electrice .................................................................................................................................................348

Cuprins
14. FIABILITATEA INSTALATIILOR ELECTRICE
14.1. Definitii ....................................................................................................................................................................352 14.1.1. Notiuni fundamentale ..................................................................................................................................352 14.1.2. Alte notiuni legate de fiabilitate .................................................................................................................352 14.2. Evaluarea fiabilitatii .................................................................................................................................................352 14.2.1. Evaluarea fiabilitatii in sens restrans .........................................................................................................352 14.2.2. Evaluarea mentenabilitatii ...........................................................................................................................353 14.2.3. Evaluarea disponibilitatii .............................................................................................................................354 14.3. Metode, modele :;;i procedee pentru determinarea fiabilitatii instalatiilor ............................................................ 354 14.3.1. Modelul structural pentru calculul fiabilitatii instalatiei .............................................................................354 14.3.2. lpoteze simplificatoare ................................................................................................................................355 14.3.3. Modelarea functionarii instalatiilor prin procese stocastice de tip Markov ............................................. 356 - Exemple de calcul ................................................................................................................................................357 14.3.4. Metoda elementelor echivalente din punct de vedere al fiabilitatii ..........................................................358 14.3.5. Metoda solutiei generale ............................................................................................................................358 14.3.6. Procedeul grupurilor de defectare .............................................................................................................359 14.3.7. Alte metode ................................................................................................................................................359 14.4. lngineria fiabilitatii instalatiilor electrice cu scheme logice de tipul ,a din n" .................................................... 360 14.4.1. Cazul general ..............................................................................................................................................360 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................360 14.4.2. Cazul a = n .................................................................................................................................................361 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................361 14.4.3. Cazul a = 1; n = 2 .....................................................................................................................................362 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................362 14.4.4. Cazul a = 2; n = 3 .....................................................................................................................................362 14.5. lngineria fiabilitatii instalatiilor electrice complexe ................................................................................................363 14.5.1. Relatii de calcul aproximative ....................................................................................................................363 14.5.2. Teoreme de transfigurare ...........................................................................................................................365 14.5.3. Aplicatii ........................................................................................................................................................366

15. MASURI DE PROTECTIE A OMULUI CE SE IAU TN EXECUTIA $1 EXPLOATAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

15.1. 15.2. 15.3. 15.4. 15.5. Probleme generale .................................................................................................................................................370 Conditii tehnice .......................................................................................................................................................370 Responsabilitatile pentru aplicarea normelor de protectie a muncii ................................................................... 370 Principalele mijloace de protectie electroizolante utilizate in instalatiile electrice de joasa tensiune ................ 370 Masuri tehnice de protectie a muncii Ia executarea de lucrari cu scoaterea de sub tensiune, in exploatarea instalatiilor electrice .......................................................................................................................371 15.6. Norme specifice de protectie a muncii pentru activitati Ia instalatiile electrice de producere, transport :;;i distributie a energiei electrice ................................................................................................................................372 15.7. Masuri de prim ajutor in caz de accidente ...........................................................................................................372

16. SIMBOLURI UTILIZATE TN SCHEME $1 PLANURI ......................................... ................................................................376

Ill. MASURARI
1. PRINCIPII, METODE $1 MIJLOACE DE MASURARE ........................................................................................................384
2. MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE
2.1. Masurarea tensiunii ..................................................................................................................................................386 2.2. Masurarea intensitatii curentului electric .................................................................................................................386 2.3. Masurarea puterii ........................................ .' .............................................................................................................387 2.3.1. Masurarea puterii in curent continuu ...........................................................................................................387 2.3.2. Masurarea puterii active in curent alternativ ...............................................................................................388 2.3.2.1 Masurarea puterii active in curent alternativ monofazat.. ............................................................. 388 2.3.2.2 Masurarea puterii active in curent alternativ trifazat.. ...................................................................389 2.3.3. Masurarea puterii reactive ..........................................................................................................................390 2.3.3. 1 Masurarea puterii reactive in curent alternativ monofazat.. .......................................................... 390 2.3.3.2 Masurarea puterii reactive in curent alternativ trifazat.. ................................................................391

2.4. Masurarea energiei electrice ....................................................................................................................................391 2.4. 1. Masurarea energiei electrice in curent continuu .........................................................................................392 2.4.2. Masurarea energiei electrice active .............................................................................................................392 2.4.3. Masurarea energiei electrice reactive ..........................................................................................................393 2.4.4. Transmiterea Ia distanta a indicatiilor contoarelor de energie act iva $i reactiva .......................................................................................................................393 2.5. Masurarea defazajului $i a factorului de putere .....................................................................................................393 2.5. 1. Masurarea cu aparate electrodinamice .......................................................................................................393 2.5. 1. 1 Masurarea Ia circuitele monofazate ...............................................................................................393 2.5.1.2 Masurarea Ia circuitele trifazate .....................................................................................................394 2.5.2. Masurarea cu aparate feromagnetice (electromagnetice) ...........................................................................394 2.5.3. Masurarea cu aparate tip cle1,>te ampermetric ............................................................................................394 2.5.4. Masurarea unghiului de defazaj dintre doua tensiuni cu osciloscopul ...................................................... 395 2.5.5. Masurarea cu aparate cu elemente statice .................................................................................................395 - Exemple de calcul ................................................................................................................................................395 2.5.6. Masurarea indirecta ......................................................................................................................................395 2.6. Masurarea frecventei ................................................................................................................................................396 2.6. 1. Metode de punte ..........................................................................................................................................396 2.6.2. Metode de comparatie .................................................................................................................................397 2.6.3. Metode de rezonanta ...................................................................................................................................397 2.6.4. Filtru trece banda .........................................................................................................................................397 2.6.5. Multi metre .....................................................................................................................................................398 2.7. Aparate de masurat numerice .................................................................................................................................398 2.7.1. Elemente componente ..................................................................................................................................398 2.7.1.1 Circuite basculante bistabile CBB .................................................................................................398 2.7.1.2 Numaratoare binare NB ..................................................................................................................400 2.7.1.3 Decodificatoare D ...........................................................................................................................401 2.7.1.4 Sisteme de afi$are A ......................................................................................................................401 2.7.1.5 Convertoare .....................................................................................................................................403 2.7.2. Voltmetre $i ampermetre numerice ..............................................................................................................404 2.7.3. Puntea automata cu afi1,>are numerica .........................................................................................................405 2.7.4. Frecventmetre $i cronometre .......................................................................................................................405 2. 7 .5. Fazmetru numeric .........................................................................................................................................405 2.8. Aparate inregistratoare .............................................................................................................................................406
3. MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 3.1. Masurarea marimilor mecanice ................................................................................................................................410 3. 1. 1. Masurarea maselor $i forte lor ......................................................................................................................4 10 3. 1.2. Masurarea cuplurilor .....................................................................................................................................41 0

3.2.

3.3.

3.4.

3.5.

3.1.3. Masurarea vitezelor liniare ............................................................................................................................411 3.1.4. Masurarea vitezelor unghiulare ....................................................................................................................411 Masurarea marimilor hidraulice ................................................................................................................................411 3.2.1 Masurarea presiunii .......................................................................................................................................411 3.2.2 Masurarea nivelului ........................................................................................................................................411 3.2.3 Masurarea vitezei ...........................................................................................................................................412 3.2.4 Masurarea debitului .......................................................................................................................................413 3.2.5 Detectia scurgerilor din conducte .................................................................................................................413 Masurarea marimilor termotehnice ..........................................................................................................................414 3.3. 1. Masurarea temperaturii .................................................................................................................................414 3.3.2. Masurarea cantitatii de caldura ...................................................................................................................414 3.3.3. Masurarea umiditatii relative (UR) a aerului ................................................................................................414 3.3.4. Masurarea vitezei aerului ..............................................................................................................................414 3.3.5. Concentratia componentelor din gazele de ardere .....................................................................................415 Masurarea radiatiilor nucleare ..................................................................................................................................415 3.4. 1. Detectarea radiatiilor nucleare .....................................................................................................................415 3.4.2. Masurarea radiatiilor nucleare ......................................................................................................................416 Masurari in iluminat ..................................................................................................................................................416 3.5. 1. Masurari obiective ........................................................................................................................................416

Cuprins
3.5.2. Masurari subiective .......................................................................................................................................417 3.6. Masurarea pH-ului ....................................................................................................................................................417 3.6.1. Domeniul .......................................................................................................................................................417 3.6.2. Principiul de masurare a pH-ului .................................................................................................................418 3. 7. Masurari privind poluarea atmosferei ......................................................................................................................418 3. 7 .1. Masurarea concentratiilor de gaze combustibile in atmosfera .................................................................. .418 3. 7 .1.1 Masurarea intensitatii relative de absorbtie a radiatiei IR ............................................................ .419 3. 7 .1.2 Masurarea absorbtiei in doua benzi de unda in IR ......................................................................419 3.7.1.3 Senzorul catalitic de gaze combustibile ........................................................................................419 3.7.1.4 Microsenzori de gaz cu bioxid de staniu ......................................................................................420 3.7.2. Masurarea concentratiei de gaze toxice in atmosfera ............................................................................... .420 3.7.2.1 Masurarea pe baza proprietatilor de radiatie specifice ............................................................... .420 3.7.2.2 Senzorul electrochimic de gaze toxice ..........................................................................................421 3. 7 .3. Masurarea concentratiei de praf ~i aerosoli in atmosfera ......................................................................... .421 3. 7 .4. Retele de microsenzori de gaz ....................................................................................................................421 3.7.4.1 Nasul electronic ..............................................................................................................................421 3.7 .4.2 Retele de microsenzori de gaz ......................................................................................................421 3.7.4.3 Retele neuronale artificiale .............................................................................................................422 3.7.5. Sisteme inteligente de monitorizare a calitatii atmosferei ......................................................................... .423
4. MASURARI COMPLEXE .....................................................................................................................................................426

IV. AUTOMATizARI
1. PROBLEME GENERAL.E 1.1. Definitii .....................................................................................................................................................................430

1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. 1.9.

Functiunile sistemelor automate ..............................................................................................................................430 Clasificarea sistemelor automate .............................................................................................................................430 Problemele sistemelor automate .............................................................................................................................430 Semnale utilizate in automatica ...............................................................................................................................430 Transformata Laplace ...............................................................................................................................................431 Functia de transfer a functiei original h(t) ...............................................................................................................431 Functia indiciala ~i functia pondere ........................................................................................................................433 Sistem de urmarire a pozitiei unghiulare ................................................................................................................433

2. ELEMENTE DE AUTOMATIZARE

2. 1. 2.2. 2.3. 2.4.

Traductoare ...............................................................................................................................................................436 Elemente de comanda. Convertoare .......................................................................................................................438 Regulatoare ...............................................................................................................................................................439 Elemente de executie ...............................................................................................................................................446

3 SISTEME DE COMANDA AUTOMATA

3.1. Comanda instalatiilor de iluminat ............................................................................................................................448 3.1.1. lnstalatii de iluminat interior .........................................................................................................................448 3.1.2. lnstalatii de iluminat exterior ..................................................................................................................448450 3.2. Comanda motoarelor electrice ................................................................................................................................450 3.2.1. Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate .....................................................................................450 3.2.1.1 Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate cu rotorul in colivie ...................................... .450 3.2.1.2 Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate cu rotorul bobinat ........................................ .455 3.2. 1.3 Comanda fninarii motoarelor electrice ...........................................................................................458 3.2.2. Comanda motoarelor electrice sincrone ......................................................................................................459 3.2.3. Comanda motoarelor de curent continuu ...................................................................................................460 3.2.4. Comanda cu program a motoarelor electrice .............................................................................................462 3.2.5. Automate programabile ................................................................................................................................462 3.3. Comanda automatizata utilizand logica fuzzy .........................................................................................................463 3.3. 1. Generalitati ....................................................................................................................................................463 3.3.2. Caracteristicile comenzii fuzzy .....................................................................................................................463 3.3.3. Configuratia generala a unui controler fuzzy ..............................................................................................464

4. REGLAREA AUTOMATA A PARAMETRILOR 4.1. Reglarea presiunii .....................................................................................................................................................466 4.2. Reglarea debitului .....................................................................................................................................................468 4.3. Reglarea raportului gaz - aer ...................................................................................................................................469 4.4. Reglarea temperaturii ...............................................................................................................................................470 4.5. Reglarea umiditatii ....................................................................................................................................................470 4.6. Reglarea pH-ului .......................................................................................................................................................470 4.7. Reglarea fluxului luminos .........................................................................................................................................471 4.8. Reglarea turatiei .......................................................................................................................................................471 4.9. Acordarea regulatoarelor ..........................................................................................................................................4 73 5. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR HIDRAULICE 5. 1. Generalitati ................................................................................................................................................................4 76 5.2. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune .................................................................................. .476 5.3. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune, cu presiunea etajata descrescator ..........................................................................................................................476 5.4. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune, cu presiunea etajata crescator ................................................................................................................................477 5.5. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune :;;i debit... .................................................................. .478 6. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR TERMICE 6.1. Automatizarea punctelor term ice (PT) .....................................................................................................................482 6. 1. 1. Organizarea ierarhica a sistemului de conducere :;;i supraveghere a PT ................................................. .483 6. 1.2. Functionarea sistemului de automatizare a unui PT. ..................................................................................483 6.1.3. Functionarea sistemului de achizitie :;;i monitorizare a datelor din PT ..................................................... .483 6.1.4. Sistemul de citire automata a datelor provenite de Ia contoarele montate Ia scari de blocuri ........................................................................................................484 6.2. Automatizarea centralelor term ice ...........................................................................................................................485 6.2.1. Reglarea automata a temperaturii apei din boiler ......................................................................................485 6.2.2. Variante de automatizare folosite in centralele termice ............................................................................. .485 6.2.2. 1. Automatizarea mini mala a cazanelor ............................................................................................485 6.2.2.2. Reglarea temperaturii interioare cu termostat de camera ...........................................................485 6.2.2.3. Reglarea temperaturii interioare cu termostat de camera :;;i reglarea temperaturii apei calde cu termostat de boiler ........................................................................................................................486 6.2.2.4. Reglarea temperaturii interioare cu termostat de camera :;;i reglarea temperaturii apei calde cu termostat de boiler. Prioritate apa calda menajera. Cronotermostat. ........................................ .486 6.2.2.5. Reglarea temperaturii agentului termic intr-un circuit de incalzire direct folosind graficele de reglare .............................................................................................................................................487 6.2.2.6. Reglarea temperaturii agentului termic folosind graficele de reglare :;;i reglarea temperaturii apei calde menajere. Circuite directe independente de incalzire :;;i de apa calda ............................ .487 6.2.2.7. Reglarea temperaturii agentului termic folosind graficele de reglare, traductor de temperatura ambianta :;;i reglarea temperaturii apei calde menajere. Circuite directe independente de incalzire :;;i de apa calda ...............................................................................................................487 6.2.2.8. Reglarea temperaturii agentului termic folosind graficele de reglare :;;i reglarea temperaturii apei calde menajere. Circuite independente de incalzire cu robinete de amestec :;;i circuit direct pentru prepararea apei cal de ........................................................................................................488 6.2.2.9. Conducerea automata a unei centrale termice cu cazane in cascada, cu trei circuite pentru incalzire :;;i cu un circuit pentru prepararea apei cal de menajere .............................................. .489 6.2.3. Automatizarea instalatiilor de incalzire centrala de tip individual. ............................................................. .492 6.2.3.1. Cazanul este amplasat pe perete .................................................................................................492 6.2.3.2. Cazanul este amplasat pe sol .......................................................................................................493 6.2.4. Analiza sistemului automat de conducere a cazanelor in cascada .......................................................... .494 6.3. Automatizarea instalatiilor solare .............................................................................................................................495 6.3. 1. Generalitati ....................................................................................................................................................495 6.3.2. lnstalatii solare Ia care necesarul de caldura este acoperit integral de Ia soare .................................... .496 6.3.2.1. Prepararea a.c.m. cu un camp de captatoare solare :;;i un boiler solar .................................... .496 6.3.2.2. Prepararea a.c.m. cu un camp de captatoare solare :;;i doua boilere ....................................... .497

6.3.2.3. Prepararea a.c.m. cu ajutorul a doua campuri de captatoare solare :;;i un robinet de reglare cu trei cai .............................................................................................................................................498 6.3.2.4. Prepararea a.c.m. cu ajutorul a doua campuri de captatoare solare :;;i doua pompe de circulatie ........................................................................................................................................499 6.3.2.5. Prepararea a.c.m. folosind doua instalatii de incalzire conduse de un regulator solar ............ .499 6.3.3. lnstalatii solare Ia care necesarul de cal dura nu este acoperit integral de Ia soare ............................... .499 6.3.3. 1. lnstalatie solara cu sustinerea prepararii apei calde menajere .................................................. .499 6.3.3.2. lnstalatie solara cu sustinerea incalzirii :;;i a prepararii apei cal de menajere ............................. .499 6.3.3.3. lnstalatie solara care incalze:;;te piscina :;;i sustine incalzirea cladirii :;;i prepararea apei calde menajere .........................................................................................................................................501
7. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE- CLIMATIZARE .............................................................................504 8. ANCLAN$AREA AUTOMATA A SURSELOR DE REZERVA 8. 1. Anclan:;;area automata a rezervei (AAR) ..................................................................................................................508 8.2. Conectarea automata a rezervei tehnologice .........................................................................................................513 8.3. Descarcarea automata a sarcinii (DAS) :;;i reanclan:;;area automata a sarcinii (RAS) ............................................ 514 8.4. Automatizarea bateriilor de condensatoare ............................................................................................................516 8.5. Programarea unui automat pentru anclan:;;area rezervei. .......................................................................................517 9. SISTEME DOMOTICE 9.1. Tehnologia informatiei (IT) pentru Cladiri lnteligente :;;i domotica ..........................................................................522 9. 1. 1. Activitati de dezvoltare .................................................................................................................................522 9. 1.2. Concepte de modelare pentru cladirile inteligente .....................................................................................522 9.1.3.Standarde utilizate 9.2. Proiectarea sistemelor domotice ............................................................................................................................522 9.3. Sistemul EHS (European Home System) ................................................................................................................523 9.4. Principii, tehnici :;;i modele pentru comunicatia in sistemele domotice .................................................................524 9.5. Structura sistemelor domotice, magistral e. retele :;;i standarde de comunicatie .................................................. 524 9.6. Sisteme domotice specializate ................................................................................................................................526 9.7. Sistem integrat pentru conducerea ierarhizata a instalatiilor din cladiri. ............................................................... 527 9. 7 .1. Sistem ierarhizat pentru conducerea unei instalatii de incalzire ................................................................ 528 9.7.2. Sistem ierarhizat pentru asigurarea :;;i monitorizarea serviciilor in camerele unui hotel ........................... 528 9.7.3. Sistem ierarhizat pentru supraveghere :;;i alarmare Ia incendii. .................................................................. 529

V. EFICIENTA ENERGETICA
1. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE A INSTALATIILOR DE ILUMINAT 1. 1. Generalitati ................................................................................................................................................................532 1.2. Terminologie, simboluri :;;i notatii .............................................................................................................................532 1.3. Calculul energiei electrice anuale utilizata pentru iluminat... ..................................................................................532 1.3. 1. Metoda complexa .........................................................................................................................................533 1.3.2. Metoda simplificata ......................................................................................................................................533 1.3.3. Aprecierea corecta a performantei energetice ............................................................................................533 1.4 Recomandari privind reabilitarea sistemelor de iluminat din punct de vedere energetic cu respectarea conditiilor de contort vizual ......................................................................................................................................534 1.4.1 Alegerea sursei de lumina .............................................................................................................................534 1.4.2 Alegerea aparatului de iluminat ....................................................................................................................534 1.4.3 Alegerea aparatajului auxiliar ........................................................................................................................534 1.5 Alegerea echipamentelor electrice din punct de vedere al performantei energetice ............................................ 535 1.5. 1 Alegerea sursei de lumina .............................................................................................................................535 1.5.2 Alegerea aparatului de iluminat ....................................................................................................................535 1.5.3 Alegerea aparatajului auxiliar ........................................................................................................................535 1.6 Sisteme de iluminat artificial .....................................................................................................................................536 1. 7 Sistemul integrat de iluminat artificial :;;i natural ......................................................................................................537 1. 7.1 Controlul sistemului de iluminat in functie de timpul de utilizare al incaperii ............................................ 537 1.7.2 Controlul sistemului de iluminat in functie de accesul luminii naturale ...................................................... 537 1.7.3 Controlul mixt al sistemului de iluminat in functie de timpul de utilizare al incaperii :;;i de accesul luminii naturale .................................................................................................................................538

1n managementu e ege

Companie specializata Ia nivel global In managementul energiei, cu operatiuni In peste 100 de tari, Schneider Electric ofera solutii integrate pentru diverse segmente de piata. detinand pozitii de lider In domeniul energiei $i al infrastructurii, al proceselor industriale, automatizarilor In constructii $i al centrelor de date sau retelelor. Cei 114.000 de angajati ai companiei lucreaza pentru a face energia sigura, de lncredere ~i eficienta, ajutand indivizii $i organizatiile ,sa profite Ia maxim de resursele energetice".

www.schneider-electric.ro

..

PIMEX ELECTRICE S.R.L., reprezentant unic al renumitului producator de sigurante fuzibile ~i intrerupatoare automate de protectie, ETI din Slovenia, va ofera o gama larga de produse de inalta calitate Ia cele mai avantajoase preturi: sigurante fuzibile de joasa ~i medie tensiune, intrerupatoare automate, lntrerupatoare cu protectie diferentiala ~i multe altele.
Str. Doina 17A, Sector 5, Bucure~ti Tel: 021.3171743, 021.4560194 Tel/fax: 021.4248383 e-mail: eti.electrice@gmail.com www.eti.si

m .. ..

I. Sisteme de iluminat
Probleme generale

Sisteme de iluminat

1. Etapele de elaborare a documenta,iei tehnicoeconomice necesare realizirii obiectivelor de investijii publice pentru instal~ii electrice 'i de automatizare
Continutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare - este reglementat prin Ordinul Comun Nr. 1013/873/2001 al Ministerului Finantelor ~i al Ministerului Lucrarilor Publice ~i Amenajarii Teritoriului. Prin acest ordin este reglementat continutul cadru al documentatiilor de licitatie, al ofertelor ~i al contractelor pentru executia investitiilor. Pentru realizarea unei investitii de catre un investitor din punct de vedere al proiectarii, este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: - studiul de prefezabilitate; - studiul de fezabilitate; - proiectul tehnic (PT) ~i caietele de sarcini; - documentatia cu detalii de executie (ODE); Documentatiile tehnicoeconomice de investitii publice pentru instalatii electrice ~i de automatizare se elaboreaza pe baza datelor cuprinse in tema de proiectare.

1.1.2. Reguli de elaborare a documenfatiei de atribuire

Autoritatea contractanta are obigatia de a preciza, in cadrul documentatiei de atribuire, orice cerinta, criteriu, regula sau alte informatii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completa, corecta ~i explicita cu privire Ia modul de aplicare a procedurii de atribuire. Documentatia de atribuire trebuie sa cuprinda printre altele ~i caietul de sarcini sau documentatia descriptiva, aceasta din urma fiind utilizata in cazul aplicarii procedurii de dialog competitiv sau de negociere.

1.1.3. Caietul de sarcini co~ne, 1n mod obligatoriu, specificafil tehnice

a. Specificatiile tehnice reprezinta cerinte, prescriptii, caracteristici de natura tehnica ce permit fiecarui produs, serviciu sau lucrare sa fie descris, in mod obiectiv, in a~a maniera incat sa corespunda necesitatii autoritatii contractante. b. Specificatiile tehnice definesc caracteristici referitoare Ia nivelul calitativ, tehnic ~i de performanta, cerinte privind impactul asupra mediului inconjurator, siguranta in exploatare, dimensiuni, terminologie, simboluri, teste ~i metode de testare, instructiuni de utilizare, tehnologii ~i metode de productie, precum ~i sisteme de asigurare a calitatii ~i conditii pentru certificarea conformitatii cu standarde relevante sau altele asemenea. Tn cazul contractelor pentru lucrari, specificatiile tehnice pot face referire, de asemenea, ~i Ia prescriptii de proiectare ~i de calcul al costurilor, Ia verificarea, inspectia ~i conditiile de receptie a lucrarilor sau a tehnicilor, procedeelor ~i metodelor de executie, ca ~i Ia orice alte conditii cu caracter tehnic pe care autoritatea contractanta este capabila sa le descrie, in functie ~i de diverse acte normative ~i reglementari generale sau specifice, in legatura cu lucrarile finalizate ~i cu materialele sau alte elemente componente ale acestor lucrari. c. Specificatiile tehnice se definesc astfel incat sa corespunda, atunci cand este posibil, necesitatilor/exigentelor oricarui utilizator, inclusiv ale persoanelor cu dizabilitati. d. Specificatiile tehnice trebuie sa permita oricarui ofertant accesul egal Ia procedura de atribuire ~i nu trebuie sa aiba ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natura sa restranga concurenta intre operatorii economici. e. Fara a aduce atingere reglementarilor tehnice nationale obligatorii, in

1.1. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucririlor publice pentru instala1:ii

1.1.1. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucririlor pub/ice pentru instalatiile electrice din clddiri t~i instalatiile de alimentare cu energie
electrid
Pentru atribuirea contractelor de concesiune de lucrari publice, in conformitate cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34 din 19.04.2006, se elaboreaza documentatia de atribuire. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34 se aplica ~i contractelor de achizitie publica precum ~i a contractelor de concesii de servicii ~i se aplica din 4 octombrie 2007. Procedurile de atribuire constau in: licitatie deschisa, licitatie restrfmsa, dialog competitiv, negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, negociere tara publicarea prealabila a unui anunt de participare ~i cerere de oferta. Prin Hotararea de Guvern nr. 925 din 19.07.2006 s-au aprobat normele de aplicare a prevederilor referitoare Ia atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006.

masura in care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, autoritatea contractanta are obligatia de a defini specificatiile tehnice: - fie prin referire, de regula in urmatoarea ordine de prioritate, Ia standarde nationale care adopta standarde europene, Ia omologari tehnice europene, Ia standarde internationale sau Ia alte referinte de natura tehnica elaborate de organisme de standardizare europene; in cazul in care acestea nu exista, atunci specificatiile tehnice se definesc prin referire Ia alte standarde, omologari sau reglementari tehnice nationale privind utilizarea produselor sau proiectarea, calculul ~i executia lucrarilor. Orice astfel de referire trebuie sa fie insotita de mentiune sau echivalent; - fie prin precizarea performantelor ~i/sau cerintelor functionale solicitate, care trebuie sa fie suficient de precis descrise incat sa permita ofertantilor sa determine obiectul contractului de achizitie publica, iar autoritatii contractante sa atribuie contractu! respectiv; - fie atat prin precizarea performantelor ~i/sau cerintelor functionale solicitate, astfel cum sunt acestea prevazute Ia punctul b, cat ~i prin referirea Ia standardele, omologarile tehnice, specificatiile tehnice comune, prevazute Ia punctul a, ca mijloc de prezumtie a conformitatii cu nivelul de performanta ~i cu cerintele functionale respective; - fie prin precizarea performantelor ~i/sau cerintelor functionale solicitate, astfel cum sunt acestea prevazute Ia punctul b, pentru anumite caracteristici, ~i prin referirea Ia standardele sau omologarile tehnice, prevazute Ia punctul a, pentru alte caracteristici. f. Tn cazul in care autoritatea contractanta define~te specificatiile tehnice din caietul de sarcini, optand pentru modalitatea prevazuta Ia punctul e, al. 1, atunci nici o oferta nu poate fi respinsa pe motiv ca produsele sau serviciile prevazute in propunerea tehnica nu sunt conforme cu specificatiile precizate, daca ofertantul demonstreaza, prin orice mijloc adecvat, ca propunerea tehnica prezentata satisface intr-o maniera echivalenta cerintele autoritatii contractante definite prin specificatiile tehnice. g. Tn cazul in care autoritatea contractanta define~te specificatiile tehnice din caietul de sarcini prin precizarea performantelor ~i/sau cerintelor functionale solicitate, atunci nici o oferta nu poate fi respinsa daca ofertantul demonstreaza prin orice mijloc adecvat ca produsele, serviciile sau lucrarile oferite asigura indeplinirea

Sisteme de iluminat
performantelor sau cerintelor functionale solicitate deoarece sunt conforme cu: - un standard national care adopta un standard european; - o omologare tehnica europeana; - o specificatie tehnica comuna utilizata in Comunitatea Europeana; - un standard international; - alte reglementari tehnice elaborate de organisme de standardizare europene. h. ln sensul prevederilor punctelor 6 ~i 7, un mijloc adecvat de a dovedi conformitatea cu specificatiile tehnice solicitate il poate reprezenta dosarul tehnic al producatorului sau un raport de incercare/testare emis de un organism recunoscut, cum ar fi, dupa caz, un laborator neutru de incercari ~i calibrare sau un organism de certificare ~i inspectie care asigura respectarea standardelor europene aplicabile, autoritatea contractanta are obligatia de a accepta certificate emise de organisme recunoscute in oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene. i. Performantele ~i cerintele functionale prin care se definesc specificatiile tehnice, pot include ~i caracteristici de mediu. ln cazul in care autoritatea contractanta solicita indeplinirea anumitor caracteristici de mediu in ceea ce prive~te performantele ~i cerintele functionale, atunci aceasta are dreptul de a utiliza, integral sau partial, specificatii definite prin ,etichete ecologice" europene, (multi)nationale sau prin orice alte ,etichete ecologice", daca se indeplinesc, in mod cumulativ urmatoarele conditii: - specificatiile respective sunt adecvate pentru definirea caracteristicilor produselor sau serviciilor a caror furnizare/prestare reprezinta obiect al contractului de achizitie publica; - cerintele pentru ,eticheta ecologicii" au fast elaborate pe baze ~tiintifice; - ,eticheta ecologica" a fast adoptata printr-o procedura specifica ce a permis implicarea tuturor partilor interesate - organisme guvernamentale, consumatori, producatori, distribuitori, organizatii de mediu; - ,eticheta ecologicii" este accesibilii/disponibila oriciirei persoane interesate. Autoritatea contractanta are dreptul de a preciza in caietul de sarcini faptul ca produsele sau serviciile oferite care detin o anumita ,eticheta ecologica" sunt considerate ca indeplinesc implicit specificatiile tehnice solicitate. Pe de alta parte, autoritatea contractanta nu are dreptul de a considera o propunere de ordin tehnic ca fiind neconforma, pentru singurul motiv ca produsele sau serviciile ofertate nu detin ,eticheta ecologica" precizata, daca ofertantul demonstreaza, prin orice mijloc adecvat ca produsele/serviciile oferite corespund specificatiilor tehnice solicitate. Un mijloc adecvat de a dovedi conformitatea cu specificatiile tehnice solicitate il poate reprezenta dosarul tehnic al producatorului sau un raport de incercare/testare emis de un organism recunoscut, autoritatea contractanta are obligatia de a accepta certificate emise de organisme recunoscute in oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene. k. Se interzice definirea in caietul de sarcini a unor specificatii tehnice care indica o anumita origine, sursa, productie, un procedeu special, o marca de fabrica sau de comert, un brevet de inventie, o licenta de fabricatie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a unor produse. Prin derogare, se admite o astfel de indicatie, dar numai in mod exceptional, in situatia in care o descriere suficient de precisa ~i inteligibila a obiectului contractului nu este posibila ~i numai insotita de mentiunea ,sau echivalent". I. Autoritatea contractanta are dreptul de a impune in cadrul documentatiei de atribuire, in masura in care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, conditii speciale de indeplinire a contractului prin care se urmare~te obtinerea unor efecte de ordin social sau in legatura cu protectia mediului ~i promovarea dezvoltiirii durabile. m. Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura obtinerea documentatiei de atribuire de catre orice operator economic interesat care inainteaza o solicitare in acest sens. - detalii de executie. Proiectarea lucrarilor de constructii pentru investitii Ia constructii existente, inclusiv instalatiile aferente, se elaboreaza in patru faze ~i anume: - expertiza tehnica ~i. dupa caz, audit energetic; - documentatie de avizare a lucrarilor de interventii; - proiectul tehnic; - detalii de executie. Pentru obiectivele de investitii noi, inclusiv extinderi, ale caror documentatii tehnico-economice intra in competenta de apobare a Guvernului, se elaboreaza un studiu de prefezabilitate anterior elaboriirii studiului de fezabilitate. Documentatia de avizare pentru lucrari de interventii este definita ca documentatie tehnico-economica similara studiului de fezabilitate, elaborata pe baza concluziilor raportului de expertiza tehnica ~i. dupa caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti lucrarilor de interventii Ia constructii existente. Lucrarile de interventii sunt lucrarile Ia constructii existente, inclusiv instalatiile aferente, asimilate obiectivelor de investitii, care constau in: reparatii capitale, transformari, modificari, modernizari, consolidari, reabilitari termice, precum ~i lucrari de interventii pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale ~i calamitati naturale, efectuate in scopul asigurarii cerintelor esentiale de calitate ~i functionale ale constructiilor, potrivit destinatiei lor. Pentru aplicarea unitara a prevederilor hotararii, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice ~i Locuintelor, cu avizul Ministerului Economiei ~i Finantelor, poate emite instructiuni care se aproba prin ordin al ministrului.

1.2. Fazele de elaborare a docume~ei tehnicoeconomice pentru instal~ile electrice

Prin Hotararea de Guvern nr. 28/09/01/2008, s-a aprobat continutulcadru al documentatiilor tehnico-economice aferente investitiilor publice. Prevederile hotararii se aplica pentru realizarea obiectivelor de investitii noi, precum ~i lucrarilor de investitii Ia constructii existente care se finanteaza din bugetele previizute conform Legii privind finantele publice ~i Legii privind finantele publice locale, cu modificarile ~i completarile ulterioare. Proiectarea lucrarilor de constructii pentru obiective de investitii noi, inclusiv extinderi, se elaboreaza in trei faze ~i anume: - studiul de fezabilitate; - proiectul tehnic;

1.2.1. Continutul-cadro a/ studiului de prefezabilitate 1.2.1.1. Piese/e scrise

a. Date generals - denumirea obiectivului de investitii; - amplasamantul (judetul, localitatea, strada, numarul); - titularul investitiei; - beneficiarul investitiei; - elaboratorul studiului. b. Necesitatea ~i oportunitatea investitiei Necesitatea investitiei: - scurta prezentare privind situatia existenta, din care sa rezulte necesitatea investitiei; - tabele, harti, grafice, plan~e desenate, fotografii etc, care sa exemplifice situatia existenta ~i necesitatea investitiei;

Sisteme de iluminat
- deficientele majore ale situatiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei; - prognoze pe termen mediu $i lung. Oportunitatea investitiei: - incadrarea obiectivului in politicile de investitii generale, sectoriale sau regionale; - actele legislative care reglementeaza domeniul investitiei , dupa caz; - acorduri internationale ale statului care obliga partea romana Ia realizarea investitiei, dupa caz. c. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse: - scenarii propuse (minimum doua); - scenariul recomandat de catre elaborator; - avantajele scenariului recomandat. d. Date privind amplasamentul $i tarese amplanul pe care urmeaza seze obiectivul de investitie lnformatii despre terenul din amplasament: - situatia juridica privind proprietatea asupra terenului care urmeaza a fi ocupat - definitiv $ifsau temporar de obiectivul de investitii; - suprafata estimata a terenului; - caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate in baza studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investitii privind: zona seismica de calcul $i perioada de colt; datele preliminare asupra naturii terenului de fundare $i presiunea conventionala; nivelul maxim al apelor freatice; - studiile topografice preliminare; - datele climatice ale zonei in care este situat amplasamentul. e. Costul estimativ al investitiei Cheltuieli pentru elaborarea documentatiei tehnico-economice: - cheltuieli pentru elaborarea documentatiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertiza tehnica, proiect tehnic $i detalii de executie), dupa caz; - cheltuieli pentru activitatea de consultanta $i asistenta tehnica; - cheltuieli pentru obtinerea avizelor $i acordurilor de principiu necesare elaborarii studiului de prefezabilitate; - cheltuieli pentru pregatirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de lucrari $i a contractului de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instructiuni pentru ofertanti, publicitate, onorarii $i cheltuieli de deplasare etc). Valoarea totala estimata a investitiei h. Avize $i acorduri de principiu, dupii

caz
Piese desenate: - plan de amplasare in zona (1:250001:5000); - plan general ( 1:2000 - 1:500).

1.2.2. Confjnutul-cadru a/ studiului de fezabilitate 1.2.2.1. Piese scrise a. Date generale sunt acelea~?i ca Ia studiul de prefezabilitate b. lnformatii generale privind proiectul: - situatia actuala $i informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului; - descrierea investitiei concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea $i oportunitatea promovarii investitiei, precum $i scenariul tehnicoeconomic selectat; scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung): - scenarii propuse (minimum doua); - scenariul recomandat de catre elaborator; - avantajele scenariului recomandat; descrierea constructiva, functionala $i tehnologica, dupa caz. c. Date tehnice ale investitiei: - zona $i amplasamentul; - statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat; - situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan; - studii de teren: studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistern de referinta national; studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fi$ele complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare $i consolidari; alte studii de specialitate necesare, dupa caz; - caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, $i variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare; - Pentru instalatii este necesar sa se dea: destinatia, categoria de importanta $i caracteristicile constructive

sa

ale cladirii, numarul de niveluri $i destinatia tuturor incaperilor, inclusiv daca are sau nu subsol tehnic, tipul $i structura acoperi$ului sau terasei, dimensiunile incaperilor $i ale elementelor de constructii precum $i cotele geodezice ale tuturor punctalor caracteristice ale cladirilor, gradul de rezistenta Ia foe, categoria $i ciasa de pericol de incendiu a constructiilor $i instalatiilor, date privind caracteristicile proceselor tehnologice postului de transformare, grupului generator, tabloul general al cladirii $i atunci cand este cazul, spatii pentru amplasare. - situatia existenta a utilitatilor: necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii Pentru instalatiile electrice din cladire este necesar se dea: - receptoarele electrice de putere $i caracteristicile acestora; - conditiile luminotehnice pentru spatiile de lucru (niveluri de iluminare pentru iluminatul general $i local); - instalatiile $i echipamentele pentru transmiterea informatiilor (telefonie, avertizare incendiu, avertizare efractie, televiziune cu circuit inchis, interfon, voce-date etc); - caracteristicile receptoarelor vitale, din cladire $i conditiile de siguranta in functionare; - amplasarea utilitatilor cladirii (instalatii termice, hidraulice, de ventilareconditionare, gaze. solutii tehnice de asigurare cu utilitati. Pentru instalatiile electrice din cladire este necesar sa se dea: - sursele de alimentare cu energie electrica, de baza $i de rezerva; - planurile de situatie cu pozitionarea retelelor din zona; - conditiile climatice $i rezistivitatea solului. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului d. Durata de realizare $i etapele principale; graficul de realizare a investitiei. e. Costurile estimative ale investitiei: - valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general; - e$alonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei. f. Analiza cost-beneficiu: - identificarea investitiei $i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta; - analiza optiunilor; - analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate $i raportul cost-beneficiu; - analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta

sa

Sisteme de iluminat
economica: valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate $i raportul cost-beneficiu; - analiza de senzitivitate; - analiza de rise; g. Sursele de finan1are a investitiei Sursele de finantare a investitiilor se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare $i constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de Ia bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile $i alte surse legal constituite. h. Estimari privind forla de munca ocupatA prin realizarea investitiei: - numar de locuri de munca create in faza de executie; - numar de locuri de munca create in faza de operare. i. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei: - valoarea totala (I NV), inclusiv TVA (mii lei); (in preturi - luna, anul, 1 euro - lei); din care: constructii-montaj (C + M) e$alonarea investitiei (INV/C + M): anul I anul II - durata de realizare (luni); - capacitati (in unitati fizice $i valorice); - alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz. j. Avize ~;~i acorduri de principiu: - avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea $i oportunitatea investitiei; - certificatul de urbanism; - avize de princiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica $i electrica, gaz metan, apa-canal, telecomunicatii etc); - acordul de mediu; - alte avize $i acorduri de principiu specifice.

1.2.3. Continutul-cadro al documenfatiei de avizare a lucrlrilor de invesfitii 1.2.3.1. Piessle scrise

a. Date generale - sunt acelea$i ca Ia studiul de prefezabilitate. b. Descrierea investitiei: - situatia existenta a obiectivului de investitii: starea tehnica, din punctul de vedere al asiguarii cerintelor esentiale de calitate in constructii, potrivit legii; valoarea de inventar a constructiei; actul doveditor al fortei majore, dupa caz; - concluziile raportului de expertiza tehnica/audit energetic: prezentarea a eel putin doua optiuni; recomandarea expertului/auditorului energetic asupra solutiei optime din punct de vedere tehnic $i economic, de dezvoltare in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de investitii. c. Date tehnice ale investitiei: - descrierea lucrarilor de baza $i a celor rezultate ca necesare de efectuat in urma realizarii lucrarilor de baza; - descrierea, dupa caz, a lucrarilor de modernizare efectuate in spatiile consolidate/reabilitate/reparate. Consumuri de utilitati: necesarul de utilitati rezultate, dupa caz in situatia executarii unor lucrari de modernizare; estimari privind depa$irea consumurilor initiale de utilitati. d. Durata de realizare ~;~i etapele principale: - graficul de realizare a investitiei. e. Costurile estimative ale investitiei: - valoarea totala cu detaliere pe structura devizului general; - e$alonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei. f. lndicatori de apreciere a eficientei economice: - analiza comparativa a costului lucrarilor de investitii fata de valoarea de inventar a investitiei. g. Sursele de finan1are a investitiei Sursele de finantare a investitiei se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare $i constau in fonduri proprii, credite bancare, fonduri de Ia bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile $i alte surse legal constituite. h. Estimari privind forla de munca ocupatA prin realizarea investitiei: - numar de locuri de munca create in faza de executie; - numar de locuri de munca create in faza de operare.

i. Principalii
-

j. -

inidicatori tehnicoeconomici ai investitiei valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei) (in preturi - luna, anul, 1 euro = lei), din care: constructii-montaj (C + M); e$alonarea investitiei (INV/C + M): anul I; anul II' durata de realizare (luni); capacitati (in unitati fizice $i valorice); alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz. Avize ~;~i acorduri de principiu: certificatul de urbanism; avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica $i electrica, gaz metan, apa-canal, telecomunicatii etc); acordul de mediu; alte avize $i acorduri de princ1p1u specifice tipului de interventie.

1..2.3.2. Piess dessnate:

- plan de amplasare in zona (1 :25000 1:5000); - plan general ( 1:2000 - 1:500); - planuri $i sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura Ia realizarea proiectului; - planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz.

1.3. Studiul de fezabilitate

Reprezinta documentatia care cuprinde caracteristicile principale $i indicatorii tehnico-economici ai investitiei $i se elaboreaza de catre contractantul care a fost desemnat in urma organizarii licitatiei. Continutul cadru curpinde: Date generale - sunt cele cuprinse in Studiul de prefezabilitate Ia care se adauga descrierea functionala $i tehnologica a obiectivului; Date tehnice ale investitiei - cele cuprinse in studiul de prefezabilitate cu detalierea solutiilor tehnice (descriere) avute in vedere pentru cladiri, retele, utilajele principale $i instalatiile aferente constructiilor; Date privind forta de munca ce va fi ocupata pentru realizarea investitiei (total personal, total locuri de munca nou create); Devizul general a/ investitiei; Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei (valoarea totala, e$alonarea in timp, durata de realizare, capacitati); Finantarea investitiei (surse proprii, credite bancare, buget local etc.);

1.2.2.2. Piess dessnate:

- plan de amplasare in zona (1:25000 - 1:5000); - plan general (1:2000 - 1:500); - planuri $i sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura Ia realizarea proiectului; - planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz.

Sisteme de iluminat
Avize $i acorduri (avizul ordonatorului de credit, certificat de urbanism, asigurarea utilitatilor, protectia mediului, consumul de combustibil etc.); Plan de amplasament, plan general $i planuri de arhitectura pentru principalele constructii.
titiei; Partile desenate (planuri generale de amplasamente); planuri topografice principale; planurile principale ale obiectivelor investitiei :;;i de arhitectura; planuri de structura ale constructiilor; schema generala de distributie cu energie electrica; schemele tablourilor generale de lumina :;;i forta; schemele tehnologice pentru care se executa instalatiile de automatizare; schemele talourilor secundare - lumina, forta, automatizare; Caietele de sarcini reprezinta detalierea elementelor tehnice ale proiectului tehnic :;;i cuprind prescriptii tehnice :;;i economice pe care trebuie sa le realizeze ofertantul; caietele de sarcini se intocmesc pe specialitati, iar in functie de destinatia lor pot fi intocmite pentru executia lucrarilor; pentru probe, teste, receptii, verificari, puneri in functiune, urmarirea comportarii in exploatare; pentru furnizorii de materiale, utilaje, echipamente. evita eventualele accidente; descrierea solutiilor tehnologice de montare a tablourilor electrice, canale :;;i I sau poduri de cabluri; descrierea instalatiei tehnologice, in special a fluxului tehnologic (utilaje :;;i conducte pe care se monteaza aparatele de masura :;;i control); descrierea instalatiei de automatizare cu prezentarea programului de automatizare: se vor sublinia aparatele sau circuitele de masura :;;i reglare mai complexe :;;i cu o importanta mai mare in conducerea :;;i supravegherea procesului sub aspectul sigurantei in functionare :;;i a eficientei tehnico-economice. In instalatiile dotate cu calculatoare de proces, automate programabile sau alte sisteme de conducere automata se prezinta caracteristicile acestora, programele utilizate :;;i functiile sistemului. referiri Ia personalul necesar Ia investitor pentru urmarirea montarii :;;i participarea Ia punerea in functiune a instalatiei, ca parte integranta a procesului de instruire a viitorului personal de exploatare :;;i intretinere. testele :;;i procedurile de verificare a aparatelor, echipamentelor :;;i instalatiei atat in ce prive:;;te receptia Ia furnizori cat :;;i receptia lucrarilor de montare astfel incat perioada de probe :;;i de atingere a parametrilor proiectati sa se poata realiza de beneficiar in termenele programate :;;i in limita garantiilor acordate de furnizor; verificarile :;;i testele trebuie sa respecte documentatia de proiectare, caietele de sarcini ale echipamentelor, cartile tehnice ale utilajelor :;;i aparatelor, alte prescriptii in vigoare Ia data efectuarii probelor :;;i receptiei. Pentru verificare trebuie sa existe dotarea cu aparate :;;i echipamente necesare prevazute in documentatia de proiectare. Rezultatele verificarilor se consemneaza in procese-verbale care stau Ia baza preluarii lucrarilor de catre investitor; recomandari pentru conservarea aparatelor :;;i echipamentelor in cazul scoaterii din functiune a instalatiei pe perioade indelungate; instructiuni de protectie a muncii pentru personalul de specialitate care participa Ia lucrarile de verificare, probe, receptie :;;i punere in functiune.

1.4.Proiectul tehnic fi caietele de sarcini

Reprezinta documentatia pentru care este necesara eliberarea autorizatiei de constructie :;;i intocmirea documentatiei de licitatie pentru executie, pe baza caruia se contracteaza lucrarea :;;i se elaboreaza documentatia de executie (detaliile de executie). Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate aprobat :;;i are urmatorul continut-cadru: Descrierea genera/a a /ucriirii (amplasament, topografie, clima, seismicitate, organizare de :;;antier, programul de executie a lucrarilor, memorii tehnice de specialitate, solutii tehnice etc.); Memoriul tehnic de ca/cul Expliciteaza continutul lucrarii, al carui volum depinde de complexitatea documentatiei; se recomanda sa contina urmatoarele elemente: - baza de proiectare ce cuprinde documentele care stau Ia baza elaborarii lucrarii; acestea sunt, de regula: comanda beneficiarului, (investitorului sau proiectantului general), tema de proiectare sau faza anterioara aprobata tara modificari sau cu precizarea modificarilor intervenite pe parcursul aprobarii; alte elemente referitoare Ia obiectul contractului; - alimentarea cu energie electrica din sursa de baza, de rezerva :;;i sursa proprie, atunci cfmd este cazul; - solutiile adoptate pentru sistemele de iluminat normal :;;i de siguranta; - amplasarea tablourilor electrice, traseele coloanelor de alimentare; - traseele circuitelor electrice pana Ia receptoare; - echipamentele de actionare :;;i protectie adoptate; - descrierea instalatiei tehnologice :;;i de automatizare corespunzatoare :;;i corelarea cu celelalte instalatii, inclusiv electrice; - descrierea instalatiei de protectie a omului impotriva electrocutarii; - descrierea instalatiei de paratrasnet; - masurile pentru protectia muncii, prevazute din faza de proiectare, ca pe timpul executarii lucrarilor sa se evite accidentarea personalului; Listele cu cantitati de lucrari, inclusiv listele cu utilaje :;;i echipamente, aparatura de automatizare :;;i instalatii, specificatii tehnice; Graficul general de realizare a inves-

1.5. Detaliile de execl4ie

Reprezinta documentatia care sta Ia baza executarii obiectivului :;;i cuprinde toate elementele de detaliu necesare executantului pentru punerea in opera a obiectivului contractat. Principalele piese scrise :;;i desenate ale documentatiei de executie sunt: - planurile de amplasament, utilaje, aparate :;;i echipamente; planuri de trasee conducte :;;i cabluri etc.; - scheme tehnologice de flux cu amplasarea aparaturii :;;i a punctelor de masura :;;i control; - scheme electrice desfa:;;urate; - jurnale de cabluri; - specificatii de echipamente :;;i aparatura locala; - specificatii de aparate pentru echipamente electrice :;;i de automatizare (dulapuri, tablouri, pupitre etc.) - reglete de cleme :;;i scheme de conexiuni; - detalii de montare, aparate locale etc.; - instructiuni de montare :;;i punere in functiune; - instructiuni de exploatare; - documentatie economica.

1.6. lnstrue1:iunile de montare fi punere in fune1:iune

Se intocmesc odata cu documentatia de executie :;;i au un caracter preliminar, acestea vor fi revazute :;;i completate dupa punerea in functiune a instalatiei. lnstructiunile de montare :;;i punere in functiune contin: conditiile de montarea a echipamentelor electrice Ia inaltime, pentru a

1.7. lnstruc;tiunile de exploatare fi intre,inere

Se elaboreaza detaliat, in functie de complexitatea instalatiei, pentru diferite parti ale acesteia (aparatura locala, echipamente, aparatura din camerele centrale de comanda, sisteme de cal-

Sisteme de iluminat
cui, automate programabile etc.) sau pentru ansamblul instalatiei. Trebuie sa cuprinda, in principal: recomandari pentru numarul $i calificarea personalului de intretinere $i exploatare; modalitatile sau programul de instruire a personalului de exploatare, pe specialitati $i responsabilitati, Ia furnizorii de echipamente $i aparate; asigurarea respectarii perioadelor $i graficelor verificarilor periodice a aparatelor in scopul mentinerii lor in limitele performantelor din documentatia de proiectare; recomandari pentru dotarea atelierelor de intretinere $i a laboratoarelor de verificare cu aparatura de precizie necesara reparatiilor $i verificarilor; recomandari pentru dotarea personalului de exploatare $i intretinere, a atelierelor $i laboratoarelor de reparatii $i verificari cu mijloacele individuale $i colective pentru protectia muncii $i paza contra incendiilor. executie pe un anumit teren a unuia sau mai multor obiective cu destinatie precizata, tinfmd seama de particularitatile generate de teren, de vecinatfltile acestuia $i de cerintele functionale. automatizare se verifica pentru toate cerintele $i pentru toate categoriile de constructii, de verificatori atestati de MLPTL (MDLPL), pentru specialitatea lnstalatii Electrice - IE.

2.3. Avize 'i acorduri

Realizarea obiectivelor de investitii pentru instalatiile electrice este conditionata de obtinerea unor avize $i acorduri, dintre care cele mai importante sunt: Certificatul de urbanism care cuprinde elemente privind regimul juridic, economic $i tehnic al terenurilor $i constructiilor $i este emis de catre primarii sau prefecturi, dupa caz; Avizul tehnic de racordare pentru utilizarea energiei electrice; Acordul de mediu sau Autorizatia de mediu, care stabile$te conditiile de realizare a obiectivului de investitii din punct de vedere al impactului asupra mediului $i este eliberat de Agentia pentru Protectia Mediului pe baza unui studiu de impact asupra mediului; Avize $i acorduri pentru racordarea $i/sau coordonarea retelelor de alimentare cu energie electrica, cu cele de apa, canalizare, energie termica, telecomunicatii etc; eliberate, dupa caz, de regiile sau agentii economici care asigura utilitatile respective; Avizul lnspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari privind incadrarea in legislatia sigurantei Ia foe a obiectivelor respective de instalatii $i constructii; Alte avize $i acorduri (protectia sanitara, protectia muncii etc.).

4. Reglementlri tehnice specifice ~ntru instala,iile erectrice ,. de automatizare

Proiectarea, executarea, montarea, exploatarea si post utilizarea acestor instalatii se efectueaza in conformitate cu reglementarile tehnice specifice, cuprinse in: - acte legislative (legi, decrete, hotarari $i ordonante guvernamentale); - normative de proiectare $i executare, respectiv de exploatare a instalatiilor; - ghiduri, regulamente, instructiuni; - standarde. Datorita numaului relativ mare de reglementari tehnice specifice acestui domeniu de instalatii, in continuare, se vor mentiona cele mai importante: - 17 - 2002 - Normativ pentru proiectarea $i executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana Ia 1000V c.a. $i 1500 V c.c.; - GP 052 - 2000 - Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pana Ia 1000 V c.a. $i 1500 V c.c.; - GT 020 -1998 - Ghidul criteriilor de performanta pentru instalatii din cladiri (incalzire, ventilatii, sanitare $i electrice); - PE 103 - 1992 - lnstructiuni pentru $i verificarea dimensionarea instalatiilor electroenergetice Ia solicitari mecanice $i termice in conditii de scurtcircuit; - PE 106- 1995- Normativ pentru proiectarea $i executarea liniilor aeriene electrice de joasa tensiune; - NTE 007/08/00 - 2008 - Normativ pentru proiectarea $i executarea retelelor de cabluri electrice; - PE 111 - 1992 - lnstructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni $i transformare; - PE 112- 1993- Normativ pentru proiectarea instalatiilor de curent continuu din centrale $i statii; - PE 116 - 1994 - Normativ de incercari $i masuratori Ia echipamente $i instalatii electrice; - PE 118 - 1999 - Normativ de siguranta Ia foe a constructiilor; - PE 120 - 1994 - lnstructiuni privind compensarea puterii reactive in retelele electrice de distributie $i Ia consumatori industriali $i similari; - PE 124 - 1995 - Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali $i similari; - PE 132 - 2003 - Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica;

2. incadrarea obiectivelor de investitii eublice pentru instala,lile electrice, in sistemul de lucriri de alimentare cu energie electricA a localitA,ilor 2.1. Autoriza,ia de construire
Reprezinta actul eliberat de primaria municipiului, ora$ului sau comunei (in functie de importanta constructiei $i de amplasament), pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor legale referitoare Ia amplasarea, proiectarea, executarea $i functionarea instalatiilor electrice. Cererea de eliberare a autorizatiei de construire trebuie insotita de un certificat de urbanism emis de catre organele competente, cu respectarea urmatoarelor reglementari de urbanism $i amenajare a teritoriului: - Regulamentul general de urbanism; - Planul urbanistic general (PUG) $i Planul urbanistic zonal (PUZ); - Planul urbanistic de detaliu (PUD); - Regulamentul local de urbanism. Aceste documente se elaboreaza de catre arhitecti $i speciali$ti, cu participarea inginerilor de instalatii.

3. Cerin~e esentiale de calitate 'i criteriile de perfonnan~ ~ntru instala,iile electrice 'i de automatizare
Proiectarea $i executarea instalatiilor electrice $i de automatizare se fac astfel inciH acestea sa realizeze $i sa mentina, pe intreaga durata de utilizare, urmatoarele cerinte esentiale de calitate (conform Legii nr. 10/1995 $i Legii 123/2007): a - rezistenta mecanica $i stabilitate; b - securitate Ia incendiu; c - igiena, sanatate si mediu; d - siguranta in exploatare; e - protectia impotriva zgomotului. f - izolare termica $i economia de energie; Criteriile de performanta pentru realizarea acestor cerinte sunt sistematizate si prezentate, detaliat, in ,GHIDUL DE PERFORMANTE PENTRU INSTALATII ELECTRICE" (I.P.C.T). Proiectele de instalatii electrice $i de

2.2. Planurile urbanistice PUG 'i PUZ

Stabilesc solutiile generale de alimentare cu energie electrica, din perspectiva dezvoltarii localitatii in ansamblul ei. Planul urbanistic de detaliu (PUD) stabile$te conditiile de amplasare $i de

Sisteme de iluminat
- PE 134- 1996- Normativ privind metodologia de calcul a curentilor de scurtcircuit In retele electrice; - PE 142 - 1980 - Normativ privind combaterea efectului de flicker In retelele de distributie; - PE 143 - 1994 - Normativ privind limitarea regimului deformant; - SR 234 - 2008 - Standard pentru proiectarea $i executarea bran$amentelor electrice pentru cladiri civile; - C 56 - 2003 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii $i a instalatiilor eferente; - Ordinul MAl nr. 163- 2007- Norme generale de aparare lmpotriva incendiilor; - Legea 319 - 2006 - Legea securitatii $i sanatatii muncii $i normele metodologice de aplicare; - CEI 60 364-4-444-1996 - lnstalatii electrice In constructii. Protectia Ia supratensiuni; - CEI 60364-6-1998 - lnstalatii electrice In constructii. Verificari; - I 20-2000 - Normativ privind protectia constructiilor lmpotriva trasnetului; - I 18-1996 - Normativ pentru proiectarea $i executarea instalatiilor de telecomunicatii $i semnalizare din cladiri civile $i de productie; - I 36 - 2000 - lnstructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale $i puncte termice.

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Marimi lizice 1

Capitolul1: Marimi fizice

I. Sisteme de iluminat
Masurarea fluxului luminos emis de sursele sau aparatele de iluminat se realizeaza in laborator utilizand lumenmetrul (sfera integratoare). lntensitatea luminoasA (I ; I ) reprezinta raportul dintre fluxulllfmi~os ~i unghiul solid in care acesta este cuprins:
I y,c
=

1.1. Mirimi fizice in sistemele de iluminat

Fluxul luminos (C/J) Acesta reprezinta puterea sursei luminoase transformata in lumina ~i percaputa de ochi sub forma de senzatie luminoasa. in S.l. unitatea de masura este lumenul [lm], un submultiplu al Wattului luminos [WI] (daca acesta ar fi transformat integral in lumina). 1 lm = 1/683 WI intrucat etalonul de un lumen nu a fost inca elaborat, fluxul luminos nu este utilizat, in prezent, ca marime fundamentala. Se define~te fluxul inferior (C/J) sau superior ( cp.J fluxul em is intr-un unghi solid de 2:rt steradiani sub sau respectiv deasupra unui plan orizontal ce trece prin centrul sursei de lumina.
2

dC/J sau I dQ y,c

LiC/J LiQ

(1.1.1)

Pozitia unghiului solid se reda eel mai u~or in coordonate polare cu ajutorul a doua coordonate unghiulare (fig. 1.1.1), in care: y - unghiul dintre directia intensitatii luminoase I c ~i axa sursei de lumina, denurhit unghi de inaltime; c - unghiul dintre un plan de referinta (C=0) ~i planul format de axa sursei cu directia intensitatii luminoase I c (axa unghiului infinit mic dQ), dEmumit unghi de azimut. Unitatea de masura in S.l.:

['r.c] =

f:l

tru determinarea distributiei spatiale a intensitatilor luminoase emise de sursale ~i aparatele de iluminat (curbele de distributie a intensitatii luminoase). in acest scop se utilizeaza goniofotometrul. lntensitatea luminoasii caracterizeaza sursele luminoase. Fabricantii de aparate de iluminat au obligatia de a elabora, o data cu omologarea ~i agrementarea aparatului de iluminat, curba de distributie a intensitatii luminoase I =f(y) pentru diferite unghiuri c. Gel rhai adesea se folosesc unghiurile c: oo ... 180; 45o ... 225; goo ... 270 ~i 135 ... 315 sau 0 ... 180 ~i 90 ... 270. in fig. 1.1.2 ~i I. 1.3 se exemplifica distributia intensitatii luminoase in functie de unghiurile y ~i c sau numai y. Curbele de distributie a intensitatii luminoase pentru un aparat de iluminat se dau pentru situatia in care in aparat s-a montat o sursa etalon cu un flux de 1000 lm. Pentru a determina intensitatea luminoasa reala a unui aparat de , iluminat se folose~te relatia:
I

=:=candela [cd]

COIL

nC/J1 1000

[cd]

(1.1.2)

Fig. 1.1.1. Pozitja unghlului solid in coordonate polare cu a,lutorul a doui coordonate unghiulare:
1 - sursa de lumina; 2 ~i 4 - planuri de referinta; 3 - planul intensitatii luminoase; 5 - axa sursei.

Candela este intensitatea luminoasa pe o anumita directie a unei surse de lumina care emite o radiatie monocromatica de frecventa 540 Hz ~i a carei putere radianta pe aceasta directie este 11683 W/sr (cu o eroare de 5x10 3 ). in prezent, intensitatea luminoasa reprezinta marimea fizica fundamentala din iluminat. Masurarea intensitatii luminoase este o masurare de laborator realizata pen1

C=O

c=90 -f:=i:::=l-c=270 c,;,180

in care: (I JcoJL - este intensitatea, pe directia y, r data de curba de distributie a intensitatii luminoase; n - numarul de Iampi din aparatul de iluminat; C/>1 - fluxul luminos al unei Iampi. Distributia intensitatii luminoase mai poate fi redata sub forma tabelara. Se indica variatia I =f(y) pentru unghiuri c date. Variatia u~ghiului y este, de regula, Ia intervale de 5 sau 10. Aceasta forma de redare este foarte utila atunci cand se apeleaza Ia calculul automat. Se utilizeaza ~i reprezentarea in coordonate carteziene atunci cand intensitatea depinde numai de unghiul y (fig. 1.1.4). Aceasta reprezentare permite determinarea functiei analitice I =f(y), printr-o dezvoltare in serie Fourier; de forma:

'r

= 1 0

L I~ sin ky + L 1:
k~1 k~1

(X)

(X)

cos ky

Fig. 1.1.3. Dlsb'tbutfa intens~l lumlnoase in fun~e de unghlul y.

Fig. 1.1.2. Distributia intensiti1:ii luminoase in functle de unghlurile y fi c.

Fig. 1.1.4 Reprezentarea intens~i luminoase in coordonate cartezlene.

(1.1.3) in care: 1 valoarea mimma a . reprezinta 0 intensitatii luminoase (fig. 1.1.4); I~ ~i /~'- sunt coeficienti (marimi fizice) ce se determina grafoanalitic prin una din metodele Perry, Roth, Runge, Fischer - Hinner. De regula, pentru calculul analitic sunt suficienti primii 3-4 termeni ai dezvoltarii. Atunci cand se cunoa~te forma analitica de variatie a intensitatii luminoase Iy.c = f(y, c), fluxul luminos se poate determina cu relatia:

I. Sistema de iluminat
Z:n:

Capitolul1: Miirimi fizice

(1.1.4)
- pe fiecare din aceste paralele, incepand de Ia AA', se due segmente corespunzatoare intensitatilor luminoase 11, 12, ... , In; exemplu: pe paralela din 2' se plaseaza segmentul S2 = l2; - se unesc punctele 1, 2, ... ,n. Curba obtinuta, axa AA' ~i paralele duse din 1' ~i n' determina o suprafata A a carei marime [mm 2] este proportionala cu fluxul aparatului [lm] ce emite curba de distributie data. Demonstratie: suprafata elementara dA este cuprinsa intre intensitatile I ~i I +dr infinit apropiate. Distanta dh Jste ildysiny, iar suprafata dA rezulta: dA = a/ R sinydy ( 1.1.8) Toata >suprafata Ava fi:
:n:

lP

J J
:n:

:n:

'r.c sin ydydc

C=O y-0

sau daca variatia este independenta de unghiul c:

lP=2nf
y=O

/rsinydy

(1.1.5)

Exemplu: sursele perfect difuzante au o variatie a intensitatii luminoase de forma:

(1.1.6)

centrul sau. Unghiurile solide egale trebuie sa priveasca din centrul sferei arii egale. Se alege ca arie suprafata unei zone sferice de inaltime h. Unghiul solid ce prive~te o asemenea suprafata este: LiQ=2nh/R, unde: R - este raza sferei. Tn acela~i timp LiD=4n/n este constant daca numarul n de unghiuri solide se alege. Rezulta:

h=-

2R n ~~
0

Pentru acestea fluxul luminos rezulta:

(1.1.7)
unde: lm- este intensitatea maxima (emisa pe directia y=0). Alte metode de determinare a fluxului luminos, cand se cunoa~te curba de distributie a intensitatii luminoase:

lP = - n L.J ~ I . = 4nl y1 ms
i=1

4n n

(1.1.12)

A= a R f
0

'r sinydy
~i

(1.1.9) 1. 1.4 rezulta: (1.1.10)

Din relatiile 1. 1.8

lP

2n A aR

Afetodll grafoanllllllcl

unde:

a lui Rousseau
Rousseau propune o constructie grafica exemplificata in fig. I. 1.5. care consta in: - constructia curbei de distributie a intensitatii luminoase Ia scara convenabil aleasa - a [mm/cd]; -seduce un semicerc de raza R, [mm] oarecare cu centrul in 0, centrul sistemului de axe al curbei de distributie a intensitatii luminoase; - se due razele S1', S2', ... , .Sn' (cu cat se due mai multe astfel de raze cu atat eroarea de determinare a fluxului va fi mai mica); acestea intersecteaza curba de distributie in punctele 1, 2, .. , n. Astfel S1, S2 ... Sn sunt intensitatile luminoase pe aceste directii: 11, l2, ... , In Ia scara desenului; -din punctele 1', 2', ... , n' se due paralele Ia axa orizontala a sistemului de axe; acestea taie axa AA' paralela cu axa verticala a sistemului de axe al curbei de distributie;

a, R $i A - au semnificatiile cunoscute.
Fluxul luminos va fi determinat cu precizia cu care va fi construita ~i masurata suprafata A. Aceasta se poate face prin utilizarea unei hartii milimetrice sau printr-o alta metoda similara.

Afetodll grafoanallllcl

a ungh/urllor so/Ide egale

Principiul metodei consta in determinarea fluxului luminos ca o suma de fluxuri luminoase elementare. Fluxul elementar reprezinta produsul dintre unghiul solid (LiQ} ~i intensitatea luminoasa medie (lr;) din acesta:

in care: I . - este intensitatea medie a fiecarui r' ung h"1 so I'd 1 ; lms - este intensitatea medie sferica a aparatului de iluminat. I . se afla din curba de distributie a int~'nsitatii luminoase astfel: - se reprezinta curba de distributie a intensitatii luminoase Ia o anumita scara, convenabila (fig. I. 1.6); - se inconjoara aceasta cu un cere de raza R, oarecare; - diametrul se imparte in n parti egale ~i se due paralele Ia axa orizontalit AA', BB', ... , MM'; - se determina mijloacele arcelor AA', AB, BC, ... , MM' notate cu 1, 2, ... , n; - se determina intensitatile luminoase I 1 lr 2 ' ... , lyi'"""' lr n unind 0 cu 1,

2... n.

lP = L.J ~I. LiQ yl

i-1

(1.1.11)

unde:

n - este numarul de unghiuri solide

egale in care este cuprins fluxul. Unghiul total de 4Jt steradiani este unghiul sub care se vede o sfera din

1'

Fig. 1.1.8. Metoda unghlurllor sollde egale.

~ <I>
Fig. 1.1.5. Metoda Rousseau. Fig 1.1.7. Deflnlrea emlta~l.

Capitolul1: Miirimi fizice

Aplicand relatia 1.1.12 se afla fluxul <P sau E=luminos al aparatului de iluminat. Re(1.1.14) A zultatul va fi cu atat mai corect cu cat "n" va fi mai mare. Unitatea de masura pentru iluminare Emitanta este marimea fizica ce in S.l. este luxul [lx]. reprezinta raportul dintre fluxul luminos i Masurarea iluminarii $i a emitantei se emis de o suprafata $i marimea acelei realizeaza in general ,in situ", dar poasuprafete (fig. I. 1. 7): te fi realizata $i in laborator, cu ajutorul luxmetrului. Pentru efectuarea de maM= d<P sau M=~ dA A (1.1.13) I suratori precise trebuie aplicate urmatoarele corectii: Marimea caracterizeaza atat supra- - corectie de sensibilitate spectrala, fetele luminoase (panourile luminoase) - corectie de inclinare, cat $i suprafetele reflectante (pereti etc.). - corectie de temperatura. in functie de natura fluxului $i mariUnitatea de masura pentru emitanta in S.l.: mea suprafetei iluminarea poate fi: - punctuala - cand suprafata este infinit mica; - medie - cand suprafata este finita; - directa - cand fluxul provine direct de lluminarea este marimea fizica ce Ia unul sau mai multe aparate de iluminat; reprezinta raportul dintre fluxul luminos incident pe 0 suprafata $i marimea - reflectata - cand fluxul provine de Ia acelei suprafete (fig. 1.1.8). Relatiile gesuprafetele reflectante dintr-o incinta (pereti, tavan, mobilier); nerale pentru iluminare sunt: - totala - cand fluxul provine atat de Ia aparatele de iluminat cat $i de Ia suprafetele reflectante dintr-o incinta (incapere). Legile generale ale iluminarii exprima legatura dintre iluminarea directa intrun punct data de o sursa punctiforma (ale carei dimensiuni se pot neglija in raport cu distanta de Ia sursa Ia punct). Fie o sursa punctiforma S (fig. I. 1.9) ce trimite catre un punct p dintr-un plan oarecare (H) o intensitate luminoasa I . Unghiul y este eel dintre intensit~tea Fig. 1.1.8. Definirea iluminirii. luminoasa pe directia punctului P $i a1

I. Sistema de iluminat
xa geometrica a sursei. Punctul P se poate asimila cu o suprafata infinit mica dA. Atunci iluminarea directa in punctul P este:
E
p
=

d<P dA

(1.1.15)

unde:
d<P - este fluxul cuprins in unghiul solid dw sub care se vede dA din

sursa S. Fluxul d<P se inlocuiel;ite cu expresia lui din relatia de definitie a intensitatii luminoase (1.1.1) $i rezulta:
E
p

=-r-=_r_._n =
I
dA dA dA cos (} dA

I dw

dA

=-r_.

=-r_ _
12

12 I cos (}

12

(1.1.16)

unde:
I - este distanta de Ia sursa Ia punct;

(} - unghiul de incidenta dintre directia intensitatii luminoase $i normala in punctul P Ia planul (H) $i dAn - suprafata normala pe I cuprinsa in unghiul solid dw (calota sferica dintr-o sfera de raza 1 $i care subintinde Ia centru unghiul solid
dw).

Relatia 1.1.16 exprima cele doua legi generale ale iluminarii: - Legea cosinusului - iluminarea directa intr-un punct data de o sursa punctiforma este direct proportionala cu cosinusul unghiului dintre raza de lumina $i normala in punct Ia planul in care se afla. - Legea patratului distantei - iluminarea directa intr-un punct data de 0 sursa punctiforma este invers proportionala cu patratul distantei de Ia sursa Ia pun ct. Luminan1a pe 0 directie este marimea fizica egala cu raportul dintre intensitatea luminoasa pe acea directie $i suprafata normala de emisie (fig. I. 1.1 0).
dl L r I' dAcosy

(1.1. 17)

Luminanta unei surse de suprafata

dA pe directia y fata de normala Ia

Fig. 1.1.9. Reprezentarea expllcatlvlla leglle generale ale llumlnlril: 1 - axa sursei.

aceasta se mai definel;ite $i prin raportul:

L

=-

dEp
dw

(1.1.18)

dly

dw

in care: dEP - este iluminarea directa data de sursa de suprafata dA intr-un punct P aflat pe directia y $i in plan perpendicular pe aceasta; dw - unghiul solid in care se vede sursa de suprafata dA din punctul

P.
Flg.l.1.10. Reprezentare de deflnlre a luminame~.
Unitatea de masura pentru luminanta in S.l. este:

I. Sisteme de iluminat
avand valori supraunitare cand obiectul este mai luminos (2: 1; 3:1 etc) ~i subunitare ( 1:2; 1:3 etc) cand fondul este mai luminos. Pentru contrast mai este utilizata relatia:

Capitolul1: Marimi fizice

punct de vedere energetic. Pentru sursele de lumina insotite de aparataj conex (ex.: starter, balast) se define~te eficacitatea luminoasa globala ca raportul dintre fluxul luminos emis de sursa ~i puterea electrica globala absorbita de ansamblul sursa-aparataj conex:

(1.1.19)

Masurarea luminantei se poate realiza atilt in laborator cat ~i ,in situ" cu ajutorul luminantmetrului. Luminanta este singura marime fizica care impresioneaza ochiul. Fenomenul vederii se datoreaza posibilitatii ochiului de a distinge puncte de luminante diferite. Contrastul este definit ca raportul dintre luminanta obiectului (L) ~i luminanta fondului (L, ). ( 1. 1.20)

K _ILo-L,I

- ----;;-, vez1 cap.2.1.

Eficacitatea luminoasA a surselor de lumina reprezinta raportul dintre fluxul luminos al acesteia ~i puterea electrica absorbita.

e
9

=-=---

<P

<P

[lm/W].

Pg

p + Pac

=-

<P

[lm/W]

Cu cat aceasta este mai mare, cu atilt sursa este mai performanta din

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Relatia lumina vedere
'

Capitolul 2: Rela!ia lumina-vedere

Sistemul vizual este compus din ochi, nervul optic ~i partea aferenta din cortex care recepteaza ~i prelucreaza radiatia electromagnetica luminoasa. Ochiul este impresionat de radiatia luminoasa, rezultfmd senzatia ~i perceptia vizuala. Se spune ca senzatia are o pondere afectiva (se simte efectul stimulului mai tare sau mai slab), iar perceptia are o pondere reprezentativa (se percep culoarea stimului, forma, dimensiunile ~i mi~carile sale). Studiul senzatiei ~i perceptiei vizuale s-a realizat printr-un mare numar de evaluari pe diver~i subiecti ~i concluziile s-au stabilit apoi pe baza statistica. Ochiul poate fi considerat o ,camera de luat vederi", Ia care cristalinul (lentila) cu convergenta variabila formeaza imaginea pe retina - structura sensibila. Limitarea de flux luminos se realizeaza prin pupila care cu ajutorul irisului mare~te sau mic~oreaza (ca o diafragma) admisia de flux. Retina este formata din celule sensibile de forma unor conuri ~i bastona~e. repartizate neuniform. Partea centrala a retinei (fovea) reprezinta zona vederii clare (vedere conturata cu precizie). in partea centrala a foveii sunt concentrate mai multe conuri, iar spre extremitati cre~te numarul bastona~elor. Lumina exercita asupra celulelor o actiune fizicochimica: fizica prin varia-

I. Sisteme de iluminat
tia pupilei (1:5) ~i variatia convergentei cristalinului, iar chimica, prin pigmentii din celulele sensibile Ia radiatie. Trebuie subliniat ca bastona~ele sunt mult mai sensibile decat conurile, dar nu sesizeaza culoarea, spre deosebire de conuri care transmit informatia privind aceasta proprietate. Actiunea chimica Ia nivelul pigmentilor genereaza impulsuri electrice care vehiculeaza informatia Ia nivelul cortexului cerebral. Sensibilitatea retinei Ia lumina alba este variabila, fiind maxima in zona foveii, in care bastona~ele lipsesc complet. in zona centrala, in jurul acesteia se gase~te pata galbena, avand un diametru de 2 ... 3 mm, in care numarul conurilor este mult mai mare decat al bastona~elor. Numai imaginile formate pe fovee sunt clare ~i perfect conturate. Prin ,camp vizual" se define~te domeniul unghiurilor spatiale in care un obiect poate fi perceput, atunci cand un observator prive~te axial inainte (poate fi monoocular sau biocular). Campul vizual se define~te ~i prin unghiurile plane limita, vertical (V) ~i orizontal (H) (fig. 1.2.1). Campul vizual central cuprinde unghiul spatial (corespunzator semiunghiurilor plane de 25 - orizontal ~i vertical) unde imaginea, datorita conurilor, este clara ~i campul vizual periferic, unde imaginea este neclara (estompata) datorita preponderentei
bastona~elor.

Fig. I. 2.1. CAmpul vizual: a - unghiurile limitii: orizontal $i vertical; b - proiectia unghiului spatial pe un plan normal pe raza vizualii; 1 - zona corespunzatoare campului vizual central; 2 - limita campului vizual normal; 3 - zona in afara campului vizual.
SARCINA VIZUALA

2.1. Caracteristicile vederii umane

in fig. 1.2.2. se indica structura simplificata a sistemului vizual ~i caracteristicile sale. Organul vizual sesizeaza sarcina vizuala (SV) transmitand semnalul prin sistemul nervos Ia cortex care il prelucreaza. Prin sarcina vizuala se define~te obiectul sau detaliile sale asupra caruia se realizeaza operatia vizuala (sesizare/distingere). Toate caracteristicile vizuale constituie ,capacitatea vizuala" umana care, in general, scad ca performanta cu varsta ~i cresc cu nivelul de luminanta! iluminare al fondului.

CAMPUL VIZUAL

ACOMODAREA VIZUALA

SENSIBILITATEA SPECTRALA

CARACTERISTICI VIZUALE

ACUITATEA VIZUALA Sl CONVERGENTA

Senslbilitatea spectralt a vederil umane

ADAPTAREA (LUMINANTA $1 CROMATICA) VITEZA PERCEPTIEI VIZUALE

CONTRAST DE LUMINANTA

SATISFACTIA VIZUALA

PERF OR MANTA VIZUALA

Fig. I. 2.2. Structure slstemului vizual ,1 a capacititll vlzuale.

Sensibilitatea ochiului difera in tunctie de lungimea de unda a radiatiei luminoase. Aceasta inseamna ca daca ochiul prive~te simultan 2 surse luminoase monocromatice cu lungimi de unda diferite, dar de acela~i flux energetic, nu le percepe Ia tel, ca senzatie luminoasa. Aceasta este maxima pentru radiatia cu lungimea de unda Am=555 nm (corespunzatoare culorii galbene). Senzatiile luminoase perce-

I. Sisteme de iluminat
pute de ochi sunt influentate nu numai de lungimea de unda a radiatiei ci l?i de nivelul de luminanta a acesteia. Astfel, odata cu scaderea luminantei obiectului privit (Ia lasarea serii), obiectele albastre par mai luminoase decat cele rol?ii, Ia aceeal?i valoare a luminantei, adicii invers decat sunt percepute Ia luminantele mari din timpul zilei. Explicatia rezulta din aceea ca vederea diurna (fotopicA) este determinata, in special, de conuri, iar cea nocturna (scotopica) de bastonal?e care nu sesizeaza corect culorile. Sensibilitatea spectrala a vederii umane este apreciata prin coeficientul de vizibilitate relativa spectra/a V().). Acesta este definit, pentru o radiatie cu lungimea de unda ;. ca raportul dintre fluxul energetic al radiatiei cu lungimea de unda ;.m si fluxul energetic al radiatiei cu lungimea de unda ;. , in conditiile in care cele doua radiatii provoaca ochiului aceeasi senzatie luminoasa. CIE recomanda doi coeficienti de vizibilitate relativa spectrala (fig. I 2.3): - pentru vederea diurna (fotopica) VA cu ).m= 555 nm si - pentru vederea crepusculara sau nocturna (scotopica) V}. cu ;.m = 507 nm. Adaptarea vtzuall Adaptarea vizuala propriu-zisa consta in capacitatea ochiului uman de a se adapta Ia diferite luminante receptate, datorita proceselor fizicochimice ce se petrec Ia nivelul celulelor sensibile ale retinei. Adaptarea este mai rapida Ia trecerea de Ia luminante mici Ia luminante mari l?i mai lenta, invers. Adaptarea ochiului se realizeaza printr-un proces fizic care este rapid (datorat reflexului pupilei) si unul chimic care este lent (prin migrarea pigmentului retinian). Adaptarea repetata in timp si/sau spatiu provoaca o suprasolicitare a sistemului vizual, conducand Ia oboseala vizuala. Adaptarea cromatica este proprietatea ochiului de a se adapta Ia culoarea luminii ambientale. Pe baza acestei caracteristici vizuale, Ia doua surse de lumina de compozitii spectrale de culoare aparenta diferita, sarcinile vizuale colorate vor aparea observatorului de aceeasi culoare (nu vor fi sesizate diferentele).

Capitolul 2: Rela,ia luminii-vedere

Acultatea vlzuall Acuitatea vizuala sau prec1Z1a perceptiei vizuale se defineste, calitativ, drept capacitatea de distingere a doua obiecte (puncte) foarte apropiate l?i, cantitativ, ca inversul valorii unghiului (b) sub care, din ochiul observatorului, se vad cele doua puncte. Pentru evaluarea acuitatii vizuale se utilizeaza panourile cu inele Landolt (fig. 1.2.4). Cu cat se percepe mai clar un inel pentru care distanta s este mai mica, cu atat acuitatea vizuala este mai buna. Acuitatea vizuala variaza cu luminanta fondului dupa curba din fig. 1.2.5, motiv pentru care este unul din factorii de influenta in stabilirea nivelului de iluminare.

Performaf11a vizuall

.. aatlsfactla vlzuall
Performanta vizuala este notiunea prin care se apreciaza viteza cu care organul vizual sesizeaza (distinge) sarcina vizuala l?i precizia cu care aceasta poate fi realizata. Performanta vizuala este influentata, pe de o parte, de nivelul de luminanta ambientala, respectiv, de nivelul de iluminare, iar pe de alta parte, de dimensiunile sarcinii vizuale coroborate cu distanta fata de ochi l?i contrastul de luminanta si/sau culoare. Satisfactia vizuala este notiunea prin care se defineste senzatia de satisfactie a observatorului, realizata Ia un anumit nivel de iluminare. Ea este determinanta pentru stabilirea nivelului de iluminare, in special, in incaperile unde nu se realizeaza o munca fizica. Spre deosebire de celelalte caracteristici, satisfactia vizuala nu este influentata de varsta. in concluzie, caracteristicile vizuale enumerate sunt determinante pentru intelegerea influentei luminii asupra sistemului vizual si. respectiv, asupra efectelor cantitative si calitative ale mediului luminos. Capacitatea vizualli reprezinta o caracteristica a individului, ca si auzul, mirosul, inteligenta etc. Ea este dependenta de factorii fizici (forma si transmitanta pupilei s.a.) sau fiziologici (acomodarea, convergenta si centrarea ochilor s.a.). Capacitatea vizuala redusa datorata unor defecte fizice congenitale sau varstei poate fi corectata, dar intr-un mod limitat, neelastic.

Contrastul fl efectele sale

Distingerea unui obiect se realizeaza datorita contrastului de luminanta ( CL) dintre obiect (L 0 ) l?i fondul pe care este privit (L,) si/sau diferentei de culoare obiect-fond, definit de relatia:

C - La- L, - M. L L, - L,

(2.1. 1)

Contrastul de luminanta poate fi pozitiv, daca L0>L1 (surse de lumina in iluminatul stradal sau farurile autovehiculelor) si poate fi negativ daca L 0 <L, (scrisul negru pe hartie alba). Sensibilitatea relativa de contrast (RCS) este definita ca inversul contrastului de luminanta: RCS= 1/CL (2.1.2) si depinde de valoarea luminantei (respectiv iluminarii) fondului.

Vlteza perceptJel vtzuale

Prin viteza perceptiei vizuale a sarcinii vizuale se defineste inversul duratei de timp de Ia aparitia sarcinii vizuale in zona centrala a campului vin zual si pana Ia perceptia sa clara. T mod analog se defineste viteza de perceptie a contrastului care depinde de luminanta fondului.
1,0
V(A.)
V(~)

5s

1s

0,8

\
I

Fig. 1.2.4. lnel Landolt .

1,8 "" 1,5
~

0,6

\ I I

Acomodarea vlzuall
Acomodarea vizuala reprezinta proprietatea ochiului de a forma o imagine clara pe retina, indiferent de distanta Ia care se afla obiectul privit. Aceasta se realizeaza prin modificarea distantei focale oculare, prin schimbarea co. nvergentei cristalinului cu ajutorul muschilor ciliari. Acomodarea se realizeaza, in mod uzual, spontan (reflex).

0,4

0,2
0,0 _...

\ \
\
\

1,0 0,6

400

500

600
I. [nm]

" 700

0 10

10

10

10

10

Lt [cdfm2]

Fig I. 2.3. Curbele V (f..) si V'(f..).

Fig. 1.2.5. Vaf'iatla acuitlti vizuale (1/b ).

Capitolul 2: Relatia lumini-vedere

I. Sisteme de iluminat
birii, indicate Ia cap. 8, care trebuie aplicate (selectiv) in proiectarea curenta. Orbirea indirecta produsa de lumina reflectata de suprafetele cu o reflexie regulata sau imperfect difuze, produc senzatii perturbatoare, de Ia inconfort Ia incapacitate. Cand aceasta reflexie se produce , intr-a activitate vizuala (exercitata asupra unei sarcini vizuale), se nume!;lte reflexie de vaal (sau vaal de reflexie sau reflexie de ecran) !;li determina or, birea de vaal. Atunci cand se manifesta in afara unei activitati vizuale este denumita orbire reflectata. Lumina reflectata provoaca o scadere a contrastului sarcinii vizuale fata de fond ceea ce conduce Ia diminuarea capacitatii de distingere corecta . (fig. 1.2. 7 a). ! De asemenea, reflexia de vaal provo, cata de reflectarea AIL in ecranul calculatorului, creaza imposibilitatea perceperii corecte !;li confortabile a semnalelor (fig. 1.2.7 b). Un aspect foarte important privitor Ia alegerea unui sistem de iluminat sau a altuia il reprezinta determinarea clasei de calitate a aparatelor de iluminat folosite, in vederea limitarii orbirii (vezi tabelul 1.5.1).
1

2.2. Orbirea 'i efectele sale ; (ecranul calculatorului,

' in luminotehnica orbirea se define!;lte ca starea de jena sau de reducere a capacitatii de distingere a obiectelor, ca urmare a unei distributii nefavorabile a luminantelor in timp !;li/sau spatiu. Orbirea poate fi directa, atunci cand sursele cu luminanta ridicata se afla in campul vizual, deci sunt privite direct, !;li indirecta, atunci cand acelea!;li luminante ajung in campul vizual prin reflexie - deci sursa luminoasa nu este privita direct. Din punctul de vedere al actiunii intensitatii stralucirii sursei asupra ochiului, orbirea poate fi fiziologica !;li psihologica (fig. 1.2.6). Orbirea fiziologica (de incapacitate) se manifesta fie Ia !;lOcul luminantei ridicate a unei surse, fie Ia diferenta foarte mare de luminante (Ia momente consecutive) !;li se resimte printr-o seadere mare a capacitatii vizuale. Orbirea psihologica (de inconfort) se manifesta ca o senzatie de inconfort evaluata numai subiectiv !;li este datorata unei diferente de luminante (de exemplu, receptarea unui contrast de luminante Ia periferia campului vizual produs de diferenta de luminante dintre un AIL direct !;li plafonul neluminat). Orbirea psihologica, nefiind direct controlabila, ridica probleme cu un grad mai mare de dificultate decat orbirea fiziologica. Orbirea indirecta (reflectata) este provocata fie de suprafete pe care reflexia este regulata (de tipul oglinzilor), fie de suprafete difuzante imperfecte (in care imaginea sursei se contureaza). Efectul a!;la - numitului ,vaal de reflexie" este, de multe ori, o diminuare a sensibilitatii de distingere corecta a sarcinii vizuale, fie prin mic!;lorarea contrastului, fie prin
1

: ;
!
1

:
1

'
1

I
1

reflexii parazite pe suprafete lucioase piese mecanice, vitrine de magazine !;l.a.). Voalul de reflexie sau reflexia de vaal produce ,orbirea de vaal". Oat fiind faptul ca orbirea fiziologica este determinata de prezenta unei surse de luminanta mare in campul vizual, efectele sale sunt relativ U!;lor de controlat !;li evaluat (SL !;li AIL seara/noaptea, ferestre insorite ziua). lndicarea unei valori limita pentru orbirea directa implica un rise pentru ca, totdeauna, intervin o serie de factori de influenta (luminanta mediului, luminanta sarcinii vizuale, timpul de privire a luminantei perturbatoare etc.). Raportul CIE 19 arata ca unui observator a carui privire parase!;lte sarcina vizuala !?i prive!;lteo suprafata cu o luminanta de 10 ori mai mare, timp de 15 s, capacitatea vizuala ii scade cu 25 %. Masurile de protectie se pot lua relativ U!;lor prin utilizarea seara/noaptea de AIL corespunzatoare !;li prin ecranarea suprafetelor vitrate (jaluzele reglabile etc.). Orbirea psihologica, prin aspectele sale fenomenologice complexe, a pus probleme dificile in vederea determinarii mecanismului sau, influentei asupra capacitatii vizuale umane !;li sistemului de evaluare a efectelor sale !;li de limitare a lor. Factorii ce intervin in orbirea psihologica sunt: - luminanta AIL !;li pozitia lor in campul vizual; - numarul !;li dimensiunea aparenta a AIL; - luminanta generala a ambiantei (platon, pereti, pardoseala) !;li - contrastul dat de luminantele AIL !;li ale plafonului. Cercetarea internationala !;li nationala a determinat metode de evaluare a or-

FIZIOLOGICA (DE INCAPACITATE)

DIRECTA

Fig. 1.2.6. Schema tlpurtlor de orblre.

b Fig. 1.2.7. Reflexle de voal a - suprafata orizontala; b - ecran calculator in care se observa luminanta de voal.

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Mediul luminos conlortabil 3

Capitolul 3: Mediulluminos confortabil

I. Sisteme de iluminat
prezinta eficienta, iar eel superior confort. De Ia caz Ia caz, proportiile trebuie alese astfel !neat sa se satisfaca cerintele particulare ale mediului luminos considerat. Prin fluxul luminos superior se obtine l;li un efect estetic-arhitectural, creandu-se senzatia de marire a inaltimii incintelor. in lncaperile mici, pentru a se obtine o senzatie pozitiva de cre~tere a spatiului, este necesara l;li dirijarea unei importante cantitati de flux ciitre pereti, ceea ce asigura un echilibru foarte bun al distributiei luminantelor in spatiu.

3.1. Medlul luminos interior

Este determinat de ansamblul factorilor luminotehnici cantitativi ~i calitativi ce concura Ia realizarea unui sistem de iluminat necesar asigurarii confortului, functionalitatii ~i esteticii spatiului (incaperii) In care se desfa~oara o activitate umana (munca, divertisment, odihna ~.a.) Schema din fig. 1.3. 1 pune In evidenta factorii luminotehnici determinanti cantitativi (nivelul de iluminare ~i distributia fluxului luminos superior ~i interior) ~i calitativi (distributia luminantelor, culoarea luminii, directionarea luminii ~~ modelarea/reliefarea sarcinii vizuale tridimensionale, evitarea palpairii) precum ~i conexiunile lntre acestea. Cercetarile realizate pe plan mondial ~~ In tara noastra au cautat sa stabileasca echilibrul factorilor determinanti in realizarea unui mediu luminos confortabil.

ce nivelul de iluminare pe suprafata utiIii Ev este direct proportional cu lumi-

nanta fondului L, a suprafetei utile

(L,=qEv ), unde q este coeficientul de

luminanta, prin realizarea iluminarii se asigura l;li realizarea luminantei fondului ceea ce este determinant In procesul perceptiei vizuale. Pe baza elementelor determinante (sarcina vizuala, performanta vizuala l?i satisfactia vizuala) au fost stabilite nivelurile de iluminare recomandate de ,Ghidul CIE de iluminat interior". Pentru a Ul;lura adaptarea vizuala se recomanda ca, Ia trecerea de Ia o incapere Ia alta, diferentele de iluminare sa nu fie mai mari de 5: 1 (sau mai mici de 1:5).

3.1.2. Aspecte calttatlve Dlstrtbutla lumlnantelor

Confortul ambientului luminos impune o distributie echilibrata a luminantelor in spatiul incaperii (camp vizual l;li suprafata utila), pentru evitarea orbirii fiziologice l;li psihologice. Distributia corecta a luminantelor pe suprafata utila necesita: - realizarea uniformitatii luminantelor pe ansamblul ariei utile a lncaperii; - realizarea uniformitatii luminantelor pe zona de lucru (masa, birou, plan~eta, bane de lucru ~.a.); - directionarea corespunzatoare a luminii asupra sarcinii vizuale ~i fondului In vederea redarii corecte a contrastului l;li a evitarii aspectelor perturbatoare enuntate Ia cap. 2 (voalul de reflexie). Dupa normele internationale (cod CIE) se recomanda uniformitatea generaJa pentru un sistem uniform distribuit Emin /Em >0,8, iar pentru suprafata efectiva de lucru (birou, plan~eta, bane etc.) Emin /Emx ?::0,8. Em, Emin' Emx sunt iluminarile medie, minima ~i maxima pentru suprafetele respective. De asemenea, In cazul iluminatului general, localizat sau combinat, acelea~i norme CIE indica o variatie maxima a iluminarilor medii lntre suprafata utila l?i suprafata de lucru de eel mult 1:3. Gradarea judicioasa a luminantelor In campul vizual este o problema esentiala in realizarea calitatii unui mediu luminos confortabil. in plus, se recomanda ca variatia maxima a iluminarii medii intre incaperi adiacente sa fie de eel mult 1:5, pentru a se respecta cerintele de adaptare vizuala Ia trecerea dintr-o incapere intr-alta. Avand In vedere problema echilibrului stralucirii lntr-o lncapere, rezulta necesitatea controlului ~i a echilibrului urmatoarelor surse de luminanta: - aparate de iluminat; - surse de lumina; - ferestre (prin care se vede cerul/soarele); - pereti ~~ plafon;

Dlstrlbutla spallall a ftuxulullumlnos

Distributia fluxului luminos emis de aparatele de iluminat In semispatiul inferior l;li superior (fata de planul de amplasare a aparatelor de iluminat) reprezinta un factor cantitativ, care are o foarte mare importanta In distributia luminantelor in campul vizual. Fluxul inferior creeaza contraste accentuate In campul vizual, in timp ce fluxul superior ridica iluminarea (luminanta) plafonului l;li diminueaza contrastele sau ca efect, fluxul inferior re-

3.1.1. Aspecte cantitatlve

Nlvelul de llumlnare
Reprezinta factorul de baza In iluminat prin posibilitatile de normare, de calcul l;li masurare ce le ofera. Deoare-

1.------11
IAspecte cantitativel

Mediul luminos confortabil interior

1
IAspecte calitativel

1
1Nivel de

~~--~ !==~,~!~!~ ,--~,

Directionareai ,Culoarea IIEvitarea piilpairii 1 luminii _ l luminii _] I ~i a zaomotului j

liluminare

Distribulial-l Distributia fluxuiUI luminantelor luminos

I Modelarea I J Culoarea I Redarea aparentii culorilor

a surselor de lumina

lr:Culoare:~ uprafetel
reflectante

L------------>~ 1 I

Claritate vizualii

II------' I

Fig. 1.3.1. Medlullumlnos Interior.

' lumina reflectata

Fig. 1.3.3. Unghlul a;min

de lncldenf.l optlm.

= 25

I. Sisteme de iluminat
pardoseala; mobilier sau utilaje; figura umana; marimea sarcinii vizuale.

Capitolul 3: Mediulluminos confortabil

le de expunere de diferite destinatii sau I - calda (alb-ro$iatic, Tcc<3300 K), a unor elemente plane (fragmente de- j - neutra (alb, Tcc=3300 ... 5300 K) $i corative de pe pereti $i plafon). - rece (alb-albastrui, Tcc>5300 K). Directionarea luminii reprezinta o De asemenea, se definesc culoarea conditie determinanta $i pentru redarea aparenta neutra-calda pt. Tcc>3300... Modelarea fl dlrec1:1onarea lumlnll sarcinilor vizuale din planul util orizon- 4000 K $i culoarea aparenta neutraModelarea sau reliefarea reprezinta tal (mai rar, vertical) prin: rece pt. Tcc>4000 ... 5300 K. modul de a pune in evidenta sarcinile - redarea corespunzatoare a contrasCulorile neutre sunt recomandate in vizuale tridimensionale prin contraste tului sarcina vizuala-fond (evitarea toate incaperile in care se desfa$oara o voalului de reflexie prin respectarea activitate fizica sau intelectuala daca de luminanta. unghiului a, de incidenta optima, de se realizeaza un sistem partial integrat lmaginea poate fi: A. normala (redare corecta); 25 - fig. 1.3.3); cu iluminatul natural. - utilizarea de AIL cu luminanta redusa Culorile calde se recomanda pentru B. contrastanta (redare ,dramatica"/,dura"); in directiile critice (de privire); : incaperile in care se urmare$te realizac. tara contraste (redare slaba, ,plata"). - utilizarea de AIL ce emit in unghiuri . rea unei atmosfere calde, placute, relaModelarea se poate realiza printr-o solide mari, in special, Ia incaperi de xante sau stimulative. De asemenea, directionare corespunzatoare a luminii, inaltime mica. pot fi utilizate pentru efecte $i sarcini respectiv, prin amplasarea $i orientarea , Un alt aspect al directionarii/mode- speciale de ambianta, precum $i in zoaparatelor de iluminat (AIL). , larii este punerea in evidenta, atunci nele cu clima rece sau in incaperile Evaluarea modelarii se realizeaza du- i c{md procesul de munca o cere, a amplasate spre nord. pa Fischer, cu indicele de modelare m: unor defecte pe suprafetele plane. i Culorile neutre-reci sunt recomandate Tn aceste conditii unghiul a cre$te mult numai Ia niveluri de iluminare ridicate, in m=(3.1.1) (pma Ia 70 ... 80) $i se utilizeaza ilumi- . sisteme integrate de iluminat naturalEsc electric, pentru incaperi cu o suprafata natul local (. 11.2. 7). in care: vitrata foarte mare sau in zonele cu cliE - este vectorul iluminare (definit ca Culoarea lumlnll rna calda. diferenta dintre iluminarile de pe fata Culoarea luminii prin cele trei aspecTn Romania nu se recomanda culoa(E,) $i spatele (E5 ) unui disc de refe- te mentionate (culoarea aparenta a rea aparenta rece a surselor de lumina rinta de raza r), iar Esc reprezinta ilumi- surselor de lumina, redarea culorilor $i (electrice). narea scalara pe o sfera de referinta cu culoarea suprafetelor reflectante), reaceea$i raza, r (fig. 1.3.2), produse de prezinta o conditie calitativa foarte im- ! Redsrea culorilor sistemul de iluminat. portanta in realizarea mediului luminos Este o conditie calitativa ce devine Daca E,=E5 , mmin=O, reprezinta o confortabil. extrem de importanta in incaperile in Alegerea corespunzatoare a culorii care sarcinile vizuale sunt colorate. Prin imagine tara contraste (de tip C). Daca E5 =0, rezulta valoarea maxima: aparente a surselor este o conditie de- redarea culorilor se define$te modul in terminanta in realizarea functionalitatii care se manifesta efectul luminii asupra tP $i esteticii incaperii. Pe de alta parte, i aspectului cromatic al obiectelor ilu(3.1.2) culoarea suprafetelor reflectante trebu- i minate. CIE, indica o formula empirica ie, de asemenea, aleasa judicios fata ce surprinde procesul redarii culorilor: de culoarea aparenta a surselor, pentru (3.1.4) Ra= 100-4,6J.E a a nu compromite efectul dorit. ceea ce reprezinta o modelare cu conunde: traste maxime (tip B) - adica o imagine Cu/oarea aparentll Ra - este indicele general de redare a dura, dramatica. Temperatura de culoare corelata Tee, culorilor; Pentru o modelare normala (A), cu o a unei surse luminoase este definita ca J.t=a - media aritmetica a diferentelor buna redare a figurii umane, se reco- temperatura Ia care trebuie incalzit corde coordonate cromatice din sismanda, pentru m, valori intre 1 $i 2. pul negru pentru a emite un spectru lutemul tricromatic CIE pentru 8 Un alt indice folosit in aprecierea minos cat mai apropiat de eel al sursei. culori de referinta (care acopera modelarii este: tot domeniul spectrului vizual) ale Tn functie de temperatura de culoare m '=Ec lEu (3.1.3) corelata, culoarea aparenta a surselor unui iluminant de referinta (luunde: de lumina se clasifica in 3 categorii: mina incandescenta sau lumina Eu - este iluminarea planului util $i Tabelull.3.1. Valori orientative pentru Ra Ec - iluminarea cilindrica (iluminarea suI prafetei laterale a unui cilindru de Ra 100 I 100 ... 90 90 ... 70 ! 70 ... 50 I 50 ... 30 30 -referintfl plasat perpendicular pe ' Redare ldeala Excelenta Foarte ! Moderata ! Modesta Slaba planul util). bun a - buna 0 modelare normala se obtine pen- ' Surse .lluminant de LIC, LIH, LF cu LF LVF, sox tru m'=0,3-3. Daca Ec=O, m'=O $i imareferinta* LF cu LPN/SON redare I ginea este plata, iar daca E =0 $i E :dl, inalta foarte ! m'-?oo contrastul este maxi'fn. c redare . buna, MH' Valoarea minima se obtine printr-o i * Corpul negru incalzit sau lumina naturala reconstituita amplasare simetrica a AIL, iar cea maxima, printr-o amplasare asimetrica di- I LIC - lampa cu incandescenta clasica; LIH - lampa cu incandescenta cu halogen; LF - lampa fluorescenta; LVF - lampa fluorescenta cu descarcari in rijata (cap. 6). vapori de mercur Ia inalta presiune; LPN/SON - lampa cu descarcari in vapori Modelarea $i directionarea luminii rede sodiu de inalta presiune; SOX - lampa cu descarcari in vapori de sodiu Ia prezinta, de asemenea, un aspect esjoasa presiune; MH - lampa cu descarcari in vapori de mercur de inalta tetic care contribuie Ia evidentierea upresiune cu adaosuri de halogenuri metalice. nor elemente tridimensionale din spatii1

lEI

----

----------------

Capitolul 3: Mediulluminos confortabil

de zi) $i coordonatele acelora$i culori din spectrul emis de sursa considerata. Daca t1E a =0, atunci Ra= 100 (valoarea maxima) $i redarea culorilor este ideala. Valorile orientative pentru Ra sunt date in tabelul 1.3. 1. Datorita proprietatii de adaptare cromatica, obiectele colorate nu produc ochiului uman diferente sesizabile daca sunt privite Ia surse de lumina diferite din punctul de vedere al compozitiei spectrale, cu indice de redare foarte bun sau excelent (de exemplu, un obiect colorat Ia lumina incandescenta creeaza acela$i aspect cromatic ca $i obiectul privit Ia lumina zilei, cu toate ca diferentele de coordonate sunt foarte mari). Ochiul va sesiza diferenta numai daca prive$te simultan mostra de culoare luminata de cele doua surse diferite.
(p;z:0,5), ceea ce contribuie Ia echilibrul ambiental al luminantelor; - culoarea suprafetelor reflectante sa aiba un rol functional in incaperile de lucru $i estetic in incaperile de odihna $i divertisment. Functionalitatea $i estetica incaperilor pot fi influentate de efectul psihologic al culorilor asupra sistemului vizual $i asupra omului, in general. Gradul de saturatie al culorii (proportia de culoare pura) este o componenta importanta in realizarea unor efecte ambientale. Culorile cu un grad mare de saturatie produc contraste puternice, favorabile atentionarii observatorilor (magazine, vitrine, panouri de expunere, reclame etc.). Culorile nesaturate sau putin saturate realizeaza o ambianta agreabila, favorabila lucrului $i odihnei, fiind indicate in majoritatea incaperilor. Culorile calde nesaturate au, de regula, urmatoarele efecte: - diminueaza senzatia de rece din incaperile cu temperatura scazuta; - creeaza un efect stimulativ pentru activitatea intelectuala; - dau o U$Oara senzatie de reducere a dimensiunilor. Culorile reci nesaturate: - diminueaza senzatia de caldura din incaperile cu temperatura ridicata; - produc o senzatie de lini$te, de calmare; - produc o U$Oara senzatie de marire a dimensiunilor incaperii (cand au un grad de saturatie foarte redus). Pentru suprafete mari de expunere, fondul se recomanda sa fie realizat in culori nesaturate pentru a permite accentuarea exponatelor ce vor fi prezentate in culori saturate. Contrastul dintre fond $i exponate va permite o buna evidentiere a acestora. Pentru alegerea corecta a culorilor $i a combinatiilor acestora se pot folosi: - cercul culorilor, din fig. 1.3.4 $i - schemele de alegere a culorilor, pre-

I. Sisteme de iluminat
zentate in fig. 1.3.5. Acestea pot fi: - armonizate, recomandate pentru incaperile obi$nuite de lucru sau odihna, unde se urmar8$te realizarea unei ambiante agreabile (schema monocromatica cu 3 saturatii diferite - fig. 1.3.5 a sau de culori adiacente - fig. 1.3.5 b). Utilizarea schemei monocromatice de aceea$i saturatie a culorii poate conduce Ia monotonie, efect ce poate fi evitat prin variatii de saturatie Ia aceea$i culoare; - contrastante, recomandate pentru incaperile in care oamenii sunt in trecere $i in care se urmare$te punerea in evident{! a anumitor obiecte $i diverse efecte speciale de atentionare (se adopta fie o schema complementara - fig. 1.3.5 c, fie schema contrastanta din fig. I. 3.5 d). in unele cladiri industriale se pot utiliza culorile pentru protectia $i securitatea muncii, vopsind elementele ce prezinta pericol in culori de atentionare, cu contrast de culoare fata de mediul ambiental. De exemplu: - conductele de gaze sau cu pericol de explozie se vopsesc in galben; - conductele de agent termic cu temperatura mare (conducte de abur sau apa fierbinte) se vopsesc in rO$U inchis; - partile metalice, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune, se vopsesc in verde inchis etc.

Cu/oarea suprafefe/or reflectante Pot contribui, daca sunt judicios alese, Ia realizarea culorii ambientale confortabile sau pot altera calitatea mediului luminos, daca alegerea nu este corespunzatoare. Este necesara astfel indeplinirea urmatoarelor conditii: - armonizarea culorii suprafetelor reflectante cu culoarea aparenta a luminii (culori apropiate); - utilizarea de culori cu reflectanta mare pentru plafon (p;z:O, 7) $i pereti

CULORIRECI
+-- :- -

i CULORICALDE -1- - - - --

PaJpirea $i zgomotul Sursele de lumina cu agitatie moleculara (in special, cele cu descarcari) au ca efecte secundare: - palpairea, determinata de trecerea curentului alternativ prin zero Ia frecventa retelei de 50 Hz; - zgomotul, produs de balasturile clasice prin vibratia tolelor, datorita campului electric variabil. Palpairea este atenuata atat prin inertia luminoasa a stratului/straturilor

Fig. 1.3.4. Cercul culortlor.

c d Fig. 1.3.5. Scheme de culoare:

a - monocromatica; b - de culori adiacente; c - complementara; d - contrastantii.

Fig. 1.3.6. Mediulluminos exterior.

I. Sisteme de iluminat
de luminofor modern(e), cat l;li prin utilizarea balasturilor electronice (de inalta frecventa cand, practic, trecerea prin zero nu mai este sesizata). Zgomotul Ia balasturile clasice poate fi atenuat printr-o executie ingrijita l;li o montare atenta, cu strangerea elementelor ce pot vibra. El este total eliminat Ia balasturile electronice. De mentionat posibilitatea aparitiei efectului stroboscopic, in conditiile folosirii surselor clasice vechi sau acoperire fluorescenta, cand exista componente ale unor mal;lini ce au o mil;lcare periodica de frecventa apropiata cu cea a retelei. intre diferitele aspecte ale mediului luminos exista influente logice univoce sau biunivoce care trebuie luate in considerare, (fig. 1.3.1) l;li anume: - cu cat nivelul de iluminare este mai mare, redarea culorilor este mai buna realizandu-se ,claritatea vizuala"; - distributia fluxului luminos determina nivelul de iluminare in planul util; - distributia fluxului luminos determina distributia luminantelor; - distributia fluxului luminos in conexiune cu distributia luminantelor l;li directionarea luminii determina modelarea, iar directionarea luminii influenteaza distributia lurninantelor. Cercetarile recente au demonstrat ca nu exista o relatie de proportionalitate intre nivelul de iluminare l;li temperatura de culoare (culoarea aparenta). Trebuie mentionat ca numai respectand aspectele cantitative l;li calitative expuse l;li conexiunile dintre ele se va putea realiza un mediu luminos interior confortabil, functional l;li estetic.

Capitolul 3: Mediulluminos confortabil

baza In determinarea cantitativa a sistemul de iluminat (SIL) exterior In care elementulln mil;lcare este omul in una din activitatile sale de munca, sport, divertisment, circulatie pietonala l;l.a. Pentru platformele deschise, nivelul de iluminare se stabilel;lte pe baza sarcinilor vizuale caracteristice procesului de munca sauh;;i vitezei de circulatie, iar In cazul supravegherii l;li securitatii, In functie de gradul de rise determinat de procesul tehnologic. Pentru activitatile sportive, nivelul de iluminare se stabilel;lte In functie de urmatoarele criterii: - disciplina sportiva, - viteza de executie a mil;lcarilor sportivului, - dimensiunile mingii, in cazul jocurilor, - categoria functionala a terenului (antrenament sau competitie), - exigentele impuse de transmisia TV color. De asemenea, o conditie suplimentara determinata de necesitatea de distingere spatiala corecta (modelare) este mentinerea iluminarii verticale (Ev), In zona centrala Ia h= 1,5 m, Ia eel putin jumatate din iluminarea medie orizontala (EH) recomandata, iar pentru obtinerea unei redari corecte TV se recomanda Ev =(1 ... 2) EH (cu cat Ev este mai mare, cu cat imaginea este mai buna). Nivelul de luminanta este marimea de baza pentru calculul SIL rutier, datorita vitezei mari de deplasare a observatorului l;li caracterului ,activ" al luminantei fata de ochi. Valoarea se stabilel;lte In functie de categoria drumului l;li intensitatea traficului. mite diferite, In functie de scopul sistemului, cu mentiunea ca pentru terenurile de sport exigentele de uniformitate sunt maxime, date fiind conditiile de vedere corecta l;li confortabila pentru spectatori l;li sportivi. Evitarea orbirii directe fiziologice provocata de sursele de lumina, in general, se realizeaza folosind AIL cu unghi de protectie mare, In al;la fel lncat sursa sa nu fie observata Ia unghiuri de privire normale. in circulatia rutiera problema orbirii fiziologice determinata de luminanta l;li numarul AIL, precum l;li problema orbirii psihologice determinata de neuniformitatea luminantelor, sunt deosebit de importante pentru realizarea securitatii traficului in conditiile vitezelor foarte mari de deplasare a vehiculelor. Din aceste motive, modul de abordare a problemei este diferit fata de rezolvarea celorlalte SIL exterior. Codurile CIE pentru iluminatul rutier cat l;li al spatiilor destinate sportului prezinta metode de evaluare a aspectelor complexe ale orbirii fiziologice l;li psihologice.

tara

'i modelarea Directionarea l;li modelarea SIL se realizeaza prin orientarea AIL cu distributie directa catre suprafata de iluminat cu unghiuri de lnclinare determinate de necesitatile nivelelor de iluminare/luminanta orizontale sau verticale, pentru redarea corecta a sarcinilor vizuale (sportivi, minge, obstacole pe drumuri $.a.). in cazul special al iluminatului decorativ pentru structuri spatiale se asigura niveluri diferite de luminante pentru reliefarea subiectului. Culoarea luminii 0 conditie de calitate este culoarea luminii sub cele doua aspecte: culoarea aparenta a surselor de lumina $i redarea culorilor, importanta lor fiind diferita In functie de destinatia SIL considerat. Exigentele de redare se impun SIL pentru terenurile sportive cu public sau de Ia care se fac transmisiuni TV. Sursa cea mai indicata este lampa cu descarcari In vapori de mercur Ia lnalta presiune $i cu adaosuri de halogenuri metalice (MH) - cu redare $i eficacitate foarte bune. Exigenta de redare a culorilor este necesara l;li Ia iluminatul decorativ numai atunci cand importanta obiectivului impune o redare foarte buna. Pentru toate celelalte destinatii primeaza eficienta sistemului (obtinerea de niveluri ridicate cu consumuri energetice minime). in aceste conditii sursele de lumina cu vapori de sodiu de lnalta presiune sunt cele mai indicate l;li mai rar cele

Di~onarea

3.2. Mediul luminos exterior

Analog cu iluminatul interior, l;li in eel exterior se poate defini mediul luminos ce reprezinta ansamblul factorilor luminotehnici cantitativi l;li calitativi (fig. 1.3.6) ce concura Ia realizarea unui ambient luminos necesar unor activitati specifice: de munca, jocuri sportive, circulatie pietonala, circulatia auto l;li a mijloacelor de transport, a accentuarii estetice a unor obiective de interes civic sau arhitectural. in general, lipsa suprafetelor reflectante laterale l;li de sus transforma sistemul de iluminat exterior intr-un iluminat, de regula, al unei suprafete plane, amplasat lntr-o incinta ,neagra" cu dimensiuni infinit mari, ceea ce creeaza deosebiri esentiale In abordarea conditiilor cantitative l;li calitative specifice.

fluxului luminos Datorita structurii SIL exterior (iluminatul unei suprafete. de regula, orizontale l;li rareori verticale), distributia fluxului luminos In marea majoritate a cazurilor este directa, pentru realizarea unor sisteme eficiente (utilitare, rutiere, sport, fatade, monumente l;l.a.). in situatiile In care un ambient este format din cladiri (In zone rezidentiale sau comerciale) sau din vegetatie (arbori cu coroane cu volum mare) sau mixte, distributia semidirecta (cu flux lateral) sau directa-indirecta devine necesara pentru estetica ambientala.

Disbib~a

3.2.2. Aspecte calitative

Disbib~a luminan~elor

3.2.1. Aspecte cantitative

Nivelul de iluminare sau luminan~ Nivelul de iluminare este marimea de

Conditia de calitate de baza In mediul luminos exterior este distributia luminantelor In planul orizontal util l;li In campul vizual. Pentru planul orizontal util, In vederea evitarii orbirii psihologice, este necesara realizarea unei uniformitati In li-

Capitolul 3: Mediulluminos confortabil

cu sodiu de joasa presiune. Optiunea se bazeaza atat pe eficienta. cat ~i pe sensibilitatea maxima a vederii umane Ia culoarea galbena a acestor surse (dominanta Ia inalta presiune/ ~i totala Ia joasa presiune). specifice. Dintre acestea cea ma1 lmportanta este ghidajul vizual al SIL care consta in necesitatea realizarii orientarii vizuale prin amplasarea judicioasa a AIL. Acestea trebuie sa marcheze corect (tara distorsiuni vizuale) ~i sa faciliteze circulatia rutiera, deplasarea pe traseul iluminat. Ghidajul vizual trebuie realizat atat Ia drumuri, tuneluri ~i pasaje subterane cat ~i Ia pistele de bob,

I. Sisteme de iluminat
schi etc. La SIL destinate tunelurilor ~i pasajelor rutiere, apar doua efecte specifice de: a - grota neagra, Ia intrarea in tunel, ziua, cand nivelul luminantei interioare este prea mic in comparatie cu eel exterior (mai mult de 1:10); b - palpaire, produs de AIL montate cu discontinuitati Ia periferia campului vizual.

Aspecte particulare ale unor sisteme in anumite sisteme de iluminat exterior, se impun unele conditii calitative

1. Sisteme de iluminat
Capito lui
,---

Surse electrice de lumina

Capitolul 4: Surse electrice de lumina

Sursa electrica de lumina sau lampa electrica reprezinta un aparat care transforma energia electrica in energie luminoasa. Dupa natura producerii radiatiilor luminoase, sursele de lumina (fig. 1.4.1) se clasifica in surse cu radiatii produse: - pe cale termica (Iampi incandescente); - prin agitatie moleculara (descarcari sau camp electromagnetic indus) grupa din care fac parte: lampile cu descarcari in gaze sau amestecuri de gaze (neon, argon, kripton, xenon), in vapori metalici (mercur, sodiu) sau in gaze ~i vapori metalici cu ~i fara adaosuri de halogeni, lampile fluorescente de joasa (tuburi fluorescente) ~i inalta (baloane fluorescente) presiune ~i lampile cu inductie. Parametrii surselor de lumina sunt: - tensiunea de alimentare [V] ce reprezinta tensiunea Ia care sursa de lumina este alimentata pentru obtinerea parametrilor nominali; - fluxul luminos [lm] ce reprezinta puterea radiata de sursa in domeniul vizibil; - eficacitatea luminoasa [lm/W] ce reprezinta raportul dintre fluxul luminos emis de sursa ~i puterea absorbita de aceasta; - durata de functionare tt [h] ce reprezinta timpul in care fluxul luminos al lampii ajunge Ia 80 % din valoarea sa nominala; - culoarea aparenta ce reprezinta expresia de ansamblu a impresiei de culoare cand se prive~te 0 sursa de lumina; - temperatura de culoare corelata Tee; - indicele de redare a culorilor Ra ce reprezinta evaluarea gradului de asemanare intre aspectul cromatic al obiectului iluminat de sursa considerata ~i acela al aceluia~i obiect iluminat de un iluminant de referinta. in acelea~i conditii de observare caracteristice. lndicele de redare a culorilor are valoarea maxima 100; - luminanta L [cd/m2]. a unei suprafete luminoase elementare intr-o directie data; - geometria ~i dimensiunile. in tabelul 1.4.1 sunt prezentate cateva din caracteristicile unor Iampi fabricate de compania PHILIPS. in continuare se prezinta cateva din lampile cele mai utilizate in tehnica iluminatului electric.

I. Sisteme de iluminat
4.1. LAmpi cu incandescen~
Lampile cu incandescenta. in ciuda vechimii lor, sunt folosite ~i in prezent pe scara foarte larga ~i se produc in gama cea mai variata. Sunt cautate pentru calitati deosebite: culoarea ambientala calda ~i redarea excelenta a culorilor. Conversia energiei electrice in lumina se realizeaza prin incalzirea Ia incandescenta a unui filament dintr-un material rezistent (wolfram) Ia temperaturi ridicate, inchis etan~ intr-un balon din sticla in care se afla un mediu neutru.

4.1.1. LAmpi cu incandescemA clasice (LIC)

Aceste Iampi utilizeaza filamentul din wolfram, functionand Ia o temperatura de aproximativ 3000 K, mediul din balon fiind gaz neutru sub presiune (argon, azot, cu rol de mic~orare a vitezei de evaporare a particulelor din wolfram incandescent). Partile componente ale unei surse incandescente (fig. 1.4.2) sunt:

SURSE ELECTRICE DE LUMINA

RADIATII PE GALE TERMICA

LAMPl CU INCANDESCENTA CLASICA (CONVENTIONALA)

I
j

RADIATII PAIN AGITATIE MOLECULARA

RADIATII PAIN ELECTROLUMINESCENTA

+
CU DESCARCARI

+
iN CAMP ELECTROMAGNETIC INDUS EXCITAREA UNEI JONCTIUNI DE CURENT CONTINUU (LED)

LAMPl CU INCANDESCENTA CU HALOGEN

- cu reflector inglobat - tubulare - cu dublu filament - decorative etc.

l
- balon cu anvelopa simpla sau dubla - liniare

_t
iN VAPORI METALICI

+
iN GAZE

- xenon, neon - argon, kripton - heliu

iN AMESTEC (GAZE+ VAPOR I METALICI)

~
LAMPA CU INDUCTIE - QL (Philips) - Endura (Osram) - Genura (GE) LED-uri DE PUTERE - Luxeon Philips Lumileds - XR-E Cree, Inc. - P4 Seoul Semiconductor

Lampa cu ...... --------------------------------------------------1 lumina JOASA PRESIUNE iNALTA PRESIUNE mixta (lampa (cu balon fluorescent fluorescenta tubulara ~i cu halogenuri sau compacta) metal ice)

IMERCUR

'

I SODIU I

'

+
JOASA PRESIUNE (cea mai eficace, dar Ra=O)

'

iNALTA PRESIUNE (inclusiv sodiu alb, pentru Ra de valoare ridicata)

Fig. 1.4.1. Clasificarea surselor electrice de luminA 1n functie de natura radiatiilor luminoase.

I. Sisteme de iluminat
Filamentul realizat din wolfram - metal ce are punctul de topire foarte ridicat. Acesta poate fi simplu sau dublu spiralat; radiatiile din domeniul vizibil :;;i eficacitatea lampii cresc cu cat temperatura filamentului este mai mare. Balonul /ampii realizat din sticla. Pentru Iampi ce sunt supuse Ia temperaturi ridicate sau Ia variatii de temperaturi foarte mari, balonul este realizat din sticla cu continut de aluminosilicati sau borosilicati ce-i conferci rezistenta necesara. Exista :;;i tipuri de Iampi ce folosesc in componenta lor sticla colorata cu rol de a filtra lungimile de unda nedorite, cum este cazul lampilor cu spectrul alb lumina zilei cu tente de albastru. Balonul lampii se realizeaza intr-o gama foarte variata de forme. Conform IEC (International Electrical Commission) codul de identificare a tipului lampii cuprinde: o litera ce indica forma balonului :;;i o citra ce indica diametrul nominal in mm. 0 a doua sau chiar o a treia litera se poate adauga pentru o identificare suplimentara a unor detalii. Tipul balonului (litera de baza): A - forma standard; B - lumanare; C - con (baza conului montat pe soclu); E - ovoid; F - flacara neregulata; G- glob; K - ciuperca alungita; M - ciuperca; P - tacrima inversata; A - paraboloid (folosita in special pentru balonul cu reflector incorporat); S - con inversat; T - tub sau cilindru; PAR - circular. Tipul balonului (litera suplimentara): A- ascutit;

Capitolul 4: Surse electrice de lumina

C - sectiune conica Ia baza; D - adancituri, ondulatii; F - striatii pe suprafata exterioara; L - lentila; S - sectiune circulara Ia baza; T - sectiune circulara Ia varf; X - special (fig. 1.4.3.) Balonul din sticla poate fi supus unor tratamente ca de exemplu: matuire, opalizare, colorare, lacuire, oglindare. (adica in zona peretelui din sticla) o halogenura volatila din W. Aceasta nu se poate depune pe balon ci migreaza in interiorul balonului datorita curentilor convectivi din acesta, astfel incat, in timp, ravine in apropierea filamentului. La temperatura filamentului de aproximativ 3000 K se descompune in W (care se depune pe filament) :;;i halogenul care ravine in ciclu. Din acest motiv LIH au balonul sferic sau cilindric, in a:;;a fel incat filamentul sa se afle Ia egala distanta de peretii balonului. Prin acest proces durata de functionare a lampii cre:;;te. Deoarece atat temperatura balonului cat :;;i presiunea gazului inert sunt mai mari decat Ia UC, dimensiunile balonului sunt reduse, iar materialul utilizat este sticla de cuart, rezistenta Ia temperatura :;;i presiune ridicate, dar mai putin rezistenta Ia actiunea unor agenti chimici. Din acest motiv lampa cu halogen nu trebuie manipulata cu mana. Grasimea de pe degete este suficienta,

4.1.2. LAmpi cu ciclu regenerativ cu halogen (LIH)

Lampa cu incandescenta cu ciclu regenerativ cu halogen elimina inconvenientul evaporarii filamentului din W :;;i depunerii acestuia pe peretii balonului din sticla. Principiul de functionare este aratat in fig. 1.4.4. Particulele din W, rezultate din evaporarea filamentului formeaza cu halogenu!, Ia temperatura de 200 ...300 o c

QQ0
A

11

PAR

8A

cc

EO

Rg.I.4.2.Lampa cu I~

claslcl.
1 - filamentul; 2 - suportul filamentului; 3 - balonul lampii; 4 - gaz inert, de umplere; 5 - soclu cu filet sau baioneta; 6 - su ort electrozi.

t
Cf

~
Gl GS GT

EST

~
.

GX

Fig. 1.4.3. Prlncipalele fonne de baloane ale limpilor lncandescente.

Capitolul 4: Surse electrice de lumina

ca Ia temperatura foarte mare a balonului, sa duca Ia distrugerea acestuia. Reflectorul .dichroicu Multe tipuri de Iampi incandescente, in special, cele cu ciclu regenerativ (cu halogen), sunt echipate cu a:;;a-numitul ,reflector dichroic" sau ,cold-light mirror". Altele sunt previizute cu filtre colorate ce functioneaza pe acela:;;i principiu. Scopul acestuia este de a reflecta anumite radiatii :;;i de a transmits altele. Reflectorul dichroic este alcatuit din straturi (aproximativ 20) dispuse alternativ ce contin doua materials cu indici de refractie diferiti (fig. 1.4.5). Principiu/ de functionare Fenomenul de reflexie apare Ia interfete. in functie de grosimea stratului, unele radiatii sunt transmise, altele sunt reflectate. Astfel, reflectorul reflecta radiatii vizibile (380 ... 780 nm), fluxul luminos fiind dirijat in zona de interes, in timp ce radiatiile infraro:;;ii (800 ... 1600 nm) sunt transmise inapoi in aparatul de iluminat. Astfel, caldura emisa - o caracteristica a sursei incandescente - este considerabil redusa in fata aparatului de iluminat, ea fiind dirijata in spatele acestuia. Transmisia :;;i reflexia sunt determinate de numarul de straturi, variatiile in grosimea fiecarui strat :;;i valorile indicilor de refractie.

I. Sisteme de iluminat

~
i
1

: , '
I
1

W+2Br

WBr2
i

Fig. I. 4.4. Princlpiul de functionare a llmplllncandescente cu clclu regenerativ cu halogen (cu brom).

decurs de cativa ani sa fie gradat eliminate complet din sistemele de iluminat. Redarea cu/orilor Lampa cu incandescenta clasica se Soclul llmpii caracterizeaza printr-un spectru lumiLampile incandescente se executa cu . nos agreabil, bogat in radiatii calde. Ea soclul in urmatoarele variants: permite realizarea unei ambiante in - tip Edison (E 10, E 14, E 27, E 40) care redarea culorilor este excelenta. lndicele de redare este apropiat de vasau cu filet; - tip baioneta (B 15, B 22) sau tara loarea maxima Ra= 100. filet. Numarul indica diametrul socluDe asemenea, inertia termicii :;;i lului lampii, [mm]. minoasa a filamentului fac ca variatia curentului alternativ sa nu fie sesizabila, Caractertstlclle llmpllor cu ceea ce conduce Ia un mediu placut, incandescent~ (claslce cu halogen) odihnitor, care nu agreseazii ochiul. Lampile cu incandescenta se fabrica Luminanta intr-o gama larga de puteri: Valoarea ei este ridicata, fiind de 7,5 ... 2000 W, dar cele folosite pentru 7106 cd/m2, dar poate fi diminuata iluminat au puterile intre 25 :;;i 200 W. prin utilizarea sticlei mate sau opale Tensiunile de alimentare sunt de 12, 24 (3104 cd/m2), atunci cand sursa este vizibila. :;;i 230 v. Eficacitatea luminoasa Deprecierea in timp a lampii cu Este cuprinsa intre 8 :;;i 17 [lm/W] incandescenta clasice Exista doua motive pentru care fluxul pentru lampa cu incandescenta clasica (LIC) (in conditiile pastrarii tensiunii Ia luminos al unei Iampi incandescente valoarea nominala). La lampile cu ciclu clasice descre:;;te in timp. Primul regenerativ cu halogen, eficacitatea lu- consta in evaporarea filamentului care minoasa poate ajunge Ia 20 ... 30 lm/W. devine mai subtire. Cel de-al doilea Durata de functionare motiv il constituie depunerea W pe Este de aproximativ 1000 h pentru peretii balonului din sticla, ceea ce LIC :;;i 2000 h pentru LIH. Scaderea in duce Ia formarea unui strat absorbant timp a fluxului luminos se produce da- pe peretii interiori ai lampii (avand ca torita imbatranirii lampii. Dupa acest efect scaderea puternica a eficacitatii timp lampa trebuie inlocuita. luminoase). Aceste inconveniente sunt Durata de viata a unei Iampi este eliminate, partial, Ia lampa cu ciclul timpul dupa care aceasta are fluxul ze- regenerativ cu halogen. Caracteristicile lampilor incandesro (se intrerupe filamentul, se fisureaza balonul de sticla :;;i patrunde aer in ba- cente sunt mult influentate de tensiulon, aer care provoaca arderea imedia- nea de alimentare Ia care functioneaza (fig. 1.4.6). ta a filamentului). Lampile incandescente au durata de Lampile cu incandescenta clasice se functionare aproape egala cu durata de pot utiliza :;;i in instalatii a caror tensiuviatii, astfel ca schimbarea acestor sur- ne de alimentare este variabila, in scose se face, de regula, in momentul in pul modificarii fluxului luminos, obtinandu-se astfel un nivel de iluminare care acestea nu mai emit flux luminos. Datorita eficacitatii luminoase sciizute corespunzator cerintelor din incaperea :;;i a duratei de functionare reduse, Comunitatea Europeana i:;;i propune reducerea Ia minimum a utiliziirii lampilor cu incandescenta clasice, urmand ca in

,1

40 20
0

Fig. 1.4.5. Princlplul de func1ionare a reflectorulul ,dlchroicu

Fig. lA.&. Diagraml ce lndlcl efectul vari~i tenslunll de alimentare asupra duratel de func1ionare (D), fluxulullumlnos (ct), eflca~l luminoase (e), puteril dislpate (P) ca procente din valortle lor nomlnale.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 4: Surse electrice de lumina

$i, totodata, valoarea indicelui de reda. re a culorilor. Amorsarea descarcarii se realizeaza Ia lampile cu descarcari prin: supratensiune ($0C de tensiune), SCaderea lenta, prin ionizare, a rezistentei mediului ' de descarcare sau prin combinarea celor doua sisteme. Pentru stabilizarea descarcarii este utilizata o bobina (balastul). Acesta : trebuie sa indeplineasca urmatoarele ' conditii: sa asigure stabilizarea descarcarii, sa prezinte un factor de putere ridicat, sa aiba un procentaj scazut de armonici, sa fie echipat cu sisteme de atenuare a parazitilor radio sau TV, sa prezinte o functionare silentioasa intrun timp de viata cat mai indelungat. Til purile de balasturi clasice pot fi inlocuite cu unele electronice prevazute cu . convertor de frecventa (pana Ia 20 kHz). Marirea frecventei conduce Ia eliminarea fenomenului de palpaire, caracteristic lampilor cu descarcari ali, mentate in curent alternativ Ia frecveni ta de 50 Hz.
1
'l

respectiva (in cazul sistemelor de ilumi- aplicatii speciale: Ia farurile auto, ale bicicletelor, Ia lanterne, instrumente nat interior). Astfel, o reducere a tensioptice, echipamente medicale, penunii de alimentare conduce Ia scaderea tru fibrele optice, semafoare, pentru temperaturii filamentului, a temperaturii iluminatul mijloacelor de transport; de culoare, a eficacitatii luminoase, dar domeniul foto: pentru proiectoare, Ia cre$terea duratei de functionare. pentru iluminatul studiourilor; Lampa cu ciclu regenerativ cu halogen poate fi, de asemenea, utilizata radiator de infraro$ii (in scopuri medicale, uscare, coacere etc.). in astfel de cazuri, dar, sub o anumita Conform Directivei 2005/32/EC, davaloare, lampa se race$te astfel incat ciclul regenerativ inceteaza. De aici, torita performantelor energetice (randalampa cu ciclu regenerativ se va com- ment, eficacitate luminoasa) reduse, in porta ca o lampa clasica, obi$nuita. raport cu alte tipuri de Iampi, lampile Datorita dimensiunilor mici efectul de cu incandescenta clasice vor fi scoase innegrire a peretilor lampii este mai ac- din uz in Uniunea Europeana intre sepcentuat. De aceea, este de recoman- , tembrie 2009 $i septembrie 2012. dat ca folosirea lampii cu halogen sa nu se faca sub o anumita valoare a 4.2. LAmpi fluorescente tensiunii intr-un circuit cu o miC$Orare prelungita a tensiunii. Sunt Iampi cu descarcari in vapori de mercur, cu sau fara adaosuri de gaze. Domenii de utilizare Datorita simplitatii sale, a calitatilor Radiatiile luminoase sunt obtinute in sale de contort $i culoare, datorita po- cea mai mare parte nu datorita sibilitatii de conectare directa, lampa cu fenomenului de descarcare ci celui de fluorescenta. produs de o substanta incandescenta poate fi utilizata pentru: (luminofor) plasata pe fata interioara a iluminatul din: - locuinte. hoteluri, sali de spectacol acestora. Lampile fluorescente clasice sunt clasice, iluminatul local industrial (unde sunt cerinte de redare a Iampi cu descarcare in vapori de mercur de inalta sau joasa presiune. Desculorilor); - muzee, studiouri, incaperi cu timp carcarea electrica in astfel de medii de utilizare redus; este foarte bogata in radiatii ultraviolete. Pentru obtinerea radiatiilor luminoa- iluminatul de siguranta; semnalizari: se se folose$te o substanta fotolumi- pe panourile de semnalizare, nescenta denumita luminofor. - tablouri de comanda, Stratul de luminofor (care acopera - lifturi (accentul punandu-se pe peretii din sticla Ia interior) are rolul de semnalizarea functionarii $i nu pe a realiza conversia energiei emise in iluminatul mediului inconjurator); spectrul U.V. in energie in spectrul vi iluminatul decorativ (in care se folo- zibil, indeplinind urmatoarele conditii: randament bun al conversiei, transpasesc mai ales lampile miniatura); medii speciale cu temperatura ridica- renta Ia radiatiile vizibile, rezistenta in ta, cu particule de apa pulverizata, in timp Ia iradiere, rezistenta Ia $OCuri de care sursele sunt supuse unor $OCuri , iradiere produse de conectari - decode temperatura $i impactului cu ! nectari frecvente. Compozitia stratului diferite particule; de luminofor determina culoarea lampii
1

4.2.1. Limpi fluorescente tubulare

Acestea (fig. 1.4.7) sunt Iampi cu des' carcari in vapori de mercur Ia joasa presiune. ' Descarcarea in lampa fluorescenta
10v
!!!! (%)

!L
~
~

2.

CD

::J

~+0-0---4+0-0---5~0-0~~6~0=0~-7~0-0~
--+A.[nm)

JMlA

Fig. IA.S. Componenfa stratulul

fluorescent

RUV

1 - aluminat de bariu $i magneziu; 2 - borat de magneziu; 3 - oxid de ytriu.

\Q==Q
EL
AM
Flg.IA.7. Lampa ftuorescentl tubulari.

160/

60""

EL - electrod; E - electroni; AM - atom de mercur; L - luminofor; RUV - radiatii ultraviolete; RL - radiatii luminoase. 4 6 _putere PM. _ . 8 Tip soclu - - 85 85 85 - - - - - - - - - - -16 16 - --- 16 _l;>iarn. {mm] . -. Lungime [mm] 136 212 288
..

a b Fig. IA.9. ~une printr-o Iampi cu reflector (a) ,1 cu fantl (b): 1 - tub de sticla; 2 - stratul reflector; 3 - stratul luminofor.
38 40 58 813 813 813 26 38 26 1047 1200 1500
---

Tabelull.4.2. Diametre sllunalml ale tuburllor ftuorescente (exemDie)

-

----

13 813 16 517

14 26 360

15
-

813 813 ----------------26 437

16 813 26 590

18 813 26 590

--

20 30 36 813 813 ------ - - - 813 38 26 26 590 895 1200

----

-----

65 813 38 1500
-----

Capitolul 4: Surse electrice de lumina

este de tipul ,coloanei pozitive", majoritatea radiatiilor (95 %) producandu-se in spectrul ultraviolet (pe benzile: 253,7 l;li 185 nm) l;li 5 % in spectrul vizibil. Dimensiunile tubului l;li ale diametrelor sunt tipizate (tab. 1.4.2). Se executa l;li Iampi fluorescente cu tubul de forma toroidala cu diametrul de 32 mm, torul avand diametrul de 305 mm pentru lampa de 32 W l;li 406 mm pentru lampa de 40 W. Se monteaza in aparate de iluminat speciale. Lampile sunt echipate cu doua socluri, cate unul in fiecare capat al lampii, prevazut cu terminatii bipolare pentru electrozii de capat; citra soclului (ex. 813) reprezinta distanta [mm] dintre conexiuni. Stratul de luminofor Gompozitia acestuia determina caracteristicile luminoase ale lampii: temperatura de culoare, indicele de redare a culorilor (Ra) l;li eficacitatea luminoasa. in compozitia luminoforului intra saruri complexe, substante denumite activatori (cu rol de a asigura initierea l;li activarea radiatiilor luminoase) l;li lianti. De exemplu, in gama de culoare 80 Philips, in componenta stratului fluorescent, intra: aluminat de bariu l;li magneziu, borat de magneziu l;li oxid de ytriu, fiecare avand emisia maxima Ia lungimea de unda de: 447, 542 l;li, respectiv, 610 nm (fig. I 4.8). Eficacitatea luminoasa a lampii fluorescente depinde l;li de alti factori cum ar fi, de exemplu: grosimea stratului fluorescent, uniformitatea l;li finetea sa. Exista insa l;li alte straturi, cu roluri diferite, aplicate pe suprafata tubului astfel: - silicon - ce se aplica in exteriorul lampii in vederea prevenirii problemelor de punere in functiune in medii cu umiditate mare; - conductor - dioxid de indiu sau de staniu aplicat intre stratul fluorescent l;li peretele din sticla pentru a permite punerea in functiune a lampii l;li Ia variatii mari de temperatura; - reflector (pentru lampa cu reflector inglobat) format din dioxid de aluminiu; este un strat opac, alb, aplicat intre stratul fluorescent l;li peretii tubului. Acesta nu se aplica pe toata suprafata tubului (fig. 1.4.9 a), pe restul suprafetei fiind aplicat numai luminoforul. Astfel tubul emite flux luminos intr-un unghi solid redus. Fluxul luminos este emis prin suprafata prevazuta cu strat de luminofor. Se executa l;li Iampi ce au prevazuta o fanta, cu rol de dirijare a fluxului luminos intr-un unghi solid foarte mic (pe suprafata fantei nu este prevazut luminofor - fig. 1.4.9 b). Electrozii Sunt realizati dintr-un material emisiv ce furnizeaza electronii necesari descarcarii. Din punct de vedere constructiv, electrozii sunt alcatuiti dintr-un filament din wolfram acoperit cu un strat emisiv ce elibereaza electroni atunci cand electrodul este incalzit Ia 800 G. Gel mai bun material emisiv utilizat pe scara larga este amestecul de oxid de bariu, strontiu l;li calciu. Amorsarea lampilor fluorescente utilizeaza in majoritatea cazurilor l;lOcul de tensiune cu ajutorul unui starter pe fondul scaderii rezistentei interioare a tubului, datorita preincalzirii electrozilor l;li ionizarii spatiului dintre electrozi. Astfel, lampa tip LFA (lampa fluorescenta cu electroni preincalziti) utilizea-

I. Sisteme de iluminat
za acest sistem. Lampile de tip LFR (cu aprindere rapids) folosesc l;lOCul de tensiune, realizat prin intermediul unui balast cu rezonanta de tensiune. Gazul de umplere Se utilizeaza un gaz inert ale carui functii sunt: - controlul asupra vitezei electronilor eliberati in descarcare (in caz contrar s-ar produce mai degraba ionizarea decat excitarea atomilor de mercur); - prelungirea vietii electrodului prin reducerea evaporarii materialului emisiv ca rezultat al unui bombardament prea intens; - amorsarea lampii. Gel mai uzual gaz este argonul care este amestecat cu neon in proportie de pana Ia 25 % in scopul asigurarii vitezei optime a electronilor emil;li. Eficacitatea luminoasa Aceasta poate fi: -a sursei e=cf>!Psursa [lm/W], - globala e= cf>/(Psursa+Pbatast) [lm/W]. La lampile fluorescente elementul de ' referinta este eficacitatea luminoasa globala. Uzual, pentru o lampa fluores centa e=40... 105 lm/W. Cu/oarea aparenta ~; redarea culorilor Gama de culori ale lampilor fluorescente este foarte variata datorita diferi' telor retete de pulberi ale luminoforului. Temperatura de culoare variaza intre 2700 l;li 6500 K. GIE a sugerat clasificarea urmatoare a culorilor l;li temperaturilor de culoare: temp. de culoare [K] I aparenta 3000 I alb-cald 3500 ' alb 4200 alb-rece : alb lumina zilei 6500

i
I I

rculoarea ___ _
1

'

N tzJ'--------_j
a
L1
~

L1:-~

_L_

5I
b

i L1 tzJ---'

NtzJ N
c

liiiii

TL

c II
d

Fig. 1.4.10. Scheme de conexlune a llmpllor fluorescente Ia ~:

a - cu balast inductiv; b - montare tandem; c - duo balast; d - montare cu rezonanta de tensiune (amorsare rapida). L 1 - faza sursei; N - neutrul sursei; TL - tub luminos; S - starter; L - bobina (balast); G - condensator; i - intreruptor.

in general, alegerea temperaturii de culoare se face in functie de nivelul de iluminare recomandat l;li de destinatia spatiului de iluminat. Se pot obtine ambiante calde Ia valori ale temperaturii de culoare de 2700... 3000 K, ambiante neutre Ia valori de 3000 ... 5300 K l;li ambiante reci Ia valori de 5300... 6500 K. Galitatea luminii este data de posibilitatea distingerii corecte a culorilor. lndicele de redare a culorilor variaza i intre valorile 51...98 in functie de fabricant l;li de tipul de lampa (tab.l.4.4). Se fabrica l;li Iampi cu emisie mono, croma pentru iluminatul decorativ. Lampile, in functie de caracteristicile lor, se folosesc in diferite aplicatii: - Ra<BO (ofera o redare moderata) sunt folosite in iluminatul exterior, activitati industriale unde nu sunt cerinte mari de redare a culorilor, - BO<RB<90 (ofera o redare buna) sunt folosite in activitati comerciale, sociale, locuinte, - Ra>90 (ofera o redare foarte buna) 1

I. Sisteme de iluminat
sunt folosite acolo unde sunt cerinte mari de redare a culorilor - muzee, spitale (cabinete medicale), anumite magazine, studiouri grafice, ateliere toto etc. fn tabelele 1.4.3. !?i 1.4.4. sunt date cateva din caracteristicile lampilor fluorescente. Deprecierea lampii Star!;litul perioadei de functionare a unei Iampi este marcat de pornirea ternporizata a acesteia !?i inneg-irea peretilor tubului datorita evaporarii filamentului. Acest proces de imbatranire a lampii este accelerat de o insuficienta preincalzire a electrozilor sau de punerea !?i scoaterea in/din functiune repetata.

Capitolul 4: Surse electrice de lumina

Deprecierea lampii se datoreaza, in nu determina senzatii suparatoare Ia : principal, stratului de luminofor care, privirea lor directa, in comparatie cu ; datorita iradierii, devine mai putin efi- cea a lampii incandescente. cace, procentul de radiatii UV transferTimpul de reamorsare mate in radiatii vizibile fiind din ce in ce Este de maximum 3... 5 s Ia cele cu mai mic. ' starter !?i instantaneu, Ia cele tara starter. Factorul de putere Reg/area f/uxu/ui /ampii f/uorescente Deoarece circuitul de alimentare a Aceasta se realizeaza Ia lampile fluolampii este inductiv (datorita balastului !?i rescente cu ajutorul unui sistem cu descarcarii in arc) este necesara o tiristor sau variator de frecventa. imbunatatire locala a factorului de putere Reglarea fluxului lampii, cu balast cu ajutorul unui condensator static. clasic, se poate face pana Ia o valoare Valoarea factorului de putere ameliorat de 50 % din valoarea curentului elecpentru sursele fluorescente montate in tric din tub, valoare sub care descaraparate de iluminat este, de regula, 0,95. carea nu mai asigura caldura suficienta i Luminanta sursei pentru electrozii lampii. 1 Are valori sub 3104 cd/m2, ceea ce Cu regulatorul electronic de frecventa
1

Tabelull.4.3. Ceracterlstlclle tuburllor ftuorescente fabricate 1n RomAnia

Temperatura de culoare [K]

6500

lipul

alb lu;.,ina

Tip de culoare zilei 1-::c=-u--=-lo_a_r_e_a----+r-e_c_e---=::_:_-:.::___, aparenta Redarea slaba culorilor Eficacitatea luminoasa [lm/W] 57,5

I.
1

zilei I ---lneutra neutra I --~ ameliorata I acceptabila foarte fata de (1) . buna I 53,75 67,5 46,25 rece

~~inB- OJ~ =la~~~~-:xl~~~J ~:a;:d-! 81b ~uS.

i

4300

2900

4000

de lux generatie" calda calda ; , _{Qiacuta} I slaba : acceptabila I foarte i buna

I
!
1

calda

70

44,75

80

Tabelull.4.4. Ceracterlsllclle tuburllor ftuorescente PHIUPS

Clasificare culoare

I I

Limitele pentru indicele Cod de de redare a culorilor Ra culoare PHILIPS

Ra < 80 80 < Ra < 90

f--------___,_1
1

t-

alb-cald

f---------------+-- RB-<aO - --~--!~

alb : - - - - - - - ...

~-- -----Ra ;-so- --

t- --

29 32 82

~~--- --+--~~gg- ~- ~~

Temp. de I lndice culoare [K] , de redare a _j iculorilor (Ra) 2900 51 2900 87 ! 2700 81
1
1
1

I
1

I
!

80 < Ra < 90
Ra > 90 Ra < 80

I
1
1

t-~::~~ii- L~0:_
36

--1- Eg -i- -5 --_

i
I
_J__

-t- --~~- ---42

Eficacitatea luminoasa [lmiW] 83 49 90

~!

~:gg : ~~
4100 4100 4000
I

3700

ii -~---~- 47__ _
84

~~

L_l

alb-rece
1

-------+80 < Ra < 90

Ra> 90
1

33 25 84

i
1

alb lumina zilei

as ~ sooo 37 j 4100 47 5ooo 95 i 5300 Ra < 80 ---r 54 6200 I 86 I 6300 89 (Iampi j 10000 cu aplicatii , speciale) ' I ~--~--~~----+--=~~~--T----~----~------~ Ra > 90 55 6300 95 50 96 I 6500 98 64 57 i 7300 94 45
___

---------------------L
I
1

83 62 96 J _____ 9 __ ___ ______ 92 ___ _ 96 46 i 96 46 98 65 I 72 69 77 90 70 69

1

63 70 80

---

Capitolul 4: Surse electrice de lumina

variabila intensitatea curentului electric din lampa poate fi diminuat pfma Ia 10 % din valoarea nominala. Functionarea $i /egarea Ia retea in functie de tipul balastului, durata de functionare poate sa fie: 6000 h, 7000 h putand ajunge pana Ia 10000 h. in fig. 1.4.10 sunt prezentate cele mai folosite solutii de Iegare Ia retea a lampilor fluorescente.
120
[%)

I. Sisteme de iluminat

100

....- --- --- ---

_,
...'
---

ind

~~

80

-~ ', ' ~-

cap :..:.=.-'Pind Vind

60

i-- --- ---

""""'' ~'

~-

"~~ "\
' ''

40

~-~~

Pea
Vcap

~ T]ind <Pind
T]cap

20
I

'

Illcap

20 30 40 50 60 70 80 90 Temperatura, [ 0 C]

100

Fig. IA.11. Vart&1ia caractertstlcllor limpll ftuorescente de 40W. I - curent; <I> - flux; V - tensiunea pe tub; P - puterea absorbita de lampa; YJ - randamentul luminos pentru toate caracteristicile: in montaj inductiv (ind) ~i capacitiv (cap).

Aprinderea lampii tensiuni, a retelei ~i cea de autoinducLa punerea sub tensiune (fig. 1.4.10 a) tie, sa nu aiba acela~i semn incat intre intre electrozii tubului nu se poate pro- electrozii tubului sa nu creasca tenduce descarcarea electrica, rezistenta siunea. in acest caz descarcarea in tub dintre ace~tia fiind foarte mare. intre nu se produce ~i se reia aprinderea cu electrozi trece un curent mic de con- prima faza. Ciclul se repeta pana Ia ductie datorita ionizarii naturale din tub. realizarea descarcarii in tub. Starterul este o lampa_ cu descarcari in lnfluenta temperaturii mediului ambilicarire ce are doi electrozi, unul dintre ant asupra caracteristicilor unei Iampi ace~tia fiind bimetalic. in prima faza a fluorescente de 40 W in montaj inducaprinderii, Ia punerea sub tensiune, tiv (ind) ~i capacitiv (cap) este redata in intre electrozii starterului are loc o des- fig. 1.4.11. carcare ce produce incalzirea electroin ultimii ani balastul lampilor fluoreszilor acestuia. Electrodul bimetalic se cente a fost inlocuit cu un balast elecdeformeaza, apropiindu-se de celalalt. tronic. Faza se incheie cand cei doi electrozi Acesta are urmatoarele avantaje: intra in contact, moment in care incepe - putere asbsorbita mica, sub 5 W; faza a doua a aprinderii. Electrozii - timp de aprindere foarte scurt - circa starterului se afla in contact, astfel ca , 1 secunda. rezistenta dintre ace~tia se mic~oreaza Dezavantajul balasturilor electronice foarte mult (pana Ia rezistenta de con- consta in aceea ca introduc armonici tact) incat curentul prin electrozii tubu- superioare ce deformeaza puternic lui cre~te semnificativ. Electrozii tubului reteaua. se incalzesc pana Ia incandescenta ceea ce conduce Ia o puternica ioniza4.2.2. Umpi fluorescente re a mediului din tub, ce ajunge Ia sacompacta turatie. in aceasta faza electrozii starterului nemaifiind sub actiunea termica a Din punct de vedere al principiului de arcului electric se racesc. Ultima faza a functionare lampa fluorescenta comaprinderii incepe in momentul in care pacta este identica cu cea tubulara. electrodul bimetalic al starterului se in- Descarcarea se produce intr-un tub ~i departeaza brusc de celalalt. intrerupe- canat, de dimensiuni mult mai mici. Erea curentului din circuit produce o ten- chipamentul anex de punere in functisiune electromotoare de autoinductie une ~i stabilizare a descarcarii este ce se suprapune pe tensiunea retelei montat in interiorul soclului lampii. astfel ca are loc descarcarea electrica ! Din punct de vedere constructiv, intre electrozii tubului (rezistenta dintre lampile fluorescente compacta sunt: ace~tia fiind redusa datorita incalzirii ~i , - direct interschimbabile cu lampile inionizarii). Este posibil ca cele doua candescente, soclul fiind de tip Edison (E), fig. 1.4.12 a; - Iampi cu soclul tip baioneta (B), fig. 1.4.12 b. Tubul de descarcare poate fi direct vizibil, protejat in globuri sau cilindrii, clari sau opalescenti, fig. 1.4.12 c.
Timpu/ de functionare Timpul de functionare garantat de producatori este de regula, de Ia 8000 Ia 10.000 h. Eficacitatea luminoasa La aceea~i valoare a fluxului luminos emis, lampa fluorescenta compacta consuma de 4 ... 5 ori mai putina energie decat lampa cu incandescenta ciasica (tab.l.4.5). Luminanta sursei fluorescente compacta este acceptabila fiind mai mica

Fig. 1.4.12. npurt de surse ftuorescente compacta:

a - cu soclu tip Edison; b - cu soclu tip baioneta; c - cu tuburile protejate.

Tabelull.4.5. Caractertstlclle lumlnotehnlce ale limpilor ftuorescente compacta. soclu tip Edison 25 11 13 15 18 20 23 P[W] 9 400 550 1100 1400 1500 350 800 850 <I> Jim] 36 e [lm/W] 42 47 61 60 39 53 55 soclu tip baioneta 7 9 10 11 1-1:3 18 24 26 32 40 55 5 PJW] <I> [lm] 250 400 600 600 900 f.IOQ_ 1200 1600 1800 2400 2500 4800 67 60 82 69 67 67 75 87 87 e [lm/W] 50 57 69
---- -------------

Fig.l.4.13. Lampa cu vapori de sodiu Ia joasi presiune: 1 - tub de descarcare; 2 - adancituri ce contin sodiu; 3 - tub exterior; 4 - electrod; 5 - soclu.

I. Sisteme de iluminat
de 3104 cd/m2, tara a provoca o senzatie de inconfort. Aceste Iampi vor lnlocui lampile incandescente clasice, care vor ie~i din uz In Uniunea Europeana lntre 2009 ~i 2012.

Capitolul 4: Surse electrice de lumina

condensarea sodiului In procesul de racire dupa ce sursa a fost scoasa din functiune. in cazulln care aceste adancituri n-ar exista, sodiul ar putea condensa oriunde pe peretii tubului fapt ce ar conduce Ia formarea unui strat ce ar absorbi o parte din fluxul luminos emis de lampa, scazandu-i astfel eficacitatea luminoasa. Gazul de umplere Amestecul este format din 99 % neon ~i 1 % argon, Ia o presiune In stare de nefunctionare a lampii de 1000 Pa. Neonul are rolul de amorsare a lampii, iar argonul are rolul de a forma cu neonul un amestec de gaze ce initializeaza descarcarea Ia o tensiune de numai 500 ... 1500 V, In functie de tipullampii. in mod normal, fiecare adancitura este umpluta cu 75 mg de sodiu. in primele minute ale functionarii, din cauza neonului, culoarea lampii este ro~u-oranj, culoare care dispare dupa amorsare. Lampa intra In functionare normala dupa 10 min. E/ectrozii Sunt din wolfram. Ca material emisiv depus pe electrozi se folosesc oxizii de bariu, strontiu sau calciu. Tubul exterior Pentru a mentine temperatura de 260 oc. pentru evaporarea In conditii optime a sodiului, este necesar ca tubul exterior sa asigure o izolatie termica buna. Pe suprafata lui interioara se depune un strat de oxid de indiu, cu rol de a reflecta radiatiile infraro~ii lnspre tubul de descarcare, pastrand constanta temperatura necesara proSOX 90W cesului. Exista ~i Iampi cu sodiu de joasa presiune cu tubul de descarcare sub forma liniara, de fabricatie PHILIPS (denumite SLI). Acestea difera atat prin caracteristici cat ~i prin faptul ca electrozii trebuie prelncalziti. Caracteristicile lampii Aproximativ o treime din puterea consumata este convertita In radiatii vizibile. Restul II reprezinta ,pierderi" sub forma de caldura, marea majoritate prin convectie ~i conductie. Culoarea aparenta :;;i redarea culorilor Lampa cu vapori de sodiu de joasa presiune are temperatura de culoare de 1700 K ~i emite o radiatie monocromatica (589 nm). De aceea, nu se poate vorbi de o redare a culorilor Ia acest tip de sursa, astfel ca Ra=O. Eficacitatea luminoasa Este de 100 ... 200 lm/W. Emisia radiatiilor vizibile se face In apropierea domeniului ce corespunde eficacitatii luminoase relative spectrale maxime (V~.=1, fig. 1.4.14). La aceasta sursa nu se poate realiza o reglare tina a fluxului luminos.

4.3. Lim~i cu descirciri in vapori Cle sodiu Ia joasi presiune

Lampa cu descarcari In vapori de sodiu Ia joasa presiune este prezentata In fig. 1.4.13. Radiatiile luminoase sunt produse direct de descarcarea In vaporii de sodiu. Tubul de descarcare Este confectionat din sticla clara tratata pentru a fi rezistent Ia solicitari termice ~i mecanice. Tubul de descarcare este prevazut cu mici adancituri unde este depus sodiul. Aceste spatii sunt mai reci decat restul suprafetelor, fapt ce determina
1,0 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,1
I

---,
I
I

lnfluenta temperaturii mediului exterior

Datorita izolarii termice bune, lampa cu descarcari In vapori de sodiu de joasa presiune nu este influentata, practic, de variatiile de temperatura. Totu~i. amorsarea lampii este influenta ta negativ Ia o temperatura mai mica de -30 oc. Pozitia de functionare Este recomandata de fabricant. Utilizarea lampii lntr-o alta pozitie reduce durata de functionare ~i eficacitatea luminoasa a acesteia deoarece sodiul nu mai condenseaza In spatiile prevazute. in fig. I 4.15 se pot urmari pozitiile de functionare pentru lampile PHILIPS SOX ~i SOX-E.

0,31 0,2
400 450-500-550 60o650l00 750 Lungimea de unda /-.., [nm]

Fig. 1.4.14. Radiatla monocromaticA a limpii cu vapori de sodiu(A.::589 rvn) Ia joasl preslune are o eficacitate lumlnoasi relativi spectrali de 0,n.

sox 18 w sox 35 w sox 55 w

SOX-E 18 SOX-E 26 SOX-E 36

sox 135 w
SOX 180W SOX-E 66 SOX-E 91 SOX-E 131

4.4. LAmpi cu descirciri in vapori de mercur Ia inalti presiune

Acestea pot fi: - cu sticla clara sau strat fluorescent; - cu adaosuri de halogenuri metalice.

Fig. 1.4.15. Pozijla de functionare Ia limpile cu descArciri Tn vapori de sodiu Ia joasi presiune (SOX 'i SOX-E produse de PHILIPS).

365

253,7
435,8

546,1 579 404,

Umpile cu descArcAri 1n vapori de mercur Ia 1na~ presiune cu sticliJ clariJ sau strat fluorescent
S-a constatat ca, odata cu cre~terea presiunii mercurului din tub, se obtine o eficacitate luminoasa mai mare, prin cre~terea emisiei radiatiei In domeniul vizibil ~i mic~orarea celei In domeniul ultraviolet. 0 comparatie a spectrului de emisie lntre lampile cu descarcari In vapori de mercur de joasa presiune (a) ~i cele de lnalta presiune (b) poate fi urmarita In fig. 1.4.16. La acest tip de lampa descarcarea are loc lntr-un tub din cuart. 0 parte

184,9
7 579 5,a546,1 I 29 ,7 313365 404 '43 200 300 400 500 600 [nm] 253,7 300 400 500

600 700 [nm] b F~g. 1.4.16. Compa~ a spectrelor pentru limpile cu clescirciri in vapori de rnercur: a - Ia joasa presiune; b - Ia inalta presiune.

I. Sisteme de iluminat
din radiatia emisa se gase~te In domeniul vizibil iar o alta parte In domeniul ultraviolet. De aceea lampa poate fi prevazuta ~i cu un strat fluorescent cu rol de convertire a radiatiilor UV In radiatii vizibile (In acest caz eficacitatea
cre~te).

3
4

5 6 7
8

Partile componente ale lampii pot fi urmarite In fig. 1 .4.17. Aprinderea lampii se realizeaza cu ajutorul electrodului auxiliar. Acesta este conectat Ia electrodul opus prin intermediul unei rezistente de aproximativ 4000 Q. Astfel, Ia punerea sub tensiune, intre electrodul principal ~i eel auxiliar alaturat lui (de regula ace~ tia sunt spiralati impreuna incat distanta dintre ei este foarte mica - diviziuni de milimetru), au loc descarcari electrice. Acestea lncalzesc tubul ~i ionizeaza atmosfera din el pana Ia saturatie, moment in care descarcarea se produce intre electrozii principali - deoarece rezistenta dintre ei este mult inferioara celei de 4000 Q aflata pe circuitul alectrod principal-electrod auxiliar. Parametrii nominali ai lampii se obtin dupa cateva minute, atunci cand mercurul s-a evaporat complet. Variatia caracteristicilor (intensitatea curentului electric, puterea lampii, fluxul) cu tensiunea de alimentare poate fi urmarita in fig. 1.4.18. Lampi cu descarcari in vapori de mercur Ia lnalta presiune cu adaosuri de halogenuri meta/ice (metal halide - MH) Pentru a se modifica spectrul radiatiilor emise de lampa cu vapori de mercur de lnalta presiune In culori calde s-a ajuns Ia introducerea unor elemente metalice In tubul de descarcare. Folosirea unor halogenuri metalice (ioduri, bromuri, fluoruri}, de sodiu, taliu sau indiu ce produc radiatii in spectrul galben, verde ~i. respectiv, albastru, spectrul luminos ale acestor Iampi se im-

bunatate~te foarte mult oferind o buna redare a culorilor: Lampile "MH" au eficacitatea luminoasa cuprinsa lntre 70 ~i 95 lm/W, aceasta depinzand de metalul folosit.

Flg. IA.17. Lampa cu deacircirtln vapori de mercur lalnaltl preslune: 1 - inel de sustinere; 2 - balon din sticla clara; 3 - lnveli~ interior; 4 - suporturi conductoare; 5 - tubul de descarcare; 6 - electrod auxiliar; 7 - electrozi principali; 8 - rezistenta; 9- soclu.

1
% 150

140
/

/ / / /
/
/

130 120
/
/ /

2 3
4

v%

5 6 7

110 115 120 80

/ /

70
60

I' / p' <I>

Fig. 1.4.18. Varia11& procentuali a caractertstlcllor limpll cu vaport

de mercur fun~ de tensiune: I - intensitatea; P - puterea; cj> - fluxul luminos; V - tensiunea.

F"~g.IA.19.

Lampa cu luminA mixti:

1 - balonul, 2 - filamentul, 3 - tubul

rn

de descarcare, 4 - suportul filamentului, 5 - electrodul principal, 6 - lnveli$ interior, 7 - suportul tubului de descarcare, 8 - soclu.

Lampi cu desciircari In vapori de mercur Ia fnalta presiune cu balast Incorporal (Iampi cu lumina mixta) Acestea sunt similare lampilor obi~ nuite cu descarcari In vapori de mercur de inalta presiune cu deosebirea ca balastul (format dintr-un filament din W} este incorporat In lampa, fiind conectat In serie cu tubul de descarcare. Lampa functioneaza pe baza a doua principii: descarcare In vapori de mercur de inalta presiune $i principiul filamentului incandescent. Spectrul luminos al descarcarii eontine ~i radiatii calde produse de filament. Lampa are avantajul ca poate fi folosita, prin conectare directa, In locul celei incandescente. Ea se fabrica in gama de puteri de 100, 160, 250 $i 500 w. La lampile cu lumina mixta, eficacitatea variaza intre 11 $i 26 lm!W. Partile componente ale lampii cu balast incorporat sau cu lumina mixta sunt prezentate In fig. 1.4.19. Caracteristicile limpii cu vapori de mercur de tnalti preslune Eficacitatea luminoasa Eficacitatea este influentata de stratul fluorescent, acesta determinand transformarea unui procent mare de radiatii UV In radiatii vizibile. De aceea, eficacitatea pentru lampa cu strat fluorescent este mai mare decat Ia cea cu balon clar. in general eficacitatea variaza in jurul valorilor 35 ... 60 lm/W. Culoarea aparenta $i redarea culorilor Lampile cu balon clar au spectrul emis In domeniile de nm: 404 - violet, 435,8 albastru, 546,1 - verde $i 579 - galben. Lampa are o culoare cu tenta albastruie $i este deficitara in radiatii ro~ii. De aceea Ra=15 (pentru Tc=6000 K). Doua variante imbunatatite le reprezinta lampa cu adaos de ytrium ~i vanadium cu rol In modificare a temperaturii de culoare (Tc=3850 K $i, respectiv, Tc=3300 K). in acest caz indicele de redare a culorilor este Ra=45 ~i. respectiv, Ra=53. La lampile cu filamentul incandescent Tc=3600 K ~i Ra=60. Pozitia de functionare este universals cu o exceptie: Ia cea cu lumina mixta se impune o inclinare cu 30 fata de verticals pentru 100 $i 160 W, $i 45 pentru 250 $i 500 W, iar pentru MH, cea indicata de fabricant. Durata de functionare a lampii este de 12000... 20000 h, dar depinde de ti-

I. Sisteme de iluminat
pul lampii. De exemplu, Ia cea cu lumina mixta, este influentata de frecventa punerii/scoaterii in/din functiune a lampii ~i. de asemenea, ~i de faptul ca, Ia inceput, tensiunea aplicata filamentului este mult mai mare decat cea nominafa (pentru lampile incandescente aceste procese conduc Ia mic~orarea duratei de functionare a lampii). lnfluente exterioare Temperatura exterioara i ntre -20 ~i +40 oc nu influenteaza, esential, punerea in functiune a lampii. Lampa trebuie sa se raceasca pentru a putea fi repusa in functiune. La cea cu lumina mixta, timpul de repunere in functiune este de 5 .. . 10 min, iar Ia MH, 20 min. Palpairea (flickerul) Eliminarea fenomenului de palpaire este realizata, in mare parte, Ia cele cu strat fluorescent, prin legarea a doua Iampi intr-un circuit duo sau alimentarea pe faze diferite a aparatelor de iluminat alaturate (de regula sunt utilizate circuitele trifazate). Variatia f/uxului luminos Cu un echipament adecvat se poate varia fluxul luminos al lampii pana Ia 50 % din valoarea sa nominala. Sub aceasta valoare apar (in special Ia MH) diferente de culoare, radiatiile devenind monocromatice.

Capitolul 4: Surse elect.rice de lumina

lampa SON White (PHILIPS) cu p=95 mercur Ia inalta presiune, conectarea Ia retea facandu-se direct igniter. kPa are Ra::::BO. Eficacitatea /uminoasa e=66 ... 138 lm/W, in functie de gazul folosit pentru 4.6. Alte limpl cu descirclrt gaze punerea in functiune a lampii. La lampa SON White eficacitatea are cea mai 4.8.1. Limpile cu deaclrclri Ia , mica valoare: 37.. .48 lm!W. joasl prealune tn gaze sau Durata de functionare a liimpii este estimata a ajunge chiar pana Ia amestecuri de gaze '' vaport metallci cu coloana lumlnoasi 26000 h fiind influentata de: stabilitatea pozltlvi tensiunii, frecventa conectarii Ia retea, tipul de balast ~i igniter, temperatura Sunt utilizate pentru efecte decoratitubului de descarcare. Aprinderea se realizeaza cu ajutorul ve, reclame. Pentru gaze culorile sunt: unui dispozitiv (igniter) ce produce ~o ro~u (neon), galben (heliu), albastru (arcuri de tensiune de 1-3 kV cu frecventa gon). Alte culori se pot obtine prin . amestecul in proportii diferite sau prin de 1 Hz. Variantele constructive sunt i n gama amestecuri cu vapori metalici (mercur, de puteri: 50, 70, 100, 150, 250, 400, sodiu sau alte combinatii). ! 1000W. SON White (SDW-T): 35, 50 $i Lampile au forme ~i lungimi diferite pentru a se realiza literele sau desenele I 100 W iar SON-H: 210 $i 350 W. Domeniile de utllizare: iluminat pu- impuse de reclama. Acestea se conecblic, urban, decorativ, industrial ~i co- teaza in serie. Tensiunea de alimentare mercia!. SON-H poate inlocui lampa cu se alege astfel incat sa asigure caderile ' . - - - - - - - - - - - - - - - - . . . , de tensiune liniare de-a lungul tuburilor inseriate ~i caderile de tensiune Ia electrozii aflati in serie. Caderile de tensiune depind de compozitia ameste; cului de gaze din tuburi, de diametrul tuburilor ~i de materialul din care se : executa electrozii. Se pot atinge astfel tensiuni de cativa kV, ceea ce impune masuri speciale de izolare a lampilor ~~ de protectie impotriva electrocutarii. De exemplu, pentru o lampa tubulara cu neon, tensiunea necesara, ih curent alternativ, este cuprinsa intre 500 ~~ 5000 V, depinzand de lungimea firmei i luminoase. Lungimea tampii tubulare : poate sa ajunga Ia 14 m (argon/mercur), ' tubul avand diametrul de 22 mm. In' tensitatea este cuprinsa intre 20 ~i 100 rnA. Datorita tensiunii foarte mari aplicate Ia capetele lampii, este necesara impunerea unor masuri speciale in ceea Fig. 1.4.20. Lampe cu deeclrcirt In ce priv~te interferenta cu undele RTV. vapori de sodlu Ia hdtl preslune: Fluxul luminos este de 100...300 lrn/m 1 - suport; 2 - intrare curent; 3 balon (tub clar tara luminofor) sau 160 lrn/m exterior ovoid sau tubular; 4 - tubul (tub ce fol~e un strat de luminofor cu de descarcare; 5 - inveli~ interior; fosfor de culoare verde). fn general, fluxul 6 - dispozitiv de dilatare; 7 - intrare luminos depinde de diametrul tubului, de curent; 8 - dispozitiv pentru mentineintensitatea campului, de culoarea luminii rea vidului; 9 - soclu. ~i sistemului de producere a luminii (claca are sau nu strat fluorescent). Dt.Jata de viata este de 10000...20000 h.

tara

tn

tn vaport ile sodlu Ia fnalti

presiune
Lampa este diferita de cea Ia joasa presiune, datorita presiunii mult mai mari de vaporizare a sodiului, care produce scaderea fluxului luminos. Partile componente se pot observa in fig. 1.4.20. Comparativ cu lampa Ia joasa presiune, Ia care aproape toate radiatiile din domeniul vizibil sunt monocromatice, Ia aceasta, i n functie de presiunea din tubul de descarcare (de 10, 40 ~i 95 kPa), sunt emise radiatii ~i pe alte lungimi de unda, ceea ce contribuie Ia cre~terea capacitatii de redare a culorilor. in tubul de descarcare se introduc mercur ~i xenon pentru amorsare ~i echilibru termic care influenteaza pozitiv ~i compozitia spectrala (tab. 1.4.1).

4.5. Lim~ cu desclrciri

c.actertstlctle llmpl cu vapori de aodlu Ia tna1t1 preelune

Culoarea aparenta $i redarea culorilor Culoarea aparenta este galbena moderata (Tc= 1950 ...2500 K), dar, fata de cea de joasa presiune, Ia aceasta lampa exista radiatii ~i in alte benzi, ceea ce face ca aceasta sa aiba un indice de redare a culorilor ce variaza in limite largi. De exemplu, lampa SON (PHILIPS) cu p=10 kPa are Ra=23 ~i

4.6.2. Limpile cu desclrciri Ia joasi preslune tn gazele mentionate fl lumina negatlvl

Sunt utilizate ca Iampi de semnalizare i n tablourile de comanda pentru marcarea intreruptoarelor/comutatoarelor de perete, Ia iluminatul de veghe din spitale, dormitoare, aparate (~uru belnita pentru controlul tensiunii ~.a.). Datorita faptului ca electrozii pot lua

Fig. 1.4.21. Lampe cu lnductle:

1 - generator de inalta frecventa; 2 - convertor de putere; 3 - balon.

Capitolul 4: Surse electrice de lumina

diferite forme, h:lmpile pot fi sub forma de litere sau pot fi folosite $i ca elemente decorative. Puterea lampilor are valori intre 0,04 $i 0,05 W; intensitatea curentului este situata in intervalul 0,3 ... 2,5 rnA; tensiunea de amorsare este cuprinsa intre 50 $i 100 V c.a., intre 80 $i 160 V c.c.; eficacitatea luminoasa are valori de 0,3 ... 1 lm/W; durata de functionare este de peste 10000 h. minat. Pentru a putea fi utilizate in sisteme de iluminat, LED-urile trebuie sa aiba caracteristici luminoase (flux luminos, intensitate luminoasa, eficacitate luminoasa) mult superioare LED-urilor indicatoare. Acest lucru se traduce in principal prin valori foarte mari ale curentului direct (IF = 1000 ... 1500 mA, fata de 20 ... 40 rnA Ia LED-urile indicatoare). Aceasta implica luarea in considerare a degajarilor puternice de caldura in timpul functionarii Ia conceptia sistemelor de iluminat pe baza de LED-uri de putere, adica urmarirea realizarii unui management termic. Curentul direct IF este curentul (majoritar) absorbit de LED Ia alimentarea in polarizare directa (borna pozitiva a sursei de alimentare este pozitionata Ia anodul LED-ului). Materiale utilizate in fabricarea LED-urilor de putere sunt AI In GaP (fosfo-galioindura de aluminiu - pentru culorile ro$U, portocaliu $i chihlimbar) $i In Ga N (nitrogaliura de indiu - pentru culorile ver, albastru $i alb). Caracteristicile LED-urilor Una dintre cele mai importante caracteristici luminotehnice ale LED-urilor o reprezinta unghiul de vedere (notat 281/2). El reprezinta unghiul plan al conului cu varful in centrul optic al LED-ului $i care cuprinde 50 % din intensitatea maxima emisa. Acest unghi se mai poate defini ca fiind dublul unghiului dintre axa mecanica (acolo unde unghiul are valoarea 0) $i generatoarea care delimiteaza zona de Ia care intensitatea luminoasa scade sub 50%. Pentru LED-urile de putere de ultima generatie, unghiul 281/2 ajunge pana Ia 149 $i chiar 160, ceea ce inseamna Ca ele pot fi observate U$Or aproape din orice pozitie. Pentru un LED de putere, cea mai importanta caracteristica este temperatura jonctiunii (T). care nu trebuie sa depa$easca o valoare maxima admisibila pentru a nu permite distrugerea capsulei din material plastic. Temperatura jontiunii p-n influenteaza valoarea intensitatii luminoase, culoarea emisa $i tensiunea directa (Up). Astfel, odata cu cre$terea temperaturii, intensitatea luminoasa scade, lungimea de unda dominanta (a radiatiei monocromatice emise) se deplaseaza spre valori mai mari (capatul ro$U al spectrului vizibil}, iar tensiunea directa scade. Lungimea de unda dominanta variaza $i in valori mai mari (capatul ro$U al spectrului vizibil), iar tensiunea directa scad e. Tensiunea directa UF este tensiunea aplicata intre bornele sursei de alimen-

I. Sisteme de iluminat
tare Ia polarizarea directa, caracteristica valorii curentului direct. Lungimea de unda dominanta variaza $i in functie de curentul direct. Astfel, daca acesta cre$te, lungimea de unda se va deplasa spre valori mai mici (capatul violet al spectrului vizibil}. Eficacitatea luminoasa a LED-ului de putere se define$te, Ia fel ca in cazul oricarei surse de lumina, ca raportul dintre fluxul luminos emis 4>Led (lm} $i puterea absorbita strict de catre LED (W), a lua in considerare puterea absorbita de rezistenta inseriata necesara pentru miC$Orarea tensiunii directe pe LED. Valorile eficacitatii luminoase nominale pentru LED-urile de putere existente Ia ora actuala variaza de Ia 20 lm/W pana Ia 95 lm/W, in functie de curentul direct IF $i de tensiunea directa UF, iar eficacitatea luminoasa globala, inclusiv rezistenta, are valori reduse cu 20 ... 30 %. Durata de funcponaare a LED-urilor de putere atinge valori de 100.000 de ore, in conditiile unei exploatari corecte. Pentru aplicatiile legate de sisteme de iluminat interior, este importanta obtinerea luminii albe de culoare aparenta

4. 7. Limpi cu induqie
in general, Ia o sursa de lumina partile cele mai vulnerabile sunt electrozii. in timpul functionarii, datorita reactiilor chimice cu vaporii din tubul de descarcare, ace$tia i$i diminueaza functia. Lampa cu inductie ofera unul din cele mai mari avantaje - lipsa electrozilor fapt care conduce Ia o cre$tere considerabila a duratei de functionare (pentru lampa PHILIPS QL este de 60.000 h). De aceea, acest tip de sursa este folosit acolo unde intretinerealinlocuirea ei este foarte dificil de facut $i ar costa foarte mult. Principiul lampii cu inductie are Ia baza realizarea agitatiei moleculare printr-un camp electromagnetic indus, produs de un generator de inalta frecventa (fig. 1.4.21). Generatorul de inalta frecventa (2,65 MHz) are rol de sursa de energie. Este format dintr-un circuit electronic care genereaza un semnal de inalta frecventa Ia tensiunea corespunzatoare. El initiaza $i mentine agitatia moleculara. Generatorul poate fi inglobat in soclul lampii sau poate fi furnizat separat, legatura dintre acesta $i lampa facandu-se printr-un cablu coaxial, in eel de-al doilea caz. De asemenea, generatorul este amplasat intr-o cutie metalica cu rol de a disipa caldura emisa $i de a evita transmisia campurilor parazitare (pentru protectie RTV). Convertorul de putere este, o bobina (de regula, un filament simplu, spiralat) care produce un camp electromagnetic alternativ in balonul de sticla, camp ce va determina agitatia moleculara in interiorul acestuia.

tara

100.-~~~~~~~~~~

CDIL de tip dublu convex in coordonate carteziene pentru valori relative, culoare alb

90 80 70 60 50

-,--,--~--J--

- r--'--~--~-I I I I

40 -- T--, - -,--- ~-- ~-30 -- f-- ~ - -:--- ~- - f-- ~-- -:-20 --~--I --:---~--~--~---:-'T-I
I

-:-I

I"-- 'T-I I

~--

f-I

~--~--

10 - - f - ~ f - - ~- J - 0 -100-80-60-40-20 0 20 40 60 80 100 Unghi [grd]

I- I -:- - I _I_ I I I I

a.
CDIL de tip perfect difuza in coordonate carteziene pentru valori relative, culoare alb
100.-~~~~-=~~~~~

4.8 Diode elecb'oluminescente

(LED-unl

Una din ultimile solutii care va deschide noi dezvoltari in tehnica iluminatului electric este utilizarea diodelor electroluminescente - LED-uri de putere. Datorita eforturilor cercetatorilor de a descoperi surse de lumina mai economice, tinand seama $i de dezvoltarea continua a tehnologiilor de fabricadiodele electroluminescente tie, (LED-uri de putere) au devenit solutii viabile pentru anumite sisteme de ilu-

90 80 70 60 50 40 --,-- ---,---r--,--,---r-- --,--_J __ _ 30 20 10

I ' I I 1 I I I I I I I I I

--JI

~---'---L--J--~---L--L
I I I I I I I

a~~~~~~~~~~

-100-80-60-40-20 0 20 40 60 80 100 Unghi [grd] b.

Fig. 1.4.22. Distrib~a intens~i luminoase de tip dublu convex (a), respectiv perfect difuz (b), in coordonate carteziene, pentru un LED de putere

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 4: Surse electrice de lumina

ficate in fig. 1.4.22). Trebuie mentionat ca alegerea corecta a culorii aparente a LED-urilor este esentiala atat in iluminatul interior cat ~i in eel exterior, avand in vedere aspectele ce tin de destinatie ~i de celelalte tipuri de surse. Avantajele utilizarii LED-urilor: - durata de functionare foarte mare, in raport cu toate celelalte surse luminoase; - consum redus de energie electrica, datorita eficacitatii luminoase ridicate; - sistem simplu ~i eficient de control; - tensiune redusa de alimentare; - forma compacta ~i dimensiuni mici; - influenta redusa Ia vibratii ~i ~ocuri mecanice; - pot fi utilizate in medii umede ~i reci {chiar pana Ia -40C; - varietate foarte mare de culori ale luminii emise; - absenta radiatiilor IR ~i UV din fluxul emis. Domenii de utilizare a LED-urilor in iluminatul interior ~i exterior: - iluminatul de accent - LED-urile prezinta cea mai redusa emisie de raze IR ~i UV comparativ cu alte surse de lumina (cu exceptia fibrelor optice), protejclndu-se astfel obiectele sensibile Ia aceste tipuri de radiatii; dimensiunile mici ~i aspectul discret le recomanda pentru iluminat de accent tara a evidentia sursa de lumina; - iluminatul decorativ-arhitectural ~i de efect - iluminatul suprafetelor, iluminatul de contur, efectul de ,.spalare" cu lumina a suprafetelor ~i elementelor arhitecturale; - iluminatul ambiental - posibilitati multiple de variatie a fluxului luminos emis ~i/sau de realizare de efecte de schimbare dinamica a culorilor in functie de starea de spirit a utilizatorilor ~i de tipul aplicatiei; - realizarea ghidajului vizual. - iluminatul exterior - unde sursa de alimentare poate fi ~i un panou fotoelectric.

Fig. IA.23. Tipuri de aparate de iluminat pentru interior ~I exterior echipate cu LED-uri.
calda, neutra sau rece. Exista trei procedee de a realiza acest lucru: a) combinarea, in cadrul aceluia~i dispozitiv, a culorilor ro~u. verde ~i albastru, cu observatia ca persoanele cu deficiente de perceptie a culorii pot sa nu sesizeze corect culoarea alba astfel obtinuta - cea mai eficienta metoda; b) utilizarea unui strat de luminofor dispus pe interiorul capsulei din material plastic a LED-ului pe baza de lnGaN, cu spectrul majoritar in domeniul vizibil albastru (cu luminofor pentru culoarea galben sau luminafor pentru culorile verde ~i ro~u) metoda este simpla, fiabila ~i permite obtinerea unei lumini albe stabile ~i de calitate; c) un LED cu emisie in ultraviolet (UV), pe a carui capsula (Ia interior) se dispune un luminofor pentru lumina alba (denumit luminofor RGB) - in timp, se produce o degradare a suportului fizic al LED-ului, datorat interactiunii dintre acesta ~i radiatia emisa in domeniul ultraviolet, dar lumina alba este de calitate. Distributia intensitatii luminoase a LED-ului de putere este realizata implicit, prin optica inclusa in capsula (lentila). Pentru sistemele de iluminat interior, prezinta interes distributiile de tip dublu convex ~i perfect difuz (exempli-

Tabelul 1.4.1 C&racterlstlclle surselor de lumlnl produse de PHIUPS

GLS LIH SL 9 ... 25
1

PL

Tl

ML

HP(L)

HPI

MHN/MHD

, SOX(E)

SON

SDW-T

QL

15 ... 500

75 ... 2000 , 975 ... 5oooo 13 ... 25

1 . .j4~--~~1ci() ..]O"Q-=f5tL.JO[ol 25o ... 5oo : _50 ... 8~

JQ ... 20Q9

, 70 ... 180QU

,_18'-,.180u _so ,.. 1!)0Q

!-~5.,joo---=_lu85
I

-- -- ,_-- - --- -+------41...501)

alb cald alb cald

45 ... 12oo

r--j
1

11oo... 13ooo 18oo ... 58ooo 55oo ... 189ooo ,51oo ... 15oooo 180 ... 33ooo ]33oo ... 13oooo r13o0 .. .48oo 6ooo -----~------+---. -------1---------- ------r---------__J____~----1 [__~0 ... 1042) 11...~6 ) I 36 ... 58 79 ... ~5 _ e- 73 .... 83 100_... 200 ! __66 ... 1~~- l-~~ ~8 1-7~-1
1

l75o ... 73oo

alb cald

alb cald

, alb cald Ia z1le1 ' lmoderata Ia- ~ : excelent . alb

intermediar ' intermediar

rece

alb rece

galben

~~~ina

t
1

..

-=

:
5.

- - - - - - - - - - - - ---

: excelenta Redarea culorilor 100 Ra - Balastlignitor

excelenta

buna

buna

modera~
50 ... 55
-

slab~ Ia
moderata

moderata

r- -buna Ia -- -- - foarte
!

alb auriu

alb cald

alb cald

en r:::::
Ci1

100
1

70 ... 85

70 ... 85

65 ... 68

excelenta

slaba

- - slaba-la moderata

buna

buna

85
I

180... 85

incoroorat--bobinA

i- ~~'bi~: -incorporat~
reacta""

~~'bi~~ ~--bobina -t--~~'bi~~

''"cta"lii

--hobina-----+--!

~~'bi~~

bobina

electronic

a c:r
ca.
CD
r:::::

CD'
CD

CD CD

Starter
------

_ _ _ _

electronic electronic i - - - : incorporat , incorporHcu sau- --_---- -I - --_ ' I ' . _: _ ;sall ~parat ---:- _____ ,_______ __,
. I

,,.cta,lii,

far~-:

----~.
I

reacta"tii
I

'eactmtii

reacta"tii ' """"'""

. sep"at
.

ignito-r

Timp de punere in funcfuJDe [min] 'Tfrr1p de----

-T ig"i'"' -----l-

I
I

sau in balast ~_in la!!l a

I

sepan~t ; " I
I

'eactarrtii i

sOpamt ~J-5 0 -----I

<1

0
1

0-2

3
,

.
,

. - -- --,-------------------- -r- ---------

----

--------,-------------------~------

--------~.

10 I 5 I -----+I

= I<

E!.

repunere in 0 0 i 0 5 5 : 0 0 I functiune [min] Dur~ta de 8000 1600 ... 1 -20000 1000 ftmctlp_narejh] _ _ __ _ _ _ _ ________ . - - _____ L --- ----------GLS - cu incandescenta clasica; LIH - cu incandescenta cu ciclu regenerativ cu halogen; SL, PL - fluorescenta compacta; Tl - fluorescenta tubulara; ML - cu lumina mixta; HP(L) - cu descarcari in vapori de mercur Ia inalta presiune; HPI, MHN, MHD - cu descarcari in vapori de mercur Ia inalta presiune cu adaosuri de halogenuri metalice; SOX (E) - cu descarcari in vapori de sodiu de joasa presiune. SON, SDW- cu descarcari in vapori de sodiu Ia inalta presiune; QL - cu inductie; 1 - inclusiv pierderile balastului; 2 - culorile - 83, 84 [50 W] cu balast de inalta frecventa;

10 20000

10 20000

2 20000 --

<1

0~0~

I
I

r-;~0~~--______

0 60000
1

_l _______ ___l

-2-~~0~--

en

~:

ca.
CD

CD

= E!. =

Tabelull.4.2 Anallzi com 1)8ratlvi 1ntre sursele electrlce de lumini utillzate in lluminatullnterlor '' LED-urtle de putere

Putere electrica absorbita P[Wl Flux luminos <I>[Im] Eticacitate luminoasa e rJm/Wl Temperatura de culoare (corelata) Tc [K]

~
e

lncandescenta clasica

lncandescenta cu halogen

Fluorescenta compacta

Fluorescenta tubulara

LED de putere

I 3
c
I

en
CD
r:::l.

15... 500 120... 8400 8... 17 .. 3000

75 ... 2000 975 ... 50000 13... 25 .. 3000

3... 80 250 ... 3500 41 ... 88 3000 ... 5400 (1A), . 2700 ... 6000 (18)

4... 80 120... 6150 40 ... 105 3300 ... 6500 (1A), 3000 ... 6000 (18), 4000 ... 6000 (2A), 3000 (3) 80 ... 90 (18), 90 ... 100 (1A) conventional/electronic
--

1, 1... 5,7 100... 240 20 ... 95 4500 ... 10000 (neutru rece l;li rece) l;li 2850 ... 3800 (cald l;li neutru cald) 70 - neutru rece l;li rece, 90 - cald l;li neutru cald dispozitiv electronic redresor cu transtormator, rezistor, condensator 0 0 In curs de standardizare

:r

CD

lndice de redare a culorilor Ra 8alast/ignitor

-----------------------

100

100

80 ... 90 (18), 90 ... 100 (1A) incorporat sau electronic

------

-- - - - - --- --

----- - - -------------------------

Starter Timp de punere in tunctiune [min] Timp de repunere in tunctiune [min] Tip soclu

- ---incorpciat - sau separat

---cusau tara -------

0 0 E14, E27, E40, S14s, S14d

0 0 G9, GU10, GZ10, E14, E27, 815d, R7s, GY6,35, G4, G53, 8A15d, GY4, GUS, 3, GU4 160104... 2800104 1000.. .4000 12, 230, AC, DC 0... 100%

... o

... o -o
G13, 2G13, 2GX13, GS

.. o
E14, E27, GX24d-1, GX24d-2, GX24d-3, GX24q-1, GX24q-3, GX24q-4, G23, 2G7, 2G11, 2G10 2,1104 ... 7104 .. 8000 230 AC

I "1:1
Q

Luminanta cd/m 2P Durata de tunctionare [ore] Tensiuni uzuale de alimentare [V] Variatia tluxului luminos

4010 4... 700104 800 ... 1000 12, 24, 230 AC, DC 0... 100%

0,7104 ... 1,5104 6000 ... 10000 230 AC

2010 4... 40104 100000 6 DC, 12 DC, 110 DC, 220 DC 0,05%- 100% sistem PWM
I
I

en c
Ci1
CD CD

-
Ci'

10 % ... 100% cu 10 % ... 100% cu balast electronic balast electronic 30chiul uman percepe tara pericol de orbire maximum 30000 cd/m 2 Dupa aceasta valoare senzatia produsa este de durere. 0 valoare de 60000 cd/m 2 este limita pragului de Ia care orbirea produce etecte ireversibile.

c:r CD
'

= 5!.
f(
::I

CD

r:::l.

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Aparate de iluminat 5

Capitolul 5: Aparate de iluminat

I. Sisteme de iluminat
Amplasand intensitatile luminoase {lr,c) in centrul de simetrie al aparatului de iluminat, varfurile acestora se vor gasi pe o suprafata numita ,suprafata de distributie a intensitatii luminoase". Aceasta este redata prin una sau mai multe curbe de distributie a intensiti(Jtii luminoase (COIL) - cap. I - in functie de felul suprafetei: - daca suprafata este de revolutie este suficienta o singura COIL ly= f(y); - daca suprafata este oarecare sunt necesare mai multe COIL lr= f(y) pentru unghiuri c constante. De regula, sunt utilizate 2 sau 4 asemenea curbe, din planurile c=0 ... 180; 90 ... 275 sau c=O ... 180; 45 ... 225; 90 ... 270; 135... 315. Daca AIL este nesimetric sunt necesare mai multe curbe de distributie a intensitatilor luminoase, numarul lor fiind ales in functie de gradul de nesimetrie. In acest caz intensitatea luminoasa este in functie de y l?i c, y fiind unghiul de inaltime, iar c fiind unghiul de azimut. De exemplu, pentru AIL fluorescente liniare sunt suficiente 2 curbe (una transversala c = 0-180 l?i una longitudinala c = 90 ... 270). Curbele de distributie pentru aparatele de iluminat interior l?i exterior sunt date de producatori. Aceste curbe, in majoritatea cazurilor, sunt ridicate pentru cazul in care in aparatul de iluminat se monteaza o lampa conventionala cu fluxul de 1000 lm. Ele sunt date, de regula, in coordonate polare, pentru AIL obil?nuite, l?i coordonate rectangulare, pentru proiectoare. Coeficientul de amplificare Ca este o caracteristica mai putin utilizata, definit cu relatia: = lmJims' (5.1.3) in care: lmx- este intensitatea maxima emisa de AIL, iar lms- este intensitatea medie sferica, fms = (1/4n)tPA (5.1.4) Acest parametru da o informatie a-

5.1. Caracteristicile aparatelor de iluminat (AIL)

Prin aparat de iluminat se definel?te un aparat electric care: - sustine mecanic lampa (lampile), - asigura alimentarea cu energie electrica a lampii (lampilor) l?i - distribuie fluxul luminos in mod convenabil. AIL are 2 componente principale: - armatura ce cuprinde dispozitivul de fixare a sursei sau surselor, aparatura necesara aprinderii l?i functionarii lampilor cu descarcari (balasturi, startere, ignitere, condensatoare), elementele de conexiune electrice (socluri, cleme) l?i conductele electrice; - dispozitivul optic ce are rolul de a distribui, reflecta l?i/sau transmite fluxu! luminos asigurand, de asemenea, protectia vizuala a sursei. Uneori dispozitivul optic asigura l?i protectia fata de mediu: Ia lovire, Ia degajB.ri de praf sau umiditate etc. Aparatul de iluminat trebuie sa: - aiba o forma placuta, estetica;

- fie Ul?Or de instalat; - mentina o temperatura de functionare constanta in limitele admise; - permita o intretinere Ul?Oara oferind un acces rapid Ia pflrtile componente pentru curatire, schimbarea surselor sau reparatii. Din punct de vedere functional, aparatele de iluminat prezinta o serie de caracteristici luminotehnice specifice (fig. I 5.1.). Randamentul 17A al aparatului de iluminat este dat de relatia: T/A = fPA/t/16 (5.1.1) in care: tP6 =ntP1 (5.1.2) tP6 - este fluxul emis de Iampi; n - numarul de Iampi; tP1 - fluxul unei Iampi; tPA - fluxul luminos emis de AIL. Sistemele optice ale AIL, nefiind perfect reflectante sau transmitatoare, fac ca fluxul emis de aparat sa fie mai mic decat eel emis de surse. Curba de distributie a intensitatii luminoase (COIL) reprezinta repartitia intensitatilor luminoase intr-un plan care trece prin axa AIL.

I
II
~
ct>A

CARACTERISTICILE AIL

I
!
CL

as MtAIL Fig. I. 5.1 C&racterlstlclle lumlnotehnlce ale aparatelor de llumlnat.

11A
COIL Ca

II

I I

II

II

II

II

Curba de distributie a intensitatii luminoase (calitativa)

Clls

-Cll;

[%]

[%]

-b--b- 13--- -p- -p0 ... 10 10 ... 40 40 ... 60 60 ... 90 90 ... 100 100 ... 90
directs

90 ... 60

60 ... 40

40 ... 10

10 ... 0

ca

Aparate cu distribute

semidirecta

directa-indirecta semiindirecta

in directs

Fig. 1.5.3. Claslftcarea aparatelor de llumlnat din punctul de vedere al

dlslrtb~

spa11ale a ftuxulullumlnos.

Domeniul luminantei medii Lm a Iampi Ior cdfm2

Tipul lampii

*Pentru unghiul de protectie longitudinal

oo

Fluorescente tubulare Cu descarcari Ia inalta presiune ~i balon fluorescent sau opal Cu balon clar ~i Iampi incandescente

Fig. 1.5.2. Modalltl1l de stablllre a u hlulul de proteqle.

1. Sisteme de iluminat
supra modului de amplificare a intesitatii luminoase. Unghiul de protectie al AIL este unghiul in care ochiul nu prive$te sursa de lumina, a$a cum se arata in fig. 1.5.2. Tn tabelul 1.5. 1. sunt indicate unghiurile de protectie minime, recomandate, in functie de luminanta lampilor $i clasa de calitate privind limitarea orbirii. Clasele de calitate A, B, C, D $i E corespund claselor de calitate din metoda curbelor de luminanta limita (cap. 8). Pentru alte tipuri de AIL, de exemplu, cele cu ecrane opale, protectia vizuala este totala. Aceasta se realizeaza prin difuzia luminii, obtinandu-se o diminuare substantiala a luminantei sursei. Curbele de luminantii (CL) sunt, de asemenea, o caracteristica importanta a aparatelor de iluminat, ele servind Ia aprecierea calitatii iluminatului din punctul de vedere al orbirii directe ce poate fi produsa de sursa (cap. 8). Coeficientu/ de mentinere (Mt), exprima faptul ca fluxul luminos al aparatelor de iluminat scade in timp. Scaderea se datoreaza: - imbatranirii lampii, fenomen ce se manifesta prin evaporarea filamentului $i depunerea acestuia pe globul sau tubul de sticla, marind coeficientul de absorbtie al acestuia; - imbatranirii dispozitivului optic, ce duce Ia mic$orarea coeficientilor de reflexie sau transmisie; - depunerii de praf intre 2 curatiri consecutive. Acest coeficient este introdus in calculele de proiectare astfel ca Ia expirarea duratei de functionare a lampilor sistemul de iluminat sa ofere conditii optime pentru activitatea din incapere. Re-

Capitolul 5: Aparate de iluminat

C - mijloacelor de transport (auto, aero, navale etc.) D - iluminat special (din domeniul medical etc). Clastftcarea aparatelor Clasele A $i B formeaza grupa aparatelor de iluminat obi$nuite (cu o utilide llumlnat Din punct de vedere functional (sau zare generala), iar clasele C $i D grupa al destinatiei) se disting 4 clase de aparatelor de iluminat speciale (cu o aparate de iluminat pentru iluminatul: utilizare restransa $i specializata). A - interior; Din punctul de vedere al distributiei B - exterior; [ fluxului luminos, aparatele de iluminat zulta ca Ia instalarea sistemelor de iluminat acestea trebuie sa asigure conditii superioare celor prevazute in norme.

a=4 ... 20

a=20 ... 60

a=60 ... 120

a=120 ... 160

a=160 ... 180

Fig. 1.5.4. aastncarea aparatelor de llumlnat din punctul de vedere al dlstributlel fluxulullnfertor.

Tabelull.5.2. Claslllcarea AIL din punctul de vedere al protectlel elecbtce lmpotrtva eleclrocullrll fckml CEE - Comlsla I _,,. D8l1lru echl elecbtce)
lZolatie bornfi-ae Iegare Ia conductorul de protectie AIL cu izolatie tunctionala :;;i cu borna de Iegare Ia conductorul . -- -----~__QI"Q!eqi~ -~- .. - --~-I AIL mobile conectate prin cablu tlexibil sunt echipate cu ti:;;a cu contact de protectie sau ------~ socllJ_~U_Q()I"Iector~!r.LJ conductorul de protectie__ ___ II AIL cu izolatie dubla sau intarita tara _____ .c __bQrQ.a_cj~J~are l<! constl.J_ctorul d~.QI"_Qt~~1i~-_- __ _ Ill AIL realizat pentru conexiuni Ia circuite de distributie , de tensiune toarte joasa :;;i neavand Ia interior sau exterior cale de curent Ia alta tensiune

~lasa i

AIC cu

tunction:f~~&f~~~~~c~ilfrfi

Tabelull 5.3. Clastftcarea aparatelor de llumlnat (dupi IEC* ) din punctul de vedere al proteqlella corpurl sollde ,1 api
C=----

Tipul de_protecti~{IP} ___ -----~----------~----- --~ - . . -. __ __ Prima citra caracteristica A doua citra caracteristica Protectia persoanelor impotriva atingerii sau apropierii de ; Protectia echipamentului din interior impotriva partile active :;;i impotriva contactului cu partile mobile ' patrunderii periculoase a apei din interior; protectia echipamentului impotriva patrunderii de corpuri straine
-~-------

0 Neprotejat _ _ __ _ _ ______ __ _ ___ _ : 0 NeprQ!~at _ ___ _ . _____ ____ _ __ __ __ __ _ 1 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 50 mm, 1 Protejat impotriva picaturilor de apa pe verticala _de_ E3)(.: m~n_a_ {dar_I"I.LJlrm:>otriva a_c<::eiLJiui in_!entiona.!)_ 2 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 12 mm, 2 Protejat impotriva picaturilor de apa Ia un ~ ex.: deg13tele __ _ __ _ . _ unghi_ m_(!i ml<2__~1"__-------~-- _ _ 3 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 2,5 mm, 3 Protejat impotriva apei pulverizate de exemplu, sculele, conductele :;;.a. (cu diametrul sau , grosime mai mica de 2,5 mm) 4 Protejat impotriva obiectelor mai mici de 1 mm, de ex.: 4 Protejat impotriva stropirii cu apa conductele cu diametrul sub 1 mm - ---.~.Protejat impotriva pratului ~ ProtejC!t impotriva jetullli de apa 6 Protectia impotriva valurilor puternice 6 !=tan:;; Ia prat 7____ _ .. ~_?_Pr()telat impotriv~_if!l~l5jl.JI"Iii_**_ _ _ __ _ __ ~~---- __ ________ ______ ________ _ ______________ 8 Prot~tJI!lpotriva_SClJf_l.l_ll_cJ_WiL_ __________ _ * IEC - Comisia electrotehnica internationala ** introducers temporara in apa
I
1 _. _ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

-----

--

----------------------

---

---

-------------

Capitolul 5: Aparate de iluminat

se clasifica astfel: dupa distributia spatiala a fluxului (<PA) in cele douii semisfere, inferioara (<P) $i superioara (<P 5) (fig. 1.5.3). dupa distributia fluxului inferior <Pi' aparatele de iluminat pot fi cu distributii de Ia foarte intensiv (cu flux concentrat) Ia foarte extensiv (cu o distributie evazata) (fig. 1.5.4); de regula, distributia foarte intensiva este proprie proiectoarelor, iar cea foarte extensiva, aparatelor folosite pentru iluminatul rutier. Celelalte distributii sunt proprii aparatelor de iluminat obi$nuite. dupa distributia intensitatii luminoase, mult utilizata de normele britanice $i de metoda CIE; se mai nume$te $i clasificarea BZ (British Zonal). Din acest punct de vedere aparatele de iluminat se Impart in 10 clase, dupa modul de variatie al functiei lr _ f(r). astfel: 4 8Z1: ly= lmax COS y 3 BZ2: lr = Imax cos y 2 BZ3: lr = /max cos l BZ4: lr = /max cos:v; y BZ5: lr = /max cos y BZ6: lr = /max (1+2 cosy)

I. Sisteme de iluminat
BZ7: lr= lmax (2+cosy) BZB: lr = /max BZ9: lr= lmax (1+siny) BZ10: lr = lmu sin y De regula, forma analitica lr f(y) a COIL nu se cunoa$te. De aceea lncadrarea In clasa BZ se mai face In tunctie de rapoartele de fluxuri N1, N2, N3 $i N4 definite de:

Nt

FC1. FC4'

N 2 FC2. FC4' N 4 = FC4. F

N 3 FC3. FC4'

I
.c

C=O C=90

I C=270

y [0]

C=180 Curba de distributie a intensitatii luminoase

Pentru 1000 lm lntensitate [Cd] Flux zonal 0 .. . 180 90 ... 270 [lm]

100 80
~ ~ ~

121 123 . 15'- .. 130 25 137 3s ... 144.. '45'' 1.48 .

0 5

121 120 - 11'5 Hl9 .1 .00

55 65 ....,s.
85 95 105 115 "125 135 145 155 165 175
Reflectan Tavan Pereti Podea lndice

148 145 137 ' 128 124 124 118

.. 1bb

78. 56 35 16 4

0,00 11,60 46,32 103,25 1i9:9o -85--'"" 270,'12 367,01 68 56 ..,_ , '463,79 .27 3 ... _.. 550,54 .. 622,01 0,00 689,65 0,00 755,24 0,00 813,81 0,00 858,66 ..o;oo-- -888,87 0,00 906,46 0,00 914,56 0,00 916 ,82 911;02 ... 0,00
..

60
40
20
0

--

30

60

90

120

150

180 [ 0

04<<

ICiasa
leal caLIUI /

lluminare de serviciu [lx]

.~

75

lr t-- ...
\" "'
\ '\

r-.....

65
55 45

=;::1

<
/

2~:. .~~0
"-.._

t;r-

\
56 8 103
2

'\
3 4 56

"'

r---.r3 4

0.=1150 1m

810"

(CdJm2]

, . OJ O
o.~o Q.~o

.. Q,10

.... - i

_..9..Q
0,30 0,10 0,:}.0 _. . 0,30 0.2.3 0,18 0,24 0,35 0,30 0 ,41 . 0,35 0,45 0,49 0,52 0,47 0,57 0,53 0,61 ! 0,57 0,6?. . ,0,62 0,68 0,65
0,2~

o ..~o
0,33 0,41 0,48 0,54 0,59 0,67 0,73 0,76 0,81 0,84

.Q.30 0 ,?5 0,33 0,39 .Q,46 0,51 0,59 0,65 0,70 0,75 0,79

0,39. . . o.~o . 0,?0.. 0,27 0,33 0,39 0,45 0,53 0,59 0,64 0,70 0,74
. . Q,~9

o.~Q

o;3o
(),10

0,30

0,00 0 10 0 00 . ;!.. . - - ".1.. .. 0, 10 0,00

lndicatorii N1 N2 N3 N4 N5 de distributie 83 . 68 : 92 ai fluxului [% 31 ' 59

Factori de utilizare

0,60 0,80 1,00 1,25 1,50 2,00 2,50 3,00 4,00 5,00

0,36 0,42 0,47 0,52 0,59 0,63 0 ,66 0,7Q_ 00,72

e

0,20 0, 17 . ..0,13 (),17 Q_,2? -:- _9.._2~ 0,30 0,26 0,21 0 ,25 0, 35 . --.9.z~_:1 .. _ Q,39 0,35 0,?8 0,44 9..41 . 0,33 0,48 0 ,45 0,37 0,48 0,39 0,51 0,54 0,52 0,42 0,56 0,54 0,44

Fig. 1 .5.5. Datele de prolectare pentru un AIL:

a - vedere spatia/a; b - sectiune; c - COIL pentru 4>8 1000 /m; d - tabel cu variatia intensitatilor $i /uminantelor; e - factorii de utilizare $i indicatorii de distributie zonalii a fluxului; f - graficu/ de variatie a fluxului /uminos in spafiu, $i curbele de luminantii suprapuse pe graficul curbe/or limita de /uminantii.

I. Sisteme de iluminat
unde: FC1 ... FC4 - sunt fluxurile cumulate caracteristice ale aparatelor de iluminat cuprinse in unghiurile solide rc/2; n; 3rc/2; 2n ~i. respectiv, 4n, iar N 1... N4 reprezinta numere intregi formate din primele doua zecimale ale rapoartelor. dupa gradul de protectie fata de mediu, care poate fi: - e/ectrica sau impotriva electrocutarii (tab. 1 .5.2.}; protectia omului Ia atingerea ~i manevrarea aparatului de iluminat cre~te de Ia clasa 0 Ia Ill; - fa(A de patrunderea corpurifor so/ide $i a apei - ce se exprima prin gradul de protectie IPXX, unde prima citra (de Ia 0 Ia 6} indica protectia pe care o asigura echipamentul aparatului de iluminat impotriva corpurilor straine, iar a doua citra (de Ia 0 Ia 8) indica protectia impotriva patrunderii apei (tab. 1.5.3.}. Cu cat prima citra este mai mare cu atilt omul este mai bine protejat Ia atingerea l?i manevrarea aparatului de iluminat. Cu cat a doua citra este mai mare cu atilt apa (sub diferite forme} poate patrunde mai g-eu Ia echiparnentul electric al aparatului. Patrunderea apei Ia echipamentul electric ar duce Ia sclJ"tcircuit, Ia deconectarea aparatului de iluminat. Multi fabricanti de aparate de iluminat dau gradul de protectie IP prin 3 cifre, cea de a treia indicfmd rezistenta aparatelor Ia ~ocuri mecanice. - fata de patrunderea medii/or gazoase cu pericol de explozie; din acest punct de vedere aparatele de iluminat se executa in doua variante constructive: Exct (antiexploziv), capabil reziste Ia presiuni determinate de explozii interne, pentru a evita transmiterea acestara in mediul inconjurator. Acest tip va avea armatura din otel ~i dispozitivul optic din sticla dura rezistenta Ia presiuni ridicate.

Capitolul 5: Aparate de iluminat

Exe (cu siguranta marita), capabil sa evite patrunderea gazelor sau amestecurilor gazoase explozibile in interior printr-o constructie speciala (eventual cu suprapresiune) dublata de un sistern de siguranta electrica pentru deconectare in cazul depresurizarii sale. dupa modul de montare, aparatele de iluminat pot fi montate: - aparent pe elementele de constructii: direct pe plafon: plafoniera; suspendat de plafon: lustra, candelabru; pe perete: aplica (dreapta sau oblica) - ing-opat in elernentele de construc~e: in plafon, de regula in plafon fals; in scafe: pe perete, pe stalpi. - pe stalpi etc.

5.2. AP&rate pe~Jtru

llumlnatullntertor

Aparate de iluminat pentru lampile cu incandescenta (normale ~i cu halogen) ~i fluorescente compacte pot fi clasificate in urmatoarele categorii principale, in functie de folosinta: - locuinte; - unele sali de spectacole; - iluminatul decorativ interior sau de accent; - medii cu degajari de praf, umiditate sau cu pericol de explozie. In fig. 1.5.5 este indicata o fi~ tehnica de date pentru un aparat de iluminat interior (ELBA -FIA-09-1 18) echipat cu lampa fluorescenta de 18 W. Pentru incaperile moderne destinate birourilor cu calculatoare se recomanda AIL sub forma de aplice (iluminat indirect) echipate cu Iampi MH (in poz~ii fixe, fig.

sa

'!2 "'
ID-SW

crr
70

247

~347 ~
U')

, (iS

35

1 ';;

.E

Fig. 1.5.6. Aplica pentru birouri mici

cu calculatoare.

Fig. I.SA Montaje de AIL pe structuri spa1iale.

Flg.l.5.7. AIL pentru locui~e: a - plafoniera pentru camere obi$nuite; b - plafoniere pentru incaperi de trecere; c - aplice indirecte; d - AIL cu e/emente decorative suspendate.

I. Sisteme de iluminat
1.5.6) sau lampadare identice ca structtxa luminotehnica cu aplica din a~i figt.ra (solutie flexibila). Evident, pentru alte utilizari decorative se pot utiliza ca st.rse ~ LIH tubula-e. Cateva AIL moderne pentru locuinte (p lafoniere sau aplice) pot fi urmarite in fig. 1.5.7. Pentru sistemele de iluminat flexibile/adaptabile, AIL se monteaza pe ~ina sau pe structuri spatiale utilizate atat pentru fixare cat ~i pentru alimentare electrica (fig. 1.5.8). Aparatele de iluminat pentru Iampi fluorescente de joasa presiune (liniare) se pot utiliza in: - spatii industriale obi~nuite ~i similare; - spatii din cladirile administrative, cu birour i, sali de proiectare, i nvatamant, cercetare, social - culturale, magazine; - spatii de circulatie ~i similare; - medii cu degajari de praf, umiditate sau cu pericol de explozie. - Pentru spatiile industriale obi$nuite (tara degajari de praf, umiditate, gaze explozive) cu o i naltime sub 4-5 m, se utilizeaza iluminatul fluorescent ~i AIL cu distributie directa a fluxului. Un AIL tipic este prezentat i n fig. 1.5.9 (gen. FIRA). - Pentru spatiile de munca intelectuala, invatamant, unele magazine ~.a., AIL cu distributie semidirecta pana Ia indirecta ~i. mai rar, directa (cu gratare oglindate ~i unghi de emisie mare) sunt cele adecvate (fig. 1.5.10). Sistemele de iluminat flexibile/adaptabile utilizeaza, de asemenea, structuri spatiale suspendate care inglobeaza AIL fluorescente liniare (fig. 1 .5 . 11). - Spafiile cu degajari de praf $i umiditate, AIL trebuie protejate $i etan~ate corespunzator (fig. 1.5.12). Aparatele de iluminat pentru Iampi cu descarcari in vapori metalici (de mercur sau sodiu) sunt destinate halelor industriale inalte (peste 6 m). AIL au o distributie directa ~i pot fi deschise sau protejate in functie de mediu (cu sau tara degajari). in fig. 1.5.13 se pot urmari 3 tipuri de aparate i n constructie deschisa. Pentru medii cu degajari, AIL se construiesc de tip etan~. reflectorul fiind protejat Ia partea inferioara cu aparatoare din sticla sau material plastic transparent. Aparatele pentru iluminatul de siguranta. in sistemele de iluminat de siguranta. in general, se pot utiliza acelea~i aparate ca ~i pentru iluminatul normal, tinand seama de indicatiile specificate de norme. Pentru iluminatul de siguranta specializat se utilizeaza AIL speciale echipate cu surse corespunzatoare, cu elemente colorate adecvate ~i. eventual, cu un sistem de comutare automata Ia caderea iluminatului normal.

~t
2

-.---t= ==.=i;L==::j-

Flg.l.5.9. AIL lndus1rtal.

~~ ~ .......... -~ ..........~
a
L
B

~r~li I( , J
595 b

~ q-r
I,
Lz c

,I

~t=~-=1 ~-2 .I~ ~' ~.Iff~~~

Fig. 1.5.10. AIL pentru fncipert de muncllntelectuali, fnvitimlnt .... a - FlAG - 03; b - FIR/; c $i d - AIL D-ID Zumtobel.

Fig. 1.5.11. Strucut ...... cu AIL Tnglobate.

5.3. Aparatele pentru ilum1natul exterior

2

Se clasifica i n doua grupe principale pentru: - iluminatul public (stradal); - iluminatul suprafetelor indepartate, denumite proiectoare.

a
Flg.l.5.13. AIL lndustriale:

s - tip ELBA; b $i c - tipU'i PHILIPS;

1 - dispozitiv optic (reflector) din tabla deschis Ia partea inferioara; 2 - aparataj; 3 - dispozitiv de prindere.

Fig. 1.5.12. AIL protejat fi eta.....

I. Sisteme de iluminat
HGS 204/250 42,0 80,0
lso

Capitolul 5: Aparate de iluminat

6,0 5,0

lso

L.O.R.=0,75

120" 150"180"150" 120"

0,3 1-+--+-+~1-+--+--1

0,21::-..... ~:t:~:t::t:::+~
'\.

0 (cd/1000 lm)

1H
b

2H

Fig.l.5.15. Lampi decorativA.

Aparatele pentru iluminatul public (stradal) Tn iluminatul rutier sunt utilizate aparate cu distributie directa larga. Pentru zonele rezidentiale !?i spatiile verzi se recomanda AIL cu distributie semidirecta sau directa-indirecta. Tn fig. 1.5.14. este prezentat aparatul de iluminat HGS 204/250 (PHILIPS) pentru iluminatul rutier. Pentru zonele rezidentiale, un exemplu de AIL poate fi ~rmarit in fig. 1.5.15. Proiectoarele pentru iluminatul exterior sunt destinate iluminatului suprafetelor indepartate de sursa. Se folosesc in iluminatul triajelor cailor ferate, iluminatul ~ntierelor, zonelor de lucru din porturi, terenurilor sportive etc. Emisia fluxului luminos se realizeaza, de regula, intr-un unghi solid mic, obtinandu-se un fascicul luminos cu amplificare importanta a intensitatilor luminoase. De regula, pentru iluminatul terenurilor de sport mari (stadioane cu tribune) se folosesc proiectoare cu: - sectiunea fasciculului luminos circulara (fig. 1.5. 16), atunci cand proiectoarele sunt amplasate concentrat (pe stalpi) in colturile terenului; - sectiunea fasciculului rectangulara (fig. 1.5.17), atunci cand proiectoarele sunt amplasate uniform de-a lungul laturii mari a terenului de joe. Proiectoare pentru iluminatul arhitectural, festiv $i alte utilizari Pentru iluminatul fatadelor se folosesc proiectoare asemanatoare cu cele amintite, de regula, cu o deschidere mai mare a unghiului de emisie.

a
1xHPL-N 250W 1x12,7001m

~-;!

LL

Fig. 1.5.14. Aparat de lluminat rutler tip MGS 2041250 (PHIUPS):

a - COIL longitudinala $i transversa/a, inclusiv date de calcul; b - TJ=f(E) sau rJ=f(L); c - niveluri de E obtinute pentru diferite date geometrice; d, e, f - niveluri de L, Uo, Ut $i T; obfinute pentru diferite date geometrice; g - AIL.

NNF 020N
1/21max -

1 x SON - T PLUS 400W

1 x 189,000 lm L.O.R. = 0,63

635

-2/2 -212 lmax = 13600 cd/1000 lm, o

--

1
'-

"ln
II

13750

.......

11000 8250

"""'
Ill

~
J a

~
<0

5500 2750

...... on

1/

\
/
-20 -20 0 0

5.4. Aparate ~ ifuminatul teatrelor/studlourilor

r-...
20 20
6Q[]J 60(]M 40 880712000000

5o

--

K-60 -40 L -60 -40 [cd/1000 lm]

40

Fig. 1.5.18. Prolectoare c u sec1iunea fasclculululluminos clrcularl:

a - sectiune, b - COIL in coordonate rectangulare.

Proiectoarele destinate iluminatului tehnologic al scenelor de teatru, studiourilor cinematografice, de televiziune !?.a. sunt AIL speciale cu un sistem optic complex, cu reflector, in majoritatea cazurilor, din oglinda metalica parabolica sau elipsoidala, cu rol de concentrare a fluxului intr-un unghi spatial ingust

Capitolul 5: Aparate de iluminat

sau foarte ingust (corespunzator unor unghiuri plane de 2x 10...2x5). De asemenea, proiectoarele a~ezate Ia distants mai mari de scena (in sala sau in fundul salii), precum ~i cele de urmarire a personajelor cu spoturi luminoase, sunt inzestrate cu obiective alcatuite din Ientile care realizeaza o amplificare substantiala a intensitatii luminoase (pentru urmarire se obtine un spot foarte concentrat de lumina). Datorita concentrarii fluxului luminos intr-un unghi spatial ingust, curbele de distributie a intensitatilor luminoase se dau In coordonate rectangulare. Pentru efectele de lumini impuse in astfel de sistema, proiectoarele sunt echipate cu filtre colorate ce se pot schimba, comandate de Ia distanta. Pentru redarea excelenta a culorilor. proiectoarele destinate functiilor amintite se echipeaza cu Iampi incandescente (LIC) de constructie speciala sau Iampi cu halogen (LIH). Pentru proiectoarele de orizont, se folosesc lampile cu descarcari in xenon, datorita temperaturii de culoare cea mai apropiata de lumina alba a soarelui. in continuare, se prezinta cateva proiectoare specializate: - de rampa (pentru lumina de jos) format din mai multe AIL intr-un sistem comun de montara ~i protectie, cu trei culori (albastru, ro~u. galben) inseriate, realizate fie din sticla colorata, fie cu Iampi colorate cu incandescenta. Uimpile sunt alimentate independent (pe culoare) pentru obtinerea efectelor de lumina monocromatica, bicromatica sau tricromatica; se pot echipa ~i cu Iampi cu reflector inglobat, caz in care aparatul de iluminat nu mai necesita reflector. Distributia fluxului luminos este larga (extensiva). - de rivalta (pentru lumina de sus) utilizat pentru realizarea iluminatului ge-

I. Sisteme de iluminat

neral ambiental, al scenei sau studioIentile Fresnel clare pentru obtinerea ului; este asemanator celui de rampa, unei , pete de lumina" conturate ~i fiind suspendat peste nivelul scenei semiobscure pentru obtinerea estomsau studioului, utilizand surse incanparii conturului ,petei de lumina". descente de 100... 500 W. Gama de puteri este variabila de Ia Pentru teatre se utilizeaza ~i rivalte 100 Ia 5000 W $i mai mult, utilizand cu mai multe etaje, fiecare ~ir de pro- pentru teatre Iampi LIC/LIH. iectoare avand alta directionare a flu- - pentru efecte speciale. in aceasta caxului luminos. tegorie se inscriu proiectoarele de efecte coloristice care sunt echipate Pentru studiouri se folosesc grupuri cu o caseta de filtre colorate montate compacta de rivalte, cu reflector coinaintea obiectivului $i care pot fi mun pentru un ~ir de surse. - de platou (tip clopot) utilizat pentru schimbate prin comanda de Ia distanta (comanda electromecanica). iluminatul de sus al anumitor zone ale Se realizeaza, de asemenea, proiecscenei, prevazute cu LIC sau LIH 500... 1000 W; pot fi echipate cu len- toare pentru reproducerea unor fenotile plan convexe pentru concentra- mene naturale (nori, ploaie, fulgere $.a.) rea fluxului ~i cu filtre colorate fixe. Acestea au un sistem optic complex - de orizont cu rolul de a realiza ilu- cu mai multe Ientile plan convexe $i minatul suprafetelor mari ale pfmzelor oglinzi de focalizare, rezultand un fasde fundal din teatre ~i studiouri T.V. i cicul luminos foarte concentrat $i uniSunt echipate cu Iampi LIH sau cu ' form distribuit in sectiune. in fata descarcare, echipate sau nu cu filtre obiectivului, solidar cu proiectorul, se colorate (albastru saturat, albastru monteaza caseta de efecte echipata cu nesaturat, verde, galben, ro~u $i alb). un mecanism cu motor cu viteza variPuterea pentru LIH este cuprinsa abila, ce produce rotirea diapozitivului intre 500 $i 2000 W. de efect. lmaginea proiectata pe panza Pentru studiouri se utilizeaza $i reproduce fenomenul natural dorit. aparate de iluminat multiple mobile cu Sursa de lumina este LIH. Iampi tubulare fluorescente. in functie de multitudinea compo- mobil de scena sau studio cu rolul de nentelor regiei tehnice, se utilizeaza $i a realiza un iluminat local pe zone re- proiectoare cu un grad ridicat de comstrfmse sau de a pune in evidenta un plexitate, cu mai multe obiective (de element decorativ sau de efect. Ele exemplu proiectoare de nori). sunt diferite ca forma ~i putere. Astfel Pentru obtinerea efectelor de fosfopentru iluminatul local (din apropiere) rescenta a unor suprafete. se utilizeaza puterea LIC/LIH variaza intre 100 $i proiectoare echipate cu Iampi cu des500 W, iar cele destinate iluminatului carcari in domeniul u.v. cu balonul din suprafetei fundalului de jos sunt de sticla Wood. - de urmarire. Acesta este caracterizat 1000.. .2000 W (cu LIH). - cu lentila $i oglinda - utilizat pentru 100 obtinerea unei mari amplificari a intensitatii luminoase intr-un unghi 90 solid mic; de regula, lentila sau lentilele (plan-convexe, biconvexe $i 80 Fresnel) au rolul de a concentra $i dirija fluxul luminos emis. Se utilizeaza ~ 70

...

SNF 210/61 1/2 1 max-

1xSON-T400W

--

-28ts
-33f30

1 x 47,000 lm L.O.R. "'0,71

60 50 0 2 4 6 8 10

lmax = 672 ccV1000 lm, 61 750

~ ~
495 185 630

,
I
,~J

t[aniJ -

lO

600

1 /

...
\ \

C\1

Fig. 1.5.18. YMatla coaftclentului de trw181risie, "t 8 polirnelac:rtla" timp..

450 300
150
./

11

\ \
21 41 61 0 81 20

'
...
101 121[)J

--

K 1

L -60

-40 -20

40

60 ()M

[ccV1000 lm)

LVW065140000

Flg.l.5.17. Prolector aslmetrfc: a - sectiune; b - COIL.

Fig. 1.5.19. Generator 'i fibre optice.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Aparate de iluminat

raza maxima de curbura (15 mm). unghiul optic de deschidere (30). Cablurile sunt realizate din polimetilmetacrilat - material ce asigura transmisia foarte buna a luminii $i pastreaza intacte calitatile sursei de lumina (temperatura de culoare $i redarea culorilor), oferind o inalta eficacitate datorita deprecierii sale foarte mici, in timp. Graficul din fig. 1.5. 18. indica deprecierea fluxului luminos intr-un sistem de fibre optice putandu-se folosi Ia estimarea nivelului de iluminare cu cabluri mai lungi de 2 m, punctul de calcui fiind considerat Ia 2 m de generator. Acest sistem este folosit cu succes in iluminatul diferitelor obiecte ale caror culori se degradeaza sub actiunea UV (tablourile dintr-o expozitie, muzeu). De asemenea, caldura degajata de sursa, in generator, nu este transportata de-a lungul fibrelor optice, motiv pentru care acestea se folosesc Ia iluminatul vitrinelor casetate (casete cu exponate dintr-un muzeu, magazin) nemaifiind nevoie de ventilarea acestora. Ansamblul de terminatii optice. Acestea au rolul de a dirija fluxul luminos spre zona de interes (fig. 1.5.20). Pentru efecte speciale ele pot fi insotite de Ientile sau filtre colorate. Acestea sunt caracterizate de: forma, modul $i diametrul de incastrare, unghiul lentilei Fresnel, focalizare sau nu (fig. 1.5.19). Deci fibrele optice pot fi folosite in iluminatul general (Ia un nivel scazut al iluminarii), de accentuare, pentru exponate din muzee $i aplicatii exterioare ca fatade de cladiri, fantani arteziene, domeniul industrial $i medicinal. Tuburile optice, a caror sectiune este detaliata in fig. 1.5.21, inlocuiesc cu succes tuburile cu neon ale firmelor luminoase. Ele sunt insa mult mai U$Or de folosit Ia accentuarea conturului, fiind flexibile. Sunt folosite deci pentru: directionare, iluminat de contur, reclame luminoase, semnale luminoase.

Fig. 1.5.20. Tipuri de tenninafii optice.

pentru scene de teatru $i ajunge Ia 3000 W $i mult mai mult pentru studiouri. Varietatea proiectoarelor destinate scenelor de teatru $i studiouri este cu mult mai mare decat cea prezentata.

5.5. Fibre

'i

tuburi optice

1 +-------------------+

17 mm

Fig. 1.5.21. Secttunea tuburilor optice: 1 - miez reflectant; 2 - strat exterior protector Ia radiatii UV; 3 - strat protector suplimentar al fibrelor optice; 4 - fibre optice.

0 0
[]

pana Ia

10m

0
[5

pana Ia 30m
6peste 30m

Rg. 1 .5.22. Folosirea generatoarelor: un generator pentru o lungime de cablu L < 10m; doua generatoare pentru o lungime de cablu 10 < L < 30m; trei generatoare sunt folosite pentru o lungime de cablu L >30m.
printr-o amplificare deosebit de mare a intensitatii luminoase, cu o emisie superconcentrata intr-un unghi spatial foarte mic, obtinuta printr-un sistern complex de Ientile. Proiectoarele se echipeaza cu Iampi LIC/LIH. Puterea surselor cu incandescenta este cuprinsa intre 500 $i 1500 W

Transportul luminii Ia distanta prin intermediul fibrelor optice este tot mai des folosit in iluminatul arhitectural, In mod special. Ansamblul sistemului de iluminat cu fibre optice cuprinde: Generatorul care contine sursa principala de lumina, care in mod uzual, este 0 sursa cu incandescenta cu halogen sau sursa cu descarcare in vapori metalici cu adaosuri de halogenuri metalice cu indicele de redare a culorilor foarte bun (Ra > 80). Rolul generatorului este de a asigura alimentarea sursei propriu-zise $i de a focaliza fluxul luminos emis de sursa spre zona de ie$ire a fibrelor optice prin intermediul dispozitivului optic intern. Are In componenta sa un filtru de raze ultraviolete, impiedicand propagarea componentei UV de-a lungul fibrelor optice astfel incat punctul luminos contine numai radiatii in domeniul vizibil. Generatorul poate fi prevazut cu filtre colorate, in scopul obtinerii unor efecte speciale. Ansamblul de cabluri are rolul de a conduce numai fluxul luminos de Ia generator Ia zona dorita a fi iluminata. Cablurile pot fi de diferite lungimi sau diametre, in functie de nivelul de iluminare necesar $i de numarul de cabluri aferente generatorului. Este caracterizat de: lungime (Ia cerere), diametrul conductelor flexibile (eel mai utilizat fiind eel de 5 mm), numarul de fibre optice,

0~
Fibra optica OptiC ore Cablu optic clasic

Fig. 1.5.23. Fibra opticA de mare diametru OptiCore transportA cu 50% mal multA luminA declit un cablu optic clasic.

Capitolul 5: Aparate de iluminat

Aplicatii: fatade ale cladirilor, piscine, poduri, gradini etc. Pentru efecte coloristice se pot utiliza filtre amplasate in generatorul aferent. in functie de lungimea fibrelor optice, in sistemul de iluminat se amplaseaza un anumit numar de generatoare conform schemei din fig. 1.5.22. Avantajele principale ale sistemelor de iluminat cu fibre optice sunt: - economie de energie pentru iluminat - solutiile de iluminat cu fibre optice pot reduce consumul de energie in comparatie cu iluminatul conventional; - sustenabilitate - 97% din sursa de lumina se reutilizeaza; componentele chimice ~i sticla se recicleaza; - eliminarea degajarilor de caldura ~i a razelor UV - ansambluri de fibre optice ~i filtre pot elimina toate radiatiile infraro~ii ~i ultraviolete din radiatia transmisa catre sarcina vizuala; - multitudine de scheme cromatice ~i efecte decorative - fibrele optice pot aduce o cromatica dinamica, animata ~i pot da viata unui proiect ~i adesea sunt utilizate doar in acest scop; - dimensiuni reduse ~i adaptabilitate solutiile de iluminat cu fibre optice pot fi utilizate acolo unde solutiile conventionale de iluminat nu sunt posibile sau adecvate; - siguranta I securitate mult marita generatorul de lumina este singura componenta a sistemului de iluminat cu fibre optice care necesita conectarea Ia o sursa de curent electric; cablurile optice nu transporta energie electrica ~i nu necesita protectie electrica, putfmd fi instalate in deplina siguranta in orice proiect, inclusiv in medii acvatice; - mentinere redusa - un singur generator de lumina alimenteaza mai multe terminatii optice, operatiunile de mentinere reducandu-se doar Ia niveProiector punctual 50mm diametru
Termina1i~_optica

I. Sisteme de iluminat
cifice. Transportul luminii de Ia un capat Ia celalalt al tubului se realizeaza prin fenomenul de reflexie interna totala (repetata), eficienta acestui sistem fiind foarte mult influentata de reflectanta materialului. Exista trei tipuri principale de tuburi de lumina: - tub din aluminiu oglindat; - tub cu film optic polimeric multistrat montat Ia interior; - tub flexibil spiralat din aluminiu. Printre avantajele tubului de lumina se numara transportul exclusiv al radiatiilor luminoase, precum ~i faptul ca nu transporta energie electrica, putand fi instalat in medii acvatice sau cu rise de explozie. Prin faptul ca sursa de lumina se afla amplasata Ia unul din capete, se faciliteaza foarte mult operatiunile de mentinere a sistemului de iluminat, in special pentru spatiile unde schimbarea lampilor din sistemele clasice de iluminat electric este dificil de realizat. Tubul de luminA cu film optic. Transmite radiatia luminoasa in interiorul sau pe baza reflexiei interne totale care se produce in structura filmului optic infa~urat cu fata prismatica Ia exterior ~i fata plana Ia interior (fig. 1.5.24). in functie de aplicatie, se alege o structura a filmului optic care sa permita transmisia laterala de-a lungul tubului a razelor de lumina cu unghiuri

lui generatorului de lumina. Comparatie Tntre fibrele optice ~i LED-uri. Tehnologia actuala in domeniul LEDurilor destinate iluminatului le confera acestora (in prezent) o emisie de flux luminos mai mica in comparatie cu sistemele de iluminat cu fibre optice. in tabelul I 5.4. sunt prezentate comparativ caracteristicile de baza ale unui proiector punctual cu diametrul de 50mm in doua variante: echipat cu o terminatie optica in cadrul unui sistem de iluminat cu fibre optice ~i respectiv echipat cu o lampa LED. Recent au fost dezvoltate fibre optice cu diametru mare (OptiCore), care elimina spatiile goale dintre fibrele optice de diametre mici din components cablurilor optice clasice, crescand astfel fluxul de lumina transportat cu 50% fata de un cablu optic de acela~i diametru (fig. I 5.23).

5.6. Tuburi de luminA

Tubul de lumina reprezinta o sursa secundara de lumina care transmite lumina de Ia sursa primara (naturala sau electrica) in spatiul de interes, catre un obiectiv specific sau catre anumite suprafete reflectante sau transmitatoare. Transmisia luminii se realizeaza Ia capatul tubului, unde lumina este distribuita sau directionata in functie de particularitatile sarcinii vizuale sau prin transfer lateral catre obiectivele spe-

o.~o

rmn
0.17mm

Fig. 1.5.24. Structura ,1 prtncipiul de fun~onare a filmului optic.

Tabell 5.4. Com

Proiector punctual 50mm diametru Lampa LED Flux luminos emis max. 150 lm Optiuni limitate in alegerea emisiei de flux luminos in faza de proiectare a SIL Posibilitati de reglaj al fluxului luminos emis Posibilitate de schimbare a culorii luminii emise, milioane de culori Joasa tensiune electrica Eliminarea radiatiilor IR ~i UV din fluxul emis Dispozitivul se incalze~te Dimensiuni in functie de marimea LED-ului ~i de managementul termic Durata de viata a lampii de peste 50.000 ore Nu necesita mentinere Flux luminos emis dupa 50.000 ore de 70% din fluxul initial Eficacitate luminoasa realizabila de 30 lm/W

Flux luminos emis max. 500 lm Optiuni variate in alegerea emisiei de flux luminos in faza de proiectare a SIL Posibilitati de reglaj al fluxului luminos emis Posibilitate de schimbare a culorii luminii emise, max. 8 culori Fara tensiune electrica Eliminarea radiatiilor IR ~i UV din fluxul emis Dispozitivul nu se incalze~te Dimensiuni reduse Durata de viata a lampii de 5.000-12.000 ore Necesita mentinere Flux luminos emis dupa 50.000 ore in functie de mentinere ~ide varstalampii- po~t~liJOO% din fluxul iniUaL Eficacitate luminoasa realizabila peste 50 lm/W

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Aparate de iluminat

de incidenta peste o valoare limita, iar pentru unghiuri de incidenta sub aceasta valoare limitata razele de lumina sunt reflectate de filmul optic inapoi catre interiorul tubului. Filmul optic este realizat din acril sau policarbonat transparent cu grosimea de 0,5mm iar reflectanta tubului de lumina cu film optic poate ajunge Ia 0,98. Tuburile de lumina cu film optic pot fi folosite atat in iluminatul general, cat si in iluminatul arhitectural sau publicitar. Prin utilizarea unei surse de lumina cu o distributie a fluxului luminos precis focalizata, lumina poate fi transportata total sau partial prin reflexie Ia celalalt capat, aflat Ia o distanta maxima de 20 m de sursa. Exista diverse tehnici de extractie a luminii de-a lungul tubului care ii confera acestuia o luminanta scazuta si uniforma (fig. 1.5.25). Tuburile de lumina cu film optic pot fi echipate atat cu surse de lumina electrice, cat si cu dispozitive optice conectate Ia sisteme de captare a luminii naturale pentru realizarea iluminatului natural si a iluminatului integrat natural - electric. in cele ce urmeaza este prezentat un exemplu de sistem de iluminat integrat cu tuburi de lumina. Elementele de captare a luminii naturale reprezinta unitatea functionala de cea mai mare importanta din punctul de vedere al cantitatii de lumina naturala captata. Acestea sunt astfel construite i ncat sa urmareasca in mod eficient pozitia soarelui pe cer prin rotatia i n jurul axului vertical si/sau in jurul axului orizontal (fig. 1.5.26) si sunt numite heliostate. Lumina solara captata de heliostate (a - cu oglinzi plane) este apoi focalizata de un sistem de oglinzi parabolice (b), care o reflecta catre sistemul de transfer cu tuburi de lumina prin deschideri in plafon (c) si coturi oglindate (d) situate sub fiecare deschidere. Sistemul de iluminat este de asemenea echipat cu surse de lumina electrice, capabile sa compenseze variabilitatea permanenta a luminii naturale. Urmand semnalele provenite de Ia fotocelulele aflate in deschideri (c), unitatea de control pune in functiune una sau doua Iampi cu descarcari in vapori de mercur Ia inalta presiune cu adaos de halogenuri metalice de 400 W, pentru a suplimenta sau a inlocui iluminatul natural in cazul in care cerul este acoperit sau dupa lasarea intunericului. Aceste Iampi sunt situate in punctul d, Ia capetele tuburilor de lumina. Tubul solar. Pentru un transport simplu si eficient al luminii naturale catre spatiile interioare, s-au dezvoltat sisteme specifice pentru aplicatii in acoperis si fatada,

Fig. 1.5.27. Principiul de fune1ionare a tuburilor solare.

cunoscute sub numele de tuburi solare. Acestea reprezinta un caz particular al tuburilor de lumina din aluminiu oglindat, fiind realizate din aluminiu 0,5mm grosime impregnat cu argint pur si stabilizat prin depunere de vapori, avand reflectanta 0,98. Tuburile solare maximizeaza conceptul de energie regenerabila prin concentrarea si transportul prin reflexie a luminii directe solare si a luminii difuze a cerului (fig. 1.5.27). Prevazut cu coturi reglabile si cu o suprafata interioara oglindata super-reflectanta (reflectanta 98%), tubul solar capteaza, tocalizeaza si reflecta lumina naturala, distribuind-o apoi uniform in interior printr-un difuzor microprismatic. Odata instalat, poate ilumina orice spatiu interior tara nici un cost. in functie de caracteristicile arhitecturale ale proiectului, captarea luminii se poate face fie Ia acoperis (inclinat sau orizontal, din orice tel de material), fie Ia

Fig. 1.5.26. Structure unui sistem integrat de iluminat cu tuburi de luminA.

I. Sisteme de iluminat

Fig. 1.5.28. Exemple de aplicatii realizate cu ajuton.ll tuburllor solare: a - spatii pentru tocuit; b - spatii pentru i'nvatamant; c - ctadiri de birouri; d, e - spatii comerciate; f- spatii de circulatie; g, h - efecte tuminoase In structuri arhitecturale.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Aparate de iluminat

Fig. 1.5.28. Exemple de aplicatli realizate cu ajutorul tuburilor solare:

g, h - efecte luminoase in structuri arhitecturale.

fatada, printr-un dom de captare de tip diamant, compus din prisme plane $i prisme verticale. Prismele verticale sunt amplasate pe circumferinta domului $i permit captarea luminii solare dimineata $i seara, atunci c~nd soarele se afla aproape de linia orizontului. Tubul solar prezinta avantajul de a capta $i de a focaliza, pe langa lumina directa solara, l?i lumina difuza a cerului, astfel inc~t se poate realiza iluminatul oricarui spatiu interior in orice conditii meteorologice. Exista l;li alte tipuri de astfel de tuburi de lumina care transporta catre interiorul cladirilor lumina naturala captata Ia exterior, Ia care domul de captare este de forma semisferica. in acest caz datorita formei domului, captarea luminii solare l?i in special a celei difuze a cerului este mai putin eficienta decat in cazul domului de tip diamant. Tuburile solare sunt sisteme de iluminat pasive, piese in mi$care, cum este cazul sistemelor cu tuburi de lumina l?i heliostate prezentate mai sus, ceea ce conduce Ia eliminarea costurilor de functionare $i a celor de mentinere. Prin utilizarea tuburilor solare se obtine o importanta economie de energie. Studiile $i cercetarile realizate au aratat ca consumul global de energie electrica poate scadea cu p~na Ia 75-80%, in functie de tipul cladirii $i conditiile meteorologice specifice locatiei proiectului. Tuburile solare permit diminuarea fluxului luminos sau chiar obturarea completa a luminii provenite de Ia tub (acolo unde este necesar: sali de proiectie, spatii de recreere etc.) prin doua modalitati: montarea manuala pe difuzorul luminos a unui capac opac cu prindere magnetica; utilizarea unui sistern motorizat de variere a fluxului luminos cu o clapeta cu pozitie variabila montata in tub. Pentru situatia de seara $i de noapte, se poate utiliza o sursa electrica de lumina, amplasata in tubul solar printr-un suport special oglindat care nu afecteaza reflexia lu-

tara

minii naturale in tub pe timpul zilei. Tuburile solare cunosc o gama larga de aplicatii practice, putand fi instalate cu ul;lurinta in spatii pentru locuit (case, apartamente, hoteluri), institutii de invatamant (!?coli, universitati), cladiri de birouri, sali de conferinte, spatii comerciale, Spitale l;li centre de sanatate, spatii industriale, sali de sport etc. in fig. 1.5.28 sunt prezentate c~teva exemple de utilizare a tuburilor solare, in care se remarca realizarea unei distributii uniforme a iluminarii in planul util care conduce Ia un contort vizual ridicat, precum $i posibilitatea realizarii de efecte luminoase prin integrarea difuzoarelor luminoase de plafon in structuri arhitecturale specifice. Tuburile solare pot fi combinate cu ventilatia naturala, ajungandu-se astfel Ia diminuarea substantiahi sau chiar eliminarea costurilor de energie $i Ia un contort mult sporit al utilizatorilor. Fig. 1.5.29 prezinta schema sistemului comFante pentru preluarea aerului proaspat si

binat de iluminat natural l;li ventilare naturala, in care se poate observa Ia interior tubul solar, iar in jurul acestuia conducta de ventilare prin care circula curentii de aer proaspat (rece) l;li curentii de aer uzat (cald), datorita principiului natural al circulatiei aerului pe baza diferentei de presiune I temperatura I densitate. Un avantaj deosebit al sistemelor de iluminat cu tuburi de lumina il reprezinta posibilitatea realizarii unui iluminat natural chiar $i pentru incinte care nu au contact cu spatiul exterior {cu utilitate practica deosebita in asigurarea eficientei energetice pentru spatii subterane de tipul pasajelor $i parcarilor subterane, tuneluri, statii de metrou etc.), conducand Ia scaderea substantiala a consumului global de energie electrica $i Ia cre$terea confortului vizual $i ambiental.

Dom de captare

Oirectia curentilor de aer Ia exterior

Conducta flexobola

montete Ia plafon

\__ Oifuzor luminos

Fig. 1.5.29. Princlplul de fUncJionare a sistemului comblnat care reallzeazi slmultan llumlnatul natural '' ventilarea naturall a ~llor intertoare.

Capitolul 5: Aparate de iluminat

5.7. Suprafe~ luminoase sau luminate amitecturale
Pentru unele incaperi aferente unor cladiri care necesita componente decorative (sali de spectacole, muzee, magazine, locuinte $.a.) se pot utiliza suprafete arhitecturale ca surse de lumina secundare ce transmit sau reflecta fluxul luminos emis de surse de lumina primare (fig. 1.5.30). ta, pentru imbunatatirea randamentului ansamblului care lucreaza ca un aparat mare de iluminat. Atunci cand se utilizeaza aparate de iluminat cu reflector (tip FIRA) este necesara o adancime mare a cavitatii. A$a cum se poate urmari in fig. 1.5.32 pentru realizarea unei iluminiiri uniforme a placii transparente Ia o distanta intre axe de 0,65 m, rezulta o adancime necesara de 0,83 m a cavitatii. Utilizarea aparatelor de iluminat tara reflector, tip FIA, are doua avantaje: - se pot monta mai distantat, fluxul luminos fiind uniformizat prin reflexia de ansamblu a cavitatii plafonului daca a= (1,5 ... 2); - investitia este mai sciizuta. ln functie de unghiul de protectie al gratarului difuzant se poate determina bmin (fig. 1.5.33) pentru asigurarea protectiei vizuale in cazul utilizarii AIL tip FlA. Practic, intotdeauna, b ~ bmin datorita conditiilor de uniformitate amintite. Plafoanele luminoase din placa continua difuzeaza foarte bine fluxul luminos realizand o distributie uniforma a iluminarilor. Un dezavantaj este acela ca imaginea obtinuta este ,plata", tara relief. Plafoanele luminoase cu gratar difuzant ofera o imagine mai bine con-

I. Sisteme de iluminat
turata, datorita difuziei mai reduse. Acestea din urma ofera $i posibilitatea integrarii cu climatizarea incaperii. Utilizarea plafoanelor luminoase presupune investitii mari pentru obtinerea

5.7.1. Suprafe~ luminoase Plafoane luminoase

Plafonul luminos este un element arhitectural realizat dintr-o placa transmitatoare din module, suspendata de plafonul de rezistenta al constructiei (fig. 1.5.31). Modulele pot fi confectionate dintr-un material transparent opal sau clar, cu model $i suprafata de difuzie sau din gratar difuzant. Panoul difuzant continuu ofera avantajul unei emitante constante, dublate de un aspect placut, dar pierderile prin absorbtie sunt relativ mari (30 .. .40 %), iar deprecierea prin prafuire, rapida. Suprafata interioara a cavitatii plafonului necesita o culoare alba, reflectan-

Fig. 1.5.32. Detaliu de plafon lumlnos echipat cu AIL gen FIRA.

' '

~r I ~

" I I I I I" J, I j

"")
Fig. 1.5.33. Detenninarea dlstam&i mlnlme bmln 1n functie de unghiul de protectie vlzuali.

SUPRAFETE ARHITECTURALE

f-----------------1
'

I I
LUMINATE (REFLECTANTE)

I I I

I
LUMINOASE (TRANSMITATO ARE)

.... / ....

............~....
2

/~',' .. ,I "'.
I

'

I I
PLAFON LUMINOS

~
PERETE LUMINOS

PLAFON LUMINAT

I I
PERETE LUMINAT

L_

---~=--::~_L
1

Fig. 1.5.34. Scafi de luminA indirecti: 1 - element de sustinere $i mascare; 2 - aparat de iluminat.

Flg.l.5.30. Clasilicaraa ~ arhitecbrale ulilizate ... sislamele de iluminal

a
3

INCINTA

- - - - - - - - - - rig-:T.S.31. PliifotiTuinmos:-------1 - structura de rezistenta; 2 - suprafata interioara; 3 - aparate de iluminat fluorescente; 4 - placa transmitatoare; 5 - elemente de prindere.

b Fig. 1.5.35. Plafoane luminate:

a - scafe pe contur; b - scafe pe f8$ii longitudina/e sau transversale.

I. Sisteme de iluminat
acelora:;;i niveluri de iluminare cu aparatele clasice. Aceasta, deoarece densitatea de aparatele de iluminat Ia piaton este mare, pe de o parte, :;;i pe de alta parte, elementele modulate ale plafonului impreuna cu elementele de sustinere a acestora sunt foarte pretentioase pentru o realizare artistica reu:;;ita. Domeniul de aplicare este restrfms; nivelurile ridicate :;;i modelarea redusa impun aceste sisteme pentru salile de expozitii de mare valoare artistica, vitrine importante, ateliere de pictura :;;.a.

Capitolul 5: Aparate de iluminat

Plafoanele luminate
Se obtin utilizand scafe de lumina ce pot lumina plafonul sau zone din acesta, conditionate de rezolvarea din punctul de vedere estetic al arhitecturii incaperii. in fig. 1.5.34 este reprezentata scafa de lumina indirecta, componenta arhitecturala care mascheaza sursa de lumina astfel incat sa nu poata fi privita direct. Acest ansamblu reprezinta, de fapt, un aparat de iluminat liniar care face parte din constructie :;;i care distribuie indirect fluxul luminos. Suprafata interioara a scafei, daca aparatul de iluminat este simplu :;;i sursa este Iibera, trebuie sa fie alba, perfect difuzanta, pentru mflrirea randamentului. Sistemul poate fi montat pe conturul incaperii (fig. 1.5.35 a). Pentru obtinerea unei uniformizari acceptabile a emitantei plafonului, pozitia scafei trebuie sa respecte conditia d> 1/3 I. Uneori, aceasta conduce Ia montarea scafei Ia o inaltime scazuta fata de pardoseala, ceea ce face ca scafa sa devina inestetica. Pentru reducerea distantei, d, exista 2 posibilitati: - fragmentarea plafonului in fa:;;ii luminate (fig. 1.5.35 b) :;;i montarea de scafe in campul acestuia; - echiparea scafei cu aparate de iluminat cu reflector cu distributie asimetrica (fig. 1.5.36) . in acest caz este suficienta conditia d=(115 ... 118) I (in functie de tipul reflectorului). Scafele se pot echipa, in mod uzual, cu surse punctiforme cate 6 Iampi pe m, in cazul utilizarii sursei libere in dulie, sau 3 aparate pe m, in cazul utilizarii aparatelor cu distributie asimetrica. Daca se utilizeaza Iampi fluorescente, acestea se vor monta ,cap Ia cap" sau ,petrecute" pentru a evita umbrele. Pe langa cele enuntate, scafa mai trebuie sa indeplineasca conditiile: - sa distribuie neuniform intensitatile catre plafon (intensitati mai mici in zona apropiata :;;i intensitati mai mari in zona departata) pentru a realiza o uniformitate a iluminarii plafonului; - sa prezinte un unghi de protectie corespunzator; - sa poata fi curatate u:;;or de praf (pentru a evita producerea petelor de praf ars, in special deasupra lampilor cu incandescenta; scafele :;;i lampile trebuie curatate eel putin o data Ia 30 de zile). Un alt exemplu de plafon luminal este dat in fig. 1.5.37 unde se poate urmari un fragment din sectiunea longitudinala a unui plafon decorativ al unei sali polivalente. Astfel, de plafonul de rezistenta, 1, este atarnat plafonul fals (decorativ) 2, in care se formeaza scafele unde sunt montate aparatele de iluminat cu reflector, 4, care realizeaza o emitanta uniforma a acestuia. Pentru iluminatul direct se utilizeaza aparatele de iluminat cu reflector, 5. Utilizarea plafoanelor luminate este mai restransa datorita consumurilor energetice mari ale acestora :;;i caracteristicilor luminotehnice specifice (iluminat difuz, tara contraste, imagine plata, tara reflectarea obiectelor in spatiu).

Perete luminos
Este rar utilizat, fie ca element decorativ (perete luminos sau zone de perete luminos), fie pentru punerea in evidenta. prin transparenta a unor exponate sau a conturarii lor, fie pentru obtinerea unui efect luminos colorat intrun local de divertisment. Toate aspectele expuse pentru plafonul luminos sunt valabile :;;i in acest caz, cu observatia ca pentru realizarea lor trebuie utilizate materiale perfect difuzante, cu transmitanta scazuta, pentru ca luminanta surselor de lumina sa fie mult diminuata, in scopul protejarii vizuale.

0
UJ a: a: 0 > ::::!0 a: a: c.. 0 UJ ~

5.7.2. Suprafe~ luminate

Anumite suprafete arhitecturale: pereti, plafon sau portiuni din ele, pot servi ca surse de lumina secundare pentru iluminatul general al unei incaperi sau drept componente aditionale pentru obtinerea unui sistem de iluminat confortabil.

<1:

0 0 <1:

z ::J

tJo UJ
c..
0

(/)

J~SJ_
c
Fig. 1.5.36. Scafl echipati cu AIL cu reflector asimebic.
2

ECRAN

I I I

Ill\'
I
I

:>~
\
\

I
1

/
I

I ' I~ ~
I
,' \

I
b

I
'

I I

lo

I
\

'
\ I
\ I

\
I

I I I
I

Fig. 1.5.38. Pereti luminati, componente ale sistemulul de iluminat pentru o sali de cinematograf:
a - sectiune prin salii; b - detaliu de scafa; 1 - aparat de iluminat simplu cu lampa cu incandescenta sau lampa fluorescenta tubulara; 2 - fa:;;ie de perete luminata de o scafa verticala; 3 - aparat de iluminat punctual cu distributie directa.

--~~_,: ____________ I_N_CI~_T_A ----------------~

Figura 1.5.37. Plafon luminat pentru o sail de spectacole.

Capitolul 5: Aparate de iluminat

perete decorativ sau a unor exponate plate (picturi) se pot utitiza scafete orizontate dirijate direct catre perete (fig. 1.5.39) echipate cu aparate de ituminat speciate (fig. 1.5.39 a) sau obi$nuite simple (fig. 1.5.39 b). Utilizarea tampilor cu incandescenta de mica $i foarte mica putere conduce Ia sisteme estetice agreabile. Pentru realizarea unui efect de lumina de zi, in conditii de noapte sau seara, se recomanda sistemul din fig. 1.5.40. Sursele de lumina fluorescente sunt mascate de galeria perdelei sau draperiei, acestea reflectand lumina catre incapere. Montarea mascata a unei scafe de lumina in spatele unei mobile, in interiorul unei vitrine sau unei ni$e, poate conduce Ia efecte plastice deosebite (.11).

I. Sisteme de iluminat
treruptor. Dispozitivele pentru suspendare (carlige, tije, dibluri, hold$uruburi etc) se vor alege astfel incat sa suporte, fara deformari, o greutate egala cu de 5 ori greutatea aparatului de iluminat ce urmeaza a fi fixat, dar eel putin 10 kg. Se interzice suspendarea aparatului prin conducte de alimentare; fac exceptie aparatele prevazute cu conducte, $ine de alimentare $i sustinere in executie speciala, pentru acest scop. AIL se monteaza astfel incat sa permita accesul U$0( Ia lampa in vederea inlocuirii acesteia si in vederea intretinerii. in cazul montarii aparatelor de iluminat pe elemente combustibile (lemn, materiale plastice) intre aparat si acestea trebuie introdusa o placa de

I' I ,' -~~INT~ J ~~NCI~TA/__ _

I

a b Rg. 1 .5.39. PereJi lumin&Jj pentru efecte decorative cu scafe orizontale: a - scafa cu aparat de iluminat cu reflector nesimetric; b - scafa cu aparat de iluminat;

1 - reflector nesimetric; 2- aparat de ituminat; 3 - plafon de rezistenta; 4 - piaton fats.

INCINTA

I I I '
I

'

5.8. Montarea aparatelor de iluminat

CondiJji de alimentare fl montare a aparatelor de lluminat (AIL)
AIL se conecteaza Ia circuitul de alimentare prin cleme de conexiune. La contactul exterior (partea filetata) a duliei lampii se va lega conducta de nul a circuitului, iar Ia borna din interior a duliei, conducta de faza, trecuta prin in-

---- ----------t-Ag. 1.5.40. Draperie/perdealjaluzele, 1, iluminate cu aparat de llumlnat fluorescent tubular mascat de galeria, 2.

Fig. 1 .5.42. Aparat de llumlnat ftxat cu

aiutorul piasalor meta1ce alastlce.

Sistemut se adopta in cazut in care se dore$te fie reatizarea ituminarii $i punerii in evidenta a unui plafon decorativ, fie diminuarea contrastelor $i realizarea unui ambient luminos, echilibrat. Sistemul poate fi utilizat, de asemenea, in scopuri pur decorative pentru marcarea unui plafon sau a unei zone din acesta utilizand surse de mica sau foarte mica putere. in birourile moderne, cu calculatoare personate cu ecran, pentru evitarea reftexiei de voal, se vor utiliza plafoane $i pereti luminati folosind alte solutii, indicate in .1 1.2.2.

w;1
p
M

1>.

Q_h

c a
b

PereJji lumln..,
Peretii luminati se realizeaza prin scafe de lumina verticale sau orizontale. Peretii luminati emit fluxul prin reftexie catre incapere, creand 0 ambianta luminoasa placuta, odihnitoare $i confortabila. Se folosesc ca elemente aditionale (de completare confortabila, estetica sau de efect) ale sistemului de iluminat, principal, al incaperii. In fig. 1.5.38 este dat un exemplu de pereti luminati cu scafa verticala, Ia o sala de cinematograf, unde ace$tia sunt utilizati ca o componenta a sistemului general. Spectatorii, privind in sensu! $i directia marcate (catre ecran), nu vad sursele de lumina din scafe. Pentru punerea in evidenta a unui

Flg. l.5.41. Dlblurt foloslte Ia montarea AIL.

Tabelul 1.5.5. Modul de prindere a AIL in fun~e de elementul de constru~i

Tipul elementului de constructii Beton

Elemente U$Oare - ipsos Metal Lemn

Element de prindere Dibluri plastic Dibluri metal Bolturi Tmpu:?cate Dibluri plastic Dibluri metal Dibluri lemn Dibluri speciale din plastic Dibluri speciale din metal $uruburi cu piulita Nituri pop $uruburi autoperforante Suruburi autofiletante

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Aparate de iluminat

teaza prin infiletare sau prin batere $i poate avea diverse lungimi $i diametre $i diverse capete (fig. 1.5.41 a). Diblul de plastic pentru fixarea aparatului de iluminat in pereti U$Ori (de tip gipscarton) are aripioare care se curbeaza, facilitand prinderea (fig. 1.5.41 b). Diblurile din metal sunt folosite atunci cand AIL sunt grele $i este necesar un grad sporit de rezistenta $i siguranta (fig. 1.5.41 c). De cele mai multe ori, in montarea aparatului de iluminat se folosesc alemente intermediare de prindere. Astfel, se folosesc piese metalice de fixare care se monteaza pe elementele de constructie. Prinderea aparatului de iluminat se face U$Or (de exemplu, prin presare ca in fig. 1.5.42). Tot pentru a U$Ura montarea, dar $i pentru a permite modificarea configuratiei sistemului de iluminat, se folosesc cabluri din otel (a caror lungime poate fi reglata). Aparatul de iluminat se fixeaza de aceste cabluri prin elemente ,coada de randunica", permi' tand culisarea elementelor de prindere. Un alt sistem de montare este eel Fig. 1.5.43. Slstem ,,inl" cu elemente de conectare. ,$ina". Acesta permite atat montarea aparatului de iluminat cat $i conectarea Ia circuitele electrice. Sistemele ,$ina" mai ofera $i posibilitatea de a modifica pozitia $i orientarea aparatului de iluminat in functie de dorinta beneficiarului (fig. 1.5.43). Pentru a nu putea fi atinse $i crea pericol de electrocutare pentru om, $inele se monteaza in canale, de regula, din material izolant. Daca se folosesc canale metalice acestea din urb ma se leaga Ia conducta de protectie. Un sistem de montare foarte modern il constituie inglobarea aparatului de iluminat in elementele de constructii. Folosind tehnologiile moderne de constructie: pereti U$Ori (cu grosimi de 12,5 mm), plafoane suspendate sau fixe din gipscarton sau din fibra minerala, montarea aparatului de iluminat se poate realiza direct in aceste alea mente. Aparatele de iluminat echipate cu Fig. 1.5.44. Montajul ingropat al AIL. Iampi fluorescente se pot monta in plaprotectie izotermica $i incombustibila In fig. 1.5.41 sunt prezentate cateva ti- fonul suspendat prin a$ezare pe ele(ex., azbest) pentru evitarea posibilitatii puri de dibluri ce pot fi folosite in mon- mentele de sustinere a structurii (fig. de incendiere a elementului de con- tarea aparatelor de iluminat. Diblul de 1.5.44). In cazul aparatelor cu dimenstructii (I. 7 $i Normativ PC I). plastic este folosit pentru aparatele de siuni mai mici decat distanta dintre eleiluminat U$Oare, pe elemente de con- mentele de sustinere, ele se vor fixa in structie cu o buna rezistenta. Gaurile se placa plafonului prin clemele elastice. Montarea pe in elementele de construqii realizeaza cu ma$ini rotopercutante, Montarea aparatelor de iluminat in In functie de tipul de prindere (tab. pentru a asigura cilindricitatea loca$ului pereti (tip gipscarton) se va realiza prin 1.5.5), montarea poate fi facuta direct unde se va fixa diblul. Hold$urubul ca- prindere cu cleme $i piese metalice de sau cu elemente intermediare. re fixeaza aparatul de iluminat se mon- fixare.

'i

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Sisteme de iluminat interior 6

I. Sisteme de iluminat
Ansamblul aparatelor de iluminat echipate cu surse de lumina corespunzatoare, amplasate dupa 0 dispunere logica Tntr-o incinta (Tncapere) dependenta de considerente functionale !;li/sau estetice, Tn scopul realizarii mediului luminos confortabil capabil sa asigure desfa!;lurarea unei activitati umane (impuse) sau realizarii unei anumite functiuni, define!;lte notiunea de SISTEM DE ILUMINAT. Sistemele de iluminat se clasifica din punct de vedere functional (fig.l.6.1) Tn 2 categorii: sisteme de iluminat normal; !;li de iluminat de siguranta. Sistemul de iluminat normal asigura desfa!;lurarea normala a unei activitati umane Tntr-o incinta, conform destinatiei acesteia Tn conditiile Tn care iluminatul natural nu este satisfacator. Sistemul de iluminat de siguranta asigura fie continuarea activitatii, fie evacuarea incintei sau alte functiuni (fig.l 6.1) Tn cazul Tntreruperii alimentarii cu energie electrica a iluminatului normal. de ambianta (decorativ) !;l.a. luminos, ceea ce conduce Ia o distriDaca SIL principale se realizeaza butie necorespunzatoare de luminante pentru orice incinta, cele secundare au Tn campul vizual. un domeniu mai restrans !;li se folosesc, Sistemu/ de iluminat semidirect aditional, Tn spatii !;li locuri deosebite ' (SIL- SO) realizeaza o repartitie spatiala (spatii comerciale, cladiri de locuit, mu- mai echilibrata a fluxului luminos zee, spatii pentru expuneri etc.). (tl>/tl>A = 0,6 ... 0,9; t1>/t1>A = 0,4 ... 0, 1 ). SIL principale se clasifica, Ia randul Cu cat proportia de flux superior este lor, in functie de distributia spatiala mai mare cu atat distributia ambientala !;li/sau Tn planul util al fluxului luminos. a luminantelor este mai echilibrata. Sistemele pot avea o structura fixa sau in conditii energetice, economice una flexibila care sa permita adaptabi- SIL-SD poate ti o alternativa optima !;li litatea in timp sau spatiu. pentru unele incaperi de lucru intelectual (laboratoare, sali de invatamant, bi6.1.1. Sisteme de iluminat in rouri tara calculator). Este indicat incaperilor industriale de Tnaltimi mici sau functie de distrib14ia spatiali a fluxului luminos chiar medii cu sarcini vizuale de mare !;li foarte mare precizie, Ia care ochiul Clasificarea sistemelor de iluminat, trebuie menajat pentru a se evita scadupa distributia spatiala a fluxului lumi- derea pertormantei vizuale !;li, respecnos, se face Tn mod conventional, in tiv, a productivitatii muncii. functie de raportul Tntre cele 2 fluxuri Sistemu/ de i/uminat direct-indirect semisferice (emisfera superioara t/>5 !;li (SIL-DID) determina un echilibru foarte cea inferioara tP;) !;li fluxul emis de bun al distributiei spatiale a fluxului luaparatul de iluminat tPA. minos: Sistemul de iluminf}t direct (SIL-O) I tP/tPA = 0,4 ... 0,6; tP/tPA = 0,6 ... 0,4 se caracterizeaza prin proportie foarte ! - ceea ce conduce, de asemenea, Ia 6.1. Sisteme de iluminat mare de flux luminos dirijat in emisfera o echilibrare confortabila a luminantei in nonnal (SIL) inferioara (tP/tPA 2: 0,9; tP/tPA < o, 1). campul vizual, tavorabila desfa!;lurarii Sistemele de iluminat normal se pot Acest sistem de iluminat este eficient procesului de munca intelectuala, clasifica dupa functiunile !;li rolul pe !;li economic, randamentul utilizarii flu- odihnei !;li divertismentului, in conditii care le indeplinesc Tn: principale !;li xului luminos fiind maxim pentru ca economice acceptabile din punct de secundare (fig. 1.6.1). acesta este dirijat direct catre planul vedere al consumului energetic. SIL principale asigura desfa!;lurarea de lucru. Sistemul determina contraste Sistemul de iluminat semiindirect activitatii umane intr-o incapere, reali- mari !;li o buna modelare a sarcinilor vi- (S/L-S/0) se caraterizeaza printr-o reparzand un ambient luminos confortabil, zuale tridimensionale. Datorita acestor , titie a fluxului luminos cu preponderenfunctional !;li estetic. avantaje este folosit in iluminatul indus- ' ta in zona superioara: SIL. secundare se folosesc pentru trial !;li Ia incaperi medii !;li inalte unde tP/tPA=0,4 ... 0, 1; tP/tPA=0,6... 0,9). delimitarea unor zone de interes !;li/sau se impune o buna reliefare a produsePeate fi acceptat pentru unele rezolrealizarea de aspecte vizuale speciale lor prelucrate, tinand seama !;li de ca- vari ale unor incaperi social-culturale (accentuare, de efect, modelare sau racteristicile geometrice ale sarcinilor (de arta), locuinte, hoteluri, spitale !;li, culoare), pentru punerea in valoare a vizuale. nu in ultimul rand, pentru birouri mounor obiecte sau a unor suprafete caSIL-O nu corespunde activitatii inte- derne, datorita confortului ee-l ofera racteristice din incinta (arhitectural) lectuale datorita inconfortului creat de din punctul de vedere al echilibrului lu!;li/sau pentru realizarea unui iluminat repartitia spatiala neuniforma a fluxului minantelor. De asemenea, reprezinta o J 8TEME DE ILUMINAil sol~tie ce a_v~ntaje"a:a _!?i -~~ec~ul ~sih?1-l 81 INTERIOR log1c de manre a malt1m11 1n mcapenle care necesita aceasta. Sistemul de iluminat indirect (SIL/D) se caracterizeaza prin fluxul luminos ' emis in emisfera superioara de eel putin - pentru continuarea 90 % din fluxul luminos al aparatelor de PRINCIPALE _ ~~ci~~~:ventie iluminat (t1>5 /tl>A<e:0,9). Randamentul - pentru evacuarea din utilizarii fluxului este minim, dar con- de accent cladire fortul realizat, din punct de vedere al - cu rol decorativ - pentru evitarea panicii distributiei luminantelor in campul vizu-de efect - de paza . - arhitectural -de veghe al, este maxim. Datorita acestor avan, - pentru ambianta placuta , - de circulatie taje se utilizeaza pentru obtinerea unor I - pentru marcarea plafoane luminate decorative sau zone hidrantilor de platen, in incaperi care prezinta aceasta cerinta, pentru birouri in care se lucreaza, exclusiv, cu calculatoare, - direct ! I Tn scopul evitarii reflexiilor parazitare de i ____ - semidirect voal de pe ecranele acestora sau Ia ac- direct-indirect l _____1____ - semiindirect centuarea senzatiei de inflltime a incaIGENERALI ~ lcoMBINA~ ~ - indirect perilor sau, Ia salile de spectacole inalte, ca sistem suplimentar etc. Fig. 1. 6.1. Clasificarea sistemelor de lluminat. Sistemul de iluminat indirect este eel

----l

~-~

------l
*

1. Sisteme de iluminat
112~ 1
E
~I

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior

------ _L_____ - .----- ---+
1/n
I
I

IV2n

1/n

1/n

I
X
!

I
I

*
X X X

'

--t
j

:::Ji

.tl
_JI

vi
I

:::

w2n

1/n ----+i'<----""'' l/2nl

I

)
~

t'OiI
I

I I I I
.~
b

I I

=~

aJ
~

4-- I
I

=-

"'0 I i
I

as I

J'

~~ ~EI :ol_
tI

_ __.I

I I
j__d

I --=+
- I I

all

~~

I -=j
d _J

----4
/A

Fig. I. 6.2. SIL unlfonn dlstrtbulte:

a - surse punctuale; b - surse liniare.

mai costisitor energetic, dar reprezinta i in planul util, respectiv, printr-o uniforavantajul ca uniformizeaza luminantele, mitate mare a iluminarii. Sistemul se realizeaza printr-o amelimina umbrele ~i reduce fenomenul de orbire. Lipsa modelarii poate fi un deza- plasare simetrica a aparatelor de ilumivantaj atunci cand sarcinile vizuale sunt nat punctuale sau liniare in planul plafonului (fig. 1.6.2). tridimensionale. in cazul acestui sistem de iluminat Se impune ca pentru o distributie relaeste necesar ca suprafetele reflectante tiv uniforma, distanta dintre doua ~iruri sa fie de culori nesaturate (deschise) ~i alaturate sa fie dubla fatii de distanta dincurate pentru a se obtine reflectante tre perete ~i ~irul apropiat de acesta. De Sistemul de iluminat general localimaxi me. asemenea, din acel~i considerente, in zat sau zonat este o varianta a sistein concluzie, de Ia SIL-D Ia SIL-ID, cazul ~irurilor luminoase cu discontinuitati mului de iluminat general ce se realiconfortul cre~te substantial, fluxul su- se recomanda ca d s 1,5 h, in care h i zeaza prin concentrarea aparatelor de perior determinand echilibrul luminan- reprezinta inaltimea de montaj a surselor iluminat in zona de lucru cu o distributelor in campul vizual, dar costurile de deasupra planului util, iar, d, distanta . tie neuniforma a iluminarii in planul util investitie ~i. in special, de exploatare dintre ~iruri (fig. 1.6.3). ~i anume: vor fi, de asemenea, mai ridicate. - iluminari ridicate in zonele efective Datorita uniformitatii distributiei fluRamane ca inginerul de iluminat sa xului luminos, sistemul este confortabil, unde se realizeaza procesele de munaleaga, de Ia caz Ia caz, in functie de dar necesita o investitie mare ~i consu- ca (tehnologice) ~i iluminari scazute in aspectele cantitative ~i calitative deter- muri energetice ridicate, in special, in spatiile de circulatie ~i depozitare. Daminante, solutia optima. ca in hala industriala se desfa~oara cazul spatiilor de dimensiuni mari. mai multe procese de munca cu sarcini 6.1.2. Sisteme de llumlnat tn vizuale diferite, sistemul de iluminat se funqle de dlstributla ftuxului divizeaza in mai multe fractiuni, caraclumlnosllluminirti tn planul util teristice ca nivel de iluminare fiecarei zone, corespunzatoare sarcinii vizuale Sistemul de iluminat general, unispecifice. form distribuit se caracterizeaza printrin fig. 1.6.5 se poate urmari un o repartitie uniforms a fluxului luminos exemplu de SIL localizat, practicat in industria pentru incaperile cu inaltimi medii sau mari; dezavantajele sunt de d d
1

Se utilizeaza, in special, in incaperile , aferente cladirilor social-culturale (sali , de spectacole, lectura, jocuri, holuri, foaiere etc.), sali de sport, hale industriale in care se desfa~oara un singur tip de activitate care, de regula, necesita niveluri de iluminare mici sau medii. De aceea, astfel de sisteme trebuie sa permita sectorizarea aprinderii , aparatelor de iluminat prin comenzi i manuale/automate putand forma un sistem integrat de iluminat electric ~i natural. Astfel, in cazul unei incaperi cu un perete vitrat, sistemul fiind echipat cu : surse liniare sau punctuale, conectarea ~i deconectarea circuitelor se va realiza . in ~iruri paralele cu zona vitrata, de regula, coliniare cu raza vizuala a subi. ectilor (fig. 1.6.4). in aceasta situatie, conectarea se realizeaza pe ~iruri, in ordinea stabilita in functie de scaderea nivelului iluminarii naturale (3-2-1), iar deconectarea in sens invers (1-2-3), in functie de cre~terea nivelului iluminarii naturale. in unele incaperi din cladirile socialculturale, unde aspectul estetic este i determinant, se pot realiza distributii asimetrice impuse de plastica arhitectu' rala a incintei.
1

'1

11

12

13

~
h

I' I' I, I' I' I, I, I' I'

I I II II II II II
a
b

Fig. 1.6.3. Semnlnc&11& mlrtmll h.

Fig. 1.6.4. Sectorlzarea unul SIL general unlfonn dlstrtbuiL

Fig. 1.6.5. SIL locallzat:

a - plan; b - sectiune.

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior

contort (AIL apropiate de campul vizual central) ~i de estetica (neglijabila in industrie). in fig. 1.6.6 este prezentat un alt exemplu cu astfel de sisteme. Acesta are 4 zone diferite, marginite de zone de circulatie, fiecare constituind un sistern independent, cu iluminari diferite. Avantajul sistemelor de acest tip este economia de energie, dezavantajul fiind distributia neuniforma a luminantelor in campul vizual, diminuate de distantele mari. 0 alta varianta este sistemul de iluminat localizat asimetric dirijat ce se realizeaza cu aparate de iluminat liniare montate in functie de locul de munca, in a~a fel incat fluxul sa fie concentrat catre suprafata efectiva de lucru (fig. 1.6. 7). Sistemul este aplicabil pentru spatiile sau incaperile destinate muncii intelectuale (proiectare, invatamant, unele laboratoare, birouri etc.) in care un perete (de regula, eel din stanga lucratorilor) este vitrat, iar locurile de munca (Ia birouri, plan~ete, pupitre etc.) sunt fixe. Sistemul prezinta urmatoarele avantaje: - aceea~i directie ~i sens ca iluminatul natural, prin amplasarea aparatelor de iluminat paralel cu ferestrele ~i pe directia razei vizuale a lucratorilor; - fluxul fiind receptat din stanga lucratorului este favorabil activitatii simulandu-se, eel mai adesea, iluminatul natural; - permite realizarea unui sistem integrat economic, cu comanda manuala sau automata, prin asigurarea posibilitatii de conectare pe ~iruri, in trepte (de exemplu, daca iluminatul natural seade, se pune in functiune numai ~irul 2) sau prin reglaj fin al fluxului SIL; - este eficient prin concentrarea fluxului luminos pe zona de lucru neglijandu-se zona de circulatie sau depozitare (E 1 > E2 ); - ~irul de langa ferestre poate fi montat inclinat ceea ce conduce Ia o mai buna utilizare (economica) a fluxului, evitandu-se pierderile de flux prin fereastra; sistemul nu corespunde totdeauna din punct de vedere estetic; - ~irul de Ia ferestre poate fi montat
obi~nuit (cu axul vertical); in acest caz este necesara o distanta minima fata de peretele vitrat de 0,7 ... 1 m; pentru evitarea pierderilor de flux, noaptea, este indicata utilizarea draperiilor cu reflectanta mare; - solutia moderna consta in utilizarea, pentru ~irul marginal a AIL cu distributie asimetrica a intensitatilor luminoase, care realizeaza o distributie similara cu cea a AIL inclinat. Astfel de aparate prezinta ~i un aspect estetic corespunzator; - sistemul prezinta ~i calitati din punct de vedere al eliminarii reflexiei voalate pe suprafetele de lucru plane datorita unghiurilor de incidenta favorabile. Proiectarea moderna presupune realizarea unor sisteme de iluminat flexibile care se pot adapta in timp ~i/sau spatiu Ia unele schimbari functionale sau recompartimentari (birouri ~i similare), Ia schimbari determinate de estetica, mentalitate, stil, de asemenea variabile in timp (spatii comerciale, muzee, locuinte) sau Ia schimbari tehnologice (industriale). in toate cladirile moderne (indiferent de destinatie) este necesar sa se realizeze posibilitatea echiparii cu un sistem de iluminat flexibil care sa permita: - modificarea pozitiei AIL (fixe relativ), Ia coordonate spatiale diferite in functie de necesitati sau dorinte in timp (spatii comerciale, muzee, expozitii, locuinte ~.a.); - modificarea pozitiei AIL mobile pe o anumita directie (montaj pe ~i na/canal); - schimbarea AIL cu altele mai moderne (performante); - modificarea parametrilor sursei de lumina prin sisteme de reglaj al fluxului, manual sau automat;

I. Sisteme de iluminat
- modificarea geometriei unor AIL sau focalizarii sursei in interiorul AIL. 0 varianta de SIL general localizat o reprezinta SIL directional in care fluxul luminos este dirijat pe o anumita directie preferentiala fiind realizat cu aparate de iluminat oglindate echipate cu surse liniare sau surse de tip spot luminos. Sistemul se utilizeaza atunci cand sunt necesare: - modelarea ~i accentuarea unor obiecte sau exponate tridimensionale; - realizarea de umbre ~i/sau contraste pentru a modela (reliefa) forma sau textura unor exponate; - pentru iluminatul unor suprafete reflectante care devin astfel suprafete emisive servind Ia realizarea unor efecte ambientale sau locale. Sistemul directional poate fi utilizat ~i in completarea iluminatului general uniform distribuit din incaperile unor cladiri social culturale pentru ruperea monotoniei acestuia ~i punerea in evidenta a unor exponate sau a unor elemente de plastica arhitecturala. Sistemul de iluminat local are ca scop realizarea unui nivel ridicat de iluminare numai pe suprafata restransa de lucru (masa, plan~eta, bane de lucru, ma~ina-unealta, zona de control tehnic etc.) unde sarcinile vizuale sunt de precizie mare ~i foarte mare, iar, uneori, chiar in cazul celor normale. Pentru diminuarea contrastelor de luminanta inconfortabile, iluminatul local este utilizat, totdeauna, in completarea unui sistem de iluminat general de nivel redus, ansamblul devenind astfel un sistem de iluminat combinat care, schematic, este prezentat in fig. 1.6.8. Sistemul de iluminat local este economic pentru ca sursa este foarte apropiata de sarcina vizuala realizanduse niveluri mari ~i foarte mari de iluminare, Ia consumuri energetice reduse. Avand in vedere aceste aspecte se recomanda utilizarea iluminatului local in urmatoarele cazuri (de regula, Ia incaperi cu lucru manual): - sarcini vizuale de precizie mare ~i foarte mare; - suprafete care reprezinta un anumit relief ce trebuie controlat; - iluminatul general nu este suficient pentru modelarea ~i distingerea sar-

I I ZONA 2 I I [E 2] I I- - - f------ZONA 1

[E,]

r---------1
ZONA 3

ZONA DE CIRCULATIE [Eo]

[E3]

I ZO~A I [E4] I

---

Fig. 1.6.6. Schema unul SIL zonal Tntr-o hall indusbiali cu 4 zone de munci, flecare fllnd caractertzate de o alti sarcinA vizuali.

Fig. 1.6.7. SIL locallzat aslmetric dlrtjat.

666
Fig. 1.6.8. Schema unui SIL combinat.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior

lluminatul pentru interventii in zone de rise este o parte a iluminatului de securitate prevazut sa asigure nivelul de iluminare necesar sigurantei persoanelor implicate intr-un proces sau activitate cu pericol potential $i sa permita desfal;>urarea adecvata a procedurilor de activitate pentru siguranta ocupantilor zonei precum $i operarea in caz de incendiu. lluminatul pentru evacuarea din ciadire este parte a iluminatului de securitate destinat sa asigure identificarea $i folosirea, in conditii de securitate, a cailor de evacuare. lluminatul pentru circulatie este parte a iluminatului de securitate destinat sa asigure parcurgerea in conditii de securitate catre caile de evacuare sau catre zonele de interventie. lluminatul impotriva panicii este parte a iluminatului de securitate prevazut sa evite panica $i sa asigure nivelul de iluminare care sa permita persoanelor sa ajunga in locul de unde calea de evacuare poate fi identificata. lluminatul pentru marcarea hidrantilor este parte a iluminatului de securitate prevazut sa permita identificarea U$Oara a hidrantilor. lluminatul de siguranta portabil este parte a iluminatului de securitate destinat a fi utilizat in spatiile fara personal $i este asigurat de echipament portabil prevazut cu alimentare proprie. Timpii de punere in functiune, de Ia intreruperea iluminatului normal, sunt urmatorii: - in cladirile destinate publicului sau lucratorilor: 0,5 s pana Ia 5 s pentru iluminatul pentru continuarea lucrului $i iluminatul de interventie in zonele de rise; in mai putin de 5 s pentru celelalte tipuri de iluminat de securitate. -in industrie (conform STAS 12294): 0,5 s pana Ia 15 s pentru: iluminaSistemele de iluminat de siguranta tul pentru continuarea lucrului, iluau rolul de a functiona atunci cand iluminatul de interventie in zonele de minatul normal, alimentat de Ia reteaua rise $i iluminatul pentru circulatie furnizorului, se intrerupe. in functie de gradul de pericol; lluminatul de siguranta se clasifica 1 s pana Ia 15 s pentru iluminatul (conform SREN 1838) in: de evacuare $i eel de marcare a - iluminat pentru continuarea lucrului; hidrantilor - in functie de gradul de - iluminat de securitate. pericol. Acesta din urma se clasifica in: Timpul de functionare, pentru toate - iluminat pentru interventii in zone de sistemele de iluminat de securitate rise; este de eel putin o ora. - iluminat pentru evacuarea din cladiri; Timpul de functionare al iluminatului - iluminat pentru circulatie; pentru continuarea lucrului este pana - iluminat impotriva panicii; Ia terminarea activitatii cu rise. - iluminat pentru veghe; Aparatele de iluminat pentru: conti- iluminat pentru marcarea hidrantilor; nuarea lucrului, interventia in zonele de - iluminat de siguranta portabil. rise, impotriva panicii, circulatie, trelluminatul pentru continuarea lucrului buie integrate in iluminatul normal al este o parte a iluminatului de siguranta spatiilor respective, dar li se asigura prevazut pentru continuarea activitatii punerea in functionare, Ia intreruperea normale, tara modificari esentiale. iluminatului normal, in timpul mentionat

cinilor vizuale; in capitolul 11 sunt prezentate as- pentru realizarea unor niveluri ridicate pecte de detaliu privind realizarea sisnecesare lucratorilor de varsta inaintata temelor de iluminat local utilizate in insau cu capacitate vizuala redusa; caperile industriale. - pentru toate cazurile in care, pe baza unui calcul tehnico-economic com Sisteme integrate de iluminat parativ, se poate demonstra realiza- electric $i natural - se caracterizeaza rea unei economii substantiale in prin utilizarea armonioasa $i echilibrata a luminii naturale $i electrice in cadrul consumul de energie electrica. in fig. 1.6.9 sunt prezentate 9 tipuri sistemelor normale de iluminat interior caracteristice de iluminat local (in gene- (general $i combinat) al;>a cum s-a ral, industrial) utilizand surse de lumina amintit anterior. liniare (Iampi fluorescente de putere Astfel, printr-o comanda automata, mica) sau Iampi cu incandescenta (in sistemul poate fi utilizat cu succes, special, in cazul in care se impun nece- conducand Ia importante economii. sitati deosebite de redare a culorilor). Comanda manuala este o necesitate Asupra celor 9 tipuri se mentioneaza: atat pentru exploatarea rationala cat $i a - amplasarea sursei evita reflexia voa- pentru adaptarea ulterioara Ia sistemul lata, directia luminii reflectate ne- automat. fiind coliniara cu raza vizuala (SL 1); Pentru incaperile de mare adancime b - sistemul favorizeaza observarea in care iluminatul natural nu poate perdetaliilor lucioase pe un fond difu- mite un nivel corespunzator $i uniformitate ale iluminarii este necesar un zant (SL2); c - iluminat paralel cu suprafata ori- iluminat electric (chiar $i in zilele insozontala reliefeaza neregularitatile rite) in zona opusa ferestrelor. Se rea(SL3); lizeaza astfel conditii corespunzatoare d - sursa de lumina de suprafata este atat ca nivel de iluminare in intreaga infavorabila depistarii defectelor pe o cinta a incaperii cat $i ca echilibru al suprafata lucioasa (SL4); luminantelor. Totodata se evita sau se e - lumina difuza produsa de panou diminueaza $i efectul de silueta ce se este favorabila urmaririi vizuale a manifesta in zona ferestrelor. sarcinilor din tipografii (SL5); Sistemele de acest tip, denumite $i f - sistemul prin transparenta pune in PSALI (Permanent Supplementary Artievidenta neregularitatile materialelor ficial Lighting of Interiors - iluminat transparente ca: stofe, tesuturi, har- electric permanent pentru interioare), tie, calc etc. (SL6); sunt neeconomice prin consumul suplig - sistemul utilizeaza efectul de mentar permanent de energie electrica, silueta pentru realizarea controlului dar deosebit de confortabile. de contur (SL7); Din ratiuni de economie de energie h - sistemul directionat modeleaza co- electrica $i de crel;>tere a confortului virespunzator sarcina vizuala spatiala zual, se recomanda implementarea pe (SL8); scara cat mai larga a tehnologiilor de i - sistemul, utilizand o sursa mascata iluminat natural atunci cand structura de un material perfect difuzant, cladirilor permite. poate realiza un control corespunzator in cazul materialelor transpa6.2. Sisteme de iluminat rente (SL9). desigura~

~
c

Fig. 1.8.9 Sistema de llumlnat local

Industrial.

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior

mai sus. Aparatele de iluminat pentru: evacuarea din ch!idiri, marcarea hidrantilor, trebuie sa respecte recomandarile din SREN 60592-2-22 ~i tipurile de marca (sens, schimbari de directie) stabilite de Directia Consiliului Europei 92158 EEC din 24 ianuarie 1992, transpusa prin HG 971 din 26 iulie 2006. Sursele de alimentare pentru aparatele de iluminat de siguranta sunt: - sursa principala de alimentare: reteaua publica de distributie. - sursa de securitate (de rezerva) ce trebuie aleasa astfel incat sa intre in functionare in timpul mentionat mai sus !?i sa mentina o alimentare un timp minimum de o ora, cu exceptia celui pentru continuarea lucrului care trebuie asigurat pe toata perioada lucrului cu rise. Sursa de securitate poate fi: - sursa !ocala, atunci cand este continuta in aparatul de iluminat - aparat de iluminat de tip autonom (luminabloc); - sursa centralizata, atunci cand se amplaseaza in spatii special destinate (baterie de acumulatori, UPS sau grup generator). Aparatele de iluminat de tip autonom (executate conform SREN 60598-2-22) se alimenteaza pe circuite din tablourile de distributie pentru receptoarele normale. Pot fi alimentate ~i din circuite comune cu aparatele de iluminat normal. Conductoarele $ifsau cablurile trebuie sa fie cu intarziere Ia propagarea flikarii in manunchi (conform cu SREN 50266 pe parti - de exemplu CYYF). Aparatele ~~ coloanele aparatelor de iluminat de siguranta alimentate din sursele centralizate se executa astfel: - cu cabluri cu izolatie minerala, conform SREN 60702 - 1 $i 2; - cu cabluri de rezistenta Ia foe, conform cu SREN 50200, SREN 50362, CEI 60331 - 11 $i 21; - un sistem de cablaj care sa-$i pastreze caracteristicile de protectie mecanice ~i electrice Ia foe. Tablourile de distributie pentru iluminatul de siguranta. de regula, trebuie fie distincte de cele pentru iluminatul normal. Exceptia este atunci cand sunt utilizate aparate de iluminat de tip autonom.

I. Sisteme de iluminat

8.2.2. Slsteme de llumlnat de securitate pentru interventii

Sistemele au rolul de a asigura interventia personalului de exploatare, in incaperile sau spatiile in care exista aparate sau utilaje ce trebuie comandate sau manevrate, Ia intreruperea functionarii iluminatului normal. Sistemul de iluminat de securitate pentru interventii se prevede in urmatoarele cazuri, in: a - incaperi unde sunt montate armaturi (vane, robinete $i dispozitive de comanda $i control) ale unor instalatii ~i utilaje care trebuie actionate in caz de incendiu; b - incaperea centralei de avertizare $i semnalizare a incendiilor ~i in incaperi de garare a utilajelor PSI; c - incaperile industriale unde, Ia intreruperea functionarii iluminatului normal, trebuie actionate aparate sau utilaje in vederea scoaterii din functiune a unor utilaje ~i echipamente, sau in vederea reglarii parametrilor aferenti. in scopul protejarii utilajelor, echipamentelor sau persoanelor.

sa

pentru continuarea lucrulul

Sistemele au rolul de a asigura continuarea procesului de munca sau a unor activitati importante Ia acela$i nivel de iluminare sau Ia unul mai scazut, determinat de sarcina vizuala in procesui ce nu poate fi intrerupt. Sistemul de iluminat pentru continuarea lucrului trebuie prevazut in urmatoarele situatii: a - incaperile in care intreruperea iluminatului normal poate provoca: distrugeri, explozii, incendii, pagube materiale, accidente sau victime umane; b - salile de operatii ale spitalelor $i policlinicilor; c - laboratoarele unde au loc experimentari ce nu pot fi intrerupte; d - incaperi industriale in care utilajele necesita o permanenta supraveghere sau manevre specifice; e - incaperi importante pentru activitatea de conducere a statului. in general, aceste sistema necesita conditii speciale de alimentare cu energie electrica. Capacitatea bateriilor de alimentare, pentru cazurile (a), (c) $i (d) se stabi le~ te astfel incat sa se asigure functionarea iluminatului de siguranta pentru continuarea lucrului in tot timpul necesar luarii unor masuri care sa asigure continuarea activitatii pe o perioada de timp de eel putin 3 h.

6.2.1. Slsterne de llumlnat

: : j

8.2.3. Sisteme de U uminat de securitate pentru evacuare fi alte functiuni

Sistemele au rolul de a asigura, de exemplu, evacuarea persoanelor din cladire in cazul intreruperii iluminatului normal precum $i alte functiuni conexe

, ..
_

-- -------- ---.

i
~

,
1

I ZONA DE CIRCULATIE I . I AIL ! .~ I o~ ' I

_ ___ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _J

. I .

,-----------------;

[21

ljf

I -,:::::::#/#//#/$/#/~
b

pr~GRATAR

AIL

I . I I

- - - - - - - - - - - - - - _j

Fig. 1.8.10 lndlcatoare de evacuare, lumlnoase sau lumlnate: a - ie$ire de evacuare (fond verde, simbol alb); b- atentiune! cafe de acces blocatA (fond galben, simbol alb}; c $i d- sisteme directionale pentru caile de evacuare (fond verde, simbol alb); e - reprezentare uzuala (alb pe fond verde).

Fig. 1.6.11. Amplasarea aparatelor de llumlnat cu circu..,._: a - In perete lateral in zona plintei; b - contratreapta.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior

anta luminoasa de nivel scazut necesara evitarii accidentelor grave ce se pot produce in salile de spectacole mai mari de 400 locuri (teatre, cinematograte, sali de concert individuale sau inglobate in case de cultura !?i similare), in cazul intreruperii iluminatului normal sau in conditiile nefunctionarii acestuia din motive tehnologice. Acest SIL trebuie sa intre in functiune automat cu o temporizare mai mica de 5 s de Ia intreruperea iluminatului normal, dar trebuie prevazuta !?i comanda manuala de punere in functiune (fara posibilitate de intrerupere), din locuri accesibile personalului de intretinere !?i publicului; tipul de alimentare va fi acela!?i cu eel al iluminatului de evacuare a cladirii. in general, se utilizeaza, in fiecare incapere protejata !?i in incaperile de evacuare, eel putin doua surse cu amorsare practic instantanee, montate cu o protectie vizuala din sticla clara (nu se modifica culoarea luminii emisa de sursa), iar alimentarea surselor pe fiecare traseu de evacuare se realizeaza cu doua circuite separate (un circuit poate asigura circulatia pe un traseu Ia un nivel de iluminare redus cu 50 % fata de nivelul impus ales pentru situatia de panica).

securitatii, in cazul aparitiei unor situatii avertizarea unui pericol (de ex.: semnaaccidentale (incendii, panica etc.), sau lizarea obstacolelor), iar culoarea alunor functiuni suplimentare in conditii bastra pentru informare (de ex.: camera tablou electric). de noapte (veghe, paza etc.). Formele geometrice utilizate pentru Sistemele de evacuare au rolul sa marcheze clar traseele de circulatie semnalizari sunt: triunghiul echilateral, destinate evacuarii in cazul intreruperii pentru avertizare; patratul sau dreptuniluminatului normal sau in caz de nece- ghiul, pentru informare; cercul taiat de un diametru, pentru interzicere. sitate. Aparatele de iluminat pentru evacuaSIL de evacuare trebuie sa asigure cu claritate ghidajul vizual al traseului de re trebuie amplasate astfel incat sa se evacuare, sa puna in evidenta eventua- asigure un nivel de iluminare adecvat lele obstacole, modificari de directie etc. (conform NP - 061/02) langa fiecare Utilizarea unor sisteme de ghidaj lu- U!?a de ie!?ire !?i in locurile unde este minate sau luminoase constituie un necesar sa fie semnalizat un pericol element vizual de mare importanta in potential sau amplasamentul unui echiasigurarea evacuarii rapide !?i fluente a pament de siguranta, dupa cum urmeaza: cladirii (fig. 1.6.10). De asemenea, realizarea unui con- , a) Ia fiecare U!?a de ie!?ire dintr-o sala cu aglomerari de persoane conform trast de luminante corespunzator reP 118; prezinta, ca !?i contrastul de culoare, un aspect de ghidare eficienta. Pentru b) langa scari, astfel incat fiecare treapta sa fie iluminata direct; SIL-evacuare, culoarea verde este cea indicata de normele romane!?ti, atunci c) langa orice alta schimbare de nivel; cand sistemul functioneaza cu ghidaj d) Ia fiecare U!?a de ie!?ire destinata a fi folosita in caz de urgenta; in permanenta (de ex.: Ia salile de spectacole). Daca SIL de evacuare e) Ia panourile de semnalizare de securitate; face parte !?i din iluminatul normal, se utilizeaza acelea!?i AIL, cu conditia f) Ia fiecare schimbare de directie; marcarii lor distincte pentru a da posi- g) in exteriorul !?i langa fiecare ie!?ire din cladire; bilitatea verificarii in exploatare. Culoarea ro!?ie este utilizata pentru semnali- h) langa fiecare post de prim ajutor; zarea unei interziceri (de ex.: cale care i) langa fiecare echipament de interse blocheaza), culoarea galbena pentru ventie impotriva incendiului !?i fiecare punct de alarma. *) ,langa" este considerat ca fiind sub 2 m masurati pe orizontala. lnstalatiile electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie ; prevazute in: - cladirile civile cu mai mult de 50 de persoane; ,Ill - incaperile amplasate Ia nivelurile supraterane cu suprafata mai mare de ~IL 300 m 2 , indiferent de numarul de per);:\ soane; ILUMINAT VEGHE - incaperile amplasate Ia subsol cu suprafata mai mare de 100 m2 , indiferent de numarul de persoane; Fig. 1.8.12 Amplaaarea aparatelor de - spatiile de productie cu mai mult de 20 llumlnat de veghe. persoane sau atunci cand distanta dintre u~ de evacuare !?i punctul de lucru eel mai dep'rtat depa!?e!?te 30 m. Sistemu/ de iluminat pentru evitarea panicii are rolul de a asigura ambi-

i
!

: ,
1

' , ' ' : . ' : , :

1

le

AIL~~

Sistemu/ de iluminat de circulatie (fig. 1.6.11) are rolul de a asigura circulatia in interiorul salilor mari de spectai cole, magazine etc., atat in cazul intre1 ruperii tehnologice a iluminatului normal cat !?i a intreruperii sale accidentale. Acesta are acela!?i regim de functionare ca !?i in iluminatul de evacuare pentru ! marcarea ie!?irilor din salile respective. ; AIL de circulatie se monteaza in: - plinta pe peretii laterali ai salilor de spectacole; - contratreptele din sala. Sistemul de iluminat de veghe (fig. 1.6.12) are rolul de a asigura circulatia in incaperile destinate odihnei, din spitale, maternitati, sanatorii, gradinite, ere~. camine pentru batrani !?.a., in lipsa iluminatului normal (deconectat voit sau accidental). Culoarea recomandata a sursei este albastru, montarea

~------:~1~;-~~- AIL)il ! INCE~DIU /j, \".. i

I i ,

d'

.I

~////&/.W ..w///#//#//#//#/#//##/// .W#/##///4

! I

_X:~~lP~~==---- ~1-i--~--T~-:
Lampi fluorescente cu aprindere rapida Lampi fluorescente cu amorsare lenta Lampi cu descarcari in vapori metalici Ia inalta presiune

Tabelull.8.1. Utlllzarea dlferitelor surse in SIL de slguranti Observatii

+ , +

+ +

1 f+ + +

L--------------'
Flg.l.8.13. Amplasarea aparatelor de llumlnat pentru marcarea lumlnoasl a hklrantllor de lncendlu (d' < 2 m).

Numai daca AIL sunt utilizate !?i in iluminatul normal AIL utilizate !?i in iluminatul normal (cu alimentare permanent din sursa de rezerva)
- - ------------

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior

Tabelull.6.2. Nlvelurl de llumlnare (orlentatlve), confonn nonnelor romln&fti

I. Sisteme de iluminat
sursele de lumina uzuale (cu incandescenta sau cu descarcari), in conditiile indicate in tabelul 1.6. 1. Se observa ca numai lampile cu incandescenta l?i cele fluorescente cu amorsare rapida au u tilizare generala. in cazul in care se utilizeaza Iampi fluorescente tubulare, pentru siguranta in functionare, aparatele de iluminat vor fi echipate cu eel putin doua surse care pot functiona l;li independent (nu este permisa utilizarea montajului de tip ,tandem"). ; Daca se utilizeaza aparate de iluminat echipate cu o singura lampa fluorescenta tubulara, atunci se vor cupla cate doua montate Ia o distanta maxima de 6 m, in linie dreapta.

actuale
Domeniul de utilizare Nivelul normat de iluminare medie r=d:=ec-=s~ig""'u=r~a,_,nt"'ia=t--c--_________ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Evacuare - in general 20 % din nivelul de iluminare normat - in cazuri speciale 50 lx in crel;le pe trasee de evacuare 1 lx din crel;le, sali de spectacol egal cu nivelul de iluminare normat ---=,---~~cu peste 400 locuri --'------c-------- - - - - - - - - - - Evitare -in sali se spectacol cu 10 % din nivelul de iluminare normat, _ _d~ !!![njm_~_m_?O_lx ______ _ _Qanic_! __ +_l>E:l!!t~_400 _I_Q_curL ___ _ __ _ Circulatie pe traseele de circulatie 10 % din nivelul de iluminare normat, din salile de spectacol -t----dar minimum 30 lx Veghe , - in crel;le, cam1ne pentru 2 lx ---------~ Q_Oj)ii, gradinite, sQi!a~_ ____ - --20 % din nivelul de iluminare normat Continuarea , - in general, in cazurile lucrului : prevazute in normativul 1.7; , dar minimum 5 lx
1
1
1 1

Tipul i iluminatului i

lnterventie

~- @c::llo~afic~_c:l_e__l,!l"~!lti3,
i -

in cazuri speciale in incaperile blocului operator pentru campul de operatie; in cabinete '
1 -

~=====i=n=n=o=r=m=a=ti=v=u=l=1.7:::::::=======:::::::=========~
1

in cazurile prevazute

Se pot utiliza l?i Iampi fluorescente compacta, de regula, in acelal;li regim cu lampile cu incandescenta., daca amorsa80 % din nivelul de iluminare normat rea este rapida. in solutiile alese se prefera lampile fluorescente (tubulare sau egal cu nivelul de iluminare normat compacta) cu amorsare rapida. Pentru blocurile de locuinte se admiegal cu nivelul de iluminare normat. te montarea aparatelor unitub. -- -- ---- ----------- Din considerente economice, aparateminim 50 lx , le de iluminat de siguranta pot sa faca

Tabelull.6.3. Nlvelul de llumlnare ~ paz1 (securltatelorlentare). E [lx] ! __ _ _ _ __ garf!cter-jsticile zonei 1 Minimum in zone unde nu exista iluminat adiacent -5 Valoare medie ce-Otera faciift'ijfde orientare --------------------- ___ ! _jf:ores_p_unde c_lJ_ nivelul strazilor secundare) _______ ___ __ _ 20 Recomandare pentru zone adiacente strazilor cu circulatie; recunoal;lterea figurii umane este posibila, corespunde nive,lului strazilor principale ,

I
1

aparatelor de iluminat realizandu-se Ia : Sistemul de iluminat de paza are 0,2 ... 0,5 m de Ia pardoseala, de re- rolul asigurarii securitatii unor incinte, cai de circulatie sau in exteriorul unor gula, ingropate in pereti. Alimentarea cu energie electrica a obiective. Acest sistem trebuie sa acestui sistem se realizeaza in acelal;li i functioneze o data cu lasarea intuneriregim ca l;li iluminatul de evacuare a cului sau permanent in incaperile tara lumina naturala. cladirii respective. Deoarece normativul (1-7) nu prevede Sistemul de iluminat pentru marca- masuri speciale pentru sistem, el se rea hidrantilor de incendiu are rolul de i implementeaza de Ia caz Ia caz, in a permite identificarea acestora in caz : functie de necesitati, alimentarea cu de necesitate cand, de regula, ilumina- , energie electrica de rezerva fiind, de tul normal este intrerupt (fig. 1.6.13). Se : asemenea, aleasa in functie de imporprevede in cladirile in care iluminatul i tanta obiectivului. de evacuare nu este suficient pentru 6.2.4. Aspecte caracteristice marcarea hidrantilor. in cazul in care i echipamentului sistemelor pentru marcarea hidrantului se utilizeaza un aparat de iluminat folosit l;li : de iluminat de sigura~ pentru evacuare, intre axele hidrantului in general, in conformitate cu norme- , l?i AIL respectiv, distanta nu trebuie sa le romanel;lti, cu exceptia cladirilor fie mai mare de 2m. foarte importante se pot utiliza toate
1

parte l;li din iluminatul normal (ex.: sisteme de iluminat pentru evacuare pe coridoare, scari, holuri). in cazul utilizarii comune, iluminat normall;li de siguranta. acestea vor fi marcate discret pentru asigurarea intretinerii. in tabelul 1.6.2 sunt date nivelurile de iluminare recomandate pentru diferite tipuri de iluminat de siguranta. Pe plan international se recomanda: pentru evacuare!impotriva panicii - 1 , % din nivelul normal, dar eel putin 5 lx; pentru interventie minimum 5 % din nivelul normal. Pentru sistemele de iluminat de se, curitate (paza) nivelurile sunt indicate in i tabelul 1.6.3, valabile atat in interior cat ; l;li in exterior. in cazul in care iluminatul de securitate este cuplat cu un sistem de came' re de luat vederi, in functie de tipul a: cestora, nivelul de iluminare variaza intre 3 ... 20 lx pe planurile orizontale ! (de supraveghere) l;li intre 1,5 ... 10 lx pe : cele verticale.
I
1
1 -

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Calculul sistemelor de iluminat interior 7

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior

I. Sisteme de iluminat

Pentru a realiza mediul luminos con- anumit plan al incaperii (plan util, pere- narea cu prec1z1e mare a iluminarilor fortabil, functional l;li estetic, sistemul te, platen), iar prin metoda interreflexiei directe punctuale cat l;li a celei medii. de iluminat trebuie dimensionat cores- se poate determina distinct iluminarea Totodata permite aprecierea uniformipunzator, din punct de vedere cantita- medie directa Emd de iluminarea medie tatii iluminarii pe planul util, pe planurile tiv, l;)i evaluat corect, din punct de ve- reflectata Emr pe aceleal;)i planuri. De efective de lucru (birouri, banci, planfapt, fenomenul interreflexiei sta Ia ba- l;)ete, bancurile de lucru etc.). dere calitativ. in cadrul acestui capitol se trateaza za tuturor metodelor globale (MFU, Pentru calculul manual/automat cusumar metodele de calcul cantitativ MCIE l;).a.) care reprezinta o aplicare rent, metodele globale sunt utilizate pentru predimensionarea sau chiar di(fig. 1.7.1) cu selectarea metodologiei practica a acesteia. Metodele punctuate - prezinta avan- mensionarea (Ia incaperi uzuale), iar de aplicare. Metodele globale - au Ia baza feno- tajul ca permit calculul unor valori pre- cele punctuale sau mixte sunt destinamenul interreflexiei l;li au avantajul uti- cise in orice punct al incaperii, respec- te verificarii iluminarii efective l;li uniforlizarii lor rapide, eficiente in proiectarea tiv al planului util, pentru componenta ! mitatii acesteia data de sistemul de ilucurenta prin faptul ca ofera posibili- directa, Ed. lluminarea punctuala totala minat analizat. tatea, fie a dimensionarii sistemului in se va determina din suma iluminarii difunctie de valoarea medie normata a recte in acel punct cu iluminarea medie ' 7.1. Metode de calcul iluminarii (Em), fie a evaluarii iluminarii , reflectata a suprafetei ce contine puncpunctuale medii pentru un sistem dat. Metoda : tul. Se utilizeaza astfel o metoda mixta Metodele de calcul punctuale se utifactorului de utilizare permite determi- (punctuala combinata cu una globala). narea iluminarii medii (totale) Em pe un ; Avantajul metodei consta in determi- lizeaza in scopul determinarii componentei directe a iluminarii (iluminarea directa) in orice punct din plan. Ele METODE DE CALCUL sunt specifice fiecarui tip de sursa AL ILUMINARII (punctuala/liniara/de suprafata). I Pentru deducerea relatiilor de calcul specifice se pleaca de Ia legea generala a iluminarii, considerand fie contribuMETODE GLOBALE METODE PUNCTUALE tia sursei punctuale ca atare, fie a unui I I element de linie sau de suprafata (ce ( BAZA poate fi aproximat cu un punct) l;li integrand pentru intreaga sursa liniara sau l AIL I I LINIARE AIL II! AIL I SUPRAFATA de suprafata considerata. I REFLEXIA MULTIPLA I IIPUNCTUALE
1

l
I

l
I

l
LAPLICATII
~

I
~

METODA
INTERREFLEXIEI

MIA

METODA FACTORULUI de UITLIZARE MFU

~
I

7.1.1. lluminarea dlrecti, dati de surse de lumini punctuale

Se considera o sursa punctuala (AIL este considerat punctual daca dimensiunea sa maxima este mai mica de 1/5 I - AIL echipate cu Iampi incandescente sau cu descarcari in vapori metalici de inalta presiune sau cu vapori de sodiu de joasa presiune sau Iampi fluorescente compacte) concentrata in punctul 0 din fig. 1.7.2. Pe baza legii generale a iluminarii, rezulta iluminarea in punctul P din pianul orizontal H, intensitatea luminoasa fiind /r.co I ccosfJ EPH = M, y, (7.1.1) 12 in care: M, - este factorul de mentinere pentru AIL; fJ - unghiul de incidenta dintre directia OP l;li normala in puctul P Ia planul orizontal (H); I - distanta dintre punctele 0 l;li P. Relatia se exprima, in mod uzual, in functie de unghiul de inaltime y l;li de inaltimea deasupra planului orizontal h astfel:
(7.1.2)

METODA CIE (APLICATA)

M C IE

9-----------------

METODA MIXTA
~

(Ed+ Emr

Fig. 1.7.1. Claslflcarea metodelor de calcul uttllzate 1n lumlnotehnlci.

(V)

0
I I
1

0'
------o
I I I I I I I

~--yC
I I I

/.Q"___
I

lh

' \I

/''

if/

~_ \
'

-----\

0"

'''

(H)

orv

d_ --

nv

/p

9'~

:~rH

Flg.l.7.2. Elementele geometrtce 'llumlnotehnlce caractertstlce pentru determlnarea llumlnirtltn punctul P 1n planurtle (H) (V).

atunci cand axa AIL este perpendiculara pe planul punctului P (y=S).

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior

Relatia 7.1.9 conduce Ia rezultate corecte pentru AIL apropiate de suprafetele emitatoare perfect difuzante (Iampi fluorescente libere, aparate de iluminat protejate cu ecrane opale). Relatia 7.1.1 0 da rezultate corecte pentru aparate de iluminat cu distributii directe, echipate cu reflector emailat. Relatia 7.1. 11 corespunde aparatelor de iluminat echipate cu g-atare difuzante. Pentru fiecare din cele 3 clase relatia de calcul al iluminarii directe va fi diferita (in plan paralel !;li perpendicular pe axul !;lirului).

Similar, iluminarea verticala EPv va fi, infinit mici. cu notatiile din fig. 1.7.2: Pentru corecta evaluare a contributiei portiunii elementare se tine seama de I c cosfJ' Epv=Mr y, 2 (7. 1.3) , variatia transversala !;li longitudinala a I ! intensitatii luminoase. Astfel, se considera, de regula, variatia transversala ciin care: fJ' - este unghiul de incidenta dintre tita din curba de distributie a intensitadirectia OP !;li normala in punctul P tilor luminoase a AIL considerat, iar cea longitudinala, dupa o lege cosinusoIa planul vertical (V) idala specifica, exprimata analitic. Tn scopul simplificarii calculului, stu(7.1.4) diile experimentale au aratat ca tipurile de aparate de iluminat se pot incadra lluminarea directa intr-un plan oareca- in 3 clase, in functie de distributia inre (D) inclinat cu unghiul y fata de planul tensitatii luminoase: (H), rezulta in mod similar (fig. 1.7.3): Glasa A d I =dl cosE - (legea lui Lambert) Iy,c cosfJ" Ex y X (7.1.9) Mf ..1..!..::..---,2-EPD = (7.1.5) 1 ; Glasa B
i,

llumlnarea dlrectllntr-un punct, daUi de o sursi de lumlnl perfect dlfuzantl

(clasa A)
Se considera !;lirul din fig. 1.7.4 format din n aparate de iluminat de lungime IL' lungimea !;lirului fiind L = nIL Pentru simplificarea relatiei de calcul se considera un punct P din planul orizontal H situat Ia intersectia cu un plan perpendicular pe axul !;lirului !;li aflat Ia extremitatea sa. Pentru alte cazuri, iluminarea directa se va putea deduce CU U!;lUrinta prin adunarea !;li SCaderea efectelor unor !;liruri virtuale.

d I
Ex

=---'------'2

dly (cOSEx+COS Ex)

(7.1.10)

Glasa C in care: 2 3 dly (2cOSEx+COS Ex+ COS Ex) semnul (-) corespunde unui unghi d I =---'-----------'{) < rc/2, iar Ex 4 semnul (+) unui unghi {) ~ rc/2. (7.1.11) Se observa ca, daca {) = 0 (planul in care: orizontal H), se obtine relatia 7.1.2, iar daca {) = rt/2 (planul vertical V) se ob- dlr - este intensitatea luminoasa elementara normala in planul y. tine relatia 7.1.4. Pentru aparatele de iluminat simetri0 ce, intensitatea luminoasa depinde nu- i mai de y (y = arctg a/h). lntensitatea luminoasa I sau I se determina din curba de dfstributie i intensitatii luminoase in functie de y !;li c ' pentru lampa conventionala de 1000 lm. De exemplu, pentru un aparat de iluminat simetric: / / -0:; I =1 rt000 cpe (7.1.7)
y

1000 in care:
-

0' ~=--------'-"----\---f1~0'''

este intensitatea luminoasa ~D) pentru lampa conventionala de 1000 lm, iar (/>e- este fluxul luminos emis de cele , 1"---(H_l _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __,-o-;--,_,'-------==-L____ _ __/ m Iampi componente ale aparatului de iluminat care emite, fiecare, F"1g. 1.7.3. lluminarea dlrectllntr-un plan oarecare. un flux nominal (/>1: L (/>e = m(/> (7. 1.8) 1 dx Pentru cazurile uzuale, cand sistemul X de iluminat este realizat cu p aparate de iluminat, este necesara determinarea contributiei lor intr-un punct sau in n puncte.

1 1000
r

--~,....__

7.1.2. lluminarea directi, dati de surse de lumini liniare

,_--- 0

's

Pentru determinarea iluminarii directe intr-un punct din planul orizontal sau vertical realizata de un !;lir luminos forp mat din unul sau mai multe aparate de (H) iluminat liniare, se considera contribu-----------tia data de o portiune elementara a !;li- : Fig. 1.7.4. Detemlnarea lluminirii dlrecte dintr-un punct p din planul or1zonta1 (H). rului, insumand apoi toate contributiile ' ' - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - '

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior

llun*larea dractl tdr-un pmct, dall de Slnillnlld cu clstriJulla lntaiSIIill U11moasa corespmzjiDa'e clasel C

I. Sisteme de iluminat
: considerat continuu, dar cu intensitatea ' luminoasa redusa (I}) (fata de un ~ir continuu lr) astfel: r (7.1.20)

(7.1.12) in care: I - este intensitatea luminoasa a AIL, r (rei. 7.1.7), [cd]; lu a ~i h - au semnificatiile din fig. 1.7.4, [m]; t: - unghiul sub care se vede din P ~irul luminos [rad]; L e =arctan 1 + h2 'l/a2 Analog, relatia pentru iluminarea directa EPv intr-un punct din planul vertical M (fig. 1.7.5) este:

Considerand acelea~i ipoteze de calL cui, dar o variatie a intensitatilor lumi- : Iril. =Ir L i\. noase data de relatia 7.1.11, rezulta iluminarea directa in planul orizontal: unde: L=nIL ~i Li\.=nIL +(n-1}). sau: I .h x(e) EPH = Mf ---'-r __ (7.1.16) a2 + h2 41L IL I = I . ril. r ). ( n Analog, rezulta iluminarea directa in IL + ----'---'plan vertical: n 1 _ M r . x'(e) EPV- f (7.1.17) ~a2 + h2 41L A M 8 unde:

-1)

(7.1.21)

PV-

- M

'l/a2 + h2

lr

. sin2 e
21L

(7.1.13)

(e) = (1~) e + (1 1~) Sin2 e +

5

(7.17')

M'

: 8'
-<l

2 1 3 2 . 1 +Sine-COS e-COS e+4 3 3

(H)

llumlnarea dlrecti intr-un punct, dati de o sursi llnlari cu dlstrlbutla l~llumlnoase corespunzltoare clasel B
Considerand acelea~i ipoteze de calcui, dar o variatie a intensitatii luminoase data de relatia 7.1.10, rezulta iluminarea directa in plan orizontal:
E

x'(e)

-+COSe cos 3e 1-cose = sin2e. 4 3 + - - + - -

N
I

-~---~

=M
PH
f

lr. h
a2 + h2

'l'(e) 21L

(7.1.14)

Analog, iluminarea directa in plan vertical va fi:

- M
f

PV-

Ja lr+ h
2
2

'l''(e) 21L

(7.1.15) 2 e+

in care: 'l' (e)=

si~ e +~+sine ;os

2s~ne

(7.1.15') 2 2 '" _sin e+ sin COSe-COSe+ 1 ..- , (e) -e -----

(7.17") Daca punctul P nu se afla in planul de capat al ~irului AB, fig. I. 7 .6, iluminarea se calculeaza cu relatia: (7.1.18) Ep = EPMA + EPMB unde: EPMA ~i EPMB - sunt iluminarile ~iruriler fictive MA ~i MB ale carer efecte cumulate dau efectul ~irului AB sau Ep = EPNB- EPNA (7.1.19) unde: EPNB ~i EPNA - sunt iluminarile ~iruriler fictive NB ~i NA, ale carer efecte scazute dau efectul ~irului AB (fig. 1.7.6 b). Daca ~irul luminos este discontinuu intre aparatele de lungime lu exista o distanta A<IL (fig. 1.7.7)- acesta poate fi

(H)

Fig. I.7.6. Cazurt partlculare ale po~el punctulul P fat~ de ,lr.

~:-

----------y
.c,

Fig. 1.7.7. $1r lumlnos dlscontinuu.

'.-~ I

L
X

i ~. . . . . . . ...,~. . . . . . . . . .~8

'

dx

Fig. 1.7.8. llumlnarea dlrecti 1n punctul P detenninati de o suprafa1i lumlnoasi/lumlnati oarecare.

b
~~
;/
AAAAA

.,I
(H)

..: lt'".oQ

Fig. 1.7.5. Detennlnarea llumlnirtl dlrecte intr-un punct P din planul vertical (V).

v / Fig. 1.7.9. S8ctlune prtntr-o tnclpere cu plafonullumlnat.

I. Sistema de iluminat
punct, dati de aurae luminoase (lumlnate) de suprafati perfect dlfuzante
Se considers o suprafata luminoasa (luminata) oarecare (fig. 1.7.8), perfect difuzanta, de luminanta L (L = const.) ~i emitanta M (M = const.). lluminarea in punctul P din planul H este data de relatia: EPH = M, Me (7.1.21) in care s-a notat coeficientul de iluminare:
e- -

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior

unde: a ~i b- sunt dimensiunile panoului iar h - distanta de Ia punctul P Ia panou. Daca pozitia punctului P difera de cea a perpendicularei coborate din coltul panoului, iluminarea directa se determina printr-un procedeu analog ~irurilor luminoase, adica prin compunerea ; de panouri reale ~i virtuale care indeplij nesc conditiile de aplicare a relatiilor i de calcul. i Daca perpendiculara ridicata din P I intersecteaza in P' suprafata panoului in interiorul conturului sau (fig. 1.7.12 a) . atune: Ep= E 1+E2+E3+E4 =M,.M(e1+e2+e3+e4 ) (7. 1.26) 1 unde: e 1, e2 , e3 , e4 - sunt coeficientii de iluminare corespunzatori pano~.rilor 1,2,3 ~i res1 pectiv 4 in punctul P. 1 Daca perpendiculara ridicata din P intersecteaza in P", suprafata panoului in af~a conturului sau (fig. 1.7.12 b) 1 atune: I
EP = E 1234 -E13 -E34 +E3 = (7.1.27) =M,.M{e 1234-e 13-e34+e3 ) unde: 1 : e 1234 - este coeficientul de iluminare al . panoului format din panourile : 1,2,3 ~i 4 impreuna, in punctul : P etc. 1 Pentru panourile cirulare, coeficientul ' de iluminare pentru un punct P aflat : intr-un plan paralel cu acesta (fig. 1 1.7.13) este dat de relatia: i 1 _ cosy (7.1.27') J ePH - .:..___:_:~

7.1.3.llumlnarea dlrectl tntr-un

1C I 0 P' 2 Calculul iluminarii directe pentru 1 3 4 surse de suprafata implica doua as1 pecte: unul geometric (calculul coeficientului de iluminare) ~i unul luminotehj nic (calculul emitantei). Pentru plafoane luminoase emitanta se determina cu relatiile de Ia calculul I interreflexiei in cavitatea unui plafon lua minos realizat din g-atar difuzant, iar pentru plafoanele luminate ea se poate 1 determina, de Ia caz Ia caz, fie pe baza . . . . . - - - - - - - - - \ - - - - - - - - , 1 2 evaluani iluminarii plafonului, fie conside- 1 I rand scafa fats de plafon o sursa ~i de(/. terminand iluminarea medie directa. i P"~SJ2_,_ - - - 4 - - - -' Astfel, daca se considera plafonul din fig. 1.7.9 se poate determina iluminarea medie a plafonului Ep ~i. prin l> p metoda factorului de utilizare, cu relatia 7.2.14, indicele cavitatii plafonului fiind ! i (bcYa{b+c). I b Daca se noteaza cu p reflectanta ! Fig. I.7.12. Determlnarea llumlnlrll medie a plafonufui, rezulta Pemitanta sa: dlrecte ctnd punctul P ae afti: M Pp Ep (7.1.23) a - in contur; b - in afara conturu/ui. p

1f (cosa cos8) dA
2

(7.1.22)

I I

I I

j .....----------------,

I;

Calculul coellclentulul de lumlnere

pentru panourl mart (plafoane) (H) Pentru panourile de forma dreptunFlg. l.7.10. Calc:Wul coetlclentulul de ghiulara coeficientul de iluminare, llumlnare pentru panourl paralele cu calculat cu relatia (7. 1.22), se determiplanul utll (ortzontale). na intr-un punct aflat pe verticala Ia panou intr-unul din colturile acestuia: - in fig. 1.7.10 punctul P se afla intr-un z plan paralel cu panoul ~i - in fig. I.7. 11 , punctul P se afla intr-un plan perpendicular fata de panou. 1 Rezulta, pentru P aflat intr-un plan ~ orizontal, paralel cu panoul (fig. 1.7.10): : 1 a b ePH - - ( arctan + y 2n ~a2 + h2 ~a2 + h2
+~

Flg.l.7.13. Panou circular.

0

arctan

b2 +h2

~b2 +h2

(7.1.24)
~i pentru P aflat lntr-un plan vertical
h

fats de panou (fig. 1.7.11):

ePV - ...!..._ (arctan - _ h _
2" h Jaz + h2

p
6A

. arctan

--r=f!==:)
..;a2 + h2

(7. 1.25)

I I

Fig. 1.7.11. calculul coeftclentulul de llumllnare pentru penourt perpendlculere pe planul utll (vertlcale).
~----------------------_J

Fig. 1.7.14. Calculul lumlnlrll mecll dlrecte pe o auprafaf;l.

Capito lui 7: Calculul sistemelor de iluminat interior

indiferent de pozitia punctului P in plan.

I. Sisteme de iluminat

7.1 A. Calculul iluminlrii medii directe pe o suprafatl (metoda ,punct cu punct")

Fie suprafata A (fig. 1.7.14) ce primel;lte flux direct de Ia un aparat de iluminat plasat in punctul 0. Fluxul direct trimis pe suprafata A este fluxul emis de aparat in unghiul solid Q. fntrucat intensitatea luminoasa nu este uniform distribuita in Q l;li nici 0 nu are o pozitie simetrica fata de suprafata A, fluxul direct din 0 pe suprafata A este greu de evaluat. Acesta (41d) se determina prin componentele sale finite i!cp; ce cad pe suprafetele elementare M. Pentru Ul;lurinta se aleg suprafete egale: M=Ain unde n este numarul total de suprafete elementare. Rezulta: f!cp; = E; M (7.1.28) unde: E; - este iluminarea directa in centrul suprafetei M. Aceasta se determina cu una din relatiile anterioare in functie de tipul

aparatului de iluminat. ' suprafete reflectante, unde fluxul lumiRelatia 7. 1.28 este cu atat mai preci- nos receptat de Ia sursele de lumina, sa cu cat suprafata LlA este mai mica, dupa prima reflexie, este din nou redeci cu cat numarul n este mai mare. flectat, dar mai mic, iar procesul conFluxul direct pe toata suprafata A este: tinua pana Ia amortizarea sa. n n A n Deoarece reflectantele sunt subunitaq,d = L1tp; = E;L1A = E; re, dupa primele reflexii, fluxul pe sui=1 i=1 i=1 prafata se stabilizeaza. Fenomenul se (7.1.29) ' produce intr-un timp scurt ce nu poate Rezulta iluminarea medie directa pe fi perceput direct datorita vitezei mari a luminii. Mecanismul interreflexiei poate suprafata A: fi urmarit in exemplele urmatoare. (7. 1.30) ' lnterreflexia intr-o incapere paralelipipedica in care pardoseala (0), peretii (1) ca media aritmetica a iluminarilor direc- ' $i tavanul (2) sunt suprafete reflectante te E; determinate intr-un numar n de distincte (fig. I. 7. 15). puncte, uniform distribuite. Practic, prin aceasta metoda se deRelatia 7.1.30 este cu atat mai preci- termina valoarea iluminarii reflectate sa cu cat n este mai mare. Se apreci- medii E,0 pentru suprafata pardoselii aza ca pentru valori n = 250 ... 1000 re- (A0 ), care se poate asimila cu valoarea zultatele sunt suficient de precise. Teh- iluminarii reflectate medii Erpu in planul nica de calcul utilizata in prezent per- util (PU), aceasta aproximatie fiind acmite efectuarea unui astfel de calcul cu ceptabila deoarece valoarea iluminarii Ul;lurinta. este mai mare in planul util (PU) decat Relatia 7.1.29 permite determinarea pe suprafata pardoselii (A 0 ). fluxului direct pe o suprafata atunci cand Se fac notatiile: se cunoal;lte iluminarea directa medie pe cpdO' cpd1 l;li cpd2 suprafata, respectiv, iluminarile directe - fluxurile directe pe cele 3 suprafete, punctuale intr-un numar suficient de suma lor fiind fluxul total al aparatelor mare de puncte de pe acea suprafata. de iluminat ce formeaza sistemul (calculul lor este redat in capitolul 7. 2. Metode de calcul globale 7.1.4). Uao uot uo2; 7. 2.1. Metoda interreflexiei uto utt' u12 $i lnrerreflexia reprezinta fenomenul ce u2o u21' u22 are loc intr-a cavitate (incapere) cu - factorii de utilizare corespunzatori

:L

:L

-n .:L

. P.U.,

ErPU

'----------a
Fig. 1.7.15. N~lle pentru calculul lnterreftexlel dlntr-o incipere paralellplpedlci. Flg.l.7.16. Semnlflcafla factorulul de utlllzare u;k" Tabelull.7.1. Fluxurt reflectate

Fig. 1.7.17. Pozltille frecvente pentru A; fl Ak.

Fluxuri
~irecte

Fluxuri ', din reflexie ', Dupa prima reflexie

Flux reflectat de A 0 Pa 41do

Flux reflectat de A 1 Pt.q,dt

Flux reflectat de A2

Dupa o infinitate de reflexii

I. Sisteme de iluminat
suprafetelor incaperii (se mai numesc factori de forma). Astfel uik este factorul de utilizare dintre suprafetele A; !;li Ak (fig. 1.7.16) !;li reprezinta raportul dintre: fluxul emis de A; care ajunge direct Ia Ak ( cp;k) !;li fluxul total emis de A; (cJJ;): uik =tP;k ltP; . Daca suprafetele A; !;li Ak au pozitiile din fig. 1.7.17, factorii de utilizare sunt dati de relatiile:

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior

zatoare factorilor de utilizare. Astfel, lpoteza 1: peretii incaperii pot fi indifluxul direct pe pereti c]Jd1 se reflectS. vidualizati in calculul interreflexiei !;li nu considerati ca o singura suprafata. Tn rezultand p 1c1Jd 1. Acest flux este distribuit astfel: acest tel indicele 1 se inlocuie!;lte cu 4 indici: p 1 , p2 , p 3 !;li p 4 corespunzatori u 10 -p 1 c1Jd 1 - pe pardoseala; celor 4 pereti. u11-p1.cpd1- pe pereti; lpoteza 2: in care peretii, pardoseala u 12 -p 1c1Jd 1 - pe tavan. Fluxurile ajunse pe pardoseala, pereti !;li tavanul se impart, fiecare, intr-un nu!;li tavan dupa prima reflexie devin cpp;, mar foarte mare de suprafete elemencp $i cp Acestea vor fi !;li ele tare. Numarul acestora poate fi de orreflectate de suprafetele respective !;li dinul sutelor sau chiar miilor, astfel ca distribuite, din nou, in incapere, feno- sistemul 7.2.3 va trebui rezolvat cu ajumenul continuand Ia infinit. Acest me- torul unor programe specializate. Daca canism este redat in tabelul 1.7.1. suprafetele elementare sunt suficient Fluxurile finale pe cele 3 suprafete de mici, iluminarile medii ale acestora pot fi apreciate ca iluminari punctuale. vor fi: Programele moderne, utilizate de cpo = cpdo+cJJPl+c1J/2)+c1J/3J+... (7.2.3) multe firme de prestigiu, sunt concepucp1 = cpd1+cJJPJ+cJJFJ+cJJPJ+ .. . . te dupa aceasta ipoteza, cu observatia cp2 = cpdz+cJJP)+cJJF)+cJJ#_(1}+ .. . lnlocuind fluxurile cJJ/fJ, cJJ}1J ... ca numarul de suprafete elementare in cu componentele lor rezulta sistemul li- care se imparte fiecare din suprafetele mari (pereti, tavan, pardoseala) ale inniar: caperii este limitat Ia ordinul zecilor sau (1-uooPo)c]Jo-u1oP t"cp 1-uzopz-cJJz=cJJdO sutelor. Totodata, toate suprafetele ele-uot"Poc1Jo+(1-u u"P JcJJ 1-uzt"PicJJz=cJJd1 - uoz"Poc1Jo-u1z"Pt"cp 1+(1-uzz"Pz)cJJz=cJJd2 mentare ale unui perete (tavan sau par(7.2.4) doseala) au aceea!;li caracteristica fotoale carei solutii sunt fluxurile totale cJJ0 , metrica - aceea!;li reflectanta. lpoteza 3: peretii !;li tavanul pot fi cJJ 1 $i cJJ2 pe cele 3 suprafete ale incaI considerati o singura suprafata reflecperiL lluminarile medii totale pe cele 3 su- tanta (A 1) cu reflectanta p 1 (fig. I. 7. 18), iar pardoseala (A2 ) este perfect absorprafete rezulta: banta (p 2=1). lluminarea medie reflectaE0 = M,-1110 /A 0 ta a pardoselei rezulta: E 1= M,-111 1/A 1 E2 = M,-1112 /A2 (7.2.5) E _ Mf . g . u12 . Pt . l1lA (7.2.7) lluminarile medii reflectate pe cele 3 r2- A2(1-p1(1-u12}) suprafete ale incaperii pot fi calculate unde: cu relatiile: M, - are semnificatia cunoscuta; E,o = M, (111o- tPdo) cpA - fluxul total emis de aparatele de Ao iluminat; A2 - suprafata planului util; E,t = M, (tPt- tPd1) A 1 = A + A1 - suprafata totala a pere~ (7.2.6) P tilor (pana Ia cota pardoselii) !;li a tavanului; E,2 = (1112- 111d2) p P . AP + Pt . At 2 reflectanta medie Pt = AP +At a pere~lor !;li plaunde: fonului, determiM, - este factorul de mentinere al sistemului de iluminat. nata ca o medie Observafie: Sistemul 7.2.3 se poate ponderata intre amplifica in functie de ipotezele de calreflectantele cui, cum ar fi: acestor suprafete;

p;

p;.

b a b arctan- + -arctanc c a 2 2 ~a + c arcmn-r==== b C ~a2 +C2

uik
=1r

a2 a2(a2+b2+c2) +-In .,---'--,...,.-~c, 4bc (a2 + b2)(a2 + c2) b (a2 + b2)(c2 + b2) + -ln..l...---r--.!..l...--+ 4c b2 ( a2 + b2 + c2) c c2 (a2 + b2 + c2) +-In.,---'--.,...,---'>4b (a2 + c2)(b2 + c2)

c1J/ ,

pentru fig. 1.7.17 a.

(7.2.1)

a2 (a2 + c2)(a2 + b2) uik=--ln ( ) + nbc a2 a2 + b2 + c2

~a2 + c2 b -'-----arctan -r==== c ~a2 + c2

2 ~a 2 + b 2 arctan c +- + 1 1r b '\la2+b2

a b a c --arcmn-- -arcmn-

~f

pentru fig. 1.7.17 b, (7.2.2) unde: P0 P1 !;li p 2 - sunt reflectantele pardoselii, peretilor !;li plafonului. Tn cadrul interreflexiei, fluxurile directe sunt reflectate de suprafetele ce le primesc. Acestea se distribuie pe celelalte suprafete in proportiile corespun-

~I

Ul'

f-b t-a

/A1.P1
AIL - - PLAN --------

\..

\..

(PS)

+---+-------------

~ }---~---~------~
Fig. 1.7.18. Ca'aclarlsllcle geomeb1ce .. foiDmelrlce ale t1Ciperl.
A3.P3

::::J

PLAN UTIL -------(PU)

Fig. 1.7. 19.

Sect~une lntr-o tnclpere

cu datele caractertstlce pentru MFU.

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior

plafonul); din fluxul aparatelor care cade di- - indicii 1,2,3 se refera Ia plafon, pereti rect pe plafon $i pereti $i plan util (pardoseala). In calculele de dimensionare fluxul (l/>d2 - fluxul direct pe pardoseala calculabil cu necesar este dat de relatia (de dimenrelatia 7.1.29); ' sionare): u 12 - este factorul de utilizare cores- l/>nec = Em AIUM, (7.2.9) punzator suprafetelor A 1 (pereti $i unde: tavan) $i A 2 (pardoseala) $i repre- Em - iluminarea medie admisa [lx]; zinta fluxul ajuns pe A2 din fluxul A - suprafata planului util [m2]; total emis (prin reflexie) de A 1 (pe- U - factorul de utilizare (stabilit de reti $i tavan); catre firma producatoatre de AIL); u 12 - trebuie determinat cu relatiile M, - factorul de mentinere a SIL. 7.2.1 $i 7.2.2 in functie de dimenFactorul de utilizare este indicat de siunile incaperii. fabricantul de aparate de iluminat. El In foarte multe calcule practice se u- se alege in functie de: tilizeaza o relatie empirica: - tipul aparatului de iluminat; u12 = A2 IA 1=A2 /(A +At) (7.2.8) - reflectantele tavanului (ptf, peretilor considerata satisflcatoare pentru ipo- ' (p 2 ) $i pardoselii (p 3 ); - indicele incaperii (i) ce exprima legateza de calcul folosita. Fluxul total al aparatelor de iluminat tura dintre pozitia sistemului de iluminat $i geometria incaperii. Cea mai ul/>A = NTIAnll>, in care: tilizata relatie pentru acesta este: N- este numarul de aparate, i = /.Uh(l + L) (7.2.10) T/A - randamentul unui aparat, unde: n - numarul de Iampi ce se monteaza /, L - sunt dimensiunile incaperii iar h distanta de Ia planul AIL Ia planul intr-un aparat l/>1 - fluxul nominal al unei Iampi. util (fig. 1.7.19). Cunoscand fluxul necesar pentru un sistem de iluminat se determina numa7.2.2. Metoda factorului de utilizare rul de Iampi ale acestuia cu relatia: i n = q,ne/q,, (7.2.11) Metoda factorului de utilizare (MFU) in care: a fost $i este frecvent utilizata, datorita r])1 - este fluxul emis de o lampa. simplitatii, rapiditatii $i eficientei sale in Pentru ca rezultatele obtinute prin calculele curente de predimensionare MFU sa fie corecte, trebuie indeplinite sau chiar de dimensionare a sistemelor urmatoarele condilii: sistemul de iluminat sa fie de tip general, uniform distride iluminat MFU se aplica, in mod curent, pentru buit $i reflectanta peretilor sa se determinarea fluxului necesar realizarii stabileasca ca o medie ponderata a reunui anumit nivel de iluminare in planul flectantelor (p;J suprafetelor ce compun util/de lucru al incaperii. peretii (A; j. De asemenea, pentru un sistem de A.I iluminat dat, se poate determina ilumi- p = I (7.2.12) P }:A; narea medie efectiva pe o singura suprafata a incaperii (plan util/de lucru) sau iluminarile medii efective pe toate Numarul de aparate de iluminat cele 3 planuri caracteristice ale incape- rezulta: (7.2.13) rii (plan util (pardoseala), pereti, plafon). N = nln1 In fig. 1.7.19 se pot urmari marimile unde: geometrice $i fotometrice necesare in n1 - reprezinta numarul de Iampi dinaplicarea metodei: tr-un aparat de iluminat. Practic, se fac cateva incercari pen- planul util - eel in care se desfa$oara activitatea din incapere (pe care se tru diverse puteri $i numar de surse din afla sarcina vizuala). Acesta se afla Ia aparat, pana se ajunge Ia o solutie distanta hu de pardoseala. De exem- convenabila care sa corespunda $i plu: pentru clase, birouri, hu = 0,7 m; conditiilor privind amplasarea AIL. Metodele de calcul globale au dezapentru sali de sport hu = 0 m etc. - planul AIL - planul aflat Ia distanta h5 vantajul ca nu ofera informatii asupra (distanta de suspendare) de plafon $i ' distributiei iluminarilor pe suprafetele care trece prin centrul surselor de lu- considerate foarte importante, in spemina (aparatele de iluminat dintr-o in- cial, asupra uniformitatii in planul util, capere sunt de acela$i tip $i se am- factor de calitate in desfa$urarea actiplaseaza in acela$i plan - paralel cu vitatilor umane.
1

I. Sisteme de iluminat
Metoda factorului de utilizare poate fi folosita $i pentru verificarea unui SIL dat. Astfel, iluminarea medie a acestuia este:
E
=

~= 1-r])d2 /r])A - pro portia

M Uq, f ef A

(7.2.14)

unde marimile din relatie au semnificaliile cunoscute. Aprecierea iluminarii medii va fi cu atat mai corecta cu cat M, $i q,et se vor aprecia mai corect.

7.3. Calculul automat al sistemelor de iluminat interior

Verificarea cantitativa a sistemelor de iluminat interior se poate realiza in conditii mult mai bune utilizand calculul automat cu toate posibilitatile de analiza rapida pe care le ofera acesta. In mod uzual, suprafata planului util se imparte in n suprafete dreptunghiulare cu laturile cat mai apropiate ca dimensiune (a ::::b), centrale de greutate ale acestor suprafete mici, pe care se poate considera o distributie uniforma a fluxului luminos, reprezenta'nd punctele de calcul ale iluminarii (directa $i reflectata). Pentru calculul iluminarii directe medii cu o eroare sub 5 % numarul ,.n" de puncte de calcul al iluminarii directe trebuie sa fie intre 250 $i 1000. Realizarea unui calcul corect al iluminarii directe impune determinarea acesteia intr-un numar foarte mare de puncte, ceea ce conduce, practic, Ia obtinerea unei valori cat mai apropiate de cea reala. Amplasarea AIL este posibila cu anumite restrictii determinate de structura plafonului, prezenta unor utilaje etc. Verificarea cantitativa urmare$te calculul: - iluminarii medii efective Em ; - factorului de uniformitate pe planul uti I Emin /Em; - factorului de uniformitate pe suprafetele de lucru din planul util Emin IEmax $i trasarea curbelor sau zonelor izolux pe planul util. Programe performante de calcul automat ofera posibilitatea de a determina: - iluminarile (luminantele) de pe celelalte suprafete din incapere (pereti, plafon); - factorii de uniformitate pe acestea. Aceste informatii suplimentare permit o mai buna evaluare a sistemului de iluminat din punct de vedere calitativ prin: - stabilirea distributiei luminantelor in campul vizual; - culoarea luminii $i redarea culorilor; - modelarea obiectelor tridimensionale.

LP

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Aprecierea calitativa a sistemelor de iluminat interior 8

Capitolul 8: Aprecierea calitativa a sistemelor de iluminat

Galitatea unui sistem de iluminat este apreciata prin aceea ca nu produce ocupantilor din lncapere: - orbire fiziologica - prin privirea directa a surselor luminoase; - orbire psihologica - prin inconfortul creat de alternanta de luminante In campul vizual central $i periferic. Aprecierea cantitativa a calitatii sistemelor de iluminat este, de regula, o problema dificila $i controversata. Se prezinta metodele cele mai utilizate din acest punct de vedere. luminantei de catre aparatul de iluminat fata de normala Ia acesta (fig. 1.8. 1). Aceasta variatie este data pentru: - 5 clase de calitate pentru sistemele de iluminat (de Ia A Ia E); - 4 trepte de niveluri de iluminare: 2000, 1000, 500 si sub 300 lx. Prima familie de curbe (fig. 1.8.2 a) este folosita atunci cand aparatele de iluminat ale sistemului analizat au emisia de flux numai in semispatiul inferior (<P5 = 0, emisia este directa). De asemenea, se aplica $i atunci cand aparatele de iluminat liniare sunt amplasate paralel cu directia de privire (fig. 1.8.1). Gea de-a doua familie de curbe (fig. 1.8.2 b) este folosita atunci cand aparatele de iluminat ale sistemului evaluat au emisie laterala a fluxului $i atunci cand aparatele sunt liniare si amplasate perpendicular pe directia de privire. Gele 5 clase de calitate ale sistemelor de iluminat sunt date in functie de valoarea indicelui de orbire (G) In tabelul 1.8. 1. De regula, un sistem de iluminat se verifica pentru pozitia observatorului eel mai dezavantajos plasat fata de sistem. Pozitia acestuia corespunde valorii maxime a unghiului y (fig. 1.8.1). Ymx = arctg amx lh5 (8. 1.1) unde:
amx

I. Sisteme de iluminat
este distanta de Ia primul aparat de iluminat Ia peretele opus $i hs - distanta de Ia planul aparatelor de iluminat Ia planul In care se afli'l directia de privire. Daca activitatea din lncapere are loc In mod normal, pe scaun, directia de privire se considera Ia 1,25 m de Ia pardoseala. Daca activitatile din lncapere obliga Ia pozitia in picioare (activitate Ia strung, plan$eta, bane de lucru etc.) aceasta se considera Ia 1,6 m de pardoseala. Gampul vizual firesc desupra axei de privire corespunde unui unghi plan de 45. De aceea variatia unghiului y din fig. 1.8.2 este data numai pentru valori ale acestuia mai mari de 45. Limita superioara este de 85 ceea ce corespunde unei pozitii a planului aparatelor de iluminat foarte aproape de directia de privire, greu de realizat in practica. Verificarea sistemului de iluminat consta in faptul ca se determina: - unghiul ymx pentru observatorul eel mai dezavantajos plasat, folosind relatia 8.1.1; - luminanta emisa de aparatul de iluminat pe directia ymx fata de verticala. De regula, fabricantii de aparate de iluminat indica distributia luminantei in spatiu. Atunci cand aceasta nu este data, se determina prin calcul: Lr = lr !Acosymx (1.8.2) mx mx

8.1. Metoda curbelor de luminanJj limiti

Gomisia lnternationala de lluminat (GIE) a elaborat doua familii de curbe ale modului de variatie a luminantei limita (ce nu provoaca ochiului fenomenul de orbire fiziologica) In functie de unghiul (y) de emisie al
A

.c

(/)

Fig. 1.8.1. Semntfl~ unghlurtlor y d = directia de privire.

n 'Y
85

ILUMINAREA [lx] G Glasa 1,15 A 20001000 500.~300 1,5 B 20001000 500~300 G 2000 1000 500 ~300 1,85 D 20001000 500~300 2,2 2,55 E 20001000 500~300 a bed e f g h

n y

ILUMINAREA [lx] G Glasa 1,15 2000 ~ 18881ggg.~ggg~300 1,5 1,85 G 20001000 500 ~300 D 2000 1000 500 ~300 2,2 E 20001000 500~300 2,55 abc de f g h

85 75 65

75 65

55

55
1

3456 8104 L[cdfm2]

34568104 L[cdfm2]

b Fig. 1.8.2. Curbele de luminan~ limitA pentru evitarea orbirii: a - paralel fata de directia de privire; b - perpendicular pe directia de privirelemisie latera/a.

I. Sisteme de iluminat
unde: - este intensitatea luminoasa a mx aparatului de iluminat pe directia ymx ~i A suprafata luminoasa a acestuia. - se alege familia de curbe ce va fi utilizata in functie de tipul aparatului de iluminat. Pe aceasta familie de curbe se reprezinta punctul corespunzator valorilor (ymx . Lrmx) determinate anterior; de exemptu: pentru ymx=65 ~i Lr =8103 cd/m 2 corespunde punctul"~ din fig. 1.8.2 a. - se stabilie~te clasa de calitate in care se incadreaza sistemul de iluminat, una din liniile orizontale de Ia A Ia E (fig. 1.8.2); - pentru clasa de calitate ~i nivelul de iluminare medie al sistemului de iluminat analizat se identifica curba de luminanta limitii - una din curbele de Ia a Ia h din fig. 1.8.2; de exemplu: pentru familia de curbe de luminanta limita .,a", din fig. 1.8.2 clasa de calitate .. G" ~i nivelul de iluminare de 500 lx, corespunde curba de luminantii lim ita .,e". - daca punctul de functionare al sistemului de iluminat analizat (F) corespunzator valorilor (ym)(' Lr ) se afla in stanga curbei de luminan~ limita corespunzatoare sistemului de iluminat, atunci acesta este considerat corespunzator din punctul de vedere al calitatii (orbirii directe). Daca punctul F se afla chiar pe curba de luminanta limita, sistemul se afla Ia limita acceptabilitatii. Daca punctul F se afla Ia dreapta curbei de luminanta limita, sistemul este necorespunzator. Pentru a deveni corespunzator, se poate lua una (sau mai multe) din urmatoarele masuri, in functie de posibilitati: - se ridica planul aparatelor de iluminat: cre~te h5 , se mic~oreaza Ymx ~i punctul F i~i modifica pozitia;

Capitolul 8: Aprecierea calitativii a sistemelor de iluminat

- se alege alt aparat de iluminat cu luminante mai mici. Principalul fabricant de aparate de iluminat din Romania (ELBA) indica curbele de luminanta limita numai pentru 3 clase de calitate (1, II, ~i Ill) ce corespund claselor A, B, ~i D din clasificarea GIE. valorile UGR calculate pentru un numar de situatii standard ~i pentru diferite tipuri de AIL, adica: UGRefectiv :s; UGRadmis (8.2.2) Un dezavantaj al utilizarii tabelelor este acela ca o clasificare a AIL este dificil de realizat. Aceasta dificultate a fast depa~ita, realizandu-se o nomograma cu curbele lim ita UGR (fig. 1.8.3) Ele constau doar in cinci linii pentru valori UGR constante. Se poate observa ca domeniul pentru luminanta este mult mai mare decat eel utilizat de curbele limita de luminanta. Domeniul indicilor de orbire este de Ia 16 Ia 28, acesta fiind eel mai mic interval care da o schimbare semnificativa in senzatia de inconfort prin orbire. Echivalenta fata de clasele de calitate GIE este data in tabelul 1.8.2.

lr

8.2. Metoda UGR (CIE Unified Glare Rating System)

0 noua orientare in domeniul studiului orbirii este data de Sistemul Unificat GIE de Evaluare a orbirii - UGR, care este destinat, evaluarii orbirii in iluminatul interior. Baza noului sistem o constituie un indice global UGR, dat de relatia (analoga cu indicele global dat de metoda britanica - BZ):
UGR = 8 lg

to

0,25 "\' L w L LJ 2 b p

8.3. Metoda Ro
(8.2.1) Realizata in urma cercetarilor intreprinse de Gatedra de Luminotehnica din Universitatea Tehnica de Gonstructii din Bucure~ti s-a ajuns Ia evaluarea indicelui de contort (GL) determinat in controlul orbirii psihologice produse de contrastul de luminanta AIUplafon, in functie de raportul Ga dintre iluminarile (luminantele) plafon/plan util (fig. 1.8.4). S-a stabilit ca pentru incaperile destinate activitatilor intelectuale (tara ecran de calculator), este necesar, pentru realizarea unui contort bun ca: Gs = 0,3 ... 0,4 respectiv, Et = (0,3 ... 0,4)Eu. Gonfortul maxim se obtine Ia Et = Eu.
CL

I
1

unde: Lb - este luminanta fondului; L - luminanta partilor luminoase ale fiecarui aparat de iluminat in directia ochiului observatorului; w- unghiul solid sub care se vede suprafata luminoasa a aparatului de iluminat (steradiani); p - indice de pozitie (denumit indice Guth) pentru fiecare aparat de iluminat individual care da informatii despre pozitia sa fata de linia vederii. Metoda UGR are avantajul ca poate fi inclusii in programe de calcul automat. 0 valoare simpla, dar putin precisa pentru calculul coeficientului UGR, poate fi obtinuta prin folosirea unor tabele standard UGR. Aceste tabele dau

[0) y
85

Tabelull.8.1. Clasa de calltate in funct:le de lndlcll de orblre.

lndicele de II Glasa de calitate orbire _(Q)_j _ _ _ _ _ _ _ _ _ 1,15 A-foarte inalta calitate ~'------j EFna~t~_ fil_lit~l_~_ .. _ 1,85 i G-cahtate medte r=-==------~--------~----_L_p-cl!litate scazuta 2,55 i E-calitate foarte scazuta
1

!;1111111~~.
103 104 105 -L[cdfm2] 106

16 19 22 25 28 -UGR

Fig. 1.8.4. Curba de vartat~e a conforlulul vlzual in funqle de raportulllumlnlrtlor:

Et - iluminare plafon: Eu - iluminare in plan util.

Flg.l.8.3. Curbele llmltl UGR.

Tabelull. 8.2. Echlvalenfa valortlor UGR cu clasele de calltate CIE

Glasa de calitate GIE UGR
------------------- i

A 16 ... 19

B G 19... 22 22 ... 25

--------------~-

D 25 ... 28 :

--------

E >28

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Sisteme de iluminat exterior 9

Capitolul 9: Sisteme de iluminat exterior

Prin sistem de iluminat exterior se ansamblul realizat de aparatele de iluminat sau proiectoare (echipate cu surse de lumina corespunzatoare) amplasate intr-a anumita dispunere logica, in general, de-a lungul perimetrului suprafetei de iluminat, in scopul realizarii unui mediu luminos confortabil, functional (~i estetic), corespunzator desfa~urarii activitatii umane cerute (munca, divertisment, circulatie rutiera sau pietonala ~.a.). Tn fig. 1.9.1 se prezinta o clasificare a sistemelor de iluminat exterior. Spre deosebire de iluminatul interior, in general, in exterior sistemele sunt destinate activitatii normale, rareori utilizandu-se ~i iluminatul de siguranta ~i/sau evacuare a zonei cu aglomerari de persoane. De asemenea, pentru zonele in care conditiile de securitate o impun, se prevede un iluminat de paza, eventual cu alimentare permanenta. Sistemele de iluminat exterior pot fi
define~te

I. Sisteme de iluminat

' ,
i

'

'

: :
1

: ;

i
:

clasificate ~i in funtie de modul de amplasare (fig. 1.9.2) astfel: - distributii concentrate, ce se utilizeaza pentru iluminatul suprafetelor foarte mari. Se utilizeaza baterii de AIL specializate (proiectare), care emit un fascicul luminos concentrat intr-un unghi solid mic. Bateriile se monteaza pe piloni l'nalti (20 .. .40 m), fiecare proiector avand orientare diferita, in a~ tel incat sa se realizeze o distributie uniforma a iluminarii in planul util. - distributii uniform distribuite ce se utilizeaza pentru zone inguste (de exemplu, cai de circulatie) unde AIL sunt montate cate unul sau mai multe, Ia inaltimi de 5 ... 15 m pe perimetrul zonei. - distributii mixte utilizate pentru suprafetele mari Ia care este necesara un SIL general in anumite ore, iar in altele numai un iluminat localizat pe caile de circulatie sau pe alte puncte de interes.

9.1. Sistema de iluminat nonnal

SIL, in functie de destinatiile ariilor luminate pot fi generale (uniform distribuite: drumuri, terenuri de sport ~.a.) ~i localizate (decorativ-arhitectural). Sistemele de i/uminat destinate desfi!i$uri!irii activiti!itilor in spafii deschise servesc multiplele necesitati de munca, divertisment, tranzit ~.a. Amplasarea aparatelor de iluminat pentru aceste zone largi deschise este, in mod uzual, cea concentrata, exceptie facand solutiile destinate unor zone mai inguste, unde ~i amplasarea uniform distribuita poate fi acceptata, eventual, in urma unui calcul tehnico-economic. Sistemele de iluminat destinate terenurilor de sport prezinta o varietate de solutii in functie de natura activitatii sportive (fotbal, rugbi, atletism, tenis ~.a.), precum ~i de functia terenului (competitie cu sau tara public, antrenament ~i competitii sau numai antrenament). Tn cazul in care sistemul de iluminat are mai multe functii, acesta trebuie sa fie flexibil, incat sa se adapteze Ia toate cerintele. Aceasta se realizeaza fie prin prevederea mai multor sistema independente utilizand aceea~i amplasare, fie prin sectorizarea unui sistem unic. Este important de subliniat ca variatia nivelului de iluminare, prin sectorizare este dificil de realizat, in special, pe spatiile mari, data fiind orientarea diferita a fiecarei surse de lumina. Pentru zona publicului este necesar un sistem de iluminat local, de circulatie, suficient cantitativ ~i uniform distribuit pentru a putea asigura circulatia in conditii bune. Sistemele de i/uminat destinate platforme/or deschise in care se desfa~oa ra diferite activitati sunt, in general, de tip concentrat, date fiind dimensiunile mari ale acestora. 1/uminatul pistelor pentru aterizare ~i decolare este reglementat pe plan international atat din punct de vedere al functionalitatii cat ~i din acela al constructiei fiecarui tip de aparate de iluminat destinat fiecarei functiuni. Sistemele de i/uminat destinate ci!iilor de circulatie rutieri!i, datorita vitezei mari de deplasare a autovehiculelor, impun conditii deosebite de contort vizual pentru a se asigura securitatea ~i fluenta traficului. Tn general, data fiind latimea relativ ingusta a cailor de circulatie, amplasarea uniform distribuita corespunde necesitatilor curente, chiar daca uneori, Ia deschideri mai mari, se asociaza mai multe aparate de iluminat (2 ... 3 Ia un stalp). De asemenea, pentru piete sau intersectii largi poate sa

SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR

DIRECT

SEMIDIRECT

DIRECTINDIRECT

CAIDE CIRCULATIE RUTIERA

Flg.l.9.1. Claslftcarea slsternelor de llumlnat exterior.

I
ZONE LARGI

SISTEMELE DE AMPLASARE

I
J ZONE
I

L I

INGUSTE

1
DISTRIBUTII CONCENTRATE PE PILONI iNALTI DISTRIBUTII MIXTE

1
DISTRIBUTII UNIFORME

Fig. 1.9.2. Slsteme de amplasare.

1. Sisteme de iluminat
fie adoptat :;;i sistemul de amplasare concentrat cu mai multe aparate de iluminat sau chiar proiectoare. Sistemele de iluminat destinate pasajelor sau tune/uri/or rutiere sunt cu totul deosebite fata de cazurile tratate. Astfel, din punct de vedere luminotehnic, aceste sisteme reprezinta o problema de ,interior" tratata ca o portiune dintr-un sistem de iluminat exterior. Fata de sistemele obi:;;nuite, statice, iluminatul pasajelor :;;i tunelurilor are un caracter total diferit, trebuind sa fie dinamic lncat sa se poata adapta Ia variatiile de iluminare exterioara (zi lnsorita, umbrita, de vara, toamna, iarna sau primavara, seara :;;i noapte). 0 astfel de adaptare corecta se va putea realiza numai prin utilizarea unui sistem de comanda automata.

Capitolul 9: Sisteme de iluminat exterior

in iluminatul exterior, sisteme/e de iluminat decorativ reprezinta sisteme aparte unde dominant este rolul estetic al acestora fata de eel functional. Sistemele de iluminat decorativ sunt destinate monumentelor de arta sau de arhitectura, unor constructii de valoare istorica sau moderne importante. Sistemele de iluminat decorativ sunt utilizate ~i pentru obtinerea de efecte plastice a spatiilor verzi sau jocurilor de apa.

9.2. Sisteme de iluminat de securitate (evacuare, pazi)

Pentru zonele In care exista mari aglomerari de persoane (stadioane ~i alte terenuri sportive), trebuie asigurat un iluminat de securitate (evacuare) similar cu eel pentru salile mari de spectacole, care sa marcheze ie:;;irile ~i caile de circulatie. De asemenea, pentru anumite obiective, se prevede un iluminat de paza, de regula, perimetral, cu un grad sporit de protectie mecanica ~i siguranta In alimentarea cu energie electrica (In functie de importanta obiectivului). Nivelurile de iluminare recomandate sunt date In tabelul 1.6.3.

1. Sisteme de iluminat
Capitolul 1o Calculul sistemelor de iluminat exterior

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

Calculul SIL exterior se simplifieS. datorita lipsei componentei reflectate, iar precizia sa este mai mare. 0 alta caracteristica a SIL exterior este faptul ca sursele de lumina liniare sau punctuale vor fi considerate intotdeauna ,surse punctuale, simetrice sau nesimetrice" datorita distantelor mari de Ia sursa Ia planul util. Calculul se poate realiza, in functie de iluminare sau de luminanta (fig. 1.10.1). de pozitia observatorului. Normele internationale (CIE) considerS. ochiul observatorului plasat Ia inaltimea de 1,5 m de drum pe axul benzii de circulatie. Acesta prive~te o suprafata din drum aflata Ia 60 m de el ~i care se intinde pe o lungime de 100 m (fig.l.10.3). Aceasta suprafata se refera Ia tot drumul (pe ambele sensuri de circulatie, cand intre sensuri nu exista obstacole de delimitare sau zone verzi) nu numai Ia banda de circulatie pe care se afla observatorul. Unghiurile a sub care se vad de catre observator punctele aflate pe suprafata mentionata mai sus variaza intre 0,5 ~i 1,5. Pentru calcule, se considera acest unghi constant de valoare a=1, fiindca intre cele doua limite luminanta emisa de drum nu variaza sensibil. in fig. 1.10.4 este prezentat ansamblul aparat de iluminat - drum - observator ~i sunt definite marimile necesare calculului (marimi fotometrice, distante, inaltimi, unghiuri) luminantei din punctul P, privita de observatorul 0. intre luminanta ~i iluminare exists. relatia: L=qE, (10.1.1) Pcu q:;e:gt pentru suprafete de difuzie imperfects. ~i mixta.
L =qE
P PH

I. Sisteme de iluminat
este: q = f(a,f3,y) (10.1.3) Cum a este considerat constant (a=1) pentru pozitia critica a observatorului, stabilita anterior conform prevederilor CIE, rezulta: q = f(y,f3) (10.1.4) Daca suprafata drumului este perfect difuzanta, atunci: q = p/n = ct (10.1.5) in fig. 1.10.5 se poate urmari reprezentarea tridimensionala a variatiei coeficientului de luminanta q. Volumul V reprezinta imaginea spatiala a acestei variatii care constituie caracteristica de reflexie a suprafetei drumului (locul geometric al marimilor q == f(y,f3)). Se define~te coeficientul mediu de luminanta 0 0 in unghiul spatial Q cu 0 relatia:
Do

10.1. Calculul slstemelor de iluminat ~ cii de circula1ie

10.1.1. Calculultn functle de luminanti
Datorita cre~terii circulatiei stradale (trafic ~i viteza), informatiile furnizate de distributia iluminiirii in planul util sunt nesatisfacatoare pentru o dimensionare corecta, deoarece suprafetele imbracamintilor drumurilor nu au o reflexie perfect difuza. Este necesara dimensionarea in functie de luminanta, care este o marime activa, ochiul percepand cu u~urinta diferentele de luminanta. Pentru suprafetele drumurilor sau strazilor, reflexia este de tip imperfect difuza (fig. 1.10.2), ceea ce face ca in functie de pozitia observatorului, valoarea luminantelor sa fie diferita, chiar daca iluminarile sunt egale. De exemplu, in 2 puncte simetrice fata de un AIL simetric, Ia iluminari egale, luniinantele sunt diferite in functie

q(r.P)dD
(10.1.6)
Qo

Qo

_,.o'-----

lntegrarea se realizeaza numa1 1n spatiul corespunzator, uzual determinat in functie de inaltimea de montara a aparatului de iluminat, h. Se noteaza expresia:

=qM

ccos3 y
h2

..!.Y:..:..---::---

(10.1.2) Coeficientul de luminanta, in functie de structura acoperamantului drumului,

/
-~-: / '
'

CALCULUL SIL METODE DE PROIECTARE

-~-

-------------

c-------

!A
SUPRAFETE DE MUNCA, DEPOZITARE, GARARE, TRIAJ TERENURI SPORT, ILUMINAT ARHITECTURAL, FESTIV DRUM URI SECUNDARE PIETONALE $1 ALE I STRAzl $1 AUTOSTRAzl

0
a

Fig. 1.10.4. lntensllatea lumlnoaslly,c .. coordonatele unghlulare fafi de pozqla observatorulul aftat Ia volan .. centru1 P al unel suprafeJel

Flg.l.10.1. Schema calcululul SIL exterior.

elementare de drum.

s
i'i 0
1 so -1o -0,5 p
/ /

"

Fig. 1.10.2. Reftexla dlfuzi a lumlnll pe suprafata drumulul.

Fig. 1.10.3. Pozqla crttlci a observatorulul 0 fafi de zona de calcul care Inti~ direct prtvlrea conducitorulul auto.

Flg.I.1D.5. Reprezentarea spatlall a coellclentulul de lumiiUUifl q.

1. Sistema de iluminat
1

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

q (y,{3)cos3y = R(y,{3) (10.1.7) tia luminantelor in planul util. in tabelul I determinarea lui Lmin sau Lmax. Curbele in care R(y,{3) este coeficientul de lumi- 1.10.1 sunt date clasificarile CIE actuale I de izoluminanta relative sunt date in nanta redus. pentru drumuri, iar in tabelul 1.10.2, noua I procente din Lmax independent de inalCIE a adoptat o noua clasificare a variantS simplificata in curs de adoptare timea de montare a AIL. imbracamintelor drumurilor dupa de catre CIE. Diagramele sunt calculate pentru un factorul 8 1 , definit prin relatia: Avand in vedere aceste aspecte, cal- observator amplasat intr-un plan C0 81 = R(0,2)/R(O,O), (10.1.8) culul luminantelor se poate realiza du- vertical, coliniar cu axul 0 (fig. 1.10.7) in care: pa schema din fig. 1.10.6. situat Ia o distants egala cu 10 h fata R(0,2) - reprezinta coeficientul de lumi Calculul luminantei intr-un punct a/ de AIL. nanta redus pentru coordona- drumului data de un AIL cu distributie Pot aparea 2 situatii: tele {3 = 0 ~i tgy = 2; simetrici!i a intensiti!itii luminoase $i cu I - observatorul coliniar cu axa oo a R(O,O) - reprezinta coeficientul de lu- axa optici!i inclinati!i fati!i de drum AIL sau minanta redus pentru coordoPentru calculul luminantei punctuale - in afara axei oo. natele f3 = 0 ~i tgy = 0. date de nAIL in punctul P, se utilizeaCurbele izoluminanta sunt construite ' in prima ipoteza, iar metoda se poate Masurarea directa a coeficientilor 0 0 za relatia: utiliza direct. Astfel, se aplica pe planul ~i 8 au condus Ia realizarea aparaten r I 1 (10.1.9) i aflat Ia scara diagramei, curbele izolulor de masurare specializate. Experien- LP = M, ~ h;c i minanta desenate pe hartie transpata practica a anitat ca exista o variatie foarte mare intre reteta imbracamintei in care: renta, axul drumului ~i axul diagramei drumului ~i realizarea sa practica, vari- r=qcos3y - este determinat in functie I fiind paralele, iar punctul central al diaetatea granulelor ~i a liantilor provode {3 ~i tgy din Codul CIE l gramei se plaseaza pe pozitia AIL, cand variatia lui q Ia acela~i tip de a30.2/1990, : citind luminanta relativa L, intr-un I Celelalte marimi avand SemnifiCatiile punct P. coperamant. De asemenea, schimbarea caracte- cunoscute. Luminanta absoluta in punctul P este: risticilor se manifesta ~i in timp, datori- ' Ca/cu/u/ grafoanalitic a/ luminanteaL ncp Q -M r I 0 (10.1.10) ta circulatiei ~i factorilor atmosferici. lor punctuate cu ajutorul curbelor de Lpf h2 Astfel, trebuie cautata, practic, o solu- izoluminanti!i relativi!i Calcul este posibil numai atunci in care: tie care sa se inscrie in una din cele 4 clase curente, printr-o aproximare ac- cand se cunosc curbele de izoluminan- a - este factorul de amplificare caracta relative ale aparatului de iluminat teristic al diagramei AIL dat de proceptabila (tab. 1.10.1). ducator; Dificultatea masurarii lui q(y,{3) a facut sa pentru cele 4 clase de drumuri CIE. se renunte Ia aceasta marime, utilizanduA doua conditie de aplicabilitate este n - este numarul de Iampi ale AIL; se valoarea medie 0 0 care da o informatie ca determinarile sa se faca in cateva rp1 - este fluxul unei Iampi [lm]; considerata satistacatoare pentru distribu- puncte fixe pentru sondaj, fie pentru 0 0 - este coeficient de luminanta mediu al clasei CIE; h- este inaltimea de montare a AIL [m]; CALCULUL SIL EXTERIOR (DRUMURI) M, - este factor de mentinere a sistein functie de luminanta mului AIL - sursa de lumina. in ipoteza a doua, diagrama izoluminanta se rote~te avand un punct fix in pozitia AIL, iar axa sa longitudinala LUMINANTE LUMINANTE 00' trebuie sa fie coliniara cu dreapta PUNCTUALE MEDII ce trece prin AIL ~i punctul ce marcheaza pozitia observatorului.
1

l
l

CALCUL PUNCTUAL DE MARE PRECIZIE

t
CALCUL GRAFOANALITIC

CURBE 11L

MANUAL (SONDAJ)

AUTOMAT

I I CURBERELATIVE IZOLUMINANTA I

Fig. 1.10.8. Calculul SIL in fun de lumlnanfl.

Tabelull.10.1. Claslficarea R a suprafetelor drumurilor Glasa Limite pentru 81 ________ 8istem ,R" Tip reflexie 81 standard Nominalizare Oo __ F!!_ -~-=-5! < o_,-42 -~-- --~--- --o~-~5-- o, 10 --- Difuza ___B!I__~_Q,42_~_1 < 0,85--:-__ ~oJ;~ __Q,07__ ____Aproape difuzfi Rill 0,85_~ 81 < 1,35 ' 1,11 0,07 8tralucitoare RIV 1,3S_s_S1____ ~ 1,550,08 Foarte stralucitoare
1
1

____

a
Flg.l.10.7. Curbe lzoluminanfl relatlvi caractertstlce unul AIL in care
Lmax= 100%: a - curba de referinti!i; b - utilizarea pe un fragment de drum.

Tabelull.10.2. Clastflcarea Casu

Cla~a- __ Lim~e pentru 8 1 8 1 standard Cl 8 1 < 0,4 : 0,24 Cll 8 1 <!: 0,4 --,----0~97
1 __

or drumurilor Nominalizat 0 0 0,10 0,07

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

Daca rotirea f3 < 5, eroarea este: 10 %, relatia de calcul fiind aceea!;)i. Calculul luminantei medii De multe ori, in calculul SIL exterior, este necesar sa se cunoasca luminanta medie ce caracterizeaza zona de calcui. Aceasta se poate determina prin: - metoda analities - ce consta in calculul luminantelor punctuale pe o retea densa de puncte aflate in zona de interes. Acest calcul cuprinde un volum imens de munca, greu de realizat chiar !;li cu ajutorul metodelor grafo-analitice prezentate anterior. De aceea, se recomanda utilizarea calculului automat. Luminanta medie efectiva se determina cu relatia:

I. Sisteme de iluminat

SIL este considerat bun daca lumi- fata de planul drumului). nanta medie reala este mai mare sau in general, calculul analitic al iluminaeel putin egala cu valoarea admisibila rilor punctuale din planul util se reali(Lmed.ad) ce corespunde tipului de drum zeaza cu ajutorul relatiilor cunoscute pentru surse punctiforme (cap. 7.1.1): pentru care se face calculul. - metoda grafo-analitici!i - consta in - pentru plan orizontal determinarea luminantei medii cu aju- , I ccos3 y -M ._,_r'-'-. E (10.1.13) torul factorului de utilizare rh pentru luPHf - --h2 minanta !;li poate fi utilizata numai in conditiile in care producatorul de AIL - pentru plan vertical 3 pune Ia dispozitia proiectantului curbeI ccos y d -M-'-r'-''--EPV(10.1.14) le caracteristice 11L pentru tipul de AIL f h2 h utilizat (fig. 1.10.8). pentru un plan oarecare in acest caz, luminanta medie este 3 data de relatia: I I cos d ) 'YJ n. fP . Q Epa= M,- y,c cosl'J -sin6 L =M L I 0 h2 h (10.1.12) med f A
I -

y(

Lmed.e,=-~LP n LJ .
i-1 '

unde: (10.1.11)

11L - este factorul de utilizare caracteristic AIL (extras din curbele date de producator); M,- factorul de mentinere pentru ansamblul AIL - sursa de lumina; 0 0 - coeficientul de luminanta mediu al ! clasei CIE a drumului; , cp1 - fluxul unei Iampi [lm]; A - aria de drum considerata intre doua AIL amplasate consecutiv pe aliniament.
I

unde: Lp; - este luminanta punctelor P; din zona de calcul, n - numarul de puncte caracteristice ale retelei (centrale unor suprafete dreptunghiulare).

10.1.2. Calculul in fune1:ie de iluminare

O,Oh 0 h 2h 3h

Fig. 1.1 0.8.. Cu.rba TJL pentru calculul lumlnamel medii: A - pentru un observator amplasat in zona trotuarului Ia o distanta h de linia AIL; 8 - pentru un observator amplasat pe linia AIL; C - pentru un observator amplasat pe drum, Ia o distanta h de linia AIL.

Se aplica pentru ariile utilitare, parcari, terenurile sportive !;li cai de circulatie, in care vitezele de deplasare sunt mici, sau alei pentru pietoni. Pentru acest calcul s-au stabilit metoda specifice diferite ca forma, dar nu ca fond (fig. 1.10.9), in functie de tipul AIL ales (simetric sau nesimetric) !;li in functie de modul de orientare a AIL (cu axa optica perpendiculara sau inclinata

i
: . '
1

I
l
AIL cu AXAOPTICA PARALELA cu LINIA VERTICALA

DEMETODE CALCULAL ILUMINARII DIRECTE

I
l

'

IILUMINARE PUNCTUALAI rMETODE PUNCT cu PUNCT

IILUMINARE MEDIEI

AIL cu AXA OPTICA NEPARALELA cu LINIA VERTICALA

1
0'

METODA FACTORULUI DE UTILIZARE

..----'
ISIMETRICEI

~
INESIMETRICEI

ISIMETRICEI INESIMETRICEI

'

)7(
o~v
------

OIV

~
l\ o~v

o,~!"
.

IV'
-

\'

0~~
' _____v__~
-,--------

-----------------y----

-----

LA TOATE TIPURILE
DE ILUMINAT EXTERIOR

NUMAI LA CALCULELE DE PREDIMENSIONARE A ILUMINATULUI

Fig. 1.10.9. Claslflcarea metodelor de calcul al ilumlnlrtl dlrecte pentru dlfertte Upurt de AIL fl amplaslrt faJI de llnla vertlcali a sursel de luminA.

(10.1.15) unde: I c - este intensitatea luminoasa emisa Y de Sursa de lumina !;)i orientata catre punctul in care se calculeaza iluminarea; y,c - unghiurile care definesc intensitatea luminoasa I c; h - inaltimea de montarl a AIL; d - distanta dintre proiectia sursei de lumina pe planul util !;li punctul pentru care se face calculul; M,- factorul de mentinere; (i - unghiul format intre planul oarecare unde se calculeaza iluminarea !;li planul orizontal. Metoda de calcul analitic al iluminarilor punctuale este laborioasa !;li necesita un volum foarte mare de munca. Cu ajutorul programelor special realizate pentru calculul punctual al iluminarii, calculul devine precis !;)i rapid. Pentru calculul iluminarilor punctuale se pot utiliza !;)i metode grafoanalitice: - pentru AIL simetrice, folosind graficul iluminarii in functie de distanta, E = f(aj, - pentru AIL nesimetrice, folosind curbe izolux relative (similara cu metoda curbelor izoluminanta relative), acestea cand sunt cunoscute. Este de mentionat ca metodele grafo-analitice au fast, practic, abandonate, fiind inlocuite cu programe de calcui automat, specializate. in majoritatea SIL exterior, AIL sau proiectoarele sunt inclinate fata de verticala locului, astfel incat intre aceasta !;li axul optic exista un unghi p -'" 0. Desigur ca relatiile de calcul sunt cele cunoscute, fiind necesare precizari privind geometria spatiala pentru determinarea coordonatelor de pozitie !;li a unghiurilor de referinta. Fie AIL nesimetric (proiector) din fig. 1.10.10, inclinat cu axa optica 0'0" fata de verticala OZ cu unghiul p. Se considera un sistem de axe tridimensionale fata de care se vor fixa coordonatele sursei.

I. Sisteme de iluminat
Daca O'P= I, rezulta: I
=

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

Jx2 + y2 + z2
2

(10.1.16)
2

10.2.Calculul sistemelor de iluminat pentru alte arii

. Jx + Y . OP e = arcsm= arcsm - - - O'P I (10.1.17) Se noteaza cu y1 - unghiul corespunzator unei distributii longitudinale fata de AIL $i Yr - eel corespunzator directiei transversale. Rezulta:

r1 = arctg-0'0" rt
= arctg--- p
00" 00'

O"P

(10.1.18)

(10.1.19)

lluminarea in punctul P(X,Y) (fig. 1.10.11) se poate exprima cu relatia de baza: I r,.r, cose (10.1.20) EH{X,Y) = Mf . ..:....!...:....!...._/2..,.--' Pentru iluminatul in plan vertical, (fig. 1.10.11) se considera componenta pe planul paralel cu YOZ (normala nx). X Evx = EH(X,YJ Z (10.1.21) $i componenta pe planul paralel cu xoz (normala ny):
Ew = EH(X,Y).

i
: !

Metodologia de calcul a SIL pentru suprafete pe care se desfa$oara diferite alte activitati (terenuri de sport, platforme industriale, parcaje, exploatari carbonifere deschise, depozite de combustibil etc.) se bazeaza pe calculul iluminarilor punctuale care a fost prezentat in 10.1.2. Astfel, dupa alegerea initiala a SIL exterior (amplasare, inaltime, tip surse, tip AIL $i pozitia lor), se trece Ia verifi- Metoda lntensltltli lumlnoase Un proiector ce este amplasat Ia carea prin calcul automat a conditiilor cantitative (pentru realizarea unui nivel inaltimea h (fig.l.10.12 a) $i care trebuie de iluminare mediu corespunzator) $i sa realizeze pe o suprafata verticala pe calitative (al distributiei iluminarilor in : axa sa o iluminare Ev, trebuie sa emita plan orizontal $i/sau vertical, dupa cum ' o intensitate luminoasa: sunt cerintele de uniformitate). I = 11M,-E d2 (10.3.3) r Daca pr~iectorul se afla Ia inaltimea Calculul iluminarii punctuale se realizeaza prin metoda punct cu punct. h = 0 (montat pe suprafata solului) $i Datorita avantajelor pe care le ofera, analiza cantitativa $i calitativa se va realiza numai cu ajutorul calculatorului, prin intermediul programelor realizate in acest scop.
1

(10.3.1) = EAirrM, in care: 11 - este factorul de utilizare a proiectorului respectiv, M, - factorul de mentinere a ansamblului sursa-aparat, (se poate lua 1JM,=0,25... 0,35). Numarul de proiectoare n necesare este determinat cu relatia: (10.3.2) n = cpnecjcpp in care: tPP- este fluxul luminos emis de un proiector.
tPnec

10.3. Calculul sistemelor de iluminat decorativ

Sistemele decorative, unde nu este necesara o precizie deosebita a calculului, utilizeaza metode aproximative din care se mentioneaza: - fluxul luminos (similara metodei factorului de utilizare); - intensitatea luminoasa (rezultata din legea generala a iluminarii).

.s:::

(10.1.22) ,

--------)o.iI

Cu aceste relatii se pot determina iluminarile punctuale in plan orizontal pentru surse nesimetrice sau simetrice (cmd intensitatea luminoasa va depinde numai de un singur unghi). Cum calculele manuale sunt laborioase data fiind multitudinea de puncte necesare ridicarii unei harti a iluminarilor, este indicat calculul automat.

Metoda fluxulullumlnos
Cunoscand iluminarea recomandata E [lx] pe o anumita suprafata de arie A [m2] a obiectivului de iluminat (constructie, monument), rezulta fluxul necesar:

1--- ----

Flg.l.10.12. Detennlnarea lntensitltll lumlnoase in functle de Ey:

a - proiector montat Ia lnalpmea h; b - proiector montat Ia nivelu/ solului.

(H)

(H)

Flg.l.10.10. Parametrll geometric! pentnl un AIL neslmetrlclprolector lncllnat fat~ de axa vertlcali.

Flg.l.10.11. Date asupn determlnirllllumlnirll dlrecte tn plan vertical.

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

I. Sistema de iluminat

se impune in punct o iluminare vertica- pentru cai de circulatie !;li pentru te- indice global G calculat cu relatia emla Ev (in Q), rezulta, conform : renuri mari de sport. pirica: G 13,84-3,31-log/80+ 1,31(/og/80 !188 )112_ fig.l.10. 12 b: Evaluarea orblrll SIL din clrcufa11a -0,08/og/80 /188+ 1,29/ogF+0,971ogLm+ E h2 I v (10.3.4) rutSerl + 4,41-logh'-1,46/ogp+c (10.4.5) 2 Y M, sin acosa in circulatia rutiera, problema orbirii in care: - este intensitatea luminoasa maxiPentru o pozitie oarecare a punctului psihologice ~~ fiziologice este foarte 1 80 P, relatia va rezulta din geometria de- importanta pentru desfa~urarea in conma Ia un unghi de lnaltime y 80 ditii de maxima securitate a traficului, !;li un unghi de azimut c = 0 ... 20 senului. [cd}; in functie de intensitatea necesara, avand in vedere ca viteza de deplasa. 1 din curba de distributie a intensitatii lu- re a autovehiculelor este mare. 88 - este intensitatea luminoasa maximinoase, se determina tipul de proiec- Evaluarea orbirii psihologice In planul : ma Ia un unghi de lnaltime y = 88 ~i un unghi de azimut c = 0... 20 tor necesar ~i sursa de lumina cores- caii de circulafie se realizeaza prin fac[cd]; punzatoare. torul de uniformitate general U0 pe toata Diametrul petei de lumina pe supratata suprafata drumului ABCD ~i factorul de F - este aria suprafetei luminoase a verticala a obiectivului va fi (fig. 1.10.13): uniformitate longitudinal U1 care se AIL, proiectata sub un unghi de 76 fata de verticala [m2]; D = 2dtg {3/2 (10.3.5) refera Ia iluminarile de pe linia de deplasare (fig. 1.10.14) a observatorului Lm - luminanta medie a ~oselei [cdfm2]; 10A. Evaluarea calltatlvl (axul benzii de circulatie pe care se afla). h ' - lnaltimea AIL deasupra nivelului ochiului observatorului de Ia volan Relatiile sunt: a dlslrtbuJiei lumifl8$1or h-1 ,5m), unde h este inalti(h' U0 =Lmin A...m pe zona ABCD (10.4.1) Se utilizeaza metode care au drept ~i mea de montaj a AIL [m]; scop aprecierea sistemelor de iluminat U1 = LminA...mx ' pe linia 0 '0 ", (10.4.2) p - numarul de AIL pe kilometru (1/km}; - Evafuarea orbirii psihologice in c - un factor de corectie In functie de din punct de vedere al fenomenului de orbire fiziologica ~i psihologica ee-l campul vizual se calculeaza cu relatia culoare (c 0,4 pentru Iampi cu vapori de sodiu de joasa presiune, c poate crea utilizatorului sistemului. empirica: = 0 pentru Iampi cu vapori de sodiu Aprecierea orbirii psihologice in pia- Tl =65Lv A...'/;,8 (%) (10.4.3) Lumina produsa de sursele care de lnalta presiune ~Vsau pentru nul suprafetei luminate, atat pentru Iampi cu vapori de mercur de inalta circulatia rutiera, cat ~~ pentru celelalte genereaza orbirea se suprapune ca un arii se realizeaza calculand factorii de "voal" luminos pe imaginea receptata a presiune). Valorile admise ale indicelui global obiectivului. Luminanta de voal Lv se uniformitate (Emin/Em ~i Emin !Emx> Pentru orbirea fiziologica exista me- poate calcula cu relatia empirica Stiles ; de orbire G sunt date In tabelul 1.10.3. Pentru caile cu circulatie redusa din tode specifice prezentate in continuare -Holladay: n E zonele rezidentiale evaluarea orbirii se IV L v =k"'_!l (10.4.4) realizeaza diferit ( 12). LJ 2 i 1 (Ji Orbirea psihologica ~i fiziologica In in care: ; campul vizual este interpretata In mod E0 . - este iluminarea pe retina ochiului ! diferit de diferitii cercetatori. in acest ' observatorului l ntr-un plan per- i capitol se ia In considerare efectul de pendicular pe linia vederii {V) de- : inconfort creat de multitudinea surselor 0 0 terminata de sursa perturbatoare : ce pot fi vizibile ~i efectul de incapaci; tate produs In campul vizual de sursele S; (fig. 1.10.15); 8; - este unghiul dintre directia vederii din zona 60 ... 160 m. !;li directia intensitatii luminoase /; orientata de Ia sursa catre ochi; k - este factorul de varsta (se ia In s2 d calcul In mod curent valoarea 10). Valorile admise ale indicelui Tl sunt ) __ : :. Fig. 1.10.13. Unghlul plan tn care este date In 12 ~i variaza intre 10 ~i 20 %, ' Obiectiv emia fluxullumlnos al prolectorulul In functie de destinatia drumului. " ochiul utfllzat .. dlametrul ,petel de luminA" - Evaluarea orbirii fiziologice in Sa ' observatorului ob11nuti pe suprafata oblectlvulul. campul vizual se realizeaza printr-un ~s

~.J:.il]_ia_v~~ll
n

~~ ~

lJ

Flg.l.10.15. Determlnarea lumlnantel de voal Ly pe retina unul observator.

a:i
...-:0)

A-

.. -

.. -

.. -

.. - . - .. -

.. -

. . - - - - - .. -

.. -

. . -

a:i

~~

2
8
11 9 10 ,,

a/4

I~- --- - - - - -- - - ----- - -a/4

0'

0"

c
100m

_ V4.A .. . .... :

J/2.A. ...:

14--- - - - -- - . 4 -- - - -- ----- - -

60m

.. A.

----.

Fig. 1 .10.18. Puncte caractertstlce

pentru determlnarea valortl GR.

Flg.l.10.14. Expl~a detennlnlril factortlor Uo .. U1.

I. Sisteme de iluminat
Evaluarea orblrtl SIL pentru terenurile de sport Pentru orbirea fiziologica a SIL pentru terenurile de sport, CIE recomanda o metoda pe baza indicelui global GR dat de relatia empirica: 9 GR = 27+24 log Lv; (10.4.6) 9 in care:

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

(cu semnificatiile din fig. 1.10.15), iar Lve este luminanta suprafetei orizontale perfect difuzante, data de relatia: (10.4.8) unde: k - este un coeficient de corectie; Em - este iluminarea medie orizontala; p - este reflectanta suprafetei terenului. Valoarea admisibila pentru GR = 50. Pentru calculul lui Em conform CIE se determina iluminarea in 11 puncte caracteristice indicate in fig. 1.10.16. Pentru orbirea psihologica din planul suprafetei terenurilor, verificarea se realizeaza prin factorii de uniformitate

!Le

U
1

Emin. E '
mx

U
2

Emin E
m

Lvi

"i (};
1 i

n E0 .

Ace~ti

(10.4.7)

factori trebuie sa fie mai mari decat valorile indicate in 12 pentru categoria respectiva de teren.

1. Sisteme de iluminat Capitolul 11 Proiectarea sistemelor de iluminat interior

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

I. Sisteme de iluminat

11.1. Metetodologia de proiectare

Conceptia sistemelor de iluminat este un proces complex care trebuie sa se bazeze pe o strfmsa armonizare lntre aspectele ce realizeaza ambianta interioara confortabila, placuta, capabila sa asigure desfal;lurarea activitatii (de munca, divertisment, odihna, circulatie l;l.a.) In conditii corespunzatoare din punctele de vedere functional l;li estetic. Sistemul de iluminat trebuie sa fie functional pentru a asigura desfal;lurarea corespunzatoare a activitatii umane, adaptat Ia realizarea tuturor aspectelor specifice variabile In timp l;li spatiu. Sistemul de iluminat trebuie sa fie estetic, placut, cu o distributie judicioasa a luminantelor l?i culorilor In campul vizual, In armonie cu ambianta estetica - arhitecturala (atat ca volume interioare, elemente de constructii, vitrare, culori, cat l;li ca forma, amplasament, dimensiuni l;li culoare de mobilier sau de utilaje). Sistemul de iluminat trebuie sa fie, In acelal;li timp, rentabil din punctul de vedere al investitiei l;li al consumului de energie electrica, asigurand contort maxim. Solutia unui sistem de iluminat se stabilel;lte printr-o cooperare lntre specialitati, astfel: - de iluminat, care stabilel;lte solutia din punctul de vedere luminotehnic; - de ~hi~ectura, care rezolva aspectele estetice l;li functionale; - de tehnologie, care rezolva aspectele tehnologice specifice (In special, In industria); - de instalatii electrice care stabilel;lte solutia de alimentare l;li conectare Ia sursa sau sursele de energie electrica (fig. 1.11.1). Un iluminat necorespunzator conduce Ia oboseala vizuala, ceea ce se reflecta In scaderea performantei vizuale. in conformitate cu structura conceptiei unui sistem de iluminat interior se realizeaza metodologia proiectarii, schematizata In fig. I. 11.2. Alegerea nivelului de iluminare trebuie realizata conform codului CIE de iluminat interior ale carui indicatii sunt date In tabelul 1.11. 1. Pentru o activitate se indica 3 trepte, lasandu-se Ia latitudinea l;li competenta proiectantului alegerea celei corespunzatoare pe baza datelor luminotehnice specifice locului. Prima treapta corespunde valorilor minime pentru nivelurile de iluminare, cea de a doua, valorilor recomandate l;li cea de a treia, valorilor pentru un contort ridicat. Un beneficiar poate solicita niveluri de iluminare mai ridicate, pentru a asigura un contort deosebit

fiecarui loc de munca, dar nu poate - sarcina vizuala are reflectanta mica solicita reducerea nivelului de iluminare ; sau contrastul este scazut; sub treapta minima recomandata pen- , - erorile In activitate sunt greu de rectificat; tru respectivele locuri de munca. Pentru procesele de munca nepreva- - sarcina vizuala este dificila; zute In tabelul I. 11. 1, In functie de sar- - acuratetea sau productivitatea sunt cina vizuala l;li conditiile de ambient, se foarte importante; alege un nivel corespunzator unei acti- - capacitatea vizuala a lucratorului este vitati similare. scazuta. Valoarea maxima se ia In considerare Valoarea minima se ia In considerare daca: daca:
1

Fig. 1.11.1. Sbuctura concep1iel unui slstem de llumlnat Interior. MLIC - mediu luminos interior confortabil

1. STABILIREA DATELOR INITIALE PE BAZA

CONDITIILOR MLIC Sl ASPECTELOR GENERALE ALE SISTEMELOR

I
I
1.5 ALTE DATE
SPECIFICE ESTETICE/ FUNCTIONALE

I
1.1 NIVEL
ILUMINARE (Em)

1.2 MODUL DE
DISTRIBUTIE AL<> (TIP AIL)

1
l

1.3 TIPUL
SURSELOR DE LUMINA

1.4 SISTEMUL
DE AMPLASARE A AIL

1
l

l
12. ANALIZA CANTITATIVA Sl
CALITATIVA A SISTEMULUI

Fig. 1.11.2. Metodologla de prolectare. Tabelull.11.1. Treptele nlvelurllor de llumlnare recomandate pentru dlferite sarclnl ,1 a vlzuale
Valoarea iluminarilor [lxL . _______ l"jguJ 9eslircinf1 sau activitate vizllala 20 - 30 - 50 Spatii de intrare din exterior 50 - 75 - 100 Spatii de circulatie, orientare simpla sau vizite __ ..f.I.JI"t~ ~mpg.r~r~ _ __ Camere nefolosite In mod continuu, pentru scopuri 100 - 150 - 200 de lucru (ex.: supraveghere industriala, suprafete de 9ep()z.itare_,_lle~tjar~holur.i_c:l~ iDtf"are_L 200 - 300 - 500 Sarcini cu necesitati vizuale simple (ex.: prelucrari brute, sali de lnvatamant l;li conferinte) 300 - 500 - 750 Sarcini cu necesitati vizuale medii (ex.: _ prei!Jcrari llledii,birourLsp~cia.Le, fa.rnere de ~on!roll _ _ _ 500 - 750 - 1000 Sarcini cu necesitati vizuale pretentioase (ex.: __croitorie, inspe_ctie ~i te~are!, ajeji~!~-ded~senl __ _ 750 - 1000 - 1500 Sarcini cu necesitati vizuale dificile (ex.: prelucrari _. _.. __ fine_ ~i asa1'11_1:l_Lar_e, fil_QQ_t~e_,_cli!;tir}~r.e_dElculori _ 1000 - 1500 - 2000 Sarcini cu necesitati vizuale speciale (ex.: gravura ___ 1""-~_LJala, l_n_?p_ectare a lu~r~Ugr foa.r!eJine) lndeplinirea unor sarcini vizuale foarte exacte (ex.: 2000 asamblari electronice minutioase, interventii chirurgicale)
..

I. Sisteme de iluminat
- sarcina vizuala sau contrastul sunt mari; - viteza sau siguranta in activitate nu sunt importante; - sarcina vizuala este numai ocazionala. Valoarea medie reprezinta valoarea recomandata. De asemenea, se pot utiliza !;li standardele din seria 6646 in masura racordarii Ia sistemul international. Proiectul de iluminat trebuie sa se realizeze inca de Ia primele faze, coordonat cu arhitectura !;li celelalte aspecte, sa urmareasca ,pas cu pas" procesul de conceptie unitara. Tratarea iluminatului, independent de cladire sau invers, poate conduce Ia solutii defectuoase. Numai printr-o astfel de tratare se poate obtine un mediu luminos interior confortabil, o ambianta luminoasa placuta care sa serveasca estetica !;li functiunile cerute in conditiile unui consum energetic minim.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

utilizarea AIL cu protectie vizuala !;li cu o distributie corespunzatoare a fluxului luminos. Se recomanda surse de culoare calda. Sunt de preferat sursele fluorescente compacta !;li tubulare - de culoare calda, cu temperatura de culoare de maxim 3000 K !;li cu un coeficient de redare a culorilor Ra > 80. Acestea din urma vor fi de dimensiuni corespunzatoare spatiului in care se monteaza. Armonizarea culorilor suprafetelor reflectante (finisaje pereti, plafon, U!;)i, ferestre, draperii !;).a.) !;li culoarea calda a sursei constituie, de asemenea, un aspect foarte important al obtinerii mediului placut, odihnitor, relaxant. Aceasta cade in sarcina arhitectului proiectului. Modelarea este o problema importanta pentru realizarea unei ambiante placute in anumite zone ale locuintei (camera de zi) sau in holurile !;li camerele de a!;)teptare ale hotelurilor. Aceasta se realizeaza cu un iluminat directionat (cu spoturi sau galerii !;li ni!;)e iluminate) care, Ia randul sau, poate creea efecte deosebit de plastice !;li interesante.

Sisteme de llumlnat pentru locuim& in locuinte, pe langa atractivitatea !;li ambianta calda, SIL trebuie sa prezinte

Tabelul 1.11.2. Niveluri de ilumlnare

lluminarea Hoteluri, moteLu_rj____ [lx] - hoi pri)1Ci!'~Untar~ __ 3_QO .. .00 _ 150 ... 200 __: recepti~_,_~a-~e!i_e_ ------------bar 100 ... 150 -- restaurant 150 ... 200 - --- --- - holuri de odihna, 50 ... 100 __ ~r_der9_!??_______ ,- ------------ camere cazare 150 ... 300 ' - dormitor local 100 ... 200 _jr"l_optieraJe>_~leta) ___ - - - - - - - - - - - sali de baie 150 (ziua) - coridoare ____ 2_0 (n~ap_tea) .. - -. -B. Locuinte --'camere de zi 50 ... 100 ------ ----dormitoare 50 ------------------- iluminat local 200 ... 300 _ _Qi_rQ_~_~it, scris _________ - iluminat local 100 ... 150 mas;a (mancare) 300 - bucatarie -------- --------- baie (Ia oglinda) 100 ... 200
~~-

-- - - - -

----------

---

- - -

-- -- -

11.2. Tipuri fi sol~i desisteme

Capitolul trateaza solutii ale sistemalor de iluminat recomandate pentru diverse destinatii ale cladirilor!incaperilor LEGENDA pe baza conditiilor cantitative !;li calitative determinante in realizarea mediului AIL TIP LUSTRA luminos. De asemenea, se pun in evirKx AIL TIP APLICA denta aspectele caracteristice ale fieca- ' ~ DECORATIVA rui tip de sistem !;li aspectele specifice.

1..::
X

(X AIL TIP APLICA

11.2.1

Locul~,

hotelurl, motelurl

FUNCTIONALA AIL SIMPLU LAMPADAR AIL DE MASA BIROUIPAT AIL FLUORESCENT liniar

Sistemele de iluminat destinate acastor cladiri au un rol important in realizarea unei ambiante calde, placute, atragatoare. Totodata, au un rol important in accentuarea aspectelor arhitectonice !;)i decorative.

Aspecte cantltaUve
Nivelurile de iluminare se caracterizeaza prin valori mai reduse in raport cu alte destinatii, variind conform normelor internationale intre 50 !;li 500 lx (tab. 1.11.2.). Pentru a realiza confortul vizual necesar !;li un echilibru al luminantelor, favorabil, sunt recomandate aparatele de iluminat cu distributie superioara a fluxului, cum ar fi: - indirecta, semiindirecta !;li direct-indirect pentru dormitoarele din locuinte !;li incaperile de cazare din hoteluri; - direct-indirect !;)i semidirecta pentru incaperile de zi din locuinte, holuri !;li zona de receptie din hoteluri.
i

Aspecte calltative
Distributia luminantelor in campul vizual trebuie sa fie echilibrata pentru evitarea !;)i diminuarea orbirii fiziologice !?i psihologice. De aceea se recomanda
Fig. 1.11.3. SIL pentru un apartament: 1 - camera de zi; 2 - camere de dormit; 3 - bucatarie; 4 - camara; 5 - camera de baie; 6 - camera pentru du!;); 7 - hoi.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

:;;i flexibilitate in timp :;;i spatiu, atat din punct de vedere al variatiei nivelului de iluminare, cat :;;i al pozitiei AIL (in special, in camerele de zi). Tn camerele de zi se recomanda un iluminat general cu unul sau mai multe AIL de tip plafoniera. Utilizarea de aparate de comanda cu reglare fina sau in trepte permite obtinerea nivelurilor ambientale mai scazute: de veghe, de vizionare T.V. :;;.a. Pentru sarcini vizuale de citit sau scris :;;i pentru economie energetica, se recomanda utilizarea iluminatului local. Acesta se realizeaza fie cu AIL de birou, masa, fie cu lampadare. Trebuie mentionat ca sistemele de iluminat clasice, cu lustre atarnate de plafon, reprezinta o solutie depa:;;ita, prezentand urmatoarele aspecte negative: - mic:;;orarea spatiului liber :;;i accentuarea senzatiei de inaltime mica; - orbirea directa produsa de AIL transparente, aflate in zona sau in apropierea zonei campului vizual central. Solutia este acceptabila numai Ia incaperi de peste 3,50 ... 4,0 m (cladiri vechi). Solutiile moderne folosesc aparate de iluminat plate, Ia plafon, sau cand exista plafon fals, semiingropatelingropate. Cand camera de zi are dimensiuni mai mari (30 m2 sau mai mult), o sursa centrala nu mai poate satisface necesitatile de uniformitate :;;i functionale. Tn acest caz, iluminatul general, zonat, reprezinta o solutie estetica :;;i eficienta. Tn fig. 1.11.3 unde camera de zi are o suprafata mare :;;i o forma geometrica variata s-au prevazut mai multe sisteme de iluminat: A - AIL montat deasupra mesei, care realizeaza un iluminat localizat; B - lampadare mobile montate in zona de odihna, de citit, de relaxare (cu comanda locala); C - aplice fixe, montate pe perete, ce pot fi utilizate pentru iluminat ambiental, placut, cu o distributie semiindirecta sau indirecta; D - aplice fixe in zona din camera care poate fi utilizata pentru lucru Ia birou. Utilizarea unui numar mare de AIL nu

I. Sisteme de iluminat

I
1

' : '

reprezinta o risipa de energie, ci o fle- pot fi utilizate pentru iluminatul local xibilitate a instalatiei, care poate fi ast- pentru citit. Pentru oglinda toaletei se fel folosita in mai multe scopuri dictate impune, de asemenea, un iluminat local pentru machiaj, realizat cu AIL ce poate de tipul activitatii. Utilizarea aparatelor de comanda cu fi cu surse incandescente cu halogen reglare fina este o conditie de functio- sau fluorescente alb cald, special de lux (Ra = 90). Tn camera copiilor, Ia menalitate :;;i eficienta energetica. Utilizarea unor SIL decorative are ca se-pupitre de lucru, este necesar un scop punerea in evidenta a unor obiec- iluminat local mobil F cu sursa incante de arta sau a unor elemente de ar- descenta cu halogen sau fluorescenta hitectura :;;i reprezinta o solutie agrea- de culoare aparenta calda :;;i cu foarte bila prin efectele sale. Tn fig. I. 11.4 se buna redare a culorilor. Un sistem simpot urmari cateva solutii de iluminat lo- plu :;;i economic se realizeaza prin aplical de efect: al unor elemente de arhi- ce (fixe), montate Ia o inaltime mica tectura (ni:;;a) (fig. 1.14.4 a), al unei por- (1,0 ... 1,6 m), deasupra noptierelor. Atiuni dintr-un perete (fig. 1.11.4 b), al u- cestea vor avea o distributie direct-innei portiuni dintr-un mobilier-bibliote- direct a fluxului luminos. Solutia poate ca/vitrina (fig. 1.11.4 c), al peretelui par- inlocui eficient :;;i estetic veiozele clasitial al plafonului (fig. I. 11.4 d) sau al fe- : ce. 0 solutie bifunctionala, cu aplica restrei :;;i perdelei. Efectele decorative echipata cu doua surse (fig. 1.11.5): una obtinute pot fi favorabile daca se are in jos (pentru citit) :;;i una sus (pentru vedere evitarea stridentelor :;;i realiza- ambianta), cu comanda separata, rerea unor aspecte reale de frumos, de prezinta o rezolvare estetica :;;i eficienta a iluminatului unui dormitor mic. Pentru bun gust. Tn cazul in care se dore:;;te punerea dormitoare mari se poate prevedea un in evidenta sau accentuarea unor iluminat supliinentar localizat (AIL ingloobiecte decorative (sculpturi, vaze bate) in zona :;;ifonierelor :;;i Ia toaleta. Tn camera de baie sau du:;;, ilumina:;;.a.), se pot utiliza spoturile luminoase. Lampile sistemelor de iluminat vor fi tul general este localizat, de regula, Ia incandescente cu halogen, fluorescen- oglinda, pentru incaperi mici (sub. te compacta de puteri variate sau tip 6 m2), uniformitatea fiind satisfacatoare LED de culoare aparenta calda. Co- (fig. 1.11.6). La baile mari sistemul se manda lor trebuie realizata cu aparate completeaza :;;i cu un iluminat general. de reglare fina a fluxului, pentru a rea- Sursele de lumina indicate sunt cele de culoare aparenta calda, cu un indice liza nivelul de iluminare dorit. Camerele de dormit trebuie prevazute cu sisteme de iluminat care sa realizeze o atmosfera odihnitoare, umbre :;;i contraste, cu o componenta mare a fluxului luminos superior (semiindirect :;;i indirect pentru indtperile destinate oamenilor maturi :;;i in varsta ,.... :;;i direct-indirect sau semidirect, pentru 6 q cele destinate copiilor :;;i tineretului). Tn general, utilizarea aplicelor montate pe pereti, (fig. 1.11.3, notata cu E Ia camera de dormit 2a) cu distributie semiindiFig. 1.11.5. SIL direct-Indirect recta sau indirecta a fluxului reprezinta pentru donnltor. o solutie superioara celei prevazute in camera de dormit 2b (pentru copii) cu un AIL plat (plafoniera) montat in centrul incaperii. AIL de noptiera (veioza) F
1

tara

b c Flg.l.11.4. SIL decoratlv/arhltectural.

Fig. 1.11.6 SIL local pentru bale.

I. Sisteme de iluminat
de redare a culorilor Ra > 85. in bucaUirie, se recomanda un sistern de iluminat combinat (general+local, in zonele de interes) cu Iampi fluorescente de culoare aparenta calda, cu un indice de redare a culorilor Ra>85. in fig. 1.11.3 s-a prevazut un iluminat general realizat cu aplice fluorescente ce pot fi inglobate in mobilier. Pe coridoare ~i holuri, se utilizeaza aplice decorative sau functionale cu surse incandescente cu halogen, fluorescente compacte de culoare aparenta calda, sau LED-uri. in camari ~i debarale, se prevad aplice functionale cu Iampi cu incandescenta. De asemenea, balcoanele, terasele ~i logiile pot fi iluminate in functie de dimensiunile lor ~i dorintele utilizatorului. Se folosesc fie AIL functionale pentru cele mici, fie ~i decorative pentru cele mari. Partile comune ale blocurilor de locuinte (scari, holuri ~.a.) pot fi iluminate utilizand AIL functionale cu LIH sau LEDuri de culoare aparenta calda datorita comenzilor frecvente. in mod obi~nuit, pe scarile blocurilor de locuinte se utilizeaza 2 AIL: unul pentru iluminatul normal ~i altul pentru evacuare.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

noptiera montate ca in fig. I. 11.5 (pot fi utilizate ~i veioze mobile care au insa dezavantajul ca pot fi lovite ~i degradate); C - SIL local al toaletei, care poate fi realizat cu surse cu incandescenta cu halogen sau fluorescente de culoare aparenta calda cu indicele Ra>85; D - SIL local mobil in zona de scris, citit sau relaxare, realizat cu lampadar mobil; E - iluminat de efect Ia fereastra, realizat cu Iampi fluorescente de culoare aparenta calda, care poate fi utilizat ca iluminat general, caz in care se poate renunta Ia aplicele A; F - SIL general localizat fluorescent in camera de baie; G - SIL realizat cu o plafoniera. Din aceste posibilitati, in functie de gradul de contort (categoria hotelului), se aleg sistemele necesare. De exemplu, Ia un hotel de o stea sau Ia moteluri, se poate utiliza SIL realizat numai cu aplicele B. Holul principal, unde se amplaseaza ~i receptia hotelului, trebuie echipat cu un sistem de iluminat general de ambianta, de nivel acceptabil, ~i cu iluminatul localizat al zonei de receptie, schimb valutar, shop, Ia nivelurile mai ridicate mentionate anterior (fig. 1.11.8). Holurile hotelurilor sunt, de regula, mari, ample, completate cu foaiere, zone de a~teptare, zone de vizita, discutii, de citit sau scris. La un hotel de categoria 2 sau 3 stele se recomanda ca SIL general sa aiba distributie nesimetrica a amplasamentului. 0 banda luminoasa, in zona perdelelor, poate creea un efect ambiental placut ~i un echilibru al luminantelor. Pentru un grad de contort mai ridicat se recomanda utilizarea sistemelor direct-indirect, de iluminat fluorescent ~i incandescent cu halogen sau cu Iampi tip LED de culoare aparenta calda, cu surse punctuale sau spoturi. Spoturile pun in evidenta aspecte estetice, cum ar fi o pictura, elemente de relief (modelare) ~i culoare ale peretelui sau ale altor obiective, plante sau flori. Pentru acelea~i zone se utilizeaza uneori ~i lampadare mobile sau AIL mobile de masa, ' care, de asemenea, realizeaza o ambianta calda sau placuta. lntrarea in hotel se recomanda a fi bine iluminata, pentru a atentiona piacut pe vizitator. Astfel, se poate realiza un iluminat fluorescent montat pe copertina sau portalul intrarii, Ia un nivel de 50 - 100 lx, completat cu o firma lu' minoasa sau luminata atractiv. De asemenea, locurile de parcare se cer iluminate uniform ~i estetic, Ia un nivel de 10 - 20 lx, in functie de prevederile normelor. Coridoarele de acces in camerele de cazare trebuie prevazute cu ' sisteme de iluminat care sa asigure ambianta placuta ~i de securitate, trebuie echipate cu eel putin 2 surse care sa asigure impreuna 100 - 150 lx, ziua - seara ~i. separat, una, pentru 20 lx, noaptea. Aceasta se poate obtine cu un AIL special cu o sursa fluorescenta normala ~i una compacta (solutia optima pentru functionalitate ~i economie), cu posibilitatea de comanda separata. in cazul in care nu se dispune de acest AIL special, conectarea pe circuite separate este o solutie acceptabila (deexemplu, iluminatul normal ~i de evacuare asigura aproximativ 100 - 150 lx, ! iar iluminatul de evacuare singur, apro. ximativ 20 lx). . in incinta sau vecinatatea hotelurilor i ~i motelurilor se prevad totdeauna res taurante care se trateaza diferentiat ca echipare, in functie de categoria hote' lului. Sistemele de iluminat trebuie sa asigure niveluri de iluminare diferite pentru zi ~i seara. Se recomanda utilizarea surselor fluorescente pentru hotelurile de 1 sau 2 stele ~i a surselor cu incandescenta cu halogen (in spoturi) pentru un contort mai ridicat. Suprafata meselor va fi luminata cu surse fixe (mai rar, mobile) alese astfel incat sa se afle in concordanta cu arhitectura salii.
1 1

Sistema de llumlnat pentru hoteluri "motelurl in camerele de cazare, SIL trebuie sa asigure un ambient luminos placut, atractiv ~i odihnitor (culoare calda a surselor ~i a suprafetelor reflectante). Pentru hoteluri, SIL va fi mai pretentios ~i cu mai multe posibilitati functionale ~i estetice, in functie de gradul de contort al acestora. La moteluri, SIL vor fi mai simple ~i economice. in fig. 1.11. 7 este prezentat un SIL pentru o structura standard de hotel de 2 sau 3 stele, format din: A - aplice decorative cu distributia fluxului semiindirecta, directindirect sau semidirecta, pentru SIL general de ambianta; B - aplice pentru iluminatul local de
B F B

c
PLACA REZISTENTA PLAFON FALS

/I
X

X '0

'X '0
0

A
\

~))~
'G A

\)0
""
A

'!...
I '

Fig. 1.11.7. SIL pentru o echlpare standard de hotel de 2 sau 3 stele.

Fig. 1.11.8. Schema SIL hoi: B - SIL general; A - SIL local.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

Pentru baruri, iluminatul trebuie sa fie calculatoarelor. in general, aceasta discret (cu spoturi ascunse) pentru re- ' conditie este greu de acceptat deoarece costul aparatelor de iluminat crel;>te alizarea ambiantei corespunzatoare. in restaurante, baruri, discoteci, un- mult. De cele mai multe ori sunt utilizade se danseaza, se pot utiliza, cu suc- te aparate cu o distributie semidirecta ces, in zona ringului, suprafete lumi- sau direct-indirect, dar cu suprafete lunoase colorate (peretii luminol;>i). minoase difuzante. Totodata, ecranul calculatorului este astfel orientat incat, 11.2.2. lnciperi destinate a~i din pozitia sa, operatorul sa nu percealntelectuale pa luminante de vaal, suparatoare. Pentru incaperile cu sarcini vizuale Din aceasta categorie fac parte birou- obil;>nuite, dar l;>i calculator, trebuie asirile de toate tipurile, inclusiv cele banca- gurata posibilitatea comenzilor separare, sali de reuniuni, sali de invatamant, te ale componentelor iluminatului: 1 - direct; biblioteci, laboratoare de cercetare l;>.a. Aceste spatii se caracterizeaza prin 2 - indirect; 3 - direct-indirect, in functie de sarcina urmatoarele aspecte comune: - acelal;>i tip de sarcini vizuale (scris, citit, vizuala l;>i necesitatile beneficiarilor. desenat) cu exceptia laboratoarelor, unde intervin l;>i sarcini specifice; Aspecte calltatlve Distributia luminantelor in campul vi- activitatea se desfal;>oara atat in plan orizontal (mese, planl;>ete, birouri l;>.a.) zual l;>i pe suprafata de lucru sunt exIa o inaltime aproximativ constanta trem de importante in aceste incaperi (0,75 ... 0,9 m de Ia nivelul pardoselii), pentru evitarea atat a orbirii fiziologice, cat l;>i in plan vertical atunci cand cat l;>i a celei psihologice. Evitarea orbirii directe se realizeaza sunt utilizate calculatoarele; - plafonul l;>i peretii sunt de culori des- utilizand aparate de iluminat de lumichise, putin saturate, cu reflectanta nanta scazuta, echipate cu gratare, panouri sau alte sisteme difuzante, impumare; - inaltimea incaperii este, in general, se de inaltimea redusa de montare. Evitarea orbirii psihologice determiconstanta (in medie 3,00 m), cu exnata de luminanta sursa-plafon, de Ia ceptia salilor de invatamant mari. Pe baza acestor aspecte comune se periferia campului vizual, este posibila pot stabili l;>i sisteme de iluminat care prin alegerea unor aparate cu distribusa asigure exigentele mediului luminos tia direct-indirect a fluxului. Solutia optima din punctul de vedere confortabil. al echilibrului luminantelor, respectiv, confortului vizual, este ca luminanta Aspecte cantitatlve Nivelurile de i/uminare se inscriu, in plafonului sa fie egala cu luminanta conformitate cu prevederile codului planului util. Echilibrul luminantelor se obtine prin CIE, in domeniul 300 - 500 - 750 lx cu eliminarea efectului de ,grata neagra" observatiile indicate Ia tabelul I. 11.3. Distributia fluxului /uminos se carac- al ferestrelor in timpul serii (noptii), prin terizeaza prin prevederea, in toate ca- utilizarea jaluzelelor reglabile sau a drazurile, a unei componente de flux supe- periilor de culoare l;>i reflectanta aprorior al carei efect consta in ridicarea ' piata cu a peretilor. Pentru birourile adanci este necesara confortului din punct de vedere al distributiei echilibrate a luminantelor. De a- compensarea distributiei neuniforme a ceea distributia semidirecta l;>i cea mix- luminantei din timpul zilei prin utilizarea ta a fluxului luminos sunt cele indicate. permanenta a iluminatului electric in Pentru incaperile in care se lucreaza : zona opusa ferestrelor. cu calculatoare, distributia indirecta : Evitarea orbirii reflectate produse de este recomandata pentru evitarea re- : suprafetele din zona de lucru (utila) se flexiei de vaal parazitare pe ecranul '
1

I. Sisteme de iluminat
realizeaza, Ia birourile obil;>nuite l;>i salile de invatamant, prin orientarea l;>irurilor de aparate de iluminat paralel cu directia vederii (DV), al;>a cum se poate urmari l;>i in fig. 1.11.9. Acest aranjament poate fi realizat numai in cazul in care mobilierul este fix. in conformitate cu Ghidul CIE, uniformitatea generala, recomandata pentru intreaga suprafata utila, este Emin /Em~ 0,8. Daca se utilizeaza un iluminat combinat, iluminarea minima nu trebuie sa fie mai mica de 50 % din cea medie, dar eel putin 300 lx. Pentru evitarea orbirii psihologice este necesar ca in incaperile adiacente (de trecere) nivelul de iluminare sa nu ' fie mai mic de 1:5, dar eel putin 150 lx. De asemenea in campul vizual cen, tral l;>i periferic, valoarea raportului luminantelor (maxim/minim) trebuie sa se , afle intre 3:1 l;>i, respectiv, 10:1. Cu cat uniformitatea este mai buna cu atat l;>i confortul este mai ridicat. Confortul este cu atat mai mare cu cat contrastul dintre luminantele aparatului de iluminat l;>i plafonului este mai : mic. De asemenea, reflectantele trebuie ' sa fie crescatoare de Ia pardoseala (0,2 ... 0,3) Ia pereti (0,5 ... 0,7) l;>i plafon (p ~ 0, 7). Pentru mobilier se recomanda in general 0,4 ... 0,5 l;>i pentru jaluzele/draperii 0,5 ... 0,7. Culoarea luminii. Deoarece in majoritatea acestor incaperi nu se pun probleme speciale de redare a culorilor, ci numai de ambianta placuta, se prefera
1

Tabelull.11.3. Nlveluri de lluminare _j~._n~nJielor gl_._ ' Nivel de Tipul incaperii iluminare [lx] 500 Birouri Sali de . 300 (variabil) reuniuni/conferinte L __~-cl~_lnvffitamant I 500 _S~Ii prpi!!ctare _ ,__500 Laboratoare minim 500 (functie de sa_rciDI3_vizuala) 300 Biblioteci
----------

'-ati~B-1I
__ jf_

'

l frj
I __

l
b

Fig. 1.11.9. Pozftla AIL linlare paralell cu dlreqia vedertl (DV) observatorilor(Obs.)

Fig. 1.11.10. Structura unul SIL general uniform dlstrfbult pentru: a - un birou (proiectare) mare; b - o salii de invatamant cu mobilier mobil.

I. Sisteme de iluminat
lampile fluorescente de culoare alba, cu eficacitatea luminoasa mare, de culoare aparenta neutra $i care ofera o redare a culorilor acceptabila, spre medie. Pentru birourile vitrate culoarea aparenta va fi neutra sau neutra-rece, iar pentru cele nevitrate se recomanda culoarea calda/neutra-calda. in cazurile in care este necesara redarea corecta a culorilor (laboratoare, ateliere de arhitectura etc.) se utilizeaza Iampi cu indicele de redare Ra~BS. Atentie trebuie acordata $i culorilor suprafetelor reflectante ambientale (pereti, plafon, pardoseala) care trebuie alese astfel incat sa se armonizeze cu culoarea aparenta a surselor $i avfmd valorile reflectantelor indicate mai inainte. Mode/area $i direcfionarea luminii pentru sarcinile vizuale obi$nuite se realizeaza prin $iruri paralele cu directia razei vizuale (de privire).
Caracteltstlclle slstemelor

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

exemplu de amplasare a sistemului de iluminat intr-o incapere mare, destinata unui atelier de proiectare, in care s-au utilizat $iruri de aparate de iluminat paralele. Montarea aparatelor de iluminat se realizeaza tinand seama de tipul plafonului, astfel, daca: - grinzile sunt aparente, se monteaza aparate de iluminat aparente intre grinzi; - exista plafon fals, aparatele de iluminat se monteaza aparent sau semiingropat (tot intre grinzi), eventual integrate intr-un sistem de incalzire-ventilare-acustica. Sistemul de iluminat combinat (general uniform distribuit si local) este mai favorabil din punct de vedere economic $i functional, in special, in ind'lperile mari in care sarcinile vizuale sunt diferite (laboratoare). in cazul unei sali de invatamant in care mobilierul nu este fix, se recomanda amplasarea uniform distribuita (fig. 1. 11.10 b). Trebuie asigurat $i iluminatul local al tablei cu aparate cu distributia asimetrica. Sistemul de iluminat general localizat $i asimetric dirijat corespunde unor incaperi (ca salile de clasa sau birouri $i ateliere de proiectare) Ia care amplasarea mobilierului poate fi facuta in tunctie de pozitia aparatelor de iluminat. Avantajele sistemelor de iluminat general asimetric dirijat au fost indicate in capitolul 6. in fig. 1.11. 11 se poate urmari in sectiune transversala modul in care se pot echilibra iluminarile (respectiv luminantele) in cazul in care iluminatul natural nu este satisfacator decat pentru primul $ir de banci. Punand in functiune (manual sau automat) $irul y se obtine o echilibrare substantiala, iluminarile minime fiind inregistrate in zona de circulatie, neinteresanta pentru sarcina vizuala curenta. in fig. 1.11.12 a este pus in evidenta contrastul (modelarea dura) realizat de efectul iluminarii naturale En $i diminuarea lui prin punerea in functiune a sursei de lumina interioara y (fig. 1.11.12 b). Pentru incaperile de dimensiuni mici $i medii destinate atelierelor de proiectare $i birourilor de diferite destinatii, poate fi aplicat acela$i sistem de iluminat general asimetric dirijat, numarul de $iruri fiind determinat de adancimea incaperii (d). Astfel, orientativ, pentru calculele preliminare se poate tine seama de urmatoarele recomandari, in functie de "d" $i de inaltimea incaperii .,h": - d < 1,5 h, este necesar un $ir; - 1,5 h s d < 2,5 h, sunt necesare doua $iruri; - d <!: 2,5 h, sunt necesare trei $iruri, unde h este inaltimea incaperii. Salile de cursuri, mari, construite in amfiteatru, de conferinte $i a altor activitati similare se prevad, in mod obi$nuit, cu un iluminat general uniform distribuit ce trebuie sa fie atat functional cat $i estetic. Aceasta va rezulta in urma unei stranse colaborari cu arhitectul proiectului. De asemenea, trebuie indeplinite urmatoarele conditii specifice acestor destinatii: - un iluminat suplimentar al tablei $i catedrei Ia salile de conferinte, ultimul necesar desfa$urarii unor experimente demonstrative; - un iluminat suplimentar al zonei prezidiului Ia salile de sedinta $i/sau festivitati; - comanda centralizata a iluminatului, de Ia catedra!masa centrala, cu posibilitati de reglare in trepte sau fin a nivelului de iluminare (necesar proiectiei de filme, diapozitive etc.).

de llumlnat pentru lnciperfle

destinate actlvttjJiii intelectuale in general, pentru incaperile destinate activitatilor intelectuale sunt indicate sistemele de iluminat general uniform distribuit sau general localizat asimetric, dirijat, $i uneori general asimetric.
Sistemul de iluminat general, uniform distribuit este recomandat in incaperile mari $i in cele in care mobilierul nu este fix sau in care amplasarea este dictata de considerente tehnologice (laboratoare de fizica sau chimie Ia care nu se pastreaza paralelismul dintre planul ferestrelor $i raza vizuala). in fig. 1.11. 10 a, se poate urmari un

Fig. 1.11 .11. Secttunelntr-o sali

declasi:
- variatia iluminarii En naturale: 2 ~ variatia iluminarii Ey data de $irul lummos y; 3 - suma iliminarilor (Ey+Enl

Fig.l.11.12. Diminuarea contrastului de luminantJ: a - numai En; b - En+Ey (artificiala).

Fig. 1.11.13 Sistema de iluminat flexibile.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

Aceasta comanda este indicat sa se faca de Ia un mic pupitru montat pe catedra. De Ia acesta trebuie sa poata fi actionata ecranarea ferestrelor, In timpul zilei etc. Salile de cursuri nevitrate prezinta avantaje functionale $i de iluminat deosebite, dar au dezavantajul ca sunt neeconomice din punctul de vedere al consumului de energie electrica. Pentru incaperile destinate avizarilor, reuniunilor $i altor activitati similare, sistemele de iluminat vor fi proiectate in aceea$i conceptie ca $i cele destinate salilor de conferinte. Suplimentar se va realiza iluminatul planului de expunere, reglarea fluxului luminos, posibilitatea ecranarii ferestrelor etc.). Ia nou, impune realizarea unor sistema de iluminat $i instalatii electrice flexibile care sa respecte astfel de cerinte noi, in timp $i spatiu. Solutiile amintite, care utilizeaza iluminatul direct-indirect cu comanda separata, reprezinta una din variantele cele mai bune. in fig. 1.11. 13 a, se poate urmari o astfel de solutie cu aparate de iluminat suspendate, iar in fig. 1. 11.13 b, o solutie cu aparate de iluminat montate Ia plafon. Un grad mai mare de flexibilitate se obtine cand una dintre componente este mobila (fig. 1.11.13 c $i d) - de exemplu, un lampadar mobil cu distributie indirecta a fluxului $i cu sursa MH. 0 solutie deosebita se poate realiza cu structuri spatiale suspendate care sunt mai adaptabile Ia modificari dar mai putin estetice. in figura 1.1 .14 este prezentat un astfel de sistem de iluminat indirect pentru un birou cu calculatoare. Sistemele flexibile permit modificari ale geometriei aparatului, orientari u$Oare in spatiu $i chiar ale pozitiei sursei in interiorul aparatului, modificand astfel mult distributia fluxului.

I. Sisteme de iluminat
(SC1, SC2 $i SC3), diferite prin modul de vehiculare a aerului tratat $i viciat, avand insa ca factor comun evacuarea prin aparatul de iluminat. Sistemul SC1 (evacuare prin cavitatea etan$a intre plafonul de rezistenta $i plafonul fals fonoabsorbant). Distributia aerului tratat se realizeaza prin canale in plafonul dublu, iar evacuarea prin aparatele de iluminat, direct in cavitatea plafonului dublu aflat In depresiune (fig. 1. 11 . 15). Dezavantajul principal al sistemului consta In imposibilitatea realizarii etan$arii perfecte a cavitatii plafonului, care va provoca intrarea de aer .,fals", daregland sistemul $i murdarind orificiile de trecere. Un alt dezavantaj este transferul de caldura (Oc) catre lncapere, (O'c) catre lncaperea de sus $i (O"c) catre aerul preparat din canal, ceea ce reprezinta, de asemenea, o dereglare a echilibrului termic dorit $i consum suplimentar de energie. Avantajul sistemului este acela ca necesita o investitie redusa, prin eliminarea canalelor de evacuare $i pieselor speciale care sunt necesare Ia racordarea cu canalul colector. Sistemul este recomandat In cazul in care numarul de schimburi orare de aer este mai mic decat 8. Sistemul SC2 (introducere prin cavitatea plafonului dublu) Distributia aerului tratat se realizeaza prin cavitatea plafonului dublu care se afla In suprapresiune, iar evacuarea printr-un sistem de canale (fig. 1. 11.16). Aerul tratat patrunde in incapere datarita suprapresiunii prin plafonul fals cu perforatii sau benzi de difuzie a aerului, iar aerul viciat este extras prin aparatele de iluminat speciale, racordate Ia reteaua de canale de evacuare. Dezavantajele sistemului sunt: distributia neuniforma a aerului in cavitate provoaca o distributie similara a aerului introdus prin plafonul perforat $i transferul de caldura de Ia aerul evacuat (Oc), aerului din incapere (O'c) $i aerului din incaperea de Ia etaj (O"c), ceea ce constituie elemente perturbatoare, de consum suplimentar de energie. Acesta poate fi diminuat, partial, prin izolarea

Siateme de llumlnat ftexiblle

Necesitatea permanenta de adaptare

Sisteme Integrate de iluminat cu lnsta._,i de climatizare .. acustlce

Cladirile moderne, prevazute cu sistema de climatizare $i izolatie tonica adecvata destinatiei, pot avea sistemele de iluminat integrate in acestea pentru ca, functional, avantajele tehnice $i economice sunt deosebite. in sistemele integrate, aerul este evacuat prin aparatul de iluminat pentru a realiza controlul $i utilizarea sarcinii termice produse de iluminat. Aceasta conduce Ia reducerea temperaturii sursei $i aparatului de iluminat, Ia miC$0rarea radiatiilor termice ale acestora catre ocupanti, Ia reducerea temperaturii ambientale in jurul sursei $i Ia mentinerea emisiei fluxului luminos Ia valorile maxime. Cercetarile realizate de Sollner, Hentschel $i Fischer au pus bazele teoretice ale sistemelor integrate din punct de vedere al constructiei $i dimensionarii. Se utilizeaza 3 sistema

Fig.l.11 .14 Sistem de iluminat indirect pentru un birou prevAzut cu calculatoare.

sc,
~--------------- --- -~

Flg. l.11.15. Sistem lntegratSC1.

! ~Oc I ~~
!~ I .

~~

j::c:=~=;z:::==z' !

tC
I
~-

20~ ~

~!

. II ~ \ I . .
a

~ ti!_~- :
. l
b

L.------------- . --

sc2

~------- --- -- ---------

l .

Fig. L11.16. Sistemullntegrat SC2.

Rg.l.11.17. Sistemullntegrat SC3.

1. Sisteme de iluminat
canalelor de evacuare (reducerea lui Oc). Avantajele sistemului sunt investitia redusa in canale prin utilizarea cavitatii pentru introducere ~i reducerea radiatiei plafonului fals prin racirea sa de catre aerul tratat. Sistemul SC2 este recomandat cand inaltimea de Ia pardoseala Ia plafon fals este redusa (2,50 ... 2,80 m).

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

tul de accent, nivelul de iluminare proPentru vitrine este indicata distributia dus de iluminatul general trebuie sa fie directa realizata de un plafon luminos ceva mai scazut decat eel recomandat, sau de surse mascate privirii observapentru ca iluminatul de accent pro- torilor. De cele mai multe ori sunt neduce, local, niveluri ridicate ale ilumina- cesare ~i completari locale de accenrii, care contribuie Ia punerea in evi- tuare pentru exponatele din vitrine. denta a exponatelor. Un iluminat general puternic ar limita posibilitatea de A8pecte calltatlve creare a accentelor de lumina. in incinta magazinelor mari, distribuNivelul de iluminare variaza in functie tia luminantelor trebuie sa fie uniforma, de destinatia magazinului. Pe plan inter- tara a fi insa cerinta de baza, important national, el variaza intre 300 ~i fiind efectul vizual. 750 lx pentru iluminatul general, intre in majoritatea cazurilor, se recoman500 ~i 2000 lx pentru vitrine ~i intre 3000 da contrastele de lumina ~i/sau culoare ~i 10000 lx pentru accente punctuale. pentru a atrage atentia cumparatorilor, Valeri spre limita superioara se aleg mai ales daca ace~tia nu stau un timp Ia iluminatul unor exponate de reflec- prea indelungat in magazin. tanta mica (p = 0,3), pentru realizarea in tabelul I. 11.4 sunt indicati factorii unor luminante acceptabile. de accent (nivel de iluminare local raDistributia fluxului luminos indicata portat Ia nivelul de iluminare general) in pentru magazinele de inaltime mica conexiune cu efectele produse de mosau medie este cea semidirecta pentru : delare/reliefare. a obtine ~i o buna echilibrare a lumi- ' in magazinele mici, tara exponate nantelor; pentru magazinele cu inaltime care sa pretinda conditii speciale, este mare se prefera o distributie directa. suficienta o iluminare uniforma.

Sistemul SC3 (cu dub/a canalizare)

Distributia aerului se realizeaza prin doua sisteme de canale de aer preparat ~i aer viciat, introducerea realizandu-se prin fante (eventual, apropiate de aparatul de iluminat) ~i evacuarea prin aparatele de iluminat (fig. 1.11.17 a, b). Dezavantajul sistemului consta in investitia suplimentara in dubla canalizare pentru aer. Avantajele sistemului sunt pastrarea permanents a parametrilor aerului preparat ~i viciat, inlaturarea dificultatilor cerute de o cavitate etan~a. controlul eficient al sarcinii termice ~i intretinerea mai simpla. in concluzie, sistemul de iluminat integrat este economic din punctul de vedere al reducerii consumului energetic (conduce Ia o scadere a puterii instalate pentru iluminat de 10... 15 %) fiind, de asemenea, confortabil ~i estetic. Dezavantajul luminotehnic se manifesta prin cre~terea gradului de inconfort determinat de necesitatea incastrarii AIL in plafonul fals ~i accentuarea contrastului aparat de iluminat-plafon, care determina 0 posibila orbire psihologica.

11.2.3. Spatll comerclale

Sistemul de iluminat are un rol foarte important in relatia dintre client rnagazin. Un sistem de iluminat ales corect scoate in evidenta caracterul unui anumit magazin, adica il individualizeaza in raport cu celelalte magazine.

~i

~~::~ea~~=t~~~~n~:r~~~~~~;~~~:~
lor in interiorul magazinului.

De asemenea, printr-o a~ezare judi-

A8pecte cantH:atlve Alegerea unui nivel de iluminare corect este o cerinta necesara atat pentru personalul magazinului cat ~i pentru cumparatori. Atunci cand este prezent ~i ilumina-

Tabelull. 11.4. Factorll de accent in conexlune cu efectele produse de accentuare (modelare) Factor de accent I Efectul produs
u

(contra!L __ 1: 1 , Nu exista accent 2:1 I Accent perceptibil Putin teatral 5:1 15:1 Teatral 30:1 Dramatic >50:1 Foarte dramatic I I

-h

Ambianta neutra: durata foarte mare de functionare, redare buna a culorilor, consum e:--------------------t----;-- - - - - - mic de energie electrica Redare excelenta a ', lnc-andesc--e-nta-cu reflector*) l N U _ ___jl'- __ D ___ A_ culorilor, durata mica de I functionare, consum __ , rigj~ 9e_~l19!'~ el9_91!'ica I Redare excelenta a lncandescenta cu halogen*) I DA I DA i culorilor, durata mai mare i de functionare decat Ia i ultimile doua tipuri _ ---------- -------- __[_ ------Fiuorescenta tubulara : DA NU ; 0 larga gama de culori conventionala , aparente Ia diferiti indici ! : i Ra, durata mare de functionare, consum ' relativ redus de energie electrica ---------------~------i Fluorescenta compacta *) i DA NU Idem LF tubulara, I , culori calde -LED *) cu conditiaunei culoriNU DA Durata foarte mare de aparente calde sau ' functionare, consum neutre-calde ~i a unui redus de energie indice Ra > 80 electrica, dimensiuni foarte mici ce ofera , solutii multiple de utilizare, posibilitati . variate de control electronic al fluxului , I emis ~i al culorii : f---c-------------_j ___ j - ____ _ll!!!!!l_rill__ ___ --- --* Ofera prin dimensiunile mici posibilitatea unor sisteme variate ~i estetice.

--------------~eraqst_e ag~;_ent_, Descarcari in vapori ' , de sodiu de inalta presiune I I I (,sodiu alb" - ,SON - White", 1 DA DA ~Y'J" -T- PHILIPS) ---!- - -------r------ i ,Descarcari in vapori de mercur de inalta presiune cu halogenuri metalice (,MH") cu Ra bun ~i I DA foarte bun I DA

Tabelull.11.5. Tlpuri de surse de lumlnl utlllzate 1n ilumlnatul general 'lllumlnatul de accent al magazlnelor Tipul lampii . t'ICI.1 . lluminat .1 .-----,--- - - - ' Caract ens e1 amp1 or

_________ _ Ambianta calda, durata mare de functionare, redare buna a culorilor

L
1'

--------------

--- - - - ----------

- - --

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

- Culoarea aparentB a siiS8/or de lumin4 Pentru magazine cu aport redus de lumina naturale este indicate utilizarea surselor de culoare aparenta. calda (cu temperatura de culoare in jurul valorii de 3000 K). Daca exista aport important de lumina naturale atunci este recomandata culoarea aparenta. neutra sau neutra-rece (temperatura de culoare avand valori maxime de 5000 K) pentru a realiza o buna integrare a culorilor.

I. Sisteme de iluminat

- Redsrea culorilor
Pentru cele mai multe magazine,

este indicat sa se foloseasca Iampi cu surselor. in mod obit;;nuit, culorile calde proprietati bune, foarte bune sau exce- estompate sunt cele indicate, cu exlente de redare a culorilor. Aceasta, ceptia zonelor in care se cere punerea pentru ca 0 lampa cu 0 valoare a indi- in evidenta a unor exponate t;;i atentiocelui Ra buna-foarte buna (80 ... 85), ' narea cuparatorilor prin t;;oc de culoare dar cu o culoare aparenta calda poate (zone intens colorate, eventual utilizand fi uneori mai potrivita pentru redarea o schema contrastanta de culori). culorii pielii t;;i a altar obiecte colorate, - Mode/area exponatelor tridimensioimaginea fiind mai atractiva Ia lumina nale este foarte importanta atat in vitriacestei Iampi decat Ia lumina zilei. nele interioare, cat t;;i in cele exterioain tabelul I. 11.5 sunt prezentate sur- re. Obtinerea unor contraste dure care sale de lumina recomandate pentru re- sa dea un aspect ,dramatic" manechializarea iluminatului general, precum t;;i nelor expuse poate conduce Ia efecte a iluminatului de accent in magazine. deosebit de atractive, prin iluminatul - Culoarea suprafetelor reflectante de accent. trebuie sa fie armonizata. cu culoarea

C&ractertslidle slstemelor de llumlnat destinate spatlllor comerclale

~lni"r::-ilnlnlr

5:o:o:o:o:E 5:o:o:o:o:E 5:o:o:o:o:E

a
b

_jiLJILJILJILJIL

Cerintele fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca un sistem de iluminat al unui spatiu comercial sunt: atentionarea cumparatorilor, crearea interesului, crearea unei ambiante placute t;;i atractive, ghidarea vizuala, integrarea in ansamblul ambiental al magazinului (care este o reflectare a strategiei de vanzare) t;;i flexibilitatea sistemalor de iluminat in functie de anotimpuri.

-.
d

.I

'
I
e

I I I

Flg.l.11.18. Sistema de llumlnat general uniform dlstrtbult Ia magazine prevlzute cu plafon fals: a - AIL fluorescente inglobate in plafon in structura patrata;
b - idem, in structura liniara; c - panouri patrate montate in structura simetrica; d - AIL punctuate montate in et?ichier; e - combinatie intre c $i d.
1

-------

---l

4
2

I ' I I ' I ' I I

I

11.2.3.1 Slstemul de 1/umlllllf general Tinand cont de aceste aspecte, dispunerea aparatelor de iluminat se realizeaza intr-un mod ordonat, folosind, in mod special, surse fluorescente cu indice bun de redare a culorilor mai ales deasupra zonelor de interes deosebit, cum ar fi zona propriu-zisa de vanzare (fig. 1.11.18) in magazinele de lux se recomanda a se folosi amplasari simetrice, uniform distribuite utilizand aparate de iluminat punctuale cu Iampi incandescente cu halogen sau Iampi cu descarcari in vapori de inalta. presiune (,SON - White" sau ,MH"). Sistemele de iluminat moderne utilizeaza sisteme flexibile, adaptabile in timp t;;Vsau spatiu Ia cerintele dinamice ale magazinelor. Astfel, structurile spatiale care inglobeaza atat distributia electrica cat t;;i aparatele de iluminat liniare sau punctuale orientabile ( 5) reprezinta solutii moderne, chiar daca aspectul estetic nu este eel mai favorabil (al structurii). Se pot utiliza, in completare, sisteme de iluminat secundare, de accent, montate pe o t;;ina de fixare. Aparatele de iluminat pot fi punctuale (spoturi) cu posibilitati de orientare in spatiu.

Ia
' ___________ _j_

'

I b

,.

11.2.3.2 Sltltemul de /lumlnst pentru

___________ _l

Fig. 1.11.19. Sistema de llumlnat pentru vlb1ne extertoare:

a - S/L

complet; b - SIL redus.

De regula, iluminatul unei vitrine cuprinde urmatoarele sisteme: - general pentru o iluminare uniforma; - de accent (de modelare); -de fond.

1. Sisteme de iluminat
Sistemul de iluminat de accent reprezinta o necesitate pentru punerea in evidenta a produselor destinate vanzarii, realizandu-se astfel atragerea cumparatorilor. El este destinat, in mod special, spatiilor de expunere a produselor din vitrina (atat interioara cat t;;i exterioara). 0 conditie importanta a calitatii sistemului de iluminat de accent este mascarea sursei de lumina, fata de ochiul observatorului, prin integrarea sa in mobilier sau in alte elemente de constructii. in fig. 1.11.19 se pot urmari componentele SIL pentru o vitrina exterioara: 1 - iluminat general; 2 - modelare/accent de sus; 3 - modelare/accent de jos; 4 - fundal de sus; 5 - fundal de jos. Analizarea obiectivelor vizate in iluminatul de accent duce Ia necesitatea crearii de contraste de lumina sau de culoare, contraste intre produs t;;i mediul inconjurator t;;i contraste pe produse identice. Aceste contraste vor fi mai accentuate daca exista un iluminat general mai redus. Prin cret;;terea sau descret;;terea locala a nivelului de iluminare este posibil sa se creeze efecte variate de lumini t;;i urnbre, cu contraste care sugereaza dinamism. Se pot obtine efecte dure, agresive, dramatice din combinarea luminilor t;;i umbrelor. Efectele speciale folosite in iluminatul de accent al magazinelor sunt, in functie de specificul magazinului: formarea umbrelor, formarea petelor de lumina, reflexiile stralucitoare, efectele de contur, efectul de silueta t;;i altele. 0 problema deosebita de calitate, in cazul vitrinelor, este evitarea reflexiei suparatoare determinate de geamul vitrinei in timpul zilei. Aceasta se poate realiza prin mentinerea in functiune a iluminatului artificial, in timpul zilei (neeconomic), fie prin schimbarea unghiului de reflexie (prin modificarea verticalitatii planului geamului vitrinei - in fata

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

sau in spate). , magazinele mici t;;i medii), deasupra viin fig. 1.11.20 se prezinta solutia de ' trinelor, t;;i pe orizontala sau verticalS., Ia evitare a reflexiei de voal ce poate aparea ziua: a - solutie recomandata cand acoperamantul strazii are reflectanta mica t;;i nu este iluminat direct de soare; b - solutie recomandata cand se foloset;;te o copertina fixa de reflectanta scazuta (se pot utiliza t;;i copertine mobile ce se strang seara). Vitrinele interioare t;;i iluminatul de accent in locurile de expunere, urmaresc atentionarea (atragerea) clientilor. in aceste cazuri este necesar ca sursa de lumina Sa nu fie aSCUnSa priVirii. in fig. 1.11.21 este indicata o solutie de amplasare a aparatelor de iluminat cu LIH care pune in evidenta exponate din cristal sau bijuterii, punandu-se in ! valoare suprafetele mari reflectante t;;i stralucitoare. Efectele contrastante de silueta re- i Flg.l.11.21. SIL local de accent. prezinta o solutie pentru a pune in evidenta conturul exponatelor. Aceasta se , r - - - - - - - - - - - - - - . . . , poate realiza cu surse liniare mascate in spatele exponatelor ca in fig. 1.11.22. Un alt sistem de iluminat local poate fi urmarit in fig. 1.11.23, folosit pentru accentuarea unor articole de imbracaminte. Spatiile comerciale se prevad (in conformitate cu indicatiile de Ia 6 t;;i normativul 1-7) cu sisteme de iluminat de evacuare, de marcare hidranti, de circulatie t;;i de paza/securitate. lluminatul de securitate se prevede atat Ia magazinele mici, cat t;;i Ia cele mari sau foarte mari, utilizand fie o parFig. 1.11.22. SIL local prin efect te din sursele iluminatului general, fie desllueti. surse specializate cu eficacitate mare (cu vapori de sodiu de joasa sau inalta presiune). Comanda acestora se realizeaza din zone accesibile personalului de paza. Pot fi combinate t;;i cu un sistern de supraveghere cu camere 1V in circuit inchis.
1

'

'

11.2.3.3 Rnnele lum/noase Se monteaza, uzual, pe orizontala (Ia

/
a

II

________________________ ! b

Fig. 1.11.20. Amplasarea geamulul vltrtnei pentru evltarea reftexlel de voal.

Fig. 1.11.23. Sistem de llumlnat local cu limpi fluorescent& tubulare lnglobate 1n structure de expunere.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

magazinele mari cu mai multe niveluri. Se folosesc firme luminoase din tuburi modelate cu descarcari in gaze (cu coloana pozitiva), care sunt estetice, vizibile ~i se conecteaza, practic, instantaneu, dar au, in principal, dezavantajul functionarii Ia o tensiune ridicata (ceea ce obliga Ia luarea unor masuri suplimentare de protectie). Se mai pot folosi panouri luminoase care au marele avantaj al utilizarii lampilar fluorescente dar au ~i dezavantajul ca nu mai pot crea efecte Ia fel de spectaculoase. Se mai folosesc uneori ~i panourile luminate (cu proiectoare). Solutii deosebite se pot obtine utilizand fibrele optice (decorative sau functionale), tuburile de lumina ~i noile Iampi cu LED-uri. pentru consultatii sau interventii se recomanda o distributie a fluxului luminos direct sau semidirect, spre deosebire de saloanele pacientilor, unde este indicata o distributie indirecta sau semiindirecta.

I. Sisteme de iluminat

iluminat local Ia patul bolnavului, orientat astfel incat sa nu-i deranjeze pe ceilalti ocupanti ai salonului, sistem realizat prin intermediul unui aparat de iluminat special care asigura, in afara unei luminante scazute (sub 350 cdfm2), ~i alte utilitati, cum ar fi: locuri de priza, circuite de alimentare, circuite Aspecte calltatlve Distributia /uminantelor in campul vi- de curenti slabi ~i eventuale circuite zual trebuie sa fie foarte echilibrata, tehnologice (conducte de oxigen, aer pentru realizarea unui ambient placut ~i comprimat etc - fig. 1.11.24). confortabil. Tn afara de aceste doua sisteme de Reflectantele vor fi, din acelea~i mo- iluminat, se mai pot prevedea: iluminat tive, crescatoare de Ia pardoseala local suplimentar doar pentru incaperi (0,2 ... 0,4) Ia pereti (0,4 ... 0,6) ~i plafon ! speciale, in care tratamentul sau exa(0,7 ... 0,9). minarea pacientului se fac chiar in Culoarea luminii are un rol foarte im- : acea incapere; iluminat de veghe care portant, ea contribuind Ia realizarea unei asigura atat senzatia de lini~te a bolnaambiante placute, intime pentru pacienti. vului, cat ~i circulatia in timpul noptii; Culoarea aparenta a surselor de lumi- iluminat de supraveghere (redus) de na folosite in saloanele bolnavilor va fi noapte care poate fi comandat local 11.2.4. ln~i medicale calda sau neutra (aceasta din urma in doar de catre personal. Distributia longitudinala a iluminarilor Cerintele pe care trebuie sa le inde- spitalele din regiunile tropicale). plineasca sistemele de iluminat destiCulorile suprafetelor reflectante tre- obtinuta cu acest tip de aparat de iluminat este prezentata in fig. 1.11.25. nate institutiilor medicale sunt foarte buie sa fie calde ~i estompate. diferite dupa zonele din incinta instituRedarea culorilor trebuie sa fie foarte tiei ~i depind de conditiile de vizibilitate buna/excelenta pentru incaperile destipe care le necesita utilizatorii: pacienti, nate operatiilor, interventiilor ~i consulpersonal auxiliar, medici. tatiilor. Modelarea intervine in cazul examiTn unele incaperi sunt determinante conditiile impuse de consultatia sau in- narilor ~i interventiilor chirurgicale ~i terventia chirurgicala (cabinete medicale este realizata prin intermediul aparatelor de iluminat special destinate aces~i sali de operatie), iar in altele este determinant confortul bolnavului (saloa- tui scop. ne, rezerve).
1

Csractertstlclle slstemelor
Aspecte cantltatlve
Nivelurile c;Je i/uminare sunt foarte diferite, in functie de destinatia incaperii. Ele pot fi, de asemenea, reduse (seara, in saloanele pacientilor) sau amplificate (in timpul consultatiei medicale, in saloanele pacientilor). Tn tabelul 1.11.6 sunt prezentate cateva din nivelurile de iluminare racemandate de CIE in functie de destinatia spatiului. De mentionat ca ele se refera Ia aparatele de iluminat din clasele de calitate A ~i 8 ( 5). Tn camerele
!

'

de llumlnat Tn camerele bolnavilor, sistemul de iluminat trebuie sa asigure acestora odihna, destinderea, lectura, sa permita ~i examinarea lor, iar din alt punct de vedere sa asigure conditiile de circulatie, de veghe (noaptea), precum ~i conditiile de curatire a incaperii. Aceste cerinte implica realizarea unui sistem general, de regula, fluorescent direct-indirect, necesar ingrijirii medicale curente ~i alter servicii uzuale, cu comanda de Ia u~a. precum ~i a unui

Fig. 1.11.24. Sectlune prlntr-un aparat

de..,.,_ntagratcu nUIIple~
1 - sursa de lumina indirecta; 2 - sursa de lumina directa; 3 - canal pentru curenti slabi; 4 - canal pentru circuite de alimentare; 5 - canale pentru circuite tehnologice; 6 - capac transparent de protectie; 7 - lentila tip Fresnel din plexiglas; 8 - gratar difuzant; 9 - diblu.

Tabelull.11.6. Nlvelur1 de llumlnare

lncaperi
Coridoare:

lmedlcale
Nivel . de ill.Jrnlnar~jlx

Nivel de , iluminare [lx]

Terapie intensiva: _______________ _

_l")oaptea _______ ziua/seara

clr<2uJ~~ noaptea______ obserl@l~ noaptea

50 200
_ __1_9__ 5 150
_

l~c:_a_g~!!JJ_patu_h.Ji

_Ob_ervatie

___ 50 __ 750

E~
T"": E'
01 ,....._
'

Camera de garda~---- ___ _ __ _

_ __ ln_ft_rfTJ_f}rii _______ -~00 __iMi__Sj~ ~rEfj_e: __ _ _ _________ _

iluminat general ,examinari simple,_ <2ttin~"

Cabinete medicale:

--~OQ_

_ pre_g_atire_opera1iEL_ iluminat genera!_ iluminat local

Autopsie:
iluiTlin~~n_e_l'"(ll

500 __ jOOO _ 10000 750 5000

!8i
i ,....,

I I
!

------+ _

__

ilull}i11_at gener~l_ _ iluminat local pentru examinari

- -----------------

500 1000

' '

__

0,5

1,00

1,50

2,00 m

iluminat local

. --- --- -- -]~~i;~kQ~!Qi~i_t~!!!~qii~~-~--------- _____ ___j_ iluminat general 750

iluminat local

Fig. 1.11.25. DlstrlbuJ~a llumlnir11or lntr-o sec11une longltudlnali: 1 - contributia iluminatului direct; 2 - contributia iluminatului indirect;
3 - suma celor doua contributii.

1000

I. Sisteme de iluminat
Tn fig. I. 11.26 a, se poate observa modul de amplasare a unui astfel de aparat de iluminat In lncaperea bolnavilor. Pentru coridoare, se are In vedere ca trecerea, de Ia o camera luminata de soare In coridor sa se faca cu evitarea contrastelor inconfortabile. De aceea aparatele de iluminat se monteaza asimetric, In opozitie, fata de U!;lile camerelor. Pentru ca bolnavul transportat orizontal sa nu priveasca direct aparatele de iluminat, acestea se monteaza lateral pe coridor, eventual dirijat. Tn privinta salilor de operatii, importanta este folosirea aparatului de iluminat scialitic amplasat, de obicei, In centrul lncaperii, deasupra mesei de operatie, cu ajutorul caruia se obtin niveluri foarte mari de iluminare. Apara-. tul de iluminat scialitic (fig. 1.11.26 b) se compune din mai multe surse de lumina montate In aparate de iluminat cu reflector care concentreaza fluxul luminos pe o suprafata mica (aproximativ 500 cm2) corespunzatoare campului operator, asigurand o uniformitate foarte buna !;li un nivel de iluminare de 10000 lx, evitand umbrele sau contrastele In zona de interventie. AIL scialitic este dotat !;li cu sursa de alimentare proprie (baterie de acumulatoare) care are rolul de a asigura un nivel de iluminare pentru continuarea lucrului, egal cu eel normal alimentat din reteaua de 230 V. Pentru celelalte tipuri de lncaperi, tratarea sistemelor de iluminat se face In mod obi!;lnuit, binelnteles tinand sea-

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de ilu'minat interior

rna de caracteristicile fiecarei lncaperi. I La cladirile vechi, unde de multe ori ! trebuie puse In evidenta plafoanele ca11.2.5. Muzee 'i galerii de arti i re constituie elemente de arta., se recomanda distributia semi-indirecta, indiSistemele de iluminat destinate mu- recta sau directa-indirecta, avand In zeelor, expozitiilor !;li galeriilor de arta, vedere considerentele locale specifice. trebuie sa lndeplineasca conditii specifice, In special calitative, punand In va- Aspecte calltatlve loare exponatele tara a atrage atentia Calitatea iluminatului este deosebit asupra componentelor sistemului (sur- de importanta. se, aparate, amplasament) sau asupra Distributia /uminantelor In cazul muunora din efectele sale (suprafete de zeelor !;li galeriilor de arta are aspecte specifice. Problemele de orbire fizio/oluminanta prea mare sau prea mica). SIL trebuie sa realizeze punerea In gica sunt, In general, evitate printr-o aevidenta a caracterului exponatelor, a legere corespunzatoare a AIL, iar cele intentiilor autorilor atunci cand ele sunt de orbire psihologica sunt mai putin cunoscute. importante, durata de vizionare fiind destul de scurta pentru ca urmarile Aspecte cantitative . contrastului de luminanta sa se maniNivelul de iluminare In muzee !;li ga- ' teste. Aspectul care creeaza problema lerii de arta trebuie mentinut In limite 1 este eel al orbirii indirecte (reflectate). relativ reduse datorita efectelor de de- i Acesta se manifestS. sub forma orbirii gradare a unor exponate Ia radiatii lu- I de voal a picturilor pe panza luminate minoase !;li ultraviolete. cu spoturi daca unghiurile de incidentS. Avand In vedere influenta luminii nu sunt corespunzator alese. asupra vietii obiectelor de arta se recoDaca se folosesc casete de protectie manda nivelurile din tabelul 1.11.7. din sticla, reflexia de voal poate produDistributia fluxului luminos utilizata, ce orbire de voal. Evitarea se realizealn general, Ia cladirile noi poate fi di- za prin alegerea unor unghiuri de incirecta, direct-difuzanta sau combinata denta corespunzatoare sau prin intro(directa sau indirecta) pentru echilibru. ducerea de AIL speciale In caseta
Tabelull.11.7. Nlveluri de llumlnare pentru muzee galeril de artl Materialul expus I Nivelul de iluminare maxim I admis [lxl Obiecte insensibile Ia lumina I Nelimitat daca nu exists. (ex.: metal, piatra, sticla sau ceramicS., I considerente speciale dictate de 1 cristal, bijuterii !;l.a.) radiatia termica a sursei de ! luminUorien_1:ativ, 30Q... 500) _ Picturi In ulei sau tempera, articole din 150 piele, corn, os, filde!;l, lemn lustruit !;l.a. Materiale foarte sensibile Ia lumina ca: 1 picturi de apa, textile, tapiserii, costume, 1 manuscrise, tiparituri, gua!;le, 50 articole de botanieS. !;l.a. Tabelull.11.8. Factori de depreclere caracteristlcl pentru dlferlte llmpl I Factor de Temperatura I Eficacitate I lndicele de Sursa de lumina I depreciere de culoare [K) luminoasa redare a [lm/W} culorilor Ra White SON 46 80 _ _lSDW-TI 50 W -o~1-5----t----2-8--oo----+--1-2.-5--,---1oo-- Lampa cu incandescenta

Fig. 11.28 a. llumlnatul tntr-un salon debolnavl; 1 - SIL direct local; 2 - SIL indirect; 3 - SIL veghe.

i-o.1o -- ,
1 I

2soo -

_______ _l4_Q_m_ _____

Lampa fluorescenta tubulara [36 W] culoare: 93

------------------------~

94 82 83 84
b

0,15 0,18 0,19 0,20 0,2! 0,60

I

3000 3800 2700 3000 4000 4500- 7000

64 65 90 96 96 100- 290

95 95 85 85 85 100

Fig. 11.28 b AIL sclalltlc 1 - AIL scialitic; 2 - SIL de plafon; 3 - masa de operatie.

Lumina de zi data de un cer acoperit, filtrata printr-o sticla de 44 mm grosime

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

(mascate). Reflectanta pardoselii trebuie sa fie, in general, scazuta (0, 1... 0,3) pentru a evidentia mai bine exponatele. in cazul in care iluminatul este general localizat, cu nivel ambiental scazut, se impune o pardoseala cu reflectanta mai ridicata (0,4). Culoarea suprafetelor reflectante trebuie sa fie armonizata cu cea a surselor. De aceea pentru zugraveli ~i placaje se aleg culori calde, mate. Directionarea luminii contribuie Ia modelarea exponatelor tridimensionale (sculptura, ceramica, portelanuri ~.a) ~i uneori chiar a celor plane cu textura. Relieful trebuie realizat prin umbre u~oare care accentueaza echilibrat imaginea reala, gandita de autor. lluminatul difuz suprima contrastele ~i capacitatea de modelare, imaginea receptata fiind aplatizata ~i fara detalii, metalul apare fara luciu, cristalul ~i ceramica fara stralucire. Lumina provenita de Ia o sursa punctuala pe o anumita directie, conduce Ia contraste dure care pot degrada imaginea reala, daca nu se intervine cu surse de intensitati (distante de montare) diferite. Practic, se recomanda ca directionarea sa se realizeze prin incercari directe sau pe model in scopul realizarii unei modelari (reliefari) corespunzatoare. Accentuarea exponatelor plane sau tridimensionale este un alt aspect calitativ specific, in stransa conexiune cu modelarea.

I. Sisteme de iluminat
lluminatul suplimentar local, contras' tul de luminantfl, culoare sau tonalitate : al aceleia~i culori, intre exponat ~i I fond, reprezinta aspecte ale modului I de accentuare. Pentru exponatele tridimensionale se recomanda ca fondul sa aiba o culoare neutra sau foarte deschisa (in functie de culoarea ~i intensitatea culorii) cu finisaj difuzant ~i fara textura. Pentru obiectele mici, expuse pe fond general deschis, trebuie prevazu! te fonduri locale de saturatie medie i pentru a se evita pierderea vizuala a I detaliilor, datorita contrastului de luminante. De asemenea, orice solutie necesita o verificare ulterioara inainte de darea in exploatare, direct Ia locul de montare, unde se realizeaza ultima reglare, eventual, in prezenta autorului exponatului (cand este posibil). 0 conditie calitativa specifica a iluminatului muzeelor este expresivitatea sistemului, prin aceasta intelegand ca, pacitatea de a pune in evidenta, prin lumina, caracterul compozitiei prezen. tate. Astfel, pentru o scena dramatica este necesar un iluminat concentrat cu contraste, iar pentru o scena vesela, iluminatul uniform fara contraste. lnversarea sistemelor conduce Ia interpretari vizuale eronate. Adaptarea vizualii, in conditiile mu' zeelor, pune probleme specifice. Astfel, intrarea in muzeu trebuie sa realizeze o trecere acceptabila din exterior in interior. De asemenea, gradarea iluminarilor pe parcursul circuitului de vi, zitare trebuie sa fie judicios aleasa incat sa nu se produca, niciodata, salturi de niveluri. in special, trecerea de Ia niveluri ridicate (sculptura) Ia niveluri scazute (tapiserii) nu trebuie sa se produca direct. Aspectul exponatelor, daca nu se respecta aceasta conditie, va fi intunecat, sumbru.
1

11.2.5.1 Culoarea lumlnll

Culoarea luminii este deosebit de importanta in privinta redarii culorilor pentru galeriile de pictura ~i expozitiile in care se expun opere de arta. Pe de alta parte s-a constatat ca lampile cu emisie de radiatii reci in spectrul vizibil degradeaza (altereaza) mai rapid culorile naturale. Datorita acestui considerent ~i al necesitatii realizarii unei ambiante calde, placute atractive, trebuie alese Iampi fluorescente de culoare calda ~i neutra cu o redare foarte buna a culorilor (tab. 1.11.8). De asemenea, suplimentarea cu Iampi incandescente cu halogen sau fluorescente compacte este adeseori necesara ~i deosebit de eficienta. Noua sursa SDW-T produsa de firma PHILIPS poate asigura un ambient cald, o redare buna ~i o conservare maxima a exponatelor.

'0

I I

'--2

b a Fig. 1.11.27. SIL pentru galeril de plcturi ,1 exponate plane: a - SIL general/ocalizat direct difuz; b - SIL generallocalizat 1. , - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - , ' caractertstlclle slstemelor de llumlnat destinate muzeelor ~ galerillor de artl Sistemul de iluminat prin componentele lor trebuie sa realizeze conditiile cantitative ~i calitative enuntate. Avand I in vedere caracterul, in general, dinamic al acestor obiecte (in special, expozitiile) ~i sistemul de iluminat trebuie sa se adapteze acestor cerinte, prin flexibilitatea (supletea) sa, respectiv, L__-,-----prin modul de adaptare rapida Ia situatii noi fara modificarea cailor de curent. SIL combinat (general ~i local) acolj pera, in mod uzual, cerintele functionale ~i estetice ale muzeelor ~i galeriilor. Astfel, sistemul de iluminat general uniform distribuit asigura nivelul de ambib a anta. Acesta poate fi suplimentat, Flg.l.11.28. SIL local pentru exponate plane: atunci cand este necesar, cu iluminatul ....__________a_-_A_l_L_I_in_ia_r_e_;_b_-_A_IL_p'--un_c_t_u_a_le_.- - - - - - - - - - ' local.

rl

~IJ L~

--nlil ~~~----

I. Sisteme de iluminat
Printre cele mai dinamice sunt structurile spatiale cu AIL punctuale, variabile ca pozitie.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

30

11.2.5.2 Galerllle de plt:lurl, taplserll ,Jslte exponste plsne

Sistemul de iluminat general localizat destinat galeriilor de pictura poate fi realizat prin benzi sau ~iruri luminoase, montate pe contur, cu o eventuala orientare catre peretii de expunere, utilizand AIL fluorescente integrate in piaton (fig. I. 11.27 a). Sistemul este flexibil deoarece permite schimbarea exponatelor, eficient, realizand directionarea iluminatului catre exponate, ~i confortabil, datorita unei distributii acceptabile de luminante ~i cu accentuarea corespunzatoare a peretilor de expunere. Un sistem de iluminat general localizat ~i directional (in sectiune) este prezentat in fig. I. 11.27 b. Se poate remarca AIL echipat cu Iampi fluorescente integrat in plafonul fals (2). Sistemul este prezentat pentru o incapere ingusta de expunere (coridor), dar poate fi utilizat ~i pentru o incapere mai larga prin simetrizarea solutiei. Se preteaza Ia inaltimi mici. De asemenea, tot pentru muzeele amenajate in cladiri vechi, cu caracter istoric, care sunt accesibile publicului in timpul zilei, se poate combina iluminatul natural cu eel electric. Astfel, primul este folosit pentru ambianta, iar al doilea, localizat (cu spoturi), pentru accentuare. Pentru curatenie ~i circulatia personalului se utilizeaza un iluminat redus de circulatie. Un SIL general uniform distribuit utilizand un plafon luminos/luminat poate fi, de asemenea, realizat pentru galeriile de pictura, unde nu este necesara modelarea. Expozitiile de desene, plan~e. fotografii ~i alte exponate instalate pe panouri verticale, pe langa iluminatul general, trebuie echipate cu iluminat local, realizat, in mod obi~nuit, cu Iampi fluorescente montate in AIL specializate (fig. I. 11.28 a) sau cu AIL cu LIH (fig. 1.11.28 b). Sistemele de iluminat local pentru galeriile de picturi sau alte exponate plane verticale similare trebuie sa indeplineasca o serie de conditii geometrice de amplasare, pentru realizarea conditiilor calitative anterior enuntate, coordonate cu sistemul de iluminat general ambiental. Astfel, in fig. 1.11.29 c, sunt indicate coordonatele unghiulare ~i liniare ale pozitiei unui spot luminos cu distributie concentrata sau larga. Pentru o vedere corecta a exponatului, sunt necesare: - o components data de iluminatul general difuz (:::: 40 % Etot) - distante minime de vedere in functie

,Cl

~~
I~

IQj

plafon
~gg~~c=~l~um~in~os~ ,b

/I
_j _ _

I I
_l_ _ _ _ _ _ _ _ j

1.5 m

Fig. 1.11.29. SIL (amplasare) pentru o galerle de plcturl: a - SIL general fix perimetral + SIL local reglabil; b - SIL general fix (banda +
Iafon luminos + SIL local re labil, c - coordonatele de ozitionare.

de dimensiunile exponatului (daca inaltimea exponatului este mai mare decat cea din fig. I. 11.29 c, se adauga 4 em Ia cre~terea inaltimii cu 2,5 em). Distanta de montare x rezulta: X= (H-1,6)tg 30 (1.11.1) Tn fig. I. 11.29 a ~i b se poate urmari , modul de amplasare a SIL local fats de SIL general (perimetral sau central) in conexiune cu pozitia de observare.

11.2.5.3 Galerllle pentru sculpturl Tn aceste incaperi, SIL combinate reu~esc sa acopere toate exigentele, printr-un SIL general uniform distribuit de ambiantfl, realizat cu surse fluorescente, completat cu un SIL local cu spoturi. Flexibilitatea sistemului Ia dinamica schimbarii exponatelor poate fi obtinuta prin montarea spoturilor pe ~ina, ceea ce permite modificarea u~oara a pozitiei acestora. Tn fig. 1.11.30 este prezentata schita ' unui sistem de iluminat combinat. Sistemul de iluminat general (1) este realizat cu AIL cu Iampi fluorescente integrate in plafon ~i iluminatul local (2) cu spoturi luminoase montate pe ~ina intra structura spatiala. Adeseori, in cladiri vechi sau chiar de data mai recenta, se utilizeaza un pia; fon luminos (transparent) cu lumina na, turala ziua, ~i electrica, seara.
1

- vitrine din sticla aparenta. Fenomenul de reflexie perturbatoare de vaal, ce se manifests Ia suprafata sticlei de protectie, trebuie diminuat astfel: - adoptarea de suprafete cu reflectante mari pentru fondul de expunere, postamente sau socluri; - utilizarea de AIL cu luminanta scazuta; - inclinarea geamului vitrinei/casetei cu eel putin 10 fata de planul vertical (fig. 1.11.31). Ni~ele neprotejate se utilizeaza in muzeele de istorie amenajate in cladirimuzeu. Se pot utiliza ni~ele existente,

Fig. 1.11.30. SIL comblnat din muzeele cu sculpturi.

11.2.5.4 Muzee de lstotfe, numlsnJstlcj, flll,.lllllunlle ,Jslte

destlnstll
Tn afara aspectelor comune tratate in domeniul istoriei ~i ~tiintelor naturale, se utilizeaza ~i sisteme specifice de expunere, ca: - ni~e protejate sau neprotejate cu pe- ' rete din sticla; - casete verticale sau orizontale;

Fig. 1.11.31. SIL general (2) "SIL local (1).

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

ferestrele ~.a. pentru a monta in acestea exponate tridimensionale iluminate cu spoturi sau alte sisteme mascate. Ni~ele protejate cu sticla, utilizate in muzeele de ~tiinte naturale sau de istorie, pentru exponatele tridimensionale, se echipeaza cu un sistem de iluminat propriu integrat. Aceste moduri de expunere (in ni~a inchisa) se pot utiliza numai in cazul in care exponatele nu se degradeaza datorita degajarilor de caldura ale surselor. Daca evacuarea caldurii nu este posibila, se alege un alt sistem. Casetele verticale se monteaza aparent, pe perete, cuprinzand iluminatul local integrat (fig. 1.11.31). Daca exponatele se degradeaza Ia temperatura sau lumina, AIL local, se monteaza (cu anexele ~i suprafata de transfer de caldura) in afara casetei (fig. I. 11.32). Casetele orizontale, utilizate pentru exponate mici (bijuterii, numismatica), primesc lumina fie de Ia SIL-general, fie cumulat cu eel local (inglobat in caseta). Vitrinele utilizeaza iluminatul general fluorescent direct realizat cu AIL integrate in plafon. Pot fi echipate ~i cu ilu: minat local interior fluorescent (1) sau ' incandescent (2), ca in fig. 1.11.33, daca exponatele impun aceasta. Partlcularfti1i speclftce Radiatiile luminoase ~i ultraviolete reprezinta factori agresivi, de degradare a unor opere de arta. Degradarea depinde de: - sensibilitate spectrala a materialului; - compozitia spectrala a luminii; - cantitatea de lumina captata, care . este in functie de nivelul de iluminare ~i timpul de expunere. Deteriorarea se poate manifesta in general sau selectiv, prin alterarea uneia sau a mai multor culori. Degradarea se manifesta Ia materialele de natura organica ~i este in functie de cantitatea de lumina Q = Cl>t [lms] (in care cJ> este fluxul luminos ~i. t, timpul de expunere) care actioneaza asupra exponatului. Efectul cumulat al cantitatii de lumina ~i al compozitiei spectrale produce o degradare (D) mai rapida sau mai lenta in functie de caracteristicile fizicochimice ale materialelor. Efectul radiatiilor asupra culorilor este determinat de lungimea de unda astfel ca radiatiile luminoase cu lungimi de unda mici ~i cele ultraviolete sunt cele mai agresive. Radiatiile luminoase de lungime de unda mare ~i cele infraro~ii nu degradeaza culorile, dar daca sunt in apropierea exponatelor de hartie, fibre textile ~.a. pot conduce Ia uscarea ~i distrugerea lor, datorita caldurii acumulate in acestea. Masurile de protectie impotriva degradarii sunt: - utilizarea de Iampi fluorescente cu emisie scazuta sau practic nula de radiatii ultraviolete (datorita conversiei ~i absorbtiei acestor radiatii de catre stratul de luminofor dublu); - utilizarea lampilor incandescente cu halogen sau cu descarcari tip SDW; - utilizarea materialelor absorbante de radiatii ultraviolete (filtre ultraviolete) ~i transparente pentru lumina naturala; - limitarea nivelului de iluminare ~i reducerea timpului de expunere Ia radiatiile luminoase.
I
1 1

I. Sisteme de iluminat
tional. lnterconexiunea dintre iluminat ~i arhitectura este, mai ales in acest ' caz, o conditie determinanta in conceptia unui ansamblu care sa corespunda exigentelor destinatiei. Mediul luminos trebuie sa realizeze o ambianta placuta, calda, de divertisment festiv. Din punct de vedere al functiunii se pot distinge doua tipuri de sisteme de iluminat: - destinate salilor de spectacole ~i anexelor lor, accesibile publicului, ' pentru care caracteristicile sunt similara indiferent de destinatia salii (teatru, opera, cinematograf sau cele cu caracter polivalent); - de productie, specific scenei teatrelor, operelor, care are multe parti comune cu sistemul din studiourile de cinematografie ~i televiziune.

'
,

. ;
i

Fig. 1.11.32 Caseti vertlcali (2) cu AIL (1) montat in exteriorul casetel; in caseti transmlsia lumlnll se reallzeazi prin stlcli plani (3).

: , I I
i
I

Aspecte cantitative Nivelul de iluminare pentru aceste categorii de incaperi trebuie astfel ales incat sa asigure o trecere treptata de Ia intrarea in cladire ~i pana in sala de spectacole, tara variatii mari, ~i. in orice caz, ultima incapere inainte de sala va avea un nivel mai scazut decat eel al salii. Nerealizarea acestui deziderat va crea un aspect sumbru, trist al salii, Ia prima vedere. Pentru sala de spectacole, nivelul variaza in functie de destinatie de Ia 50 lx pentru cinematografe, 100 lx Ia teatre, sali de concerte, pana Ia 150 lx pentru auditorii ~i sali de conferinte. Pentru cladirile reprezentative, de tip unicat, nivelul poate fi ridicat cu 1 sau 2 trepte. Pentru salile polivalente se asigura mai multe trepte de niveluri, obtinute in mod obi~nuit prin reglarea tina a fluxului luminos, in functie de activitatea desfa~urata in sala, in momentul considerat. Pentru holuri de intrare ~i foaiere se recomanda 150 ... 200 lx, iar pentru zona de acces catre sala, un nivel de iluminat mai redus, in functie de distributia salii. Distributia fluxului luminos trebuie sa satisfaca conditiile de contort, astfel ca are totdeauna ~i o componenta de flux superior, mai mare sau mai mica, in functie de destinatie (Ia salile de cinematograf mai mare, Ia celelalte, moderata), atat pentru sala de spectacole, cat ~i pentru anexele sale. Aspecte calltatlve in sala ~i in anexe distributia luminantelor trebuie sa prezinte un echilibru foarte bun. Astfel, sursele de lumina trebuie sa aiba 0 luminanta moderata pentru evitarea orbirii directe (fiziologice), in special, cand Ia sali vechi se utilizeaza candelabra sau aplice decorative cu surse de lumina vizibile. Evitarea orbirii psihologice se realizeaza

11.2.6. Sili de spectacole

/,:

Fig. 1.11.33. SIL Interior pentru vttrlne transparente.

Sistemele de iluminat destinate salilor de spectacole trebuie sa raspunda unor problema deosebite atat din punct de vedere estetic cat ~i tunc-

1. Sisteme de iluminat
prin echilibrul de ansamblu obtinut prin gradarea judicioasa a fluxului superior. Gradarea ambientala a reflectantelor este deosebit de importanta pentru echilibrul vizual. Astfel, plafonul se zugrave!;lte intr-a culoare foarte deschisa, p =0,8 ... 0,9, peretii cu culori estompate cu p = 0,4 ... 0,6 $i pardoseala cu p < 0,3. in cazul utiliziirii surselor incandescente cu halogen, suprafata pardoselii va fi difuzanta $i cu reflectanlfi mica. Necesitatile de contort impun o culoare aparenta calda a surselor de lumina, cu exceptia salilor de conferinte unde este recomandata o culoare neutra care corespunde necesitatilor ambientale. Pentru sali reprezentative (unicat) de teatru, opera, concert, LIH realizeaza un ambient cald-atragator, placut, punand in evidenta stralucirea unor elemente decorative. De asemenea, spatiile de acces (holuri, foaiere, scari monumentale $.a) vor fi tratate similar. Pentru salile polivalente mari $i anexele lor, se pot folosi ca solutii moderne lampile fluorescente din noua generatie de culoare calda cu redare foarte buna a culorilor. Casele de cultura $i salile de cinematograf obi!;lnuite se trateaza similar. in salile de cinematograf importante, cu finisaje deosebite, se utilizeaza surse incandescente cu halogen.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

distribuit, cu amplasarea AIL in functie de rezolvarea plastica arhitecturala a salii, intr-a conceptie unitara arhitectura-iluminat. Totodata se tine seama de necesitatea functionala a intretinerii curente prin accesul U$Or Ia AIL $i surse, pentru curatire $i inlocuire. in mod uzual, pentru AIL integrate in plafoane inalte, se prevede un etaj superior tehnic, cuprinzand pasarele $i plattorme de circulatie pentru personalul de intretinere. Pentru salile de opera se adopta, de cele mai multe ori, solutia clasica a iluminatului general realizat cu candelabra decorative din cristal, echipate cu Iampi fluorescente compacta de dimensiuni reduse. Candelabrul trebuie prevazut cu un sistem mecanic (troliu) de ridicare Ia partea superioara a salii sau chiar de mascara, intr-un plafon fals, asttel ca pe perioada spectacolului sa nu impiedice vizibilitatea spectatorilor aflati Ia balcoane. Sistemul este completat cu aplice laterale pe pereti $i balcoane, din material $i de conceptie similare. Pentru salile de concert vechi, in cazul unei modernizari a instalatiilor de iluminat, sistemul se mentine in nota initiala in concordanta cu rezolvarea arhitectonica. Pentru salile de concert moderne se recomanda un SIL uniform distribuit cu integrarea AIL cu Iampi incandescente cu halogen in plafonul salii Ia inaltime mare. Deoarece contrastul AIL-platen poate fi mare, este necesara introducerea unui iluminat suplimentar indirect sau semiindirect, pentru echilibrarea distributiei luminantelor. in fig. 1.11.34 se poate urmari o sectiune printr-o sala de concert echipata cu doua sistema de iluminat general uniform distribuit $i anume: iluminat direct concentrat cu AIL.D (cu reflector din sticla oglindata, Iampi LIH $i integrate in platen) $i iluminat indirect realizat cu AIL.ID cu distributie nesimetrica

a fluxului luminos, acesta fiind dirijat catre plafonul fals, obtinand astfel 0 luminanta uniforma a acestuia. Comanda luminii trebuie realizata centralizat, dintr-o camera de regie; alimentarea cu energie electrica a aparatelor de iluminat se face asttel incat sa se poata efectua reglarea tina a nivelului de iluminare. Pentru salile de spectacole cu carac ter multifunctional (concert, conferinte, manifestari !;ltiintifice sau culturale, cinematograf $.a) este necesara realizarea unui sistem de iluminat flexibil adaptabil Ia diferitele functiuni. Se prezinta, de exemplu, doua posibilitati: - echiparea salii cu doua sau mai multe SIL, care sa poata fi conectate independent, tara ca nefunctionarea unuia sa fie sesizata de publicul spectator. - prevederea unui singur SIL direct sau semidirect cu mai multe trepte de functionare ( 1... 3), corespunzatoare mai multor niveluri de iluminare. Prima varianta este mai estetica dar necesita o investitie mai mare; a doua este mai economica, dar mai modesta ca aspect. Pentru salile de $edinte importante este recomandabil un iluminat direct pentru scris-citit $i un iluminat indirect de echilibrare a luminantelor. Salile de cinematograf impun sistema specifice, data fiind solicitarea permaRedarea culorilor trebuie sa fie foarte nenta a ochiului. Datorita acestui considerent este indicat ca, in perioadele buna sau buna. Culoarea suprafetelor ambientale, in general calda $i nesatudintre spectacole, mediul luminos sa fie rata, corespunde unui mediu luminos odihnitor, tara contraste $i cu un echiconfortabil. libru deosebit al distributiei luminanModelarea figurii umane nu pune ' telor. Aceasta se poate realiza cu un problema in cazul utilizarii unor aparate SIL indirect in totalitate sau combinat. cu components de flux inferior. Aceasin fig. 1.11.35 este data o sectiune ta se rezolva, de regula, prin folosirea : longitudinala printr-o sala de cinema. tograf prevazuta cu un SIL indirect (1) iluminatului incandescent cu halogen. mascat in scafele transversale (3), sus Caractertstlclle sistemelor . pendate de pla!;leul de rezistenta (4). de llumlnat pentru sAil de spectacole Pentru completare este utilizat SIL semiindirect realizat cu aplicele (2) manPentru toate tipurile de sali amintite se adopta sistemul general uniform . tate pe peretii laterali. r-------------------------------, Adaptarea vizuala Ia trecerea de Ia iluminatul in functiune Ia intreruperea ~ PASARELA sa sau invers este o problema foarte ACCES importanta pentru confortul vizual. 0 trecere instantanee sau rapida ,de Ia totul Ia nimic" este inadmisibila pentru confortul ochiului, in conditiile unei sali

ZONA ORCHESTREI (ESTRADA)

ZONA PUBLICULUI

REGIE LUMINI

Fig. 1.11.34. Sectble longlludnall prlnb"-o sail de concert, echipatl cu 2 SIL

Fig. 1.11.35. SecPune longitudinall prlntr-o sail de cinematograf.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

de spectacole. Solutia optima este reglarea tina a fluxului luminos. Solutia economica, dar mai putin confortabila, este reglarea in trepte. La cinematografe, comanda principahi se realizeaza din cabina de proiectie ~i anume, de Ia fiecare aparat cinematografic (comanda amplasata langa orificiul de observare). in afara comenzii principale, se prevad 1 sau 2 comenzi de securitate, accesibile numai personalului de intretinere. Deasemenea, trebuie prevazuta posibilitatea de actionare de catre personalul de intretinere, din locuri u~or accesibile, a unui iluminat redus pentru curatenie. Sistemele de iluminat destinate anexelor salii trebuie sa creeze un cadru placut, festiv, de Ia intrare, hoi principal, holuri secundare, foaiere, scari ~i pana in sala. Astfel, Ia intrare, in exteriorul cladirii, sub copertina de protectie sau sub porticul fatadei, Ia cladirile clasice, se prevede un iluminat de primire, atragator, realizat cu Iampi incandescente cu halogen sau fluorescente in functie de solutia de ansamblu ~i in concordanta cu iluminatul stradal. Holul principal trebuie sa fie deosebit de atractiv, cu un nivel de iluminare de 100 ... 200 lx in functie de importanta salii ~i de stilul arhitectural, folosind LIHILF compacte/MH sau LEDuri de culoare calda. Pentru holurile salilor de conferinte ~i similare se adopta un SIL uniform distribuit ce se realizeaza in functie de rezolvarea plastica a plafonului, folosind AIL fluorescente, de regula, incastrate. in afara iluminatului normal al salii ~i anexelor, data fiind aglomerarea de oameni care creeaza posibilitati de accidente Ia intreruperea acestuia, trebuie prevazute SIL de siguranta. pentru iluminat astfel: de evacuare, impotriva panicii (Ia salile cu mai mult de 400 de locuri), de circulatie in sala ~i iluminat de marcare a hidrantilor.

I. Sisteme de iluminat
re de urmarire a actiunii, de 1,5 kW, cu fascicul concentrat. Daca sunt montate in fundul salii, treptele de putere vor fi mai mari. in cazul in care sala are balcon AIL se pot manta ~i pe frontalul balconului realizandu-se un sistem mixt: iluminat din plafon combinat cu iluminat din balcon. Pentru proiectoarele destinate iluminatului lateral-fata se prevad deschideri laterale fixe sau escamotabile comandate de Ia distanta. Se monteaza 3 ... 6 proiectoare de 1...3 kW pe fiecare parte, de regula, cu pozitie fixa. Este recomandabil ca toate proiectoarele pentru iluminatul din fata ~i lateral-fata, sa fie prevazute cu filtre colorate comandate de Ia distanta. lluminatul lateral din scena se realizeaza de Ia doua grupuri de proiectoare (5) a~ezate pe un ax vertical comun, denumite arlechine. Se prevad pe fiecare parte cate 3 ... 6 arlechine de 500 ... 1000 w in functie de marimea scenei. lluminatul lateral se poate completa ~i cu proiectoare portative (6) montate pe stative ~i racordabile Ia prizele laterale sau Ia cutiile de prize prevazute in pardoseala. lluminatul de sus se realizeaza cu rivaltele (7), proiectoarele (8) montate pe pasarela mobila sau pe stelajul rivaltei, precum ~i cu ajutorul proiectoarelor de tip clopot (9) montate intre rivalte. Acestea asigura iluminatul general difuz al scenei, prevazandu-se 2 ... 3 :;;iruri paralele in functie de adancimea scenei. Calculul rivaltei se face pentru culoarea alba, incat sa se realizeze Ia nivelul scenei o iluminare medie de 500 lx. Proiectoarele amplasate pe pasarela mobila sunt de tipul spot concentral (cu Ientile Fresnel) avand o putere de 500 ... 2000 W, cu rol de urmarire a actorilor pe scena (se monteaza 2 ... 6 proiectoare). Clopotele au rolul de a ridica nivelul de iluminare orizontala in scena, fiind echipate cu Iampi de 500 ... 1000 W. in mod curent, se monteaza intre prima ~i cea de a doua rivalta. La scenele adanci se pot manta :;;i intre a doua :;;i a treia rivalta. lluminatul orizontului are rolul de a realiza lumina de orizont pentru a putea simula cerul Ia diferite ore ale zilei, de Ia aurora :;;i pana Ia amurg, precum ~i a noptilor cu luna. Pentru a putea reproduce efectele reale din natura, iluminatul orizontului se realizeaza de sus, cu proiectoarele (10), ~i de jos, cu AIL speciale (11) :;;i (12). Pentru iluminatul de sus al orizontului, se folosesc proiectoare de tip special, avand intre 500 ~i 1000 W echipate cu filtre de culori diferite (4 ... 6 culori: albastru intens, albastru palid deschis, galben, ro~u. verde :;;i alb). Fluxul necesar se calculeaza astfel incat sa se realizeze

Sistema de llumlnat pentru scene (de

prod~)

Fig. 1.11.38. Sec1iune prtntr-o scenl cu marcarea echlpamentului: 1 - iluminat pentru rampa; 2 - proiector de sus din sala; 3 - proiector din fatii (balcon); 4 - proiectoare laterale din sala; 5 - proiectoare laterale scena (arlechine); 6 - proiectoare mobile; 7 - rivalte; 8 - proiectoare de sus, montate pe pasarela mobila (14); 9- clopote; 10 - proiector de orizont (sus-fata); 11 - proiector de orizont (jos-fata); 12 - proiector de orizont (jos-spate); 13 - AIL pentru circulatie; 14 - pasarela mobila; 15 - pasarela fixa.

SIL de productie sunt destinate scenele teatrelor, operelor, studiourilor de radio, televiziune ~i cinematografie. lluminatul de productie pentru scena prezinta o complexitate deosebita datorita necesitatii de a fi in concordanta cu desfa~urarea actiunii, de a servi aceasta actiune, de a simula iluminatul natural de zi, seara sau intermediar, de a produce efecte luminoase care sa sublinieze actiunea piesei. lluminatul scenei trebuie sa poata fi comandat cu proptitudine manual sau automat, cu reglare lenta sau rapida a fluxului luminos. SIL de productie pentru scena se pot grupa in urmatoarele categorii de iluminat: din fata ~i din lateral-fata, iluminat lateral, de sus, iluminatul orizontului, mobil. in fig. 1.11.36 sunt indicate pozitiile de principiu ale diferitelor AIL pentru scena. lluminatul din fata ~i lateral-fata au rolul de a acoperi avanscena ~i zona imediat urmatoare de Ia Cortina catre interior. AIL folosite sunt pentru iluminatul rampei (1), proiectoarele reglabile comandate de Ia distanta montate fie in pozitia (2) in cavitatea transversala din plafonul salii, fie in pozitia (3) in ni~a realizata transversal pe peretele de protectie al balconului. La teatrele mari :;;i moderne proiectoarele din fata (3) se pot manta in fundul salii, intr-a incapere special destinata :;;i care poate fi comuna cu camera de comanda ~i orga de lumini. Pentru iluminatul lateral-fata se prevad proiectoarele (4) montate in deschideri in peretii laterali ai salii sau avanscenei. lluminatul rampei are rolul diminuarii contrastelor produse pe fata actorilor de iluminatul din plafon sau din peretii laterali. Ea este echipata cu patru culori: alb, albastru, galben ~i ro:;;u, fiecare putand fi comandata ~i reglata separat, in functie de necesitatile functionale. La teatrele mari rampa este escamotabila. Proiectoarele din plafon se orienteaza cu axul longitudinal coliniar cu latura unghiului de 35 .. .45 facut cu linia vederii orizontale a unui actor situat in zona centrala a scenei. Pentru iluminatul din plafon se prevad urmatoarele surse: 4 ... 8 proiectoare de 3 kW cu repartitie elipsoidala a intensitatilor luminoase, 2 ... 3 proiectoare de 5 kW cu lentila plan-convexa ~i 2 .. .4 proiectoa-

I. Sisteme de iluminat

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

culoare neutra, iar Ia halele inalte lampile cu vapori de mercur sau sodiu de inalta presiune. Se preferS. culoarea neutra-rece Ia halele puternic vitrate sau cu luminatoare l;li culoarea neutra pentru halele cu vitrare moderata sau nevitrate.

1000... 2000 lx albastru l;li 300 ... 600 lx sa i se acorde importanta functionala pentru celelalte culori. Pentru iluminatul ce o are, iar prin gradarea judicioasa a de jos se folosesc fie proiectoare echi- factorilor cantitativi sa se asigure o pate cu Iampi de 500 W, fie AIL speci- creli)tere a productivitatii muncii in conale de tipul celor folosite pentru ilumina- ditiile realizarii calitative a produselor l;li tul rampelor cu o putere de 300 ... 500 a economiei energetice. W. Se utilizeaza, de asemenea, filtre colorate in aceeali)i proportie ca l;li in ilumi- Aspecte cantitatlve Nivelul de iluminare natul de sus. in cazul utilizarii AIL de tip rampa, acestea se prevad astfel incat La spatiile industriale, acesta este sa fie escamotabile, pentru a permite impus, in exclusivitate, de sarcina vicirculatia in zona respectiva. Fluxul ne- zuala caracteristica (tab. 1.11.1). Distributia f/uxului /uminos cesar se calculeaza astfel incat sa reain general, datorita inaltimii mari a halizeze 250 ... 500 lx pentru albastru l;li 75 ... 150 lx pentru celelalte culori. lelor industriale, distributia directa este Utilizarea LIC pentru iluminatul ori- cea mai economica l;li recomandabila zontului prezinta dezavantaje cum ar fi: pentru sarcinile vizuale obil;lnuite. Pentru unele incaperi industriale de - eficacitate luminoasa scazuta cu un inaltime mica, unde sarcinile vizuale consum mare de energie electrica; - reglarea Ia temperaturi scazute ale fi- presupun 0 precizie ridicata, trebuie sa lamentului (cu coborarea tensiunii) se creeze conditi suplimentare de conproduce importante modificari de cu- fort. Aceasta se realizeaza printr-o propartie de flux superior mai mare utililoare, care altereaza efectul filtrelor; - lumina insuficient de difuza creata de zand aparate cu distributie semidirecta. Pentru cazuri cu totul speciale, unde aceste surse. Valorile indicate pentru puterile pro- procesul tehnologic o cere (mecanica iectoarelor sunt date pentru LIC, Ia alte foarte tina), Ia punctele de control, ghisurse determinandu-se in functie de dul CIE recomanda chiar un iluminat aditional indirect de echilibrare a distrieficacitatea luminoasa. Pentru comanda l;li reglarea luminii, butiei luminantelor. se utilizeaza un pupitru electronic de Solutia este oneroasa din punct de comanda, (orga de lumini) conectat Ia vedere al consumului de energie eleccomputer l;li amplasat in partea opusa trica l;li se aplica numai dupa un calcul scenei, din care operatorul are o buna : tehnico-economic atent. vizibilitate a scenei l;li salii. La pupitrul de comanda se conecteaza toate cir- Aspecte calltatlve cuitele de lumina ale scenei, sistemul Distributia luminantelor in campul viputand memora un numar de scene de zual consta in evitarea orbirii directe, lumina. Sistemul mai dispune de me- reflectate l;li o judicioasa gradare a ummorii de grup l;li de un registru de me- brelor. Evitarea orbirii directe se realizeaza in marie, care poate fi programat pentru a obtine secventele dorite pentru siste- halele inalte, printr-o corecta alegere a ansamblului aparat de iluminat - sursa, mele de iluminat. Tranzitia luminii de Ia o scena Ia alta care sa asigure unghiul de protectie vipoate fi abrupta, continua sau centro- zuala corespunzator, iar in halele de inaltime mica, marimea luminantei plafolata de ritmul muzicii. nului este o solutie uneori acceptabila. Evitarea orbirii reflectate pune pro11.2.7. Spatli industriale blema dificile in halele industriale inalDatorita proceselor tehnologice l;li de te. Orbirea reflectata poate fi diminuata munca variate, in functie de categoria sau eliminata prin orientarea aparatelor produselor realizate in industria, sarcinile de iluminat in al;la tel incat intensitatea vizuale sunt extrem de variate ca dimen- reflectata sa nu coincide cu linia privirii siuni, forma (bi-sau tridimensionale) al;l9- (amplasarea AIL in stanga observatoruzate pe un fond contrastant sau necon- lui cu un unghi de incidents mai mare trastant, colorate (intens sau estompat) de 25"). Orientarea corespunzatoare a ilumisau cenuli)ii. Cu cat detaliile sunt mai fine, cu atat se cere o distingere mai natului local contribuie in mod eficient buna a sarcinii vizuale, impunand conditii Ia modelarea sarcinilor vizuale tridimensionale. cantitative l;li calitative superioare. Culoarea luminii este impusa, in geMicile defecte calitative de orbire ale sistemelor pot conduce, prin acumulare, neral, de necesitatile de redare a culoIa degradarea conditiilor de vizibilitate rilor specifice, sarcinilor vizuale coloracare au ca efect oboseala vizuala urma- te din anumite domenii industriale (texta de scaderea performantei vizuale. tile, coloranti etc.). in general, daca nu Deoarece iluminatul este o compo- sunt necesitati de redare, Ia halele innents. de baza a desfali)urarii corespun- dustriale de inaltime mica se recomanzatoare a procesului de munca, trebuie da utilizarea lampilor fluorescente de
I
1

Caracterlstlclle slstemelor de llumlnat pentru lndustrlale

Aspectele cantitative l;li calitative enuntate au definit, de fapt, caracteristicile sistemului care va trebui sa fie ales, incat sa realizeze exigentele impuse. in general, in functie de inaltimea incaperii se definesc: spatii (hale) industriale de inaltime mica sau medie (h < 6 m); spatii (hale) industriale inalte (h > 6 m). in conformitate cu cele enuntate Ia cap. 6, in iluminatul spatiilor industriale se utilizeaza unul din urmatoarele sistema: - general uniform distribuit; - localizat/zonat; - combinat. Sistemul de iluminat general uniform distribuit este specific halelor inalte cu procese de fabricatie de aceeali)i categorie (aceeali)i sarcina vizuala de precizie mica l;li medie, uniform distribuita pe suprafata utila). Cateva example de utilizare: hale din industria metalurgica, siderurgica, halele echipate cu mali)ini l;li utilaje mari din constructia de mali)ini, hale destinate realizarii prefabricatelor din constructii li).a. in fig. 1.11.37 este data o sectiune printr-o hala industriala inalta. Se remarca montarea AIL deasupra podului rulant, care, de regula, este utilizat l;li , pentru intretinerea acestora l;li schimi barea surselor. De asemenea, monta! rea AIL in acest caz general se face pe elementele de constructii existente : (ferme, grinzi cu zabrele, grinzi din be: ton armat prefabricate) cu prindere prin sudare de structurile metalice l;li prin dibluri impuli)cate in cazul betonului armat; nu sunt admise sistema de prindere care micli)oreaza rezistenta meca: nica a structurii.
1
1

..,.i

Flg. 1 .11 .37. Sectlune prlntr-o hall

lndustrlali lnalti.

' - - - - - - - - - - - - - - - - - '

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

Sistemele de iluminat general localizat $i zonat sunt specifice halelor industriale in care se desfa$oara simultan mai multe procese de fabricatie sau mai multe operatii cu sarcini vizuale diferite. Sunt caracterizate printr-o distributie neuniforma a iluminarilor determinate de cerintele tehnologice. De regula, aceste hale sunt de inaltime mica $i medie. Sistemele de iluminat combinat (general $i local) sunt specifice locurilor de munca distribuite neuniform in spatiul industrial, cu sarcini vizuale diferite. Sunt economice, putmdu-se realiza niveluri de iluminare ridicate, cu surse de putere mica. Cele trei tipuri de sistema se pot realiza cu urmatoarele tipuri de Iampi: - fluorescente tubulare in spatiile de inaltime mica (h = 3 ... 4 m) $i uneori medie (pana Ia 6 m); - cu vapori de mercur sau sodiu de inalta presiune in halele inalte, necesitati de redare a culorilor; - cu vapori de mercur de inalta presiune $i adaosuri de halogenuri metalice in halele inalte cu necesitati de redare corecta a culorilor. Amplasarea AIL cu Iampi fluorescente se realizeaza, de regula, in $ir cu sau

I. Sisteme de iluminat
zire $i ventilare. lluminatul local industrial se poate ! alege, in general, pe baza schemelor din fig. 1.11.42 (recomandate de ghidul CIE de iluminat interior), care cuprinde indicatii pentru sistemele de iluminat local in functie de caracteristicile sarcinilor vizuale dificile. Prin iluminatul local se urmaresc, cani titativ $i calitativ, urmatoarele aspecte: marirea nivelului de iluminare necesar sarcinii vizuale $i fondului de lucru; ' - directionarea iluminatului atat pentru modelarea sarcinilor tridimensionale $i evitarea orbirii reflectate sub toate formele sale, cat $i pentru realizarea contrastului necesar distingerii corecte a detaliilor; - evitarea inconfortului Ia sarcinile vizuale in mi$care rapida sau periodica, cand sursele cu descarcari nu pot fi i utilizate; - economie de energie electrica. Sarcinile vizuale care necesita un iluminat local (suplimentar) se folosesc pentru controlul (fig. 1.11.42): a - dimensiunilor unor piese; b - obiectelor mici sau ansamblurilor de piese foarte mici; c - reliefului $i suprafetelor cu neregularitati; d - unor parti in mi$care apartinand unor ma$ini; ! e - unor materiale transparente (sticla). Tn cazurile a $i b, se pot utiliza Ientile i de marire sau sistema de proiectie pe ! ecran pentru a putea realiza controlul; f - efectul de directionare a luminii are ! ca rezultat modelarea sarcinii vizuai le tridimensionale precum $i scoaterea in evidenta a neregularitatii i unor suprafete; I g' - utilizarea surselor variabile pe baza efectului stroboscopic pentru observarea sarcinii vizuale; g" - utilizarea efectului de silueta da rezultate foarte bune, in special, cand este combinat cu utilizarea luminii monocromatice (Iampi cu vapori de sodiu de joasa presiune). Radiatiile ultraviolete pun in evidenta fisurile din metal, plastic sau materiale
1 1

tara intervale, in functie de nivelul de iluminare. Pentru obtinerea unei distributii uniforme se recomanda respectarea distantelor indicate in fig. 1.11.38. Din punctul de vedere al directionarii luminii $i al evitarii orbirii reflectate, amplasarea paralela cu directia vizuala este cea rnai recomandata (fig. 1.11.39). De mentionat ca, daca inaltimea este mai mare, AIL cu distributie directa sunt cele corespunzatoare atunci cand nu sunt exigente speciale (de exemplu, aparatul de iluminat FIRA tip ELBA). Pentru asigurarea elasticitatii sistemului de iluminat, Ia schimbarea tehnologiei de fabricatie, care implica $i schimbarea pozitiei utilajelor, se recomanda utilizarea structurilor spatiale pentru montarea AIL $i conductelor electrice ca solutia cea mai buna. La halele industriale ce au luminatoare laterale ( 6), trebuie sa se realizeze un sistem integrat de iluminat natural $i electric (cu comanda manuala sau automata) pentru utilizarea optima a contributiei iluminatului natural (fig. I. 11.40). Conectarea AIL se face in trepte pe linii paralele cu luminatoarele pentru a da posibilitatea unei reglari in functie de variatia luminii diurne (fiecare $ir poate fi conectat separat), ereand un sistem integrat. La halele industriale cu $eduri (fig. 1.11.41 ), in general, de inaltime sub 6 m, montarea AIL se poate realiza paralel sau perpendicular fata de pozitia spatiilor vitrate. Montarea paralela prezinta urmatoarele avantaje: - functional, ofera posibilitatea integrarii cu iluminatul natural; - de contort, deoarece iluminatul electric are aceea$i directie $i acela$i sens cu iluminatul natural; - constructiv, este mai simplu de realizat prin fixarea in lungul structurii orizontale. Tn cazul incaperilor in care, datorita procesului de munca, trebuie sa se asigure un climat cu parametrii termofizici constanti, se recomanda utilizarea sistemelor integrate de iluminat, incal-

'

tara

a
& ----

_!_!Jl
_E_LAl'LUTIL

l_

~L..L

...J... :

...J...

j,bs2f'~

Fig. 1.11.38. Dlstante recomandate pentru reallzarea untfonn~lllu mlnlrtlor in planul utll.

Fig. 1.11.39. Pozqla ....... de

llmH

vlzuall a luc:rllorl&ll.

a
Flg.I.11A1. Halllndustrlall cu f8(1urt: Fig. 1.11.40. Halllndustrtall cu lumlnatoarele laterale.

a - montarea AIL para/eta cu pozitia luminatoarelor; b - montarea AIL perpendiculara pe pozitia /uminatoarelor.

I. Sistema de iluminat
ceramice, cu conditia ca sursa de radiatii sa fie ascunsa de ochiul uman pentru a nu-l agresa. Lumina polarizata permite investigarea detectelor de neuniformitate ~i deformare din sticla, Ientile, tuburi T.V., plastice transparente ~.a. Aparatele de iluminat destinate iluminatului local trebuie sa indeplineasca conditii speciale ca: flexibilitatea (adaptabilitatea permanenta Ia sarcini), mobilitatea (schimbarea locului in functie de necesitati), protectia vizuala, protectia mecanica ~i protectia impotriva electrocutarii.
Partlcula~ ale sistemelor de llumlnat determinate de degajlrtle ce pot aplrea tn procesele de produc1ie in anumite medii industrials, datorita proceselor tehnologice, pot aparea degajari mai mult sau mai putin agresive pentru SIL ca: umiditatea, praful, gazele inflamabile sau explozibile. in asemenea situatii se impun masuri specials de protectie atat pentru aparatele de iluminat ~i surse, cat ~i pentru instalatia electrica de alimentare. Sistemul de iluminat, in special prin aparatele de iluminat, trebuie sa asigure protectia: - omului, impotriva electrocutarii; - echipamentului de iluminat, impotriva degradarii datorita agresivitatii mediului; - mediului, impotriva exploziei sau incendiului; - impotriva patrunderii prafului sau a altor particule; - impotriva patrunderii apei. Gradul de protectie a aparatelor de iluminat in functie de caracteristicile mediului in care se monteaza conform Comisiei Electrotehnice Internationals (IEC) este dat in tabelul 1.11.9. in cazul in care nu pot fi procurate aparatele de iluminat corespunzatoare, este necesara utilizarea iluminatului din exterior prin ni~e etan~ate cu geam incasabil dublu. Degajarile de caldura trebuie luate in considerare in alegerea echipamentului sistemului de iluminat. Astfel, Ia temperaturi joase (de exemplu, depozite frigorifice) trebuie sa se tina seama de limita de temperatura inferioara a pornirii lampilor fluorescente ~i de faptul ca fluxul luminos emis scade cu temperatura. in astfel de cazuri este indicata utilizarea surselor cu descarcari in vapori metalici de inalta presiune neinfluentate semnificativ de temperaturile scazute. De asemenea, lampile cu incandescenta pot fi utilizate in astfel de situatii, caracteristicile lor luminotehnice nefiind afectate de temperaturile joase. La temperaturi ridicate, fluxul Iampi-

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

Tabelull.11.9.

AIL in~ de medu (cu pertcol de

Caracteristica mediului Caracteristica aparatului de iluminat necesar fixe mobile
--

saulncendu

Categ. incaperii EIO

Observatii

El

Ela

Elb

Ell

Ella

Temp. max. Ia suprafete <135 oc Ell Ia IP54 Temp. max. Ia suprafete <135 oc Obs: AIL montate cu tije se prevad cu dispozitive de fixare impotriva pendularii.

Elll

Amestecuri explozive sau vapori inflamabili: permanents in Exd funclio11are normala ___ Amestecuri explozive sau vapori Exd inflamabili: periodic sau intermitent in funclionare normala _ Amestecurile explozive sau vaporii Exe inflamabili sunt vehiculati in instalatii inchise ~i apar in interior in caz de avarie Idem Ela cu personal de Exe sau supraveghere care pune in functiune, IP54 Ia avarie, ventilarea mecanica de evacuare Praf combustibil permanent, periodic IP54 sau intermitent in functionare normala, ce poate provoca amestecuri inflamabile sau explozive Praful combustibil se depune pe IP54 echipamentul electric in cantitati suficiente pentru a produce inflamarea datorita maririi _rezistenlei termice a carcasei Degajari de fibre sau scame IP54 inflamabile in suspensie in aer putand forma _amest~_uri_explozibile I Fibre sau scame inflamabile IP54 depozitate sau manipulate

Exd
-

Exd

Exd

Exd

IP54

IP54

IP54

E
....-=:::-.'~
I I
1

t/
I

~- ~
~v
G"

oiQ]o
G

G'

Fig. 1.11.42. Sistema de llumlnat local tip, dupl Ghidul CIE.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

1

I. Sisteme de iluminat

lor fluorescente scade, iar balastul tu11.2.8. Sili de sport realiza eficienta economica a sistemuturor h1mpilor cu descarcari se poate : lui, este in marea majoritate a sistemedegrada. De aceea, este necesara resSistemele de iluminat destinate siililor ; lor de tip direct. Rareori (Ia sali de inalpectarea limitei de temperatura a ba- de sport trebuie sa realizeze un mediu time mica, destinate natatiei sau in silastului, indicata de fabricant, iar , luminos confortabil pentru cele doua tuatii speciale-sali cu acoperire gonflaaparatele de iluminat nu se amplasea- grupe de participanti, sportivi ~i spec- bila), se poate utiliza distributia indirecza in zonele CU mari degajari de caldu- I tatori, determinate, pe langa conditiile ta a fluxului luminos. ra (de exemplu, deasupra cazanelor obi~nuite, de viteza mare de deplasare a Pentru marirea gradului de contort din centralele termice, deasupra cup- sportivilor ~i. eventual, a mingii (Ia jocuri), Ia salile de inaltime mica se recomanda toarelor de topire a metalelor ~.a.). precum ~i de rapiditatea mi~ciirilor. ~i o componenta de flux superior. Salile de sport pot fi clasificate, din punctul de vedere al functiunii, in patru Condltll calltative M8f11:1nerea slstemelor categorii: de llumlnat lndusb1al Realizarea unei bune distributii a luin mediul industrial unde degajarile i - jocuri sau competitii cu public; minantelor in campul vizual al sportivide praf, umiditate, scame ~.a. sunt in- - antrenamente sau competitii tara pu- lor de pe terenul de joe este de cele tense, este importanta problema menblic; mai multe ori o problema dificila tinerii constante in timp a iluminarii. - functiune dubla (competitii ~i antre- ace~tia fiind nevoiti sa priveasca ~i caPentru aceasta sistemul trebuie sa namente); tre plafon unde sunt montate aparatele prevada modul de acces Ia aparatele - anexe ale institutiilor de invatamant, de iluminat. de iluminat, pentru curatirea lor ~i a intreprinderilor, locuinte ~.a. Pentru siilile cu inaltime mica sau mesurselor, precum ~i inlocuirea acestora Din punct de vedere al utiliziirii, siilile die (6 ... 7 m) se recomanda lampile fludin urma. Probleme dificile apar Ia ha- pot fi: unifunctionale sau multifunctionale. orescente montate in aparate cu difuSistemele de iluminat trebuie sa co- ; zoare. Aparatele de iluminat se amplalele industriale inalte in care, daca nu exista poduri rulante ce pot fi folosite respunda destinatiei ~i utilizarii lor. seaza pe ~iruri paralele cu directia de joe. ~i in scopul intretinerii, trebuie create j Diminuarea orbirii psihologice se rampe ~i pasarele de acces. Condltll cantltatlve poate realiza fie prin cre~terea compoPeriodicitatea curatirii ansamblului in tabelul 1.11.10 sunt indicate princi- nentei de flux superior, fie prin alegesursa-AIL este indicata in standardul palele caracteristici cantitative ale sis- i rea unor finisaje ale suprafetelor reflec6646/2. De asemenea, este necesara temelor de iluminat pentru cateva tipuri tante (pereti, tavan etc.) in culori calde, curatirea ~i zugravirea suprafetelor re- de sali de sport, in functie de nivelul de estompate ~i mate. flectante din incapere care contribuie activitate al acestora. Distributia luminantelor pe suprafata Ia mentinerea iluminarii. Distributia fluxului luminos, pentru a de joe se realizeaza daca se respecta factorii de uniformitate a iluminarii, Tabelull.11.10. Caractertstlcllelumlnotehnlce ale slstemelor de llumlnat din mentionati in tabelul 1.11.10. sAllie de sport Culoarea luminii Nivelul de Sport E Ra Tc in general, in salile de sport se cere activitate [lx] [K] o buna redare a culorilor, atat pentru necesitatile de contort ale spectatorilor antrenamente 200 2000 Baschet, _0,3 -- _ _Q,__ _____5 ----- ---------~i jucatorilor, cat ~i pentru transmisiile handbal -competitii 0,4 0,5 65 4000 300 ! lV, filmarile color (Ia salile mari ~i imnationale portante). -competitii I 500 ~ 0,5 4000 Astfel, sursele de lumina vor fi fie ' . t" I Fotbal _ ~--- 1nterna lona.~--~-lampile fluorescente (Ia inaltimi mici) cu un indice de redare foarte bun, fie lampile cu descarcari in vapori de mercur _'!~~Le_ de inalta presiune ~i adaosuri de halo-competitii t 6oo-r o,5 o,7 65 --~--4ooo genuri. int~rnationale ' ! __ Pentru siilile obi~nuite aferente instituGimnastica, antrenamente 300 ! _ _Q,_4 0,6 _ ____ -+-- 400Q_ __ tiilor de invatamant sau intreprinderilor -competitii 400-r 0,5 -----0,7 65 ' 4000 se pot utiliza ~i lampile fluorescente de ! __ na.tionale __ _ --: _ culoare aparenta neutra cu eficacitate . -competitii , 600 0,5 0, 7 65 4000 luminoasii mare ~i redare acceptabila. _____ ---+- international~--+I . __ ___ ___ _ Culoarea suprafetelor reflectante treBox ~i arte L-. __antrenamente _I 500 , ___ O_A Q& 65 , 4000 buie sa fie calda, estompata ~i cu remartiale ' -competitii r 1000 i 0,5 0,7 -:--- 65--i 4000 flectantele: 0,6 pentru plafon; 0,4 ... 0,6 ~----ll~ion~ pentru pereti ~i sub 0,25 pentru pardo-competitii I 2000 0,5 0, 7 65 4000 seala. Exceptie fac salile pentru jocurile int~r@i~n_ale , cu viteza mare a mingii (tenis, volei, 4000 a.n!!"~nl'l~~nte_ I - 6oo 0,5 _____0_,_6 60 Natatie badminton) unde peretii trebuie sa fie 4000 -competitii 750 0,6 0, 7 60 de culoare rece neutra (gri) in a~ fel --- -- ~-~!i9~~~----------- ----------___ J incat mingea, fata de fond, sa aiba -competitii 1000 0,6 0,7 60 4000 contrastul necesar distingerii. Mode/area are rolul functional de Tenis .,5o:Q=t- 0,4 _ _5 distingere a mingii in jocuri ~i a contu-competitii 750 0,4 0,6 65 4000 rarii corpului uman (gimnastica, pati- -_llational_e ____ naj artistic ~.a). :competitii ~ -1ooo 0.4 o,6 65 ' 4ooo Sistemele de iluminat cu AIL pe ~iruri internationale de lumina asigura o buna modelare, daca
1
1

1
1

~-~~~~~~~~tj~ : --~~~ 1--- ~::- -1

---+----------------+-

g:f --- ~~
_

+- -l~~g
1

____

~~~~~--

~--0~~--~--

L-4:@_!) _

l
1
1

1. Sisteme de iluminat
acestea sunt paralele cu directia de joe. La salile inalte, unde se folosesc surse concentrate de mare intensitate, exista riscul unei modelari dure daca sursa amite lntr-un unghi solid mic. Se prefers aparate cu distributie larga.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

orientate ( 1 l;)i 2), formate din aparate salile mentionate l;)i chiar pentru cele de iluminat fluorescente care realizeaza multifunctionale, AIL fluorescente realiiluminatul terenului de joe. Pentru ilu- zand o lumina difuzata care diminueaminatul tribunelor s-au prevazut apara- za contrastele AIL-plafon. Pentru tenisul de masa, este recote de iluminat (3) ~i (4) montate lateral l;)i care pot fi, eventual, deconectate in mandat iluminatul general uniform distimpul desfal;)urarii jocului. Pentru jocu- tribuit (nivel 400...600 lx). rile cu porti de marcare (de exemplu, hochei pe gheata) este necesar un ilu- SMI deBtiMie boxulul f/ /uplrllor minat din fata a zonei portarului, In limiBoxul l;)i luptele martiale necesita un tele uniformitatii. Se pot utiliza AIL am- nivel de iluminare ridicat: 500...2000 lx. plasate lateral In fata. pentru evitarea Realizarea acestui nivel impune un sisorbirii reflectate (ce ar putea fi produsa tern general localizat fix, daca sala este destinata, in exclusivitate, boxului l;)i, de suprafata lucioasa a ghetii). Unghiui p de lnclinare fata de verti- mobil, daca sala are l;)i alta destinatie. cals a l;)irului se determina in urma calin fig. 1.1 1.45 se poate urmari strucculului de dimensionare a sistemului tura unui sistem de iluminat general loprin incercari pornind de Ia o lnclinare calizat pentru un ring de box sau arte initials corespunzatoare coliniaritatii martiale, distantele indicate fiind cele dintre axa optica a AIL (1) cu linia 08 minime. Ele pot fi mal marl in functie l;)i AIL (2) cu linia O'A'. AIL inclinate se de tipul surselor. tipul AIL l;)i posibilitapot lnlocui cu AIL moderne cu distribu- tilor de amplasare a acestora. tia nesimetrica a fluxului luminos, monPlllfa . . , . , . joculul tate In pozitie orizontala. $irlKile de aparate de iluminat pot fi in- poplce (bowling} tegrate in plafon daca conditiile estetice Aceasta se compune din 3 zone diso cer. Pentru salile multifunctionale inalte . tincte: lansare, pista propriu-zisa $1 zosunt recomandate sistemele cu AIL man- na de tinta. Sistemul de iluminat trebutate in structura zonei superioare echi- ie sa fie diferentiat pe cele 3 portiuni, pate cu Iampi de mare putere (de regula, : a$a cum se poate urmari In fig. I. 11.46. AIL din zona II $i Ill trebuie sa fie tip MH) cu redare buna l;)i foarte buna a culorilor. AIL sunt orientate astfel incat sa mascate privirii jucatorilor pentru a nu acopere toate necesitatile de nivel de produce orbire directa. in acest scop iluminare l;)i uniformitate cerute. Pentru salile destinate, exclusiv, joI=8m cului de baschet, unde zona de privire in sus este zona col;)ului, se pot utiliza sistema cu aparate uniform distribuite, evitand montarea acestora in apropieE rea co~ului. De asemenea, pentru salile de gimN nastica, patinaj artistic l;)i/sau hochei, se recomanda o distributie uniforma a aparatelor de iluminat pe toata suprafata plafonului deoarece pozitia sportivilor pe teren nu necesita ridicarea privirii spre plafon. In fig. 1.11.44 este preFlg.l.11.46. SIL locallzat pentru zentata o solutie de amplasare cu surun rtng de box. se liniare l;)i punctuate valabila pentru

caractertsllcle 8lstemelor
de llumNt destinate sllllor de sport
Pentru salile de sport mici l;>i medii (tara spectator!) se recomanda un sistern de iluminat general uniform distribuit, iar pentru salile medii sau mari cu spectator! doua sisteme de iluminat general uniform distribuit: pentru teren, Ia un nivel ridicat de iluminare impus de exigentele jocului, In zona publicului, de nivel scazut. Pentru anumite sporturi (box, tenis de masa ~.a.) se recomanda un iluminat general localizat pe zona de desfal;)urare cu un nivel de iluminare mare sau foarte mare.

Sll . . . . . .jotulor.~~ blld'llt*' ,....,...,

~ cum s-a mentiOnat, pentru evitarea orbirii directe, l;)irlxile distribuite lateral l;>i paralel cu cfrectia de joe reprezinta solutia optima din punctul de vedere aJ confortului jucatorului. Vederea unui l;)ir luminos sau, In eel mai defavorabil caz, doua ~ui, deranjeaza mult mai putin decat privirea unui numar mai mare de surse punctuale sau l;>ilu"i transversale pe care ji.JcAtorul le-ar putea sesiza In cAmpul sau vizual central sau periferic. in fig..I. 1~ ;43 se prezinta o solutie de sistem realizat cu doua ~lM"i paralele

E . ..

!"0"''"0J"'
gratar subtire

( o .

oJ "

difuzor

. ..
/

/2
1

z:d

gratar obisnuit
<0 ' ..,.

4
b

E;

Fig. 1.11.43. SIL pentn1 8811 de aport - )ocurt (cu pubic): a - plan; b - secfiune.

_ _ _ _ _ _ __, .. __y
1

i+- -- ... --- -

29m

... ..~

.
'

m~onall

F1g. 1.11.44. SIL general untfonn dlstrtbutt, sail cu AIL llnlare (1) fl punctuale (2):
a - plan $i sectiune; b - detalii de montare a All.

Capitolul 11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

se recomanda un plafon avand profilul in ,dinti de fierastn3u".
Slllle destinate tltulul cu anna sau arcul Nu pun problema speciale pentru iluminatul salii, care va fi uniform distribuit, necesitand insa o marire substantiala a nivelului de iluminare in planul vertical pe suprafata panourilor de tinta (500 ... 1000 lx). Se pot diferentia, de asemenea, 3 zone distincte pentru care conditiile de iluminat difera: zona I - locul de tragere; zona II - culoarul; l;li zona Ill - tinta de tragere (de regula, marcarea zonelor este realizata pe pardoseala salii). AIL trebuie integrate in plafon dublu pentru a nu fi vazute de competitori l;li pentru evitarea orbirii directe fiziologice. Sill de nafBtle Sistemele de iluminat destinate salilor de natatie necesita exigente speciale datorita apei care poate crea reflexii suparatoare provocand orbire de voal. Tn acest scop trebuie realizate urmatoarele conditii: - realizarea unui nivel de iluminare, corespunzator normelor, Ia suprafata apei; - utilizarea de AIL cu luminanta scazuta (fluorescente liniare cu difuzor) in al;la fel incat luminanta acestora sa fie cat mai apropiata de luminanta suprafetei apei; - realizarea unui iluminat lateral al apei, din peretii bazinului, pentru a mari luminanta acesteia l;li a micl;lora diferentele de stralucire: aparatele de iluminat trebuie plasate Ia 0,5 ... 1 m sub nivelul apei; acestea vor fi echipate

I. Sisteme de iluminat

cu LIH (cu o putere specifica de instalatie etanl;la pentru AIL l;li 150 ... 225 Wfm2), MH (cu 100 Wfm2) ansamblu (cai de curent). Tntretinerea in acest ultim caz, este mai dificila l;li LEDuri sau fibre optice; - realizarea unui iluminat general direct nu permite reglarea pozitiei AIL. difuzat ce se poate asigura cu AIL fluorescente amplasate pe linii para11.3. Comanda manuali lela cu axa longitudinala a bazinului 'i automatA a sistemelor ca in fig. I. 11.47 pentru un bazin de de iluminat interior. 25 m lungime; sistemul este econoManagementul in iluminat mic l;li eficient, dar nu asigura conditiile de contort optime; - un iluminat Multe spatii din cladirile administrageneral direct ce se poate realiza cu tive sunt folosite pentru mai multe AIL laterale punctuale echipate cu functiuni (birouri, sali de conferinte, surse MH (fig. 1.11.47) care asigura amfiteatre etc.). Tn aceste spatii exista conditii de contort optime. sarcini vizuale variabile, ceea ce impulluminatul bazinului, realizat din pere- ne utilizarea unui sistem de iluminat tii laterali sub nivelul apei, in afara de flexibil care sa satisfaca conditiile de contort este necesar pentru urmarirea contort vizual l;li performanta vizuala a inotatorilor de catre publicul spectator utilizatorilor l;li sa permita modificarea l;li/sau antrenor, precum l;li pentru se- dispunerii in spatiu a aparatelor de ilucuritate, pentru a evita accidentele in , minat in cazul unor schimbari a comcazul unor situatii neprevazute. partimentarii incaperilor. Tn acest scop Sunt utilizate AIL, de tip etanl;l, mon- se folosesc comenzi electrice de cotate pe cele doua laturi longitudinale, Ia mutare l;li/sau de reglare. adancimea mentionata, care sa asigure Strategiile utilizate pentru controlul reflexia totala a radiatiei luminoase Ia iluminarii includ: suprafata apei. - comenzi manuale; Pentru bazinele adanci destinate sa- - sisteme de control prestabilite; riturilor de Ia trambulina este indicata - sisteme de control central. Comenzile manuale se realizeaza cu utilizarea unui al doilea l;lir de AIL montat Ia h = 3,0 m sub nivelul apei. comutatoare (intreruptoare) locale, de Montarea acestor aparate poate fi in perete sau centrale comandate de Ia nil;la: tabloul de lumina. Aceste comenzi nu - uscata realizata etanl;l l;li despartita sunt eficiente deoarece sunt depenfata de bazin printr-un geam de sticla dente de utilizator. groasa (simpla sau dubla); Sistemele de control prestabilite per- umeda, cand se utilizeaza AIL etan- mit comandarea simultana a mai mull;le, montate incastrat in peretele ba- tor circuite de iluminat. Toate canalele zinului. Primul sistem ofera avantaje sunt programate pentru a asigura doua functionale ca: instalatie sigura l;li sau trei moduri de functionare. Aceste controlabila intr-un mediu uscat, sisteme se pot folosi in spatiile multiaccesul simplu prin coridorul de i functionale (sali de conferinte, amfiteavizitare l;li reglarea Ul;lOara a AIL catre I tre, sali de sport etc.). bazin. AI doilea sistem necesita o , Sistemele de control central sunt cele mai performante sisteme de reglare.
1

I - LANSARE I
-

--- --- --- --a

II II II PISTAII

II II

II II II II TINTA I
0
0

0 0 0
0 0

0 0
0

0;:00

1.0 C\1

C')

100-150 lx
0

ZONAl

II 100-200 lx

ZONA

Ill 250-400 lx (vertical)

b

ZONA

~
12

~\
I

Flg.l.11.48. SIL pentru o plstl de poplce (bowling): a - plan; b - sectiune.

Fig. 1.11 A7. SIL sill de nata1ie

1. Sisteme de iluminat
Ele au eel putin un panou central de reglare. Statiile de control pot include procesoare !;li mai multe sisteme de control prestabilit sau manual. Aceste sisteme pot folosi senzori de mi!;lcare sau/!;li celule fotoelectrice ce pot fi conectate Ia un computer. Unele sisteme permit controlul de Ia distanta (cu telecomanda) $i pot fi conectate Ia sisteme de transmitere a informatiilor (sisteme audio-vizuale). Prin utilizarea dispozitivelor modulate de reglaj local a unui computer central !;li a statiilor principale de reglaj, se poate controla iluminarea, in timp, din incaperile cladirii.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

ral mai multe zone locale. Sistemele cu microprocesor central pot comanda fiecare sistem de iluminat al unei cladiri. Aceste sisteme permit controlarea administrarii energiei !;li posibilitatea de monitorizare a unor functiuni. Un avantaj major al sistemelor de control al iluminarii consta in faptul ca iluminarea poate fi reglata astfel incat sa satisfaca cerintele utilizatorilor prin integrarea SIL natural cu eel electric. Sistemele de control al iluminarii cuprind, de regula, 3 componente principale: a - dispozitivul de captare (celula fotosensibila/ senzori de ocupare) care recepteaza semnalul !;li-1 transmite Ia (b); b - circuitul logic care recepteaza semnalul de Ia (a) !;li transmite comanda Ia (c); c - controlerul de putere ce prime!;lte comanda de Ia (b) !;li regleaza SIL. in proiectarea unui sistem de control al iluminarii, marimea !;li distributia zonelor de control au un efect important asupra eficientei sistemului de iluminat. Exista o legatura intre marimea zonei de control !;li costul sistemului. Zonele mai mici sunt mai scumpe din punct de vedere al echipamentului !;li al costurilor de instalare, dar ofera mai multa flexibilitate !;li posibilitatea reducerii costurilor de exploatare. Unele strategii de control sunt adecvate zonelor mici de control (reglarea iluminarii in functie de lumina naturala !;li de sarcina vizuala), in timp ce programarea !;li intretinerea sistemului de iluminat sunt adecvate zonelor de control corespunzatoare suprafetelor mari (100 .. .400 m2). Un avantaj principal al sistemelor de control al luminii consta in faptul ca se pot realiza economii importante de energie, tara afectarea confortului vizual al utilizatorilor. in fig. 1.11.48 este prezentata o schema bloc de distributie !;li control automat al unui sistem integrat. Elementul principal al unui sistem de control centralizat al luminii este computerul central. Acesta este conectat Ia un tablou central de distributie !;li control prin intermediul unei interfete. Computerul central proceseaza datele de intrare, determina modificarile cerute !;li initiaza actiunea de executare a modificarilor. Acesta raspunde unui numar de conditii complexe de iluminat in spatiu, colecteaza date cu privire Ia puterea !;li folosirea energiei, realizeaza
Aparate de iluminat Senzor de prezenta Celula fotoelectrica Tablou de automatizare l;li control Aparate de iluminat

11.3.1. Sisteme de control utilizate

Toate sistemele !;li dispozitivele de control al iluminatului se incadreaza in doua tipuri de baza: - dispozitive de comutare sau reglare; - sisteme de control al puterii. Dispozitivele de comutare sau de reg/are includ relee de timp, senzori de ocupare (prezenta), celule foto-electrice, intreruptoare de circuit !;li orice alte aparate de comutare sau de reglare capabile sa fie automatizate. Cu ajutorul dispozitivelor de reglare, iluminarea in fiecare zona poate fi variata lent sau rapid !;li continuu astfel incat sa raspunda dinamic cerintelor utilizatorilor. Sistemele de control al puterii reduc puterea in sistemele de iluminat prin reducerea tensiunii de alimentare sau prin modificarea caracteristicilor fizice ale sistemului. Aceste sisteme includ variatoare de tensiune, balasturi electronice, balasturi capacitive !;li orice alt dispozitiv sau sistem care modifica sau reduce puterea in sistemele de iluminat.

[IDintreruptoare locale

Aparate de iluminat Aparate de iluminat Tablou de automatizare l;li control

11.3.2. Modul de abordare a controlului iluminirii

Sistemele de control al iluminarii pot fi implementate in cladiri folosind sistema locale, centrale sau combinatii ale acestora. Cele doua sisteme de abordare se deosebesc prin marimea zonelor controlate !;li prin felul in care echipamentul de control este integrat in sistem. Sistemele locale de control al iluminarii se folosesc in zone mici controlsbile in mod independent, marimea $i forma zonelor fiind dictata de geometria spatiilor (amplasamentul peretilor despartitori $i al ferestrelor), precum !;li de necesiUitile functionale. Senzorii sunt cuplati Ia comanda localizata astfel incat fiecare modul este independent de alte module. Sistemele centrale combina in gene-

Senzor de prezenta Celula fotoelectrica

intreruptoare locale Computer central Magistrala de comanda I control I reglaje Retea 220 V

Tablou central de distributie l;li control

Fig. 1.11.48. Schema de dlstrlbut:le ,1 control automat a unui

slstem de lluminat Integral.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

rapoarte de administrare a energiei pe intreaga ch3dire l;li permite, in orice moment, monitorizarea starii sistemului de iluminat al tuturor incaperilor din cUidire. Computerul primel;lte intormatii de Ia celulele totoelectrice l;li senzorii de prezenta conectati in sistem, proceseaza datele primite pe baza unui program prestabilit l;li initiaza moditicarile necesare in sistem. Comenzile de comutare sau reglare initiate de computer sunt transmise Ia tablourile de automatizare l;li control prin magistrala de date. Aceste tablouri comanda, etectiv, aparatele de iluminat din incaperi in tunctie de comenzile primite. Aparatele de iluminat echipate cu Iampi cu descarcari trebuie sa dispuna de balasturi electronice pentru a permite reglarea tina a tluxului luminos in tunctie de comenzile primite. in tiecare incapere exista intrerupatoare locale prin care se poate comanda manual sistemul de iluminat. sistemele de iluminat presupune a lua in considerare urmatoarele elemente: - sursele l;li aparatele de lumina utilizate; - dimensiunile spatiilor ce trebuie iluminate l;li sarcinile vizuale aterente acestora; - iluminatul natural al spatiilor din cladire; - tiabilitatea (mentinerea) sistemelor de iluminat din cladire. Sursele de lumina ale sistemelor de iluminat vor ti cu: - eticacitate luminoasa ridicata; - indice de redare a culorilor adecvat tiecarui spatiu; - durata de utilizare cat mai mare; - echipamente anexe care sa permita reglarea tluxului luminos. Aparatele de iluminat din astfel de sisteme vor: - corespunde destinatiei tiecarui spatiu in care se monteaza; - avea randamente cat mai bune; - permite actionarea separata a tiecarei surse din aparat; - ti echipate cu retlectoare a caror pozitie sa se poata regia; - avea posibilitatea de a moditica pozitia sursei in aparat; - ti integrate in sistemele de ventilare sau conditionare, atunci cand aceasta este posibil; - ti montate pe sisteme tlexibile care sa permita moditicarea ul;loara a pozitiei acestora Ia shimbarea destinatiei sau a mobilierului din incapere. Sistemul de iluminat al tiecarui spatiu este dimensional corespunzator destinatiei sarcinilor vizuale l;li dimensiunilor acestora. De asemenea, este prevazut cu dispozitive de actionare l;li reglare a tluxului luminos pentru a permite o utilizare cat mai economica a sistemului pentru diterite sarcini

I. Sisteme de iluminat
vizuale, in timp, in acelal;li spatiu (tara diminuarea conditiilor de contort luminos) l;li/sau in combinatie cu iluminatul natural. Aceasta posibilitate de reglare reprezinta, in cea mai mare parte, succesul managementului in iluminat. 1/uminatul natural este prevazut cu sisteme de reglare (jaluzele, draperii, sticla absorbanta) pentru a evita orbirea (directa sau de vaal) l;li a controla transterul de caldura cu exteriorul (utilizarea sticlei retlectorizante). De asemenea, in toate cazurile in care arhitectura permite, se vor utiliza tehnologii avansate pentru accesul controlat al luminii naturale in spatiile interioare, care au atat rolul de a crel;lte nivelul de iluminare l;li/sau unitormitatea iluminarii Ia interior, concomitent cu evitarea orbirii, cat l;li rolul de a asigura controlul aporturilor termice solare. Prin implementarea acestor tehnici avansate de iluminat natural, se poate ajunge Ia economii de energie semniticative, de pana Ia 60-80% din energia electrica sau de 40-60% din energia globala consumata in cladiri. Mentinerea sistemelor de iluminat Ia parametrii proiectati se realizeaza prin: - monitorizarea tunctionarii sistemelor din tiecare spatiu (Iampi, aparatelor); - schimbarea surselor de lumina Ia expirarea duratei de tunctionare (pentru a mentine permanent contortul in incaperi); - curatarea aparatelor de iluminat Ia datele prevazute Ia proiectare (in tunctie de tactorul de mentinere). Managementul energetic al sistemelor de iluminat este cu atat mai eticient cu cat se poate integra intr-un ,sistem inteligent" de control energetic al cladirii.

11.3.3. Managementul1n iluminat

Pentru iluminat se consuma o cantitate de energie de circa 8 ... 10 % din energia consumata in cladire. Sistemele de iluminat degaja o cantitate de caldura suplimentara, reprezentand 4 ... 8 % din sarcina de racire a sistemelor de conditionare a aerului. Economia de energie electrica poate ti realizata atat prin reducerea puterii necesare sistemelor de iluminat cat l;li prin reducerea duratei de tunctionare a sistemelor de iluminat. Energia consumata de sistemele de iluminat trebuie minimizata tara reducerea contortului vizual al utilizatorilor sistemelor respective. Managementul energiei inglobata in

1. Sisteme de iluminat
Capitolul 12 Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

I. Sisteme de iluminat
tenta indicatoarelor ~i a panourilor de semnalizare rutiera ~i existenta semafoarelor. Acolo unde acestea lipsesc, controlul traficului se apreciaza a fi scazut. - Separarea anumitor benzi de circulatie destinate altar categorii de participanti Ia trafic se refera Ia benzile de circulatie special destinate unei anumite categorii, cum ar fi: camioane, autobuze, biciclete, pietoni. Pentru a realiza un ambient luminos, corespunzator, sistemele de iluminat destinate cailor de circulatie trebuie sa ia in considerare urmatorii factori: - nivelul de luminanta ~i uniformitatea distributiei luminantei pe suprafata drumului;

12.1. Metodologia de proiectare

Proiectarea sistemelor de iluminat exterior este similara, din punct de vedere al conceptiei ~i metodologiei, cu cea a sistemelor de iluminat interior, tinandu-se seama ~i in acest caz de aspectele cantitative ~i calitative ale mediului luminos confortabil. Un factor important consta in lipsa incintei reflectante ~i inlocuirea sa cu ,incinta neaga", absorbanta, ceea ce, din punct de vedere al calculului, introduce o simplificare - prin aceea ca nu se calculeaza componenta reflectata a iluminarii. De asemenea, datorita distantelor (AIL suprafata) foarte mari in raport cu dimensiunile AIL, acestea pot fi considerate in toate cazurile, punctiforme. Gonceptia sistemelor se realizeaza dupa aceea~i structura ca aceea din fig. I. 11. 1, adaptata Ia cerintele specifice ale sistemelor de iluminat exterior, cu mentiunea ca, de exemplu, in sistemele rutiere, ,functionalitatea" reprezinta ,siguranta ~i fluenta traficului". De asemenea, metodologia este similara, mentionand ca Ia datele de baza pentru circulatia rutiera, este necesara, in general, utilizarea marimii de referinta ,luminanta", exceptand anumite zone din circulatia rutiera cum ar fi: intersectii cu cai de circulatie sau cai ferate, piete. pasaje, sensuri giratorii nesemnalizate ~i cai de circulatie destinate circulatiei pietonale, unde marimea de baza este iluminarea.

destinate altar categorii de participanti Ia trafic (tab. I. 12. 1 a). - lntensitatea traficului rutier se refera Ia valoarea numarului de vehiculelh, banda ~i sens care circula pe un drum; astfel: traficul redus presupune mai putin de 100 vehicule/h, banda ~i sens, traficu/ mediu intre 100 ~i 1000 vehiculelh, banda ~i sens ~i traficul ridicat peste 1000 de vehicule/h, banda ~i sens. - Gomplexitatea configuratiei drumului se refera Ia infrastructura, modificari ale traficului ~i vecinatati; factorii de care trebuie sa se tina seama sunt: numarul de benzi de circulatie de pe fiecare sens, panta drumului, indicatoarele ~i panourile de semnalizare rutiera. - Gontrolul traficului se refera Ia exis-

12.2. Sol'*-i de sisteme pentru iluminatul exterior

12.2.1. Cii de circul&1:ie rutieri
SIL destinate cailor de circulatie rutiera se realizeaza luandu-se in consideratie viteza mare de deplasare a observatorilor, astfel incat se asigure o circulatie fluenta ~i sigura.

Tabelull.12.1a. Clasele slstemelor de llumlnat pentru dlferite tlpuri de eli de clrcu~ Garacteristicile cailor de circulatie Glasa sistemului de iluminat corespunzator Gai de circulatie destinate traficului cu viteza mare de deplasare, cu sensuri de circulatie separate, tara intersectii ~i cu controlul accesului (autostrazi, cai de circulatie expres). lntensitatea traficului ~i complexitatea configuratiei caii rutiere: Ridicate M1 Medii M2 Scazute M3 -------- -- Gai de circulatie destinate traficului de viteza mare, cu 2 sensuri de circulatie Gontrolul traficului ~i separarea benzilor de circulatie: M1 Ridicate Scazute M2 Gai de circulatie urbane cu trafic important, cai de circulatie radiale Gontrolul traficului ~i separarea benzilor de circulatie: M2 Ridicate M3 ____ Scazut~-- ________________ _ Gai de circulatie urbane cu trafic mai putin important ~i de acces in zonele rezidentiale Gontrolul traficului ~i separarea benzilor de circulatie: Ridicate M4 M5 Scazute
----

sa

Tabelull.12.1 b. Valorile mirimllor de refertnfl

Glasa sistemului de iluminat Domeniul de aplicare -toate caile de circulatie caJ cfe-circulatie

Aspecte cantltative Nivelul de luminanfi

Reprezinta conditia cantitativa de baza in iluminatul rutier, fiind dependent de viteza de circulatie ~i de intensitatea traficului rutier. Tn publicatia NP-062-02 (GIE 115) se recomanda, pentru realizarea unor sisteme de iluminat corespunzatoare destinate drumurilor, utilizarea a 5 clase ale sistemelor de iluminat, M1, ... ,M5. Atribuirea unei anumite clase a sistemului de iluminat unui tip de cale de circulatie (drum) se face in functie de urmatorii factori: intensitatea traficului, complexitatea configuratiei caii, controlul traficului, separarea anumitor benzi de circulatie

-- e:a.rC:Je
-----------

circulatie cu trotuare neiluminate inte~sec:;tii . im[ cdlm2] SA* Tl[%] Uo ul val. val. val. val. val. admisa minima maxima minima minima 0.5 M1 2,0 0,4 __ 10 _____ Q.,_L_ 0.5 M2 ___ 1,5 9~4 10 _ Q.Z 0.5 M3 1._Q__ _!>A _ _ _1_0_ 0_, __ ~ _ M4 0,?5 0,4 15 M5 0,5 0,4 15 *) Su-rrounding Ratio-niportde-zon~ al~turati definit caraportuldintre iluminarea medie pe zona alaturata drumului (o latime de 5 m) ~i iluminarea medie pe zona marginala a drumului (pe o latime de 5 m).

tara

I. Sisteme de iluminat
- nivelul de iluminare al vecinatatilor; - limitarea orbirii psihologice ~i fiziologice; - ghidarea vizuala. Primii 3 factori din enumerarea de mai sus pot fi controlati prin valori limits, corespunzatoare claselor sistemelor de iluminat M1, ... ,M5. Aceste valori recomandate de CIE sunt prezentate in tabelul 1.12.1 b.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

in functie de tipul zonei periculoase, CIE recomanda 6 clase ale sistemelor de iluminat CO, ... ,C5 (tab. 1.12.2a). Pentru o zona periculoasa importanta, clasa sistemului de iluminat C(i-1) este superioara (din punct de vedere al cerintelor luminotehnice impuse) clasei sistemului de iluminat al celui mai important drum intersectat ~i caruia ii corespunde clasa sistemului de iluminat Mi. De exemplu, daca celui mai important drum din zona periculoasa ii corespunde clasa M4, zonei periculoase ii corespunde clasa C3. Conditiile luminotehnice impuse de clasele sistemelor de iluminat CO, ... ,C5 sunt prezentate in tabelul 1.12.2 b. Zone pentru pietoni sau cicli$ti Sarcinile vizuale ale pietonilor difera mult de cele ale conducatorilor auto, deoarece viteza de deplasare este mai mica, timpul de adaptare vizuala este mai mare ~i obiectele aflate in apropiere sunt mai importante decat cele aflate Ia distants. Realizarea unui ambient luminos corespunzator are ca urmare marirea securita~i zonei ~i a vecinatatilor acesteia. Acest lucru este posibil prin alegerea unei clase a sistemului de iluminat corespunzatoare, conform tabelului 1.12.3 a. Valorile iluminarilor recomandate de Comisia lnternationala de lluminat pentru clasele P1 ... P7 sunt date in tabelull.12.3b.

Aspecte calltative
Distributia echilibrata a luminantelor ' in campul vizual ~i in planul drumului . este determinanta pentru asigurarea confortului vizual ~i a securitatii circulatiei. Dezechilibrul de luminante genereaza orbire psihologica ~i fiziologica, creand inconfort ~i pericol de accidentare. Echilibrul luminantelor se verifica cantitativ in planul drumului prin coe: ficientii de uniformitate generals (Uo) ~i longitudinala (U1), iar in campul vizual prin indicii G, Tl % ~i SR. Culoarea aparenta a luminii este un factor important in circulatia rutiera. Lampile cu vapori de sodiu sunt cele mai indicate avand in vedere sensibilitatea maxima a ochiului Ia culoarea galbena. Astfel, se recomanda pentru caile de , circulatie destinate traficului cu viteza mare, lampile cu vapori de sodiu de i inalm presiune care ofera un aspect i ambiental cald, deosebit de placut, ~i : o redare satisfacatoare a culorilor pen. tru necesitatile curente ale circulatiei i rutiere. Pentru zonele din afara ora~e , lor, destinate traficului de viteza mare, ; pot fi utilizate ~i lampile cu vapori de . sodiu de joasa presiune (nefiind nece: sara redarea culorilor). Redarea buna sau foarte buna a culorilor, in cadrul sistemelor de iluminat destinate circulatiei rutiere, nu este o ! conditie necesara, determinante fiind conditiile de vizibilitate ~i utilizarea eficienta a energiei electrice.
1

Nivelul de iluminare Pentru anumite zone destinate circulatiei rutiere cum ar fi: intersectii cu alte cai de circulatie sau cai ferate, piete, pasaje, sensuri giratorii nesemnalizate ~i zone destinate circulatiei pietonale, unde viteza de deplasare a observatorului este relativ mica in comparatie cu cea din circulatia rutiera, marimea care sti!i Ia baza calculului sistemelor de iluminat este iluminarea. Zone periculoase Sunt zonele in care traficul rutier este ingreunat de prezenta unui numar mare de autovehicule, pietoni, cicli~ti ~i alti participanti Ia trafic sau zone in care caile de circulatie se ingusteaza datorita reducerii numarului de benzi de circulatie. in aceste zone, probabilitatea coliziunilor intre autovehicule sau intre acestea ~i ceilalti participanti Ia trafic este mare.

Tabelull.12.2 a. Clasele slstemelor de llumlnat P8ldnJ dlfertte tiPIJrl de zone

Tipul zonei periculoase
1--:----:----------------- -------------- ---- ---

Clasa sistemului de iluminat <2QrE'lsp_u_!lzator C(i-1)=Mi

I

---

lntersectii de 2 sau mai multe cai de circulatie, rampe, zone in care se face reducerea numarului _de 1:?e11zi _de g_ircul_a_tie lntersectii cu cai ferate sau cu linii de tramvai: -simple __ :com~~ Sensuri giratorii semnalizare rutiera: - complexe sau mari - de complexitate medie _ _ ___ - _sj'!!QI_~a_u r11k:i _ Zone aglomerate (in care traficul se desfa~oara greu): - complexe sau mari - de complexitate medie - simple sau mici

tara

Ci=Mi G{i-1)=JY1i C1 C2 C3 C1 C2 C3

----

----

Tabelull.12.2 b. Condltlllumlnotehnlce lmpuse de clasele slstemelor de llumlnat C Clasa Em ; Uo (E) sistemului i de iluminat valoare ! valoare _ -1- acj!!l_i~_[lx] _i m!fl!rn~ co ' 50,0 . 0,4 C1 ----t 30,0 --r--~C2 I 20,0 I 0,4 - -------"1 ~-:L---j 15,0 0,4 9_4_- - ____J_ 10,0 i 0,4 --C5 I 7,5 0,4
1
1

---- ---- - +-

----'----- - -

--nun

+----1

Tabelull.12.3 a. Clasele slstemelor de llumlnat pentru dtferlte tlpurl de ell de clrculatle destinate pletonllor '' ciclletllor , Clasa sistemului Caracteristicile cailor de circulatie _j)_entru pietoni sau cicli~ti ___________ de iluminat ________ __Ej _____ - Foarte imj:>ortante : ------------------Greu de utilizat de p~!Qni sau cicliti !)e timpul noptii P2 --- ----- - I ------ Moderat utilizate de j:>ietoni sau cicliti_pe timj:>ul noJ:ltii +---___E_~ ___ ___ - Rar utilizate de pietoni sau cicli~ti pe timpul noptii, P4 _ irl_zo_n_~rE'lzident~l~ _ __ __ _ _ - Rar utilizate de pietoni sau cicli~ti pe timpul noptii, P5 in zone rezidentiale, imj:>ortante arhitectural i - Foarte rar utilizate de pietoni sau cicli~ti pe timpul noptii : P6 in zone rezidentiale, importante arhitectural I I - Unde exista numai ghidarea vizuala provenita P7 de Ia AIL existente '

-i
1

admisa

minima

2_Q,_Q__

- I,?_
i

------------

- ---

- +- _10,0

3,0 -! ____]',_____ __ : -- 1_,!)_ ' 50 ' 10

---~- __ 1,___

l-~~3.o

_ _i_ ~----+----

O.s~

---

.tara valoare I tara

impusa

0,2_ valoar impusa

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Realizarea unui ambient ora~enesc estetic ~i atractiv se face mentinand aceea~i culoare pe toata aria ora~ului, de preferinta culoarea aparenta calda, obtinuta prin utilizarea sursei de lumina cu descarcari in vapori de sodiu de inalta presiune. Solutii cu amestec de culori (surse diferite) creeaza distorsiuni cromatice inestetice. Ghidarea vizuala in circulatia rutiera este determinanta pentru asigurarea securitatii traficului, avand rolul de a realiza recunoa~terea rapida, din mers, a traseului. Se obtine utilizand solutiile indicate in continuare. poate face pe partile laterale ale caii rutiere (este cazul strazilor din zonele vechi ale ora~elor); - existenta unei vegetatii abundente, motiv pentru care AIL nu se pot ampiasa unilateral sau bilateral. in primul caz (fig. 1.12.5) aparatele sunt suspendate pe cabluri fixate pe cladirile aflate in imediata vecinatate a strazii. Se realizeaza o uniformitate corespunzatoare a luminantelor in planul util, datorita componentei reflectate a iluminarii data de suprafetele laterale. in cazul unei vegetatii abundente, existente pe ambele laturi, amplasarea axiala este singura solutie, cu dezavantajul ca, in cele mai multe cazuri, amplasarea AIL se face Ia inaltimi mici, astfel incat acestea se atla Ia periferia campului vizual central al conducatorului auto. De aceea trebuie utilizate AIL cu unghi de protectie mare. in acest caz, fixarea cablurilor pe care sunt suspendate AIL se face pe stalpi special realizati sau utilizati in transportul electric (tramvai ~i troleibuz), atunci cand ace~tia exista, ~i sunt amplasati fata in fata. Utilizarea in comun a acestor stalpi (pentru transportul electric ~i iluminatul rutier) se evita ori de cate ori este posibil, deoarece AIL sunt supuse, timp indelungat, Ia trepidatii, cu efecte negative asupra ansamblului AIL sursa. Amplasarea axiala ofera un ghidaj vizual foarte bun. Prezenta arborilor pe marginea strazilor impune alegerea unor solutii diferite de cele mentionate. Aparatele de iluminat vor fi astfel amplasate incat arborii din apropiere sa nu produca umbre pe drum. Se recomanda tunderea coroanei copacilor, periodic, pentru a mentine distributia initiala a fluxului luminos ~i mentinerea uniformitatii distributiei luminantelor in planul util. in functie de latimea ~i profilul autostrazii, precum ~i de intensitatea traficului rutier, se alege ~i se utilizeaza unul dintre urmatoarele sisteme de iluminat: central, bilateral, fata in fata, sau catenar. Sistemul central se utilizeaza pentru autostrazile cu un numar mic de benzi de circulatie pe sens ~i se realizeaza prin amplasarea stalpilor cu doua brate in zona axiala de securitate (fig. 1.12.6 a). Sistemul bilateral, fata in fata. se utilizeaza in cazul autostrazilor cu trei sau

I. Sisteme de iluminat
mai multe benzi de circulatie pe sens, in scopul realizarii unei distributii uni' forme a luminantelor in planul caii de rulare (fig. 1.12.6 b). Sistemul catenar se realizeaza prin suspendarea AIL, pe cablu, intre stalpii de sustinere amplasati in zona centraIa. Solutia este utilizata in cazul autostrazilor mai inguste. SIL catenar pre, zentat in fig. 1.12.7 (vedere transversa' Ia) asigura o excelenta ghidare vizuala, o excelenta uniformitate ~i un nivel scazut de orbire fata de celelalte sisteme. Distanta dintre stalpi este de 60 ... 90 m, iar distanta dintre AIL este d = 10 ... 20 m. Zone particulare din circulatia rutiera Pe anumite portiuni ale arterelor de , circulatie este necesara o dispunere a : AIL impusa de caracteristicile acelei portiuni de artera, astfel incat SIL sa satisfaca necesitatile vizuale ale conducatorului auto. in aceasta situatie, in care caracteristicile geometries ale : ~oselei se schimba, se solicita o aten,
1 1

Aspecte caractertstlce Sistemele pentru iluminatul rutier sunt, de regula, sisteme uniform distribuite. Clasificarea acestora este redata in fig. 1.12. 1. Amplasarea unilaterala este utilizata in cazul strazilor inguste, cu latimea strazii (I) egala cu inaltimea de montare a AIL (/=h) ~i o inaltime de montare maxima de 12 m. in fig. 1.12.2 este reprezentat un SIL cu amplasare unilaterala a AIL. El se caracterizeaza printr-o distributie neuniforma a luminantelor ~i o marcare neuniforma a bordurii (se vede mai bine bordura opusa AIL). Amplasarea bilaterala, alternata, (fig. 1.12.3) se utilizeaza pentru strazi cu Iatimea cuprinsa intre 12 ~i 16 m ~i latimea s 1,5 h. Adoptarea unei astfel de solutii are ca rezultat realizarea unei distributit uniforme a luminantelor in planul util, o mai buna marcare a bordurii trotuarelor ~i a semnelor de circulatie aflate pe partile laterale ale arterelor de circulatie (fig. 1.12.3). Utilizarea sistemelor de iluminat de tip bilateral, (fig. 1.12.4) fata in fata, se recomanda Ia strazi mai largi de 16 m ~i I ;;;:1,5h, strazi foarte largi cu 2, 3, 4 ~i 5 benzi de circulatie pe sens. Este solutia care asigura, in acest caz, o distributie uniforma a luminantelor in planul drumului. Se realizeaza, de asemenea, o marcare foarte buna a bordurii trotuarelor. Amplasarea axiala (fig. 1.12.5) se utilizeaza in cazul in care exista eel putin una din urmatoarele situatii: - strazi inguste unde, datorita cladirilor existents, amplasarea stalpilor nu se

~4'

Flg.l.12.2. SIL unilateral: I - latimea strazii; h - inaltimea de mentare a AIL; d - distanta dintre doua aparate consecutive; p - marimea proiectiei consolei AIL; s - distanta de Ia bordura Ia proiectia AIL pe drum.
'

Flg.l.12.3. SIL bilateral altemat.

Fig. 1.12.4. SIL bilateral fati in fati.

A..

SISTEME DE ILUMINAT PENTRU GAILE DE CIRCULATIE

UNILATERAL IALTERNATI A IN FA

.
Flg.l.12.1. Clastflcarea SIL rutler.

'

c. i

,.

. c ,..

Fig. 1.12.5. SIL axial: I - latimea drumului; c - distanta de Ia stalp Ia bordura.

1. Sisteme de iluminat
tie marita din partea conducatorului auto, in scopul depistarii eventualelor obstacole in timp util pentru a le evita. Cazurile particulare sunt: curbele, pantete, intersectiile (drumuri !?i cai ferate). treceri de pietoni, poduri, parcari. Zone In curba ale arterelor de circulatie in zonele de curbura ale !?OSelelor, dispunerea AIL se face astfel !neat sa fie asi~urata, preferential, ghidarea vizuala. In cazul in care raza de curbura a drumului este r > 300 m, SIL se realizeaza tratand aceasta zona in curba ca un aliniament drept. Pentru zone cu raza de curbura mica, r ~ 300 m, se adopta solutia amplasarii unilaterale a AIL pe partea exterioara a curbei, pentru a marca corespunzator zona arterei de circulatie (fig. 1.12.8 b). Amplasarea pe ambele parti ale drumului creeaza o imagine .12.8 a), derusuprapusa neclara (fig. 1 tanta pentru conducatorul auto. Amplasarea pe partea interioara poate conduce Ia accidente provocate de ie!?irea din artera, daca sursele de lumina sunt mascate privirii de obstacole, ca In fig. 1 .12.8 c (vedere) !?i 1.12.8 d (plan).

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Observatorul 0 de Ia volan nu poate urmari vizual conturul clrumului prin urmarirea surselor de lumina. Se mentioneaza ca acest tip de ghidare vizuala i!?i indepline!?te rolul !?i in timpul zilei. Amplasarea AIL pe partea interioara a curbei se poate face numai in cazul in care conditiile existente in teren nu permit amplasarea AIL pe partea exterioara a curbei, dar marcarea curbei nu se realizeaza corespunzator, existand pericolul ie$irii de pe $Osea a autovehiculului. Daca artera de circulatie este foarte larga (I >1,5 h), atunci se impune utilizarea sistemului bilateral, fata in fata. Utilizarea SIL bilateral, alternat, poate produce confuzii !?i poate genera grave accidente de circulatie. Tn zona de curbura, pentru securitatea circulatiei este necesara cr9$terea nivelului luminantei cu eel putin 50 %, ceea ce se realizeaza prin reducerea distantei dintre stalpi, aceasta fiind cuprinsa intre 0,5 $i 0,7 d (d fiind distanta dintre doua aparate consecutive, pe aliniamentul in linie <teapta), in functie de raza de curbura, astfel incat conducatorul auto sa poata vedea, simultan, eel putin 3 puncte luminoase consecutive. Montarea AIL pe exteriorul curbei (stanga), atunci cand inainte de curba ele sunt montate pe partea dreapta, se face ca In fig. 1. 12.9. Orbirea ce poate fi produsa de AIL echipate cu surse de puteri mari !?i care se pot afla in campul vizual al conducatorului auto se evita daca se aleg AIL cu unghi mare de protectie !?i inclinare redusa fats de orizontala. Pentru realizarea unor conditii de contort vizual corespunzatoare, in cazul arterelor de circulatie in panta, este necesar ca distanta dintre AIL sa scada progresiv catre v~ul pantei, proportional cu unghiul de inclinare a pantei, pentru a realiza nivelurile de luminanta dorite. Pentru reducerea fenomenului de orbire, se utilizeaza AIL cu unghi mare de protectie, iar axul de simetrie al AIL este perpendicular pe suprafata $0Selei. - lntersectii Sunt zone foarte importante ale cailor de circulatie $i modul de realizare a SIL necesita o atentie deosebita din partea proiectantului in ceea ce prive!?te nivelul de luminanta. distributia luminantelor in plan util, alegerea AIL $i a surselor de lumina, amplasarea stalpilor. Atentionarea conducatorului auto aflat in aproierea unei intersectii se poate face in mai multe moduri: prin ridicarea nivelului de luminanta in intersectie, cu 50 % peste eel mai mare nivel de luminanta de pe arterele care se intersecteaza, prin utilizarea de AIL de tipuri diferite pe fiecare artera $i prin moduri de amplasare diferite a AIL pe strazile care se intersecteaza. Utilizarea de surse de culoare aparenta diferita pe strazile ce se intersecteaza sau Ia ie$irea din autostrada este un mod folosit uneori pentru orientare. in conditiile interiorului unui ora$,

r~~; r
~f.

r T--~ r

rt r
'

~-~~
-~~

1-~~ I
-- - - L

I I ~~ I ~~ I I ~~ I I '----- - - - _

I
I
-L--

I
i

I
- -L

.-I - ( I
a

a b c Fig. 1.12.8. SIL pentru eutostrlzl (~ transversali fl vedere In plan):

a - central; b - bilateral fats In fata; c - catenar.

J 1

r :=I:
04 4

Fig. 1 .12.7. SIL catenar (veclere).

d
Fig. 1.12.8. Ghldajul vlzual" curbe.

t:
Fig. 1.12.9. Arn.,a-ea In curbl a AIL

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

aceasta solutie poate avea doua efecte importante: necesitatea adaptarii cromatice vizuale (diferita in functie de individ) ~i degradarea uniformitatii cromatice a ambientului urban. inaltimea de montare, distanta dintre AIL, puterea ~i numarul surselor de lumina se vor determina prin calcul. Amplasarea stalpilor se face cat mai aproape de colturile intersectiei. in fig. 1.12.10 a, este reprezentata intersectia unei strazi principale cu o strada secundara; amplasarea stalpilor s-a fikut Ia colturile intersectiei, pe strada prin-

I. Sisteme de iluminat

cipala s-au utilizat tipuri de AIL diferite, . sarea stalpilor in spatiul verde pentru ' iar dispunerea AIL s-a facut diferit pe realizarea unei iluminari mai bune a ar cele doua strazi care se intersecteaza, . terelor de circulatie ~i utilizarea fluxului in functie ~i de latimea cailor. in functie luminos in totalitate. de tipul strazilor care se intersecteaza - lntersectii de drumuri cu calea fe~i de numarul lor se aleg solutii . rata sau alte linii meta/ice corespunzatoare (fig. I. 12.10 b ~i c). SIL destinate intersectiilor cu calea in cazul pietelor ~i al intersectiilor terata sau cu alte tipuri de linii metalice mari se utilizeaza stalpi inalti (20 ...30m) au rolul de a asigura securitatea desfa pe care sunt montate baterii de AIL, ~urarii traficului rutier ~i punerea in evi astfel incat sa se asigure o distribuitie denta a semnelor de circulatie care : uniforma a luminantelor in planul ~ose avertizeaza apropierea de acestea. Pe : lei. Atunci cand exista spatii verzi in o lungime de 33 m de Ia calea terata zona carosabila, se recomanda ampla- este considerata zona de securitate in . care se amplaseaza AIL, de o parte ~i .,.,--.u, de alta a liniilor metalice. in functie de . intensitatea traficului rutier, de latimea ' strazii ~i de numarul de linii de cale fe; rata se stabile~te solutia luminotehnica . corespunzatoare (fig. 1.12.11). - Treceri de pietoni Sunt zone ale arterelor de circulatie unde pericolul de accidentare a pietonilor, in conditiile lasarii intunericului, este mare. Se impune adoptarea unor solutii luminotehnice care sa atentioneze conducatorul auto asupra prezentei trecerilor de pietoni, semnalizate prin . semne de circulatie ~i marcaje rutiere. . Un SIL destinat trecerilor de pietoni a . bine realizat trebuie sa asigure: nivelul ; de iluminare mai mare cu 50 % decat pe restul arterei de circulatie, amplasa: rea corecta a AIL fata de trecerea de , pietoni ~i sensu! de circulatie, dirijarea ! fluxului luminos astfel incat pietonul sa ,_ fie observat (fig. 1 .12.12). - - - - - - - - - - - Poduri ' . Tn cazul podurilor tara suprastructura ; peste nivelul caii de circulatie, se utilii zeaza acela~i tip de SIL cu eel al arte; rei de circulatie in continuarea careia ! se atla podul. AIL se monteaza pe 1 stalpi amplasati dupa una din regulile ; prezentate anterior. AIL se mai pot ' monta in balustrada, mascat privirii. in 1 cazul podurilor cu suprastructura, se b utilizeaza elemente de constructie penRg. 1 .12.10. lntersecpJ de strlzl: tru a monta AIL suspendate pe cablu a - intersecfie simp/a, strazi inguste; b - intersectie simp/a, strazi largi; (axial sau catenar). c - intersectie multip/a; d - ie$ire din autostrada.

--- -~

..

" 1/3d

t d

1/Sd1
I
I

:
~!
I
I

33m

~It;: !! .
b

8/11d

...

i+'-.
...
u

- - 1/2d 1/4dl
I I I

33m

Fig. 1.12.11. SIL pentru lnter'aecJII de

l 112d

tlUI.

a
33m

...

drumurt cu llnll metallce:

d

. ~
!_

1/2d

33m

a, b - bilateral alternat cu 6 AIL pentru trafic intens; c - bilateral alternat cu 4 AIL pentru trafic mediu; d - idem, bilateral fata In fata; e - bilateral alternat cu 2 AIL pentru trafic redus.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

pendicular pe directia y=90. ; Valorile maxima recomandate de : norma CIE sunt date in tabelul 1.12.5. Este recomandabil ca sursele de lu. mina sa fie cu spectrul luminos apropi' at de eel al surselor din locuintele din zona. Se recomanda lampile cu descarcari in vapori de sodiu de inalta presiu: ne de putere mica sau lampile compac; te de culoare calda. AIL au forme variate in functie de zoj na (noua sau veche), cu distributii se! midirecte sau directe-indirecte (globuri 1 sferice sau aplatizate, tronconice ~i alte forme), montate pe stalpi, iar in zone vechi, chiar pe fatade.

- Spatii de parcare latie superioare, cAt ~i a celor aflate Ia Din motive de securitate ~i datorita partea inferioara. in completare, pentru necesitatilor de a executa anumite ma- asigurarea uniformitatii iluminarii in planevre cu automobilulln spatiul de par- nul util, se prevad AIL montate sub arcare, nivelul de luminanta ~i distributia terele de circulatie superioare. Echipaluminantelor trebuie sa fie apropiate de rea stalpilor se face cu AIL amplasate, cele ale cailor de rulare. Amplasarea intr-o distributie simetrica sau asimetristalpilor pe care sunt montate unul sau ca, in functie de necesitati. - Zonele rezidentiale doua AIL se va face In spatiul verde, daca acesta exista. T n caz contrar, amGaile de circulatie pentru astfel de plasarea stalpilor se va face astfellncat zone sunt de 6 ...7 m Iatime ~i se canu stanjeneasca conducatorul auto racterizeaza prin viteza de circulatie in manevrele de parcare. mica, astfel ca marimea de referinta va - Noduri din circulatia rutiera fi iluminarea. Cerintele AIL sunt: Sunt zone de mare iJ'11>(ll1an1A unde - detectarea obstacolelor aflate pe ~ea traficului rutier trebuie sa se drum de catre conducatorii auto, morealizeze fluent ~ in conditii de sigt.ranta. to sau cicli~ti; Pentru realizarea unor astfel de SIL - detectarea obstacolelor de pe trose utilizeaza stalpi de \'naltime foarte , tuare de catre pietoni; mare (20.. .40 m) cu mai multe AIL, - orientarea vizuala buna pentru a recunoa~te casele sau alte structuri; montate astfellncat sa asigure o iluminare uniforms atAt a arterelor de circu- - recunoa~terea trasaturilor fetei umane de Ia o distants acceptabila, penTabelul l.12.4. Valorlle recomandate tru protectie; pentru llumlnarea ortzontall [lx] Ia - aspectul placut ~i confortabil al zonei. h 1.5 m de Ia sol - nu se folosesc AIL de putere mare care Situatia zonei sa lumineze ~i In interiorul caselor. Nesigura f--:' __ _ Sigu!'_a ___ ,__ Pentru asigurarea majoritatii cerintecirculatie j circulatie lor sunt recomandate nivelurile de ilu5-10 .. .~~vent~ i rara minare orizontala - Ia h=1,5 m - din L___ _-.~.._ __;;, 5_ ___L I _ _.:..3---' tabelul 1.12.4. Pentru controlul distributiei luminanTabelull.12.6. Valortle rnaxlme pentru . telor se recomanda: lndlcele de lurnlnanCI. (l.A)114 (dupi CIE) - mentinerea uniformitatii generate In liValoarea 1na1t1mea mitele cunoscute (Emin/Em :a>,4); i admisa de montara - verificarea indicelui de luminanta I maxima a lui (LA)1'4 _ (LA)1'4, in care L este luminanta me3000 ~ 4,5m die [cd/m 2] pentru un unghi 4,5 < h s 6 ..... . 4000 y=85 ...90, iar A este suprafata ami-----. 5000 h>6 siva a AIL proiectata lntr-un plan per-

sa

12.2.2. Tunelwt

i tuneluri se fac tinand cont de o serie ! de caracteristici specifice care fac ca

Proiectarea

~i

realizarea SIL pentru

------

b Fig. 1.12.12. Amplasarea AIL - zonele trecerllor de pletonl: a- fan b- vedere nocturna.

; sistemele de iluminat destinate acestora sa fie tratate ca sisteme pentru spatii interioare. 0 caracteristica importanta este pre1 zenta suprafetelor reflectante (pereti ~i I plafon), de care trebuie sa se tina sea! rna in calculul nivelului de luminanj tafiluminare, constituind o componenta favorabila echilibrului luminos. I . Montarea aparatelor de iluminat se face Ia inaltimi m1 c1, astfel incat este : obligatorie utilizarea unor aparate de iluminat specializate care sa asigure o protectie optica corespunzatoare pentru conducatorii auto, aflati In mi~e i cu viteza mare de deplasare. Tunelul este un spatiu inchis pe o lungime foarte mare, in care exista degajari de gaze corosive, praf ~i umiditate. Echipamentul ce trebuie ales in realizarea sistemelor de iluminat trebuie sa prezinte un grad mare de protectie contra efectelor rezultate in urma acestor degajari. Tn general, tunelul se poate imparti in urmatoarele zone principale distincte de: acces, prag, tranzit ~i interioara. Zonele mentionate se regasesc ~i pe traseul de ie~ire din tunel atunci cAnd circulatia prin acesta se face In ambele sensuri. Daca circulatia este intr-un

r-- - A _c _ c_ es _ _ ___

Prag

Tranzit ~- ---

lnterio~---~~ire ; ____ Exteri?ID'a

___ _;

Flg. l.12.13. Seqlune cu zonele caractertstlce unul tuneL

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

singur sens, ie~irea din zona interioara se face numai prin doua zone: de ie~ire ~i exterioara (fig. 1.12.13). Zona de acces este zona aflata inainte de intrarea in tunel, unde ochiul observatorului aflat Ia volan recepteaza intrarea in tunel, de regula, sub un unghi de 20. Lungimea zonei este in functie de distanta de franare ~i depinde de viteza de circulatie. Pe aceasta zona a tunelului ochii conducatorului auto, ce se apropie de intrarea in tunel, sunt adaptati Ia un nivel de luminanta foarte mare (7000 ... 8000 cd/m 2 in zilele insorite). Daca tunelul este suficient de lung, astfel incat conducatorul auto sa nu poata vedea ie~irea din tunel, iar nivelul de luminanta din interiorul tunelului are o valoare foarte mica in comparatie cu nivelul de luminanta din exterior, impresia pe care o are observatorul de Ia volan aflat in zona de acces este de ,grota neagra" ~i acesta nu poate distinge nici un detaliu din interiorul tunelului. Pentru a mic~ora nivelul de luminanta de-a lungul zonei de acces, deci pentru o adaptare vizuala mai buna, se recomanda adoptarea uneia din urmatoarele solutii: - realizarea unui sistem constructiv de[cd/m 2]

I. Sisteme de iluminat

10000 3000 1000

- --

a lungul zonei de acces, din sticla arZona de tranzit este cea in care se mata, u~or transparenta (ecran conti- face adaptarea ochiului observatorului nuu) sau suprafete laterale cu reflec- de Ia un nivel de luminanta L20 Ia un niscazut de luminanta de tanta mica (p<0,2), combinate cu , vel ecrane semitransparente montate Lint= 10... 15 cd/m 2. Legatura dintre ludeasupra suprafetei de Ia intrare, minanta ~i tipul de adaptare a fast stapentru ecranarea luminii naturale, ~i bilita experimental ~i este redata in fig. care sa contribuie substantial Ia re- 1.12.14. Lungimea acestei zone depinducerea nivelului de luminanta in de de timpul de adaptare a ochiului ~i zona de acces; de viteza de deplasare, fiind aproxima- prevederea unei zone cu vegetatie , tiv 300 m pentru o viteza de 70 km/h. abundenta (arbori ~i tufi~uri) de-o Zona centra/a se gase~te in contiparte ~i de alta a zonei de acces, cu nuarea zonei de tranzit ~i lungimea aacelea~i efecte ca ~i in primul caz. cesteia depinde de cea totala a tuneluZona de prag este zona in care se lui. Se caracterizeaza, in general, prinnivel de luminanta face trecerea brusca, de Ia un nivel de tr-un luminanta foarte mare Ia un nivel de lu- Lint= 5 ... 10 cd/m 2, iar in conditiile unui minanta scazut. Pentru a face vizibil trafic ridicat ~i o viteza admisa in tunel conturul interior al tunelului ~i eventua- de 70 ... 80 km/h se recomanda un nilele obstacole aflate pe calea de rulare, vel de 15 cdfm2. nivelul de luminanta din zona de prag Catre sfar~itul tunelului exista ,in trebuie sa fie, aproximativ, 4 ... 10 % succesiune inversa" acelea~i zone ca din valoarea celui exterior, in functie de ! ~i Ia inceputul acestuia ~i anume zoneSIL adoptat. le de tranzit, de prag, de ie~ire, daca Lungimea zonei de prag depinde de tunelul este cu dublu sens. Diferenta viteza cu care se deplaseaza conduca- consta in faptul ca ochiul observatorutorul auto ~i este cu atat mai mica, cu lui se adapteaza mult mai u~or Ia nivecat viteza de deplasare este mai redu- luri mari de luminanta. le~irea din tunel sa; Ia 50 ... 60 km/h, lungimea acestei in timpul zilei ofera privirii un contrast zone va fi aproximativ 40 m, iar Ia o vi- negativ, dand imaginea de ,grata alba" teza de 100 km/h, lungimea zonei va fi stralucitoare, pe fondul careia obstacode 90 m. lele se vad in efect de silueta. Pentru a realiza o conturare mai buna a acestora, precum ~i pentru o adaptare vizuala "" , mai buna, se recomanda realizarea peLc ', x---,, ; retilor tunelului din placaje de culoare / \ I deschisa, lavabile, u~or de intretinut.
1 1

:::II
30 10
3

Aspecte cantltative
Nivelul de luminanta in planul caii de rulare este variabil in timp ~i/sau spatiu, in functie de caracteristicile luminii naturale (soare tara nori, cer acoperit, amurg, noapte) ~i in functie de nivelurile de luminanta recomandate pentru diferite zone, caracteristice tunelului. Pe zona de acces se recomanda adoptarea unei solutii de ecranare a luminii naturale (sisteme constructive cu lamele sau vegetatie abundenta), prezentate anterior. in zona de prag, normele internationale impun un nivel de luminanta care poate ajunge pana Ia 10 % din nivelul de luminanta exterior (ceea ce corespunde aproximativ unui nivel de iluminare de 10.000 lx -in cazul unei zile insorite, valoare mare, care necesita un consum energetic ridicat). Utilizarea sistemelor constructive de ecranare a luminii naturale are ca urmare o reducere a nivelului de iluminare in zona de prag (cu pastrarea acelora~i conditii vizuale) ~i implicit reducerea consumului energetic. Tot in scopul reducerii consumului energetic se poate utiliza un sistem, in care aparatele de iluminat au o distributie nesimetrica a

1L___
0
5

10

15

-----

20 [s]

Flg.l.12.14. Rel&1:1a dlntre lumlnantl " tlmpul de adaptare.

[%]
-

Fig. 1.12.15. Expllcatlvi asupra valorilor Lc, Ld, Lt.

Lc - luminanta cerului; Lt - luminanta fondului; Ld - luminanta drumului.

:
!

Lth --

-~

100 80 60

Ltr 40 ! I I 20

--Ltr

10 8 6 4
Linterior

2
-----~------~------~--

10

12

14

16

18

20 [s]

Fig. 1.12.16. Expllcatlvi asupra luminantel zonel de tra~e.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

reflexiei incintei tunelului. Aceasta contribuie Ia reducerea substantiala a fe! nomenelor de orbire psihologica ~i fiziologica ~i a efectelor negative ale i acestora asupra capacitatii vizuale a ; conducatorului auto. Redarea culorilor nu este un factor determinant in alegerea surselor de lumina. Ghidajul vizual este un factor important in realizarea sistemelor de iluminat destinate tunelurilor ~i o realizare co: respunzatoare a acestuia asigura o i desfa~urare in siguranta a traficului ru tier. Ghidajul vizual se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat in linii paralele cu axul drumului. in cazul existentei a doua sensuri de circulatie este necesara utilizarea eel putin a u: nui ~ir de aparate de iluminat pe fiecare sens, de preferat amplasat pe pial ton, in axul benzii de circulatie. : Fenomenul de palpaire este nedorit in tuneluri. Acesta apare atunci cand ~irurile de aparate de iluminat sunt discontinue in campul vizual al conducatorului auto sau datorita reflexiilor luminii pe suprafetele lucioase ale autovehiculelor. Acest fenomen se accen. tueaza, in special, in zona centrala unde aparatele de iluminat sunt mai rare. , Efectul de inconfort, generat de fenomenul de palpaire este apreciat prin ' frecventa (f) data de relatia: f=vls [Hz] (12.2.5) in care: v- este viteza de deplasare a vehiculului [m/s], s - este distanta dintre aparatele de iluminat [m]. Pentru fs2,5 Hz ~i f:<!15 Hz, fenomenul este neglijabil sau tara efecte negai tive asupra capacitatii vizuale a observatorului.
i
1
1

fluxului luminos ~i sunt montate in opo- 3000 ... 8000 cd/m 2, Ia nivelul recomanpentru zona centrala de zitie cu sensul de circulatie (sistem nu- dat mit ,counter beam"). Aceasta conduce 5 ... 15 cd/m 2. Datorita conditiilor de Ia o reducere a nivelului de luminanta contort vizual impuse, nivelurile de luminanta diferite, de Ia o treapta Ia alta treLth cu eel putin 20 %. Conform normelor CIE, L20 se deter- buie, sa se incadreze in limitele Ln_ 1 /Lns3/1, astfel incat sunt necesare 4 mina cu relatia: L 0 = yLc+PLd+EL, (12.2.1) sau 5 trepte de schimbare a nivelului de ir{ care semnificatiile luminantelor re- iluminare de-a lungul zonei de tranzit. zulta din fig. 1.12.15 (Lc=Lcer' Ld = Ldrum ~i L, = Lfond)' iar Aspecte calitatlve Distributia luminantelor este un facvalorile sunt date in tabelul 1.12.6, in functie de directia geografica de intrare tor calitativ important (ca ~i in cazul celorlalte cai rutiere) in stabilirea conforin tunel y, p ~i E [%] reprezinta procentele tului vizual. Verificarea uniformitatilor din suprafata cercului obtinut prin in- luminantelor in planul caii de rulare se tersectarea unghiului spatial corespun- realizeaza cu ajutorul factorilor de unizator unghiului plan de 20 cu planul formitate mentionati pentru evitarea orbirii psihologice. vertical tangent Ia intrarea in tunel Luminanta zonei de prag se determiDe remarcat ca prezenta suprafetelor na din tabelul 1.12.7 in functie de L20 ~i , reflectante (pereti, plafon ~i uneori calea de rulare, daca aceasta are o de SIL ales. Luminanta zonei de tranzitie, care re- reflectanta p :<! 0,3) are un rol pozitiv in prezinta o valoare descrescatoare, este uniformizarea luminantelor din plan util. Pentru evitarea orbirii fiziologice se data de relatia: Ltr=Lth (1,9+t)" 14 (12.2.2) recomanda AIL cu unghiuri de protecreprezentata ~i in fig. 1.12.16 ~i care tie corespunzatoare sau prevazute cu este functie de timpul de parcurs in zo- difuzoare. na de tranzitie (t) [s]. Pentru aprecierea orbirii psihologice Pentru zona centrala, nivelul de lumi- in campul vizual, determinarea indicelui nanta Lint se determina in functie de de cre~tere a pragului Tl se face cu redistanta de franare ~i trafic, fiind indi- latiile: cat, conform CIE, in tabelul 1.12.8. TI=65Lv JL~B (pentru Lms5 cdfm2) in fig. 1.12.17 este indicata distanta (12.2.3) de franare in functie de viteza de de- sau plasare ~i panta caii (pozitiva-urcare TI=95Lv!LJ;,05 (pentru Lm>5 cd/m 2) sau negativa-coborare). (12.2.4) De-a lungul zonei de tranzit, nivelul de in care: luminanta scade in trepte de Ia Lm- reprezinta luminanta medie a peretilor ~i tavanului, [m) Lv - este luminanta de voal a surselor [kmlh] care apar in unghiul spatial cores250 100 punzator celui plan de 20 ~i se calculeaza cu relatia din 10.4. 200 Confortul este asigurat daca Tl<15% Contrastele din campul vizual se pot reduce in mare masura prin cre~terea

Caracteristlclle slstemelor

uj 150
100

80

: de llumlnat pentru tuneluri

Acestea trebuie sa satisfaca exigentele cantitative ~i calitative amintite, printr-o amplasare rationala a AIL ~i o

Categoria SIL

a/h
1,5

surse SOX-E SON-T SOX-E SON-T

60
50

I
63$::.

~l==t==t=;:::=;:= 40 f-30
+12 +8 +4 0 p--4 -8
[%)

rtrn
c:!5acfs

TLD

:h
I
I

Tabelull.12.7. Valorlle raportulul t.,1120

Distanta de SIL SIL franare [m] simetric ,Counter-Beam
__ -"

2,0 3,5

II
~

-12

~th 1-20

__ _

'--_th_IL_2Q
-

Fig. 1.12.17. Distants de frlnare 1n funqle de v1teza de deplasare .. panta clll.

Directia de intrare Lc . Ld .

Ill

~-

if~2'

Flg.l.12.18. SIL pentru tuneluri.

:h 2-2,5 SON-T

60 100 160

--

O,Q5 _- __ _ __9,04 0,06 0,05 0,10 0,07

Tabelul1.12.8. Valortleluminantai 1n zona centrall (Lint} [cdlm2]

Distanta de Trafic [veh/h] franare [m] _ 100 ... 1000 >1000 ---.--- <100 60 1 2 3 - --I 100 2 -i 4 6 160 5 10 15
-----------

Tabelull.12.6. Valorilelumlna~lor Lc, Let $1 Lt

L1 r.~-------- ~--= ~-=---~~~~-.Rietre ~- -Cit%ciiri- ___ zi%pa<iL paifsti-.l!__ ----------r-__-+- 3 I 3 : 8 ' 15--+_ _.2--___-J

~-v

-----~ ~~---;- - :

-- r

-1---r-~-~5 .:~'+sl-f---

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

corespunzatoare a surselor de lumma. Dupa PHILIPS, SIL utilizate in tuneluri se clasifica i n 3 categorii in raport cu linia privirii: I, II l?i Ill (.,counter beam"). Acestea sunt prezentate in fig. 1 .12.18 unde sunt date l?i rapoartele a/h l?i tipul surselor de lumina recomandate. Sistemele se pot clasifica l?i din punct de vedere al continuitatii l?i orientarii astfel: A - l?iruri cu discontinuitati in limita evitarii fenomenului de palpaire (fig. 1.12.19 a);
ale~ere
1

I. Sisteme de iluminat

: ! ,

i
!
:

i
i

B - l?iruri continue montate in mod grota (neagra/alba), al?3 cum se vede obil?nuit cate unul pe fiecare sens : din figura 1.12.20. Cele mai utilizate AIL sunt: de circulatie (fig. 1.12.19 b); C - benzi paralele montate pe plafon : - aparat de iluminat polivalent ce poasau pereti, in plan orizontal sau te fi echipat cu Iampi fluorescente l?i vertical (orientate) (fig. 1 .12.19 c); cu una sau doua Iampi cu vapori de D - l?iruri luminoase continue realizate sodiu de inalta presiune; din tuburi de lumina, montate pe : - aparat de iluminat cu distributie nesiperetii laterali ai tunelului. 1 metrica dirijata i n opozitie cu fluxul SIL "counter beam" utilizeaza AIL de circulatie (sistemul .,counter nesimetrice cu intensitatea maxima dibeam"). Acest AIL se utilizeaza numai rijata i n opozitie cu sensul de circulatie. in zonele de prag ale tunelelor; monEste utilizat numai in zona de intrare l?i tarea aparatelor de iluminat se poate iel?ire pentru diminuarea efectului de face l?i i ntr-un plafon fals creat din necesitati fonoizolante; i - aparate de iluminat universale ce pot fi echipate cu surse fluorescente tubulare sau cu vapori de sodiu de 1 inalta presiune; ; - tuburi de lumina al carei principiu de functionare consta in transmiterea luminii prin aer, cu ajutorul unui film optic OLF (Optical Ligthing Film) care acopera interiorul tubului l?i asigura un coeficient de reflexie mare (98 %), permitand astfel transportul luminii Ia

a
Fig. L 12.19. npurt de SIL pentru tunelurl: a - $iruri cu discontinuitati; b - intrare tune/; c - benzi paralele.

1.{) .

~ : !

.L -://!~,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,..,.,.tr/

c
1. Lungimea tunelului <25m 25-75 m

Fig. 1 .12.20. AIL montat tn s1818mul

.counter beam.
75- 125 m >125m

2. le~ire complet vizibila

DA

~
DA

NU

DA

~
DA

NU

3. Lumina zilei de valoare ridicata in tunel

~
MARE

NU

~l
MARE

NU

4. Reflectanta peretilor mare (> 0,4) sau mica (<0,2) ?

~
I
DA

MICA

~
I
DA

MICA

I
5. Trafic greu ? (sau c icli!?til sau pietoni) tara iluminat electric

I
NU

NU

I
50 % d in nivelul normal al zonei de prag

I
I
nivel normal al zonei de prag

Flg.l.12.21. ParametrO SIL pentru tune1ur1 tn funqle de: lunglme, vlzlbllltatea leflrtl, accesullumlnll naturale, ret1ectenta ~lor .. tlpul traftculul.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

xima admisa in aceasta situatie. Pentru zona de prag ~i tranzitie, nivelul de luminanta asigurat se adapteaza Ia indicatia de viteza admisa in aceasta ipoteza (de defect). Conform normei CIE 88, pentru astfel de situatii, in functie de lungimea tunelului ~i trafic, se recomanda una dintre urmatoarele solutii de alimentare cu energie de rezerva: - dintr-o sursa independentS. fata de cea a SIL normal; - din doua surse independente (baterie de acumulare cu comutare instantanee ~i grup electrogen cu pornire automata), daca intreruperea este mai mare de 30 s; - dintr-un grup electrogen automat cu timp de pornire rapida (cateva s).

SIL pentru tuneluri trebuie sa fie sistedistante mari. Datorita acestui tub de lumina este posibila transformarea ma dinamice ale caror niveluri de ilumisurselor punctuale" in ,surse lini- narelluminanta trebuie sa fie permanent ~re". Ele sunt utilizate, de regula, in adaptate in functie de nivelurile de iluminare/luminanta din exterior (cer senin, zona centralS. a tunelului. Aparatele de iluminat destinate tune- acoperit, zi, seara, noapte -fig. 1.12.22). Datorita acestor variatii SIL trebuie lurilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele exigente suplimentare: sa fie sa fie prevazut cu instalatii de reglare robuste ~i sa nu se degradeze datorita automata, actionate in functie de ilumitraficului sau curatirii; sa fie etan~e narea orizontala exterioara sau de lu(capsulate) Ia efectele corosive ale ga- minanta ambientala exterioara. Regiazelor de e~pare ~i produselor utilizate rea in functie de luminanta este prefepentru curatire; partea exterioara a AIL rabila pentru ca asigura o mai mare sa fie foarte neteda, evitand astfel de- corectitudine, tinand seama de starea punerea materialelor corosive, permi- reala a suprafetei imbracamintei rutiere tand 0 curatire u~oara; sa asigure pro- (umeda, uscata, acoperita cu zapada tectie vizuala corespunzatoare; sa fie etc.). Se masoara, Ia 100 m de Ia intraprevazute cu asigurare locala, cu sigu- re, luminanta ~oselei, a zonei inconjuranta fuzibila (este de preferat); fixarea ratoare ~i a boltii cere~ti, semnalul reAIL ~i racordul sau Ia retea sa permita zultat comandand sistemul automat de schimbarea rapida ~i sigura a acestuia. reglare (13). Pentru realizarea multitudinii de trepSursele de lumina utilizate pentru echiparea AIL montate in tunel sunt te de luminanta pe zonele de prag ~i alese dupa urmatoarele criterii: tranzit, sistemele implica necesitatea eficacitatea luminoasa mare, reco- reglarii permanente, realizate astfel: mandandu-se utilizarea in zona de a - in trepte pe ansamblu; prag a surselor cu descarcari (Iampi b -in trepte pe AIL (cu comanda sepacu vapori de sodiu Ia inalta ~i joasa rata a fiecarei surse); presiune); in zona de tranzit, surse cu c -tina descarcari in vapori de sodiu ~i Iampi Variantele b ~i c sunt cele mai bune, fluorescente tubulare in zona centra- ele mentinand ~i uniformitatea sistemuIS., Iampi fluorescente singure sau in lui; varianta c este aplicabila numai Ia combinatie cu alte surse cu descar- sursele care permit acest lucru. Pentru cazul caderii sursei de alicari cu durata de viata mare; functionarea Ia diverse temperaturi mentare a iluminatului normal este necesara prevederea unui SIL de siguranale mediului ambiant; timpul mic de amorsare in cazul in ta cu punere automata in functiune ~i care se face comutarea automata pe care sa poata. suporta puterea necesao retea de alimentare de rezerva. ra pentru nivelul minim (interior de in functie de lungimea tunelului, se , noapte). De asemenea, trebuie puse in prevede sau nu iluminatul electric in functiune, simultan, sisteme de avertitimpul zilei, a~a cum se poate urmari in zare luminoasa Ia 100 ... 150 m de tunel fig. 1.12.21. care sa indice defectul ~i viteza maNIVEL LIE pentru un anotimp (zona L2o)

12.2.3. lluminatul decorativ arhitectural (monumente, clidin1

Sistemele de iluminat decorativ - arhitectural au rolul de a realiza punerea in evidenta, Ia lasarea serii/noptii, a unor monumente de arta sau a unor cladiri. Datorita specificului, sistemul nu se inscrie in modelul prezentat anterior pentru iluminatul exterior. De multe ori sistemul de iluminat electric poate realiza noaptea efecte decorative spectaculoase, mult mai interesante decat cele oferite de lumina de zi. Posibilitatea de a orienta, in maniera dorita, sursele de lumina catre obiectiv reprezinta un grad de libertate care, utilizat corespunzator, poate conduce Ia o redare estetica, superioara iluminatului natural. Conceptia sistemului necesita studii atente ale efectelor intr-o stransa conexiune cu ambianta arhitecturala.

I
I
4.NOAPTE

Zl

I
2. ACOPERIT

I
3.SEARA

I
4.1 CIRCULATIE NOR MALA (Lint=10 cdfm2)

1. CER SENIN

4.2 CIRCULATIE REDUSA (Lint= 5 cdlm 2)

I
1.1 DIMINEATA

II

1.2 AMIAZA

11

1.3 DUPAAMIAZA

II II

2.1 PARTIAL

t
I
2.1.2 AMIAZA

II II

2.2 TOTAL

I I

I
2.1.3 DUPAAMIAZA

2.1.1 DIMINEATA

Flg.l.12.22. Reglmurl de functlonare ale SIL pentru tunelurl.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Trebuie sa se ia in considerare caracteristicile cele mai atractive ale cladirii sau monumentului, pentru a fi accentuate prin iluminat. in mod evident, spre deosebire de alte sisteme, amprenta originalitatii estetice a autorului devine determinanta.

I. Sisteme de iluminat

Sunele de lumlnlfi aparatele deluiNnat Pentru iluminatul arhitectural se pot utiliza toate sursele de lumina cunoscute, fiecare obtin~nd insa un anumit efect, determinat de caracteristicile specifice de culoare. in tabelul 1.12.9 sunt date caracteristicile surselor utilizate. Daca se urmare~te o redare corecta, reala a culorilor ~i o variatie a fluxului luminos, este necesara utilizarea surselor cu incandescenta cu halogen care au un cost de investitie redus, dar un consum energetic mare. Un aspect important i1 reprezinta alegerea culorii aparente a sursei in functie de necesitatea armonizarii cu ambientul luminos din zona. Uneori, in functie de obiectiv ~i de aspectul urmarit, se pot alege ~i contraste de culoare. Daca nu se urmare~te redarea culorilor ci efectul artistic de reliefare a monumentului, se vor prefera Iampi cu vapori de mercur sau sodiu. Costul initial este mai mare decflt al lampilor cu incandescenta cu halogen, dar consumul de energie este mult mai mic (in special, Ia lampile cu vapori de sodiu). Atunci cand este necesara redarea culorilor se vor prefera lampile cu descarcari in vapori de mercur in amestec

' cu ioduri metalice (MH). Aceasta solu- rectia principala de privire a observatotie are dezavantajul unui cost de inves- rului 0 este indicata de sageata, proiec! titie mai ridicat fatA de alte solutii, dar toarele sunt amplasate i n A ~i 8, opus ! ~i avantajul unui cost de exploatare i fata de diagonala A'B', obtim3ndu-se un : foarte redus. : contrast bun de luminanta intre cele Aparatele de iluminat utilizate sunt doua suprafete laterale alaturate, ceea proiectoarele cu distributie concentra- 1 ce creeaza reliefarea corecta ~i sugestita, medie sau larga, in care se montea- ' va a obiectivului. Montarea Ia sol (sau in apropierea solului) a proiectoarelor (fasza sursele amintite. ciculul de lumina oblica) pune in evi Alpecle cletennlnante t. reallzarea denta rugozitatea materialului fatadei. Suprafetele de apa, daca exista in ! Directia de privire principala a obiec- ; preajma obiectivului, pot contribui intr tivului este importanta deoarece trebu- : un mod fericit Ia realizarea efectului arie sa coincida cu directia sistemului de : tistic. Astfel pe suprafete mari de apa, i iluminat, respectiv, zona care trebuie ; in raport cu obiectivul, se poate realiza : reflexia constructiei iluminate in oglinda : iluminata. 1 Distanta de privire este importanta ' ,neagra" a apei. ; pentru determinarea vizibilitatii fatadei Obstacolele naturale create de arbori 1 ~i a detaliilor caracteristice. sau alta vegetatie abundenta pot consti: Gradul de intunecare a mediului am- tui o componenta decorativa a sistemubiant sau fondului pe care se conturea- lui de iluminat. Astfel amplasarea pro1 za obiectivul sunt foarte importante in iectoarelor in spatele arborilor, arbu~tilor ' alegerea nivelului de iluminare. Astfel, . sau tufi~IXilor are ca efect, pe de o daca acestea sunt intunecate, va fi ne- parte, mascarea sursei fata de obser: cesar un nivel de iluminare, relativ re- vator, iar pe de alta, punerea in eviden. dus pentru a realiza un contrast sufici- ta a vegetatiei prin efectul de silueta. ent redarii sugestive a obiectului (fig. 1.12.23). Daca zona este iluminata, cu .Ampla8area prolectoarelor strazi ~i cladiri ce creeaza o ambianta Deoarece se urmare~te, in principal, de luminanta relativa ridicata, subiectul efectul decorativ - artistic, pentru realisistemului va trebui sa primeasca un zarea sistemului trebuie sa se studieze flux mai mare pe unitatea de suprafata (fig. 1.12.24). De asemenea, se poate realiza un contrast de culoare ce va fi favorabil conturarii imaginii dorite. Geometria (forma) obiectivului trebuie pusa in evidenta in functie de directia de privire. Astfel, pentru o constructie a paralelipipedica (fig. 1.12.25) Ia care di-

.........,

A~B
o/

Fig. 1.12.23. Imagines unei clAdirl iluminate pe fond intunecat

Fig. 1.12.24. lmaglnea unei ciAdirl iluminate fond luminos.

b Fig. 1 .12.25. SIL pentru o clldlre: a - ansamblu; b - plan.

Tabelull.12.9. Caracterlsticlle 8UI"888or de lurnlnl cln punct de vedere al utlllzirti t1 llumlnatulul llor .. monument8lor
Surse de lumina fPosibilitati dei Timpul de jEficacitatea: Redarea : Durata de lnvestitie Consum 1-- - - - - - - -1-reglare _f!~ mor ~!lfe l!nkllfJuminoas.! :_ - ~_!Jiorilo_r __ .. ~ .f~!lE!ion!'~: - - - .. - en~!!tic __ incandescente cu f Da 0 i scazuta excelenta ; medie redusa foarte mare haloge.l) _ ____ _ __________ _l______ .. _ .... . .. . ...... . _!. _ .. . ..... .. . ... ---- -- ____ ... _ ... . _ .. ___ .. 1 .fJ.uor~s~~~ _... _ _ ! . .0~ _ ~ .....~ . _ ll)~e J?.~n~.. . '!l!Me. - mare s_yaz4~ ~_vap~-~~- -mer~l!r:.__~-- . -.N!::!..... --- .. ?.-..~.. .. __ L_ - ~~.e. ~ il9S_e.f?!a.!?!!~ , mare .. ___ _r:nar~ __ __.. . . -~c-~ut ___ Nu : 4 ...5 mare fo~~~ab~~a ! mare , mare scazut cu vapori de mercur : , ~ Loduri rn.~~ali.~ __ 1 cu vapori de Nu >4 1 foarte mare' acceptabila mare foarte mare foarte seazut sodiu Ia i~?Jt~_p_r:_e~iU,!'!~ .. . - _ _ _____ i...... ________ ______ : _____ ---- ______________ .. cu vapori de Nu 7 ... 12 ifoarte mare: nesatisfacatoare , mare mare foarte scazut 1 ~diu ~ j~~sa presiune ' II LEDuri de culoare r 0 . - medie bun;\' -~i . .. . 'toarte mare scazut 1 aparenta caleta sau <>i mare foarte buna ' mare

.L. _ _

. ... ...

L_ __ _ __ ___

Da -

;....

I
I
1

neU~

I I

I. Sisteme de iluminat
toate posibilitatile de amplasare din exteriorul cladirii (balustrade, copertine, parapete, balcoane sau logii $.a.). Amplasarea proiectoarelor pe orizontala se poate realiza astfel: - In apropierea obiectivului, ca in fig. 1.12.26 a, avand ca avantaje: o buna utilizare a fluxului luminos, eficienta economica, dar $i ca dezavantaje: umbre pronuntate, excesive; aceasta amplasare creaza un efect dramatic ce poate reprezenta un aspect de atractie; - in apropierea obiectivului cu iluminat suplimentar integ-at In elementele de arhitectt.d proprii (balcoane, balustrade, copertine $.a.) ca in fig. 1.12.26 b. Se elimina contrastele de pe fatada; - Ia o departare mai mare de obiectiv, cain fig. 1.12.26 c, care areca avantaj o utilizare mai redusa a fluxului. Amplasarea proiectoarelor pe verticala se poate realiza Ia inaltimi diferite $i anume: - Ia h = 0 (fig. 1.12.27) cand acestea se plaseaza in spatii cu vegetatie, in alte constructii joase, existents sau in locuri special destinate acestui scop. - Ia h ~ 0 In functie de particularitatile existents in zona; (pe stalpii iluminatului public, alte constructii). Uneori se creeaza conditii speciale montarii pe stalpi independenti a unor baterii de proiectoare. Proiectoarele cu distributie larga corespund unei lnaltimi de 1 sau 2 etaje. Pentru constructiile lnalte (h>25 m) trebuie utilizate sisteme combinate: pentru etajele inferioare proiectoare cu distributie larga sau medie, iar pentru cele superioare, proiectoare cu distributie concentrata (fig. 1.12.26 d). Se obtine astfel o luminanta relativ uniforma pe fatada luminata.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

- corelarea armonioasa lntre iluminatul decorativ $i eel pietonal sau stradal; - mascarea proiectoarelor prin integrarea acestora in decorul existent pentru a fi ascunse privirii observatorului in timpul zilei; - protejarea plantelor aflate in apropierea aparatelor de iluminat impotriva 1 ; degajarilor de dtldura ale aparatelor : de iluminat; : - protectia observatorului impotriva or! birii fiziologice care poate apare Ia ; privirea directa a stxselor de lumina. ! Efectele luminoase obtinute lntr-o ; zona cu vegetatie abundenta (arbori, ; arbu$ti, zone plantate cu flori) sunt nu: meroase $i foarte placute. Aceste efec te se pot obtine respectand cateva t principii de baza prezentate in cele ce j urmeaza. : - Arbori izolati cu coroana deasa (castan, platan etc.). Se adopta o solutie in care amplasarea proiectoarelor se face astfel !neat fluxul luminos sa fie orientat din partite laterale $i de jos . pentru a evidentia coroana. Adoptarea ; acestei solutii se face evitand posibili. tatea de orbire fiziologica Ia privirea di; recta a sursei de catre observatorii care circula in imediata vecinatate a ar: borelui (fig. 1.12.27 a). - Arbori izolafi cu coroana rara {sali cia plangatoare, salcamul etc.). Unul ' sau mai multe proiectoare pot fi am plasate Ia sol, cat mai aproape de trunchiul arborelui $i orientate catre zenit. Proiectoarele se amplaseaza In ni$9 special construite, In pamant, cu pro~ tectie realizata dintr-un gratar metalic ! $i se asigura legatura Ia canalizare ! pentru evacuarea apelor de ploaie. A~ ceasta solutie se recomanda numai in -===:--- -- - - -1 cazul arborilor cu frunzi$ rar $i de cu: loare deschisa. Efectele luminoase deosebite se pot obtine cand arborele : respectiv se gase$te intr-un mediu in. tunecat (fig. 1.12.27 b). - Grup format din mai multi arbori din aceea$i specie, cu coroana deasa $i dezvoltatA mutt pe verticala (plopul, a , bradul, chiparosul). Efecte spectacu: lease se obtin iluminand arborii din : planul al doilea, lndepartat de observa tor. Arborii din primul plan vor aparea iluminati datorita efectului de silueta (obtinandu-se una sau mai multe siluete pe un fond luminos). Se recomandtl aceasta sotutie pentru a fi adoptata b acolo unde siluetele arborilor se pot observa in lntregime, acestea nefiind obturate de alte vegetatii sau constructii existente In zona. - Grup format din aceea$i specie de arbori cu coroana rara (mesteacanul c alb, pinul etc.). in general, sunt intere, sant de iluminat in masura In care co: roana lor prezinta aspecte particulare deosebite. in acest caz iluminarea lor se face in acela$i mod, descris in paragraful anterior. De remarcat faptul ca efectele obtinute sunt acelea$i iarna ca $i vara, chiar $i pentru arborii care nu-$i pastreaza frunzi$UI tot timpul anului.

r - -;--

! !

. :

12.2.4. llumlnatul decoratlv

pentru apatll verzi, jocuri de api
Spattl verzl
lluminatul zonelor verzi din gradini $i parcuri are un dublu rol $i anume: - asigura un contort vizual ridicat (suprimand impresia de ambient nne- : gru") $i securitatea pietonilor, prin ri- dicarea nivelului de iluminare; - pune In evidenta, pe timpul noptii, frumusetile naturii prin contraste de lumini $i umbre. Pentru realizarea sistemelor de iluminat destinate zonelor verzi trebuie sa se ia in considerare urmatoarele aspecte: - obiectivele asupra carora trebuie in- , trodus accentul sunt arborii declarati monuments ale naturii, arborii ornamentali etc. - corelarea sursei de lumina cu culoarea frunzelor $i a florilor;

Fig. 1 .12.28:
a, b, c,- variante amplasare AIL Ia cladirile de ina/time mica; d: SIL cladire inalta.
b

Fig. 1.12.27. AIL decorativ pentru arbori

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

I. Sisteme de iluminat

- Grup format din mai multe specii iluminat cu proiectoare mobile pentru a - instalatia electrica sa fie de tip etan~ Ia de arbori. Se recomanda realizarea putea fi deplasate in functie de zona scufundarea in apa ~i prevazuta cu sisunui iluminat care sa redea grupul in de interes. Fluxul luminos trebuie dirijat teme de protectie impotriva electrocuperspectiva ~i relief. Trebuie sa se ia in de sus in jos, prin utilizarea proiectoatarii destinate mediilor foarte periculoaconsiderare urmatoarele aspecte: for- relor de dimensiuni mici cu suporturi se, conform normelor in vigoare; ma ~i dimensiunile coroanelor, culoa- de sustinere de inflltime redusa. - alimentarea Ia tensiuni nepericuloase rea frunzi~ului, alegerea culorii aparen- Masive de plante anuale $i bianua(12 sau 24 V), pentru cazul in care acte a surselor de lumina, amestecul de le. lluminatul se realizeaza in mod asecesul persoanelor Ia AIL este posibil; culoare etc. Se evita realizarea unui ilu- manator cu eel prezentat Ia punctul an- - fixarea aparatelor de iluminat in bazin minat de ansamblu al grupului, care ar terior, cu deosebirea ca florile acestor pentru a nu fi smulse de jetul de apa; duce Ia crearea unui decor plat ~i inex- plante dureaza un timp indelungat in - intretinerea corespunzatoare a sistepresiv. cursul unui an, fiind posibila utilizarea , mului de iluminat. - Perdea de arbori din aceea$i spe- unor aparate de iluminat fixe. Tn cazul fantfmilor arteziene, sistemecie, intalnita de obicei Ia marginile gra- Pefuzefe. Tntr-un decor luminos bi- le de iluminat trebuie sa se realizeze in dinilor. lluminatul acestor arbori este ne echilibrat, un ,covor" verde u~or i- , functie de tipul jocului de apa jeturi: interesant pentru a pune in evident{~ li- luminat este recomandabil pentru a su- verticale; oblice (aproape verticale); mitele gradinii sau pentru a estompa o blinia linia despartitoare intre diferite inclinate (aproape orizontale); jeturi de zona mare scufundata in intuneric. A- vegetatii. Pentru iluminatul peluzelor se pulverizare; cascade artificiale. Sistemele de iluminat destinate jetucest ,perete de lumina" poate anula recomanda proiectoare montate pe suefectele luminoase create pe obiective porturi de inaltime mica. Pentru pelu- rilor verticale sunt realizate prin amplasituate in fata acestuia. Tn acest caz se zele de dimensiuni reduse se recoman- sarea a 3 ... 9 aparate de iluminat Ia barecomanda contrastul de culoare. da folosirea AIL de inaltimi mici (tip za jetului cu orientarea fluxului luminos - G"up alcatuit din diverse specii dear- borna luminoasa), cu distributie semi- : pe verticala locului (fig. 1.12.29). Exisbu$ti. Atractia exercitata de frumusetea , directa pentru a asigura nivelul de ilu- tenta mai multor jeturi verticale ilumiarbu~ilor asupra observatorului variaza, in minare dorit pe gazon. , nate creeaza imaginea unor coloane functie de anotimp. Din acest motiv se - Fantani arteziene, jocuri $i caderi ; luminoase. recurge Ia realizarea unor sisteme de de apa Sistemele de iluminat destinate jetuiluminat mobile, unde proiectoarele sunt Un joe de apa sau o tantana arteziana rilor oblice se realizeaza prin amplacorespunzator iluminata, dupa lasarea sarea unor aparate de iluminat Ia baza u~ de deplasat in alte zone de interes, iar racordarea se face prin intermediul intunericului, poate schimba intregul fiecarui jet astfel incat fluxul luminos sa unor prize etan~. 0 astfel de grupare de aspect al zonei in care este amplasata, urmareasca traseul acestuia ~i alte arbu~i. corespunzator iluminata, care sa eland viatfl prin culoare ~i armonie. aparate de iluminat amplasate in locul puna in evident{~ culoarea ~i forma florilor Pentru realizarea unor sisteme de i- unde are loc caderea jetului de apa, cu ~i a frunzelor, poate crea efecte specluminat care sa puna in valoare jocurile flux orientat pe verticala locului (fig. taculoase pentru observatori. Nu se de apa, fantanile arteziene ~i suprafe- 1.12.30) Numarul aparatelor de iluminat, recomanda un iluminat de ansamblu care tele lacurilor, trebuie sa se tina seama distributia ~i puterea surselor se aleg in functie de inaltimea ~i grosimea jetului ar crea un decor plat, inexpresiv. Este de o serie de aspecte: necesara utilizBrea unui singur tip de - alegerea corespunzatoare a aparate- de apa. La caderea jetului de apa se sursa, cu o redare foarte buna a culorilor. lor de iluminat ~i a puterii surselor, in recomanda utilizarea unor aparate de functie de dimensiunile ~i tipul jetului; iluminat cu distributie larga, iar Ia baza -Botta aeata din acee8$i specie dearbori, aflata deasupra unei alei. Tn acest - corelarea culorii aparente a surselor jetului, utilizarea aparatelor de iluminat alese pentru jocurile de apa ~i fanta- cu distributie concentrata. caz se poate realiza un iluminat de circulatie pietonal combinat cu un iluminat nile arteziene cu culoarea surselor Sistemele de iluminat destinate utilizate in iluminatul utilitar; jeturilor cu pulverizare se realizeaza decorativ. Se utilizeaza proiectoare cu o distributie larga, montate pe stalpi aflati in - utilizarea apelor limpezi ~i lini~tite ca prin utilizarea unor aparate de ilumioglinda pentru reflectarea imaginii nat cu distributie larga ~i a unor surse rand cu arborii, Ia aproximativ 2 m de putere mica, iar amplasarea AIL se unor cladiri, sculpturi, vegetatie etc.; ina~ime ~i orientate catre balta. - Gradini cu flori $i plante mici. 0 so- - amplasarea reflectoarelor astfel incat face Ia baza jetului de apa. Efectul sa nu se produca orbire prin reflexie, obtinut este spectaculos datorita parlutie buna, in acest caz, este utilizarea cu influente negative asupra circulatiei ' ticulelor de apa foarte fine rezultate in unor aparate de iluminat de tip ciuperca (fig. 1.12.28), special construite in urma pulverizarii (fig. 1.12.31). rutiere sau pietonale din apropiere; - utilizarea unor echipamente cu grad ' r - - - - - - - - - - - - - - - , acest scop. - Masive de p/ante perene. Fiorile mare de protectie Ia umiditate; acestor plante au o durata scurta de viata, in timpul unui sezon. Este recomandabila utilizarea unor sisteme de

:j
.. 1 (

r
.-.......__

Flg.l.12.28. AIL pentru vegeta11e.

Flg.l.12.29. SIL pentru jet vertical.

-=---::--it:_.~. --

II.

Flg.l.12.30. SIL pentru jeturt obllce.

1. Sisteme de iluminat
Sisteme de iluminat destinate jeturi/or inc/inate sunt realizate in mod asemanator cu cele de Ia punctul anterior (fig. 1.12.32). Sistemele de iluminat destinate caderilor de apa sau cascade/or artificiale se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat Ia baza deversorului, cu fluxul luminos orientat impotriva caderii de apa. Aparatele de iluminat au o distribulie larga, iar puterea surselor se alege in funclie de inallimea jetului. Tn ultimii ani, pentru iluminatul fantanilor arteziene !?i a jocurilor de apa se utilizeaza tot mai mult fibrele optice !?i lampile tip LED datorita numeroaselor avantaje pe care le implies folosirea acestora (. 4).

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Emin/Em;;dJ,33, Emin/Ema~.2 daca nu se impun alte condilii speciale. Pentru evitarea orbirii directe, fiziologice produse de luminanla surselor, alegerea de aparate de iluminat cu unghiuri de proteclie mari (proiectoare sau AIL public) este suficienta in scopul eliminarii acestui efect suparator. Tn privinla redarii culorilor nu se pun problema speciale motiv pentru care se aleg sursele de lumina cu eficacitate luminoasa cat mai ridicata, cum ar fi lampile cu vapori de sodiu.

12.2.6. lluminatul publicitar

~de

reclami

caractertstlclle slstemelor de llumlnat destinate platformelor ,1 spa1:111or mart deschlse

Sistemele de iluminat se pot realiza cu surse punctiforme: A - de putere mica, uniform distribuite !?i montate pe stalpi de inallime obi!?nuita in iluminatul public (8 ... 12 m); 8 - concentrate in baterii de reflectoare montate pe stalpi inalli (20 ... 30 m !?i mai mult). Varianta 8 reprezinta o solulie mai economics !?i, deseori, funclionala, amplasarea pe stalpii inalli specializali sau comuni cu alte destinalii nederanjand procesul tehnologic sau utilajele de pe platforms !?i permiland o iluminare relativ uniforms (printr-o orientare convenabila a proiectoarelor utilizate). De exemplu, in cazul platformelor energetice, stalpii de paratrasnet se pot utiliza, in comun, !?i pentru montarea bateriilor de proiectoare. Accesul Ia bateriile de proiectoare de pe stalpii inalli trebuie asigurat prin scari protejate impotriva caderii, in a!?a fel incat reglarea !?i intrelinerea surselor !?i a AIL se faca U!?Or !?i eficient. Sistemele de amplasare sunt, in general, determinate de natura !?i geometria spaliului deschis iluminat, preferandu-se fie 0 distribulie perimetrala, cand deschiderile nu depa!?esc 50 ... 100 m (fig. 1.12.33 a) fie o distribulie in incinta (uniforms sau neuniforma) determinata de condiliile specifice tehnologice (fig. 1.12.33 b).

12.2.5. Arii utilitare

Tn aceasta categorie se inscriu sistemele de iluminat exterior destinate !?antierelor, platformelor industrials deschise, parcajelor platformelor energetics (stalii de transformare de inalta !?i foarte inalta tensiune), exploatarilor carbonifere deschise, depozite de combustibil deschise !?.a.
I

Aspecte cantltatlve Nivelul de iluminare are, in general, valoarea de 20 lx, daca condiliile unor sarcini vizuale speciale nu impun alte niveluri mai ridicate, dar care insa nu depa!?esc 50 lx. Pentru !?Bntierele de construclii Ia care se lucreaza, in condiliile sistemului de iluminat electric, nivelurile de iluminare vor fi determinate de sarcina vizuala specifics (cofrare, asamblare armaturi, turnare betoane, lucrari de finisaje !?.a.). Aspecte calltatlve Tn general, problema calitalii iluminatului nu este atat de importanta in acaste sistema, nivelul exigenlelor fiind scazut. Astfel, pentru evitarea inconfortului produs de neuniformitatea iluminarilor, se recomanda menlinerea factorilor de uniformitate in limitele:

Firmele luminoase au rolul de a atenliona observatorul !?i de a-1 atrage, ele trebuind sa indeplineasca urmatoarele condilii: sa aiba emitanla uniforms, forma lor sa fie bine conturata !?i sa aiba o aparenta estetica corespunzatoare atat seara (noaptea), cat !?i ziua, !?i sa fie atractive prin forma culoare !?i contrast. Firmele luminoase se pot realiza in mai multe variante: tuburi mode/ate cu descarcare in gaze (cu coloana pozitiva), panouri luminoase de culoare alba sau galben nesaturat cu litere sau desene de culoare neagra (sau o alta culoare rece saturata), panouri luminate, tuburi de lumina, fibre optice $i LEDuri. Tuburile mode/ate cu descarcari au urmatoarele avantaje: varietate mare a culorilor ce se realizeaza prin amestecuri de gaze, modelare U!?Oara dupa forma dorita !?i luminanle mari ceea ce le face U!?Or vizibile de departe. Dezavantajele lor constau in alimentarea Ia tensiuni inalte (cu transformatoare specializate amplasate in apropiere) !?i in faptul ca structura lor arata mult mai putin favorabil ziua decat noaptea. Tn fig. 1.12.34 sunt date detalii privind modul de realizare a firmelor din tuburi modelate. Astfel, variantele a, b !?i c dau o imagine laterals de noapte neconturata, spre deosebire de , variantele d, e !?i f, a caror imagine este
!
.---------~~-------------.

sa

~__ . --~

)( )(
_

~ __ _100

-!- so I

Fig. 1.12.32. SIL pentru Jeturt lndlnate.

Fig. 1.12.33. SIL pentru artl utllltare.

Fig. 1.12.31. SIL pentru un Jet vertical .. Jeturt cu pulverlzare.

----

0 0 TI Lf
0

Flg.l.12.34. Profile utllzate pentru llterele flrmelor lumlnoase

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

imbunatatita ziua t?i noaptea, iar varianta g asigura o imagine de noapte foarte buna (tubul fiind ingropat, nu poate da imagini laterale suparatoare). Ecranarea tubului in varianta h t?i conturarea literei prin efectul de silueta conduc Ia o imagine atractiva. Utilizarea ca ecran a unui material alb perfect difuzant pe fondul intunecat (varianta i) da o imagine placuta atat ziua cat t?i noaptea. De mentionat ca, in cazul ultimelor variante, confectionarea firmelor luminoase este mai scumpa. Panourile luminoase se executa din material plastic opal pe care sunt structurate literele sau desenul publicitar. Ele au marele avantaj ca pot utiliza Iampi fluorescente obit?nuite insa nu pot crea efecte deosebit de spectaculoase. Pentru ca emitanta panoului opal sa fie uniforma, lampile fluorescente trebuie sa fie suficient de dese, in functie de gradul de difuzie al materialului (se recomanda d = 2/3 a, conform fig. 1.12.35).

I. Sisteme de iluminat

e
-4--I

Fig. 1.12.35. Panou lumlnos destlnat unel reclame lumlnoase alb-negru.

>h/2 _ ____._
i

I
I
I

' ..c::i

Tuburile de lumina t?i fibrele optice Acestea nu satisfac in mod obit?nuit se pot folosi, in mod uzual, pentru con- necesitatile transmisiilor TV t?i de filmaturul luminos al unor structuri spatiale re color care necesita nivelurile minime de reclama. Fibrele optice creeaza as- orizontale t?i verticale indicate in tabelul pecte spectaculoase in anumite situatii 1.12.11. particulare. Distributia fluxului luminos al aparaPanourile sau reclamele luminate se telor de iluminat caracteristice (proieccaracterizeaza prin aceea ca sunt bine toare) este in exclusivitate directa. Cu vazute t?i Ia lumina naturala, imaginea cat sursa de lumina este mai departata de seara/noapte trebuind sa fie simila- de teren, cu atat fluxul luminos va fi ra, dar mai atractiva. Ele se pot realiza mai concentrat intr-un unghi solid mai ' in planul fatadei unei cladiri sau in plan mic pentru o eficacitate mai mare a , perpendicular pe aceasta. sistemului. Tn continuare se prezinta cateva siste; me pentru iluminatul acestor reclame: Aspecte calltative - panou publicitar care are Ia baza o Distributia luminantelor in planul de mica suprafata orizontala (A) reflec- desfat?urare a activitatii sportive este tanta (fig. 1.12.36 a); controlata prin factorii de uniformitate - panou publicitar iluminat cu mici pro- : a iluminarilor: U 1=Emin/Em !$i iectoare cu emisie intr-un unghi solid U2 =Em;/Emax indicati in tabelele 1.12.10. mare (fig. 1.12.36 b); t?i 1.12.11. - litere iluminate prin efect de silueta ' Distributia luminantelor in campul vi(fig. 1.12.37). zual al jucatorilor pune probleme deo, ; sebit de dificile, orbirea directa produ12.2.7. Terenuri de sport sa de sursele de lumina cu luminanta ridicata practic imposibil de evitat. ToSistemele de iluminat destinate tere- ' tut?i, se poate realiza o diminuare acnurilor de sport trebuie sa realizeze ' ceptabila a inconfortului adoptand uratat conditii optime de vizibilitate pen- matoarele masuri: tru jucatori, in at?a fel incat mediul lu- - AIL cu unghi de protectie mare; minos sa asigure rapiditatea t?i precizia - se alege inaltimea de montare a suractiunilor specifice sportului practicat, ' selor destul de mare pentru ca acestea sa se situeze Ia periferia campucat t?i posibilitatea urmaririi sportivilor, lui vizual sau chiar in afara sa (orizonin conditii optime, de catre spectatorii tal t?i paralel cu directia de actiune prezenti in tribune. sau joe); Din punct de vedere estetic, SIL trebuie sa fie integrat in ambianta arhitectu- - sursele de lumina se grupeaza (concentrate) sub forma de benzi sau rala. Pentru manifestarile sportive transpuncte incat numarul de surse vizibil mise prin televiziune Qn direct t?ilsau prin intr-a anumita directie sa fie minim. inregistrari), SIL vor asigura exigentele Pentru spectatori, problema este mai necesare realizarii unor imagini de inalta calitate (nivel de iluminare mai mare t?i o putin dificila, pozitia acestora din tribufoarte buna redare a culorilor). ne (in special cei amplasati Ia inaltime mare) oferind, in mod obit?nuit, o protectie vizuala corespunzatoare. Aspecte cantitatlve Tn tabelul 1.12.10 sunt indicate niveCuloarea luminii produsa de surse lurile de iluminare medie orizontala ! impune exigente deosebite pentru tepentru diferite categorii de sporturi. l renurile cu spectatori t?i cu transmisiuni TV sau filmari color. Tn aceste conditii este necesara asigurarea unui indice general de redare Ra > 80, ceea ce coFLORE respunde lampilor cu descarcari in va; pori de mercur de inalta presiune t?i I adaosuri cu halogenuri (MH). Pentru Flg.l.12.37. Slstem de lluminat I antrenament t?i divertisment redarea nu pentru lltere vertlcale llumlnate I mai este necesara, sursele cu vapori n efect de sllueti: 1 - alb mat. de sodiu de inalta presiune fiind satis1
1

1'-

3c

1
.T

CAMERA
T

-~-j,_ __ ___ _J._~__J.

z.J~~
c/2 b

1-r~ A~

SISTEME DE ILUMINAT PENTRU STADIOANE

c/2

j.___g __ J

1 I
I
LINIARA (2 BENZI)

AMPLASARE .___L_A...,.TE_R_ALA _ _,----J

II

1
I

AMPLASARE .____CO_M_B_IN_A_TA _ __,

II

AMPLASARE TN CELE COLTURI

I
41

Flg.l.12.38. Slsteme de llumlnat pentru panouri publlcltare vertlcale:

a - SIL de sus; b - SIL de jos.

1 I I1

CONCENTRATA (IN PUNCTE)

Flg.l.12.38. Claslflcarea SIL destinate stadloanelor.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Aceasta reprezinta avantajul unei amplasari independente de sistemul constructiv al stadionului. lnaltimea de montare se determina in functie de unghiul complementar de incidenta (EI ~ 25) , a!;)a cum rezulta din fig. 1.12.39 b. In acest caz trebuie asigurat accesul simplu pentru montarelintretinere (pe scari sau cu ascensoare). SIL destinate stadioanelor de antrenament !;)i divertisment necesita o rezolvare mult mai simpla. Astfel, solutiile utilizate sunt realizate cu baterii cu surse concentrate pe piloni in cele 3 variante din fig. I. 12.41. In aceste variante stalpii pot fi montati foarte aproape de teren (1,5 ... 5 m), inaltimea de montare fiind mult mai mica (15 ... 20 m) !;li rezultand din conditia unghiului complementar de incidenta (EI ~ 25). Pentru amplasarea bilaterala sau liniara sunt recomandate proiectoarele cu

facatoare !;)i deosebit de eficiente. In i Amplasarea liniara sau pe contur retabelul 1.12.10 se dau atat indicii de re- prezinta o solutie functionala !;li estetidare, cat !;li temperaturile de culoare ca, putand fi integrata armonios in sorecomandate. lutia arhitecturala de ansamblu. SisteModelarea mingii (Ia jocuri) ca !;li a mul corespunde realizarii stadioanelor sportivilor se realizeaza printr-o ilumi- de mare capacitate, cu copertina in zonare verticala ridicata Ia valorile indi- , na spectatorilor. Sectiunea prin tribuna cate Ia 3.2. Aceasta se obtine prin unui astfel de stadion este prezentat in montarea laterala a AIL fata de teren fig. 1.12.40 a. (in linie sau concentrat). lntegrarea estetica in arhitectura sta: dionului se poate face cain fig. 1.12.40 caractertstlclle slstemelor de ! b, ce reprezinta o sectiune laterala prin partea construita a stadionului. AIL llumlnat destinate terenurtlor de sport Varietatea sporturilor determina o va- care formeaza banda luminoasa (1) rietate de SIL specifice, in general, fie- sunt montate in copertina, putand fi incarei activitati sportive corespunzandu- tretinute !;li orientate din coridorul tehi o anumita solutie. Desigur, exista !;li nic de acces. Se observa, de asemeprevederi comune ca, de exemplu, nea, AIL destinate iluminatului tribunepentru sporturile ce se desfa!;)oara pe lor (2, 3 !;li 4). Utilizarea surselor de lumina montate un stadion (fotbal !;li rugbi), sistemul de iluminat fiind unic. In cele ce urmeaza concentrat in baterii de AIL specializasunt descrise principalele sisteme !;li te constituie o solutie economica !;li functionala, dar mai putin estetica. solutii specifice terenurilor de sport.
1
1

Din punct de vedere functional, sta- , - Stadioane dioanele pot fi destinate, in exclusivitate, jocurilor (fotbal, rugbi) sau jocurilor ' !;)i atletismului. In mod obi!;)nuit SIL sunt similare. SIL caracteristice sunt indicate in fig. 1.12.38, iar schema in plan a acestor amplasari poate fi urmarita in fig. 1.12.39. Amplasarea laterala prezinta avantajul unei bune uniformitati a iluminarii verticale, favorabila modelarii corespunzatoare a mingii indiferent de pozitia acesteia.
1

[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l

Flg.l.12.39. Schema in plan a amplasirii AIL pentru stadloane:

a - amplasare latera/a pe doua benzi; b - amplasare in 4 colturi.

Flg.l.12.41. SIL pentru terenuri de antrenament fl divertisment.

Fig. 1.12.40. Sectiune prtn b1buna stadlonulul: a - sectiune transversa/a in ansamblu; b - detaliu; 1 - AIL destinate iluminatului terenului; 2, 3, 4 - AIL destinate iluminatului tribunelor; 5 - camera lV.

a b Fig. 1.12.42. SIL pentru terenurt de tenls cuplate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

fascicul rectangular care vor acoperi menea, culoarea deschisa a mingii bine terenul $i tu$91 e, iar pentru ampla- (alba sau galbena) de reflectanta mare sarea in 4 colturi sunt preferabile cele vazut~ pe fondul relativ lnchis al terecu fascicul circular care genereaza nurilor (ro!i)u, verde etc.) sau al supra"pete" de lumina eliptice, ce vor aco- fetelor verticale aflate pe laturile mici peri corespunzator terenul. ale terenului ce trebuie ofere con- Terenurile de rugbi se caracterizea- trast de culoare sau de luminanta. conza prin cateva aspecte diferite fata de stituie factori ajutatori in realizarea unor cele de fotbal !;li anume: prin dimensi- conditii corespunzatoare de vizibilitate unile $i zonele de interes (tu!;>e de ca- pentru jucatori !;li spectatori. pat $i pflrti). Ca $i Ia celelalte sporturi, este imAvand in vedere aceste caracteris- portanta realizarea unei iluminari vertitici, SIL se amplaseaza lateral, in apro- cale capabile sa dea relieful necesar pierea terenului, utilizandu-se 3 sau 4 (modelarea) mingii $i distingerea corecstalpi pe o latura, montati nesimetric. ta a fileului. Tnaltimea stalpilor se determina, ca $i SIL cu amplasare laterala a unor mici Ia terenurile de fotbal, recomandandu- baterii de proiectoare satisfac exigense un unghi ~ 25. Daca constructia tele mentionate, utilizand cate 4 sau 6 tribunelor o permite, stalpii pot fi apro- stalpi de 10 ... 12 m pentru doua terepiati pana Ia 5 m de tu~ laterala. Sur- nuri cuplate (fig. 1.12.42). sele de lumina utilizate pot fi Iampi cu . - Piscinele in aer fiber cu bazine de mercur de lnal~ presiune cu adaosuri inot destinate concursurilor sportive, de halogenuri metalice MH {in cazul . jocului de polo pe apa, sariturilor de Ia transmisiilor lV sau filmarilor color) sau trambulina $i baletului acvatic necesita Iampi cu vapori de sodiu de inalta SIL electric destinate continuarii activipresiune pentru terenurile obi!;>nuite $i tatii Ia lasarea l ntunericului. de antrenament. Sistemul de amplasare laterala cu - Terenurile de tenis se ilumineaza ti- sursele concentrate pe stalpi este sonand seama de dimensiunile mici ale lutia uzuala $i eficienta din punct de mingii de tenis, viteza mare de circula- vedere functional $i economic. 0 astfel tie a acesteia $i de pozitia, In permanenta. variabila a jucatorului. De ase-

I. Sisteme de iluminat
j de rezolvare este
prezentat~ in fig.

, 1.12.43 pentru un bazin olimpic cu lunPentru a evita reflexia suprafetei apei de orbire reflectat~). , este necesar un unghi de incidenta (i) ! cat mai mic, ceea ce conduce Ia o inal: time de montare mai mare decat Ia alte : sporturi (15... 35 m), in functie de ln~l : timea tribunelor, In a~ fel incat nu ! fie coliniare cu raza vizuala a spectato: rului eel mai dezavantajat. : Pentru diminuarea efectului de orbire ! reflecta~. ca ~i in cazul piscinelor acoi perite, se poate utiliza cu succes ilumii natul direct al apei din peretii bazinului. : - Patinoare pentru hochei SIL este determinat in functie de di: rectia jocului de hochei, fiind indicata ; amplasarea lateral~ pe stalpi inalti (fig. i 1.12.44) care realizeaza ~i evitarea orbi, rii reflectate ce poate fi produsa de suprafata ghetii (unghiurile de incidenta fie suficient de mari pentru : trebuie I protejarea spectatorilor). Pentru o buna ! uniformitate a ilumin&ilor ~i evitarea ! orbirii reflectate, se recomanda siste! mul cu AIL uniform distribuite, ampla! sate deasupra patinoarului, suspendate ! eventual pe retea de cabluri. Acesta realizeaza conditii bune de joe ~i vizibilitate atat pentru spectatori cat !;li pentru jucatori. - Pistele de ciclism necesi~ conditii : de vizibilitate pentru sportivi $i pentru ! spectatori. . Daca pista este descoperita, se utili: zeaza un sistem perimetral, uniform i distribuit, pe stalpi, in a~ fel incat ! spectatorii din tribune nu fie expu~i : orbirii directe fiziologice. In mod uzual : inaltimea stalpilor (h) este eel putin : egala cu latimea pistei sau mai mare, iar distanta (d) dintre stalpi va fi ' d = (1...1,5) h. Pentru terenurile de antrenament stalpii se pot amplasa chiar langa pis~. iar pentru cele cu tribune, in spatele acestora, caz in care inaltimile se maresc. - Partiile de schi $i bob. 'I De!;>i, de regula, concursurile de schi $i bob se desf~!i)oar~. in conditii obi~ i nuite, ziua, totu!;>i exis~ SIL electric u~ tilizate in cazurile speciale (de exemplu, cand temperatura In timpul zilei ! este prea ridicata datorita insolatiei). Tn : general, SIL pentru o partie de schi esf te asemanator celui destinat unei cai : de circulatie (sistem cu puncte de lu; mina uniform distribuite situate Ia o Jl naltime de 6 ...8 m $i Ia o distanta de 25... 30 m). Stalpii de sustinere se 1 . monteaza Ia eel putin 1,5.. . 2 m de elementele de protectie aflate pe margi1 i nea pistei pentru evitarea accidentelor. ; Trambulinele de schi reprezinta un caz : particular al c&ui SIL se realizeaza prin I ~iruri luminoase montate in balustradeII

~ gimea de 50 m.
(produc~toare

sa

sa

sa

I!)

,...

II

sa

Flg.l.12.43. SIL pentru o plsclnl ollmplci.

F1g. 1.12.44. SIL cu amplaaare bllal8rall cu 8 stAipl, deatlnati unul pallnoar.

Fig. 1.12.47. SIL pentru un peron AIL 1x . acoperit reahzat cu cu amp fluorescente tubulare montate paralel I . ---' ~,__ _c ::.:u ::....= d:.:. ire -=qi =a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:.... .----------------,

Fig. 1.12..45. Trambulna de schl llumhrtl cu "rurt de AIL cu LF montate sub balustradi.

Fig.l.12.48. SIL - spelll de...._. cu ~ z~ .. umbri clntre

. - . CNJU]{l
de
vagoane.

L __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _

..,~

I. Sisteme de iluminat
le laterale, realizate cu AIL echipate cu Iampi fluorescente (fig.l.12.45). Pentru partiile de bob construite sub forma unui !;lant cu adancime variabila, AIL se amplaseaza intotdeauna pe partea interioara a curbelor, pentru a evita atingerea lor accidentala Ia coborarea bobului (fig. 1.12.46). AIL se indesesc Ia curbe pentru a oferi conditii mai bune de vizibilitate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

proiectoare pe stalpi de inaltime mare. Slstemele de llumlnat destinate Tn general, se monteaza baterii de porturtlor maritime sau fluvlale proiectoare in dispozitie bilaterala, fata Acestea au rolul de a asigura incarcarea !;li descarcarea navelor, circulatia in fata. Tn cazul unui numar mare de linii, ma!;linilor de transportat sau ridicat, cirpentru a evita mic!;lorarea coeficientului culatia pasagerilor. de umbrire, se introduc stalpi !;li pe zoNivelurile de iluminare recomandate na mediana. Datorita volumului vagoa- variaza intre 5 !;li 10 lx, iar pentru zonenelor !;li reflectantei foarte mici a supra- le de circulatie a pasagerilor intre 20 !;li fetei acestora, intre ele apar zone de 30 lx. umbra foarte pronuntata, a!;la cum se Sistemele de iluminat pentru zonele vede !;li in fig. 1.12.48. de incarcare-descarcare (danele portu- Liniile de primire $i expediere ale lui), in functie de marimea vaselor !;li trenurilor de calatori se echipeaza cu danelor respective, pot fi cu: un sistem uniform distribuit realizat cu - AIL uniform distribuite (ca in iluminaAIL amplasate pe stalpi de inaltime tul public cu inflltimi ale stalpilor de mica (ca in iluminatul public) echipate 8 ... 12 m); cu Iampi cu vapori de mercur de inalta - AIL concentrate in baterii de proiecpresiune. toare ca in cazurile spatiilor mari, - La liniile de primire $i expediere a descoperite, montate pe stalpi inalti trenurilor de marfa, zona liniilor de made 25 ... 30 m. nevra, zona de incarcare !;li descarcare, Sistemele de iluminat ~i semnallzain functie de deschiderea spatiului, se re destinate aeroaomurilor utilizeaza fie sisteme uniform disAceste sisteme reprezinta un caz tribuite, fie concentrate. i particular al spatiilor mari, descoperite, - Grupele de primire $i expediere ale care impun exigente deosebite. Tn triajelor, zona de acumulare a vagoa- functie de zona iluminata, exista doua nelor !;l.a. se echipeaza, de asemenea, categorii de sisteme de: in functie de deschidere cu unul din ~---6 cele doua sisteme mentionate. Zona de impingere (ascendenta) se 0 echipeaza cu un sistem de iluminat uniform distribuit. Varful pantei este pre0 o~ vazut cu iluminat local cu un proiector 5 g = montat pe cabina !;li orientat catre va0 0 gon. Partea descendenta !;li zona ma0 g 0 = cazurilor se echipeaza cu un sistem de g._____ f - - - - - - - - 4 iluminat cu baterii de proiectoare mon= g 0 0 tate pe stalp. 0 0 Atat in functionarea normala, cat !;li in ---3 0 regim tranzitoriu, sursele de lumina uti0 0 0 0 lizate trebuie sa aiba o culoare aparen0 0 = ta care sa evite confundarea acestora 0 0 0 0 cu orice semnal luminos specific acti0 vitatilor desfa!;lurate. 0 0 Datorita acestui considerent, lampile cu vapori de sodiu de joasa !;li inalta 2 presiune se utilizeaza in a!;la fel incat sa nu poata fi confundate cu semnalele luminoase specifice. Din acest motiv, ,.________ ____ sunt preferate lampile cu vapori de mercur care au spectre mult diferite de culorile de semnalizare. Sursele de luI I mina ce se afla pe directia semnalelor luminoase se ecraneaza pentru camecanicul de locomotiva sa fie protejat impotriva orbirii directe fiziologice, conditie importanta pentru distingerea corecta a semnalizarii tehnologice. Deprecierea sistemului de iluminat in zona cailor ferate cu tractiune cu aburi Flg.l.12.48. Slstemele de llumlnat de este mult mai accentuata decat Ia alte semnallzare destinate unel plste de sisteme de iluminat exterior, datorita aerodrom: degajarilor de fum !;li gaze de ardere. 1 de apropiere; 2 - de prag; Datorita acestui considerent, factorii de 3 - a zonei de contact; 4 - axial; mentinere ce se for lua in calcul vor fi 5 - lateral de marcare; 6 - de marmai scazuti (M, = 0,5 ... 0,6) pentru a care a sfar!;litului pistei. compensa acest dezavantaj.
1

12.2.8. Giri, triaje, porturi, aeroporturi

SIL aferente acestor arii au aspecte comune din punct de vedere cantitativ !;li calitativ cu cele ale spatiilor utilitare. Fac exceptie sistemele de semnalizare luminoasa a aeroporturilor (piste decolare/aterizare). Tn continuare se pun in evidenta aspectele specifice. - Sistemele de iluminat destinate gari/or $i triajelor de cale ferata Deoarece activitatea pe caile ferate este permanenta, sistemele de iluminat trebuie sa asigure desfa!;lurarea traficului in conditii de securitate Ia lasarea intunericului. De asemenea, trebuie asigurata manevrarea trenurilor, intretinerea acestora, a cailor ferate !;li anexelor, precum !;li circulatia calatorilor in incinta garii. Nivelurile de iluminare minime in zonele de circulatie a calatorilor sunt de 15 lx (in plan orizontal) !;li de 10 lx (in plan verical). Pentru zonele liniilor, macazurilor !;l.a. acestea variaza intre 1 !;li 3 lx, iar pentru spatiile de triaje, intre 1 !;li 30 lx conform normelor romane!;lti. - Sistemele de iluminat destinate peroanelor acoperite se realizeaza prin AIL liniare montate paralel cu directia de circulatie sub copertina !;li distribuite neuniform, in a!;la fel incat nivelurile din zona de acces in tren sa fie mai mari (fig. 1.12.47). Tn cazul peroanelor neacoperite se utilizeaza AIL uzuale in iluminatul public, montate pe stalpi de inaltime mica (tronconice, sferice sau alte forme), echipate cu Iampi cu vapori de mercur de inalta presiune. Nu este recomandabila utilizarea lampilor cu vapori de sodiu pentru a nu fi confundate de departe cu culoarea verde utilizata in semnalizarile feroviare. Pentru pasajele pietonale se utilizeaza, data fiind inaltimea redusa, acela!;li tip de aparat de iluminat !;li sursa. Tn cazul in care, constructiv, este posibil, AIL se integreaza intr-un plafon dublu. Solutia este estetica !;li functionala, dar mai scumpa. - Sistemele de iluminat destinate zonei cailor ferate se realizeaza, in functie de marimea deschiderii sau spatiului de triaj, cu puncte uniform distribuite (deschideri mici), pe stalpi mici, sau concentrat cu baterii de

!
j

:
I

'

- - - - - -

= = =

= = =

=._ -----

""' - = = = = =

--

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

a) semnalizare !;li b) circulatie; stationare !;l.a.; a) Sistemele de iluminat de semnalizare pentru pistele aerodromurilor trebuie sa asigure conditiile de aterizare sau decolare in conditii de securitate !;li ghidajul vizual pentru apropierea, aterizare !;li parasirea pistei catre stationare. Ghidajul vizual, conditie esentiala de securitate, se obtine prin forma AIL, amplasarea !;li culoarea acestora. Oat fiind caracterul international al zborurilor, sistemele destinate pistelor sunt reglementate prin normele internationals elaborate de Conventia lnternationala pentru Aviatia Civila (ICAO). in fig. 1.12.49 este data amplasarea, in plan, a sistemelor de semnalizare caracteristice unei piste complete. in functie de categoria pistei o parte din sistema pot lipsi. b) Sistemele de iluminat destinate suprafetelor de circulatie !;li stationare a avioanelor sunt necesare pentru asigurarea functionarii permanents a aerodromurilor, avand urmatoarele scopuri de asigurare a: - iluminatului necesar pentru manevrarea aparatelor de zbor Ia sol; intretinerii curente; - securitatii !;li supravegherii aerodromului; - circulatiei pasagerilor, bagajelor !;li vehiculelor de intretinere. Nivelul de iluminare in plan orizontal, in functie de zona considerata, este de 20 ... 50 lx; iar eel vertical, de 5 ... 50 lx. lluminarea verticala impusa pe zonele de circulatie !;li de intretinere se realizeaza, de regula, printr-un iluminat suplimentar cu proiectoare. Nivelul de iluminare, in ansamblu, trebuie sa descreasca de Ia locul de parcare a avionului, pista de circulatie pana Ia pista de decolare, pentru a asigura adaptarea vizuala a pilotului. Orbirea directa fiziologica trebuie evitata pentru a asigura conditii de vizibilitate !;li securitate pentru: pilotii aparatelor ce circula Ia sol; pilotii aparatelor care se apropie; controlorii de trafic (din turnul de control); personalul de intretinere !;li securitate al aeroportului. in acest scop se utilizeaza proiectoare echipate, de regula, cu ecrane laterale, orientate corespunzator fata de sensurile de circulatie !;li montate Ia o inaltime suficienta pentru a asigura protectia vizuala. inaltimea de montara a unui proiector este normata prin regulamentul international ICAO, in functie de distanta pana Ia pista de zbor. Stalpii inalti folositi pentru proiectoare nu trebuie sa fie masivi !;li sa constituie un obstacol vizual pentru piloti !;li personalul de control, amplasamentul !;li alegerea tinand seama !;li de considerentele este-

I. Sisteme de iluminat

tice de ansamblu. La sistemele de ilu- in utilizarea All echipate cu mai multe minat destinate circulatiei, stationarii surse de lumina care pot fi actionate sau manevrarii aparatelor de zbor nu independent. Dezavantajul principal al se impun conditii de redare a culorilor. acestei solutii este gabaritul AIL care ar Din acest motiv se prefera Iampi cu trebui sa contina 2, 3 sau chiar 4 surse de eficacitate luminoasa foarte mare lumina !;li aparatajul anex. (Iampi cu vapori de sodiu). 0 alta posibilitate este reglarea fluxului luminos emis de AIL prin utilizarea fie a unui circuit balast-serie (fig. 1.12.51), fie a 12.3. Comanda manuali unor regulatoare speciale. Principiul aces'i automatA a sistemelor . tui circuit este inserierea, in circuitul lamde iluminat exterior pii, a unui dispozitiv aditional cu ajutorul Una din caile de reducere a consu- caruia se pot obtine reduceri ale fluxului mului de energie electrica in iluminatul exterior este comanda manuala !;li/sau automata a SIL. Evitarea risipei se y y. poate realiza printr-o conceptie ratio,1> nala !;li economica care sa permita o I exploatare in conditii optime atat din ---- . -- - --- - punct de vedere economic cat !;li teha nic. Astfel, se poate realiza, inca din fa- , za de proiectare, un sistem ce poate fi I sectorizat !;li/sau sectionat. in cazul iluminatului public, o solutie este reduceI H 'll 'll rea nivelului de iluminare odata cu scaI derea traficului, prin sectorizarea SIL. De exemplu, intr-un SIL public cu b amplasare tip bilateral fata in fata (x+y) Fig. 1.12.50. Exemple de sectorizare (fig. 1.12.50 a), sectorizarea se poate 1n SIL public: obtine prin conectare separata a sura - sectorizare bilaterala alternata; selor notate cu x !;li y in perioadele de b - sectorizare unilaterala. scadere a traficului. Se obtine astfel o distributie bilateraL2 L1 la alternata, Ia un nivel de iluminare redus cu aproximativ 50 % !;li Ia 50 % din puterea instalata. Chiar daca uniformitatea nu mai poate fi obtinuta, totu!;li, conditiile de circulatie sunt acceptabile in conditiile traficului scazut de noapte. De asemenea, solutia neceNe--sita un cost de investitie suplimentar. in fig. 1.12.50 b este data o varianta Fig. 1.12.51. Reglarea fluxulul cu economica din punct de vedere al in- ' .___aJ_uto_ru_lcl_rcu_ltu_lu_l_ba_last __ se_rl_e_._ _, vestitiilor care transforma amplasarea lluminare relativa [%) bilaterala, fata in fata (x+y) intr-un sistern redus unilateral (x sau y) cu deza100 vantajul unei neuniformitati transversaReducere le mari. De Ia caz Ia caz, conditiile de poter,tijil~ proiectare specifice vor duce Ia alege- ' 50% rea solutiei corespunzatoare. in general I Nivel insa alegerea sistemului de iluminat : de iluminare public !;li a celui de alimentare trebuie i ,.. coordonata intr-o conceptie sistemica, 06.00 08.00 18.00 22.00 tehnico-economica. [Ora] in functie de frecventa traficului, de luFlg.l.12.52. Reducerea llumlnirll minanta fondului !;lilsau a mediului sau de pe tlmp de noapte cu 50 %. nivelul de iluminare, o alta solutie consta
---

'Y ,x

'x

_iL 11 JJ--l[
-----

JJ x

--

--

'

'x

l!'

x x

_fj

rr

--

%1

OJ

___

Retea de joasa tensiune lluminat public Celula 1

. _ 1_ _

__,1--~--- Amplificator Aparat conectare

Celula 2 ----,f(rezerva) ' - - - - - '

.-I

Flg.l.12.53. Comanda automati a SIL rutier.

1. Sisteme de iluminat
luminos de pana Ia 50 % Ia lampile cu vapori metalici (cu exceptia celor cu vapori de sodiu de ihalta presiune Ia care fluxul poate fi redus pana Ia 35 %). Datorita caracteristicilor aparatajului anex, specific ~i naturii c:Jescarcarii, orice actionare i~i are efectul dupa 3... 10 minute de Ia initiere. Regulatoarele speciale ofera, prin intermediul unui microprocesor, posibilitatea reglarii fluxului luminos intre 0 ~i 100 % in functie de tipul de lampa, volumul ~i natura traficului, structura imbracamintei asfaltice, in sensul pastrarii caracteristicilor luminotehnice care intereseaza (uniformitate, reducerea orbirii, ghidajul de optic etc.) cu un consum de energie redus. in fig. 1.12.52 este prezentata variatia iluminarii unui drum public pe durata unei zile utilizand una din metodele de

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

reglare de mai sus. in cazul celorlalte sisteme de iluminat exterior (pentru tuneluri rutiere, trafic pietonal, arii mari de lucru ~i/sau functionale, decorative) se recomanda actionarea pe zone, comanda automata putandu-se realiza in functie de nivelul de iluminare, timp etc). Trebuie mentionat faptul ca, in sistemele de iluminat rutier din tarile dezvoltate, nu se adopta, in mod curent, reglarea fluxului luminos. Aceasta se aplica, de regula, pe caile de circulatie secundare, aleile pietonale ~i iluminatul din parcuri. Comanda SIL rutier se realizeaza automat, Ia lasarea intunericului, prin sistemul automat prezentat in fig. 1.12.53. Comanda iluminatului de paza/secu- . ritate se realizeaza, de asemenea, automat (cu fotocelula). Comanda automata a SIL de reducere a nivelului de iluminare se practica noaptea, dupa o anumita ora, prin sectorizarea ~i scaderea tensiunii de alimentare (in functie de sursele de lumina ~i de componentele aparatajului electric). Sistemele de iluminat exterior destinate activitatilor sportive se recomanda a fi proiectate cu actionare in trepte in functie de tipul activitatii: intretinere, pregatire fizica, antrenament, competitie nationala, internationala, transmisie TV color sau inregistrare pe pelicula. Alegerea tipului de comanda este influentata de multi parametri, astfel incat devine un proces complex care, bine rezolvat, conduce Ia rezultate economice importante.

1. Sisteme de iluminat
tie marita din partea conducatorului auto, in scopul depistarii eventualelor obstacole in timp util pentru a le evita. Cazurile particulare sunt: curbele, pantete, intersectiile (drumuri !?i cai ferate). treceri de pietoni, poduri, parcari. Zone In curba ale arterelor de circulatie in zonele de curbura ale !?OSelelor, dispunerea AIL se face astfel !neat sa fie asi~urata, preferential, ghidarea vizuala. In cazul in care raza de curbura a drumului este r > 300 m, SIL se realizeaza tratand aceasta zona in curba ca un aliniament drept. Pentru zone cu raza de curbura mica, r ~ 300 m, se adopta solutia amplasarii unilaterale a AIL pe partea exterioara a curbei, pentru a marca corespunzator zona arterei de circulatie (fig. 1.12.8 b). Amplasarea pe ambele parti ale drumului creeaza o imagine .12.8 a), derusuprapusa neclara (fig. 1 tanta pentru conducatorul auto. Amplasarea pe partea interioara poate conduce Ia accidente provocate de ie!?irea din artera, daca sursele de lumina sunt mascate privirii de obstacole, ca In fig. 1 .12.8 c (vedere) !?i 1.12.8 d (plan).

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Observatorul 0 de Ia volan nu poate urmari vizual conturul clrumului prin urmarirea surselor de lumina. Se mentioneaza ca acest tip de ghidare vizuala i!?i indepline!?te rolul !?i in timpul zilei. Amplasarea AIL pe partea interioara a curbei se poate face numai in cazul in care conditiile existente in teren nu permit amplasarea AIL pe partea exterioara a curbei, dar marcarea curbei nu se realizeaza corespunzator, existand pericolul ie$irii de pe $Osea a autovehiculului. Daca artera de circulatie este foarte larga (I >1,5 h), atunci se impune utilizarea sistemului bilateral, fata in fata. Utilizarea SIL bilateral, alternat, poate produce confuzii !?i poate genera grave accidente de circulatie. Tn zona de curbura, pentru securitatea circulatiei este necesara cr9$terea nivelului luminantei cu eel putin 50 %, ceea ce se realizeaza prin reducerea distantei dintre stalpi, aceasta fiind cuprinsa intre 0,5 $i 0,7 d (d fiind distanta dintre doua aparate consecutive, pe aliniamentul in linie <teapta), in functie de raza de curbura, astfel incat conducatorul auto sa poata vedea, simultan, eel putin 3 puncte luminoase consecutive. Montarea AIL pe exteriorul curbei (stanga), atunci cand inainte de curba ele sunt montate pe partea dreapta, se face ca In fig. 1. 12.9. Orbirea ce poate fi produsa de AIL echipate cu surse de puteri mari !?i care se pot afla in campul vizual al conducatorului auto se evita daca se aleg AIL cu unghi mare de protectie !?i inclinare redusa fats de orizontala. Pentru realizarea unor conditii de contort vizual corespunzatoare, in cazul arterelor de circulatie in panta, este necesar ca distanta dintre AIL sa scada progresiv catre v~ul pantei, proportional cu unghiul de inclinare a pantei, pentru a realiza nivelurile de luminanta dorite. Pentru reducerea fenomenului de orbire, se utilizeaza AIL cu unghi mare de protectie, iar axul de simetrie al AIL este perpendicular pe suprafata $0Selei. - lntersectii Sunt zone foarte importante ale cailor de circulatie $i modul de realizare a SIL necesita o atentie deosebita din partea proiectantului in ceea ce prive!?te nivelul de luminanta. distributia luminantelor in plan util, alegerea AIL $i a surselor de lumina, amplasarea stalpilor. Atentionarea conducatorului auto aflat in aproierea unei intersectii se poate face in mai multe moduri: prin ridicarea nivelului de luminanta in intersectie, cu 50 % peste eel mai mare nivel de luminanta de pe arterele care se intersecteaza, prin utilizarea de AIL de tipuri diferite pe fiecare artera $i prin moduri de amplasare diferite a AIL pe strazile care se intersecteaza. Utilizarea de surse de culoare aparenta diferita pe strazile ce se intersecteaza sau Ia ie$irea din autostrada este un mod folosit uneori pentru orientare. in conditiile interiorului unui ora$,

r~~; r
~f.

r T--~ r

rt r
'

~-~~
-~~

1-~~ I
-- - - L

I I ~~ I ~~ I I ~~ I I '----- - - - _

I
I
-L--

I
i

I
- -L

.-I - ( I
a

a b c Fig. 1.12.8. SIL pentru eutostrlzl (~ transversali fl vedere In plan):

a - central; b - bilateral fats In fata; c - catenar.

J 1

r :=I:
04 4

Fig. 1 .12.7. SIL catenar (veclere).

d
Fig. 1.12.8. Ghldajul vlzual" curbe.

t:
Fig. 1.12.9. Arn.,a-ea In curbl a AIL

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

aceasta solutie poate avea doua efecte importante: necesitatea adaptarii cromatice vizuale (diferita in functie de individ) ~i degradarea uniformitatii cromatice a ambientului urban. inaltimea de montare, distanta dintre AIL, puterea ~i numarul surselor de lumina se vor determina prin calcul. Amplasarea stalpilor se face cat mai aproape de colturile intersectiei. in fig. 1.12.10 a, este reprezentata intersectia unei strazi principale cu o strada secundara; amplasarea stalpilor s-a fikut Ia colturile intersectiei, pe strada prin-

I. Sisteme de iluminat

cipala s-au utilizat tipuri de AIL diferite, . sarea stalpilor in spatiul verde pentru ' iar dispunerea AIL s-a facut diferit pe realizarea unei iluminari mai bune a ar cele doua strazi care se intersecteaza, . terelor de circulatie ~i utilizarea fluxului in functie ~i de latimea cailor. in functie luminos in totalitate. de tipul strazilor care se intersecteaza - lntersectii de drumuri cu calea fe~i de numarul lor se aleg solutii . rata sau alte linii meta/ice corespunzatoare (fig. I. 12.10 b ~i c). SIL destinate intersectiilor cu calea in cazul pietelor ~i al intersectiilor terata sau cu alte tipuri de linii metalice mari se utilizeaza stalpi inalti (20 ...30m) au rolul de a asigura securitatea desfa pe care sunt montate baterii de AIL, ~urarii traficului rutier ~i punerea in evi astfel incat sa se asigure o distribuitie denta a semnelor de circulatie care : uniforma a luminantelor in planul ~ose avertizeaza apropierea de acestea. Pe : lei. Atunci cand exista spatii verzi in o lungime de 33 m de Ia calea terata zona carosabila, se recomanda ampla- este considerata zona de securitate in . care se amplaseaza AIL, de o parte ~i .,.,--.u, de alta a liniilor metalice. in functie de . intensitatea traficului rutier, de latimea ' strazii ~i de numarul de linii de cale fe; rata se stabile~te solutia luminotehnica . corespunzatoare (fig. 1.12.11). - Treceri de pietoni Sunt zone ale arterelor de circulatie unde pericolul de accidentare a pietonilor, in conditiile lasarii intunericului, este mare. Se impune adoptarea unor solutii luminotehnice care sa atentioneze conducatorul auto asupra prezentei trecerilor de pietoni, semnalizate prin . semne de circulatie ~i marcaje rutiere. . Un SIL destinat trecerilor de pietoni a . bine realizat trebuie sa asigure: nivelul ; de iluminare mai mare cu 50 % decat pe restul arterei de circulatie, amplasa: rea corecta a AIL fata de trecerea de , pietoni ~i sensu! de circulatie, dirijarea ! fluxului luminos astfel incat pietonul sa ,_ fie observat (fig. 1 .12.12). - - - - - - - - - - - Poduri ' . Tn cazul podurilor tara suprastructura ; peste nivelul caii de circulatie, se utilii zeaza acela~i tip de SIL cu eel al arte; rei de circulatie in continuarea careia ! se atla podul. AIL se monteaza pe 1 stalpi amplasati dupa una din regulile ; prezentate anterior. AIL se mai pot ' monta in balustrada, mascat privirii. in 1 cazul podurilor cu suprastructura, se b utilizeaza elemente de constructie penRg. 1 .12.10. lntersecpJ de strlzl: tru a monta AIL suspendate pe cablu a - intersecfie simp/a, strazi inguste; b - intersectie simp/a, strazi largi; (axial sau catenar). c - intersectie multip/a; d - ie$ire din autostrada.

--- -~

..

" 1/3d

t d

1/Sd1
I
I

:
~!
I
I

33m

~It;: !! .
b

8/11d

...

i+'-.
...
u

- - 1/2d 1/4dl
I I I

33m

Fig. 1.12.11. SIL pentru lnter'aecJII de

l 112d

tlUI.

a
33m

...

drumurt cu llnll metallce:

d

. ~
!_

1/2d

33m

a, b - bilateral alternat cu 6 AIL pentru trafic intens; c - bilateral alternat cu 4 AIL pentru trafic mediu; d - idem, bilateral fata In fata; e - bilateral alternat cu 2 AIL pentru trafic redus.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

pendicular pe directia y=90. ; Valorile maxima recomandate de : norma CIE sunt date in tabelul 1.12.5. Este recomandabil ca sursele de lu. mina sa fie cu spectrul luminos apropi' at de eel al surselor din locuintele din zona. Se recomanda lampile cu descarcari in vapori de sodiu de inalta presiu: ne de putere mica sau lampile compac; te de culoare calda. AIL au forme variate in functie de zoj na (noua sau veche), cu distributii se! midirecte sau directe-indirecte (globuri 1 sferice sau aplatizate, tronconice ~i alte forme), montate pe stalpi, iar in zone vechi, chiar pe fatade.

- Spatii de parcare latie superioare, cAt ~i a celor aflate Ia Din motive de securitate ~i datorita partea inferioara. in completare, pentru necesitatilor de a executa anumite ma- asigurarea uniformitatii iluminarii in planevre cu automobilulln spatiul de par- nul util, se prevad AIL montate sub arcare, nivelul de luminanta ~i distributia terele de circulatie superioare. Echipaluminantelor trebuie sa fie apropiate de rea stalpilor se face cu AIL amplasate, cele ale cailor de rulare. Amplasarea intr-o distributie simetrica sau asimetristalpilor pe care sunt montate unul sau ca, in functie de necesitati. - Zonele rezidentiale doua AIL se va face In spatiul verde, daca acesta exista. T n caz contrar, amGaile de circulatie pentru astfel de plasarea stalpilor se va face astfellncat zone sunt de 6 ...7 m Iatime ~i se canu stanjeneasca conducatorul auto racterizeaza prin viteza de circulatie in manevrele de parcare. mica, astfel ca marimea de referinta va - Noduri din circulatia rutiera fi iluminarea. Cerintele AIL sunt: Sunt zone de mare iJ'11>(ll1an1A unde - detectarea obstacolelor aflate pe ~ea traficului rutier trebuie sa se drum de catre conducatorii auto, morealizeze fluent ~ in conditii de sigt.ranta. to sau cicli~ti; Pentru realizarea unor astfel de SIL - detectarea obstacolelor de pe trose utilizeaza stalpi de \'naltime foarte , tuare de catre pietoni; mare (20.. .40 m) cu mai multe AIL, - orientarea vizuala buna pentru a recunoa~te casele sau alte structuri; montate astfellncat sa asigure o iluminare uniforms atAt a arterelor de circu- - recunoa~terea trasaturilor fetei umane de Ia o distants acceptabila, penTabelul l.12.4. Valorlle recomandate tru protectie; pentru llumlnarea ortzontall [lx] Ia - aspectul placut ~i confortabil al zonei. h 1.5 m de Ia sol - nu se folosesc AIL de putere mare care Situatia zonei sa lumineze ~i In interiorul caselor. Nesigura f--:' __ _ Sigu!'_a ___ ,__ Pentru asigurarea majoritatii cerintecirculatie j circulatie lor sunt recomandate nivelurile de ilu5-10 .. .~~vent~ i rara minare orizontala - Ia h=1,5 m - din L___ _-.~.._ __;;, 5_ ___L I _ _.:..3---' tabelul 1.12.4. Pentru controlul distributiei luminanTabelull.12.6. Valortle rnaxlme pentru . telor se recomanda: lndlcele de lurnlnanCI. (l.A)114 (dupi CIE) - mentinerea uniformitatii generate In liValoarea 1na1t1mea mitele cunoscute (Emin/Em :a>,4); i admisa de montara - verificarea indicelui de luminanta I maxima a lui (LA)1'4 _ (LA)1'4, in care L este luminanta me3000 ~ 4,5m die [cd/m 2] pentru un unghi 4,5 < h s 6 ..... . 4000 y=85 ...90, iar A este suprafata ami-----. 5000 h>6 siva a AIL proiectata lntr-un plan per-

sa

12.2.2. Tunelwt

i tuneluri se fac tinand cont de o serie ! de caracteristici specifice care fac ca

Proiectarea

~i

realizarea SIL pentru

------

b Fig. 1.12.12. Amplasarea AIL - zonele trecerllor de pletonl: a- fan b- vedere nocturna.

; sistemele de iluminat destinate acestora sa fie tratate ca sisteme pentru spatii interioare. 0 caracteristica importanta este pre1 zenta suprafetelor reflectante (pereti ~i I plafon), de care trebuie sa se tina sea! rna in calculul nivelului de luminanj tafiluminare, constituind o componenta favorabila echilibrului luminos. I . Montarea aparatelor de iluminat se face Ia inaltimi m1 c1, astfel incat este : obligatorie utilizarea unor aparate de iluminat specializate care sa asigure o protectie optica corespunzatoare pentru conducatorii auto, aflati In mi~e i cu viteza mare de deplasare. Tunelul este un spatiu inchis pe o lungime foarte mare, in care exista degajari de gaze corosive, praf ~i umiditate. Echipamentul ce trebuie ales in realizarea sistemelor de iluminat trebuie sa prezinte un grad mare de protectie contra efectelor rezultate in urma acestor degajari. Tn general, tunelul se poate imparti in urmatoarele zone principale distincte de: acces, prag, tranzit ~i interioara. Zonele mentionate se regasesc ~i pe traseul de ie~ire din tunel atunci cAnd circulatia prin acesta se face In ambele sensuri. Daca circulatia este intr-un

r-- - A _c _ c_ es _ _ ___

Prag

Tranzit ~- ---

lnterio~---~~ire ; ____ Exteri?ID'a

___ _;

Flg. l.12.13. Seqlune cu zonele caractertstlce unul tuneL

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

singur sens, ie~irea din zona interioara se face numai prin doua zone: de ie~ire ~i exterioara (fig. 1.12.13). Zona de acces este zona aflata inainte de intrarea in tunel, unde ochiul observatorului aflat Ia volan recepteaza intrarea in tunel, de regula, sub un unghi de 20. Lungimea zonei este in functie de distanta de franare ~i depinde de viteza de circulatie. Pe aceasta zona a tunelului ochii conducatorului auto, ce se apropie de intrarea in tunel, sunt adaptati Ia un nivel de luminanta foarte mare (7000 ... 8000 cd/m 2 in zilele insorite). Daca tunelul este suficient de lung, astfel incat conducatorul auto sa nu poata vedea ie~irea din tunel, iar nivelul de luminanta din interiorul tunelului are o valoare foarte mica in comparatie cu nivelul de luminanta din exterior, impresia pe care o are observatorul de Ia volan aflat in zona de acces este de ,grota neagra" ~i acesta nu poate distinge nici un detaliu din interiorul tunelului. Pentru a mic~ora nivelul de luminanta de-a lungul zonei de acces, deci pentru o adaptare vizuala mai buna, se recomanda adoptarea uneia din urmatoarele solutii: - realizarea unui sistem constructiv de[cd/m 2]

I. Sisteme de iluminat

10000 3000 1000

- --

a lungul zonei de acces, din sticla arZona de tranzit este cea in care se mata, u~or transparenta (ecran conti- face adaptarea ochiului observatorului nuu) sau suprafete laterale cu reflec- de Ia un nivel de luminanta L20 Ia un niscazut de luminanta de tanta mica (p<0,2), combinate cu , vel ecrane semitransparente montate Lint= 10... 15 cd/m 2. Legatura dintre ludeasupra suprafetei de Ia intrare, minanta ~i tipul de adaptare a fast stapentru ecranarea luminii naturale, ~i bilita experimental ~i este redata in fig. care sa contribuie substantial Ia re- 1.12.14. Lungimea acestei zone depinducerea nivelului de luminanta in de de timpul de adaptare a ochiului ~i zona de acces; de viteza de deplasare, fiind aproxima- prevederea unei zone cu vegetatie , tiv 300 m pentru o viteza de 70 km/h. abundenta (arbori ~i tufi~uri) de-o Zona centra/a se gase~te in contiparte ~i de alta a zonei de acces, cu nuarea zonei de tranzit ~i lungimea aacelea~i efecte ca ~i in primul caz. cesteia depinde de cea totala a tuneluZona de prag este zona in care se lui. Se caracterizeaza, in general, prinnivel de luminanta face trecerea brusca, de Ia un nivel de tr-un luminanta foarte mare Ia un nivel de lu- Lint= 5 ... 10 cd/m 2, iar in conditiile unui minanta scazut. Pentru a face vizibil trafic ridicat ~i o viteza admisa in tunel conturul interior al tunelului ~i eventua- de 70 ... 80 km/h se recomanda un nilele obstacole aflate pe calea de rulare, vel de 15 cdfm2. nivelul de luminanta din zona de prag Catre sfar~itul tunelului exista ,in trebuie sa fie, aproximativ, 4 ... 10 % succesiune inversa" acelea~i zone ca din valoarea celui exterior, in functie de ! ~i Ia inceputul acestuia ~i anume zoneSIL adoptat. le de tranzit, de prag, de ie~ire, daca Lungimea zonei de prag depinde de tunelul este cu dublu sens. Diferenta viteza cu care se deplaseaza conduca- consta in faptul ca ochiul observatorutorul auto ~i este cu atat mai mica, cu lui se adapteaza mult mai u~or Ia nivecat viteza de deplasare este mai redu- luri mari de luminanta. le~irea din tunel sa; Ia 50 ... 60 km/h, lungimea acestei in timpul zilei ofera privirii un contrast zone va fi aproximativ 40 m, iar Ia o vi- negativ, dand imaginea de ,grata alba" teza de 100 km/h, lungimea zonei va fi stralucitoare, pe fondul careia obstacode 90 m. lele se vad in efect de silueta. Pentru a realiza o conturare mai buna a acestora, precum ~i pentru o adaptare vizuala "" , mai buna, se recomanda realizarea peLc ', x---,, ; retilor tunelului din placaje de culoare / \ I deschisa, lavabile, u~or de intretinut.
1 1

:::II
30 10
3

Aspecte cantltative
Nivelul de luminanta in planul caii de rulare este variabil in timp ~i/sau spatiu, in functie de caracteristicile luminii naturale (soare tara nori, cer acoperit, amurg, noapte) ~i in functie de nivelurile de luminanta recomandate pentru diferite zone, caracteristice tunelului. Pe zona de acces se recomanda adoptarea unei solutii de ecranare a luminii naturale (sisteme constructive cu lamele sau vegetatie abundenta), prezentate anterior. in zona de prag, normele internationale impun un nivel de luminanta care poate ajunge pana Ia 10 % din nivelul de luminanta exterior (ceea ce corespunde aproximativ unui nivel de iluminare de 10.000 lx -in cazul unei zile insorite, valoare mare, care necesita un consum energetic ridicat). Utilizarea sistemelor constructive de ecranare a luminii naturale are ca urmare o reducere a nivelului de iluminare in zona de prag (cu pastrarea acelora~i conditii vizuale) ~i implicit reducerea consumului energetic. Tot in scopul reducerii consumului energetic se poate utiliza un sistem, in care aparatele de iluminat au o distributie nesimetrica a

1L___
0
5

10

15

-----

20 [s]

Flg.l.12.14. Rel&1:1a dlntre lumlnantl " tlmpul de adaptare.

[%]
-

Fig. 1.12.15. Expllcatlvi asupra valorilor Lc, Ld, Lt.

Lc - luminanta cerului; Lt - luminanta fondului; Ld - luminanta drumului.

:
!

Lth --

-~

100 80 60

Ltr 40 ! I I 20

--Ltr

10 8 6 4
Linterior

2
-----~------~------~--

10

12

14

16

18

20 [s]

Fig. 1.12.16. Expllcatlvi asupra luminantel zonel de tra~e.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

reflexiei incintei tunelului. Aceasta contribuie Ia reducerea substantiala a fe! nomenelor de orbire psihologica ~i fiziologica ~i a efectelor negative ale i acestora asupra capacitatii vizuale a ; conducatorului auto. Redarea culorilor nu este un factor determinant in alegerea surselor de lumina. Ghidajul vizual este un factor important in realizarea sistemelor de iluminat destinate tunelurilor ~i o realizare co: respunzatoare a acestuia asigura o i desfa~urare in siguranta a traficului ru tier. Ghidajul vizual se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat in linii paralele cu axul drumului. in cazul existentei a doua sensuri de circulatie este necesara utilizarea eel putin a u: nui ~ir de aparate de iluminat pe fiecare sens, de preferat amplasat pe pial ton, in axul benzii de circulatie. : Fenomenul de palpaire este nedorit in tuneluri. Acesta apare atunci cand ~irurile de aparate de iluminat sunt discontinue in campul vizual al conducatorului auto sau datorita reflexiilor luminii pe suprafetele lucioase ale autovehiculelor. Acest fenomen se accen. tueaza, in special, in zona centrala unde aparatele de iluminat sunt mai rare. , Efectul de inconfort, generat de fenomenul de palpaire este apreciat prin ' frecventa (f) data de relatia: f=vls [Hz] (12.2.5) in care: v- este viteza de deplasare a vehiculului [m/s], s - este distanta dintre aparatele de iluminat [m]. Pentru fs2,5 Hz ~i f:<!15 Hz, fenomenul este neglijabil sau tara efecte negai tive asupra capacitatii vizuale a observatorului.
i
1
1

fluxului luminos ~i sunt montate in opo- 3000 ... 8000 cd/m 2, Ia nivelul recomanpentru zona centrala de zitie cu sensul de circulatie (sistem nu- dat mit ,counter beam"). Aceasta conduce 5 ... 15 cd/m 2. Datorita conditiilor de Ia o reducere a nivelului de luminanta contort vizual impuse, nivelurile de luminanta diferite, de Ia o treapta Ia alta treLth cu eel putin 20 %. Conform normelor CIE, L20 se deter- buie, sa se incadreze in limitele Ln_ 1 /Lns3/1, astfel incat sunt necesare 4 mina cu relatia: L 0 = yLc+PLd+EL, (12.2.1) sau 5 trepte de schimbare a nivelului de ir{ care semnificatiile luminantelor re- iluminare de-a lungul zonei de tranzit. zulta din fig. 1.12.15 (Lc=Lcer' Ld = Ldrum ~i L, = Lfond)' iar Aspecte calitatlve Distributia luminantelor este un facvalorile sunt date in tabelul 1.12.6, in functie de directia geografica de intrare tor calitativ important (ca ~i in cazul celorlalte cai rutiere) in stabilirea conforin tunel y, p ~i E [%] reprezinta procentele tului vizual. Verificarea uniformitatilor din suprafata cercului obtinut prin in- luminantelor in planul caii de rulare se tersectarea unghiului spatial corespun- realizeaza cu ajutorul factorilor de unizator unghiului plan de 20 cu planul formitate mentionati pentru evitarea orbirii psihologice. vertical tangent Ia intrarea in tunel Luminanta zonei de prag se determiDe remarcat ca prezenta suprafetelor na din tabelul 1.12.7 in functie de L20 ~i , reflectante (pereti, plafon ~i uneori calea de rulare, daca aceasta are o de SIL ales. Luminanta zonei de tranzitie, care re- reflectanta p :<! 0,3) are un rol pozitiv in prezinta o valoare descrescatoare, este uniformizarea luminantelor din plan util. Pentru evitarea orbirii fiziologice se data de relatia: Ltr=Lth (1,9+t)" 14 (12.2.2) recomanda AIL cu unghiuri de protecreprezentata ~i in fig. 1.12.16 ~i care tie corespunzatoare sau prevazute cu este functie de timpul de parcurs in zo- difuzoare. na de tranzitie (t) [s]. Pentru aprecierea orbirii psihologice Pentru zona centrala, nivelul de lumi- in campul vizual, determinarea indicelui nanta Lint se determina in functie de de cre~tere a pragului Tl se face cu redistanta de franare ~i trafic, fiind indi- latiile: cat, conform CIE, in tabelul 1.12.8. TI=65Lv JL~B (pentru Lms5 cdfm2) in fig. 1.12.17 este indicata distanta (12.2.3) de franare in functie de viteza de de- sau plasare ~i panta caii (pozitiva-urcare TI=95Lv!LJ;,05 (pentru Lm>5 cd/m 2) sau negativa-coborare). (12.2.4) De-a lungul zonei de tranzit, nivelul de in care: luminanta scade in trepte de Ia Lm- reprezinta luminanta medie a peretilor ~i tavanului, [m) Lv - este luminanta de voal a surselor [kmlh] care apar in unghiul spatial cores250 100 punzator celui plan de 20 ~i se calculeaza cu relatia din 10.4. 200 Confortul este asigurat daca Tl<15% Contrastele din campul vizual se pot reduce in mare masura prin cre~terea

Caracteristlclle slstemelor

uj 150
100

80

: de llumlnat pentru tuneluri

Acestea trebuie sa satisfaca exigentele cantitative ~i calitative amintite, printr-o amplasare rationala a AIL ~i o

Categoria SIL

a/h
1,5

surse SOX-E SON-T SOX-E SON-T

60
50

I
63$::.

~l==t==t=;:::=;:= 40 f-30
+12 +8 +4 0 p--4 -8
[%)

rtrn
c:!5acfs

TLD

:h
I
I

Tabelull.12.7. Valorlle raportulul t.,1120

Distanta de SIL SIL franare [m] simetric ,Counter-Beam
__ -"

2,0 3,5

II
~

-12

~th 1-20

__ _

'--_th_IL_2Q
-

Fig. 1.12.17. Distants de frlnare 1n funqle de v1teza de deplasare .. panta clll.

Directia de intrare Lc . Ld .

Ill

~-

if~2'

Flg.l.12.18. SIL pentru tuneluri.

:h 2-2,5 SON-T

60 100 160

--

O,Q5 _- __ _ __9,04 0,06 0,05 0,10 0,07

Tabelul1.12.8. Valortleluminantai 1n zona centrall (Lint} [cdlm2]

Distanta de Trafic [veh/h] franare [m] _ 100 ... 1000 >1000 ---.--- <100 60 1 2 3 - --I 100 2 -i 4 6 160 5 10 15
-----------

Tabelull.12.6. Valorilelumlna~lor Lc, Let $1 Lt

L1 r.~-------- ~--= ~-=---~~~~-.Rietre ~- -Cit%ciiri- ___ zi%pa<iL paifsti-.l!__ ----------r-__-+- 3 I 3 : 8 ' 15--+_ _.2--___-J

~-v

-----~ ~~---;- - :

-- r

-1---r-~-~5 .:~'+sl-f---

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

corespunzatoare a surselor de lumma. Dupa PHILIPS, SIL utilizate in tuneluri se clasifica i n 3 categorii in raport cu linia privirii: I, II l?i Ill (.,counter beam"). Acestea sunt prezentate in fig. 1 .12.18 unde sunt date l?i rapoartele a/h l?i tipul surselor de lumina recomandate. Sistemele se pot clasifica l?i din punct de vedere al continuitatii l?i orientarii astfel: A - l?iruri cu discontinuitati in limita evitarii fenomenului de palpaire (fig. 1.12.19 a);
ale~ere
1

I. Sisteme de iluminat

: ! ,

i
!
:

i
i

B - l?iruri continue montate in mod grota (neagra/alba), al?3 cum se vede obil?nuit cate unul pe fiecare sens : din figura 1.12.20. Cele mai utilizate AIL sunt: de circulatie (fig. 1.12.19 b); C - benzi paralele montate pe plafon : - aparat de iluminat polivalent ce poasau pereti, in plan orizontal sau te fi echipat cu Iampi fluorescente l?i vertical (orientate) (fig. 1 .12.19 c); cu una sau doua Iampi cu vapori de D - l?iruri luminoase continue realizate sodiu de inalta presiune; din tuburi de lumina, montate pe : - aparat de iluminat cu distributie nesiperetii laterali ai tunelului. 1 metrica dirijata i n opozitie cu fluxul SIL "counter beam" utilizeaza AIL de circulatie (sistemul .,counter nesimetrice cu intensitatea maxima dibeam"). Acest AIL se utilizeaza numai rijata i n opozitie cu sensul de circulatie. in zonele de prag ale tunelelor; monEste utilizat numai in zona de intrare l?i tarea aparatelor de iluminat se poate iel?ire pentru diminuarea efectului de face l?i i ntr-un plafon fals creat din necesitati fonoizolante; i - aparate de iluminat universale ce pot fi echipate cu surse fluorescente tubulare sau cu vapori de sodiu de 1 inalta presiune; ; - tuburi de lumina al carei principiu de functionare consta in transmiterea luminii prin aer, cu ajutorul unui film optic OLF (Optical Ligthing Film) care acopera interiorul tubului l?i asigura un coeficient de reflexie mare (98 %), permitand astfel transportul luminii Ia

a
Fig. L 12.19. npurt de SIL pentru tunelurl: a - $iruri cu discontinuitati; b - intrare tune/; c - benzi paralele.

1.{) .

~ : !

.L -://!~,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,..,.,.tr/

c
1. Lungimea tunelului <25m 25-75 m

Fig. 1 .12.20. AIL montat tn s1818mul

.counter beam.
75- 125 m >125m

2. le~ire complet vizibila

DA

~
DA

NU

DA

~
DA

NU

3. Lumina zilei de valoare ridicata in tunel

~
MARE

NU

~l
MARE

NU

4. Reflectanta peretilor mare (> 0,4) sau mica (<0,2) ?

~
I
DA

MICA

~
I
DA

MICA

I
5. Trafic greu ? (sau c icli!?til sau pietoni) tara iluminat electric

I
NU

NU

I
50 % d in nivelul normal al zonei de prag

I
I
nivel normal al zonei de prag

Flg.l.12.21. ParametrO SIL pentru tune1ur1 tn funqle de: lunglme, vlzlbllltatea leflrtl, accesullumlnll naturale, ret1ectenta ~lor .. tlpul traftculul.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

xima admisa in aceasta situatie. Pentru zona de prag ~i tranzitie, nivelul de luminanta asigurat se adapteaza Ia indicatia de viteza admisa in aceasta ipoteza (de defect). Conform normei CIE 88, pentru astfel de situatii, in functie de lungimea tunelului ~i trafic, se recomanda una dintre urmatoarele solutii de alimentare cu energie de rezerva: - dintr-o sursa independentS. fata de cea a SIL normal; - din doua surse independente (baterie de acumulare cu comutare instantanee ~i grup electrogen cu pornire automata), daca intreruperea este mai mare de 30 s; - dintr-un grup electrogen automat cu timp de pornire rapida (cateva s).

SIL pentru tuneluri trebuie sa fie sistedistante mari. Datorita acestui tub de lumina este posibila transformarea ma dinamice ale caror niveluri de ilumisurselor punctuale" in ,surse lini- narelluminanta trebuie sa fie permanent ~re". Ele sunt utilizate, de regula, in adaptate in functie de nivelurile de iluminare/luminanta din exterior (cer senin, zona centralS. a tunelului. Aparatele de iluminat destinate tune- acoperit, zi, seara, noapte -fig. 1.12.22). Datorita acestor variatii SIL trebuie lurilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele exigente suplimentare: sa fie sa fie prevazut cu instalatii de reglare robuste ~i sa nu se degradeze datorita automata, actionate in functie de ilumitraficului sau curatirii; sa fie etan~e narea orizontala exterioara sau de lu(capsulate) Ia efectele corosive ale ga- minanta ambientala exterioara. Regiazelor de e~pare ~i produselor utilizate rea in functie de luminanta este prefepentru curatire; partea exterioara a AIL rabila pentru ca asigura o mai mare sa fie foarte neteda, evitand astfel de- corectitudine, tinand seama de starea punerea materialelor corosive, permi- reala a suprafetei imbracamintei rutiere tand 0 curatire u~oara; sa asigure pro- (umeda, uscata, acoperita cu zapada tectie vizuala corespunzatoare; sa fie etc.). Se masoara, Ia 100 m de Ia intraprevazute cu asigurare locala, cu sigu- re, luminanta ~oselei, a zonei inconjuranta fuzibila (este de preferat); fixarea ratoare ~i a boltii cere~ti, semnalul reAIL ~i racordul sau Ia retea sa permita zultat comandand sistemul automat de schimbarea rapida ~i sigura a acestuia. reglare (13). Pentru realizarea multitudinii de trepSursele de lumina utilizate pentru echiparea AIL montate in tunel sunt te de luminanta pe zonele de prag ~i alese dupa urmatoarele criterii: tranzit, sistemele implica necesitatea eficacitatea luminoasa mare, reco- reglarii permanente, realizate astfel: mandandu-se utilizarea in zona de a - in trepte pe ansamblu; prag a surselor cu descarcari (Iampi b -in trepte pe AIL (cu comanda sepacu vapori de sodiu Ia inalta ~i joasa rata a fiecarei surse); presiune); in zona de tranzit, surse cu c -tina descarcari in vapori de sodiu ~i Iampi Variantele b ~i c sunt cele mai bune, fluorescente tubulare in zona centra- ele mentinand ~i uniformitatea sistemuIS., Iampi fluorescente singure sau in lui; varianta c este aplicabila numai Ia combinatie cu alte surse cu descar- sursele care permit acest lucru. Pentru cazul caderii sursei de alicari cu durata de viata mare; functionarea Ia diverse temperaturi mentare a iluminatului normal este necesara prevederea unui SIL de siguranale mediului ambiant; timpul mic de amorsare in cazul in ta cu punere automata in functiune ~i care se face comutarea automata pe care sa poata. suporta puterea necesao retea de alimentare de rezerva. ra pentru nivelul minim (interior de in functie de lungimea tunelului, se , noapte). De asemenea, trebuie puse in prevede sau nu iluminatul electric in functiune, simultan, sisteme de avertitimpul zilei, a~a cum se poate urmari in zare luminoasa Ia 100 ... 150 m de tunel fig. 1.12.21. care sa indice defectul ~i viteza maNIVEL LIE pentru un anotimp (zona L2o)

12.2.3. lluminatul decorativ arhitectural (monumente, clidin1

Sistemele de iluminat decorativ - arhitectural au rolul de a realiza punerea in evidenta, Ia lasarea serii/noptii, a unor monumente de arta sau a unor cladiri. Datorita specificului, sistemul nu se inscrie in modelul prezentat anterior pentru iluminatul exterior. De multe ori sistemul de iluminat electric poate realiza noaptea efecte decorative spectaculoase, mult mai interesante decat cele oferite de lumina de zi. Posibilitatea de a orienta, in maniera dorita, sursele de lumina catre obiectiv reprezinta un grad de libertate care, utilizat corespunzator, poate conduce Ia o redare estetica, superioara iluminatului natural. Conceptia sistemului necesita studii atente ale efectelor intr-o stransa conexiune cu ambianta arhitecturala.

I
I
4.NOAPTE

Zl

I
2. ACOPERIT

I
3.SEARA

I
4.1 CIRCULATIE NOR MALA (Lint=10 cdfm2)

1. CER SENIN

4.2 CIRCULATIE REDUSA (Lint= 5 cdlm 2)

I
1.1 DIMINEATA

II

1.2 AMIAZA

11

1.3 DUPAAMIAZA

II II

2.1 PARTIAL

t
I
2.1.2 AMIAZA

II II

2.2 TOTAL

I I

I
2.1.3 DUPAAMIAZA

2.1.1 DIMINEATA

Flg.l.12.22. Reglmurl de functlonare ale SIL pentru tunelurl.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Trebuie sa se ia in considerare caracteristicile cele mai atractive ale cladirii sau monumentului, pentru a fi accentuate prin iluminat. in mod evident, spre deosebire de alte sisteme, amprenta originalitatii estetice a autorului devine determinanta.

I. Sisteme de iluminat

Sunele de lumlnlfi aparatele deluiNnat Pentru iluminatul arhitectural se pot utiliza toate sursele de lumina cunoscute, fiecare obtin~nd insa un anumit efect, determinat de caracteristicile specifice de culoare. in tabelul 1.12.9 sunt date caracteristicile surselor utilizate. Daca se urmare~te o redare corecta, reala a culorilor ~i o variatie a fluxului luminos, este necesara utilizarea surselor cu incandescenta cu halogen care au un cost de investitie redus, dar un consum energetic mare. Un aspect important i1 reprezinta alegerea culorii aparente a sursei in functie de necesitatea armonizarii cu ambientul luminos din zona. Uneori, in functie de obiectiv ~i de aspectul urmarit, se pot alege ~i contraste de culoare. Daca nu se urmare~te redarea culorilor ci efectul artistic de reliefare a monumentului, se vor prefera Iampi cu vapori de mercur sau sodiu. Costul initial este mai mare decflt al lampilor cu incandescenta cu halogen, dar consumul de energie este mult mai mic (in special, Ia lampile cu vapori de sodiu). Atunci cand este necesara redarea culorilor se vor prefera lampile cu descarcari in vapori de mercur in amestec

' cu ioduri metalice (MH). Aceasta solu- rectia principala de privire a observatotie are dezavantajul unui cost de inves- rului 0 este indicata de sageata, proiec! titie mai ridicat fatA de alte solutii, dar toarele sunt amplasate i n A ~i 8, opus ! ~i avantajul unui cost de exploatare i fata de diagonala A'B', obtim3ndu-se un : foarte redus. : contrast bun de luminanta intre cele Aparatele de iluminat utilizate sunt doua suprafete laterale alaturate, ceea proiectoarele cu distributie concentra- 1 ce creeaza reliefarea corecta ~i sugestita, medie sau larga, in care se montea- ' va a obiectivului. Montarea Ia sol (sau in apropierea solului) a proiectoarelor (fasza sursele amintite. ciculul de lumina oblica) pune in evi Alpecle cletennlnante t. reallzarea denta rugozitatea materialului fatadei. Suprafetele de apa, daca exista in ! Directia de privire principala a obiec- ; preajma obiectivului, pot contribui intr tivului este importanta deoarece trebu- : un mod fericit Ia realizarea efectului arie sa coincida cu directia sistemului de : tistic. Astfel pe suprafete mari de apa, i iluminat, respectiv, zona care trebuie ; in raport cu obiectivul, se poate realiza : reflexia constructiei iluminate in oglinda : iluminata. 1 Distanta de privire este importanta ' ,neagra" a apei. ; pentru determinarea vizibilitatii fatadei Obstacolele naturale create de arbori 1 ~i a detaliilor caracteristice. sau alta vegetatie abundenta pot consti: Gradul de intunecare a mediului am- tui o componenta decorativa a sistemubiant sau fondului pe care se conturea- lui de iluminat. Astfel amplasarea pro1 za obiectivul sunt foarte importante in iectoarelor in spatele arborilor, arbu~tilor ' alegerea nivelului de iluminare. Astfel, . sau tufi~IXilor are ca efect, pe de o daca acestea sunt intunecate, va fi ne- parte, mascarea sursei fata de obser: cesar un nivel de iluminare, relativ re- vator, iar pe de alta, punerea in eviden. dus pentru a realiza un contrast sufici- ta a vegetatiei prin efectul de silueta. ent redarii sugestive a obiectului (fig. 1.12.23). Daca zona este iluminata, cu .Ampla8area prolectoarelor strazi ~i cladiri ce creeaza o ambianta Deoarece se urmare~te, in principal, de luminanta relativa ridicata, subiectul efectul decorativ - artistic, pentru realisistemului va trebui sa primeasca un zarea sistemului trebuie sa se studieze flux mai mare pe unitatea de suprafata (fig. 1.12.24). De asemenea, se poate realiza un contrast de culoare ce va fi favorabil conturarii imaginii dorite. Geometria (forma) obiectivului trebuie pusa in evidenta in functie de directia de privire. Astfel, pentru o constructie a paralelipipedica (fig. 1.12.25) Ia care di-

.........,

A~B
o/

Fig. 1.12.23. Imagines unei clAdirl iluminate pe fond intunecat

Fig. 1.12.24. lmaglnea unei ciAdirl iluminate fond luminos.

b Fig. 1 .12.25. SIL pentru o clldlre: a - ansamblu; b - plan.

Tabelull.12.9. Caracterlsticlle 8UI"888or de lurnlnl cln punct de vedere al utlllzirti t1 llumlnatulul llor .. monument8lor
Surse de lumina fPosibilitati dei Timpul de jEficacitatea: Redarea : Durata de lnvestitie Consum 1-- - - - - - - -1-reglare _f!~ mor ~!lfe l!nkllfJuminoas.! :_ - ~_!Jiorilo_r __ .. ~ .f~!lE!ion!'~: - - - .. - en~!!tic __ incandescente cu f Da 0 i scazuta excelenta ; medie redusa foarte mare haloge.l) _ ____ _ __________ _l______ .. _ .... . .. . ...... . _!. _ .. . ..... .. . ... ---- -- ____ ... _ ... . _ .. ___ .. 1 .fJ.uor~s~~~ _... _ _ ! . .0~ _ ~ .....~ . _ ll)~e J?.~n~.. . '!l!Me. - mare s_yaz4~ ~_vap~-~~- -mer~l!r:.__~-- . -.N!::!..... --- .. ?.-..~.. .. __ L_ - ~~.e. ~ il9S_e.f?!a.!?!!~ , mare .. ___ _r:nar~ __ __.. . . -~c-~ut ___ Nu : 4 ...5 mare fo~~~ab~~a ! mare , mare scazut cu vapori de mercur : , ~ Loduri rn.~~ali.~ __ 1 cu vapori de Nu >4 1 foarte mare' acceptabila mare foarte mare foarte seazut sodiu Ia i~?Jt~_p_r:_e~iU,!'!~ .. . - _ _ _____ i...... ________ ______ : _____ ---- ______________ .. cu vapori de Nu 7 ... 12 ifoarte mare: nesatisfacatoare , mare mare foarte scazut 1 ~diu ~ j~~sa presiune ' II LEDuri de culoare r 0 . - medie bun;\' -~i . .. . 'toarte mare scazut 1 aparenta caleta sau <>i mare foarte buna ' mare

.L. _ _

. ... ...

L_ __ _ __ ___

Da -

;....

I
I
1

neU~

I I

I. Sisteme de iluminat
toate posibilitatile de amplasare din exteriorul cladirii (balustrade, copertine, parapete, balcoane sau logii $.a.). Amplasarea proiectoarelor pe orizontala se poate realiza astfel: - In apropierea obiectivului, ca in fig. 1.12.26 a, avand ca avantaje: o buna utilizare a fluxului luminos, eficienta economica, dar $i ca dezavantaje: umbre pronuntate, excesive; aceasta amplasare creaza un efect dramatic ce poate reprezenta un aspect de atractie; - in apropierea obiectivului cu iluminat suplimentar integ-at In elementele de arhitectt.d proprii (balcoane, balustrade, copertine $.a.) ca in fig. 1.12.26 b. Se elimina contrastele de pe fatada; - Ia o departare mai mare de obiectiv, cain fig. 1.12.26 c, care areca avantaj o utilizare mai redusa a fluxului. Amplasarea proiectoarelor pe verticala se poate realiza Ia inaltimi diferite $i anume: - Ia h = 0 (fig. 1.12.27) cand acestea se plaseaza in spatii cu vegetatie, in alte constructii joase, existents sau in locuri special destinate acestui scop. - Ia h ~ 0 In functie de particularitatile existents in zona; (pe stalpii iluminatului public, alte constructii). Uneori se creeaza conditii speciale montarii pe stalpi independenti a unor baterii de proiectoare. Proiectoarele cu distributie larga corespund unei lnaltimi de 1 sau 2 etaje. Pentru constructiile lnalte (h>25 m) trebuie utilizate sisteme combinate: pentru etajele inferioare proiectoare cu distributie larga sau medie, iar pentru cele superioare, proiectoare cu distributie concentrata (fig. 1.12.26 d). Se obtine astfel o luminanta relativ uniforma pe fatada luminata.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

- corelarea armonioasa lntre iluminatul decorativ $i eel pietonal sau stradal; - mascarea proiectoarelor prin integrarea acestora in decorul existent pentru a fi ascunse privirii observatorului in timpul zilei; - protejarea plantelor aflate in apropierea aparatelor de iluminat impotriva 1 ; degajarilor de dtldura ale aparatelor : de iluminat; : - protectia observatorului impotriva or! birii fiziologice care poate apare Ia ; privirea directa a stxselor de lumina. ! Efectele luminoase obtinute lntr-o ; zona cu vegetatie abundenta (arbori, ; arbu$ti, zone plantate cu flori) sunt nu: meroase $i foarte placute. Aceste efec te se pot obtine respectand cateva t principii de baza prezentate in cele ce j urmeaza. : - Arbori izolati cu coroana deasa (castan, platan etc.). Se adopta o solutie in care amplasarea proiectoarelor se face astfel !neat fluxul luminos sa fie orientat din partite laterale $i de jos . pentru a evidentia coroana. Adoptarea ; acestei solutii se face evitand posibili. tatea de orbire fiziologica Ia privirea di; recta a sursei de catre observatorii care circula in imediata vecinatate a ar: borelui (fig. 1.12.27 a). - Arbori izolafi cu coroana rara {sali cia plangatoare, salcamul etc.). Unul ' sau mai multe proiectoare pot fi am plasate Ia sol, cat mai aproape de trunchiul arborelui $i orientate catre zenit. Proiectoarele se amplaseaza In ni$9 special construite, In pamant, cu pro~ tectie realizata dintr-un gratar metalic ! $i se asigura legatura Ia canalizare ! pentru evacuarea apelor de ploaie. A~ ceasta solutie se recomanda numai in -===:--- -- - - -1 cazul arborilor cu frunzi$ rar $i de cu: loare deschisa. Efectele luminoase deosebite se pot obtine cand arborele : respectiv se gase$te intr-un mediu in. tunecat (fig. 1.12.27 b). - Grup format din mai multi arbori din aceea$i specie, cu coroana deasa $i dezvoltatA mutt pe verticala (plopul, a , bradul, chiparosul). Efecte spectacu: lease se obtin iluminand arborii din : planul al doilea, lndepartat de observa tor. Arborii din primul plan vor aparea iluminati datorita efectului de silueta (obtinandu-se una sau mai multe siluete pe un fond luminos). Se recomandtl aceasta sotutie pentru a fi adoptata b acolo unde siluetele arborilor se pot observa in lntregime, acestea nefiind obturate de alte vegetatii sau constructii existente In zona. - Grup format din aceea$i specie de arbori cu coroana rara (mesteacanul c alb, pinul etc.). in general, sunt intere, sant de iluminat in masura In care co: roana lor prezinta aspecte particulare deosebite. in acest caz iluminarea lor se face in acela$i mod, descris in paragraful anterior. De remarcat faptul ca efectele obtinute sunt acelea$i iarna ca $i vara, chiar $i pentru arborii care nu-$i pastreaza frunzi$UI tot timpul anului.

r - -;--

! !

. :

12.2.4. llumlnatul decoratlv

pentru apatll verzi, jocuri de api
Spattl verzl
lluminatul zonelor verzi din gradini $i parcuri are un dublu rol $i anume: - asigura un contort vizual ridicat (suprimand impresia de ambient nne- : gru") $i securitatea pietonilor, prin ri- dicarea nivelului de iluminare; - pune In evidenta, pe timpul noptii, frumusetile naturii prin contraste de lumini $i umbre. Pentru realizarea sistemelor de iluminat destinate zonelor verzi trebuie sa se ia in considerare urmatoarele aspecte: - obiectivele asupra carora trebuie in- , trodus accentul sunt arborii declarati monuments ale naturii, arborii ornamentali etc. - corelarea sursei de lumina cu culoarea frunzelor $i a florilor;

Fig. 1 .12.28:
a, b, c,- variante amplasare AIL Ia cladirile de ina/time mica; d: SIL cladire inalta.
b

Fig. 1.12.27. AIL decorativ pentru arbori

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

I. Sisteme de iluminat

- Grup format din mai multe specii iluminat cu proiectoare mobile pentru a - instalatia electrica sa fie de tip etan~ Ia de arbori. Se recomanda realizarea putea fi deplasate in functie de zona scufundarea in apa ~i prevazuta cu sisunui iluminat care sa redea grupul in de interes. Fluxul luminos trebuie dirijat teme de protectie impotriva electrocuperspectiva ~i relief. Trebuie sa se ia in de sus in jos, prin utilizarea proiectoatarii destinate mediilor foarte periculoaconsiderare urmatoarele aspecte: for- relor de dimensiuni mici cu suporturi se, conform normelor in vigoare; ma ~i dimensiunile coroanelor, culoa- de sustinere de inflltime redusa. - alimentarea Ia tensiuni nepericuloase rea frunzi~ului, alegerea culorii aparen- Masive de plante anuale $i bianua(12 sau 24 V), pentru cazul in care acte a surselor de lumina, amestecul de le. lluminatul se realizeaza in mod asecesul persoanelor Ia AIL este posibil; culoare etc. Se evita realizarea unui ilu- manator cu eel prezentat Ia punctul an- - fixarea aparatelor de iluminat in bazin minat de ansamblu al grupului, care ar terior, cu deosebirea ca florile acestor pentru a nu fi smulse de jetul de apa; duce Ia crearea unui decor plat ~i inex- plante dureaza un timp indelungat in - intretinerea corespunzatoare a sistepresiv. cursul unui an, fiind posibila utilizarea , mului de iluminat. - Perdea de arbori din aceea$i spe- unor aparate de iluminat fixe. Tn cazul fantfmilor arteziene, sistemecie, intalnita de obicei Ia marginile gra- Pefuzefe. Tntr-un decor luminos bi- le de iluminat trebuie sa se realizeze in dinilor. lluminatul acestor arbori este ne echilibrat, un ,covor" verde u~or i- , functie de tipul jocului de apa jeturi: interesant pentru a pune in evident{~ li- luminat este recomandabil pentru a su- verticale; oblice (aproape verticale); mitele gradinii sau pentru a estompa o blinia linia despartitoare intre diferite inclinate (aproape orizontale); jeturi de zona mare scufundata in intuneric. A- vegetatii. Pentru iluminatul peluzelor se pulverizare; cascade artificiale. Sistemele de iluminat destinate jetucest ,perete de lumina" poate anula recomanda proiectoare montate pe suefectele luminoase create pe obiective porturi de inaltime mica. Pentru pelu- rilor verticale sunt realizate prin amplasituate in fata acestuia. Tn acest caz se zele de dimensiuni reduse se recoman- sarea a 3 ... 9 aparate de iluminat Ia barecomanda contrastul de culoare. da folosirea AIL de inaltimi mici (tip za jetului cu orientarea fluxului luminos - G"up alcatuit din diverse specii dear- borna luminoasa), cu distributie semi- : pe verticala locului (fig. 1.12.29). Exisbu$ti. Atractia exercitata de frumusetea , directa pentru a asigura nivelul de ilu- tenta mai multor jeturi verticale ilumiarbu~ilor asupra observatorului variaza, in minare dorit pe gazon. , nate creeaza imaginea unor coloane functie de anotimp. Din acest motiv se - Fantani arteziene, jocuri $i caderi ; luminoase. recurge Ia realizarea unor sisteme de de apa Sistemele de iluminat destinate jetuiluminat mobile, unde proiectoarele sunt Un joe de apa sau o tantana arteziana rilor oblice se realizeaza prin amplacorespunzator iluminata, dupa lasarea sarea unor aparate de iluminat Ia baza u~ de deplasat in alte zone de interes, iar racordarea se face prin intermediul intunericului, poate schimba intregul fiecarui jet astfel incat fluxul luminos sa unor prize etan~. 0 astfel de grupare de aspect al zonei in care este amplasata, urmareasca traseul acestuia ~i alte arbu~i. corespunzator iluminata, care sa eland viatfl prin culoare ~i armonie. aparate de iluminat amplasate in locul puna in evident{~ culoarea ~i forma florilor Pentru realizarea unor sisteme de i- unde are loc caderea jetului de apa, cu ~i a frunzelor, poate crea efecte specluminat care sa puna in valoare jocurile flux orientat pe verticala locului (fig. taculoase pentru observatori. Nu se de apa, fantanile arteziene ~i suprafe- 1.12.30) Numarul aparatelor de iluminat, recomanda un iluminat de ansamblu care tele lacurilor, trebuie sa se tina seama distributia ~i puterea surselor se aleg in functie de inaltimea ~i grosimea jetului ar crea un decor plat, inexpresiv. Este de o serie de aspecte: necesara utilizBrea unui singur tip de - alegerea corespunzatoare a aparate- de apa. La caderea jetului de apa se sursa, cu o redare foarte buna a culorilor. lor de iluminat ~i a puterii surselor, in recomanda utilizarea unor aparate de functie de dimensiunile ~i tipul jetului; iluminat cu distributie larga, iar Ia baza -Botta aeata din acee8$i specie dearbori, aflata deasupra unei alei. Tn acest - corelarea culorii aparente a surselor jetului, utilizarea aparatelor de iluminat alese pentru jocurile de apa ~i fanta- cu distributie concentrata. caz se poate realiza un iluminat de circulatie pietonal combinat cu un iluminat nile arteziene cu culoarea surselor Sistemele de iluminat destinate utilizate in iluminatul utilitar; jeturilor cu pulverizare se realizeaza decorativ. Se utilizeaza proiectoare cu o distributie larga, montate pe stalpi aflati in - utilizarea apelor limpezi ~i lini~tite ca prin utilizarea unor aparate de ilumioglinda pentru reflectarea imaginii nat cu distributie larga ~i a unor surse rand cu arborii, Ia aproximativ 2 m de putere mica, iar amplasarea AIL se unor cladiri, sculpturi, vegetatie etc.; ina~ime ~i orientate catre balta. - Gradini cu flori $i plante mici. 0 so- - amplasarea reflectoarelor astfel incat face Ia baza jetului de apa. Efectul sa nu se produca orbire prin reflexie, obtinut este spectaculos datorita parlutie buna, in acest caz, este utilizarea cu influente negative asupra circulatiei ' ticulelor de apa foarte fine rezultate in unor aparate de iluminat de tip ciuperca (fig. 1.12.28), special construite in urma pulverizarii (fig. 1.12.31). rutiere sau pietonale din apropiere; - utilizarea unor echipamente cu grad ' r - - - - - - - - - - - - - - - , acest scop. - Masive de p/ante perene. Fiorile mare de protectie Ia umiditate; acestor plante au o durata scurta de viata, in timpul unui sezon. Este recomandabila utilizarea unor sisteme de

:j
.. 1 (

r
.-.......__

Flg.l.12.28. AIL pentru vegeta11e.

Flg.l.12.29. SIL pentru jet vertical.

-=---::--it:_.~. --

II.

Flg.l.12.30. SIL pentru jeturt obllce.

1. Sisteme de iluminat
Sisteme de iluminat destinate jeturi/or inc/inate sunt realizate in mod asemanator cu cele de Ia punctul anterior (fig. 1.12.32). Sistemele de iluminat destinate caderilor de apa sau cascade/or artificiale se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat Ia baza deversorului, cu fluxul luminos orientat impotriva caderii de apa. Aparatele de iluminat au o distribulie larga, iar puterea surselor se alege in funclie de inallimea jetului. Tn ultimii ani, pentru iluminatul fantanilor arteziene !?i a jocurilor de apa se utilizeaza tot mai mult fibrele optice !?i lampile tip LED datorita numeroaselor avantaje pe care le implies folosirea acestora (. 4).

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Emin/Em;;dJ,33, Emin/Ema~.2 daca nu se impun alte condilii speciale. Pentru evitarea orbirii directe, fiziologice produse de luminanla surselor, alegerea de aparate de iluminat cu unghiuri de proteclie mari (proiectoare sau AIL public) este suficienta in scopul eliminarii acestui efect suparator. Tn privinla redarii culorilor nu se pun problema speciale motiv pentru care se aleg sursele de lumina cu eficacitate luminoasa cat mai ridicata, cum ar fi lampile cu vapori de sodiu.

12.2.6. lluminatul publicitar

~de

reclami

caractertstlclle slstemelor de llumlnat destinate platformelor ,1 spa1:111or mart deschlse

Sistemele de iluminat se pot realiza cu surse punctiforme: A - de putere mica, uniform distribuite !?i montate pe stalpi de inallime obi!?nuita in iluminatul public (8 ... 12 m); 8 - concentrate in baterii de reflectoare montate pe stalpi inalli (20 ... 30 m !?i mai mult). Varianta 8 reprezinta o solulie mai economics !?i, deseori, funclionala, amplasarea pe stalpii inalli specializali sau comuni cu alte destinalii nederanjand procesul tehnologic sau utilajele de pe platforms !?i permiland o iluminare relativ uniforms (printr-o orientare convenabila a proiectoarelor utilizate). De exemplu, in cazul platformelor energetice, stalpii de paratrasnet se pot utiliza, in comun, !?i pentru montarea bateriilor de proiectoare. Accesul Ia bateriile de proiectoare de pe stalpii inalli trebuie asigurat prin scari protejate impotriva caderii, in a!?a fel incat reglarea !?i intrelinerea surselor !?i a AIL se faca U!?Or !?i eficient. Sistemele de amplasare sunt, in general, determinate de natura !?i geometria spaliului deschis iluminat, preferandu-se fie 0 distribulie perimetrala, cand deschiderile nu depa!?esc 50 ... 100 m (fig. 1.12.33 a) fie o distribulie in incinta (uniforms sau neuniforma) determinata de condiliile specifice tehnologice (fig. 1.12.33 b).

12.2.5. Arii utilitare

Tn aceasta categorie se inscriu sistemele de iluminat exterior destinate !?antierelor, platformelor industrials deschise, parcajelor platformelor energetics (stalii de transformare de inalta !?i foarte inalta tensiune), exploatarilor carbonifere deschise, depozite de combustibil deschise !?.a.
I

Aspecte cantltatlve Nivelul de iluminare are, in general, valoarea de 20 lx, daca condiliile unor sarcini vizuale speciale nu impun alte niveluri mai ridicate, dar care insa nu depa!?esc 50 lx. Pentru !?Bntierele de construclii Ia care se lucreaza, in condiliile sistemului de iluminat electric, nivelurile de iluminare vor fi determinate de sarcina vizuala specifics (cofrare, asamblare armaturi, turnare betoane, lucrari de finisaje !?.a.). Aspecte calltatlve Tn general, problema calitalii iluminatului nu este atat de importanta in acaste sistema, nivelul exigenlelor fiind scazut. Astfel, pentru evitarea inconfortului produs de neuniformitatea iluminarilor, se recomanda menlinerea factorilor de uniformitate in limitele:

Firmele luminoase au rolul de a atenliona observatorul !?i de a-1 atrage, ele trebuind sa indeplineasca urmatoarele condilii: sa aiba emitanla uniforms, forma lor sa fie bine conturata !?i sa aiba o aparenta estetica corespunzatoare atat seara (noaptea), cat !?i ziua, !?i sa fie atractive prin forma culoare !?i contrast. Firmele luminoase se pot realiza in mai multe variante: tuburi mode/ate cu descarcare in gaze (cu coloana pozitiva), panouri luminoase de culoare alba sau galben nesaturat cu litere sau desene de culoare neagra (sau o alta culoare rece saturata), panouri luminate, tuburi de lumina, fibre optice $i LEDuri. Tuburile mode/ate cu descarcari au urmatoarele avantaje: varietate mare a culorilor ce se realizeaza prin amestecuri de gaze, modelare U!?Oara dupa forma dorita !?i luminanle mari ceea ce le face U!?Or vizibile de departe. Dezavantajele lor constau in alimentarea Ia tensiuni inalte (cu transformatoare specializate amplasate in apropiere) !?i in faptul ca structura lor arata mult mai putin favorabil ziua decat noaptea. Tn fig. 1.12.34 sunt date detalii privind modul de realizare a firmelor din tuburi modelate. Astfel, variantele a, b !?i c dau o imagine laterals de noapte neconturata, spre deosebire de , variantele d, e !?i f, a caror imagine este
!
.---------~~-------------.

sa

~__ . --~

)( )(
_

~ __ _100

-!- so I

Fig. 1.12.32. SIL pentru Jeturt lndlnate.

Fig. 1.12.33. SIL pentru artl utllltare.

Fig. 1.12.31. SIL pentru un Jet vertical .. Jeturt cu pulverlzare.

----

0 0 TI Lf
0

Flg.l.12.34. Profile utllzate pentru llterele flrmelor lumlnoase

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

imbunatatita ziua t?i noaptea, iar varianta g asigura o imagine de noapte foarte buna (tubul fiind ingropat, nu poate da imagini laterale suparatoare). Ecranarea tubului in varianta h t?i conturarea literei prin efectul de silueta conduc Ia o imagine atractiva. Utilizarea ca ecran a unui material alb perfect difuzant pe fondul intunecat (varianta i) da o imagine placuta atat ziua cat t?i noaptea. De mentionat ca, in cazul ultimelor variante, confectionarea firmelor luminoase este mai scumpa. Panourile luminoase se executa din material plastic opal pe care sunt structurate literele sau desenul publicitar. Ele au marele avantaj ca pot utiliza Iampi fluorescente obit?nuite insa nu pot crea efecte deosebit de spectaculoase. Pentru ca emitanta panoului opal sa fie uniforma, lampile fluorescente trebuie sa fie suficient de dese, in functie de gradul de difuzie al materialului (se recomanda d = 2/3 a, conform fig. 1.12.35).

I. Sisteme de iluminat

e
-4--I

Fig. 1.12.35. Panou lumlnos destlnat unel reclame lumlnoase alb-negru.

>h/2 _ ____._
i

I
I
I

' ..c::i

Tuburile de lumina t?i fibrele optice Acestea nu satisfac in mod obit?nuit se pot folosi, in mod uzual, pentru con- necesitatile transmisiilor TV t?i de filmaturul luminos al unor structuri spatiale re color care necesita nivelurile minime de reclama. Fibrele optice creeaza as- orizontale t?i verticale indicate in tabelul pecte spectaculoase in anumite situatii 1.12.11. particulare. Distributia fluxului luminos al aparaPanourile sau reclamele luminate se telor de iluminat caracteristice (proieccaracterizeaza prin aceea ca sunt bine toare) este in exclusivitate directa. Cu vazute t?i Ia lumina naturala, imaginea cat sursa de lumina este mai departata de seara/noapte trebuind sa fie simila- de teren, cu atat fluxul luminos va fi ra, dar mai atractiva. Ele se pot realiza mai concentrat intr-un unghi solid mai ' in planul fatadei unei cladiri sau in plan mic pentru o eficacitate mai mare a , perpendicular pe aceasta. sistemului. Tn continuare se prezinta cateva siste; me pentru iluminatul acestor reclame: Aspecte calltative - panou publicitar care are Ia baza o Distributia luminantelor in planul de mica suprafata orizontala (A) reflec- desfat?urare a activitatii sportive este tanta (fig. 1.12.36 a); controlata prin factorii de uniformitate - panou publicitar iluminat cu mici pro- : a iluminarilor: U 1=Emin/Em !$i iectoare cu emisie intr-un unghi solid U2 =Em;/Emax indicati in tabelele 1.12.10. mare (fig. 1.12.36 b); t?i 1.12.11. - litere iluminate prin efect de silueta ' Distributia luminantelor in campul vi(fig. 1.12.37). zual al jucatorilor pune probleme deo, ; sebit de dificile, orbirea directa produ12.2.7. Terenuri de sport sa de sursele de lumina cu luminanta ridicata practic imposibil de evitat. ToSistemele de iluminat destinate tere- ' tut?i, se poate realiza o diminuare acnurilor de sport trebuie sa realizeze ' ceptabila a inconfortului adoptand uratat conditii optime de vizibilitate pen- matoarele masuri: tru jucatori, in at?a fel incat mediul lu- - AIL cu unghi de protectie mare; minos sa asigure rapiditatea t?i precizia - se alege inaltimea de montare a suractiunilor specifice sportului practicat, ' selor destul de mare pentru ca acestea sa se situeze Ia periferia campucat t?i posibilitatea urmaririi sportivilor, lui vizual sau chiar in afara sa (orizonin conditii optime, de catre spectatorii tal t?i paralel cu directia de actiune prezenti in tribune. sau joe); Din punct de vedere estetic, SIL trebuie sa fie integrat in ambianta arhitectu- - sursele de lumina se grupeaza (concentrate) sub forma de benzi sau rala. Pentru manifestarile sportive transpuncte incat numarul de surse vizibil mise prin televiziune Qn direct t?ilsau prin intr-a anumita directie sa fie minim. inregistrari), SIL vor asigura exigentele Pentru spectatori, problema este mai necesare realizarii unor imagini de inalta calitate (nivel de iluminare mai mare t?i o putin dificila, pozitia acestora din tribufoarte buna redare a culorilor). ne (in special cei amplasati Ia inaltime mare) oferind, in mod obit?nuit, o protectie vizuala corespunzatoare. Aspecte cantitatlve Tn tabelul 1.12.10 sunt indicate niveCuloarea luminii produsa de surse lurile de iluminare medie orizontala ! impune exigente deosebite pentru tepentru diferite categorii de sporturi. l renurile cu spectatori t?i cu transmisiuni TV sau filmari color. Tn aceste conditii este necesara asigurarea unui indice general de redare Ra > 80, ceea ce coFLORE respunde lampilor cu descarcari in va; pori de mercur de inalta presiune t?i I adaosuri cu halogenuri (MH). Pentru Flg.l.12.37. Slstem de lluminat I antrenament t?i divertisment redarea nu pentru lltere vertlcale llumlnate I mai este necesara, sursele cu vapori n efect de sllueti: 1 - alb mat. de sodiu de inalta presiune fiind satis1
1

1'-

3c

1
.T

CAMERA
T

-~-j,_ __ ___ _J._~__J.

z.J~~
c/2 b

1-r~ A~

SISTEME DE ILUMINAT PENTRU STADIOANE

c/2

j.___g __ J

1 I
I
LINIARA (2 BENZI)

AMPLASARE .___L_A...,.TE_R_ALA _ _,----J

II

1
I

AMPLASARE .____CO_M_B_IN_A_TA _ __,

II

AMPLASARE TN CELE COLTURI

I
41

Flg.l.12.38. Slsteme de llumlnat pentru panouri publlcltare vertlcale:

a - SIL de sus; b - SIL de jos.

1 I I1

CONCENTRATA (IN PUNCTE)

Flg.l.12.38. Claslflcarea SIL destinate stadloanelor.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Aceasta reprezinta avantajul unei amplasari independente de sistemul constructiv al stadionului. lnaltimea de montare se determina in functie de unghiul complementar de incidenta (EI ~ 25) , a!;)a cum rezulta din fig. 1.12.39 b. In acest caz trebuie asigurat accesul simplu pentru montarelintretinere (pe scari sau cu ascensoare). SIL destinate stadioanelor de antrenament !;)i divertisment necesita o rezolvare mult mai simpla. Astfel, solutiile utilizate sunt realizate cu baterii cu surse concentrate pe piloni in cele 3 variante din fig. I. 12.41. In aceste variante stalpii pot fi montati foarte aproape de teren (1,5 ... 5 m), inaltimea de montare fiind mult mai mica (15 ... 20 m) !;li rezultand din conditia unghiului complementar de incidenta (EI ~ 25). Pentru amplasarea bilaterala sau liniara sunt recomandate proiectoarele cu

facatoare !;)i deosebit de eficiente. In i Amplasarea liniara sau pe contur retabelul 1.12.10 se dau atat indicii de re- prezinta o solutie functionala !;li estetidare, cat !;li temperaturile de culoare ca, putand fi integrata armonios in sorecomandate. lutia arhitecturala de ansamblu. SisteModelarea mingii (Ia jocuri) ca !;li a mul corespunde realizarii stadioanelor sportivilor se realizeaza printr-o ilumi- de mare capacitate, cu copertina in zonare verticala ridicata Ia valorile indi- , na spectatorilor. Sectiunea prin tribuna cate Ia 3.2. Aceasta se obtine prin unui astfel de stadion este prezentat in montarea laterala a AIL fata de teren fig. 1.12.40 a. (in linie sau concentrat). lntegrarea estetica in arhitectura sta: dionului se poate face cain fig. 1.12.40 caractertstlclle slstemelor de ! b, ce reprezinta o sectiune laterala prin partea construita a stadionului. AIL llumlnat destinate terenurtlor de sport Varietatea sporturilor determina o va- care formeaza banda luminoasa (1) rietate de SIL specifice, in general, fie- sunt montate in copertina, putand fi incarei activitati sportive corespunzandu- tretinute !;li orientate din coridorul tehi o anumita solutie. Desigur, exista !;li nic de acces. Se observa, de asemeprevederi comune ca, de exemplu, nea, AIL destinate iluminatului tribunepentru sporturile ce se desfa!;)oara pe lor (2, 3 !;li 4). Utilizarea surselor de lumina montate un stadion (fotbal !;li rugbi), sistemul de iluminat fiind unic. In cele ce urmeaza concentrat in baterii de AIL specializasunt descrise principalele sisteme !;li te constituie o solutie economica !;li functionala, dar mai putin estetica. solutii specifice terenurilor de sport.
1
1

Din punct de vedere functional, sta- , - Stadioane dioanele pot fi destinate, in exclusivitate, jocurilor (fotbal, rugbi) sau jocurilor ' !;)i atletismului. In mod obi!;)nuit SIL sunt similare. SIL caracteristice sunt indicate in fig. 1.12.38, iar schema in plan a acestor amplasari poate fi urmarita in fig. 1.12.39. Amplasarea laterala prezinta avantajul unei bune uniformitati a iluminarii verticale, favorabila modelarii corespunzatoare a mingii indiferent de pozitia acesteia.
1

[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l

Flg.l.12.39. Schema in plan a amplasirii AIL pentru stadloane:

a - amplasare latera/a pe doua benzi; b - amplasare in 4 colturi.

Flg.l.12.41. SIL pentru terenuri de antrenament fl divertisment.

Fig. 1.12.40. Sectiune prtn b1buna stadlonulul: a - sectiune transversa/a in ansamblu; b - detaliu; 1 - AIL destinate iluminatului terenului; 2, 3, 4 - AIL destinate iluminatului tribunelor; 5 - camera lV.

a b Fig. 1.12.42. SIL pentru terenurt de tenls cuplate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

fascicul rectangular care vor acoperi menea, culoarea deschisa a mingii bine terenul $i tu$91 e, iar pentru ampla- (alba sau galbena) de reflectanta mare sarea in 4 colturi sunt preferabile cele vazut~ pe fondul relativ lnchis al terecu fascicul circular care genereaza nurilor (ro!i)u, verde etc.) sau al supra"pete" de lumina eliptice, ce vor aco- fetelor verticale aflate pe laturile mici peri corespunzator terenul. ale terenului ce trebuie ofere con- Terenurile de rugbi se caracterizea- trast de culoare sau de luminanta. conza prin cateva aspecte diferite fata de stituie factori ajutatori in realizarea unor cele de fotbal !;li anume: prin dimensi- conditii corespunzatoare de vizibilitate unile $i zonele de interes (tu!;>e de ca- pentru jucatori !;li spectatori. pat $i pflrti). Ca $i Ia celelalte sporturi, este imAvand in vedere aceste caracteris- portanta realizarea unei iluminari vertitici, SIL se amplaseaza lateral, in apro- cale capabile sa dea relieful necesar pierea terenului, utilizandu-se 3 sau 4 (modelarea) mingii $i distingerea corecstalpi pe o latura, montati nesimetric. ta a fileului. Tnaltimea stalpilor se determina, ca $i SIL cu amplasare laterala a unor mici Ia terenurile de fotbal, recomandandu- baterii de proiectoare satisfac exigense un unghi ~ 25. Daca constructia tele mentionate, utilizand cate 4 sau 6 tribunelor o permite, stalpii pot fi apro- stalpi de 10 ... 12 m pentru doua terepiati pana Ia 5 m de tu~ laterala. Sur- nuri cuplate (fig. 1.12.42). sele de lumina utilizate pot fi Iampi cu . - Piscinele in aer fiber cu bazine de mercur de lnal~ presiune cu adaosuri inot destinate concursurilor sportive, de halogenuri metalice MH {in cazul . jocului de polo pe apa, sariturilor de Ia transmisiilor lV sau filmarilor color) sau trambulina $i baletului acvatic necesita Iampi cu vapori de sodiu de inalta SIL electric destinate continuarii activipresiune pentru terenurile obi!;>nuite $i tatii Ia lasarea l ntunericului. de antrenament. Sistemul de amplasare laterala cu - Terenurile de tenis se ilumineaza ti- sursele concentrate pe stalpi este sonand seama de dimensiunile mici ale lutia uzuala $i eficienta din punct de mingii de tenis, viteza mare de circula- vedere functional $i economic. 0 astfel tie a acesteia $i de pozitia, In permanenta. variabila a jucatorului. De ase-

I. Sisteme de iluminat
j de rezolvare este
prezentat~ in fig.

, 1.12.43 pentru un bazin olimpic cu lunPentru a evita reflexia suprafetei apei de orbire reflectat~). , este necesar un unghi de incidenta (i) ! cat mai mic, ceea ce conduce Ia o inal: time de montare mai mare decat Ia alte : sporturi (15... 35 m), in functie de ln~l : timea tribunelor, In a~ fel incat nu ! fie coliniare cu raza vizuala a spectato: rului eel mai dezavantajat. : Pentru diminuarea efectului de orbire ! reflecta~. ca ~i in cazul piscinelor acoi perite, se poate utiliza cu succes ilumii natul direct al apei din peretii bazinului. : - Patinoare pentru hochei SIL este determinat in functie de di: rectia jocului de hochei, fiind indicata ; amplasarea lateral~ pe stalpi inalti (fig. i 1.12.44) care realizeaza ~i evitarea orbi, rii reflectate ce poate fi produsa de suprafata ghetii (unghiurile de incidenta fie suficient de mari pentru : trebuie I protejarea spectatorilor). Pentru o buna ! uniformitate a ilumin&ilor ~i evitarea ! orbirii reflectate, se recomanda siste! mul cu AIL uniform distribuite, ampla! sate deasupra patinoarului, suspendate ! eventual pe retea de cabluri. Acesta realizeaza conditii bune de joe ~i vizibilitate atat pentru spectatori cat !;li pentru jucatori. - Pistele de ciclism necesi~ conditii : de vizibilitate pentru sportivi $i pentru ! spectatori. . Daca pista este descoperita, se utili: zeaza un sistem perimetral, uniform i distribuit, pe stalpi, in a~ fel incat ! spectatorii din tribune nu fie expu~i : orbirii directe fiziologice. In mod uzual : inaltimea stalpilor (h) este eel putin : egala cu latimea pistei sau mai mare, iar distanta (d) dintre stalpi va fi ' d = (1...1,5) h. Pentru terenurile de antrenament stalpii se pot amplasa chiar langa pis~. iar pentru cele cu tribune, in spatele acestora, caz in care inaltimile se maresc. - Partiile de schi $i bob. 'I De!;>i, de regula, concursurile de schi $i bob se desf~!i)oar~. in conditii obi~ i nuite, ziua, totu!;>i exis~ SIL electric u~ tilizate in cazurile speciale (de exemplu, cand temperatura In timpul zilei ! este prea ridicata datorita insolatiei). Tn : general, SIL pentru o partie de schi esf te asemanator celui destinat unei cai : de circulatie (sistem cu puncte de lu; mina uniform distribuite situate Ia o Jl naltime de 6 ...8 m $i Ia o distanta de 25... 30 m). Stalpii de sustinere se 1 . monteaza Ia eel putin 1,5.. . 2 m de elementele de protectie aflate pe margi1 i nea pistei pentru evitarea accidentelor. ; Trambulinele de schi reprezinta un caz : particular al c&ui SIL se realizeaza prin I ~iruri luminoase montate in balustradeII

~ gimea de 50 m.
(produc~toare

sa

sa

sa

I!)

,...

II

sa

Flg.l.12.43. SIL pentru o plsclnl ollmplci.

F1g. 1.12.44. SIL cu amplaaare bllal8rall cu 8 stAipl, deatlnati unul pallnoar.

Fig. 1.12.47. SIL pentru un peron AIL 1x . acoperit reahzat cu cu amp fluorescente tubulare montate paralel I . ---' ~,__ _c ::.:u ::....= d:.:. ire -=qi =a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:.... .----------------,

Fig. 1.12..45. Trambulna de schl llumhrtl cu "rurt de AIL cu LF montate sub balustradi.

Fig.l.12.48. SIL - spelll de...._. cu ~ z~ .. umbri clntre

. - . CNJU]{l
de
vagoane.

L __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _

..,~

I. Sisteme de iluminat
le laterale, realizate cu AIL echipate cu Iampi fluorescente (fig.l.12.45). Pentru partiile de bob construite sub forma unui !;lant cu adancime variabila, AIL se amplaseaza intotdeauna pe partea interioara a curbelor, pentru a evita atingerea lor accidentala Ia coborarea bobului (fig. 1.12.46). AIL se indesesc Ia curbe pentru a oferi conditii mai bune de vizibilitate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

proiectoare pe stalpi de inaltime mare. Slstemele de llumlnat destinate Tn general, se monteaza baterii de porturtlor maritime sau fluvlale proiectoare in dispozitie bilaterala, fata Acestea au rolul de a asigura incarcarea !;li descarcarea navelor, circulatia in fata. Tn cazul unui numar mare de linii, ma!;linilor de transportat sau ridicat, cirpentru a evita mic!;lorarea coeficientului culatia pasagerilor. de umbrire, se introduc stalpi !;li pe zoNivelurile de iluminare recomandate na mediana. Datorita volumului vagoa- variaza intre 5 !;li 10 lx, iar pentru zonenelor !;li reflectantei foarte mici a supra- le de circulatie a pasagerilor intre 20 !;li fetei acestora, intre ele apar zone de 30 lx. umbra foarte pronuntata, a!;la cum se Sistemele de iluminat pentru zonele vede !;li in fig. 1.12.48. de incarcare-descarcare (danele portu- Liniile de primire $i expediere ale lui), in functie de marimea vaselor !;li trenurilor de calatori se echipeaza cu danelor respective, pot fi cu: un sistem uniform distribuit realizat cu - AIL uniform distribuite (ca in iluminaAIL amplasate pe stalpi de inaltime tul public cu inflltimi ale stalpilor de mica (ca in iluminatul public) echipate 8 ... 12 m); cu Iampi cu vapori de mercur de inalta - AIL concentrate in baterii de proiecpresiune. toare ca in cazurile spatiilor mari, - La liniile de primire $i expediere a descoperite, montate pe stalpi inalti trenurilor de marfa, zona liniilor de made 25 ... 30 m. nevra, zona de incarcare !;li descarcare, Sistemele de iluminat ~i semnallzain functie de deschiderea spatiului, se re destinate aeroaomurilor utilizeaza fie sisteme uniform disAceste sisteme reprezinta un caz tribuite, fie concentrate. i particular al spatiilor mari, descoperite, - Grupele de primire $i expediere ale care impun exigente deosebite. Tn triajelor, zona de acumulare a vagoa- functie de zona iluminata, exista doua nelor !;l.a. se echipeaza, de asemenea, categorii de sisteme de: in functie de deschidere cu unul din ~---6 cele doua sisteme mentionate. Zona de impingere (ascendenta) se 0 echipeaza cu un sistem de iluminat uniform distribuit. Varful pantei este pre0 o~ vazut cu iluminat local cu un proiector 5 g = montat pe cabina !;li orientat catre va0 0 gon. Partea descendenta !;li zona ma0 g 0 = cazurilor se echipeaza cu un sistem de g._____ f - - - - - - - - 4 iluminat cu baterii de proiectoare mon= g 0 0 tate pe stalp. 0 0 Atat in functionarea normala, cat !;li in ---3 0 regim tranzitoriu, sursele de lumina uti0 0 0 0 lizate trebuie sa aiba o culoare aparen0 0 = ta care sa evite confundarea acestora 0 0 0 0 cu orice semnal luminos specific acti0 vitatilor desfa!;lurate. 0 0 Datorita acestui considerent, lampile cu vapori de sodiu de joasa !;li inalta 2 presiune se utilizeaza in a!;la fel incat sa nu poata fi confundate cu semnalele luminoase specifice. Din acest motiv, ,.________ ____ sunt preferate lampile cu vapori de mercur care au spectre mult diferite de culorile de semnalizare. Sursele de luI I mina ce se afla pe directia semnalelor luminoase se ecraneaza pentru camecanicul de locomotiva sa fie protejat impotriva orbirii directe fiziologice, conditie importanta pentru distingerea corecta a semnalizarii tehnologice. Deprecierea sistemului de iluminat in zona cailor ferate cu tractiune cu aburi Flg.l.12.48. Slstemele de llumlnat de este mult mai accentuata decat Ia alte semnallzare destinate unel plste de sisteme de iluminat exterior, datorita aerodrom: degajarilor de fum !;li gaze de ardere. 1 de apropiere; 2 - de prag; Datorita acestui considerent, factorii de 3 - a zonei de contact; 4 - axial; mentinere ce se for lua in calcul vor fi 5 - lateral de marcare; 6 - de marmai scazuti (M, = 0,5 ... 0,6) pentru a care a sfar!;litului pistei. compensa acest dezavantaj.
1

12.2.8. Giri, triaje, porturi, aeroporturi

SIL aferente acestor arii au aspecte comune din punct de vedere cantitativ !;li calitativ cu cele ale spatiilor utilitare. Fac exceptie sistemele de semnalizare luminoasa a aeroporturilor (piste decolare/aterizare). Tn continuare se pun in evidenta aspectele specifice. - Sistemele de iluminat destinate gari/or $i triajelor de cale ferata Deoarece activitatea pe caile ferate este permanenta, sistemele de iluminat trebuie sa asigure desfa!;lurarea traficului in conditii de securitate Ia lasarea intunericului. De asemenea, trebuie asigurata manevrarea trenurilor, intretinerea acestora, a cailor ferate !;li anexelor, precum !;li circulatia calatorilor in incinta garii. Nivelurile de iluminare minime in zonele de circulatie a calatorilor sunt de 15 lx (in plan orizontal) !;li de 10 lx (in plan verical). Pentru zonele liniilor, macazurilor !;l.a. acestea variaza intre 1 !;li 3 lx, iar pentru spatiile de triaje, intre 1 !;li 30 lx conform normelor romane!;lti. - Sistemele de iluminat destinate peroanelor acoperite se realizeaza prin AIL liniare montate paralel cu directia de circulatie sub copertina !;li distribuite neuniform, in a!;la fel incat nivelurile din zona de acces in tren sa fie mai mari (fig. 1.12.47). Tn cazul peroanelor neacoperite se utilizeaza AIL uzuale in iluminatul public, montate pe stalpi de inaltime mica (tronconice, sferice sau alte forme), echipate cu Iampi cu vapori de mercur de inalta presiune. Nu este recomandabila utilizarea lampilor cu vapori de sodiu pentru a nu fi confundate de departe cu culoarea verde utilizata in semnalizarile feroviare. Pentru pasajele pietonale se utilizeaza, data fiind inaltimea redusa, acela!;li tip de aparat de iluminat !;li sursa. Tn cazul in care, constructiv, este posibil, AIL se integreaza intr-un plafon dublu. Solutia este estetica !;li functionala, dar mai scumpa. - Sistemele de iluminat destinate zonei cailor ferate se realizeaza, in functie de marimea deschiderii sau spatiului de triaj, cu puncte uniform distribuite (deschideri mici), pe stalpi mici, sau concentrat cu baterii de

!
j

:
I

'

- - - - - -

= = =

= = =

=._ -----

""' - = = = = =

--

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

a) semnalizare !;li b) circulatie; stationare !;l.a.; a) Sistemele de iluminat de semnalizare pentru pistele aerodromurilor trebuie sa asigure conditiile de aterizare sau decolare in conditii de securitate !;li ghidajul vizual pentru apropierea, aterizare !;li parasirea pistei catre stationare. Ghidajul vizual, conditie esentiala de securitate, se obtine prin forma AIL, amplasarea !;li culoarea acestora. Oat fiind caracterul international al zborurilor, sistemele destinate pistelor sunt reglementate prin normele internationals elaborate de Conventia lnternationala pentru Aviatia Civila (ICAO). in fig. 1.12.49 este data amplasarea, in plan, a sistemelor de semnalizare caracteristice unei piste complete. in functie de categoria pistei o parte din sistema pot lipsi. b) Sistemele de iluminat destinate suprafetelor de circulatie !;li stationare a avioanelor sunt necesare pentru asigurarea functionarii permanents a aerodromurilor, avand urmatoarele scopuri de asigurare a: - iluminatului necesar pentru manevrarea aparatelor de zbor Ia sol; intretinerii curente; - securitatii !;li supravegherii aerodromului; - circulatiei pasagerilor, bagajelor !;li vehiculelor de intretinere. Nivelul de iluminare in plan orizontal, in functie de zona considerata, este de 20 ... 50 lx; iar eel vertical, de 5 ... 50 lx. lluminarea verticala impusa pe zonele de circulatie !;li de intretinere se realizeaza, de regula, printr-un iluminat suplimentar cu proiectoare. Nivelul de iluminare, in ansamblu, trebuie sa descreasca de Ia locul de parcare a avionului, pista de circulatie pana Ia pista de decolare, pentru a asigura adaptarea vizuala a pilotului. Orbirea directa fiziologica trebuie evitata pentru a asigura conditii de vizibilitate !;li securitate pentru: pilotii aparatelor ce circula Ia sol; pilotii aparatelor care se apropie; controlorii de trafic (din turnul de control); personalul de intretinere !;li securitate al aeroportului. in acest scop se utilizeaza proiectoare echipate, de regula, cu ecrane laterale, orientate corespunzator fata de sensurile de circulatie !;li montate Ia o inaltime suficienta pentru a asigura protectia vizuala. inaltimea de montara a unui proiector este normata prin regulamentul international ICAO, in functie de distanta pana Ia pista de zbor. Stalpii inalti folositi pentru proiectoare nu trebuie sa fie masivi !;li sa constituie un obstacol vizual pentru piloti !;li personalul de control, amplasamentul !;li alegerea tinand seama !;li de considerentele este-

I. Sisteme de iluminat

tice de ansamblu. La sistemele de ilu- in utilizarea All echipate cu mai multe minat destinate circulatiei, stationarii surse de lumina care pot fi actionate sau manevrarii aparatelor de zbor nu independent. Dezavantajul principal al se impun conditii de redare a culorilor. acestei solutii este gabaritul AIL care ar Din acest motiv se prefera Iampi cu trebui sa contina 2, 3 sau chiar 4 surse de eficacitate luminoasa foarte mare lumina !;li aparatajul anex. (Iampi cu vapori de sodiu). 0 alta posibilitate este reglarea fluxului luminos emis de AIL prin utilizarea fie a unui circuit balast-serie (fig. 1.12.51), fie a 12.3. Comanda manuali unor regulatoare speciale. Principiul aces'i automatA a sistemelor . tui circuit este inserierea, in circuitul lamde iluminat exterior pii, a unui dispozitiv aditional cu ajutorul Una din caile de reducere a consu- caruia se pot obtine reduceri ale fluxului mului de energie electrica in iluminatul exterior este comanda manuala !;li/sau automata a SIL. Evitarea risipei se y y. poate realiza printr-o conceptie ratio,1> nala !;li economica care sa permita o I exploatare in conditii optime atat din ---- . -- - --- - punct de vedere economic cat !;li teha nic. Astfel, se poate realiza, inca din fa- , za de proiectare, un sistem ce poate fi I sectorizat !;li/sau sectionat. in cazul iluminatului public, o solutie este reduceI H 'll 'll rea nivelului de iluminare odata cu scaI derea traficului, prin sectorizarea SIL. De exemplu, intr-un SIL public cu b amplasare tip bilateral fata in fata (x+y) Fig. 1.12.50. Exemple de sectorizare (fig. 1.12.50 a), sectorizarea se poate 1n SIL public: obtine prin conectare separata a sura - sectorizare bilaterala alternata; selor notate cu x !;li y in perioadele de b - sectorizare unilaterala. scadere a traficului. Se obtine astfel o distributie bilateraL2 L1 la alternata, Ia un nivel de iluminare redus cu aproximativ 50 % !;li Ia 50 % din puterea instalata. Chiar daca uniformitatea nu mai poate fi obtinuta, totu!;li, conditiile de circulatie sunt acceptabile in conditiile traficului scazut de noapte. De asemenea, solutia neceNe--sita un cost de investitie suplimentar. in fig. 1.12.50 b este data o varianta Fig. 1.12.51. Reglarea fluxulul cu economica din punct de vedere al in- ' .___aJ_uto_ru_lcl_rcu_ltu_lu_l_ba_last __ se_rl_e_._ _, vestitiilor care transforma amplasarea lluminare relativa [%) bilaterala, fata in fata (x+y) intr-un sistern redus unilateral (x sau y) cu deza100 vantajul unei neuniformitati transversaReducere le mari. De Ia caz Ia caz, conditiile de poter,tijil~ proiectare specifice vor duce Ia alege- ' 50% rea solutiei corespunzatoare. in general I Nivel insa alegerea sistemului de iluminat : de iluminare public !;li a celui de alimentare trebuie i ,.. coordonata intr-o conceptie sistemica, 06.00 08.00 18.00 22.00 tehnico-economica. [Ora] in functie de frecventa traficului, de luFlg.l.12.52. Reducerea llumlnirll minanta fondului !;lilsau a mediului sau de pe tlmp de noapte cu 50 %. nivelul de iluminare, o alta solutie consta
---

'Y ,x

'x

_iL 11 JJ--l[
-----

JJ x

--

--

'

'x

l!'

x x

_fj

rr

--

%1

OJ

___

Retea de joasa tensiune lluminat public Celula 1

. _ 1_ _

__,1--~--- Amplificator Aparat conectare

Celula 2 ----,f(rezerva) ' - - - - - '

.-I

Flg.l.12.53. Comanda automati a SIL rutier.

1. Sisteme de iluminat
luminos de pana Ia 50 % Ia lampile cu vapori metalici (cu exceptia celor cu vapori de sodiu de ihalta presiune Ia care fluxul poate fi redus pana Ia 35 %). Datorita caracteristicilor aparatajului anex, specific ~i naturii c:Jescarcarii, orice actionare i~i are efectul dupa 3... 10 minute de Ia initiere. Regulatoarele speciale ofera, prin intermediul unui microprocesor, posibilitatea reglarii fluxului luminos intre 0 ~i 100 % in functie de tipul de lampa, volumul ~i natura traficului, structura imbracamintei asfaltice, in sensul pastrarii caracteristicilor luminotehnice care intereseaza (uniformitate, reducerea orbirii, ghidajul de optic etc.) cu un consum de energie redus. in fig. 1.12.52 este prezentata variatia iluminarii unui drum public pe durata unei zile utilizand una din metodele de

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

reglare de mai sus. in cazul celorlalte sisteme de iluminat exterior (pentru tuneluri rutiere, trafic pietonal, arii mari de lucru ~i/sau functionale, decorative) se recomanda actionarea pe zone, comanda automata putandu-se realiza in functie de nivelul de iluminare, timp etc). Trebuie mentionat faptul ca, in sistemele de iluminat rutier din tarile dezvoltate, nu se adopta, in mod curent, reglarea fluxului luminos. Aceasta se aplica, de regula, pe caile de circulatie secundare, aleile pietonale ~i iluminatul din parcuri. Comanda SIL rutier se realizeaza automat, Ia lasarea intunericului, prin sistemul automat prezentat in fig. 1.12.53. Comanda iluminatului de paza/secu- . ritate se realizeaza, de asemenea, automat (cu fotocelula). Comanda automata a SIL de reducere a nivelului de iluminare se practica noaptea, dupa o anumita ora, prin sectorizarea ~i scaderea tensiunii de alimentare (in functie de sursele de lumina ~i de componentele aparatajului electric). Sistemele de iluminat exterior destinate activitatilor sportive se recomanda a fi proiectate cu actionare in trepte in functie de tipul activitatii: intretinere, pregatire fizica, antrenament, competitie nationala, internationala, transmisie TV color sau inregistrare pe pelicula. Alegerea tipului de comanda este influentata de multi parametri, astfel incat devine un proces complex care, bine rezolvat, conduce Ia rezultate economice importante.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

singur sens, ie~irea din zona interioara se face numai prin doua zone: de ie~ire ~i exterioara (fig. 1.12.13). Zona de acces este zona aflata inainte de intrarea in tunel, unde ochiul observatorului aflat Ia volan recepteaza intrarea in tunel, de regula, sub un unghi de 20. Lungimea zonei este in functie de distanta de franare ~i depinde de viteza de circulatie. Pe aceasta zona a tunelului ochii conducatorului auto, ce se apropie de intrarea in tunel, sunt adaptati Ia un nivel de luminanta foarte mare (7000 ... 8000 cd/m 2 in zilele insorite). Daca tunelul este suficient de lung, astfel incat conducatorul auto sa nu poata vedea ie~irea din tunel, iar nivelul de luminanta din interiorul tunelului are o valoare foarte mica in comparatie cu nivelul de luminanta din exterior, impresia pe care o are observatorul de Ia volan aflat in zona de acces este de ,grota neagra" ~i acesta nu poate distinge nici un detaliu din interiorul tunelului. Pentru a mic~ora nivelul de luminanta de-a lungul zonei de acces, deci pentru o adaptare vizuala mai buna, se recomanda adoptarea uneia din urmatoarele solutii: - realizarea unui sistem constructiv de[cd/m 2]

I. Sisteme de iluminat

10000 3000 1000

- --

a lungul zonei de acces, din sticla arZona de tranzit este cea in care se mata, u~or transparenta (ecran conti- face adaptarea ochiului observatorului nuu) sau suprafete laterale cu reflec- de Ia un nivel de luminanta L20 Ia un niscazut de luminanta de tanta mica (p<0,2), combinate cu , vel ecrane semitransparente montate Lint= 10... 15 cd/m 2. Legatura dintre ludeasupra suprafetei de Ia intrare, minanta ~i tipul de adaptare a fast stapentru ecranarea luminii naturale, ~i bilita experimental ~i este redata in fig. care sa contribuie substantial Ia re- 1.12.14. Lungimea acestei zone depinducerea nivelului de luminanta in de de timpul de adaptare a ochiului ~i zona de acces; de viteza de deplasare, fiind aproxima- prevederea unei zone cu vegetatie , tiv 300 m pentru o viteza de 70 km/h. abundenta (arbori ~i tufi~uri) de-o Zona centra/a se gase~te in contiparte ~i de alta a zonei de acces, cu nuarea zonei de tranzit ~i lungimea aacelea~i efecte ca ~i in primul caz. cesteia depinde de cea totala a tuneluZona de prag este zona in care se lui. Se caracterizeaza, in general, prinnivel de luminanta face trecerea brusca, de Ia un nivel de tr-un luminanta foarte mare Ia un nivel de lu- Lint= 5 ... 10 cd/m 2, iar in conditiile unui minanta scazut. Pentru a face vizibil trafic ridicat ~i o viteza admisa in tunel conturul interior al tunelului ~i eventua- de 70 ... 80 km/h se recomanda un nilele obstacole aflate pe calea de rulare, vel de 15 cdfm2. nivelul de luminanta din zona de prag Catre sfar~itul tunelului exista ,in trebuie sa fie, aproximativ, 4 ... 10 % succesiune inversa" acelea~i zone ca din valoarea celui exterior, in functie de ! ~i Ia inceputul acestuia ~i anume zoneSIL adoptat. le de tranzit, de prag, de ie~ire, daca Lungimea zonei de prag depinde de tunelul este cu dublu sens. Diferenta viteza cu care se deplaseaza conduca- consta in faptul ca ochiul observatorutorul auto ~i este cu atat mai mica, cu lui se adapteaza mult mai u~or Ia nivecat viteza de deplasare este mai redu- luri mari de luminanta. le~irea din tunel sa; Ia 50 ... 60 km/h, lungimea acestei in timpul zilei ofera privirii un contrast zone va fi aproximativ 40 m, iar Ia o vi- negativ, dand imaginea de ,grata alba" teza de 100 km/h, lungimea zonei va fi stralucitoare, pe fondul careia obstacode 90 m. lele se vad in efect de silueta. Pentru a realiza o conturare mai buna a acestora, precum ~i pentru o adaptare vizuala "" , mai buna, se recomanda realizarea peLc ', x---,, ; retilor tunelului din placaje de culoare / \ I deschisa, lavabile, u~or de intretinut.
1 1

:::II
30 10
3

Aspecte cantltative
Nivelul de luminanta in planul caii de rulare este variabil in timp ~i/sau spatiu, in functie de caracteristicile luminii naturale (soare tara nori, cer acoperit, amurg, noapte) ~i in functie de nivelurile de luminanta recomandate pentru diferite zone, caracteristice tunelului. Pe zona de acces se recomanda adoptarea unei solutii de ecranare a luminii naturale (sisteme constructive cu lamele sau vegetatie abundenta), prezentate anterior. in zona de prag, normele internationale impun un nivel de luminanta care poate ajunge pana Ia 10 % din nivelul de luminanta exterior (ceea ce corespunde aproximativ unui nivel de iluminare de 10.000 lx -in cazul unei zile insorite, valoare mare, care necesita un consum energetic ridicat). Utilizarea sistemelor constructive de ecranare a luminii naturale are ca urmare o reducere a nivelului de iluminare in zona de prag (cu pastrarea acelora~i conditii vizuale) ~i implicit reducerea consumului energetic. Tot in scopul reducerii consumului energetic se poate utiliza un sistem, in care aparatele de iluminat au o distributie nesimetrica a

1L___
0
5

10

15

-----

20 [s]

Flg.l.12.14. Rel&1:1a dlntre lumlnantl " tlmpul de adaptare.

[%]
-

Fig. 1.12.15. Expllcatlvi asupra valorilor Lc, Ld, Lt.

Lc - luminanta cerului; Lt - luminanta fondului; Ld - luminanta drumului.

:
!

Lth --

-~

100 80 60

Ltr 40 ! I I 20

--Ltr

10 8 6 4
Linterior

2
-----~------~------~--

10

12

14

16

18

20 [s]

Fig. 1.12.16. Expllcatlvi asupra luminantel zonel de tra~e.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

reflexiei incintei tunelului. Aceasta contribuie Ia reducerea substantiala a fe! nomenelor de orbire psihologica ~i fiziologica ~i a efectelor negative ale i acestora asupra capacitatii vizuale a ; conducatorului auto. Redarea culorilor nu este un factor determinant in alegerea surselor de lumina. Ghidajul vizual este un factor important in realizarea sistemelor de iluminat destinate tunelurilor ~i o realizare co: respunzatoare a acestuia asigura o i desfa~urare in siguranta a traficului ru tier. Ghidajul vizual se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat in linii paralele cu axul drumului. in cazul existentei a doua sensuri de circulatie este necesara utilizarea eel putin a u: nui ~ir de aparate de iluminat pe fiecare sens, de preferat amplasat pe pial ton, in axul benzii de circulatie. : Fenomenul de palpaire este nedorit in tuneluri. Acesta apare atunci cand ~irurile de aparate de iluminat sunt discontinue in campul vizual al conducatorului auto sau datorita reflexiilor luminii pe suprafetele lucioase ale autovehiculelor. Acest fenomen se accen. tueaza, in special, in zona centrala unde aparatele de iluminat sunt mai rare. , Efectul de inconfort, generat de fenomenul de palpaire este apreciat prin ' frecventa (f) data de relatia: f=vls [Hz] (12.2.5) in care: v- este viteza de deplasare a vehiculului [m/s], s - este distanta dintre aparatele de iluminat [m]. Pentru fs2,5 Hz ~i f:<!15 Hz, fenomenul este neglijabil sau tara efecte negai tive asupra capacitatii vizuale a observatorului.
i
1
1

fluxului luminos ~i sunt montate in opo- 3000 ... 8000 cd/m 2, Ia nivelul recomanpentru zona centrala de zitie cu sensul de circulatie (sistem nu- dat mit ,counter beam"). Aceasta conduce 5 ... 15 cd/m 2. Datorita conditiilor de Ia o reducere a nivelului de luminanta contort vizual impuse, nivelurile de luminanta diferite, de Ia o treapta Ia alta treLth cu eel putin 20 %. Conform normelor CIE, L20 se deter- buie, sa se incadreze in limitele Ln_ 1 /Lns3/1, astfel incat sunt necesare 4 mina cu relatia: L 0 = yLc+PLd+EL, (12.2.1) sau 5 trepte de schimbare a nivelului de ir{ care semnificatiile luminantelor re- iluminare de-a lungul zonei de tranzit. zulta din fig. 1.12.15 (Lc=Lcer' Ld = Ldrum ~i L, = Lfond)' iar Aspecte calitatlve Distributia luminantelor este un facvalorile sunt date in tabelul 1.12.6, in functie de directia geografica de intrare tor calitativ important (ca ~i in cazul celorlalte cai rutiere) in stabilirea conforin tunel y, p ~i E [%] reprezinta procentele tului vizual. Verificarea uniformitatilor din suprafata cercului obtinut prin in- luminantelor in planul caii de rulare se tersectarea unghiului spatial corespun- realizeaza cu ajutorul factorilor de unizator unghiului plan de 20 cu planul formitate mentionati pentru evitarea orbirii psihologice. vertical tangent Ia intrarea in tunel Luminanta zonei de prag se determiDe remarcat ca prezenta suprafetelor na din tabelul 1.12.7 in functie de L20 ~i , reflectante (pereti, plafon ~i uneori calea de rulare, daca aceasta are o de SIL ales. Luminanta zonei de tranzitie, care re- reflectanta p :<! 0,3) are un rol pozitiv in prezinta o valoare descrescatoare, este uniformizarea luminantelor din plan util. Pentru evitarea orbirii fiziologice se data de relatia: Ltr=Lth (1,9+t)" 14 (12.2.2) recomanda AIL cu unghiuri de protecreprezentata ~i in fig. 1.12.16 ~i care tie corespunzatoare sau prevazute cu este functie de timpul de parcurs in zo- difuzoare. na de tranzitie (t) [s]. Pentru aprecierea orbirii psihologice Pentru zona centrala, nivelul de lumi- in campul vizual, determinarea indicelui nanta Lint se determina in functie de de cre~tere a pragului Tl se face cu redistanta de franare ~i trafic, fiind indi- latiile: cat, conform CIE, in tabelul 1.12.8. TI=65Lv JL~B (pentru Lms5 cdfm2) in fig. 1.12.17 este indicata distanta (12.2.3) de franare in functie de viteza de de- sau plasare ~i panta caii (pozitiva-urcare TI=95Lv!LJ;,05 (pentru Lm>5 cd/m 2) sau negativa-coborare). (12.2.4) De-a lungul zonei de tranzit, nivelul de in care: luminanta scade in trepte de Ia Lm- reprezinta luminanta medie a peretilor ~i tavanului, [m) Lv - este luminanta de voal a surselor [kmlh] care apar in unghiul spatial cores250 100 punzator celui plan de 20 ~i se calculeaza cu relatia din 10.4. 200 Confortul este asigurat daca Tl<15% Contrastele din campul vizual se pot reduce in mare masura prin cre~terea

Caracteristlclle slstemelor

uj 150
100

80

: de llumlnat pentru tuneluri

Acestea trebuie sa satisfaca exigentele cantitative ~i calitative amintite, printr-o amplasare rationala a AIL ~i o

Categoria SIL

a/h
1,5

surse SOX-E SON-T SOX-E SON-T

60
50

I
63$::.

~l==t==t=;:::=;:= 40 f-30
+12 +8 +4 0 p--4 -8
[%)

rtrn
c:!5acfs

TLD

:h
I
I

Tabelull.12.7. Valorlle raportulul t.,1120

Distanta de SIL SIL franare [m] simetric ,Counter-Beam
__ -"

2,0 3,5

II
~

-12

~th 1-20

__ _

'--_th_IL_2Q
-

Fig. 1.12.17. Distants de frlnare 1n funqle de v1teza de deplasare .. panta clll.

Directia de intrare Lc . Ld .

Ill

~-

if~2'

Flg.l.12.18. SIL pentru tuneluri.

:h 2-2,5 SON-T

60 100 160

--

O,Q5 _- __ _ __9,04 0,06 0,05 0,10 0,07

Tabelul1.12.8. Valortleluminantai 1n zona centrall (Lint} [cdlm2]

Distanta de Trafic [veh/h] franare [m] _ 100 ... 1000 >1000 ---.--- <100 60 1 2 3 - --I 100 2 -i 4 6 160 5 10 15
-----------

Tabelull.12.6. Valorilelumlna~lor Lc, Let $1 Lt

L1 r.~-------- ~--= ~-=---~~~~-.Rietre ~- -Cit%ciiri- ___ zi%pa<iL paifsti-.l!__ ----------r-__-+- 3 I 3 : 8 ' 15--+_ _.2--___-J

~-v

-----~ ~~---;- - :

-- r

-1---r-~-~5 .:~'+sl-f---

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

corespunzatoare a surselor de lumma. Dupa PHILIPS, SIL utilizate in tuneluri se clasifica i n 3 categorii in raport cu linia privirii: I, II l?i Ill (.,counter beam"). Acestea sunt prezentate in fig. 1 .12.18 unde sunt date l?i rapoartele a/h l?i tipul surselor de lumina recomandate. Sistemele se pot clasifica l?i din punct de vedere al continuitatii l?i orientarii astfel: A - l?iruri cu discontinuitati in limita evitarii fenomenului de palpaire (fig. 1.12.19 a);
ale~ere
1

I. Sisteme de iluminat

: ! ,

i
!
:

i
i

B - l?iruri continue montate in mod grota (neagra/alba), al?3 cum se vede obil?nuit cate unul pe fiecare sens : din figura 1.12.20. Cele mai utilizate AIL sunt: de circulatie (fig. 1.12.19 b); C - benzi paralele montate pe plafon : - aparat de iluminat polivalent ce poasau pereti, in plan orizontal sau te fi echipat cu Iampi fluorescente l?i vertical (orientate) (fig. 1 .12.19 c); cu una sau doua Iampi cu vapori de D - l?iruri luminoase continue realizate sodiu de inalta presiune; din tuburi de lumina, montate pe : - aparat de iluminat cu distributie nesiperetii laterali ai tunelului. 1 metrica dirijata i n opozitie cu fluxul SIL "counter beam" utilizeaza AIL de circulatie (sistemul .,counter nesimetrice cu intensitatea maxima dibeam"). Acest AIL se utilizeaza numai rijata i n opozitie cu sensul de circulatie. in zonele de prag ale tunelelor; monEste utilizat numai in zona de intrare l?i tarea aparatelor de iluminat se poate iel?ire pentru diminuarea efectului de face l?i i ntr-un plafon fals creat din necesitati fonoizolante; i - aparate de iluminat universale ce pot fi echipate cu surse fluorescente tubulare sau cu vapori de sodiu de 1 inalta presiune; ; - tuburi de lumina al carei principiu de functionare consta in transmiterea luminii prin aer, cu ajutorul unui film optic OLF (Optical Ligthing Film) care acopera interiorul tubului l?i asigura un coeficient de reflexie mare (98 %), permitand astfel transportul luminii Ia

a
Fig. L 12.19. npurt de SIL pentru tunelurl: a - $iruri cu discontinuitati; b - intrare tune/; c - benzi paralele.

1.{) .

~ : !

.L -://!~,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,..,.,.tr/

c
1. Lungimea tunelului <25m 25-75 m

Fig. 1 .12.20. AIL montat tn s1818mul

.counter beam.
75- 125 m >125m

2. le~ire complet vizibila

DA

~
DA

NU

DA

~
DA

NU

3. Lumina zilei de valoare ridicata in tunel

~
MARE

NU

~l
MARE

NU

4. Reflectanta peretilor mare (> 0,4) sau mica (<0,2) ?

~
I
DA

MICA

~
I
DA

MICA

I
5. Trafic greu ? (sau c icli!?til sau pietoni) tara iluminat electric

I
NU

NU

I
50 % d in nivelul normal al zonei de prag

I
I
nivel normal al zonei de prag

Flg.l.12.21. ParametrO SIL pentru tune1ur1 tn funqle de: lunglme, vlzlbllltatea leflrtl, accesullumlnll naturale, ret1ectenta ~lor .. tlpul traftculul.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

xima admisa in aceasta situatie. Pentru zona de prag ~i tranzitie, nivelul de luminanta asigurat se adapteaza Ia indicatia de viteza admisa in aceasta ipoteza (de defect). Conform normei CIE 88, pentru astfel de situatii, in functie de lungimea tunelului ~i trafic, se recomanda una dintre urmatoarele solutii de alimentare cu energie de rezerva: - dintr-o sursa independentS. fata de cea a SIL normal; - din doua surse independente (baterie de acumulare cu comutare instantanee ~i grup electrogen cu pornire automata), daca intreruperea este mai mare de 30 s; - dintr-un grup electrogen automat cu timp de pornire rapida (cateva s).

SIL pentru tuneluri trebuie sa fie sistedistante mari. Datorita acestui tub de lumina este posibila transformarea ma dinamice ale caror niveluri de ilumisurselor punctuale" in ,surse lini- narelluminanta trebuie sa fie permanent ~re". Ele sunt utilizate, de regula, in adaptate in functie de nivelurile de iluminare/luminanta din exterior (cer senin, zona centralS. a tunelului. Aparatele de iluminat destinate tune- acoperit, zi, seara, noapte -fig. 1.12.22). Datorita acestor variatii SIL trebuie lurilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele exigente suplimentare: sa fie sa fie prevazut cu instalatii de reglare robuste ~i sa nu se degradeze datorita automata, actionate in functie de ilumitraficului sau curatirii; sa fie etan~e narea orizontala exterioara sau de lu(capsulate) Ia efectele corosive ale ga- minanta ambientala exterioara. Regiazelor de e~pare ~i produselor utilizate rea in functie de luminanta este prefepentru curatire; partea exterioara a AIL rabila pentru ca asigura o mai mare sa fie foarte neteda, evitand astfel de- corectitudine, tinand seama de starea punerea materialelor corosive, permi- reala a suprafetei imbracamintei rutiere tand 0 curatire u~oara; sa asigure pro- (umeda, uscata, acoperita cu zapada tectie vizuala corespunzatoare; sa fie etc.). Se masoara, Ia 100 m de Ia intraprevazute cu asigurare locala, cu sigu- re, luminanta ~oselei, a zonei inconjuranta fuzibila (este de preferat); fixarea ratoare ~i a boltii cere~ti, semnalul reAIL ~i racordul sau Ia retea sa permita zultat comandand sistemul automat de schimbarea rapida ~i sigura a acestuia. reglare (13). Pentru realizarea multitudinii de trepSursele de lumina utilizate pentru echiparea AIL montate in tunel sunt te de luminanta pe zonele de prag ~i alese dupa urmatoarele criterii: tranzit, sistemele implica necesitatea eficacitatea luminoasa mare, reco- reglarii permanente, realizate astfel: mandandu-se utilizarea in zona de a - in trepte pe ansamblu; prag a surselor cu descarcari (Iampi b -in trepte pe AIL (cu comanda sepacu vapori de sodiu Ia inalta ~i joasa rata a fiecarei surse); presiune); in zona de tranzit, surse cu c -tina descarcari in vapori de sodiu ~i Iampi Variantele b ~i c sunt cele mai bune, fluorescente tubulare in zona centra- ele mentinand ~i uniformitatea sistemuIS., Iampi fluorescente singure sau in lui; varianta c este aplicabila numai Ia combinatie cu alte surse cu descar- sursele care permit acest lucru. Pentru cazul caderii sursei de alicari cu durata de viata mare; functionarea Ia diverse temperaturi mentare a iluminatului normal este necesara prevederea unui SIL de siguranale mediului ambiant; timpul mic de amorsare in cazul in ta cu punere automata in functiune ~i care se face comutarea automata pe care sa poata. suporta puterea necesao retea de alimentare de rezerva. ra pentru nivelul minim (interior de in functie de lungimea tunelului, se , noapte). De asemenea, trebuie puse in prevede sau nu iluminatul electric in functiune, simultan, sisteme de avertitimpul zilei, a~a cum se poate urmari in zare luminoasa Ia 100 ... 150 m de tunel fig. 1.12.21. care sa indice defectul ~i viteza maNIVEL LIE pentru un anotimp (zona L2o)

12.2.3. lluminatul decorativ arhitectural (monumente, clidin1

Sistemele de iluminat decorativ - arhitectural au rolul de a realiza punerea in evidenta, Ia lasarea serii/noptii, a unor monumente de arta sau a unor cladiri. Datorita specificului, sistemul nu se inscrie in modelul prezentat anterior pentru iluminatul exterior. De multe ori sistemul de iluminat electric poate realiza noaptea efecte decorative spectaculoase, mult mai interesante decat cele oferite de lumina de zi. Posibilitatea de a orienta, in maniera dorita, sursele de lumina catre obiectiv reprezinta un grad de libertate care, utilizat corespunzator, poate conduce Ia o redare estetica, superioara iluminatului natural. Conceptia sistemului necesita studii atente ale efectelor intr-o stransa conexiune cu ambianta arhitecturala.

I
I
4.NOAPTE

Zl

I
2. ACOPERIT

I
3.SEARA

I
4.1 CIRCULATIE NOR MALA (Lint=10 cdfm2)

1. CER SENIN

4.2 CIRCULATIE REDUSA (Lint= 5 cdlm 2)

I
1.1 DIMINEATA

II

1.2 AMIAZA

11

1.3 DUPAAMIAZA

II II

2.1 PARTIAL

t
I
2.1.2 AMIAZA

II II

2.2 TOTAL

I I

I
2.1.3 DUPAAMIAZA

2.1.1 DIMINEATA

Flg.l.12.22. Reglmurl de functlonare ale SIL pentru tunelurl.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Trebuie sa se ia in considerare caracteristicile cele mai atractive ale cladirii sau monumentului, pentru a fi accentuate prin iluminat. in mod evident, spre deosebire de alte sisteme, amprenta originalitatii estetice a autorului devine determinanta.

I. Sisteme de iluminat

Sunele de lumlnlfi aparatele deluiNnat Pentru iluminatul arhitectural se pot utiliza toate sursele de lumina cunoscute, fiecare obtin~nd insa un anumit efect, determinat de caracteristicile specifice de culoare. in tabelul 1.12.9 sunt date caracteristicile surselor utilizate. Daca se urmare~te o redare corecta, reala a culorilor ~i o variatie a fluxului luminos, este necesara utilizarea surselor cu incandescenta cu halogen care au un cost de investitie redus, dar un consum energetic mare. Un aspect important i1 reprezinta alegerea culorii aparente a sursei in functie de necesitatea armonizarii cu ambientul luminos din zona. Uneori, in functie de obiectiv ~i de aspectul urmarit, se pot alege ~i contraste de culoare. Daca nu se urmare~te redarea culorilor ci efectul artistic de reliefare a monumentului, se vor prefera Iampi cu vapori de mercur sau sodiu. Costul initial este mai mare decflt al lampilor cu incandescenta cu halogen, dar consumul de energie este mult mai mic (in special, Ia lampile cu vapori de sodiu). Atunci cand este necesara redarea culorilor se vor prefera lampile cu descarcari in vapori de mercur in amestec

' cu ioduri metalice (MH). Aceasta solu- rectia principala de privire a observatotie are dezavantajul unui cost de inves- rului 0 este indicata de sageata, proiec! titie mai ridicat fatA de alte solutii, dar toarele sunt amplasate i n A ~i 8, opus ! ~i avantajul unui cost de exploatare i fata de diagonala A'B', obtim3ndu-se un : foarte redus. : contrast bun de luminanta intre cele Aparatele de iluminat utilizate sunt doua suprafete laterale alaturate, ceea proiectoarele cu distributie concentra- 1 ce creeaza reliefarea corecta ~i sugestita, medie sau larga, in care se montea- ' va a obiectivului. Montarea Ia sol (sau in apropierea solului) a proiectoarelor (fasza sursele amintite. ciculul de lumina oblica) pune in evi Alpecle cletennlnante t. reallzarea denta rugozitatea materialului fatadei. Suprafetele de apa, daca exista in ! Directia de privire principala a obiec- ; preajma obiectivului, pot contribui intr tivului este importanta deoarece trebu- : un mod fericit Ia realizarea efectului arie sa coincida cu directia sistemului de : tistic. Astfel pe suprafete mari de apa, i iluminat, respectiv, zona care trebuie ; in raport cu obiectivul, se poate realiza : reflexia constructiei iluminate in oglinda : iluminata. 1 Distanta de privire este importanta ' ,neagra" a apei. ; pentru determinarea vizibilitatii fatadei Obstacolele naturale create de arbori 1 ~i a detaliilor caracteristice. sau alta vegetatie abundenta pot consti: Gradul de intunecare a mediului am- tui o componenta decorativa a sistemubiant sau fondului pe care se conturea- lui de iluminat. Astfel amplasarea pro1 za obiectivul sunt foarte importante in iectoarelor in spatele arborilor, arbu~tilor ' alegerea nivelului de iluminare. Astfel, . sau tufi~IXilor are ca efect, pe de o daca acestea sunt intunecate, va fi ne- parte, mascarea sursei fata de obser: cesar un nivel de iluminare, relativ re- vator, iar pe de alta, punerea in eviden. dus pentru a realiza un contrast sufici- ta a vegetatiei prin efectul de silueta. ent redarii sugestive a obiectului (fig. 1.12.23). Daca zona este iluminata, cu .Ampla8area prolectoarelor strazi ~i cladiri ce creeaza o ambianta Deoarece se urmare~te, in principal, de luminanta relativa ridicata, subiectul efectul decorativ - artistic, pentru realisistemului va trebui sa primeasca un zarea sistemului trebuie sa se studieze flux mai mare pe unitatea de suprafata (fig. 1.12.24). De asemenea, se poate realiza un contrast de culoare ce va fi favorabil conturarii imaginii dorite. Geometria (forma) obiectivului trebuie pusa in evidenta in functie de directia de privire. Astfel, pentru o constructie a paralelipipedica (fig. 1.12.25) Ia care di-

.........,

A~B
o/

Fig. 1.12.23. Imagines unei clAdirl iluminate pe fond intunecat

Fig. 1.12.24. lmaglnea unei ciAdirl iluminate fond luminos.

b Fig. 1 .12.25. SIL pentru o clldlre: a - ansamblu; b - plan.

Tabelull.12.9. Caracterlsticlle 8UI"888or de lurnlnl cln punct de vedere al utlllzirti t1 llumlnatulul llor .. monument8lor
Surse de lumina fPosibilitati dei Timpul de jEficacitatea: Redarea : Durata de lnvestitie Consum 1-- - - - - - - -1-reglare _f!~ mor ~!lfe l!nkllfJuminoas.! :_ - ~_!Jiorilo_r __ .. ~ .f~!lE!ion!'~: - - - .. - en~!!tic __ incandescente cu f Da 0 i scazuta excelenta ; medie redusa foarte mare haloge.l) _ ____ _ __________ _l______ .. _ .... . .. . ...... . _!. _ .. . ..... .. . ... ---- -- ____ ... _ ... . _ .. ___ .. 1 .fJ.uor~s~~~ _... _ _ ! . .0~ _ ~ .....~ . _ ll)~e J?.~n~.. . '!l!Me. - mare s_yaz4~ ~_vap~-~~- -mer~l!r:.__~-- . -.N!::!..... --- .. ?.-..~.. .. __ L_ - ~~.e. ~ il9S_e.f?!a.!?!!~ , mare .. ___ _r:nar~ __ __.. . . -~c-~ut ___ Nu : 4 ...5 mare fo~~~ab~~a ! mare , mare scazut cu vapori de mercur : , ~ Loduri rn.~~ali.~ __ 1 cu vapori de Nu >4 1 foarte mare' acceptabila mare foarte mare foarte seazut sodiu Ia i~?Jt~_p_r:_e~iU,!'!~ .. . - _ _ _____ i...... ________ ______ : _____ ---- ______________ .. cu vapori de Nu 7 ... 12 ifoarte mare: nesatisfacatoare , mare mare foarte scazut 1 ~diu ~ j~~sa presiune ' II LEDuri de culoare r 0 . - medie bun;\' -~i . .. . 'toarte mare scazut 1 aparenta caleta sau <>i mare foarte buna ' mare

.L. _ _

. ... ...

L_ __ _ __ ___

Da -

;....

I
I
1

neU~

I I

I. Sisteme de iluminat
toate posibilitatile de amplasare din exteriorul cladirii (balustrade, copertine, parapete, balcoane sau logii $.a.). Amplasarea proiectoarelor pe orizontala se poate realiza astfel: - In apropierea obiectivului, ca in fig. 1.12.26 a, avand ca avantaje: o buna utilizare a fluxului luminos, eficienta economica, dar $i ca dezavantaje: umbre pronuntate, excesive; aceasta amplasare creaza un efect dramatic ce poate reprezenta un aspect de atractie; - in apropierea obiectivului cu iluminat suplimentar integ-at In elementele de arhitectt.d proprii (balcoane, balustrade, copertine $.a.) ca in fig. 1.12.26 b. Se elimina contrastele de pe fatada; - Ia o departare mai mare de obiectiv, cain fig. 1.12.26 c, care areca avantaj o utilizare mai redusa a fluxului. Amplasarea proiectoarelor pe verticala se poate realiza Ia inaltimi diferite $i anume: - Ia h = 0 (fig. 1.12.27) cand acestea se plaseaza in spatii cu vegetatie, in alte constructii joase, existents sau in locuri special destinate acestui scop. - Ia h ~ 0 In functie de particularitatile existents in zona; (pe stalpii iluminatului public, alte constructii). Uneori se creeaza conditii speciale montarii pe stalpi independenti a unor baterii de proiectoare. Proiectoarele cu distributie larga corespund unei lnaltimi de 1 sau 2 etaje. Pentru constructiile lnalte (h>25 m) trebuie utilizate sisteme combinate: pentru etajele inferioare proiectoare cu distributie larga sau medie, iar pentru cele superioare, proiectoare cu distributie concentrata (fig. 1.12.26 d). Se obtine astfel o luminanta relativ uniforma pe fatada luminata.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

- corelarea armonioasa lntre iluminatul decorativ $i eel pietonal sau stradal; - mascarea proiectoarelor prin integrarea acestora in decorul existent pentru a fi ascunse privirii observatorului in timpul zilei; - protejarea plantelor aflate in apropierea aparatelor de iluminat impotriva 1 ; degajarilor de dtldura ale aparatelor : de iluminat; : - protectia observatorului impotriva or! birii fiziologice care poate apare Ia ; privirea directa a stxselor de lumina. ! Efectele luminoase obtinute lntr-o ; zona cu vegetatie abundenta (arbori, ; arbu$ti, zone plantate cu flori) sunt nu: meroase $i foarte placute. Aceste efec te se pot obtine respectand cateva t principii de baza prezentate in cele ce j urmeaza. : - Arbori izolati cu coroana deasa (castan, platan etc.). Se adopta o solutie in care amplasarea proiectoarelor se face astfel !neat fluxul luminos sa fie orientat din partite laterale $i de jos . pentru a evidentia coroana. Adoptarea ; acestei solutii se face evitand posibili. tatea de orbire fiziologica Ia privirea di; recta a sursei de catre observatorii care circula in imediata vecinatate a ar: borelui (fig. 1.12.27 a). - Arbori izolafi cu coroana rara {sali cia plangatoare, salcamul etc.). Unul ' sau mai multe proiectoare pot fi am plasate Ia sol, cat mai aproape de trunchiul arborelui $i orientate catre zenit. Proiectoarele se amplaseaza In ni$9 special construite, In pamant, cu pro~ tectie realizata dintr-un gratar metalic ! $i se asigura legatura Ia canalizare ! pentru evacuarea apelor de ploaie. A~ ceasta solutie se recomanda numai in -===:--- -- - - -1 cazul arborilor cu frunzi$ rar $i de cu: loare deschisa. Efectele luminoase deosebite se pot obtine cand arborele : respectiv se gase$te intr-un mediu in. tunecat (fig. 1.12.27 b). - Grup format din mai multi arbori din aceea$i specie, cu coroana deasa $i dezvoltatA mutt pe verticala (plopul, a , bradul, chiparosul). Efecte spectacu: lease se obtin iluminand arborii din : planul al doilea, lndepartat de observa tor. Arborii din primul plan vor aparea iluminati datorita efectului de silueta (obtinandu-se una sau mai multe siluete pe un fond luminos). Se recomandtl aceasta sotutie pentru a fi adoptata b acolo unde siluetele arborilor se pot observa in lntregime, acestea nefiind obturate de alte vegetatii sau constructii existente In zona. - Grup format din aceea$i specie de arbori cu coroana rara (mesteacanul c alb, pinul etc.). in general, sunt intere, sant de iluminat in masura In care co: roana lor prezinta aspecte particulare deosebite. in acest caz iluminarea lor se face in acela$i mod, descris in paragraful anterior. De remarcat faptul ca efectele obtinute sunt acelea$i iarna ca $i vara, chiar $i pentru arborii care nu-$i pastreaza frunzi$UI tot timpul anului.

r - -;--

! !

. :

12.2.4. llumlnatul decoratlv

pentru apatll verzi, jocuri de api
Spattl verzl
lluminatul zonelor verzi din gradini $i parcuri are un dublu rol $i anume: - asigura un contort vizual ridicat (suprimand impresia de ambient nne- : gru") $i securitatea pietonilor, prin ri- dicarea nivelului de iluminare; - pune In evidenta, pe timpul noptii, frumusetile naturii prin contraste de lumini $i umbre. Pentru realizarea sistemelor de iluminat destinate zonelor verzi trebuie sa se ia in considerare urmatoarele aspecte: - obiectivele asupra carora trebuie in- , trodus accentul sunt arborii declarati monuments ale naturii, arborii ornamentali etc. - corelarea sursei de lumina cu culoarea frunzelor $i a florilor;

Fig. 1 .12.28:
a, b, c,- variante amplasare AIL Ia cladirile de ina/time mica; d: SIL cladire inalta.
b

Fig. 1.12.27. AIL decorativ pentru arbori

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

I. Sisteme de iluminat

- Grup format din mai multe specii iluminat cu proiectoare mobile pentru a - instalatia electrica sa fie de tip etan~ Ia de arbori. Se recomanda realizarea putea fi deplasate in functie de zona scufundarea in apa ~i prevazuta cu sisunui iluminat care sa redea grupul in de interes. Fluxul luminos trebuie dirijat teme de protectie impotriva electrocuperspectiva ~i relief. Trebuie sa se ia in de sus in jos, prin utilizarea proiectoatarii destinate mediilor foarte periculoaconsiderare urmatoarele aspecte: for- relor de dimensiuni mici cu suporturi se, conform normelor in vigoare; ma ~i dimensiunile coroanelor, culoa- de sustinere de inflltime redusa. - alimentarea Ia tensiuni nepericuloase rea frunzi~ului, alegerea culorii aparen- Masive de plante anuale $i bianua(12 sau 24 V), pentru cazul in care acte a surselor de lumina, amestecul de le. lluminatul se realizeaza in mod asecesul persoanelor Ia AIL este posibil; culoare etc. Se evita realizarea unui ilu- manator cu eel prezentat Ia punctul an- - fixarea aparatelor de iluminat in bazin minat de ansamblu al grupului, care ar terior, cu deosebirea ca florile acestor pentru a nu fi smulse de jetul de apa; duce Ia crearea unui decor plat ~i inex- plante dureaza un timp indelungat in - intretinerea corespunzatoare a sistepresiv. cursul unui an, fiind posibila utilizarea , mului de iluminat. - Perdea de arbori din aceea$i spe- unor aparate de iluminat fixe. Tn cazul fantfmilor arteziene, sistemecie, intalnita de obicei Ia marginile gra- Pefuzefe. Tntr-un decor luminos bi- le de iluminat trebuie sa se realizeze in dinilor. lluminatul acestor arbori este ne echilibrat, un ,covor" verde u~or i- , functie de tipul jocului de apa jeturi: interesant pentru a pune in evident{~ li- luminat este recomandabil pentru a su- verticale; oblice (aproape verticale); mitele gradinii sau pentru a estompa o blinia linia despartitoare intre diferite inclinate (aproape orizontale); jeturi de zona mare scufundata in intuneric. A- vegetatii. Pentru iluminatul peluzelor se pulverizare; cascade artificiale. Sistemele de iluminat destinate jetucest ,perete de lumina" poate anula recomanda proiectoare montate pe suefectele luminoase create pe obiective porturi de inaltime mica. Pentru pelu- rilor verticale sunt realizate prin amplasituate in fata acestuia. Tn acest caz se zele de dimensiuni reduse se recoman- sarea a 3 ... 9 aparate de iluminat Ia barecomanda contrastul de culoare. da folosirea AIL de inaltimi mici (tip za jetului cu orientarea fluxului luminos - G"up alcatuit din diverse specii dear- borna luminoasa), cu distributie semi- : pe verticala locului (fig. 1.12.29). Exisbu$ti. Atractia exercitata de frumusetea , directa pentru a asigura nivelul de ilu- tenta mai multor jeturi verticale ilumiarbu~ilor asupra observatorului variaza, in minare dorit pe gazon. , nate creeaza imaginea unor coloane functie de anotimp. Din acest motiv se - Fantani arteziene, jocuri $i caderi ; luminoase. recurge Ia realizarea unor sisteme de de apa Sistemele de iluminat destinate jetuiluminat mobile, unde proiectoarele sunt Un joe de apa sau o tantana arteziana rilor oblice se realizeaza prin amplacorespunzator iluminata, dupa lasarea sarea unor aparate de iluminat Ia baza u~ de deplasat in alte zone de interes, iar racordarea se face prin intermediul intunericului, poate schimba intregul fiecarui jet astfel incat fluxul luminos sa unor prize etan~. 0 astfel de grupare de aspect al zonei in care este amplasata, urmareasca traseul acestuia ~i alte arbu~i. corespunzator iluminata, care sa eland viatfl prin culoare ~i armonie. aparate de iluminat amplasate in locul puna in evident{~ culoarea ~i forma florilor Pentru realizarea unor sisteme de i- unde are loc caderea jetului de apa, cu ~i a frunzelor, poate crea efecte specluminat care sa puna in valoare jocurile flux orientat pe verticala locului (fig. taculoase pentru observatori. Nu se de apa, fantanile arteziene ~i suprafe- 1.12.30) Numarul aparatelor de iluminat, recomanda un iluminat de ansamblu care tele lacurilor, trebuie sa se tina seama distributia ~i puterea surselor se aleg in functie de inaltimea ~i grosimea jetului ar crea un decor plat, inexpresiv. Este de o serie de aspecte: necesara utilizBrea unui singur tip de - alegerea corespunzatoare a aparate- de apa. La caderea jetului de apa se sursa, cu o redare foarte buna a culorilor. lor de iluminat ~i a puterii surselor, in recomanda utilizarea unor aparate de functie de dimensiunile ~i tipul jetului; iluminat cu distributie larga, iar Ia baza -Botta aeata din acee8$i specie dearbori, aflata deasupra unei alei. Tn acest - corelarea culorii aparente a surselor jetului, utilizarea aparatelor de iluminat alese pentru jocurile de apa ~i fanta- cu distributie concentrata. caz se poate realiza un iluminat de circulatie pietonal combinat cu un iluminat nile arteziene cu culoarea surselor Sistemele de iluminat destinate utilizate in iluminatul utilitar; jeturilor cu pulverizare se realizeaza decorativ. Se utilizeaza proiectoare cu o distributie larga, montate pe stalpi aflati in - utilizarea apelor limpezi ~i lini~tite ca prin utilizarea unor aparate de ilumioglinda pentru reflectarea imaginii nat cu distributie larga ~i a unor surse rand cu arborii, Ia aproximativ 2 m de putere mica, iar amplasarea AIL se unor cladiri, sculpturi, vegetatie etc.; ina~ime ~i orientate catre balta. - Gradini cu flori $i plante mici. 0 so- - amplasarea reflectoarelor astfel incat face Ia baza jetului de apa. Efectul sa nu se produca orbire prin reflexie, obtinut este spectaculos datorita parlutie buna, in acest caz, este utilizarea cu influente negative asupra circulatiei ' ticulelor de apa foarte fine rezultate in unor aparate de iluminat de tip ciuperca (fig. 1.12.28), special construite in urma pulverizarii (fig. 1.12.31). rutiere sau pietonale din apropiere; - utilizarea unor echipamente cu grad ' r - - - - - - - - - - - - - - - , acest scop. - Masive de p/ante perene. Fiorile mare de protectie Ia umiditate; acestor plante au o durata scurta de viata, in timpul unui sezon. Este recomandabila utilizarea unor sisteme de

:j
.. 1 (

r
.-.......__

Flg.l.12.28. AIL pentru vegeta11e.

Flg.l.12.29. SIL pentru jet vertical.

-=---::--it:_.~. --

II.

Flg.l.12.30. SIL pentru jeturt obllce.

1. Sisteme de iluminat
Sisteme de iluminat destinate jeturi/or inc/inate sunt realizate in mod asemanator cu cele de Ia punctul anterior (fig. 1.12.32). Sistemele de iluminat destinate caderilor de apa sau cascade/or artificiale se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat Ia baza deversorului, cu fluxul luminos orientat impotriva caderii de apa. Aparatele de iluminat au o distribulie larga, iar puterea surselor se alege in funclie de inallimea jetului. Tn ultimii ani, pentru iluminatul fantanilor arteziene !?i a jocurilor de apa se utilizeaza tot mai mult fibrele optice !?i lampile tip LED datorita numeroaselor avantaje pe care le implies folosirea acestora (. 4).

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Emin/Em;;dJ,33, Emin/Ema~.2 daca nu se impun alte condilii speciale. Pentru evitarea orbirii directe, fiziologice produse de luminanla surselor, alegerea de aparate de iluminat cu unghiuri de proteclie mari (proiectoare sau AIL public) este suficienta in scopul eliminarii acestui efect suparator. Tn privinla redarii culorilor nu se pun problema speciale motiv pentru care se aleg sursele de lumina cu eficacitate luminoasa cat mai ridicata, cum ar fi lampile cu vapori de sodiu.

12.2.6. lluminatul publicitar

~de

reclami

caractertstlclle slstemelor de llumlnat destinate platformelor ,1 spa1:111or mart deschlse

Sistemele de iluminat se pot realiza cu surse punctiforme: A - de putere mica, uniform distribuite !?i montate pe stalpi de inallime obi!?nuita in iluminatul public (8 ... 12 m); 8 - concentrate in baterii de reflectoare montate pe stalpi inalli (20 ... 30 m !?i mai mult). Varianta 8 reprezinta o solulie mai economics !?i, deseori, funclionala, amplasarea pe stalpii inalli specializali sau comuni cu alte destinalii nederanjand procesul tehnologic sau utilajele de pe platforms !?i permiland o iluminare relativ uniforms (printr-o orientare convenabila a proiectoarelor utilizate). De exemplu, in cazul platformelor energetice, stalpii de paratrasnet se pot utiliza, in comun, !?i pentru montarea bateriilor de proiectoare. Accesul Ia bateriile de proiectoare de pe stalpii inalli trebuie asigurat prin scari protejate impotriva caderii, in a!?a fel incat reglarea !?i intrelinerea surselor !?i a AIL se faca U!?Or !?i eficient. Sistemele de amplasare sunt, in general, determinate de natura !?i geometria spaliului deschis iluminat, preferandu-se fie 0 distribulie perimetrala, cand deschiderile nu depa!?esc 50 ... 100 m (fig. 1.12.33 a) fie o distribulie in incinta (uniforms sau neuniforma) determinata de condiliile specifice tehnologice (fig. 1.12.33 b).

12.2.5. Arii utilitare

Tn aceasta categorie se inscriu sistemele de iluminat exterior destinate !?antierelor, platformelor industrials deschise, parcajelor platformelor energetics (stalii de transformare de inalta !?i foarte inalta tensiune), exploatarilor carbonifere deschise, depozite de combustibil deschise !?.a.
I

Aspecte cantltatlve Nivelul de iluminare are, in general, valoarea de 20 lx, daca condiliile unor sarcini vizuale speciale nu impun alte niveluri mai ridicate, dar care insa nu depa!?esc 50 lx. Pentru !?Bntierele de construclii Ia care se lucreaza, in condiliile sistemului de iluminat electric, nivelurile de iluminare vor fi determinate de sarcina vizuala specifics (cofrare, asamblare armaturi, turnare betoane, lucrari de finisaje !?.a.). Aspecte calltatlve Tn general, problema calitalii iluminatului nu este atat de importanta in acaste sistema, nivelul exigenlelor fiind scazut. Astfel, pentru evitarea inconfortului produs de neuniformitatea iluminarilor, se recomanda menlinerea factorilor de uniformitate in limitele:

Firmele luminoase au rolul de a atenliona observatorul !?i de a-1 atrage, ele trebuind sa indeplineasca urmatoarele condilii: sa aiba emitanla uniforms, forma lor sa fie bine conturata !?i sa aiba o aparenta estetica corespunzatoare atat seara (noaptea), cat !?i ziua, !?i sa fie atractive prin forma culoare !?i contrast. Firmele luminoase se pot realiza in mai multe variante: tuburi mode/ate cu descarcare in gaze (cu coloana pozitiva), panouri luminoase de culoare alba sau galben nesaturat cu litere sau desene de culoare neagra (sau o alta culoare rece saturata), panouri luminate, tuburi de lumina, fibre optice $i LEDuri. Tuburile mode/ate cu descarcari au urmatoarele avantaje: varietate mare a culorilor ce se realizeaza prin amestecuri de gaze, modelare U!?Oara dupa forma dorita !?i luminanle mari ceea ce le face U!?Or vizibile de departe. Dezavantajele lor constau in alimentarea Ia tensiuni inalte (cu transformatoare specializate amplasate in apropiere) !?i in faptul ca structura lor arata mult mai putin favorabil ziua decat noaptea. Tn fig. 1.12.34 sunt date detalii privind modul de realizare a firmelor din tuburi modelate. Astfel, variantele a, b !?i c dau o imagine laterals de noapte neconturata, spre deosebire de , variantele d, e !?i f, a caror imagine este
!
.---------~~-------------.

sa

~__ . --~

)( )(
_

~ __ _100

-!- so I

Fig. 1.12.32. SIL pentru Jeturt lndlnate.

Fig. 1.12.33. SIL pentru artl utllltare.

Fig. 1.12.31. SIL pentru un Jet vertical .. Jeturt cu pulverlzare.

----

0 0 TI Lf
0

Flg.l.12.34. Profile utllzate pentru llterele flrmelor lumlnoase

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

imbunatatita ziua t?i noaptea, iar varianta g asigura o imagine de noapte foarte buna (tubul fiind ingropat, nu poate da imagini laterale suparatoare). Ecranarea tubului in varianta h t?i conturarea literei prin efectul de silueta conduc Ia o imagine atractiva. Utilizarea ca ecran a unui material alb perfect difuzant pe fondul intunecat (varianta i) da o imagine placuta atat ziua cat t?i noaptea. De mentionat ca, in cazul ultimelor variante, confectionarea firmelor luminoase este mai scumpa. Panourile luminoase se executa din material plastic opal pe care sunt structurate literele sau desenul publicitar. Ele au marele avantaj ca pot utiliza Iampi fluorescente obit?nuite insa nu pot crea efecte deosebit de spectaculoase. Pentru ca emitanta panoului opal sa fie uniforma, lampile fluorescente trebuie sa fie suficient de dese, in functie de gradul de difuzie al materialului (se recomanda d = 2/3 a, conform fig. 1.12.35).

I. Sisteme de iluminat

e
-4--I

Fig. 1.12.35. Panou lumlnos destlnat unel reclame lumlnoase alb-negru.

>h/2 _ ____._
i

I
I
I

' ..c::i

Tuburile de lumina t?i fibrele optice Acestea nu satisfac in mod obit?nuit se pot folosi, in mod uzual, pentru con- necesitatile transmisiilor TV t?i de filmaturul luminos al unor structuri spatiale re color care necesita nivelurile minime de reclama. Fibrele optice creeaza as- orizontale t?i verticale indicate in tabelul pecte spectaculoase in anumite situatii 1.12.11. particulare. Distributia fluxului luminos al aparaPanourile sau reclamele luminate se telor de iluminat caracteristice (proieccaracterizeaza prin aceea ca sunt bine toare) este in exclusivitate directa. Cu vazute t?i Ia lumina naturala, imaginea cat sursa de lumina este mai departata de seara/noapte trebuind sa fie simila- de teren, cu atat fluxul luminos va fi ra, dar mai atractiva. Ele se pot realiza mai concentrat intr-un unghi solid mai ' in planul fatadei unei cladiri sau in plan mic pentru o eficacitate mai mare a , perpendicular pe aceasta. sistemului. Tn continuare se prezinta cateva siste; me pentru iluminatul acestor reclame: Aspecte calltative - panou publicitar care are Ia baza o Distributia luminantelor in planul de mica suprafata orizontala (A) reflec- desfat?urare a activitatii sportive este tanta (fig. 1.12.36 a); controlata prin factorii de uniformitate - panou publicitar iluminat cu mici pro- : a iluminarilor: U 1=Emin/Em !$i iectoare cu emisie intr-un unghi solid U2 =Em;/Emax indicati in tabelele 1.12.10. mare (fig. 1.12.36 b); t?i 1.12.11. - litere iluminate prin efect de silueta ' Distributia luminantelor in campul vi(fig. 1.12.37). zual al jucatorilor pune probleme deo, ; sebit de dificile, orbirea directa produ12.2.7. Terenuri de sport sa de sursele de lumina cu luminanta ridicata practic imposibil de evitat. ToSistemele de iluminat destinate tere- ' tut?i, se poate realiza o diminuare acnurilor de sport trebuie sa realizeze ' ceptabila a inconfortului adoptand uratat conditii optime de vizibilitate pen- matoarele masuri: tru jucatori, in at?a fel incat mediul lu- - AIL cu unghi de protectie mare; minos sa asigure rapiditatea t?i precizia - se alege inaltimea de montare a suractiunilor specifice sportului practicat, ' selor destul de mare pentru ca acestea sa se situeze Ia periferia campucat t?i posibilitatea urmaririi sportivilor, lui vizual sau chiar in afara sa (orizonin conditii optime, de catre spectatorii tal t?i paralel cu directia de actiune prezenti in tribune. sau joe); Din punct de vedere estetic, SIL trebuie sa fie integrat in ambianta arhitectu- - sursele de lumina se grupeaza (concentrate) sub forma de benzi sau rala. Pentru manifestarile sportive transpuncte incat numarul de surse vizibil mise prin televiziune Qn direct t?ilsau prin intr-a anumita directie sa fie minim. inregistrari), SIL vor asigura exigentele Pentru spectatori, problema este mai necesare realizarii unor imagini de inalta calitate (nivel de iluminare mai mare t?i o putin dificila, pozitia acestora din tribufoarte buna redare a culorilor). ne (in special cei amplasati Ia inaltime mare) oferind, in mod obit?nuit, o protectie vizuala corespunzatoare. Aspecte cantitatlve Tn tabelul 1.12.10 sunt indicate niveCuloarea luminii produsa de surse lurile de iluminare medie orizontala ! impune exigente deosebite pentru tepentru diferite categorii de sporturi. l renurile cu spectatori t?i cu transmisiuni TV sau filmari color. Tn aceste conditii este necesara asigurarea unui indice general de redare Ra > 80, ceea ce coFLORE respunde lampilor cu descarcari in va; pori de mercur de inalta presiune t?i I adaosuri cu halogenuri (MH). Pentru Flg.l.12.37. Slstem de lluminat I antrenament t?i divertisment redarea nu pentru lltere vertlcale llumlnate I mai este necesara, sursele cu vapori n efect de sllueti: 1 - alb mat. de sodiu de inalta presiune fiind satis1
1

1'-

3c

1
.T

CAMERA
T

-~-j,_ __ ___ _J._~__J.

z.J~~
c/2 b

1-r~ A~

SISTEME DE ILUMINAT PENTRU STADIOANE

c/2

j.___g __ J

1 I
I
LINIARA (2 BENZI)

AMPLASARE .___L_A...,.TE_R_ALA _ _,----J

II

1
I

AMPLASARE .____CO_M_B_IN_A_TA _ __,

II

AMPLASARE TN CELE COLTURI

I
41

Flg.l.12.38. Slsteme de llumlnat pentru panouri publlcltare vertlcale:

a - SIL de sus; b - SIL de jos.

1 I I1

CONCENTRATA (IN PUNCTE)

Flg.l.12.38. Claslflcarea SIL destinate stadloanelor.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Aceasta reprezinta avantajul unei amplasari independente de sistemul constructiv al stadionului. lnaltimea de montare se determina in functie de unghiul complementar de incidenta (EI ~ 25) , a!;)a cum rezulta din fig. 1.12.39 b. In acest caz trebuie asigurat accesul simplu pentru montarelintretinere (pe scari sau cu ascensoare). SIL destinate stadioanelor de antrenament !;)i divertisment necesita o rezolvare mult mai simpla. Astfel, solutiile utilizate sunt realizate cu baterii cu surse concentrate pe piloni in cele 3 variante din fig. I. 12.41. In aceste variante stalpii pot fi montati foarte aproape de teren (1,5 ... 5 m), inaltimea de montare fiind mult mai mica (15 ... 20 m) !;li rezultand din conditia unghiului complementar de incidenta (EI ~ 25). Pentru amplasarea bilaterala sau liniara sunt recomandate proiectoarele cu

facatoare !;)i deosebit de eficiente. In i Amplasarea liniara sau pe contur retabelul 1.12.10 se dau atat indicii de re- prezinta o solutie functionala !;li estetidare, cat !;li temperaturile de culoare ca, putand fi integrata armonios in sorecomandate. lutia arhitecturala de ansamblu. SisteModelarea mingii (Ia jocuri) ca !;li a mul corespunde realizarii stadioanelor sportivilor se realizeaza printr-o ilumi- de mare capacitate, cu copertina in zonare verticala ridicata Ia valorile indi- , na spectatorilor. Sectiunea prin tribuna cate Ia 3.2. Aceasta se obtine prin unui astfel de stadion este prezentat in montarea laterala a AIL fata de teren fig. 1.12.40 a. (in linie sau concentrat). lntegrarea estetica in arhitectura sta: dionului se poate face cain fig. 1.12.40 caractertstlclle slstemelor de ! b, ce reprezinta o sectiune laterala prin partea construita a stadionului. AIL llumlnat destinate terenurtlor de sport Varietatea sporturilor determina o va- care formeaza banda luminoasa (1) rietate de SIL specifice, in general, fie- sunt montate in copertina, putand fi incarei activitati sportive corespunzandu- tretinute !;li orientate din coridorul tehi o anumita solutie. Desigur, exista !;li nic de acces. Se observa, de asemeprevederi comune ca, de exemplu, nea, AIL destinate iluminatului tribunepentru sporturile ce se desfa!;)oara pe lor (2, 3 !;li 4). Utilizarea surselor de lumina montate un stadion (fotbal !;li rugbi), sistemul de iluminat fiind unic. In cele ce urmeaza concentrat in baterii de AIL specializasunt descrise principalele sisteme !;li te constituie o solutie economica !;li functionala, dar mai putin estetica. solutii specifice terenurilor de sport.
1
1

Din punct de vedere functional, sta- , - Stadioane dioanele pot fi destinate, in exclusivitate, jocurilor (fotbal, rugbi) sau jocurilor ' !;)i atletismului. In mod obi!;)nuit SIL sunt similare. SIL caracteristice sunt indicate in fig. 1.12.38, iar schema in plan a acestor amplasari poate fi urmarita in fig. 1.12.39. Amplasarea laterala prezinta avantajul unei bune uniformitati a iluminarii verticale, favorabila modelarii corespunzatoare a mingii indiferent de pozitia acesteia.
1

[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l

Flg.l.12.39. Schema in plan a amplasirii AIL pentru stadloane:

a - amplasare latera/a pe doua benzi; b - amplasare in 4 colturi.

Flg.l.12.41. SIL pentru terenuri de antrenament fl divertisment.

Fig. 1.12.40. Sectiune prtn b1buna stadlonulul: a - sectiune transversa/a in ansamblu; b - detaliu; 1 - AIL destinate iluminatului terenului; 2, 3, 4 - AIL destinate iluminatului tribunelor; 5 - camera lV.

a b Fig. 1.12.42. SIL pentru terenurt de tenls cuplate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

fascicul rectangular care vor acoperi menea, culoarea deschisa a mingii bine terenul $i tu$91 e, iar pentru ampla- (alba sau galbena) de reflectanta mare sarea in 4 colturi sunt preferabile cele vazut~ pe fondul relativ lnchis al terecu fascicul circular care genereaza nurilor (ro!i)u, verde etc.) sau al supra"pete" de lumina eliptice, ce vor aco- fetelor verticale aflate pe laturile mici peri corespunzator terenul. ale terenului ce trebuie ofere con- Terenurile de rugbi se caracterizea- trast de culoare sau de luminanta. conza prin cateva aspecte diferite fata de stituie factori ajutatori in realizarea unor cele de fotbal !;li anume: prin dimensi- conditii corespunzatoare de vizibilitate unile $i zonele de interes (tu!;>e de ca- pentru jucatori !;li spectatori. pat $i pflrti). Ca $i Ia celelalte sporturi, este imAvand in vedere aceste caracteris- portanta realizarea unei iluminari vertitici, SIL se amplaseaza lateral, in apro- cale capabile sa dea relieful necesar pierea terenului, utilizandu-se 3 sau 4 (modelarea) mingii $i distingerea corecstalpi pe o latura, montati nesimetric. ta a fileului. Tnaltimea stalpilor se determina, ca $i SIL cu amplasare laterala a unor mici Ia terenurile de fotbal, recomandandu- baterii de proiectoare satisfac exigense un unghi ~ 25. Daca constructia tele mentionate, utilizand cate 4 sau 6 tribunelor o permite, stalpii pot fi apro- stalpi de 10 ... 12 m pentru doua terepiati pana Ia 5 m de tu~ laterala. Sur- nuri cuplate (fig. 1.12.42). sele de lumina utilizate pot fi Iampi cu . - Piscinele in aer fiber cu bazine de mercur de lnal~ presiune cu adaosuri inot destinate concursurilor sportive, de halogenuri metalice MH {in cazul . jocului de polo pe apa, sariturilor de Ia transmisiilor lV sau filmarilor color) sau trambulina $i baletului acvatic necesita Iampi cu vapori de sodiu de inalta SIL electric destinate continuarii activipresiune pentru terenurile obi!;>nuite $i tatii Ia lasarea l ntunericului. de antrenament. Sistemul de amplasare laterala cu - Terenurile de tenis se ilumineaza ti- sursele concentrate pe stalpi este sonand seama de dimensiunile mici ale lutia uzuala $i eficienta din punct de mingii de tenis, viteza mare de circula- vedere functional $i economic. 0 astfel tie a acesteia $i de pozitia, In permanenta. variabila a jucatorului. De ase-

I. Sisteme de iluminat
j de rezolvare este
prezentat~ in fig.

, 1.12.43 pentru un bazin olimpic cu lunPentru a evita reflexia suprafetei apei de orbire reflectat~). , este necesar un unghi de incidenta (i) ! cat mai mic, ceea ce conduce Ia o inal: time de montare mai mare decat Ia alte : sporturi (15... 35 m), in functie de ln~l : timea tribunelor, In a~ fel incat nu ! fie coliniare cu raza vizuala a spectato: rului eel mai dezavantajat. : Pentru diminuarea efectului de orbire ! reflecta~. ca ~i in cazul piscinelor acoi perite, se poate utiliza cu succes ilumii natul direct al apei din peretii bazinului. : - Patinoare pentru hochei SIL este determinat in functie de di: rectia jocului de hochei, fiind indicata ; amplasarea lateral~ pe stalpi inalti (fig. i 1.12.44) care realizeaza ~i evitarea orbi, rii reflectate ce poate fi produsa de suprafata ghetii (unghiurile de incidenta fie suficient de mari pentru : trebuie I protejarea spectatorilor). Pentru o buna ! uniformitate a ilumin&ilor ~i evitarea ! orbirii reflectate, se recomanda siste! mul cu AIL uniform distribuite, ampla! sate deasupra patinoarului, suspendate ! eventual pe retea de cabluri. Acesta realizeaza conditii bune de joe ~i vizibilitate atat pentru spectatori cat !;li pentru jucatori. - Pistele de ciclism necesi~ conditii : de vizibilitate pentru sportivi $i pentru ! spectatori. . Daca pista este descoperita, se utili: zeaza un sistem perimetral, uniform i distribuit, pe stalpi, in a~ fel incat ! spectatorii din tribune nu fie expu~i : orbirii directe fiziologice. In mod uzual : inaltimea stalpilor (h) este eel putin : egala cu latimea pistei sau mai mare, iar distanta (d) dintre stalpi va fi ' d = (1...1,5) h. Pentru terenurile de antrenament stalpii se pot amplasa chiar langa pis~. iar pentru cele cu tribune, in spatele acestora, caz in care inaltimile se maresc. - Partiile de schi $i bob. 'I De!;>i, de regula, concursurile de schi $i bob se desf~!i)oar~. in conditii obi~ i nuite, ziua, totu!;>i exis~ SIL electric u~ tilizate in cazurile speciale (de exemplu, cand temperatura In timpul zilei ! este prea ridicata datorita insolatiei). Tn : general, SIL pentru o partie de schi esf te asemanator celui destinat unei cai : de circulatie (sistem cu puncte de lu; mina uniform distribuite situate Ia o Jl naltime de 6 ...8 m $i Ia o distanta de 25... 30 m). Stalpii de sustinere se 1 . monteaza Ia eel putin 1,5.. . 2 m de elementele de protectie aflate pe margi1 i nea pistei pentru evitarea accidentelor. ; Trambulinele de schi reprezinta un caz : particular al c&ui SIL se realizeaza prin I ~iruri luminoase montate in balustradeII

~ gimea de 50 m.
(produc~toare

sa

sa

sa

I!)

,...

II

sa

Flg.l.12.43. SIL pentru o plsclnl ollmplci.

F1g. 1.12.44. SIL cu amplaaare bllal8rall cu 8 stAipl, deatlnati unul pallnoar.

Fig. 1.12.47. SIL pentru un peron AIL 1x . acoperit reahzat cu cu amp fluorescente tubulare montate paralel I . ---' ~,__ _c ::.:u ::....= d:.:. ire -=qi =a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:.... .----------------,

Fig. 1.12..45. Trambulna de schl llumhrtl cu "rurt de AIL cu LF montate sub balustradi.

Fig.l.12.48. SIL - spelll de...._. cu ~ z~ .. umbri clntre

. - . CNJU]{l
de
vagoane.

L __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _

..,~

I. Sisteme de iluminat
le laterale, realizate cu AIL echipate cu Iampi fluorescente (fig.l.12.45). Pentru partiile de bob construite sub forma unui !;lant cu adancime variabila, AIL se amplaseaza intotdeauna pe partea interioara a curbelor, pentru a evita atingerea lor accidentala Ia coborarea bobului (fig. 1.12.46). AIL se indesesc Ia curbe pentru a oferi conditii mai bune de vizibilitate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

proiectoare pe stalpi de inaltime mare. Slstemele de llumlnat destinate Tn general, se monteaza baterii de porturtlor maritime sau fluvlale proiectoare in dispozitie bilaterala, fata Acestea au rolul de a asigura incarcarea !;li descarcarea navelor, circulatia in fata. Tn cazul unui numar mare de linii, ma!;linilor de transportat sau ridicat, cirpentru a evita mic!;lorarea coeficientului culatia pasagerilor. de umbrire, se introduc stalpi !;li pe zoNivelurile de iluminare recomandate na mediana. Datorita volumului vagoa- variaza intre 5 !;li 10 lx, iar pentru zonenelor !;li reflectantei foarte mici a supra- le de circulatie a pasagerilor intre 20 !;li fetei acestora, intre ele apar zone de 30 lx. umbra foarte pronuntata, a!;la cum se Sistemele de iluminat pentru zonele vede !;li in fig. 1.12.48. de incarcare-descarcare (danele portu- Liniile de primire $i expediere ale lui), in functie de marimea vaselor !;li trenurilor de calatori se echipeaza cu danelor respective, pot fi cu: un sistem uniform distribuit realizat cu - AIL uniform distribuite (ca in iluminaAIL amplasate pe stalpi de inaltime tul public cu inflltimi ale stalpilor de mica (ca in iluminatul public) echipate 8 ... 12 m); cu Iampi cu vapori de mercur de inalta - AIL concentrate in baterii de proiecpresiune. toare ca in cazurile spatiilor mari, - La liniile de primire $i expediere a descoperite, montate pe stalpi inalti trenurilor de marfa, zona liniilor de made 25 ... 30 m. nevra, zona de incarcare !;li descarcare, Sistemele de iluminat ~i semnallzain functie de deschiderea spatiului, se re destinate aeroaomurilor utilizeaza fie sisteme uniform disAceste sisteme reprezinta un caz tribuite, fie concentrate. i particular al spatiilor mari, descoperite, - Grupele de primire $i expediere ale care impun exigente deosebite. Tn triajelor, zona de acumulare a vagoa- functie de zona iluminata, exista doua nelor !;l.a. se echipeaza, de asemenea, categorii de sisteme de: in functie de deschidere cu unul din ~---6 cele doua sisteme mentionate. Zona de impingere (ascendenta) se 0 echipeaza cu un sistem de iluminat uniform distribuit. Varful pantei este pre0 o~ vazut cu iluminat local cu un proiector 5 g = montat pe cabina !;li orientat catre va0 0 gon. Partea descendenta !;li zona ma0 g 0 = cazurilor se echipeaza cu un sistem de g._____ f - - - - - - - - 4 iluminat cu baterii de proiectoare mon= g 0 0 tate pe stalp. 0 0 Atat in functionarea normala, cat !;li in ---3 0 regim tranzitoriu, sursele de lumina uti0 0 0 0 lizate trebuie sa aiba o culoare aparen0 0 = ta care sa evite confundarea acestora 0 0 0 0 cu orice semnal luminos specific acti0 vitatilor desfa!;lurate. 0 0 Datorita acestui considerent, lampile cu vapori de sodiu de joasa !;li inalta 2 presiune se utilizeaza in a!;la fel incat sa nu poata fi confundate cu semnalele luminoase specifice. Din acest motiv, ,.________ ____ sunt preferate lampile cu vapori de mercur care au spectre mult diferite de culorile de semnalizare. Sursele de luI I mina ce se afla pe directia semnalelor luminoase se ecraneaza pentru camecanicul de locomotiva sa fie protejat impotriva orbirii directe fiziologice, conditie importanta pentru distingerea corecta a semnalizarii tehnologice. Deprecierea sistemului de iluminat in zona cailor ferate cu tractiune cu aburi Flg.l.12.48. Slstemele de llumlnat de este mult mai accentuata decat Ia alte semnallzare destinate unel plste de sisteme de iluminat exterior, datorita aerodrom: degajarilor de fum !;li gaze de ardere. 1 de apropiere; 2 - de prag; Datorita acestui considerent, factorii de 3 - a zonei de contact; 4 - axial; mentinere ce se for lua in calcul vor fi 5 - lateral de marcare; 6 - de marmai scazuti (M, = 0,5 ... 0,6) pentru a care a sfar!;litului pistei. compensa acest dezavantaj.
1

12.2.8. Giri, triaje, porturi, aeroporturi

SIL aferente acestor arii au aspecte comune din punct de vedere cantitativ !;li calitativ cu cele ale spatiilor utilitare. Fac exceptie sistemele de semnalizare luminoasa a aeroporturilor (piste decolare/aterizare). Tn continuare se pun in evidenta aspectele specifice. - Sistemele de iluminat destinate gari/or $i triajelor de cale ferata Deoarece activitatea pe caile ferate este permanenta, sistemele de iluminat trebuie sa asigure desfa!;lurarea traficului in conditii de securitate Ia lasarea intunericului. De asemenea, trebuie asigurata manevrarea trenurilor, intretinerea acestora, a cailor ferate !;li anexelor, precum !;li circulatia calatorilor in incinta garii. Nivelurile de iluminare minime in zonele de circulatie a calatorilor sunt de 15 lx (in plan orizontal) !;li de 10 lx (in plan verical). Pentru zonele liniilor, macazurilor !;l.a. acestea variaza intre 1 !;li 3 lx, iar pentru spatiile de triaje, intre 1 !;li 30 lx conform normelor romane!;lti. - Sistemele de iluminat destinate peroanelor acoperite se realizeaza prin AIL liniare montate paralel cu directia de circulatie sub copertina !;li distribuite neuniform, in a!;la fel incat nivelurile din zona de acces in tren sa fie mai mari (fig. 1.12.47). Tn cazul peroanelor neacoperite se utilizeaza AIL uzuale in iluminatul public, montate pe stalpi de inaltime mica (tronconice, sferice sau alte forme), echipate cu Iampi cu vapori de mercur de inalta presiune. Nu este recomandabila utilizarea lampilor cu vapori de sodiu pentru a nu fi confundate de departe cu culoarea verde utilizata in semnalizarile feroviare. Pentru pasajele pietonale se utilizeaza, data fiind inaltimea redusa, acela!;li tip de aparat de iluminat !;li sursa. Tn cazul in care, constructiv, este posibil, AIL se integreaza intr-un plafon dublu. Solutia este estetica !;li functionala, dar mai scumpa. - Sistemele de iluminat destinate zonei cailor ferate se realizeaza, in functie de marimea deschiderii sau spatiului de triaj, cu puncte uniform distribuite (deschideri mici), pe stalpi mici, sau concentrat cu baterii de

!
j

:
I

'

- - - - - -

= = =

= = =

=._ -----

""' - = = = = =

--

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

a) semnalizare !;li b) circulatie; stationare !;l.a.; a) Sistemele de iluminat de semnalizare pentru pistele aerodromurilor trebuie sa asigure conditiile de aterizare sau decolare in conditii de securitate !;li ghidajul vizual pentru apropierea, aterizare !;li parasirea pistei catre stationare. Ghidajul vizual, conditie esentiala de securitate, se obtine prin forma AIL, amplasarea !;li culoarea acestora. Oat fiind caracterul international al zborurilor, sistemele destinate pistelor sunt reglementate prin normele internationals elaborate de Conventia lnternationala pentru Aviatia Civila (ICAO). in fig. 1.12.49 este data amplasarea, in plan, a sistemelor de semnalizare caracteristice unei piste complete. in functie de categoria pistei o parte din sistema pot lipsi. b) Sistemele de iluminat destinate suprafetelor de circulatie !;li stationare a avioanelor sunt necesare pentru asigurarea functionarii permanents a aerodromurilor, avand urmatoarele scopuri de asigurare a: - iluminatului necesar pentru manevrarea aparatelor de zbor Ia sol; intretinerii curente; - securitatii !;li supravegherii aerodromului; - circulatiei pasagerilor, bagajelor !;li vehiculelor de intretinere. Nivelul de iluminare in plan orizontal, in functie de zona considerata, este de 20 ... 50 lx; iar eel vertical, de 5 ... 50 lx. lluminarea verticala impusa pe zonele de circulatie !;li de intretinere se realizeaza, de regula, printr-un iluminat suplimentar cu proiectoare. Nivelul de iluminare, in ansamblu, trebuie sa descreasca de Ia locul de parcare a avionului, pista de circulatie pana Ia pista de decolare, pentru a asigura adaptarea vizuala a pilotului. Orbirea directa fiziologica trebuie evitata pentru a asigura conditii de vizibilitate !;li securitate pentru: pilotii aparatelor ce circula Ia sol; pilotii aparatelor care se apropie; controlorii de trafic (din turnul de control); personalul de intretinere !;li securitate al aeroportului. in acest scop se utilizeaza proiectoare echipate, de regula, cu ecrane laterale, orientate corespunzator fata de sensurile de circulatie !;li montate Ia o inaltime suficienta pentru a asigura protectia vizuala. inaltimea de montara a unui proiector este normata prin regulamentul international ICAO, in functie de distanta pana Ia pista de zbor. Stalpii inalti folositi pentru proiectoare nu trebuie sa fie masivi !;li sa constituie un obstacol vizual pentru piloti !;li personalul de control, amplasamentul !;li alegerea tinand seama !;li de considerentele este-

I. Sisteme de iluminat

tice de ansamblu. La sistemele de ilu- in utilizarea All echipate cu mai multe minat destinate circulatiei, stationarii surse de lumina care pot fi actionate sau manevrarii aparatelor de zbor nu independent. Dezavantajul principal al se impun conditii de redare a culorilor. acestei solutii este gabaritul AIL care ar Din acest motiv se prefera Iampi cu trebui sa contina 2, 3 sau chiar 4 surse de eficacitate luminoasa foarte mare lumina !;li aparatajul anex. (Iampi cu vapori de sodiu). 0 alta posibilitate este reglarea fluxului luminos emis de AIL prin utilizarea fie a unui circuit balast-serie (fig. 1.12.51), fie a 12.3. Comanda manuali unor regulatoare speciale. Principiul aces'i automatA a sistemelor . tui circuit este inserierea, in circuitul lamde iluminat exterior pii, a unui dispozitiv aditional cu ajutorul Una din caile de reducere a consu- caruia se pot obtine reduceri ale fluxului mului de energie electrica in iluminatul exterior este comanda manuala !;li/sau automata a SIL. Evitarea risipei se y y. poate realiza printr-o conceptie ratio,1> nala !;li economica care sa permita o I exploatare in conditii optime atat din ---- . -- - --- - punct de vedere economic cat !;li teha nic. Astfel, se poate realiza, inca din fa- , za de proiectare, un sistem ce poate fi I sectorizat !;li/sau sectionat. in cazul iluminatului public, o solutie este reduceI H 'll 'll rea nivelului de iluminare odata cu scaI derea traficului, prin sectorizarea SIL. De exemplu, intr-un SIL public cu b amplasare tip bilateral fata in fata (x+y) Fig. 1.12.50. Exemple de sectorizare (fig. 1.12.50 a), sectorizarea se poate 1n SIL public: obtine prin conectare separata a sura - sectorizare bilaterala alternata; selor notate cu x !;li y in perioadele de b - sectorizare unilaterala. scadere a traficului. Se obtine astfel o distributie bilateraL2 L1 la alternata, Ia un nivel de iluminare redus cu aproximativ 50 % !;li Ia 50 % din puterea instalata. Chiar daca uniformitatea nu mai poate fi obtinuta, totu!;li, conditiile de circulatie sunt acceptabile in conditiile traficului scazut de noapte. De asemenea, solutia neceNe--sita un cost de investitie suplimentar. in fig. 1.12.50 b este data o varianta Fig. 1.12.51. Reglarea fluxulul cu economica din punct de vedere al in- ' .___aJ_uto_ru_lcl_rcu_ltu_lu_l_ba_last __ se_rl_e_._ _, vestitiilor care transforma amplasarea lluminare relativa [%) bilaterala, fata in fata (x+y) intr-un sistern redus unilateral (x sau y) cu deza100 vantajul unei neuniformitati transversaReducere le mari. De Ia caz Ia caz, conditiile de poter,tijil~ proiectare specifice vor duce Ia alege- ' 50% rea solutiei corespunzatoare. in general I Nivel insa alegerea sistemului de iluminat : de iluminare public !;li a celui de alimentare trebuie i ,.. coordonata intr-o conceptie sistemica, 06.00 08.00 18.00 22.00 tehnico-economica. [Ora] in functie de frecventa traficului, de luFlg.l.12.52. Reducerea llumlnirll minanta fondului !;lilsau a mediului sau de pe tlmp de noapte cu 50 %. nivelul de iluminare, o alta solutie consta
---

'Y ,x

'x

_iL 11 JJ--l[
-----

JJ x

--

--

'

'x

l!'

x x

_fj

rr

--

%1

OJ

___

Retea de joasa tensiune lluminat public Celula 1

. _ 1_ _

__,1--~--- Amplificator Aparat conectare

Celula 2 ----,f(rezerva) ' - - - - - '

.-I

Flg.l.12.53. Comanda automati a SIL rutier.

1. Sisteme de iluminat
luminos de pana Ia 50 % Ia lampile cu vapori metalici (cu exceptia celor cu vapori de sodiu de ihalta presiune Ia care fluxul poate fi redus pana Ia 35 %). Datorita caracteristicilor aparatajului anex, specific ~i naturii c:Jescarcarii, orice actionare i~i are efectul dupa 3... 10 minute de Ia initiere. Regulatoarele speciale ofera, prin intermediul unui microprocesor, posibilitatea reglarii fluxului luminos intre 0 ~i 100 % in functie de tipul de lampa, volumul ~i natura traficului, structura imbracamintei asfaltice, in sensul pastrarii caracteristicilor luminotehnice care intereseaza (uniformitate, reducerea orbirii, ghidajul de optic etc.) cu un consum de energie redus. in fig. 1.12.52 este prezentata variatia iluminarii unui drum public pe durata unei zile utilizand una din metodele de

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

reglare de mai sus. in cazul celorlalte sisteme de iluminat exterior (pentru tuneluri rutiere, trafic pietonal, arii mari de lucru ~i/sau functionale, decorative) se recomanda actionarea pe zone, comanda automata putandu-se realiza in functie de nivelul de iluminare, timp etc). Trebuie mentionat faptul ca, in sistemele de iluminat rutier din tarile dezvoltate, nu se adopta, in mod curent, reglarea fluxului luminos. Aceasta se aplica, de regula, pe caile de circulatie secundare, aleile pietonale ~i iluminatul din parcuri. Comanda SIL rutier se realizeaza automat, Ia lasarea intunericului, prin sistemul automat prezentat in fig. 1.12.53. Comanda iluminatului de paza/secu- . ritate se realizeaza, de asemenea, automat (cu fotocelula). Comanda automata a SIL de reducere a nivelului de iluminare se practica noaptea, dupa o anumita ora, prin sectorizarea ~i scaderea tensiunii de alimentare (in functie de sursele de lumina ~i de componentele aparatajului electric). Sistemele de iluminat exterior destinate activitatilor sportive se recomanda a fi proiectate cu actionare in trepte in functie de tipul activitatii: intretinere, pregatire fizica, antrenament, competitie nationala, internationala, transmisie TV color sau inregistrare pe pelicula. Alegerea tipului de comanda este influentata de multi parametri, astfel incat devine un proces complex care, bine rezolvat, conduce Ia rezultate economice importante.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

reflexiei incintei tunelului. Aceasta contribuie Ia reducerea substantiala a fe! nomenelor de orbire psihologica ~i fiziologica ~i a efectelor negative ale i acestora asupra capacitatii vizuale a ; conducatorului auto. Redarea culorilor nu este un factor determinant in alegerea surselor de lumina. Ghidajul vizual este un factor important in realizarea sistemelor de iluminat destinate tunelurilor ~i o realizare co: respunzatoare a acestuia asigura o i desfa~urare in siguranta a traficului ru tier. Ghidajul vizual se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat in linii paralele cu axul drumului. in cazul existentei a doua sensuri de circulatie este necesara utilizarea eel putin a u: nui ~ir de aparate de iluminat pe fiecare sens, de preferat amplasat pe pial ton, in axul benzii de circulatie. : Fenomenul de palpaire este nedorit in tuneluri. Acesta apare atunci cand ~irurile de aparate de iluminat sunt discontinue in campul vizual al conducatorului auto sau datorita reflexiilor luminii pe suprafetele lucioase ale autovehiculelor. Acest fenomen se accen. tueaza, in special, in zona centrala unde aparatele de iluminat sunt mai rare. , Efectul de inconfort, generat de fenomenul de palpaire este apreciat prin ' frecventa (f) data de relatia: f=vls [Hz] (12.2.5) in care: v- este viteza de deplasare a vehiculului [m/s], s - este distanta dintre aparatele de iluminat [m]. Pentru fs2,5 Hz ~i f:<!15 Hz, fenomenul este neglijabil sau tara efecte negai tive asupra capacitatii vizuale a observatorului.
i
1
1

fluxului luminos ~i sunt montate in opo- 3000 ... 8000 cd/m 2, Ia nivelul recomanpentru zona centrala de zitie cu sensul de circulatie (sistem nu- dat mit ,counter beam"). Aceasta conduce 5 ... 15 cd/m 2. Datorita conditiilor de Ia o reducere a nivelului de luminanta contort vizual impuse, nivelurile de luminanta diferite, de Ia o treapta Ia alta treLth cu eel putin 20 %. Conform normelor CIE, L20 se deter- buie, sa se incadreze in limitele Ln_ 1 /Lns3/1, astfel incat sunt necesare 4 mina cu relatia: L 0 = yLc+PLd+EL, (12.2.1) sau 5 trepte de schimbare a nivelului de ir{ care semnificatiile luminantelor re- iluminare de-a lungul zonei de tranzit. zulta din fig. 1.12.15 (Lc=Lcer' Ld = Ldrum ~i L, = Lfond)' iar Aspecte calitatlve Distributia luminantelor este un facvalorile sunt date in tabelul 1.12.6, in functie de directia geografica de intrare tor calitativ important (ca ~i in cazul celorlalte cai rutiere) in stabilirea conforin tunel y, p ~i E [%] reprezinta procentele tului vizual. Verificarea uniformitatilor din suprafata cercului obtinut prin in- luminantelor in planul caii de rulare se tersectarea unghiului spatial corespun- realizeaza cu ajutorul factorilor de unizator unghiului plan de 20 cu planul formitate mentionati pentru evitarea orbirii psihologice. vertical tangent Ia intrarea in tunel Luminanta zonei de prag se determiDe remarcat ca prezenta suprafetelor na din tabelul 1.12.7 in functie de L20 ~i , reflectante (pereti, plafon ~i uneori calea de rulare, daca aceasta are o de SIL ales. Luminanta zonei de tranzitie, care re- reflectanta p :<! 0,3) are un rol pozitiv in prezinta o valoare descrescatoare, este uniformizarea luminantelor din plan util. Pentru evitarea orbirii fiziologice se data de relatia: Ltr=Lth (1,9+t)" 14 (12.2.2) recomanda AIL cu unghiuri de protecreprezentata ~i in fig. 1.12.16 ~i care tie corespunzatoare sau prevazute cu este functie de timpul de parcurs in zo- difuzoare. na de tranzitie (t) [s]. Pentru aprecierea orbirii psihologice Pentru zona centrala, nivelul de lumi- in campul vizual, determinarea indicelui nanta Lint se determina in functie de de cre~tere a pragului Tl se face cu redistanta de franare ~i trafic, fiind indi- latiile: cat, conform CIE, in tabelul 1.12.8. TI=65Lv JL~B (pentru Lms5 cdfm2) in fig. 1.12.17 este indicata distanta (12.2.3) de franare in functie de viteza de de- sau plasare ~i panta caii (pozitiva-urcare TI=95Lv!LJ;,05 (pentru Lm>5 cd/m 2) sau negativa-coborare). (12.2.4) De-a lungul zonei de tranzit, nivelul de in care: luminanta scade in trepte de Ia Lm- reprezinta luminanta medie a peretilor ~i tavanului, [m) Lv - este luminanta de voal a surselor [kmlh] care apar in unghiul spatial cores250 100 punzator celui plan de 20 ~i se calculeaza cu relatia din 10.4. 200 Confortul este asigurat daca Tl<15% Contrastele din campul vizual se pot reduce in mare masura prin cre~terea

Caracteristlclle slstemelor

uj 150
100

80

: de llumlnat pentru tuneluri

Acestea trebuie sa satisfaca exigentele cantitative ~i calitative amintite, printr-o amplasare rationala a AIL ~i o

Categoria SIL

a/h
1,5

surse SOX-E SON-T SOX-E SON-T

60
50

I
63$::.

~l==t==t=;:::=;:= 40 f-30
+12 +8 +4 0 p--4 -8
[%)

rtrn
c:!5acfs

TLD

:h
I
I

Tabelull.12.7. Valorlle raportulul t.,1120

Distanta de SIL SIL franare [m] simetric ,Counter-Beam
__ -"

2,0 3,5

II
~

-12

~th 1-20

__ _

'--_th_IL_2Q
-

Fig. 1.12.17. Distants de frlnare 1n funqle de v1teza de deplasare .. panta clll.

Directia de intrare Lc . Ld .

Ill

~-

if~2'

Flg.l.12.18. SIL pentru tuneluri.

:h 2-2,5 SON-T

60 100 160

--

O,Q5 _- __ _ __9,04 0,06 0,05 0,10 0,07

Tabelul1.12.8. Valortleluminantai 1n zona centrall (Lint} [cdlm2]

Distanta de Trafic [veh/h] franare [m] _ 100 ... 1000 >1000 ---.--- <100 60 1 2 3 - --I 100 2 -i 4 6 160 5 10 15
-----------

Tabelull.12.6. Valorilelumlna~lor Lc, Let $1 Lt

L1 r.~-------- ~--= ~-=---~~~~-.Rietre ~- -Cit%ciiri- ___ zi%pa<iL paifsti-.l!__ ----------r-__-+- 3 I 3 : 8 ' 15--+_ _.2--___-J

~-v

-----~ ~~---;- - :

-- r

-1---r-~-~5 .:~'+sl-f---

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

corespunzatoare a surselor de lumma. Dupa PHILIPS, SIL utilizate in tuneluri se clasifica i n 3 categorii in raport cu linia privirii: I, II l?i Ill (.,counter beam"). Acestea sunt prezentate in fig. 1 .12.18 unde sunt date l?i rapoartele a/h l?i tipul surselor de lumina recomandate. Sistemele se pot clasifica l?i din punct de vedere al continuitatii l?i orientarii astfel: A - l?iruri cu discontinuitati in limita evitarii fenomenului de palpaire (fig. 1.12.19 a);
ale~ere
1

I. Sisteme de iluminat

: ! ,

i
!
:

i
i

B - l?iruri continue montate in mod grota (neagra/alba), al?3 cum se vede obil?nuit cate unul pe fiecare sens : din figura 1.12.20. Cele mai utilizate AIL sunt: de circulatie (fig. 1.12.19 b); C - benzi paralele montate pe plafon : - aparat de iluminat polivalent ce poasau pereti, in plan orizontal sau te fi echipat cu Iampi fluorescente l?i vertical (orientate) (fig. 1 .12.19 c); cu una sau doua Iampi cu vapori de D - l?iruri luminoase continue realizate sodiu de inalta presiune; din tuburi de lumina, montate pe : - aparat de iluminat cu distributie nesiperetii laterali ai tunelului. 1 metrica dirijata i n opozitie cu fluxul SIL "counter beam" utilizeaza AIL de circulatie (sistemul .,counter nesimetrice cu intensitatea maxima dibeam"). Acest AIL se utilizeaza numai rijata i n opozitie cu sensul de circulatie. in zonele de prag ale tunelelor; monEste utilizat numai in zona de intrare l?i tarea aparatelor de iluminat se poate iel?ire pentru diminuarea efectului de face l?i i ntr-un plafon fals creat din necesitati fonoizolante; i - aparate de iluminat universale ce pot fi echipate cu surse fluorescente tubulare sau cu vapori de sodiu de 1 inalta presiune; ; - tuburi de lumina al carei principiu de functionare consta in transmiterea luminii prin aer, cu ajutorul unui film optic OLF (Optical Ligthing Film) care acopera interiorul tubului l?i asigura un coeficient de reflexie mare (98 %), permitand astfel transportul luminii Ia

a
Fig. L 12.19. npurt de SIL pentru tunelurl: a - $iruri cu discontinuitati; b - intrare tune/; c - benzi paralele.

1.{) .

~ : !

.L -://!~,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,..,.,.tr/

c
1. Lungimea tunelului <25m 25-75 m

Fig. 1 .12.20. AIL montat tn s1818mul

.counter beam.
75- 125 m >125m

2. le~ire complet vizibila

DA

~
DA

NU

DA

~
DA

NU

3. Lumina zilei de valoare ridicata in tunel

~
MARE

NU

~l
MARE

NU

4. Reflectanta peretilor mare (> 0,4) sau mica (<0,2) ?

~
I
DA

MICA

~
I
DA

MICA

I
5. Trafic greu ? (sau c icli!?til sau pietoni) tara iluminat electric

I
NU

NU

I
50 % d in nivelul normal al zonei de prag

I
I
nivel normal al zonei de prag

Flg.l.12.21. ParametrO SIL pentru tune1ur1 tn funqle de: lunglme, vlzlbllltatea leflrtl, accesullumlnll naturale, ret1ectenta ~lor .. tlpul traftculul.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

xima admisa in aceasta situatie. Pentru zona de prag ~i tranzitie, nivelul de luminanta asigurat se adapteaza Ia indicatia de viteza admisa in aceasta ipoteza (de defect). Conform normei CIE 88, pentru astfel de situatii, in functie de lungimea tunelului ~i trafic, se recomanda una dintre urmatoarele solutii de alimentare cu energie de rezerva: - dintr-o sursa independentS. fata de cea a SIL normal; - din doua surse independente (baterie de acumulare cu comutare instantanee ~i grup electrogen cu pornire automata), daca intreruperea este mai mare de 30 s; - dintr-un grup electrogen automat cu timp de pornire rapida (cateva s).

SIL pentru tuneluri trebuie sa fie sistedistante mari. Datorita acestui tub de lumina este posibila transformarea ma dinamice ale caror niveluri de ilumisurselor punctuale" in ,surse lini- narelluminanta trebuie sa fie permanent ~re". Ele sunt utilizate, de regula, in adaptate in functie de nivelurile de iluminare/luminanta din exterior (cer senin, zona centralS. a tunelului. Aparatele de iluminat destinate tune- acoperit, zi, seara, noapte -fig. 1.12.22). Datorita acestor variatii SIL trebuie lurilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele exigente suplimentare: sa fie sa fie prevazut cu instalatii de reglare robuste ~i sa nu se degradeze datorita automata, actionate in functie de ilumitraficului sau curatirii; sa fie etan~e narea orizontala exterioara sau de lu(capsulate) Ia efectele corosive ale ga- minanta ambientala exterioara. Regiazelor de e~pare ~i produselor utilizate rea in functie de luminanta este prefepentru curatire; partea exterioara a AIL rabila pentru ca asigura o mai mare sa fie foarte neteda, evitand astfel de- corectitudine, tinand seama de starea punerea materialelor corosive, permi- reala a suprafetei imbracamintei rutiere tand 0 curatire u~oara; sa asigure pro- (umeda, uscata, acoperita cu zapada tectie vizuala corespunzatoare; sa fie etc.). Se masoara, Ia 100 m de Ia intraprevazute cu asigurare locala, cu sigu- re, luminanta ~oselei, a zonei inconjuranta fuzibila (este de preferat); fixarea ratoare ~i a boltii cere~ti, semnalul reAIL ~i racordul sau Ia retea sa permita zultat comandand sistemul automat de schimbarea rapida ~i sigura a acestuia. reglare (13). Pentru realizarea multitudinii de trepSursele de lumina utilizate pentru echiparea AIL montate in tunel sunt te de luminanta pe zonele de prag ~i alese dupa urmatoarele criterii: tranzit, sistemele implica necesitatea eficacitatea luminoasa mare, reco- reglarii permanente, realizate astfel: mandandu-se utilizarea in zona de a - in trepte pe ansamblu; prag a surselor cu descarcari (Iampi b -in trepte pe AIL (cu comanda sepacu vapori de sodiu Ia inalta ~i joasa rata a fiecarei surse); presiune); in zona de tranzit, surse cu c -tina descarcari in vapori de sodiu ~i Iampi Variantele b ~i c sunt cele mai bune, fluorescente tubulare in zona centra- ele mentinand ~i uniformitatea sistemuIS., Iampi fluorescente singure sau in lui; varianta c este aplicabila numai Ia combinatie cu alte surse cu descar- sursele care permit acest lucru. Pentru cazul caderii sursei de alicari cu durata de viata mare; functionarea Ia diverse temperaturi mentare a iluminatului normal este necesara prevederea unui SIL de siguranale mediului ambiant; timpul mic de amorsare in cazul in ta cu punere automata in functiune ~i care se face comutarea automata pe care sa poata. suporta puterea necesao retea de alimentare de rezerva. ra pentru nivelul minim (interior de in functie de lungimea tunelului, se , noapte). De asemenea, trebuie puse in prevede sau nu iluminatul electric in functiune, simultan, sisteme de avertitimpul zilei, a~a cum se poate urmari in zare luminoasa Ia 100 ... 150 m de tunel fig. 1.12.21. care sa indice defectul ~i viteza maNIVEL LIE pentru un anotimp (zona L2o)

12.2.3. lluminatul decorativ arhitectural (monumente, clidin1

Sistemele de iluminat decorativ - arhitectural au rolul de a realiza punerea in evidenta, Ia lasarea serii/noptii, a unor monumente de arta sau a unor cladiri. Datorita specificului, sistemul nu se inscrie in modelul prezentat anterior pentru iluminatul exterior. De multe ori sistemul de iluminat electric poate realiza noaptea efecte decorative spectaculoase, mult mai interesante decat cele oferite de lumina de zi. Posibilitatea de a orienta, in maniera dorita, sursele de lumina catre obiectiv reprezinta un grad de libertate care, utilizat corespunzator, poate conduce Ia o redare estetica, superioara iluminatului natural. Conceptia sistemului necesita studii atente ale efectelor intr-o stransa conexiune cu ambianta arhitecturala.

I
I
4.NOAPTE

Zl

I
2. ACOPERIT

I
3.SEARA

I
4.1 CIRCULATIE NOR MALA (Lint=10 cdfm2)

1. CER SENIN

4.2 CIRCULATIE REDUSA (Lint= 5 cdlm 2)

I
1.1 DIMINEATA

II

1.2 AMIAZA

11

1.3 DUPAAMIAZA

II II

2.1 PARTIAL

t
I
2.1.2 AMIAZA

II II

2.2 TOTAL

I I

I
2.1.3 DUPAAMIAZA

2.1.1 DIMINEATA

Flg.l.12.22. Reglmurl de functlonare ale SIL pentru tunelurl.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Trebuie sa se ia in considerare caracteristicile cele mai atractive ale cladirii sau monumentului, pentru a fi accentuate prin iluminat. in mod evident, spre deosebire de alte sisteme, amprenta originalitatii estetice a autorului devine determinanta.

I. Sisteme de iluminat

Sunele de lumlnlfi aparatele deluiNnat Pentru iluminatul arhitectural se pot utiliza toate sursele de lumina cunoscute, fiecare obtin~nd insa un anumit efect, determinat de caracteristicile specifice de culoare. in tabelul 1.12.9 sunt date caracteristicile surselor utilizate. Daca se urmare~te o redare corecta, reala a culorilor ~i o variatie a fluxului luminos, este necesara utilizarea surselor cu incandescenta cu halogen care au un cost de investitie redus, dar un consum energetic mare. Un aspect important i1 reprezinta alegerea culorii aparente a sursei in functie de necesitatea armonizarii cu ambientul luminos din zona. Uneori, in functie de obiectiv ~i de aspectul urmarit, se pot alege ~i contraste de culoare. Daca nu se urmare~te redarea culorilor ci efectul artistic de reliefare a monumentului, se vor prefera Iampi cu vapori de mercur sau sodiu. Costul initial este mai mare decflt al lampilor cu incandescenta cu halogen, dar consumul de energie este mult mai mic (in special, Ia lampile cu vapori de sodiu). Atunci cand este necesara redarea culorilor se vor prefera lampile cu descarcari in vapori de mercur in amestec

' cu ioduri metalice (MH). Aceasta solu- rectia principala de privire a observatotie are dezavantajul unui cost de inves- rului 0 este indicata de sageata, proiec! titie mai ridicat fatA de alte solutii, dar toarele sunt amplasate i n A ~i 8, opus ! ~i avantajul unui cost de exploatare i fata de diagonala A'B', obtim3ndu-se un : foarte redus. : contrast bun de luminanta intre cele Aparatele de iluminat utilizate sunt doua suprafete laterale alaturate, ceea proiectoarele cu distributie concentra- 1 ce creeaza reliefarea corecta ~i sugestita, medie sau larga, in care se montea- ' va a obiectivului. Montarea Ia sol (sau in apropierea solului) a proiectoarelor (fasza sursele amintite. ciculul de lumina oblica) pune in evi Alpecle cletennlnante t. reallzarea denta rugozitatea materialului fatadei. Suprafetele de apa, daca exista in ! Directia de privire principala a obiec- ; preajma obiectivului, pot contribui intr tivului este importanta deoarece trebu- : un mod fericit Ia realizarea efectului arie sa coincida cu directia sistemului de : tistic. Astfel pe suprafete mari de apa, i iluminat, respectiv, zona care trebuie ; in raport cu obiectivul, se poate realiza : reflexia constructiei iluminate in oglinda : iluminata. 1 Distanta de privire este importanta ' ,neagra" a apei. ; pentru determinarea vizibilitatii fatadei Obstacolele naturale create de arbori 1 ~i a detaliilor caracteristice. sau alta vegetatie abundenta pot consti: Gradul de intunecare a mediului am- tui o componenta decorativa a sistemubiant sau fondului pe care se conturea- lui de iluminat. Astfel amplasarea pro1 za obiectivul sunt foarte importante in iectoarelor in spatele arborilor, arbu~tilor ' alegerea nivelului de iluminare. Astfel, . sau tufi~IXilor are ca efect, pe de o daca acestea sunt intunecate, va fi ne- parte, mascarea sursei fata de obser: cesar un nivel de iluminare, relativ re- vator, iar pe de alta, punerea in eviden. dus pentru a realiza un contrast sufici- ta a vegetatiei prin efectul de silueta. ent redarii sugestive a obiectului (fig. 1.12.23). Daca zona este iluminata, cu .Ampla8area prolectoarelor strazi ~i cladiri ce creeaza o ambianta Deoarece se urmare~te, in principal, de luminanta relativa ridicata, subiectul efectul decorativ - artistic, pentru realisistemului va trebui sa primeasca un zarea sistemului trebuie sa se studieze flux mai mare pe unitatea de suprafata (fig. 1.12.24). De asemenea, se poate realiza un contrast de culoare ce va fi favorabil conturarii imaginii dorite. Geometria (forma) obiectivului trebuie pusa in evidenta in functie de directia de privire. Astfel, pentru o constructie a paralelipipedica (fig. 1.12.25) Ia care di-

.........,

A~B
o/

Fig. 1.12.23. Imagines unei clAdirl iluminate pe fond intunecat

Fig. 1.12.24. lmaglnea unei ciAdirl iluminate fond luminos.

b Fig. 1 .12.25. SIL pentru o clldlre: a - ansamblu; b - plan.

Tabelull.12.9. Caracterlsticlle 8UI"888or de lurnlnl cln punct de vedere al utlllzirti t1 llumlnatulul llor .. monument8lor
Surse de lumina fPosibilitati dei Timpul de jEficacitatea: Redarea : Durata de lnvestitie Consum 1-- - - - - - - -1-reglare _f!~ mor ~!lfe l!nkllfJuminoas.! :_ - ~_!Jiorilo_r __ .. ~ .f~!lE!ion!'~: - - - .. - en~!!tic __ incandescente cu f Da 0 i scazuta excelenta ; medie redusa foarte mare haloge.l) _ ____ _ __________ _l______ .. _ .... . .. . ...... . _!. _ .. . ..... .. . ... ---- -- ____ ... _ ... . _ .. ___ .. 1 .fJ.uor~s~~~ _... _ _ ! . .0~ _ ~ .....~ . _ ll)~e J?.~n~.. . '!l!Me. - mare s_yaz4~ ~_vap~-~~- -mer~l!r:.__~-- . -.N!::!..... --- .. ?.-..~.. .. __ L_ - ~~.e. ~ il9S_e.f?!a.!?!!~ , mare .. ___ _r:nar~ __ __.. . . -~c-~ut ___ Nu : 4 ...5 mare fo~~~ab~~a ! mare , mare scazut cu vapori de mercur : , ~ Loduri rn.~~ali.~ __ 1 cu vapori de Nu >4 1 foarte mare' acceptabila mare foarte mare foarte seazut sodiu Ia i~?Jt~_p_r:_e~iU,!'!~ .. . - _ _ _____ i...... ________ ______ : _____ ---- ______________ .. cu vapori de Nu 7 ... 12 ifoarte mare: nesatisfacatoare , mare mare foarte scazut 1 ~diu ~ j~~sa presiune ' II LEDuri de culoare r 0 . - medie bun;\' -~i . .. . 'toarte mare scazut 1 aparenta caleta sau <>i mare foarte buna ' mare

.L. _ _

. ... ...

L_ __ _ __ ___

Da -

;....

I
I
1

neU~

I I

I. Sisteme de iluminat
toate posibilitatile de amplasare din exteriorul cladirii (balustrade, copertine, parapete, balcoane sau logii $.a.). Amplasarea proiectoarelor pe orizontala se poate realiza astfel: - In apropierea obiectivului, ca in fig. 1.12.26 a, avand ca avantaje: o buna utilizare a fluxului luminos, eficienta economica, dar $i ca dezavantaje: umbre pronuntate, excesive; aceasta amplasare creaza un efect dramatic ce poate reprezenta un aspect de atractie; - in apropierea obiectivului cu iluminat suplimentar integ-at In elementele de arhitectt.d proprii (balcoane, balustrade, copertine $.a.) ca in fig. 1.12.26 b. Se elimina contrastele de pe fatada; - Ia o departare mai mare de obiectiv, cain fig. 1.12.26 c, care areca avantaj o utilizare mai redusa a fluxului. Amplasarea proiectoarelor pe verticala se poate realiza Ia inaltimi diferite $i anume: - Ia h = 0 (fig. 1.12.27) cand acestea se plaseaza in spatii cu vegetatie, in alte constructii joase, existents sau in locuri special destinate acestui scop. - Ia h ~ 0 In functie de particularitatile existents in zona; (pe stalpii iluminatului public, alte constructii). Uneori se creeaza conditii speciale montarii pe stalpi independenti a unor baterii de proiectoare. Proiectoarele cu distributie larga corespund unei lnaltimi de 1 sau 2 etaje. Pentru constructiile lnalte (h>25 m) trebuie utilizate sisteme combinate: pentru etajele inferioare proiectoare cu distributie larga sau medie, iar pentru cele superioare, proiectoare cu distributie concentrata (fig. 1.12.26 d). Se obtine astfel o luminanta relativ uniforma pe fatada luminata.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

- corelarea armonioasa lntre iluminatul decorativ $i eel pietonal sau stradal; - mascarea proiectoarelor prin integrarea acestora in decorul existent pentru a fi ascunse privirii observatorului in timpul zilei; - protejarea plantelor aflate in apropierea aparatelor de iluminat impotriva 1 ; degajarilor de dtldura ale aparatelor : de iluminat; : - protectia observatorului impotriva or! birii fiziologice care poate apare Ia ; privirea directa a stxselor de lumina. ! Efectele luminoase obtinute lntr-o ; zona cu vegetatie abundenta (arbori, ; arbu$ti, zone plantate cu flori) sunt nu: meroase $i foarte placute. Aceste efec te se pot obtine respectand cateva t principii de baza prezentate in cele ce j urmeaza. : - Arbori izolati cu coroana deasa (castan, platan etc.). Se adopta o solutie in care amplasarea proiectoarelor se face astfel !neat fluxul luminos sa fie orientat din partite laterale $i de jos . pentru a evidentia coroana. Adoptarea ; acestei solutii se face evitand posibili. tatea de orbire fiziologica Ia privirea di; recta a sursei de catre observatorii care circula in imediata vecinatate a ar: borelui (fig. 1.12.27 a). - Arbori izolafi cu coroana rara {sali cia plangatoare, salcamul etc.). Unul ' sau mai multe proiectoare pot fi am plasate Ia sol, cat mai aproape de trunchiul arborelui $i orientate catre zenit. Proiectoarele se amplaseaza In ni$9 special construite, In pamant, cu pro~ tectie realizata dintr-un gratar metalic ! $i se asigura legatura Ia canalizare ! pentru evacuarea apelor de ploaie. A~ ceasta solutie se recomanda numai in -===:--- -- - - -1 cazul arborilor cu frunzi$ rar $i de cu: loare deschisa. Efectele luminoase deosebite se pot obtine cand arborele : respectiv se gase$te intr-un mediu in. tunecat (fig. 1.12.27 b). - Grup format din mai multi arbori din aceea$i specie, cu coroana deasa $i dezvoltatA mutt pe verticala (plopul, a , bradul, chiparosul). Efecte spectacu: lease se obtin iluminand arborii din : planul al doilea, lndepartat de observa tor. Arborii din primul plan vor aparea iluminati datorita efectului de silueta (obtinandu-se una sau mai multe siluete pe un fond luminos). Se recomandtl aceasta sotutie pentru a fi adoptata b acolo unde siluetele arborilor se pot observa in lntregime, acestea nefiind obturate de alte vegetatii sau constructii existente In zona. - Grup format din aceea$i specie de arbori cu coroana rara (mesteacanul c alb, pinul etc.). in general, sunt intere, sant de iluminat in masura In care co: roana lor prezinta aspecte particulare deosebite. in acest caz iluminarea lor se face in acela$i mod, descris in paragraful anterior. De remarcat faptul ca efectele obtinute sunt acelea$i iarna ca $i vara, chiar $i pentru arborii care nu-$i pastreaza frunzi$UI tot timpul anului.

r - -;--

! !

. :

12.2.4. llumlnatul decoratlv

pentru apatll verzi, jocuri de api
Spattl verzl
lluminatul zonelor verzi din gradini $i parcuri are un dublu rol $i anume: - asigura un contort vizual ridicat (suprimand impresia de ambient nne- : gru") $i securitatea pietonilor, prin ri- dicarea nivelului de iluminare; - pune In evidenta, pe timpul noptii, frumusetile naturii prin contraste de lumini $i umbre. Pentru realizarea sistemelor de iluminat destinate zonelor verzi trebuie sa se ia in considerare urmatoarele aspecte: - obiectivele asupra carora trebuie in- , trodus accentul sunt arborii declarati monuments ale naturii, arborii ornamentali etc. - corelarea sursei de lumina cu culoarea frunzelor $i a florilor;

Fig. 1 .12.28:
a, b, c,- variante amplasare AIL Ia cladirile de ina/time mica; d: SIL cladire inalta.
b

Fig. 1.12.27. AIL decorativ pentru arbori

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

I. Sisteme de iluminat

- Grup format din mai multe specii iluminat cu proiectoare mobile pentru a - instalatia electrica sa fie de tip etan~ Ia de arbori. Se recomanda realizarea putea fi deplasate in functie de zona scufundarea in apa ~i prevazuta cu sisunui iluminat care sa redea grupul in de interes. Fluxul luminos trebuie dirijat teme de protectie impotriva electrocuperspectiva ~i relief. Trebuie sa se ia in de sus in jos, prin utilizarea proiectoatarii destinate mediilor foarte periculoaconsiderare urmatoarele aspecte: for- relor de dimensiuni mici cu suporturi se, conform normelor in vigoare; ma ~i dimensiunile coroanelor, culoa- de sustinere de inflltime redusa. - alimentarea Ia tensiuni nepericuloase rea frunzi~ului, alegerea culorii aparen- Masive de plante anuale $i bianua(12 sau 24 V), pentru cazul in care acte a surselor de lumina, amestecul de le. lluminatul se realizeaza in mod asecesul persoanelor Ia AIL este posibil; culoare etc. Se evita realizarea unui ilu- manator cu eel prezentat Ia punctul an- - fixarea aparatelor de iluminat in bazin minat de ansamblu al grupului, care ar terior, cu deosebirea ca florile acestor pentru a nu fi smulse de jetul de apa; duce Ia crearea unui decor plat ~i inex- plante dureaza un timp indelungat in - intretinerea corespunzatoare a sistepresiv. cursul unui an, fiind posibila utilizarea , mului de iluminat. - Perdea de arbori din aceea$i spe- unor aparate de iluminat fixe. Tn cazul fantfmilor arteziene, sistemecie, intalnita de obicei Ia marginile gra- Pefuzefe. Tntr-un decor luminos bi- le de iluminat trebuie sa se realizeze in dinilor. lluminatul acestor arbori este ne echilibrat, un ,covor" verde u~or i- , functie de tipul jocului de apa jeturi: interesant pentru a pune in evident{~ li- luminat este recomandabil pentru a su- verticale; oblice (aproape verticale); mitele gradinii sau pentru a estompa o blinia linia despartitoare intre diferite inclinate (aproape orizontale); jeturi de zona mare scufundata in intuneric. A- vegetatii. Pentru iluminatul peluzelor se pulverizare; cascade artificiale. Sistemele de iluminat destinate jetucest ,perete de lumina" poate anula recomanda proiectoare montate pe suefectele luminoase create pe obiective porturi de inaltime mica. Pentru pelu- rilor verticale sunt realizate prin amplasituate in fata acestuia. Tn acest caz se zele de dimensiuni reduse se recoman- sarea a 3 ... 9 aparate de iluminat Ia barecomanda contrastul de culoare. da folosirea AIL de inaltimi mici (tip za jetului cu orientarea fluxului luminos - G"up alcatuit din diverse specii dear- borna luminoasa), cu distributie semi- : pe verticala locului (fig. 1.12.29). Exisbu$ti. Atractia exercitata de frumusetea , directa pentru a asigura nivelul de ilu- tenta mai multor jeturi verticale ilumiarbu~ilor asupra observatorului variaza, in minare dorit pe gazon. , nate creeaza imaginea unor coloane functie de anotimp. Din acest motiv se - Fantani arteziene, jocuri $i caderi ; luminoase. recurge Ia realizarea unor sisteme de de apa Sistemele de iluminat destinate jetuiluminat mobile, unde proiectoarele sunt Un joe de apa sau o tantana arteziana rilor oblice se realizeaza prin amplacorespunzator iluminata, dupa lasarea sarea unor aparate de iluminat Ia baza u~ de deplasat in alte zone de interes, iar racordarea se face prin intermediul intunericului, poate schimba intregul fiecarui jet astfel incat fluxul luminos sa unor prize etan~. 0 astfel de grupare de aspect al zonei in care este amplasata, urmareasca traseul acestuia ~i alte arbu~i. corespunzator iluminata, care sa eland viatfl prin culoare ~i armonie. aparate de iluminat amplasate in locul puna in evident{~ culoarea ~i forma florilor Pentru realizarea unor sisteme de i- unde are loc caderea jetului de apa, cu ~i a frunzelor, poate crea efecte specluminat care sa puna in valoare jocurile flux orientat pe verticala locului (fig. taculoase pentru observatori. Nu se de apa, fantanile arteziene ~i suprafe- 1.12.30) Numarul aparatelor de iluminat, recomanda un iluminat de ansamblu care tele lacurilor, trebuie sa se tina seama distributia ~i puterea surselor se aleg in functie de inaltimea ~i grosimea jetului ar crea un decor plat, inexpresiv. Este de o serie de aspecte: necesara utilizBrea unui singur tip de - alegerea corespunzatoare a aparate- de apa. La caderea jetului de apa se sursa, cu o redare foarte buna a culorilor. lor de iluminat ~i a puterii surselor, in recomanda utilizarea unor aparate de functie de dimensiunile ~i tipul jetului; iluminat cu distributie larga, iar Ia baza -Botta aeata din acee8$i specie dearbori, aflata deasupra unei alei. Tn acest - corelarea culorii aparente a surselor jetului, utilizarea aparatelor de iluminat alese pentru jocurile de apa ~i fanta- cu distributie concentrata. caz se poate realiza un iluminat de circulatie pietonal combinat cu un iluminat nile arteziene cu culoarea surselor Sistemele de iluminat destinate utilizate in iluminatul utilitar; jeturilor cu pulverizare se realizeaza decorativ. Se utilizeaza proiectoare cu o distributie larga, montate pe stalpi aflati in - utilizarea apelor limpezi ~i lini~tite ca prin utilizarea unor aparate de ilumioglinda pentru reflectarea imaginii nat cu distributie larga ~i a unor surse rand cu arborii, Ia aproximativ 2 m de putere mica, iar amplasarea AIL se unor cladiri, sculpturi, vegetatie etc.; ina~ime ~i orientate catre balta. - Gradini cu flori $i plante mici. 0 so- - amplasarea reflectoarelor astfel incat face Ia baza jetului de apa. Efectul sa nu se produca orbire prin reflexie, obtinut este spectaculos datorita parlutie buna, in acest caz, este utilizarea cu influente negative asupra circulatiei ' ticulelor de apa foarte fine rezultate in unor aparate de iluminat de tip ciuperca (fig. 1.12.28), special construite in urma pulverizarii (fig. 1.12.31). rutiere sau pietonale din apropiere; - utilizarea unor echipamente cu grad ' r - - - - - - - - - - - - - - - , acest scop. - Masive de p/ante perene. Fiorile mare de protectie Ia umiditate; acestor plante au o durata scurta de viata, in timpul unui sezon. Este recomandabila utilizarea unor sisteme de

:j
.. 1 (

r
.-.......__

Flg.l.12.28. AIL pentru vegeta11e.

Flg.l.12.29. SIL pentru jet vertical.

-=---::--it:_.~. --

II.

Flg.l.12.30. SIL pentru jeturt obllce.

1. Sisteme de iluminat
Sisteme de iluminat destinate jeturi/or inc/inate sunt realizate in mod asemanator cu cele de Ia punctul anterior (fig. 1.12.32). Sistemele de iluminat destinate caderilor de apa sau cascade/or artificiale se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat Ia baza deversorului, cu fluxul luminos orientat impotriva caderii de apa. Aparatele de iluminat au o distribulie larga, iar puterea surselor se alege in funclie de inallimea jetului. Tn ultimii ani, pentru iluminatul fantanilor arteziene !?i a jocurilor de apa se utilizeaza tot mai mult fibrele optice !?i lampile tip LED datorita numeroaselor avantaje pe care le implies folosirea acestora (. 4).

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Emin/Em;;dJ,33, Emin/Ema~.2 daca nu se impun alte condilii speciale. Pentru evitarea orbirii directe, fiziologice produse de luminanla surselor, alegerea de aparate de iluminat cu unghiuri de proteclie mari (proiectoare sau AIL public) este suficienta in scopul eliminarii acestui efect suparator. Tn privinla redarii culorilor nu se pun problema speciale motiv pentru care se aleg sursele de lumina cu eficacitate luminoasa cat mai ridicata, cum ar fi lampile cu vapori de sodiu.

12.2.6. lluminatul publicitar

~de

reclami

caractertstlclle slstemelor de llumlnat destinate platformelor ,1 spa1:111or mart deschlse

Sistemele de iluminat se pot realiza cu surse punctiforme: A - de putere mica, uniform distribuite !?i montate pe stalpi de inallime obi!?nuita in iluminatul public (8 ... 12 m); 8 - concentrate in baterii de reflectoare montate pe stalpi inalli (20 ... 30 m !?i mai mult). Varianta 8 reprezinta o solulie mai economics !?i, deseori, funclionala, amplasarea pe stalpii inalli specializali sau comuni cu alte destinalii nederanjand procesul tehnologic sau utilajele de pe platforms !?i permiland o iluminare relativ uniforms (printr-o orientare convenabila a proiectoarelor utilizate). De exemplu, in cazul platformelor energetice, stalpii de paratrasnet se pot utiliza, in comun, !?i pentru montarea bateriilor de proiectoare. Accesul Ia bateriile de proiectoare de pe stalpii inalli trebuie asigurat prin scari protejate impotriva caderii, in a!?a fel incat reglarea !?i intrelinerea surselor !?i a AIL se faca U!?Or !?i eficient. Sistemele de amplasare sunt, in general, determinate de natura !?i geometria spaliului deschis iluminat, preferandu-se fie 0 distribulie perimetrala, cand deschiderile nu depa!?esc 50 ... 100 m (fig. 1.12.33 a) fie o distribulie in incinta (uniforms sau neuniforma) determinata de condiliile specifice tehnologice (fig. 1.12.33 b).

12.2.5. Arii utilitare

Tn aceasta categorie se inscriu sistemele de iluminat exterior destinate !?antierelor, platformelor industrials deschise, parcajelor platformelor energetics (stalii de transformare de inalta !?i foarte inalta tensiune), exploatarilor carbonifere deschise, depozite de combustibil deschise !?.a.
I

Aspecte cantltatlve Nivelul de iluminare are, in general, valoarea de 20 lx, daca condiliile unor sarcini vizuale speciale nu impun alte niveluri mai ridicate, dar care insa nu depa!?esc 50 lx. Pentru !?Bntierele de construclii Ia care se lucreaza, in condiliile sistemului de iluminat electric, nivelurile de iluminare vor fi determinate de sarcina vizuala specifics (cofrare, asamblare armaturi, turnare betoane, lucrari de finisaje !?.a.). Aspecte calltatlve Tn general, problema calitalii iluminatului nu este atat de importanta in acaste sistema, nivelul exigenlelor fiind scazut. Astfel, pentru evitarea inconfortului produs de neuniformitatea iluminarilor, se recomanda menlinerea factorilor de uniformitate in limitele:

Firmele luminoase au rolul de a atenliona observatorul !?i de a-1 atrage, ele trebuind sa indeplineasca urmatoarele condilii: sa aiba emitanla uniforms, forma lor sa fie bine conturata !?i sa aiba o aparenta estetica corespunzatoare atat seara (noaptea), cat !?i ziua, !?i sa fie atractive prin forma culoare !?i contrast. Firmele luminoase se pot realiza in mai multe variante: tuburi mode/ate cu descarcare in gaze (cu coloana pozitiva), panouri luminoase de culoare alba sau galben nesaturat cu litere sau desene de culoare neagra (sau o alta culoare rece saturata), panouri luminate, tuburi de lumina, fibre optice $i LEDuri. Tuburile mode/ate cu descarcari au urmatoarele avantaje: varietate mare a culorilor ce se realizeaza prin amestecuri de gaze, modelare U!?Oara dupa forma dorita !?i luminanle mari ceea ce le face U!?Or vizibile de departe. Dezavantajele lor constau in alimentarea Ia tensiuni inalte (cu transformatoare specializate amplasate in apropiere) !?i in faptul ca structura lor arata mult mai putin favorabil ziua decat noaptea. Tn fig. 1.12.34 sunt date detalii privind modul de realizare a firmelor din tuburi modelate. Astfel, variantele a, b !?i c dau o imagine laterals de noapte neconturata, spre deosebire de , variantele d, e !?i f, a caror imagine este
!
.---------~~-------------.

sa

~__ . --~

)( )(
_

~ __ _100

-!- so I

Fig. 1.12.32. SIL pentru Jeturt lndlnate.

Fig. 1.12.33. SIL pentru artl utllltare.

Fig. 1.12.31. SIL pentru un Jet vertical .. Jeturt cu pulverlzare.

----

0 0 TI Lf
0

Flg.l.12.34. Profile utllzate pentru llterele flrmelor lumlnoase

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

imbunatatita ziua t?i noaptea, iar varianta g asigura o imagine de noapte foarte buna (tubul fiind ingropat, nu poate da imagini laterale suparatoare). Ecranarea tubului in varianta h t?i conturarea literei prin efectul de silueta conduc Ia o imagine atractiva. Utilizarea ca ecran a unui material alb perfect difuzant pe fondul intunecat (varianta i) da o imagine placuta atat ziua cat t?i noaptea. De mentionat ca, in cazul ultimelor variante, confectionarea firmelor luminoase este mai scumpa. Panourile luminoase se executa din material plastic opal pe care sunt structurate literele sau desenul publicitar. Ele au marele avantaj ca pot utiliza Iampi fluorescente obit?nuite insa nu pot crea efecte deosebit de spectaculoase. Pentru ca emitanta panoului opal sa fie uniforma, lampile fluorescente trebuie sa fie suficient de dese, in functie de gradul de difuzie al materialului (se recomanda d = 2/3 a, conform fig. 1.12.35).

I. Sisteme de iluminat

e
-4--I

Fig. 1.12.35. Panou lumlnos destlnat unel reclame lumlnoase alb-negru.

>h/2 _ ____._
i

I
I
I

' ..c::i

Tuburile de lumina t?i fibrele optice Acestea nu satisfac in mod obit?nuit se pot folosi, in mod uzual, pentru con- necesitatile transmisiilor TV t?i de filmaturul luminos al unor structuri spatiale re color care necesita nivelurile minime de reclama. Fibrele optice creeaza as- orizontale t?i verticale indicate in tabelul pecte spectaculoase in anumite situatii 1.12.11. particulare. Distributia fluxului luminos al aparaPanourile sau reclamele luminate se telor de iluminat caracteristice (proieccaracterizeaza prin aceea ca sunt bine toare) este in exclusivitate directa. Cu vazute t?i Ia lumina naturala, imaginea cat sursa de lumina este mai departata de seara/noapte trebuind sa fie simila- de teren, cu atat fluxul luminos va fi ra, dar mai atractiva. Ele se pot realiza mai concentrat intr-un unghi solid mai ' in planul fatadei unei cladiri sau in plan mic pentru o eficacitate mai mare a , perpendicular pe aceasta. sistemului. Tn continuare se prezinta cateva siste; me pentru iluminatul acestor reclame: Aspecte calltative - panou publicitar care are Ia baza o Distributia luminantelor in planul de mica suprafata orizontala (A) reflec- desfat?urare a activitatii sportive este tanta (fig. 1.12.36 a); controlata prin factorii de uniformitate - panou publicitar iluminat cu mici pro- : a iluminarilor: U 1=Emin/Em !$i iectoare cu emisie intr-un unghi solid U2 =Em;/Emax indicati in tabelele 1.12.10. mare (fig. 1.12.36 b); t?i 1.12.11. - litere iluminate prin efect de silueta ' Distributia luminantelor in campul vi(fig. 1.12.37). zual al jucatorilor pune probleme deo, ; sebit de dificile, orbirea directa produ12.2.7. Terenuri de sport sa de sursele de lumina cu luminanta ridicata practic imposibil de evitat. ToSistemele de iluminat destinate tere- ' tut?i, se poate realiza o diminuare acnurilor de sport trebuie sa realizeze ' ceptabila a inconfortului adoptand uratat conditii optime de vizibilitate pen- matoarele masuri: tru jucatori, in at?a fel incat mediul lu- - AIL cu unghi de protectie mare; minos sa asigure rapiditatea t?i precizia - se alege inaltimea de montare a suractiunilor specifice sportului practicat, ' selor destul de mare pentru ca acestea sa se situeze Ia periferia campucat t?i posibilitatea urmaririi sportivilor, lui vizual sau chiar in afara sa (orizonin conditii optime, de catre spectatorii tal t?i paralel cu directia de actiune prezenti in tribune. sau joe); Din punct de vedere estetic, SIL trebuie sa fie integrat in ambianta arhitectu- - sursele de lumina se grupeaza (concentrate) sub forma de benzi sau rala. Pentru manifestarile sportive transpuncte incat numarul de surse vizibil mise prin televiziune Qn direct t?ilsau prin intr-a anumita directie sa fie minim. inregistrari), SIL vor asigura exigentele Pentru spectatori, problema este mai necesare realizarii unor imagini de inalta calitate (nivel de iluminare mai mare t?i o putin dificila, pozitia acestora din tribufoarte buna redare a culorilor). ne (in special cei amplasati Ia inaltime mare) oferind, in mod obit?nuit, o protectie vizuala corespunzatoare. Aspecte cantitatlve Tn tabelul 1.12.10 sunt indicate niveCuloarea luminii produsa de surse lurile de iluminare medie orizontala ! impune exigente deosebite pentru tepentru diferite categorii de sporturi. l renurile cu spectatori t?i cu transmisiuni TV sau filmari color. Tn aceste conditii este necesara asigurarea unui indice general de redare Ra > 80, ceea ce coFLORE respunde lampilor cu descarcari in va; pori de mercur de inalta presiune t?i I adaosuri cu halogenuri (MH). Pentru Flg.l.12.37. Slstem de lluminat I antrenament t?i divertisment redarea nu pentru lltere vertlcale llumlnate I mai este necesara, sursele cu vapori n efect de sllueti: 1 - alb mat. de sodiu de inalta presiune fiind satis1
1

1'-

3c

1
.T

CAMERA
T

-~-j,_ __ ___ _J._~__J.

z.J~~
c/2 b

1-r~ A~

SISTEME DE ILUMINAT PENTRU STADIOANE

c/2

j.___g __ J

1 I
I
LINIARA (2 BENZI)

AMPLASARE .___L_A...,.TE_R_ALA _ _,----J

II

1
I

AMPLASARE .____CO_M_B_IN_A_TA _ __,

II

AMPLASARE TN CELE COLTURI

I
41

Flg.l.12.38. Slsteme de llumlnat pentru panouri publlcltare vertlcale:

a - SIL de sus; b - SIL de jos.

1 I I1

CONCENTRATA (IN PUNCTE)

Flg.l.12.38. Claslflcarea SIL destinate stadloanelor.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Aceasta reprezinta avantajul unei amplasari independente de sistemul constructiv al stadionului. lnaltimea de montare se determina in functie de unghiul complementar de incidenta (EI ~ 25) , a!;)a cum rezulta din fig. 1.12.39 b. In acest caz trebuie asigurat accesul simplu pentru montarelintretinere (pe scari sau cu ascensoare). SIL destinate stadioanelor de antrenament !;)i divertisment necesita o rezolvare mult mai simpla. Astfel, solutiile utilizate sunt realizate cu baterii cu surse concentrate pe piloni in cele 3 variante din fig. I. 12.41. In aceste variante stalpii pot fi montati foarte aproape de teren (1,5 ... 5 m), inaltimea de montare fiind mult mai mica (15 ... 20 m) !;li rezultand din conditia unghiului complementar de incidenta (EI ~ 25). Pentru amplasarea bilaterala sau liniara sunt recomandate proiectoarele cu

facatoare !;)i deosebit de eficiente. In i Amplasarea liniara sau pe contur retabelul 1.12.10 se dau atat indicii de re- prezinta o solutie functionala !;li estetidare, cat !;li temperaturile de culoare ca, putand fi integrata armonios in sorecomandate. lutia arhitecturala de ansamblu. SisteModelarea mingii (Ia jocuri) ca !;li a mul corespunde realizarii stadioanelor sportivilor se realizeaza printr-o ilumi- de mare capacitate, cu copertina in zonare verticala ridicata Ia valorile indi- , na spectatorilor. Sectiunea prin tribuna cate Ia 3.2. Aceasta se obtine prin unui astfel de stadion este prezentat in montarea laterala a AIL fata de teren fig. 1.12.40 a. (in linie sau concentrat). lntegrarea estetica in arhitectura sta: dionului se poate face cain fig. 1.12.40 caractertstlclle slstemelor de ! b, ce reprezinta o sectiune laterala prin partea construita a stadionului. AIL llumlnat destinate terenurtlor de sport Varietatea sporturilor determina o va- care formeaza banda luminoasa (1) rietate de SIL specifice, in general, fie- sunt montate in copertina, putand fi incarei activitati sportive corespunzandu- tretinute !;li orientate din coridorul tehi o anumita solutie. Desigur, exista !;li nic de acces. Se observa, de asemeprevederi comune ca, de exemplu, nea, AIL destinate iluminatului tribunepentru sporturile ce se desfa!;)oara pe lor (2, 3 !;li 4). Utilizarea surselor de lumina montate un stadion (fotbal !;li rugbi), sistemul de iluminat fiind unic. In cele ce urmeaza concentrat in baterii de AIL specializasunt descrise principalele sisteme !;li te constituie o solutie economica !;li functionala, dar mai putin estetica. solutii specifice terenurilor de sport.
1
1

Din punct de vedere functional, sta- , - Stadioane dioanele pot fi destinate, in exclusivitate, jocurilor (fotbal, rugbi) sau jocurilor ' !;)i atletismului. In mod obi!;)nuit SIL sunt similare. SIL caracteristice sunt indicate in fig. 1.12.38, iar schema in plan a acestor amplasari poate fi urmarita in fig. 1.12.39. Amplasarea laterala prezinta avantajul unei bune uniformitati a iluminarii verticale, favorabila modelarii corespunzatoare a mingii indiferent de pozitia acesteia.
1

[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l

Flg.l.12.39. Schema in plan a amplasirii AIL pentru stadloane:

a - amplasare latera/a pe doua benzi; b - amplasare in 4 colturi.

Flg.l.12.41. SIL pentru terenuri de antrenament fl divertisment.

Fig. 1.12.40. Sectiune prtn b1buna stadlonulul: a - sectiune transversa/a in ansamblu; b - detaliu; 1 - AIL destinate iluminatului terenului; 2, 3, 4 - AIL destinate iluminatului tribunelor; 5 - camera lV.

a b Fig. 1.12.42. SIL pentru terenurt de tenls cuplate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

fascicul rectangular care vor acoperi menea, culoarea deschisa a mingii bine terenul $i tu$91 e, iar pentru ampla- (alba sau galbena) de reflectanta mare sarea in 4 colturi sunt preferabile cele vazut~ pe fondul relativ lnchis al terecu fascicul circular care genereaza nurilor (ro!i)u, verde etc.) sau al supra"pete" de lumina eliptice, ce vor aco- fetelor verticale aflate pe laturile mici peri corespunzator terenul. ale terenului ce trebuie ofere con- Terenurile de rugbi se caracterizea- trast de culoare sau de luminanta. conza prin cateva aspecte diferite fata de stituie factori ajutatori in realizarea unor cele de fotbal !;li anume: prin dimensi- conditii corespunzatoare de vizibilitate unile $i zonele de interes (tu!;>e de ca- pentru jucatori !;li spectatori. pat $i pflrti). Ca $i Ia celelalte sporturi, este imAvand in vedere aceste caracteris- portanta realizarea unei iluminari vertitici, SIL se amplaseaza lateral, in apro- cale capabile sa dea relieful necesar pierea terenului, utilizandu-se 3 sau 4 (modelarea) mingii $i distingerea corecstalpi pe o latura, montati nesimetric. ta a fileului. Tnaltimea stalpilor se determina, ca $i SIL cu amplasare laterala a unor mici Ia terenurile de fotbal, recomandandu- baterii de proiectoare satisfac exigense un unghi ~ 25. Daca constructia tele mentionate, utilizand cate 4 sau 6 tribunelor o permite, stalpii pot fi apro- stalpi de 10 ... 12 m pentru doua terepiati pana Ia 5 m de tu~ laterala. Sur- nuri cuplate (fig. 1.12.42). sele de lumina utilizate pot fi Iampi cu . - Piscinele in aer fiber cu bazine de mercur de lnal~ presiune cu adaosuri inot destinate concursurilor sportive, de halogenuri metalice MH {in cazul . jocului de polo pe apa, sariturilor de Ia transmisiilor lV sau filmarilor color) sau trambulina $i baletului acvatic necesita Iampi cu vapori de sodiu de inalta SIL electric destinate continuarii activipresiune pentru terenurile obi!;>nuite $i tatii Ia lasarea l ntunericului. de antrenament. Sistemul de amplasare laterala cu - Terenurile de tenis se ilumineaza ti- sursele concentrate pe stalpi este sonand seama de dimensiunile mici ale lutia uzuala $i eficienta din punct de mingii de tenis, viteza mare de circula- vedere functional $i economic. 0 astfel tie a acesteia $i de pozitia, In permanenta. variabila a jucatorului. De ase-

I. Sisteme de iluminat
j de rezolvare este
prezentat~ in fig.

, 1.12.43 pentru un bazin olimpic cu lunPentru a evita reflexia suprafetei apei de orbire reflectat~). , este necesar un unghi de incidenta (i) ! cat mai mic, ceea ce conduce Ia o inal: time de montare mai mare decat Ia alte : sporturi (15... 35 m), in functie de ln~l : timea tribunelor, In a~ fel incat nu ! fie coliniare cu raza vizuala a spectato: rului eel mai dezavantajat. : Pentru diminuarea efectului de orbire ! reflecta~. ca ~i in cazul piscinelor acoi perite, se poate utiliza cu succes ilumii natul direct al apei din peretii bazinului. : - Patinoare pentru hochei SIL este determinat in functie de di: rectia jocului de hochei, fiind indicata ; amplasarea lateral~ pe stalpi inalti (fig. i 1.12.44) care realizeaza ~i evitarea orbi, rii reflectate ce poate fi produsa de suprafata ghetii (unghiurile de incidenta fie suficient de mari pentru : trebuie I protejarea spectatorilor). Pentru o buna ! uniformitate a ilumin&ilor ~i evitarea ! orbirii reflectate, se recomanda siste! mul cu AIL uniform distribuite, ampla! sate deasupra patinoarului, suspendate ! eventual pe retea de cabluri. Acesta realizeaza conditii bune de joe ~i vizibilitate atat pentru spectatori cat !;li pentru jucatori. - Pistele de ciclism necesi~ conditii : de vizibilitate pentru sportivi $i pentru ! spectatori. . Daca pista este descoperita, se utili: zeaza un sistem perimetral, uniform i distribuit, pe stalpi, in a~ fel incat ! spectatorii din tribune nu fie expu~i : orbirii directe fiziologice. In mod uzual : inaltimea stalpilor (h) este eel putin : egala cu latimea pistei sau mai mare, iar distanta (d) dintre stalpi va fi ' d = (1...1,5) h. Pentru terenurile de antrenament stalpii se pot amplasa chiar langa pis~. iar pentru cele cu tribune, in spatele acestora, caz in care inaltimile se maresc. - Partiile de schi $i bob. 'I De!;>i, de regula, concursurile de schi $i bob se desf~!i)oar~. in conditii obi~ i nuite, ziua, totu!;>i exis~ SIL electric u~ tilizate in cazurile speciale (de exemplu, cand temperatura In timpul zilei ! este prea ridicata datorita insolatiei). Tn : general, SIL pentru o partie de schi esf te asemanator celui destinat unei cai : de circulatie (sistem cu puncte de lu; mina uniform distribuite situate Ia o Jl naltime de 6 ...8 m $i Ia o distanta de 25... 30 m). Stalpii de sustinere se 1 . monteaza Ia eel putin 1,5.. . 2 m de elementele de protectie aflate pe margi1 i nea pistei pentru evitarea accidentelor. ; Trambulinele de schi reprezinta un caz : particular al c&ui SIL se realizeaza prin I ~iruri luminoase montate in balustradeII

~ gimea de 50 m.
(produc~toare

sa

sa

sa

I!)

,...

II

sa

Flg.l.12.43. SIL pentru o plsclnl ollmplci.

F1g. 1.12.44. SIL cu amplaaare bllal8rall cu 8 stAipl, deatlnati unul pallnoar.

Fig. 1.12.47. SIL pentru un peron AIL 1x . acoperit reahzat cu cu amp fluorescente tubulare montate paralel I . ---' ~,__ _c ::.:u ::....= d:.:. ire -=qi =a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:.... .----------------,

Fig. 1.12..45. Trambulna de schl llumhrtl cu "rurt de AIL cu LF montate sub balustradi.

Fig.l.12.48. SIL - spelll de...._. cu ~ z~ .. umbri clntre

. - . CNJU]{l
de
vagoane.

L __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _

..,~

I. Sisteme de iluminat
le laterale, realizate cu AIL echipate cu Iampi fluorescente (fig.l.12.45). Pentru partiile de bob construite sub forma unui !;lant cu adancime variabila, AIL se amplaseaza intotdeauna pe partea interioara a curbelor, pentru a evita atingerea lor accidentala Ia coborarea bobului (fig. 1.12.46). AIL se indesesc Ia curbe pentru a oferi conditii mai bune de vizibilitate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

proiectoare pe stalpi de inaltime mare. Slstemele de llumlnat destinate Tn general, se monteaza baterii de porturtlor maritime sau fluvlale proiectoare in dispozitie bilaterala, fata Acestea au rolul de a asigura incarcarea !;li descarcarea navelor, circulatia in fata. Tn cazul unui numar mare de linii, ma!;linilor de transportat sau ridicat, cirpentru a evita mic!;lorarea coeficientului culatia pasagerilor. de umbrire, se introduc stalpi !;li pe zoNivelurile de iluminare recomandate na mediana. Datorita volumului vagoa- variaza intre 5 !;li 10 lx, iar pentru zonenelor !;li reflectantei foarte mici a supra- le de circulatie a pasagerilor intre 20 !;li fetei acestora, intre ele apar zone de 30 lx. umbra foarte pronuntata, a!;la cum se Sistemele de iluminat pentru zonele vede !;li in fig. 1.12.48. de incarcare-descarcare (danele portu- Liniile de primire $i expediere ale lui), in functie de marimea vaselor !;li trenurilor de calatori se echipeaza cu danelor respective, pot fi cu: un sistem uniform distribuit realizat cu - AIL uniform distribuite (ca in iluminaAIL amplasate pe stalpi de inaltime tul public cu inflltimi ale stalpilor de mica (ca in iluminatul public) echipate 8 ... 12 m); cu Iampi cu vapori de mercur de inalta - AIL concentrate in baterii de proiecpresiune. toare ca in cazurile spatiilor mari, - La liniile de primire $i expediere a descoperite, montate pe stalpi inalti trenurilor de marfa, zona liniilor de made 25 ... 30 m. nevra, zona de incarcare !;li descarcare, Sistemele de iluminat ~i semnallzain functie de deschiderea spatiului, se re destinate aeroaomurilor utilizeaza fie sisteme uniform disAceste sisteme reprezinta un caz tribuite, fie concentrate. i particular al spatiilor mari, descoperite, - Grupele de primire $i expediere ale care impun exigente deosebite. Tn triajelor, zona de acumulare a vagoa- functie de zona iluminata, exista doua nelor !;l.a. se echipeaza, de asemenea, categorii de sisteme de: in functie de deschidere cu unul din ~---6 cele doua sisteme mentionate. Zona de impingere (ascendenta) se 0 echipeaza cu un sistem de iluminat uniform distribuit. Varful pantei este pre0 o~ vazut cu iluminat local cu un proiector 5 g = montat pe cabina !;li orientat catre va0 0 gon. Partea descendenta !;li zona ma0 g 0 = cazurilor se echipeaza cu un sistem de g._____ f - - - - - - - - 4 iluminat cu baterii de proiectoare mon= g 0 0 tate pe stalp. 0 0 Atat in functionarea normala, cat !;li in ---3 0 regim tranzitoriu, sursele de lumina uti0 0 0 0 lizate trebuie sa aiba o culoare aparen0 0 = ta care sa evite confundarea acestora 0 0 0 0 cu orice semnal luminos specific acti0 vitatilor desfa!;lurate. 0 0 Datorita acestui considerent, lampile cu vapori de sodiu de joasa !;li inalta 2 presiune se utilizeaza in a!;la fel incat sa nu poata fi confundate cu semnalele luminoase specifice. Din acest motiv, ,.________ ____ sunt preferate lampile cu vapori de mercur care au spectre mult diferite de culorile de semnalizare. Sursele de luI I mina ce se afla pe directia semnalelor luminoase se ecraneaza pentru camecanicul de locomotiva sa fie protejat impotriva orbirii directe fiziologice, conditie importanta pentru distingerea corecta a semnalizarii tehnologice. Deprecierea sistemului de iluminat in zona cailor ferate cu tractiune cu aburi Flg.l.12.48. Slstemele de llumlnat de este mult mai accentuata decat Ia alte semnallzare destinate unel plste de sisteme de iluminat exterior, datorita aerodrom: degajarilor de fum !;li gaze de ardere. 1 de apropiere; 2 - de prag; Datorita acestui considerent, factorii de 3 - a zonei de contact; 4 - axial; mentinere ce se for lua in calcul vor fi 5 - lateral de marcare; 6 - de marmai scazuti (M, = 0,5 ... 0,6) pentru a care a sfar!;litului pistei. compensa acest dezavantaj.
1

12.2.8. Giri, triaje, porturi, aeroporturi

SIL aferente acestor arii au aspecte comune din punct de vedere cantitativ !;li calitativ cu cele ale spatiilor utilitare. Fac exceptie sistemele de semnalizare luminoasa a aeroporturilor (piste decolare/aterizare). Tn continuare se pun in evidenta aspectele specifice. - Sistemele de iluminat destinate gari/or $i triajelor de cale ferata Deoarece activitatea pe caile ferate este permanenta, sistemele de iluminat trebuie sa asigure desfa!;lurarea traficului in conditii de securitate Ia lasarea intunericului. De asemenea, trebuie asigurata manevrarea trenurilor, intretinerea acestora, a cailor ferate !;li anexelor, precum !;li circulatia calatorilor in incinta garii. Nivelurile de iluminare minime in zonele de circulatie a calatorilor sunt de 15 lx (in plan orizontal) !;li de 10 lx (in plan verical). Pentru zonele liniilor, macazurilor !;l.a. acestea variaza intre 1 !;li 3 lx, iar pentru spatiile de triaje, intre 1 !;li 30 lx conform normelor romane!;lti. - Sistemele de iluminat destinate peroanelor acoperite se realizeaza prin AIL liniare montate paralel cu directia de circulatie sub copertina !;li distribuite neuniform, in a!;la fel incat nivelurile din zona de acces in tren sa fie mai mari (fig. 1.12.47). Tn cazul peroanelor neacoperite se utilizeaza AIL uzuale in iluminatul public, montate pe stalpi de inaltime mica (tronconice, sferice sau alte forme), echipate cu Iampi cu vapori de mercur de inalta presiune. Nu este recomandabila utilizarea lampilor cu vapori de sodiu pentru a nu fi confundate de departe cu culoarea verde utilizata in semnalizarile feroviare. Pentru pasajele pietonale se utilizeaza, data fiind inaltimea redusa, acela!;li tip de aparat de iluminat !;li sursa. Tn cazul in care, constructiv, este posibil, AIL se integreaza intr-un plafon dublu. Solutia este estetica !;li functionala, dar mai scumpa. - Sistemele de iluminat destinate zonei cailor ferate se realizeaza, in functie de marimea deschiderii sau spatiului de triaj, cu puncte uniform distribuite (deschideri mici), pe stalpi mici, sau concentrat cu baterii de

!
j

:
I

'

- - - - - -

= = =

= = =

=._ -----

""' - = = = = =

--

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

a) semnalizare !;li b) circulatie; stationare !;l.a.; a) Sistemele de iluminat de semnalizare pentru pistele aerodromurilor trebuie sa asigure conditiile de aterizare sau decolare in conditii de securitate !;li ghidajul vizual pentru apropierea, aterizare !;li parasirea pistei catre stationare. Ghidajul vizual, conditie esentiala de securitate, se obtine prin forma AIL, amplasarea !;li culoarea acestora. Oat fiind caracterul international al zborurilor, sistemele destinate pistelor sunt reglementate prin normele internationals elaborate de Conventia lnternationala pentru Aviatia Civila (ICAO). in fig. 1.12.49 este data amplasarea, in plan, a sistemelor de semnalizare caracteristice unei piste complete. in functie de categoria pistei o parte din sistema pot lipsi. b) Sistemele de iluminat destinate suprafetelor de circulatie !;li stationare a avioanelor sunt necesare pentru asigurarea functionarii permanents a aerodromurilor, avand urmatoarele scopuri de asigurare a: - iluminatului necesar pentru manevrarea aparatelor de zbor Ia sol; intretinerii curente; - securitatii !;li supravegherii aerodromului; - circulatiei pasagerilor, bagajelor !;li vehiculelor de intretinere. Nivelul de iluminare in plan orizontal, in functie de zona considerata, este de 20 ... 50 lx; iar eel vertical, de 5 ... 50 lx. lluminarea verticala impusa pe zonele de circulatie !;li de intretinere se realizeaza, de regula, printr-un iluminat suplimentar cu proiectoare. Nivelul de iluminare, in ansamblu, trebuie sa descreasca de Ia locul de parcare a avionului, pista de circulatie pana Ia pista de decolare, pentru a asigura adaptarea vizuala a pilotului. Orbirea directa fiziologica trebuie evitata pentru a asigura conditii de vizibilitate !;li securitate pentru: pilotii aparatelor ce circula Ia sol; pilotii aparatelor care se apropie; controlorii de trafic (din turnul de control); personalul de intretinere !;li securitate al aeroportului. in acest scop se utilizeaza proiectoare echipate, de regula, cu ecrane laterale, orientate corespunzator fata de sensurile de circulatie !;li montate Ia o inaltime suficienta pentru a asigura protectia vizuala. inaltimea de montara a unui proiector este normata prin regulamentul international ICAO, in functie de distanta pana Ia pista de zbor. Stalpii inalti folositi pentru proiectoare nu trebuie sa fie masivi !;li sa constituie un obstacol vizual pentru piloti !;li personalul de control, amplasamentul !;li alegerea tinand seama !;li de considerentele este-

I. Sisteme de iluminat

tice de ansamblu. La sistemele de ilu- in utilizarea All echipate cu mai multe minat destinate circulatiei, stationarii surse de lumina care pot fi actionate sau manevrarii aparatelor de zbor nu independent. Dezavantajul principal al se impun conditii de redare a culorilor. acestei solutii este gabaritul AIL care ar Din acest motiv se prefera Iampi cu trebui sa contina 2, 3 sau chiar 4 surse de eficacitate luminoasa foarte mare lumina !;li aparatajul anex. (Iampi cu vapori de sodiu). 0 alta posibilitate este reglarea fluxului luminos emis de AIL prin utilizarea fie a unui circuit balast-serie (fig. 1.12.51), fie a 12.3. Comanda manuali unor regulatoare speciale. Principiul aces'i automatA a sistemelor . tui circuit este inserierea, in circuitul lamde iluminat exterior pii, a unui dispozitiv aditional cu ajutorul Una din caile de reducere a consu- caruia se pot obtine reduceri ale fluxului mului de energie electrica in iluminatul exterior este comanda manuala !;li/sau automata a SIL. Evitarea risipei se y y. poate realiza printr-o conceptie ratio,1> nala !;li economica care sa permita o I exploatare in conditii optime atat din ---- . -- - --- - punct de vedere economic cat !;li teha nic. Astfel, se poate realiza, inca din fa- , za de proiectare, un sistem ce poate fi I sectorizat !;li/sau sectionat. in cazul iluminatului public, o solutie este reduceI H 'll 'll rea nivelului de iluminare odata cu scaI derea traficului, prin sectorizarea SIL. De exemplu, intr-un SIL public cu b amplasare tip bilateral fata in fata (x+y) Fig. 1.12.50. Exemple de sectorizare (fig. 1.12.50 a), sectorizarea se poate 1n SIL public: obtine prin conectare separata a sura - sectorizare bilaterala alternata; selor notate cu x !;li y in perioadele de b - sectorizare unilaterala. scadere a traficului. Se obtine astfel o distributie bilateraL2 L1 la alternata, Ia un nivel de iluminare redus cu aproximativ 50 % !;li Ia 50 % din puterea instalata. Chiar daca uniformitatea nu mai poate fi obtinuta, totu!;li, conditiile de circulatie sunt acceptabile in conditiile traficului scazut de noapte. De asemenea, solutia neceNe--sita un cost de investitie suplimentar. in fig. 1.12.50 b este data o varianta Fig. 1.12.51. Reglarea fluxulul cu economica din punct de vedere al in- ' .___aJ_uto_ru_lcl_rcu_ltu_lu_l_ba_last __ se_rl_e_._ _, vestitiilor care transforma amplasarea lluminare relativa [%) bilaterala, fata in fata (x+y) intr-un sistern redus unilateral (x sau y) cu deza100 vantajul unei neuniformitati transversaReducere le mari. De Ia caz Ia caz, conditiile de poter,tijil~ proiectare specifice vor duce Ia alege- ' 50% rea solutiei corespunzatoare. in general I Nivel insa alegerea sistemului de iluminat : de iluminare public !;li a celui de alimentare trebuie i ,.. coordonata intr-o conceptie sistemica, 06.00 08.00 18.00 22.00 tehnico-economica. [Ora] in functie de frecventa traficului, de luFlg.l.12.52. Reducerea llumlnirll minanta fondului !;lilsau a mediului sau de pe tlmp de noapte cu 50 %. nivelul de iluminare, o alta solutie consta
---

'Y ,x

'x

_iL 11 JJ--l[
-----

JJ x

--

--

'

'x

l!'

x x

_fj

rr

--

%1

OJ

___

Retea de joasa tensiune lluminat public Celula 1

. _ 1_ _

__,1--~--- Amplificator Aparat conectare

Celula 2 ----,f(rezerva) ' - - - - - '

.-I

Flg.l.12.53. Comanda automati a SIL rutier.

1. Sisteme de iluminat
luminos de pana Ia 50 % Ia lampile cu vapori metalici (cu exceptia celor cu vapori de sodiu de ihalta presiune Ia care fluxul poate fi redus pana Ia 35 %). Datorita caracteristicilor aparatajului anex, specific ~i naturii c:Jescarcarii, orice actionare i~i are efectul dupa 3... 10 minute de Ia initiere. Regulatoarele speciale ofera, prin intermediul unui microprocesor, posibilitatea reglarii fluxului luminos intre 0 ~i 100 % in functie de tipul de lampa, volumul ~i natura traficului, structura imbracamintei asfaltice, in sensul pastrarii caracteristicilor luminotehnice care intereseaza (uniformitate, reducerea orbirii, ghidajul de optic etc.) cu un consum de energie redus. in fig. 1.12.52 este prezentata variatia iluminarii unui drum public pe durata unei zile utilizand una din metodele de

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

reglare de mai sus. in cazul celorlalte sisteme de iluminat exterior (pentru tuneluri rutiere, trafic pietonal, arii mari de lucru ~i/sau functionale, decorative) se recomanda actionarea pe zone, comanda automata putandu-se realiza in functie de nivelul de iluminare, timp etc). Trebuie mentionat faptul ca, in sistemele de iluminat rutier din tarile dezvoltate, nu se adopta, in mod curent, reglarea fluxului luminos. Aceasta se aplica, de regula, pe caile de circulatie secundare, aleile pietonale ~i iluminatul din parcuri. Comanda SIL rutier se realizeaza automat, Ia lasarea intunericului, prin sistemul automat prezentat in fig. 1.12.53. Comanda iluminatului de paza/secu- . ritate se realizeaza, de asemenea, automat (cu fotocelula). Comanda automata a SIL de reducere a nivelului de iluminare se practica noaptea, dupa o anumita ora, prin sectorizarea ~i scaderea tensiunii de alimentare (in functie de sursele de lumina ~i de componentele aparatajului electric). Sistemele de iluminat exterior destinate activitatilor sportive se recomanda a fi proiectate cu actionare in trepte in functie de tipul activitatii: intretinere, pregatire fizica, antrenament, competitie nationala, internationala, transmisie TV color sau inregistrare pe pelicula. Alegerea tipului de comanda este influentata de multi parametri, astfel incat devine un proces complex care, bine rezolvat, conduce Ia rezultate economice importante.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

xima admisa in aceasta situatie. Pentru zona de prag ~i tranzitie, nivelul de luminanta asigurat se adapteaza Ia indicatia de viteza admisa in aceasta ipoteza (de defect). Conform normei CIE 88, pentru astfel de situatii, in functie de lungimea tunelului ~i trafic, se recomanda una dintre urmatoarele solutii de alimentare cu energie de rezerva: - dintr-o sursa independentS. fata de cea a SIL normal; - din doua surse independente (baterie de acumulare cu comutare instantanee ~i grup electrogen cu pornire automata), daca intreruperea este mai mare de 30 s; - dintr-un grup electrogen automat cu timp de pornire rapida (cateva s).

SIL pentru tuneluri trebuie sa fie sistedistante mari. Datorita acestui tub de lumina este posibila transformarea ma dinamice ale caror niveluri de ilumisurselor punctuale" in ,surse lini- narelluminanta trebuie sa fie permanent ~re". Ele sunt utilizate, de regula, in adaptate in functie de nivelurile de iluminare/luminanta din exterior (cer senin, zona centralS. a tunelului. Aparatele de iluminat destinate tune- acoperit, zi, seara, noapte -fig. 1.12.22). Datorita acestor variatii SIL trebuie lurilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele exigente suplimentare: sa fie sa fie prevazut cu instalatii de reglare robuste ~i sa nu se degradeze datorita automata, actionate in functie de ilumitraficului sau curatirii; sa fie etan~e narea orizontala exterioara sau de lu(capsulate) Ia efectele corosive ale ga- minanta ambientala exterioara. Regiazelor de e~pare ~i produselor utilizate rea in functie de luminanta este prefepentru curatire; partea exterioara a AIL rabila pentru ca asigura o mai mare sa fie foarte neteda, evitand astfel de- corectitudine, tinand seama de starea punerea materialelor corosive, permi- reala a suprafetei imbracamintei rutiere tand 0 curatire u~oara; sa asigure pro- (umeda, uscata, acoperita cu zapada tectie vizuala corespunzatoare; sa fie etc.). Se masoara, Ia 100 m de Ia intraprevazute cu asigurare locala, cu sigu- re, luminanta ~oselei, a zonei inconjuranta fuzibila (este de preferat); fixarea ratoare ~i a boltii cere~ti, semnalul reAIL ~i racordul sau Ia retea sa permita zultat comandand sistemul automat de schimbarea rapida ~i sigura a acestuia. reglare (13). Pentru realizarea multitudinii de trepSursele de lumina utilizate pentru echiparea AIL montate in tunel sunt te de luminanta pe zonele de prag ~i alese dupa urmatoarele criterii: tranzit, sistemele implica necesitatea eficacitatea luminoasa mare, reco- reglarii permanente, realizate astfel: mandandu-se utilizarea in zona de a - in trepte pe ansamblu; prag a surselor cu descarcari (Iampi b -in trepte pe AIL (cu comanda sepacu vapori de sodiu Ia inalta ~i joasa rata a fiecarei surse); presiune); in zona de tranzit, surse cu c -tina descarcari in vapori de sodiu ~i Iampi Variantele b ~i c sunt cele mai bune, fluorescente tubulare in zona centra- ele mentinand ~i uniformitatea sistemuIS., Iampi fluorescente singure sau in lui; varianta c este aplicabila numai Ia combinatie cu alte surse cu descar- sursele care permit acest lucru. Pentru cazul caderii sursei de alicari cu durata de viata mare; functionarea Ia diverse temperaturi mentare a iluminatului normal este necesara prevederea unui SIL de siguranale mediului ambiant; timpul mic de amorsare in cazul in ta cu punere automata in functiune ~i care se face comutarea automata pe care sa poata. suporta puterea necesao retea de alimentare de rezerva. ra pentru nivelul minim (interior de in functie de lungimea tunelului, se , noapte). De asemenea, trebuie puse in prevede sau nu iluminatul electric in functiune, simultan, sisteme de avertitimpul zilei, a~a cum se poate urmari in zare luminoasa Ia 100 ... 150 m de tunel fig. 1.12.21. care sa indice defectul ~i viteza maNIVEL LIE pentru un anotimp (zona L2o)

12.2.3. lluminatul decorativ arhitectural (monumente, clidin1

Sistemele de iluminat decorativ - arhitectural au rolul de a realiza punerea in evidenta, Ia lasarea serii/noptii, a unor monumente de arta sau a unor cladiri. Datorita specificului, sistemul nu se inscrie in modelul prezentat anterior pentru iluminatul exterior. De multe ori sistemul de iluminat electric poate realiza noaptea efecte decorative spectaculoase, mult mai interesante decat cele oferite de lumina de zi. Posibilitatea de a orienta, in maniera dorita, sursele de lumina catre obiectiv reprezinta un grad de libertate care, utilizat corespunzator, poate conduce Ia o redare estetica, superioara iluminatului natural. Conceptia sistemului necesita studii atente ale efectelor intr-o stransa conexiune cu ambianta arhitecturala.

I
I
4.NOAPTE

Zl

I
2. ACOPERIT

I
3.SEARA

I
4.1 CIRCULATIE NOR MALA (Lint=10 cdfm2)

1. CER SENIN

4.2 CIRCULATIE REDUSA (Lint= 5 cdlm 2)

I
1.1 DIMINEATA

II

1.2 AMIAZA

11

1.3 DUPAAMIAZA

II II

2.1 PARTIAL

t
I
2.1.2 AMIAZA

II II

2.2 TOTAL

I I

I
2.1.3 DUPAAMIAZA

2.1.1 DIMINEATA

Flg.l.12.22. Reglmurl de functlonare ale SIL pentru tunelurl.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Trebuie sa se ia in considerare caracteristicile cele mai atractive ale cladirii sau monumentului, pentru a fi accentuate prin iluminat. in mod evident, spre deosebire de alte sisteme, amprenta originalitatii estetice a autorului devine determinanta.

I. Sisteme de iluminat

Sunele de lumlnlfi aparatele deluiNnat Pentru iluminatul arhitectural se pot utiliza toate sursele de lumina cunoscute, fiecare obtin~nd insa un anumit efect, determinat de caracteristicile specifice de culoare. in tabelul 1.12.9 sunt date caracteristicile surselor utilizate. Daca se urmare~te o redare corecta, reala a culorilor ~i o variatie a fluxului luminos, este necesara utilizarea surselor cu incandescenta cu halogen care au un cost de investitie redus, dar un consum energetic mare. Un aspect important i1 reprezinta alegerea culorii aparente a sursei in functie de necesitatea armonizarii cu ambientul luminos din zona. Uneori, in functie de obiectiv ~i de aspectul urmarit, se pot alege ~i contraste de culoare. Daca nu se urmare~te redarea culorilor ci efectul artistic de reliefare a monumentului, se vor prefera Iampi cu vapori de mercur sau sodiu. Costul initial este mai mare decflt al lampilor cu incandescenta cu halogen, dar consumul de energie este mult mai mic (in special, Ia lampile cu vapori de sodiu). Atunci cand este necesara redarea culorilor se vor prefera lampile cu descarcari in vapori de mercur in amestec

' cu ioduri metalice (MH). Aceasta solu- rectia principala de privire a observatotie are dezavantajul unui cost de inves- rului 0 este indicata de sageata, proiec! titie mai ridicat fatA de alte solutii, dar toarele sunt amplasate i n A ~i 8, opus ! ~i avantajul unui cost de exploatare i fata de diagonala A'B', obtim3ndu-se un : foarte redus. : contrast bun de luminanta intre cele Aparatele de iluminat utilizate sunt doua suprafete laterale alaturate, ceea proiectoarele cu distributie concentra- 1 ce creeaza reliefarea corecta ~i sugestita, medie sau larga, in care se montea- ' va a obiectivului. Montarea Ia sol (sau in apropierea solului) a proiectoarelor (fasza sursele amintite. ciculul de lumina oblica) pune in evi Alpecle cletennlnante t. reallzarea denta rugozitatea materialului fatadei. Suprafetele de apa, daca exista in ! Directia de privire principala a obiec- ; preajma obiectivului, pot contribui intr tivului este importanta deoarece trebu- : un mod fericit Ia realizarea efectului arie sa coincida cu directia sistemului de : tistic. Astfel pe suprafete mari de apa, i iluminat, respectiv, zona care trebuie ; in raport cu obiectivul, se poate realiza : reflexia constructiei iluminate in oglinda : iluminata. 1 Distanta de privire este importanta ' ,neagra" a apei. ; pentru determinarea vizibilitatii fatadei Obstacolele naturale create de arbori 1 ~i a detaliilor caracteristice. sau alta vegetatie abundenta pot consti: Gradul de intunecare a mediului am- tui o componenta decorativa a sistemubiant sau fondului pe care se conturea- lui de iluminat. Astfel amplasarea pro1 za obiectivul sunt foarte importante in iectoarelor in spatele arborilor, arbu~tilor ' alegerea nivelului de iluminare. Astfel, . sau tufi~IXilor are ca efect, pe de o daca acestea sunt intunecate, va fi ne- parte, mascarea sursei fata de obser: cesar un nivel de iluminare, relativ re- vator, iar pe de alta, punerea in eviden. dus pentru a realiza un contrast sufici- ta a vegetatiei prin efectul de silueta. ent redarii sugestive a obiectului (fig. 1.12.23). Daca zona este iluminata, cu .Ampla8area prolectoarelor strazi ~i cladiri ce creeaza o ambianta Deoarece se urmare~te, in principal, de luminanta relativa ridicata, subiectul efectul decorativ - artistic, pentru realisistemului va trebui sa primeasca un zarea sistemului trebuie sa se studieze flux mai mare pe unitatea de suprafata (fig. 1.12.24). De asemenea, se poate realiza un contrast de culoare ce va fi favorabil conturarii imaginii dorite. Geometria (forma) obiectivului trebuie pusa in evidenta in functie de directia de privire. Astfel, pentru o constructie a paralelipipedica (fig. 1.12.25) Ia care di-

.........,

A~B
o/

Fig. 1.12.23. Imagines unei clAdirl iluminate pe fond intunecat

Fig. 1.12.24. lmaglnea unei ciAdirl iluminate fond luminos.

b Fig. 1 .12.25. SIL pentru o clldlre: a - ansamblu; b - plan.

Tabelull.12.9. Caracterlsticlle 8UI"888or de lurnlnl cln punct de vedere al utlllzirti t1 llumlnatulul llor .. monument8lor
Surse de lumina fPosibilitati dei Timpul de jEficacitatea: Redarea : Durata de lnvestitie Consum 1-- - - - - - - -1-reglare _f!~ mor ~!lfe l!nkllfJuminoas.! :_ - ~_!Jiorilo_r __ .. ~ .f~!lE!ion!'~: - - - .. - en~!!tic __ incandescente cu f Da 0 i scazuta excelenta ; medie redusa foarte mare haloge.l) _ ____ _ __________ _l______ .. _ .... . .. . ...... . _!. _ .. . ..... .. . ... ---- -- ____ ... _ ... . _ .. ___ .. 1 .fJ.uor~s~~~ _... _ _ ! . .0~ _ ~ .....~ . _ ll)~e J?.~n~.. . '!l!Me. - mare s_yaz4~ ~_vap~-~~- -mer~l!r:.__~-- . -.N!::!..... --- .. ?.-..~.. .. __ L_ - ~~.e. ~ il9S_e.f?!a.!?!!~ , mare .. ___ _r:nar~ __ __.. . . -~c-~ut ___ Nu : 4 ...5 mare fo~~~ab~~a ! mare , mare scazut cu vapori de mercur : , ~ Loduri rn.~~ali.~ __ 1 cu vapori de Nu >4 1 foarte mare' acceptabila mare foarte mare foarte seazut sodiu Ia i~?Jt~_p_r:_e~iU,!'!~ .. . - _ _ _____ i...... ________ ______ : _____ ---- ______________ .. cu vapori de Nu 7 ... 12 ifoarte mare: nesatisfacatoare , mare mare foarte scazut 1 ~diu ~ j~~sa presiune ' II LEDuri de culoare r 0 . - medie bun;\' -~i . .. . 'toarte mare scazut 1 aparenta caleta sau <>i mare foarte buna ' mare

.L. _ _

. ... ...

L_ __ _ __ ___

Da -

;....

I
I
1

neU~

I I

I. Sisteme de iluminat
toate posibilitatile de amplasare din exteriorul cladirii (balustrade, copertine, parapete, balcoane sau logii $.a.). Amplasarea proiectoarelor pe orizontala se poate realiza astfel: - In apropierea obiectivului, ca in fig. 1.12.26 a, avand ca avantaje: o buna utilizare a fluxului luminos, eficienta economica, dar $i ca dezavantaje: umbre pronuntate, excesive; aceasta amplasare creaza un efect dramatic ce poate reprezenta un aspect de atractie; - in apropierea obiectivului cu iluminat suplimentar integ-at In elementele de arhitectt.d proprii (balcoane, balustrade, copertine $.a.) ca in fig. 1.12.26 b. Se elimina contrastele de pe fatada; - Ia o departare mai mare de obiectiv, cain fig. 1.12.26 c, care areca avantaj o utilizare mai redusa a fluxului. Amplasarea proiectoarelor pe verticala se poate realiza Ia inaltimi diferite $i anume: - Ia h = 0 (fig. 1.12.27) cand acestea se plaseaza in spatii cu vegetatie, in alte constructii joase, existents sau in locuri special destinate acestui scop. - Ia h ~ 0 In functie de particularitatile existents in zona; (pe stalpii iluminatului public, alte constructii). Uneori se creeaza conditii speciale montarii pe stalpi independenti a unor baterii de proiectoare. Proiectoarele cu distributie larga corespund unei lnaltimi de 1 sau 2 etaje. Pentru constructiile lnalte (h>25 m) trebuie utilizate sisteme combinate: pentru etajele inferioare proiectoare cu distributie larga sau medie, iar pentru cele superioare, proiectoare cu distributie concentrata (fig. 1.12.26 d). Se obtine astfel o luminanta relativ uniforma pe fatada luminata.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

- corelarea armonioasa lntre iluminatul decorativ $i eel pietonal sau stradal; - mascarea proiectoarelor prin integrarea acestora in decorul existent pentru a fi ascunse privirii observatorului in timpul zilei; - protejarea plantelor aflate in apropierea aparatelor de iluminat impotriva 1 ; degajarilor de dtldura ale aparatelor : de iluminat; : - protectia observatorului impotriva or! birii fiziologice care poate apare Ia ; privirea directa a stxselor de lumina. ! Efectele luminoase obtinute lntr-o ; zona cu vegetatie abundenta (arbori, ; arbu$ti, zone plantate cu flori) sunt nu: meroase $i foarte placute. Aceste efec te se pot obtine respectand cateva t principii de baza prezentate in cele ce j urmeaza. : - Arbori izolati cu coroana deasa (castan, platan etc.). Se adopta o solutie in care amplasarea proiectoarelor se face astfel !neat fluxul luminos sa fie orientat din partite laterale $i de jos . pentru a evidentia coroana. Adoptarea ; acestei solutii se face evitand posibili. tatea de orbire fiziologica Ia privirea di; recta a sursei de catre observatorii care circula in imediata vecinatate a ar: borelui (fig. 1.12.27 a). - Arbori izolafi cu coroana rara {sali cia plangatoare, salcamul etc.). Unul ' sau mai multe proiectoare pot fi am plasate Ia sol, cat mai aproape de trunchiul arborelui $i orientate catre zenit. Proiectoarele se amplaseaza In ni$9 special construite, In pamant, cu pro~ tectie realizata dintr-un gratar metalic ! $i se asigura legatura Ia canalizare ! pentru evacuarea apelor de ploaie. A~ ceasta solutie se recomanda numai in -===:--- -- - - -1 cazul arborilor cu frunzi$ rar $i de cu: loare deschisa. Efectele luminoase deosebite se pot obtine cand arborele : respectiv se gase$te intr-un mediu in. tunecat (fig. 1.12.27 b). - Grup format din mai multi arbori din aceea$i specie, cu coroana deasa $i dezvoltatA mutt pe verticala (plopul, a , bradul, chiparosul). Efecte spectacu: lease se obtin iluminand arborii din : planul al doilea, lndepartat de observa tor. Arborii din primul plan vor aparea iluminati datorita efectului de silueta (obtinandu-se una sau mai multe siluete pe un fond luminos). Se recomandtl aceasta sotutie pentru a fi adoptata b acolo unde siluetele arborilor se pot observa in lntregime, acestea nefiind obturate de alte vegetatii sau constructii existente In zona. - Grup format din aceea$i specie de arbori cu coroana rara (mesteacanul c alb, pinul etc.). in general, sunt intere, sant de iluminat in masura In care co: roana lor prezinta aspecte particulare deosebite. in acest caz iluminarea lor se face in acela$i mod, descris in paragraful anterior. De remarcat faptul ca efectele obtinute sunt acelea$i iarna ca $i vara, chiar $i pentru arborii care nu-$i pastreaza frunzi$UI tot timpul anului.

r - -;--

! !

. :

12.2.4. llumlnatul decoratlv

pentru apatll verzi, jocuri de api
Spattl verzl
lluminatul zonelor verzi din gradini $i parcuri are un dublu rol $i anume: - asigura un contort vizual ridicat (suprimand impresia de ambient nne- : gru") $i securitatea pietonilor, prin ri- dicarea nivelului de iluminare; - pune In evidenta, pe timpul noptii, frumusetile naturii prin contraste de lumini $i umbre. Pentru realizarea sistemelor de iluminat destinate zonelor verzi trebuie sa se ia in considerare urmatoarele aspecte: - obiectivele asupra carora trebuie in- , trodus accentul sunt arborii declarati monuments ale naturii, arborii ornamentali etc. - corelarea sursei de lumina cu culoarea frunzelor $i a florilor;

Fig. 1 .12.28:
a, b, c,- variante amplasare AIL Ia cladirile de ina/time mica; d: SIL cladire inalta.
b

Fig. 1.12.27. AIL decorativ pentru arbori

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

I. Sisteme de iluminat

- Grup format din mai multe specii iluminat cu proiectoare mobile pentru a - instalatia electrica sa fie de tip etan~ Ia de arbori. Se recomanda realizarea putea fi deplasate in functie de zona scufundarea in apa ~i prevazuta cu sisunui iluminat care sa redea grupul in de interes. Fluxul luminos trebuie dirijat teme de protectie impotriva electrocuperspectiva ~i relief. Trebuie sa se ia in de sus in jos, prin utilizarea proiectoatarii destinate mediilor foarte periculoaconsiderare urmatoarele aspecte: for- relor de dimensiuni mici cu suporturi se, conform normelor in vigoare; ma ~i dimensiunile coroanelor, culoa- de sustinere de inflltime redusa. - alimentarea Ia tensiuni nepericuloase rea frunzi~ului, alegerea culorii aparen- Masive de plante anuale $i bianua(12 sau 24 V), pentru cazul in care acte a surselor de lumina, amestecul de le. lluminatul se realizeaza in mod asecesul persoanelor Ia AIL este posibil; culoare etc. Se evita realizarea unui ilu- manator cu eel prezentat Ia punctul an- - fixarea aparatelor de iluminat in bazin minat de ansamblu al grupului, care ar terior, cu deosebirea ca florile acestor pentru a nu fi smulse de jetul de apa; duce Ia crearea unui decor plat ~i inex- plante dureaza un timp indelungat in - intretinerea corespunzatoare a sistepresiv. cursul unui an, fiind posibila utilizarea , mului de iluminat. - Perdea de arbori din aceea$i spe- unor aparate de iluminat fixe. Tn cazul fantfmilor arteziene, sistemecie, intalnita de obicei Ia marginile gra- Pefuzefe. Tntr-un decor luminos bi- le de iluminat trebuie sa se realizeze in dinilor. lluminatul acestor arbori este ne echilibrat, un ,covor" verde u~or i- , functie de tipul jocului de apa jeturi: interesant pentru a pune in evident{~ li- luminat este recomandabil pentru a su- verticale; oblice (aproape verticale); mitele gradinii sau pentru a estompa o blinia linia despartitoare intre diferite inclinate (aproape orizontale); jeturi de zona mare scufundata in intuneric. A- vegetatii. Pentru iluminatul peluzelor se pulverizare; cascade artificiale. Sistemele de iluminat destinate jetucest ,perete de lumina" poate anula recomanda proiectoare montate pe suefectele luminoase create pe obiective porturi de inaltime mica. Pentru pelu- rilor verticale sunt realizate prin amplasituate in fata acestuia. Tn acest caz se zele de dimensiuni reduse se recoman- sarea a 3 ... 9 aparate de iluminat Ia barecomanda contrastul de culoare. da folosirea AIL de inaltimi mici (tip za jetului cu orientarea fluxului luminos - G"up alcatuit din diverse specii dear- borna luminoasa), cu distributie semi- : pe verticala locului (fig. 1.12.29). Exisbu$ti. Atractia exercitata de frumusetea , directa pentru a asigura nivelul de ilu- tenta mai multor jeturi verticale ilumiarbu~ilor asupra observatorului variaza, in minare dorit pe gazon. , nate creeaza imaginea unor coloane functie de anotimp. Din acest motiv se - Fantani arteziene, jocuri $i caderi ; luminoase. recurge Ia realizarea unor sisteme de de apa Sistemele de iluminat destinate jetuiluminat mobile, unde proiectoarele sunt Un joe de apa sau o tantana arteziana rilor oblice se realizeaza prin amplacorespunzator iluminata, dupa lasarea sarea unor aparate de iluminat Ia baza u~ de deplasat in alte zone de interes, iar racordarea se face prin intermediul intunericului, poate schimba intregul fiecarui jet astfel incat fluxul luminos sa unor prize etan~. 0 astfel de grupare de aspect al zonei in care este amplasata, urmareasca traseul acestuia ~i alte arbu~i. corespunzator iluminata, care sa eland viatfl prin culoare ~i armonie. aparate de iluminat amplasate in locul puna in evident{~ culoarea ~i forma florilor Pentru realizarea unor sisteme de i- unde are loc caderea jetului de apa, cu ~i a frunzelor, poate crea efecte specluminat care sa puna in valoare jocurile flux orientat pe verticala locului (fig. taculoase pentru observatori. Nu se de apa, fantanile arteziene ~i suprafe- 1.12.30) Numarul aparatelor de iluminat, recomanda un iluminat de ansamblu care tele lacurilor, trebuie sa se tina seama distributia ~i puterea surselor se aleg in functie de inaltimea ~i grosimea jetului ar crea un decor plat, inexpresiv. Este de o serie de aspecte: necesara utilizBrea unui singur tip de - alegerea corespunzatoare a aparate- de apa. La caderea jetului de apa se sursa, cu o redare foarte buna a culorilor. lor de iluminat ~i a puterii surselor, in recomanda utilizarea unor aparate de functie de dimensiunile ~i tipul jetului; iluminat cu distributie larga, iar Ia baza -Botta aeata din acee8$i specie dearbori, aflata deasupra unei alei. Tn acest - corelarea culorii aparente a surselor jetului, utilizarea aparatelor de iluminat alese pentru jocurile de apa ~i fanta- cu distributie concentrata. caz se poate realiza un iluminat de circulatie pietonal combinat cu un iluminat nile arteziene cu culoarea surselor Sistemele de iluminat destinate utilizate in iluminatul utilitar; jeturilor cu pulverizare se realizeaza decorativ. Se utilizeaza proiectoare cu o distributie larga, montate pe stalpi aflati in - utilizarea apelor limpezi ~i lini~tite ca prin utilizarea unor aparate de ilumioglinda pentru reflectarea imaginii nat cu distributie larga ~i a unor surse rand cu arborii, Ia aproximativ 2 m de putere mica, iar amplasarea AIL se unor cladiri, sculpturi, vegetatie etc.; ina~ime ~i orientate catre balta. - Gradini cu flori $i plante mici. 0 so- - amplasarea reflectoarelor astfel incat face Ia baza jetului de apa. Efectul sa nu se produca orbire prin reflexie, obtinut este spectaculos datorita parlutie buna, in acest caz, este utilizarea cu influente negative asupra circulatiei ' ticulelor de apa foarte fine rezultate in unor aparate de iluminat de tip ciuperca (fig. 1.12.28), special construite in urma pulverizarii (fig. 1.12.31). rutiere sau pietonale din apropiere; - utilizarea unor echipamente cu grad ' r - - - - - - - - - - - - - - - , acest scop. - Masive de p/ante perene. Fiorile mare de protectie Ia umiditate; acestor plante au o durata scurta de viata, in timpul unui sezon. Este recomandabila utilizarea unor sisteme de

:j
.. 1 (

r
.-.......__

Flg.l.12.28. AIL pentru vegeta11e.

Flg.l.12.29. SIL pentru jet vertical.

-=---::--it:_.~. --

II.

Flg.l.12.30. SIL pentru jeturt obllce.

1. Sisteme de iluminat
Sisteme de iluminat destinate jeturi/or inc/inate sunt realizate in mod asemanator cu cele de Ia punctul anterior (fig. 1.12.32). Sistemele de iluminat destinate caderilor de apa sau cascade/or artificiale se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat Ia baza deversorului, cu fluxul luminos orientat impotriva caderii de apa. Aparatele de iluminat au o distribulie larga, iar puterea surselor se alege in funclie de inallimea jetului. Tn ultimii ani, pentru iluminatul fantanilor arteziene !?i a jocurilor de apa se utilizeaza tot mai mult fibrele optice !?i lampile tip LED datorita numeroaselor avantaje pe care le implies folosirea acestora (. 4).

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Emin/Em;;dJ,33, Emin/Ema~.2 daca nu se impun alte condilii speciale. Pentru evitarea orbirii directe, fiziologice produse de luminanla surselor, alegerea de aparate de iluminat cu unghiuri de proteclie mari (proiectoare sau AIL public) este suficienta in scopul eliminarii acestui efect suparator. Tn privinla redarii culorilor nu se pun problema speciale motiv pentru care se aleg sursele de lumina cu eficacitate luminoasa cat mai ridicata, cum ar fi lampile cu vapori de sodiu.

12.2.6. lluminatul publicitar

~de

reclami

caractertstlclle slstemelor de llumlnat destinate platformelor ,1 spa1:111or mart deschlse

Sistemele de iluminat se pot realiza cu surse punctiforme: A - de putere mica, uniform distribuite !?i montate pe stalpi de inallime obi!?nuita in iluminatul public (8 ... 12 m); 8 - concentrate in baterii de reflectoare montate pe stalpi inalli (20 ... 30 m !?i mai mult). Varianta 8 reprezinta o solulie mai economics !?i, deseori, funclionala, amplasarea pe stalpii inalli specializali sau comuni cu alte destinalii nederanjand procesul tehnologic sau utilajele de pe platforms !?i permiland o iluminare relativ uniforms (printr-o orientare convenabila a proiectoarelor utilizate). De exemplu, in cazul platformelor energetice, stalpii de paratrasnet se pot utiliza, in comun, !?i pentru montarea bateriilor de proiectoare. Accesul Ia bateriile de proiectoare de pe stalpii inalli trebuie asigurat prin scari protejate impotriva caderii, in a!?a fel incat reglarea !?i intrelinerea surselor !?i a AIL se faca U!?Or !?i eficient. Sistemele de amplasare sunt, in general, determinate de natura !?i geometria spaliului deschis iluminat, preferandu-se fie 0 distribulie perimetrala, cand deschiderile nu depa!?esc 50 ... 100 m (fig. 1.12.33 a) fie o distribulie in incinta (uniforms sau neuniforma) determinata de condiliile specifice tehnologice (fig. 1.12.33 b).

12.2.5. Arii utilitare

Tn aceasta categorie se inscriu sistemele de iluminat exterior destinate !?antierelor, platformelor industrials deschise, parcajelor platformelor energetics (stalii de transformare de inalta !?i foarte inalta tensiune), exploatarilor carbonifere deschise, depozite de combustibil deschise !?.a.
I

Aspecte cantltatlve Nivelul de iluminare are, in general, valoarea de 20 lx, daca condiliile unor sarcini vizuale speciale nu impun alte niveluri mai ridicate, dar care insa nu depa!?esc 50 lx. Pentru !?Bntierele de construclii Ia care se lucreaza, in condiliile sistemului de iluminat electric, nivelurile de iluminare vor fi determinate de sarcina vizuala specifics (cofrare, asamblare armaturi, turnare betoane, lucrari de finisaje !?.a.). Aspecte calltatlve Tn general, problema calitalii iluminatului nu este atat de importanta in acaste sistema, nivelul exigenlelor fiind scazut. Astfel, pentru evitarea inconfortului produs de neuniformitatea iluminarilor, se recomanda menlinerea factorilor de uniformitate in limitele:

Firmele luminoase au rolul de a atenliona observatorul !?i de a-1 atrage, ele trebuind sa indeplineasca urmatoarele condilii: sa aiba emitanla uniforms, forma lor sa fie bine conturata !?i sa aiba o aparenta estetica corespunzatoare atat seara (noaptea), cat !?i ziua, !?i sa fie atractive prin forma culoare !?i contrast. Firmele luminoase se pot realiza in mai multe variante: tuburi mode/ate cu descarcare in gaze (cu coloana pozitiva), panouri luminoase de culoare alba sau galben nesaturat cu litere sau desene de culoare neagra (sau o alta culoare rece saturata), panouri luminate, tuburi de lumina, fibre optice $i LEDuri. Tuburile mode/ate cu descarcari au urmatoarele avantaje: varietate mare a culorilor ce se realizeaza prin amestecuri de gaze, modelare U!?Oara dupa forma dorita !?i luminanle mari ceea ce le face U!?Or vizibile de departe. Dezavantajele lor constau in alimentarea Ia tensiuni inalte (cu transformatoare specializate amplasate in apropiere) !?i in faptul ca structura lor arata mult mai putin favorabil ziua decat noaptea. Tn fig. 1.12.34 sunt date detalii privind modul de realizare a firmelor din tuburi modelate. Astfel, variantele a, b !?i c dau o imagine laterals de noapte neconturata, spre deosebire de , variantele d, e !?i f, a caror imagine este
!
.---------~~-------------.

sa

~__ . --~

)( )(
_

~ __ _100

-!- so I

Fig. 1.12.32. SIL pentru Jeturt lndlnate.

Fig. 1.12.33. SIL pentru artl utllltare.

Fig. 1.12.31. SIL pentru un Jet vertical .. Jeturt cu pulverlzare.

----

0 0 TI Lf
0

Flg.l.12.34. Profile utllzate pentru llterele flrmelor lumlnoase

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

imbunatatita ziua t?i noaptea, iar varianta g asigura o imagine de noapte foarte buna (tubul fiind ingropat, nu poate da imagini laterale suparatoare). Ecranarea tubului in varianta h t?i conturarea literei prin efectul de silueta conduc Ia o imagine atractiva. Utilizarea ca ecran a unui material alb perfect difuzant pe fondul intunecat (varianta i) da o imagine placuta atat ziua cat t?i noaptea. De mentionat ca, in cazul ultimelor variante, confectionarea firmelor luminoase este mai scumpa. Panourile luminoase se executa din material plastic opal pe care sunt structurate literele sau desenul publicitar. Ele au marele avantaj ca pot utiliza Iampi fluorescente obit?nuite insa nu pot crea efecte deosebit de spectaculoase. Pentru ca emitanta panoului opal sa fie uniforma, lampile fluorescente trebuie sa fie suficient de dese, in functie de gradul de difuzie al materialului (se recomanda d = 2/3 a, conform fig. 1.12.35).

I. Sisteme de iluminat

e
-4--I

Fig. 1.12.35. Panou lumlnos destlnat unel reclame lumlnoase alb-negru.

>h/2 _ ____._
i

I
I
I

' ..c::i

Tuburile de lumina t?i fibrele optice Acestea nu satisfac in mod obit?nuit se pot folosi, in mod uzual, pentru con- necesitatile transmisiilor TV t?i de filmaturul luminos al unor structuri spatiale re color care necesita nivelurile minime de reclama. Fibrele optice creeaza as- orizontale t?i verticale indicate in tabelul pecte spectaculoase in anumite situatii 1.12.11. particulare. Distributia fluxului luminos al aparaPanourile sau reclamele luminate se telor de iluminat caracteristice (proieccaracterizeaza prin aceea ca sunt bine toare) este in exclusivitate directa. Cu vazute t?i Ia lumina naturala, imaginea cat sursa de lumina este mai departata de seara/noapte trebuind sa fie simila- de teren, cu atat fluxul luminos va fi ra, dar mai atractiva. Ele se pot realiza mai concentrat intr-un unghi solid mai ' in planul fatadei unei cladiri sau in plan mic pentru o eficacitate mai mare a , perpendicular pe aceasta. sistemului. Tn continuare se prezinta cateva siste; me pentru iluminatul acestor reclame: Aspecte calltative - panou publicitar care are Ia baza o Distributia luminantelor in planul de mica suprafata orizontala (A) reflec- desfat?urare a activitatii sportive este tanta (fig. 1.12.36 a); controlata prin factorii de uniformitate - panou publicitar iluminat cu mici pro- : a iluminarilor: U 1=Emin/Em !$i iectoare cu emisie intr-un unghi solid U2 =Em;/Emax indicati in tabelele 1.12.10. mare (fig. 1.12.36 b); t?i 1.12.11. - litere iluminate prin efect de silueta ' Distributia luminantelor in campul vi(fig. 1.12.37). zual al jucatorilor pune probleme deo, ; sebit de dificile, orbirea directa produ12.2.7. Terenuri de sport sa de sursele de lumina cu luminanta ridicata practic imposibil de evitat. ToSistemele de iluminat destinate tere- ' tut?i, se poate realiza o diminuare acnurilor de sport trebuie sa realizeze ' ceptabila a inconfortului adoptand uratat conditii optime de vizibilitate pen- matoarele masuri: tru jucatori, in at?a fel incat mediul lu- - AIL cu unghi de protectie mare; minos sa asigure rapiditatea t?i precizia - se alege inaltimea de montare a suractiunilor specifice sportului practicat, ' selor destul de mare pentru ca acestea sa se situeze Ia periferia campucat t?i posibilitatea urmaririi sportivilor, lui vizual sau chiar in afara sa (orizonin conditii optime, de catre spectatorii tal t?i paralel cu directia de actiune prezenti in tribune. sau joe); Din punct de vedere estetic, SIL trebuie sa fie integrat in ambianta arhitectu- - sursele de lumina se grupeaza (concentrate) sub forma de benzi sau rala. Pentru manifestarile sportive transpuncte incat numarul de surse vizibil mise prin televiziune Qn direct t?ilsau prin intr-a anumita directie sa fie minim. inregistrari), SIL vor asigura exigentele Pentru spectatori, problema este mai necesare realizarii unor imagini de inalta calitate (nivel de iluminare mai mare t?i o putin dificila, pozitia acestora din tribufoarte buna redare a culorilor). ne (in special cei amplasati Ia inaltime mare) oferind, in mod obit?nuit, o protectie vizuala corespunzatoare. Aspecte cantitatlve Tn tabelul 1.12.10 sunt indicate niveCuloarea luminii produsa de surse lurile de iluminare medie orizontala ! impune exigente deosebite pentru tepentru diferite categorii de sporturi. l renurile cu spectatori t?i cu transmisiuni TV sau filmari color. Tn aceste conditii este necesara asigurarea unui indice general de redare Ra > 80, ceea ce coFLORE respunde lampilor cu descarcari in va; pori de mercur de inalta presiune t?i I adaosuri cu halogenuri (MH). Pentru Flg.l.12.37. Slstem de lluminat I antrenament t?i divertisment redarea nu pentru lltere vertlcale llumlnate I mai este necesara, sursele cu vapori n efect de sllueti: 1 - alb mat. de sodiu de inalta presiune fiind satis1
1

1'-

3c

1
.T

CAMERA
T

-~-j,_ __ ___ _J._~__J.

z.J~~
c/2 b

1-r~ A~

SISTEME DE ILUMINAT PENTRU STADIOANE

c/2

j.___g __ J

1 I
I
LINIARA (2 BENZI)

AMPLASARE .___L_A...,.TE_R_ALA _ _,----J

II

1
I

AMPLASARE .____CO_M_B_IN_A_TA _ __,

II

AMPLASARE TN CELE COLTURI

I
41

Flg.l.12.38. Slsteme de llumlnat pentru panouri publlcltare vertlcale:

a - SIL de sus; b - SIL de jos.

1 I I1

CONCENTRATA (IN PUNCTE)

Flg.l.12.38. Claslflcarea SIL destinate stadloanelor.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Aceasta reprezinta avantajul unei amplasari independente de sistemul constructiv al stadionului. lnaltimea de montare se determina in functie de unghiul complementar de incidenta (EI ~ 25) , a!;)a cum rezulta din fig. 1.12.39 b. In acest caz trebuie asigurat accesul simplu pentru montarelintretinere (pe scari sau cu ascensoare). SIL destinate stadioanelor de antrenament !;)i divertisment necesita o rezolvare mult mai simpla. Astfel, solutiile utilizate sunt realizate cu baterii cu surse concentrate pe piloni in cele 3 variante din fig. I. 12.41. In aceste variante stalpii pot fi montati foarte aproape de teren (1,5 ... 5 m), inaltimea de montare fiind mult mai mica (15 ... 20 m) !;li rezultand din conditia unghiului complementar de incidenta (EI ~ 25). Pentru amplasarea bilaterala sau liniara sunt recomandate proiectoarele cu

facatoare !;)i deosebit de eficiente. In i Amplasarea liniara sau pe contur retabelul 1.12.10 se dau atat indicii de re- prezinta o solutie functionala !;li estetidare, cat !;li temperaturile de culoare ca, putand fi integrata armonios in sorecomandate. lutia arhitecturala de ansamblu. SisteModelarea mingii (Ia jocuri) ca !;li a mul corespunde realizarii stadioanelor sportivilor se realizeaza printr-o ilumi- de mare capacitate, cu copertina in zonare verticala ridicata Ia valorile indi- , na spectatorilor. Sectiunea prin tribuna cate Ia 3.2. Aceasta se obtine prin unui astfel de stadion este prezentat in montarea laterala a AIL fata de teren fig. 1.12.40 a. (in linie sau concentrat). lntegrarea estetica in arhitectura sta: dionului se poate face cain fig. 1.12.40 caractertstlclle slstemelor de ! b, ce reprezinta o sectiune laterala prin partea construita a stadionului. AIL llumlnat destinate terenurtlor de sport Varietatea sporturilor determina o va- care formeaza banda luminoasa (1) rietate de SIL specifice, in general, fie- sunt montate in copertina, putand fi incarei activitati sportive corespunzandu- tretinute !;li orientate din coridorul tehi o anumita solutie. Desigur, exista !;li nic de acces. Se observa, de asemeprevederi comune ca, de exemplu, nea, AIL destinate iluminatului tribunepentru sporturile ce se desfa!;)oara pe lor (2, 3 !;li 4). Utilizarea surselor de lumina montate un stadion (fotbal !;li rugbi), sistemul de iluminat fiind unic. In cele ce urmeaza concentrat in baterii de AIL specializasunt descrise principalele sisteme !;li te constituie o solutie economica !;li functionala, dar mai putin estetica. solutii specifice terenurilor de sport.
1
1

Din punct de vedere functional, sta- , - Stadioane dioanele pot fi destinate, in exclusivitate, jocurilor (fotbal, rugbi) sau jocurilor ' !;)i atletismului. In mod obi!;)nuit SIL sunt similare. SIL caracteristice sunt indicate in fig. 1.12.38, iar schema in plan a acestor amplasari poate fi urmarita in fig. 1.12.39. Amplasarea laterala prezinta avantajul unei bune uniformitati a iluminarii verticale, favorabila modelarii corespunzatoare a mingii indiferent de pozitia acesteia.
1

[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l

Flg.l.12.39. Schema in plan a amplasirii AIL pentru stadloane:

a - amplasare latera/a pe doua benzi; b - amplasare in 4 colturi.

Flg.l.12.41. SIL pentru terenuri de antrenament fl divertisment.

Fig. 1.12.40. Sectiune prtn b1buna stadlonulul: a - sectiune transversa/a in ansamblu; b - detaliu; 1 - AIL destinate iluminatului terenului; 2, 3, 4 - AIL destinate iluminatului tribunelor; 5 - camera lV.

a b Fig. 1.12.42. SIL pentru terenurt de tenls cuplate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

fascicul rectangular care vor acoperi menea, culoarea deschisa a mingii bine terenul $i tu$91 e, iar pentru ampla- (alba sau galbena) de reflectanta mare sarea in 4 colturi sunt preferabile cele vazut~ pe fondul relativ lnchis al terecu fascicul circular care genereaza nurilor (ro!i)u, verde etc.) sau al supra"pete" de lumina eliptice, ce vor aco- fetelor verticale aflate pe laturile mici peri corespunzator terenul. ale terenului ce trebuie ofere con- Terenurile de rugbi se caracterizea- trast de culoare sau de luminanta. conza prin cateva aspecte diferite fata de stituie factori ajutatori in realizarea unor cele de fotbal !;li anume: prin dimensi- conditii corespunzatoare de vizibilitate unile $i zonele de interes (tu!;>e de ca- pentru jucatori !;li spectatori. pat $i pflrti). Ca $i Ia celelalte sporturi, este imAvand in vedere aceste caracteris- portanta realizarea unei iluminari vertitici, SIL se amplaseaza lateral, in apro- cale capabile sa dea relieful necesar pierea terenului, utilizandu-se 3 sau 4 (modelarea) mingii $i distingerea corecstalpi pe o latura, montati nesimetric. ta a fileului. Tnaltimea stalpilor se determina, ca $i SIL cu amplasare laterala a unor mici Ia terenurile de fotbal, recomandandu- baterii de proiectoare satisfac exigense un unghi ~ 25. Daca constructia tele mentionate, utilizand cate 4 sau 6 tribunelor o permite, stalpii pot fi apro- stalpi de 10 ... 12 m pentru doua terepiati pana Ia 5 m de tu~ laterala. Sur- nuri cuplate (fig. 1.12.42). sele de lumina utilizate pot fi Iampi cu . - Piscinele in aer fiber cu bazine de mercur de lnal~ presiune cu adaosuri inot destinate concursurilor sportive, de halogenuri metalice MH {in cazul . jocului de polo pe apa, sariturilor de Ia transmisiilor lV sau filmarilor color) sau trambulina $i baletului acvatic necesita Iampi cu vapori de sodiu de inalta SIL electric destinate continuarii activipresiune pentru terenurile obi!;>nuite $i tatii Ia lasarea l ntunericului. de antrenament. Sistemul de amplasare laterala cu - Terenurile de tenis se ilumineaza ti- sursele concentrate pe stalpi este sonand seama de dimensiunile mici ale lutia uzuala $i eficienta din punct de mingii de tenis, viteza mare de circula- vedere functional $i economic. 0 astfel tie a acesteia $i de pozitia, In permanenta. variabila a jucatorului. De ase-

I. Sisteme de iluminat
j de rezolvare este
prezentat~ in fig.

, 1.12.43 pentru un bazin olimpic cu lunPentru a evita reflexia suprafetei apei de orbire reflectat~). , este necesar un unghi de incidenta (i) ! cat mai mic, ceea ce conduce Ia o inal: time de montare mai mare decat Ia alte : sporturi (15... 35 m), in functie de ln~l : timea tribunelor, In a~ fel incat nu ! fie coliniare cu raza vizuala a spectato: rului eel mai dezavantajat. : Pentru diminuarea efectului de orbire ! reflecta~. ca ~i in cazul piscinelor acoi perite, se poate utiliza cu succes ilumii natul direct al apei din peretii bazinului. : - Patinoare pentru hochei SIL este determinat in functie de di: rectia jocului de hochei, fiind indicata ; amplasarea lateral~ pe stalpi inalti (fig. i 1.12.44) care realizeaza ~i evitarea orbi, rii reflectate ce poate fi produsa de suprafata ghetii (unghiurile de incidenta fie suficient de mari pentru : trebuie I protejarea spectatorilor). Pentru o buna ! uniformitate a ilumin&ilor ~i evitarea ! orbirii reflectate, se recomanda siste! mul cu AIL uniform distribuite, ampla! sate deasupra patinoarului, suspendate ! eventual pe retea de cabluri. Acesta realizeaza conditii bune de joe ~i vizibilitate atat pentru spectatori cat !;li pentru jucatori. - Pistele de ciclism necesi~ conditii : de vizibilitate pentru sportivi $i pentru ! spectatori. . Daca pista este descoperita, se utili: zeaza un sistem perimetral, uniform i distribuit, pe stalpi, in a~ fel incat ! spectatorii din tribune nu fie expu~i : orbirii directe fiziologice. In mod uzual : inaltimea stalpilor (h) este eel putin : egala cu latimea pistei sau mai mare, iar distanta (d) dintre stalpi va fi ' d = (1...1,5) h. Pentru terenurile de antrenament stalpii se pot amplasa chiar langa pis~. iar pentru cele cu tribune, in spatele acestora, caz in care inaltimile se maresc. - Partiile de schi $i bob. 'I De!;>i, de regula, concursurile de schi $i bob se desf~!i)oar~. in conditii obi~ i nuite, ziua, totu!;>i exis~ SIL electric u~ tilizate in cazurile speciale (de exemplu, cand temperatura In timpul zilei ! este prea ridicata datorita insolatiei). Tn : general, SIL pentru o partie de schi esf te asemanator celui destinat unei cai : de circulatie (sistem cu puncte de lu; mina uniform distribuite situate Ia o Jl naltime de 6 ...8 m $i Ia o distanta de 25... 30 m). Stalpii de sustinere se 1 . monteaza Ia eel putin 1,5.. . 2 m de elementele de protectie aflate pe margi1 i nea pistei pentru evitarea accidentelor. ; Trambulinele de schi reprezinta un caz : particular al c&ui SIL se realizeaza prin I ~iruri luminoase montate in balustradeII

~ gimea de 50 m.
(produc~toare

sa

sa

sa

I!)

,...

II

sa

Flg.l.12.43. SIL pentru o plsclnl ollmplci.

F1g. 1.12.44. SIL cu amplaaare bllal8rall cu 8 stAipl, deatlnati unul pallnoar.

Fig. 1.12.47. SIL pentru un peron AIL 1x . acoperit reahzat cu cu amp fluorescente tubulare montate paralel I . ---' ~,__ _c ::.:u ::....= d:.:. ire -=qi =a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:.... .----------------,

Fig. 1.12..45. Trambulna de schl llumhrtl cu "rurt de AIL cu LF montate sub balustradi.

Fig.l.12.48. SIL - spelll de...._. cu ~ z~ .. umbri clntre

. - . CNJU]{l
de
vagoane.

L __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _

..,~

I. Sisteme de iluminat
le laterale, realizate cu AIL echipate cu Iampi fluorescente (fig.l.12.45). Pentru partiile de bob construite sub forma unui !;lant cu adancime variabila, AIL se amplaseaza intotdeauna pe partea interioara a curbelor, pentru a evita atingerea lor accidentala Ia coborarea bobului (fig. 1.12.46). AIL se indesesc Ia curbe pentru a oferi conditii mai bune de vizibilitate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

proiectoare pe stalpi de inaltime mare. Slstemele de llumlnat destinate Tn general, se monteaza baterii de porturtlor maritime sau fluvlale proiectoare in dispozitie bilaterala, fata Acestea au rolul de a asigura incarcarea !;li descarcarea navelor, circulatia in fata. Tn cazul unui numar mare de linii, ma!;linilor de transportat sau ridicat, cirpentru a evita mic!;lorarea coeficientului culatia pasagerilor. de umbrire, se introduc stalpi !;li pe zoNivelurile de iluminare recomandate na mediana. Datorita volumului vagoa- variaza intre 5 !;li 10 lx, iar pentru zonenelor !;li reflectantei foarte mici a supra- le de circulatie a pasagerilor intre 20 !;li fetei acestora, intre ele apar zone de 30 lx. umbra foarte pronuntata, a!;la cum se Sistemele de iluminat pentru zonele vede !;li in fig. 1.12.48. de incarcare-descarcare (danele portu- Liniile de primire $i expediere ale lui), in functie de marimea vaselor !;li trenurilor de calatori se echipeaza cu danelor respective, pot fi cu: un sistem uniform distribuit realizat cu - AIL uniform distribuite (ca in iluminaAIL amplasate pe stalpi de inaltime tul public cu inflltimi ale stalpilor de mica (ca in iluminatul public) echipate 8 ... 12 m); cu Iampi cu vapori de mercur de inalta - AIL concentrate in baterii de proiecpresiune. toare ca in cazurile spatiilor mari, - La liniile de primire $i expediere a descoperite, montate pe stalpi inalti trenurilor de marfa, zona liniilor de made 25 ... 30 m. nevra, zona de incarcare !;li descarcare, Sistemele de iluminat ~i semnallzain functie de deschiderea spatiului, se re destinate aeroaomurilor utilizeaza fie sisteme uniform disAceste sisteme reprezinta un caz tribuite, fie concentrate. i particular al spatiilor mari, descoperite, - Grupele de primire $i expediere ale care impun exigente deosebite. Tn triajelor, zona de acumulare a vagoa- functie de zona iluminata, exista doua nelor !;l.a. se echipeaza, de asemenea, categorii de sisteme de: in functie de deschidere cu unul din ~---6 cele doua sisteme mentionate. Zona de impingere (ascendenta) se 0 echipeaza cu un sistem de iluminat uniform distribuit. Varful pantei este pre0 o~ vazut cu iluminat local cu un proiector 5 g = montat pe cabina !;li orientat catre va0 0 gon. Partea descendenta !;li zona ma0 g 0 = cazurilor se echipeaza cu un sistem de g._____ f - - - - - - - - 4 iluminat cu baterii de proiectoare mon= g 0 0 tate pe stalp. 0 0 Atat in functionarea normala, cat !;li in ---3 0 regim tranzitoriu, sursele de lumina uti0 0 0 0 lizate trebuie sa aiba o culoare aparen0 0 = ta care sa evite confundarea acestora 0 0 0 0 cu orice semnal luminos specific acti0 vitatilor desfa!;lurate. 0 0 Datorita acestui considerent, lampile cu vapori de sodiu de joasa !;li inalta 2 presiune se utilizeaza in a!;la fel incat sa nu poata fi confundate cu semnalele luminoase specifice. Din acest motiv, ,.________ ____ sunt preferate lampile cu vapori de mercur care au spectre mult diferite de culorile de semnalizare. Sursele de luI I mina ce se afla pe directia semnalelor luminoase se ecraneaza pentru camecanicul de locomotiva sa fie protejat impotriva orbirii directe fiziologice, conditie importanta pentru distingerea corecta a semnalizarii tehnologice. Deprecierea sistemului de iluminat in zona cailor ferate cu tractiune cu aburi Flg.l.12.48. Slstemele de llumlnat de este mult mai accentuata decat Ia alte semnallzare destinate unel plste de sisteme de iluminat exterior, datorita aerodrom: degajarilor de fum !;li gaze de ardere. 1 de apropiere; 2 - de prag; Datorita acestui considerent, factorii de 3 - a zonei de contact; 4 - axial; mentinere ce se for lua in calcul vor fi 5 - lateral de marcare; 6 - de marmai scazuti (M, = 0,5 ... 0,6) pentru a care a sfar!;litului pistei. compensa acest dezavantaj.
1

12.2.8. Giri, triaje, porturi, aeroporturi

SIL aferente acestor arii au aspecte comune din punct de vedere cantitativ !;li calitativ cu cele ale spatiilor utilitare. Fac exceptie sistemele de semnalizare luminoasa a aeroporturilor (piste decolare/aterizare). Tn continuare se pun in evidenta aspectele specifice. - Sistemele de iluminat destinate gari/or $i triajelor de cale ferata Deoarece activitatea pe caile ferate este permanenta, sistemele de iluminat trebuie sa asigure desfa!;lurarea traficului in conditii de securitate Ia lasarea intunericului. De asemenea, trebuie asigurata manevrarea trenurilor, intretinerea acestora, a cailor ferate !;li anexelor, precum !;li circulatia calatorilor in incinta garii. Nivelurile de iluminare minime in zonele de circulatie a calatorilor sunt de 15 lx (in plan orizontal) !;li de 10 lx (in plan verical). Pentru zonele liniilor, macazurilor !;l.a. acestea variaza intre 1 !;li 3 lx, iar pentru spatiile de triaje, intre 1 !;li 30 lx conform normelor romane!;lti. - Sistemele de iluminat destinate peroanelor acoperite se realizeaza prin AIL liniare montate paralel cu directia de circulatie sub copertina !;li distribuite neuniform, in a!;la fel incat nivelurile din zona de acces in tren sa fie mai mari (fig. 1.12.47). Tn cazul peroanelor neacoperite se utilizeaza AIL uzuale in iluminatul public, montate pe stalpi de inaltime mica (tronconice, sferice sau alte forme), echipate cu Iampi cu vapori de mercur de inalta presiune. Nu este recomandabila utilizarea lampilor cu vapori de sodiu pentru a nu fi confundate de departe cu culoarea verde utilizata in semnalizarile feroviare. Pentru pasajele pietonale se utilizeaza, data fiind inaltimea redusa, acela!;li tip de aparat de iluminat !;li sursa. Tn cazul in care, constructiv, este posibil, AIL se integreaza intr-un plafon dublu. Solutia este estetica !;li functionala, dar mai scumpa. - Sistemele de iluminat destinate zonei cailor ferate se realizeaza, in functie de marimea deschiderii sau spatiului de triaj, cu puncte uniform distribuite (deschideri mici), pe stalpi mici, sau concentrat cu baterii de

!
j

:
I

'

- - - - - -

= = =

= = =

=._ -----

""' - = = = = =

--

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

a) semnalizare !;li b) circulatie; stationare !;l.a.; a) Sistemele de iluminat de semnalizare pentru pistele aerodromurilor trebuie sa asigure conditiile de aterizare sau decolare in conditii de securitate !;li ghidajul vizual pentru apropierea, aterizare !;li parasirea pistei catre stationare. Ghidajul vizual, conditie esentiala de securitate, se obtine prin forma AIL, amplasarea !;li culoarea acestora. Oat fiind caracterul international al zborurilor, sistemele destinate pistelor sunt reglementate prin normele internationals elaborate de Conventia lnternationala pentru Aviatia Civila (ICAO). in fig. 1.12.49 este data amplasarea, in plan, a sistemelor de semnalizare caracteristice unei piste complete. in functie de categoria pistei o parte din sistema pot lipsi. b) Sistemele de iluminat destinate suprafetelor de circulatie !;li stationare a avioanelor sunt necesare pentru asigurarea functionarii permanents a aerodromurilor, avand urmatoarele scopuri de asigurare a: - iluminatului necesar pentru manevrarea aparatelor de zbor Ia sol; intretinerii curente; - securitatii !;li supravegherii aerodromului; - circulatiei pasagerilor, bagajelor !;li vehiculelor de intretinere. Nivelul de iluminare in plan orizontal, in functie de zona considerata, este de 20 ... 50 lx; iar eel vertical, de 5 ... 50 lx. lluminarea verticala impusa pe zonele de circulatie !;li de intretinere se realizeaza, de regula, printr-un iluminat suplimentar cu proiectoare. Nivelul de iluminare, in ansamblu, trebuie sa descreasca de Ia locul de parcare a avionului, pista de circulatie pana Ia pista de decolare, pentru a asigura adaptarea vizuala a pilotului. Orbirea directa fiziologica trebuie evitata pentru a asigura conditii de vizibilitate !;li securitate pentru: pilotii aparatelor ce circula Ia sol; pilotii aparatelor care se apropie; controlorii de trafic (din turnul de control); personalul de intretinere !;li securitate al aeroportului. in acest scop se utilizeaza proiectoare echipate, de regula, cu ecrane laterale, orientate corespunzator fata de sensurile de circulatie !;li montate Ia o inaltime suficienta pentru a asigura protectia vizuala. inaltimea de montara a unui proiector este normata prin regulamentul international ICAO, in functie de distanta pana Ia pista de zbor. Stalpii inalti folositi pentru proiectoare nu trebuie sa fie masivi !;li sa constituie un obstacol vizual pentru piloti !;li personalul de control, amplasamentul !;li alegerea tinand seama !;li de considerentele este-

I. Sisteme de iluminat

tice de ansamblu. La sistemele de ilu- in utilizarea All echipate cu mai multe minat destinate circulatiei, stationarii surse de lumina care pot fi actionate sau manevrarii aparatelor de zbor nu independent. Dezavantajul principal al se impun conditii de redare a culorilor. acestei solutii este gabaritul AIL care ar Din acest motiv se prefera Iampi cu trebui sa contina 2, 3 sau chiar 4 surse de eficacitate luminoasa foarte mare lumina !;li aparatajul anex. (Iampi cu vapori de sodiu). 0 alta posibilitate este reglarea fluxului luminos emis de AIL prin utilizarea fie a unui circuit balast-serie (fig. 1.12.51), fie a 12.3. Comanda manuali unor regulatoare speciale. Principiul aces'i automatA a sistemelor . tui circuit este inserierea, in circuitul lamde iluminat exterior pii, a unui dispozitiv aditional cu ajutorul Una din caile de reducere a consu- caruia se pot obtine reduceri ale fluxului mului de energie electrica in iluminatul exterior este comanda manuala !;li/sau automata a SIL. Evitarea risipei se y y. poate realiza printr-o conceptie ratio,1> nala !;li economica care sa permita o I exploatare in conditii optime atat din ---- . -- - --- - punct de vedere economic cat !;li teha nic. Astfel, se poate realiza, inca din fa- , za de proiectare, un sistem ce poate fi I sectorizat !;li/sau sectionat. in cazul iluminatului public, o solutie este reduceI H 'll 'll rea nivelului de iluminare odata cu scaI derea traficului, prin sectorizarea SIL. De exemplu, intr-un SIL public cu b amplasare tip bilateral fata in fata (x+y) Fig. 1.12.50. Exemple de sectorizare (fig. 1.12.50 a), sectorizarea se poate 1n SIL public: obtine prin conectare separata a sura - sectorizare bilaterala alternata; selor notate cu x !;li y in perioadele de b - sectorizare unilaterala. scadere a traficului. Se obtine astfel o distributie bilateraL2 L1 la alternata, Ia un nivel de iluminare redus cu aproximativ 50 % !;li Ia 50 % din puterea instalata. Chiar daca uniformitatea nu mai poate fi obtinuta, totu!;li, conditiile de circulatie sunt acceptabile in conditiile traficului scazut de noapte. De asemenea, solutia neceNe--sita un cost de investitie suplimentar. in fig. 1.12.50 b este data o varianta Fig. 1.12.51. Reglarea fluxulul cu economica din punct de vedere al in- ' .___aJ_uto_ru_lcl_rcu_ltu_lu_l_ba_last __ se_rl_e_._ _, vestitiilor care transforma amplasarea lluminare relativa [%) bilaterala, fata in fata (x+y) intr-un sistern redus unilateral (x sau y) cu deza100 vantajul unei neuniformitati transversaReducere le mari. De Ia caz Ia caz, conditiile de poter,tijil~ proiectare specifice vor duce Ia alege- ' 50% rea solutiei corespunzatoare. in general I Nivel insa alegerea sistemului de iluminat : de iluminare public !;li a celui de alimentare trebuie i ,.. coordonata intr-o conceptie sistemica, 06.00 08.00 18.00 22.00 tehnico-economica. [Ora] in functie de frecventa traficului, de luFlg.l.12.52. Reducerea llumlnirll minanta fondului !;lilsau a mediului sau de pe tlmp de noapte cu 50 %. nivelul de iluminare, o alta solutie consta
---

'Y ,x

'x

_iL 11 JJ--l[
-----

JJ x

--

--

'

'x

l!'

x x

_fj

rr

--

%1

OJ

___

Retea de joasa tensiune lluminat public Celula 1

. _ 1_ _

__,1--~--- Amplificator Aparat conectare

Celula 2 ----,f(rezerva) ' - - - - - '

.-I

Flg.l.12.53. Comanda automati a SIL rutier.

1. Sisteme de iluminat
luminos de pana Ia 50 % Ia lampile cu vapori metalici (cu exceptia celor cu vapori de sodiu de ihalta presiune Ia care fluxul poate fi redus pana Ia 35 %). Datorita caracteristicilor aparatajului anex, specific ~i naturii c:Jescarcarii, orice actionare i~i are efectul dupa 3... 10 minute de Ia initiere. Regulatoarele speciale ofera, prin intermediul unui microprocesor, posibilitatea reglarii fluxului luminos intre 0 ~i 100 % in functie de tipul de lampa, volumul ~i natura traficului, structura imbracamintei asfaltice, in sensul pastrarii caracteristicilor luminotehnice care intereseaza (uniformitate, reducerea orbirii, ghidajul de optic etc.) cu un consum de energie redus. in fig. 1.12.52 este prezentata variatia iluminarii unui drum public pe durata unei zile utilizand una din metodele de

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

reglare de mai sus. in cazul celorlalte sisteme de iluminat exterior (pentru tuneluri rutiere, trafic pietonal, arii mari de lucru ~i/sau functionale, decorative) se recomanda actionarea pe zone, comanda automata putandu-se realiza in functie de nivelul de iluminare, timp etc). Trebuie mentionat faptul ca, in sistemele de iluminat rutier din tarile dezvoltate, nu se adopta, in mod curent, reglarea fluxului luminos. Aceasta se aplica, de regula, pe caile de circulatie secundare, aleile pietonale ~i iluminatul din parcuri. Comanda SIL rutier se realizeaza automat, Ia lasarea intunericului, prin sistemul automat prezentat in fig. 1.12.53. Comanda iluminatului de paza/secu- . ritate se realizeaza, de asemenea, automat (cu fotocelula). Comanda automata a SIL de reducere a nivelului de iluminare se practica noaptea, dupa o anumita ora, prin sectorizarea ~i scaderea tensiunii de alimentare (in functie de sursele de lumina ~i de componentele aparatajului electric). Sistemele de iluminat exterior destinate activitatilor sportive se recomanda a fi proiectate cu actionare in trepte in functie de tipul activitatii: intretinere, pregatire fizica, antrenament, competitie nationala, internationala, transmisie TV color sau inregistrare pe pelicula. Alegerea tipului de comanda este influentata de multi parametri, astfel incat devine un proces complex care, bine rezolvat, conduce Ia rezultate economice importante.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Aceasta reprezinta avantajul unei amplasari independente de sistemul constructiv al stadionului. lnaltimea de montare se determina in functie de unghiul complementar de incidenta (EI ~ 25) , a!;)a cum rezulta din fig. 1.12.39 b. In acest caz trebuie asigurat accesul simplu pentru montarelintretinere (pe scari sau cu ascensoare). SIL destinate stadioanelor de antrenament !;)i divertisment necesita o rezolvare mult mai simpla. Astfel, solutiile utilizate sunt realizate cu baterii cu surse concentrate pe piloni in cele 3 variante din fig. I. 12.41. In aceste variante stalpii pot fi montati foarte aproape de teren (1,5 ... 5 m), inaltimea de montare fiind mult mai mica (15 ... 20 m) !;li rezultand din conditia unghiului complementar de incidenta (EI ~ 25). Pentru amplasarea bilaterala sau liniara sunt recomandate proiectoarele cu

facatoare !;)i deosebit de eficiente. In i Amplasarea liniara sau pe contur retabelul 1.12.10 se dau atat indicii de re- prezinta o solutie functionala !;li estetidare, cat !;li temperaturile de culoare ca, putand fi integrata armonios in sorecomandate. lutia arhitecturala de ansamblu. SisteModelarea mingii (Ia jocuri) ca !;li a mul corespunde realizarii stadioanelor sportivilor se realizeaza printr-o ilumi- de mare capacitate, cu copertina in zonare verticala ridicata Ia valorile indi- , na spectatorilor. Sectiunea prin tribuna cate Ia 3.2. Aceasta se obtine prin unui astfel de stadion este prezentat in montarea laterala a AIL fata de teren fig. 1.12.40 a. (in linie sau concentrat). lntegrarea estetica in arhitectura sta: dionului se poate face cain fig. 1.12.40 caractertstlclle slstemelor de ! b, ce reprezinta o sectiune laterala prin partea construita a stadionului. AIL llumlnat destinate terenurtlor de sport Varietatea sporturilor determina o va- care formeaza banda luminoasa (1) rietate de SIL specifice, in general, fie- sunt montate in copertina, putand fi incarei activitati sportive corespunzandu- tretinute !;li orientate din coridorul tehi o anumita solutie. Desigur, exista !;li nic de acces. Se observa, de asemeprevederi comune ca, de exemplu, nea, AIL destinate iluminatului tribunepentru sporturile ce se desfa!;)oara pe lor (2, 3 !;li 4). Utilizarea surselor de lumina montate un stadion (fotbal !;li rugbi), sistemul de iluminat fiind unic. In cele ce urmeaza concentrat in baterii de AIL specializasunt descrise principalele sisteme !;li te constituie o solutie economica !;li functionala, dar mai putin estetica. solutii specifice terenurilor de sport.
1
1

Din punct de vedere functional, sta- , - Stadioane dioanele pot fi destinate, in exclusivitate, jocurilor (fotbal, rugbi) sau jocurilor ' !;)i atletismului. In mod obi!;)nuit SIL sunt similare. SIL caracteristice sunt indicate in fig. 1.12.38, iar schema in plan a acestor amplasari poate fi urmarita in fig. 1.12.39. Amplasarea laterala prezinta avantajul unei bune uniformitati a iluminarii verticale, favorabila modelarii corespunzatoare a mingii indiferent de pozitia acesteia.
1

[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l

Flg.l.12.39. Schema in plan a amplasirii AIL pentru stadloane:

a - amplasare latera/a pe doua benzi; b - amplasare in 4 colturi.

Flg.l.12.41. SIL pentru terenuri de antrenament fl divertisment.

Fig. 1.12.40. Sectiune prtn b1buna stadlonulul: a - sectiune transversa/a in ansamblu; b - detaliu; 1 - AIL destinate iluminatului terenului; 2, 3, 4 - AIL destinate iluminatului tribunelor; 5 - camera lV.

a b Fig. 1.12.42. SIL pentru terenurt de tenls cuplate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

fascicul rectangular care vor acoperi menea, culoarea deschisa a mingii bine terenul $i tu$91 e, iar pentru ampla- (alba sau galbena) de reflectanta mare sarea in 4 colturi sunt preferabile cele vazut~ pe fondul relativ lnchis al terecu fascicul circular care genereaza nurilor (ro!i)u, verde etc.) sau al supra"pete" de lumina eliptice, ce vor aco- fetelor verticale aflate pe laturile mici peri corespunzator terenul. ale terenului ce trebuie ofere con- Terenurile de rugbi se caracterizea- trast de culoare sau de luminanta. conza prin cateva aspecte diferite fata de stituie factori ajutatori in realizarea unor cele de fotbal !;li anume: prin dimensi- conditii corespunzatoare de vizibilitate unile $i zonele de interes (tu!;>e de ca- pentru jucatori !;li spectatori. pat $i pflrti). Ca $i Ia celelalte sporturi, este imAvand in vedere aceste caracteris- portanta realizarea unei iluminari vertitici, SIL se amplaseaza lateral, in apro- cale capabile sa dea relieful necesar pierea terenului, utilizandu-se 3 sau 4 (modelarea) mingii $i distingerea corecstalpi pe o latura, montati nesimetric. ta a fileului. Tnaltimea stalpilor se determina, ca $i SIL cu amplasare laterala a unor mici Ia terenurile de fotbal, recomandandu- baterii de proiectoare satisfac exigense un unghi ~ 25. Daca constructia tele mentionate, utilizand cate 4 sau 6 tribunelor o permite, stalpii pot fi apro- stalpi de 10 ... 12 m pentru doua terepiati pana Ia 5 m de tu~ laterala. Sur- nuri cuplate (fig. 1.12.42). sele de lumina utilizate pot fi Iampi cu . - Piscinele in aer fiber cu bazine de mercur de lnal~ presiune cu adaosuri inot destinate concursurilor sportive, de halogenuri metalice MH {in cazul . jocului de polo pe apa, sariturilor de Ia transmisiilor lV sau filmarilor color) sau trambulina $i baletului acvatic necesita Iampi cu vapori de sodiu de inalta SIL electric destinate continuarii activipresiune pentru terenurile obi!;>nuite $i tatii Ia lasarea l ntunericului. de antrenament. Sistemul de amplasare laterala cu - Terenurile de tenis se ilumineaza ti- sursele concentrate pe stalpi este sonand seama de dimensiunile mici ale lutia uzuala $i eficienta din punct de mingii de tenis, viteza mare de circula- vedere functional $i economic. 0 astfel tie a acesteia $i de pozitia, In permanenta. variabila a jucatorului. De ase-

I. Sisteme de iluminat
j de rezolvare este
prezentat~ in fig.

, 1.12.43 pentru un bazin olimpic cu lunPentru a evita reflexia suprafetei apei de orbire reflectat~). , este necesar un unghi de incidenta (i) ! cat mai mic, ceea ce conduce Ia o inal: time de montare mai mare decat Ia alte : sporturi (15... 35 m), in functie de ln~l : timea tribunelor, In a~ fel incat nu ! fie coliniare cu raza vizuala a spectato: rului eel mai dezavantajat. : Pentru diminuarea efectului de orbire ! reflecta~. ca ~i in cazul piscinelor acoi perite, se poate utiliza cu succes ilumii natul direct al apei din peretii bazinului. : - Patinoare pentru hochei SIL este determinat in functie de di: rectia jocului de hochei, fiind indicata ; amplasarea lateral~ pe stalpi inalti (fig. i 1.12.44) care realizeaza ~i evitarea orbi, rii reflectate ce poate fi produsa de suprafata ghetii (unghiurile de incidenta fie suficient de mari pentru : trebuie I protejarea spectatorilor). Pentru o buna ! uniformitate a ilumin&ilor ~i evitarea ! orbirii reflectate, se recomanda siste! mul cu AIL uniform distribuite, ampla! sate deasupra patinoarului, suspendate ! eventual pe retea de cabluri. Acesta realizeaza conditii bune de joe ~i vizibilitate atat pentru spectatori cat !;li pentru jucatori. - Pistele de ciclism necesi~ conditii : de vizibilitate pentru sportivi $i pentru ! spectatori. . Daca pista este descoperita, se utili: zeaza un sistem perimetral, uniform i distribuit, pe stalpi, in a~ fel incat ! spectatorii din tribune nu fie expu~i : orbirii directe fiziologice. In mod uzual : inaltimea stalpilor (h) este eel putin : egala cu latimea pistei sau mai mare, iar distanta (d) dintre stalpi va fi ' d = (1...1,5) h. Pentru terenurile de antrenament stalpii se pot amplasa chiar langa pis~. iar pentru cele cu tribune, in spatele acestora, caz in care inaltimile se maresc. - Partiile de schi $i bob. 'I De!;>i, de regula, concursurile de schi $i bob se desf~!i)oar~. in conditii obi~ i nuite, ziua, totu!;>i exis~ SIL electric u~ tilizate in cazurile speciale (de exemplu, cand temperatura In timpul zilei ! este prea ridicata datorita insolatiei). Tn : general, SIL pentru o partie de schi esf te asemanator celui destinat unei cai : de circulatie (sistem cu puncte de lu; mina uniform distribuite situate Ia o Jl naltime de 6 ...8 m $i Ia o distanta de 25... 30 m). Stalpii de sustinere se 1 . monteaza Ia eel putin 1,5.. . 2 m de elementele de protectie aflate pe margi1 i nea pistei pentru evitarea accidentelor. ; Trambulinele de schi reprezinta un caz : particular al c&ui SIL se realizeaza prin I ~iruri luminoase montate in balustradeII

~ gimea de 50 m.
(produc~toare

sa

sa

sa

I!)

,...

II

sa

Flg.l.12.43. SIL pentru o plsclnl ollmplci.

F1g. 1.12.44. SIL cu amplaaare bllal8rall cu 8 stAipl, deatlnati unul pallnoar.

Fig. 1.12.47. SIL pentru un peron AIL 1x . acoperit reahzat cu cu amp fluorescente tubulare montate paralel I . ---' ~,__ _c ::.:u ::....= d:.:. ire -=qi =a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:.... .----------------,

Fig. 1.12..45. Trambulna de schl llumhrtl cu "rurt de AIL cu LF montate sub balustradi.

Fig.l.12.48. SIL - spelll de...._. cu ~ z~ .. umbri clntre

. - . CNJU]{l
de
vagoane.

L __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _

..,~

I. Sisteme de iluminat
le laterale, realizate cu AIL echipate cu Iampi fluorescente (fig.l.12.45). Pentru partiile de bob construite sub forma unui !;lant cu adancime variabila, AIL se amplaseaza intotdeauna pe partea interioara a curbelor, pentru a evita atingerea lor accidentala Ia coborarea bobului (fig. 1.12.46). AIL se indesesc Ia curbe pentru a oferi conditii mai bune de vizibilitate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

proiectoare pe stalpi de inaltime mare. Slstemele de llumlnat destinate Tn general, se monteaza baterii de porturtlor maritime sau fluvlale proiectoare in dispozitie bilaterala, fata Acestea au rolul de a asigura incarcarea !;li descarcarea navelor, circulatia in fata. Tn cazul unui numar mare de linii, ma!;linilor de transportat sau ridicat, cirpentru a evita mic!;lorarea coeficientului culatia pasagerilor. de umbrire, se introduc stalpi !;li pe zoNivelurile de iluminare recomandate na mediana. Datorita volumului vagoa- variaza intre 5 !;li 10 lx, iar pentru zonenelor !;li reflectantei foarte mici a supra- le de circulatie a pasagerilor intre 20 !;li fetei acestora, intre ele apar zone de 30 lx. umbra foarte pronuntata, a!;la cum se Sistemele de iluminat pentru zonele vede !;li in fig. 1.12.48. de incarcare-descarcare (danele portu- Liniile de primire $i expediere ale lui), in functie de marimea vaselor !;li trenurilor de calatori se echipeaza cu danelor respective, pot fi cu: un sistem uniform distribuit realizat cu - AIL uniform distribuite (ca in iluminaAIL amplasate pe stalpi de inaltime tul public cu inflltimi ale stalpilor de mica (ca in iluminatul public) echipate 8 ... 12 m); cu Iampi cu vapori de mercur de inalta - AIL concentrate in baterii de proiecpresiune. toare ca in cazurile spatiilor mari, - La liniile de primire $i expediere a descoperite, montate pe stalpi inalti trenurilor de marfa, zona liniilor de made 25 ... 30 m. nevra, zona de incarcare !;li descarcare, Sistemele de iluminat ~i semnallzain functie de deschiderea spatiului, se re destinate aeroaomurilor utilizeaza fie sisteme uniform disAceste sisteme reprezinta un caz tribuite, fie concentrate. i particular al spatiilor mari, descoperite, - Grupele de primire $i expediere ale care impun exigente deosebite. Tn triajelor, zona de acumulare a vagoa- functie de zona iluminata, exista doua nelor !;l.a. se echipeaza, de asemenea, categorii de sisteme de: in functie de deschidere cu unul din ~---6 cele doua sisteme mentionate. Zona de impingere (ascendenta) se 0 echipeaza cu un sistem de iluminat uniform distribuit. Varful pantei este pre0 o~ vazut cu iluminat local cu un proiector 5 g = montat pe cabina !;li orientat catre va0 0 gon. Partea descendenta !;li zona ma0 g 0 = cazurilor se echipeaza cu un sistem de g._____ f - - - - - - - - 4 iluminat cu baterii de proiectoare mon= g 0 0 tate pe stalp. 0 0 Atat in functionarea normala, cat !;li in ---3 0 regim tranzitoriu, sursele de lumina uti0 0 0 0 lizate trebuie sa aiba o culoare aparen0 0 = ta care sa evite confundarea acestora 0 0 0 0 cu orice semnal luminos specific acti0 vitatilor desfa!;lurate. 0 0 Datorita acestui considerent, lampile cu vapori de sodiu de joasa !;li inalta 2 presiune se utilizeaza in a!;la fel incat sa nu poata fi confundate cu semnalele luminoase specifice. Din acest motiv, ,.________ ____ sunt preferate lampile cu vapori de mercur care au spectre mult diferite de culorile de semnalizare. Sursele de luI I mina ce se afla pe directia semnalelor luminoase se ecraneaza pentru camecanicul de locomotiva sa fie protejat impotriva orbirii directe fiziologice, conditie importanta pentru distingerea corecta a semnalizarii tehnologice. Deprecierea sistemului de iluminat in zona cailor ferate cu tractiune cu aburi Flg.l.12.48. Slstemele de llumlnat de este mult mai accentuata decat Ia alte semnallzare destinate unel plste de sisteme de iluminat exterior, datorita aerodrom: degajarilor de fum !;li gaze de ardere. 1 de apropiere; 2 - de prag; Datorita acestui considerent, factorii de 3 - a zonei de contact; 4 - axial; mentinere ce se for lua in calcul vor fi 5 - lateral de marcare; 6 - de marmai scazuti (M, = 0,5 ... 0,6) pentru a care a sfar!;litului pistei. compensa acest dezavantaj.
1

12.2.8. Giri, triaje, porturi, aeroporturi

SIL aferente acestor arii au aspecte comune din punct de vedere cantitativ !;li calitativ cu cele ale spatiilor utilitare. Fac exceptie sistemele de semnalizare luminoasa a aeroporturilor (piste decolare/aterizare). Tn continuare se pun in evidenta aspectele specifice. - Sistemele de iluminat destinate gari/or $i triajelor de cale ferata Deoarece activitatea pe caile ferate este permanenta, sistemele de iluminat trebuie sa asigure desfa!;lurarea traficului in conditii de securitate Ia lasarea intunericului. De asemenea, trebuie asigurata manevrarea trenurilor, intretinerea acestora, a cailor ferate !;li anexelor, precum !;li circulatia calatorilor in incinta garii. Nivelurile de iluminare minime in zonele de circulatie a calatorilor sunt de 15 lx (in plan orizontal) !;li de 10 lx (in plan verical). Pentru zonele liniilor, macazurilor !;l.a. acestea variaza intre 1 !;li 3 lx, iar pentru spatiile de triaje, intre 1 !;li 30 lx conform normelor romane!;lti. - Sistemele de iluminat destinate peroanelor acoperite se realizeaza prin AIL liniare montate paralel cu directia de circulatie sub copertina !;li distribuite neuniform, in a!;la fel incat nivelurile din zona de acces in tren sa fie mai mari (fig. 1.12.47). Tn cazul peroanelor neacoperite se utilizeaza AIL uzuale in iluminatul public, montate pe stalpi de inaltime mica (tronconice, sferice sau alte forme), echipate cu Iampi cu vapori de mercur de inalta presiune. Nu este recomandabila utilizarea lampilor cu vapori de sodiu pentru a nu fi confundate de departe cu culoarea verde utilizata in semnalizarile feroviare. Pentru pasajele pietonale se utilizeaza, data fiind inaltimea redusa, acela!;li tip de aparat de iluminat !;li sursa. Tn cazul in care, constructiv, este posibil, AIL se integreaza intr-un plafon dublu. Solutia este estetica !;li functionala, dar mai scumpa. - Sistemele de iluminat destinate zonei cailor ferate se realizeaza, in functie de marimea deschiderii sau spatiului de triaj, cu puncte uniform distribuite (deschideri mici), pe stalpi mici, sau concentrat cu baterii de

!
j

:
I

'

- - - - - -

= = =

= = =

=._ -----

""' - = = = = =

--

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

a) semnalizare !;li b) circulatie; stationare !;l.a.; a) Sistemele de iluminat de semnalizare pentru pistele aerodromurilor trebuie sa asigure conditiile de aterizare sau decolare in conditii de securitate !;li ghidajul vizual pentru apropierea, aterizare !;li parasirea pistei catre stationare. Ghidajul vizual, conditie esentiala de securitate, se obtine prin forma AIL, amplasarea !;li culoarea acestora. Oat fiind caracterul international al zborurilor, sistemele destinate pistelor sunt reglementate prin normele internationals elaborate de Conventia lnternationala pentru Aviatia Civila (ICAO). in fig. 1.12.49 este data amplasarea, in plan, a sistemelor de semnalizare caracteristice unei piste complete. in functie de categoria pistei o parte din sistema pot lipsi. b) Sistemele de iluminat destinate suprafetelor de circulatie !;li stationare a avioanelor sunt necesare pentru asigurarea functionarii permanents a aerodromurilor, avand urmatoarele scopuri de asigurare a: - iluminatului necesar pentru manevrarea aparatelor de zbor Ia sol; intretinerii curente; - securitatii !;li supravegherii aerodromului; - circulatiei pasagerilor, bagajelor !;li vehiculelor de intretinere. Nivelul de iluminare in plan orizontal, in functie de zona considerata, este de 20 ... 50 lx; iar eel vertical, de 5 ... 50 lx. lluminarea verticala impusa pe zonele de circulatie !;li de intretinere se realizeaza, de regula, printr-un iluminat suplimentar cu proiectoare. Nivelul de iluminare, in ansamblu, trebuie sa descreasca de Ia locul de parcare a avionului, pista de circulatie pana Ia pista de decolare, pentru a asigura adaptarea vizuala a pilotului. Orbirea directa fiziologica trebuie evitata pentru a asigura conditii de vizibilitate !;li securitate pentru: pilotii aparatelor ce circula Ia sol; pilotii aparatelor care se apropie; controlorii de trafic (din turnul de control); personalul de intretinere !;li securitate al aeroportului. in acest scop se utilizeaza proiectoare echipate, de regula, cu ecrane laterale, orientate corespunzator fata de sensurile de circulatie !;li montate Ia o inaltime suficienta pentru a asigura protectia vizuala. inaltimea de montara a unui proiector este normata prin regulamentul international ICAO, in functie de distanta pana Ia pista de zbor. Stalpii inalti folositi pentru proiectoare nu trebuie sa fie masivi !;li sa constituie un obstacol vizual pentru piloti !;li personalul de control, amplasamentul !;li alegerea tinand seama !;li de considerentele este-

I. Sisteme de iluminat

tice de ansamblu. La sistemele de ilu- in utilizarea All echipate cu mai multe minat destinate circulatiei, stationarii surse de lumina care pot fi actionate sau manevrarii aparatelor de zbor nu independent. Dezavantajul principal al se impun conditii de redare a culorilor. acestei solutii este gabaritul AIL care ar Din acest motiv se prefera Iampi cu trebui sa contina 2, 3 sau chiar 4 surse de eficacitate luminoasa foarte mare lumina !;li aparatajul anex. (Iampi cu vapori de sodiu). 0 alta posibilitate este reglarea fluxului luminos emis de AIL prin utilizarea fie a unui circuit balast-serie (fig. 1.12.51), fie a 12.3. Comanda manuali unor regulatoare speciale. Principiul aces'i automatA a sistemelor . tui circuit este inserierea, in circuitul lamde iluminat exterior pii, a unui dispozitiv aditional cu ajutorul Una din caile de reducere a consu- caruia se pot obtine reduceri ale fluxului mului de energie electrica in iluminatul exterior este comanda manuala !;li/sau automata a SIL. Evitarea risipei se y y. poate realiza printr-o conceptie ratio,1> nala !;li economica care sa permita o I exploatare in conditii optime atat din ---- . -- - --- - punct de vedere economic cat !;li teha nic. Astfel, se poate realiza, inca din fa- , za de proiectare, un sistem ce poate fi I sectorizat !;li/sau sectionat. in cazul iluminatului public, o solutie este reduceI H 'll 'll rea nivelului de iluminare odata cu scaI derea traficului, prin sectorizarea SIL. De exemplu, intr-un SIL public cu b amplasare tip bilateral fata in fata (x+y) Fig. 1.12.50. Exemple de sectorizare (fig. 1.12.50 a), sectorizarea se poate 1n SIL public: obtine prin conectare separata a sura - sectorizare bilaterala alternata; selor notate cu x !;li y in perioadele de b - sectorizare unilaterala. scadere a traficului. Se obtine astfel o distributie bilateraL2 L1 la alternata, Ia un nivel de iluminare redus cu aproximativ 50 % !;li Ia 50 % din puterea instalata. Chiar daca uniformitatea nu mai poate fi obtinuta, totu!;li, conditiile de circulatie sunt acceptabile in conditiile traficului scazut de noapte. De asemenea, solutia neceNe--sita un cost de investitie suplimentar. in fig. 1.12.50 b este data o varianta Fig. 1.12.51. Reglarea fluxulul cu economica din punct de vedere al in- ' .___aJ_uto_ru_lcl_rcu_ltu_lu_l_ba_last __ se_rl_e_._ _, vestitiilor care transforma amplasarea lluminare relativa [%) bilaterala, fata in fata (x+y) intr-un sistern redus unilateral (x sau y) cu deza100 vantajul unei neuniformitati transversaReducere le mari. De Ia caz Ia caz, conditiile de poter,tijil~ proiectare specifice vor duce Ia alege- ' 50% rea solutiei corespunzatoare. in general I Nivel insa alegerea sistemului de iluminat : de iluminare public !;li a celui de alimentare trebuie i ,.. coordonata intr-o conceptie sistemica, 06.00 08.00 18.00 22.00 tehnico-economica. [Ora] in functie de frecventa traficului, de luFlg.l.12.52. Reducerea llumlnirll minanta fondului !;lilsau a mediului sau de pe tlmp de noapte cu 50 %. nivelul de iluminare, o alta solutie consta
---

'Y ,x

'x

_iL 11 JJ--l[
-----

JJ x

--

--

'

'x

l!'

x x

_fj

rr

--

%1

OJ

___

Retea de joasa tensiune lluminat public Celula 1

. _ 1_ _

__,1--~--- Amplificator Aparat conectare

Celula 2 ----,f(rezerva) ' - - - - - '

.-I

Flg.l.12.53. Comanda automati a SIL rutier.

1. Sisteme de iluminat
luminos de pana Ia 50 % Ia lampile cu vapori metalici (cu exceptia celor cu vapori de sodiu de ihalta presiune Ia care fluxul poate fi redus pana Ia 35 %). Datorita caracteristicilor aparatajului anex, specific ~i naturii c:Jescarcarii, orice actionare i~i are efectul dupa 3... 10 minute de Ia initiere. Regulatoarele speciale ofera, prin intermediul unui microprocesor, posibilitatea reglarii fluxului luminos intre 0 ~i 100 % in functie de tipul de lampa, volumul ~i natura traficului, structura imbracamintei asfaltice, in sensul pastrarii caracteristicilor luminotehnice care intereseaza (uniformitate, reducerea orbirii, ghidajul de optic etc.) cu un consum de energie redus. in fig. 1.12.52 este prezentata variatia iluminarii unui drum public pe durata unei zile utilizand una din metodele de

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

reglare de mai sus. in cazul celorlalte sisteme de iluminat exterior (pentru tuneluri rutiere, trafic pietonal, arii mari de lucru ~i/sau functionale, decorative) se recomanda actionarea pe zone, comanda automata putandu-se realiza in functie de nivelul de iluminare, timp etc). Trebuie mentionat faptul ca, in sistemele de iluminat rutier din tarile dezvoltate, nu se adopta, in mod curent, reglarea fluxului luminos. Aceasta se aplica, de regula, pe caile de circulatie secundare, aleile pietonale ~i iluminatul din parcuri. Comanda SIL rutier se realizeaza automat, Ia lasarea intunericului, prin sistemul automat prezentat in fig. 1.12.53. Comanda iluminatului de paza/secu- . ritate se realizeaza, de asemenea, automat (cu fotocelula). Comanda automata a SIL de reducere a nivelului de iluminare se practica noaptea, dupa o anumita ora, prin sectorizarea ~i scaderea tensiunii de alimentare (in functie de sursele de lumina ~i de componentele aparatajului electric). Sistemele de iluminat exterior destinate activitatilor sportive se recomanda a fi proiectate cu actionare in trepte in functie de tipul activitatii: intretinere, pregatire fizica, antrenament, competitie nationala, internationala, transmisie TV color sau inregistrare pe pelicula. Alegerea tipului de comanda este influentata de multi parametri, astfel incat devine un proces complex care, bine rezolvat, conduce Ia rezultate economice importante.

1. Sisteme de iluminat
Capitolul 13 Punerea in tunctiune si mentinerea ' ' ' sistemelor de iluminat

Capitolul13: Punerea in functiune ' i mentinerea

13.1. Punerea in funqiune a slstemelor de ilumtnat
Reprez.inta suma operatiunilor intreprinse care au ca rezultat functionarea sistemului Ia parametrii nominali. La punerea in functiune se verifica atat functionarea fiecarei componente in parte, cat ~i functionarea sistemului in ansamblul sau. Verificarea se face urmarind schema de conectare a unui AIL, din aval in amonte (fig. I. 13.1). Punerea in functiune a unui SIL se realizeaza urmand succesiunea operatiunilor, in care se: - alimenteaza fiecare AIL in parte; - verifica functionarea corecta a acestara; - remediaza eventualele defectiuni constatate; - alimenteaza intregul SIL; - verifica functionarea corecta a SIL (sectorizare, interdependenta, comanda automata); - remediaza eventualele defectiuni constatate in sistem; - pune in functiune SIL pentru situatia normala de lucru. Marcarea prin culori a izolatiei conductelor electrice se realizeaza astfel: - verde/galben pentru conducte de protectie Ia ~ocuri electrice; - albastru deschis pentru conductele neutre; - alb sau cenu~iu deschis pentru conducte mediane sau neutre; - alt~ culori decat cele de mai sus (de ex.: r~u. albastru, maro) pentru conducte de faza ~i pol. Utilizarea cu strictete a codului de culori reprezinta o facilitate in mantarea, mentinerea ~i exploatarea sistemului electric. in intreaga instalatie electrica dintr-o cladire se mentine aceea~i culoare de marcare pentru conductele ce apartin aceleia~i faze.

I. Sistema de iluminat
minarii in limite recomandate, reducerea costului energiei electrice, ambianta placuta a incaperii. Dar, chiar ~i cu un astfel de program de intretinere, scaderi ale valorii iluminarii sunt inevitabile. De aceea SIL trebuie proiectat tinand seama de aceste deprecieri, introducand in calcul un nivel de iluminare initial mai mare decat eel necesar. Aceasta valoare suplimentara este prevazuta prin factorul de mentinere care trebuie luat in considerare.

13.2.

Me~nerea

d8 iluminat

slstemelor

Nivelul initial de iluminare produs de un SIL scade permanent in timpul 13.2.1. Estlmiri ale plerderilor functionarii datorita reducerii fluxului de luminA luminos emis de surse, a surselor care nu mai functioneaza, a intretinerii ne- AntiJizs deptecletllor Cele mai mari pierderi pot fi atribuite corespunzatoare a surselor de lumina, a AIL ~i/sau a reducerii reflectantelor murdariei care este colectata pe Iampi ~i suprafetele care controleaza lumina suprafetelor (reflectante) incaperii. lluminatul se poate men~ne Ia un nivel prin reflexie, refractie ~i difuzie. minim permis (numit valoare mentinuta) Rata deprecierii cauzata de depuneprin curatarea echipamentelor SIL, a rea murdariei pe suprafetele AIL este suprafetelor reflectante ale inciiperii ~i afectata de: i'nlocuind lampile care nu mai func- - unghiul de inclinare a suprafetei fata tioneaza Ia parametrii normali, Ia intervale ' de orizontala; de timp bine stabilite, conform unui ' - materialul din care este realizata suprogam. Datele unui astfel de progam prafata; sunt prezentate in fig 1.13.2. - finisajul suprafetei; in exemplul mentionat, iluminarea - temperatura suprafetei; sistemului neintretinut scade Ia 40 % - gradul de ventilare a incaperii; din valoarea initiala in aproximativ 3 ani - tipul aparatului de iluminat: deschis ~i va continua sa scada. Dar prin cura/inchis; cu distributie superioara de tare anuala, schimbari de Iampi l?i refaflux luminoslfara distributie superioacerea finisajelor incaperii dupa 3 ani, ra de flux luminos; nivelul de iluminare scade Ia aproxima- - natura depunerilor (murdariei); - g-adul de poluare a mediului inconjutiv 60 % din vatoarea initiala. Astfel, un program de intretinere bine rator (concentratia depunerilor in mediu). conceput are ca efecte: mentinerea iluDeprecierea SIL poate fi redusa alegand tipll'i de AIL adecvate destinatiei incflperii unde sunt amplasate. AIL cu partea inferioara deschisa ~i cea superioara TL AIL inchisa colecteaza mai multa murc:Jarie deoarece nu sunt ventilate. La AIL care DC AA DC sunt deschise Ia partea superioara, curenRg. l.13.1. Schema de allmentare a unul AIL: ~i de convectie transporta praful ~i mur1l. - tablou electric; EP - disjunctor (sau siguranta fuzibila}; dflria departe de suprafetele reflectante. in DC - doze de conexiuni; AA - aparat de actionare (manual sau automat). mediul poluat este de preferat utilizarea unor AIL cu gad ridicat de protectie (IP44 100 sau mai mare).

n___ :;-I . _ __ ----'~-- - O--i....__----'~-----7( u

80
EFECTUL CURATIRII VALOARE MENTINUTA
_J

lnfluenta tipului d8 mediu asupra

suprafetelor Trdperii

:;;
LU LU

~ a:
a:

60
~

::J

~ 40 ~
20

<
LU

a:

a: a: ::J u
0
0
::J

::!

u <

::J
~

~ < a:

< ~ < <

SISTEM NEMENTINUT

a: 0.
0
2

Acumularea de praf $i alte impuritati pe pereti ~i tavan conduce Ia reducerea valorii indicelui de reflexie, al suprafetei respective, scazand valoarea iluminarii reflectate. Valoarea deprecierii depinde de marimea incaperii $i de tipul de distributie a fluxului AIL. Efectul este mai pronuntat In lncaperi mici sau unde SIL are o componenta indirecta mai mare.
Deprecierea fluxului luminos a/ lampii Depinde de tipul lampii, de producatorul acesteia, de acuratetea realizarii instalatiei electrice, de frecventa co-

4 (1)

6
(2)

8
(3)

10

12
(4)

14

Mil DE ORE DE FOLOSIRE

(ANI DE FOLOSIRE)

Fig. 1.13.2. Exemplu prtvind structura ment1ner1 unui SIL echlpat cu LF tubulara.

1. Sisteme de iluminat
nectarilor/deconectarilor, tipul aparatului anex (unde este cazul) !;li gradul sau de uzura, temperatura mediului ambiant, pozitia de montara (Ia lampile cu descarcare), reglarea fluxului luminos. Modificarea parametrilor nominali ai surselor conduce nu numai Ia o reducere a iluminarii ci !;li Ia o uniformitate mai scazuta a acesteia. Calculele SIL trebuie sa tina seama de deprecierea specifics fiecarui tip de lampa.
Optimizarea intretinerii lntervalul optim de curstire a AIL pentru un SIL depinde de tipul aparatului, de materialul din care este realizat acesta, de gradul de poluare a zonei !;li a incaperii !;li de costurile operatiunii de curatire.

Capitolul13: Punerea in functiune

Factorul de menttnere La determinarea numarului de surse !;li AIL ale unui SIL, necesare pentru a crea un anumit nivel de iluminare, trebuie ales factorul de mentinere al sistemului. Acest factor este raportul dintre iluminarea produss de sistemul de iluminat dupa intretinere !;li iluminarea produsa de sistem Ia punerea in functiune. Factorul de mentinere (M,) tine seama de deprecierile cauzate de diver!;li factori. Este dat de relatia: - pentru iluminatul interior: M, = Mfi..MfAit"MfSR (13.2.1) in care: M, - este factorul de mentinere a lsmpii, MfAIL - este factorul de mentinere a AIL, iar

'i

mentinerea

M,5 R- este factorul de mentinere a suprafetelor reflectante ale Tncaperii. Mfl.. are doua componente: MfFL !;li MfDL' putand fi exprimat cu relatia: Mfl.. = MfFL.MfDL (13.2.2) in care: MfFL - este factorul de mentinere a fluxului lampii, iar MfDL - este factorul de durata de functionare a lsmpii; - pentru iluminatul exterior M, = Mfi..-MfAIL (13.2.3) cu semnificatiile anterioare. in tabelele 1.13.1 ... 1.13.3 sunt indicati factorii de mentinere: MfFL' MfDL' MfAIL'
MfSRL"

.9~~.fllncjionare

LIC Fluorescenta trifosfor Fluorescenta halofosfat ----------Mercur inalta presiune MH

-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

:-

I I

Sodiu inalts presiune

Tabelul1.13.1. Valori pentru factortl de rnemlnere a llmpll (AffFL' MfDL) 100 1000 2000 4000 6000 ! 12000 18000 24000 _ _ _ _ T _ _ _ _ _ _T_ - - - -- --------------'----- ----------,---- ----+--------1,00 . 0,93 . ' . . MfFL 1,00 0,50 MfDL -- -- - ----+-- ------- -----+--- -' - I I 1,00 0,96 0,94 0,91 0,87 0,84 MfFL 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99 0,75 MfDL 0,83 0,74 1,00 0,94 0,89 0,80 MfFL 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99 0,75 MfDL 0,87 0,80 0,52 1,00 0,97 0,93 0,68 0,58 MfFL 1,00 1,00 0,99 0,98 0,97 0,88 0,75 0,50 MfDL 1,00 0,93 0,87 0,78 0,72 0,63 0,52 MfFL 0,91 1,00 0,97 0,95 0,93 0,77 0,50 MfDL 1,00 0,98 0,96 0,93 0,91 0,87 0,83 0,80 MfFL
-- - - - ------

-------~---

--------

----

MfDL

1,00

1,00

0,99

0,98

0,96

0,89

0,75

0,50

Tabelul1.13.2. Valort pentru factoril de rnemlnere a AIL (Af,A1 Timpul dintre doua curatiri 0 0,5 1,0 2,0 .C:::QnS~Q_uJive [ani] c N* M* c N M Oricare c N M ~_diul in care se_ li.fla AIL C 1 t-IL cu !ampa .f!Jbu.lara _ 0,85 0,9g Q.!!? 0!811 1 0,93 (),89 0,8~ - 0,~9Jl,84 (),78 AIL cu reflector deschis 0,95 (),!;)1 0,88 1 0,90 0,86 0,_83 0,84 0,80 0, 75 0, 79 ---1 AIL cu reflector inchis 1 (),93 0,8! 0)~3 ; ()~l.P&LQ,7? O,@_Q,pj} 0,59 0, 74 AIL inglobat 1 0,9_g ~8_7_ 9~~ ;_Q~f3_0,82QJI7. Q.~:3Jl,77 .Q.71 - 0, 7!:) AIL etanl? Ia j:>r_~ _ _ __ _ 1 0,9<1Jl,.!O O,fl6 0,91 Q,fl6 _Q,81 . __Q,lO 0..9 0,93 ()!91 AIL indirect 0,86 0,81 0,74 0, 77 0,66 0,57 0, 70 0,92 0,89 0,85 1 -*) C - curat; N - normal; M- murdar.
----------

3,0
N M 0, 7fl .9,73 . 0, 7 4 0,68. O.fiL9.. 5~ --0, 73 0,6_ ___ (),8.<1_ O,Il. __ 0,55 0,45
------

-.

---

---

----

--

------

--

--------

---

----

-------

-----

Tabelull.13.3. Valori pentru factoril de ment~nere a sup~lor reflectante (Af,5R) Timpul dintre doua 0,5 1,0 2,0 _ 9.U!_~liri ~onsecutive [ani] Dimensiunea N* M* c N M c N M Mediul C* incaperii (i) Distributia Directa 0,97 0,96 0,95 Directa-indirects 0,94 0,88 0,84 _. _ _ _. __ lr"IQir!lg_ta o,9o o,8<1 o,8o Directs 0,98 0,97 0,96 Directa-indirecta 0,95 0,90 0,86 ___ lndire_cts ___ _9,92 0,8{'_Q,!I~-Mare- 5,0 Directa 0,99 0,97 0,96 Directs-indirects 0,95 0,90 0,86 lndirecta 0,92 0,87 0,83 _ *) c - curat; N-:.- normaT;M-=- murc:iar; (i) - indiceleinc{iperii.
Mica- 0,7
-

3,0
C N M

fluxului lumina;

0,97 0,94 0,90 0,86 o,8 o, 78 0,98 0,96 0,92 0,88 .Q,88_0....f!.2 0,98 0,96 0,94 0,88

0,93 0,82 Q, I3 0,95 0,85 0,77 0,95 0,85

_Q,BS._9112_9_,T~

0,94 0,92 0,88 0,84 0, 79 0, 74 0.,~1_0,7~_Q,66 0,75 0,_68 0,5~0,96 0,95 0,94 0,96 0,95 0,94 0,89 0,85 0,81 0,86 0,82 078 0,8~ (),]7_ Q,70 - .Q,?_8_ 0, 72 0,61__ _ 0,96 0,95 0,94 0,96 0,95 0,94 0,89 0,85 0,81 0,86 0,82 0, 78 . _ !},84 0,77 0,70. I 0,]8 0,~2_!J.,6__

0,95 0,93 0,90 0,87 0,82 0, 78

Capitolul13: Punerea in func1iune

13.2.2.Men~nerea

~i

men1inerea

I. Sisteme de iluminat
notehnice asupra activitatilor ce se desfa$oara In spatiul analizat (sistemele pentru traficul pietonal, pentru iluminarea parcurilor), respectiv asupra efectelor artistice sau securitatii persoanelor. Ca $i In cazul SIL interior, mentinerea nu se refera doar Ia lnlocuirea surselor de lumina, ci :;;i Ia verificarea $i lnlocuirea elementelor din aparatajul anex deteriorate (mecanic sau electric) sau care lipsesc. Un element important al mentinerii este lnlocuirea cu acela:;;i tip de lampa. ln anumite cazuri, pentru mentinerea SIL exterioare, este necesara verificarea unghiurilor de orientare a AIL l?i (eventual) corectarea acestora. Mentinerea SIL reprezinta o componenta de baza a managementului iluminatului $i, chiar daca este considerata o componenta secundara a acestuia, poate conduce, In timp, Ia economii importante.

sistemelor de iluminat interior

Necesita schimbarea surselor :;;i curatarea suprafetelor difuzante :;;i reflectante a AIL :;;i lntretinerea suprafetelor reflectante din lncapere. Schimbarea surselor (cu acela:;;i tip de lampa) se poate face individual, In grup (prin schimbarea In acela$i timp a tuturor surselor) sau combinat. Schimbarea individuala a surselor are urmatoarele dezavantaje: necesita urmarirea permanenta a functionarii surselor, interventii frecvente, perturbarea frecventa a activitatii, provoaca diferente mari lntre fluxul emis de sursele vechi $i cele noi. Avantajul acestei metode consta In investitia redusa. Ce de-a doua metoda lnlatura dezavantajele primei metode, In plus ofera conditii pentru curatarea aparatelor de iluminat. Dezavantajul consta In investitia, relativ mare. Schimbarea surselor nu se poate

realiza decat Ia ie$irea din functiune a unui numar mai mare de surse, ceea ce poate conduce atat Ia un aspect inestetic, cat :;;i Ia diminuarea nivelului de iluminare $i a uniformitatii. Varianta combinata a celor doua metode reprezinta un optim.

13.2.3. Men,inerea SIL exterioare

$i In cazul mentinerii SIL exterioare se impun, In principiu, acelea$i metode cu cateva particularitati. Astfel sunt sisteme, cum ar fi eel rutier sau pentru tuneluri, Ia care se va aplica doar metoda lnlocuirii individuale a surselor, singura care nu produce diminuari ale factorilor luminotehnici cantitativi $i calitativi. Cu toate ca lnlocuirea surselor din grup este o solutie economica, adoptarea acestei metode pentru celelalte tipuri de SIL exterior trebuie precedata de o analiza a consecintelor pe care le poate avea scaderea caracteristicilor lumi-

II. lnstalatii
'

electrice
1

Capitolul Receptoare si consumatori '

Capitolul1: Receptoare 'i consumatori

II. lnstalalii electrice

mari consumatori industriali $i mari consumatori tertiari. Relatia dintre furnizorul de energie electrica $i consumator se stabile$te prin contractu! de furnizare $i utilizare a energiei electrice, incheiat intre cele doua parti. Contractu! reglementeaza atat conditiile de furnizare, facturare, plata cat $i cele de utilizare a energiei electrice. Prevederile cele mai importante din contract sunt: - locul de consum, ce indica amplasamentul instalatiilor de utilizare ale unui consumator (inclusiv, ale subconsumatorilor sai atunci cand este cazul) prin care se consuma energia electrica furnizata prin una sau mai multe instalatii de alimentare; punctul de delimitare dintre cele doua proprietati, a furnizorului $i consumatorului (de cele mai multe ori acesta este contorul electric); - puterea contractata ce reprezinta cea mai mare putere medie cu inregistrare orara sau pe 15 minute consecutiv, convenita prin contract, pe care consumatorul are dreptul sa o absoarba in perioada de consum; - puterea Ia orele de varf ale Sistemului Energetic National (SEN) care reprezinta cea mai mare putere medie cu durata de inregistrare orara sau pe 15 minute consecutiv, convenita prin contract, pentru a fi absorbita de consumator Ia orele de vart ale SEN; - puterea minima de avarie, aceasta fiind puterea strict necesara consumatorului pentru mentinerea in functiune a agregatelor care conditioneaza securitatea instalatiilor $i a personalului; aceasta este, de regula, puterea receptoarelor vitale; - puterea minima tehnologica care este cea mai mica putere - in regim de limitare - necesara unui consumator pentru mentinerea in functiune, in conditii de siguranta, numai a acelor echipamente $i instalatii impuse de procesul tehnologic, pentru a evita pierderi de productie nerecuperabile. Regimul de limitare corespunde situatiei in care, pentru mentinerea in limite normale a parametrilor de functionare a SEN, este necesara reducerea Ia anumite limite a puterii electrice absorbite de consumatori cu asigurarea puterii minime tehnologice.
-

1.1. Receptoare electrice

Receptoarele electrice sunt aparate care transforma energia electrica intr-o alta forma de energie utila omului. Exemple: - lampa electrica (becul sau tubul luminos) transforma energia electrica in energie luminoasa; - motorul electric transforma energia electrica in energie mecanica; - cuptorul electric transforma energia electrica in energie termica; - transformatorul electric: transforma energia electrica de anumiti parame1.2. Consumatori electrici tri in energie electrica de alti parametri etc. Consumatorul electric este format Clasificarea receptoarelor electrice: dintr-un ansamblu de receptoare elec din punct de vedere al destinatiei, se trice ce pot functiona intr-o unitate clasifica in receptoare: functionala sau nu. Consumatorul este - de lumina (corpuri de iluminat, persoana fizica sau juridica ale carei prize); instalatii electrice de utilizare sunt ; conectate Ia reteaua furnizorului prin - de forta (motoare, cuptoare); - pentru transmiterea informatiilor ' unul sau mai multe puncte de alimen(telefoane, ceasuri, difuzoare, prize I tare prin care prime$te $i livreaza enerpentru antene A-TV etc.) I gie electrica, daca are centrala proprie. din punct de vedere al sigurantei in Dupa natura consumului de energie functionare se clasifica in receptoare: electrica, consumatorii sunt: - normale, pentru care se asigura o - industriali $i similari - daca folosesc singura sursa de alimentare, pe una energia electrica, in principal, in sau mai multe cai. domeniul extragerii de materii prime, - vitale, pentru care se asigura doua fabricarii unor materiale sau prelucrasau mai multe surse de alimentare. rii materiilor prime, a materialelor sau Receptoarele vitale sunt acelea Ia a unor produse agricole in mijloace care intreruperea alimentarii cu energie de productie sau bunuri de consum; electrica poate provoca pierderi de prin asimilare, in aceea$i categorie sunt incluse $i $antierele de convieti omene$ti, pierderi materiale sau morale deosebite, nerecuperabile. structii, statiile de pompare (inclusiv cele pentru irigatii), unitatile de tranExemple de receptoare electrice visporturi feroviare, rutiere, navale $i aeriene $i altele asemenea; tale: receptoarele ce asigura functionarea - casnici daca folosesc energia electriunei sali de operatie (iluminatul, bisca pentru iluminat $i utilizarea recepturiul electric, receptoarele statiei de i toarelor electrocasnice in propria loclimatizare etc.); ' cuinta; corpurile de iluminat utilizate in ilumi- : - ~i - sunt consumatorii care nu se natul de siguranta; regasesc in primele doua categorii receptoarele ce asigura functionarea (cladiri administrative, $COli, spitale lifturilor de persoane $i de interventie etc.) Dupa puterea contractata de consu(destinate pompierilor); pompe destinate stingerii incendiului etc. matori, ace$tia se clasifica in: Receptoarele din iluminatul de sigu- mici consumatori, cand puterea este ranta, de exemplu, sunt alimentate din sub 100 kW; doua surse: mari consumatori, cand puterea este - sistemul energetic; sau depa$e$te 100 kW. - sursa proprie ce poate fi: Tinand seama $i de prima clasificare * grup electrogen propriu al cladirii; vom regasi: * bateria de acumulatori !ocala sau mici consumatori industriali sau mici baterie centrala a cladirii. consumatori tertiari;
I 1 1

Alimentarea din sistemul energetic, indiferent pe cate cai se face, este considerata o singura sursa de alimentare. Receptoarele vitale se pot clasifica Ia pandul lor in: preferentiale $i critice. in grupa receptoarelor critice intra $i toate receptoarele destinate prevenirii I $i stingerii incendiului: - pompele de incendiu (pentru hidranti, sprinklere, drencere), - instalatia de desfumare, - instalatiile de semnalizare, ' - iluminatul de siguranta, liftul de interventie.

II. lnstalatii electrice

'

Capitolul Fenomene lizice proprii instalatiilor electrice

'

Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalaliilor electrice

II. lnstalalii electrice

Normativul I - 7 reda legatura lma - 5 sub forma tabelara in conditii de referinta pentru conducte l;li cabluri. in cazul in care conditiile reale difera de cele de referinta, lma se poate corecta. Pentru conductele electrice (FY, AFY, F, AF) corectia se face pentru cazul in care acestea se monteaza intr-un mediu cu temperatura diferita de a celui de referinta (T~a). in acest caz curentul maxim admisibil rezulta: (2.1.9)

2.1. lncilzirea conductelor in regim de lungl duratl

Regimul este caracterizat de faptul ca pierderea de putere este COnstanta in timp (fig. II 2.1). Calculul incalzirii se face in urmatoarele ipoteze: conducta este omogena l;)i izotropa, astfel ca temperatura 8 a conductei este aceeal;)i pe toata lungimea; temperatura 8 are valori reduse (60 ... 100C), incat constantele de material nu variaza. Se fac urmatoarele notatii: m - masa conductei; e - caldura specifica; Tma - temperatura mediului ambiant; U - coeficientul global de schimb de caldura (prin conductie l;li convectie); A - suprafata laterala de schimb de caldura cu mediul exterior; p d - puterea dezvoltata in conducta. Aplicand legea conservarii energiei intr-un interval de timp dt rezulta: p ddt = me d8 + U A L18 dt (2.1.1) unde: L1T = T - Tma = 8 - este supratemperatura conductei. Ecuatia 2.1.1 devine: pd dt = me d8 + UA8 dt (2.1.2) Facand notatiile:
{) = - -

(2.1.2):
In (8 - 8)
f
= -

.!_ + C. T I

(2.1.4)

unde: Ci - este 0 COnstanta de integrare. Admitand ca Ia momentul t = 0: 8 = 8;, unde 8; este supratemperatura initiala, rezulta:
8

= 8,

(1- e-t!T) + 8ie-t!T

(2.1.5)

Variabila 8 = f(t) este reprezentata in fig. 11.2.2. Semnificatiile fizice ale constantelor 8, l;li T sunt: 8, - supratemperatura finala Ia care ajunge conducta Ia t = oo. T - constanta de timp a conductei, reprezinta timpul in care conducta ajunge Ia supratemperatura 8, daca nu are loc schimb de caldura cu mediul (toata caldura este acumulata in conducta). Din punct de vedere geometric T reprezinta subtangenta Ia graficul {) = f (t). in general, conductele electrice ajung Ia supratemperatura finala 8, dupa un timp de aproximativ (3 ... 5) T. Aceasta rezulta din relatia (2. 1.2) in care s-au facut substitutiile (2.1.3):
tga

Exemplul de calcul 1
Conductele FY cu sectiunea de 25 mm2 montate cate 4 in tubul de protectie au curentul lma = 76 A l;li temadmisibila a izolatiei peratura Tad = 70 oc, daca temperatura mediului ambiant este Tma = +25 C. Daca aceleal;)i conducte se monteaza intr-un mediu ambiant cu temperatura T:na = +40 oc, incarcarea maxima admisibila devine:

I'

ma

70 - 40 =760,816=62A =76~70-25

= {)f

- {)

= d8
dt

(2.1.6)

pd

l;ll. T

=--

me

'

UA

UA

(2.1.3)

Daca pierderile se produc prin efect Joule, se poate scrie:

unde 8, l;li T fiind constante pentru o conducta data, rezulta solutia ecuatiei
p

p Rl2 {) =-d-=--=p
' UA UA
2
=

12
5U2J;;

Deci capacitatea de incarcare Ia + 40 oc a devenit 81,6 % din cea de referinta. Ia +25 oc. Daca temperatura mediului ambiant este T:na = -10 oc, incarcarea maxima admisibila a conductelor crel;)te Ia valoarea:

.j;p I
n.

U.

8,-8
rna

(2.1.7)

53/2

1070-25 = 761,333 = 101 A

1 .
=

76

(-to)

rna

deci un spar de 33,3 %. Pentru cablurile electrice incarcarea maxima admisibila se stabilel;)te cu relatia: l;,a = k 1k2k31ma (2.1.10) unde: lma - este incarcarea maxima admisibila de referinta, pentru conditii date; k 1 - coeficientul de corectie pentru pozarea in grup (mai multe cabluri paralele); k 2 - coeficientul de corectie pentru montarea intr-un mediu ambiant cu alta temperatura decat cea de referinta; k 3 - coeficientul de corectie pentru montarea in aer, atunci cand lma este corespunzator unui cablu montat in pamant.

Fig. 11.2.1. Varl~a plerderil de putere 1n lncllzlrea de lungi durati.

unde: este temperatura finala din conducta Ia trecerea curentului I; 5 - sectiunea conductei; daca = Tad; Tad fiind temperatura admisibila a conductei, atunci curentul I are caracter de curent maxim admisibil (lm) transportat de conducta. Deci:

T' -

T'

1 ma

~~ 2 -j; U

5312

( 8ad-

8ma)

0....__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _-Jo-

Fig. 11.2.2. Varl~a supratemperaturii 1n lncllzlrea

de lun I durati.

(2.1.8) Relatia 2.1.8 stabilel;)te legatura dintre lma l;li 5 in functie de: p - rezistivitatea materialului conductor (Cu, AI, 01 - AI etc.); U - coeficientul global de schimb de caldura - diferit in functie de conditiile de montare a conductelor ~n tub de protectie, in pamant, in aer etc.); Tad - temperatura admisibih3 a conductei, ce depinde de natura izolatiei (cauciuc, PVC etc.); Tma - temperatura mediului ambiant, ales ca mediu de referinta.

Exemplul de calcul 2
Cablul cu izolatia din PVC cu 4 conductoare din cupru de 25 mm2 este montat in pamant cu Tma = + 15 oc are lma = 115 A (pentru tensiuni sub 1 kV). Daca se monteaza 4 cabluri Ia distanta de 100 mm unul de altul in pa-

II. lnstalatii electrice

mant CU aceea!;li temperatura Tma' incarcarea maxima admisibila a fiecarui cablu este: I' = k 1 ./ma = 0,75115 = 86,25 A ma Daca acelea!;li patru cabluri sunt montate intr-un sol cu T,;,a = + 30 oc, fiecare cablu va fi incarcat cu maximum: I' =k 1-k2 -1 =0,750,85115=73,3A mDaca ac~~a!;li patru cabluri ar fi montate in aer liber Ia T,;,a = + 35 oc: l'ma = k 1 -k3 -lma = 0,150,51115 = 49,2 A Exemplul de calcul 3 Un cablu cu izolatia din PVC cu 4 conductoare din cupru de 25 mm 2 montat in aer Ia Tma = +20 oc are lma = 110 A (pentru tensiuni sub 1kV). Daca se monteaza trei astfel de cabluri Ia o distanta egala cu diametrul lor, incarcarea maxima este: 1:r,a = k flma = 0,95110 = 104,5 A Daca cele trei cabluri sunt pozate astfel incat se ating, incarcarea fiecarui cablu va fi: 1:r,a = kt"lma = 0,80110 = 88 A. Daca cele trei cabluri sunt pozate in aer Ia T:r,a = +30C !;li se ating, incarcarea fiecarui cablu trebuie sa fie de maximum: 1:r,iJ..= k fk 2 -lma = 0,800,88110 = 77,4 A
ubserva~e:

Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalatiilor electrice

Relatia 2. 1. 11 se poate folosi atat Ia dimensionare, cand se stabile!;lte sectiunea conductei cat !;li Ia verificare, atunci cand sectiunea conductei se cunoa~te.

Atunci:

2.2. incllzirea conductelor in regim intermitent

Regimurile intermitente presupun o functionare ciclica a receptoarelor alectrice. Un astfel de ciclu poate fi compus dintr-un timp de functionare ti !;li un. timp de pauza t, (fig.ll.2.3). In timpul de functionare ti, pierderea de putere este constanta p !;li conductele electrice se incalzesc, iar in timpul de pauza t,, pierderea de putere este zero !;li conductele se racesc. Un asemenea regim de functionare are frigiderul cu compresie, cei trei timpi tc, ti !;li t, depinzand de anotimp !;li de conditiile de incarcare !;li amplasare a agregatului. intr-un asemenea regim, supratemperatura conductelor variaza ca in fig. 11.2.3, astfel ca dupa un anumit numar de cicluri aceasta se stabile~te Ia valoarea fJfi: fJ 1 = fJ3 = e,i (2.2.1) unde: e,i - este supratemperatura finala in regimul intermitent. Cu e, s-a notat supratemperatura acelora!;li conducte daca regimul ar fi fast de lunga durata !;li Ia aceea!;li putere p; fJ 1 - supratemperatura Ia sfar!;litul unui timp de incalzire ti; fJ2 - supratemperatura Ia sfar!;litul timpului de racire t, imediat urmator; fJ3 - supratemperatura Ia sfar!;litul urmatorului timp de functionare ti.

fJ

=e,

1.] +fJ e-i 1-e-i 2

t.

(2.2.3)

Punand conditia 2.2.1. rezulta: _!I_

e,i = e, e,i < e,

1-

t
_..

(2.2.4)

1- e T

Corectia incarcarii cablurilor trebuie sa se faca cu mare atentie pentru a evita atat supradimensionarea cat, mai ales, subdimensionarea cablurilor. Stabilitatea termica a conductelor In regimul de lunga durata Aceasta se realizeaza daca este indeplinita conditia: lc :S /ma (2.1.11} unde: lc - este curentul de calcul sau curentul transportat de conducta.
p,6

Cum tc > ti este evident ca !;li Ia aceea!;li pierdere de putere. Dezvoltand in serie Taylor ~i alegand numai primii doi termeni ai dezvoltarii, 2.2.4 devine: e,i :: e, ti ftc (2.2.5) Raportul f/tc este cunoscut sub denumirea de durata de conectare DC. Astfel: e,i == e, -DC (2.2.6) Cum DC < 1, atunci ~i temperatura finala in regimul intermitent de functionare (T,i) va fi mai mica decat temperatura finala (T,) atinsa in regimul de lunga durata, daca pierderile de putere sunt acelea!;li. Cum T' este temperatura admisibila (Tad), in regimul intermitent putem mari puterea (pi) fata de regimul de lunga durata (p d) astfel incat conductele sa atinga aceea!;li temperatura finala (Tad): pi= a pd (2.2.7) unde: a - se nume!;lte coeficient de supraincarcare. Relatia 2.2.7 se mai poate scrie: (2.2.8) Din 2.2.8 !;li 2.2.6 coeficientul de supraincarcare rezulta ca fiind inversul duratei de conectare:

a .. p m"TT1"T'T'1n

DC

(2.2.9)

a,
6t;

HH++HH++--~H++H++~-----

Din 2.2.7 rezulta curentul maxim admisibil in regimul intermitent de functionare: (2.2.10)

unde: lma - este curentul maxim admisibil in regimul de lunga durata pentru conducta.
Stabilitatea termica a conductelor In regimul intermitent. Acesta se realizeaza daca este indeplinita conditia:

tc
Fig. 11.2.3. Var1&1:1a plerderll putertl '' supratemperaturii intr-un reglm lntennltent: tc - timpul ciclului; ti - timpul de incalzire; t, - timpul de racire.

(2.2.11) unde: lc - este curentul de calcul sau curentul transportat de conducta.

lc s

J";; lma

Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instala!iilor electrice

Observatie: Normativul 1-7 face recomandarea ca in cazul regimurilor intermitente cu durata tc ~ 10 min $i t; s 4 min $i pentru sectiuni ale conductoarelor s > 10 mm 2 din AI $i s > 6 mm2 din Cupru, coeficientul de corectie al curentului maxim admisibil se ia: suficient de lung in care conducta se raCe$te pana Ia temperatura mediului ambiant (fig. 11.2.4). Regimul, avand o durata de incalzire mica (timpul t putand fi comparat cu timpul de actionare a echipamentelor de protectie Ia scurtcircuit) se poate neglija componenta corespunzatoare schimbului de caldura cu mediul ambiant din ecuatia de bilant 2. 1.2. astfel, aceasta devine: Psd dt = me dO (2.3.1) Totodata temperatura admisibila in regimul de scurta durata este cu mult mai mare decat cea corespunzatoare regimului de lunga durata. Din acest motiv cal dura specifica (c) $i rezistivitatea conductorului (p) sunt variabile cu temperatura: C = c 0 (1 + ac(J ) p =p 0 (1 + aPO) (2.3.2) unde: c0 $i p0 - sunt valorile corespunzatoare Ia temperatura mediului ambiant (0 = 0) $i ac $i aP sunt coeficientii de variatie cu temperatura pentru c $i p. Notand cu y densitatea conductoarelor $i considerand y = constant, relatia (2.3.1) se mai poate scrie:

II. lnstala!ii electrice

se determina cu relatia: t 12 dt=...5!:....t sd 2 f

l f 0

(2.3.7)

unde:

t, - este timpul fictiv in care curentul de

valoare constanta 1"', transportat de conducta, determina degajarea aceleaia$i cantitati de caldura. Marimile t, $i I"' sunt furnizate de fabricantul de echipamente electrice. o,sd - supratemperatura finala, se afla din curba de variatie a lui A(O} din fig. 11.2.5 astfel: - cunoscand o; se determina A(O;}; - Ia valoarea A(O) se adauga valoarea integralei:

Fa= 0,875 JOG

oc

(2.2.12)

Exemplu de calcul Conductele AFY 16 mm 2 montate cate 4 intr-un tub de protectie Ia rna = +25 au curentul maxim admisibil in regim permanent lma = 43 A. Acelea$i conducte utilizate in alimentarea unui receptor cu o functionare intermitenta cu tc = 12 min $i t;= 4 min vor putea fi incalzite pana Ia valoarea:

f j;d dt
0

determinata prin calcul

875 Imat. = ON;, 43 = 65, 1 A

12

sau prin metoda timpului fictiv; se determina in acest tel A(Ofsd); - se afla o,sd din aceea$i nomograma, corespunzator valorii A(Otsd).
Stabilitatea termicii a conductelor in regimul de scurtii duratii Pentru regimul de scurta durata (scurtcircuit) dat, se compara supratemperatura finala a acestuia cu valoarea admisibila. Daca: (Jfsd < (}fad (2.3.8) atunci se asigura stabilitatea termica. De cele mai multe ori determinarea lui (Jtsd este dificil de stabilit. in cazul scurtcircuitului, stabilitatea termica se realizeaza daca:

2.3.Tncilzirea conductelor in regim de scurtl durati

Regimul de scurta durata (de exemplu scurtcircuitul) este caracterizat prin aceea ca, intr-un interval scurt de timp, pierderea de putere in conducta este mai mare, dupa care urmeaza un timp

p0 (1 + a p

2 o) .!._ i dt = 5 sd

= y s I c0 (1 +ace) d(J
P.e
P sd ITrrTTTTTTT1
!ltsd

(2.3.3)

unde: I - este lungimea conductei; s - sectiunea; isd - curentul de scurta durata prin conducta. Relatia 2.3.3 se poate scrie sub forma: yc 1 +a (J j 2 dt = ___Q_ _ _ c_ dO (2.3.4) sd p 1+a0

lsc s It

~ vr:

(2.3.9)

supratemperaturtl in reglmul de scurti durati.

Fig. 11.2.4. Vartat~a puterll ''

300 200 100

6;
0

j_
0
i

unde: lsc - este curentul de scurtcircuit stabilizat; tsc - timpul de actionare a echipamen0 p tului de protectie Ia scurtcircuit (siguranta fuzibila sau releul elecunde: tromagnetic); jsd = i5 dls - densitatea de curent in 1 - curentul de stabilitate termica penregimul de scurta durata. 1 tru tsc, furnizat de producator (de Integrand in limitele 0 - t $i 0; - 0 reregula t = 10 s, 5 s sau 1 s). zulta: t Un caz particular al regimului de fj:d dt = A - A; (2.3.5) scurta durata il reprezinta pornirea mo0 toarelor. in acest caz constantele de material nu au variatii semnificative, inunde: ' cat pot fi considerate constante. A=A(o)= Totodata densitatea de curent a regimului poate fi considerata con=;a (J + aP - ac 1n(1 +ape)] ' stanta:
o

[:c

2 ap

104A(8;) 210 4 31ifA(8tsd)

5104A

Fig. 11.2.5. Curbele de vartatte A = f(e), pentru Cu, AI '' 01.

(2.3.10) p s s $i .A; = A(O) (2.3.6) In fig. 11.2.5 se arata modul de unde: variatie a lui A in functie de 0. IP - este curentul de pornire al motolntegrala din 2.3.5 se poate calcula rului; daca se cunoa$te forma de variatie a In - curentul nominal al motorului, curentului de scurta durata in timp. k = I II - coeficient ce depinde de tip n pul de pornire: directa, stea in cazurile in care nu se cunoa$te . triunghi (Y/t:.) sau cu reostat. forma de variatie a curentului, integrala
1

I k I J =.E..= __ n

II. lnstalalii electrice

Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalaliilor electrice

una constanta :;;i una variabila cu frecventa dubla fata de cea a retelei. Forta maxima are expresia:
f
m
=f.l. Im1 Im2 [ cos(cp

Valoarea lui k este indicata de produ- canice datorata fortelor electrodinamicator pentru pornirea directa (kll). ce. Din punct de vedere al solicitarilor Acesta are valori de Ia 4 Ia 7. Pentru mecanice, barele electrice sunt elepornirea Y/t:.: ky = 1/3 kt:. iar pentru mente din instalatiile electrice cele mai solicitate datorita curentilor mari Ia care pornirea cu reostat k = 1,6. in aceste ipoteze stabilitatea termica pot fi supuse. a conductoarelor electrice, ce alimen- ' a. Bare paralele strAbAtute de curent teaza un motor Ia pornirea acestuia, se continuu (fig. 11.2.6) realizeaza daca: Fie doua bare paralele strabatute de c y(} curentii 11, 1 Barele sunt circulare, cu J s 0 p (2.3.11) diametrul d. 2Distanta dintre bare a>>d, p p .t 0 p astfel incat inductia 8 1 produsa de curentul 11 , Ia distanta a este data de unde: e - este supratemperatura admisibila ' relatia: P Ia pornirea motorului; 11 8 1 = f.l.o-(2.4.1) t - timpul de pornire. 2na P Pentru valori medii ale marimilor din relatia 2.3. 11, radicalul are urmatoarele unde: f.l.o = 4n1CF 7 H/m - permeabilitatea valori admisibile: magnetica accepJad cu = 35 A/mm2 :;;i Jad AI = 20 A/mm2 tata pentru aer; (2.3.12) 8 1 actioneaza asupra curentului 1 :;;i Exemplul de calcul 1 2 Un motor asincron trifazat cu putere produce forta cu care curentul 11 actionominata P = 4 kW cu turatia neaza asupra I2 : n = 1500 roVmin are 11 = 0,84, 11 . 12 (2.4.2) cos cp = 0,84; kll = IP /In = 6 :;;i curentul ~2 =f.l.o-- 1 2na nominal In= 8,6 A. unde: Rezulta ca alimentarea cu energie electrica se poate face cu conducte I - este lungimea pe care cele doua bare sunt paralele (I a pentru a neglija FY 1,5 mm2 (3 conducte in tub; efectele de Ia capetele barelor). Tma = +25C :;;i Tad= 70 C), deoarece in mod asemanator :;;i curentul 1 lma = 14 A > 8,6 A. 2 La pornire motorul absoarbe un curent actioneaza asupra curentului 1 cu forta 1 I = 68,6 = 51,6 A. in acest regim de 1 = - F12 , astfel incat fortele electroCcurta durata, densitatea de curent este dinamice tind sa apropie cele doua JP = 51,6/1,5 = 34,4 A/mm2 < 35 A/mm2. bare. Daca sensurile curentilor sunt Rezulta ca sectiunea aleasa prezinta contrare, fortele tind sa indeparteze stabilitate termica Ia pornirea motorului. bare Ie. Exemplul de calcul 2 Din relatia 2.4.2 rezulta ca pe unitaUn aparat electric are stabilitate tea de lungime a fiecarei bare actiotermica Ia regimul de scurta durata de ' neaza o forta uniform distribuita (N/m) referinta: It = 100 A pentru un timp de valoare: t = 1 s. Este montat intr-un circuit elecI I (2.4.3) tric in care lsc = 300 A :;;i tsc = 80 ms f = f.1. 0 _g__j_ 2na (tsc este dat de timpul de actionare a sigurantei fuzibile). Conform relatiei b. Barele paralele strAbAtute de cu2.3.9, curentul de scurta durata admi- rent alternativ monofazat sibil pentru aparat este: Curentii din fig. 11.2.6 sunt: i = lm 1 sin(wt- cp 1) :;;i 1 1 (lsc) =It {I= = 353,5 A i2 = 1m2 sin(wt - cp2 ) ad 0,080 Expresia fortei unitare de-a lungul barelor va fi: Cum lsc = 300 A < 353,5 A, aparatul i .i f = f.1. 0 _1____g_ = are stabilitate termica Ia scurtcircuit. 2na I I 2.4. Solicitiri = f.1. m1 m2 sin(wt- cp) sin(wt- cp ) o 2na 1 2 electrodinamice. Calculul
1

o 4na

-cp)+1 ]
1

(2.4.5) Valoarea cea mai mare a fortei maxime se obtine pentru conditiile: cp2 = cp 1 - curentii sunt in faza :;;i intre bare se exercita forte de atractie; cp2 = cp 1 - n - curentii sunt in opozitie de faza :;;i intre bare se exercita forte de respingere cu:
f
m

= f.1.

lm1 1m2 [cos (cp

4 na

- cp ) + 1]
1

(2.4.6)

l
I I ' I
a

'F;

Fig. 11.2.8. Bare paralele stribitute de curent contlnuu.

vt:

100~

Fig. 11.2.7. For1ele (pe metru liniar) ce se exercltl pe bare paralele in acela'l plan, stribitute de curent altematlv trifazat.

fortelor electrodinamice

sau Curentii electrici produc solicitari meI I canice statice :;;i/sau dinamice ce pot f = f.1. 0 m1 m2. 2na duce Ia pierderea stabilitatii mecanice a unor parti din echipamentele sau -~[cos(cp - cp )- cos(2wt- cp - cp )] 1 1 2 constructiile electrotehnice. De exemplu, izolatoarele ce sustin barele sau (2.4.4) firele electrice se pot fisura sau chiar . Relatia 2.4.4. evidentiaza in expresia distruge Ia pierderea stabilitatii me- : fortei doua componente:
1

Fig. 11.2.8. For1ele ce se exerciti pe metru llnlar in barele paralele amplasate in vArfurile unul trtunghi echllateral.

Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalatiilor electrice

c. Bare paraJele in ~ plan strtitute de a.-ent aJtemativ trifazat (fig. 11.2.7) Curentii prin bare sunt: i 1 = lm sin wt, i2 = lm sin (wt - 2:rr/3), (2.4. 7) i3 = lm sin (wt + 2:rr/3), corespunzatori curentilor de alimentare ai unui consumator (receptor) cu sarcini simetrice pe faze. Fort:ele pe unitatea de lungime ce actioneaza asupra celor trei bare sunt: '1 = ,21 + ,31 ' '2 = ,32 - ,12' (2.4.8) '3 =- (f23 + '13), unde f12 = - f21; f13 = - f31 $i f23 = - f32
f.
12
= ll

II. lnstalatii electrice

a. Arcul electric in curent continuu Caracteristica arcu/ui electric ne arata legatura dintre tensiunea arcului (U8 ) $i curentul acestuia (/). Acestea se pot obtine experimental utilizand montajul din fig. 11.2.9, unde arcul electric are loc intre electrozii unui tub de descarcare. Prin deplasarea cursorului C pe tubul

Deci bara din mijloc este cea mai solicitata. De aceea toate calculele de rezistenta statica $i dinamica se fac pentru aceasta, solutia rezultata aplicanduse in mod identic pentru toate.

d. Bare paralele amplasate in vArfurile unui triunghi echilateral ~i strAbAtute de curent alternativ trifazat (fig. 11.2.8) Din motive de simetrie, toate cele trei bare vor fi Ia fel solicitate. Asupra conductei 1 actioneaza fort:a unitara f1:

(2.4.13)
unde:
f 1x $i f 1Y - sunt componentele fortei in

i .i
o 2 :rra
_l_____g_ =

= llo
f.

8:rra

t!

(-1 + cos 2wt -

J3 sin 2wt)

~X= (21 + (31 COSJ

sistemul de axe xOy: :rr

13

= ll

i .i = o 2:rr. 2a
_1_3_

+ -

~Y = -f31 sin~

(2.4.14)

Fig. 11.2.9. Montaj pentru ridlcarea

= llo

16:rra

t! (- 1 + cos 2wt + J3 sin 2wt)

i2. i3
2:rra

caracterlstlcll arculul electric.

unde: f21 $i f31 - sunt date de relatiile 2.4.9 cu observatia ca intre barele 3 $i 1 distanta este ,a" in loc de .. 2a". Rezulta:

'32

llo-- =

12
=

llo __m_ (- 1 - 2 cos 2wt)

8:rra

(2.4.9)

~x
~Y
f.
1

llo

8na

t! J3 (-J3 + J3 cos a- sin a) 2

(2.4.15)
i

astfel ca:
~
=

= llo __m_ (-3 + 3 cos 2wt 8:rra

12

J3 sin 2wt)

-110

8na

t! J3 (-1 + cos a + J3 sin a) 2

J3
(2.4.16)

f2
=

= llo __m_ (-3 cos 2wt + J3 sin 2wt) =

8:rra
llo

12

-11 ...11!.. -(sin wt) o :rra 2

12

Valoarea maxima a fortei va fi:

~m

4:rra

t! J3 sin (2wt - !!_) 3

12
=

12 = 0,86611 0 ___m_
2:rra

(2.4.17)

11 12

f.3 = ll0 ___[[]___ 16:rra

= (-3- 3 cos 2wt + J3 sin 2wt)

(2.4.10) Forta f2 are valoarea maxima:
f
2m
=

aceea$i cu a fortei ce actioneaza asupra barei din mijloc atunci cand acestea sunt amplasate in acela$i plan (relatia 2.4.11).

Fig. 11.2.10. Variatia UT f(l) in tubul de deaclrcare: 1 - zona descarcarii obscure;

2 - zona descarcarii luminescente; 3 - zona descarcarii in arc.

tn instalatiile elecbice
Arcul electric este un fenomen freevent in instalatiile electrice. in unele situatii el este dorit, cum ar fi Ia sudarea electrica, Ia instalatiile de topire cu arc, Ia functionarea lampilor cu descarcare etc. in multe alte situatii el este un fenomen nedorit: Ia deschiderea contactelor electrice, Ia contacte imperfecte etc. in primele situatii arcul trebuie sa functioneze cat mai bine - stationar $i stabil. in celelalte situatii arcul trebuie sa se stinga intr-un timp cat mai scurt, pentru a nu provoca distrugerea unor part:i din echipamentul sau instalatiile electrice.

2.5. Arcul elecbic

ll ___m_.-- 0,866/l ___m_

0 2:rra

12

J3
2

12

2:rra

(2.4.11) Pentru f 1 $i f3 , valorile extreme vor rezulta pentru valorile (2wt), pentru care derivata de ordinul intai in raport cu timpul se anuleaza:
5:rr . 11:rr 2wt=- $1 2wt=-.

Rezulta, in valoare absoluta:

~m

12
= f3m =

0, 808110

:a

(2.4.12)

Fig. 11.2.11. Caractertstlca arculul electric, U = f(l).

II. lnstalatii electrice

de descarcare se poate varia tensiunea. Aceasta este aratata de voltmetrul V. Curentul arcului este masurat cu ampermetrul A. Legatura dintre cele doua marimi este aratata in fig. 11.2.10. Curba caracteristica a descarcarii prezinta trei domenii in functie de valoarea curentului prin tub: 0 s I s 11 - descarcare obscura, in care tensiunea pe tub are o variatie cu panta foarte mare. Curentul prin tubul de descarcare se datoreaza ionizarii naturale existente in gazul din tub. Deplasarea electronilor :;;i sarcinilor pozitive se face sub actiunea fortelor electrostatice. /1 sIs 1 - descarcare luminescenta, 2 in care intensitatea campului electric dintre electrozi este ridicata, astfel ca deplasarea sarcinilor se face cu viteze mari. Ciocnirile sarcinilor electrice cu particulele neutre nu au un caracter elastic, ci conduc Ia excitarea acestora. Mediul dintre electrozi se ionizeaza treptat, astfel ca acesta devine mult mai conductiv. Tensiunea cre:;;te foarte putin, in timp ce curentul cre:;;te semnificativ. Fenomenul de ionizare este insotit :;;i de emisia de trenuri de radiatii electromagnetice a caror frecventa este in functie de natura mediului din tub. 0 parte din aceste frecvente se afla in domeniul radiatiilor luminoase, astfel incat descarcarea este insotita de efecte luminoase neuniforme de-a lungul tubului. I> 1 - descarcare in arc, ce se pro2 duce din momentul in care ionizarea din tub a ajuns Ia saturatie. Arcul incepe sa functioneze de Ia o valoare a cu. Deoarece curentul 1 rentului I > 1 2 are 2 o valoare redusa (de ordinul miliamperilor), in studiul arcului electric acest curent se neglijeaza :;;i caracteristica arcului electric U = f (/) pentru I = constant cuprinde numai curba corespunzatoare zonei 3 (fig. 11.2.10) ca :;;i cum arcul electric s-ar aprinde Ia atingerea tensiunii Uap Ia un curent zero (fig. 11.2.11). Tensiunea dintre electrozii arcului nu variaza liniar de-a lungul arcului. Cflderile de tensiune L1U 1 :;;i L1U2 au loc in apropierea celor doi electrozi iar iiU1 este caderea de tensiune pe coloana arcului. Aceasta din urma are o variatie liniara (fig. 11.2.12) U1 Functionarea arcului in curent continuu poate fi studiata folosind montajul din fig. 11.2.13, unde: Us- constanta este tensiunea sursei; R - rezistenta circuitului electric din care face parte arcul electric; Ua - tensiunea Ia bornele arcului; L - inductanta proprie a circuitului. Tensiunea Ua' in timpul functionarii arcului electric, variaza cu intensitatea

Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalatiilor electrice

curentului I ca in fig. 11.2.10 (zona 3). Aplicand legea lui Kirchhoff pentru , ochiul de retea din fig. 11.2.13, rezulta: dl -L- = RI+U -U dt a s (2.5.1)

Arcul electric functioneaza stationar ' atunci cfmd I = canst, deci cu conditia: ! Us - Rl = Ua. (2.5.2) ' Cei doi termeni ai relatiei 2.5.1 sunt ' reprezentati in fig. 11.2.14. Egalitatea 2.5.1 este indeplinita :;;i functionarea arcului este stationara in punctele A :;;i B de intersectie a celor doua functii: Us - Rl = f 1 (/) :;;i Ua = f2 (/) (2.5.3) Functionarea stationara nu este suficienta pentru o buna functionare in timp. Este necesar ca functionarea sa fie :;;i stabila. Functionarea in punctul A: Presupunem o modificare a parametrilor circuitului astfel incat curentul ! I< /A. Atunci Ua > Us- Rl, ceea ce conduce Ia: - L (d lldt) > 0, sau derivata curen. tului in raport cu timpul este negativa. Deci functia curentului I (t) va scfldea in continuare, tinzand catre I = 0 :;;i arcul se intrerupe. Daca I > /A, atunci Us - Rl > Ua, - L (d lldt) < 0 deci l(t) va cre:;;te. Cu' rentul nu revine nici in aceasta situatie , Ia valoarea /A corespunzatoare punctului anterior de functionare. Rezulta ca functionarea in punctul A este stationara, dar instabila. ' Functionarea in punctul 8: 0 modificare a curentului I < 1 este 8 echivalenta cu situatia anterioara in care I > /A. .-----------------,

Fig. 11.2.14. Reprezentarea functlllor u. fl u.- Rltn functle de curent.

Fig. 11.2.15. Modlftcarea punctulul de functlonare 1n functle de valoarea rezlste...l R.

1\U, 0
larc

.!'~
;;>./

Fig. 11.2.12. Varla1:ia ciderllor de tenslune de-a lungul arcului.

R
L

Fig. 11.2.18. Modlftcarea punctului de functlonare 1n functle de lunglmea arcului.

R
0

Ua 0

Fig. 11.2.13. Arcul electric 1n curent contlnuu.

Fig. 11.2.17. Arc electric 1n curent altemativ 1n serle cu o reziste~.

Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalafiilor electrice

Functia l(t) este crescatoare, deci curentul revine Ia valoarea Daca I > Ia rezulta U8 > Us - Rl, -L(dlldt) > 0, l(t) este descrescatoare ~i curentul revine Ia valoarea Rezulta ca punctul B este un punct de functionare stationara ~i stabila. Acesta corespunde unei tensiuni mici (Ual fata de te~siunea sursei Us ~i unui curent mare. In functie de valoarea rezistentei R din circuitul arcului, punctul de functionare stabila are diferite pozitii, pentru un arc de caracteristica = f(l) data. R trebuie aiba valori mai mici decftt valoarea limita R1 - corespunzatoare punctului B de functionare (unde Us - Rl este tangenta Ia Ua ). Pentru valori R > R 1 arcul nu functioneaza. La valori foarte mici ale lui R (ce tind catre zero) arcul functioneaza bine Ia caderi de tensiune pe arc foarte mici ~i Ia curenti foarte mari. Dar Ia curenti foarte mari electrozii arcului sunt in pericol de distrugere. De aceea un arc electric functioneaza bine pentru valori R ,< R1 ~i apropiate de R1 (fig. 11.2.15). In functie de lungime arcului electric, caracteristica = f(l) are diferite pozitii. Pentru un circuit cu Us ~i R date, pozitiile punctelor de functionare stabila a arcului se deplaseaza pe dreapta Us- Rl de Ia punctul C in jos. Punctul C este punctul corespunzator arcului cu lungimea critica lc, pentru cele doua puncte de functionare stationara se confunda (curba U8 este tangenta Ia dreapta Us - Rl ). Astfel, -arcuri cu lungimi 11 < lc sunt arcuri ce pot functiona stabil, in timp ce daca lungimea dintre electrozi este l > lc arcul nu functioneaza (fig. 11.2.16).

II. lnstalatii electrice

pentru wt = cp, unde cp este unghiul pentru care curentul se anuleaza. Rezulta:
i
=

'a

'a

iar tensiunea de aprindere a arcului U = const. (tensiune ce depinde de di~anta dintre electrozi, constructia electrozilor etc.). Daca u8 < Uap, arcul nu functioneaza ~i curentul i = 0. La bornele arcului tensiunea va fi U8 = us. Daca u 2: U , atunci curentul i "' 0 ~i confor~ legifPiui Kirchhoff rezulta: 0 = R; + Uap - us (2.5.4)
~i
I = --'--------""-

~~ (coscp- coswt) + ~7 (cp- wt)

(2.5.8) Cum i = 0 ~i pentru wt = cp + n, wt = 2n etc., se obtine:

COScp=~

sa

ua

. um sinwt- uap
R

Um

2'

(2.5.5)

iar relatia 2.5.8 se mai poate scrie:

i=_m_coswt+~ -+cp-wt

ua

in fig. 11.2.18 sunt reprezentate variatiile ua ~i i in timp. Tensiunea arcului u8 urmare~te ten~i unea sursei us pana Ia valoarea Uap In acest timp curentul i = 0. Curentul i .. 0 ~i are forma data de relatia 2.5.5 cat timp u > u . . s <gJ t . Arcu I f unc t 1oneaza cu 1n rerupen (timpul in care i = 0). Acestea sunt cu atat mai mari cu cat U este mai mare. in fig. 11.2.19 sunt repr:Zentati timpii de functionare (t, - timpul in care u > U ) in functie de valoarea tensiunii de :prindere, Uap Cu cat Uap cre~ te~ cu atat t, scade. In timpii de pauza tP arcul electric se stinge. Mediul dintre electrozi se race~ te, se deionizeaza. Din aceste motive arcul functioneaza greu sau chiar se intrerupe.
b2. Arc electric In serie cu o bobina idea/a (fig. 11.2.20) Aplicand legea lui Kirchhoff pentru ochiul din fig. 11.2.20 rezulta: -L dl dt
=

wL

wL

(lr 2

(2.5.9) Curentul i este reprezentat grafic in fig. 11.2.21, unde

1

. = _m_coswt u
1

wL

este componenta alternativa a curentului ~i

u,i

: 4

tp

Fig. 11.2.18. Vari~a mlrimllor .. lln tlmp.

us, ua

ap

- U sin wt
m

(2.5.6)

b. Arcul electric in curent alternativ

Pentru a u~ura analiza fenomenului se vor studia doua cazuri limita simple:
b 1. Arc electric In serie cu o rezistenta (fig. 11.2. 17). Tensiunea sursei este us= Um sin wt, i

Integrand, rezulta solutia:

=-

u
(2.5.7)
P1 P2

um coswt- uap .wt +c.

wL wL

unde: C;- este constanta de integrare. Aceasta rezulta din conditia i = 0

~v
0

...........

'\

1'\

u,i

t" tf2

1\m \
L
0
Ua 0

43
WL----

Urn------Urn

----------

fun~onare lntr-o

Fig. 11.2.19. Vart~a tlmpulul de semlpertoadl 1n fun~e de valoarea tenslunll de aprtndere uap"

wt

Fig. 11.2.20. Arcul electric 1n curent altematlv 1n serte cu o boblnl Fig. 11.2.21. Vart,.,a curentului din circuitul din fig. 11.2.20.

ideaII.

II. lnstalafii electrice

Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalafiilor electrice

* apropierea electrozilor; * marirea tensiunii dintre
tic, electromagnetic, cu gaz etc.); - se raCel?te spatiului dintre electrozi prin: * suflare; * cu ulei; * introducerea unor mase metalice masive reci; - divizarea arcului prin suflarea acestuia peste un gratar de stingere (placi metalice din cupru sau otel plasate perpendicular pe directia arcului). Stingerea arcului trebuie sa se faca lntr-un timp controlat. Daca timpul de stingere este prea mic pot aparea supratensiuni de comutatie ce pot reaprinde arcul electric.

i2 =

~7(%+~-wt)

este componenta liniara. Din modul de variatie a curentului rezulta ca arcul electric, In serie cu o bobina, are o functionare mult mai stabila, deoarece timpii In care curentul este zero sau foarte aproape de zero sunt mult mai mici deciH In cazul In care arcul ar functiona In serie cu o rezistenta. Concluzii privind functionarea stabila !?i instabila a arcului electric: pentru o functionare stabila a arcului se pot aplica una sau mai multe din urmatoarele metode: - se marel?te intensitatea campului dintre electrozi prin:

electrozi prin impulsuri de tensiune; - se lncalzesc electrozii, permitand eliberarea mai Ul?Oara a electronilor din acel?tia; - sunt utilizati electrozi speciali ce emit Ul?Or electroni; - In serie cu arcul electric, se utilizeaza o rezistenta, In curent continuu, l?i o bobina, In curent alternativ; pentru o functionare instabila l?i stingere Ul?Oara a arcului electric se pot aplica una sau mai multe din urmatoarele masuri; - se alungel?te arcul electric prin: * lndepartarea contactelor; * suflarea arcului (termic, pneuma-

II. lnstalatii electrice

'

Capitolul Functionari anormale in instalatii electrice ' '

Capitolul 3: Func!ioniiri anormale in instala!ii electrice

II. lnstala!ii electrice

renti mai mari ca cei nominali, numiti supracurenti de sarcina. Pentru a determina crel?terea de tensiune, din fig, 11.3.3 se poate scrie: 1~ 1 = U sin cp +XL I (3.1.3) 2 1 unde:
(3.1.4)

lntroducere
lnstalatiile electrice sunt dimensionate sa functioneze Ia anumite valori ale tensiunii, curentului, frecventei l?.a.m.d. Daca, in timpul functionarii, parametrii acestor instalatii capata alte valori decat cele normale, prevazute de intreprinderile producatoare, atunci se intra in regimuri de functionare anormala care pot produce deranjarea l?i avarierea instalatiilor electrice. Efectul regimurilor anormale este cu atat mai nefavorabil cu cat timpul de functionare in aceste regimuri este mai mare. Spre exemplu, crel?terea valorii curentului peste valoarea nominala determina suprasolicitari de natura termica l?i mecanica care sunt cu atat mai mari cu cat valoarea supracurentului este mai mare (solicitarile termice l?i mecanice se pot considera proportionale cu patratul curentului). in aceste conditii, suprasolicitarea poate fi suportata de catre instalatie un anumit timp, care este cu atat mai mic cu cat solicitarea este mai mare. Functia td = f(/), unde td este timpul in care instalatia se defecteaza atunci cand este parcursa de supracurentul de intensitate /, se numel?te caracteristica de defectare l?i are graficul de forma celui

din fig. 11.3.1. Pentru curentii cu valori cuprinse intre 0 l?i /lim instalatia electrica functioneaza teoretic, tara a se defecta, un timp nelimitat. Acesta este domeniul functionarii cu sarcini normale - zona hal?urata A. in cazul functionarii cu curenti mai mari ca /lim, defectarea se poate produce intr-un interval de timp determinat de ordonata caracteristicii de defectare - zona 8 sau intr-un timp foarte scurt care se poate considera practic nul - zona C (domeniul curentilor de scurtcircuit). Daca din momentul aparitiei unui curent mai mare ca /lim in domeniul valorilor ce caracterizeaza zona 8 l?i pana Ia disparitia sau micl?orarea curentului sub valoarea /lim trece un timp mai mic decat td, atunci defectarea instalatiei nu are loc. De aceea, instalatiile electrice sunt prevazute cu dispozitive de protectie, care dupa un timp, daca suprasolicitarea nu a disparut, deconecteaza instalatia de Ia reteaua de alimentare. intarzierea sau temporizarea dispozitivelor de protectie trebuie sa fie m~.i mica decat td. In cazul aparitiei unui curent mai mare ca /lim' dar in domeniul curentilor de scurtcircuit - zona C, actionarea dispozitivelor de protectie trebuie sa fie cat mai rapida.

l?i

'=

ut

(3.1.5)

JR2 + (xc- xLt

inlocuind 3.1.4 l?i rezulta:
3.1.5 in 3.1.3

Xc u2 = ut,r===~===

~R2 + (xc- xLt

(3.1.6)

Crel?terea de tensiune t!U va fi: t!U = u2 - u1 =

=

ut

-1

(3.1.7)

JR2 + (xc- xLt

sau, in procente:

3.1. Functionarea cu tensiune crescuti

Crel?terea tensiunii in instalatiile alectrice apare atunci cand functioneaza cu baterii de condensatoare destinate imbunatatirii factorului de putere conectate Ia reteaua de alimentare, iar sarcina este redusa sau egala cu zero. in fig. 11.3.2 se prezinta cazul in care, Ia capatul unei linii electrice de alimentare, de rezistenta R l?i reactanta inductiva XL = wL, sarcina este nula, iar bateria de condensatoare de reactanta capacitiva Xc = 1/wC este conectata. Considerand U 1 - tensiunea Ia inceputul liniei l?i U2 - tensiunea Ia sfarl?itul liniei, ecuatia in complex a tensiunilor din circuit este: (3.1.1) !,b = fl.t- R[- j XL[ unde:

(3.1.8) Daca rezistenta R (a liniei de alimentare) este foarte mica in comparatie cu reactantele Xc l?i XL, atunci ea se poate neglija l?i expresia 3.1.8 capata forma:
t!U
=

100 [%]

(3.1.9)

XC -XL Conectarea bateriilor de condensatoare Ia reteaua de alimentare da na$tere, de asemenea, Ia o functionare anormala l?i anume, produce un supracurent al carui varf este mai mare decat curentul nominal. Considerand circuitul din fig. 11.3.2, Ia inchiderea intreruptorului kin ipoteza ca XL<<R (deci XL poate fi neglijat) l?i tensiunea retelei de alimentare este sinusoidala [u 1 = U1 -v'2sin (wt + cp}], se poate scrie:

Fig. 11.3.1. Caracteristlca de defectare td f(l} a unei instala1ii electrice.

Fig. 11.3.2. Schema unei linil electrice Ia care este conectati o capacitate.

u1 = Ri + ~ f idt

(3. 1. 10)

!1.2
0

-P<cl

(3.1.2)

.\:!.F-iXcl

Fig. 11.3.3. Diagrams fazoriall corespunzltoare schemei din fig. 11.3.2 sau ecua1iei 3.1.1.

Diagrama fazoriala corespunzatoare este prezentata in fig. 11.3.3 l?i se observa ca, in modul, tensiunea de Ia sfarl?itul liniei este mai mare ca tensiunea de Ia inceputul liniei l?i, deci, mai mare ca valoarea nominala. Astfel se poate ajunge Ia functionare cu tensiune crescuta, functionare in care condensatoarele l?i sarcina vor fi strabatute de cu-

unde curentul i care strabate condensatorul in functie de tensiunea u2 Ia bornele condensatorului este:

du i=C d:

(3.1.11)

inlocuind 3. 1. 11 in 3. 1. 10 se obtine ecuatia:

uJ2 sin(wt + cp) = RC d~: + u2 (3.1.12)

II. lnstalatii electrice

a carei solutie este:

Capitolul 3: Functioniiri anormale in instalatii electrice

electric prin motor. Aceste receptoare absorb o putere electrica:

u1 -u./2 1
-t

= _!_ =

sintjJ cos(fP+t/J)er -cos(wt+fP+t/J)

P. rJ

v3UI cos cp

r:

(3.2.1) (3.2.2) Pierderea de tensiune in valoarea absoluta se poate scrie:

unde

Pi - este puterea instalata a motorului

(3.1.13) unde: 1/J = arctg XdR = arctg 1/w CR; T - este constanta de timp a procesului (T = RC). inlocuind 3.1.13 in 3.1.11 ~i prelucrand, rezulta Ia t = 0 curentul i$oc din momentul cuplarii bateriei de condensatoare:

~i

$0C

uJ2 . = - 1-SinfP
R

(3.1.14)

Se observa ca intensitatea curentului de ~oc este maxima in cazul in care cuplarea se face in momentul cand IP = n/2, iar valoarea curentului, ca urmare a faptului ca rezistenta R a circuitului se cauta sa fie cat mai mica (pentru reducerea pierderilor de energie ~i de tensiune) este de multe ori mai ma- ' a - Galculul pierderii de tensiune pe liniile de CU'ent continuu sau atlemaiv, more ca valoarea curentului nominal. De nofazat cu reoeptoa'e ohmice asemenea, constanta de timp T este Schema electrotehnica de calcul este foarte mica datorita rezistentei R ~i conduce Ia o durata mica a regimului data in fig. 11.3.4, in care s-au facut urtranzitoriu - sub 1 s. in aceste conditii matoarele notatii: curentul de ~oc nu este atat de pericu- R 1, R2 , R3 - receptoarele electrice (in los din punctul de vedere al incalzirii c.a. receptoare ohmice); cat datorita faptului ca poate determina r 1, r2 , r3 - rezistentele tronsoanelor li, 1; declan~area protectiei Ia scurtcircuit. niei de lungimi 11 , 1 2 3 Pentru evitarea acestei declan~ari, ne- i 1, i2 , i3 - curentii absorbiti de recepdorite, ~i totodata pentru limitarea cutoare; rentului de ~oc, se recomanda ca Ia 11 , 1 , 1 - curentii transportati pe tron2 3 cuplarea bateriei de condensatoare Ia soanele liniei; prin tronson reteaua de alimentare sa se introduca se intelege portiunea de linie in circuit rezistente limitatoare de cudintre doua receptoare conrent care apoi se scurtcircuiteaza. secutive; R1, R2 , R3 - rezistentele liniei de Ia sur3.2. Funqionarea Ia receptoarele R 1, R2 , cu tensiune scizuti R3 ~i corespunzatoare lun(pierderi de tensiune) gimilor de linie L 1 , L2 , L3 . Sunt evidente relatiile: Tensiunea scazuta Ia bornele unui receptor se datoreaza pierderilor de tenA siune pe liniile de alimentare.

este egala cu puterea mecanica a receptorului pe care-1 antreneaza, rJ - este randamentul electric al motorului. Cum Pi ~i rJ sunt constante, mic~o rarea tensiunii Ia bornele motorului are ca efect cre:;;terea curentului ~i. ca urmare, pierderea de tensiune este limitata prin norme. Cateva exemple de pierderi de tensiune admisibile: - intre cofretul de bran~ament ~i receptorul de lumina (eel mai dezavantajos plasat) este s 3 %; - intre postul de transformare ~i receptorul de lumina estes 8 %, - intre cofretul de bran~ament ~i un motor in functionare nominala este , s 5 %, iar in regim de pornire s 12 %.

t!U

2(rr'1 + r2 1 2 + r3 1 3)= 2

K=1

:L (ri)K

(3.2.3) inlocuind curentii I cu relatiile 3.2.2 rezulta:

t!U

K=1 unde k reprezinta tronsonul liniei. Pierderea de tensiune relativa in procente, generalizata pentru o linie cu n tronsoane, va fi:
t!U = 2 100

2(Ri1 + R2 i2 + R3 i3 ) = 2

:L (Ri)K

Kz1

f (ri)K =
[%]
=

= 2 100
U

K=1

(Ri)K

(3.2.4) L/ys;

inlocuind r = 1/ys; R I = PIU; i = p/U, rezulta:

t!U = 2 10~ (IP) Y. U K=1 S K

(3.2.5) 2 Y. U K-1 S K unde p este puterea absorbita de receptoare ~i P este puterea transportata de tronsoanele liniei. in c.a. monofazat U = = 230 V.
=

2100L. ~ (Lp) [%]

u,

~>-#.!~'_,,_--tc:::Jl----1-p.Cf-OS-cp-,l

sa

Re
Fig. 11.3.5. Unle de curent altematlv trifazat cu un receptor concentrat Ia capit.

Efectele tensiunii scazute Ia bornele receptoarelor depind de caracteristicile acestora. in cazul lampilor electrice (receptoare rezistive) tensiunea mai mica Ia borne are ca efect scaderea curentului prin lampa. Aceasta face ca fluxul luminos al lampii sa scada ~i sa se reduca nivelul de iluminare dat de sistemul de iluminat. Cum scaderea de flux este pronuntata (10 ... 17 %) Ia scaderi mici ale tensiunii (3 %), este necesar ca pierderea de tensiune pe linii sa fie cat mai mica. in cazul motoarelor electrice (receptoare inductive) tensiunea mai mica Ia . borne are ca efect cre~terea curentului
1

A'

r1
A

I,

r2

ra

11 L1, R1

12 L2, A2

Ia La, Ra

Fig. 11.3.4. Schema de calcul a plerderll de tensiune pentru linli de c.c. sau c.a. monofazat cu receptoare ohmlce.
.____ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ ,

Capitolul 3: Func!ioniri anormale in instala!ii electrice

II. lnstala!ii electrice

b - Pierderea de tensiune pe liniile de ([Q/m] sau (Q/km]) a liniei. 100 n curent alternativ trifazat cu receptor Relatia 3.2. 11 se mai poate scrie: .dU = u2 ~ (r;P; + concentrat Ia capAt {linie incArcatA 100 100 simetric) , .dU= -dU = (RP+XO) (%] sau Schema electrotehnica de calcul este U U2 100 ~ P. [ . data in fig. 11.3.5, unde R ~i X sunt ca(3.2.12) .dU = _ _ L_,_, yU2 1 S; racteristicile liniei de alimentare a reunde:
ceptorului. Acestea se pot determina cu relatiile: R= R t )
0

xp;)
[%]

[%]

(3.2.15)

(3.2.16)

0 - este puterea reactiva a receptorului.

!

atunci cand factorul de putere este

Se calculeaza pierderea de tensiune de Ia un post de transformare (P1) Ia - sunt marimi specifice (Q/m) un tablou electric secundar (TS), linia corespunzatoare liniei de ali- c - Pierderea de tensiune pe liniile de de alimentare avand caracteristicile din mentare, de lungime /. curent alternativ trifazat cu mai multe ' fig. 11.3.8 in urmatoarele ipoteze: P este puterea activa a receptorului receptoare concentrate {fig. 11.3.7.) 1. linia este folosita pentru alimentarea ~i cos <p factorul de putere al acestuia. S-au facut urmatoarele notatii: unor receptoare de lumina, cu un I este curentul absorbit de receptor r 1 , r2 , r3 , x 1, x2 , x 3 - sunt caracteristifactor de putere ridicat, coscp = 0,95; ~i transportat pe linie. cile tronsoanelor 2. linia este folosita pentru alimentarea Legea lui Kirchhoff corespunzatoare de alimentare ale unor receptoare de forta. cu un facochiului din fig. 11.3.5 este: liniei ~i depind de tor de putere scazut, coscp = 0, 7 (pentru simplificare toate tronsoanesectiunile ~i lun-jX[ = Rl + !:l.a- !J.A (3.2.7) gimile acestora; le au coscp = 0, 7). 11 , 1 , 1 - curentii pe tronsoanele liniei unde: 2 3 UA - este tensiunea sursei (Ia tabloul carora le corespunde puteriRezolvare: electric) ~i le transportate P 1 , P2 , P3 , 1. in ipoteza 1: Us - tensiunea Ia bornele receptorului. respectiv 0 1, 0 2 , 0 3 Factorul de putere este ridicat ~i Pierderea de tensiune pe linie este: Pierderea de tensiune rezultata din atunci termenii x;O; pot fi neglijati deoarece X; << r; Ia sectiuni mici ~i r::: r::: ( ) generalizarea relatiei 3.2. 11: .dU = v3.1Uf = v3 UA- U8 (3.2.8) r::: 0;<< P;. ' v3 100 n . Diferenta UA - Us se determina din .1U = U ~ (r;t; cos fP; + x;f; sm fP;) Se aplica relatia 3.2.16: diagrama fazoriala corespunzatoare rei=1 .dU = 100 f'; I; = 100 latiei 3.2.7 din fig. 11.3.6. [%] (3.2.14) . 2 yU s; 56 3802 1 Pentru calcul se face urmatoarea conunde: structie. Cu raza OA = UA se duce un n - este numarul de tronsoane ale liniei. . [ 15 . 103 . 25 + 45 . 103 . 15 + 100 . 103 . 50) = arc de cere ce intersecteaza OB in C. Se mai pot folosi relatiile: 10 35 70 Din A ~i E se due perpendiculare pe OC ~i se obtin punctele D ~i F. intrucat r3 r1 X1 x2 X3 unghiul o (dintre UA ~i Us) este de ......--. ....-, A Ch~~c=~.... r-~~-=r~ .... .. .-c=~1-2, segmentul CD este foarte mic ~i 13, p3 se poate neglija in calcul. Pierderea de tensiune pe faza este: Re2 Re3 /2 /3 .dU, = UA - Us = OC - OB ::::: OD - OB = = BD = BF + FD = Rl coscp + XI sin cp unde: R0 ~i X0 : .1U
=

X= X0 /

(3.2.6)

Pentru liniile in care cos <p are valoare mare (0,7 ... 1) ~i R X, relatia 3.2.12 devine: 100 . P I yU2 s

Exemplu de calcul

[%]

(3.2.13)

'

(3.2.9)

Deci pierderea de tensiune pe linie este: .dU

~i

Fig. 11.3.7. Unle din curent altematlv trffazat cu mal multe receptoare

concentrate Reo

.J3 ( Rl cos cp + XI sin cp)

(3.2.10)

in procente:

TS

.dU = 100-dU =

. ) = .J3-to0/l U ( R0 coscp + X0 smcp

Fig. 11.3.8. Unia de allmentare pentru tabloul secundar TS.

L
1

[%] (32.11)
unde: R0 ~i X0
-

sunt rezistenta ~i. respectiv, reactanta inductiva unitara

A(CM~~~--~~~------------------------~--~~~

~
-

'

<p: C

!!,!!

d<

J!

Fig. 11.3.9. Unle de curent altematlv trifazat cu receptoare ohmice

uniform distrlbuite.

II. lnstala1ii electrice

2. in ipoteza 2, termenii X; 0; nu pot fi neglijati. Din datele problemei rezulta: Q = 15,3 KVA; 1 Q2 = 45,9 KVA; Q3 = 102,0 KVA; x01 = 0,096 Q/km; x02 = 0,084 Q/km; x 03 = 0,079 Q/km; r 01 = 1,790 Q/km; r 02 = 0,511 Q/km; r 03 = 0,256 Q/km. Aplicand relatia 3.2.15 unde: r; = r 0;l; ~i X;= x 0;l; rezulta:
LlU
= =

Capitolul 3: Func1ionari anormale in instala1ii electrice

lx=lo(L-x) drx

= 1,58%

= R0 dx

(3.2.19)

inlocuind 3.2.19 in 3.2.17 ~i integrand de Ia 0-L rezulta:

LlU

= J3Ro lo . t2
2

sau
LlU
=

J3Rt

(3.2.20)

) 100 2 }:(roH'; + Xo/;0; =

100 . (1,790 . 25. 10- 3 . 15. 103 + 380 2

Rezulta ca pierderea de tensiune pe astfel de linii se poate calcula ca ~i pierderea pe o linie cu un singur receptor concentrat (echivalent cu al receptoarelor uniform distribuite) amplasat Ia mijlocul liniei.

+0,51115 10- 3 . 45 103 + +0, 256 . 50 . 10- 3 . 100 . 103 + +0, 096 . 25 . 10-3 . 15, 3 . 103 + +0,084 15 10-3 . 45,9 103 +
3 3

e - Pierderea de tensiune pe linia de curent altemativ trifazati cu receptoare concen1rate alimentati Ia ambele capete (fig. II 3.10)
S-au facut urmatoarele notatii:
, 1 - curentii absorbiti de recep11 , 1 2 4

Cu L 1", L 4" ~i. respectiv, Z 1", Z4' s-au notat lungimile ~i impedantele corespunzatoare ale liniei de Ia capatul A' pana Ia fiecare dintre cele 4 receptoare. Cum receptoarele sunt alimentate de Ia cele doua capete, exista un receptor (fig. 11.3.10, receptorul 3) care absoarbe curent atat de Ia sursa din A (13A), cat ~i de Ia sursa din A'(i3A.). Calculul pierderii de tensiune pentru linia din fig. 11.3.10 se reduce Ia calculul pierderii de tensiune pe doua linii trifazate incarcate simetric cu sarcini concentrate (ca in tipul c de retea), ca in fig. 11.3.11. Se considera drept pierdere de tensiune a liniei alimentata Ia doua capete pierderea de tensiune cea mai mare dintre cele doua pierderi pe liniile echivalente (fig. 11.3.11). Din fig. 11.3.11 rezulta:

Y.A- Y.A = = J3 (t~?.1 + lg_?.3 -1~?.4 -1~?.5)

(3.2.21) toare; Tinand seama de relatiile: +0,079. 50 10- 102 10 ) = 11A ~i JJ.A. - tensiunile de Ia capetele li- l..t = ?.t = 0, 46 + 0, 24 + 0, 89 + 0, 03 + niei; ?..2 = ?.t + ?.2 ~ ~ . z - impedantele tronsoanelor +0,04+0,28=1,94 % 1 2 5 (3.2.22) liniei de lungimi 11 , 15 ?..3 = ?.t + ?.2 + ?.3 in ipoteza 2 pierderea de tensiune este Marimile de mai sus sunt cunoscute ?..4 = ?.t + ?.2 + ?.3 + ?.4 aproximativ cu 23 % mai mare decat deoarece se cunosc caracteristicile rel..t = ?.1 + ?.2 + ?.3 + ?.4 + ?.s in ipoteza 1. ceptoarelor ca ~i parametrii tronsoanelor ce compun linia. d - Plerderea de tensiune pe linille de cuCu !A ~i fA. s-au notat curentii de ?.. 1 = ?.2 + ?.3 + ?.4 + ?.s = l..t - l..t rent allemativ 1rifazat cu receptoEn alimentare ai surselor A ~i A'; otvnice uniform dstrlluiiB (fig. 11.3.9) !2 , !3 , 1 - sunt curentii transportati pe 4 ?.. 2 = ?.3 + ?.4 + ?.s = l..t - ?..2 Receptoarele pot fi considerate unitronsoanele liniei catre receptoare; form distribuite daca distanta l dintre , ?.. 3 = ?.4 + ?.s = l..t - ?..3 doua receptoare este mult mai mica L 1 , L 2 , L 4 - lungimile liniei de Ia sursa ?.. 4 = ?.s = l..t - ?_4 decat lungimea totala a liniei L ~i putedin A pana Ia fiecare dinrea p a unui receptor este mult mai mitre receptoare. Acestora (3.2.23) ca decat puterea totala absorbita de lile corespund impedantele nia P. Un bun exemplu il constituie liZ 1 , Z4 ; Z1 este impeniile electrice de alimentare a iluminadanta totala a liniei. tului exterior. 13 !A !4 !2 !A Pe portiunea de linie infinit mica dx, A' A(' !JA1 f"i3A' aflata Ia distanta X de sursa, pierderea i4 !2 !1 de tensiune este: !3
d(Llut

= J3tx drx

(3.2.17)

/1,Z1 L1,Z1

/2,Z2

/3,Z3

/4,Z4 L'1Z'1

ls,zs

unde: lx- este teze (L-x) liniei Se fac

curentul necesar sa alimenreceptoarele de pe portiunea din linie ~i drx este rezistema de lungime dx. notatiile: [Aim] (3.2.18) [Q/m]

L2.~

L'2~

L3,Z3 L4,Z4
Lt.~

L'3Z'3 L'4Z'4

1 o =L

L unde: 1 0 - este considerat curentul absorbit de un metru din linie ~i R0 - rezistenta unitara a liniei. Atunci rezulta:

R0

=-

Fig. 11.3.10. Unle trlfazati allmentatlla ambele capete.

AQ///

!A

!2

!3

~.
!1

~
!2

!3A

~
!JA'

14

...

~!4

"i: /// OA'

lA'

Fig.

ll.a11. Unllle echlvalente cu llnla din fig. 11.3.10.

Capitolul 3: Func!ionari anormale in instala!ii electrice

{A
{2

II. lnstala!ii electrice

deci curentul Ia pornire se micl?oreaza, iar panta caracteristicii mecanice, data de ecuatia 3.3. 1, in conditiile U = Un; lP= lPn l?i RP ;~:. 0, crel?te (a se vedea fig. 11.3.12- caracteristicile mecanice artificiale reostatice - c.m.a.r., cu rezistentele de pornire RP 1' RP2 l?i R 3 unde R 1 > R 2 > R 3 ; caracteristicfle p. ptflpd. sunt num1te as e upa parametrul care poate fi modificat). Acum, rezistenta totala din circuitul rotoric este: Rrot = Ra + RP (3.3.6) In practica, atunci cand se efectueaza o pornire cu rezistente. se alege un interval de variatie a curentului Ia pornire intre o valoare maxima:

= =

it + l2 i2 + b
=Ct-Mct'
(3.3.2)

lJ =iJA
(3.2.24)

i3 = i3A + iJA {A = it + i2 + iJA

Relatia 3.2.21 devine:

l?i reprezinta caracteristica mecanica naturala (c.m.n.) a motorului de curent continuu cu excitatia in derivatie. Caracteristica este o dreapta (fig. 11.3.12). La pornire, n = 0 l?i se observa din fig. II 3.12 ca ~omentul corespunzator M (intersectia c.m.n. cu axa momentului) este, mai mare, de multe ori ca Mn. Tinand cant de faptul ca momentul este direct proportional fata de curent:

1./.A- 1JA' =

inseamna ca l?i curentul IP absorbit de lpmax = {1,5... 2}1n (!A - 11 - 12) Z3 - (1 1 + 12 + 13 - !A ) Z4 Ia reteaua de alimentare Ia pornire este l?i una minima: mai mare, de multe ori, fata de curentul lpmin = {1, 1... 1,3}1n; (11 + 12+ 13 + 14 - !A) zs:J = nominal I [I = (10 ... 20)1 ]. Aceasta se corespunzator acestor valori se deter= -13 [!A (z1 + Z2 + Z3 + Z4 + Zs)datoreazcf rCzistentei mi~i a circuitului mina rezistentele de pornire. in fig. - i1 (z2 + Z3 + 6 4 + Zs)rotoric, careia, Ia pornire, i se aplica Ia 11.3.12 este infatil?ata o astfel de por- i2 ( Z3 + Z4 + Z5 ) - 13 (Z4 + Z5 ) - 14 Z5 ] = borne intreaga tensiune a retei de nire. La conectarea motorului Ia sursa, = ..J3 (JA Zt- L 1; Zi' J (3.2.25) alimentare, al?a cum rezulta din 3.3.2. in serie cu rezistenta infal?urarii rotoriCurentul absorbit de sursa A reprezinta: Dupa prelucrare, prin inlocuirea lui MP ce, se introducere o rezistenta RP. 1 , astfel incat curentul de pornire sa fie cu Km lPnIP l?i a lui nP cu zero rezulta: I = U IR (3.3.4) egal cu lpmax (punctul a). Motorul por(3.2.26) P Cur;ntii a foarte mari de Ia porn ire nel?te l?i turatia incepe sa creasca. , deranjeaza, deoarece due Ia caderi Cand turatia ajunge Ia valoarea nb l?i mari de tensiune in reteaua de alimen- curentul absorbit de Ia retea ia valoatare, Ia eforturi electrodinamice in infa- rea I min, se scoate din circuit o parte (3.2.27) l?Urarea rotorica, Ia posibila aparitie a din fezistenta R 1 (prin scurtcircuitare), focului circular Ia colector l?i Ia solicitari , in circuit ramancfnd rezistenta R 2 . Asttermice (in special, Ia pornirile care fel se trece de pe caracteristiclmeca' dureaza mult). Din aceste motive nu se nica artificiala reostatica cu rezistenta conecteaza direct Ia retea decat mo- R 1 (fig. 11.3.12- c.m.a.r.R 1 ) pe carac3.3. Pomirea motoarelor electrice toarele de putere foarte mica l?i cu rna- tlristica mecanica artificiCia reostatica mente mici de inertie. Altfel, pentru li- cu rezistenta R 2 (c.m.a.r.R 2 ). Trecemitarea efectelor prezentate, curentul rea se face asttJI incat, pe rfoua carac3.3.1. Pomirea motoarelor de pornire se limiteaza Ia valori teristica mecanica artificiala reostatica de curent continuu I = (2... 2,4) In prin inserierea unor re- (c.m.a.r.R 2 ), curentul sa nu depal?easEcuatia ce caracterizeaza mecanic fistente de pornire R , prin micl?orarea ca valoar~a lpmax Punctul de functiofunctionarea motorului de curent conti- tensiunii aplicate saJ' utilizand electro- nare trece din b in c. De aici, procesul se repeta identic, pana se scoate din nuu cu excitatia in derivatie (adica de- nica de putere (motoare, choppere). pendenta intre turatia motorului l?i cu Prin introducerea de rezistente Ia circuit toata rezistenta introdusa Ia porplul electromagnetic al motorului) este: pornire in serie cu circuitul rotoric, re- nire, l?i punctul de functionare ajunge pe caracteristica mecanica naturala, latia 3.3.4 capata forma: U Ra + RP n = - - - M ----=-~- (3.3.1) I lp = un /(Ra + Rp) (3.3.5) stabilindu-se in Fin cazul functionarii Ia
1 1

..J3 (JA Z1 +(!A-

j1) Z2 +

= Km lP I

(3.3.3)

Ke lP

Ke lP Km lP

unde: n - este turatia motorului; M - cuplul electromagnetic dezvoltat de motor; U - tensiunea continua aplicata motorului; Ke l?i Km- constantele electrica l?i mecanica ale motorului; lP - fluxul magnetic rezultat din motor; Ra - rezistenta infal?urarii indusului (rotorului) motorului; R - rezistenta de pornire, legata in seP . R ne cu a Daca tensiunea aplicata este cea nominala (Un), fluxul magnetic este eel i nominal (fPn) l?i rezistenta de pornire RP : este nula, atunci expresia 3.3. 1 capata forma:

n n0

-~-.$:_~ ~ ":' -~--o- -~----: :i ---- ,._ "'- _..,_ ~-' -~li.o- "-= -- -Q, ......... -.... I

cI'TJ.n ~ ... -----... c -' i .... 1 .... ,.._ , 9 - - :_rn.a.r.-R 04 -----------,---:<?----,..-"""~ c.rn ....... .;. d, --.... , e ...... -a.r.-R

_______ , ___
' .... ....

,_J._~-

..... .....

'

,'

....

--

------------ -~--- 0--... ----'6. . q0

~,'1
' 7

: '':

........

....

IJJ

: b: ' 'q0 :c ........ -~... . : ' -~... : ........'1,

.. ~
Mp3 M (i)

'
Mn Mpmin (lpmin)

Mpmax (lpmax)

Fig.ll.3.12. Depende$11ntre tura1ia n cuplul electromagnetic MIa motorul de curent contlnuu cu exc~tat~a 1n ~: F - punctul de functionare Ia parametrii nominali (nn l?i Mn); n0 - punctul de functionare in gol ideal (cand M = 0).

'i

II. lnstalatii electrice

sarcina nominala. Numarul de etape sau trepte este, in principiu, de 3.. .4, putandu-se ajunge in anumite situatii pana Ia 7.

Capitolul 3: Functioniri anormale in instalatii electrice

='pmin(R R )-R I a+ p1 a
pmax

(3.3.12)

Rp2

:pmin ( Ra + Rp1)- Ra
pmax

Ca/culul rezistentelor de pornire. Rezistenta de pornire RP 1 se determina din relatia 3.3.5:

p1

= _!:!n_R I a
pmax

(3.3.7)

Rezistenta care trebuie sa ramana in treapta a doua - RP2 , se obtine din relatia 3.3.1, punand conditia ca aceasta sa fie verificata de punctul de functionare c. Deci:

Rezistenta care se scurtcircuiteaza Ia trecerea de pe prima pe a doua treapta va fi: R1 (3.3.13) = RP 1 - RP2 In continuare, pentru determinarea rezistentelor RP3 , RP4.... a turatiilor in punctele de functionare e, g .... ~i a rezistentelor care se scurtcircuiteaza R1 1' R11r se procedeaza Ia fel ca mai sus.

91 2 (0,386 + 2,5)- 0,386"' 1,35 Q 152

Rezistenta scurtcircuitata in treapta intai conform 3.3.13 este:

R1 = Rp 1 - RP2

=2,5-

1,35

= 1,15 Q

Exemplu de calcul:
Se determina valorile rezistentelor de pornire in cauzul pornirii cu rezistente inseriate in circuitul rotoric al motorului de curent continuu cu excitatia in derivatie care are urmatoarele date nominale:
Pn nn

Rezistenta R 3 care ramane in circuit Ia trecerea pun~tului de functionare din d in e se calculeaza cu formula 3.3.12, adaptata pentru punctul e ~i are valoarea:
Rp3

U = _ _ n__

,
pmax

K If>

e n

Ra +Rp2 K If> e n

lpmin (Ra + Rp2)- Ra lpmax

(3.3.8)

unde, in functie de datele de pe placuta motorului sau din catalog (Pn, Un, In, nn) se pot determina:

91 2 (0,386 + 1,35)- 0,386"' 0,65 Q 152

= 29 KW; Un = 440 V; In = 76 = 1000 rot/min; IP = 15 In

A;

Rezistenta scurtcircuitata in treapta a doua:

R1L= Rp2
-

K If> "' Un - Ra In
e n
nn

Se adopta: (3.3.9)
(max= 2/n 276 152 A ~i pmin = 1,2 In = 1,276 = 91,2 A

R8 (in cazul in care nu se poate masura cu un ohmetru)

Ra"' Unln- pn ( 0, 3 ... 0,5 } 12
n

In continuare, se procedeaza Ia fel pentru punctele f -> g ~i h -> i Pentru motorul respectiv, conform : (fig.ll.3.12) obtinandu-se: relatiilor 3.3.3 ~i 3.3.9 se obtin: Rp4 = lpmin (Ra + Rp3)- Ra = R_a = Un//P = 440/1576 = 0,386 Q
~I

RP3

= 1,35- 0,65 = 0,7 Q

(3.3.10)

1 pmax

iar turatia nc, tot din relatia 3.3.2, dar punand conditia ca in punctul de functionare b sa se verifice, in cazul c.m.a.r - RP 1 , adica:
nc - n = __ n_ - I . b K I[> pmm e n
U Ra + Rp1 K I[> e n

el[>n -

- _U.!.!.n_-_R_.a._l.!.!.n

91 2 (0,386 + 0,65)- 0,386 152

Ell

0,23 Q

440-0,386.76 "'24 6 100 ' 60

~i R111

1ar

=RP3 -

RP4

= 0,65 - 0,23 =0,42 Q

=

Rps

Rezistenta care trebuie introdusa Ia pornire in circuitul rotoric se poate (3.3.11) ' determina cu relatia 3.3.7 ~i are valoarea: lntroducand acum valorile determina440 te in relatia 3.3.8, se obtine rezistenta: R =-n--R =--0,386=2,5 Q

lpmin (Ra + Rp4)- Ra 1 pmax

91 2 (0,386 + 0,23)- 0,386 152

'!!!

-0,02 Q

pi

prnax

152

i
1

Rezistenta R 2 care trebuie sa ramana in circuit cand ~unctul de functionare trece din bin c (conform fig. 11.3.12) este data de relatia 3.3.12 ~i are valoarea:

a--::___

c.rnf"I.-(J.

ceea ce arata ca se intra direct pe caracteristica mecanica naturala (semnul minus) ~i. in acest caz, rezistenta scurtcircuitata in treapta a patra este egala cu tot ce a mai ramas in circuit, adica cu RP4 : Rtv =RP4 =0,23 Q Pornirea cu tensiune scazuta $i cre$terea apoi progresiva a acesteia pfma Ia valoarea nomina/a reprezinta o metoda care se folose~te numai atunci cand sursa de alimentare de curent
n
\ \
\

ns "'::::::------

\ \
\

-----~-------------~ -------lJ< _____ _

lJ~------d b h

F
\

9 e

c a
M2 (12) M, (1,)

M3
(13)

(I)

a
0 Is l2 I, I

Fig. ll.a13. Pomlrea motorulul de c.c. cu exctt:at~a 1n deriv&1ie pe caracterlstlcl mecanice artlflclale de tensiune.

Flg.ll.3.14. Pomirea cu trepte de rezlste~ a motorului de curent contlnuu cu excfta1:1a 1n serle.

Capitolul 3: Funclioniri anormale in instalalii electrice

continuu este o sursa cu tensiune reglabila. Tn aceste conditii, curentul de pornire conform relatiei 3.3.5 devine: IP = U/R8 (3.3.14) !;li se observa ca el scade odata cu scaderea tensiunii aplicate. Pornirea incepe pe caracteristica mecanica artificiala de tensiune (numita astfel dupa parametrul care poate fi modificat), in conditiile in care U = U 1 , 4> = cpn !;li RP = 0. Tensiunea U 1 se determina astfel incat punctul de functionare sa corespunda Ia pornire (cand n = 0) curentului maxim adoptat 11 = lpmax (fig. 11.3.13). Cand punctul de funct1onare ajunge in b (datorita cre!;lterii turatiei), unde curentul este 1 2 (curentul minim adoptat Ia pornire 1 2 = lpmin). 1 2 fiind mai mare decat curentul stationar corespunzator sarcinii / , se trece pe o alta caracteristica me5 canica artificiala de tensiune U2 , intrun punct c, care corespunde curentului maxim 1 (ce nu va fi depa!;lit in cursul 1 acestei porniri). Procesul se repeta, prin reglarea tensiunii Ia valorile U3 (U3 > U2 ), U4 (U4 > U3 ) !;l.a.m.d., pana se ajunge pe caractein punctul ristica mecanica naturala de functionare F. Cei doi curenti limita, intre care se face pornirea, 11 !;li 1 au, 2 in general, valori apropiate datorita numarului mare de trepte de tensiune. Fata de pornirea cu reostat, pornirea prin modificarea tensiunii de alimentare a motorului este mai economica, ea eliminand elementele disipative de energie (rezistentele de pornire). Utilizand electronica de putere, pornirea poate decurge Ia curent constant, iar reglarea tensiunii se face in mod continuu. Spre exemplu, in cazul utilizarii redresoarelor cu tiristoare, se actioneaza manual sau automat asupra dispozitivelor de comanda pe grila care modifica continuu unghiul de comanda a tiristoarelor, !;li totodata, !;li valoarea tensiunii redresate care se aplica motorului. Tn cazul motorului de curent continuu cu excitatia in serie, pornirea cu trepte de rezistente se poate face intre limite de curenti mai mari, deoarece !;lOcurile sunt mai mici (curentul maxim Ia pornire 1 putand ajunge acum pana Ia 2,5 In). In fig. 11.3.14 se prezinta deplasarea punctului de functionare in cazul pornirii cu trepte de rezistente !;li se observa ca pornirea incepe din punctul a (corespunzator unei rezistente RP 1 ), cand turatia este n = 0 !;li curentul 1 1 La rezistenta constanta, turatia cre!;lte, curentul scade !;li punctul de functionare se deplaseaza pe caracteristica spre stanga pana ajunge in punctul b (corespunzator curentului minim de pornire /2 ). Tn acest moment se scurtcircuiteaza o parte din rezistenta, RP 1 , ramanand in circuit rezistenta R 2 . Punctul de functionare trece Ia tura(ia constanta din b in c, iar curentul ajunge din Din acest moment, nou Ia valoarea 1 1 procesul se repeta pana se scurtcircuiteaza toata rezistenta de pornire !;li punctul de functionare intra pe caracteristica mecanica naturala, stabilinduse in punctul de functionare F, corespunzator curentului de sarcina /5 La motorul de curent continuu cu excitatie mixta, pornirea !;li calculul rezistentelor de pornire se fac Ia tel ca Ia motorul de curent continuu cu excitatia in derivatie, contributia infa!;lurarii de excitatie in serie fiind practic aceea!;li pe toata durata pornirii.

II. lnstalalii electrice

3.3.2. Pomirea motoarelor asincrone 'bifazate
Tn momentul cuplarii Ia reteua de alimentare a motorului asincron, rotorul acestuia este imobil (n = 0) !;li curentii : prin ma!;lina au valorile de scurtcircuit, I a!;la cum rezulta din schema electrica echivalenta a motorului asincron in momentul pornirii (fig. 11.3.15):

IP = Isc = --=U=.!t..._f- = '=!.tr (3.3.15) Rsc + P<sc ?.sc Curentul de pornire IP este mare !;li este

un'

Fig. 11.3.15. Schema electrlci echlvalentl a motorulul aslncron 1n momentul pomirti: R 5 c- rezistenta de scurtcircuit; X5 c - reactanta de scurtcircuit; k - intreruptor; JJ. 1, - tensiunea retelei in complex (pe faza); I - curentul absorbit de motor.

' cuprins, in mod obi!;lnuit, in limitele (4 ... 8) In. El variaza in timpul procesului de pornire datorita caracteristicilor functionale atat ale motorului, cat !;li ale sar, cinii. Tn practica, in mod acoperitor, se poate considera pentru intreaga dlJ'ata a por, nirii ca IP este constant !;li egal cu (4 ... 8) In, valoare ce se poate utiliza !;li pentru i efectuarea verificarii densitatii de curent Ia pornire. Daca durata pornirii nu se poate determina sau evalua, atunci se poate adopta durata acoperitoare de 40 s. Curentul de pornire, pe durata pornirii, determina solicitari termice !;li macanice periculoase pentru infa!;lurari !;li, de asemenea, datorita valorilor mari, determina pierderi mari de tensiune, atat in propriul circuit de alimentare cu energie electrica, cat !;li in circuitele altor receptoare, prin intermediul coloanei de alimentare comune. Pierderea de tensiune in circuitul propriu este nefavorabila deoarece cuplul de pornire este mic!;lorat (cuplul ; fiind proportional cu patratul tensiunii de alimentare) !;li, ca urmare, acceleratia unghiulara Ia pornire este mica, iar durata pornirii se prelunge!;lte. Tn cazuri cu totul defavorabile, procesul pornirii nici nu poate avea loc. Pierderea de tensiune determinata in circuitele altor motoare conduce Ia i cre!;lterea curentilor absorbiti de acestea !;li Ia accentuarea scaderii tensiunii. Calculul pierderii de tensiune Ia pornire se face pentru circuite cu ajutorul relatiei 3.2.12, unde puterile P !;li Q se determina in functie de curentul de poA2;P2 nire [/P = (4 ... 8)/nl !;li de factorul de putere nominal daca nu se cunoa!;lte eel (p2<P1 !?i A2>A1) corespunzator pornirii, iar pentru coFig. 11.3.16. Seqlune prtn rotorul loanele de alimentare, cu ajutorul cuscurtclrcultat al unul motor aslncron rentului de varf al coloanei tv, calculat trtfazat: cu relatia: a - cu dub/a colivie; b - cu bare n 1 inalte. v = ~1 ni + 1 pM (3.3.16)
i-1

Tabelulll.3.1. Curen1il de pomlre cuplurtle de pomlre pentru_ motoarele aslncrone cu rotorulln scurtclrcult (Nsa) Putere nominala .. _jkWJ
-

1 ... 5,5
---------

7 ... 30
--

30 ... 40
-----

40 ... 100 6,5 0,9

---

_}r/fn ___ M.JMn

7,2
------......

7,2 1,2

1,6

'

l.

6,5 1,1

--+

I
I

unde: In; - este curentul nominal al motorului t, I M - curentul de porn ire al_ motorului M P (eel mai mare curent de pornire). Tn relatia 3.3.16 s-a presupus, acoperitor, ca toti curentii sunt in faza (deci toate motoarele au acela!;li factor

11. lnstalatii electrice

de putere). Cand fabrica producatoare nu preserie valoarea pierderii de tensiune Ia pornire, maxim admisibila, atunci aceasta se poate considera egala cu 12%. Dupa cum se poate observa din tabelul 11.3.1, pentru motoarele obi:;muite, momentul de pornire este destul de mic ~i. de aceea, cand este posibil, pornirea acestor motoare se face in gal. in caz contrar, se cauta solutii pentru cre~terea momentului de pornire a motoarelor asincrone trifazate. Pornirea prin conectare directa Ia retea Aceasta metoda consta in cuplarea directa a infa~urarii statorice Ia reteaua de alimentare ~i prezinta toate inconvenientele mentionate mai sus. De aceea, utilizarea ei nu se accepta decat in cazul motoarelor de putere mica, adica sub 5,5 kW Ia Un = 380 V, cu limitarea ~ocurilor de tensiune in retea Ia valori admisibile mai mici sau egale cu 10 %, iar pe linia de alimentare a motorului Ia valori mai mici sau egale cu 15 %. De asemenea, ea mai poate fi utilizata in cazul motoarelor asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit, prevazute cu dubla colivie sau cu bare inalte (fig. 11.3.16). Pornirea directa a acestor motoare se bazeaza pe efectul pelicular al curentului alternativ (refularea curentului electric spre suprafata conductorului odata cu cre~terea frecventei) care are ca urmare mic~orarea suprafetei active (parcurse de curentul electric) a conductorului ~i deci marirea rezistentei acestuia (R = pIIA). La pornire, cand turatia rotorului este nula, frecventa f2 a curentului din rotor este maxima (50 Hz, pentru reteaua industriala din tara noastra) ~i curentul strabate numai sectiunea A 1 (fig. II. 3.16). Rezistenta conductorului este, in acest caz: R 1 =p 1 11A 1 (3.3.17) ~i are o valoare mare. Dupa demarare, , turatia rotorului cre~te, iar frecventa f2 ! scade ~i cand se ajunge Ia valoarea nominala, frecventa f2 este de circa 0,2 ... 0,3 Hz ~i curentul strabate acum intreaga sectiune (A 1 + A2 ). Rezistenta conductorului in acest caz este:

Capitolul 3: Functionari anormale in instalatii electrice

R
ech
~i

= _R_,_t_R_,2._
R+R
1 2

SP
(3.3.18)

= U1~/Zsc ~i

S~

= (U 1nlk)2-(1/Z5 c)

se observa ca este mai m1ca sau mult mai mica decat R 1 (dupa cum sau ales A 1 , A2 , p 1 ~i p2 ). Valoarea mare a rezistentei rotorice Ia pornire (R,01 = R 1 ) limiteaza intensitatea curentului de pornire ~i a ~ocului de curent Ia valori admisibile. Pornirea cu tensiune scazuta, in trepte, cu autotransformator Consta in alimentarea motorului asincron prin intermediul unui autotransformator sau transformator. Daca tensiunea este mic~orata de k ori, atunci intensitatea curentului de pornire absorbit de Ia reteaua de alimentare scade de k2 ori. Considerand SP - puterea absorbita de Ia retea Ia pornirea directa ~i s~ puterea absorbita prin autotransformatorul cu raportul de transformare k, se poate scrie: SP = U 1n IP ~i S~ = U 1n I~ (3.3.19) sau

(3.3.20) Raportul celor doua puteri conduce Ia: I' = (1fk2)1 (3.3.21) P Pe de alfa parte, cuplul Ia pornire MP a motorului se reduce ~i el de k2 ori, datorita dependentei lui de patratul tensiunii de alimentare:
n nt net

c.m.n. (Utnl c.m.a.t. (U,.,Jk)

Mn
M'p M'max

Fig. 11.3.17. Dlagrama pomlril cu autotransfonnator.

2--t----~--+--

2---t---~--+--

3--1----+-----9---

Jpv
A
B

---+----1-----<-JpA
A
B

c
~sc ~sc

~sc

Fig. 11.3.18. Conectarea lhfifUririlor statorice ale unui motor aslncron b1fazat: a - conexiune stea; b - conexiune triunghi.

0
b

Rp

Xp

Fig. 11.3.19. Motorul aslncron conectat culm~ de pomlre 1h aerie.

Fig. 11.3.20. Dlagramele fazoriale corespunzltoare pomlrii motorulul aslncron cu lmpeda.,.. conectate 1h serie: a - in momentul cuplarii Ia retea; b - in momentul atingerii turatiei stationare cu impedantele inseriate; c - in momentul scurtcircuitarii impedantelor (inchiderea contactorului C din fig. 11.3. 19); RP, XP - parametrii impedantei de pornire; Rsc Xsc - parametrii de scurtcircuit ai motorului; R; - rezistenta rotorului; s - alunecarea.

Capitolul 3: Funclioniiri anormale in instalalii electrice

ne cele 6 capete ale infa$urarilor $i (3.3.22) functioneaza Ia putere nominala cu fain aceste conditii, pentru a beneficia zele statorice alimentate in triunghi. de avantajul reducerii curentului de Metoda prezinta avantajul unei redupornire $i a evita dezavantajul reducerii ceri a curentului de pornire de trei ori. cuplului motor, pornirea cu autotrans- in fig. 11.3.18 sunt prezentate cele doua formator se executa in gol sau Ia sar- tipuri de conexiuni. Daca se noteaza cu cina redusa. Cand turatia motorului s-a Z impedanta pe o faza a motorului, apropiat suficient de mult de turatia de atunci curentii de pornire in conexiunea sincronism, se trece Ia alimentarea mo- stea lpy $i, respectiv, in conexiunea torului Ia tensiunea retelei, continuu, in triunghi /p, vor fi: trepte sau direct, in functie de $OCurile I _ U fY _ U1 . 1 (3.3.23) care apar. PY ,J3 Diagrama pornirii, pe caracteristicile mecanice corespunzatoare (cu tensiune scazuta $i naturala) este prezentata in fig. 11.3.17, pornirea executandu-se pe traiectoria a-b-c-F. Facand raportul celor doi curenti de Metoda se utilizeaza pentru pornirea pornire, din 3.3.23 rezulta: motoarelor de putere medie $i mare, , lpy = !._ (3.3.24) alimentate din retele de joasa sau me/PI! 3 die tensiune. Pornirea prin comutarea stea - in privinta cuplului de pornire, avand triunghi in vedere raportul tensiunilor pe o faza Este o pornire cu tensiune redusa, a infa$urarii, se constata ca scade de care consta in aplicarea sistemului tri- trei ori fata de cuplul de pornire nomifazat de tensiuni, in prima faza a porni- nal. Tinand seama de scaderea cuplurii, infa$urarii statorice a motorului co- lui, pornirea se va face cu sarcini redunectata in stea, iar dupa atingerea unei se de trei ori sau in gol. turatii de 90 ... 95 % din turatia de sinDaca se analizeaza pornirea cu cocronism, infa$urarii comutate in tri- mutator stea - triunghi, prin prisma unghi. pornirii prezentate in fig. 11.3.18, se Pornirea stea - triunghi se aplica mo- constata ca procesul de comutare tretoarelor de mica $i medie putere care buie sa se faca, obligatoriu, Ia alunetrebuie sa aiba scoase Ia cutia de bor- cari suficient de mici, pentru a nu da

II. lnstalalii electrice

na$tere Ia $OCuri de curent Ia trecerea in triunghi, comparabile cu cele de Ia conectarea directa in triunghi, anuland astfel avantajul principal al metodei. Din acelea$i motive, timpul in care se face manevra de trecere din conexiunea stea in triunghi trebuie sa fie foarte mic. La efectuarea conexiunilor in circuitele de forta trebuie avut in vedere ca Ia comutarea din stea in triunghi sa nu se modifice succesiunea fazelor sistemului de alimentare, caz in care, Ia comutare, ar apare o franare in contracurent, urmata apoi de o pornire directa in triunghi. Pornirea cu impedante intercalate in serie cu motorul asincron lndiferent de faptul ca impedantele au caracter preponderent ohmic sau inductiv, actiunea lor se manifesta prin crearea unei caderi de tensiune LlU de valoare proportionala cu intensitatea curentului de pornire, ceea ce face ca tensiunea Ia bornele motorului Urn sa creasca pe masura ce turatia rotorului cre$te. in fig. 11.3.19 se prezinta schema cu impedantele intercalate in serie cu motorul asincron in vederea reducerii intensitatii curentului de pornire, iar in fig. 11.3.20, diagramele fazoriale corespunzatoare pornirii motorului asincron conectat ca in fig. 11.3.19. Pornirea cu rezistente fnseriate cu circuitul rotoric al motorului asincron Metoda este aplicabila numai in cazul motoarelor asincrone trifazate cu ' rotorul bobinat (sau cu inele), spre deosebire de precedentele care se pot aplica oricarui tip de motor asincron cu rotor bobinat sau in colivie (in special, celor din urma) $i conduce, pe de o parte, Ia reducerea intensitatii curentilor de pornire, iar pe de alta parte, Ia cre$terea cuplului de pornire pana Ia valori care pot egala cuplul maxim. Ea consta din inserierea fazelor infa$urarii rotorice cu un reostat trifazat de pornire, reglabil in trepte sau continuu, ca in fig. 11.3.21. Analizand relatiile ce caracterizeaza functionarea motorului asincron rezulta ca, Ia modificarea valorii rezistentei cir' cuitului rotoric, se modifica alunecarea critica sm (corespunzatoare momentului maxim Mmax ), in timp ce cuplul maxim ramane constant. R~+R' smp = X P (3.3.25)

M' /M
p

= (U 1n lkf/Uf, = (1!k2)

zsc -

A
8 2----6
3---c~

~--------v ~-------) Rp
Fig. 11.3.21. Motor aslncron trlfazat cu rotor boblnat cu rezlsteme de pomlre lnserlate cu clrcultul rotorlc: C1, C2, C3 - contactoare; Ap1, Ap2, Ap3 - rezistente de pornire.
M

Rp3

Rp2

Rp1

Mp2
Ms

sc
$i
11p .. --;====~====

ut

Sm

Smp

( R1 +
smp -

R~ + R~

Fig. 11.3.22. Dlagrama pomlrll motorulul aslncron trlfazat cu rotorul boblnat cu rezlsteme de pomlre lnserlate cu clrcultul rotorlc.

t X~c
+

(3.3.26)

unde: este alunecarea critica cand rezistenta RP este conectata in circuit;

II. lnstalalii electrice

R' - rezistenta circuitului rotoric rapor2 I tata a stator; R' - rezistenta de pornire raportata Ia P stator; 1 - curentul absorbit Ia pornire de in1P fa~urarea statonca . de Ia re. t eaua de alimentare; R1 - rezistenta infa~urarii statorice. Din formula 3.3.26 rezultii cii prin introducerea rezistentelor de pornire RP. in circuitul rotoric, se obtine reducerea curentului absorbit de motor de Ia retea. Ecuatia lui Kloss:
M
=

Capitolul 3: Funclionari anormale in instalalii electrice

5mp 5m

= R~ + R~ = R2 + RP
R~
R2

(3.3.31)
1

Cand punctul de functionare ajunge in b, unde 5 = 5b t;;i M = MP2, se inchide : contactorul C 1 , scurtcircuitandu-se re, zistenta RP 1 Alunecarea in punctul b (5b) se determina din ecuatia lui Kloss, care trebuie sa fie verificata de , coordonatele acestui punct. Rezulta:

~P - 2144,9/130,4 5mp + 1 = 0 5m 1,2 "" 1,6 $i 0,63 Deoarece 5 trebuie sa fie mai mare ca 1 (fig. 11.3.2'2'), solutia este 5 = 1,6. Utilizand relatia 3.3.31 se p~~te calcula acum rezistenta inseriata Ia pornire cu infat;;urarea rotorica:

unde:

(3.3.32)

R2 - (rezistenta infat;;urarii rotorice) se

poate calcula cu relatia:
5nMnQ

-+-

2Mmax 5m 5

(3.3.27)

5 5m 2 312 Tinand cant ca 5b = 5c se poate 2n pune in evidenta faptul ca Ia pornire, determina rezistenta de pornire care a cand 5 = 1, pentru o alunecare critica mai ramas in circuit R~ (R~ = in care: 5m ce poate deveni t;;i ea egala cu 1 in = Rp2 + Rp3). = n1 - nn = 1500-1450 = 0 , 033 cazul unei anumite valori a rezistentei D1n ecuatia lui Koss, verificata de coor- 5 n n 1500 1 de pornire RP, cuplul de pornire poate donatele punctului c (5 = 5c, M = M 1), unde sare punctul de functionare d~pa deveni egal cu cuplul maxim. Q = 2nn1 = 2n 1500 = 157 radls Singurul dezavantaj al acestei porniri inchiderea contactorului c1' 1 60 60 consta in pierderile de energie ce au 2Mmax Mpt = -. -""""'--(3.3.33) t;;i inlocuind se obtine: loc in reostatul de pornire. 5mp 5c Realizarea pornirii cu rezistente in -+R = 0,033 65,86 157 "'0, 276 Q circuitul rotoric inseamna calcularea 2 sc 5~P 3. 20,4 2 unui reostat de pornire, avand un numar de trepte (3 ... 7), scurtcircuitate in- i se determina 5,;,P t;;i apoi R~. De acum 5m- (alunecarea corespunzatoare motr-a anumita succesiune t;;i Ia anumite procesul se repeta pana se ajunge pe mentului maxim) se determina din intervale de timp, care sa asigure un caracteristica mecanica naturala (cand ecuatia lui Kloss care trebuie verificuplu maxim Ia pornire, rezistenta de pornire este scurtcircuitacata de punctul de functionare noMp 1 = (0,8 + 0,9) Mmax (3.3.28) ta integral). minala, pe caracteristica mecanica (coeficientul adoptandu-se in functie naturala: de pierderea maxima de tensiune a reExemplu de calcul 2M max=> telei, admisa in conditiile cele mai neSe determina valorile rezistentelor de M= n 5n 5m favorabile) t;;i un cuplu minim: pornire, necesare pornirii cu rezistente , -+(3.3.29) inseriate in circuitul rotoric, in cazul utiMP2 = (1, 1... 1,3) M 8 5m 5n unde: lizarii unui motor asincron cu urmatoaM 2 M8 - este cuplu static al mat;;inii de rele date nominale: => 5 - 2 max 5 5 + 5 2 = 0 m M n m n lucru. Pn = 10 kW; Un = 380 V; In = 22 A; n Diagrama pornirii in 3 trepte pe cur- nn = 1450 rot/min; ~ - 2144,9/65,860,033 5m + 0,0332= 0 bale caracteristicilor mecanice este pre- U20 = 315 V; 1 n = 20,4 A; 11n = 84 %; , 2 "" 0,008 t;;i 0, 138 5m 2 1 zentata in fig. 11.3.22, pornirea facan- C05r:pn = 0,825; Deoarece 5m trebuie sa fie mai mare du-se pe traiectoria a-b-c-d-e-f-g-F. M.,Mmax/Mn) = 2,2; GJJ2 = 0,415 daNm2; ca 5n (fig. 11.3.22), solutia este: Rezistenta RP se calculeaza astfel ca, G = 150 kg. 5"l. = 0, 138. Ia pornire, punctul de functionare sa se Momentul rezistiv (corespunzator lnlocuind acum valorile obtinute din afle pe zona stabila a caracteristicii sarcinii) este egal cu momentul nominal relatia de calcul a rezistentei R , P mecanice artificiale reostatice (in a) co- al motorului. Conform relatiilor 3.3.28 t;;i rezulta: respunzator cuplului maxim Ia pornire 3.3.29 se adopta: Mp1 adoptat. Ecuatia lui Kloss, 3.3.27, MP 1 = 0,9 Mmax t;;i Mp2 = 1,2 Ms RP = -1) = 2,9Q 0,138 trebuie sa fie verificata de punctul de unde M 5 = Mn = 9550Pnlnn functionare, a (5 = 5 =1 t;;i M = M 1) t;;i = 955010/1450 = 65,86 Nm; Rezistenta R. care trebuie sa ramana in cunoscand cup lui P maxim M max P al circuit Ia trecferea din b in c (fig. 11.3.22) Mmax = A.Mn = 2,2 65,86 = 144,9 Nm motorului asincron, rezulta: Deci: se determina din relatia 3.3.31 scrisa insa pentru noua alunecare critica- 5~,;: ~P 1 = 0,9144,9 = 130,4 Nm t;;i 2M M _ max (3.3.30) M 2 = 1,265,86 = 79 Nm p1- 5 mp 1 Din relatia 3.3.30 care trebuie satis- - = R2 + RP' =>R. =R - - 1 -+2 5 facuta, rezulta alunecarea critica Ia 5 R2 P 1 5mp m m
1 1 1

=---

0,276(~

5~'P

(5~'P

Ecuatia 3.3.30 contine o singura necunoscuta, 5mp, care poate fi determinatii. Acum, cu ajutorul relatiei 3.3.25 t;;i cunoscand parametrii R2 t;;i X8 c se poate determina valoarea rezistentei R . Daca nu se cunoat;;te reactanta de sctfrtcircuit Xsc , se poate apela Ia relatia:

unde 5;,P - se obtine din relatia 3.3.33:

M p1
=

2M max => . 5mp 5c -+5c 5~P

Capitolul 3: Functionari anormale in instalatii electrice

2 => (s' ) - 2 Mmax s s' + s 2 mp M cmp c p1
~i

II. lnstalatii electrice

~ - 2(Mmax /MP2 )sd s,;,P + {s,;,PJ2

=

=0

~ - 2144,91790,75sd + 0,752

=0

sc(sc

= sb) din relatia 3.3.32:

2Mmax
=>

Mp2

-+sb
=>

smp

sb

smp

2 _ Mmax . . 2 _0 sb 2 - - sb smp + smp Mp2

2144,9 I 791,6sb + 1,(32 Sbt, 2-5,39 $i 0,47

sg -

=0

= 0,22 Observalie: in cazul in care st este . mai mare ca sm calculul se continua - pentru s;;,P: ' conform procedeului descris (crescand " )2 - 2(Mmax IMp2 ) 5 e5 mp " + 5e 2 - 0 (5 mp numarul de trepte de pornire) pana (s" s" mp )2-2144, 9/1304022 ' , mp +0222=0 , cand se ajunge Ia o alunecare coressmp1, 2 - 0,35 ~i 138 punzatoare momentului Mp 2 mai mica d ecat sm. Solutia estes~ = 0,35 - rezistenta (corespunzatoare functionarii in e): P 3.3.3. Pomirea motoarelor

sd 1 2 - 2,53 ~i 0,22 Solutia este sd = se

Rezistenta scurtcircuitata in treapta a treia va fi: RP3 = R; = 0,42 Q

a.

R"

Solutia, conform fig. 11.3.22, este: sb. = sc = 0,47. lnlocuind in expresia lui s;,P, se obtine:
(s;,P) 2 - 2{144,9/130,4)0,47 s,;,P + 0,472=0 s;,p 1 ,2 - 0,75 $i 0,29. Deoarece s;,P nu poate sa fie mai

" Rp=R 2 -;;::-1

rs~p

sincrone
Deoarece motoarele sincrone nu dezvolta cuplu electromagnetic sincron decat atunci cand turatia rotorului este egala cu turatia campului magnetic invartitor, ele nu au cuplul de pornire de tip sincron ~i nu pot fi pornite direct, decat daca se utilizeaza convertoare de frecventa. Convertoarele de frecventa. prin cre~terea progresiva a frecventei (de Ia valoarea zero), pot determina Ia motoarele sincrone obtinerea de cupluri de pornire sincrone. Aceasta metoda de pornire (sincrona) este folosita rar (pretul convertoarelor care modifica frecventa de Ia zero este ridicat). 0 alta metoda de pornire a motoarelor sincrone este pornirea cu motor auxiliar, motor care trebuie sa accelereze sistemul pana Ia turatia de sincronism, cand motorul sincron se cupleaza Ia retea. $i aceasta metoda este folosita destul de rar. Cea mai utilizata metoda de pornire a motoarelor sincrone este pornirea in asincron. in acest caz, rotorul este prevazut cu 0 infa~urare suplimentara, pentru pornire, de tip colivie. infa~ura rea statorica a motorului sincron se conecteaza Ia reteaua trifazata, iar cea rotorica, pe o rezistenta. Cuplul de pornire, de tip asincron, ia na~tere Ia tel ca Ia motorul asincron, prin interactiunea campului magnetic invartitor cu curentii din infa~urarea tip colivie. Dadi cuplul de pornire este mai mare ca eel rezistent, atunci motorul porne~te. Cand turatia ajunge Ia valori de 95-97 % din turatia de sincronism, infa~urarea rotarica se deconecteaza de pe rezistenta ~i se conecteaza Ia sursa de curent , continuu. Urmeaza, dupa un interval scurt de timp, stabilirea turatiei Ia valoarea de sincronism.
1 1 1

=
=

0,276(

0 35 -1) 0,138

0,42 Q

- rezistenta RP2 ce se scurtcircuiteaza in treapta a doua:

RP2

mic ca sc (fig. 11.3.22), solutia este = 0,75 Rezulta:

s;,

= R~ -

- pentru

R' p

5 0 276 ( 0,7 - 1) 0,138

12 Q

sf - 2(Mmax /MP 2) s,. s;;,P + (s;;,PJ2 = 0 sf - 2144,91790,35 s, + 0,352 = 0 , 2 - 1, 18 $i 0, 1 s,1

s, = s9 .

R;

= 1.'2 -

0,42

= 0,78 Q

Rezistenta care trebuie scurtcircuitata in treapta intaia este:

Rp_1 = RR - R;

= 2,9 -

1,2

= 1,7 Q

Repetfmd procesul de mai sus, dar pentru punctele d, e, f ~.a.m.d, se obtine: - pentru sd = se:

Solutia este s, = s = 0, 1. Se observa ca afunecarea s este 9 mai mica decat alunecarea crit1ca pe caracteristica mecanica naturala sm ~i. in aceasta situatie, daca se scurtcircuiteaza toata rezistenta ramasa (R"), se intra pe zona stabila a caracte~isticii mecanice naturale.

!,!2

Fig. 11.3.23. Diagramele fazoriale ale curentllor motorulul aslncron trifazat alimental in doul faze (faza 31ntreruptj): a - situatia initiala (motorul alimentat pe trei faze); b - sistemul curentilor de succesiune directa; c - sistemul curentilor de succesiune inversa; d - compensarea curentilor Ia .______ m_o_t_or_u_l_a_li_m_e_n_ta_t_i_n_d_o_u_a_fa_z_e_;(_te_n_s_iu_n_e_a_a....:1_u_ng=-a_n_d_la-=Y'-t2.:....~------'
u,i

--- ---/it

B:n:

"!o--------------------0
Fig. 11.3.25. Vartatllle componentelor curentulul de scurtcircult monofazat a curentulul total. Fig. 11.3.24. Unle monofazatl scurtclrcultatl.

II.Instalalii electrice

Capitolul 3: Funclionari anormale in instalalii electrice

La pornirea in asincron, ~ocul de cu- de potential, se realizeaza o legatura uJ2 sin (cp - f3} (3.5.8) rent poate ajunge pfma Ia 9 ln. Ca ur- electrica prin intermediul unei impek = - ----'~--'-mare, pornirea prin conectare directa dante de valoare neglijabila. In aceste zl se poate face numai cand pierderea de conditii, curentul din circuit are o intentensiune pe reteaua de alimentare se sitate de multe ori mai mare decat a ~i incadreaza in domeniul valorilor admi- curentului nominal, iar solicitarile termiL (3.5.9) sibile. In caz contrar, limitarea curen- : ce ~i dinamice (ce depind de patratul T=_l_ Rl sunt foarte mari. curentului) tului de pornire se face utilizand bobiin care: ne de reactanta sau autotransforma3.5.1. Scurtcircuitul unui circuit k - este constanta de integrare, toare. Solutia mai avantajoasa (prin T- constanta de timp a circuitului. monofazat prisma cuplului de pornire) este cea cu Variatiile componentelor curentului autotransformatoare de pornire, dar ea , Scurtcircuitarea unei linii monofazate de scurtcircuit ~i a curentului total: este mai scumpa. , alimentate cu o tensiune sinusoidala de ' 3.4. Funqionarea motoarelor forma: t 13) -smrp ( 13) e 1=--Stnw+rp-

asincrone trifazate
in doui faze

uJ2 (
zl

-f
t

u = uJ2 sin (wt + cp)

(3.5.1)

' conduce Ia o ecuatie a tensiunilor (penSe produce atunci cand una din cele . tru schema din fig. 11.3.24) care are trei faze ale alimentarii se intrerupe. expresia: (3.5.2) Acum, sistemul trifazat simetric de cu- u = R1i + L 1(di/dt) unde: renti de secventa directa se inlocuie~te cu doua sisteme trifazate simetrice, R1 - este rezistenta liniei, unul de secventa directa ~i altul de L1 - inductivitatea liniei. Solutia ecuatiei 3.5.2 este: secventa inversa, iar intensitatea ~i fazele acestor curenti se determina u~or, i = ip + it (3.5.3) unde: din conditia ca pe faza intrerupta, suma curentilor sa fie nula (ceea ce in- i - este componenta permanenta a P seamna ca, pe faza intrerupta, curentul curent1'I or, din secventa inversa este egal ~i de it - componenta tranzitorie. Expresiile componentelor sunt: sens contrar cu eel din secventa directa - fig. 11.3.23). . uJ2 sin (wt + cp- f3) I = (3.5.4) Deci: P zl !3 = 0 ~i 11 = 12 = ..J3 1dl (3.4.1) Motorul asincron trifazat, Ia functio- ~i t narea in doua faze, absoarbe de Ia reteaua de alimentare un curent care (3.5.5) it = k e T este de ..J3 ori mai mare decat Ia functionarea normala. Acest curent, in ca- unde: zul motoarelor asincrone cu rotorul in 2 ; XI = wL zl = ~R_f_+_X_I_ (3.5.6) scurtcircuit, de putere mare, duce Ia incalzirea rotorului ~i. intrucat caldura X (3.5.7) dezvoltata in rotor se evacueaza in ma- f3=arctg _j_ Rl re masura prin stator, exista pericolul supraincalzirii infa~urarilor statorului. Totodata are loc ~i incalzirea conductelor de alimentare. Protectia se realizeaza cu relee termice prevazute cu L3---------------------L---mecanism de protectie Ia mers in doua faze. Fig. 11.3.26. Scurtclrcultul trffazat In timp, au fost intreprinse numeroa1n ~ua trifazati. se studii asupra functionarii in doua faze a motoarelor asincrone trifazate. Ele k~oc arata ca Ia puteri ale motoarelor sub 15 kW, temperaturile in infa~urarea sta2V2 torica sunt sub valoarea nominala, in 1,BV2 ~ schimb, Ia puteri ale motoarelor peste 40 kW, temperaturile in infa~urarea sta1,6V2 torica depa~esc intotdeauna tempera1\.. 1.4112" tura nominala. .....

=I"'

J2 sin(wt + rp- 13)- sin(rp- 13) e-T

(3.5.10)

sunt prezentate in fig. 11.3.25. Daca X1 >>R1 , se poate considera {3 1 - :!T/2; acum relatia 3.5.10 devine:

; -1.

J2 .-f cos~- cos(wt + ~J]

(3.5.11)

iar pentru o constanta de timp T foarte mare:

i=I"'J2[coscp-cos(wt+cp)]
(3.5.12)

Analizand expresia 3.5.12 se poate constata ca valoarea maxima a curentului total se atinge pentru cos (wt + cp) = -1, adica:
imax
~i
=

i~;oc

=I"' J2

[t + Ieos cpl]

(3.5.13)

pentru cp = 0 sau n
=

imax

i~;oc =

2J21"'

(3.5.14)

~:==================~~~===
\

Deci, in cazul cand scurtcircuitul se produce in momentul trecerii tensiunii prin zero, valoarea maxima a curentului de scurtcircuit este egala cu de doua ori amplitudinea componentei permanente. Definind timpul fictiv ca fiind timpul in care curentul de intensitate constanta I circuland prin conductor, determina de': L1----------------------L2---------------.~----

L3----------------L-----Fig. 11.3.28. Scurtcircuitul blfazat

'

1n ~ua trifazati.
L1-----------------------

3.5. Funqionarea in regim de scurtcircuit

Scurtcircuitul reprezinta un regim anormal de functionare a instalatiilor electri- , ce !?i este intalnit atunci cand, intre doua puncte intre care exista o diferenta

1,2V2

.........

..........

V2

r-

0 0,2 0.4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4;

L2----------------------L3--------------~-------

Fig. 11.3.27. Raportul curentului

N -------------~---Fig. 11.3.29. Scurtclrcultul monofazat 1n reteaua trifazati.

de fOC

k$oc

funC1ie de R/X1

Capitolul 3: Functionari anormale in instalatii electrice

gajarea aceleia~i cantitati de caldura ca curentul real de scurtcircuit, atunci:
t =_!__It ;2dt f 12 ., 0
~i

II. lnstalatii electrice

COS fPsc" Cu ajutorul acestor date se poate calcula impedanta, rezistenta ~i reactanta de scurtcircuit pentru toate elementele intercalate intre generatoare ~i punctul cu puterea de scurtcircuit data:
ZSC=

~i

(3.5.15)

de ~oc Raportul curentului = i II se poate determina tinand cb~t d:~elatiile 3.5. 11 ~i 3.5.9. Daca se pun conditiile rp = 0 ~i wt = :n:, rezulta:
k

inlocuind 3.5.11 in 3.5.15, prelucrand ~i tinand cont ca t T (exemplul: t = 0,1 s ~i T < 0,05 s), rezulta:
t,

T = !::J_ = _1_ =
R1
(1)-

Rt

x,

(3.5.18)

-tSC

u2

= 2 cos 2 rp Je T dt - 4 cos rp
0

_?!._

!_ tg/3
w

2 -/3 !_ ~r---1--co_s_ w COS/3

Rsc =Zsc . cosrp sc X 5 c=Z5 c sinrp5 c

(3.5.24)

t _!_ Jcos(wt+rp)e Tdt+

0

t 2 +2 cos (wt + rp )dt ""

J
0

(3.5.19)

"" T cos rp + 0 + t "" t

(3.5.16)

Rezulta ca, in retelele de joasa tensiune, componenta aperiodica a curentului de scurtcircuit nu contribuie Ia cre~te rea temperaturii.

3.5.2. Scurtcircuitul unui circuit bifazat

in cazul unui scurtcircuit trifazat {fig. II 3.26) se observa ca potentialul in punctul de defect este egal cu zero ~i daca impedanta unei faze pana Ia locul de defect este zsc' atunci curentul de scurtcircuit se obtine cu relatia: 15~) = U/Zsc {3.5.17) unde: Un- este tensiunea de faza aplicata Ia capetele liniei de alimentare, ~~~) - este curentul de scurtcircuit prin oricare faza din cele trei scurtcircuitate. Scurtcircuitul trifazat este eel mai periculos (a se vedea 3.5.27) ~i se observa ca studiul efectuat in paragraful 3.5. 1 in cazul scurtcircuitului monofazat este valabil ~i in acest caz, pentru fiecare faza in parte. Tinand cont ca cele trei tensiuni aplicate sunt defazate intre ele cu 2.n/3 radiani, atunci in orice moment al scurtcircuitului una din tensiunile de faza este nula sau foarte apropiata ca valoare de zero ~i. ca urmare, curentul de ~oc in aceasta faza va avea o intensitate foarte mare. Relatiile prezentate pana acum sunt valabile daca, in cazul unui scurtcircuit, tensiunea aplicata Ia capetele liniei de alimentare ramane neschimbata ca valoare. Aceasta situatie este intalnita in practica atunci cand scurtcircuitele se produc in puncte suficient de indepartate de generatoarele sincrone ale sistemului trifazat de alimentare cu energie electrica, adica in retelele de joasa tensiune, iar parametrii circuitului pot fi considerati constanti. in acest caz, intensitatile curentilor de scurtcircuit determina Ia generatoare valori ale curentilor in domeniul celor de sarcina normala.

Raportul curentului de ~oc este cuprins intre -../2 ~i 2-../2. ~i, in functie de raportul R1 IX1, conform relatiei (3.5.19), este prezentat in fig. 11.3.27. in cazul retelelor de joasa tensiune raportul curentului de ~oc k 50c are vaIori de circa (1,2 ... 1,3)-../2.. in general, datorita faptului ca intre punctul de defect ~i sistemul energetic, l1J = un luat ca sursa de alimentare cu energie (3.5.26) sc zsc + Zo electrica, exista diferite tensiuni, pentru calculul parametrilor circuitului echivaunde: lent se folosesc marimile raportate Ia Z 0 - este impedanta solului sau a contensiunea de baza (de regula, egala cu ductorului neutru. cea a zonei in care are loc scurtcircui- ' Se observa ca: > 1(2) > 1(1) (3.5.27) tul). Notand cu k raportul dintre 1(3) sc sc sc tensiunea de baza ~i tensiunea a liniei ,i", adica: Exemplu de calcul: determinarea k = UIU; (3.5.20) valorilor intensitatilor curentilor de atunci parametrii raportati (notati cu in- scurtcircuit in punctele k1 ~i k2 ale dicele ') vor fi: retelei electrice din fig. 11.3.30 a. 2 . 2 in fig. 11.3.30 b s-a realizat schema R1.= R1. k ~~X,.= X 1 {3.5.21) k i electrica echivalenta cu valori raportate iar parametrii de scurtcircuit se vor ale parametrilor elementelor retelei ' (tensiunea de baza fiind U = 0,4 kV) ~i calcula cu: s-au calculat valorile raportate ale Rsc = R;: parametrilor dupa cum urmeaza: 1. Sistemul: Z 5 c = )R ~ + X ~ (3.5.22)

urmand ca pentru determinarea parametrilor totali de scurtcircuit sa se adune, Ia valorile obtinute cu relatiile 3.5.24, valorile parametrilor raportati ai elementelor cuprinse intre punctul cu putere de scurtcircuit data ~i punctul de scurtcircuit. Particularizari. in cazul unui scurtcircuit bifazat intr-o retea bifazata (fig. II. 3.28) curentul prin una din fazele scurtcircuitate este: ( ) = un 2 1 (3.5.25) sc z 2 sc I iar in cazul unui scurtcircuit monofazat I intr-o retea trifazata (fig. 11.3.29) curen1 tul prin faza respectiva este:

J3.

ui

'L

Suma se refera Ia toate elementele intercalate intre sursa de alimentare ~i punctul de defect {linii aeriene, transformatoare, bobine, cabluri etc.). in calcule se tine cont de conservarea energiilor activa, reactiva ~i aparenta in cazul raportarilor, adica:

Z 1 =-n sse

u2 (to to3
=

300 106

=0,338 Q

Z~=Z1 k 2 =0,333 0,0016=0,5 mQ

unde:
k2

R; I{ =R; (';)
X;

=(~f

0 4 =( ; 0

=0.0016

I{ =X; (1;t

(3.5.23)

U; I;=U I;
de puterea de scurtcircuit a sistemului in anumite puncte: sse = .J3un ~~~), ~i de factorul de putere Ia scurtcircuit 2. Linia electrica aeriana de 10 kV:

II. lnstalatii electrice

Capitolul 3: Functionari anormale in instalatii electrice

1x:

JR

= R0 I= o, 54 2 = 1, 08 Q = x 0 I= 0,308 2 = 0,616

l
Q

R3

1350 3100 2

0 045 Q ,

X~ =

Rezulta marimile raportate: R~ = R2 k 2 = 1,08 0,0016"' "'1,73 mQ x~ = x 2 . k 2 = o,616 o,oo16"' s0,99 mQ

X4 = 0,094 mQ 5. Reductoru/ de curent: R; = R5 = 0,05 mQ

= X5 = 0,04 mQ 6. Linia electrica in cablu de 0,4 kV:

X~

I 1 50 R6 = R6 = p = 34 . 70 = 21 mQ

3. Transformatorul de 1010,4 kV $i 1000 kVA: R3 = P5 cl3fn (de Ia incercarea in scurtcircuit a transformatorului), unde / este curentul absorbit de transfor1 mnator, in infa~urarea primara, Ia sarcina nominala: sn = un 11n =>
=> I

= Sn = 1000 10 1n un 10103

= 100 A

' I
iar

x3

)zj- Rj "'6 g
2

Marimile raportate vor fi:

R3 =R3 k =0,0450,0016= = 0,07 mQ X3 =X3 k = 9,6 mQ

' 2

=60,0016=

>f6 = X0 I= 0,060,05 = 3 mQ 7. lntreruptorul: R~ = R 7 = 0, 12 mQ X~ = X7 = 0,094 mQ 8. Aportul motoru/ui asincron M Ia curentul de $OC: /Mas = 6,5/n = 6,5108 = 702 A Pentru scurtcircuitul produs in punctul K 1 rezulta:
X~=

R5 c1 = ~ R; = R~ + R~ + R~ =
i-1

Rezulta:

4. intreruptorul: R~ = R4 = 0, 12 mQ

= 0+ 1,73 + 0,07 = 1,8 mQ

X 5 c1 = ~ x; =X~+ X~+ X~=
i-1

=0,5+0,99+9,6=11,09 mQ zsc1 )R:c1 + x;c1

= =

~1,8 2 + 11,092 "'11,24 mQ

U J3. Z

~i

curentul de scurtcircuit:

10 kV Tr. 1000 kVA 0,4 kV 400 A A=O, 12 mQ X=0,094 mQ A=0,05 mQ X=0,04 mQ 1=0,05 km X=0,06 mQ/km Usc=6% Psc=1350 W

I
x;=o,99 mQ

sc1

sc1

0 0

X~=0,094

0,4 103 = 20,55 kA J3 11,24 10-3

Curentul de ~oc se poate aprecia ca: i$oc 1 = 1,3..J2. = 20,55 = 37,78 kA Pentru scurtcircuitul produs in punctul K2 rezulta: mQ

Rsc = ~ R; = 0 + 1, 73 + 0, 07 + 0, 12 +
i=1

400/5 A

+0,05 + 21 + 0,12
7

23,09 mQ

LEG
3x70+50 AI

, xsc

~x; =D,5+0,99+9,6+0,094+
i=1

~o ~-tx~.004 me
I, k2
200 A

A=O, 12 mQ

+0,04 + 3 + 0,094 "'14,32 mQ zsc2 = )R:c + x;c =

0
l1Mas=700 A

= ~ 23, 09 2 + 14,322 = 27, 17

~i

mQ

curentul de scurtcircuit:

U I sc2- J3z sc2

55 kW 108 A a b
R~ua
~i

0,4103 ,8,51 kA J3 21, 11. 10- 3

Fig. 11.3.30.

electrlcl ,1 schema electrlcl echlvalentl

pentru exemplul de calcul.

Daca Ia curentul de ~oc se tine cont de curentul furnizat de motorul asincron, atunci: i$OC2 = 1,3..f2.8,51 + 0,7"' 16,3 kA

II. lnstalatii
'

electrice

Capitolul Aparate electrice

Capitolul 4: Aparate electrice

II. lnstalafii electrice

- direct, atunci cand benzile bimetalice se afla in circuitul de supravegheat $i sunt parcurse de intreg curentul sau de o parte a acestuia atunci cand se utilizeaza un $Unt; - indirect, atunci cand benzile bimetalice sunt incalzite prin conductie $i/sau radiatie de curentul supravegheat; - semidirect (mixt), atunci cand benzile bimetalice sunt incalzite simultan prin procedeele de mai sus; bimetalele se afla In serie sau In paralel cu o rezistenta de incalzire; - cu reductor de curent, atunci cand curentii de supravegheat au valori mari $i nici una din metodele de mai sus nu satisface. Benzile bimetalice se conecteaza in secundarele reductorului de curent. Tn tabelul 11.4.1 sunt indicate diferitele moduri de incalzire in functie de valoarea curentului de supravegheat. Caracteristica unui releu termic, numita caracteristica de declan$are, exprima dependenta dintre timpul t de declan$are $i raportul 1//R , unde 11/R t I . t este va Ioarea reg Iata a curentu u1. Sageata elementului bimetalic (f) depinde liniar de temperatura acestuia, astfel ca variatia in timp a acesteia va fi

4.1. Aoarate elecbice de proteqie

Sesizeaza modificarea In timp a anumitor marimi $i atunci cand acestea iau valori periculoase, actioneaza in vederea preintampinarii sau limitarii avariei care s-ar putea produce.

4.1.1. Relee tennice

Sunt aparate destinate protectiei impotriva suprasarcinilor de durata. Principiul lor de functionare se bazeaza pe proprietatea bimetalelor de a se deforma atunci cand temperatura acestora se modifica (fig. 11.4.1). Bimetalul este o banda realizata din 2 placi metalice imbinate prin sudare, lipire sau nituire. Cele 2 bimetale au coeficienti de dilatare termica diferiti. La lncalzire bimetalul se curbeaza $i intrerupe circuitul de alimentare a instalatiei protejate. Tntreruperea se realizeaza prin cuplarea releului termic cu un echipament de intrerupere - de exemplu, un contactor. Astfel, releul termic intrerupe circuitul bobinei contactorului (sau al altui

Fig. 11.4.1 Releu tennlc cu reannare:

a - principiul de constructie; b - simbolul re/eu/ui termic; 1 - bimetal; 2 - piesa de incastrare; 3 - tija; 4 - contact fix; 5 - contact mobil; 6 - resort tensionat; 7 - resort comprimat; 8 - opritor; 9- buton pentru rearmare; PM - punctul mort.

echipament de intrerupere) care Ia randul sau intrerupe circuitul de alimentare a receptorului pe care il protejeaza. Tn acest fel bimetalul releului termic lntrerupe curenti de valoare mica, ce tree prin bobina echipamentului de intrerupere. Tncalzirea bimetalului se face treptat, in timp, in functie de sarcina $i suprasarcina circuitului supravegheat. Pentru ca departarea contactului mobil, de eel fix (fig. 11.4.1) sa nu se faca lent, pentru a nu se produce arc electric ce ar putea duce Ia sudarea contactelor, releele termice sunt echipate cu dispozitive de actionare in salt. Releele termice pot fi cu sau tara rearmare, adica prevazute sau lipsite de dispozitivul de blocare a reancla$arii. Tn cazul lipsei dispozitivului de blocare, instalatia protejata functioneaza nestabil, fiind succesiv conectata $i deconectata. Reancla$area se realizeaza manual sau automat. Releele termice pot fi prevazute cu o banda metalica de compensare termica ce permite declan$area Ia valoarea impusa a intensitatii din circuit, independent de temperatura ambianta. Aceasta este eficace intre -20 $i + 50C. lnstalatiile trifazate sunt protejate prin intermediul unui bloc de relee termice, adica al unui dispozitiv campus din 3 bimetale, montate fiecare pe cate una dintre faze care, prin intermediul unei tije comune, actioneaza un sistem de contacte unic. Blocurile de relee termice trifazate se executa cu sau tara dispozitiv de actionare Ia mersul in doua faze. Dispozitivul consta in aceea ca, Ia lipsa deformarii bimetalului dupa una din faze, sageata rezultata din deformarea celorlalte doua bimetale este mult amplificata, astfel incat circuitul de comanda sa fie actionat intr-un timp mult mai scurt. Releele termice cu astfel de dispozitive sunt utilizate, in special, Ia protectia Ia suprasarcina a motoarelor trifazate asincrone, pentru a se evita functionarea in 2 faze a acestora. Tncalzirea bimetalelor unui releu termic se poate face:

k f=Te,
[2

1-e r

_!_]

(4.1.1)

in cazul incalzirii de Ia temperatura mediului ambiant (8; = 0; cap. 2) unde: l $i d sunt lungimea $i grosimea elementului bimetalic, iar k o constanta ce tine de constructia releului. Substituind pe e, rezulta: 1 (4.1.2)

(4.1.3) este curentul de reglare a elementului bimetalic; T - constanta de timp a acestuia; k - coeficientul de schimb de caldura;
/Rt-

Tabelulll.4.1 Moduri de incilzlre in func1:1e de valoarea curentului de supravegheat

lndirecta prin: - inf~~~re __ _ _:_r_!!Q_i~ Semidirecta Directa:

~
e

1
X X

2
X X
c

5
X X X X
-

10
X X X X X

15

20

25

40

60

100

200

400

-X X X X X X X X

X X X X

--

X X

_:_irl

seri~

:_in Qaralel~ ___ - c_u_ !?Unt Cu reductor de curent

-X X X X X

--

--

X X X

X X X

---

II. lnstalatii electrice

A - suprafata de schimb de caldura. in fig. 11.4.2 se prezinta caracteristica de declan~are a unui releu termic trifazat. Valoarea maxima a curentului pentru care este destinat sa functioneze un releu termic se nume~te curent de serviciu {15 ). Curentul de reglare /Rt se alege, de regula, in limitele (0,6 ... 1) /5

Capitolul 4: Aparate electrice

electrica variaza brusc Ia o anumita temperatura. in protectia Ia suprasarcina a instalatiilor electrice, cele mai utilizate termistoare sunt cele de tip PTC (cu coeficient de temperatura pozitiv), a caror rezistenta electrica cre~te brusc (fig. 11.4.3) Ia o anumita temperatura (nl Acestea sunt realizate din titanati de tip ceramic cu insu~iri de semiconductor ~i caracter feroelectric. Temperatura in jurul careia se produce variatia rezistentei se nume~te temperatura nominala (nl Prin modificarea compozitiei se realizeaza o gama larga de termistoare, cu temperaturi nominale intre 60 ~i 180 oc. Pentru utilizarea in practica, termistorul se realizeaza sub forma unei pastile ceramice Ia capetele a 2 conducte terminale. Termistorul se introduce in zona interesata, intre conductoarele in~urarii a carei temperatura se supravegheaza.
R
(kQ)

4.1.2. Relee cu tennistoare

Termistoarele sunt traductoare electrice de temperatura a caror rezistenta
t
2h 1 40 min 20 10 4 2 1 40s 20 10 4 2 1 0,8 0,8 1 2 4
I I I I \I I I I

1\
'\. '\.
I I

II

'
6
10 I

3
2

II I
1
I

II

IRt
Fig. 11.4.2. caracteristica de declan.-re a unul releu tennlc
trtfazat.
PE - - - - - - L1 L2 L3

't

Fig. 11.4.3 Caracteristica R = f Ma tennlstorulul.

----1
I
o

intre temperatura infa~urarii ~i cea a termistorului exista un decalaj. lntervalul de timp necesar termistorului pentru a atinge temperatura infa~urarii se nume~te constanta de transfer ~i are valori de 0, 1 .. .4 s. Termistoarele se folosesc pentru protectia motoarelor de putere mare, pentru controlul direct al temperaturii infa~urarii statorului. Se recomanda folosirea termistoarelor in curent continuu in campuri electrice cu o intensitate mai mica de 1,5 Vlmm. Termistoarele sunt integrate in scheme de comanda automata, ca in fig. 11.4.4. Cu butonul (cu retinere) 51 se pune in functiune puntea redresoare PR ce asigura alimentarea in curent continuu a celor 3 termistoare plasate in infa~u rarile statorului motorului. Acestea sunt legate in serie cu un contactor de comanda K2. Astfel contactul K2, normal deschis, din circuitul de comanda a motorului, se inchide. Numai dupa aceste manevre motorul poate fi pus in functiune prin butonul 51: bobina contactorului principal K 1 este pusa sub tensiune. Aceasta actioneaza contactele principale K 1 ~i motorul este alimentat; de asemenea, contactul secundar de automentinere, K1, pentru a putea fi eliberat butonul 51. Daca unul din termistoare sesizeaza atingerea temperaturii nominale (datorita suprasarcinii), rezistenta lui cre~te foarte mult, astfel incat contactorul K2 i~i elibereaza armatura. Aceasta are drept consecinta deschiderea contactului K2 din circuitul bobinei contactorului K 1, astfel ca ~i contactorul K 1 este scos din functiune ~i motorul se opre~te.

I
0

N -----

--------

N-----,
I I I I I

M-f"'
s3 E-2

4.1.3. Relee electromagnetice

Releele electromagnetice sunt aparate destinate protectiei impotriva supracurentilor foarte mari, adica a curentilor

[][ JW
K1' ' '

I 'K

2
K1
0

~--)
K2

------

S1r;1

u,~

~
PR

rv

Fig. 11.4.5. Releu electromagnetic:

a - principiul de constructie a unui releu electromagnetic; b - simbolul releului electromagnetic; o - intrefier; 1 - miez magnetic; 2 - bobina; 3 - armatura mobila; 4 - resort; 5 - contacte normal deschise; 6 - contacte normal inchise.

Fig. 11.4.4. Schema de prlnclplu de montare a tennlstoarelor pentru ~ Ia suprasarclni a motoarelor:

U1, U2, U3 - termistoare montate in infa~urarile statorice, pe cele trei faze; PR - punte redresoare; 51 - buton de punere in functiune a PR; K 1 - contactorul de actionare a motorului; K2 - contactor de comanda in curent continuu; 52, 53 butoane de pornit ~i oprit ale motorului.

Capitolul 4: Aparate electrice

F
Fem2

II. lnstala!ii electrice

Asupra armaturii mobile actioneaza doua forte antagoniste: forta dezvoltata de resort (F,) $i forta electromagnetica (Fem). Acestea sunt date de relatiile:

r - - - - - - - - ' - - > f - - - - + - - F,1 r - - - - - - - / - f - - - - > ' f - - - - F12

de scurtcircuit. Releele electromagnetice au ca element constructiv principal un electro: magnet (fig. 11.4.5). Bobina electromagnetului este traversata de curentul supravegheat. Armatura electromagnetului este retinuta in pozitia departata de un resort. Simbolul este prezentat in fig. 11.4.5 b.

F,=k,(L1-a)l Fern =kern a2

12

(4.1.4)

1em1

1em2

I
(C)

Fig. 11.4.8. Modlftcarea curentulul de reglare ,_ prtn modlftcarea lntrefterulul initial de Ia 1 1a 2 > ~5 1

o cooo.oo.o ooo8 l5~ r- T"""C\JC\J(f') L()COCO,.... r- C'\J

~~~
I\

0 0

(C)

a a

100

40 20 10

\1\ \ \ \
\
\ \
\

\ \
\ \

l\ \ \,\ \ l\1 ,\1\\\

\ l\ \\'
l\1\\ \

4
40 20 10

2 1

\
\

\ \

\I\ 1\ 1\ \

\ 1\ 1\ 1\\ 1\ 1\ \ \ \\\
\.

\
\

,\'

1em1 1em2

Fig. 11.4.7. Modlftcarea curentulul de reglare ' - prin modiftcarea slg_,l resortulul de Ia L1 1 la L12 > L1 1
t

0,6 :!!2: 0,4 0,2 0,1 0,06 0,04 0,02 0,01 0,006 -0,003

6 4 2 1

\.'\ ,\.

1\

\
1\.

\\
\.

~-...: \.\'

\.1\.

.\.

~\..

1\

\\

\
'\I"\

1\. ,\

."\

-~
~~ ~ ,\..\.. -"I'\.

'
10 1 2 3 4 6 8 102

\..

'\I" \..

"' "'

r\. "'' .\..

' "'"-1\:
I\.. I\..

2 3 4 6 8 103

2 3 4

6 8 104

2 3 4

6 8 105

-I[A)

Fig. 11.4.10. caractertsticlle de protecJie Ia suprasarcinl ale unei serii de slgura$ raplde.
300
td 200 ilt=2'f21s ."-._, 100 80 60 40 30 20
~ I~

/
A

Iem

ilt 'f21s
'-L

Fig. 11.4.8. Caractertstlca t = f(l) a releelor electromagnetlce cu ~mporizare lndependentl de curent

10

y
~

..-:

~
0

!9

~
~

.. ::;..
~

c
~

10 8 6 4 3 2 1 0,8 0,6 0,4 0,3 0,2

/
~

:...-

IP": ~ .... .... ~~

~ ::::;;..

k ' z. . .

'-7
/

- ~~

1.1

~~

~::::::

~~ ~ :::::

:;...-

::::
......

~~

....
I""'

~ ~

;..I'
~

400, 375, 355 300, 250 224 200, 160 125 80 100 63 50 35 25 20 16 10

0
lem I

Fig. 11.4.9. Caracteristica de declarlf&re a releulul electromagnetic cu temporizare dependentl de curent.

0,1 0, 1 0,2 0,3

0,5 0,8 1

2 3 4 5 6 8 10

20 30 40 60

100

___,. Curent de scurt circuit stabilizat Is [kA)

Fig. 11.4.11. Caracteristlcile de llmltare ale unel seril de slgura$ fuzibile.

II. lnstalatii electrice

Capitolul 4: Aparate electrice

Timpul de topire a sigurantei este dat unde: bile cu 0 masa inerta, durata deplasarii kr :;;i kern - sunt constante ce depind echipajului mobil fiind cu atat mai mica de relatia: cu cat curentul care strabate bobina de constructia releului; (4.1.6) I - intensitatea curentului ce trece prin este mai mare. Caracteristica de declan:;;are este prezentata in fig. 11.4.9. bob ina; Temporizarea mai poate fi realizata :;;i {J - intrefierul dintre armaturile fixa :;;i cea mobila, reglabil cu ajutorul unui pe cale electrica. in acest caz, in circuunde: itul principal al instalatiei protejate se excentric; L1 - sageata resortului in pozitia in care leaga bobina de excitatie a unui releu fum - este eel mai mare curent care nu produce topirea sigurantei sau eel cele doua armaturi sunt lipite electromagnetic cu actiune netemporimai mic curent care o tope:;;te; (6 = 0); aceasta se modifica prin zata. Temporizarea poate fi realizata :;;i pe T- este constanta de timp a sigurantei. modificarea pozitiei punctului B in in fig. 11.4.10 sunt prezentate caraccale electronica. care se prinde resortul. Pentru o anumita valoare a curentuin cazul curentilor de scurtcircuit teristicile de protectie Ia suprasarcina lui care traverseaza bobina electro- foarte mari, pentru comanda intrerup- ale unei serii de sigurante rapide, iar in magnetului, numit curent reglat /em, re- : toarelor se folosesc relee ultrarapide. fig. 11.4.11 sunt prezentate caracterisleul i:;;i atrage armatura mobila :;;i des- Releele ultrarapide determina deschi- ticile de limitare ale unei serii de siguchide contactele 6, inchizand contacte- derea contactelor intreruptoarelor in rante fuzibile. le 5. timp extrem de scurt, de ordinul milise4.2. Aparate electrice de . cundelor, sau :;;i mai scurt, realizanduIem = kk, 60 ...;a- uo (4 15) se astfel deschiderea contactelor Ia o ' conectare em valoare inferioara curentului de scurtcircuit de :;;oc. unde: 4.2.1. lntreruptoare de putere 60 - reprezinta intrefierul maxim (initial) Se construiesc :;;i relee magnetotermice formate dintr-un releu electrodintre armaturile fixa :;;i mobila. Sunt aparate mecanice de comuniRelatia 4. 1.5 evidentiaza modurile in magnetic :;;i un releu termic; primul asi- catie, capabile sa inchida, sa suporte :;;i care se poate modifica valoarea curen- gura protectia impotriva curentilor de sa intrerupa curentii in conditii normale scurtcircuit :;;i Ia doilea impotriva supra- de functionare a circuitului :;;i, de asetului de reglare: menea, in conditii prestabilite, sa in- prin modificarea intrefierului initial curentilor. 60 (fig. 11.4.6}, chida pe o perioada specifica :;;i sa inPentru un intrefier initial 6 1 , intersec4.1.4. Sigurame fuzibile trerupa curentii anormali cum sunt curentii de scurtcircuit. tia dintre cele doua functii Fem 1 :;;i F, 1 in acela:;;i timp sunt prevazute cu are loc in punctul 1 (fig. 11.4.6), curentul Sunt aparate de comutatie care intrerup circuitul in care sunt instalate, relee :;;i declan:;;atoare, realizand astfel de reglare rezultfmd lem 1 Prin cre:;;terea intrefierului initial Ia va- prin topirea unuia sau a mai multor ale- protejarea liniilor electrice :;;i a circuiteloarea 62 punctul 1 se muta in 2, caruia mente concepute :;;i calibrate in acest lor de forta impotriva supracurentilor scop, atunci cand curentul care parcur- de sarcina :;;i de scurtcircuit, ca :;;i imii corespunde un curent lem2 >lem 1 - prin modificarea sagetii resortului 4 ge siguranta depa:;;e:;;te o anumita va- potriva lipsei de tensiune. din fig. 11.4.5 (fig. 11.4.7;. loare pe o anumita durata. in fig. 11.4.12 se prezinta diagrama de Pentru sageata .12 > .1 1 , curentul de reSigurantele fuzibile asigura protectia limitare a curentului pentru o serie de glare cre:;;te de Ia valoarea Iem 1 Ia Iem2 . impotriva supracurentilor de scurtcircu- intreruptoare ultrarapide. Aceste relee actioneaza Ia depa:;;irea it :;;i de sarcina. Pe axa absciselor se prezinta valoacurentului de declan:;;are /em :;;i se nuExista doua tipuri de sigurante fuzibi- rea efectiva a curentului de scurtcircuit mesc relee cu temporizare indepen- le: cu filet :;;i cu mare putere de rupere. trifazat stabilizat: denta de curent (fig. 11.4.8). Elementul principal al unei sigurante u Releele electromagnetice pot actiona este fuzibilul, realizat cu sarma rotunda lsc = J3zsc (4.2.1) cu temporizare dependenta de curent, din cupru sau argint calibrata, Ia sigude exemplu, prin cuplarea armaturii mo- rantele cu filet sau cu benzi in paralel, Atunci cand intreruptorul este instalat Ia sigurantele cu mare putere de rupe- pe partea de joasa tensiune, in imedi180 re. Firul sau benzile se monteaza intr- ata apropiere a unui transformator, cuI X 170 un corp ceramic umplut cu nisip de rentul de scurtcircuit se calculeaza, / ~ 160 cuart :;;i terminat cu capace sau cutite acoperitor, cu ajutorul tensiunii de <(' 150 ~ 140 .-:'2-~()~ de contact. scurtcircuit a transformatorului, usc" 130 Atunci cand intensitatea curentului "' - 120 I =I 100 . 07 ~ ; :::J 110 depa:;;e:;;te o anumita limita, fuzibilul se sc n.. u (4.2.2) "'/ ~ lJ! 100 sc tope:;;te :;;i intrerupe circuitul. Curentul ..... ~ooo~ 0 90 cu care siguranta fuzibila poate fi incarunde: Jl. 80 -:..;....70 cata in regim permanent, tara ca tem- lntr - este curentul nominal al transfor~~~A /. I."' 60 v. ,... A. peratura punctelor de contact cu cirmatorului. 50 ;.', 40 cuitul exterior sa depa:;;easca valoarea Pe ordonata graficului se prezinta I -400-SOOV30 maxima admisibih3, se nume:;;te curent curentul de :;;oc. in fig. 11.4.12 sunt tra- -250V 20 / 1 1 nominal al sigurantei, ln. Supracurentul sate caracteristicile de limitare: pentru 10 0 10 20 30 4050 60 7080 90 100 cu care siguranta poate fi incarcata in o anumita valoare a curentului de - lsc [kA) regim permanent, tara a se topi, se scurtcircuit lsc' se determina curentul nume:;;te curent limita inferior, de scurtcir~uit maxim limitat 1 , para1 Fig. 11.4.12. Diagrams de llmltare a , II" .. 1, 1 In. Curentul care determina metrii curbelor fiind curentul nominal al curentulul pentru 0 serle topirea sigurantei se nume:;;te curent aparatului :;;i tensiunea lui nominala. L.__d_e_lntreru ___ ptoa __ re_u_lb'a __ ra_p_lde __ _ _, limita superior 1 .. 1, 15 In. in fig. 11.4.13 se prezinta caracteris15

.~~

, ,
~

sop

Capitolul 4: Aparate electrice

tica de limitare a unor intreruptoare ultoare sau relee. trarapide de fabricatie AEG, unde: in fig. 11.4.14 este prezentata schema bloc a unui intreruptor de protectie, 1 - curba curentului limitat, 2 - curba curentului nelimitat, unde: 1 1 - este intreruptorul cu organele de - curentul de :;;oc, 5 cuplare, camerele de stingere, za1 - curentul de varf limitat. 0 intreruptoarele pentru protejarea movorul :;;i organul de actionare; toarelor de curent nominal mic, preva- 2 - declan:;;atoare de supracurent termic temporizate t :;;i electromagnezute cu declan:;;atoare de supracurent tice netemporizate m; termice :;;i electromagnetice poseda, pentru curentii reglati foarte mici, o re- 3 - declan:;;ator de tensiune minima r sau declan:;;ator de curent de lucru f, zistenta proprie - a arcului electric atat de mare incat reu:;;esc sa reduca 4 - contacte auxiliare. in fig. 11.4.15 sunt prezentate caracun curent de scurtcircuit lsc' oricat de mare, Ia sau sub valoarea capacitatii teristicice de protectie ale unor intrede rupere a lor. Aceste intreruptoare ruptoare prevazute cu declan:;;atoare electromagnetice: sunt nelimitat stabile Ia scurtcircuit. Elementele constructive principale , a - cu temporizare independenta de curent; ale intreruptoarelor sunt: - mecanismul de inchidere :;;i deschide- b - cu temporizare dependenta de cure a intreruptorului; rent; - contactele intreruptorului :;;i dispozi- c - combinate, cu temporizare scurta de curent :;;i tara temporizare; tivele de stingere a arcului electric; - dispozitivele de protectie: declan:;;a- d - combinate, tara temporizare :;;i electrodinamice. 100 I I_!_ 21 s ,' '~ I 90 ' \ loj&1 \ I 10 80 m1n. \

II. lnstalatii electrice

Elementele caracteristicilor corespund urmatoarelor tipuri de declan:;;atoare: m - electromagnetice, cu temporizare independenta de curent; mtm - electromagnetice, cu dispozitiv de retinere mecanica; mt - electromagnetice, cu temporizare scurta; d - electrodinamice. Liniile trasate intrerupt completeaza caracteristicile intreruptoarelor cu o zona de protectie asigurata de relee tarmice.

4.2.2. Contactoare
Contactoare mecanice
Sunt aparate de comutatie cu o singura pozitie de repaus, actionate in alt mod decat manual, capabile sa inchida, sa suporte :;;i sa intrerupa curenti in conditii normale ale circuitului, inclusiv, curentii de serviciu :;;i de suprasarcina. in fig. 11.4.16 se prezinta schema de

.. .. '.. . ..

~
~

i;j E

'

'

'

70 60 50 2'\

T 1~g
l
s

\ \

t
\ \

_o
_:_;n

40

30 20 10

~ P'
P'
10 20 30

coscp=0,25-

40 10 4 1
0,4

'
'
1\

1\ mt
\

500V 380V 220V 1

0,1 0,04 0,01 -0,004

........ -....m

...

r-...
-0,004

r-r-

I
0 40 50

1 2 4 610 20 406080 _1

1 2 4 610 20 406080

b
100

--

IR

lsc [kA]

Fig. IIA.13. CaractertsUca de llmltara a unor tntraruptoare uttraraplde AEG.

1 l ~
m1n.

T 1~g
10

\
\

t
\

11n. ~~ l ~
mt s

\ \

!f

----1
;~3.

-1
s

L-:--J

40 10 4
1 0,4

~-~_j I I I i
I

' ~-r--3~-------1~--41
0

i
I
'

0,1 0,04
O,Q1

0 004 ' 1 2 4 610 20 406080 I

-lA

I ~~ 1
0,4

\ t
\

'

0,1

0,04

........

0,01 0,004 0,001

2 4 610 20 4060 100

'

1'
I

c
Fig. IIA.14. Schema bloc a unul tntrarupitor de Protec1ie

--lA

Fig. 11.4.15. CaractertsUclle de proteqle ale unor lntreruptoare previzute cu declan.-oare elecb'omagnetlce.

11. lnstalatii electrice

principiu a unui contactor electromagnetic. inchiderea ~i deschiderea contactorului se comanda prin butoanele 5 1 ~i 52 care stabilesc sau intrerup circuitul electromagnetului de actionare. Pentru mentinerea contactelor in stare inchisa, butonul de pornire 51 este ~untat de contactul de automentinere Ka. Circuitul de comanda se poate alimenta, din retea, cu curent alternativ, in mod direct, sau cu curent continuu, prin intermediul unui redresor. in aceste cazuri, electromagnetul de actionare joaca ~i rolul de decla~ator de tensiune minima. Bornele contactoarelor inchid contactele principale Ia o tensiune (0,9... 1, 1)Un ~i le deschid atunci cand tensiunea scade sub 0,7 Un. Daca deschiderea contactorului in cazul reducerii tensiunii pentru un timp scurt este nedorita, alimentarea bobinei de actionare se face cu un dispozitiv de intarziere. Contactoarele sunt destinate comenzii Ia distanta. 5e folosesc in instalatiile de automatizare. Acestea sunt destinate sa suporte un numar mare de manevre (105 ... 10 7), cu o frecventa de conectare ridicata. Contactoarele nu au rolul de a realiza protectia impotriva curentilor de scurtcircuit ~i. de aceea, contactoarele se leaga in serie cu sigurante fuzibile sau alte echipamente de protectie. Contactoarele se aleg in functie de curentul nominal In ~i tensiunea nominala Un. Curentul nominal al contactorului trebuie sa fie mai mare decat curentul nominal al circuitului sau coloanei pe care se monteaza.

Capitolul 4: Aparate electrice

punti cu tiristoare. in fig. 11.4.18 se prezinta schema unui contactor static de curent continuu. in faza initiala se comanda conductia , tiristorului auxiliar T2. Condensatorul C se incarca Ia o tensiune egala cu aceea . a sursei, cu polaritatea indicata in partea stanga a condensatorului C. La sfar~itul perioadei de incarcare, curentul se anuleaza ~i tiristorul T2 se dezai morseaza. inchiderea contactorului se reali' zeaza prin comanda conductiei tiristo rului T1. Condensatorul C ~i bobina L au tendinta de a amorsa o descarcare oscilanta prin tiristorul T1 ~i dioda D2. Descarcarea inceteaza dupa o jumatate de perioada, deoarece dioda D2 nu , permite inchiderea curentului in sens invers. Condensatorul C ramane incarcat cu o tensiune egala cu aceea a sur' sei, insa cu sensul inversat. intreruperea circuitului se obtine prin comanda aprinderii tiristorului T2. Atunci condensatorul C este legat in paralel cu tiristorul T1, care se dezamorseaza, fiind supus unei tensiuni inverse. Condensatorul C se descarca prin T2 ~i sarcina z ~i apoi se incarca in sens inversat, pregatind o noua conectare. Dioda D1 serve~te Ia protectia impotriva supratensiunilor de comutatie ca1

re ar aparea in cazul sarcinii inductive.

4.2.3. Disjunctoare 'i disjunctoare difere-*ale

Disjunctoare 5unt aparate de actionare ~i protectie a instalatiilor de distributie a energiei electrice. Functiile unui disjunctor sunt: - stabilire, intrerupere ~i comanda a unui circuit; - protectie impotriva suprasarcinilor ~i a curentilor de scurtcircuit prin intermediul releelor termice ~i electromagnetice integrate. in fig. 11.4.19 se prezinta schema de principiu a unui disjunctor, in care: 1 - reprezinta polii sau contactele principale prevazute cu sistem de stingere a arcului electric; 2 - releul termic; 3 - releul electromagnetic; 4 - legaturile mecanice care conduc Ia deschiderea automata a contactelor principale ~i. prin aceasta, Ia intreruperea circuitului; 5 - dispozitivul de anclan~are ~i declan~are;

6 - levierul de comanda manuala sau automata. in fig. 11.4.20 a sunt prezentate curbele de declan~are a disjunctoarelor pentru curenti nominali mai mici de 100 A. Curba tip L corespunde protectiei generatoarelor ~i a cablurilor lungi, in regimurile de neutru T.N. ~i I.T.

Contactoare statice Fata de contactoarele mecanice, contactoarele statice realizate cu ajutorul tiristoarelor, diodelor prezinta avantajele lipsei organelor de mi~care, al comenzii simple, gabaritului redus, precum ~i pe acela al posibilitatii reglarii puterii absorbite de receptor. in fig. 11.4.17 a se prezinta schema de principiu a celui mai simplu contactor de curent alternativ monofazat din doua tiristoare in montaj antiparalel. Fiecare tiristor conduce in dite una dintre semiperioade. La sfar~itul fiecarei semiperioade, in momentul in care curentul trece prin zero, conductia inceteaza. in urmatoarea semiperioada, prin intermediul unui impuls de curent aplicat portii tiristorului T2, acesta conduce. Lipsa impulsurilor aplicate tiristoarelor conduce Ia deschiderea contactorului. . _Prin reglarea timpului de conductie a t1nstoarelor se regleaza puterea transterata sarcinii.

+
1

Flg.ll.4.16. Schema de prtnclplu a unui contactor electromagnetic.

o,

U,i

Fig. 11.4.18. Schema unui contactor static de curent continuu.

l l l--- J_ z
5

wt
b
Fig.

__ J

I I I I

t----..4

11.4.!~n=or de c.a
Fig. 11.4.19. Schema de principiu a unui disjunctor.

i n curent alternativ se folosesc

~i

a - schema de principiu; b principiu/ de functionare. L __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _...J

Capitolul 4: Aparate electrice

(/em= 2,6 ... 3,85 /R1); curba U corespunde protectiei cablurilor care alimenteaza receptoarele clasice (/em = 5,5...8,8 /Rt); curba D corespunde receptoarelor cu un curent mare Ia punerea sub tensiune (/em = 10... 14 IR 1); curba MA corespunde protectiei demaroarelor motoarelor (/em = 12,5 IR1). Cu /em s-a notat curentul de reglare a releului electromagnetic $i cu /Rt - curentul de reglare a releului termic. in fig. 11.4.20 b sunt prezentate curbele de declan$are a disjunctoarelor cu curenti nominali intre 125 $i 1250 A. Disjunctoarele cu curba D se folosesc pentru alimentarea receptoarelor clasice, cele cu curba G pentru generatoare $i cabluri foarte lungi, cele cu curba SA au o ameliorare a selectivitatii protectiilor, cele cu curba MA se folosesc pentru demaroarele motoarelor electrice. Anumite disjunctoare au integrat un declan$ator electronic. Acesta realizesza protectia declan$atoarelor de tip D, G $i SA. El este alimentat prin capta10000

II. lnstalalii electrice

loarea efectiva de 100 kA, Ia 42 kA. Disjunctoarele se aleg in functie de tensiunea retelei, frecventa. curent permanent, numar de poli, curentul de rupere, tipul receptoarelor. Curentul nominal al disjunctorului trebuie sa fie mai mare decat curentul permanent, iar curentul de rupere trebuie sa fie mai mare decat curentul de scurtcircuit din locul in care este instalat. in tabelul 11.4.2 sunt prezentate principalele caracteristici ale unor disjunctoare fabricate de SCHNEIDER ELECTRIC, pentru tensiunea nominala de 440 V. Prin filiatie se intelege utilizarea puterii de limitare a disjunctoarelor, oferind posibilitatea de a instals, in aval, disjunctoare mai putin performante. Disjunctorul din amonte joaca, in acest caz, rolul unei bariere pentru curentii inten$i de scurtcircuit. Filiatia se refera Ia toate aparatele situate in aval, nu numai Ia doua aparate consecutive. Se precizeaza ca curentul de rupere a disjunctorului din amonte
t[s)
10000

.-~--------------~~--~-------------------------------,

toare de curent de precizie $i se alimenteaza de Ia o sursa auxiliara. Aceste declan$atoare realizeaza 3 niveluri de protectie (fig. 11.4.21): 1 - Ia suprasarcina; 2 - impotriva curentilor de scurtcircuit; 3 - ,instantanee". Exemplu: un disjunctor SCHNEIDER ELECTRIC tip C 400 N cu un declan$ator electronic ST 204S are protectia Ia suprasarcina reglata Ia 0,5x400 = 200 A, protectia Ia scurtcircuit reglata Ia 10x200 = 2000 A $i protectia ,instantanee" reglata Ia 15 In= 15x400 = 6000 A. Declan$atoarele electronice se folosese pentru protectia cablurilor, transformatoarelor, generatoarelor. Au o mare precizie de reglare $i sunt insensibile Ia temperatura ambianta. in fig. 11.4.22 sunt prezentate curbele de limitare in curent ale unor disjunetoare construite de firma SCHNEIDER ELECTRIC, Ia o tensiune de 380 V. Exemplu: un disjunctor C 400 L limiteaza un curent de scurtcircuit cu vat[s)

,
1

t[s]

10000

5000
2000

5000
2000

1~
200 100 50 20 10

\
1\

1~

2000

5000

200 100 50 20 10
1 0,5

\
\

1~
200 100 50 20 10

1 0,5
0,~5 0,02

5 2

8~

I[ IMA

0,05
0,02 O,w5 0,002 0,001 2 3 45 7 10 20305070100200 VIn 0,5
O~Q1

8~

~~A

0, 5

2
'l

......

O,wo 0,002 0,001

O~Ql

0,5

2 3 45 710 20005070100200 Vln b

2 1 o.~5 0,02 1 0~5 0,002 1 O,OO 0,5 1

l..
r-2 3 45 710 20305070100200 Vln

Fig. 11.4.20. Curbele de declallf&re ale dlsjunctoarelor: a - pentru curenti nominali mai mici de 100 A; b - pentru curenti nominali intre 125 $i 1250 A.

Fig. IIA.21. ~a Ia suprasarclni (dlsjunctor cu decla.,.ator electronic).

Tabelulll.4.2. Princlpalele caractertstlcl ale unor dlsjunctoare fabricate de SCHNEIDER ELECTRIC, pentru tenslunea nomlnali de 380 V

Curent permanent [Al C 32 a 38 c 32 N 38 - --------------------40 ___ g_~2_H C 32 L 38 40 C 32 LH - - - ----- -63 c 63 H

--------

Tip disjunctor

Curent de rupere lkAl 4,5

Tip Curent Curent de disjunctor permanent [A] rupere [kA] _ ~- 160H , 160 35 ___8_ __ Q_1@__L__ ---~ ~~-- :J6 _p ~ ~ ____ --+- __ 1 5(f- _ 25 10 ____ _,_ __ TC_160H_ 22 C 250 N -----r--250 _________35 - - -

1 60

------a(5o A)-- -~-------c2soT6 (63 A)

-

50

c 250 H

---t-- - - -2-5-o --- -------15_0__ _

2SO-

50

_, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
__l
__ -~QQ____

-----------

C 63 L

60
I

c 1?2 PilL___ ~----~- --c 100 100

- - - - - - - - - - - ----------- - - - - - - - - - - - --- -- - ----------

__g_ ____ --+--C_4_9Q__N

___ 50 __ _ 10
-----------

__ _ _ 35 __ _

,_

_ _g _1_oo tL C 400 L

409
400

__ __ () __
150

TC 100 ---------c 125 N 125 - --- --C 125 H 125 c 125 LB 125 C 125 L 125 --=----:=--=---------i--------'-'=-=--------- -----,-------c 160 N 160 I
--------------------- -------

22 s(f-

--~---C63o_H____

c 630 N

100 . -- C630 L-1so ______ c fooo L 25 ! c 1250

+
I

[___ ___ 63Q___ - __; __ --35- -63o 5o 630 150 10oo 15o 1250 50

II. lnstalatii electrice

trebuie sa fie superior curentului de scurtcircuit din locul in care este instalat. in tabelul 11.4.3 sunt prezentate disjunctoarele care pot fi montate in aval, cu puterea de rupere ,intarita" prin filiatie cu disjunctoarele din amonte. Exenplu: filiatie in trei trepte (fig. 11.4.23). Disjunctorul A alege un C 250 L cu o putere de rupere de 150 kA, pentru un curent de scurtcircuit in aval de 80 kA. Disjunctorul B alege un C 125 N care, del?i are o putere de rupere de 22 kA, prin filiatie, puterea de rupere este ,intarita" Ia 150 kA. Disjunctorul C se alege un C 32 N, puterea de rupere de 8 kA fiind ,intarita" prin filiatie cu C 250L Ia 25 kA, peste 1 = 24 kA. 50 Prin selectivitate se intelege coordonarea dispozitivelor de intrerupere automata, astfel incat un defect care intervine intr-un punct oarecare al retelei sa fie eliminat de disjunctorul amplasat in amonte fatfl de locul defectului. in fig. 11.4.24 se prezinta un transformator care alimenteaza 3 tablouri de distributie. Selectivitatea este ideala daca, pentru oricare defect, suprasarcina sau scurtcircuit, disjunctorul D2 se deschide ~i D1 ramane inchis. in acest fel se intrerupe alimentarea cu energie electrica numai a receptoarelor care sunt situate in aval de locul defectului. Selectivitatea se poate realiza fie in functie de curentul de declan~are /m (selectivitate ampermetrica), fie in tunctie de timpul de declan~are td (selectivitate cronometrica). in tabelul 11.4.4 se prezinta coordonarea unor disjunctoare SCHNEIDER

Capitolul 4: Aparate electrice

ELECTRIC care asigura selectivitatea. in fig. 11.4.25 se prezinta un exemplu de alegere a disjunctoarelor. Limita de selectivitate intre Do - D1, D'o - D4, D'o - D1, este multiplicata cu numarul de transformatoare legate in paralel. Disjunctoarele Do ~i D'o se aleg de tip C 1250 cu curentul nominal 1250 A > 1155 A ~i cu puterea de rupere 50 kA > lsc = 48 kA. Celelalte disjunctoare se aleg in . functie de curentii nominali, de curentii de scurtcircuit ~i de selectivitatea pre. cizata in tabelul 11.4.4.
I

automat. in absents unui curent de defect, fluxurile magnetice produse de bobinele infal?urate pe tor au suma algebrica nula. in cazul aparitiei unui defect, fluxul
380

v
200A 200C 250 L

lsc

= 80 k1

A~

8
lsc =50 kA

I j

63 A C 125 N

Disjunctoare diferentiale
Au rolul de a asigura protectia: - personalului de exploatare impotriva contactelor indirecte; - a echipamentelor ~i constructiei Ia existenta unor curenti de fuga pe una din faze datorita unor defecte cum ar fi: scurtcircuit, contacte imperfecte, defecte de izolatie. Dispozitivul diferential este format dintr-un circuit magnetic in forma de tor pe care sunt bobinate (sau il traver seaza) circuitul sau circuitele de faza ~i eel de neutru. in fig. 11.4.26 a se prezinta schema , unui disjunctor diferential monofazat, in care sunt prezentate: 1 - contactele; 2 - declanl?ator magnetotermic; 3 - tor; 4 - circuit de faza; 5 - circuit de nul; 6 - bobina de masura; 7 - electromagnet; 8 - buton de ancla~are a disjunctorului; 9 - buton de declan~are manual sau
I

lsc

= 24 kA

C j25 A C 32 N

Fig. IIA.23. Flllatlaln trel trepte.

D,

Fig. IIA.24. Transfonnator care allmenteazl trel tablourl de dlstrlb~Jtie.

7 8 910

20

30

40

50 60 70 80 90 100

200

[kA]

Fig. 11.4.22. Curbele de llmltare 1n curent ale unor dls)unctoare construtte de ftnna SCHNEIDER ELECTRIC, Ia o tenslune de 380 V.

Capitolul 4: Aparate electrice

magnetic din tor are o valoare diferita de zero, in bobina 6 se induce o ten1

II. lnstalatii electrice

Fig. IIA.28. Schema de prtnclpiu a lntrenlptorulul dlferentlal.

In cazul in care se realizeaza selectisiune electromotoare, iar electromagnetul 7 produce declanl;larea disjuncto- ' vitatea orizontala, disjunctorul din rului. In cazul unui disjunctor trifazat, in amonte este fara protectie diferentiala. afara bobinei 6, pe un tor sunt dispuse In cazul unui defect se intrerupe numai 4 bobine traversate de curentii de faza circuitul in care acesta s-a produs (fig. l;li de curentul din conductorul de nul. 11.4.27 a). Sensibilitatea disjunctorului diferentiIn cazul selectivitatii verticale, sensial precizeaza valoarea curentului de bilitatea disjunctorului din amonte 11d defect care conduce Ia declanl;larea trebuie sa aiba o valoare de 2 ori mai disjunctorului. Acest curent are valori mare decat cea a disjunctorului din de 6, 10, 30, 100, 300 l;li 500 mA l;li 1A. aval 1 2 d' iar timpul de declanl;lare a disIn cazul in care se instaleaza mai junctorului din amonte trebuie sa fie multe disjunctoare diferentiale, se poa- mai mare decat al disjunctorului din te realiza fie o selectivitate orizontala, aval (fig. 11.4.27 b). fie o selectivitate verticala.
1 1

1n=1155 A

1n=1155 A

c 1250 tips
selectivitate totalii

~ ~

~
lsc=48 kA

1250 tips

selectivitate totalii In= 230 A

selectivitate totalii

1n=350 A

C 400 L SA 400

~
lsc= 30 kA selectivitate totalii

C 250 L
SB 250

selectivitate totalii

\:"

r_. . ___..__s_c=__-4kAt-~
1 30
~

C 32 LH
20 A selectivitate totala

C 125 L 125 A

c 100
80 A curba U

~ C1 ~~5AL
1n=72 A

i@!]
rv

1 20 n= A

c2:~L

curba U

selectivitate totalii

C 32 N 25 A

Flg.IIA.25. Exemplu de alegere a dls)unctoarelor.

:------:.

1 1
~-~
....

,-- ~

J
a

1
~----cp
,-- ~

~----cp

a
Fig. 11.4.26. Dls)unctor dlferentlal:

a - schema disjunctorului diferential;

b - simboluri utilizate in schemele electrice

Fig. 11.4.27. Reallzarea selectlvtti1il ortzontale (a) ,1 vertlcale (b).

II. lnstala1ii electrice

Capitolul 4: Aparate electrice

semnalizare sunt cu incandescenta Ia o In afara de sonerii mai sunt utilizate, tensiune mai mica de 130 V, putere de ca aparate de semnalizare sonora: bu. 2,6 W, sau cu neon care functioneaza . zerele, hupele ~i sirenele. Acestea, de Se folosesc pentru: - personalului de exploatare lmpotriva Ia tensiuni cuprinse lntre 110 ~i 380 V, regula, sunt montate In schemele de atingerilor directe sau indirecte cu precum ~i blocuri cu butoane de co- comanda ale diferitelor tablouri de aumediile bune conducatoare de elec- manda ~i semnalizare. tomatizare. tricitate, adica lmpotriva riscului de electrocutare. Aceste lntreruptoare 4.3. Aparate elecbice Aparate de semnalizare luminoasi diferentiale sunt cu sensibilitate de semnallzare ridicata, de Ia 10 pana Ia 30 mA; Acestea sunt Iampi de semnalizare cu - protectia instalatiilor lmpotriva defecSemnalizarea electrica are drept scop diode electroluminiscente cu rezistenta telor de izolatie, care au ca urmare transmiterea Ia distanta a unor infor- de balast lncorporata sau coloane lumideteriorarea materialelor ~i provoca- matii sub forma luminoasa sau sonora. noase ce pot avea pana Ia cinci etaje. lnformatiile se codifica dupa care se rea incendiilor; aceste intreruptoare 4.4. Aparate electrtce diferentiale au o sensibilitatea de Ia transmit Ia distanta. 100 mA pana Ia 300 mA. Prin codificarea semnalului se lnteleClemlsuri Schema de principiu a intreruptorului ge transformarea unor informatii, In diferential este prezentatii In fig. tensiune sau curent, prin contacte acUn aparat de masura este un sistem 11.4.28. Pe torul 1, situat in aval de ln- tionate automat sau prin butoane. care traduce un fenomen fizic intr-un treruptor, se monteaza bobine traver- Semnalul este transmis prin linii $i une- alt fenomen care poate fi vizualizat ~i 1.4.32 se prezinta schesate de curentii din circuitul de alimen- . ori este amplificat. Semnalul transmis apreciat. in fig. 1 tare; 2 este un buton pentru verificare . actioneaza fie direct, fie prin relee. ma bloc a unui aparat de masura. (testarea) functioniirii ansamblului; Sursa de energie este de curent al4.4.1. Aparate magnetoelectrice 3 - rezistenta aditionala !?i de protectie ternativ: 12, 24, 48 V sau de curent a circuitului de testare; 4 - buton rota- : continuu (baterii de acumulatoare). tiv de rearmare sau comanda manuala Acestea au in constructie un magnet permanent ce produce un camp a inchiderii sau deschiderii; 5 - dispo- . Aparate de semnalizare sonorA magnetic uniform. zitiv pentru blocarea lntreruptorului In pozitie deschisa, in vederea evitarii In fig. 11.4.31 se prezinta schema unei in acest camp se gase~te o bobina sonerii, unde: reancla~arii lntreruptorului; 6 - organ de mobila ce este alimentata cu un curent 1 - este clopot; proportional cu marimea de masurat. comandii. intreruptorul diferential poate fi pre- 2- ciocan; Asupra bobinei actioneaza un cuplu motor produs de campul magnetic ~i vazut cu contacte auxiliare normal in- 3 - bobina cu circuit magnetic fix; 4 - borna de racordare; un cuplu rezistent mecanic, produs de chise $i normal deschise. 5 - armatura mobila; un sistem de arcuri elastice. La echi6 - $Urub de reglare a contactului bo- libru, deviatia unghiularii a a bobinei 4.2.5. Chel de comandi binei mobile; i butoane r.n. _~-4 7 - borna $i suportul armaturii mobile. .----~~-~--.;_7 Se folosesc pentru comanda circuiAtunci cand curentul traverseaza botelor electrice de curent alternativ, Ia bina 3, armatura mobila, 5, este atrasa frecventa de 50.. .60 Hz, !?i a circuitelor ~i ciocanul love~te clopotul. in acela!?i electrice de curent continuu Ia tensiuni timp contactul 6 este intrerupt. Cand ar3 de 24; 48; 110 V. Acestea se constru- matura 5 revine in pozitia initiala, coniesc astfel lncat sa suporte milioane de tactul 6 este restabilit, curentul traverseaza din nou bobina $i ciclul se reia. comenzi. Reglarea frecventei sunetului se reain fig. 11.4.29 se prezinta diferite tipuri de butoane cu comanda prin apasare lizeaza cu ~urubul 6. Exista sonerii de curent alternativ (a), pentru oprirea de urgenta (b), cu maneta (c), cu cheie (d), cu maneta (e). care au o armatura mobila ce vibreazii .. in fig. 11.4.30 se reprezinta butoane Ia frecventa curentului alternativ, aceasFlg.11.4.31. Schema unel soneril. cu semnalizare luminoasa. Liimpile de ta fiind atrasa de doua ori pe perioada.

4.2.4. lntreruptoare diferentfale

Fig. 11.4.29. Dlfertte tlpuri de butoane.

Fig. 11.4.30. Butoane cu semnaltzare lumlnoasi.

Capitolul 4: Aparate electrice

este marcata pe un ecran, de un ac indicator (solidar cu bobina). Ea este proportionala cu curentul ce trece prin bobina: a = k I (4.4.1) in care: k - este constanta caracteristica aparatului; I - curentul ce trece prin bobina. Scala aparatului este uniforma. Daca se schimba sensul curentului care traverseaza bobina mobila, acul aparatului deviaza in sens opus. Acestea sunt aparate polarizate l;li se folosesc in curent continuu. Aparatele magnetoelectrice au o ciasa de precizie foarte buna (0, 1 sau chiar mai mica). Cu ajutorul mecanismelor magnetoelectrice se construiesc miliampermetre, milivoltmetre, ampermetre l;li voltmetre de curent continuu. Pentru a fi utilizate in curent alternativ, se folosesc punti redresoare. Scala aparatului se gradeaza in valoarea efectiva a marimii de masurat: curent, tensiune. alternativ. In curent alternativ aparatul mascara valoarea efectiva a marimii: tensiune sau curent.

II. lnstalatii electrice

In regim alternativ, pentru masurarea tensiunilor, se folosesc voltmetre magnetoelectrice cu redresor, feromagnetice, electrodinamice sau electronice. Voltmetrele se monteaza in paralel cu elemente de circuit pe care se mascara caderea de tensiune sau intre bornele retelei. Pentru extinderea domeniului de masurare in regim continuu se folosesc rezistente aditionale Ra legate in serie cu voltmetrul, cu rezistenta interna Rv (fig. 11.4.34 a). Rezistenta aditionala se determina cu relatia: R3 = Rv (n-1) (4.4.8) unde: n - reprezinta raportul dintre tensiunea care se mascara l;li tensiunea indicata de voltmetru. Pentru extinderea domeniului de masurare, in regim alternativ, se tolesese transformatoare de masura de tensiune (fig. 11.4.34 b). Transformatoarele de masura de tensiune nu se deosebesc din punct de vedere constructiv de transformatoarele monofazate de mica putere. lnfal;lurarea secundara a transformatorului se dimensioneaza pentru o tensiune de 100 V. Regimul de functionare a acestor transformatoare este regimul de mers in gol, deoarece rezistenta inter-

4.4.3. Aparate electrodinamice

Circuitul magnetic este format din doua bobine fixe conectate in serie l;li traversate de un curent 11 Acest circuit produce un camp magnetic inductor in care se dispune o bobina mobila tra. versata de un curentul 1 2 Deviatia unghiulara a acului aparatului este proportionala cu valoarea medie a produsului celor doi curenti: 1T a= k- 1 (4.4.4) 11 2 dt To

Cu ajutorul mecanismelor electrodinamice se construiesc ampermetre, voltmetre, de curent continuu l;li alternativ l;li wattmetre.

4.4.4. Aparate de induqie

Functionarea acestor aparate se bazeaza pe actiunea reciproca dintre fluxurile magnetice create de una sau mai multe bobine l;li curentii indul;li de aceste fluxuri in organul mobil. Aparatele de inductie functioneaza numai in curent alternativ. Aparatul de inductie cu fluxuri multiple (fig. 11.4.33) este format dintr-un disc metalic ce se rotel;lte in intrefierurile unor electromagneti. Fluxurile magnetice cP 1 l;li <P2 defazate intre ele interactioneaza cu curentii indul;li de ele in disc, formand un camp invartitor. Cuplul motor este proportional cu produsul curentilor 11 l;li 1 l;li sinusul un2 ghiului de defazaj IJI dintre acel;ltia: Ma = ka 1 1 12 sin IJI (4.4.5) , Cuplul rezistent este dat de arcuri spirale l;li este proportional cu turatia n a discului: M, = k, n (4.4.6) La echilibru: n = k' 1 1 12 sin IJI (4.4.7) Aparatele de inductie cu fluxuri multiple se utilizeaza ca voltmetre, ampermetre, wattmetre l;li contoare.

4A.2. Aparate feromagnetice

Functionarea acestor aparate de masura se bazeaza pe forta electromagnetica exercitata de un camp magnetic asupra unei piese magnetice. Echipajul fix il constituie o bobina parcursa de curentul (/). Aceasta creeaza campul electromagnetic ce actioneaza asupra echipajului mobil, format dintr-un fir moale l;li solidar cu acul indicator. Cuplul antagonist este dat de un resort spiralat. Cuplul motor este dat de relatia:

Fig. 11.4.33. Aparatul de lnduct~e cu fluxurt multiple.

M !_ (dL) 2 1 da
=

(4.4. 2)

unde: L - este inductia proprie a ansamblului bobina - miez, a - este deviatia unghiulara a acului aparatului. Daca dUda = const., deviatia unghiulara a acului aparatului este: 2 a= kl (4.4.3) in care: k - este constanta caracteristica a aparatului; I - curentul ce trece prin bobina. Scala aparatului este patratica. Aparatele feromagnetice se folosesc atat in curent continuu, cat l;li in curent
Miirimea I .__e_le_c_tr_ic_a___,t-----.Fenomen electric Cuplu rezistent

4.4.5. Misurarea tensiunilor. Extinderea domeniului de misurare

In regim continuu, tensiunile se mascara cu voltmetre magnetoelectrice.

u,

t-------IL.._c_u_p_lu-~ . motor
_ ____,...1 1 1-

100

Echipaj mobil

Afi$area miirimii electrice

Fig. 11.4.32. Schema bloc a unul aparat de mlsuri.

b Fig. 11.4.34. Extlnderea domeniului de mlsurare a tensiunilor in regim: a - continuu; b - alternativ.

II. lnstalatii electrice

Capitolul 4: Aparate electrice

, standardizate: 10/5; 20/5; 25/5; 50/5; : 100/5;... ; 3000/5. ! Ampermetrul mascara curentul 12. i Curentul din circuit are valoare efectiva: : 11 k 1 1 (4.4.11) 2 Regimul de functionare a transformatorului de curent este regimul de scurt, circuit, deoarece Ia bcrnele infa~urarii ! secundare se leaga un ampermetru I care are o rezistenta foarte mica. , La functionarea in gcl a transformatorului de curent, solenatia de magnetizare N ,110 capata valori importante, . prcducand o lncalzire exagerata a mie[ zului l?i tensiuni electromotcare induse importante. Acest regim de functionare . se evita prin scurtcircuitarea bornelor infa~unlrii secundare atunci cAnd amJ permetrul nu este legat. ! T n practica, pentru masurarea cureni tilor se folose~te l?i cle~tele ampermei tric (fig. 11.4.37). fnfa$urarea primara a ' acestuia este constituita de conductorul traversat de curentul care se mascara. Pentru masurarea tensiunilor l?i cu: rentilor se folcsesc multimetre analogi-

na a vcltmetrului legat Ia bornele i'nfa1 R = - R ~urarii secundare are valori foarte mari. (4.4.10) s n -1 a Raportul de transformare al transforuncle: matorului: ku = U ,fU2 (4.4.9) Ra - este rezistenta ampermetrului. are valori standardizate, u1 ~i u2 fiind Pentru extinderea domeniului de rnatensiunile primarului ~i, respectiv, se- . surare in curent alternativ se folosesc cundarului. ; transformatoare de curent numite l?i re1 ductoare de intensitate. 4A.8. Misurarea curentJior. Reductorul de intensitate (fig. 11.4.36) Extinderea domeniulul ; se ccmpune dintr-un miez magnetic dernlsware : sub forma de tor pe care se dispun do: ua}nfal?urari: primara l?i secundara. In regim ccntinuu, masurarea curen- . lnfa$urarea primara are putine spire tilor se realizeaza cu ampermetre mag- ; N 1 l?i mai multe prize. Aceasta se leaga netoelectrice. In regim alternativ, cu- ; in serie in circuitul in care se mascara rentii se mascara cu ampermetre mag- i curentul. netoelectrice cu redresor, feromagnetifnfa~urarea secundara are multe spi! re N La bornele infal?urarii secundare, ce, electrcdinamice, electronice. 2 Ampermetrele se monteaza in serie ! dimensionata pentru un curent de 5 A, cu circuitul traversat de curentul care ! (mai rar de 1 A), se leaga un ampermese mascara. Pentru extinderea dcme- 1 tru de 5 A (respectiv 1 A). niului de masurare in curent ccntinuu ! Rapcrtul de transformare al transforse fclosesc ~unturi (fig. 11.4.35). Pentru I matorului de curent (k 1) are valori a mari de n ori domeniul de masurare : se fclosel?te un l?Unt cu rezistenta:

J.

I
I

Fig. 11.4.35. Extlnderea domenlulul de mlsurare 8 curentllor foloslnd fUnluri (In cuent contlnuu).
....~

I,

Fig. IIA.38. Multimetre analogice sau numerice.

Fig. 11.4.39. Contond leclroclnamlc - prtnclplul

de funcllonare.

~ a.

a:

Q)

Fig. 11.4.36. Recfuctonal de lntensltate.

Fig.ll.4.37. Cle~;te ampennebic pentru mAsurarea curen~ilor.

Fig. 11.4.40. Schema de princlplu 8 contorulul de lnductie: S - $Unt; BC - bcbinaj de compensare; EC - electromagnet de curent; ET - electromagnet de tensiune; A - receptor; 1 ; l?i ~ - curentii de inductie din discul de aluminiu.

Capitolul 4: Aparate electrice

II. lnstalalii electrice

:a.!. r 1:
I I
~

..:-

--

Receptor

12

Flg.ll.4.41. Diagrams de fazori.

Fig. IIA.43. Misurarea energlel active In ~lela trlfazate cu conductor de neutru.

prin frecari k sunt alimentate cu tensiunea U a retelei. Bobina traversata de curentul I produce fluxul magnetic: <P = kl (4.4.13) Cuplul activ care actioneaza asupra echipajului mobil este:
M =k <Pi=k -klu =k -P a a a R 1
220V 2
~

I I I I

L,
L2 ----....1 La - - - - - - - - - '

Fig. 11.4.42. Misurarea energlel active in ~lela trlfazate firi conductor de neutru.
ce sau numerice (fig. 11.4.38)

4.4.7. Misurarea energiilor activi i reactivi

Masurarea energiilor se realizeaza cu ajutorul contoarelor. Energia activa se masoara cu contoare ale caror cupluri sunt proportionale cu- puterea activa. Acestea permit masurarea energ1e1 active consumate de un receptor, in intervalul de timp
t2 -t1: t1) (4.4.12) Aceste aparate sunt aparate integratoare care, in afara dispozitivului care masoara puterea activa, au un dispozitiv care insumeaza puterea activa consumata intr-un interval de timp. in curent continuu, se utilizeaza contorul electrodinamic, iar in curent alternativ, contorul de inductie. Contorul electrodinamic (fig. 11.4.39) este constituit dintr-o bobina fixa (formata din doua bobine identice) traversata de curentul absorbit de consumator. intre cele doua semibobine, fixate pe un ax vertical, se dispune bobina mobila B, care se rotel;)te in doua lagare. Pe ax, este fixat un disc Ul;)or, din aluminiu care se rotel;)te in intrefierul unui magnet permanent. Pe ax, este dispus un colector pe care calca doua perii :;;i un l;)urub sfarl;)it care antreneaza in mil;)care un mecanism cu roti dintate. Acesta este mecanismul integrator al numarului de rotatii efectuate de discul aparatului. Bobina mobila in serie cu rezistenta aditionala rad l;li cu bobina de compensatie a pierderilor

wa = p (t2-

(4.4.14) unde: R - este rezistenta totala a circuitului bobinei de tensiune. Cuplul activ, proportional cu puterea P = Ul consumata de receptor, pune in mil;)care de rotatie echipajul mobil al contorului. in discul de aluminiu care se rotel;)te in intrefierul magnetului permanent se indue curenti turbionari (Foucault) care interactioneaza cu fluxul <PM al magnetului permanent, producand un cuplu de franare, antagonist: (4.4.15) Mr = kr n proportional cu viteza de rotatie n a discului; k, k8 , k 1 l;li k, sunt constante ale echipamentului. La echilibru (M8 = M,) discul are o mil;)care uniforma, cu turatia:

W,
Fig. 11.4.44. Princlpiul de misurare a energlel reactive: 1 - disc; 2 - releu capacitiv; 3 - paleta mobila; 4 - paleta fixa; 5 - numarator de impulsuri.
l;li cuplul activ are expresia:
M
a

= ~U/coscp = ~P

(4.4.21)

n=P

Cuplul rezistent este: M, = k, n (4.4.22) La echilibrul (M~ = M, ) se obtine: k P=...LR-n=Kn (4.4.23) ka l;li
t

(4.4.16)

Energia consumata de receptor in timpul t: t W = Pdt = Kn1 (4.4.17)

W=

f Pdt = Kn1
0

(4.4.24)

tara

este proportionala cu numarul de rotatii n1 efectuate de disc in acest timp. Constanta K a contorului este indicata pe placuta de fabricatie. Contorul de inductie are schema de principiu din fig. 11.4.40. Cuplul activ are expresia: M 8 = k 8 1 1 1 sin lf1 (4.4.18) 2 unde: lf1 - este unghiul de defazaj dintre . l;li 1 curentii 1 1 2 Deoarece 11 = U/R l;li 1 = I, rezulta 2 ca: M
a
=

aR

Y. I sin lf1

unde: K- este constanta contorului [rot/kWh], k8 l;li k, - sunt constante ale echipamentului. in retelele trifazate tara conductor de nul, energia activa se masoara cu doua contoare de inductie legate ca in fig. 11.4.42. in retelele trifazate cu conductor de nul, pentru masurarea energiei active se folosel;)te contorul trifazat cu schema de montaj din fig. 11.4.43. Masurarea energiei reactive se realizeaza cu contoare de energie reactiva. Constructia acestora este astfel realizata, incat cuplul activ sa fie proportional cu putere reactiva (fig. 11.4.44).

(4.4.19)

Din diagrama de fazori din fig. 11.4.41 rezulta ca: lf1 = 90 - cp, sin lf1 = cos cp (4.4.20)

II. lnstala!ii electrice

Capitolul 4: Aparate electrice

Tabelul 11.4.3. Disjunctoarele care pot fi montate in aval, cu puterea de rupere ,intaritA" prin filiatie Oisiunctor in amonte: putere de rupere nominala (curent de rupere nominal (kA] C125L 150 100 C125LB

70
60

50
35 'C160H I
~

25 22
10

C160N 1 C125N
+

r-=--- ..

C32L

8 6

C32N u
XC40 C63H (50A)

C32H ,

LU

C63H (63A)

C100 TC100 LU

.
t

Disiunctor in aval: puterea de rupere .,Tntarita" prin filiatie {curent de rupere .,intarit" [kA]

150

C125NI C63LH1 C32LH

100 65 60 50 35 30
~

'c12sN
C63LH C32LH
-~

l
1Loo C63L C32L C63Hl XC40 C32H C32N"

XC40 C32H C32N" C32a

C63H XC40 C32H C32N' C32a

C125N C63L C32L

C63L C32L

25

~
C32L

~
C32L

22
20

'xC40
C32N C32H C32a

rc63H
XC40 C32N C32H C32a

15
10

iC10o'J
[C63Hl

8 6

C32a

j + ' . . _. + I I .____
C32a

Nota: * - limitele filiatiei cu un disjunctor cu curba de declan~are 0 in aval sunt acelea~i cu ale unui disjunctor cu curba de declan~are U.

XC40 C32N'

C32al

C63H XC40 C32N C32H' ...__

croo-: C63H XC40 C32N C32H' '---

C32N'II
1
1

C10o' C63H XC40 C32H

C100' C63H XC40 C32H C32N'I

1

~I
H XC40 C32H C32N'

I.__._

Capitolul 4: Aparate electrice

II. lnstala,ii electrice

Tabelul 11.4.3. Disjunctoarele care pot fi montate 1h aval, cu puterea de rupere "intAritl" prin filiatie (continuare) Disjunctor in amonte:
[kA]

150 100 70

C160L

C250H

C400L

C630L

C1000L

~ .,_.., C ,_ M --,1 1

60
50

HBOO

'c125o

35 25 22
10 8 6

J
[kA]

150

C250N C125N ~63LH p32LH

C250N C160N C125N

C400N C250N C160N C125N

C630N C400N C250N C160N C125N

100
65

C63LH C32LH

c63ill
C32LH

H800 C630N C400N C250N C160N ~N C1250 s1000A

C12so c12so
H800 H800 C630H C400H

60
50

cloO'l
$L C63H XC40 C32H C32N'

c63L 1

lc25oNl

t16oNI

C63L C32L

C400N
C250N C250N C160N C160N C125N C125N C63L C63L C32L C32L

:0 C32L

C63oN
C400N C400N C250N C250N C160N C160N C125N C125N

35
30

25

C16oN C125Ni C125N C63L C63L C32L C32L

c100
~SA)

C160N C125N

C630N C630N c63QN: . C400N C400N iC400N C250N C160N C125N

C63H XC40 C32H C32N'

(~OA)

XC40 C32N* (<20A)

(~SA) '

CWO'l

curba de declan$are U.

AV/>J._ DPN
rofil LU

AMONlE

C160N/HA.
tip SA

C250N/HA. t1p SA 125 T

T T T T
T

C400NIHA. 250 T
T
T T T T T

C400NIHA.
tip ST204S (de Ia 0,4 Ia lr)

C6340N/HA.

C630N/HA.
tip ST204S (de Ia 0.4 Ia lr)

HBOO
tips

tp SA
400 400

C1250 tips
T T T
T

.........
T T

ln(A)
limiteaza select. toate m8.rimile limiteaza select. toate mfl.rimile limileaza select limiteaza select. toate mil.rimile
limiteaza select.

A A lA A A A A

63 4000 2800 5000 T 4000

100 4000 2800 5000

T

160 4000 2800 5000 T 4000

160 T
T T T T T T

200 T
T T T T T
T

250 T
T

320 T
T

400 T
T
T T T T T T

160 T
T T T
T T T

.........

200 T
T
T

250 T
T T

320 T
T
T

500
T
T

T T T

T T T T T T T T

630 T
T T T T T T T

250 T
T T T
T

320 T
T T

400 T
T T
T

500 T
T

630 T
T
T T

320
T

400
T T T

500

630 T
T
T

630 T
T T
T

800
T

1000

1250 T
T
T

C32a
lprofll L-U

T T T
T T

T
T

= ~
. ~.
Cll Cll

C32N-C32H C32L-C32LH lJ:>rofil L-U-D

R~flexSC40

T
T

T
T T T T

T
T T

T
T

T
T T T T T T T T T T

T
T

T T T
T

T T T T T

T T T T T

T T T T T T

T T T T T

4000

T T T T

T T T T

T T T T

T
T T

T T T T

T T T
T

XC40

C63H C63lAH C100-CodisC100

profit L -U-0

toate marimile limiteaza select

limiteaza select.

5000 5000 10000 10000 2800 2800

T T T

T
T

T T T

T
T

T T T

T T

toate marimile
lim1teaza select.

(") (")

CD CD

:::::!.
CD

cal. lr (A)

A 2800 15 20 25 32 40 50/63

5000 5000 5000 5000

eo
C125N C125H C125LB C125l
hmiteaza hmiteaza lim1teaza limiteaza
cal. lr (A)

select. select. select. select

C160N/H C160L

limiteaza select. lim1teaza select.

cal. lr (A)

C250N/H C250L

limiteaza select. limiteaza select. cal. lr A

C400N/H C400L

limiteaza select. limiteaza select. cal. lr A

100 (A) A A A 16 25 40 63 100 125 A A 25 40 63 100 160 A A 160 200 250 A A 250 300
400

2000 2000 2000 2000

2000 2000 2000 2000

2000 2000 2000 2000

2000 2000 2000 2000

3000 3000 3000 3000

3000 3000 3000 3000

3000 3000 3000 3000

3000 6500 6500 6500 9500 9500 9500 9500 16000 T T T T T T T T T T T 3000 6500 6500 6500 9500 9500 9500 9500 16000 20000 35000 35000 35000 35000 35000 35000 25000 25000 25000 25000 T T 3000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 T T T T T T T T T T T T T 3000 30000 30000 30000 30000 T T T T T T T T T T T T

T T T T

T T

T
T

T T T T

T T
T T

2000 2000

2000 2000

2000 2000

3000 3000 3000 3000 6000 T 3000 3000 3000 3000

6000
T

6000 T

8000 8000 8000 8000 8000 12000 13000 T T 30000 30000 30000 30000 30000

T
T

T
T

T T

T T

T
T

20000 20000 20000 20000 T T T T

T T

T
T

1 6000 6000 6000 6000 7500 9000 7500 9000 7500 9000 7500 9000 7500 9000 9000 11000 14000 20000 20000 20000 20000 20000 10000 10000 10000 10000 20000 20000 20000 20000 15000 20000 T 40000 40000 40000 40000 40000 13000 13000 13000 13000 T T T T

6000 6000

6500 7500

6500 7500

6500 7500

6500 7500

6500 7500

9000 9000 10000 13000 13000 13000 13000 13000 10000 10000 12000 22000 22000 22000 22000 22000

7000 9000

7000 9000

7000 9000

16000 16000 16000 16000 20000 20000 20000 20000

Cll "CI
C)

n
c

;:;:

C630NIH C630L

limiteaza select. limiteaza select. cal. lr A

H800

limileaza select. cal. lr (A)

A A 400 500 630 A

9000 9000

9000 9000

9000 9000

9000 9000

9000 9000

15000 15000 15000 15000 18000 18000 18000 18000

~
"CI Cll

l>

15000 15000 15000 15000

~ T - selectivitate totala ~ - zona de selectivitate ~ ~ 800

A I 400 I 500 I 630 I 800

( 1) - selectivitatea se asigura daca valoarea releului magnetic din amonte/valoarea releului magnetic din aval este mai mare dedit 1,5

C1000L C1250

limiteaza select.

cal. lr (A)

I~~

Tabelul II 4.4. Coordonarea unor disjunctoare SCHNEIDER ELECTRIC, care asiguri selectivitatea

15000 15000 15000

(")

Cll

...

CD CD CD

(")

:::::!.

CD

II. lnstalatii electrice

'

Capitolul Alimentarea cu energie electrica a receptoarelor si consumatorilor ' de ioasa tensiune

Capitolul 5: Alimentarea cu energie electric&

II. lnstala~ii electrice

Alimentarea cu energie electrica este ceptoare vitale. face ul;ior, tara a modifica reteaua de alireglementata, in principal, de ,Regulamentare. in acelal;ii timp conectarea conmentul de furnizare a energiei electri5.1. Scheme de alimentare sumatorilor se face tara sectionarea fice" $i de Normativul I - 7. pentru consumatori derului, ca in cazul utilizarii schemei raConsumatorii, in functie de felul recu receptoare nonnale diale. in acest tel, fiabilitatea retelei cre$ceptoarelor (normale sau vitale) care se te deoarece, pe de o parte, punctele de afla in componenta lor pot fi alimentati: Schema radiala (sau arborescenta) racordare a consumatorilor se afla in - de Ia o singura sursa: post de trans- (fig. II. 5. 1). cladire l;ii nu in sol sau in aer liber, iar, pe formare sau cofret de branl;iament; Din postul de transformare pornesc de alta parte, izolarea portiunii defecte sursa, Ia randul ei, poate fi: mai multe fidere, fiecare dintre acestea (fig. 11.5.3) se realizeaza ul;ior prin deconectarea acesteia de Ia capetele ei, prin sistemul energetic national (SEN), alimentand mai multi consumatori. Schema se utilizeaza pentru alimen- scoaterea sigurantelor F1 $i F2. sursa propria: centrala propria, grup electrogen, baterie de acumu- tarea micilor consumatori, de regula, Pentru a mari l;ii mai mult siguranta in latori etc. casnici, urbani $i mai ales rurali sau si- alimentare a unor consumatori (cum ar - de Ia doua sau mai multe surse: una milari cu acel;itia. Este o schema ce nu fi, de exemplu, un spital, o centrala tardintre acestea va fi sursa de baza asigura siguranta ridicata in functionare, mica de cartier etc.), se executa legacare, de regula, este sistemul energe- deoarece intreruperea unuia dintre fi- turi suplimentare in interiorul buclei tic national, indiferent prin cate cai se dere scoate din functiune toti consuma- (fig. 11.5.4). Aceeal;li retea din fig. 11.5.2 face alimentarea, iar a doua (sau ce- torii din aval de locul defect (in sensul are o legatura suplimentara intre conlelalte) este o sursa propria: centrala, de transport al puterii). De asemenea, sumatorii C2 $i C(N-1). in acest tel, chiar grup electrogen, baterie de acumula- schema nu permite extinderi Ul;ioare. La daca ar avea loc doua defecte simultan aparitia unor consumatori noi, acel;itia in K 1 l;ii K2 l;ii consumatorul C2 ar fi tori etc. Alimentarea de Ia o singura sursa se pot fi racordati numai in masura in care scos din functiune, prin legatura face atunci cand receptoarele consu- exista disponibil de putere pe fiderul suplimentara realizata acesta este in matorului sunt receptoare normale care apropiat. Cand aceasta nu este posibil, continuare alimentat cu energie electrinu cer siguranta marita in functionare. fie se adopta un nou fider din postul de ca pe traseul PT, CN, C(N-1), C2. Cand se dorel;ite, totul;li, o siguranta transformare, atunci cand in P.T. exista in prezent asemenea scheme de alimai mare in functionare, dar tara ca re- disponibil de putere, fie se construiel;ite mentare sunt foarte mult folosite in aliceptoarele sa se incadreze in categoria un nou P.T. legat Ia SEN. mentarea micilor consumatori urbani. de receptoare vitale, alimentarea se fa- ' Schema de alimentare in bucla Marii consumatori au unul sau mai mulce de Ia o singura sursa, dar pe doua (fig. 11.5.2.) te posturi de transformare proprii. Echiparea cofretelor de branl;iament sau trei cai de alimentare. in acest tel, Din P.T. pornel;ite un fider (F) ce aliIa defectarea uneia dintre cai, alimenta- menteaza consumatorii C1 ... CN l;li revine Ia reteaua de joasa tensiune este tipirea receptoarelor nu se intrerupe, in P.T. Astfel, reteaua de alimentare a zata. Aceasta este prezentata in acestea putand fi alimentate prin una consumatorilor este o retea alimentata Ia fig. 11.5.5. in functie de solutia de alimentare a din celelalte cai. , doua capete. in acest tel se asigura Alimentarea de Ia doua sau mai mul- consumatorilor o siguranta mai mare in , consumatorului, ca $i de configuratia te surse se utilizeaza atunci cand in functionare, deoarece in caz de defect retelei de alimentare, se alege una din componenta consumatorului se afla re- (intreruperea fiderului) reteaua se reduce solutiile indicate in fig. 11.5.5. La alegeIa doua retele radiale $i nici un con- i re se va tine seama l;ii de eventualele sumator nu este scos din functiune. extinderi viitoare, atunci cand acestea Atunci cand consumatorii sunt raspanditi pot fi anticipate, astfel incat in cofret sa pe o suparafata mare, se executa doua se gaseasca rezervele necesare. sau mai multe bucle pentru acelal;ii PT. Fiderele ce formeaza buclele sunt di5.2. Bran~rea C2.2 mensionate Ia puterea nominala a PT, consumatorilor casnici C2.3 , astfel ca alimentarea unui nou conIa SEN sumator (in limita puterii disponibile) se C2.N Aceasta se face de Ia un cofret de branl;iament in functie de numarul de Fig. 11.5.1. Schema radlali apartamente din cladire. F2 de allmentare: Pentru blocurile de locuit cu numar P. T. - postul de transformare; mare de apartamente se adopta cate un Fig. 11.5.3. Por1iune defecti dlntr-o F 1 ,F2 , F3 - fideri de alimentare; cofret de branl;iament pentru fiecare ~ allmentatlln bucli. C 1. 1, C 1.2 ... C3.5 - consumatori. scara a blocului. Confretul se monteaza intr-o firida Ia parter. Tipul acesteia (fig. C2 11.5.5) se alege in functie de numarul de apartamente l;ii de configuratia retelei exterioare. Apartamentele (consumatorii) nu se leaga direct Ia cofret. Legatura Ia acesta se realizeaza prin intermediul unei firide de distributie (fig. 11.5.6). Firidele de distributie se executa in doua variante constructive, de: - 600 x 400 x 200 mm echipate cu maC(N-1) C(N-1) ximum 12 sigurante fuzibile de 25 A; Fig. 11.5.2. Schema de allmentare Fig. 11.5.4. Schema de alimentare - 600 x 600 x 200 mm echipate cu ma1n bucli. 1n bucli irnbun~. ximum 20 sigurante fuzibile de 25 A.

II. lnstalatii electrice

Consumatorii casnici urbani individuali (tip vila sau gospodarie individuala) se conecteaza Ia SEN printr-un confret de bran~ament de 400x600x200 mm, cu o echipare asemanatoare cu a firidei de distributie din fig. 11.5.6. Numarul de sigurante este in functie de numarul de apar-

Capitolul 5: Alimentarea cu energie electricii

tamente distincte ce formeaza consumatorul. Consumatorii casnici rurali se conecteaza Ia SEN, de regula, printr-un racord aerian mono sau trifazat in functie - de puterea ceruta ~i felul receptoarelor din gospodarie (fig. II 5. 7). Cablurile electrice de racord sunt aduse Ia cliidire, unde fie sunt sustinute de izolatoare montate pe zidul casei (fig. 11.5.7), fie sunt trecute printr-un suport de trecere. In firida de bran~ment se afla una sau trei sigurate de 25 A, in functie de tipul racordului (mono sau trifazat). Racordarea consumatorilor casnici se va face respectand ~i SR234-2008.

E1a

I Ab~at I ~ I a. I 1;i
;!

r-----,
;~ Abonat

I'

E2a 6so

1
Abonat

I~

I=:::!::::=;::=!:::! I I I I I_ Ret~_
E3b

1-

I~

~--

I I I I

I I I I -:lll I II I I 11 J J I I
ete2._ _
E4b

;iij
a.
v

J
;iij 1

~_

~
1 1 I I I I I I l;iij l~ Ia.

l:_ __a~-l;ia Abonat ljl a. lv 11;i I I <::::!:=;=I=;=I=;;::J::::b I I I I I __ Re~-E5b

E3a

t:: - -1~0- - ~

l:ia

Abonat

1!
1"":
.,... I
'<!"

!
~
v

I
I I I
1l

I!
I"":

ha

Abonat

!
v

;iij

~I

I~

lj
I

I I I I

_ _!!etea _ _ _

I I I I

I.!J
JI

II

~ Eetea _ _ _ _ _I

1 a. I I~ ~ I I~ ~ I I I 1 Ill 1 11 I J I I I I __ Retea _____ jI

Abonat
;iij ~

1::--~~--i

Fig. 11.5.5. Echiparea cofretelor de bran.-ment Ia reua de joasi tensiune.

5 200

0 0 '<!"

Fig. 11.5.6. Echiparea unei firide de distribuJie a energiel electrice dlntr-un bloc de locuin~: 1 - coloana; 2 - placa din marmura pentru derivatii; 3 - sigurante fuzibile de 25 A; 4 - bara de nul de lucru; 5 - bara de nul de protectie; 6 - placa din lemn geluit.

Fig. 11.5.7. Racordarea consumatorilor casnicl rurali Ia SEN: - izolatori pentru linia aeriana; 2 - stalp de sustinere; 3 - conducte de racord; 4 - izolatoare pe cladire; 5 - conducte catre blocul de masura ~i protectie (BMP); 6 - tub metalic de protectie; 7 - BMP; 8 - siguranta de protectie.

Capitolul 5: Alimentarea cu energie electric&

5.3. Alimentarea receptoarelor elecbice nonnale cu energie elecbici

II. lnstala!ii electrice

in instalatiile electrice cu un numar Dintre dezavantaje pot fi mentionate: redus de receptoare (mici consumatori) - numar mare de coloane; pot sa lipseasca 0 parte din categoriile - echipamente multe in tablourile alecde tablouri mentionate. trice - in special, Ia eel general l;li Ia Receptoarele electrice sunt alimenin functie de siguranta dorita in alicele principale (cand este cazul). tate cu energie electrica prin circuite mentarea cu energie electrica a unora distributie radiala cu coloane maelectrice mono sau trifazate - in functi- dintre receptoare, de dezvoltarea pe ori- gistrale (fig. 11.5.10): se utilizeaza atunci e de tipul receptorului - legate Ia tablo- zontala l?i inaltime a cla.dirii consumato- cand tablourile secundare au un numar urile electrice. , rului, de distantele dintre diferite grupe mic de circuite l;li o putere, de asemeTablourile electrice sunt parti din in- de receptoare, distributia energiei electri- nea, redusa (P; = 5... 8 kW). Astfel, o stalatia electrica in care se realizeaza ce in interiorul consumatorului poate fi: coloana radiala alimenteaza 2 - 3 ta distributie radiala cu coloane sim- blouri secundare. Numarul de coloane distributia energiei electrice. Totodata in acestea se monteaza l;li echipamentele ple (fig. 11.5.8); postul de transformare magistrale poate fi stabilit printr-un calelectrice pentru: actionare, protectie, din fig. 11.5.8 poate fi inlocuit cu un co- cui tehnico - economic. Este bine insa masura, comanda, automatizare etc., in fret de branl;lament montat Ia parterul ca o coloana magistrala sa nu depaconstructiei. l;leasca o putere instalata de 25 - 30 kW functie de complexitatea tabloului. Schema se utilizeaza pentru distribu- l;li nici sa nu asigure distributia energiei in functie de pozitia in distributia energiei catre receptoare, se deose- tia energiei electrice catre receptoarele , pe o arie mare din cladire. besc urmatoarele tipuri de tablouri unui mare consumator, dezvoltat atat Astfel de distributii sunt mai econoelectrice: pe verticala cat l;li pe orizontala. ' mice fata de cele anterioare, dar ofera - general, care este legat direct Ia un Schema radiala cu coloane simple o mai mica siguranta in functionare in post de transformare sau Ia un cofret pentru mici consumatori se simplifica l;li alimentarea receptoarelor. de branl;lament printr-o coloana ge- se poate reduce Ia forma din fig. 11.5.9. Un defect pe una din coloane va nerala. Acesta distribuie energia Tabloul general alimenteaza direct scoate din functiune un numar mare de electrica catre toate receptoarele din tablourile secundare TS l;li acestea, Ia receptoare. cladire prin intermediul alter tablouri; randul lor, receptoarele electrice. distributie In bucla (fig. 11.5.11). - principal, care este legat Ia tabloul , Distributia radiala cu coloane simple Distributia realizeaza o foarte buna general l;li distribuie energia catre re- ' este mult utilizata in proiectarea insta- siguranta in alimentarea receptoarelor, ceptoare prin intermediul unor table- latiilor electrice, avand cateva avantaje: deoarece un defect pe coloana de aliuri secundare; legatura dintre tablou- - este simplu de executat; mentare este Ul;lOr de izolat fara a rile principale l;li tabloul general se - permite identificarea rapida a unui afecta functionarea tablourilor electrice face prin coloane principale; eventual defect; (prin deschiderea adecvata a intrerup- secundare, care asigura distributia - asigura o buna siguranta in alimenta- toarelor aflate de o parte l;li de alta a energiei electrice direct Ia receptoare rea receptoarelor. locului defect). prin circuite electrice; legatura de Ia tablourile principale se face prin coloane secundare. TS4.3 etaj 6 TS8
r
1 1 1

etaj 9
etaj 5

TS4.2 TS4.1 TS3.3 TS3.2 TS3.1 TS2.3 TS2.2 TS2.1 TS1.3 TS1.2 TS1.1

TS7 etaj 8 TS6 etaj 7 etaj 6

etaj 4

etaj 3

TS5
'

etaj 5 etaj 4 etaj 3 etaj 2 etaj 1

etaj 2

etaj 2

TS4

etaj 1

etaj 1

TS3

TS2 parter TS1

Fig. 11.5.8. Schemi de dlstrlb~ radlali cu coloane simple: PT - post de transformare; TG - tablou general; TP - tablou principal; TS - tablou secundar.

subsol

TG Fig. 11.5.9. Schema de dlstrlbuJie radlall flrl tablourl prlnclpale.

Fig. 11.5.10 Schema de dlstrlb1J1ie radlall cu coloane maglstrale: CB - cofret de branl;lament; TG - tablou general; TS - tablou secundar.

II. lnstala,ii electrice

De asemenea, un defect (scurtcircuit) pe unul din circuitele tabloului electric, este izolat fie de siguranta aflata pe circuit, fie de siguranta generala a tabloului (F3.1.1). Dezavantajele solutiei sunt: - coloana generala trebuie dimensionata Ia puterea totala a TG; va avea dimensiuni ~i costuri mari; - tablourile se maresc datorita intreruptoarelor necesare pe traseul coloanei

Capitolul 5: Alimentarea cu energie electrica

generale, in amonte de fiecare tablou. De aceea, astfel de solutii se adopta atunci cand ele sunt bine justificate din punct de vedere economic (o parte din instalatiile electrice din spitale, centre de calcul importante etc.). mcarcare, cu functionare in tampon (fig. II 5. 12); Aparatele de iluminat de siguranta Ia care alimentarea este in varianta 1a trebuie sa fie permanent in functiune pe toata perioada in care sunt prezente persoane in incaperile sau pe caile de evacuare din cladirea respectiva. 1b - grup electrogen - permanent in rotatie (fig. II 5.13); ln acest caz se admite ca iluminatul sa fie in mod normal alimentat din SEN (PT sau CB) daca se indeplinesc simultan urmatoarele conditii: - alimentarea cu energie electrica se face dintr-un punct de primire ~i pe o cale de alimentare, diferite de cele ale iluminatului normal; - Ia caderea alimentarii din SEN sa se asigure trecerea automata pe alimentarea din grup cu o durata de cornutare de eel mult 0,5 secunde. Alimentarea in varianta 1a presupune ca lampile sistemelor de iluminat de siguranta sa fie: - incandescente, pentru a putea fi alimentate in curent continuu; - fluorescente (de regula, de putere mica), prevazute cu convertor de transformare a c.c in c.a. de frecventa corespunzatoare sursei. Alimentarea in varianta 1b presupune existenta Ia consumator ~i a unor receptoare vitale, altele decat cele ale

5.4. Alimentarea receptoarelor electrice vitale (preferen~ale 'i critice)

ln functie de importanta lor, receptoarelor vitale li se asigura doua sau mai multe surse de alimentare. De asemenea, alimentarea de Ia fiecare sursa se poate face prin una sau doua cai. Receptoarele vitale cele mai frecvent intalnite in instalatiile electrice de joasa tensiune sunt: corpurile de iluminat ce formeaza iluminatul de siguranta ~i pompele utilizate pentru stingerea incendiului. a. Alimentarea receptoarelor pentru iluminatul de siguran~ ln functie de conditiile de alimentare ~i de functionare, alimentarea receptoarelor pentru iluminatul de siguranta se poate face in urmatoarele variante: Varianta 1, Ia care alimentarea de baza se face de Ia SEN, iar alimentarea de rezerva se asigura dintr-o sursa de interventie ce poate fi: 1a - baterie centrala de acumulatoare - legata permanent Ia instalatia de

etaj 5

etaj 4

etaj 3 etaj 2

etaj 1

parter

a
83.1.1

-----P.T.
([)

83.1.2

T83.1
I
I

ABIS

sau

b Fig. 11.5.11. Schemi de disbib~e 1n bucli: a - schema genera/a; b - detaliu de Iegare a unuia dintre tablourile electrice.

C.B.1

TIS

IS

------

~ 1'----------~
GE IS

-----P.T.

SR

J~)~JHns
BA

SB

: sau
1

Fig. 11.5.12. Allmentarea iluminatului de slguran~ 1n variants 1a: SB - sursa de baza; SR - sursa de rezerva; TG - tablou general; II - instalatie de incarcare; BA - baterie de acumulatoare; TIS - tablou pentru iluminatul de siguranta.

C.B.2

1 - - - - + - - ~ "'-----{] TG

Fig. 11.5.13. Schemi de alimentare a iluminatului de siguran~ 1n variants 1b: ABIS - alimentare de baza pentru iluminatul de siguranta; SA - sursa de rezerva; SB - sursa de baza; IS - inversor de sursa; TIS - tablou pentru iluminatul de siguranta; TRV - tablou receptoare vitale; TG - tablou general (receptoare normale); GE - grup electrogen.

Capitolul 5: Alimentarea cu energie electrica

iluminatului de siguranta. Varianta 2, Ia care alimentarea de rezerva cu energie electrica trebuie sa fie asigurata de una din urmatoarele surse: 2a - baterie centrala de acumulatoare (fig. II 5.14 a); 2b - grup electrogen cu pornire automata (aflat in stare ,calda") (fig. II 5.14 b); Durata de comutare admisa pentru conectarea iluminatului de siguranta este intre 0,5 - 5 s. Lampile iluminatului de siguranta pentru continuarea lucrului pot sa nu fie in functiune atunci cand sunt prezente persoane in incaperile din cladirea in care este prevazut acest sistem de iluminat daca limentarea se face in varianta 2a sau 2b. Lampile iluminatului de siguranta pentru evacuare trebuie sa fie in functiune pe toata durata cat sunt persoane in cladirea in care este prevazut acest iluminat. Varianta 3, Ia care alimentarea cu energie electrica trebuie sa fie asigurata de Ia una din urmatoarele surse: - baterii locale de acumulatoare (de exemplu, luminoblocuri prevazute cu dispozitiv de comutare automata pe baterii - fig. II 5.15). Durata de comutare admisa pentru conectarea pe sursa de rezerva este de eel mult 0,5 s. Lampile iluminatului de siguranta pentru evacuare trebuie sa fie in functiune pe toata durata cat sunt persoane in cladirea in care este prevazut acest iluminat, daca alimentarea este realizata in varianta 3. Varianta 4, Ia care alimentarea cu energie electrica a iluminatului de siguranta se poate face din coloana tabloului general (sau principal) sau din cea de forta din fata intreruptorului general sau a sigurantelor generale, in lipsa acestuia (fig. 11.5.16). Punerea in functiune a lampilor iluminatului de siguranta se face in aceleal;li conditii ca l;li pentru iluminatul normal (de exemplu, intreruptoare locale, automate de scara etc.). b. Alimentarea tablourilor pentru pompele de incendiu 0 categorie importanta de receptoare critice pentru cladiri este aceea a pompelor de incendiu. Numarul l;li conditiile de functionare a acestora sunt stabilite de tehnologul ce executa instalatiile hidraulice. Aceste receptoare sunt alimentate dintr-un tablou distinct, tabloul pentru pompele de incendiu. Alimentarea tabloului pompelor de incendiu se poate face: 1. Pe o singura cafe de alimentare: - din coloana tabloului general, inaintea intreruptorului general (fig. 11.5.17 a) sau - dintr-un post de transformare (sau

II. lnstalalii electrice

cofret de branl;lament) distinct de eel care alimenteaza tabloul general (fig. 11.5.17 b). Solutia se utilizeaza de regula in urmatoarele cazuri: - Ia consumatori Ia care nu se prevad pompe de rezerva; - Ia consumatori Ia care se prevad pompe de rezerva, dar acestea sunt actionate manual; - locuinte cu mai putin de 11 etaje; - cladiri administrative cu pana Ia 400
---I

I P.T.
I

SB 1
I

I1\71 sau ~~'------fl -----u

1
I

CID
l:0j

TG

I _C:.

_!

~'-{] TPI

a
I______________ ~'--fl TG SBI!\71 ~ '
I l:0j I 1 _C:. _ 1

CID 1 sau
I

---I I P.T.
I

---I

pp:

CID
l:0j

P.T.

~ ~~"--{]TPI
I

l_c.~. -~

:jl ~~~I
a
I(]) I

,...

---.
IS

TIS

Flg.ll.5.17. Allmentarea pe o singurl cale a tabloului pompelor pentru lncendlu: a - din coloana tabloului general, inaintea intreruptoru/ui general; b - dintr-un post de transformare (sau cofret de bran~ament) distinct de eel care alimenteaza tabloul general. SB - sursa de baza; PP - punct de primire; TG - tabloul general; TPI - tablou pompe pentru incendiu.

,... P.r.-1 1

SB I

I I I l_c~.~

TIS

I I

1@1
L-- I

~'---QTRv
b

Fig. 11.5.15. Allmentarea ilumlnatulul de slguranfl in varianta 3: SB - sursa de baza; TG - tablou general; TIS - tablou pentru iluminatul de siguranta; LB - luminoblocuri.
r---- I P.T. I I

TPI
I

.---

SIDP1 1~1
I - _I

I 16\1

.----.........~'-{]TRv

I GE I

Fig. 11.5.14. Alimentarea lluminatului de siguranfl in variantl 2 cu sursi de rezervl: a - baterie centra/a de acumulatoare; b - grup electrogen cu pornire automata - aflat in stare calda; SB - sursa de baza; TG - tablou general; IS - inversor sursa; TIS tablou pentru iluminat de siguranta; TRV - tablou pentru receptoare vitale.

I saun=Wh ~ '\. 1 1~
I I I I

CID

-uTG

I_E~-~

''\.
'-!<

n ---u TIS

Fig. 11.5.18 Alimentarea lluminatulul de slguranfl in variant& 4: TG - tablou general; TIS - tablou pentru iluminatul de siguranta.

Fig. 11.5.18. Alimentarea pe doul eli a tabloului pompelor pentru incendlu: SB - sursa de baza; SIDP - sursa de interventie, inclusiv dulap pornire ~i comutatie automata; TG - tablou general; IS - inversor de sursa; TPI - tablou pompe pentru incendiu; TRV - tablou alte receptoare vitale; GE - grupe electrogen.

- - - - - ~

II. lnstala!ii electrice

de persoane; _ cladiri pentru birouri cu inaltime sub 28 m. 2. Pe douii ciii de alimentare Una din cai este de Ia SEN (de Ia sursa de baza sau un punct de primire,

Capitolul 5: Alimentarea cu energie electrica

ca in cazul alimentarii pe o singura cale) $i cea de a doua, de Ia o sursa de interventie (grup electrogen). Comutarea de pe sursa de baza pe cea de interventie se face automat, prin sisteme AAR (inversor de sursa fig. 11.5.18). In conditiile in care nu exista $i alte receptoare vitale, grupul electrogen alimenteaza direct tabloul pompelor de incendiu.

II. lnstalatii
'

electrice
6

Capitolul Calculul instalatiilor electrice ' de ioasa tensiune

Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasa tensiune

Acesta cuprinde: - calculul curentului nominal al circuitelor !?i coloanelor electrice, curent ce sta Ia baza intregului calcul; - alegerea sectiunii conductelor sau cablurilor electrice pentru conditiile concrete de utilizare (regim permanent sau intermitent) !?i de montare (in tuburi de protectie, in aer, in sol etc.); - verificarea sectiunii alese Ia regimurile anormale de functionare: regim de scurta durata (pornirea motoarelor sau scurtcircuit), pierdere de tensiune; - alegerea tubllilor de proteqie pentru conductele electrice ale circuitelor !?i coloanelor; - alegerea aparatelor de actionare, de protectie !?i de masura. Caracteristicile stabilite prin calcule pentru toate echipamentele ce compun instalatiile electrice se inscriu in schemele !?i planurile instalatiilor respective.
pi= pnl + pnb (6.1.2) unde: Pn1 - este puterea nominala a lampii; Pnb - puterea nominala a balastului corespunzator. Exemplu de calcul 1. Un circuit electric de lumina ce alimenteaza 10 aparate de iluminat FlAG - 240 va avea puterea instalata: Pi= 10x2(Pn1 + Pnb) 10x2(40+ 10) = 1000W Curentul nominal al circuitului va fi: In= 1000/(2200,95) = 4,78 A

II. lnstalalii electrice

- pe un circuit se prevede maximum 15 prize simple sau duble, cu exceptia locuintelor; - in locuinte, circuitul de prize va alimenta maximum 8 prize simple sau duble, iar pentru racordarea receptoarelor cu putere mare - ma$ina de spalat rufe, ma!?ina de spalat vase, ma$ina de gatit etc. - se vor prevedea circuite separate pentru fiecare din aceste receptoare; - puterea instalata pe un circuit de priza se considers Pi= 2 kW. Curentul nominal se determina cu relatia 6. 1.4 unde cos cp !?i 11 pot lua, cu o buna aproximare, valoarea 0,8.
- Circuite trifazate pentru receptoare de forta Astfel de circuite asigura alimentarea, de regula, a unui singur receptor de forta. in conditii speciale, pe astfel de circuite, se pot alimenta mai multe receptoare trifazate, de putere mica, cu ace9a$i utilizare $i in numar limitat. Curentul nominal se determina cu relatia:

- Circuite trifazate pentru receptoare de lumina Curentul nominal este:

I =
n

J3u cos cp
I

(6.1.3)

unde: Pi - este puterea instalata a circuitului trifazat; aceasta nu poate depa$i 6.1. Calculul curentului nomi8 kW, iar pe fiecare faza nu vor fi alimentate mai mult de 30 de aparate nal pentru circuite 'i coloane de iluminat; - Circuite monofazate pentru receptoa- U = 380 V, tensiunea de linie; re de lumina cos cp - factorul de putere al circuitului; aP. I = I cesta se determina in acela!?i fel Curentul nominal se determina cu re(6.1.5) n 11 coscp ca in cazul circuitelor monofazalatia: unde: te. P; I = --'--(6.1.1) Circuitele de lumina trifazate sunt uti- P.l - este puterea instalata (puterea me n coscp lizate in cazurile in care sistemele de ilucanica) a receptorului de fortfl. In caunde: minat sunt formate dintr-un numar mazul in care Pi reprezinta puterea elPi - este puterea instalata a receptoarelor re de aparate de iluminat: sala de specectrica activa, din relatie lipse!?te de lumina.; aceasta nu poate depa$i tacol, sala de sport etc. De asemenea, cirrandamentul 11; 3 kW, iar pe circuit pot fi conectate cuitul trifazat se mai utilizeaza atunci cos cp !?i 11 - sunt factorul de putere $i raneel mult 30 de aparate de iluminat; cand se dore!?te eliminarea efectului damentul receptorului in rein practica, puterea instalata pe un stroboscopic al lampilor cu descarcare din gim normal de functionare. circuit monofazat este 1200- 1500 : incaperile in care exista corpuri in mi$in cazul in care receptorul nu functioW, alimentand 12-15 aparate de ilu- . care cu viteza mare (sali de sport). in a- neaza in regim nominal ci in subsarcina, ceste cazuri lampile din aparatele de relatia 6. 1.5 devine: minat. Pentru locuinte se prevede: c.P. maximum 12 aparate de iluminat cu iluminat alaturate se alimenteaza pe faze I = I I (6.1.6) Pi s 1,5 kW pentru apartamentele Ia diferite sau chiar lampile din acela!?i apan 11i . cos cpi care puterea instalata este de 6 kW; rat pot fi legate pe faze diferite, cu unde: maximum 12 aparate de iluminat cu atentia cuvenita pentru evitarea unor coPi s 1,0 kW pentru apartamentele Ia nexiuni incorecte ce pot genera scurt- ci - este coeficientul de incarcare reala al care puterea instalata este de 4 kW; circuite sau chiar puneri sub tensiune. receptorului. Acesta este stabilit cu ajutorul tehnologului; pentru circuitele de lumina din spa- Circuite monofazate de forta $i prize cos cpi !?i 11i- sunt factorul de putere !?i tiile comune ale acestora (holuri, Aceste circuite sunt folosite pentru randamentul corespunzatoscari etc.) se pot prevedea eel mult are incarcarii reale a recep15 corpuri de iluminat cu Pis 1,0 kW; alimentarea unor receptoare de forta torului. 220 V, tensiunea de faza; monofazate - fie direct, fie printr-un ra- cos cp - factorul de putere al recep- cord flexibil de Ia o priza. Curentul nominal este: - Coloane monofazate pentru tab/autoarelor circuitului. rile de lumina Daca receptoarele sunt numai Iampi inP; I =--'--(6.1.4) Acestea sunt utilizate pentru alimentacandescente cos cp = 1, iar daca sunt Iampi n 11 cos cp rea tablourilor electrice de lumina, de mifluorescente sau Iampi cu descarcare ca putere, cum ar fi cele din cladirile de unde: cos cp = 0,95. in acest ultim caz, lampile trebuie prevazute cu condensatoare pen- Pi - puterea instalata (putere mecanica) locuit, cladirile administratice etc. Curentul a receptorului de forta; nominal se determina cu relatia 6. 1. 1 in tru ameliorarea factorului de putere, astfel cos cp:::: 0,55 !?i instalatia va functiona cos cp - factorul de putere al acestuia; care Pi este puterea instalata a tabloului. 11 - randamentul receptorului. in suprasarcina. - Coloane trifazate pentru tablourile La lampile incandescente puterea inde lumina - Circuite monofazate de prize, atunci stalata este identica cu puterea activa abcand prizele sunt de utilizare generals. Curentul nominal se determina cu resorbita de acestea. Normativul 1-7 stabile!?te urmatoarele latia 6. 1.3 in care Pi este puterea instalata La lampile cu descarcare puterea instaa tabloului de lumina, putere uniform conditii pentru aceste circuite: lata este fermata din:

J3u

u,

J3u .

- u, -

u,

II. lnstalatii electrice

distribuita pe faze. Aceasta rezulta din insumarea puterilor instalate ale circuitelor electrice alimentate din tablou. Exemplu de calcul 2. Un tablou electric de nivel are puterea instalata (electrica activa) Pi = 12,4 kW !?i alimenteaza, in principal, Iampi cu descarcare, cu factorul de putere cos cp = 0,95. Curentul nominal rezulta aplicand relatia 6. 1.3.

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune

unde: ,
1

PiL - este puterea instalata pe circuitele

de lumina ale fazei respective,

{lnL = ~30,72 + 19,62

36,4 A

PiP - puterea ins1alata pe ci'cuitele de prizfl

i

ale fazei respective.

Exemplu de calcul 3. Fie TI..P cu schema din fig. 11.6.1. piL = 10300 W; cos q;L = 0,95; rJL = 1; Curentul nominal al coloanei tabloului tg cpL = 0,3286 I = 12400 = 19 8 A PiP = 8000 W; cos CfJp = 0,8; rJp = 0,8; va fi In= 36,4 A, corespunzator fazei cen J3 380 0, 95 ' lei mai incarcate. I tg CfJp = 0,75 Pentru coloanele magistrale, coloane- i Pe faza L1: - Coloanele trifazate pentru tablourile le firidelor de alimentare din cladirile de PiL = 4250 W, PiP = 2000 W secundare de forta locuit sau coloanele tablourilor generale COS cpL = 0,95, COS CfJp = 0,8 Cu astfel de coloane sunt alimentate relatia 6. 1.3 devine: Pe faza L2: frecvent tablourile de forta, tablouri ce alimenteaza un numar oarecare de receppiL = 1750 W, piP= 4000 I = csP; (6.1.7) Pe faza l3: toare de acest tel: in principal, motoare n J3ucoscp asincrone cu rotorul in scurtcircuit, priPiL = 4300 W, PiP = 2000 W unde: Curentul nominal pe faza L 1: ze trifazate ce permit alimentarea unor rec5 - este coeficientul de simultaneitate al , - se calculeaza componentele ace- ceptoare de forta cu racorduri flexibile, receptoarelor alimentate de coloana; i stuia cu relatiile 6.1.9: cuptoare de mica putere etc. cateva valori ale coeficientului de I (Ina )L 1 {4250/220} + {2000/(0,8220)} Pentru calculul curentului nominal al simultaneitate: 19,3 + 11,4 30,7 A coloanei este necesar sa se faca unele ipo- cladiri civile !;li industriale (/n,}L1 = {19,30,3286} + {11,40,75] = teze de calcul. Astfel tabloul alimenteaza = 6,4 + 8,6 = 15,0 Ar n receptoare (circuite). Un receptor (circuit) cs 0,8... 0,9; - tablourile iluminatului de siguranta !;li curentul nominal este: oarecare k are urmatoarele caracteristici: - putere instalata (mecanica): (Pi )k; 2 2 cs 1; (ln)Lt = + 15 = 34,2 A - coloanele firidelor de distributie din i - factor de putere: cos cpk ; cladrile de locuit, in functie de numarul Curentul nominal pe faza L2: - randament: rJk. de apartamente, au valorile din tabe- (Ina )L 2 = [1750/220] + [4000/(0,8220)] = Din cele n receptoare se apreciaza = 8,0 + 22,7 = 30,7 A lulll.6.1. ca numai m functioneaza simultan. SiDe cele mai multe ori c5 nu este nor- , Un,)L 2 = [8,00,3286] + [22,70,75] = multaneitatea va fi apreciata pentru camat !?i este apreciat de proiectant sau teh- = 2,6 + 17,0 = 19,6 Ar zul de functionare eel mai dezavantajos nolog. Fig. 11.6.1. Schema ,1 dlstrlbuJia pe faze a putertl active a unul tablou Un caz particular il prezinta coloaneclelumlni le tablourilor de lumina !;li prize in care prizele au o putere comparabila cu cea a reSchema tabloului Pi [W] Distributia pe faze a puterii active ceptoarelor de lumina. Puterea circu,-----------~ L1 . L2 l3 itelor se distribuie uniform pe fazele ta- ' __ --~ _ _ __ ! __ ____ 1_ bloului, dar fiecare faza va avea un nu1 800 800 diferit de crcuite de prizfl !;li, respectiv, -- ----: - - - - - T ----- -- lumina. Este necesar sa se calculeze 2 1000 1000 --+-. ----- ----- -- _____ ._ _________ curentul nominal pe fiecare taza a tabloului , 3 1150 I I 1150 sau numai pe faza pe care puterea pri~ ' I 4 650 i 650 zelor este cea mai mare, deoarece pe aceasta taza, curentul va fi eel mai mare ___ o_-_-T -_------7 750 5 !?i acest curent va fi luat in considerare pentru alegerea sectiunii. 6 1150 1150 - --- I I goo Receptoarele de lumina functioneaza 7 900 8oo_l_

Curentul nominal pe faza l3: (Ina )L3 = [4300/220] + [2000/(0,8220)] = = 19,5 + 11,4 = 30,9 A (lnr)L 3 = {19,50,3286] + [11,40,75] = = 6,4 + 8,6 = 15 Ar 2 2 (1n)L = ~30,9 + 15 = 34,3 A 3

= =

~30,7

-------r----1

mar

_5_

+I
1

---+-----

----

~utr~c;o~ed~!~~~i~~t=~~ =d~~~=~:~ 1------7----r-f-==..:------------+--8----t-1

-sao---~----+-----1000 1100 -

buie luat in calcul atat faptul ca acestea ' au atat randamentul subunitar (de regula, 'r/p = 0,8), cat !;li un factor de putere mai scazut (de ce1e mai multe ori cos cpp 0,8). Curentul nominal pe fiecare faza se va determina cu relatia:

' 1000 10
I
!

1100
~--

'----------------,--------J

1 n

=~~~a+ 1!

1--- -- - -L
(6.1.8) '

r----

-12--~-2soo
-

11

! 2500") ,I- - I 2500

L _
I

-~500~i- ------2500 2500

unde: Ina !;li lnr- sunt componentele activa !;li reactiva ale acestuia.

rn~~~==rt'

13 14 15

. 2500

--t ---------;2500 : 1000 I

r- -

H--:--t==o=?"'--==~==tl_c_(~-~~:J ~-~(6 . 1_ 9)
1

1000

6-7-5o _ ____j___l_67-50- :

6-8-oo
____J

'-*_)_la_r_a_nd_a_m_e_n_t_rJ..:...P_=_o_,_8_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune

pentru coloana. Pentru o apreciere cat mai corecta a simultaneitatii in functionare este necesar a fi consultat tehnologul instalatiei de forta deservita de tabloul respectiv. Curentul nominal al coloanei se calculeaza cu relatia 6.1.8, unde Ina :;;i lnr sunt componentele activa :;;i reactiva ale acestuia. Pentru cele doua componente se folosesc relatiile: m cladire; valoarea acestuia nu este normata. Aprecierea asupra c 5 trebuie facuta cu multa atentie pentru a evita atat supradimensionarea cat :;;i subdirnensionarea. De exemplu, pentru instalatia de forta ce alimenteaza centralele de instalatii dintro cladire (statia de hidrofor, centrala termica :;;i/sau de ventilare) coeficientul de simultaneitate poate avea valori cuprinse de 0,6 :;;i 0,7. Celelalte marimi electrice ale TG se pot calcula cu relatiile 6. 1. 11.
1

II. lnstalatii electrice

F - cabluri cu un conductor in aer liber apropiate; G - cabluri cu un conductor in aer liber distantate - numarul de conductoare active montate impreuna in tub, etc; - natura sistemului de pozare: tub, jgheab, i ghena, canal, pat de cabluri etc; - numarul de cabluri aflate simultan intrun sistem de pozare $i distanta dintre acestea; 1 1 na = nk COS cpk - temperatura mediului ambiant. (6.1.10) k=1 Pentru conductoarele $i cablurile electrice m montate in cladire curentul maxim admisibil 1 1 nr = nk sin cpk - Coloane trifazate pentru tablourile se determina cu relatia: k~1 generale de lumina $i forta (6.2.2) 1:na = lma K1K2 unde: Coloanele de acest fel sunt utilizate in unde: Ink- este curentul nominal al receptorului cladirile in care instalatia de forta are o lma - este curentul maxim admisibil pen(circuitului) k, determinat cu relatia putere instalata mica fata de cea pentru , tru conductor sau cablu, stabilit in lumina :;;i prize sau in situatiile in care ta6.1.5. conditii specifice, ca temperatura acestuia ~ valoarea staCunoscand valorile In' Ina :;;i lnr se pot rifarea este unica. determina $i celelalte marimi electrice ale Curentul nominal se va determina cu bilita pentru regimul permanent (tatabloului: belll 6.4) relatiile 6.1.8 :;;i 6.1.12, in care coeficien- factorul de putere: tul de simultaneitate c5 tine seama de si- K 1 - factor de corectie pentru cazurile in care temperatura mediului ambimultaneitatea generala a instalatiei elecCOS cp = Ina /In (-) - puterea activa absorbita: trice din cladire - lumina :;;i forta imant difera de 30C (tabelul II 6.5) preuna. K 2 - factor de corectie pentru pozarea in Pa = J3Uina [W] (6.1.11) grup a mai multor circuite (tabel II - puterea aparenta absorbita: 6.6) 6.2. Alegerea secJiunii Pentru cablurile electrice montate in conductoarelor cablurilor Sa = J3uln [VA] electrice pamant curentul maxim admisibil se deExemplu de calcul 4. Se determina termina cu relatia: curentul nominal al coloanei unui tablou (6.2.3) Sectiunea conductoarelor sau cabluri- 1 :na = 1 ma (1 (2 fx de forta care alimenteaza urmatoarele re- lor electrice pentru circuitele :;;i coloaneunde: le electrice se stabile:;;te ca sectiunea mi- Irna - este curentul maxim admisibil penceptoarele din tabelul 11.6.2: Se apreciaza ca. din cele n = 11 circuite nima care respecta urmatoarele conditii: tru cablu pozat in pamant cu o rezistenta termica a solului de 1 functioneaza simultan circuitele 1, 2, 4, 1. in reghimul de lunga durata (per- ! 6, 7, 8, 10 :;;i 11. Deci m = 8. manent) incarcarea maxima admisibila (I;J Km/W, o temperatura a solului de Pentru toate receptoarele se calcu- a conductorului (cablului) trebuie fie mai 20C $i un grad de incarcare de 0,7. leaza curentul nominal Ink :;;i sin cpk. mare decat curentul nominal transportat Gradul de incarcare reprezinta duValorile sunt incluse in tabelul 11.6.2. de circuit sau coloana (In): rata de functionare ciclica dintr-o zi (6.2.1) Aplicand relatiile 6.1.10 rezulta: 1 (24 h) Ia curentul maxim admisibil :na ~ 1 n f 1 -factor de corectie in functie de: Ina = 5,30,8 + 5,30,8 + 8,60,86 + unde 1:na este in functie de: - temperatura solului diferita de 20C, 15,80,84 + 68,60,84 + 68,60,84 + . - saturatia conductoarelor (cupru sau aluminiu); Ia adancimea de pozare; + 8,40,7 + 16,60,8 = 163,6 A - rezistenta termica specifica a solului; lnr = 5,30,6 + 5,30,6 + 8,60,5102 + - felul izola~ei conductoarelor sau cablurilor electrice (neizolat sau izolat cu po+ 15,80,5426 + 68,60,5426 + 68,60,5426 - gradul de incarcare; liclorura de vinil (PVC), polietilena reti- f2 - factor de corectie (tabel II 6.9) in + 8,40,7141 + 16,60,6 = 109,7 Ar $i curentul nominal rezulta: culara (XLPE), izolatie minerala; functie de: - numarul de cabluri (sisteme) pozate - sistemul de pozare. Normativul 1-07 :;;i 2 2 In = J136, 6 + 109,7 = 197 A SRHD 60364.5.523 evidentiaza 80 de alaturat; - Coloane trifazate pentru tablourile sisteme de pozare. Acestea se pot - tipul cablurilor; generale de forta grupa in 9 sisteme de referinta (tabel II - distanta dintre cabluri; Curentul nominal al coloanei generale 6.3) astfel: - rezistenta termica specifica a solului; se calculeaza cu relatia 6. 1.8 in care: A 1 - conductoare izolate in tub in pe- gradul de incarcare; rete izolat termic; m fx - factor de corectie in functie de pozare A2 - cablu multiconductor in tub in Acesta este: Ina = Cs Ink cos cpk (6.1.12) k=1 perete izolat termic; - 0,85, daca cablul este pozat in tub de m 8 1 - conductoare izolate in tub pe pe- , protectie, lnr = cs Ink sin cpk rete; - 0,9, daca cablul este acoperit cu k-1 82 - cablu multiconductor in tub pe peplaci curbate ce nu permit eliminarea incluziunilor de aer dupa acoperire unde: rete; C - cablu cu un conductor sau multik - estre un indicele ce se refera Ia o coloana oarecare ce pleaca din tabloul conductor pe un perete; Exemplul de calcul 1 general; D - cablu cu un conductor sau multiSa se determine curentul maxim adm - numarul de coloane; conductor ingropat in perete sau in misibil pentru un cablu cu conductor de cs - coeficientul de simultaneitate in functub ingropat; i cupru 3x2,5 mm2 , utilizat pentru un circuE - cablu multiconductor in aer liber it monofazat (cu 2 conductoare incarcationare al intregii instalatii de forta din

'L

'L

sa

tara

sa

'L

'L

II. lnstalalii electrice

te). Cablul are urmatoarele caracteristici: - are izolatie din PVC; - pozarea este aparenta pe perete fixat Ia o distanta mai mica deciat 0,3 din diametrul exterior al cablului; - temperatura ambianta este de 35C. Rezolvare: - modul de pozare este de tip C, conform tabelului 11.6.3; - din tabelul II 6.4 rezulta /ma= 27 A - din tabelul II 6.5 factorul de corectie in functie de temperatura (35C $i izolatie din PVC) este K 1=0,94. - din tabelul II 6.6 rezulta factorul de reducere de grup este K 2=0,85. Curentul maxim admisibil al cablului din exemplu este: 1:r,a = 27 0,94 0,85=21,57 A.

Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de ioasa tensiune

de 0,7). Rezolvare: -din tabelul II 6.7 rezulta /ma= 42 A; - din tabelul II 6.8 f 1=0,93 (pentru gradul de incarcare 1, temperatura 20C $i rezistenta termica specifica 1Km!W); - din tabelul II 6.9 f2 =0.76 (gradul de in car care 1); Curentul maxim admisibil al cablului rezulta: 1:r,a = 42 1 0,93=29,68 A. Rezulta o reducere sensibila a posibilitatii incarcarii cablului prin modificarea gradului de incarcare. 2. sectiunea fie mai mare sau eel putin egala cu sectiunea minima impusa de Normativul 1-7 (tab. 11.6.10); sectiunile din tabelul 11.6.10 sunt sectiuni minime rezultate din condij:iile de rezistenta mecanica Ia transport $i montara $i de siguranta in functionare. 3. sectiunea aleasa va trebui sa se verifice Ia stabilitatea termica in regimul de scurta durata Ia care poate fi supusa; - in cazul pornirii motoarelor, densitatea de curent Ia pornire va fi mai mica decat valoarea admisibila ( 2.3.12); - in cazul scurtcircuitului, verificarea se realizeaza daca siguranta fuzibila plasata pe circuit sau coloana are curentul fuzibilului (/F); IF s 3 /ma ( 6.4.6) 4. sectiunea aleasa va trebui sa conduca Ia pierderi de tensiune sub valorile admisibile impuse de norme. Conditia 4 se va verifica dupa dimen, sionarea tuturor circuitelor $i coloanelor. , Daca aceasta nu se respecta, sectiunea se va mari pe portiunea sau portiunile unde pierderea este mare, pana Ia valoarea sau valorile ce fac conditia indeplinita. Conditiile 1-4 de mai sus permit determinarea sectiunii conductorului de faza. Pentru stabilirea sectiunii conductoarelor de neutru (N), de protectie (PE) ; sau conductor comun neutru $i de protectie (PEN) se procedeaza astfel: sectiunea conductorului de neutru (sN) se stabile$te in functie de sectiunea fa2,0

sa

Exemplul de calcul 2
Acela$i cablu din exemplul 1 dar mantat Ia distanta de un diametru al cablului fata de cablul invecinat. Rezolvare: - se modifica modul de pozare din C in E; - din tabelul II 6.4 rezulta lm8 =30 A; -din tabelulll 6.5 K 1=0,94 (35C $i izolatie din PVC); ~ din tabelul II 6.6 K 2=0,94. In acest exemplu curentul maxim admisibil este: 1:r,a = 30 0,94 0,94=26,5 A. Se poate observa ca numai o modificare mica adusa in pozarea cablului cre$te curentul maxim admisibil cu peste 20%.

Exemplul de calcul 3
Sa se determine curentul maxim admisibil al unui cablu cu conductoare de cupru 3x2,5 mm 2 utilizat pentru un circuit monofazat (cu 2 conductoare incarcate) daca: - izolatia este din PVC; - cablul este pozat in pamant Ia 0, 7 m; - temperatura solului este de 20C; - rezistenta specifica termica este 1Km/W - gradul de incarcare este 0, 7; - pozarea: este an contact cu un alt cablu in sarcina de 3x2,5 mm 2 ; Rezolvare: -din tabelul II 6.7 rezulta lm8 =42 A (2 conductoare incarcate, izolate din PVC); - din tabelul II 6.8 rezulta f 1=1,0 (conditii normale de functionare $i pozare); - din tabelul II 6.9 f2=0,89 (pentru 2 sistema de pozare); Curentul maxim admisibil este: 1:r,a = 42 1 0,89=37,38 A.

zei (sF) $i din acela$i material cu conductorul de faza astfel: - pana Ia 16 mm 2 se alege sN = sF; -peste 16 mm 2 , sN se alege in functie de sF din tabelul 11.6.10. sectiunea conductorului de protectie (sPE) se ia de aceea$i valoare cu sN cand fazele $i neutrul se executa din cupru. Gand acestea din urma sunt din aluminiu, conductorul de protectie este din cupru cu sectiunea sPE cu o treapta mai mica (pe gama de sectiuni) decat a neutrului sw sectiunea conductorului comun neutru $i de protectie (sPEN) are aceea$i valoare cu sPE' Exceptie fac cablurile cu patru conductoare din aluminiu. AI patrulea conductor poate fi conductor comun PEN intre postul de transformare $i consumator sau pe coloanele de distributie. Regulile de mai sus se aplica pentru circuitele $i coloanele Ia care curentul absorbit este sinusoidal. Alimentarea cu energie electrica a unor receptoare electrice neliniare, Ia care dependenta dintre tensiunea aplicata $i curentul care TI strabate nu este liniara, conduce Ia producerea curentilor armonici $i Ia distorsionarea formei de unda a tensiunii. Este cazul echipamentelor electrice, a motoarelor cu turatie variabila etc. Tn astfel de situatii valoarea curentului pe conductorul neutru poate fi mai mare decat curentul pe faza. Daca reteaua alimenteaza receptoare neliniare, chiar daca fazele sunt incarcate identic ( cazul receptorului trifazat echilibrat), mai mult ca sigur valoarea curentului prin conductorul neutru nu este zero, ci poate avea o valoare importanta. Aceasta se datoreaza faptului ca armonicile multiplu de trei ale curentilor de linie sunt in faza $i in loc sa se anuleze (prin insumare fazoriala ) se insumeaza algebric. Prezenta armonicilor de orice ordin $i in special a celor de ordinul trei, conduce Ia incalzirea suplimentara a conductoarelor de faza, dar in special al conductorului neutru.

IN/ IF

1,8 1,6
1,4 1,2 1,0

.......

/
/"'

--o) p ('*
100

0,8
0,6
0,4 0,2

v
/_

v
0

/
20

Exemplul de calcul 4 Acela$i cablu din exemplul 3 pozat in pamant in contact cu eel de al doilea cablu dar cu gradul de incarcare 1 (in loc

40

60

80

Fig. 11.6.2. Factorul de incircare a conductorului neutru in func1;ie de co""nutul de annonici de ordinul trei

Capitolul 6: Calculul instala!iilor electrice de joasa tensiune

II. lnstala!ii electrice

in fig. 11.6.2. este aratata dependenta nicilor. Prin urmare, ~unea de 6 mm2 nu este Sectiunile fazelor suficienta. factorului de incarcare a conductorului neuvor fi marite Ia mariEste necesar un cablu cu 2 tru in functie de continutul de armonici de mea sectiunilor conductorului neutru. sectiunea de 10 mm Pentru valoarea efectiva a armonicii de ordinul trei. 2. Daca continutul armonicii a treia Rezulta ca este necesara aplicarea ordinul trei cu o pondere mai mare de 45% este 40%, alegerea cablului se va face in unor coeficienti de corectie pentru valo- din valoarea efectiva a curentului de functie de curentul prin conductorul neurile curentilor l;li implicit, a sectiunii con- faza, dimensionarea se face avand in ve- tru, care va avea valoarea 1 = 0,40 x 38 0 ductoarelor, astfel cain regim tempera- dere valoarea curentului din conductorul x 3 = 45,6 A l;li in acest caz sectiunea de turile izolatiei sa nu depal;leasca valorile neutru. Nu este necesara aplicarea unui 6 mm 2 nu ar fi suficienta. Ar fi necesara factor de corecpe deoarece in aceste con- o sectiune de 10 mm 2 (/ma = 60 A). admise. 3. Daca continutul armonicii a treia Norma internationala CEI 60364-5-52 ditii sectiunii conductoarelor de faza sunt stabilel;lte pentru regimul deformant o se- supradimensionate, ceea ce diminueaza este de 55%, alegerea cablului se face rie de coeficienti de corectie a capacitatii sensibil cantitatea de caldura disipata de tot in functie de curentul prin conductorul conductoarelor l;li a cablurilor electrice. catre acestea. neutru, a carei valoare este: Coeficientul care ~ne seama de prezenta 1 =0,55x38x3=62,7A(k5-1). in 0 armonicilor de ordinul trei este denumit Exemplul de calcul 1 acest caz ar fi necesara o sectiune de 16 Se considera un circuit trifazat incarcat mm 2 (/ma = 80 A). k5. Valaile acestuia sunt date in tabelul 11.6.1. cu 30 A care admite instalarea unui caCurentul ce se ia in calcul pentru ale- ' blu cu 4 conductoare, izolat cu PVC 6.3. Alegerea tuburilor gerea sectiunii va fi In lk5, unde In este fixat pe un perete, mod de pozare C. de proteq:ie curentul de faza (relatiile 6. 1. 1; 6. 1.3; Plecand de Ia tabelul II 6.4 col. 11 un 6.1.5). cablu de 4 mm 2 avand conductoarele de Conform SR EN 61386-1, 21, 22 l;li 23 Astfel, daca valoarea efectiva a ar- cupru prezinta un curent admisibil de 32 indica caracteristicile tuburilor de protectie monicii de ordinul trei reprezinta mai A $i este corespunzator in cazul ab- , pentru a asigura o protectie fiabila penputin de 15% din valoarea efectiva a cu- sentei armonicelor in circuit. tru utilizatori l;li pentru spatiile invecinarentului de faza, se poate considera ca in cazul prezentei armonicii de ordin 3 te, cand sunt montate in cladire. Aceste nu este necesara marirea conductorului de 20% din curentul de faza, se aplica se clasifica prin 12 citre cu urmatoarele neutru. Aceasta deoarece conductorul un factor de corectie de 0,86 l;li curentul semnificatii: neutru va fi parcurs de un curent a carui devine: 1. Prima citra indica rezistenta Ia comvaloare efectiva nu depal;lel;lte 45 %, 30/0,86=34,88 A. presiune l;li poate fi: 1 - foarte scazuta ( 125 N); ceea ce conduce Ia o crel;ltere de aproPentru acest curent este necesar un caximativ 6% a cantitatii de caldura dega- blu de 6 mm2, curent maxim admisibil 41 A. 2 - scazuta (320 N); 3 - medie (750 N); jate (fata de situatia in care armonicile de in cazul prezentei armonicii de ordin 3 ordinul trei ar lipsi). Aceasta degajare de de 40% din curentul de faza, alegerea se 4 - ridicata (1250 N); caldura este acceptabila . Fac exceptie face in functie de curentul prin conduc5 - foarte ridicata (4000 N). situatiile in care cablul este amplasat torul neutru care este: 2. A doua citra indica rezistenta Ia impact intr-un mediu cu temperatura diferita de care poate fi: 30x0,4x3=36 A 1 - foarte scazuta (0,5 J); cea pentru care a fost stabilita valoarea $i se aplicii un factor de cor~e de 0,86 sarcinii maxime admisibile (lma). ceea ce conduce Ia un curent de: 2 - scazuta ( 1 J); 36/0,86=41 ,86 A. Daca valoarea efectiva a armonicii de 3 - medie (2 J); 4 - ridicata (6 J); Pentru acest curent este necesara o ordinul trei are o pondere intre 15% $i 33% i din valoarea efectiva a curentului de sectiune de 10 mm2, cu curent maxim ad5 - foarte ridicata (20,4 J). taza, valoarea efectiva a curentului din con- misibil de 57 A. 3. A treia citra indica temperatura minima ductorul neutru este cuprinsa intre 45% in cazul prezentei armonicei de ordin suportata de tub, care poate fi: l;li 100 % din valoarea efectiva a curen- 3 in pr~ de 50% alegerea se bazeaza 1 - pentru +5C; 2 - pentru -5C; tului de faza. Aceasta conduce Ia o din nou pe curentul din conductorul neucrel;ltere a cantitatii de caldura de apro- tru care este: 3 - pentru -15C; 4 - pentru -25C; ximativ 30 %, comparativ cu situatia in 30x0,5x3=45 A. care armonicile de ordinul trei ale curen~lor in acest caz, factorul de corectie este 5 - pentru -45C. de faza ar lipsi. Pentru astfel de situatii 1 l;li este necesara o sectiune de 10 4. A patra citra indica temperatura mase aplica un factor de corectie egal cu mm 2 . xima suportata de tub, care poate fi: 1 - pentru +60C; k5 = 0,86. Toate sectiunile de mai sus se baDaca valoarea efectiva a armonicii de zeaza pe intensitatea curentului admisi2 - pentru +90C; ordinul trei are o pondere intre 33% $i 45% bil in cablu. Nu au fost luate in considerare, 3 - pentru + 105C; din valoarea efectiva a curentului de caderea de tensiune l;li alte aspecte le4- pentru +120C; taza, valoarea efectiva a curentului din con- gate de alegere a sectiunii. 5 - pentru + 150C; ductorul neutru este cuprinsa intre 100% 6 - pentru +250C l;li 135% din valoarea efectiva a curentului Exemplul de calcul 2 7 - pentru +400C. de faza. in aceasta situatie dimensionaUn circuit trifazat cu curentul de faza 5. A cincea citra indica rezistenta Ia incorea se va face avand in vedere valoarea calculat In= 38 A voiere, care poate fi: curentului din conductorul neutru, penPentru un astfel de curent ar fi nece1 - pentru tub rigid; ' sar un cablu cu patru conductoare (montru care k5 este 0,86. 2 - pentru tub pliabil; Curentul prin conductorul neutru, pen- tat in aer- pe perete) cu s =6m 2 avand 3 - pentru tub pliabil/elastic; tru un receptor trifazat, este Ina = 43 A > 38 A (tab. 11.6.4 a). 4 - pentru tub flexibil. 1. Daca continutul armonicii a treia 1 = p 1100 X In X 3/k5, 6. A ~ cifra indicii proprieta~le electrice. 0 este 20%, coeficientul k5 este 0,86 l;li cuunde: Aceasta poate fi: p- este ponderea armonicii a treia in %; rentul In devine I' 0 - pentru proprietati nedeclarate; n = In lk5 = 38/0,86 = 44,2 , . 1 - cu caracteristici de continuitate elIn - este curentul de faza in lipsa armo- A.
1

11. lnstala!ii electrice

ectridi; 2 - cu caracteristici de izolatie electridi; 3 - cu caracteristici atat de continuitate cat ~i de izolatie electrica. 1. A ~aptea citra indica rezistenta Ia patrunderea corpurilor solide, care poate fi: 3 - protejat lmpotriva corpurilor soli de cu diametrul ;::>: 2,5 mm; 4 - protejat lmpotriva corpurilor solide cu diametrul ;::>: 1 mm; 5 - protejat lmpotriva prafului; 6- etan~ Ia praf. 8. A opta citra indica rezistenta Ia patrunderea apei ~i poate fi: 0 - nedeclarat; 1 - protejat lmpotriva diderilor verticale ale stropilor de apa; 2 - protejat lmpotriva diderilor verticale ale stropilor de apa atunci cand sistemul de tuburi de protectie este lnclinat Ia mixim 15; 3 - protejat lmpotriva apei pluviale; 4 - protejat lmpotriva apei lmpro~cate; 5 - protejat lmpotriva jeturilor de apa; 6 - protejat lmpotriva jeturilor puternice de apa; 7 - protejat lmpotriva efectelor unei imersiuni temporare In apa. 9. A noua cifra indica protectia lmpotriva coroziunii care poate fi: 1 - protectie scazuta interioara ~i exterioara; 2 - protectie medie interioara ~i exterioara (electrozincare, email cu uscare In cuptor, vopsire cu uscare In aer liber); 3 - protectie compozita medie/ridicata (interior clasa 2/exterior clasa 4); 4 - protectie ridicata interioara ~i exterioara (zincare prin cufundare, ~ardizare, otel inoxidabil). 10. A zecea citra indica rezistenta Ia tractiune, ce poate fi: o - nedeclarata; 1 - foarte scazuta; 2- scazuta; 3- medie; 4 - ridicata; 5 - foarte ridicata. 11. A unsprezecea citra indica rezistenta Ia propagarea flacarii ~i poate fi: 1 - nu propaga flacara; 2 - propaga flacara. 12. A douasprezecea cifra indica rezistenta Ia sarcina suspendata ~i poate fi: 0 - nedeclarata; 1 - foarte scazuta; 2- scazuta; 3- medie; 4 - ridicata; 5 - foarte ridicata. A treisprezecea citra referitoare Ia efectele focului este In studiu. Tubul de protectie ~i fitingurile trebuie sa fie marcate cu: - marca fabricii sau numele producatorului;

Capitolul 6: Calculul instala!iilor electrice de joasi tensiune

- codul de clasificare, care trebuie sa contina eel putin primele 4 citre. Materialele care propaga flacara vor fi de culoare portocalie. Materialele care nu propaga flacara vor avea orice culoare dar nu culoarea galben, ro~u sau portocaliu (cu exceptia cazului In care marcarea este foarte clara pe tub). Marcarea se face pe toata lungimea tubului, de preferinta din metru In metru, dar nu Ia distante mai mari de 3 m. Dadi tuburile flexibile sau pliabile nu pot fi marcate, vor fi prevazute cu etichete Ia extremitati sau pe ambalaj. Un exemplu de marcare minima (cu patru citre) ar fi: 2221 - ceea ce lnseamna tub: - rezistent Ia compresiune 320 N; - rezistent Ia impact 1J; - temperatura minima -5C; - temperatura maxima +60C. Tubul poate fi metalic, din material plastic sau din alte materiale. Diametrele tuburilor (In mm) sunt standardizate Ia urmatoarele dimensiuni: 6, 8, 10, 12, 16, 20, 32, 40, 50, 63 ~i 75. Diametrele interioare nu sunt standardizate, ele depinzand de caracteristicile tub uri lor. in functie de modul de instalare SR EN 61386 recomanda caracteristicile minime pentru tuburile de protectie pentru instalatii electrice, In functie de modul de instalare. Acestea sunt date In tabel II 6.12. Conductoarele ~i cablurile electrice trebuie instalate In tubulatura a caror dimensiuni (diametre interioare) trebuie alese In functie de sectiunea conductoarelor, numarul lor sau tipul de cablu. Diametrul interior D; (mm) al unui tub de pretectie se stabile~te din conditia: A;2>: 3Ac, unde: A; - este aria sectiunii interioare a tubului Ac - aria sectiunii ocupata de conductoare (cu izolatie) Exemplu: Un conductor FY 10 mm 2 are diametrul exterior al conductorului de 6,4 mm. Aria ocupata de conductor este de 32, 15 mm 2 Rezulta: - pentru doua conductoare Ac =64,3 mm 2 ; A;= 192,9 mm2. Tubul de protectie trebuie sa aibe un diametru interior de 15,7 mm. rezulta un tub cu diametrul exterior de 20 mm. - pentru trei conductoare de 10 mm2 va rezulta: Ac =96,4 mm 2 ; A; =289,2 mm2. Tubul trebuie sa aibe diametrul interior de 19,2 mm. Rezulta un tub cu diametrul exterior de 25 mm. in tabelulll 6.13 sunt prezentate cateva exemple de calcule pentru alegerea tubului de protectie pentru conductoare FY, H07V-U ~i H07V-R. in afara de tuburi de protectie, conductoarele ~i cablurile electrice se pot poza In diferite sisteme. Alegerea sistemelor de pozare se face In functie de tipurile de conductoare sau cabluri electrice. Tabelul II 6.14 recomanda sistemele de pozare, cele mai adecvate, In functie de utilizarea conductoarelor ~i cablurilor electrice.
1

6.4. Al~erea aparatelor de aqionare, protectie fi misuri

6.4.1. Alegerea lntreruptorului manual
Acesta este caracterizat de: - curentul nominal (In;), curentul ce poate fi parcurs de aparat In conditii de stabilitate termica; - curentul de rupere (/, ), curent ce poate fi lntrerupt de aparat In conditii de stabilitate termica. Relatia dintre cei doi curenti pentru lntreruptoarele de joasa tensiune este data In tabelul II 6. 17 pentru diferite utilizari ale lntreruptorului manual. Din tabelulll 6.17 se observa ca Ia astfel de lntreruptoare curentul de rupere este I, < lni. Din acest motiv lntreruptoarele se aleg astfel lncat: 1, ~ In (6.4.1) unde: In - este curentul nominal al circuitului sau coloanei ce trebuie lntrerupt(a). intreruptoarele de mica putere, folosite In actionarea circuitelor de lumina, au curentul de rupere 1, = 6 A.

6.4.2. Alegerea contactorului

Pentru contactoare, curentul de rupere (1,) este mult mai mare deciit curentul nominal al acestuia (In): 1, s {8 ... 10}1nc (6.4.2) Alegerea se face punand conditia: Inc ~ In (6.4.3) unde: Inc - este curentul nominal al contactorului In - curentul nominal ce trebuie lntrerupt de catre contactor. in tabelele II 6.18 ~i II 6.19 se dau cateva din marimile mai importante ale contactoarelor romane~ti de tip TCA (fig. 11.6.3). De asemenea, contactorul trebuie ales ~i In functie de numarul de contacte auxiliare disponibile, tensiunea bobinei ~i tipul de executie climatica. Bobina contactorului actioneaza ~i ca un releu de tensiune minima, aceasta eliberand armatura mobila cand tensiunea de alimentare scade sub 0,7

'

; :

, '

un.

Capitolul 6: Calculul instala!iilor electrice de joasa tensiune

e
.Y.

II. lnstala!ii electrice

tactelor principale. Echipamentul diferential ( 4) este optional. Atunci cand disjunctorul a fost prevazut cu un asemenea echipament, el se nume!;)te ,disjunctor diferential". Valorile lui !\I sunt 10 !;li 30 mA pentru disjunctoarele de mare sensibilitate !;li 100, 300 mA !;li 1 A pentru celelalte. Disjunctoarele de mare putere au echipamentul diferential reglabil. tensiunea de alimentare a bobinei. De Fig. 11.6.3. Dlmenslunlle contactoarelor TCA. regula, aceasta este 24, 230 sau 240 V in c.a. sau in c.c. De cele mai multe ori 6.4.3. Alegerea intreruptorului au- pamentului ce asigura protectia Ia scurt- bobina disjunctorului lucreaza !;li ca tomat circuit (/m). Echipamentele romane!;)ti declan!;lator de tensiune minima. Aceasta (AMRO, USOL) nu mentioneaza valoarea poate ac~ona ,instantaneu" sau cu o temintreruptoarele automate se aleg in lui lm deoarece reglarea acestuia se face, porizare, ce uneori poate fi reglabila. acela!;)i mod ca !;li contactoarele. Este de prin constructia aparatului, odata cu Declan!;)atorul de tensiune minima deamintit ca aceste aparate se deosebesc reglarea curentului de serviciu de Ia va- clan!;)eaza Ia valori ale tensiunii intre 0, 7 de contactoare prin aceea ca: loarea 1 Ia I,= In, unde In este curentul !;li 0,35 5 Disj.Jnctcrul se va alege respectand condijia: permit un numar mult mai mic de ac- ce trebuie supravegheat. De regula, se re1ion<'iri, deoarece nu sunt concepute pen- specta conditia lm .. 4,5 I, . Multe dis- ~~~ ~A~ tru a fi introduse in sistema de automa- junctoare permit reglarea independenta unde: tizare. Au rolul de a intrerupe liniile el- a releului electromagnetic. De exemplu, In- este curentul nominal al liniei pe ectrice, manevra care are loc rar. disj.Jnctoarele LEGRAND din gama PX percare se monteaza. De exemplu, intreruptorul LEGRAND - mit 8 trepte de reglare pentru curentul de Disjunctorul se alege astfel ca reglarea VISTOP 160A permite un numar de declan!;)are Ia scurtcircuit: 1,5; 2; 3; 4; 5; echiparnentului de prot~e Ia suprasarcina 20.000 de actionari mecanice. Cu cat 6;8;10xl,. se poata face Ia 1, = In , iar cea de procurentul nominal este mai mic, cu atat disjunctoarele din ultima generatie tectie Ia scurtcircuit Ia lm = lsc' unde lsc numarul de actionari cre!;)te. ofera !;li o protectie ,instantanee" (apro- este curentul efectiv al curentului de pozitiile de ,deschis" !;li ,inchis" sunt vi- ximativ 10 ms) pentru un curent de scurt- scurtcircuit daca defectul s-ar produce in apropierea (in aval, in sensul de transport zibile !;li u!;)or de identificat incat nu pot cir_cuit foarte mare (11 ) duce Ia confuzii ce permita manevre In fig. 11.6.4 se prezinta caracteristici- , al puterii) disjunctorului. gre!;)ite, cu consecinte grave pentru in- le de functionare pentru disjunctorul Daca disjunctorul este prevazut !;li cu stalatie !;li pentru personalul de ex- DPX1600 (LEGRAND). echipament de protectie diferen~ala, vaploatare. Pozitia ,inchis" sau ,deschis" curent !\I pentru care echipamentul loerea norninala a acestuia se va alege in conpoate fi asigurata, suplimentar, !;li prin uti- diferen~al a~oneaza prin deschiderea con- cordanta cu selectivitatea dorita ( 4.2.3): lizarea unor chei speciale de blocare. 10000 contactele sunt pregatite pentru curenti de rupere mari, de ordinul kiloamperilor. t[s] intreruptoarele automate pot fi echipate, optional, cu echipamente diferentiale (cu 1000 !\I de 100; 300; 500 mA sau 1A). Bobina intreruptorului automat poate luaa !;li ca releu de tensiune minima, ~ 100 Ia scaderi ale tensiunii nominale sub 70 % (de regula, in intervalul 0,7- 0,35 Un).

un.

sa

sa

6.4.4. Alegerea disjunctorului 'i disjunctorului diferen1:ial

Disjunctoarele sunt aparate de actionare prevazute cu echipamente de protectie Ia suprasarcina !;li scurtcircuit. Optional, pot fi echipate cu un bloc pentru protectia diferentiala ( 4). Disjunctoarele sunt caracterizate de: curentul nominal (/nD), suportat de aparat in regimul de lunga durata; curentul de serviciu (/s), corespunzator echipamentului ce asigura protectia Ia suprasarcina. Acesta poate fi reglat fin, de regula, in intervalul I, E (0,6 ... 1)15 Sunt disjunctoare Ia care domeniul de reglare este diferit de eel mentionat sau reglarea se face in trepte, de exemplu, in trepte fixe: 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 0,95; 1 din curentul nominal (/n0 ); curentul de reglare corespunzator echi-

10

r:n
IU1JlJ

0,1

~~~'~
,Itr-

0,01

0,001

J 10 0 VIr

Protectia Ia suprasarcina: 1, poate fi de 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 0,95; 1 x 1 80 Protectia Ia scurtcircuit (reglabila): lm poate fi de 1,5; 2; 3; 4; 5; 6; 8; 10 x 1, Protectia ,instantanee" Ia scurtcircuit: 1 = 20 kA. 1

Fig. II.&A Caractertsticlle de func1:kmare ale dls)unctorulul DPX1600 ( 1 1600 A). 80

II. lnstalatii electrice

6.4.5. Alegerea releelor tennice
Releele termice sunt aparate electrice folosite pentru protectia receptoarelor sau liniilor electrice Ia suprasarcinit Releul termic este folosit in serie cu un contactor, in circuitele de alimentare ale receptoarelor electrice, ~i in serie cu un intreruptor automat, pe coloanele tablourilor electrice. Ultima rezolvare este mai rara, deoarece grupul intreruptor automat (releu termic) poate fi inlocuit cu un disjunctor. in Romania se fabrica blocul trifazat de relee termice - tip TSA (fig.ll.6.5) Frecventa de conectare pe ora: 15 Domeniul de reglare: (6.4.5) I, E (0,67... 1)/s, unde: Ir = In - este curentul nominal ce trebuie supravegheat. Este de preferat ca valoarea lui In, ce corespunde curentului de reglare sa se gaseasca cat mai aproape de mijlocul intervalului pentru a permite realizarea u~oara a operatiei de reglare. Se alege tipul releului in functie de optiunile 1), 2) ~i 3) mentionate in tabelul 11.6.20 pe care le poate avea proiectantul.

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune

6.4.6. Alegerea siguran~i fuzibile
Sigurantele fuzibile sunt utilizate pentru protectia Ia suprasarcina a circuitelor de lumina ~i Ia scurtcircuit a circuitelor de forta (protectia Ia suprasarcina fiind asigurata de relee termice) ~i a coloanelor tablourilor electrice. De asemenea, sigurantele fuzibile pot fi folosite ~i pentru deconectarea circuitelor sau coloanelor electrice atunci cand pe acestea nu sunt prevazute aparate de actionare. Receptoarele cu puteri mai mari se pot racorda Ia priza daca aceasta se afla pe un circuit separat, iar conectarea l;li deconectarea se fac cu aparate corespunzatoare (de exemplu, contactoare) mentate pe circuitul fix, in fata prizei, daca receptorul prin constructie nu este previizut cu intrerupator. Pe un circuit monofazat de priza se pot monta: 8 locuri de prizii (simple sau duble), atunci cand circuitul apartine unei locuinte; 15 locuri de prizii (simple sau duble) pentru celelalte destinatii. Puterea instalatii a unor astfel de circuite de priza (de utilizare generala) este de 2 kW, iar sectiunea minima admisa a conductorului de faza al circuitului este de 2,5 mm2, din cupru sau 4 mm2, din aluminiu. Fiecare prizii in parte se va alimenta cu conductoare cu sectiunea de 1,5 mm2 din cupru, sau 2,5 mm2 din aluminiu. Siguranta fuzibila se alege punand conditia 6.4.7 unde: k = 0,8 ~i /rna este curentul maxim admisibil al conductelor electrice ale circuitului. Daca conductele electrice sunt FY 2,5 mm2 sau AFY 4 mm2, /ma =24 A sau /rna = 23 A, rezulta pentru circuitele de priza sigurante fuzibile IF s 16 A. Solutia IF = 16 A este utilizata eel mai frecvent deoarece: - se asigura o protectie buna Ia suprasarcina a conductelor electrice dintre circuit l;li priza cu sF = 1,5 mm2 din cupru cu /rna= 17 A sau sF= 2,5 mm2 din aluminiu cu /ma = 18 A. - se asigura, implicit, protectie Ia scurtcircuit; - permite functionarea circuitului de priza, in regimuri de scurta duratii ~i Ia puteri mai mari de 2 kW.

Exemplu de calcul. Se determina releul termic necesar protectiei Ia suprasarcina a unui motor trifazat asincron care are curentul nominal In 6,9 A ~i functioneaza Ia temperatura mediului ambiant de +20 C. Rezolvare Temperatura mediului fiind intre +10 l?i 35 nu este necesara corectia curentului de reglare, acesta ramanand 1, =In= 6,9 A. Curentul de serviciu poate fi: /s = 8 A, care are domeniul de reglare: (0,67 ... 1)8 = 5,36 ... 8 A sau Is 10 A, care are domeniul de reglare: (0,67 ... 1)10 = 6,7... 10 A. Exemplu de calcul. Se calculeaza siguDin cele doua solutii este de preferat ranta fuzibila pentru protectia Ia supraIs = 8 A, deoarece reglarea releului ter- sarcina a unui circuit de lumina cu Iampi mic Ia valoarea 1, = In = 6,9 A este mai fluorescente de joasa presiune al carui cuUl;loara. Urmarind tabelul II. 6.18 rezulta rent nominal este In= 8,4 A. Sectiunea faurmatoarele solutii pentru tipul de releu: zei circuitului este sF= 2,5 AFY. - TSA 10 (/s =8A; 1, =6,9A), care nu ofeRezolvare ra protectie Ia funqionarea in doua faze; Din tabelulll.6.5 rezulta /rna= 18 A (pentru n = 2 conducte). Curentul fuzibilului - TSA 16 (Is= 8 A; I,= 6,9 A) l;li - TSA 32 (I =8 A; I =6,9 A) ambele . trebuie sa indeplineasca conditiile: tipuri asigura~d l;li posfbilitatea protecti- 1 IF 2 8,4 A l;li IF s 118 = 18 A. Aceasta ei Ia mersul in doua faze. poate fi /F = 10 A; IF= 16 A. Se alege IF= 10 A.

oc,

oc

Alegerea sigurantei pentru protectia circuitelor de lumina Ia suprasarcina (fig./1.6.6). Pentru determinarea curentului IF al sigurantei fuzibile se pun conditiile: IF 2 In (6.4.6) IF S k /ma (6.4.7) unde: lma - este curentul maxim admisibil al sectiunii fazei circuitului; k = 1 - pentru circuitele ce alimenteaza Iampi fluorescente (nu se pot realiza suprasarcini datorita constructiei particulare a lampilor de diferite puteri); k = 0,8 - pentru circuite ce alimenteaza Iampi cu incandescenta (unde exista posibilitatea realizarii de suprasarcini prin inlocuirea becurilor de putere mica cu unele de putere mai mare). Se alege cea mai mica valoare IF care indepline~te conditiile de mai sus. Dacii nu a fost aleasa sectiunea circuitului, siguranta se determina numai din conditia 6.4.6. Conditia 6.4.7 va fi utilizata pentru determinarea sectiunii fazei. Siguranta fuzibila astfel determinata asigura ~i protectia Ia scurtcircuit.

Fig. 11.6.5. Bloc trtfazat de relee

tennlce.

Alegerea sigurantei fuzibile pentru protectia circuitelor monofazate de priza Ia suprasarcina (fig. 11.6. 7) Prizele sunt aparate electrice care permit conectarea receptoarelor electrice prin racorduri flexibile cum ar fi: calculatoare, receptoare R- rv, receptoare electrocasnice, case de bani, corpuri de iluminat pentru iluminat local etc. Receptoarele electrice ce se pot racorda Ia prize trebuie sa aibii puterea panii Ia 2 kW.

Alegerea sigt.rantei fuzibi/e pentru protec(ia Ia suprasarcina a coloanelor electrice Este o protectie mai rar utilizata deoarece coloana ar intra intr-un regim de suprasarcina daca toate sau aproape toate circuitele ar functiona in suprasarcina. Pentru a proteja coloana Ia suprasarcina, siguranta fuzibila se alege ca cea mai mica valoare care indepline~te conditiile: IF;<: In IF S /ma IF;<: (IF)PS (6.4.8) unde: In - este curentul nominal al coloanei; /ma- este curentul maxim admisibil al sectiunii fazei coloanei pentru n = 3 sau n = 4, in functie de numarul de conducte active ale coloanei; (IF )ps - valoarea fuzibilului corespunzator protectiei selective: aceasta trebuie sa depa~easca cu doua trepte- pe gama valorilor IF- valoarea maxima a fuzibilului aflat pe circuitele tabloului.

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune

Sectiunea coloanei, care stabilel?te l?i valoarea /ma' este determinata din conditia stabililfltii termice Ia regimul permanent Daca conditia IF s /ma conduce Ia o nedeterminare a sistemului 6.4.8 se procedeaza Ia marirea sectiunii coloanei pana cand sistemul are solutie.
IF~

II. lnstalatii electrice

Exemplu de calcul. Corespunzator curentului In =23 A l?i n = 4 conducte active rezulta sectiunea fazei coloanei sF= 4 mm2 din cupru cu /ma = 24 A (se respecta conditia 6.2.1). Din conditia de selectivitate este necesar ca IF al coloanei sa depal?easca valoarea de 16 A cu eel putin doua trepte, deci 25 A. Conditiile 6.4.8 devin: IF~ 23A IF s 24 A l?i IF~ 25 A. Sistemul nu are solutie. Se mar9l?te sectiunea coloanei Ia sF = 6 mm2 din cupru /ma = 31 A. Conditiile devin: IF~ 23 A, IF s 31 A, l?i IF~ 25 A. Se va alege IF =25 A.
A/egerea sigurantei fuzibile pentru protectia Ia scurtcircuit a circuitelor de forts
Acestea au prevazute pentru protectie Ia suprasarcina relee termice, astfel ca sigurantele fuzibile asigura protectia Ia scurtcircuit atat a conductelor electrice cat !;li a aparatelor electrice montate pe circuit (fig. 11.6.8). Totodata, siguranta trebuie sa permita trecerea curentilor nominali (/n) l?i de pornire (IP ) . Conditiile pentru alegerea sigurantei rezulta:

IF IF

<!:

1 n
lp I k
(6.4.9)

2:

IF s 3/ma IF s {IF )RT IF s (IF

)C

I
I

Fig. 11.6.6. Circuit de lumlnl protejat cu slgurantt fuzlblll.

L . __ _

I ' ' : I I:

:b

-=-=..=..:!!c=::..:=:::....:.;===--------'

IF r-f-1

S, In

t:::t=J

-- -.-.:.:...::.::.../

,' /

,'

'

Fig. 11.6.7. Circuit de prlzl prote)at cu slgurantt fuzlblll.

cond~ie pentru a suporta incaiIF s (IF)RT =50 A => IF :S 50 A; zirea in timpul pornirii, IF s (/F)c =35 A=> /Fs 35 A; ! IF s 3 /ma (a) - conditie pentru protectia , IF S 3 lma =320 = 60 A => IF :S 50 A conductelor ca izolatia sa Rezulta IF =25 A. nu atinga temperatura admisibila Ia scurtcircuit; Alegerea sigurantei fuzibile pentru proIF s (/F)RT (b)- conditie pentru protectia tectia Ia scurtcircuit a co/oanelor electrice bimetalului releului terEste situatia frecvent intalnita in calcumic, lul retelelor electrice interioare de joasa IF s (IF )c (c) - conditie pentru protectia tensiune. contactorului, Conditiile pentru alegerea marimii fuzibilului sunt: unde: IP - este curentul de pornire a motorului ! IF~ In ce se determina din caactaisticile ace- IF S 3 /ma (6.4.10) stuia. Cataloagele indica raportul IF ~ (IF)PS 1 ; IP /In pentru pomirea directa. Daca porunde In, /rna l?i (/F)PS au semnificapile aranirea difera de aceasta, IP se va de- tate anterior. Siguranta fuzibila va cotermina in consecinta. De exemplu, respunde valorii minime care satisface sicand pornirea este stea/triunghi, cu- stemul 6.4.10. rentul de pornire este de trei ori mai 6.4. 7. Alegerea aparatelor de mic; k - un coeficient corespunzator modului mlsuri ce se monteazi pe tabloude pornire a motorului: pentru pornirea rile electrice directa k = 2,5, iar pentru pornirea Alegerea voltmetrului. Aparatul este stea/triunghi k = 2,0; /ma - curentul maxim admisibil al sectiuutilizat pentru masurarea tensiunilor de fanii fazei (pentru n = 3 in cazul mo- za l?i de linie. Se monteaza un singur volttoarelor trifazate); metru de 0-400 V sau 0-600 V prin in(IF)RT l?i (/F)c- sunt valorile maxime ale termediul unei chei voltmetrice cu l?ase fuzibilelor care pot proteja releul termic pozitii active l?i una de repaus (CV 67). l?i, respectiv, contactorulla scurtcircuit- Pozitia de repaus este necesara pentru adica caldura acumulata de aparate pe reglarea (prin aducere Ia zero) a aparatului. durata scurtcircuitului, ce depinde de Voltmetrul se protejeaza Ia scurtcircuit timpul de actionare a fuzibilului, nu cu sigurante cu IF= 6 A sau 10 A. depa!;lel?te valoare admisibila pentru aceAlegerea ampermetrelor. Aparatele stea. (IF )RT depinde de curentul de ser- sunt utilizate pentru masurarea curentului viciu (/s) al releului termic (tab. 11.6.20), iar pe liniile de alimentare. De regula, pe ta(IF )c, de curentul nominal al contacto- blourile de lumina se monteaza trei ampermetre, cate unul pe fiecare faza. rului (Inc) (tab. 11.6.21). Aceasta, deoarece tablourile de lumina, Exemplu de calcul. Se stabilel?te ma- adesea, nu functioneaza uniform incarrimea sigurantei fuzibile din circuitul mo- cate pe cele 3 faze. in acelal?i timp, pertorului din fig. 11.6.8. sonalul de exploatare, avand o evidenta Rezolvare in timp a incarcarii pe faze, poate lua deRezulta curentul nominal In = 10,6 A, sec- cizii de echilibrare a sarcinii pe cele trei tiunea fazei conductelor de alimentare faze. Pe tablourile de forta se monteaza, sF= 2,5 FY cu /ma = 20 A l?i JP = 21,2 A/mm2 de regula, un singur ampermetru, deoa(sectiunea sF= 1,5 FY cu /ma = 14 A nu rece fazele sunt practic echilibrate, rnarespecta cond~ia stabilitatii termice Ia por- rea majoritate a receptoarelor fiind trifanire JP 35,3 A/mm2 > 35 A/mm2). zate. Ampermetrul nu se monteaza direct Releul termic va fi TSA 32 cu Is 15 A pe linia de alimentare ci prin intermedi(cu o reglare intre 9 l?i 15 A, domeniul in ul unui reductor de curent. care este cuprins In = 10,6 A). Contactorul Reductorul de curent este un transforrezulta TCA 16 (16 > 10,6 A). Pentru cele mator de curent cu raportul/np//ns' unde: doua aparate pe circuitul motorului rezulta I - este curentul nominal din primar curentul nominal din secundar. Acesta (IF)RT =50 A l?i (/F)C =35 A. Siguranta fuzibila va rezulta ca cea este, de regul~. Ins = 5 A l?i, mai rar, 10 A sau 1 A. In acest tel, ampermemai mica valoare ce satisface sistemul: trele au aceea!;li constructie, schimIF~ In = 10,6 A => IF~ 16 A; ' IF~ /p/2,5 =510,6/2,5 = 21,2 A => bandu-se numai scara cadranului corespunda cuastfel ca aceasta IF ~25 A; rentului lnp. Reductorul de curent se alege din gama sa de fabricatie, punand conditia: /np ~ 1, 1 In (6.4.11) unde In este curentul nominal ce trebuFig. 11.6.8. Clrcuitul de allmentare ie masurat. Se alege astfel pentru a evial unul motor (cu pomlre dlrectl). ta o functionare defectuoasa a reductorului

I /kP

1: -

sa

II. lnstalatii electrice

(in cazul unor suprasarcini Ia depa$irea curentului I indicatia ampermetrului nu mai este li~lara) datorita saturatiei magnetice a transformatorului. Legarea ampermetrului $i transformatoarelor de curent pe o coloana trifazata a unui tablou de lumina se poate face ca in fig. 11.6.9. Alegerea contoarelor de energie activa $i reactiva se face in functie de condiliile de masurare $i preferintele pentru constructia aparatului. Contoarele se pot manta direct pe linia de alimentare atunci cand suprasarcina admisibila a contorului depa$e$te valoarea curentului nominal al liniei sau prin reductoare de curent. In fig. 11.6.10 - 11.6.12 sunt prezentate cateva din schemele de Iegare a contoarelor Ia retea. Contorul se va alege utilizand datele din tabelul 11.6.22, in functie de: - felul coloanei electrice pe care se monteaza: monofazata sau trifazata; - tensiunea retelei; - curentul nominal al coloanei $i - clasa de precizie dorita pentru cantor. Este de preferat ca pe coloanele tablourilor de forta, de regula, echilibrate, sa fie utilizate contoarele CA 32, iar pentru coloanele tablourilor de lumina, cele din tipul CA 43. In cazurile in care exista tarife diferenliate ale energiei electrice pentru consumul de zi (intre 6,00 $i 22,00) $i consumul de noapte (22,00 - 6,00) $i de vineri, ora 22,00, pana luni, Ia ora 6,00, se utilizeaza contoare cu dublu tarif echipate cu ceas de comutare. In fig. 11.6.14 este aratata schema unui astfel de cantor monofazat (contorul 5 CM4 DTB - AEM Timi$oara), iar in fig. 11.6.15 se prezinta schema unui asemenea cantor trifazat (tip BMT4) conectat direct.

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasii tensiune

~
a

L1 L2
l3

L
k K

Fig. 11.6.10. Legarea ampermetrelor pe o coloani trifazatA a unui tablou de luminA:

a - schema monofilara; b - schema multifilara.

Fig. 11.6.11. Schema de Iegare chcli Ia retaa a contoare1or de energle aclivA: a - contor T-2CA 32; b - contor T-2CA 43.

L1 L2-*+----l
a

L3--~----------~

N--~----------------b

Fig. 11.6.12. Schema de Iegare prin transformator de curent a contoarelor de energle activi: a - contor T-2CA 32; b - contor T-2CA 43.

TCA16 TCA32 (1 5 =15A) 4FY 2,5mm 2/IPY16

~--~
Fig. 11.6.9 Circultul de alimentare al unul motor cu:
P; = 4 kW; n = 750 rot/min; rJ = 0,80; cos cp = 0,72; ~ I In = 5 incarcat Ia sarcina nominala.

Fig. 11.6.13. Schema de Iegare direcllla retaa a contoare1or de energle raactivA:

a - contor T - 2CR 32; b - contor T - 2CR 43.

L1 Fig. 11.6.14. Schema contorului monofazat SCM 4DTB.

L2-------------~

L3-----------------------~

N --------------------------

Fig.ll.6.15. Schema contorului trifazat BMT4- conectat direct.

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasa tensiune

II. lnstalatii electrice

Programul are Ia baza ghidul de calcui european CENELEC R 064-003 $i norma de instalare CEI 364. Limba de utilizare poate fi aleasa inaintea lansarii programului (romana, franceza sau engleza). Ecodial vine insotit de o documentatie tehnica $i de un exemplu de calcul (in format electronic) $i este prevazut cu un ,help" contextual. Programul, personalizat prin introducerea datelor utilizatorului (nume, sigla, datele proiectului), genereaza rezultatele sub forma unor documente care pot fi anexate Ia dosarul proiectului (pagina de garda, schema monofilara, prezentarea echipamentelor, lista componentelor, note de calcul). Schneider Electric urmare$te aducerea lui periodica Ia zi, pe masura innoirii ofertei de aparate sau a completarii normelor internationale care stau Ia baza programului.

6.5. Programe de proiectare a instala1;iilor electrice de joaSi tensiune

Atat fabricantii de aparataj electric, cat $i diferite firme de software au dezvoltat $i au difuzat pe piata programe de calcul al instalatiilor electrice de joasa tensiune. in general, intr-un astfel de program se porne$te prin introducerea schemei de calculat, folosind o biblioteca de simboluri pusa Ia dispozitie de program. Se introduc apoi caracteristicile generale ale schemei (valorile nominale ale tensiunii $i frecventei, schema de Iegare Ia pamant, factorul de putere neutral etc.), precum $i caracteristicile fiecarui circuit (lungimea $i tipul cablului, modul de pozare, polaritatea circuitului, valoarea sarcinii $i alte caracteristici ale acesteia). Parametrii necesari calculului fiind numero$i, programul solicita valori numai pentru o parte dintre

ace$tia, pentru restul considerand valori implicite, care pot fi insa accesate $i modificate Ia nevoie. Programul realizeaza apoi calculul instalatiei $i permite exploatarea rezultatelor: curenti de scurtcircuit, pierderile de tensiune, sectiuni de cabluri, rezistente $i reactante ale acestora, incarcari in diferite puncte, caracteristici ale aparatelor de protectie sau de comutatie etc. Programele dezvoltate de fabricantii de aparataj electric ofera, in general, mai multe detalii legate de aparate: realizeaza alegerea acestora, pot specifica echiparea lor cu auxiliare (telecomanda, declan$atoare, contacte auxiliare, relee de protectie diferentiala), pot calcula valorile reglajelor necesare , pot lua in considerare tabelele de coordonare. Un exemplu de astfel de program este Ecodial 3.2, program de calcul al retelelor de joasa tensiune dezvoltat de Schneider Electric.

11. lnstalatii electrice

Capitolul 6: Calculul instalafiilor electrice de joasi tensiune

Tabelll 8.3. Moduli de pozare
derefert~

Camera

Conductoare izolate In tub In perete izolat termic

A1

Camera

Cablu multiconductor In tub In A2 perete izolat termic

Tabelulll.8.1. Valorile coeficientulul de slmuttaneltate pentru locuinte Nr. apartamente cs -- 0,95 1 f-0,93 2 - --0,89 4 -0,83 6 10 0,64 _0,45 16 20 0,38
----

--

~
~
sin
rpk (-)

Conductoare izolate In tub pe perete

81

--

--

--

Cablu multiconductor 82 In tub pe perete

Tabelulll.8.2. Date pentru exemplul de calcul 4, ca~ 8.1 Nr. nk[roVmin] Pi[kW] cos rpk (-) TJk (-) Ink [A] 1500 0,79 2,2 1 0,80 5,3 1500 0,79 5,3 _?_,2 - - . - _2_ -- 0,80 -0,80 -. 3--2,2 1500 5,3 .. 0,79 4 3000 8,6 _0,82 0,86 ! __ -. 5 4 3000 0,82 0,86 8,6 7,5 1500 0,84 15,8 __Q,86 1-- 6_ 11 1500 0,87 0,84 -. 68,6 . - 7-8 11 1500 0,87 0,84 68,6 11 1500 0,87 68,6 _,_ 9----- 0,84 10---750 0,78 0,70 8,4 ~.o 11 7*) 0,80 16,6 0,80 *) circuitul 11 este un circuit de prize trifazate pentru care s-au luat: cosrp = 0,8 :?i TJ = 0,8.
----'--

--

--

~-

0,6 0,6 0,6 0,5102 0,5102 0,5426 0,5426 0,5426 0,5426_ 0,7141 0,6
-

~
~~
Distanta Ia perete mai mare decat diametrul cablului.

Cablu cu un conductor sau multiconductor pe un perete

Cablu cu un conductor sau multiconductor lngropat In pamfmt sau In tub lngropat

Cablu multiconductor E in aer liber

~~ r

Cablu cu un conductor In aer liber apropiate

~ ll" '

+Gel putin un diametru

Cabluri cu un conductor in aer liber apropiate distantate

Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasi tensiune

II. lnstalalii electrice

Tabelll 6A.1. Curen11 admlslblll [A] pentru cablurt lzolate cu PVC, 2 sau 3 conductoare tncircate. Temperatura conductorului 70C Temperatura amblanti 30C.

Sectiune nominala a conductoarelor

ri

~- -- - -A 1 -

- -[
1

A.2

r~--r-I

,
I

[Mod pQz:f - !

82
i

,------,----~.------,

---------

:I~IIWII~I~I1P p:~ ~ ~:~

!
i
i

f-------

i I ----c-c---'---c-----------'--- - - - - - ---

-----~------

'

--------

2 __ -f _J_ ~-[ x __ -cTi~RU---t- ?__ --+--~--~ __4__--- 5-1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 : 14,5 13,5 14 19,5 18 18,5 I 26 24 25 31 32 34 ' 46 42 43 i 61 I 56 ' 57 I 80 73 I 75 ! 99 89 92 : 119 108 110 ! 151 136 : 139 182 I 164 ! 167 210 188 192 240 I 216 ' 219 273 245 248 321 ! 286 291 --+ 36L__l-_328 __;__~~1 r

--r

Nr. conductoare -~ 3 , 2 13 17,5 I 23 I 29 I 39 I 52 ; 68 83 99 I 125 150 172 196 223 261 298_ ___ ~ 17,5 23 31 41 53 65 78 98 118 135 155 176 207 237 17,5 24 32 41 57 76 101 125 151 192 232 269 300 341 400

_____._~ _

3 _7 15,5 21 28 36 50 68 89 110 134 171 207 239 262 296 346 394 22 28 39 53 70 86 104 133 161 186 204 230 269 306

_ 2

_i-

3__

i ___ 2

__3

8
16,5 23 30 38 52 69 90 111 133 168 201 232 258 294 344

9 --t___!Q___L__1_ 1 ---

I i

I I

- ---~ALUM41NIU 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300

_4_5~--:
25 32 44 60 79 97 118 150 181 210 234 266 312 358

--~4__ _l
24 30 41 54 71 86 104 131 157 181 201 230 269 308
t

15 ! 19,5 17,5 20 27 24 27 36 32 34 46 41 46 i 63 57 62 I 85 76 80 i 112 96 99 138 119 118 : 168 144 149 213 184 179 258 223 206 i 299 259 225 ! 344 299 255 ' 392 341 297 ' 461 403 339_-+-_p3Q___ j_ __464_____ _
II

II

i
j

'

20 26 36 ! 48 I 63 i 77 93 118 142 I 164 189 215 252 ' 289

1 1

18,5 24 32 43 57 70 84 107 129 149 170 194 227 261

19,5 25 33 44 58 71 , 86 108 130 150 172 195 229 , 263

I

i
I

I
I

i
!

' ;

'

'

21 27 36 48 62 77 92 116 139 160 176 199 232 265

:
I

I
!

28 36 49 66 83 103 125 160 195 226 261 298 352 406

i :

25 32 44 59 73 90 110 140 170 197 227 259 305 351

II. lnstalatii electrice

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune

Tabelll8.4.2. Curentl admlslblll [A] pentru concluctoare de cupru,lzolate cu PVC. Temperatura concluctorulul70c T..... ._. ...ura de refertn1:130"C.
Metode de r~,_,_fe""'r._,_,_in,_,ta..___-----,,---,----,---,----------------Sectiune ~abluri multiconductoare I Cabluri cu un conductor nominala a Doua Trei I Doua Trei Trei conductoare incarcate, in linie conductoarelor conductoare conductoare Iconductoare conductoare I ! Distantate incarcate incarcate apropiate in trefla I Apropiate
j __ _ ..... _ . _ -_

f f - - - ,- - - - - - - , - - - - - - - -

1,.,cate

1nc8':cate . .

:.

Qrizontal

>

~-Vertical

~' ~' I{ i ~ I J: w ~: ~~~--:--f~--r 'fr I---~ --t,- ~--r r-r -~

1
1

Medota E

Metoda E

Metoda F

I Metoda F

I I Metoda F

Metoda G

Metoda G 8

10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 630

70 94 119 148 180 232 282 328 379 434 514 593

60 80 101 126 153 196 238 276 319 364 430 497

131 162 196 251 304 352 406 463 546 629
I I
I

I I

110 137 167 216 264 308 356 409 485 561 656 749 855

i
I

114 143 174 225 275 321 372 427 507 587 689 789 905

146 181 219 281 341 396 456 521 615 709 852 982 1138

130 162 197 254 311 362 419 480 569 659 795 920 1070

I
I

I I

754 868 1005

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune

II. lnstalatii electrice

Tabelll8.4.3. Curen1:1 admlslblll [A] pentru conc:luctoara de alumlnlu, lzolate cu PVC. Temperatura conc:luctorulul 70C Temperatura de raferlnti 30C.
Sectiune nominala a conductoarelor

10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 630 135 173 210 244 282 322 380 439 117 150 183 212 245 280 330 381 149 192 235 273 316 363 430 497 600 694 808 128 166 203 237 274 315 375 434 526 610 711 133 173 212 247 287 330 392 455 552 640 746 169 217 265 308 356 407 482 557 671 775 900 152 196 241 282 327 376 447 519 629 730 852

' ' i

'
!
I

11. lnstalatii electrice

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune

Tabelll6.4.4. Cureml admlslblll [A] pentru conductoare lzolate cu XLPE, 2 sau 3 conductoare lncircate (Cu sau AI). Temperatura conductorului90C Tem ratura amblantl 30C. _____ ____ _ ___ _ Mod_pozare _____________________ _ A1 A2 81 82 c Sectiune nominala a I i I I I i conductoarelor I , '
------~~- - - - - - - j - -

---------

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,

_ _ _ _ _[_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

--

~l,l~lil~l!l~l.
-------------=2-----'-1- - - - - - - - - 2 ----- ------------

p
n

I
[_

3 3

Nr. conductoare 2 1 3 2 I 3 _ _1__j__ __ _ _____fL __ J 7

I I

~___..3_ ___--_2-

9 19,5 26 35 34 69 91 119 146 175 221 265 305

i

10 24 33 45 46 80 107 138 171 209 269 328 382 441 506 599 693 45 62 84 101 126 154 198 241 280 324 371 439 508

-- r - - - - - - - - - - - -

3 11

CUPRU

1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 ---------4 6

19 2,5 35 45 61 81 106 131 158 200 241 278 318 362 424 486 27 35 48 64 84 103 125 158 191 220 253 288 338 387

17 26 31 40 54 73 95 117 141 179 216 249 285 324 380 435 25 32 44 58 76 94 113 142 171 197 226 256 300 344

18,5 23
33

16,5
22

32 57 76 99 121 145 183 220 253 290 329 386 442 26 33 45 60 78 96 115 145 175 201 230 262 307 352

30 29 51 68 89 109 130 164 197 227 259 295 346

L_
i

23 31 42 41 75 100 133 164 198 253 306 354 393 449 528 603 33 43 59 79 105 130 157 200 242 281 307 351 412 471
i

20 28 37 36 66 88 117 144 175 222 269 312 342 384 450 514 38 52 71 93 116 140 179 217 251 267 300 351 402

22 30 40 41 71 96 119 147 179 229 278 322

'

60 80 105 128 154 194 233 268 300 340 398 455 35 48 64 84 103 124 156 188 216 240
272

------------------

-----------

3~)-

__

ALUMINIU

371 424 500 ! 576 2~--T-~1-----2; ---~5-,- ;2 40 54 72 94 115 138 175 210 242 261 360 358 415 41 57 76 90 112
I

334 384 459 532

24 31 41 55 71 87 104 131 157 180 206 233 273 313

10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300

136 174 211 245 283 323 382 440

'
I

318 364

'

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasi tensiune

II. lnstalatii electrice

Sectiune nominala a conductoarelor

Tabelll 8.4.5. Cureml admlslblll [A] pentru conductoara de cupru, lzolate cu XLPE. Temperatura conductorului90"C , Temperatura medlului30C. i Metode de referinta .. Ca~IU_I'i-rn~,t~c:~ndu~to~~- r .. -(:;abl~~i U- un _C:OI'l~uctO_I'

r- ---

- --- - -

Doua conductoare incarcate

Trei ! Doua I Trei conductoare conductoare conductoare incarcate apropiate in trefla , incarcate incarcate
1

Trei conductoare incarcate, in linie --- - --- T - -Distantate ------------ Apropiate ~------,-----

--+-~rizonta~-~ Vertica~,

~~~
I

,~I~
--

~~u

~ ~sau

- , n

--r- Med-f"E :~ M"":'"=- -r Metf"_ ;-Met'/;"" f

26 36 49 63 86 115 149 185 225 289 352 410 473 542 641 741 23 32 42 54 75 100 127 158 192 246 298 346 399 456 538 621 I
I
I

1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 630

I
I

+
i
1

I i

l~w
I De
d
-

~:
I
!

~et~ 1 ~'t~ 1 -

I
I

I
I

I
I
!

~~
242 310
377

~:
207 268 328 383 444 510 607 703 823 946 1088

~~~
216 279 342 400 464 533 634 736 868 998 1151

I I

I
I
I

~~~
275 353 430 500
577

~~
246 318 389 454 527 605 719 833 1008 1169 1362

437 504
575

679 783 940 1083 1254

661 781 902 1085 1253 1454

II. lnstalaJii electrice

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune

Tabelll8.4.8. Cu~ admlslblll [A] pentru conductoare de alumlnlu,lzolatle XLPE. Temperatura conductoruluiiO"C Temperatura medlului3CrC.
Metode de Sectiune nominala a conductoarelor Cabluri multiconductoare
i

referin~

--

Cabluri cu un conductor Trei conductoare in trefla incarcate Trei conductoare incarcate, in linie Distantate -Apropiate I Vertical I Orizontal

Doua conductoare incarcate

[mm 2]

Trei Doua conductoare conductoare incarcate apropiate incarcate

L
1

I :

~ ~

3d

~sau I~
I

3d

~
Metoda F

~
d

~ ~sau

~
Metoda F

I
I

w ~:
De

Medota E

Metoda E

Metoda F
'

Metoda G

Metoda G

1
I

2 38 49 67 91 108 135 164 211 257 300 346 397 470 543

3 32 42 58 77 97 120 146 187 227 263 304 347 409 471

--

4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 630

I
i

121 150 184 237 289 337 389 447 530 613 740 856 996

i
'

103 129 159 206 253 296 343 395 471 547 663 770 899

107 135 165 215 264 308 358 413 492 571 694 806 942

138 172 210 271 332 387 448 515 611 708 856 991 1154
I I
i

122 153 188 244 300 351 408 470 561 652 792 921 1077

i i
I

i
'
I

Capitolul 6: Calculul instala!iilor electrice de joasa tensiune

II. lnstala!ii electrice

Tabelll6.4.7. Curem! admlslblll [A] pentru conductoare de cupru cu lzolatie mlnerali ,1 manta de cupru sau PVC. Temperatura conductorulul 70C Temperatura medlului30C. _f\./le!()_9~de_r~rlnlL _________________________ _ Sectiune Trei conductoare . - ---nominala a Doua conductoare Cablu multiconductor Cabluri cu un conductor conductoarelor sau un cablu cu doua sau cabluri cu un apropiate in linei conductoare incarcate conductor in trefla [mm 2]
--------- ---- ---- ----------

~
Medota C
-------------

~.
Metoda C
--------- ----------

~
Metoda C

1 500 v 1,5 2,5 4 750 v . 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240

------

..

2 23 31 40 25 34 45 57
77

---

--

---------------

------

19 26 35 21 28 37 48 65 86 112 137 169 207 249 286 327 371 434

21 29 38 23 31 41 52 70 92 120 147 181 221 264 303 346 392 457

102 133 163 202 247 296 340 388 440 514

11. lnstalatii electrice

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune

Tabelll8.4.8. Curen1:1 admlslblll [A] pentru conductoare de cupru cu lzola1ie mlnerali manta de cupru sau PVC. Temperatura conductorulul 70C Temperatura medlului30C.
Sectiune nominala a conductoarelor Doua conductoare sau un cablu cu doua conductoare incarcate Metode de referinta Trei conductoare incarcate - -- -- cabii:iri un - - Cabluri cu un - - - -Cablumulticonductor conductor conductor, sau apropiate distantate in linei cabluri cu un vertical conductor in linie in trefla

cu

Cabluri cu un conductor distam;;ate orizontal in linie

r--r---

Medota E sau F

j _ Metoda E sau F

Metoda F

--sob v

4_ --- ---- ' --------- --------- --__g_____+ _____:L___ - - --- _ _

l
1

Metoda G

Metoda G

-- --

1,5 25 ~ 21 2,5 33 28 4 44 ' 37 r-----------------------------t----------750V 1,5 2,5

4

23 31 41 26 34 45 57 77 102 132 161 198 241 289 331

377

26 34

j -- - _!~------ .
28 37 49 62 84 110 142 173 213 259 309 353 400 446 497

29 39 51 32 43 56 71 95 125 162 197 242 294 351 402 454 507 565

26 36 47 60 82 109 142 174 215 264 317 364

I

22 30 40 51 69 92 120 147 182 223 267 308

!

10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240

416 472 552

352 399 466

426 496

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune

II. lnstalatii electrice

Tabelulll.8.5 Factorll de corect1e K1 pentru temperaturl amblante de 30C apllcablll valortlor cu.....,lor admlslblll pentru cablurl tn aer llber lzolatie I I Minerala* Temperatura PVC XLPE Manta PVC I I ! ambiantii sau cablu I I [OC] neizolat !?i I I _j accesibil 70C -----------------------t1,22 1,15 1,26 10 I 15 1,12 1,17 1,20 I 20 1,12 1,08 1,14 25 1,06 1,04 1,07 I 1,00 1,00 1,00 30 I 35 0,94 0,96 0,93 i I I 40 0,87 0,91 0,85 I 0,87 0,79 0,87 45 i 0,71 0,82 0,67 50 i i 0,76 0,57 55 0,81 I i 0,50 0,71 0,45 60 65 0,65 70 0,58 i 75 0,50 i 80 0,41 I 85 I 90 95 * Pentru temperaturi ambiante mai ridicate, a se consulta fabricantul.
----

-I-

11. lnstalatii electrice

Capitolul 6: Calculul instala1iilor electrice de joasa tensiune

Tabelulll.8.8.1 Factoril de corect~e K2 pentru grupir1 de mal multe clrculte sau mal multe cabluri multlconductoare apllcablll valorilor cu.._,lor admlslblll din tabelele II 8.4. I Dispunerea I Numarul de circuite sau de cabluri multiconductoare Nr. crt. ' cablurilor ! apropiate --1---,-2-~-3--.1-4-.--5-----;l,------6--.-7--.,-8--,1-9-~:-1-2----1--6-- - 2o__ _ - - I Grupari In aer ! , ,-:--i---=--+-~-~,--'----r---.='-----+-j---=-- t---------~---~-----1
1
.___!

+1---1

pe o suprafata. lncastrate sau lnchise (vezi nota 81__ a) Strat simplu pe perete,

'
li

'

0,80

0, 70 : 0,65
I

0,60

i
I

0,57 ,- 0,54

0,52

II

0,50

0,45

0,41

0,38

i
I

:--~---~-- ----------+---+----+-!

I
i

..~~~~
___ {ve~_!lota~ _ b) Idem, cu spatiu egal cu diametrul exterior d _ ___ 1,00
1

I0,85 I 0,791 0,751 0,731

+
'
1

I I

i
I

0,72

0,72

0,71
i

0,70

_
0,90
c--

I
f
I

I I

l
0,90
i

' I
j
I

--

~------

0,94

I'

0,90
,

0,90
--

0,90

0,90

0,90

----~~i~?!imWu 1 -fixat sub plafon cu contact

I
1

i
:
,

f
!
1

i
1

-----0,62
,

:
0,61
1

0,95 ; 0,81

0,72

0,68 ; 0,66
-

0,64 : 0,63

1 b~~~;:;~ ~95 o.~ t~~~ ~~ o.~"~.a5 o.~ I ' .

i

o,85tl
' ,

~:~t ns~~~~~)
Str~~~~~;lu,

exteri<>< d

i
!

t--i--+----;------- -j--- -- -~
1

~.85

!
1

Fara factor de reducere suplimentara pentru mai mult de noua circuite sau cabluri multiconductoare

pe tavi perforate 1 orizontale sau verticale cu

' I

!
1

1,00 10,88

0,82

I
1

0, 78

0, 75

0, 73
'

0, 73

---------5 1

~-I

'" - --~-----+0,87 i 0,82 I 0,80

I I

0, 72 ' 0, 72 1

:
j

j
0,80
i

- '
0, 79 0, 79

---!

pe

!~~~~ tip

+-!

I
I

1,00

0, 78 I 0, 78

--:-:--:----- ' consola, etc_._____ [ ___ __L_ i 1 ! _L_j____ __________ _ Nota 1 - Ace:;;ti factori se aplica gruparilor omogene de cabluri, lncarcate egal. Nota 2- Atunci cfmd distanta orizontala intre cabluri lnvecinate este mai mare de doua ori diametrul exterior, nu este necesar nici un factor de corectie. Nota 3 - Aceea:;;i factori de corectie se aplica: - Ia grupari de doua sau trei cabluri cu un conductor, - cabluri multiconductoare. Nota 4 - Daca o grupare este constituita din cabluri cu doua sau trei conductoare, numarul total de cabluri este luat ca numar de circuite, :;;i factorul de corectie este aplicat tabelelor pentru doua conductoare incarcate pentru cabluri cu doua conductoare :;;i tabelelor pentru trei conductoare lncarcate pentru cabluri cu trei conductoare. Nota 5 - Daca o grupare este constituita din n cabluri cu un conductor, el poate fi considerat fie ca n/2 circuite de doua conductoare lncarcate, fie ca n/3 circuite de trei conductoare incarcate. Nota 6 - Valorile indicate sunt valori medii In domeniul dimensiunilor conductoarelor :;;i a modului de pozare din tabelele II 6.4 Nota 7 - Pentru anumite instalatii :;;i pentru moduri de pozare care nu sunt prevazute In tabele, poate fi corespunzatoare utilizarea factorilor calculati pentru cazuri specifice.

I----~

Nota 8

~- ~ ~
Ill

Nota 11

Nota 9

Nota 10

'

Nota 12

~~ .,
~

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune

II. lnstalatii electrice

Tabelulll6.6.2 Factoril de coreqie K2 al grupiril pentru mal multe cabluri conductoare (nota 1) aplicabili valorilor ntru cabluri multlconductoare zate in aer llber abelele 6.4.2, 6A.3, 6.4.5, 6.4.6, 16.4.8. Mod de pozare Numar Numar de cabluri Nr. 4 crt. 2 3 6 9 . de tevi

Tevi perforate (nota 2)

L~J~ .
> 20 mm
Spat1ate

~., A

1 2 3 6

1,00 1,00 1,00 1,00

0,86 0,87 0,86 0,84

0,82 0,80 0,79 0,77

--r

0,79 0,77 0,76 0,73

0,76 0,73 0,71 0,68

0,73 0,68 0,66 0,64

1 2 3

1,00 1,00 1,00

1,00 0,99 0,98

0,98 0,96 0,95

0,95 0,92 0,91

0,91 0,87 0,85

1 2 Tavi verticale perforate (nota 3)

Alaturate

1,00 1,00

0,88 0,88

0,82 0,81

0,78 0,76

0,73 0,71

0,72 0,70

:> ~

' 225 mm: '

..
1 2 1,00 1,00 0,91 0,91 0,89 0,88 0,88 '087
I '

'

0,87 0,85

.' ~
3 Tavi neperforate

Spatiate Alaturate E E
0 0

'" ' A

1 2 3 6

0,97 0,97 0,97 0,97

0,84 0,83 0,82 0,81

0,78 0,76 0,75 0,73

0,75 0,72 0,71 0,69

0,71 0,68 0,66 0,83

0,68 0,63 0,61 0,58

E E

Suporturi tip scara, console etc (nota 2)

'" ' A

0 0

1 2 3 6

1,00 1,00 1,00 1,00

0,87 0,86 0,85 0,84

0,82 0,80 0,79 0,77

0,80 0,78 0,76 0,73

0,79 0,76 0,73 0,68

0,78 0,73 0,70 0,64

Distantate

1 2 3

1,00 1,00 1,00

1,00 0,99 0,96

1,00 0,98 0,97

1,00 0,97 0,96

1,00 0,96 0,93

Factorii sunt aplicabili straturilor simple de cabluri asa cum sunt reprezentate mai sus, dar nu se pot aplica cablurilor dispuse in straturi. Valorile pentru asemenea dispuneri pot fi sensibil mai mici si trebuie determinate printr-o metoda corespunzatoare. Nota 1 - Valorile indicate sunt medii pentru tipurile de cabluri si domeniu de sectiuni luate in considerare. Nota 2 - Valorile sunt indicate pentru o distanta verticala intre tavi de 300 mm si pana Ia 20 mm intre Hivi si perete. Pentru distante mai mici, factorii ar trebui redusi. Nota 3 - Valorile sunt indicate pentru o distanta orizontala intre tavi de 225 mm, tavile fiind montate spate in spate. Pentru distante mai mici, factorii ar trebui redusi.

11. lnstalatii electrice

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasa tensiune

Nr. crt.

Tabelulll 8.8.3 Factoril de cof8C1:ie K2 al grupiril pentru mal multe cabluri multiconductoare (nota 1) Aplicablll valorilor pentru un cablu conductor pozate in aer liber od de re E din tabelele 8.4.2., 8.4.3, 8.4.5, 8.4.8 I 8.4.8 Mod de pozare Numar Numar de circuite trifazate De utilizat de tavi . (nota 2) pentru

2
Apropiate

3
0,87 0,81 0,78 Trei cabluri in formatie orizontala

Tavi perforate (nota 3)

~
~

~J~
20 mm

1 2
3

0,98 0,91 0,96 ' 0,87 0,95 0,85

Tavi verticale perforate (nota 4)

0,96 0,95

0,86 0,84

Trei cabluri in formatie verticala

- - - ____ _j_

--- ----

----

----

----

Apropiate

Suport tip scara console etc. (nota 3)

E E

"'
N

0 0

2
3

1,00 0,98 0,97

0,97 0,93 0,90

0,96 0,89 0,86

Trei cabluri in forma tie orizontala

-----------

4 i Suport tip scara, console i etc (nota 3)

1

2
3
--------------

1,00 0,98 0,97

0,97 0,93 0,90

0,96 0,89 0,86

----1~-

- -- -

Tavi verticale perforate (nota 4)

~ ~

'

1 2

1,00 1,00

0,91 0,90

0,89 0,86

Trei cabluri in trefla

Spatiate
1- - ----

--,---I

--

- - - - -- I

Suport tip

! scara, console

i etc (nota 3)

1 2 3

1,00 0,97 0,96

1,00 0,95 0,94

1,00 0,93 0,94

Factorii sunt aplicabilistraturilor-simple decabluri a$a-cum sunt reprezentate mai SUS, dar-nu-sepofaplicacablurWordis~ puse in straturi. Valorile pentru asemenea dispuneri pot fi sensibil mai mici !?i trebuie determinate printr-o metoda corespunzatoare. Nota 1 ~ Vaioriie indicate-sunt vaiOrimedii._pentrutipurile- de cabluri !?i donieniu de sectiuni luate -in -considerare. Nota 2 - Pentru circuite care contin mai multe cabluri in paralel pe faza, ar trebui ca fiecare grupare de trei circuite sa fie considerat ca un circuit pentru aplicarea acestui tabel. Nota 3 - Valorile sunt indicate pentru o distanta verticala intre tavi de 300 mm. Pentru distante mai mici, factorii ar trebui redu!?i. Nota 4 - Valorile sunt indicate pentru o distanta orizontala intre tavi de 225 mm, tavile fiind montate spate in spate !?i Ia distanta dmai putin 20 mm intre tava !?i perete. Pentru distante mai mici , factle fiind montate spate in spate !?i Ia distanta de mai putin 20 mm intre tava ~i perete. Pentru distante mai mici, factorii ar trebui redu~i.

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasi tensiune

II. lnstalatii electrice

Tabelulll8.7 Sarcina ac:lmlslblli, pozarea 1n plmlnt, pentru cond.,l de functtonare nonnale Cablu cu U0 AJ = 0,811 kV
Materialul Temperatura de functionare PVC
1

XLPE

1 _-----'i=zo=l=an=t'----+-------~~-~------------------------ --r---- ~~-------~----~~--I

7Q o_c
1)
~ -2r~----r~ -3y-~

_ac:lrni~a f'GJ

-~

--

-1f

I J

~-

3) ___

--- -

~--

Dispunerea Sectiunea nominala conductor

-~~-~----~

8~
----

---~'----- ~-~ ---~--~ ~

I I --- _____L _ _ _ _ _ _ ~~---~-~----

8::)8

-'---~--

.8::B

Sarcina admisibila, conductor cupru, In A

incarcarea admisibila In instalatii de curent continuu. Cabluri cu 2 conductoare lncarcate. 3) Cabluri trifazate cu 3 conductoare lncarcate.
2)

1)

II. lnstalatii electrice

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasa tensiune

Tabelulll 6.8 Factorll de corec1ie spectftci solului f 1 , pozare in pimAnt.

Rezistenta termica specifica solului, [Km/W]
"0

I-] I
i

E co co "0 .... co .aco ::::1 1ii ~ m:2 m co a. o a. E Ill E ~ a> Q) 0 I!::;

Q) -

'!l!

0,7

1,0

1,5

2,5
Q) Q)

Gradul de Tncarcare

Gradul de Tncarcare

Gradul de Tncarcare

:; ~ "0 )~ co 0 .... c::

(!) -

"0 ....

~eCl-: o,5o
~

o,6o

o,1o i-o,85.

1,oo

~ w~~I~~~ ~;~ ~:li. ~:~~ ~:~~ :~:i~ ~:~ ~:~~ :ci:~ il~ ~~~ ;~~; ;:~~ -;:~ !iL
o >
0
0

115 . 121 1,17- 1_.!4__1,03 1.()~- 1,07 1,05 . 1,01_::::~9f2o-{19-1,15 1.12 .1,06 1,00J.Q5 __ 1.Q2 1,oo ~ ~ [ 215--~-- ~ - - , - -- 1.02 , 1,oo a,98:0 f_.l - 0,95

~ h~- ~:~~ ~:~~' i:i~ ~:~-1: ~:~~ -~~6~- ~~~~ .t~~- ~~~~ 6:~~ '~:~~ ~:~~ ~:~~ ~:~~ ~~:~1 ~:~~

o.~o

o,6o

o,7o

o,85

ll.
::::1

13 R

5-1;25-1,21'1,17 1,03 o,99 o,94 - - - - - -- - 1,16-1,o31~aa1:o6 Q . 1,23 1,18 1,14 1,08 1,01 1,06 1,03 1,00 0,96 0,91 ___Q_ ___ - ___ - __ ' _- _ ~ 1&3 _ _1,00 _ Q,9_7 __ Q,9_3 _()_,8!J_' ~~- _ : __ -1-__ -_ _;__:___j___: _ _ _ -_ --~ _ ~ 0,9~__Q,BQ__:_0_,_~5__
e __ __

.,

0,9!L_Q,_9_5 0,95 0,93 ; 0,92 0,91 _0,89 o,96 o,93 o,92 o,91 o,9o _o.~s-'ol~6_ o,94 'o~9oTo~9-o - o~as - o,87 . o,85 o,84 0,91 , Q,88 ~ 0,87 0,86 Q,84 _:_ 0_,_8_~ j_o_,_81

-:

1,oo , o,5o

o,6o

o,7o

o,85

1,oo o,5+1,oo

0,~4

Q,81 o,78 Q_, 75_

~~ __ - - ~ _~~~-~--~-~-j---~~ --~ --~-~ _ ~ : ~

~- -~ ~

o,93 0,90 0,87 0,84

o.~~-0.91 :o:ff5~-o:S4. 0,80 0,87 . 0,85 0,83 0,85 : Q,M_l 0,82 :0,79 ; 0,82_! 0_,80 t_Ol8_;Q_,7(3[

~ __o}~ ~o,~ _D!2l ~:~~

o,79 0,76 0,7_ 0,08_

Factorul de corectie f 1 se utilizeaza numai Tmpreuna cu factorul de corectie f2 din tabelele 6.9.1...6.9.5.

Tabelulll6.9.1 Factorll de corec1ie f2 , pozare in pimAnt Cablu cu trei conductoare in slstem monofazat
c::

~
Q)

r->
~

Ill

a.
R~zil)tenta

::::1

~
25 em

1il
<!X!)

termica _ specifica sollllui IK m/W]

~ , __

0.7 ..

1,0

1,5

2,5

~
c::
0
0

::::1

c;;
"0:
Q)'

t)

"5
~I

i=

~~E:
I

a,

Gradul de Tncarcare

Gradul de Tncarcare

Gradul de Tncarcare

Gradul de Tncarcare

~-r=- .,..0.5oT o~6o- o7o o,85 --~ i1L(J:Sa,. o,91 -o.93-o.96

'
<0 1-----'--------:--- --

1,oo o,91 0,76

o,5o o,6o

o.9a-o.99----~oo-

o7o

o,85 0.96 0,82 o,72 o,67 0,63 0,60

1.oo__ Q._?o~ o,6o o7o o.8_? ;_1.oo o,5o o,6o o7o. o,85 1.oo o,91 1,05 1,04 1,03 o,97. o,91 1,14 1,o9--1.a4: a~97- o,91
' . I .

i2

0,831 0,85

0,85 0,81

0,93 0,92 0,89 o,87 o,86 o,8o o,83 o,81 o,75 0,84 0,77 0,71 0,81 0,74 0,68

0,76 o,66 o,61 0,57 0,55

0,98' 0,95 0,90 0,82 0,76 1,03. 0,96 0,90 0,82 0,76
-- ---- ---. ----

0 r3 '; L5

_ o,8o: o,79 _ o,78 o,72 o,66 0,75 0,76 0,70 0,63 0,57 0,67 0,60 0,55

o,93 o,86 o,8o o,73 o,66 o,95 o,87 o,81 o,73 o,66 o,89 o,8? __0,7_?_ o,68 o,61 o,9o_o.~2_!J,7~- o,68 o,61 0,85 0,77 0,71 0,63 0,57 0,86 0,78 0,72 0,64 0,47 0,82 0,74 0,68 0,61 0,55 0,83 0,75 0,69 0,61 0,33

Z~4--~~7_ _(),76_0_,7~_o~~~- o,61

~ ~--0,_7~_(),73

~ ~__O,_?Q_Q.~~ _0,6~_0,56: 0,51 _ 0,77 0,64 0,56 0,51- 0~77- 0,70 0,64 0,57 0,51 0,78 0,78 0,71 0,64 0,57 0,51 _<.:)_[!'!__ 0,67- 9,66 ()~600,5_3- 0,48 0, 74 0,67 0,61 0,54 0,48 0, 74 0,67 0,61 0,54 0,48 0, 75 0,67 0,61 0,54 0,48
Cablu cu doua ~i trei conductoare Tn sistema monofazate ~i curent continuu

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune

II. lnstalatii electrice

Tabelulll 8.9.2 Factortl de cof8C1:1e f2 , pozare 1n pimlnt. Cablu cu trel conductoare Tncircate 1n slstem trifazat.
Q) .... Q)

tU

a. 1/) i5
----------------

::J

(.":)(.";)fo'l ~~
7 em
--

> :;::::
c

E Q)
1/)

Q)

'

0,7

Rezistenta termica _ specifica solului [K m/W] 1,0 1,5

2,5

(.)

::J

....

'iii
Q)

1/)

"0

(.)

"S

>til

"S ....

Gradul de incarcare

Gradul de incarcare

Gradul de incarcare

Gradul de incarcare

a.

::J

'

o.so o,6o o7o~_.8!5__!._(lCJ__'_(},_so l_C>._~~7o _r:J.13_5_L 1.oo;~os~o-'- o.~o_,~_o7~- _(1.85__!-Q(). o.s~o- o,6o
1

"' 1 >I ~ 2

1,02 1,03 0,95 0,86 0,80

0,99 0,94 0,89' 1,06: 1,05. 1,00 0,72 . 0,98

I

0,94 ' 0,89

010 _ o.~!l_-~_o 1,09 1,06 1,01 0,94 0,89: 1,11 1,07 1,02j 0,95 0,89

!:::
0

eo_' 3

r--

0,89~~0,84~~.77

0,~1- 0_._85

: 0,78 : 0,72. 0,99' 0,63 ' 0,57

0,~2:

0,861 0,78. 0,72! 1,01 0,94 0,87_,

0!~

0,72

0,74' 0,68 i 0,62

0,89! 0,81 . 0,75 ! 0,68 ! 0,62 : 0,90 I 0,83 I 0,77: 0,69 . 0,62 0,92' 0,84 0,77' 0,69 0,62
I

0.. :_

w 4 ' 0,82 0,75 . 0,69' 0,63 0,57 0,84' 0,76 0,70

0,85' 0,78 i 0,71! 0,63 0,57 0,86 0,78. 0,72 0,64 0,57
1

~ ,s

0,78 0,71 : 0,65 0,59. 0,53

:
~-~~ ~~~--~-

0,80 0,72: 0,66 . 0,59

i-

0,53 . 0,81; 0,73 i 0,67. 0,59 0,53' 0,82. 0,74 0,69 0,60 0,53

i3 ::J
~
l)

~ 6 ' 0,75 0,68

8 10 2
I
i
I

0,63 0,56. 0,51 ' 0,77 i 0,69. 0,63 ' 0,56 . 0,51
---

1~------

0,71. 0,64 0,68 0,61 0,86 0,87

l

0,59: 0,52. 0,47 ' 0,72 ~ 0,65; 0,59_1 0,52 :-0.~71 0,73: _(:l.~6~~ 0,60i 0~52 . 0,47 0,74 0,66 0,60 0,53 0,47 0,56 0,49 0,44 0,69 0,62 56 0,50 0,44 , 0,70. 0,63 0,57 0,50 0,44' 0,71 -0,63 0,57 0,50 0,44 .. -----~-. -~-~--~~---~ --~-~--~ ~

i~~

--;- -r--r--r- -- :

0,78 0,70; 0,64: 0,57 0,51

0,79 0,71 0,65 0,57 0,51

"'

>I
~
i

1 0,91 0,92 ' 0,94 0,94 0,89 0,85 0,77 0,72

0,97 0,97 1,00 ' 0,94 0,91 ' 0,90 ~ 0,86

. . :

0,89 . 1,04 1,03 1,01 0,94 0,89 1,13 1,07 1,02 0,95 0,89
1

.!::: -0 l)

-:-.

.
l

0,78 . 0,72 : 0,97 0,93 i 0,87 0,78 0,72' 1,01 0,94 0,88 0,79 0,72
i . ' -

co_ 3 : 0,82 0,80 . 0,75 0,68 0,62 0,86 0,82 0,76

1 .
I i --+-------~----'

0,68 0,62
;

0,91: 0,84 0,77 0,69 0,62. 0,92 0,84 0,78 0,69 0,62
j . .
+- -

>

' 0,80 0,76

0,70 0,63 0,57

'; !

5 8

, 0,78. 0,72 0,76 : 0,72. 0,65 0,62

i 0,66 _0,59
j

0,53 ~ 0,81 ! 0,73. 0,67 0,79 0,70 i 0,64 0, 70 1 0,63 ' 0,57

~--~-L-------------~----~--~--

0,84! 0,77 0,71 I 0,63 I 0,57 I 0,861 0,78 0,72 0,63 0,57' 0,87 0,79' 0,73 0,64 0,57
-

0,59

~ :~
~
l)
I

0,69~- 0,6~~~5_6_~0,53;
i

~
1

0,53 I 0,81 1 0,74 0,68 0,59 0,53. 0,82 0,75 1 0,68 0,60 I 0,53
t

0,56. 0,51: 0,52 . 0,47 0,50

0,7~_q.?1_ (),_6?_(),5!__ ~~, 0,~9-~.~2~0,65_~.~7 -~,!)11

0,59. 0,52. 0,47 . 0,73. 0,66. 0,60 0,57 0,49 0,44

I

0,74 0,67. 0,61. 0,52 . 0,47 0,75. 0,67: 0,61. 0,53 . 0,47

110 : 0~,69

0,44 I 0, 71 i 0,64 i 0,58 0,50 0,44 I 0, 71 0,64 ! 0,58 0,50 _ 0,44

1> in
2)

sistema trifazate aceste valori sunt valabile de asemenea, pentru cabluri pentru 0,6 kV/1kV cu 4 sau 5 conductoare. in sistema de curent continuu aceste valori sunt valabile, de asemenea, pentru cabluri cu un conductor pentru 0,6/1 kV.

n. lnstalatii electrice

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune

Tabelulll 6.9.3 Factoril de col'eqle f2 , pozare In pimint. Cablu cu un conductor In sisteme trifazate ru In trefll.

~ ~ ---+--d-25 em
.Ql

1il
(!X!)

R~zi~!em~ t~rr11ic;~ s_pe~ifica. solului

(K m/W]

~~$

'E
Ul

0,.7

1,0

1,5

2,5

.E:
~
0 (J

(J

"iii

{l
"S .... <

Gradul de lncarcare

Gradul de lncarcare

Gradul de lncarcare

Gradul de lncarcare

a. E i= ~
o,5o o,6o
I

"S

0,70 0,85

1,00 0,87

1,09 1,04 0,97 : 0,90

r-

0,99 0,91

0,84 0,77 0,71 0,83 0,76

-----------

0,78 0,71 0,73 0,67 0,70 0,64

Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune

II. lnstalatii electrice

Tabelulll 8.9.4 Factorll de corectle f2 , pozare in pimlnt. Cablu cu un conductor in slsteme trtfazate ru in trefll.

...
::I

Q) Q)

ttl

c::

a. Ill C5

~ ~ ---kJ25 em
0>"

iil
@X!)

:;::::; 0

>

~~

0,7

. Rezi~tent~. ter.mjg~pecifl_c~ s_~ului [K m/W] 1,0 1,5

2,5

...

::I

Ill "iii
Q)

Ill

c::
0 0

-1

"0

:; ttl a. E ::I
F

...

::I

Gradul de incarcare

Gradul de incarcare

Gradul de incarcare

Gradul de incarcare

0,50 0,60 1,00 1,04

070 0,85

1,00

----~---------------,-----

0,50 0,60

070 ' 0,85

'

1,00

I
I

0,50 0,60

070

. - . I .. : 0,85 , 1,00. 0,50 0,60 070: 0,85 1,00

--~---~------------------,

>

--

r.
I

- -

-~

...

-:: 2 I o.a2 ' o,75: 1,04. o,57. o,9o t o.a2 : o,75; 1,o6 i o,5a;' o,91 o,a3 . o,75 (0 --. --------,--------:-----;---~---' - ,---~-------------c---__J__ [ - 3 0,94 0,87 0,81! 0,74 0,67 0,95 88 0,82 ' 0,74 0,67 0,97 0,89 0,82! 0,74 ; 0,67. 0,99! 0,90; 0,83: 0,74 0,67 0 w : --i 1' ~ ! 1 ) . . ; . i ' ; . a.. 4 0,91; 0,84 ' 0,78; 0,70 0,64 0,92 I 0,84 I 0,78 ~ 0,70 0,64 : 0,53 0,85 0,79 0,70 , 0,64 0,55 I 0,86 0,791 0,71 0,64
1

1,11 1 1,05 1,00 1.01 o,34 . o,a91 o.a2. o,75 : 1.o2l o.95! o,a9

0,9910,93 0,87

0,93' 0,87. 1,13 1,07 1,01 0,94 0,87 1,17: 1,09 1,031 0,94 0,87

~
~
.

_J

-------+-

. 0,88- 0,80.: 0, 74 ~ 0,6_7 . 0,60 ; 0,89 c 0,81 _o._a3. o,76 0,811 0,74 0,97 0,95
1

-1--

--

--~-~--:--

0, 75

0,67 : 0,60 ' 0,90 0,82 0, 75 ~ 0,67 I 0,60 : 0,91 ~ 0,83 0, 76 ! 0,67 . 0,60 0,65 ' 0,59 I 0,88' 0,80 0,73 0,65 ' 0,59 0,891 0,81 0,74: 0,63 0,59

.. --

. .

---- ,---------,-

----~,---

----

0 6 0,88 0,79 ::::1 -------

0,721 0,65 0,59 : 0,871 0,79. 0,73

I I

.a.

o,7o l o,62 o,56

--~------

l o,a4 ;o.76t o,7o

- .
I

+---1--

-r- ---,---

r--:---------t-j

--r --- -: ..... ,..

i0,62 , o,56
1

o,as.o,77. o,7o: o,62 o,56. o,a6 !_0,78; o,71

i
'

. . . . . --

o,62 . o,56

() 10 ,.... 2

> 1 1,01 1,02 .::s:. - . - .. ...

------------~--r------

-I

0,681 0,60 0,54 ' 0,82 I 0,74! 0,68 : 0,60 0,54 I 0,83 0,75 0,68: 0,61 0,54 0,841 0,76 0,69 I 0,61 0,54 --~--+--'--t' ---- -- --~--- -:--------+----'---1--- ---0,99 10,93 0,87 ; 1,04: 1,05 i 1,00 0,93 0,87 . 1,07 1,06 1,01 1 0,94 0,87: 1,11 i 1,08 1,011 0,94 0,87
,.. -. - ; - I
I
!
~.

1- .

---

I . --

. .

i -.

'

. -

a
>

co---------~~---:---------3 o,94 o,aa o.s2~ o,74 o,67

--~:

0,89 i 0,82 0,75

;-- ----:----

1,00 0,96 I 0,90

-~-I

o . 4 . o.91. o.84 ' o. ?a o.

' ; ' _5

?a -o.6-4

~ -~ -:-~~~?_0,79_'_(),~~
8
i
I

: -~~~-

- - - - - ;

------:-----r----t-----r------;----~-------'-----r---

o,97: o,aa o.a2 o,92

-r---

0,82

--~---

0,75 1,08 0,97 0,91. 0,82 I 0,75 1,061 0,98 0,92[ 0,83 0,75
~-- ~----------~-~------

:-a.asl o.?il

o,74. o,67 . o,97 o,a9 o,a3 o,74 o,67 o,9a o,9o o,a3. o,74 o,67 o. 7o r o,64 i o,s3 . o,a6 . o. 79 ;- o. 7o o,64 - 0.951 o,a7 . -o.ao 1 71 . o,64

:---- --- r-- -----;- --~--------- - --'---+------ I

i
1

a,

_0,81 ,o. 75 [0.67 . 0,60

I

i ~.89 : ~.82 I 0,!6 i 0,67 . 0,60 ~ _0,90 - 0,~2 " ~ 76 I 0,67 f 0,60 . 0,91 I ~.83 0, 77 0,67 . 0,_60
~--+----~--~.--~------1

ttl ()

-----------'----.------~--

0,83 0,76

o,63 o,59 ! o,a7. 0,70 0,62 0,56 0,84 0,77! 0,71

o.s()G-?_4--+--0,65~?9l_o.aa .~~~ ; ~._!4~ ~.()5 ~.~9:_~~~-~~.~~~~!_5jo.~5 _O-?~-

0,62 0,56 : 0,85. 0,78 0,711 0,62 0,56 0,861 0,78 0,721 0,62 0,56
I 1

~----~

---,--------+------

10

0,82. 0,75 ' 0,69. 0,60 0,54

0,82. 0,751 0,69 : 0,150 . 0,54

0,83 0,76 0,69. 0,61 : 0,54! 0,84 i 0,76' 0,70 I 0,61

0,54

11. lnstalaJii electrice

Capitolul 6: Calculul instalaJiilor electrice de joasa tensiune

Tabelulll 6.9.5 Factoril de coreqle f2 , pozare 1n pimAnt. Cablu cu un conductor 1n sistema trtfazate zate allturat.
c

~
~ Q)
Rezi~tenta
---~-

:I

a. Ul
termicaspecifica solului [Km/W] 1,5-

~it;)
01-

>!:

O_J_ --

1!.0_

2,5

::J i c;; ~I Q> ~I "0

u I 2' -:>tO

Gradul de incarcare

Gradul de incarcare

Gradul de incarcare

Gradul de incarcare

i=!~

5.1

_-_;-=._~+-~15()__()~_;_0!J-~ 1,00__ (),50__0.~~--~7~ ___0,~5_' 1,00

~
1

---+----~-----------

---- --------- ------------

------------~--

0,50' (),60__:_0_70_~~5j_1,~0L(),5~- 0,6_0_Jl~~(),B~~.OO _

------------

l .. -

-. ,. .

. .....

1 _ _1,0Bf_1,~5__ ~.99,_0,9_1 __~.a~ __1,13_ 1,07_ 1,oo. o,92. o,a5_ 1.~~~--1~~~~]_.01 __0,9_?! o.a5: _1,19: 1,1]; 1,03!_(),~3: o,a5 _
I

~ i-2-~o~+- o,93__ ~.B_()_,_o,7i_~_o?_1__ 1,~3- o.~4. ~.87. O.?_B

o.~ __ 1._~~ _c>.~~; 9,88_(>.~~().71;. 1,96. o,~6: o,aa,_().~9 ,o.71

ci 13
~ ;4
_J

f-

0,92 ~~_J 0,77 :~~_(),_~-~~3_0~~~- 0,77 __ __(),~~--+--~.62. 0,951 0,8~,78 0~9 I o.~.j_().~~+~!'_6~~z~ (),~~ 0,62 ' 0,88 i 0,80 0,73. 0,65 0,58 0,89 0,80 0,73 0,65 ! 0,58 0,90 i 0,81 ' 0,74 0,65 0,58 0,91. 0,82 0,74 0,63 0,58
I

-----,----~---~-

----------r-------4---------------~

~-

~ ~~_(),84 1_(),76 __0._6~:_0,61 I 0_.5~--~~~- -~77__ ()_.!0 . 0,61 :o,55 0,87_l0,7~ j ().7_0 __ o.~ '_()~5 0,8_7 r0,78_ 0,7]_ _ 0,62 . 0,55 . u 16 ' ; ' ' ' .2 r-=- o,a2 , o. 74 0,67 , o,59 ~._53 . o,aa . o, 7~ __ _().~8 ---~~6() _ (),53_ ~B~_(l. 75 ~ o,6B_ o,6o . o,s3_ ~.a~, o, o~69 - o,6o . o,53 1 1 {l ~--.oz~l_0_.?_1__ 0,64. 0,57 i 0,51 _o.~o. ~.71. ~.~5- o.~! ' 0,51 0,81; 0,72' 0,65 0,57 . 0,51 t 0,81 i 0,72 ,0~6~~0_.57 '0,51
I I I

?? +

()

---~,~----------'------------------"

!10

0,77' 0,69

'

0,62 0,55 0,49 ----.-

'

0,78 0,69 0,63 0,96 0,94 0,87

0,55 ' 0,49

I
1

'

0,78 0,70 --0,63 - 0,55 . 0,49'. 0,79 --0,70 ! 0,63''---0,55 . 0,49 -- -- 1,0!_ 1,05. 1,01 0,92 0,85_ 1._~-~,15 1,02 _ _(1,~3. 0,85 1,00 0,95 0,88 0,78 0,71
: . .
J

'

'

~ ~1__~,_?~(),9.?_~,98~

0,91:0,85 _1,01 __ 1,01 __1,~0__ 0,92

. - - --- -- ------

0,85 0,71 o,5a

-

~ ]2 0,92: 0,89 0,86 0,77: 0,71 CDr:;-:---:---------i l . ci 3 : 0,88 i 0,84 0/7 0,69 i 0,62
1

0,78

---;

1,05 I 0,97 0,89 0,79 : 0,73

---

B 5 -~ 0,84 ~~ - o_.~o 0,61 0,55 . o,83 ~ ~.17,-o:iO' -0,61-rO~SS- 0,87: o,?a: o,71- o-:62: O,S5: O,S7:0,79. o:71. o:62 . 0,55
r

Z ]~

_0,91 . 0,85. 0,78 . 0,6_9 , 0,62 . 0,95 j 0,86 , 0,79 0,69 0,62, 0,96 ~ 0,87 . 0,79 0,69 ! 0,62
1

_l_().B61 o,ao

o,73 o,65 1 o,5a o,a9: o.a1 o,74 ' o,65

o,9o i o.a2' o,74 o,65 o,5al o,91: o.a2. o,75 o,65 o,5a

.2 6 .c1 co I~

() 110

o.a2 o,74 I 0,79] 0,71 O,T7l

ci.69.

o,6B 0,59 o_.~3-'_o._~~_~__Q,7_?__(),~!l__._(),~{)J o_._5~ __ o~~+, 0~7~-'-0,69_~.~~- o,~3- _o,~s_,_o,76 -~~~Lo._~o 10,53 0,65 0,57! 0,51 ' 0,80 0,72 0,63 0,57 ' 0,51 0,81 0,73' 0,65 0,57 0,51 0,81 0,73 0,66 i 0,57 0,53 O,S3 0,55; 0,49. 0,78 0,70 0,63 . 0,55 . 0,49. o~79 i 0,70. 0,63 0,55 0,49 0,79 i 0,71. 0,64 0,55 '0,49

Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasa tensiune

II. lnstalalii electrice

Tabelulll 6.10. Secllunlle minima admlse pentru conductoare utlllzate in lnstal~lle electrtce din clldlrt. Nr. Destinatia conductoarelor din Sectiunile minime . _ ___ (1'11111 2L_ _ _ _ crt. circuitele fixe Cupru Aluminiu 1 Conductoare de faza ---------------------1.1 Circuite pentru iluminat 1,5 1.2 Circuite pentru prize monofazice 2,5 4 (n()ta 4) .1,5 __ j.~--- Circuite d~t~~orta)_ __ _ 6 4 1.4, ___ ColoanELmonofazate (individu~~Lc:liD_gl~diride.lo_cl.Jl!.. 1.5 Coloane electrice colective 10 16 3J. __ _2 ___ Conductorul neutru llilJD.Qtele._h_~!_ ~i _ 2. 1 in circuite :;;i coloane trifazate, cu armonici de ordinul 3 :;;i multiplu de 3 sub 15 %, pentru sectiuni ale conductoarelor de faza de:
------------------------------

25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 >400

-------------

16 16 25 35 50 70 70 95 120 150 185

50 % din sectiunea conductorului

25 25 25 35 50 70 70 95 120 150 185 ------ --

de faza Nota: 1. in circuitele :;;i coloanele monofazate conductorul neutru va avea aceea:;;i sectiune cu conductorul de faza. 2. in circuitele :;;i coloanele trifazate in care sectiunea conductorului de faza este mai mica sau egala cu 16 mm2 , sectiunea conductorului neutru va fi egala cu sectiunea conductorului de faza.

Tabelulll 6.11. Exemplu de alegere a sect~unll conductoarelor de fazl fl neutru in functle de prezema armlturtlor de ordlnul3 t1 multlplu de 3 . . __ . C!.cto.rii _d~.core~ti~ in fu_nc.t~ cl_e. 9Ure_11til.!lrmo_r~icj 111. cat>luriLe ~u3 .l:llJ_S_c()!lclU_ctolil'e Armonica de ordin 3 in .. . __ ._ _ _ __ ._F.~ctor .9e ~educere {k5j_ curentul de faza % Alegerea bazata pe curentul i Alegerea bazata pe curentul de faza in neutru
1

---------

--------------------

0-15 15-33 33-45 >45

1,0 0,86 0,86 1,0

Tabelulll 6.12. Alegerea tuburtlor de protec1:1e pentru lnstal~l electrtce in functle de modul de lnstalare (caractertstlcl minima)
Starea

.
1

f- ReZistentaC~rr~:~f~~~~~1n la~~i~s~~n;Ria~t-J- j~!~stentala.

1

Ia compresiune

Ia impact

i temperatura

temperatura

-- . - - - - - - - I + - - - - - - - - - - - - - - - --

lnstalare in exterior

lnstalare aparenta

' ------ -+----"~=--------"..-==.".."=-_ minima maxima ---+------ --- .. --- -'-'

2 2 2 ___ ll'ltal~~ aparen!_a __ lnstalare sub pardoseala 0 _{floor. screed) 2 3 2 ~ beton .E goluri (cavitati in -- _Qe.r.et&_ - - - . in zidarie goluri in c:ladire gQiuri in _QiafQn 2 2 2 Montare aeriana 4 3 3 Nota 1: Tuburile de protectie care sunt executate din materiale care propaga flacara trebuie sa fie de culoare portocalie :;;i sunt permise numai pentru instalare in beton. Nota 2: Producatorul trebuie saentioneze compatibilitatea tuburilor de protectie in functie de influente externe :;;i codul de clasificare. ....
-- - - - - - - - - - - - - -

11. lnstala!ii electrice

Capitolul 6: Calculul instala!iilor electrice de joasii tensiune

Tabelul II 6.13. AI
2 _____C::9Dductor FY, H07V-U ~i HOZY-R _:>____ -~ _______"[l.J_I:> de prot=e=ctc-:-:ie:_ _l_ _ Sectiune Conductoare :sectiune Sectiune Diametrul Diametrul Sectiunea , Diametrul unui exterior sc in tub ' Sc nxsc 8 1 ~ 3Sc interior3l exterior conductor d9 D; informativ4l

---~ ___ [mm 2] 1 2

5 8 9 2 ' 16 -1 -48 ----r7~8-(8,1)- ~---12 -. 3,2 (3,3)6l 3 24 72 : 9,6 (9,9) ' 12 1,5 8 4 32 96 11 (11,4) 16 ______ __ __ 4Q___, __1?Q ___ ~12,:3_(g8l __ _16__ 2 3,9 71,7 ' 9,6 (9,8) ' 12 3 35,8 107,4 11,7 (12) 16 3,9 (4) 11,94 2 2 4 47,7 143,1 13,5 (13,9) 20 - -- --------- -- _ ____ ____!_ 59,7_~- 179_,1__ _1_,_1~~1~ ____ 2Q_ __ -: 2 ! 30,4 91,2 10,8 (11,3) 16 15,2 3 45,6 , 136,8 I 13,2 (13,8) i 16 i 4,4 (4,6) 4 3 4 60,8 182,4 I 15,2 (15,9) ! 20 Pus -H- ,- 76 22,8__ __1]j17,8L_: ____ 2_ ___ 2 39,2 117,6 12,2 (12,7) 16 19,62 i 3 58,9 176,7 : 15 (15,6) 20 5 (5,2) 4 6 4 78,5 235,5 ! 17,3 (18) 25 5 913_, 1 c?~4'-3 __ i _19_,4_{20, 1L _ 25 -i 2 64,3 192,9 ' 15,7 (16,4) 20 3 96,4 289,2 19,2 (20, 1) 25 6,4 (6,7) 32,15 10 5 4 128,6 385,8 22,2 (23,2) 32 5 160_,8 482,4 t 24,_8_(26} 32 19,1 25 2 95,5 286,5 3 143,3 430 23,4 32 16 7,8 47,76 6 191 573 27 32 4 5 _ g_31t13_ ___ L_l16,,:t __ -+- __:m,_2 46 _ 2 147,7 ' 443 23,7 32 9,7 73,86 3 221,6 664,8 29,1 40 25 4 295,4 886,2 33,6 40 _5 369,~ ~ - _1_108_- -+ 37 &_ -+ __ _Q__ -t2 186,5 I 559,5 26,7 32 10,9 93,27 3 279,8 839,4 32,7 40 8 35 4 373,1 1119,3 37,8 50 " -- -5 46,4 139~2 42,2 50 2 257,2 771,6 31,3 40 9 12,8 3 385,8 1157,4 38,4 50 128,6 50 4 514,4 1543,2 44,3 50 _ _ --- __~--1~g9 49,6 63 ------L--------------l---- -+- 1004 35,8 50 2 334,7 10 14,6 167,33 3 502 1506 43,8 50 70 4 669,3 2008 50,6 63 5 836,7 2510 56,5 63 ---j50 2 459,1 1377,3 41,9 11 3 688,6 2065,8 51 ,3 63 17,1 229,54 95 4 918,2 2754,6 59,2 63 5 1147,7 3443 66,2 75
3

I mill]

_ 1

1f!J:2] -~---

-+--LnJ;~- +-J~f 21 ____ _[m ml____ 1_ Jf!1 rnl_

, 1
n __

De

-r-

__

Capitolul 6: Calculul instalaJiilor electrice de joasa tensiune

II. lnstalaJii electrice

NOTA Ia Tabelul II 6.13.: 1. Alegerea diametrului interior D; (mm) al tubului de protectie se face in functie de sectiunea sc (mm 2) a conductorului ~i numarul de conductoare, din tub. 2. Marimea diametrului interior D; (mm) al tubului de protectie din coloana 8 este valabil in urmatoarele conditii: - S;;:?. 3Sc unde S; (mm 2) este sectiunea interioara a tubului ~i Sc (mm 2) este sectiunea ocupata de conductoare; - pe trasee cu lungime de maximum 15m, cu eel mult 3 curbe intre doua doze; - pentru curbe executate cu raza interioara egala cu minimum de 5-6 ori din diametrul exterior al tubului Ia montajul aparent ~i egala cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului Ia montajul ingropat; - tragerea conductoarelor in tub se face folosind materiale pentru lubrifierea conductoarelor. 3. Tn cazul in care sectiunea sc (mm 2) difera de cea din coloana 4, diametrul interior Di (mm) al tubului se recalculeaza cu _formula S;;:?. 3Sc. In standardul pe parti SR EN 61386 pentru tuburi de protectie nu sunt tipizate diametrele interioare ~i exterioare pentru tuburi folosite in instalatii electrice, deoarece acestea depind de natura tubului ~i de producator. Sunt tipizate diametrele exterioare De (mm), in standardul SR CEI 60423 astfel: 6, 8, 10, 12, 16, 20, 25, 32, 40, 50, 63, 75, dar nu sunt tipizate diametrele interioare. 4.in coloana 9, diametrul exterior De (mm) este dat informativ, urmand ca acesta sa fie ales din catalogul producatorului in functie de diametrul interior D; (mm) din coloana 8. 5. Caracteristicile conductoarelor: FY - Conductor cupru unifilar clasa 1 sau multifilar clasa 2, rigid conform SR CEI 60228. lzolatie PVC -Standard de produs: SRHD 21.383; - Tensiune nominala: U0 /U = 450/750 V; - Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare: 70 oc; -Conductor clasa 1 unifilar sau clasa 2 multifilar pentru sectiuni 1,5- 10 mm 2 ; - Conductor clasa 2 multifilar pentru sectiuni 16 - 400 mm 2 ; - lzolatie cu intarziere Ia propagarea flacarii conform SR EN 60332-1-2. H07V-U- ca FY sectiuni 1,5- 10 mm 2 cu conductor de cupru clasa 1 este similar cu FY calsa 1, 1,5 + 10 mm2 . H07V-U-R- ca FY sectiuni 1,5- 400 mm2 cu conductor din cupru clasa 2 este similar cu FY clasa 2, 1,5- 400 mm 2 Valorile din paranteze sunt pentru conductoare FY ~i H07V-R clasa 2.
Tabelul II 6.14. Alegerea slstemelor de pozare ih functle de tlpurlle conductoarelor sau cablurllor _t..llod ~p()_ZE-re____ _
>Ill

Conductoare

~i

cabluri
'

X ;;:::: >Ill .... Ill LL

.... Ill
Q)

u Q)

;;::::

'6
u::::
X

....

;::
.I
::J ::J

Q) .... Ill

1-

:cgmco
~=..!!!(/)

~ -~ g;!..:! ~-- ::J

:s -~ 0 a. .2 :=--

..!!!

' ....
.I
::J ::J

Q)

'

;::
::J

':0 Ill
u

..!!1
>cO

a.

;::

I~ .Q.~'
' ::J i

-c
Ill

Q)

ffi 0 u u, (/)
.I Ill -

Cl)i

.!::!

0
Ill
Q)

Q) .... Ill

a.

~~---C_o_n_ductoa_re_ne_iz_o_la_t~
- ------------

Conductoare izolate Cabluri in manta (inclusiv cabluri armate Multiconductor ~i conductoare cu izolatie_IT1ill_E!ai~L ____ gu_un_c()nduc::;t()r

'c.. _______ - ---~--- ___ _: ________ ________ _:_______ _~ +* + + +

1-

c..

___ : ____
+ +

+
0

+ +

+
+

+ +

+ +

0 0

+
0

Admis Neadmis Neaplicabil sau neutilizat in practica Conductoarele izolate sunt admise daca capacul poate fi inlaturat numai cu ajutorul unei scule sau numai depunand un efort important cu mana ~i jghiabul are un grad fi inlaturat numai cu ajutorul unei scule sau numai depunand un efort important cu mana, deoarece jghiabul are un grad de protectie IP 4X sau IP XXD.

lni [A)

'

c.c. 220

25 63 100 200 350 630 1000

19 45 75

Tabelul 11.6.15.1ntreruptoarele bipolare cu pArghie pAnlla 1kV Curentul de rupere I, [A) c.a. Grad de Masa I [kg) 500 protectie 380 440V cos <p cos <p 1 0,7 1 Q,7 - IP201 0,5 12,5 20 12,5 IP201 1,3 30 50 30 IP201 --- 2,3_ 80 50 -50 60 IP001 6,5 100 80 160 7 140 105 IP001 280 175 180 IP001 19 240 480 300 400 300 IP001 19 800 500 ----------

--

----

-----

L 155 155 175 415 415 415 445

~SI
I 130 155 175 178 178 ; 178 178 .

Gabarite [mm)

h 87 95 105 240 240 240 240

II. lnstala,ii electrice

Capitolul 6: Calculul instala,iilor electrice de ioasa tensiune

'TeA
f-lcA

'TCAC

Tabelulll.8.18. Dimenslunlle contactoarelor TCA ______ Dimen~i_uoUmmL _____ , x Cod y a b c d e i min min 45 =47--_~-=_-:zg:__:___79i98 : - - - - 6 4000/4001- - 35 79/98 45 45 ~A 1o ~- '!QQ5/40Q6 _, f-TCA 1o*f 4Q07j4008 93/111 35 45 47 72 98 i'CA 16 4009 32-- 4010 86 65 70 83 96 119 20 32*Y- -4611- 142 *) Bobina este cu alimentare in curent continuu

Contactor

----------

----

Cod

Tabelulll.8.17. Caractertstlclle contactoarelor TCA [A] Qontacte a!.l~jJiar~- Masa [k : Curentul maxim 1 nc NO Nl g1 al sigurantei fuzibile IFc[A]
1

4000 6 -4001 ~-- 6--4005 - -- 10

f-

-- - _? __ _g_
1 -

- -

_91~"7'

Q,3g_
-- 25 25 25 25 35 50 50"" --- - -0,32

4006 . 10 - -- 400f ___ 10 f - 4008 -:---10f------4009-; f6 ______

?_ - _? 1 2 2 2 ___ 2

----

-6;37
-

_(),37' -0,53 0,58

--r-

f-

-- --4o1o - ~g_ ____ 2 2 4011 _l_ ~2 - - _?___ ~-'lenslimea nominala: 500 v c.a.

__ 1~_Q 2,1 ---- - ---- - ----

Tensiunea de utilizare: 220, 380, 500 V c.a. Tensiunea de comanda pentru bobine: tipul TCA: 24, 48, 110, 220, 380, 500 V c.a. tipul TCAC: 24, 48, 60, 110, 220 V c.c. Frecventa nominala: 50-60 Hz Frecventa de conectare: 600 de conectari/h. Rezistenta de uzura mecanica: 107 conectari. Executie climatica: ,Normal", ,T3", ,Naval".
Tabelulll.8.18. Prtnclpalele caractertstlcl ale releulul termlc tip TSA Curentul 1 Codul i nominal Curentii de serviciu lnRT[A] ! ls[A]
1 1

Tipul
----

Dimensiuni de

- - - - - - - - _l _______

I gabarit [mm]
-----,------------

- - - - - - - - - - - - - - - - - -

3670 , 10 _ -+ _0,19;0~_g3;0,3;0,_4;9~.~~0,7'~1_;_1,3; 1.;_2,4;3,3;4,_;~8~_1_().__ ~__6_,_5_><7'_4x_4 3671 ~_1!)______ 0,4;_(),55;0,75;1;1,3;1,8;2,4;3,~~4.5;6;8;11;1__ __ I 56,5x74x54 ----3672 0 32 -~Q,4;0,5_9;0,75;1;1,3;1,8;2,4;3,3;4,5;6;8;11;15;20;25;32 -69x76x54 3674 63 : 40;63 196x100x64,5- fSA 100,->2> 3647 100 80;100 s6x160Xs4:5 TSAW 4001)2) ' 3678 : 400 I ~0;1()0;125;160;200;250;31!?_;_4_()_()___ _ _ ______ l190x130x155 -TSAW 6301)2) 3677 630 315;400;500;630 190x130x155 TsAw- PG s3o1)2)3)-3679 ------ 63o63;8o;1oo;125;16o;2ao;25o;315;4oo;soo;63a -------19ox13ox1551) reilizeazA- protecti8.-18m-ers-UI in 2--faze; -- ---------------TSA TSA TSA TSA 104 ) 161)4) 32 1)4> 631)2) 1

2) asigura compensarea dilatarii datorita temperaturii mediului ambiant; 3) sunt utilizate pentru protectia motoarelor cu pornire grea (tpC!:13 s $i lp/ln>6); 4) pentru cazul in care temperatura mediului ambiant are valori in afara limitelor + 10 ... +35 corectie valorii curentului de reglare /,: ambiant [ 0 Cjj -20 _. -10: 0 ~+10 i +35! +40 +45. +50 factoruldecorectie(-) 10,87 0,9 0,93!0,9611,07 1,1 1,13 1,15
1

oc se aplica urmatorii factori de

tei'Tl~atll_rl!rnediului

Tabelulll.8.19. Valortle (I.,)RT 1n fune11e de Is, Ia releele termlce.

li;);;l.A.T-

0,19 0,23 ~ 2 2 1 2,4 : 3,3 -1o-- " 16-~~-[AT-' --32 . 4o--~ [A] (IF)~T- (A] -~s- - [Af Is
1 1

0,3 0,4 0,55 ' 0,75 1 1 2 2 2 4 4 4,5 ; 6 8 ' 10/11 ' 15/16 20 20 25 35 63 --- 80--- 1oo ~--166 . 2oo 160- 160- -- 160- -

so -
--1---

1,3 6 20 63
---

1,8
I

6
25 80

---

~ (A]-;1-00-- -12S

225 . -

315

250 1 315 400 I 630

Inc [A] oF) IAJ

Tabelulll.8.20. Valortle OFJc, 1n func11e de Inc Ia contactoare 6 10 16 25 40 63 100 160 20 -35631oo 16o 3oo 4oo-- 1

i-35 -:

200

-63o-

Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasi tensiune

II. lnstalalii electrice

CIRS") - 0,5 kW CIS- 0,5 kW

---------

_j)~~

-----------

---------

10 15 20 30 40 50 75 100 125 150 200 250 350

0,6

__Q..~ -. __1,~
2,4 ----- 3,0 __ _

. ...1!3

0,5

10

4~5.

6,0

.. _7,
9 12 15 18

CITl- 0,5 kW CIRT- 0,5 kW

------------

100 125 150 200 250 350 400 500

6 5
5
10 0,5 15 7,5 9 12 15 18 24 30 36 45 60 75 90 120 150 180

'- 600 750 1000 1250 1500 2000 2500 3000

-------

30

Observatii: Tt=Tipul transformatorului; Cp=Ciasa de precizie; Pa=Puterea absorbita de secundar; Ct=Curentul termic 100 pt. it = 1 s *) C - transformator de curent; I - montat in interior; S - tip suport; T- tip trecere; R - izolatie cu ral?ina

Tabelulll.6.22. Contoarele de energle actlvl (A) el reactlvi (R) de fabrlca1:1e Indigent (monofazate - M el blfazati Tensiunea Tipul Curentul de baza lb[A] Supra Glasa Consumul Gabaritul I sarcina de pe eire. de [mm] nominala Curentul maxim lm[A) i admisibila precizie tensiune (W) M [%) eire. de i curent [VAl

1l

un

Contoare 1 CM 4A 3 CM 4 5 CM 4 6 CM 4 7 CM 4 10 CM 4 1 CM 5 110; 220 220; 230; 240 127; 220 110;120 125; 127 125; 127 220; 230; 240 Contoare

monofazate 2,5; 5; 10/25/50 2,5; 5; 10; 15; 20; 25/50 2,5 + 25/100 2,5 + 25/50 15; 20/2,5 + 25/50 trifazate

de energie 200 400 200 300 400 300 500 de energie

act iva 123x211x116 123x211x116 123x211x116 143x195x128 123x211x116 123x211x116 123x211x116 reactiva (R)

2
' '

8/2,5

activa

(A) l?i

' 3x100*/3x38 2 6/2,5 125 T-2CA32 5+20/1;5 3x100* 300 1 4,5/4 T-2CA32P 1;5 3x100*/380 200 2 T-2CR 32 5+/380 6/5 3x100* 400 T-2CR32P 1;5 1 4,5/4 183x326x142 125 2 6/2,5 T-2CA43 3x220/380 5+50/1;5 I T-2CA43P 3x220/380 200+400 1 6/5 5 6/4 T-2CR43 3x380 5+30/1;5 200+400 2 *) Conectarea se face prin intermediul unor transformatoare de tensiune, cu tensiunea Ia bornele secundarului de 100 V.

II. lnstalatii
'

electrice
7

Capitolul lnstalalii pentru protectia omului impotriva ' ' tensiunilor accidentale de atingere

Capitolul 7:

lnstala~ii

pentru

protec~ia

omului

II.

lnstala~ii

electrice

7.1. Probleme generale

Atunci cand lntre doua puncte ale corpului exista o diferenta de potential, prin corp va trece un curent electric. Corpul omenesc se comporta ca o impedanta (fig. 11.7.1) a carei valoare este variabila, pentru aceea~i persoana, in functie de: - pozitia celor doua puncte de pe suprafata corpului intre care exista diferenta de potential, deci de traseul curentului electric prin corp; - de starea de sanatate a acestuia; un organism bolnav are o impedanta mai mica Ia trecerea curentului; - de umiditatea pielii corpului. Cu cat pielea este mai uscata cu atat Zt este mai mare. in caz cc:mtrar, valoarea Zr scade foarte mult. In fig. 11.7.2 se indica variatia, In procente, (dupa norma CEI 479-1) a impedantei corpului, in functie de traseul curentului electric, In raport cu impedanta corpului pe traseul ,mana-mana". Cifrele fara paranteze corespund traseului curentului de Ia mana, Ia partea considerata a corpului. Cifrele in paranteze corespund traseului dintre ambele maini ~i partea corespunzatoare a corpului. De exemplu: impedanta dintre o mana ~i laba piciorului este 100 %, iar impedanta dintre ambele maini ~i laba piciorului este 75 % din impedanta dintre cele doua maini. Totodata, impedanta totala a corpului uman este mult influentata ~i de tensiunea de contact a~a cum se vede In fig. 11.7.3. Cele trei curbe corespund procentelor de 5, 50 ~i. respectiv, 95 % din numarul total al subiectilor pentru care nu se depa~e~te valoarea impedantei din grafic. Corpul omului poate ajunge sub tensiune prin atingerea unor parti ale in-

stalatiei electrice aflate sub tensiune. Atingerile pot fi: - directe, cand omul vine in contact cu parti din instalatia electrica care, in regimul normal de functionare, se afla sub tensiune; - indirecte, cand omul vine in contact cu parti sau piese ale unor echipamente sau instalatii care in mod normal nu se afla sub tensiune, dar care au ajuns sub tensiune in urma unui defect sau a altor cauze accidentale. Exemple de atingeri indirecte ar fi: atingerea carcaselor metalice ale electromotoarelor, cutiilor metalice ale tablourilor electrice, pupitrelor sau panourilor electrice, conducte de apa etc. care, In mod accidental, ar putea ajunge sub tensiune. Tensiunea Ia care este supus omulln cazul unor atingeri indirecte se nume~ te de atingere. in caz particular daca aceasta este aplicata talpilor omului (aflat in apropierea unei prize de pamant sau unui conductor al unei linii aeriene cazute Ia pamant) aceasta se nume~te tensiune de pas.

7.2. Efectele curentului elecbic asupra corpului uman

Cele mai importante dintre efectele pe care le poate produce curentul electric Ia trecerea lui prin corpul u-

man, atunci cand se depa~e~te o anumita valoare a curentului, sunt: - e/ectrotraumatisme ce constau din arsuri sau metalizari ale epidermei, prin patrunderea stropilor de metal topit sub actiunea arcului electric; arsurile pot fi superficiale in locurile unde curentul electric intra ~i iese din corp, dar pot fi ~i intense, atunci cand ating organele interne ale corpului. Acestea din urma pot provoca chiar lncetarea din viata. - electrO$OCurile (electrocutarile) ce se produc prin actiunea curentului asupra sistemului nervos ~i pot avea diferite aspecte, in functie de intensitatea curentului, traseul prin corp ~i durata acestuia. Electro~ocurile constau In: zguduiri sau contractii; pierderea temporara a auzului sau vocii; paralizia temporara a centrilor nervo~i respiratori (oprirea respiratiei); paralizia temporara a inimii ~i fibrilatia (contractia neregulata a fibrelor musculare); Prin acordarea unui ajutor adecvat: - respiratie artificiala; - masaj cardiac, victima poate fi reanimata, adesea, dupa un timp indelungat de Ia producerea mortii aparente. Efectele cele mai periculoase le da curentul electric de frecventa industriala (40 ... 60 Hz) Ia care se produc convulsii ce fac ca omul sa nu se poata elibera de sub actiunea curentului. La frecvente foarte lnalte (peste 400 Hz) nu se mai produc electrocutari, iar electrotraumatismele sunt dependente de valoarea curentului. Limita maxima a curentilor nepericulo~i care pot trece
(Q)
6000 5500 5000 4500

..........

:;i ~

}~,
Zt

}~
100

100 200 300 400 500 600 700

[V) Tensiunea de contact Ur

.t; -

Fig. 11.7.11mpedanfa corpului uman: 1 , ZP2 - a pielii; Z; - interna; totala.

75)

Fig.ll.7.21mpedanfa corpului

in funC1ie de traseul curentului.

Fig.ll.7.3. Valorile statistice ale impedamei totale a corpului omenesc, valabile pentru subieqii vii, pe traseul mlnl-mAnl, in funC1ie de tensiunea de contact.

11. lnstala!ii electrice

prin corpul omului este de 50 mA, in curent continuu, l?i 10 mA, in curent alternativ de 50 Hz. Efectele curentului electric depind de mai multi factori ca l?i de simultaneitatea realizarii lor: - timpul cat trece curentul electric prin organism. in fig. 11.7.4 se indica probabilitatea ca inima sa intre in fibrilatie in functie de marimea curentului l?i durata trecerii acestuia prin corp. Curba C 1 indica conditiile in care, Ia trecerea curentului, inima nu intra in fibrilatie. Conditiile corespunzatoare curbei C2 indica probabilitatea de 5 % ca inima sa intre in fibrilatie, iar curba C3, conditiile pentru o probabilitate de 50 %. De exemplu, un curent alternativ de peste 50 mA daca trece prin organele vitale (inima) un timp mai mare de 0, 1... 0,2 s poate fi mortal; - impedanta totala a corpului uman. Aceasta este compusa din rezistenta Ia intrare l?i iel?ire din corp l?i rezistenta organismului (fig. 11.7.1). Primele doua sunt mult influentate de echiamentul omului in momentul punerii sub tensiune. Cu cat este mai bine izolat cu atat efectele curentului electric vor fi mai reduse sau chiar nule. lmpedanta organismului este fermata, in cea mai mare parte, din impedanta pielii ce are valori de 40 ... 100 kQ. Dar conductivitatea epidermei poate crel?te mult datorita umiditatii de Ia suprafata acesteia - datorita transpiratiei sau umiditatii din at[ms) 10000
5000

Capitolul 7: lnstala!ii pentru protec!ia omului

mosfera, starii febrile a organismului etc. Astfel impedanta organismului poate scadea Ia 600 ... 1000 Q. La strapungerea pielii cand tensiunea depa~el?te 60 ... 100 V) impedanta organismului scade l?i mai mult ajungand Ia 200 Q. Rezulta ca in situatiile defavorabile (lncaperi cu pardoseala buna conducatoare, umiditate mare in aer, aer cu praf conducator etc.) se pot produce accidente grave chiar Ia tensiuni de valoare mica (zeci de volti). - traseul curentului prin corpul emului (fig. 11.7.2); - factorii de natura personala, cum ar fi starea fizica a omului, gradul sau de atentie in momentul punerii sub tensiune etc. (fig. 11.7.6) sunt utilizate rar, atunci cand este alimentat un receptor de putere mare sau un grup redus de receptoare cu sarcinile identice pe faze. lndiferent de modul de executie a retelelor - aerian, subteran sau conducte montate in tuburi de protectie, intre fiecare linie electrica l?i pamant, exista o impedanta ce poate fi mai mare sau mai mica, in functie de caracteristicile straturilor de izolatie dintre linie l?i pamant (fig. 11.7.6). Astfel, nici retelele izolate fata de pamant nu sunt complet izolate fata de acesta. lmpedanta dintre fiecare linie l?i sol este uniform distribuita in lungul retelei. Pentru Ul?Urinta explicatiilor acestea se vor considera concentrate (fig. 11.7.6).

7.3. Cazuri de electrocutare

Retelele electrice trifazate de joasa tensiune pot fi: - legate Ia pamant (fig. 11.7.5) sau - izolate fata de pamant (fig. 11.7.6). Retelele legate Ia pamant (fig. 11.7.5) sunt utilizate, practic, in exclusivitate, in instalatiile de joasa tensiune. Dupa cum se va vedea, aceste retele sunt deosebit de periculoase din punctul de vedere al electrocutarii omului. Totul?i sunt foarte utilizate deoarece neutrul retelei legat Ia pamant ofera tensiune constanta intre fazele retelei l?i neutru, indiferent de natura sarcinii - echilibrata sau dezechilibrata. Retelele izolate fata de pamant

Ia

c1

C2

i c3

f 2000
:1000 ::J

I
I

"5
c:
0 0
Cll .... ::J Cll Cll

I I
I

\ \
~

500
200

CDI
100 50 20 10 0,1 0,2

(])

' 1'\

!'...: '....... .... .........

I'
I

,.'

Cazuri de electrocutare prin atingere directl Atingerea simultana a unei linii electrice l?i a pamantului sau a doua dintre liniile retelei (fig. II 7. 7) provoaca trecerea unui curent electric prin om. lndiferent de tipul retelei, daca omul intra in contact cu una din fazele acesteia l?i se afla in legatura directa cu pamantul (fig. 11.7.7 a l?i b), prin corpul acestuia va trece un curent electric a carui valoare depinde de impedanta circuitului ce se formeaza. Deoarece rezistentele de izolatie Ziz (fig. 11.7.7b) au, in general, valori mari, curentul prin om, in cazul atingerii unei faze a unei retele izolate fata de pamant, va fi mai mic fata de curentul ce trece prin om Ia atingerea unei faze dintr-o retea legata Ia pamant (fig. 11.7.7a). Din punct de vedere al pericolului de electrocutare rezulta ca reteaua legata Ia pamant este mult mai periculoasa . in cazul atingerii simultane a doua
20 kV/0,4 kV

.:::
.b
::J Q

:
I
I

'

~ ' \ ""' ' \

I I

@)

ill =

L1 L2 L3 - - - - - - - - - PEN

\ I\
~ I~

l!! as ....

\ \

''

..

PPE

i
[

Flg.ll.7.5. R$8 legali Ia pimAnt (PPE - priza de pamant de exploatare).

0,5 2 5 10 20 50 100 200 Curentul care trece prin corp 1 8 --

500 1000 2000 5000 10000

mA I

20 kV/0,4 kV

Fig. 11.7A. Zonele ce delimiteazi efectele patoftziologlce Ia trecerea curentulul prln om (dupi nonna CIE 479-1): zona 1 (in stanga dreptei a): in mod normal, nu se produce nici o reactie; zona 2 (intre curbele a l?i b): in mod normal, nu se produce nici un efect fiziologic periculos; zona 3 (intre curbele b l?i c1): in mod normal, nici un pericol organic; efectele (contractiile musculare) sunt reversibile ele fiind influentate de intensi~atea curentului ~i durata de trecere; zona 4 (Ia dreapta curbei c1): fibrilatia lnimii, este, probabil, in functie de intensitatea curentului l?i durata lui de trecere; de asemenea, este de prevazut sa apara l?i efecte fiziopatologice grave.

ill:
z1 - ) I
PPE

L1 L2 L3

Z2

lJ

Flg.ll.7.6. R~ lzolatl fat~ de pimlnt.

Capitolul 7: lnstalatii pentru protectia omului

dintre fazele retelei (fig. 11.7.7c l;li d), indiferent de tipul retelei, curentul prin om este acelal;li. Retelele, in acest caz, sunt Ia fel de periculoase pentru om. Pentru a evita asemenea cazuri de electrocutare, omul trebuie sa utilizeze echipamentul special de protectie individuala. Acesta este format din manul;li, cizme l;li l?Ort electroizolante care, in prealabil, au fast verificate ca au rezistenta de izolatie corespunzatoare. Utilizfmd acest echipament, omul va putea interveni in instalatiile electrice numai sub supravegherea unui partener de lucru care ii va dirija actiunile din aproape in aproape. Cazuri de electrocutare prin atingere indirecti Acestea se produc atunci cfmd omul atinge parti metalice ale unor utilaje, echipamente sau corpuri care au ajuns sub tensiune, in mod accidental. De exemplu, stelajul metalic al unui tablou electric, carcasa unui motor electric, carcasa unei mal;lini de spalat rufe etc. care, in mod normal, nu se afla sub tensiune. Din cauza unui defect, acestea pot ajunge sub tensiune l;li, Ia atingerea lor, de catre un om care are picioarele pe un suport bun conducator de electricitate $i in contact cu pamantul il vor pune pe acesta sub tensiune. Defectele cele mai frecvente ce condue Ia astfel de situatii sunt: - desprinderea uneia sau mai multor faze din circuitele electrice, datorita unor solicitari mecanice dinamice sau accidentale; - defecte de izolatie ale conductoarelor de faza. Acestea Ia randul lor se pot datora: imbatranirii izolatiei (fie datorita imbatranirii naturale, fie datorita suprasarcinilor repetate Ia care a fast supus conductorul in timp, distrugerii izolatiei in unul sau mai multe locuri (datorita unor forte mecanice: loviri, tasari ale constructiei etc. sau actiunii unor rozatoare) sau chiar unor defecte de executie a izolatiei ce nu au fast observate Ia montare. in fig. 11.7.8 sunt prezentate cazurile frecvente de electrocutare prin atingere indirecta in retelele legate Ia pamant. in cazurile prezentate, carcasele metalice ale celor doua receptoare au ajuns sub tensiune datorita contactului electric cu una din fazele retelei. Atunci cand omul atinge o astfel de carcasa l;li, in acelal;li timp, o alta parte a corpului (eel mai adesea, picioarele) se afla in contact cu solul, prin corpul omului va trece un curent. Traseul acestuia (fig. 11.7.8) cuprinde: transformatorul de alimentare a retelei de joasa tensiune, faza defecta, carcasa receptorului Ia care s-a produs defectul, omul, elementele de constructie bune conducatoare de electricitate, solul, priza de pamant de exploatare a transformatorului, transformatorul (bobinajul fazei pe care s-a produs defectul). Cu cat impedanta acestui traseu este mai mica cu atat curentul care trece prin om va fi mai mare l;li efectele lui mai grave. Daca retelele din fig. 11.7.8 ar fi izola-

II. lnstalatii electrice

te fata de pamant (cain fig. 11.7.7 b l?i d) circuitul electric s-ar inchide prin impedantele de izolatie ale fazelor nedefecte. Rezulta ca, indiferent de tipul retelei, pericolul de electrocutare, Ia atingerea unor parti metalice ajunse accidental sub tensiune, exista.

7.4. Clasificarea inciperilor 'i rece~arelor din punct de vei:lere al pericolului de electrOcutare
Curentul care trece prin corpul omului depinde de impedanta circuitului ce se stabilel;lte in cazul unei atingeri indirecte a retelei. lmpedanta circuitului, Ia randul sau, este dependenta atat de contactul dintre corpul omului l;li receptorul defect cat l;li de contactul dintre corpul omului $i partile bune conducatoare ale constructiei din incaperea in care acesta se afla. in functie de pericolul de electrocutare, incaperile se clasifica in urmatoarele categorii: putin periculoase - acestea sunt incaperi uscate $i incalzite, cu pardoseala izolanta l;li tara constructii metalice in apropierea instalatiilor alectrice. Exemple: camerele de zi l;li dormitoarele din locuinte, birourile din cladirile administrative etc.; periculoase - acestea sunt incaperile care indeplinesc eel putin una din urmatoarele conditii: - temperatura este in permanenta intre 20 $i 30 oc; - in incapere exista permanent praf bun conducator de electricitate; - in incapere se afla constructii metalice in apropierea instalatiilor electrice tara ecrane protectoare; - pardoseala este buna conducatoare de electricitate (pamant, beton, caramida, metal, lemn umezit continuu din cauza procesului de productie); - umiditatea este cuprinsa intre 75 l;li 97%; - in incapere se manevreaza cu gaze sau lichide ce scad rezistenta electrica a corpului uman; - suprafata incaperii este acoperita, in proportie de sub 60%, cu mase metalice ce pot ajunge sub tensiune; Exemple: laboratoare, hale industriale, vestiare, holuri etc. foarte periculoase - acestea sunt cele in care se realizeaza eel putin una din urmatoarele conditii: - temperatura este in permanenta peste 30C; - umiditatea relativa a aerului este, in mod obil;lnuit, peste 97% (exista permanent condensat pe supratetele incaperii);

/-~ 1

..

----~----~~------

PPE

----a

'

.....

~-

'\..-

------~-----

'

..
I

PPE

Fig. 11.7.7. Cazuri de electrocutare prin atlngere dlrectl: a - unei faze dintr-o retea legata Ia pamant; b - unei faze dintr-o retea izolata fata de pamant; c - a doua faze ale unei retele legate Ia pamant; d - a doua faze ale unei retele izolate fata de pamant.

II. lnstala!ii electrice

- in incapere exista permanent vapori sau gaze corosive; - suprafata incaperii este acoperita in proportie de peste 60%, cu mase metalice ce pot ajunge sub tensiune. Exemple: baile publice, spatii industriale etc. De asemenea, in aceasta categorie intra ~i rezervoarele metalice, cazanele de abur etc. in care, in timpul executiei, reviziei sau reparatiilor, pot Iuera oameni. Echipamentele electrice, Ia randul lor, se clasifica, din punctul de vedere al electrocutarii in: - fixe - au o pozitie fixa, functioneaza permanent in acela~i loc ~i sunt amplasate in ~i pe elemente de constructie; - mobile - au o pozitie fixa temporar, iar cand sunt mutate dintr-un loc in altul, sunt scoase de sub tensiune; - portative - sunt construite special astfel incat in timpul functionarii se afla in contact cu corpul uman. lnstalatiile de protectie a omului impotriva tensiunilor de atingere trebuie sa asigure tensiuni de atingere sau de pas ce sa nu-l puna in pericol, in caz de defect. Aceste tensiuni maxime, admisibile, depind de categoria incaperii in care se afla omul ~i de tipul echipamentului electric cu care lucreaza.

Capitolul 7: lnstala!ii pentru protec!ia omului

masuri de protectie partiala prin: - protectia prin intermediul unor obstacole sau prin plasarea partilor aflate sub tensiune in afara zonelor de accesibilitate normala; in acest fel accesul Ia partile aflate sub tensiune va fi permis numai personalului autorizat care va dispune de echipamentul individual de protectie (manu~i. cizme ~i ~ort electroizolante ~i ochelari de protectie). Metodele de mai sus au un caracter preventiv. Efectul de protectie poate fi mult diminuat datorita uzurii normale a izolatiilor, prezentei apei sau condensatului, impedantei utilizatorilor etc. masuri aditionale de protectie prin: - utilizarea de dispozitive foarte sensibile ~i cu declan~are rapida, bazate pe detectarea curentului rezidual catre sol - indiferent daca acesta trece sau nu prin corpul unui om. Ca metoda principala se utilizeaza: legarea Ia pamant; legarea Ia nulul de protectie; utilizarea tensiunilor reduse; separarea de protectie. Ca metode suplimentare cele mai utilizate sunt: - izolarea suplimentara de protectie; - egalizarea ~i dirijarea potentialelor; - deconectarea automata de protectie: Ia aparitia unei tensiuni de atingere periculoase; Ia aparitia unui curent de defect periculos pentru om. In toate cazurile se recomanda utilizarea echipamentului individual de protectie: manu~i. cizme ~i ~ort electroizolante ~i ochelari de protectie impotriva arcului electric. Metodele mentionate asigura protectia omului impotriva tensiunilor accidentale de atingere prin una sau mai multe din urmatoarele masuri: - mic~orarea tensiunii de atingere pana Ia valori ce nu pun in pericol omul (sub 50 V in c.a. ~i 120 V in c.c.); - mic~orarea duratei de trecere a curentului prin om prin scoaterea de sub tensiune a sectorului defect; - marirea impedantei echivalente a corpului omului sau a circuitului defect astfel incat curentul prin om sa fie nepericulos. Metoda de Iegare Ia pamant este o metoda proprie retelelor izolate fata de pamant. Principiul metodei este ilustrat in fig. 11.7.9. Reteaua izolata fata de pamant alimenteaza un motor trifazat a carei faza -

7.5.2. Metode de protec1ie impotriva atingerilor indirecte

Acestea pot fi de baza ~i suplimentare. Metodele din prima grupa pot sa realizeze protectia omului in caz de defect. Cele din a doua grupa vor fi utilizate in paralel cu una din metodele principale pentru o siguranta mai mare. Trebuie aratat ca, de foarte multe ori, atunci cand pericolul de electrocutare este foarte mare, ca metoda suplimentara, se folose~te tot una din metodele de baza (alta decat cea utilizata ca metoda principala).

7.5. Metode de p~e

7.5.1. Metode de protec1ie impotriva atingerilor directe (metode de bazl)
Acestea constau in: masuri de protectie completa prin: - izolarea partilor aflate sub tensiune; de mentionat ca vopselele, lacurile, ~i varnish-urile nu asigura o protectie adecvata; - folosirea de bariere sau carcase cu un grad de protectie egal cu eel putin IP2X; metoda este eel mai mult utilizata, echipamentele alectrice fiind montate in carcase (cutii), panouri de comanda ~i tablouri de distributie; este obligatoriu ca un element de deschidere a incintei (u~a. panou, sertar etc.) sa poata fi deschis, deta~at sau extras numai: prin utilizarea unei chei sau scule special destinate acestui scop sau dupa completa izolare a partilor aflate sub tensiune din incinta; - utilizarea tensiunilor foarte joase; metoda este utilizata pentru alimentarea unor receptoare de mica putere (portative) ~i aflate in incaperi foarte periculoase, din punct de vedere al pericolului de electrocutare.

1~. .--------~--~~-----1 I

------......... -

......

lA

-- - - PPE

- -~-

----

rI -------- ~ I

------------_I

--- --PPE b Fig.ll.7.8. Cazurl de electrocutare prln atlngerea lndlrecti a carcasel: a - unui motor; b - unei ma:;;ini de spa/at rufe.

Capitolul 7: lnstalalii pentru proteclia omului

L 1 prezinta un defect de izolatie astfel incat carcasa acestuia este pusa sub tensiune. Reteaua are, din punct de vedere electrotehnic, intre linii !;li sol, cate o impedanta cu valori ce depind de izolatia reala a liniilor. Pentru simplificare, impedantele de izolatie au fost inlocuite cu rezistente de izolatie, R;z Metoda de Iegare Ia pamant presupune legarea Ia pamant a partilor metalice ce, in mod accidental, ar putea ajunge sub tensiune (cum este carcasa !;li stelajul motorului). Legatura este materializata prin rezistenta RP (fig. 11.7.9) ce corespunde unei prize ae pamant !;li elementelor metalice ce se leaga Ia aceasta. Astfel de retele sunt denumite IT: I - indica faptul ca reteaua este izolata fata de pamant printr-o impedanta de marime mare; T - indica faptul ca masele metalice ce ar putea ajunge accidental sub tensiune sunt legate Ia pamant) !;li se reprezinta cain fig. 11.7.10. Curentul de defect IL 1 are sensu I indicat in fig. 11.7.9, iar schema electrica corespunzatoare reprezentata in fig. 11.7.11. Este important de determinat curentul prin om lh, pentru a aprecia factorii de care acesta depinde !;li modalitatile in care poate fi adus Ia valori nepericuloase pentru om. Aplicand legile lui Kirchhoff rezulta, in complex:

II. lnstalalii electrice

lh
=

J3u
3Rh + Riz

(7.5.5)

Admitand ca U = 380 V !?i = 1000 Q, rezistenta de izolatie tre/::! 10 /L3 (7 5 1) buie sa fie R;z > 63 kQ pentru ca prin unde: om sa treaca un curent mai mic de 10 mA. Rezistente de izolatie a!?a de u10' u20' u30- sunt tensiunile de faze, iar Re rezistenta echi- mari se intalnesc foarte rar in explovalenta pe faza L 1: atare. Chiar daca Ia darea in functiune R;z are asemenea valori, in timp, valoa1 1 1 1 -=-+-+(7.5.2) rea ei scade foarte mult, pana Ia valori Re Riz RP Rh curente de 10-20 kQ. Tn aceste situatii $tiind ca: curentul prin om ar fi de 28-50 mA ceea ce ar duce Ia accidente deosebit 1::! 10 + l,l. 20 + 1::! 30 = 0 753 ( ) de grave. Pentru o rezistenta de Iegare luRe= lh Rh rezulta: Ia pamant ideala, f!P = 0 Q curentul prin om ar fi lh = 0 A. In acest tel omul ar fi lh = ----'--R---R-. (7.5.4) protejat chiar !;li Ia pierderea rezistentei de izolatie (ceea ce ar conduce Ia alte 3Rh + R. + _j]_____g_ IZ categorii de defecte in instalatie). . Normele republicane impun pentru rezistenta prizei de pamant o valoare unde: ! U - este tensiunea intre faze (380 sau maxima de 4 Q. Tn acest tel prin om ar 400 V). putea sa treaca un curent periculos, Relatia 7.5.4 indica dependenta peste 10 mA, numai daca rezistenta de ; valorii curentului prin corpul omului in izolatie ajunge sub 250 Q, ceea ce este i functie de valoarea rezistentei prizei de ' putin probabil sa se intample in conditiile in care instalatia electrica functiopamant, RP. i Pentru R = oo Q, ceea ce inseamna neaza normal. Totu!;li, pentru siguranta lipsa prize[ de pamant, curentul prin exploatarii instalatiilor electrice, acesom are expresia: tea sunt prevazute cu echipamente de masura a rezistentei de izolatie. Tn acest tel, Ia inceputul unui ciclu (zi, IL1 schimb de lucru de exploatare) se ve1 r----------- L1 r-~-.. ---------~-T------~-----------_-___ -___ -___ -~ rifica buna functionare a instalatiei de - - IL2 I protectie prin masurarea rezistentei de r-..-----.+-~------------------~.---------L2 1 - - IL3 izolatie. L -. .~----~~~~------------~~;,--------- L3 Tn practica, instalatia de Iegare Ia paIL1* mant, dintr-o cladire, cuprinde: - priza de pamant, ce poate fi naturala, atunci cand este utilizata armatura metalica a fundatiei cladirii, artificiala, atunci cand rezistenta prizei naturale are rezistenta mai mare de 4 Q; - reteaua genera/a de Iegare Ia pamant, formata dintr-un conductor metalic, amplasat in interiorul cladirii Ia care se leaga partile metalice (ale recep,, / toarelor) ce accidental ar putea ajun' ...... -----/ // ge sub tensiune; -----In - legaturile (eel putin doua) dintre priza de pamant !?i reteaua generala de IeFig.ll.7.9. Principiul metodel de Iegare Ia pimlnt. gare Ia pamant. Pe fiecare din aceste legaturi se monteaza piese de separatie cu rolul de a izola priza de pamant de restul instalatiei, pentru a da posibilitatea masurarii rezistentei - --I de dispersie a prizei; I I I I - ramificatiile conducatoare ce asigura I I I continuitatea electrica dintre reteaua z z generala de Iegare Ia pamant !?i partile metalice ce, accidental, ar putea ~ ajunge sub tensiune. -==Tn fig. 11.7.12 se prezinta schema inb a stalatiei de Iegare Ia pamant pentru Fig. 11.7.10. R$1e IT. doua corpuri de cladire apropiate care a - fiira neutru; b - cu neutru. au o singura priza de pamant.

1::!

10-

l,l. 20 =luRe/::! 30 = 1L1 Re -

IL2

Riz Re

Rh

J3u

J-----'
~

J-----'
~

--

II. lnstalatii electrice

Reteaua generala de Iegare Ia pamant (RGLP) poate fi pe contur inchis sau deschis. in acest ultim caz capetale se vor lega obligatoriu Ia priza de pamant (P.P) (sau Ia alta retea generala de Iegare Ia pamant). Conductoarele ce formeaza reteaua generala de Iegare Ia pamant se mai numesc !?i conductoare principale de Iegare Ia pamant !?i au sectiunile minime de: - 16 mm2 din cupru masiv (grosimea minima 2 mm) sau funie; - 100 mm2 din otel (grosimea minima 3 mm). Legaturile Ia priza de pamant se executa cu conductoare din otel cu sectiunea minima de 100 mm 2, dar cu grosimea minima de 4 mm. Ramificatiile se executa pe traseul eel mai scurt dintre masa metalica a unui receptor legat Ia pamant !?i reteaua generala de Iegare Ia pamant. Nu este permisa legarea in serie a maselor deoarece, in caz de intrerupere a legaturii, un numar mai mare de receptoare vor fi izolate fata de pamant.

Capitolul 7: lnstalatii pentru protectia omului

Conductoarele ramificatiilor au sectiunea minima de: - 10 mm 2 daca sunt din cupru; - 25 mm2 din aluminiu sau OL-AL; - 50 mm 2 din otel. Legarea Ia pamant a carcaselor metalice supuse vibratiilor se face cu conductoare flexibile - tip funie - ce vor avea o lungime de eel putin 30 em. Piesele de separatie reprezinta legaturile demontabile dintre reteaua generala !?i priza de pamant. Acestea se pot monta: - in interiorul cladirii; - pe peretele exterior al cladirii: aparent, Ia o distanta de sol de 3 m (pentru a nu fi U$Or accesibile); ingropat, intr-o ni!?a special destinata, amplasata Ia mai mult de 0,6 m de sol !?i prevazuta cu U!?a metalica cu cheie triunghiulara sau patrata. EO EV/ EV pp
1

Piesa de separatie consta intr-o eclisa prevazuta CU 4 $Uruburi de prindere (de eel putin <P 8). Metoda de Iegare Ia conductorul de protectie este o metoda proprie retelelor legate Ia pamant, de tipul TN in care neutrul retelei este legat Ia pamant (fig. 11.7.7 a !?i c) (Ia postul de transformare) !?i masele metalice ce, accidental, ar putea ajunge sub tensiune, sunt legate Ia acesta prin conductoare de protectie. Principiul metodei este prezentat in fig. 11.7.13. Neutrul retelei este legat Ia pamant printr-o priza de pamant de exploatare (PPE). Reteaua cuprinde, in afara conductoarelor active (L 1, L2, LJ), conductoarele legate Ia neutrul acesteia: - conductorul de neutru (N - sau nul de

~-------------

PS 1 --------L-_-

-e
R
RDTE RGLP

ps..-

SM

TE RGLP

R
PS SM

-y,Eo
Fig. 11.7.11. Schema electrtci corespunzitoare clrculatlel curentulul de defect IL 1 din fig. II.7 .9.

f'/

- - - - - - - - - - - - -~'s- - -

Ev

Fig. 11.7.12. lnstalatla de Iegare Ia plmAnt: R - ramificatii; RGLP - reteaua generala de Iegare Ia pamant; PP - priza de pamant; EV - electrozi verticali uniform distribuiti pe contur inchis; EO - electrozi orizontali, de Iegare a electrozilor verticali intre ei; PS - piese de separatie; M, TE, SM - carcase metalice legate Ia pamant (ale unor motoare, tablouri electrice, stelaje metalice) ce ar putea ajunge sub tensiune.
ld

r-~~------------------.---------- L1
r-~~------------------r--.------r-~~------.-----------r--+--.----

~---~-~---~--------------------------~---------- L1 I
~~~----------------~~~------- L2
~~~------.---------~~-+--.----

L2 L3
N

LJ
N

~------.---r-r---~----r--+--+----

PE

r-----~~-;-;~~~--~--r-~----

ld--

PE

AM

AT

AM

PPE
Flg.ll.7.13. Prtnclpiul metodei de Iegare Ia conductorul de proteqle: RM - receptor monofazat; RT - receptor trifazat. Flg.ll.7.14. Traseul curentulul de defecttntr-o reJ&a legati Ia plmAnt in care s-a utillzat metoda de Iegare Ia conductorul de proteqle.

Capitolul 7:

lnstala~ii

pentru

protec~ia

omului

II.

lnstala~ii

electrice

este lntrerupt In punctul A. Deci toate receptoarele aflate lntre transformator ~i punctul A au conductorul de protectie continuu ~i legat Ia neutrul retelei, ca In fig. 11.7.14, astfel ca, orice punere sub tensiune a uneia dintre mase, duce Ia scoaterea de sub tensiune a receptorului unde s-a produs defectul. Un defect Ia unul din receptoarele aflate In aval de punctul A, ce ar duce Ia punerea sub tensiune a partilor metalice ale acestuia (de exemplu, receptorul R2 din fig. 11.7.15) are ca efect punerea sub tensiunea fazei defecte a conductorului de protectie PE, pe toata lungimea sa, ca ~i a partilor metalice legate Ia acesta. Astfel, Id = -----''---(7.5.6) daca un om se afla In contact cu carRu + Rc + RPE casa receptorului R3 (Ia care nu exista unde: nici un defect) acesta va fi supus unui Ru, RPE- sunt rezistentele liniei (L 1) ~i . ~oc electric datorita curentului ce se ina conductorului de protectie staleaza pe traseul: faza defecta (L 1), (PE) iar Rc rezistenta de carcasa metalica a receptorului R2, contact In locul defect. conductorul de protectie PE , carcasa Cum rezistentele Ru, RPE ~i Rc au metalica a receptorului R3, corpul omuvalori foarte mici, curentul de defect ld lui, pamfmt, neutrul retelei, faza defectajunge Ia valori mari, comparabile cu a (L 1). Daca rezistenta traseului este cele ale curentului de scurtcircuit. in sub 22 kQ curentul care va trece prin acest tel echipamentul de protectie om va fi mai mare de 10 mA ~i omul se aflat pe linia defecta (siguranta fuzibila, afla In pericol. releu electromagnetic sau echipament Pentru a reduce Ia minimum pericolul diferential) actioneaza ~i scoate de sub de punere sub tensiune, metoda de Ietensiune receptorul. Carcasa metalica ' gare Ia conductorul de protectie este a acestuia este scoasa de sub tensiu- ' completata cu una sau mai multe mene ~i omul nu se mai afla In pericol. tode cum ar fi: legarea Ia pamant Daca omul s-ar afla In contact cu car- ~i/sau deconectarea automata de procasa metalica, chiar In momentul pu- tectie. nerii acesteia sub tensiune, pericolul Retelele legate Ia pamant sunt utilizaeste redus deoarece aparatele de pro- te, aproape In exclusivitate, In alimentatectie actioneaza lntr-un timp de ordi- rea receptoarelor de joasa tensiune. in nul milisecundelor. ! functie de modul In care sunt distribuite Metoda prezinta dezavantajul ca In conductorul neutru (N) ~i. respectiv, concazul lntreruperii conductorului de pro- ductorul de protectie (PE) retelele legate tectie (fig. 11.7.15) exista pericolul ca Ia pamant sunt de urmatoarele tipuri: omul sa fie supus unui ~oc electric In - TN-S, In care se folosesc conductoacazul In care, Ia unul din receptoare, rele distincte pentru neutru (N) ~i masa sa metalica a fast pusa sub tenpentru conductorul de protectie (PE) siune datorita unui defect. in figura pentru lntreaga retea, a~a cum se 11.7.15 conductorul de protectie (PE) arata In fig. 11.7.14.

lucru) necesar racordarii receptoarelor monofazate ~i - conductorul de protectie (PE sau nulul de protectie) care se distribuie Ia masele metalice ce accidental ar putea ajunge sub tensiune. in cazulln care, Ia unul din receptoare, are loc un defect ce ar putea pune sub tensiune masele metalice ale acestuia (cu care omul ar putea intra In contact In timpul exploatarii), rezulta un curent pe traseul: faza defecta (L 1), masa metalica a receptorului, conductorul de protectie (PE), neutrul retelei, faza defecta (L1) (fig. 11.7.14). Acest curent de defect are valoarea:

u,

- TN-C In care functiile celor doua conductoare sunt lndeplinite de un singur conductor (PEN) pentru lntreaga retea, caIn fig. 11.7.16. - TN-C-S In care functiile celor doua conductoare sunt lndeplinite de un singur conductor numai pe o portiune a retelei. 0 astfel de retea se compune dintr-o retea de tip TN-C ~i una TN-S (numai In aceasta ordine) fig. 11.7.17. - TI In care neutrul retelei este legat Ia pamant ~i partile metalice (masele) ale receptoarelor ce, accidental, ar putea ajunge sub tensiune sunt, de asemenea, legate Ia pamant, independent, de neutrul retelei, fig. 11.7.18. Este de precizat ca, In acest ultim caz, curentii de defect, de valori mai mici, ca cele ale curentilor de scurtcircuit, pot provoca aparitia unei tensiuni de atingere periculoase pentru om (lntre carcasa receptorului defect ~i pamant). Se recomanda utilizarea In paralei cu legarea Ia conductorul de protectie ~i a altar metode, cum ar fi izolarea suplimentara de protectie ~i/sau deconectarea automata de protectie.

r- -....iiiiii.------

r---------+---+---------~-r-+------r+----------~c I I - --+- ~ r-------r-~---r~~--~ 1 _, 1 --T-~--~~~~~----------

..

-~-----

ld

....

L,

------~---r--------~--r-,--------r----------- L3
A

R,
I
~

~0 [] c: ~-~l~~~,
I I

N PE

Metoda utilizarii tensiunilor reduse consta In alimentarea receptoarelor Ia tensiuni sub valorile tensiunilor de atingere ~i pas, maxime admise. Acestea sunt In functie de locul de utilizare, de categoria echipamentului (receptorului), felul curentului, periculozitatea mediului ~i timpul de deconectare a echipameritelor de protectie In caz de defect (conform 1-7-2009). Tensiunile reduse se pot obtine cu transformatoare coboratoare sau cu grupuri motor-generator. Circuitele de tensiune redusa vor avea trasee distincte de cele de tensiune normala. Prizele nu vor fi prevazute cu contact de protectie, iar masele metalice ale receptoarelor alimentate din astfel de circuite nu este necesar a fi legate Ia pamant sau Ia un conductor de protectie. Metoda separarii de protectie consta In utilizarea unui transformator, de regula, cu raportul de transformare 1: 1, pentru alimentarea receptoarelor. in acest tel, receptoarele sunt alimentate dintr-o retea izolata fata de pamant, mai putin periculoasa, decat dintr-o re-

r-,..--------r-----------L,
~,_.-~-----+~--~--=P~EN

r-,_.--------+-.---------L2

L3

PPE
--~-------~---------

I I
I

PE~( :N:o o:JPE

1_':"~ ~-=-=~~

-r

Fig. II.7.15. Evlden1:1erea pertcolulul de ~ electrtc 1n cazullntreruperii conductorulul de proteqle.

PPE
Fig.ll.7.16 Rete& tip TN-C.

II. lnstalalii electrice

tea legata Ia pamfmt (fig. 11.7.19). Metoda se folosel;;te pentru alimentarea sculelor portabile de putere mare, cand nu pot fi alimentate cu tensiuni reduse, sau a unor receptoare de putere mica, utilizate in medii foarte periculoase din punct de vede~e al pericolului de $OCuri electrice. In acest ultim caz, transformatorul este inclus in receptor - de exemplu, priza din camerele de baie pentru alimentarea mal;;inilor electrice de ras. Transformatorul de separare va avea infal;;urarile distincte $i prevazute cu izolatie intarita. Tensiunea primara nu poate depal;;i 1000 V, iar cea secundara 500 v. Circuitul separat (al secundarului) nu va avea nici un punct comun cu alt circuit $i nici un punct legat Ia pamant sau Ia alte mase. Un circuit separat poate alimenta mai multe receptoare daca: - alimentarea se face in cablu; - masele receptoarelor sunt legate printr-un conductor de egalizare a potentialelor. Acesta nu se leaga Ia pamfmt sau alt conductor de protectie sau masa a altor circuite. Conductorul de egalizare a potentialelor este inclus in cablul de alimentare; - prizele vor avea contact de protectie legat Ia conductorul de egalizare a potentialelor; - pe circuit se va prevedea un dispozitiv de protectie care sa semnalizeze primul defect de izolatie Ia masa $i care sa deconecteze dupa maximum 5 s de Ia aparitia celui de al doilea defect de izolatie Ia alta masa. Metoda izollirii suplimentare de protectie presupune acoperirea cu o izolatie suplimentara realizata ca un inveli$ izolant pe toate partile echipamentului. Acesta trebuie sa ofere un grad de protectie de eel putin IP2X, sa suporte toate solicitarile mecanice, terRetea TN-C

Capitolul 7: lnstalalii pentru proteclia omului

mice $i electrice din functionarea normala $i sa nu fie traversata de elemente conductoare electric. Astfel de echipamente nu se leaga Ia pamant (marcajul de Iegare Ia pamant va fi anulat vizibil daca exista pe borne) $i nici Ia conductorul de protectie. Metoda este utilizata ca metoda suplimentara a unei metode de baza. Metoda egalizlirii $i dirijlirii potentiale/or consta in a dirija potentialele cu care omul poate intra in contact - potentialul mainilor $i potentialul picioarelor - astfel incat acestea sa aiba valori, daca nu egale, eel putin apropiate, astfel ca tensiunile de atingere $i de pas sa fie, practic, neglijabile $i omul protejat. In mod teoretic, aceasta se poate realiza executand, Ia suprafata solului, o priza de pamant dintr-o placa metalica de dimensiunea suprafetei pe care se afla masele metalice ce accidental ar putea ajunge sub tensiune, (fig. 11.7.20). Toate masele metalice s-ar lega Ia aceasta priza. In cazul unui defect Ia unul din utilaje 4 (fig. 11.7.20) stelajul metalic al acestuia ar fi pus sub tensiune $i, odata cu el, placa 1, prin intermediul legaturii metalice 5. In acest tel, potentialele punctelor A, 8, C vor fi egale. Daca omul atinge o astfel de masa metalica pusa sub tensiune, tensiunea de atingere (intre mana, - A $i picior, - B) $i tensiunea de pas (intre picior, - 8 $i picior, - C) vor fi nule. Va exista un pericol numai daca omul se afla pe sol, in afara placii, $i atinge un element metalic aflat in contact cu placa. In practica, placa este inlocuita cu o retea metalica din tier - beton inclusa in placa din beton a constructiei. Potentialul Ia suprafata placii, pe care se afla masele metalice ale utilajelor (ce accidental ar putea ajunge sub tensiune), nu va mai fi constant ci va avea o variatie de tipul celei din fig. 11.7.21.
I I I I I I I I I I I I I I

.-..----------.---------~L,

~. .--~------~-r--------=L2 r-..--+-------r--r-.-I---.N~L

PE

Fig.ll.7.18. Re'ea tip TT: priza de pamant de exploatare 1 a~ransformatorului retelei; R 2 - priza de pamant Ia care se leag~ masele metalice ale consumatorului.

L=:/ _j
/PPE

L, L2 L3
N
220V

L9eceptor

Fig.ll.7.19. Receptor alimentat printr-un transformator de separare.

Retea TN-S

Flg.ll.7.20. Principiul metodel egalizlrii 'i dirijlrii poten1:Jalelor: 1 - placa metalica; 2 - dulap metalic cu echipament electric; 3 - carcasa metalica a unui motor; 4 - stelaj metalic al unui utilaj electric; 5 - legaturi de egalizare a potentialelor.

L, L2 L3

i Q_: ...,
I I

j'"

---.1

I_ _ _ _ _ J

I I I

4Q_i ~W~i
I_-.V/ 1\V " "

PE

""' PPE

w.

w w " "

"" .w, "'

w.

""

"" ""' "''

Fig. 11.7.17.

Re~

tip TN-C-S.

Fig.ll.7.21. Vari~a poten1:1alului Ia sup~ pllcii pe care se aftl masele metalice ce, accidental, ar putea ajunge sub tensiune.

Capitolul 7: lnstalafii pentru protecfia omului

II. lnstalatii electrice

protectie Ia scurtcircuit, contactul K 1 pentru actionare (dar care poate tunctiona ~i ca releu de tensiunea minima deconectand alimentarea Ia o scadere a tensiunii sub 70 % din valoarea nominala} ~i releul termic trifazat F4. S 1 ~i 82 sunt butoane cu revenire folosite pentru pornirea ~i. respectiv, oprirea motorului. 81 se afla in paralel cu contactul de automentinere K 1 (2-4). Carcasa metalica a motorului este legata de pamant (priza P.P.) prin intermediul unui releu K2, sensibil Ia tensiuni de peste 50 V, ce ar putea fi periculoase pentru om. Daca Ia motor are lac un defect ce ar duce Ia punerea sub tensiune a carcasei, releul K2 este excitat ~i contactul NI-K2 (3-5) al acestuia se deschide. In acest fel circuitul bobinei contactorului K 1, ce mentinea in functiune motorul, este intrerupt. In acest fel contactele principale K 1 revin in pozitia deschis scotand de sub tensiune motorul. Butonul 83 (cu revenire) are rolul de a simula un defect de punere sub tensiune a carcasei: releul K2 este conectat intre una din fazele de alimentare ~i pamant. Conectarea se face in serie cu o rezistenta A dimensionata astfel incat caderea de tensiune pe releul K2 sa fie de 50 V. 8imularea defectului se face Ia fiecare inceput de ciclu de activitate (schimb} a receptorului respectiv. Daca protectia functioneaza corect se poate pune in functiune receptorul. In caz contrar, se identifica locul defect, se inlatura defectiunea ~i apoi se pune in functiune, pentru lucru, receptorul. Metoda deconectarii automate Ia aparitia unui curent de defect. Metoda utilizeaza un echipament de protectie diferentiala ( 4.2.4) de sensibilitatea dorita. Acest echipament va scoate receptorul din functiune Ia orice defect de izolatie sau de intrerupere a unei faze - defecte ce ar putea sa conduca Ia punerea sub tensiune a maselor metalice ale acestuia. In acest fel omul nu este supus punerii sub tensiune ca urmare a defectelor mentionate.

-----r---------------------------------- L1 ----~~r------------------------------- L2
L3 N F1 F2 0 0 0 0 L1 L2 L3 K1 A Fs

L1 L2 L3 F4

Fig. 11.7.22. Schema de princlpiu a ~eltrnpotriva tenslunllor accidentale de atingere prin deconectarea automatA Ia aparf1:1a tenslunii de atingere periculoasi.

Tensiunile de atingere Ua ~i de pas nu vor mai fi nule. Valorile acestcfr~ vor depinde de distanta dintre conductoarele metalice (d) ce inlocuiesc placa. La distanta d sub 30 em tensiunile de atingere ~i de pas sunt sub valorile ce ar putea duce Ia curenti periculo~i pentru om. Metoda este aplicata in industrie, dar are dezavantajul ca, pe lfmga 0 cheltuiala mare, obliga Ia o buna coordonare a lucrarilor de constructii cu cele de instalatii, pentru a realiza continuitatea electrica a retelei metalice din placa. Totodata trebuie sa se ia masuri ce sa nu permita, in nici un fel, ca un om ce

s-ar putea afla in afara zonei de protectie sa poata intra in contact cu un element metalic aflat in zona de protectie ~i pus sub tensiune (tevi metalice, corniere etc.). Metoda deconectarii automate Ia aparitia unei tensiuni de atingere periculoase consta in aceea ca, Ia aparitia unei astfel de tensiuni intre masa metalica a unui utilaj ~i pamant, utilajul respectiv este seas de sub tensiune. Principiul metodei este prezentat in fig. 11.7.22. Motorul M trifazat este alimentat de Ia retea, avand pe circuit: sigurantele fuzibile F1, F2 ~i F3 pentru

II. lnstalatii
'

electrice
8

Capitolul lnstalatii de protectie a cladirilor ' ' impotriva efectelor trasnetelor

Capitolul 8: lnstalatii de protectie a cladirilor

in asemenea puncte, campul electric este cu atat mai intens, cu cat (vartul covex) este mai ascutit. Pentru cazul 1. Trasnetul este o descarcare elec- infati!;lat in fig. 11.8.1 trasnetul va prefetrica intre nori !?i pamant spre deosebi- ra sa cada in varful D: mai putin perire de fulger care este o descarcare clitat este vartul B !;li inca mai putin electrica intre norii aflati Ia potentiale varful F. in punctele de tipul A, C, E !;li diferite; de aceea locul de cadere a , G, care reprezinta varfuri concave, petrasnetului va fi determinat de campul ricolul caderii trasnetului este minim, electric cu o anumita probabilitate. campul electric fiind foarte atenuat. Chiar pe timp senin, in atmosfera Factorul determinant pentru stabiliexista un camp electric de intensitate rea locului de cadere a trasnetului il reredusa, de 400-500 V/m; pe timp de prezinta deci, intensitatea campului furtuna, intensitatea cre!;lte de mii de electric. Alaturi de aceasta insa, desfaori, din cauza unor fenomene comple- !;lUrarea fenomenelor este influentata xe de natura atmosferica. de unele conditii microclimatice din zoPlafonul de nori !;li suprafata paman- na: forma plafonului de nori !;li distributului formeaza armaturile unui conden- tia sarcinilor pe suprafata lor, directia !;li sator uria!;l al carui dielectric este for- viteza vantului, distributia in atmosfera mat de stratul de aer intermediar. ! a temperaturii, precum !;li cea a conin functie de pozitia locului in care centratiei umiditatii !;li a altor substante. cade trasnetul, efectele sale pot fi mai Ace!;lti factori suplimentari au un caracmult sau mai putin nocive, constand in ter aleatoriu. pagube materiale !;li/sau pierderi de Stabilirea necesitAtii prevederii instavieti omene!;lti. Factorul principal care determina j latiei de paratrAsnet punctul in care solul este lovit de tras- i Normativul 1-7-2009 stabile!;lte necenet il prezinta intensitatea campului e- sitatea prevederii instalatiei de paralectric. in zonele de pe suprafata pa- trasnet, pentru o constructie pe baza mantului in care campul depa!;le!;lte o trecventei anuale prevazute de lovituri anumita intensitate, apar fenomene de de trasnet directe pe constructie (sau ionizare de natura foarte complicata, pe volumul de protejat) Nd !;li a frecvencare favorizeaza producerea unui canal tei anuale acceptate de lovituri de trasconductor in atmosfera prin care are net Nc. loc deplasarea sarcinilor electrice, deAtunci cand Nd s Nc nu este necesaplasare care formeaza curentul de tras- ra instalarea unei instalatii de paratrasnet. Datorita incalzirii puternice a cailor I net. prin care se inchide, respectiv, a tensi- Marimea Nd (lovituri/an) se determina unilor de pas mari pe care le provoaca, cu relatia: curentul de trasnet poate conduce Ia Nd = Ng A9 C 1 106 [lovituri/an] (8.1.1) incendii precum !;li Ia accidentarea oaunde: N - este densitatea anuala a loviturilor menilor !;li a altor vietuitoare. g de trasnet din regiunea in care Suprafata pamantului (conductor eeste amplasata constructia lectric) este o suprafata echipotentiala: [numar de lovituri!km2an]; in zonele in care aceasta suprafata prezinta proeminente, are loc o concentra- A9 - suprafata echivalenta de captare a constructiei [m 2); re a campului care poate atrage trasnetul. Asemenea zone sunt reprezentate, C 1 - un coeficient ce tine seama de de exemplu, de imbinarile intre peretii mediul inconjurator. verticali ai constructiilor !;li acoperi!;l, de turlele ascutite ale bisericilor etc. L

II. lnstalatii electrice

Pentru densitatea anua/a a loviturilor de trasnet se utilizeaza relatia: 25 Ng = 0,04 N~ [nr. lovituri/km2an)

8.1.Probleme generale

(8.1.2) unde: NK - este indicele keraunic al regiunii in care este amplasata constructia (Anexa 11.8.1). in tabelul 11.8.1 se prezinta numarul
Tabelll.8.1. Numirul mediu anual de zlle cu oraje (furtunl) (1981 -1990) Nr. Statie Nr. zile crt. ___ !lle~oroiQQl_c_a 1. Alexandria 39,6 2. Baia Mare 39,3 3. Bis~rita, 42,4 4. Barlad 36.~ 5. Boto!;lani 29,8 6. _r~_y _ 4Q_,_()__ _ 7. Bucure!;l,ti_-:_ Baneasa :315& __ 8. Calafat 3:3,7 9. Ceahlau (vart 1900 m). 42,5 45& 10. _ _ C:~111Pln~ 11. Cam~Jeni 38,412. Campulung_Mold. 34,7 .. 55,_3 13. G_amp_lll_u_ng_MIJSC~I 14. ____ CQn:3t~r~_ta 24,8 ___ 15. Craiova _35,_241,4 16. Curtea de Arge!;l 17. Deva -- 47,?_ 18. Drobeta-Tr. Severin 42,8 -- . ---- . 45,2 19. Fagara!il 20. ____fe!_e.lti_ --- ?9,2 32,1 21. _(3~1aji 33,5 22. Giurgiu 33,7 __ ~-" _ __ _ _ _grjyita _ 48,2 24. ' u@hQnt 37,8 25. _ __La~i 35,5 26. Miercurea Ciuc 46,5 27. Odorheiul Secuiesc _4_6,8 28. f::la~~ng 37,0 29. Piatra Neamt 30. Platforma Gloria f>,Z -- --------4Q,2 - :31-__ _ _Po_lg_v_l'agi__ 32. Predeal 43,8 33. _B~elli ?~,6 33,9_34 R~d_aiJti _ 35. ___ 8~ori d~_Ved~ - 41,0 38,1 36. Satu Mare ' 42,3 37. Semenic 38. Sibiu ~9_,13 39. Sinaia 46,2 18,1 40. Sf. Gheorghe (Delta) 32,7 41. Suceava 42. Timioara ~7,9 41,8 43 Targu Mure!;l 41,4 44. Tg. Logre!;lti 45,5 45. Targo\(i:;;te 58,8 46 Tg. Jiu 36,1 47. Tg. Ocna 44,3 48. To!Jiija 35,1 49. Turnu Magurele 38,5 50. Turda 33,6 51. Tarcu (2200 m) 40,8 52. Vf. Omu 43,8 53. Vladeasa (1800 m) 37,7 54. Zalau
- -- - - - - - - - - - ---- ----------------------- - - - - - ---------------------------- ------------------------

/
a

s
Fig. 11.8.1. Contur echlpotentJal fonnat din suprafafa solulul S, constructle C un paratrisnet

Fig. 11.8.2 Metoda de stablllre a su~l echlvalente pentru o clidlre paraleliplpedlci:

a - dimensiunile c/adirii; b - suprafata A9

vertical P.

II. lnstalatii electrice

mediu anual de zile cu oraje (furtuni), pentru unele localitati din tara (NK). Suprafata echivalenta Ae se stabile:;;te dupa metoda prezentata in fig. 11.8.2, pentru o cladire paralelipipedica. Suprafata echivalenta de captare pentru o constructie paralelipipedica (fig. 11.8.2) este: A = Ll + 6H(L + I) + 9nH 2 = 9 = (6H + LX6H + I} - 9(4-n)H 2 (8.1.3) Pentru partile proeminente ale constructiilor cum ar fi turnurile, co:;;urile etc, suprafata echivalenta este un cere cu raza egala cu de trei ori inaltimea acesteia (fig. 11.8.3). Pentru un turn suprafata echivalenta este: A9 = 9nH 2 (8.1.4) in stabilirea suprafetei de captare echivalenta se tine seama :;;i de urmatoarele reguli:

Capitolul 8: lnstalatii de protectie a cliidirilor

- cand o suprafata de captare echivalenta a unei constructii acopera complet pe cea a altei constructii, aceasta din urma nu se ia in considerare; - daca suprafetele de captare ale mai multor constructii (alaturate) se suprapun, suprafata comuna rezultata se considera ca o singura suprafata de captare echivalenta Ac (fig. 11.8.4). Calculul suprafetei Ae din fig. 11.8.4 se va face prin aproximare, de regula, printr-o reprezentare Ia scara pe hartie milimetrica. Coeficientul C 1 se determina din tabelul 11.8.2. Marimea Nc se stabile:;;te cu relatia: protectie se vor alege dimensiunile elementelor componente ale instalatiei de paratrasnet.

8.2. Cazuri care echiparea cu instalatia de p~e irnpotriva trlsnetelor este obligatorie

[[}
a

Fig. 11.8.3. Stablllrea suprafe~l echlvalente Ae pentru un tum: a - turn de inaftime H; b - suprafata Ae.

a) Constructii in care se afla incaperi cu aglomerari de persoane astfel: - teatre, cinematografe, sali de concert, sali de sport, circuri, sali de intruniri etc. cu peste 400 locuri; - spitale, sanatorii etc. cu peste 75 de paturi; - universitati. :;;coli, gradinite, cre:;;e, 3 5,5 10N =-~-:__[lovituri/an] cu mai mult de 10 clase, sali de c C2 C3 C4 Cs joe, laboratoare sau ateliere; (8.1.5) - restaurante :;;i magazine cu suprafata peste 1000 m2 (tara spatiile de unde: depozitare :;;i anexe); C2 , C3 , C4 :;;i C5 - sunt coeficienti dati in tabelele 11.8.3 ... - cladiri pentru calatori, in care in pe11.8.6. rioada de trafic maxim se pot afla mai mult de 300 calatori; Nivelul de protectie al instalatiei de b) Constructii care adapostesc valori paratrAsnet de importanta nationala, ca muzee, expozitii permanente, arhive etc. sau lnstalatia de paratrasnet este necemonumente istorice sau de arhitecsara atunci cand Nd > Nc. Eficacitatea instalatiei de paratrastura; net, ce trebuie prevazuta pe construe- c) Constructii de locuit cu parter :;;i 11 etaje sau mai multe; tie, este data de relatia: E.= 1 - Nc I Nd (8.1.6) d) Constructii inalte :;;i foarte inalte, In functie de eficacitatea ce trebuie diferite de normativul P 118; sa 0 asigure instalatia de paratrasnet, e) Constructii :;;i instalatii tehnologice aceasta va corespunde nivelurilor de exterioare care sunt de eel putin doua ori mai inalte decat constructiprotectie din tabelul 11.8.7. in functie de cele patru niveluri de ile sau copacii din jur :;;i au eel putin Tabelulll 8.2. Valorlle coeficlentulul C 1 Amplasarea constructiei C1
0,25 Constructieamplasata _intr-0 zona cu alte C()nst~uc::til_sau a_I"~Ori 0,5 Constn.Jctie inconjurata_ de constructii mai mici Constructie izolata, tara alte constructii pe o distanta de eel putin 34 m 1 Constructie izolata pe varful unei coline sau oromontoriu 2
Tabeluiii.8.3.Valorile coeficientului C2 1n fun~e de natura constru~ei

Acoperi:;; Structura Metal Beton Material combustibil

b

Metal
0,5 1 2

Beton
1 1 2,5
----
..

Material combustibil
2--- g,_5 3
-----

...

Fig. 11.8.4. Stablllrea suprafetei echivalente 1n cazul unel constru~l cu tum (CCMJ): a - dimensiunile constructiei; b - suprafata Ae. Tabelulll. 8.5.Valorlle coeflcientului C41n fun~ de gradul de ocupare al constru e1 NE!oc::_u_pate 05 N~ll!~ Qfupate _________ _ c _

Tabelul 11.8.4. Valorile coeficientului C3 1n fun~ de con1:inutul construct:lei Fara valori _ ~i l'lecombustibile Valeri obi~nuit!l !;li nor111al combu~tibile Valeri importante sau combustibile Valeri inestimabile, de patrimoniu sau u:;;or combustibile, explozive
--

0,5 1 2 3

-1

Evacuare dificila sau - - - ~ rise de panica

--3- -

Tabelulll.8.8. Valorlle coeficientulul C5 1n fune1:1e de conseci~le trlsnetului Nu necesita continuarea lucrului :;;i nu are efecte daunatoare 1 asu_pr13 rn~9iull.Ji___ . Necesita continuarea lucrului :;;i nu are efecte daunatoare 5 a~u_p~_ medil.JLLJ.i In_c()njljrator Efecte daunatoare asupra mediului 10
---

Capitolul 8: lnstalatii de protectie a cladirilor

10 m inaltime (co:;;uri de fum, castele de apa, turnuri, cladiri turn etc.); f) Constructii :;;i instalatii tehnologice exterioare, amplasate izolat in zone cu indice keraunic mai mare de 30 (coloane, cladiri pentru calatori de pe liniile de cale terata etc.); g) Constructii de importanta pentru economia nationala (centrale termice, centrale telefonice, centre de calcul etc.); h) Constructii :;;i instalatii tehnologice exterioare incadrate in categoria C de pericol de incendiu daca se afla in zone cu indicele keraunic mai mare de 30 :;;i daca materialele combustibile ce se manevreaza, prelucreaza sau depoziteaza sunt obiecte de baza ale intreprinderii sau au o valoare mare sau sunt de importanta deosebita; i) Depozite deschise de materiale :;;i/sau substante incadrate in clasele de periculozitate P3, P4 :;;i P5 conform normativului P118 daca sunt situate in zone cu indice keraunic mai mare de 30 :;;i daca sunt considerate obiecte de baza ale intreprinderii sau avand valoare mare sau importanta deosebita. j) Constructii :;;i instalatii tehnologice exterioare incadrate in categoriile BE3a sau BE3b de pericol de incendiu, conform normativului I - 7; k) Constructii pentru adapostirea animalelor, daca sunt: - grajduri pentru animale de rasa, indiferent de capacitate; - grajduri pentru animale mari cu mai mult de 200 capete; - grajduri pentru animale mari cu peste 100 de capete daca se afla in zone cu indicele keraunic mai mare de 30; - depozite de furaje fibroase amplasate in zone cu indicele keraunic mai mare de 30; I) Amenajari cu public, cu peste 5000 locuri; m) Poduri amplasate izolat in zone cu indice keraunic mai mare de 30; n) lnstalatii mobile de ridicat :;;i transportat, existente in aer liber (de exemplu, macarale).

II. lnstalatii electrice

IEPT au rolul de a capta direct loviturile de trasnet, de a conduce curentul Ia pamant :;;i de a disipa energia trasnetului astfel incat sa nu se produca descarcari termice sau mecanice pentru constructia de protejat :;;i tara a conduce Ia supratensiuni periculoase pentru persoanele sau echipamentele din constructii. De regula, IEPT sunt fixate direct pe constructia de protejat, tara a fi izolata de aceasta. IEPT se poate executa :;;i izolata fata de constructia de protejat daca: - nu sunt admise efecte termice in punctele de impact cu trasnetul sau pe conductoarele prin care trece curentul produs de trasnet, deoarece ar produce deteriorari constructiei sau continutului acesteia; - constructia urmeaza sa sufere transformari importante care ar duce Ia modificarea IEPT. B. lnstalatia interioara (IIPT) formata din: - legaturi echipotentiale :;;i - bare pentru egalizarea potentialelor (BEP).

8.3.

lnstal~i

de paratrisnet

8.3.1. Dispozitivele de captare

Fig. 11.8.5. Volumul proteJat de o tiji de captare simpli.

Acestea se proiecteaza :;;i se executa conform normativului I - 07 - 2009 din cap.6, II. lnstalatii Electrice. lnstalatia de protectie impotriva trasnetului este, in general, formata din: A. lnstalatia exterioara (IEPT) compusa, Ia randul ei, din: - dispozitivele de captare; - conductoarele de coborare; - priza de pamant :;;i - legaturi echipotentiale.

1"1
d

CJ CJ CJ CJ CJ
b

CJ CJ CJ CJ CJ

Fig. 11.8.6. Legarea tljelor de captare: a - d < 1,5 m - tijele (1) se leaga intre ele (2); b - d 0!! 1,5 m - nu este necesara leg{Jtura intre tije (1).

Acestea se constituie din unul sau mai multe din urmatoarele elemente: - tije de captare simple; - tije echipate cu un dispozitiv de amorsare, electronice sau piezoelectrice; - conductoare de captare simple sau dispuse intr-a retea. in functie de nivelul de protectie (din tabelul 11.8. 7) folosirea diverselor elemente de captare se face respectandu-se conditiile din tabelul 11.8.8, reteTabelulll.8.7. Nlvelul de protec1ie ritoare Ia inaltimea (h) pentru punctul al instala11el de paratrisnet 1n eel mai de sus al dispozitivului de capfunctle de eflcacltatea E tare :;;i Ia dimensiunile ochiurilor retelei Nivel de protectie de captare. E 0,95 < E s 0,98 : lntarit (I} -Limitele volumului de protec1ie Ia trlsQ.~_o _< ~ _ _sjl.9i~~2-=-Tntarit_(ufnet aeat de dispozitivele de captare: Normal (I) 0,80 < _E- s 0,90 - Tija de captare simp/a: volumul Normal (II) E s 0,80 protejat este acela al unui con a carui axa este tija de captare (fig. 11.8.5), iar unghiul a are valorile din tabelul 11.8.8 corespunzator nivelului de protectie :;;i inaltimii h a varfului tijei fata de sol. Tijele de captare se executa, de regula, din otel zincat, otel inox sau cupru electrolitic. Dimensiunea minima a tijelor trebuie sa fie de 2 m in lungime ' ' :;;i 18 mm, diametru (fiind preferat materialul cu sectiunea rotunda). in capatul superior al tijei se fixeaza un varf ascutit cu lungimea de 0,3 ... 0,8 m. Daca se utilizeaza otelul zincat sectiunea se ia dubla (diametru de 26 mm). Tijele de captare se monteaza vertiFlg.ll.8.7. Volumul proteJat de o t1Ji de cal sau inclinat cu eel mult 30 fata de captare cu dlspozitlv de amorsare: verticala. Acestea se fixeaza :;;i se an1 - dispozitiv de amorsare; 2 - tija; coreaza de elementele de constructie 3- volumul rote"at. astfel incat sa reziste Ia solicitarile me-

11. lnstalatii electrice

canice $i Ia intemperii. Dadi dispozitivul de captare se compune din mai multe tije, acestea le leaga intre ele (fig. 11.8.6 a). Legatura nu este obligatorie atunci cand denivelarea traseului pe care trebuie sa-l execute conductorul de legatura este mai mare de 1,5 m (fig. 11.8.6 b). - Tija de captare echipatii cu un dispozitiv de amorsare: volumul de protectie creat de un astfel de sistem de captare este delimitat de o suprafata de revolutie cu axa pe directia tijei (fig. 11.8.7). Dispozitivul de amorsare poate fi electronic sau piezoelectric. Are rolul de a genera un avans de timp in amorsarea trasnetului (DT) (prin compararea in acelea$i conditii cu o tijii de captare simpla). Astfel de dispozitive de captare se previid pe constructii cu inaltimea maxima de 60 m. Raza de protectie RP este data de relatia:
Rp=Jh(2R-h)+L!L(2R+L!L)
I

Capitolul 8: lnstalatii de protectie a cladirilor

unde: h - este inaltimea dispozitivului de amorsare (varful tijei) fata de planul orizontal al constructiei de protejat (fig. 11.8.6); R - raza sferei fictive corespunzatoare nivelului de protectie (tab. 11.8.8); L1L - lungimea suplimentara determinata de avansul L1 T al dispozitivului de amorsare, calculata cu relatia: L!L = v L1 T (8.3.2) unde: L1 T - avansul dispozitivului de amorsare [f.! s] dat de producator, iar v, viteza de propagare a liderului ascendent $i descendent. in calcule se ia v = 1 m/f.!S (experimental, aceasta marime variaza intre 0,9... 1, 1 m/f.!S). Relatia 8.3.1 este aplicabila numai pentru h;;:: 5 m. Pentru h < 5 m se pot utiliza datele oferite de fabricant sau datele oferite de Normativul I - 07 2009. Spre exemplu, fir.ma INDELEC Franta executa dispozitive de amorsare - tip PREVECTRON, in cinci variante constructive ce difera prin materialul utilizat; (cupru sau otel inoxidabil) $i prin avansul de amorsare L1 T, cuprins intre 25 $i 60 f.!S. in fig. 11.8.8 se prezinta dispozitivul de amorsare PREVECTRON2 - tip S 6.60 avand inaltimea de 385 mm $i diametrul maxim 185 mm. Acesta se monteaza in varful tijei de sustinere. Conductoare de captare simple sau dispuse intr-o retea Acestea se plaseaza pe conturul cladirii formand un poligon inchis. Atunci cand formeaza o retea (fig.ll.8.9), ochiurile acesteia trebuie sa aiba dimensiunile maxime impuse de nivelul de protectie ce trebuie asigurat de instalatie (tabelul 11.8.8). Conductoarele de captare se pot executa din: - otel zincat: rotund, cu diametrul de 8 mm sau banda de 20 x 2,5 mm; - otel inoxidabil sau cupru electrolitic: rotund, cu diametrul de 8 mm sau banda de 30 x 2 mm; - aluminiu: rotund, cu diametrul de 8 mm sau banda de 25 x 3 mm; - elemente naturale cum ar fi table, tevi, ferme, $ine, armaturi din otel beton etc. cu conditia ca trecerea curentului electric datorat trasnetului, sa nu afecteze buna functionare a echipamentelor din care acestea fac parte. Pentru acestea se impune sa fie asigurata continuitatea electrica $i sa aiba 0 grosime minima de: 4 mm pentru otel (inoxidabil, galvanizat); 5 mm pentru cupru; 7 mm pentru aluminiu. Cand se monteaza pe coamele constructiei, conductoarele de captare se indoaie in sus (Ia capetele coamelor) pe o inaltime de circa 0,3 m pentru a forma mici tije de captare (fig. 11.8.10). Conductoarele de captare se monteaza direct pe elementele de construetie (invelitori sau pereti) necombustibile, ca beton sau tabla. Cand se monteaza pe alte tipuri de invelitori sau pereti distantele minime fata de acestea sunt: fata de carton asfalt, materiale hidro sau termoizolante pe suport:

(8.3.1)

~77779
---------'

20m

Fig. 11.8.8. Dlspozltlv de amorsare tip PREVECTRON 2.

-------------------

/
=

v v
~

20m

20m <20m

Fig. 11.8.9. lnstala1ie de captare tip ~ pe un acoperl' terasi.

~v

Fig. 11.8.11. lnstala1ia de captare

ftxatl pe elementele de constructle proemlnente de pe acoperl,.

Fig.ll.8.12. Montarea conductoarelor de captare supllmentare pentru protectia impotrlva loviturllor de trlsnet din lateral.

Fig. 11.8.10. Montarea conductorulul de captare pe coaml: 1 - conductor orizontal; 2 - tija de captare de 0,3 m.

Tabelulll.8.8. Caracterlstlclle de dispunere a dlspozltlvelor de captare 'i metodele de stablllre a volumului proteJat Nivelul de Dimensiunile retelei : Raza sferei lnaltimea maxima a protectie de captare [mxm] fictive R[m] dispozitivului de captare h [m] I 20 I --- . 30 : 45 60 I ---- - --Unghiul de protectie a lo] iritar~ {ll _ . 5x5 20 2S ; * * .* inta~it (II) 10x_10 - --3-ri- -'--~~ ~-~-~~2~---=--~- ----- 1\l_ormal (Ill) ______ __l_>e1._ __, ____ 45 __ J ~__.._ _35 - _25 ___ * _ t-Jormal ___1_Q)(g_O __ _ _____ 60 __L __!)_ _i_ _ _4~___ L_~5 ____ g!)_ Pentru aceste cazuri se aplica metodele retelei $i sferei fictive
I
1 1

mQ_ _'_ ___

Capitolul 8: lnstalalii de proteclie a cladirilor

- necombustibil 0,1 m; - combustibil 0,4 m; fata de lnvelitori din materiale u~or combustibile (paie, stuf): - pfma Ia suprafata acoperi~ului 0,4 m; - pfma Ia coama acoperi~ului 0,6 m; fata de pereti (aticuri, co~uri de ventilare, aerisire etc.) din materiale: - necombustibile, direct pe acestea; - combustibile 0,2 m. Conductoarele de captare se instaleaza pe constructie cu piese de fixare. Distanta dintre aces tea este 1... 1,5 m pe traseele orizontale ~i de 1,5 ... 2 m pe traseele verticale. Fixarea trebuie realizata astfel lncat sa nu se produca ruperea sau slabirea acesteia sub efectul electrodinamic al trasnetului sau Ia alte solicitari mecanice, cum ar fi cele din alunecari de zapada, tasari ale constructiei, cutremur etc. Elementele metalice aflate pe acoperi~ ~i care se afla In contact cu parti ale constructiei In legatura cu pamantul se leaga Ia reteaua de conductoare de captare pe drumul eel mai scurt (tevi de amorsare, canale de ventilare, sifoane de terasa etc.) Elementele de constructie proeminente de pe acoperi~ (cum ar fi co~u rile, camera troliului liftului etc.) vor fi prevazute cu conductoare de captare pe contur (Ia partea superioara) ~i incluse In reteaua de captare. Se pot prevedea ~i cu mici tije captatoare de maxim 0,3 m lnaltime (fig. 11.8.11). La constructiile cu lnaltime mai mare de 30 m, care nu mai au pe peretii exteriori elemente metalice ce ar putea fi utilizate ca elemente de captare naturale (de exemplu: fatade metalice, conducte), se prevad conductoare de captare suplimentare din 20 In 20 m (pe conturul cladirii) pentru protectia lmpotriva loviturilor de trasnet din lateral. Ultimul conductor se va afla Ia eel mult 20 m fata de sol (fig. 11.8.12).

II. lnstalalii electrice

form normativului I - 07 - 2009, ~i constructia nu este metalica. Conductele de coborare se executa de preferinta dintr-o singura bucata tara imbinari. in cazul In care aceste~ sunt necesare, numarul lor se reduce Ia minimum. Acestea se executa vertical, evitandu-se buclele ~i schimbarile de directie. Cand acestea nu pot fi evitate (fig. 11.8.13) este necesar sa se respecte conditia: d > S unde: n k.1 S=-1 [m] (8.3.3)

Km

8.3.2. Conductoarele de coborire

Au rolul de a conduce sarcina electrica catre pamant: - pe cat posibil pe mai multe trasee In paralel; - fiecare traseu spre pamant sa fie cat mai scurt posibil. Conductoarele de coborare leaga dispozitivele de captare de priza de pamant. Se executa de regula din: - otel zincat: banda 20 x 2,5 mm sau rotund <1> 8 mm; - otel inoxidabil sau cupru electrolitic: banda 30 x 2 mm sau rotund <1> 8 mm; - aluminiu: banda 25 x 3 mm sau rotund <1> 8 mm; Dimensiunile de mai sus sunt dimensiuni minime. Ele pot fi marite cu pana Ia 100 % daca se apreciaza ca exista riscul de corosiune sau de solicitari mecanice. De regula, se mai pot folosi drept coborari ~i elementele mecanice verticale ale constructiilor ~i instalatiilor daca acestea au asigurata continuitatea electrica (prin lipirea, sudare, sertizare, in~urubare, eclisare etc.) ~i dimensiunile minime de mai sus. Se pot utiliza drept coborari: - scheletul metalic al constructiei; - armaturile din otel ale constructiei (cu exceptia celor pretensionate); - elemente metalice de fatade, profilele etc. Nu se pot utiliza drept coborari naturale: - conductele metalice pentru fluide combustibile (acestea se leaga Ia nivelul solului de cea mai apropiata coborare); - elementele de fatada atunci cand apartin unor constructii incadrate In categoriile BE2 (pericol de incendiu) sau AE5 (cu praf combustibil), con-

-IYI

Fig.ll.8.13. Stablllrea dlmensiunilor pentru mlrtmlle d fi l pe traseul coborArilor.

<:!)

Fig. 11.8.14. Legarea dlspozltiwlui de amorsare Ia plmlnt: a - printr-o coborare (A<28 m; A>B); b - prin eel putin doua coborari (A > 28 m; A s B).

in care: n - este un factor dependent de numarul de coborari; n = 1 pentru o coborare; n = 0,6 pentru doua coborari; n = 0,4 pentru trei sau mai multe coborari; k; - un factor dependent de nivelul de protectie: k; = 0, 1 pentru nivelul intarit (I); k; = 0,075 pentru nivelul intarit (II); k; = 0,05 pentru nivelul normal (Ill ~i IV). Km - un factor dependent de materialul dintre cele doua extremitati ale buclei: Km = 1 pentru aer; Km = 0,5 pentru un material plin; I - lungimea buclei [mm] a~a cum se arata in fig. 11.8.13. Fiecare conductor de coborare, cu exceptia celor naturale, este prevazut cu o piesa de separatie Ia locul de racordare cu conductorul de Iegare Ia priza de pamant. Piesele se amplaseaza, de regula, Ia 2 m de nivelul solului, fie aparent, fie lntr-o firida special amenajata. Ele se realizeaza astfel incat sa nu poata fi demontate decat cu ajutorul unor scule (atunci cand se executa masuratori ale rezistentei prizei de pamant). Distantele dintre conductoarele de coborare se iau In functie de nivelul de protectie al instalatiei de paratrasnet astfel: - intarit I - 10 m; - intarit II - 10 m; - normal Ill - 15 m; - normal IV- 20 m. Traseul conductoarelor de coborare trebuie sa se gaseasca Ia eel putin 0,5 m de cadrul ferestrelor ~i u~ilor. in situatiile in care dispozitivul de captare este format dintr-o tija prevazuta cu dispozitiv de amorsare, acesta se leaga Ia pamant printr-un singur conductor de coborare (fig. 11.8.14 a), atunci cand inaltimea constructiei este A < 28 m ~i proiectia pe orizontala a conductorului de coborare (B) este mai mica decat proiectia lui pe verticala (A). Daca A > 28 m sau A > B se prevad eel putin doua conductoare de cobora-

11. lnstalaJii electrice

re (fig. (11.8.14 b). Conductoarele de coborare se pot instala $i in interiorul constructiilor, numai in incaperi din categoriile BE1a sau BE1b de pericol de incendiu, conform normativului I - 7, din constructii de gradul I, II sau Ill de rezistenta Ia foe, conform normativului P 118. Nu se admite ca traseul conductoarelor de coborare sa treaca prin burlane, balcoane, logii, luminatoare. Punctele de fixare a conductoarelor de cobonire pe elementele de constructie trebuie sa se gaseasca Ia eel mult 1,5 ... 2 m unul de celalalt.

Capitolul 8: lnstalaJii de protecJie a cladirilor

8.3.3. Priza de pimint
Este formata din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet tara a provoca supratensiuni periculoase de pas. Prizele de pamant sunt: - singulare, formate dintr-un singur electrod ce poate fi vertical sau orizontal; - multiple, cand sunt formate din mai multi electrozi orizontali sau verticali $i orizontali; - orizontale, cand electrozii sunt amplasati in plan orizontal in apropierea solului. Prizele provizorii se amplaseaza Ia 0,5 m de suprafata solului, iar cele definitive sub adancimea de inghet a zonei conform STAS 6054, dar nu Ia mai putin de 0,5 m; - verticale, cand electrozii principali de dispersie sunt electrozi verticali (legati intre ei cu electrozi orizontali). in functie de adancimea Ia care se monteaza acestea pot fi: de adancime cand partea superioara a electrozilor verticali se afla Ia cota de inghet a zonei, dar nu mai putin de 0,5 m fata de suprafata terenului; de mare adancime cand partea superioara a electrozilor verticali se afla Ia mai mult de 5 m fata de suprafata terenului, care, de regula, este un teren stancos. in astfel de situatii electrozii se monteaza prin forare, pana se atinge o portiune de teren cu rezistivitate mica; - naturale: atunci cand electrozii sunt naturali, din elemente metalice, in contact cu pamantul, ale constructiei sau instalatiilor acesteia, sau alte structuri metalice subterane care se afla Ia eel mult 10 m de constructie $i pot fi utilizate pentru trecerea curentului electric rezultat din lovitura de trasnet, tara a-$i pierde functionalitatea; - artificiale: atunci cand electrozii sunt special destinati trecerii curentului electric spre sol. in general, se recomanda prevederea de prize naturale. Acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa asigure continuitatea electrica pe toata lungimea prizei. De regula, este utilizata armatura fundatiei cladirii care se sudeaza pe tot perimetrul; - rezistenta de dispersie sa fie mai mica de 50; - sa se prevada posibilitati de acces pentru elementele de racord Ia conductoarele de coborare ale instalatiei de paratrasnet sau Ia conductoarele pentru egalizarea potentialelor. Acestea (capete de armaturi, mustati) se marcheaza vizibil cu vopsea ro$ie. Atunci cand nu sunt conditii pentru a realiza o priza naturala sau aceasta are rezistenta de dispersie mai mare de 5 0 se prevede o priza de pamant artificiala. Daca priza artificiala este proprie instalatiei de paratrasnet rezistenta de dispersie trebuie sa fie mai mica de 10 0. Daca priza de pamant este comuna instalatiilor de paratrasnet $i instalatiilor pentru protectia omului impotriva tensiunilor accidentale de atingere, rezistenta de dispersie trebuie sa fie sub 1 0. Dimensiunile minime admise pentru electrozii prizei $i racordurile Ia conductoarele de coborare (respectiv de egalizare a potentialelor) sunt: pentru otel zincat: - rotund <1> 10 mm; - banda 25 x 3 mm; - bara tubulara: diametrul exterior 25 mm $i grosime 2 mm; pentru otel nezincat sectiunile sunt duble fata de OL-Zn; pentru otel inoxidabil: - rotund <1> 10 mm; - banda 50 x 2 mm; cupru electrolitic: - rotund <1> 8 mm; - banda 25 x 2 mm; - bara tubulara: diametrul exterior 20 mm; armaturi din otel beton: - diametrul 10 mm 2 . Cand cladirea are o priza de pamant naturala (de fundatie) $i una artificiala, cele doua prize se leaga intre ele (fig. 11.8.15 $i fig. 11.8.16). Dispunerea electrozilor PPA din fig. 11.8.15 se adopta in cazurile in care instalatia de paratrasnet este prevazuta cu eel mult doua coborari. Pentru fiecare dintre coborari se prevad: - fie electrozi orizontali (fig. 11.8.15) cu sectiunea egala sau echivalenta cu a conductorului de coborare; - fie verticali dispu$i in bucla - triunghi echilateral (fig. 11.8.15b) sau in linie. Cand instalatia de paratrasnet are mai multe conductoare de coborare (fig. 11.8.16) $i este prevazuta atat cu priza naturala (de fundatie) $i priza artificiala, acestea se leaga intre ele eel putin in doua puncte. Priza de pamant artificiala poate fi executata pe contur poligonal inchis, de regula, in jurul constructiei (fig. 11.8.16) sau pe contur deschis. Detaliile de legatura intre conductoarele de captare $i priza de pamant naturala se pot urmari in fig. 11.8.17. Electrozii verticali se executa, de regula, din teava de OL-Zn 2" sau 2 1/2" cu lungimi de 3 m. Electrozii orizontali, de legatura intre cei verticali, se executa de regula, din banda de OL-Zn 40 x 4 mm. Electrozii prizei de pamant naturale se monteaza Ia distanta de eel putin

PPN I------,
I I I I I

1------J

, - -PPN ----1
I

,_' _______ ,
b

Flg.ll.8.15. Example de Iegare a prlzelor de plmAnt ale aceleia'l clldlri cAnd lnstalatla de paratrlsnet are un singur conductor de cobortre: PPN- priza de pamant naturala (de fundatie); PPA- priza de pamant artificiala; 1 - conductor de coborare; 2 - piesa de separatie; 3 - legatura demontabila; 4 - electrozi orizontali; 5 - electrozi verticali (in bucla).

5 4

Fig. 11.8.16. Legarea prizelor de plmAnt naturall '' artificiall a acelela'i clldiri cAnd lnstalatJa de paratrlsnet are mal multe conductoare de cobortre: PPN- priza de pamant naturala (de fundatie); PPA- priza de pamant artificiala (pe contur inchis); 1 - conductor de coborare; 2 - piesa de separatie; 3- legatura (demontabila) dintre PPN $i PPA; 4- electrod vertical; 5- electrod orizontal de legatura.

Capitolul 8: lnstala,ii de protec,ie a cliidirilor

1 m de fundatia constructiei. De ase- , Cand aceste distante nu se pot resmenea, ace$tia nu se vor afla sub locu- pecta, acestea se izoleaza fata de elerile de acces In constructie, cu aglome- mentele prizei de pamant pe toata porn3ri de persoane (cladiri lnalte $i foarte tiunea de apropiere neregulamentara, lnalte) sau zone cu circulatie pietonala cu tuburi din materiale electroizolante intensa. Cand aceasta conditie nu corespunzatoare tensiunii de 1000 V. poate fi respectata se prevad acoperiri izolante deasupra elementelor prizei (de i Calculul rezisten~ei prizei de pAmAnt exemplu: cauciuc, material plastic, artificiale multiple lemn impregnat hidrofug etc.). Electrozii, verticali $i orizontali ai priElementele componente ale prizei de zei de pamant sunt legati In paralel, pamant trebuie sa se gaseasca Ia : astfel ca rezistenta prizei (R ) este da de reat1a: I . PP distante minime, indicate In tabelul ta 11.8.9, fata de elementele metalice ale R R R = v o instalatiilor pozate In pamant (electrice, (8.3.4) PP R +R v 0 de apa, de gaze, de comunicatii etc.) atunci cand acestea din urma nu se unde: afla conectate Ia legatura echipotentia- Rv $i R0 - sunt rezistentele tuturor ela principala a constructiei. lectrozilor verticali, respectiv

II. lnstala,ii electrice

orizontali, date de relatiile: r. R =-v_. Ro =-o(8.3.5) v 'v . uv no . uo

rezistentele unui singur electrod vertical $i orizontal; nv $i n0 - numarul de electrozi verticali $i orizontali; Uv $i U0 - coeficientii de utilizare coi respunzatori numarului de electrozi, verticali $i orizontali, ce formeaza priza. Relatiile pentru calculul rezistentelor $i r0 sunt date In tabelele 11.8.12 $i 11.8.13, In functie de tipul electrozilor $i pozitia de montare In pamant. Coeficientii de utilizare uv $i U0 sunt dati In tabelul 11.8.14 In functie de tipul prizei (pe contur lnchis sau contur desTabelulll.8.9. Dlstame mlnlme tntre elementele componente ale prlzel chis), numarul de electrozi $i distanta de pimlnt 'I alte elemente metallce din sol dintre doi electrozi consecutivi. Elemente metalice ale altar instalatii __ _ Distante minime [m] Pentru rezistivitatea solului se iau va' Rezistivitateasolului ' Rezistivitatea solului lorile recomandate In tabelul 11.8.15 .. >5000m 1-=- - - - - - - - - - - - -s5000m ---------------------Configuratia finala a prizei de pa8~tele__9e~~lt_a tensiune ______ ! ______ Q.____________ _Q2__ ___ _ ' mant se stabile$te prin lncercari modiRetele de joasa !Emsi~ne __ ___ ___ ___ _ _ ____ 2 ____ _ ___ p __ _ ' ficand succesiv numarul de electrozi Prize de pamant ale instalatiilor verticali $i distanta dintre acel;ltia, pana electrice In cazul In care 10 20 se obtine rezistenta prizei, RPP' mai minu sunt comune ca decat valoarea admisibila (10 n Conducte metalice de gaz, pentru instalatia de paratrasnet sau 5 5 apa, comunicatii 1 n pentru priza comuna - instalatie de paratrasnet $i instalatia de protectie a omului). in cazurile In care solul are o rezistivitate mare $i nu se poate realiza o priza de pamant cu rezistenta corespunzatoare pe perimetrul pe care constructia II are Ia dispozitie, electrozii verticali sunt montati In bentonita sau pamant cu carbune activ (fig. 11.8.18) in astfel de situatii numarul de electrozi se reduce foarte mult (1 ... 3, de regula), numarul lor rezultand din masurari.
1 1

'v $i r0 - sunt

unde:

, 'v

e
Flg.ll.8.17. Conftguratla tiplci pentru legltura dlntre un conductor de coborlre priza de pimlnt artlftclall: a - dispozitie generalii; b - cutia pentru piesa de separatie; c - eclisa piesei de separatie; d - suport de prindere a conductorului de coborare pe zid; e - e/ectrod vertical; 1 - conductor de coborare montat pe zid; 2 - piesa de separatie montata In cutie pe zid; 3 - conductor de Iegare Ia priza de pamant, protejat (In teava sau protil metalic).

,1

Flg.ll.8.18. Eleclrod vertical montatlh strat de betonitl sau cirbune actlv: 1 - electrod din OL-Zn 21/2; 2 - strat de bentonita sau carbune activ; 3 - conductor de legatura.

11. lnstalatii electrice

8.3.4. Legituri echipote"'ale

Capitolul 8: lnstalatii de protectie a clidirilor

Legaturile de echipotentializare trebuie sa aiba sectiunea minima in tunctie de materialul utilizat, de: 16 mm2 pentru cupru, 25 mm 2 pentru aluminiu l?i 50 mm2 pentru otel.

8.3.7. Verificirt ale instal~ilor de paratrisnet

Legaturile de echipotentializare se executa intre conductoarele de caboVerificarea instalatiilor de paratrasnet rare l?i masele metalice sau elementele se fac: - initial Ia punerea in functiune; conductoare din vecinatatea lor Ia ni- periodic, in exploatare. 8.3.6. lnstal~i speciale velul solului sau in subsol l?i in toate Verificarile initiale cuprind: punctele in care distanta d (fig. 11.8.13) de protectie lrnpotriva - verificarea proiectului, de catre pertrisnetelor este mai mare ca distanta de protectie soane fizice atestate de catre Miniss, data de relatia 8.3.3. Se folosesc Normativul I - 07 - 2009 prevede astterul Lucrarilor Publica, privind cerinconductoare de legatura avand materitele de calitate impuse de L 10/1995; alul l?i sectiunea similare celor pentru . tel de instalatii pentru: conductoarele de coborare. Lungimea - constructii din categoria BE3a l?i - verificari Ia receptia lucrarii care cuprind: BE3b de pericol de incendiu conform lor trebuie sa fie cat mai mica. in cazul normativului I - 7 - 2009; natura, sectiunile l?i dimensiunile coloanelor de gaze situate in aval de dispozitivelor de captare; un manl?On izolant, distanta de protec- - instalatii tehnologice exterioare su natura l?i sectiunea materialelor utipraterane pentru depozitarea fluidelor tie S este de minim 3 m. lizate pentru conductoarele de combustibile; Legatura de echipotentializare, in cacaptare; zul antenelor l?i al suportului pentru in- - COl?Uri independents sau cuplate Ia traseele, amplasamentul l?i continucladiri; stalatia electrica, trebuie sa se faca itatea electrica a conductoarelor de prin eclator, amplasat pe traseul in - constructii in forma de turn; coborare; care conductorul de coborare este eel - spitale l?i clinici; fixarea mecanica a elementelor in- cladiri cu acoperil?ul din material mai apropiat de antena sau suport. combustibil, de gradul IV l?i V de restalatiei; Tevile de apa sau gaz care au parti respectarea distantelor de protectizistenta Ia foe; izolante in volumul de protectie al ine l?i/sau a legaturilor de echipotenstalatiei de paratrasnet se scurtcircui- - depozite deschise de furaje fibroase de paie l?i de alte materials similare; tializare; teaza prin eclator. - amenajari pentru sport, cu public; * rezistenta prizei de pamant; * interconectarea cu alte prize de pa- poduri; 8.3.5. Legituri de - instalatii mobile de ridicat l?i traspormant; echi~alizare 'i bara de * documentele de agrementare a tat de pe l?antiere; egallzare 'i bara de egallzare a echipamentelor noi (dispozitivul de ~alelor (BEP) - constructii cu instalatii avand compoamorsare, eclatoare, descarcatoanents sensibile Ia supratensiuni - instare); Normativul 1-07-2009 prevede exelatii AMC cu circuite electrice pentru cutarea de legaturi de echipotentializaprelucrarea sau transformarea de infor* daca instalatia de paratrasnet este echipata cu tija cu dispozitiv de re in interiorul cladirii, pentru reducerea matii. amorsare se verifica ca acesta sa riscurilor de incendii, explozie l?i l?OC electric pentru persoane. Legatura pentru egalizarea potentialelor trebuie realizata in partile exterioare - IEPT (captare, coborari, priza de pamant) - l?i elementele metalice in legatura cu pamantul ce se gasesc in interiorul constructiei de protejat sau in peretii ei: conducte de apa, de incalzire, de gaze, de stins incendiu, de ven- , tilare-climatizare, l?ine de ascensoare, echipamente metalice, armatura constructiei, echipamente ale instalatiilor electrice l?i de telecomunicatii etc. Elementele metalice de mai sus se leaga intre ele l?i bara de egalizare a potentialelor (BEP), care se leaga Ia pamant (fig. 11.8.19). Legarea elementelor metalice Ia BEP (fig. 11.8.19) se face prin: - conductoare de egalizare a potentialelor: conducte de apa, de incalzire, de ventilare - climatizare, mase metalice etc.; - descarcatoare sau eclatoare: instalatiile electrice de 400/230 V, de cuFlg.ll.8.19. Leglturl ce se executi Ia bara de egalizare a poten1ialelor (EEP): renti slabi, pentru tehnica informatii1 - instalatii electrice de 220/380 V; 2 - instalatii de curenti slabi; 3 - instalatii lor pentru conductele de gaz. pentru tehnica informatiei; 4 - conducta de apa; 5 - conducta de gaze; 6 - conBara de egalizare a potentialelor ducta de incalzire; 7 - conducta de canalizare; 8 - dispozitiv de protectie Ia su(BEP se executa din cupru cu sectiupratensiuni pentru instalatii electrice; 9 - idem pentru instalatii de telecomunicatii; nea minima de 75 mm2 sau alt mate10eclator cu gaz sau aer; 11 - priza de fundatie. rial cu o sectiune echivalenta.

Capitolul 8: lnstalalii de proteclie a cliidirilor

fie cu eel putin 2 m deasupra zonei de protejat. Verifidirile periodice se fac in functie de nivelul de protectie astfel:
Nivel de proteclie intarit (I) intarit (II) Normal (Ill) Normal (IV) Periodicitate [ani] nor mala seven3 2 1

II. lnstalalii electrice

minimiza costurile finale. Protejarea liniilor de alimentare ~i a echipamentelor electrice se face in trei nivele de protectie: - nivelul 1 se realizeaza cu descarcatoare de curenti atmosferici, ce se amplaseaza Ia intrarea in cladire: tabloul general sau tabloul cu contorul electric; - nivelul 2 se realizeaza cu descarcatoare pentru undele de descarcare, ce se amplaseaza Ia nivelul tablourilor secundare; - nivelul 3 ce se realizeaza cu descarcatoare pentru protectie individuala amplasate inaintea echipamentului ce trebuie protejat. Cele trei tipuri de descarcatoare difera prin capacitatea de descarcare ~i nivelul de protectie. in tabelul 11.8.10. este prezentata clasificarea acestora. in tabelul 11.8.11. se indica un ghid de selectie a descarcatoarelor in functie de protectia ce trebuie realizata ~i caracteristicile de montare.

coborari, a unui contor de inregistrare a loviturilor de trasnet.

8.4. Protec1:ia im_potrtva

supracure~lor

supratensiuniror '-i tranzitorii

3 3 4

2 2 3

Verificarea cu periodicitate severa se recomanda in zonele cu atmosfera corosiva: de-a lungul litoralului, in apropierea combinatelor chimice, metalurgice, siderurgice etc. Verificarea mai este obligatorie dupa: - fiecare modificare sau reparare a constructiei; - seism; - explozie in apropierea constructiei; - o lovitura de trasnet pe instalatie. Pentru a se cunoa~te exact daca constructia a fost Jovita de trasnet se recomanda montarea, pe una din

Masurile primare impotriva undelor de descarcare, datorate trasnetelor, sunt: - ecranarea; - legarea conductoarelor Ia pamant; - echipotentializarea; - instalarea separata a liniilor care pot interfera una cu cealalta. De cele mai multe ori, in practica, aceste conditii nu sunt indeplinite integral. Pentru siguranta echipamentelor, a instalatiilor din cladire ~i chiar a cladirii este necesar sa se instaleze descarcatoare. in acest fel tensiunile !;li curentii pot fi redu~i pana Ia valori nepericuloase chiar ~i pentru sistemele electrice. Descarcatoarele trebuie prevazute inca din faza de proiectare pentru a

Tab. 11.8.10. Clasificarea descircitoarelor

Denumire
Clasificare in

DescArcator de curenli atmosferici

DescArcatoare combinate
8 +c Tip 1 + Tip 2 - Clasa 1 Clasa a -n..:a : f1 + T2 Tabloul princpal - FLASHTRAB compact

VOl= ... - 8 En ... Tip 1 - -- --IEC ...- Clasa I ldentificare T1 Punct tipic de instalare Tabloul principal -Dfspozitiv de protectie -FLASHTRAB*)

DescArcatoare de fronturi de und8

Prot~ia

---o- . - . - --.--- .Tip 3 - Clasa a 111-a T3 La echipament - - -oe-exem-plu MAINTRA8*)

individuaiA a echipamentului
-

' Tip 2 ' Glasa a H-a . t2 Subdistributie . VALVETRAB*r -compact

*) Echipamente comercializate de firma PHOENIX- CONTACT

... 0
;:
~

>!tl

~
c u
Q)

u
u't;
!tl
Q)

>!tl

(tj

Q)

"53

)ca

u
0

ca
G) G)

~ 0

""
F
c.

.... Q)
Q)

)~
0

.9 E
10 ,ffi "-E-

.... 0

<ll'"' u-g

.9 Q) >!tiU

....

::J

u..Q :~ $ u c c Q)
.!!l

::J

....

E E
C\1 ,....

E E
1.0

...: ,....
Q)_

+U)

!tl

Q)

>!tl

~u

c u;.
Q)

.N
0

- E

"E5
0

,~ "

"'
Q)

"' .... Oo
Q) Q)

::J

"'c Q) 0 o-=

o ....

-c. 0 .... 0 ~ Q) C..!tl

Q).S::

!tl

Q)_

c E ~ ':p... .._
Q) Q)

!tl

U!tl

>!tl

...JC.

:;:::l. ..... >!tl Q)

E ~

Q)

ii= !ti..C

j9J!:!
"' Q)

c.
Q)

' .;::;

c.

>!tl
N

>!tl

:;

...JC.

o.... "' ..c Q) Q) .... ou;.

~!tl

.... !tl !tl 0

Q) ....

~~

~--

s c
::E
0

5 0.. !tl
u
<(

E
::J

u .!: c

u 0 en

: Q)

> 0 :;:::;Q) "N 0

0

.;::;.

Q)

u c
0
0

!tl

c. c. .!!l Q) ou
FLT-CP-3S-350

....

0 (.)

.;; .. u

... =G)

Q)

.;; . ..!!

"CC

~
C')

~---::------~

t/
Sistem cu 3 faze N ~i PE separate

t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/

2859712 2859521 2859181 2859725 2859547 2859055 2859767 2859505 2859770 2859589 2859738 2859563

VAL-CP-3S-350 VAL-MS 320/3 + 1/FM FLT-CP-3C-350 VAL -CP -3C-350 VAL-MS-320/3 + 0/FM FLT-CP-2S-350 VAL-CP-2S-350 FLT-CP-2C-350

::J

a;
u

ca u c:

i:i5

~~~--~---j
~~L

t/
Sistem cu 3 faze PEN comun

t/ t/

'5 0

Q)

.t= Cl. ca

~
C\1

Sistem cu 2 faze N ~i PE separate

t/

t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/ t/

II

::J

I
;:

i:i5
>!tl

~
N

Sistem cu 2 faze PEN comun

t/

VAL-CP-2C-350 FLT-CP-1 S-350 VAL -CP-1 S-350

.l!!
0
0
::J

1 ,
"'
CD

F---=------~:
~~~N

Sistem cu o faza N ~i PE separate Sistem cu o faza PEN comun Sistem cu 3 faze Ia terminalele echipamentului N ~i PE separate

t/

t/ t/ t/

.2l "' i:i5

t/

FLT-CP-1 C-350

2859741

.....
..!!
.5

u CD "i

..
u

CD

iI

3!! .c

-8
C!J

E Q) E
c. E
0
Q)

F~

=-----------~E

MT-4PE-230 AC

2762100

!tl

.,.: ,..

PT 2-PE/S-230AC/FM MNT-1 D CBT-SCHUKO BT-SKT 230/A

2858357 2882200 2857280 2859343

..!!l

ca

= i
~

(tj

u :;: 15 c

::J

F---=------~:

Sistem cu o faza Ia terminalele echipamentului

t/ t/ t/

m::l

Capitolul 8: lnstalalii de proteclie a cladirilor

II. lnstalalii electrice

Tabelulll.8.12. Rel&1:111e de calcul pentru rezlstema unul electrod vertical,

e-Nr. crt. :
I

rv
41 d

Electrodul prizei simpl~~ ... in"-"g,_..u._..la..._r~e), _________ -~------ ______ Formula de calcul ______ _
I

1.

Teava cu partea superioara Ia nivelul suprafetei solului conditia d s I

-----------

'Po= 0,366E..Iogl

P* 'Po= 0,9-1-

---------+-------------------------

2.

Teava ingropata Ia adancimea h = q + (l/2)

m
I

---

--------

rph =

21 1l o g 4h+l) 0,366- log-+ -1 d 2 4h -I

p(

3.

Sara cu sectiunea dreptunghiulara

p 81 'po = 0,366/logb
rph =

I ------ ---------r--------------

--- - - - -

----

--

41 1 4h +I) 0,366 ( Iogb + 1og-h--2 4 1

---

---

--

--

--

---

--

4.

i
1

1
I

Placa ingropata Ia adancimea h masurata de Ia centrul placii pana Ia suprafata solului

'ph=

8:rr
- - -- - ------1--

g
p

1 +!!_arc :rr

sin~:
4h 2 +~
::rr

-- ---+-------5.
:
I

Placa patrata ingropata Ia adancime h = q+ (a/2)

'ph=

p 0,25-

..

6.

Placa circulara ingropata Ia adancim h = q + (D/2)

rph

= 0,25p_ 1 + 0,637arcsin

D
unde: ql - este rezistenta Ia calcul a solului [ohmcm]; I este lungimea electrodului [em]; d- diametrul exterior al electrodului [em]; b - latimea barei [em]; q- distanta de Ia partea superioara a electrodului pana Ia suprafata solului [em]; A - suprafata placii (em); a - latura placii patrate [em]; D - diametrul placii [em]; r - rezistenta de dispersie a prizei simple cu partea superioara Ia suprafata solului; ~~ - rezistenta Ia dispersie a prizei simple cu partea superioara Ia adancimea q. P *) Formula simplificata cu aproximatie acceptabila pentru I = 1 - 6 m. **) Formula simplificata cu aproximatie acceptabila.

\ 1+(~f

II. lnstalalii electrice

Capitolul 8: lnstalalii de protec1ie a cladirilor

Tabelulll.8.13. Rela1111e de calcul pentru rezlstenfa unul electrod orizontal, r0

r---

Nr. crt.

Electrodul prizei simple (singulare) Teava a~ezata orizontal Ia nivelul suprafetei solului

Formula de calcul

1.

po

0,732-/ogI d

21

2.

Teava ingropata orizontal Ia adancimea q [em]

'P

0,366-/ogI
l

12 dq

r
f - - - + - - - - - - - - ----

pq

p =2-

3.

Bara (otel lat) cu sectiune dreptunghiulara - Ia suprafata - Ia adancime

rpo =

p 41 2 0,732-/ogl dq

rpq =

p 2 1 2 0, 366 -log-l bq

f - - + - - - - - - - - - - - - - . --

4.

Electrod inelar cu sectiune circulara orizontal Ia nivelul suprafetei solului

a~ezat

po

0,732-logI

81 d

t - - - t - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---- --

5.

Electrod inelar cu sectiune circulara ingropat orizontal Ia adancimea q

rpq =

p 4 1 2 0,366-/og-1 dq

--~1---------------------

6.

Electrod inelar cu sectiune dreptunghiulara - Ia suprafata: - Ia adancime:

rp

=0,732E._Iog
l l

161
b bq

rpq =

p Bb2 0,366-log--

1 - - - - + - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . ------

7.

Placa

a~ezata

pe suprafata solului

rpo

= 0, 44

J-;.

~--+------------------------+----------

- . ----

8.

Placa circulars

a~ezata

pe suprafata solului

po

= _p_
20

-----------------------------+------------

9.

Electrod semisferic ingropat pe suprafata circulara Ia nivelul suprafetei pamantului

------ - - - - - - - - - - - - - - ------

unde: r 0 - rezistenta de dispersie a prizei simple Ia suprafata solului; rezistenta de dispersie a prizei simple Ia adancime; /~ rezistivitatea de calcul a solului [ohmcm]; b - latimea barei [em]; 1 - lungimea electrodului [em]; A- suprafata placii [cm2]; D - diametrul placii [em]; q- adancimea de ingropare a prizei orizontale [em]; * - formula simplificata cu aproximatie acceptabila pentru I = 10 .... 25 m ~i d == 16 mm.

f -

Capitolul 8: lnstalatii de protectie a cladirilor

Tabelulll.8.14. Coeflclemll de utlllzare
Nr. de electrozi Distanta (e) dintre electrozii verticali in raport cu lungimea {I) a electrozilor

II. lnstalatii electrice

uv .U0

pentru prize multiple.

----

Coeficientul de utilizare Electrozii verticali Electrozii verticali a:;;ezati liniar amplasati pe un contur (circuit inchis) Priza Priza Priza Priza vertical a orizontala verticala orizontala
-

'

-----------

ut
0,85 0,80 0,75 0,70 0,65 0,60 0,50

uz
0,80 0,80 0,77 0,75 0,60 0,60 0,20 0,20

ut

uz

2 3 4 5 6 10 20 40 60 100 2 3 4 5 6 10 20 40 60 100 2 3 4 5 6 10 20 40 60 100

0,75 0,65 0,62 0,60 0,55 0,50 0,40 0,38 0,35

0,50 0,45 0,42 0,40 0,33 0,25 0,20 0,20 0,19

'

e =I

0,90 0,85 0,82 0,80 0,78 0,75 0,70

'

0,90 0,90 0,88 0,85 0,80 0,75 0,56 0,40

0,80 0,75 0,72 0,70 0,66 0,61 0,55 0,52 0,50

0,60 0,55 i 0,52 I 0,50 ' I 0,44 0,30 0,29 ' 0,27 I l - 0,24 i 0,75
I

= 21

0,95 0,90 0,85 0,82 0,80 0,75 0,68 0,54

I
I

= 31

i
'

0,95 0,90 0,88 0,85 0,82 0,80 0,75

0,90 0,85 0,82 0,80 0,75 0,70 0,65 0,62 0,60

i
'

0,70 0,68 0,65 0,56 0,45 0,39 0,36 0,33

Tabelulll.8.15. Rezlstlvitatea dlferltelor solurt ape Rezistivitatea pa [Om] Nr. Domeniu de Valori variatie in tunc- recomandate crt. Natura solului tie de umiditate pentru :;;i continutul ' calculele de Saruri I pr~lir:ni~~re O,Q1 0,01 1 _ Solutie de sare :;;i ape acide Apa de mare __________ _ _2 1 .. ~53 10 ... 50 20 -~--~a de para_l.l_~ rau ___________ _ 40 ... 50 40 _ 4 __ AJ:I~ _Qe_i~ _al.J _izvor --1 __

--

------~--

----

----

I -----------

20 ... 70 50 ~a d_~ munte (p~rauri,r~ur~ ll!curD ___ _10_0_. .. 1?00 700 __]_ _ _Eamant, huma, turl:l_a (fo~rte_u_rn~<:le_L_ 15... 20 20 Cernoziom 10... 70 50 8 9 ___tllll!l~ va_!l~?__ciJ_c:;()n!i_rlliLcl_e _sulfura dE! _fi~~- _1Q ... 20 ___ _ __ __ 1o 10 Pamant arabil - - - 40 .. 60 50 -- --- --------- . --------11 Pamant argilos, argila 40 ... 150 80 _"1?_._ pa_m~ots_u__Qi_e!r_iL___ _ _____ -~ 1QQ._._._500 ______ 200 _ _"1? ,_L_~~d:!~!flall_t_d~_p_ac:IIJI'"e____ __1oo ... 3oo 200 _ ____ __ : 100 ... 300__ 2QO__ _ 14 Argila cu ni~-- _ _ _ 15 Pamant nisipos 150 ... 400 300 __1__'_Nisip f~r_te__tJ_m_ecj 100 ... 500 400 ,J7 __Ba~s!_~_!.J_pam~!___ ------,--5oo~ 6000 _____100Q __ _ 18 . Njsip,_ niip _c:u pietri$ 100 ... 2000 1000 1~ _Roci_,__l:>_az~l!_ur-j__ ___ __ __ _ __ .. 10000 10000 20 Stanca compacta 1ooooo --- -100000 - ~C:---~~~-=:C-'-~
u ____ u

5 : _13_ _.

~a ~IJbteranj

H--

__

..

Anexa 11.8.1

,.---...

Harta cu numarul mediu anual de zile cu oraje NK

LEGENDA

6r
I

>50zile 1 - 45.c..5o zile

J -1.0.:,.45 zile
4- 4Q.c..J5 zile 5 - )S.c..)] z ile 6 - JJ-:-2'5 zile 7 - 15~20 zile

1-

::::!'.
CD CD

n
:::::!.
CD

-0~ ; /
)J
r---'
\"""'"

0\r

~I
.

'? /

B-

<:

10 zde

-~rrzl
UCRAINA
C")

" \,7
'J
i

4
I "CC

\_

Cl

::::i."

c
~

=
<::--Q .

"""~"
, ________
6

OS( ~ -<//.--

-~. Q.

I I

./

J~ /

(~

5hlim

~&ddc,

&/CCI.Qc.5TI 5

"CC

~i ~.~~~JO,

Coi'oir?.
-\.... . ./"\...,

... s
n
CD CD

CD

":::!-.
I

'\.

I<
Q.

2.

-......
SULG,~i?IA

...
Cl

:::::!

II. lnstalalii
'

electrice
9

Capitolul lnstalatii pentru imbunatatirea lactorului ' ' de putere Ia consumatori

Capitolul 9: lnstalalii de imbunatalire a factorului de putere

9.1. Probleme generale
Transportul energiei active este lnsotit invariabil de transportul unei energii reactive, a carei marime este determinata de valoarea factorului de putere. Puterea aparenta S poate fi reprezentata: - grafic, In sistemul de coordonate complexe prezentat In fig. 11.9.1; - trigonometric: Q= Ul cos cp Ul sin cp = P j Q (9.1.1) -exponential:
cp

II. lnstalalii electrice

este decalat In urma tensiunii, puterea reactiva are sensul pozitiv al axei imaginare, fiind inductiva, iar factorul de putere este inductiv. Doar In cazuri speciale de ,supracompensare", In retelele de distributie, situatia se poate prezenta, local, invers. Din cauza indicata mai sus, In limbaj curent, sfera notiunii de energie reactiva este restransa Ia cea a notiunii de energie reactiva inductiva. Factorul de putere lntr-un circuit electric de curent alternativ este:

(9.1.3)
Q

= arctgP

(9.1.4)

~ = UJeirp ( sau ~

= Ule-irp)
~i

(9.1.2)

- algebric, prin modulul

argumentul sau:

+i

a
S=Ul*
1

0---------

p
p
+1

in relatiile de mai sus s-au realizat urmatoarele notatii: cp - unghiul de defazaj dintre tensiune ~i curent; S - putere aparenta; P - puterea activa; 0 - puterea reactiva. Observfmd fig. 11.9.1 se poate scrie urmatoarele relatii: p = cos cp (9.1.5) (9.1.6) 0 = S sin cp S2=P2+Q2 (9.1.7) (9.1.8) Ia = I cos cp (9.1.9) I,= I sin cp unde: 1- este curent aparent (aferent lui S); Ia - curentul activ (aferent lui P); I, : curentul reactiv (aferent lui Q). In fig. 11.9.1, conventional, sensul pozitiv al axei imaginare corespunde unei puteri reactive inductive absorbite, respectiv, unui curent decalat In urma tensiunii, iar sensul negativ al axei imaginare corespunde unei puteri reactive capacitive absorbite, respectiv, unui curent decalat In avans fata de tensiune. in instalatiile sistemelor energetice reactantele inductive (XL) sunt mult mai mari decat reactantele capacitive (Xc), curentul

p
K=s=

~P2+02

(9.1.10)

iar In regim sinusoidal monofazat sau trifazat simetric acesta este:

K=-=COScp

(9.1.11)

Motoarele asincrone formeaza principalul consumator de energie reactiva inductiva (cca. 70% din total), In ordine urmand transformatoarele (cca. 20% din total) ~i liniile electrice aeriene (cca. 10% din total). in tabelulll.9.1. se dau valorile factorului de putere al receptoarelor care intervin, In mod curent, In instalatiile electrice. Generatoarele de energie reactiva inductiva cele mai raspandite sunt condensatoarele statice, ma~inile sincrone ~i liniile electrice In cablu.

Sectiune cablu [mm2] Cu AI

Puterea sarcinii alimentate [kW]

Pierderi anuale de energie pe unitate de lungime [kWh/an.m] 10 15

9.2. lnfluentele negative detenninate de mictorarea factorului de putere

in instalatiile electrice, mic~orarea factorului de putere determina o serie de influente negative cum ar fi: - necesitatea supradimensionarii instalatiilor de producere, transport ~i distributie; - cre~terea pierderilor de putere; - cre~terea pierderilor de tensiune; - scaderea capacitatii de lncarcare cu putere activa a instalatiilor; - necesitatea utilizarii unor lntreruptoare cu o putere de rupere marita. Supradimensionarea instala~ilor de producere, transport ~i distributie Puterea activa, respectiv curentul, In curent alternativ trifazat sunt definite de relatiile:

300 250 200 150 95 240 150 150

Factorul de putere al sarcinii cos cp tg cp 0,00 0,48 ,75 1]2' .. 1,33 1,73 2,29 3,18 4,90

20 30 40 50 60 70 80 90 100 150 200 250 300 350 400 500 600 700 800 900 1000

50 35 25

-+100 ...... !!tl 80 70 ... 95-+-60 50 40 50 35 30 25 20 15 10

...

1 .... ..0,9 -+ 0, 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2

J3unlcoscp

(9.2.1) (9.2.2)

I=

p
J3un coscp

Fig. 11.9.2. Plerderl anuale de energle pe metru llniar de cablu.

Se poate observa ca Ia puterea activa P, constanta, Ia mic~orarea factorului de putere - cos cp - se produce o cre~ tere a curentului, ceea ce duce Ia necesitatea supradimensionarii instalatiilor. Reducerea capacitatii de transport ~i supradimensionarea cablurilor datorita

II.

lnstala~ii

electrice

Capitolul 9:

lnstala~ii

de imbuniitii~ire a factorului de putere

in cazul aparitiei unui scurtcircuit Intr-

scaderii factorului de putere se poate observa In tabelul 11.9.2. Cre~terea pierderilor de putere Pierderile de putere In curent alternativ trifazat sunt date de relatiile:

Lip=

rP

r P { 2 +0 2) =-

u2 cos2 cp

u2

(9.2.3)

Prin scaderea factorului de putere pierderile de putere cresc, cu efecte negative In bilantul energetic al sistemului. in tabelul 11.9.3 pot fi urmarite pierderile anuale de energie datorate variatiei factorului de putere pentru un cablu din aluminiu cu sectiunea de 95 mm 2 ~i lungimea de 100m. Cu nomograma din fig. 11.9.2 se poate determina pierderea anuala de energie pe metrulliniar de cablu In functie de modificarea factorului de putere. Cre~terea pierderilor de tensiune Pierderile de tensiune sunt date de relatia:
.tiU=---

Analizand aceasta relatie se poate observa ca o cre~tere a puterii reactive determina cre~terea pierderii de tensiune, ceea ce va impune o supradimensionare a instalatiilor de transport. in acela~i timp, tensiunea scazuta Ia bornele receptoarelor are efecte In functionarea acestora astfel: - receptoarele de lumina vor avea un flux luminos mai mic; aceasta va conduce Ia mi~area iluminarii pe planul de lucru ~i inconfort pentru cei din lncapere; - receptoarele de forta vor intra In suprasarcina; puterea mecanica fiind constanta (este puterea ceruta Ia arbore) prin scaderea tensiunii va cre~te curentul. Scaderea capacitatii de lncarcare cu putere activa (9.2.5) La o putere aparenta S constanta, marirea puterii reactive Q determina scaderea capacitatii de lncarcare cu putere activa P a instalatiilor. Necesitatea utilizarii unor lntreruptoare cu putere de rupere marita

a retea electrica, cu cat factorul de putere este mai mic cu atat curentul permanent de scurtcircuit /00 are o valoare mai mare, iar aceasta valoare se atinge dupa un interval de timp mai mare. Aceste doua elemente determina marirea puterii de rupere a lntreruptoarelor, pentru a face fata Ia valorile ridicate ale curentului de scurtcircuit In momentullntreruperii circuitului In care a aparut defectiunea.

c~erea

9.3. Mijloace pentru factorului de putere

~8 2 _ 0 2

rP+xQ

(9.2.4)

Pentru ameliorarea factorului de putere se folosesc mijloace naturale ~i mijloace specializate (artificiale). Mijloacele naturale pentru ameliorarea factorului de putere constau, In general, din masuri tehnico-organizatorice In cadrul exploatarii instalatiilor ~i necesita cheltuieli reduse. in instalatiile electrice de joasa tensi-

Tabelulll.9.1. Valorile factorului de putere al , Receptor co~ cp _ Motor sincron 0% 0,17 25% 0,55 sarcina In procente 50% 0,73 din sarcina 75% 0,8 nominala 100% 0,85 1 Lampi cu incandescenta
Lampi fluorescente 1-Lampi cu descarcare Cuptoare cu rezistenta Cuptoare cu lncalzire prin inductie electromagnetica Cuptoare cu lncalzire dielectrica Aparate de sudare cu rezistente Aparate de sudare cu arc Transformatoare - redresoare _ P~Qtru _s_u_darea cu arc Cuptoare cu arc 0,5 0,4 ... 0,(3 .

relor care lntervln 1n mod curent 1n lnstalatlile electrlce. _ tg cp Observatii 5,8 1,52 0,94 0,75 0,62 Lampile fluorescente ~i cele cu descarcare sunt, 0 In general, prevazute cu lmbunatatire locala 1,73 a factorului de putere. Factorul de putere este cos cp = 0,95 (sau indicat de fabricant). 2,29 ... 1,33 . in afara cuptoarelor reglate cu 0 graduatoare cu tiristoare
0,62 Se impune ameliorarea cu condensatoare prevazuta de constructor idem Valorile sunt valabile pentru cazul cand constructorul nu a prevazut ameliorarea factorului de putere.

0,85

0,85 0,8 ... 0,9 0,5 0,7 ... 0,8 0,8

0,62 0,75 ... 0,48 1,73 1,02 ... 0,75 0,75

Tabelulll.9.2. Supradimenslonarea cablurilor de allmentare a receptoarelor cu factor de putere scizut ! Puterea activa maxima Reducerea transportata, [kW], capacitatii cos IPI tg 1P de un cablu de JT din aluminiu, de transport
1

_gu_~~cjiunea: _ _ _ -~- _ .O rnrQ 2_95 mm 2 150 mm2 240 mm2

J,OO ! 0 Q!.!!9_LQ.48 . Q,BO i 0,75-0,?0 J:1,02: (),60_] 1,33 . o.5o 106 96 75. 64

----t- _ '

Irol
0
-10 -20 -30 -40 -50

BS-- -

1~0 _ .

162 146

Tf73i s3-

113 97 81

212 19o 170 _ 149 126 106

284 255 227 1-99 170 142

Tabelulll.9.3. Plerderile de energie lntr-un cablu cu sect:lunea de 95 mm2 , din alumlnlu, de 100 m lunglme, care allmenteazlln curent trlfazat, 380/'a/JV, o sarcinA de 100 kW, tlmp de 2500 ore. Pierderile anuale Pierderile raportate Variatia cos cp tg cp de energie [kWh]' Ia energia activa pier de utila [%] . rilor [%] 1,00 0 6250 2,5 0 0,90 . 0,48 7700 3,1_ +23 o,[() ~ 6,75 9750 3,9 +56 12750 5,1 +104 0,70 . 1,02 +177 1735.9_ __:_ ____ .JL 0,6_0 ' 1,33. 0,50 1,73 25000 10,0 +300
1

Capitolul 9: lnstalatii de imbunatatire a factorului de putere

une principalele mijloace de ameliorare a factorului de putere, care pot fi luate in considerare, sunt: inlocurea rnotoarelor asincrone $i a transformatoarelor supradimensionate; utilizarea comutatoarelor stea - triunghi Ia motoarele asincrone de joasa tensiune care sunt incarcate sistematic sub 40% din sarcina nominala, pentru functionarea de durata a motoarelor in conexiune stea; limitarea mersului in gol al motoarelor asincrone, al transformatoarelor de sudare ~i al altor transformatoare speciale cu regim de functionare intermitenta, daca durata dintre operatii depa~e~te 10 secunde, atunci cand din punct de vedere tehnologic acest lucru este posibil ~i nu apar implicatii tehnice. Aplicarea acestor mijloace va fi stabilita in urma efectuarii unor calcule de eficienta tehnico-economica, prin metoda cheltuielilor totale actualizate. Exista ~i o serie de mijloace naturale a caror aplicare este indicata fara a li se verifica eficienta economica: functionarea in paralel a transformatoarelor de putere dupa graficul de pierderi minime, ori de cate ori conditiile de exploatare permit acest lucru (se va verifica ~i stabilitatea Ia scurtcircuit); exploatarea motoarelor sincrone Ia limita economica a capacitatii de producere a puterii reactive; modificarea conexiunilor din triunghi in stea Ia motoarele care functioneaza permanent Ia o sarcina redusa sub 40% din sarcina nominala; verificarea corectei executii a reparatiilor Ia motoarele electrice.
[%]
-----

II. lnstalatii electrice

Mijloacele specializate (artificiale) pen- sorbita de un motor sincron este, practru ameliorarea factorului de putere, cele tic, constanta ~i nu variaza in functie de mai utilizate, sunt: sarcina acestuia. - condensatoarele statice; Factorul de putere al motoarelor vari- ma~inile sincrone (compensatoare, mo- aza odata cu sarcina (tabelul 11.9.5), mictoare supraexcitate); ~orandu-se pe masura reducerii coefici- compensatoare de faza. . entului de incarcare a acestuia. Pot fi amintite ~i alte mijloace speciaIn practica, pentru eliminarea acestor lizate cum ar fi sincronizarea motoa- efecte negative, motoarele asincrone relor asincrone sau utilizarea motoarelor supradimensionate se inlocuiesc cu alasincrone compensate, insa acestea tele de puteri mai mici. sunt foarte putin folosite in practica. lnlocuirea motoarelor asincrone cu o incar care medie cuprinsa intre 45 ~i 9.3.1. Cl'&flerea factorului 70% din puterea nominala cu motoare de de putere prin mijloace naturale putere mai mica se va face pe baza rezultatelor unui calcul de eficienta tehnicointocuirea motoarelor asincrone su- economica. Aceasta masura devine avanpradimensionate tajoasa numai daca reducerea pierderiUn coeficient de incarcare redus al unui , lor active de mers in gol ale motorului ~i motor determina functionarea acestuia cu ' reducerea pierderilor de putere activa in un randament ~i un factor de putere 1 retea, datorita scaderii puterii reactive connecorespunzatoare. i sumate de noul motor, este mai mare In tabelele 11.9.4 ~i 11.9.5 au fost indi- decat cre~terea pierderilor active in cucate valorile randamentului ~i ale factorului pru datorita mic~orarii puterii motorului. de putere pentru diverse motoare asinLa inlocuirea unui motor se va respeccrone ~i pentru incarcari de 25, 50, ta conditia ca noul motor sa nu se incal75, 100, 125% din sarcina nominala. . zeasca peste limita admisa prin norma de Puterea reactiva consumata de un fabricatie. In acela~i timp, este necesar motor asincron se compune din puterea ca, Ia pornire, noul motor sa asigure reactiva de mers in gol corespunzatoa- ' cuplul necesar. re curentului de magnetizare al motoruMotoarele asincrone a caror incarcalui (care este, practic, independenta de re de durata este sub 45% din puterea sarcina) ~i din puterea reactiva cores- lor nominala pot fi inlocuite cu motoare punzatoare campurilor magnetice de corespunzatoare de puteri mai mici fara scapari (proportionala cu patratul sarcinii). a mai fi necesar un calcul de eficienta tehComponenta de mers in gol, pentru un nico-economica, cu conditia ca, Ia porcoeficient mediu de incarcare egal sau mai nire , sa fie asigurat cuplul de pornire. mic de 0,5 reprezinta 85% - 90% din puintocuirea transformatoarelor slab incarterea totala absorbita de motor. Se po- cate ate concluziona ca puterea reactiva ab- ' lnlocuirea unui transformator care lu1 1

T]

-----

--------

-------

25 -89 ---88 86 85 84 82 81 80 79 78

Tabelulll.9.4. Randamentul motoarelor aslncrone in funct:le de coeftclentul de incircare T] [%] Ia diverse sarcini din sarcina nominala Ia diverse sarcini din sarcina nominala 100 125 25 50 75 ' 100 125 50 - j___ _l___ --94 96 96 96 7_7_,5 84 86 85 --- 86 ---------- - - - - - - -- - ---------- - - -

------

93 92 91 90 89

------

'

--------

_87:.~

86,5
-~5.~

85

95 94 93 92 91 90 89 88 87

95 94 ---93 -92 91 90 89 88 ---87

----

95 94 93 92 91 90 89 88 86

77 76 74 73 72 70 69 68 67

83 82 81 80 79 78 77 76 75

-- ---83--- r----83-----82-82 r -82-- 81

81 80 79 78 77

85 84

85 84 81

84 83

1L_
!
i
I

80

~Q_

__ _ ______ 7_!1
- -

79 78 77

--i6
75

77

Tabelulll.9.5 Factorul de putere al motoarelor asincrone in funct:le de coeftclentul de incircare cos cp[%) Ia diverse sarcini din sarcina nominala cos cp [%) Ia diverse sarcini din sarcina nominala 125 25 50 75 i 100 125 25 50 ---+--7_5_____ _100---------- - 0,6___ - ---0,76-r o:a1- 0,83 0,91 0,64 ~___Q,82 _ i- __Q,88 __ _ _(),91 ---0,45 -,_- o)5 ---o.82o,65 0,43 __(),62 0,8_9_ ' 0,87 Jl,JQ 0,_9Q 0,90 _OL@_ _ _ _9,1~ ___ 0,fl6 _0,_89 __ ()_,_73 o,79 o,BJ _Q,~ - _o~3 0,61 0,73 0,78 0,80 -- 0,5fl_ 0,7~-- ! _0_,?_!)_ - - __ 0,88 - ~-- 0~ - Q,4_1 o,_59 --- 1 -6;?2- o,ii---t- -o-.790,4Q 0,57 0, 770,84 0,87 0,88 - _Q,_8l__ __ _Q,3_8 Q,58___ ' __ O_,('Q 9,76 -- 0,7~-0,7_~- - - _Q,I3_3 -- - 0,86 0,55 0,53-- ;-- _Q.?~OL82 - _0,85 0,69 I 0, 75 0, 77 Q,31) - 0,_!)IL_ O,(Jpo,s4 -~ o;~:;-[76_0,36 0,86_ -Q,51 0, 72 -0,81 - _0,84 0,35 0,52 ! 0,66 ! 0,73 -: 0,75 Q,50 0,71_ 0,80 0,83 O,!J5 0,51 I 0,65 , 0,72 0,74 0,34 0,47 ! 0,67 i 0,78 0,82 l 0,84

a.ao- -

_l__ r 0.74

II. lnstalatii electrice

creaza, in general, subincarcat, cu un alt transformator de putere mica este eficienta daca pierderile de energie in transformator, in reteaua consumatorului ~i in sistem se mi~eaza in urma acestei inlocuiri. Se recomanda inlocuirea transformatoarelor care au o incarcare mai mica de 50% din puterea lor nominala ~i o durata de functionare de peste 1500 ore/an. inlocuirea se va face in urma unui calcul de eficienta tehnico-economica. Se mentioneaza ca inlocuirea transfermatoarelor inciircate cu 50% sau mai mult din puterea lor nominala, precum ~i acelor subincarcate, indiferent de gradul lor de inciircare, dar care se afla sub tensiune un timp de maxim 1500 ore/an, nu este eficienta din punct de vedere economic. in aceste cazuri, costurile initiale legate de inlocuirea transformatorului vor fi amortizate dupa un interval de timp mult prea indelungat (valoarea reducerii pierderilor de energie fiind relativ mica in decursul unui an). Utilizarea comutatoare/or stea - triunghi Ia motoarele asincrone care tunctioneazii cu o sarcina mult diferiti!i de cea nomina/a Exista motoare asincrone al caror regim de functionare este caracterizat prin perioade scurte de timp in care sarcina este apropiata de cea nominala, restul timpului sarcina avfmd valori sub 40% din cea nominala. Solutia recomandata in aceste cazuri este utilizarea unui comutator stea- triunghi, motorul functionand, in perioadele in care sarcina este apropiata de cea nominala, in conexiune triunghi, iar, in eel cu sarcina redusa, in conexiune stea. in conexiunea stea, tensiunea aplicata fiecarei faze a bobinajului motorului se mic~oreaza cu raportul 11.../3, cuplul maxim scazand Ia randul sau in raportul 1/3. Se recomanda ca functionarea in conexiune stea sa fie mentinuta numai atat timp cat cuplul maxim cerut este mai mic de 40% din cuplul nominal al motorului, evitandu-se prin aceasta supraincalzirea bobinajului. Cheltuielile de procurare ~i montare ale comutatoarelor stea - triunghi sunt relativ mici. Din aceasta cauza, in astfel de situatii, nu este necesar un calcul de eficienta tehnico-economica. Montarea limitatoarelor de mers in go/ in industria exista o serie de echiparnente al caror regim de functionare este caracterizat prin perioade active in care sarcina este apropiata de cea nominala, urmate de perioade de mers in gol. Astfel de situatii pot fi intalnite Ia ma~ini unelte, transformatoare de sudare etc. Puterea reactiva de mers in gol a motoarelor asincrone sau a transformatoarelor reprezinta cea mai mare parte din puterea reactiva totala consumata.

Capitolul 9: lnstalatii de imbunititire a factorului de putere

Pentru eliminarea pierderilor de putere activa ~i pentru reducerea consumului de putere reactiva corespunzatoare regimului de mers in gol al motoarelor sau transformatoarelor se utilizeaza limitatoare automate care opresc echipamentele in intervalul dintre doua operatii active. Folosirea limitatoarelor de mers in gol este oportuna pentru motoarele electrice, transformatoarele de sudare etc., Ia care durata de mers in gol intre doua perioade active, succesive, este mai mare de 20% din intregul timp de utilizare a echipamentului respectiv. Se va efectua un calcul de eficientii tehniccrCOOOIT1icii, pentru a stabili daca economia de energie activa realizata, anual, prin oprirea echipamentelor pe durata timpilor morti depa~e~te sporul de consum anual datorat numarului majorat de porniri ~i daca valoarea acestor economii justifica investitiile pentru montarea limitatoarelor de mers in gol. Reducerea pierderilor de energie activii, prin montarea de limitatoare de mers in gol, este egala cu diferenta dintre , energia consumata in perioadele de mers in gol ~i energia consumata Ia pornirile suplimentare ale motoarelor. in cazul in care opririle motorului, sub actiunea limitatorului de mers in gol corespunzatoare regimului de functionare in gol a ~nii antrenate, au o durata prea scurta, economia rezultata din opririle motorului ar putea fi anulata sau chiar intrecuta de consumul suplimentar de energie aferent perioadelor de pornire ale acestuia. in vederea eliminarii acestui pericol, limitatorul de mers in gol trebuie prevazut cu un dispozitiv de temporizare astfel reglat incat sa nu actioneze Ia opriri prea scurte.
j

surse specializate, de putere reactiva ' (baterii de condensatoare, compensatoare ! sincrone etc.). Puterea reactiva ce trebuie compensata prin surse specializate se determina ast' fel incat, prin reglare, sa se asigure va! loarea factorului de putere neutral, atat Ia varful de sarcina al sistemului, cat ~i Ia puterea medie zilnica a consumatorului. Prin factor de putere neutral se intelege acea valoare a factorului de putere mediu lunar, stabilit prin lege, pe care trebuie sao realizeze consumatorul pentru a fi scutit de plata energiei reactive. Factorul de putere neutral se stabile~ te, periodic, prin studii de sistem, pentru o anumita etapa de dezvoltare a sistemului energetic national, tinand seama de conditiile de tarifare a energiei alectrice, precum ~i de costul echipamentelor de compensare. in prezent, factorul de putere neutral este de 0,92. Consumatorii care realizeaza un factor de putere mediu lunar sub 0,92 platesc energia reactiva consumata fata de cos cp neutral. Alegerea tipu/ui de instalatii pentru ameliorarea factorului de putere Generatoarele ~i motoarele sincrone se pot utiliza in regim de compensator sincron in cazul in care aceasta functionare este mai avantajoasa, din punct de vedere economic, in raport cu alte tipuri de surse. Cele mai uzitate mijloace de compensare a puterii reactive sunt bateriile de condensatoare. Bateriile fractionate (cu mai multe trepte de putere) se adopta in situatiile in care variatia sarcinii reactive impune o adaptare a bateriei Ia curba de : sarcina, astfel incat, in regimul de sarcina . mica, consumatorul sa nu debiteze en. ergie reactiva in sistem. Fractionarea bateriilor mai este impusa de posibi9.3.2. Cr8flerea factorului de putere folosind surse litatile tehnice de rupere a curentilor caspecializate de putere reactivi pacitivi de catre intreruptoare. Bateriile fractionate sunt, de regula, auin scopul cre~terii factorului de pute- . tomatizate, avand $i posibilitati de comandii re pana Ia o valoare justificata din punct de vedere tehnico-economic, dupa ce au fost epuizate toate posibilitatile de ' cr~tere ale acestuia prin mijoace naturale, : se va lua in considerare instalarea unor :

'

lc

--

-- c

.0
Re

u,

coscp

Fig. 11.9.3. Princlplul irnbuniti11ril factorulul de putere pentru un receptor monofazat.

Fig. 11.9.4. Dlagrama fazoriali a curen1ilor din fig. 11.9.3.

C apitolul 9: lnstala,ii de imbuniti ,ire a factorului de putere

manualit Bateriile automatizate de condensatoare, derivatie, de joasa tensiune sunt con-

II. lnstala,ii electrice

stituite dn lJ"''Mtocrele elemente principale: modulul de comanda care asigura cuplarea automata a treptelor bateriei Ia retea; acesta cuprinde: sigurante fuzibile, contactoare, blocul de comanda automata $i rezistente de descarcare. Pe pa-tea frontaJa cuprinde butoane pentru actionarea manuara, Iampi de semnalizare $i comutatorul de selectie a comenzii (manual - automat); modulul de condensatoare compus din condensatoare montate pe stative tipizate, conectate corespunzator treptelor respective.

Cre$terea factorului de putere cu ajutorul bateriilor de condensatoare

Aceasta se realizeaza prin montarea, in paralel cu receptorul (R8 - din fig. 11.9.3), unui condensator C. Curentii 1,, lc $i I sunt reprezentati i n fig. 11.9.4.

Fig. 11.9.5. Dlagrama putertlor pentru amellorarea factortlor

de putere.
L1

Receptorul R6 absoarbe de Ia retea cu- se poate determina puterea reactiva rentul 1, defazat in urma fata de tensiu- necesara ridicarii factorului de putere de nea de Ia borne - egala cu tensiunea retelei Ia vatoarea cos qJ 1 1a valoarea cos qJ2 in cJaca sunt neglijate pierderile - cu ung- functie de puterea activa absorbita, mulhiul qJ1 . Curentul prin condensatorul C este tiplicflnd valoarea acesteia cu factorul lc defazat cu 1fl2 in fata tensiunii sursei, k tg ll't- tg qJ2 . Astfel de Ia retea este absorbit un c~ in tabelulll.9.6 sunt date valorile acesrent I (I< 1 , ) defazat cu qJ2 (l!J2 < qJ1). In tui factor k pentru diverse valori ale lui urma ameliorarii, receptorul functioneaza cos qJ 1 , respectiv, cos qJ2 cu un factor de putere cos qJ2 >cos qJ1 i n cazul retelelor monofazate: De exemplu: lampile f luorescente de Oc= Uf w C (9.3.2) joasa tensiune au un factor de putere C= OciUf w (9.3.3) cos qJ 1 :::0,55. Prin montarea unui con- ' in care: densator in paralel, factorul de putere se Oc- este puterea condensatorului [VAr]; amelioreaza Ia valoarea cos qJ2 = 0, 95. u, - tensiunea de faza M; Notflnd cu indicii 1 $i 2 puterea activa C - capacitatea condensatorului [F]; P, puterea reactiva 0, puterea aparenta w - pulsatia care este egala cu 2 1d S $i factorul de putere cos qJ , inainte $i (w = 3 14 pentru f =50 Hz). dupa ameliorare, $i neglijand pierderile de in cazul retelelor trifazate ameliorarea putere activa care sunt foarte mici, d in se face prin montarea condensatoarelor fig. 11.9.5 rezulta puterea instalatiei de fie in stea (fig.l l.9.6), f ie in triunghi ameliorare a factorului de putere este: (fig. II. 9.7). Pentru conexiunea stea puterea totala Oc = 0 1 - 0 2 = P(tg qJ1 - tg l!J2 ) (9.3.1) Analizflnd relatia 9.3. 1 se observa ca a condensatoarelor este: (9.3.4) Oc = U 2 w C). 1 n care: U - este tensiunea de linie M: c).- capacitatea pe 0 faza in conexiunea stea [F). C = 0(/Ufw (9.3.5) ' ),entru conexiunea triunghi: (9.3.6) Oc = 3l.P w c4 in care: C - este capacitatea pe o faza in co4 nexiune triunghi. C" = 0(/U 2w (9.3.7) unde: din relatiile 9.3.5 $i 9.3.7 reprezinta capacitatea bateriei pe una din faze. Din compararea relatiilor 9.3.5 $i 9.3.6 . rezulta ca. pentru furnizarea aceleia$i Fig. 11.9.8. Baterte de condensatoare : puteri reactive, in cazul legarii condenL __ __ _V. _M __ BL _ OC _._ _ _ __.. satoarelor in triunghi, valoarea capacita-

u, u,.

ca

Ob -

V'' \
Fig. IL9.8. ~ COIIdel..co.elor
.. staa.
L1

J:

Tabelulll.9.6. Valorile factorului k cos Cf'2 0,92 0,90 0,85 cos ({ 1 0,95
0,52 0,54 0,56 0,58 0,60 0,62 0,64 0,66 0,68 0,70 0,72 0,74 0,76 0,78 0,80 0,82 0,84 0,86 0,88 0,90 1,31 1,23 1,15 1,08 1,00 0,94 0,87 0,81 0,75 0,69 0,64 0,58 0,53 0,47 0,42 0,37 0,32 0,27 0,21 0,16 1,21 1,13 1,05 0,98 0,91 0,84 0,77 0,71 0,65 0,59 0,54 0,48 0,43 0,37 0,32 0,27 0,22 0,17 0,11 0,06 1,16 1,07 1,00 0,92 0,85 0,78 0,72 0,65 0,59 0,54 0,48 0,43 0,37 0,32 0,27 0,21 0,16 0,11 0,06 1,02 0,94 0,86 0,79 0,71 0,65 0,58 0,52 0,46 0,40 0,34 0,29 0,24 0,13 0,09 0,08 0,03

c 6.
Fig. IL9.7.i..eglwM COIIdel.alolnior

...

Fig. 11.9.9. Baterte de condensatoare VARMATIC

II. lnstala1ii electrice

tii este de trei ori mai mica dedit in cazul legarii in stea, ceea ce constituie un avantaj economic remarcabil. Cu toate acestea, in practica, pe medie tensiune, se prefera conexiunea stea care permite un control al integritatii condensatoarelor. Tn fig. 11.9.8 !;)i 11.9.9 sunt prezentate bateriile de condensatoare VARBLOC !;li VARMATIC. Tn tabelul 11.9.7 sunt date caracteristicile tehnice ale bateriei de condensateare VARBLOC, iar in tabelul 11.9.8, cele ale condensatoarelor VARMATIC. Montarea bateriilor de condensatoare Ia consumator se poate face: - centralizat sau semicentralizat, Ia tablourile generale de distributie sau Ia tablourile de distributie ale grupurilor de receptoare; - individual (local), Ia bornele receptorului; - mixt (centralizat sau semicentralizat !;li local). Tn cazul ameliorarii factorului deputere centralizat sau semicentralizat se folosesc baterii de condensatoare fractionate (cu mai multe trepte de putere) comutabile automat, care sunt in masura asigure un factor de putere corespunzator, in cazul unei sarcini reactive variabile in timp, a debita energie reactiva in sistem, in regimuri de sarcini mici. Tn cazul ameliorarii individuale Ia motoarele asincrone, puterea bateriei de condensatoare se stabile!;)te astfel incat sa asigure eel mult 90% din puterea de mers in gol a motorului.

Capitolul 9: lnstala1ii de imbunatii1ire a factorului de putere

preferinta, cu o caracteristica lenta, cu un curent nominal al fuzibilului eel putin egal cu 1,6 Inc in cazul conectarii in trepte intermediare a bateriei !;li, eel putin egal cu 1,8 Inc in cazul conectarii directe (tara trepte). Prin Inc s-a notat curentul nominal al bateriei, curent calculat cu relatia

Schemele de montare a bateriilor de joasa tensiune Bateriile de condensatoare de joas8. tensiune, de regula, cuprind: un intreruptor manual sau automat pentru conectarea bateriei daca functionarea ei este independenta de function area unui receptor inductiv (fig. 11.9.10); in cazul in care bateria este destinata, in exclusivitate, pentru un anumit receptor, atat bateria cat !;li receptorul vor fi conectate prin acela!;)i intreruptor sau contactor (fig. 11.9.11);

9.3.8.
Disjunctoarele pentru protectia instalatiilor de condensatoare se aleg de tipul cu rupere in aer. Curentul releelor maximale se va regia Ia o valoare de eel mult

1,21nc

Tabelulll.9.7. Caracteristiclle tehnice ale bateriei de condensatoare VARBLOC, Ia 50 Hz

------~----------

sa

tara

230 v Ref. Nr [kVAr] [kVAr] trepte pe unitate 60 4 ---- 15 97060 80 4 20 97061 100 : 5 20 97062 120 4 30 97063 150 5 30 97064 180 6 30 . 97065 210 7 30 ___ 970 240 8 30 97067 270 9 30 97068

--------.----

------------

-------

------------

--

---

---- - . - - - - - - - - - -

Calculul sectiunii conductoarelor

Conductele pentru alimentarea bateriei de condensatoare se dimensioneaza pentru un curent maxim egal cu 1,4 ori curentul nominal al bateriei, curent ce se calculeaza cu relatia:

400 Ref. Nr. [kVAr] trepte [kVAr] pe unitate 25 97070 5 125 . 132 ! 33 97071 4 7 25 __ ~ 97072 175 -! 198 6 33 97073 50 97074 200 4 25 97075 225 ! 9 232 i 4 58 97076 50 i 97077 250 5 58 97078 5 290 ! 300 [_ 6 50 [_9]07~ 348 58 97080 6 7 58 ! 97081 406 ! 464 8 58 97082 58 97083 522 9 10 58 'I- 97084 580 638 1 11 58 97085 12 58 97086 696 :

-----

!,

Tabelulll.9.8. Caracteristiclle tehnice ale bateriei de condensatoare VARMATIC, Ia 50 Hz.

I
nC

J3u

Oc

(9.3.8)

a
[kVAr]

in care: Qc- este puterea bateriei [VAr]; U - tensiunea de linie M

230 Nr. trepte

Ref.

[kVAr] pe ; unitate

Elementele de protectie a bateriilor de condensatoare

lnstalatiile de condensatoare pentru imbunatatirea factorului de putere trebuie protejate impotriva supracurentilor prin sigurante fuzibile, sigurante fuzibile !;li contactoare cu relee termice sau disjunctoare, dupa caz. Fac exceptie bateriile de condensatoare legate direct Ia bornele receptoarelor !;li conectate Ia retea simultan cu acestea, care nu necesita dispozitive de protectie speciale in afara celor care asigura protectia receptoarelor respective (motoare, Iampi fluorescente etc.). Caracteristicile dispozitivelor de protectie Ia supracurenti se aleg avandu-se in vedere amsamblul receptor- condensator. Sigurantele fuzibile pentru protectia instalatiilor de condensatoare se aleg, de

10 . 4 1 2,5 - - ---97100 --- - - -12,5 5 . 2,5_ - _j}_7101__ 15 3 5 . 97102 -- 4 ; 5 --~--97103 20 25 - - - 5 5 97104 30 4 _]'_,____ ___ 971053],? ti 7,5 97106 97107 40 4 ' 10 50 - 5 ---,-16 97108------ -- - - - - - - 1 - - . - - - - - - - - - - - - - - - 60 6 10 97109 -~----5 -- -,--15--- ---97110--,
----------------.------------------~

-----

--~-----6 ___

--

1L_
1

---

--

19Q _____5_ _ _gg ___ -- j}lJJ2 6 I 20_ __!:!?1_13 5 i 25 97114 _!)--:_~-=---~~~ --~~ 971-f 7 25 97116 8 _J - _g_t;_ - --~"7'117 9 25 97118 10 25 97119
--- - - -

15

97111

120 125 __19 _- ~~~ 175 200 225 250

- - - --

400 Ref. Nr. [kVAr] trepte [kVAr] pe unitate 20 4 5 97130 -25 "--- _________ ____ --~ 9_7131 30 ' 3 10 - ~]'~240 4 10 97133 I 3 15 97134 45 ! 5 50 - 10 - 97135 ' 4 15 97136 60 I 4 -20 97137 80 5 20 97138 100 I 6 -. 120 20 97139 4 40 97140 160 ' 7 --' 25 97141 175 200 5 40 97142 240 6 40 97143 280 7 -- 40 97144 320 8 40 97145 9 40 97146 360 10 40 97147 400

v a

~-

--

---

--

Capitolul 9: lnstala!ii de imbunatii!ire a factorului de putere

sigurante fuzibile in cazul in care bateria nu este protejata de un intrerupator automat; ampermetre pe fiecare faza, legate direct sau pe secundarul unor transfermatoare de masura.

II. lnstala!ii electrice

--~--.------- L2 ---lf----1--.-- L3

~~---------- L1

'
F4

'
1

Fig. 11.9.11. Legarea batertel de condensatoare Ia bomele unul receptor: F1 ... F3 - sigurante de protectie Ia ' scurt circuit; K - contactor; F4 - relee ' termice; A - ampermetre.
...------------------, I

L1 --~----------L2 --~---.------ L3 --~---+--~~-

'

Fig. 11.9.10. Legarea bateriei de condensatoare Ia ~: K 1 - contactor pentru conectarea bateriei; S2 - intreruptor manual pentru conectarea rezistentelor de descarcare; r - rezistente de descarcare legate in stea.

in fig. 11.9.12 este prezentata o baterie siune, se intrebuinteaza rezistente de de condensatoare cu 3 trepte conectata descarcare, legate in paralel cu conpe barele unui tablou de forta TF. Conec- densatoarele. tarea celor trei trepte este comandata prin Valoarea rezistentei de descarcare intermediul unui bloc de comanc:Ja automat este data de relatia: BCA. La bornele acestui bloc de comanc:Ja t f=---[Q) (9.3.9) sunt conectate un semnal de curent, Cin Umax preluat de Ia transformatorul de masura uad de curent TC montat pe faza L 1 a alimenin care: tarii tabloului TF, precum ~i tensiunile fazelor L2 ~i l3 de pe barele tabloului. r - este rezistenta de descarcare pe faza [W]; Circuitele electronice din interiorul blocului de comanda prelucreaza semna- t- timpul de descarcare [s]; lele de tensiune ~i de curent, iar Ia ie~i C - capacitatea bateriei pe faza [F); rea blocului de comanc:Ja va apare un sem- uad - tensiunea de atingere admisibila M; nal de tensiune proportional cu curentul Umax- tensiunea maxima Ia bornele rereactiv in punctul de racord. zistentei M; in functie de necesarul de putere reacRezistentele de descarcare trebuie sa tiva se vor conecta treptele bateriei de con- satisfaca doua conditii: densatoare prin aqionarea disjunctoarelor. dupa trecerea timpului de descarcare Daca treptele bateriei vor fi inegale, de t, tensiunea Ia bornele condensatoruexemplu, in raportul 1:2:3, bateria va lui sa fie sub limite maxime admise, de asigura 6 paliere de energie reactiva, asiregula, 42 V; gurand in acest fel o corelare foarte bu- pierderile in rezistentele de descarcana intre necesarul de energie reactiva sore, pentru o tensiune egala cu tensiunea nominala a bateriei, nu trebuie sa licitat de receptoarele racordate Ia tabloul de forta respectiv ~i energia reactiva depa~easca 1 WlkVAr, intrucat rezisdebitata de baterie. tentele de descarcare pot fi conectain practica se utilizeaza baterii de conte permanent Ia retea in timpul functionarii condensatoarelor. Acest lucru densatoare cu 3 ... 6 trepte. poate fi evitat daca pe circuitul rezisDescarcarea condensatoarelor Dupa deconectarea condensatorului tentelor se prevede un intreruptor manual (fig. 11.9.10) sau un contactor acde Ia retea, acesta ramane incarcat cu o cantitate de energie electrica, iar tensitionat automat Ia punerea ~i scoaterea din functiune a bateriei. unea Ia bornele lui este egala cu tensiin instalatiile de curent alternativ trifaunea retelei in momentul intreruperii circuitului. Circuitul ramanand deschis, se zat, rezistentele de descarcare pot fi produce, in timp, o autodescarcare a con- conectate fie in triunghi (fig. 11.9.13), fie densatorului care dureaza cu atat mai mult in stea (fig. 11.9.10), independent de cu cat dielectricul este de calitate mai buna. schemele de legatura ale condensatoain conditiile dielectricilor moderni, aceasta relor din baterie. descarcare poate dura ore intregi. in ceea ce prive~te siguranta in exploAcest lucru poate constitui un pericol atare a circuitului de descarcare, copentru personalul de exploatare. Din nectarea in triunghi a rezistentelor este aceasta cauza, normativele in vigoare impun ca fiecare baterie sa fie prevazuta cu dispozitive de descarcare astfel alese incat TC E - - - - - - - - I dupa eel mult un minut de Ia deconectarea bateriei, tensiunea Ia bornele ei sa scada sub 42 V. Fac exceptie ~i nu se prevad cu dispozitive speciale de descarcare, condensatoarele legate direct Ia bornele recep- , toarelor (fig. 11.9.11). Se mentioneaza ca, daca un condensator este reconectat inainte de a fi complet descarcat, curentul va depinde atat de tensiunea retelei cat ~ de tensiunea Flg.ll.9.12. Legarea unel baterti de Ia bornele condensatorului, putand depa~i condensatoare cu trel trepte Ia valoarea curentului de conectare al conbarele unul tablou de forti: densatorului descarcat. TF - barele tabloului de forta; TC De aceea, pentru realizarea sigurantei transporter de curent; BCA - blocul in exploatare ~i pentru a reduce ~ocuri de comanda automata; 1 - baterii trile de curent Ia conectare, trebuie sa se fazate legate in triunghi; 2 - disjuncasigure o descarcare rapida a condentoare (pentru actionare ~i protectie); satoarelor, imediat dupa intreruperea 3 - comanda disjunctorului; 4 - recepcircuitului. toarele tabloului. in acest scop, in instalatiile de joasa ten1

II. lnstalafii electrice

preferabila, deoarece Ia intreruperea uneia din rezistente, triunghiul ramane deschis, iar posibilitatea de descarcare se pastreaza pentru toate condensatoarele bateriei, singura diferenta fiind ca, in cazul triunghiului deschis, pe unul din circuitele de descarcare sunt inseriate doua rezistente, in loc de una singura, timpul de descarcare marindu-se corespunzator. Bateriile de condensatoare care se racordeaza pe statiile de medie tensiune (6-1 0 kV) vor fi cu comanda manuala sau automata, cu una sau mai multe trepte de putere. Schemele de conexiuni pentru bateriile de condensatoare trifazate sunt de medie tensiune l?i se realizeaza, de regula, in dubla stea cu neutrele izolate fata de pamant (fig. 11.9.14). Pe legatura dintre conductele de neutru se monteaza un transformator de curent cu care se realizeaza o protectie diferentiala de curent, eficienta in cazul defectelor interne in condensatoare. Celulele de medie tensiune prin intermediul carora se conecteaza bateriile de condensatoare pot fi echipate cu disjunctoare sau contactoare. Prezenta bateriilor de condensatoare in retelele electrice determina fenomene L1 --~---------L2--~--~-----
L3--~--~---Q--

Capitolul 9: lnstalatii de imbunatatire a factorului de putere

tranzitorii Ia conectarea, deconectarea l?i de curent care actioneaza declan~ea descarcarea automata a bateriilor. elernentului de comutare. Releele sunt aliConectarea bateriei produce un l?OC de mentate de transformatoarele de cudecurent a carui valoare nu va trebui rent din celula de condensatoare. Treapta pal?easca valoarea curentului de l?OC al I -a va actiona Ia scurtcircuit pe baterie intrerupatorului sau contactorului folosit avand 0 temporizare de 0,2 ... 0,5 s. ca aparat de comutare l?i un l?OC de Treapta 11-a va actiona Ia suprasarcina avand 0 temporizare de 1... 5 s; tensiune care nu trebuie sa depal?easca 3% din tensiunea nominala a retelei. protectie maximala de tensiune care proConectarea unei baterii se va executa nutejeaza bateria de condensatoare immai daca aceasta este complet descarcata, potriva crel?terilor de tensiune peste lipentru ca, in caz contrar, pot apare sumita de 10% admisa de baterie. Tempratensiuni l?i supracurenti de valori mari porizarea protectiei se stabilel?te intre care pot conduce Ia deteriorarea instalatiei 1 l?i 5 s. l?i Ia perturbatii in sistemul energetic. protectie de minima tensiune care acFenomenul de deconectare a bateriilor tioneaza in cazul scaderii tensiunii pe de condensatoare este dependent de cabara Ia care este racordata bateria, de racteristicile aparatajului de conectare (intregula, Ia pauzele de tensiune provoreruptor, contactor disjunctor), respectiv, cate de AAR (anclanl?area automata a rezervei), in scopul evitarii unor suprade curentul maxim capacitiv, care poate fi rupt de acesta. tensiuni periculoase ce pot apare Ia anRegimul de descarcare a bateriei este , cla~ea intrerupatorului sursei, bateria impus de considerentele prezentate mai nefiind descarcata. Temporizarea se va sus, precum l?i in scopul asigurarii lucrarilcr regia cu o treapta de timp inferioara timde revizii l?i reparatii in conditii depline de pului de actionare al AAR-ului. securitate a muncii. Bateriile de condensare de medie ten9.4. Calculul de eficien~ siune sunt prevazute cu o instalatie fixa de tehnico-economici descarcare, avand rolul ca dupa deconectare asigure reducerea tensiunii In conformitate cu actualele reglesub 50 V intr-un timp maxim de 5 min. mentari, consumatorii industriali trebuie Descfra:rea se face automat prin i~le sa absoarba energia de Ia sistem Ia un a doua transformatoare de tensiuni bifa- factor de putere neutral de 0,92. Energia zate, conectate in triunghi deschis l?i ra- reactiva consumata suplimentar de Ia un cordate, nemijlocit, Ia bornele bateriei de factor de putere mai mic de 0,92 se condensatoare tara aparate de conecta- platel?te Ia un pret variabil, in functie de I tensiunea Ia care se realizeaza consumul. re sau protectie (fig. 11.9.14, TT1, TT2). lnstalatii de protectie prin relee ! In vederea realizarii factorului de putere Bateriile de condensatoare de medie I neutral, consumatorii vcr lua, in primul rand, tensiune vor fi prevazute cu urmatoare- masuri de crel?tere a factorului de putere le tipuri de protectie prin relee: I pe cale naturala l?i, dupa epuizarea ace protectie maxima de curent realizata in stor masuri, de crel?tere a factorului de doua trepte de reglare cu relee maximale ' putere, pe cale artificiala. ,------------------, lnstalarea de mijloace suplimentare de ameliorare va fi eficace daca cheltuTT1 ielile aferente instalarii l?i exploatarii acestcra vor fi mai mici decat efectul economic TT2 obtinut: (9.3.10) Cw + Co+ Cu + Cc <!: CK unde: Cw - este efectul economic obtinut prin reducerea pierderilor de energie act iva; C0 - efectul economic obtinut prin reducerea pierderii aferente puterii reactive; TC Cu - efectul economic obtinut prin ridicarea nivelul de tensiune; Cc- efectul economic obtinut prin crel?Fig. 11.9.14. Schema de Iegare a terea capacitatii de transport; baterlllor de condensatoare pe CK cheltuieli pentru instalarea l?i explomedie tensiune, in dubli stea cu atarea instalatiilor de ameliorare punctele ,neutru" lzolate ~ de l?i reglaj. pimint: TT1 l?i TT2 - transportoare de putere; BC1 l?i BC2 - baterii de condensatoare pe medie tensiune; TC - transformator de curent.

sa

sa

Fig. 11.9.13. Legarea rezlstenJelor de desclrcare In triunghi: F1. .. F3 - sigurante fuzibile pentru protectie Ia scurtcircuit; F4 - releu termic pentru protectie Ia suprasarcina; K 1 - contactor pentru actionarea bateriei; K2 - contactor pentru actionarea rezistentelor de descarcare.

II. lnstalatii
'

electrice

Capitolul 1o lnstalatii de semnalizare ' pentru transmiterea inlormatiilor

'

Capitolul10: lnstala1ii de semnalizare 10.1. lnstalatii pentru det~a, semnalizarea 'i stingerea incendiului
10.1.1. Probleme generale
lncendiul este un fenomen complex cu caracter aleatoriu $i evolutie necontrolata. Prin formele sale violente de manifestare, reprezinta un pericol permanent pentru om. Oriunde ar izbucni, incendiul provoaca panica, distruge lini$tea, armonia, confortul material $i psihologic al celor confruntati cu acest sinistru. Tn cazuri grave, incendiul produce pierderi de vieti omene$ti, importante pagube materiale $i, prin consecintele sale, poate genera efecte care greu pot fi imaginate. de semnalizare $i stingere a incendiului; ponderea instalatiilor de stingere este mult mai mare datorita riscurilor mari de incendiu in sectiile in care se utilizeaza materiale inflamabile, instalatii electrice de forta, instalatii termo-mecanice etc; instalatiile de semnalizare sunt, de asemenea, frecvent intalnite in zone in care riscurile de incendiu sunt mult mai mici sau timpul de desfa$urare a acestuia, mai mare; depozitele $i statiile de distributie pentru carburanti, zone cu atmosfera cu pericol de explozie etc; pentru aceste domenii, cu rise mare de incendiu, se utilizeaza instalatii de stingere; acolo unde desfa$urarea incendiului poate fi atat de rapida incat nici stingerea automata nu limiteaza suficient urmarile unui incendiu se va utiliza o instalatie de monitorizare a gazelor $i substantelor $i de semnalizare a aparitiei amestecurilor explozive.

II. lnstala1ii electrice

10.1.2. Metode 'i tehnologii pentru detec1:ia incendiului
10.1.2.1 Detectoare de fum Fumul este constituit din totalitatea particulelor aeriene, vizibile sau invizibile, rezultate in urma combustiei. Detectoarele de fum sunt proiectate sa sesizeze prezenta acestor particule. Astazi sunt utilizate doua principii de sesizare a fumului: ionizarea $i efectul fotoelectric.

Domeniile de aplicalie ale instalaliilor pentru deteclia, semnalizarea $i stingerea incendiilor lnstalatiile automate se diferentiaza, in general, dupa principala utilitate ; Reglementiri legale in vigoare (semnalizare sau stingere). Aceste prin- i Tntreaga activitate in domeniul procipale functiuni ale unei instalatii auto- iectarii, realizarii, instalarii, punerii in mate se regasesc atat separat, cat $i functiune, exploatarii $i intretinerii unei impreuna. astfel de instalatii se poate face numai Principalele domenii de aplicatie sunt: de firme avizate, de institutii desemna locuintele, cladirile cu birouri, intre- te, prin persoane avizate $i cu echipaprinderile in care riscurile de incendiu mente agrementate. sunt reduse, tinand mai mult de aliTn tara noastra, dintre normativele mentarea cu energie electrica, termi- care reglementeaza aceste probleme, ca sau gaze; in acest domeniu predo- se remarca urmatoarele: mina instalatiile de semnalizare, insta- Normele generale de protectie impolatiile de stingere automata utilizan- ' triva incendiilor Ia proiectarea $i readu-se numai ca o masura suplimenlizarea constructiilor $i instalatiilor; tara de protectie, acolo unde sunt Normele tehnice de proiectare depozitate valori mari (tezaure de i privind protectia Ia actiunea focului p 118; banca, depozite de muzeu etc.) sau in zonele cu echipament de calcul cu Normele de prevenire $i stingere a importanta strategica; incendiilor in unitatile din ramurile industriei electronice, electrotehnice $i intreprinderile industriale care, prin diversitatea lor, reprezinta un camp mecanicii fine $i de dotare cu ma$ini, foarte vast de aplicare a instalatiilor instalatii, utilaje, aparatura, echipamente de protectie $i substante chi2 3 mice pentru prevenirea $i stingerea incendiilor, aprobate cu Ordinul nr. 12 I 92 - O.D.I.E.M.F.; Normativul pentru proiectarea, executarea $i exploatarea instalatiilor fixe de stins incendiul cu CO:c--1049; Hotararea Guvernului nr. 51/92, completata prin Hotararea Guvernului nr. 71/96, privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire $i stingere a incendiilor; Normele generale de prevenire $i stingere a incendiilor, Legea 307/2006. Fig. 11.10.1. Structure unui detector Alte normative, legiferate in statele de fum cu cameri dubli de CEE sunt in curs de omologare $i in ionizare: tara noastra. Norma cea mai impor1- grila de protectie; 2 - sursa tanta din punctul de vedere al dimenradioactiva; 3 - directie de radiatie; sionarii instalatiilor pentru detectia $i 4 - carcasa; 5 - electrod ; 6 - ecran; semnalizarea incendiului este standar7 - pin de conectare. dul SREN-54-1 Ia SREN 54-22.

Detectoarele de fum cu camerA de ionizare Un detector de fum, cu camera de ionizare, clasic este constituit din doua plcki conducatoare de electricitate, conectate Ia o sursa de tensiune continua $i o sursa radioactiva (de obicei Americiu 241) care ionizeaza aerul dintre placi. Sursa radioactiva creaza un mic curent de ionizare care poate fi masurat de un circuit electronic conectat Ia cele doua placi. Particulele emise in urma unei combustii sunt mult mai mari decat moleculele de aer ionizate. Pe masura ce particulele de fum patrund in camera de ionizare, moleculele de aer, ionizate se combina cu ele. Tn acest mod particulele de fum devin centre de recombinare, iar numarul total de particule ionizate din camera se reduce. Cand curentul se reduce cu o anumita valoare predeterminata se declan$eaza o semnalizare de alarma. Schimbarile de umiditate $i presiune atmosferica pot afecta curentul din camera de ionizare $i astfel pot crea un efect similar cu patrunderea particulelor de fum in camera de masura. Pentru compensarea efectelor umiditatii $i presiunii s-a construit detectorul cu camera de ionizare dubla care este frecvent utilizat in zilele noastre (fig. 11.10.1). Un detector de fum cu camera dubla de ionizare utilizeaza o camera care este deschisa catre mediul inconjurator (camera de masura) $i o a doua camera inchisa fata de mediul inconjurator, dar afectata de umiditate $i presiune (camera de referinta). Camera de referinta este separata de mediul prin pereti in care sunt practicate orificii de diametru foarte mic care nu permit patrunderea particulelor de fum. Circuitul electronic monitorizeaza curentii de ionizare din ambele camere $i le compara valorile. Daca umiditatea sau presiunea se schimba, ambele camere sunt afectate in mod egal $i nu apar diferente intre curentii lor de ionizare. Daca in camera de ionizare de masura patrund particule de fum. curentul de ionizare a acesteia se

II. lnstalalii electrice

reduce, in timp ce curentul de ionizare din camera de referinta ramane neschimbat. Diferenta valorilor celor doi curenti este detectata de circuitul electronic care emite o semnalizare de alarma.

Capitolul10: lnstalalii de semnalizare

ajunge, in acest mod, Ia receptor provocand generarea unei semnalizari de alarm a. tectorului. intr-un detector de fum optic, patrunderea insectelor, a murdariei, a prafului din aer, a particulelor desprinse de pe peretii uscati pot reflecta lumina emisa de dioda electroluminiscenta l?i pot produce astfel alarme false. Perturbatiile electrice tranzitorii sau energia radiata de alte aparate electrice pot afecta circuitele electronice ale ambelor tipuri de detectoare l?i pot fi interpretate de acestea ca sesizari de fum generandu-se semnaliziiri de alarma. Trebuie precizat ca valorile sensibilitatii admise pentru detectoarele de fum sunt standardizate l?i verificate, pentru fiecare producator l?i tip de dispozitiv, de catre institutii specializate (VdS in Germania, Underwriters Laboratories in Statele Unite etc.). Pentru reducerea alarmelor false, in conditiile asigurarii unei sensibilitati corespunzatoare, se folosesc metode de prelucrare electronica a semnalelor. Astfel firma Eft-Eft (Germania) utilizeaza doua metode de reducere a alarmelor false, denumite SDN (Storungsmeldung - Diagnose - Nachfuhrung) l?i MSR (Mehrkriterien-Auswertung - Signalanalyse - Rastererkennung). Metoda SON realizeaza urmatoarele prelucrari de semnal: evaluarea automata a erorilor pentru semnalele care nu ating pragul de decizie l?i corectarea nivelului de decizie in functie de aceasta (fig. 11.10.3); atingerea unor praguri predeterminate duce Ia semnalizarea iminentei defectari a detectorului (o semnalizare de preavertizare l?i, respectiv, o semnalizare de avertizare); declanl?area, Ia comanda transmisa de centrala de semnalizare, a unei autodiagnosticari care, pe de o parte, verifica circuitul electronic l?i functiile logice ale procesului de

Detectoarele de fum optice prin obturare Sunt constituite dintr-o sursa de lumina l?i un receptor fotosensibil (de exemplu, o fotodioda). intr-a atmosfera normala (care nu contine particule de combustie) receptorul primel?te o cantitate constanta de lumina emisa de sursa. Aparitia particulelor de fum duce Ia obturarea partiala sau totala a fascicolului de lumina stabilit intre sursa l?i receptor, producand reducerea curentului electric generat de receptor. Modificarea curentului receptorului este detectata de un circuit electronic l?i, daca acesta a depal?it o anumita valoare, este generata o semnalizare de alarma. in mod curent acest tip de detectoare este utilizat pentru extinderea zonei supravegheate l?i in cladiri cu inaltime foarte mare (biserici, holuri interioare cu inaltime mare). Detectoare de fum optice prin difuzie Cele mai utilizate detectoare de fum optice sunt cele care se bazeaza pe difuzia luminii (fig. 11.10.2). 0 dioda electroluminiscenta (LED) emite o radiatie luminoasa (in spectrul infrarol?u) in camera de masura a detectorului. in aceasta camera este amenajat un labirint in care este integrat un receptor de lumina (de exemplu, o fotodioda), care insa nu receptioneaza radiatia emisa de LED. Cand particulele de fum patrund in zona camerei de masura inundata de radiatia luminoasa a diodei electroluminiscente, lumina este reflectata de acestea. 0 parte a radiatiei luminoase
7
6 3

Detectoare speciale Detectoarele de fum prezentate se mai numesc l?i detectoare punctuale datorita faptului cii necesita o amplasare de asemenea maniera incat fumul emis in caz de incendiu sa treacii prin ele. Cum in unele situatii nu este posibila amplasarea detectoarelor de fum pe traseul probabil al fumului emis in caz de incendiu, s-a dezvoltat o serie de constructii auxiliare care sa orienteze fumul pe drumul dorit. De exemplu, pentru monitorizarea aerului vehiculat prin tubulatura instalatiei de climatizare se utilizeaza un dispozitiv special care realizeaza o cale de circulatie (derivatie) pentru acesta, trecandu-1 astfel prin dreptul unui detector de fum (fig. 11.10.6). Aparitia de fum in aerul ventilat duce Ia generarea unui semnal de alarma.
Metode de reducere a alarmelor false Ia detectoarele de fum Detectoarele de fum trebuie sa generaze o semnalizare de alarma atunci cand sesizeaza prezenta particulelor de combustie, dar, pe de alta parte, trebuie sa minimizeze impactul semnalelor nedorite ce apar dintr-o varietate de cauze. Exista o serie de factori care afecteaza detectoarele de fum cu camera de ionizare: praful, umiditatea excesiva, curentii de aer importanti l?i insectele mici pot fi interpretate in mod grel?it ca particule de combustie. Cu cat detectorul este mai sensibil cu atat el va fi mai afectat de acel?ti factori l?i va genera alarme false. Praful l?i murdaria se pot acumula pe sursa de radiatie provocand scaderea sensibilizarii de-

Pra A+

~~Pr~a~B~+---3--------------------~~_.~..--~-------------

-- ......--

5 6

Um

Fig. 11.10.2. Structura unul detector de fum fotoelecbic: 1 - fotodioda; 2 - dioda emitatoare; 3 - lentila biconvexa; 4 - filtru; 5 - receptor; 6 - emitator; 7 - labirint.

Fig.ll.10.3. Corectarea nivelului de declzie Ia detectoarele SON: 1 - valoare de baza; 2 - valoare de decizie; 3 - diagnoza; 4 - avertizare; 5 - adaptare; 6 - intretinere preventiva; 7 - eroare; 8 - valoare masurata.

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

semnal, iar, pe de alta parte, semnalizeaza daca corectia nivelului de decizie a ajuns Ia valorile predeterminate indicfmd murdarirea sau lmbatranirea detectorului; adaptarea succesiva Ia conditiile ambientale. Metoda MSR realizeaza urmatoarele prelucrari de semnal: utilizarea In tandem a unui detector de fum (optic sau cu camera de ionizare) impreuna cu un detector termodiferential sau termomaximal, numit $i detector multicriteriu, un asemenea tip de detector asigura detectarea incendiului $i In cazurile In care incendiul se manifesta prin fenomene atipice (de exemplu, un incendiu cu flacara lntr-un mediu In care, In mod normal, emisia de fum este manifestarea tipica); corectarea nivelului de decizie se face prin reducerea sa In trepte, din momentul In care semnalul de masura a atins un prag de prealarma (fig. 11.10.4). Reducerea In trepte este astfel reglata, lncat detectorul prezinta o sensibilitate marita Ia o cre$tere lenta a continutului de fum $i o sensibilitate mic$orata Ia o cre$tere rapida a acestuia In acest mod, o mare parte din fenomene este ignorata. In functie de analiza in laborator a manifestarii incendiului In diverse conditii, se pot programa parametrii de corectie a nivelului de decizie, obtinandu-se astfel detectoare perfect adaptate situatiei 'de facto' din teren (fig. 11.10.5). Prin aceasta metoda pot fi preluate mostre de aer de Ia diferite niveluri de lnaltime, eliminandu-se astfel inconvenientul stratificarii fumului prin care concentratia de particule de combustie difera in functie de lnaltime, temperatura sau umiditate. Un alt avantaj, In special, In obiectivele de mari dimensiuni, este acela ca efortul de mentenanta este redus prin aceea ca mai multe puncte de preluare a e$antioanelor de aer sunt conectate Ia un singur detector de fum. Capacitatea de a prelua mostre de aer de Ia distanta permite disimularea instalatiei, prin mascarea retelei de tevi, din motive estetice (de exemplu, In cladiri cu arhitectura deosebita) sau functionale (de exemplu, lntr-o camera izolata acustic). Pentru preluarea mostrelor de aer sunt suficiente orificii
[%]

II. lnstalatii electrice

de 3 mm diametru. Datorita faptului ca prin aceasta metoda incendiul poate fi detectat cu mult lnainte de a lncepe, detectia ultrarapida a fumului prin absorbtie este recomandata, In special, In obiectivele care contin valori materiale deosebite sau In care lntreruperea activitatii, ca urmare a unui lnceput de incendiu, poate fi foarte daunatoare sau foarte costisitoare (de exemplu, Intr-a ,camera curata"). Camerele cu echipament de calcul sau de telecomunicatii dotate cu echipamente de climatizare artificiala a aerului sunt adesea protejate cu dispozitive de detectie a fumului, prin absorbtie, instalate astfel lncat sa preia mostre de aer din interiorul echipamentelor sau din conductele principale de ventilare. Metoda mentionata permite supravegherea unor suprafete mari cu un singur

150
Prag de decizie Ia detectorii MSR

125

100
Prag de decizie standard

75

50
Cre~?tere

25

rapida a concentratiei de fum

10.1.22 Defectla ullrarapldj a fumulul; datactoara specifics

Tehnici de detectie ultrarapida a fumului prin absorbtie Un dispozitiv de detectie a fumului prin absorbtie este alcatuit dintr-o carcasa care contine un detector de fum, un dispozitiv de absorbtie $i cateva ie$iri de comanda. in locul amplasarii unui detector de fum astfel lncat, In caz de incendiu, aerul sa treaca prin el, dispozitivul de absorbtie realizeaza presiunea negativa necesara pentru a asigura o circulatie permanenta de aer printr-o retea de tevi distribuite pe toata suprafata supravegheata. in tevile retelei sunt practicate orificii pentru absorbtia aerului. Principalul avantaj al acestei metode este acela ca detecteaza fumul Ia momentul incipient al unui incendiu. Un alt avantaj este reprezentat de capacitatea unei astfel de instalatii de a supraveghea suprafete mari, fie prin asigurarea unei ventilatii fortate corespunzatoare, fie printr-o retea extinsa de tevi de absorbtie.

10

t[s)

Fig. 11.10.4. Caracteristica de rispuns a unui detector MSR Ia un puseu scurt de fum.
[%]

150
Prag de decizie Ia detectorii MSR

125

100
Prag de decizie standard

75
Cre~?tere lenta a concentratiei de fum

50

25

Concentratia fumului atinge pragul de prealarma Detectorul i~?i mare~?te sensibilitatea

10

t[s]

Fig.ll.10.5. Caracteristica de rispuns a unui detector MSR Ia variatia lentl afumulul.

II. lnstala1ii electrice

dispozitiv. Delimitarea suprafetei de supraveghere este conditionata de timpul maxim admis pentru transportul aerului de Ia oricare punct de preluare catre detector. Reglementarile BFPSA (British Fire Protection Systems Association) limiteaza acest timp Ia 120 secunde.

Capitolul10: lnstala1ii de semnalizare

Detectoarele bazate pe ionizare functioneaza asemanator cu detectoarele de fum cu camera de ionizare, punctuale, echipate insa cu o sursa radioactiva de intensitate mai mare in vederea incarcarii particulelor cu o sarcina electrica sporita, astfel incat un numar mai mic de particule sa poata asigura atingerea pragului de detectie. Detectoarele cu camerA cu cea~ au o atmosfera bogata in vapori de apa in care particulele de combustie sunt inconjurate de mici picaturi de apa care condenseaza. Ele devin astfel U$Or vizibile $i sunt detectate printr-un sistem optic de masura.
cendiu, se manifesta ulterior aparitiei fumului. Exista insa tipuri de incendii (de exemplu, arderea benzinei) care se manifesta cu putin fum $i cu o cre$tere rapida a temperaturii. De aceea detectoarele de temperatura sunt frecvent intalnite in instalatiile de semnalizare a incendiului.

Semnalizarea incendiului cu detectoare de fum prin absorbtie poate fi unizonala, multizonala sau multipunctuala. Un dispozitiv unizonal ofera o singura semnalizare pentru toata zona supravegheata, un dispozitiv multizonal asigura semnalizari diferite pentru mai Detectorul cu difuzie in luminA inten- multe domenii ale zonei supravegheate sA functioneaza similar cu un detector iar un dispozitiv multipunct identifica de fum optic punctual. 0 sursa emite unul dintre punctele supravegheate. lumina intr-un volum de masura. Un toAlegerea tipului de dispozitiv se face to-detector este astfel amplasat, in ra- in functie de marimea zonei supraveport cu sursa, incat, in conditii de aer gheate, de domeniile delimitate in curat, nu receptioneaza lumina. Pre- aceasta zona, de timpul de raspuns zenta fumului provoaca difuzia luminii cerut $i de unele considerente de echiincidente care este partial receptionata pament. De exemplu, un detector mulde toto-detector. tizonal supravegheaza acea$i zona ca Capacitatea de a detecta fumul Ia ni- $i un detector unizonal, utilizand acela$i veluri de densitate mult mai mici este tip de tevi (de obicei, tevi cu diametrul obtinuta prin mai multe metode. Una cuprins intre 15 $i 21 mm). Un disdintre primele tehnici folosite a fost uti- pozitiv multipunct supravegheaza calizarea unei surse de lumina cu xenon, teva puncte de masura, utilizand tevi de mare intensitate, care inunda volu- de absorbtie cu diametrul redus mul de masura, eliminand orice efect (6 ... 8 mm). Detectoarele de fum prin absorbtie provocat de zgomotul indus de lumina detecteaza un prag de prealarma, intrambienta. Tehnicile mai frecvente folosesc pen- un mod continuu de masura dupa care intra intr-a secventa de identificare a tru acela$i scop surse laser. Alte surse de alarmare pot fi elimina- zonei sau punctului care a generat te prin utilizarea mai multor senzori alarma. care sa permita diferentierea particuleDetectoarele de fum prin absorbtie sunt lor (dupa culoare, marime, forma etc.). livrate in diferite variante de echipare: Utilizarea de algoritmi de analiza a - cu control local sau de Ia distanta; semnalului detectat reprezinta o alta - cu sau tara interfata adresabila pentru integrarea intr-a bucla de centramodalitate de a cre$te sensibilitatea de lizare a semnalizarilor; detectie $i de a elimina alarmele false. Detectorul cu numArare a particulelor - cu sau tara sursa de alimentare. Sunt disponibile detectoare de fum cu laser utilizeaza acela$i principiu al difuziei luminii descris mai sus dar se ' prin absorbtie $i pentru medii cu peribazeaza pe foto-detectoare foarte sen- col de explozie. sibile. Lumina difuzata este receptiona10.1.2.3 Detectoare de temperatunJ ta sub forma unor impulsuri a caror Cre$terea temperaturii este unul din amplitudine este dependenta de marimea particulei $i de curentul de aer ca- fenomenele prin care se manifesta un re traverseaza volumul de masura. Cir- incendiu. in functie de felul incendiului, cuitul electronic, integrat in detector, de marimea spatiului in care acesta se asigura o sensibilitate proportionala cu desfa$oara, de conditiile de mediu fluxul de aer $i reduce alarmele false cre$terea temperaturii se realizeaza prin numararea statistica $i analiza ma- mai devreme sau mai tarziu. in general, rimii particulelor. cre$terea temperaturii, in cazul unui in-

Detectoarele folosite in dispozitivele de cletec~ie a fumului prin absorb~ie Principiul de functionare al acestei metode impune utilizarea unor detectoare de fum ultrasensibile. Detectoarele de fum punctuale prezentate anterior ar necesita un flux de aer foarte mare, pentru a asigura o semnalizare corecta intr-un dispozitiv de detectie a fumului prin absorbtie. Exista mai multe metode de detectie utilizate pentru a se asigura sensibilitatea sporita necesara: difuzie in lumina intensa, numaratoarea particulelor cu laser, ionizare $i tehnologia camerei cu ceata.

Detectoarele termodiferen~iale Sunt dispozitive automate care raspund Ia o anumita viteza de cre$tere a temperaturii. Elementul de detectie este consituit de un rezistor cu variatie negativa cu temperatura. Aceste componente sunt imbatranite artificial, in prealabil, asigurand astfel un raspuns uniform pe parcursul mai multor ani. Masurarea este realizata de un amplificator cu tranzistori cu efect de camp, iar generarea semnalului de alarma, de un etaj bistabil. in practica, se utilizeaza 3 clase de detectoare termodiferentiale, corespunzator unor viteze de cre$tere a temperaturii de 4, 8 $i, respectiv, 18C/min. Detectoare termomaximale Alcatuit Ia tel ca detectorul termodiferential, detectorul termomaximal raspunde Ia atingerea unui prag de temperatura. in practica se utilizeaza 4 clase de detectoare termomaximale, corespunzator temperaturilor de 58; 65; 71 $i 81C.
10.1.2.4 Detectoare de tlaclnJ 0 alta forma de manifestare a unui
incendiu o reprezinta radiatia electromagnetica, in spectrul dintre infraro$U $i ultraviolet. Manifestarea acestui fenomen, in spectrul vizibil, este flacara. in consecintfl, o metoda de detectie a incendiului este masurarea nivelului de

7
2

de ventilare 'i

Fig. 11.10.6. Structure unul detector de fum pentru tubulatura

circul~a

aerului prln

acesta:
1 - tub de ventilare; 2 - derivatie; 3 - carcasa; 4 - detector de fum.

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

radiatie electromagnetica din zona supravegheata. Prezenta fondului de radiatie electromagnetica naturala (solara) sau artificiala face posibila detectarea incendiului numai in zonele de infrarO$U sau ultraviolet. Detectoarele de flacara in infrarO$U sunt mai putin utilizate, in ultima vreme, datorita prezentei unui fond de radiatie naturala sau artificiala (surse de incalzire sau iluminat care emit radiatii $i in acest spectru).

II. lnstalatii electrice

Detectoare de flacara in ultraviolet Detectorul de flacara in ultraviolet utilizeaza un traductor GEIGER MUELLER care detecteaza radiatia electromagnetica in spectrul 18502450 A (fig. 11.10.7). Radiatia luminoasa este emisa in cuante (fotoni). Energia unui foton este dependenta de lungimea de unda a radiatiei. Cfmd un foton este absorbit intr-un metal, cum este catodul (placa conectata Ia polul negativ al unei surse electrice) unui detector de radiatii ultraviolate, energia sa este donata unui electron din metal determinandu-1 sa paraseasca suprafata metalului $i sa fie atras spre anod, daca se afla in prezenta unui camp suficient de mare. Nivelul de energie necesar pentru desprinderea unui electron din catod este caracteristic metalului din care este construit acesta. Catodul detectorului de radiatii ultraviolete va emite electroni daca este expus Ia radiatii cu lungime de unda mai mica de 2450 A. Pe de alta parte, anvelopa detectorului opre$te radiatia electromagnetica cu lungime de unda mai mica de 1850 A. De aceea raspunsul spectral al detectorului de radiatii ultraviolete este eel prezentat mai sus. Balonul detectorului este umplut cu

un gaz ionizabil, astfel incat, daca un cu arc este o sursa intensa de radiatii electron este emis de catod $i atras ultraviolete $i trebuie sa nu se faca in spre anod, el bombardeaza molecula zonele supravegheate cu detectoare de gaz, intalnita, cu suficienta energie de flacara in ultraviolet, deoarece va pentru a provoca o emisie secundara genera alarme false. de electroni din aceasta; Ia randul lor, Trebuie avut in vedere ca supraveace$ti electroni vor lovi alte molecule gherea cu detectoare de flacara in uleliberand alti electroni. Numarul de traviolet este eficienta daca intre focaelectroni generat in acest fel este, tipic, rul de incendiu $i detector exista o vizide cateva milioane de ori mai mare de- bilitate directa. Anumite gaze $i vaporii cat numarul electronilor emi$i din ca- de apa absorb radiatiile ultraviolete $i tod $i determina un curent electric in optureaza vizibilitatea detectorului. De circuitul catod-anod. Curentul poate fi asemenea, fumul absoarbe radiatiile uloprit prin reducerea tensiunii aplicate traviolete $i, daca este de a$teptat ca pe electrozii tubului. acumularile de fum dens sa preceada intr-un detector de radiatii ultraviole- prezenta flacarii, atunci nu se vor folosi te, curentul stabilit de receptia unei ra- detectoare de flacara in ultraviolet. diatii in spectrul mentionat este mentiTrebuie evitata utilizarea detectoarenut putin timp, inainte ca tensiunea sa lor in medii neaerisite in care vaporii de fie redusa $i curentul oprit. lmediat du- ulei sau alte produse petrochimice se pa aceea, tensiunea este restabilita, iar pot depune pe sticla traductorului $i radiatiile ultraviolete, daca persista, vor pot atenua vizibilitatea directa. Daca genera un nou impuls de curent. Sem- totu$i, utilizarea detectoarelor de flacanalul de ie$ire al tubului este preluat de ra in ultraviolet este necesara intr-un un circuit electronic care este astfel re- astfel de mediu, se vor face curatiri $i glat incat sa asigure generarea unui verificari periodice ale traductoarelor. semnal de alarmare pentru o flacara standard de laborator. 10.1.2.5 Detectoare de gaze Un detector de flacara in ultraviolet, Gazele combustibile reprezinta o tipic, asigura semnalizarea unei flacari materie prima utilizata pe scara larga de benzina cu un diametru de 30 em atat casnic, cat $i industrial, dar, in de Ia o distanta de 9 m, in maxim 10 s. acela$i timp un potential pericol de inUnghiul de vizibilitate al unui astfel de cendiu. lncendiul provocat prin aprindetector variaza, in functie de pro- derea gazelor combustibile are o desducator $i forma constructiva, intre 90 fa$urare foarte rapida, uneori sub for. rna de explozie. $i 120. Detectarea incendiului prin masuraDupa cum se poate observa $i din graficul energiei spectrale, fondul de rea fenomenelor care-1 insotesc (fum, radiatie electromagnetica naturala sau flacara, cre$terea temperaturii) $i semartificiala nu afecteaza detectorul de nalizarea lui in vederea unei interventii flacara in ultraviolet (fig. 11.10.8). nu reprezinta o solutie acceptabila Este important de retinut insa $i o pentru incendiile provocate de aprindeserie de limitari ale acestui tip de rea gazelor. in functie de viteza de evolutie a incendiului posibil in zona detector. Nivelurile ridicate de radiatii X sau supravegheata se poate apela Ia o soGama pot produce declan$area detec- lutie de stingere automata a incendiului torului de flacara in ultraviolet. Sudura sau Ia detectia aparitiei pericolului de
ULTRAVIOLET VIZIBIL INFRARO$U

2
80

>ttl

E 60 ttl
Q)

Domeniul de sensibilitate al detectorului in ultraviolet

"01

m 4o c:

I I I

Radiatia solara receptionata pe pam ant

20

Fig. 11.10.7. Structura unul detector de flacirt in ultraviolet 1 - unghi de vizibilitate; 2 - detector de ultraviolete; 3 - pini de comunicatie cu soclu.

5000
2800

6000

7000

Lungime de unda [A]

Flg.ll.10.8. Graflcul energiei spectrale a detectorulul de fum in ultraviolet.

11. lnstala!ii electrice

incendiu prin sesizarea emisiei de gaze combustibile. lnstalatiile de stingere automata realizeaza detectia incendiului printr-una dintre metodele cunoscute, dupa care inunda focarul de incendiu, automat, cu un agent de stingere. Aceste instalatii sunt prezentate in capitolul 10.1.5. Detectia gazelor reprezinta solutia optima acolo unde este posibil sa apara gaze combustibile sau amestecuri explozibile, semnalizand pericolul de incendiu inainte de aparitia acestuia. lnstalatiile de detectie l?i semnalizare a gazelor sunt instalatii de sine statatoare utilizate, de regula, in domeniul industrial sau acolo unde aparitia gazelor poate pune in pericol viata oamenilor (prezenta gazului metan sau propan in bucatarii, centrale termice, subsoluri sau prezenta monoxidului de carbon in garaje, parcari subterane etc.). Existenta pericolului aparitiei scurgerilor de gaze combustibile sau acumularii de monoxid de carbon impune, uneori, integrarea unor detectoare de gaze in instalatiile de detectie l?i semnalizare a incendiului. Detectoarele de gaz utilizeaza alemente de masura a concentratiei de gaz in aer l?i genereaza semnale de preavertizare in functie de nivelurile prestabilite Ia fabricatia echipamentului sau programabile. Detectoarele de gaz de acest tip sunt capabile sa genereze, in mod automat, o comanda de utilitate imediata (de exemplu, inchiderea electrovalvei de admisie a gazului) Ia atingerea unui nivel prestabilt de concentratie de gaz. Detectoarele de gaz care sunt integrate in instalatii de detectie l?i semnalizare a gazelor realizeaza numai masurarea concentratiei de gaz din aer l?i transmiterea valorii determinate, de regula, printr-un semnal unificat (4 ... 20 rnA).
Detectorul de gaz cu semiconductor

Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare

electrice.
Detectorul de gaz catalitic este realizat dintr-o pereche de elemente mentate intr-o carcasa de metal. Unul dintre elemente este un sesizor catalitic activ, iar celalalt este un elemeRt de compensare inactiv. Fiecare element este constituit dintr-un fir subtire de platina inglobat intr-o pastila de oxid de aluminiu. Elementul de sesizare este dotat cu catalizator fiind sensibil Ia concentratia gazului de masurat. Ansamblul este protejat de un filtru care are l?i destinatia de a bloca trecerea flacarii. Masurarea concentratiei de gaz se face similar cu detectorul de gaz cu semiconductor. Detectorul de gaz electrochimic

vind localizarea acestora, de a asigura o serie de utilitati, generale sau particulare, necesare pentru o exploatare eficienta. Centralizarea semnalizarilor se realizeaza printr-o retea de conexiuni care permit un transfer de informatie intre echipamentul central l?i fiecare detector, bidirectional, asigurand toate conditiile de functionare (de exemplu, alimentarea electrica centralizata a detectoarelor). Tn instalatiile pentru detectia l?i semnalizarea incendiilor sunt utilizate mai multe tipuri de conexiuni, diferentiate prin numarul de informatii transmise, redundanta Ia deranjamente, pretul de cost.
Conexiunea conven,ionala asigura centralizarea unei singure semnalizari de Ia toate dispozitivele legate Ia un racord (denumit linie sau grupa). Echipamentul central este prevazut, de regula, cu un numar de grupe mai mic decat numarul de detectoare. Aceasta inseamna ca, Ia un moment dat, de Ia toate dispozitivele conectate Ia o linie poate ajunge Ia echipamentul central o singura informatie; in caz de alarma, Ia echi pamentul central este semnalizat numai racordul (linia, grupa) de Ia care s-a generat alarma, dar nu se poate identifica dispozitivul emitator, pentru aceasta fiind nevoie de o deplasare Ia fata locului (toate detectoarele sunt echipate cu o dioda electroluminiscenta care se aprinde in caz de semnalizare). Conexiunea clasica se realizeaza pe 2 fire sau pe 4 fire, in functie de modul de alimentare a detectoarelor. Detectoarele conectate pe 4 fire au borne separate pentru alimentare l?i, respectiv, pentru semnalizare. Detectoarele pe 2 fire se alimenteaza l?i transmit semnalizarea prin numai doua borne. Trebuie remarcat ca generarea unei semnalizari de alarma trece detectorul intr-o stare de memorare a alarmei (semnalizarea se mentine, LED-ul ramane aprins) pana Ia anularea tensiunii de alimentare. Echipamentul central realizeaza anularea tensiunii de pe fiecare racord (linie) Ia comanda de initializare pe care operatorul o da prin panoul de operare. Tn cazul conexiunii pe 4 fire trebuie avut in vedere ca circuitul de alimentare sa realizeze aceasta functie. Circuitul de semnalizare este monitorizat permanent pentru a se asigura permanent integritatea canalului de transmitere a semnalizarilor din instalatie. Pentru aceasta Ia capatul fiecarui racord (linie) se conecteaza un rezistor de o anumita valoare care stabilel?te un curent de repaus, cunoscut, prin circuit. Rezistenta integrata in circuit asigura un curent mult mai mare decat

utilizeaza ca element de masura 0 celula umpluta cu electrolit sensibil Ia gazul ce trebuie masurat l?i dotata cu 3 electrozi. Celula utilizeaza o bariera de difuzie capilara l?i este protejata de un filtru de otel inoxidabil. Gazul difuzeaza prin filtrul de otel inoxidabil l?i bariera capilara. lnteractiunea chimica dintre molecule de gaz l?i electrolitul din celula provoaca modificarea rezistentei electrice dintre electrozii de masura l?i de referinta. Valorile concentratiei de gaz Ia care sunt etalonate detectoarele sunt urmatoarele: pentru metan: prealarma Ia 2% l?i alarma Ia 3%; pentru monoxid de carbon: prealarma Ia 5% l?i alarma Ia 7%.

10.1.3. Centralizarea semnali:zirilor in instal~ile pentru detec1ia, semnalizarea 'i stingerea incendiilor
lnstalatiile pentru detectia, semnalizarea l?i stingerea incendiilor sunt formate din mai multe dispozitive l?i echipamente distribuite pe intreaga zona care face obiectul supravegherii. Detectoarele de incendiu sunt amplasate in fiecare punct in care exista pericol de incendiu avand sarcina de a masura unul sau mai multi dintre parametrii caracteristici combustiei. La atingerea unor praguri predeterminate sau preprogramate detectoarele genereaza o semnalizare de alarma. Utilizarea eficienta a acestor semnalizari impune centralizarea lor. Orice instalatie pentru detectia l?i semnalizarea incendiului dispune de un echipament central care are sarcina de a centraliza semnalizarile de Ia toate detectoarele din instalatie, de a prezenta aceste semnalizari unui operator (dispecer), impreuna cu informatii pri-

utilizeaza ca element de masura un microcip de siliciu pe care au fost depuse doua filamente metalice. Unul dintre filamente este utilizat pentru incalzire, celalalt, elementul de masura, este sensibil Ia gazul masurat. Un filtru pores realizat din otel inoxidabil, sinterizat, protejeaza suprafata elementului de masura de contaminarea cu materie lichida sau solida l?i asigura o functionare sigura intr-un mediu cu pericol de explozie. Gazul difuzeaza prin filtrul poros sinterizat l?i ia contact cu suprafata filamentului de incalzire. Filamentul de masura il?i modifica rezistenta electrica proportional cu concentratia gazului. Pe masura ce scurgerea de gaz este eliminata, filamentul de masura revine Ia valoarea initiala a rezistentei sale

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

curentul de alimentare a detectoarelor in stare de repaus. In caz de alarma detectorul care genereaza semnalizarea incarca linia cu un curent suficient de mare ca sa poata fi decelat de catre echipamentul central. Scurtcircuitul sau intreruperea circuitului electric al unei linii sunt, de asemenea, detectate de echipamentul central ~i semnalizate operatorului uman. In anumite conditii, scurtcircuitul sau intreruperea sunt considerate criterii de generare a alarmei de incendiu. de 75 rnA ~i o protectie Ia scurtcircuit care deconecteaza linia Ia 100 rnA. Conectarea fiecarui dispozitiv Ia unul dintre cele 8 racorduri se face in functie de considerente de montare (pentru minimizarea traseelor de cablu) sau de considerente de redundanta. Un scurtcircuit pe unul dintre racorduri duce Ia scoaterea din functiune a unui numar redus de dispozitive, celelalte dispozitive ale circuitului logic functionand corect. Este de remarcat ca traseele de cabluri realizate pentru o conexiune paralela se adapteaza mai bine Ia structura cladirilor. Conexiunea buc/ii (inel} ce se caracterizeaza prin controlul ambelor capete ale circuitului de catre echipamentul central. Pe bucla se conecteaza toate dispozitivele adresabile. In cazul unei intreruperi, dispozitivele sunt accesate in mod alternativ prin ambele capete ale buclei ~i fluxul de informatii nu are de suferit. In cazul unui scurtcircuit insa, toate dispozitivele ies din functiune. Portiunea de circuit scurtcircuitat trebuie izolata. Pentru aceasta s-au dezvoltat dispozitive specifice numite izolatoare. Integrate intr-o bucla, izolatoarele supravegheaza circuitele aflate de o parte ~i de alta ~i deconecteaza atunci cand detecteaza un scurtcircuit sau o intrerupere. Prin intermediul izolatoarelor se pot defini tronsoane de bucla, astfel incat in cazul unui scurtcircuit sunt deconectate de Ia instalatie numai dispozitivele de pe tronsonul defect. Detectoarele moderne din ultima generatie au integrat doua asemenea izolatoare, cate unul pentru fiecare sens. Conexiunea adresabila permite atat comunicatia dintre echipamentul central ~i detectoare, cat ~i utilizarea unor dispozitive auxiliare care permit: interfatarea cu echipamente din generatii anterioare; se pot conecta dispozitive conventionale Ia magistrala adresabila; distribuirea echipamentelor de comanda (pentru actionare in caz de alarma) precum sirene, indicatoare optice, releu pentru deconectarea tabloului electric etc.

II. lnstalatii electrice

a detectiei incendiului de catre un detector automat sau a apasarii unui buton, destinat avertizarii asupra existentei unui incendiu, de catre un operator. Alarmarea locala este insotita, de regula, de urmatoarele actiuni: averizarea sonora Ia nivelul echipamentului central ~i in cladire; avertizarea sonora in cladire poate fi oprita ~i repornita, temporizata sau continua; avertizarea optica, Ia nivelul echipamentului central ~i local, prin indicatorul ata~t dispozitivului care a generat semnalizarea (detector sau buton); avertizarea optica Ia nivelul echipamentului central ofera informatii asupra felului semnalizarii (automata sau manuala) ~i a localizi:irii dispozitivului care a generat semnalizarea; avertizarea optica locala, realizata printr-un indicator optic conectat Ia dispozitivul care a generat semnalizarea ~i amplasat Ia vedere, este destinata orientarii interventiei pompierilor voluntari sau militari; actionarea unor dispozitive speciale destinate facilitarii interventiei pompierilor. Mai putin intalnite in instalatiile realizate in Romania, dispozitivele speciale mentionate faciliteaza interventia rapida a pompierilor care pot actiona chiar in absenta proprietarilor cladirii. Dintre aceste dispozitive speciale mentionam: - panoul de informare pentru pompieri, care reprezinta un panou standard, cunoscut de pompieri, de Ia care ace~tia sa capete informatiile necesare privind incendiul in desfa~urare; varietatea de echipamente centrale de semnalizare a incendiilor face dificila cunoa~terea lor de catre pompieri; - cutie cu cheile u~ilor incaperilor din cladire - aceasta cutie este, in general, blocata (incuiata) ~i se deblocheaza automat numai in caz de incendiu; fortare~ acestei cutii (prin spargere, perfor~re etc.) este detectata de un cit,cuit dedicat, conectat Ia instalati; de semnalizare a efractiei; \ - cutia cu documentatia cladirii, cu functionare simi lara:, cu cea prezentata mai sus; :. inscrierea datelor principale privind alarmarea (data ~i ora' cand s-a petrecut evenimentul, felt.4l ~i localizarea semnalizarii) in jurnalul -pe evenimente al echipamentului central ~i. dupa caz, in jurnalul listat de imprimanta sistemului. \ Alarmarea Ia distanlA reprezinta transmiterea semnalizarii lli unitatea de pompieri, in vederea asigu~arii unei interventii prompte pentru limitarea efectelor incendiului detectat. , Alarmarea Ia distanta poate utiliza dife-

Conexiunea adresabiiA asigura transmiterea mai multor tipuri de semnalizari, bidirectional, intre echipamentul central ~i toate dispozitivele conectate Ia un racord (linie, bucla). Exista mai multe tehnologii de comunicare dedicate conexiunilor adresabile, unele asigurfmd un numar finit de semnalizari diferite, altele asigurand o transmisie seriala clasica (cum este cea utilizata de catre echipamentele de calcul). Conexiunile adresabile permit alimentarea dispozitivelor conectate Ia linie (pe acelea~i 2 fire) fie in 12 V cc, fie in 24 Vee. Prin intermediul conexiunii adresabile fiecare dispozitiv conectat Ia linie este adresat periodic ~i poate transmite informatii catre echipamentul central sau poate primi comenzi de Ia acesta. Fiecare semnalizare de alarma primita Ia echipamentul central este asociata cu adresa dispozitivului care a generat-e. Astfel, printr-un singur racord (linie) se pot centraliza informatii de Ia mai multe dispozitive, numarul lor fiind limitat din motive de software sau de considerente privind curentii de alimentare. Punctul slab al acestor tehnologii de conectare este faptul ca, in cazul in care un racord (linie) este scurtcircuitat sau intrerupt, schimbul de informatii dintre echipamentul central ~i dispozitivele conectate Ia linie nu mai este posibil. In caz de intrerupere nu se mai comumca decat intre echipamentul central ~i ultimul dispozitiv localizat inainte de locul intreruperii, iar in caz de scurtcircuit, atat schimbul de informatii cat ~i alimentarea dispozitivelor conectate Ia linie sunt compromise. S-au dezvoltat 2 solutii pentru a se asigura functionarea, eel putin partiala, a unei instalatii pentru detectarea ~i semnalizarea incendiilor in caz de scurtcircuit. Conexiunea paralelii ce se caracterizeaza prin existenta mai multor racorduri (linii) pentru acela~i circuit logic. Astfel centrala BMC616 a firmei Eff-Eff (Germania) asigura 8 circuite fizice (racorduri, linii) pentru un circuit logic de 127 dispozitive adresabile. Fiecare racord are o capacitate de alimentare

10.1.4. Alannarea in instal&1iile de de~e, semnalizare 'i stingere a incendiului

Scop prioritar al instalatiilor pentru detectia ~i semnalizarea incendiului, alarmarea reprezinta atat semnalizarea locala ~i Ia distanta a detectiei unui focar de incendiu, cat ~i declan~area unor actionari -automate in vederea protejarii vietilor omene~ti ~i limitarii desfa~urarii incendiului. Alarmarea locaiA reprezinta semnalizarea Ia nivelul echipamentului central

II. lnstala!ii electrice

rite canale de transmisie, precum liniile telefonice comutate sau lnchiriate, canale radio sau circuite fizice dedicate. in tara noastra nu exista o retea completa de preluare a semnalizarilor Ia unitatile de pompieri. Exista totu$i circuite BC (circuite fizice cu alimentare din dispeceratul pompierilor) lntre unele unitati de pompieri $i cladirile mai vechi. Avantajul acestor circuite este acela ca sunt destinate numai sarcinii de transmitere a alarmei $i ca pot fi monitorizate permanent, astfel lncat orice defectiune aparuta este adusa, imediat, Ia cuno$tinta factorilor interesati. Avfmd In vedere faptul ca primirea unei alarmari declan$eaza deplasarea imediata a pompierilor Ia cladirea de Ia care a pornit semnalizarea, Ia nivelul echipamentului central al instalatiei pentru detectia $i semnalizarea incendiului exista un circuit dedicat prelucrarii acestei semnalizari. Acest circuit trateaza diferit transmiterea alarmei pe durata programului de activitate al institutiei supravegheate $i, respectiv, In afara programului de activitate: pe durata programului de activitate, cand instalatia pentru detectia $i semnalizarea incendiului este supravegheata local, transmiterea alarmarii Ia distanta se face temporizat; temporizarea numita ,de informare" permite pompierului local sa analizeze Ia fata locului existenta incendiului. Daca semnalizarea nu este anulata pfma Ia epuizarea temporizarii, alarmarea se transmite Ia distanta. Acolo unde este necesar ~n cladiri de mari dimensiuni), se pot amplasa butoane de Ia care timpul de informare poate fi relansat In vederea clarificarii existentei incendiului; In afara programului de activitate alarma este transmisa imediat Ia pompieri. Alarma manuala este, de asemenea, transmisa imediat Ia pompieri. Trecerea lntre cele doua regimuri de functionare (activitate-repaus, zi-noapte) se face manual sau automat dupa ceasul intern al echipamentului central. AClionArile automate In caz de alarma au scopul de a proteja oamenii $i valerile $i de a limita desfa$urarea incendiului. Pot fi enumerate mai multe tipuri de actionari care trebuie incluse lntr-o instalatie pentru detectia $i semnalizarea incendiului In functie de configuratia cladirii, de instalatiile aflate In dotarea cladirii (alimentare electrica, climatizareventilatie, echipamente electrice etc.), de valorile ce trebuie protejate, de necesitatile de limitare a extinderii incendiului. U$ife antipanicii sunt anumite U$i ale cladirii, blocate, In mod normal, care deschid cai de evacuare numai In caz de incendiu. U$ile antipanica sunt echi-

Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare

pate cu broa$te electrice sau electromagneti care le mentin blocate In mod normal. Declan$area unei alarme de incendiu comanda deblocarea acestor U$i. Din acest moment U$ile pot fi tolesite pentru evacuarea oamenilor $i bunurilor materiale. Un exemplu tipic 71 reprezinta ch3dirile moderne In care, pentru accesul normal, sunt folosite numai lifturile, accesul Ia scara fiind blocat de U$i antipanica. in caz de incendiu, aceste U$i sunt deblocate automat, cu atftt mai mult cu cat utilizarea lifturilor nu mai este recomandata. U$ife antifoc au rolul de a separa o lncapere sau un grup de lncaperi de restul cladirii In vederea limitarii extinderii incendiului. Functionarea U$ilor antifoc este inversa U$ilor antipanica, ele fiind blocate, automat, Ia semnalizarea unui incendiu. Echipate asemanator CU U$ile antipanica, U$ile antifoc sunt, ele lnsele, rezistente Ia foe pentru o anumita durata. U$ile antifoc sunt utilizate numai acolo unde caile de evacuare sunt asigurate pe alte trasee. Actionarea instalatiilor electrice In caz de semnalizare a incendiului se refera, de regula, Ia deconectarea automata a alimentarii electrice In zona implicata, In vederea eliminarii unei posibile cauze de lntretinere a focarului. Deconectarea este destinata, de asemenea, protejarii echipamentului electric care poate fi deteriorat de incendiul In desfa$urare. Actionarea instalatiilor de climatizare-ventilare are rolul de a opri circulatia aerului care poate facilita extinderea incendiului sau intoxicarea cu fum a oamenilor prezenti In cladire. Comanda automata pentru evacuarea fumului $i a gaze/or fierbinti are rolul de a proteja oamenii $i valorile materiale In prima faza de desfa$urare a incendiului, pana Ia interventia pompierilor. lncendierea materialelor utilizate In constructiile moderne produc degajari puternice de fum $i gaze toxice. Acumularea fumului $i gazelor toxice pe caile de evacuare pun In pericol viata oamenilor prin inducerea panicii $i sufocare. Cre$terea temperaturii poate duce Ia aprinderea generalizata a tavanelor false sau poate pune In pericol structurile metalice. Deschiderea automata a cailor de evacuare a fumului $i gazelor fierbinti (ferestre, clapete etc.) limiteaza efectele de mai sus. La sosirea pompierilor ace$tia pot lnchide caile de evacuare, reducand astfel aportul de oxigen In vederea cre$terii eficientei interventiei.

10.1.5. Stingerea automatA a incendiului

Principalul deziderat In cazul aparitiei unui incendiu este stingerea lui $i diminuarea urmarilor nefaste care pot periclita viata oamenilor $i integritatea bunurilor materiale. Acolo unde desfa$urarea incendiului este suficient de lenta astfel lncat interventia pompierilor sau chiar a oamenilor aflati Ia fata locului sa limiteze urmarile, se utilizeaza instalatii de semnalizare a incendiului. Daca desfa$urarea incendiului este rapida $i de mare amploare punand In pericol activitatea $i viata oamenilor sau valori materiale mari este recomandata instalarea unui echipament de stingere automata a incendiului. Recomandat de faptul ca ciclul de detectiesemnalizare-stingere a incendiului se realizeaza integral, acest tip de instalatii este impus de normative $i este solicitat de pompieri pentru a aviza activitati cu pericol de incendiu.

10.1.5.1 Agent/ de stlngere Pentru stingerea incendiilor se utilizeaza ca agenti de stingere: apa sub forma de jet sau apa pulverizata, bioxidul de carbon, azotul, substante speciale etc.
Componente ale instalatiei de stingere automatA a incendiului cu bioxid de carbon Comanda declan$arii inundarii cu bioxid de carbon este emisa de o instalatie de semnalizare a incendiului. Semnalizarea se poate face atat automat, prin intermediul a eel putin doua detectoare, cat $i manual, prin intermediul unui buton. Comanda automata este precedata de o faza de avertizare In care persoanele aflate Ia locul incendiului trebuie sa paraseasca zona. Durata acestei faze este reglabila, de regula, lntre 30 $i 60 s. Comanda efectiva se realizeaza electric $i/sau pneumatic $i presupune deschiderea, In prealabil, a robinetului de linie corespunzator (deversarea bioxidului de carbon lnainte de deschiderea robinetului de linie duce Ia blocarea acestuia). De$i bioxidul de carbon este numai slab toxic, atunci cand se gase$te In concentratia necesara pentru stingerea unui incendiu poate provoca pierderea cuno$tintei sau chiar moartea, actiunea sa fiind mai degraba legata de un efect de sufocare. De aceea normativul ID49 impune functionarea unei instalatii de stingere a incendiului cu bioxid de carbon dupa urmatoarele regimuri: - regim automat - numai daca In lncaperea respectiva nu se afla oameni; - regim normal manual - actionare de

Capitolul10:

lnstala~ii

de semnalizare
10.1.5.2 Tlpurl de lnstalatii lnstalatiile de stingere automata a incendiului sunt echipamente caracterizate prin grad mare de disponibilitate, fiabilitate, siguranta. Declanl?area unei asemenea instalatii se face foarte rar l?i nu trebuie sa dea grel?, altfel pagubele pot fi irecuperabile. Orice instalatie de stingere automata respecta o secventa simpla de actiuni atunci cand este declanl?ata. Detectia incendiului se realizeaza cu detectoare adecvate tipului de incendiu supravegheat, de regula, prin coincidenta a doua semnalizari de Ia dispozitive diferite, amplasate in aceeal?i camera. Detectia poate fi l?i o semnalizare manuala provocata de un operator. Avertizarea, optica l?i sonora, are rolul de a provoca evacuarea persoanelor aflate Ia locul de deversare, in special, pentru acei agenti de stingere a caror prezenta in atmosfera pune in pericol integritatea oamenilor.

II.

lnstala~ii

electrice

Ia buton, prin intermediul instalatiei electrice; - regim manual - declam?are tara utilizarea instalatiei electrice; operatorul va actiona succesiv, manual, robinetul de linie l?i, apoi, parghiile de declanl?are a buteliilor. Comanda electrica este similara cu cele prezentate anterior, cu diferenta ca Ia unele instalatii, se declanl?eaza mai multe cicluri succesive deversarepauza, in vederea consolidarii straturilor succesive de spuma.

lnstalatie de stingere cu inlocuitori

de halon
lnlocuitorii de halon sunt produl?i de sinetza eficienti in incendii in spatiile in care prezenta umana este posibila sau probabila. Aceste instalatii sunt caracterizate de: - concentratii de stingere sub 10 %; - presiune de stocare sub 50 atm; - nu ataca stratul de ozon; - sunt sigure pentru oameni Ia concentratiile de stingere.

mai mare de 1OX 10 m2). In cazul in care o supraveghere completa a cladirii este considerata prea costisitoare, trebuie realizata o supraveghere a incendiului in eel putin urmatoarele locuri: - caile de evacuare; - zonele in care se afla persoane puse in pericol de aparitia unui incendiu in vecinatate (bolnavi, invalizi etc.); - zonele in care exista pericolul aparitiei unui incendiu sau sunt depozitate materiale a caror aprindere poate extinde focarul astfel incat sa pericliteze viata persoanelor; - camerele destinate odihnei astfel incat sa permita avertizarea unei persoane adormite; - camerele cu echipamente electrice.

10.1.6. Proiectarea instala1:iilor

pentru detectarea, semnalizarea

lnstalatii de stingere cu gaze inerte Gazele inerte sau amestecurile de gaze inerte intra in categoria agentilor de stingere ,curati", permil?i a fi utilizati in spatii ocupate. Gazele cele mai folosite sunt: - azotul, - argonul, - bioxidul de carbon. Principiul de stingere consta in deversarea in spatiul de stins a gazului sau amestecului de gaze intr-a cantitate sufficienta astfel incat procentul de oxigen din acel spatiu sa fie redus Ia valori de 12 % sau mai mici. La aceste valori reactia de oxidare inceteaza, astfel ca incendiul nu mai este intetinut. Presiunea de stocare este ridicata iar volumul de gaz deversat depal?el?te, in mod uzual, 40 % din volumul de stins. Cantitatea de gaz fiind mai mare decat in cazul inlocuitorilor de haloni numarul de recipiente de stocare este mare. Atentie sporita trebuie acordata puritatii agentului de stingere, deoarece prezenta vaporilor de apa poate produce, Ia deversare, dopuri de gheata.

'i stingerea incendiului

10.1.6.1 Dlmensionsrea supravegherll Proiectarea instalatiilor pentru detectia l?i semnalizarea incendiului este reglementata prin normative nationale l?i internationale. Unificarea normativelor europene (realizata sau in curs de realizare in toate tarile europene) impune o standardizare a dimensionarii acestor instalatii. Considerentele de proiectare prezentate in continuare sunt in conformitate cu normativul european EN-54. Sfera de supraveghere Detectia incendiului trebuie prevazuta in toate incaperile, puturile pentru ascensoare, canalele de cabluri (daca sunt vizitabile), instalatiile de climatizare, camerele l?i echipamentul industrial de orice tel, zonele din tavanele intermediare sau sub podele false. Sunt exceptate grupurile sanitare, canalele de cabluri nevizitabile, incaperile echipate cu instalatii de stingere automata a incendiului, tavanele intermediare (daca inaltimea lor este mai mica de 80 em, nu contin conducte electrice de forta. puterea incendiului este sub 25 MJ/m 2 l?i nu au volume limitate cu suprafata

Alegerea tipului de detector Alegerea tipului de detector pentru fiecare zona supravegheata se face tinand cant de urmatoarele criterii: Dezvoltarea incendiului - Pentru incendiile cu dezvoltare limitata (emisie de fum, putina caldura, putine flacari) se utilizeaza detectoare de fum. - Pentru incendiile cu dezvoltare rapida (caldura puternica, radiatie puternica l?i mult fum) se pot utiliza detectoare de fum, termice, de flacara sau combinatii. Daca dezvoltarea incendiului este foarte rapida, este recomandat sa se prevada 0 instalatie de stingere automata a incendiului. - Daca aparitia fumului in faza incipienta a incendiului poate afecta persoane sau valori, se vor utiliza metode de detectie ultrarapida a fumului. iniiltimea inciiperii Cu cat incaperea este mai inalta, cu atat distanta dintre focarul de incendiu l?i detector este mai mare l?i deci timpul de raspuns l?i zona de concentratie uniforma a fumului sunt mai mari. Corespondenta dintre tipul detectorului l?i inaltimea maxima Ia care poate fi mantat este prezentata in tabelul 11.10.1. Conditiile de mediu Pentru fiecare tip de detector se vor avea in vedere limitarile privind conditiile de mediu (intervalul de temperatura, viteza maxima a curentilor de aer, umiditatea, fumul, praful, aerosoli, iluminarea ambianta). Dimensionarea numArului de detectoare Numarul detectoarelor se dimensioneaza in functie de geometria spatiului (suprafata, inaltime, forma tavanului) in conformitate cu tabelul 11.10.2. Daca un tavan (acoperil?) are inclinari diferite, pe portiuni, pentru dimensionare se considera inclinarea cea mai mica.

Tabelul 11.10.1. Tlpurl de detectoare 1n fun~e de Tnlq:imea Tnclperli Tipul de detector lnaltimea incaperii [m] termic - clasa I < 8 termic - clasa II <6 termic - clasa Ill < 4,5 de fum < 11 < 25 in doua straturi de flacara < 20 40 (numai daca exista posibiliDetector de fum optic prin opturare tatea de interventie in maximum 5 min de Ia semnalizare)
-----------------------------

II. lnstalalii electrice

Zonele de utilitate speciala (centre de calcul, centrale de telecomunicatii etc.) trebuie tratate in mod special, dupa cum urmeaza: - se definesc urmatoarele zone de interes: zona 1 - incaperea echipamentelor; zona 2 - incaperea operatorilor; zona 3 - incaperi limitrofe zonelor 1 $i 2; tavanul intermediar $i podeaua intermediara, existente in zonele 1 $i 2, sunt tratate independent; - pentru supraveghere se vor utiliza detectoare de fum; numarul detectoarelor va fi dimensionat in conformitate cu tabelul 11.10.3. Pentru camere/e ale caror tavane sunt compartimentate de grinzi se aplica urmatoarele reguli: - daca grinzile au o grosime de maximum 200 mm, in cazul utilizarii detectoarelor termice, sau maximum 350 mm in cazul utilizarii detectoarelor de fum, atunci acestea nu se iau in considerare. - daca suprafata alveolei determinata de grinzi este mai mare sau egala cu 0,6 din suprafata normala de supraveghere, atunci in alveola va fi prevazut un detector. - daca suprafata alveolelor este mai

Capitolul10: lnstalalii de semnalizare

mica de 0,6 din suprafata normala de supraveghere, se va prevedea un detector Ia mai multe alveole, in conformitate cu tabelul 11.10.4. - daca grinzile au o grosime mai mare de 800 mm, in fiecare alveola va fi prevazut un detector Amplasarea detectoarelor trebuie sa respecte urmatoarele distante limita: - distanta dintre detectoare $i pereti nu trebuie sa fie mai mica decat 0,5 m; - distanta dintre detectoare $i bunurile materiale depozitate in incapere nu trebuie sa tie mai mica decat 0,5 m; - detectoarele termice se vor manta intotdeauna direct pe tavan; - detectoarele de fum se vor distanta de tavan conform tabelului 11.10.5. utilizata $i de circuitele de intrare ale echipamentului central. Cerintele tehnice principale se refera Ia reducerea perturbatiilor electrice $i electromagnetice precum $i Ia reducerea pierderii de tensiune pe cabluri in vederea asigurarii unei alimentari corespunzatoare tuturor detectoarelor din instalatie. Retelele de centralizare a semnalizarilor sunt verificate permanent de echipamentul central. Calculul unei retele de centralizare a semnalizarilor se face prin configurarea minimala a traseelor de cabluri $i calcularea diametrului conductoarelor utilizate, in functie de pierderea de tensiune maximum acceptata Ia eel mai indepartat detector de pe fiecare tronson. Calculul unui tronson se face astfel: - se calculeaza consumul normat pe tronson, considerandu-se un numar acceptat de detectoare in stare de alarma, ltr; - se calculeaza rezistenta maxima acceptata pentru conductor asttel incat pierderea de tensiune sa nu depa$easca limita maxima admisa: R = Uadm/ltr; - se calculeaza sectiunea necesara a conductorului, dupa formula Anec = 2 URK, unde:

10.1.6.2 Calculul de centrallzsre a semnalizArllor

Reteaua de centralizare a semnalizarilor are rolul de a prelua informatiile de Ia detectoare, butoane de avertizare $i alte dispozitive auxiliare (in cazul conexiunilor adresabile) $i a le transmite catre echipamentul central in conditii corespunzatoare de corectitudine. In acest sens, retelele de centralizare a datelor sunt realizate cu cabluri ecranate sau neecranate, in general, cu perechi torsadate, in functie de tehnologia

re,.,.,

Suprafata camerei [m2]

<80 >80
- - ----~--.

<30

-----------------

>30

Tabelulll.10.2. Caracteristlclle de supraveghere pentru detectoarele de fum tennice Tip lnaltime Suprafata maxima de supraveghere (A) [m 2] detector camera Distanta maxima acceptata pana Ia un detector (D) [ml [m] Unghi tavan [grade sexagesimale] <15 15 ... 30 >30 A D A D A de fum 80 6,7 7_,2 80 <12 - 80 ! de fum 5,8 60 80 7,2 100 <6 de fum 6 ... 12 80 6,7 100 8,7 120 _, -termic cl.l <7,5 I termic cl.ll 30 4,4 30 4,9 <6 30 termic cl.lll <1,5--.termic cl. I <7,5 termic cl. II 3,6 20 30 4,9 40 <6 termic cl. Ill <4,5
----------------------

,1

D 8,0 9,0 9,9 5,5

-

---

6,3

Su rata a maxima de su Zona 1 Felul partilor de constructie peretelui de separare dintre zonele 1 $i 2 A 40 25 40
---

Rezistenta Ia foe a peretelui de separare dintre zonele 2 $i 3 A 60 D 5,8

---

Tavan intermediar inC:fipere Podea intermediara .. ------- - Tavan intermediar

--

D 4,73 >F 30-A 3,7 4,73 4,73 <F 30-A 3,75 4,73

>F 90-A

A Nu e cazul

40 60 40 25 40

4.Z~-

5,8 4,73
3,Z_~_

<F 90-A >F 90-A

Conform tab. 11.10.2 Nu e cazul Nu e cazul Conform tab. 11.10.2

40 25 40

fnQ~pire Podea intermediara

4,73

<F 90-A

Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare

L - este lungimea cablului [m], K - conductivitatea specifica a ductorului [m/Qm2]. Daca se utilizeaza un cablu dard, pentru obtinerea sectiunii sare se pot lega in paralel mai conductoare ale acestuia.
false, cat ~i utilizarea unor functiuni de prelucrare a semnalizarilor, disponibile Ia nivelul echipamentului central. Memorarea intermediarA a semnalizarii Prin aceasta metoda, alarmarea este generata Ia a doua semnalizare. Prima semnalizare declan~eaza o temporizare pe durata careia se a~teapta o a doua semnalizare de Ia acela~i detector. Numai daca o a doua semnalizare sose~te de Ia detector, inainte de terminarea temporizarii, se genereaza alarmarea. Aceasta metoda elimina alarmele false determinate de cantitati de fum sau praf, aparute accidental ~i care nu se mentin in timp. Temporizarea este programabila ~i nu poate depa~i cateva minute. Pentru detectoarele care contin circuite speciale de reducere a alarmelor false nu se recomanda utilizarea acestei metode de reducere a alarmelor false.

II. lnstala!ii electrice

tionale) semnalizeaza, succesiv, in cursui unui interval de timp determinat. Semnalizarea transmisa de unul dintre cele doua detectoare, declan~eaza o temporizare pe durata careia se a~ teapta o semnalizare de Ia celalalt detector. Numai daca sose~te o semnalizare de Ia eel de al doilea detector inainte de terminarea temporizarii, se genereaza alarmare. Cea de a doua semnalizare poate fi atat detectie de incendiu, cat ~i 0 intrerupere sau o scurtcircuitare a conexiunii (desfa~urarea unui incendiu poate duce Ia deteriorarea circuitelor). Temporizarea este programabila ~i nu poate depa~i cateva minute. Aceasta metoda de eliminare a alarmelor false verifica validitatea semnalizarii atat in timp cat ~i in spatiu. Alarmarea corelata a doua. semnalizari dintr-un grup desemnat Aceasta metoda este similara cu alarmarea corelata a doua semnalizari, numai ca Ia decizie participa doua detectoare oricare dintr-o grupa prestabilita. Metoda este recomandata pentru incaperile cu suprafata mare.

constannecemulte

10.1.6.3 Metoda de reducers s slsnnelor false

Alarmarea in caz de incendiu este scopul principal pentru care sunt proiectate instalatiile pentru detectia ~i semnalizarea incendiului. Alarmarea in caz de incendiu declan~eaza o serie intreaga de activitati de maxima prioritate care trebuie sa se desfa~oare tara intarziere ~i care implica interventia pompierilor militari. De aceea alarmele false reprezinta o posibila sursa de cheltuieli nejustificate ~i de stres, afectand activitatea desfa~urata in cladirea respectiva. Reducerea alarmelor false reprezinta una dintre sarcinile principale ale fazei de proiectare ~i implica atat corecta dimensionare a supravegherii, alegerea detectoarelor moderne care contin circuite speciale de reducere a alarmelor

Alarmarea corelata a doua semnalizari Prin aceasta metoda alarmarea este generata numai daca doua detectoare (sau grupe in cazul conexiunii conven-

lnflltimea incaperii Iml

Tabelulll.10.5. Condijii de montara a detectoaralor de fUm Ia tavan Distanta necesara intre detector ~i tavan [mm] lnclinare tavan Tnclinare tavan lnclinare tavan sub 15 peste 30 intre 15 ~i 30 maxim minim maxim minim maxim minim

10.1.7. Exploatarea instal&1;iilor

pentru deteqia, semnalizarea

'i stingerea incendiului

Normativele impun beneficiarului unei instalatii o serie de masuri care sa sprijine activitatea de protectie Ia incendiu ~i. implicit, utilizarea unei instalatii pentru detectia, semnalizarea ~i stingerea incendiilor. Avand Ia baza proiectul de instalare ~i cartile tehnice ale furnizorilor de echipamente, se intocmesc, afi~eaza ~i prelucreaza instructiuni detaliate ~i clare, privind utilizarea acestor instalatii, in conformitate cu prevederile normativelor in vigoare. Aceste instructiuni vor indica: - modul de evacuare ~i sarcinile personalului in caz de incendiu; - modul de exploatare ~i intretinere a instalatiei. Periodic se fac exercitii de alarmare prin care se urmaresc cunoa~terea semnalizarilor de alarmare ~i realizarea corecta a operatiilor de evacuare. Pentru obiective de mai mare anvergura instalatiile pentru detectia, semnalizarea ~i stingerea incendiilor sunt mult mai complexe ~i nu intotdeauna pot fi cunoscute in detaliu de personalui utilizator. De aceea aceste instalatii trebuie sa ofere utilizatorului o serie de functiuni de utilizator prin care acesta sa cunoasca, in orice moment, starea de fapt in intregul obiectiv, sa poata interveni eficace in caz de eveniment. Avertizarea ~i prezentarea informatiilor Sarcina principala a instalatiilor pen-

<6 6 ... 8 8 ... 10 10 ... 12

30 70 100 150

200 250 300 350

200 250 300 350

300 400 500 600

300 400 500 600

500 600 700 800

Tipul de detector Detector termic

Tabeluiii.10A. Cond~l de montara a detectoaralor in fUnctie de structure tavanulul Numarul de Suprafata Suprafata normata de alveolei alveole Ia care se monteaza supraveghere [m2] [m2] un detector

20

30

Detector de fum

60

80

>12 8 ... 12 6 ... 8 4 ... 6 <4 >18 12 ... 18 9 ... 12 6 ... 9 <6 >36 24 ... 36 18 ... 24 12 ... 18 <12 >48 32 ... 48 24 16 ... 24 <16

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

II. lnstala1ii electrice

tru detectia, semnalizarea ~i stingerea incendiului este avertizarea In cazul detectarii unui lnceput de incendiu. Avertizarea trebuie realizata, atat Ia nivelul cliidirii, cat ~i Ia postul de supraveghere. Pentru instalatiile de complexitate medie ~i mare trebuie respectate urmatoarele cerinte: Semnalizarile sunt lnsotite de afi~a rea unui mesaj In text clar, In limba romana, care va preciza localizarea detectorului care a generat-o, felul acestuia (detector automat sau buton), data ~i ora semnalizarii. Se va avea In vedere ca, In cazul semnalizarilor multiple, toate informatiile mentionate sa fie accesibile utilizatorului. Sistemul va permite memorarea a eel putin 100 de semnalizari, astfel lncat sa faca posibila o ancheta post eveniment. Pentru instalatiile de mari dimensiuni se utilizeaza dispecerizarea informatiilor pe calculator. Principalul aport de utilitate adus de aceasta metoda este reprezentarea grafica sub forma de sinoptic care permite localizarea semnaliziirii (semnalizarilor) pe planurile obiectivului. Graficul sinoptic permite, de regula, mai multe niveluri de detaliere (planul general al complexului, planul fiecarei cladiri, planul fiecarui nivel din cliidire etc.) ~i contine simboluri care l~i schimba forma ~i/sau culoarea In tunctie de starea functionala a dispozitivului din teren asociat (In supraveghere, alarmat, deranjat, murdar etc.) Semnalizarea detectiei unui incendiu sau a alertarii manuale va fi lnsotita de declan~area unei alarme sonore. Sistemul va permite alarmarea sonora de incendiu partial sau In tot obiectivul supravegheat. Tonalitatea de alarma va fi astfel aleasa lncat sa nu se confunde cu alarma sonora de efractie sau alte alarme sonore. Alarma sonora va putea fi suspendata de catre utilizator ~i repornita Ia dorinta. Alarma sonora neanulata va fi activa pentru o perioada de timp nelimitata sau limitata, programata anterior. Alarma optica generata de semnalizarile de incendiu poate fi anulata de Ia punctul de paza, dupa clarificarea evenimentului. Alarmarea Ia incendiu este lnsotita de actionari automate care sunt semnalizate de sistemele respective (tablou electric, climatizare, ferestre antifoc etc.) lnstalatia permite o serie de functii de autotestare ~i autoetalonare precum: - semnalizarea atingerii gradului critic de murdarire a detectorilor; - reglarea pragurilor de decizie atat pentru starea de alarma cat ~i pentru o stare de prealarma; - verificarea permanenta a prezentei detectoarelor ~i butoanelor ~i a integritatii cablurilor de conexiune.

Capitolul10: lnstala1ii de semnalizare

lnstalatia permite o serie de functii de utilitate generala precum suspendarea (reactivarea) unor semnalizari datarita aparitiei unor conditii generatoare de alarme false controlate sau defectarii unui dispozitiv. Modul de intervenlie l;li conlucrarea cu instalalia Sarcina principala a instalatiei pentru semnalizarea incendiului este avertizarea In caz de incendiu, iar sarcina principala a utilizatoului acestei instalatii este interventia directa sau indirecta (coordonare a interventiei) pentru stingerea acestuia. Din acest punct de vedere conlucrarea cu instalatia de semnalizare trebuie sa asigure 0 informare rapida, corecta ~i clara asupra incendiului, efectuarea unor actionari ajutatoare pentru limitarea incendiului, avertizarea persoanelor care activeaza In obiectiv. in plus, utilizatorul (dispecerul) trebuie sa cunoasca mijloacele de interventie impotriva incendiului, localizarea lor ~i modul de utilizare, persoanele care trebuie sa intervina ~i mijloacele de comunicare cu acestea (numere de telefon, adresa etc.), alte informatii ajutatoare (amplasarea cheilor cladirii, planurile cladirii, caile de acces pentru pompierii militari etc.). lnstalatiile moderne pentru semnalizarea incendiului asigura automat o serie dintre aceste activitati (apelarea telefonica sau ,paging" a persoanelor care trebuie sa intervina) ~i pun Ia dispozitia utilizatorului informatiile necesare (amplasarea mijloacelor de interventie care trebuie utilizate pentru eficienta maxima, imprimarea planurilor necesare pentru interventie, deblocarea cutiilor blindate care contin cheile zonei afectate etc.) In functie de felul l;li localizarea evenimentului. Arhiva tuturor informatiilor ~i operatiilor efectuate de utilizator permit analiza post-eveniment l;li sprijina activitatea de eficientizare a interventiei. Tntrelinerea instalaliei Gradul mare de fiabilitate a instalatiilor moderne, precum ~i gradul mare de automatizare a echipamentelor utilizate simplifica foarte mult metodologia de lntretinere a acestora. Pe de alta parte, procentul redus de evenimente aparute In viata reala, precum ~i necesitatea imperioasa ca instalatia sa functioneze corect, In caz de incendiu, impun organizarea frecventa de verificari, simulari sau operatii de lntretinere preventiva. Verificarile ~i operatiile de lntretinere preventiva sunt prezentate de fiecare producator de echipamente, In cartea tehnica a dispozitivului. Functiunile de (auto)diagnosticare, (auto)etalonare, preavertizare, existente Ia instalatiile moderne completeaza efortul de lntretinere. Pentru instalatiile de stingere automata a incendiilor trebuie avute In vedere caracteristicile ~i recomandarile de exploatare ~i lntretinere a agentilor de stingere. Simularile solicita functionarea corecta a instalatiilor pentru detectia, semnalizarea ~i stingerea incendiului. Unele instalatii detin functiuni speciale pentru regimurile de simulare In vederea evitarii unor interventii nesolicitate. Pentru instalatiile de stingere automata a incendiului se recomanda efectuarea unei probe de verificare completa (inclusiv, deversarea agentului de stingere) eel putin o data pe an. 0 activitate de importanta deosebita este verificarea ~i repunerea In functionare a instalatiei dupa producerea unui incendiu. Aceasta activitate poate cuprinde refacerea partilor deteriorate ale instalatiei, verificarea tuturor echipamentelor supuse conditiilor de incendiu, verificarea globala a instalatiilor. Pentru instalatiile care contin echipamente de stingere automata a incendiului ce au fost declanl;late In cursul evenimentului trebuie avuta In vedere reumplerea, cu maxima urgenta, a containerelor cu agent de stingere. Pentru perioada In care se face aceasta operatie, instalatia va fi asigurata numai cu bateria de rezerva. Exploatarea corecta a instalatiilor pentru detectia, semnalizarea l;li stingerea incendiului asigura o corecta amortizare a efortului investitional, permite desfal;lurarea eficienta l;li nelngradita a activitatii In obiectivul asigurat, limiteaza, pana Ia anulare, efectele unui sinistru, indiferent de conditiile care 1-ar produce.

10.2.1nstal~i ~ntru det~a f!i semnalizarea

efraqie1 fi agresiunii

10.2.1. Scopul 'i necesitatea instal..,ilor pentru detec1:ia 'i semnalizarea efracJiei 'i agresiunii; reglementiri in vigoare
10.2.1.1 Domenllle de apllcatJe Ji functllle lnstalatJIIor pentru defectla J/ semnal/zarea efractJel J1 agres/un/1 Cerintele unui sistem de alarma (fig. 11.10.9) bine proiectat l;li realizat sunt: - sa reactioneze sigur lntr-un timp cat mai scurt; - sa aiba o rata minima a alarmelor false; - sa nu poata fi anihilat sau bruiat; - sa fie deschis pentru dezvoltari ulterioare; - sa anunte In timp util institutiile desemnate pentru interventie astfel

Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare

incat efectele efractiei sa fie limitate; aiba posibilitatea de analiza posteveniment in vederea recuperarii unor prejudicii l?i de imbunatatire a metodalor de prevenire a evenimentelor. Sistemul de semnalizare a efractiei l?i agresiunii depinde de domeniul de aplicatie, de valorile care trebuie supravegheate l?i de reglementarile in vigoare (politie, societati de asigurari). 0 clasificare a sistemelor, dupa aceste principii, ar fi pentru: - locuinte, vile, magazine, depozite; in general, acestea sunt cele mai vizate datorita valorilor detinute l?i datorita absentei unui personal de paza calificat; - institutiile publice; - intreprinderile industriale; - local?urile de cultura, datorita obiectelor de patrimoniu pe care le detin precum l?i datorita specificului acestara; - institutiile bancare, datorita sumelor importante de bani, precum l?i a altor valori considerabile in proiectarea, realizarea, utilizarea l?i perfectionarea unui sistem de securitate se procedeaza Ia: - analiza realista a riscurilor posibile l?i costurilor ce pot fi suportate; - proiectare l?i acreditare; - autorizare l?i asigurare; - operationalitate l?i perfectionare. Functiile supravegherii sunt: - supravegherea perimetrala care va semnala tentativa de patrundere neautorizata intr-o zona deschisa l?i alarmarea inainte ca agresorul sa ajunga Ia cladire. Se poate realiza cu: - bariere in infrarol?U, - bariere de microunde, - cablu capacitiv, - cablu ingropat, - cablu microfonic; - supravegherea periferica care va

II. lnstala!ii electrice

afectata nici una dintre cerintele impuse pentru functiile principale: - Legea nr. 18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor l?i valorilor; -Standard European EN501x1-3-1 realizat de CENELEC - Bruxelles; - VdS realizat de Societatea Asiguratorilor din Germania; - Norme internationale CEIIIEC 839-5-x; - Norme ISR.

- sa

semnala un atac din exterior asupra peretilor, geamurilor sau Ul?ilor cladirii, realizand detectia in timpul fortarii patrunderii; se poate realiza cu: - detectoare de deschidere a Ul?ilor, - detectoare de vibratii, - detectoare acustice de geam spart; - supravegherea perimetrica realizeaza detectia l?i semnalarea prezentei intrun spatiu delimitat (incapere, culoar etc.); se poate realiza cu: - detectoare pasive cu infrarol?U, - detectoare cu microunde, - detectoare cu ultrasunete, - detectoare duale. - supravegherea obiectelor are ca scop supravegherea obiectelor de valoare in cazul vandalizarii sau asigura controlul mil?carii in jurul obiectelor protejate; se poate realiza cu: - detectoare pentru protejarea tablourilor, - detectoare de l?OC, - detectoare de protejare a vitrinelor; - a/armarea in caz de efractie.
10.2.1.2 Reg~rllegale In

10.2.2. Metode (tehnologii) de detec1ie a tentativelor de efraqie

10.2.2.1 Defectla deschldarll UJIIor Contacte magnetice Au fost proiectate pentru a furniza informatii sigure despre existenta unei Ul?i sau ferestre deschise. Contactele magnetice sunt disponibile in mai multe versiuni: pentru Ul?i l?i ferestre de interior sau pentru Ul?i l?i ferestre de exterior, standard sau de inalta securitate, cu montare aparenta sau ingropata. Contactul magnetic (fig. 11.10.10) este compus din doua parti: un comutator magnetic (o lamela montata intr-un tub cu atmosfera rarefiata a carei pozitie se schimba Ia aplicarea unui camp magnetic extern) l?i un magnet. Ambele componente sunt montate in carcase identice. Comutatorul magnetic se monteaza pe tocul ferestrei (pe partea fixa), iar magnetul pe fereastra (pe partea mobila). Montarea se face pe partea opusa balamalelor l?i cat mai putin vizibila. Contacte mecanice - Contact de deschidere Au aceeal?i functie ca l?i contactele magnetice. Constructiv, acestea se compun dintr-un comutator mecanic care se monteaza pe tocul Ul?ii l?i o tija de actionare a comutatorului care se monteaza pe Ul?a. Deoarece montarea l?i reglarea este anevoioasa l?i datorita uzurii care apare in timp, acest tip de contact este din ce in ce mai putin folosit. El poate fi intalnit in instalatiile mai vechi, inca in functiune. - Contact cu fir de tractiune Acest tip de contact servel?te pentru supravegherea deschiderilor in cladiri Ia patrunderea furil?ata. Este utilizat in supravegherea unor zone mai greu accesibile cum ar fi cupolele luminatoarelor, orificiile de admisie ale instalatiilor de aerisire etc. Contactul prin tragere a firului este constituit dintr-un contact lamelar electromecanic care deschide blocul de semnalizare in cazul tractiunii firului. Firul din otel este intins cu ajutorul unor role de ghidare a unui tendon l?i al unui carlig de suspensie deasupra deschiderii de supravegheat. Este recomandabil ca aceste con-

vlgoare Aceste reglementari specifica cerinte, proceduri de testare l?i criterii de pertermanta pentru echipamentele de control l?i avertizare utilizate in detectia efractiei pentru sistemele de detectie in cazurile de jaf. Echipamentele pot fi instalate in interiorul sau exteriorul cladirii. Reglemetarile contin principalele functii absolut obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca toate echipamentele de control l?i avertizare precum l?i functii optionale care, in cazul ca sunt folosite, trebuie, de asemenea, sa respecte aceste reglementari. Functiile aplicate in legatura cu sistemele de control l?i avertizare Ia efractie care nu au referire in reglementari pot fi utilizate numai in masura in care nu este

.1----":,_---+
2
3

11

Flg.ll.10.9. Structure unui sistem de pazi 'i alannare: - contacte cu Ul?a; 2 - detectoare de spargere a geamurilor; 3 - detectoare de mil?care; 4 - detectoare de incendiu; 5 - supraveghere perimetru; 6 - centrala de efractie; 7 - dialer telefonic; 8 - alimentare cu baterie back-up; 9 - sirene; 10 - tastatura de comanda; 11 - imprimanta; 12 - raportare alarma Ia politie cu ajutorul telefonului.

II. lnstalatii electrice

tacte, dispozitive de deviere ~i fixare terminala sa nu poata fi observate din afara zonei de asigurat. Este, de asemenea, recomandabil ca, in cazul unei deteriorari, respectiv, a distrugerii firului, contactele actionate Ia tractiune sa tie astfel conectate incat sa fie declan~ata alarma. Contacte inductive Sunt folosite pentru supravegherea concomitenta a deschiderii u~ilor sau ferestrelor ~i a spargerii geamurilor. De Ia unitatea de prelucrare montata pe tocul u~ii sau tocul ferestrei este transmis continuu un semnal catre unitatea de semnalizare montata pe partea mobila a u~ii sau ferestrei. Acest semnal este folosit atat pentru alimentarea cu energie a semnalizatorului cat ~i pentru comunicatie. Daca u~a sau fereastra sunt deschise sau daca geamul este spart, comunicatia se intrerupe ~i unitatea de prelucrare genereaza un semnal de alarma.

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

in functie de sistemul de Ientile tolesite detectoarele in IR se impart in: - detectoare cu lentila Fresnel!; - detectoare cu oglinda.
Detectoarele de mi$care in IR cu lentila Fresnel/

10.2.2.2 ~8 8gresiunii Pedala (fig. 11.10.11) sau butonul de atac sunt cele mai utilizate in interiorul institutiilor financiar-bancare ~i in toate institutiile unde se lucreaza cu elemente de valoare sau cu sume mari in numerar. Pedalele sau butoanele de atac trebuie sa fie astfel amplasate incat sa fie actionate prin mi~cari fire~ti care nu sunt percepute de raufacator. Exista o mare varietate de modele de butoane ~i pedale de atac dintre care cele mai raspandite sunt: - buton de atac mecanic, tara memoria; - buton de atac cu senzor ,reed" tara memorie mecanica; - buton de atac cu senzor ,reed" cu memorie mecanica; - pedala de atac actionata cu piciorul prin apasare; - pedala de atac actionata cu piciorul prin ridicare. Alarma declan~ata este silentioasa ~i ea trebuie sa fie transmisa Ia un dispecerat local unde trebuie sa existe personal specializat ~i proceduri de interventie. 10.2.2.3 ~8 miJCirll Detectoa"e de m~ ih infrar~ OR) Semnalizatorul pasiv cu senzor de raze infraro~ii este utilizabil pentru supravegherea incaperilor, pentru asigurarea obiectelor sau a traseelor de parcurs. Detectorul de mi~care in IR (fig. 11.10.12) recunoa~te radiatia de caldura cu o lungime de unda cuprinsa in intervalul 700 ... 1400 nm. Orice modificare a intensitatii radiatiei care apare Ia intrarea in zona supravegheata produce o declan~are a semnalizatorului.

Radiatia de raze infraro~ii em1sa de corpul omenesc este aplicata focalizat printr-un sistem de Ientile pe un piroelement. Suprafata de supravegheat este impartita, in functie de sistemul de Ientile, in mai multe niveluri, cu zone de supraveghere. in scopul unei adaptari Ia cerintele tehnice ale unui caz specific de utilizare pot fi disponibile (in functie de fabricant) Ientile Fresnel! cu diverse caracteristici de cuprindere. in functie de numarul de zone ~i numarul de nivele pe care acestea sunt impartite, de unghiul de deschidere pe orizontala ~i verticala ~i de raza de actiune, detectoarele de mi~care in IR (fig. 11.10.13) se impart in: - volumetrice; - pentru distante mari; - cortina - de tavan. Sistemele optice pot fi interschimbate individual chiar Ia fata locului. Drept accesorii pot fi disponibile sisteme optice (Ientile) pentru supravegherea zonelor lungi, a acoperirii orizontale, a acoperirii verticale ~i a suprafetelor. 0 alta categorie a detectoarelor de mi~care in infraro~u o reprezinta detectoarele antimasking. Acestea, prin intermediul unei diode emitatoare in infraro~u. emit periodic impulsuri. Reflexia naturala de baza a mediului (memorata) este permanent comparata cu reflexia receptionata astfel incat, in momentul acoperirii, apare o modificare a intensitatii reflexiei, rezultatul fiind semnalizarea tenativei de sabotaj, indiferent de starea de etractie.
Detectoare de mi$CBfe in IR cu oglindfl

influenteze reciproc. Unele detectoare sunt echipate cu un sistem optic dublu, in acest tel se ofera posibilitatea unei supravegheri superioare a incaperilor. Sistemul electronic de prelucrare este complet capsulat intr-o carcasa metalica, ca 0 masura de protectie contra influentelor perturbatoare electromagnetice ~i electrostatice. La proiectarea unui sistem de paza ~i alarmare cu detectoare de mi~care in IR trebuie evitata radiatia directa a surselor de caldura inconstante ca, de exemplu: - nu trebuie orientate semnalizatoarele spre radiatoare de caldura, radiatoare de raze infraro~ii, aeroterme sau instalatii climatice; - trebuie evitata actiunea solara ~i lumina puternica a reflectoarelor asupra detectorului; - nu trebuie orientat detectorul asupra obiectelor reflectoare (ferestre, suprafete metalice, oglinzi); - trebuie evitate turbulente ale aerului in
1

Fig.ll.10.10. Montarea unul contact magnetic pe o fereastri: - comutator magnetic; 2 - magnet.

Fiind tot detectoare in IR, au acela~i principiu de functionare ~i acelea~i caracteristici cu detectoarele in IR cu lentila Fresnel! deosebirea dintre ele constand in faptul ca radiatia de raze infraro~ii emisa de corpul omenesc este focalizata cu ajutorul unei oglinzi pe un piroelement. Avantajele folosirii detectoarelor de mi~care in IR sunt urmatoarele: - delimitarea domeniilor de actiune, prin posibilitatea folosirii de diverse sisteme de Ientile; prin aceasta exista posibilitatea delimitarii spatiale a incaperilor, a asigurarii obiectelor sau a anularii influentelor perturbatoare ca, de exemplu, radiatoarele de caldura; - datorita comportamentului pasiv (receptor de radiatii), se pot instala in aceea~i incapere mai multe semnalizatoare tara ca acestea sa se

Flg.ll.10.11. Amplasarea aC1ionarea unei pedale de atac.

~----

,1

..

~ ~ ~

Fig.ll.10.12. Montarea unui detector 1n lnfrarQfU.

Capitolul10:

lnstala~ii

de semnalizare
sunt, din acest motiv, influentate de conditiile de mediu (umiditate, temperatura). Detectoarele ultrasonice functioneaza conform efectului Doppler. Acest efect consta in modificarea frecventei de oscilatie daca sursa de oscilatie se mil;lca in raport cu un punct de referinta. Emitatorul transmite un semnal de aproximativ 26 kHz in volumul care trebuie protejat. Undele sonore sunt reflectate de podea, pereti, tavan l;li sunt

II.

lnstala~ii

electrice

apropierea semnalizatorului (suflante, ventilatoare, ferestre deschise etc.). Detectoarele nu se monteaza in spatele zidurilor iel;lite in afara, coloanelor, perdelelor l;li altar obiecte asemanatoare care patrund in zona de supraveghere rezultand o atenuare a supravegherii.
Detectoare de mi~e ultrasonice Transmit unde ultrasonice cu frecventa de aproximativ 26 kHz prin aer l;li

Unghi de inclinare oo

[~)~
2,5~
45" 4 ~;2~4~5+-+8~1~0-1r2-1r4-1+6-m

1naltime de montare = 2,5m Unghi de inclinare oo

10

12

14

16

18

20

22

24

26 m

Unghi de inclinare 25

go

2m 2,5m 3m 4m

81.

10

12

14 m

Unghi de inclinare oo

~~~~~:-I)I ) . ___ --1f-- - ___ _g._; ___ ----H--------:-----------------B

= 2 , 5 m . ____ _______ .1
___ : : : : : : ::::::::::::::::::::.

:::::::::

10

12

14 m

Fig. 11.1 0.13. Caracteristlclle de detec1:ie pentru detectoarele volumetrice, de distanfl mare ,1 detectoarele cortinl.

colectate de un receptor aflat in componenta detectorului ultrasonic. fn absenta unui obiect in mil;lcare, frecventa receptata este egala cu cea emisa. Daca exista o modificare a pozitiei unui obiect sau a unei persoane pe directia detectorului, valoarea frecventei receptionate se va modifica in conformitate cu principiul Doppler, iar alarma va fi generata. La instalare, detectoarele ultrasonice vor fi astfel dispuse incat sa fie evitate alarmele false generate de vibratia peretilor pe care acestea sunt montate. Rata alarmelor false, datorata animalelor mici, poate fi redusa prin modificarea sensibilitatii receptorului. fnaintea instalarii unui detector ultrasonic se recomanda verificarea zonei pentru identificarea eventualelor semnale ultrasonice perturbatoare. Detectorul ultrasonic se monteaza intotdeauna astfel incat calea de patrundere a eventualului intrus sa fie pe directia detectorului. Daca sunt necesare mai multe detectoare pentru aceeal;li incapere, ele se instaleaza in al;la fel incat sa nu existe interferente intre ele. Nu se utilizeaza niciodata detectoare care sa opereze Ia frecvente diferite. Limita de detectie maxima este de aproximativ 9 m (fig. 11.10.14). Detectoare de mi~e cu microunde Sunt folosite, in special, pentru supravegherea volumelor mari, interioare, in combinatie cu detectoare pasive in infrarol;lu (dubla tehnologie) (fig. 11.10.15). De asemenea, contin un emitator l;li un receptor, functionand dupa principiul Doppler. Corpul uman este un bun absorbant al semnalului de microunde, energia reflectata receptionata este foarte mica in comparatie cu cea reflectata de alte obiecte. Daca in constructia cladirii intervin penetrari de microunde nedorite, acestea perturba functionarea detectoarelor. Constructiile din beton sau caramida prezinta in mai mica masura penetrari nedorite, dar rigipsul, lemnul, plasticul l;li sticla sunt penetrate cu Ul;lUrinta. Suprafetele metalice reflecta l;li impral;ltie caracteristica de protectie. De aceea se recomanda ca detectorul sa fie montat intr-a asemenea pozitie incat zona de acoperire sa nu fie obstructionata. Ori de cate ori este posibil, detectorul se monteaza pentru a supraveghea punctele de intrare, eventualul intrus mil;lcandu-se pe directia detectorului. fn locurile unde trebuie instalate mai multe detectoare, acestea se seteaza pe frecvente diferite, pentru a fi evitate interferentele. Alte interferente pot aparea datorita lampilor fluorescente, fiind necesar ca detectoarele utilizate sa fie dotate cu filtre.

11. lnstalalii electrice

Detectoare cu dubla tehnologie Utilizarea a doua tehnici de detectie face ca probabilitatea ca o alarma falsa sa influenteze doua tipuri de detectoare sa fie foarte mica. De exemplu, zgomotele ultrasonics sau turbulentele de aer care pot constitui o problema pentru detectoarele ultrasonics nu influenteaza un detector in infraro$U. Pe de alta parte, lumina directa a soarelui sau punctele calde locale nu vor influenta un detector ultrasonic. Cand aceste doua tehnici de detectie sunt combinate, astfel incat ambele detectoare pot semnala prezenta unui intrus intr-un anume timp, atunci alarmele false sunt eliminate. Combinatia dintre detectoarele in infrarO$U $i detectoarele ultrasonics este recomandabila pentru acoperiri limitate, pana Ia mediu, deoarece limita superioara a detectoarelor ultrasonics este de aproximativ 9 m. in timp ce pentru o combinatie infraro$u-ultrasonic limitarea vine din partea detectorului ultrasonic, pentru combinatia infrarO$U-microunde detectorul in infrarO$U este eel care de cele mai multe ori limiteaza intervalul de acoperire a suprafetelor. Detectoarele infraro$Umicrounde sunt mai voluminoase decat detectoarele infrarO$U-ultrasonic datorita volumului pe care il ocupa cele doua antene ,horn" ale partii de detectie cu microunde. Limita maxima a detectiei este de aproximativ 30 m.

Capitolul10: lnstalalii de semnalizare

Pe baza caracteristicilor de frecventa selective sunt eliminate alarmele false. Detectie activa Senzorul activ de spargere a sticlei este, in calitatea sa de semnalizator de suprafata, o componenta fixa a unei tehnici de asigurare bine gandita. Senzorul activ de spargere a sticlei tine, permanent, sub control suprafata de supravegheat a sticlei, prin doua sistema independents (masurarea reflexiei $i masurarea frecventei) cuplate intr-a conexiune tip ,$1". Aceasta inseamna ca, daca ambele sistema sunt activate concomitant, are loc un mesaj de alarrna atingandu-se o inalta siguranta Ia perturbatii. Prin elementul piezoelectric de masurare a reflexiei, geamului de sticla i se imprima (Ia anumite intervale de timp) oscilatii. Dupa timpul de emisie, elementul piezoelectric comuta electronic pe receptie. Oscilatiile reflectate sunt astfel receptionate, digitalizate $i memorate. Aceste operatii se repeta de cateva ori pe secunda, datele emise fiind comparate permanent cu datele receptionate. Daca o suprafata de sticla este distrusa, oscilatiile receptionate nu coincid cu cele emise $i memorate (duratele de propagare), producandu-se intern o memorare care insa nu duce Ia o alarma. Daca, in acela$i timp, prin elementul piezoelectric de masurare a frecventei este activat sistemul de analiza a frecventei sticlei, prin circuitul ,$/" are loc un mesaj de alarma. in cazul unor influente perturbatoare, activitatea unui singur sistem de analiza din cele doua
90" 80"
70"

sistema independents va duce Ia anularea automata dupa un anumit tip de memorare. Datorita modului de supraveghere, Ia proiectarea unui sistem de paza $i alarmare, trebuie avute in vedere urmatoarele: - pe fiecare geam poate fi montat un singur senzor; senzorii activi de spargere a sticlei emit pe geamul de sticla frecvente in banda ultrasunetelor; interferentele pot fi eliminate daca geamurile alaturate prezinta o legatura metalica intre ele sau prin utilizarea unui distribuitor de sincronizare; - senzorul se plaseaza, preferential, in zona superioara a ferestrei, in afara razei de actiune a mainilor; - Ia sticla de blindaj, geamul trebuie sa aiba o anumita dimensiune minima (in functie de producator). La reglajul detectoarelor active de spargere a geamurilor, instalatorul trebuie sa tina seama de conditiile locale $i de tipul sticlei ce urmeaza a fi supravegheata deoarece caracteristica reflexiei geamului de sticla rezulta individual din marime, material, tip de sudare $i montaj.

10.2.2.4 Detectia tentative/or

de spargere a geamurllor
in conformitate cu studii recente, in aproximativ 30 % din spargerile de locuinte. hotii au reu$it sa intre in casa spargand geamul unei ferestre sau al unei U$i. Pentru spatiul comercial $i industrial, acest procentaj cre$te Ia aproximativ 50 %. Avantajul acestor detectoare (fig. 11.10.16) este ca ele pot realiza supravegherea chiar $i atunci cand detectoarele de mi$care nu pot fi active. Deteqie pasiva Detectoarele pasive sunt utilizate pentru ferestre care au geamurile dintr-o singura bucata. in momentul spargerii geamului apare un spectru de frecvente care se propaga pe suprafata sticlei sub forma unui cere a carui raza cre$te. Senzorul pasiv de spargere a geamului, montat pe geam, receptioneaza acest spectru prin intermediul placii de baza in care este integrat un cristal piezoelectric. Cristalul piezoelectric transforma tensiunile mecanice in semnale electrice. Partea de prelucrare a detectorului compara semnalele receptionate cu o mostra de frecventa. Daca frecventele receptionate se situeaza intr-un domeniu dat este generata alarma.

Fig. 11.10.15. Detectorul cu mlcrounde.

spargere a geamului

Fig. 11.10.16. Montarea ,1 raza de act~une a unui detector de spargere a geamului.

Capitolul10:
Detectia acustica

lnstala~ii

de semnalizare
nimentelor trebuie sa se incadreze in anumite domenii prestabilite). in cazul unei succesiuni corecte a semnalelor, analiza conduce Ia o alarma. Pentru proba de functionare a semnalizatoarelor acustice de spargere a sticlei, in exploatare ~i intretinere, se folose~te un aparat manual de control. Acesta simuleaza printr-un difuzor integrat frecventele, in succesiunea temporala corecta, pentru a face sa reactioneze semnalizatorul. La proiectarea unui sistem cu astfel de semnalizatoare trebuie avute in vedere urmatoarele: - nu este permis ca zona de vizitabilitate intre semanalizator ~i obiectul de supravegheat sa fie restrfmsa prin portiuni de zidarie ie~ita in afara, coloane, piese mobiliare, perdele fonoabsorbante sau alte obiecte asemanatoare; - nu este permis ca semnalizatorul sa fie montat in fata unor surse de ultrasunete; - semnalizatoarele acustice de spargere a sticlei se vor folosi numai in spatii interioare uscate; - nu se preteaza Ia supravegherea sticlei consolidate cu sarma sau a sticlei securit.

II.

lnstala~ii

electrice

Aceste tipuri de semnalizatoare servesc pentru supravegherea geamurilor de sticla Ia strapungere, tara ca senzorul ~i geamul de sticla sa se afle in contact direct. Datorita acestei tehnologii exista posibilitatea ca printr-o unitate de semnalizare sa se supravegheze mai multe geamuri (fig. 11.10.17). Anumite tipuri de ferestre (constituite din mai multe segmente), ferestrele glisante, geamurile bombate, lucarnele ~i ferestrele de supralumina se preteaza a fi supravegheate, Ia spargerea sticlei, cu ajutorul detectoarelor acustice. Principiul de semnalizare al semnalizatorului cu detectie acustica se bazeaza pe faptul ca in cazul spargerii sticlei se produc audiofrecvente medii, iar Ia incidenta acestora pe sol este generat un spectru de inalta frecventfl. Acest proces este prelucrat electronic ~i comparat cu modelele de semnale de alarma (benzile de frecvente individuale, precum ~i desfa~urarea temporala a eve-

nea cu scopul de a face diferenta intre o modificare ocazionala de mediu ~i un atac real. Montarea se face in ni~e sau, direct, pe perete. Raza de supraveghere depinde de tipul de detector, de natura materialului din care sunt confectionati peretii, de sensibilitatea dorita ~i de vibratiile caracteristice ale cladirii (fig. 11.10.19).

10.2.2.6 Detectoare tensometrice Sunt folosite, in special, pentru supravegherea obiectelor de arta atarnate pe pereti (tablouri). Pot fi active in timpul prezentei publicului, reprezentand o suplimentare a supravegherii spatiale. Detectorul prime~te, prin intermediul unui senzor piezoceramic, modificarea de sarcina ~i/sau deplasarile mecanice pe care le transforma in semnale electrice. Acestea sunt evaluate in functie de repetabilitate, amplitudine ~i de anumite frecvente tipice. Pragurile de reactie modificabile ~i numarul de impulsuri programabil fac posibila optimizarea intre sensibilitatea Ia reactie ~i raspunsul Ia deranjament. 10.2.2.7 Supravegherea vltlfnelor Functionarea supravegherii se bazeaza pe variatia periodica a volumului de aer din vitrina (de ordinul a cativa centimetri cubi) cu ajutorul unei diafragme. La scaderea presiunii (monitorizata de detector) ca urmare a unei incercari de deschidere a vitrinei, algoritmul analitic al detectorului identifica aceasta schimbare ~i genereaza semnalul de larma.

Fig.ll.10.17. Amplasareaintr-o Tnclpere a unui detector acustic de spargere a geamului.

10.2.2.5 Defectla tentative/or de penetrare a pere'lor Detectoarele de vibratii au fost proiectate pentru detectia incercarilor de patrundere neautorizata (prin pereti sau prin u~a) in tezaure, case de bani, bancomate (fig. 11.10.18). Datorita tehnologiei incorporate, detectorul depisteaza orice dispozitiv de penetrare (borma~ina cu percutie, freza cu diamant, presa hidraulica, explozie) aflat in functiune in raza de actiune. in acela~i timp, acestea permit deplasarea in zona supravegheata tara a da alarme false. Semnalele receptionate sunt procesate de detector, analizandu-se frecventa semnalului, durata ~i amplitudi-

Flg.ll.10.18. Echiparea unui tezaur de bancl cu detectoare de vlbr&1ii.

Fig.ll.10.19. Raza de supraveghere a unui detector de vlbr&111.

Fig.ll.10.20. Barieri mecanicl cu sistem de deteqle automat A - bariera exterioara; B - zona supravegheata; C - gardul interior; 1 - supraveghere aeriana; 2 - supravegherea solului; 3 - supravegherea barierelor.

Tabelulll.10.6. Riscuri 'i factori perturbatori Factori perturRiscurile ce trebuie acoperibatori te prin protectia pentru protectia I perimetrelor perimetrelor - Efractie - Ceata, fum - Ploaie, burnita - Talharie - Sabotaj - Zapada - Atac terorist , - Formare de gheata, chic iura - Umiditate (a aerului, - Spionaj a solului) - Patrundere - Nisip, praf neautorizata - Fulgere - Campuri electromagnetice - Expunere Ia soare - Variatii mari de temperatura - Cutremure, vibratii,
~ocuri

- Arbori, radacini - Animale

11. lnstala.ii electrice

10.2.2.8 Supravegherea perlmetrelor Sistemele de supraveghere perimetrala trebuie sa functioneze in aer liber $i sunt expuse influentei factorilor de mediu (vant, ploaie, zapada, praf, nisip, vibratii etc.). in aceste conditii, sistemele trebuie sa ignore influenta factorilor perturbatori !?i sa identifice, sigur, semnalizarea de patrundere in perimetru. Pentru rezolvarea acestor cerinte, in majoritatea cazurilor, este necesara completarea sistemului de supraveghere perimetrala cu sisteme de supraveghere TV $i sisteme de iluminat. Numai astfel este posibil ca Ia dispecerat, dupa receptionarea unei alarme, sa se analizeze situatia, rapid $i eficient, !?i sa se initieze masurile de interventie. Un sistem de supraveghere perimetrala, eficient, combina o bariera mecanica cu un sistem de detectie automat (fig. 11.10.20). Gardul exterior A reprezinta o delimitare vizibila a zonei care trebuie protejata !?i previne patrunderea neintentionata a oamenilor sau animalelor $i, implicit, declan$area alarmei.
Sistem

Capitolul10: lnstala.ii de semnalizare

Zona B este monitorizata impotriva patrunderii intru$ilor. Exista mai multe metode de monitorizare a zonei B: - in aer; -in sol; - pe gardul exterior; - o combinatie a celor de mai sus. Scopul barierei C este acela de a intarzia patrunderea intrusului, in zona protejata, in vederea asigurarii timpului necesar ca echipa de interventie sa opereze eficient. Alegerea echipamentelor potrivite pentru supravegherea patrunderii in perimetru trebuie facuta dupa analizarea atenta a riscurilor Ia care este supus obiectivul $i, respectiv, a factorilor perturbatori existenti. in tabelul 11.10.6 sunt prezentate principalele riscuri $i principalii factori perturbatori intalniti in aplicatiile de supraveghere a patrunderii in perimetru. Echipamentele $i instalatiile de monitorizare a perimetrului trebuie sa indeplineasca cerintele functionale specifice aplicatiei !?i sa asigure suplimentar: - functionare permanenta, 24 h din 24; - functionare fiabila a tuturor componentelor $i asigurarea unei detectii sigure independent de factorii perturbatori externi; - semnalizarea deranjamentelor aparute in sistem; - monitorizarea impotriva sabotarii echipamentelor sau cablurilor. in vederea asigurarii unei localizari cat mai precise a semnalizarii patrunderii unui intrus, care sa permita o interventie rapida, perimetrul va fi divizat in cat mai multe zone de alarmare. Sistemul de monitorizare trebuie sa furnizeze 3 tipuri diferite de informatii pentru fiecare zona de alarmare: alarma de patrundere a unui intrus; alarma de sabotare a echipamentelor sau cablurilor; semnalizarea prezentei unor factori perturbatori peste o anumita limita prestabilita. Caracteristicile diferitelor sisteme de supraveghere a patrunderii in perimetru sunt prezentate in tabelul 11.10.7.

Tabelulll.10.7. Caracteristicile slstemelor de supraveghere Principiu de Avantaje Posibilitati Riscuri de detectie de depa$ire alarme a sistemului false

Latimea zonei
[m]

Cost relativ

Opturarea fascicolelor de radiatie in _spe~truL i1_1fraro$u Bariera cu Modificarea microunde intensitatii campului electromagnetic intr-un fascicol de microunde , --- - - - - - - - - -- - - -r-Camp Modificare electrostatic permitivitatii prin , _apropiere Bariera in infraro$U Cablu de presiune

Zona ingusta de detectie Cost redus

Catarare, tune I

Catarare, tunel

Ceata, zap ada, furtuna, _c:tnimale, Ani male, reflexii pe suprafete metal ice sau apa Corosiune, gheata, animale Ani male, vibratii, trafic Vibratii, trafic, ani male Pasari, teren instabil

0,1

100

1,5 ... 10

80

-----------

Sensibilitate mare

---

--

---

Catarare, tunel

250

"E
~

Modificarea sarcinii Cost redus polarizate sub pre::;iun_~ _ _ __ _ Cost redus Detector cu . Analiza vibratiilor vibratii gardului
---------

a.

Q)
-----

Detector cu Modificarea fir tensiunii in firele tensionat gardului

f-

Rata redusa de alarme false

-f--- - --

Catarare tara a atinge gardul, tune I Catarare tara a atinge gardul, tunel Catarare tara a atinge gardul, tunel Realizarea unui pod peste zona supravegheata Salt peste zona sensibila

0,1

50

40

0,1

160

Tub de presiune
0
Ul

Modificarea presiunii solului

lnvizibil

Ani male, vant, arbori Apa curgatoare

250

,..!:

Cablu coaxial cu pierderi

Modificare campului electromagnetic din apropierea cablului

lnvizibil; supravegheaza !?i sub sol

2 ... 3

180

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

Echipament pentru deteclia pAtrunderii cu cablu coaxial cu pierderi,
in~opat

II. lnstalatii electrice

Echipamentul asigura detectia obiectelor in mi~care care au o sectiune de ecranare electromagnetica semnificativa (oameni, vehicule, obiecte bune conducatoare de electricitate de dimensiuni mari). Probabilitatea de detectie a unui om este de 99 % pentru un factor de incredere de 95 %. Echipamentul detecteaza un om care se deplaseaza in plimbare, alergare, tarare, salturi, cu o viteza cuprinsa intre 0,02 ~i 8 m/s, indiferent de directia de mi~care. in vederea evitiirii alarmelor false, echipamentele mentionate detecteaza un om cu o greutate minima de 30 ... 35 kg. Echipamentul functioneaza in conditii de exterior ~i este susceptibil Ia alarme false in anumite conditii meteorologice sau de mediu: - vegetatie, in lungul traseului, care depa~e~te inaltimea de 30 m; - ploaie, zapada; - rasaritul sau apusul soarelui; - vant; - schimbari bru~te de temperatura; - ceata, furtuni de nisip; - mi~carea in zona a obiectelor cu sectiune electromagnetica semnificativa (autovehicule, cursuri de apa Ia suprafata sau subterane); - surse generatoare de perturbatii electromagnetice sau acustice. Echipamentul asigura o lungime maxima pentru un tronson de detectie de circa 200 m. In practica se utilizeaza tronsoane de 50, 100 sau 150 m, in vederea identificarii cat mai precise a locului de efractie. BarierA de microunde Este constituita dintr-un emitator ~i un receptor amplasate Ia o distanta de 50 ... 300 m unul de celalalt. Emitatorul este un generator de radiatie electro-

Cablul coaxial cu pierderi genereaza un camp de detectie de radiofrecventa in jurul traseului perimetral pe care este ingropat. Semnalele electrice transmise prin cablu genereaza un camp electromagnetic invizibil care poate detecta prezenta unui intrus care-1 traverseaza. Cablul coaxial cu pierderi este elementul de sesizare. El este constituit din doua cabluri coaxiale in aceea~i cama~a din polietilena de mare densitate, rezistenta Ia solicitari mecanice sau atac chimic. In interiorul cablului se afla un material de umplere pe baza de parafina care are rolul de a preveni patrunderea apei daca cama~a cablului a fost deteriorata (crapata, roasa). Cablul este conectat Ia un echipament electronic care genereaza semnalul electric, i1 injecteaza in cablu ~i analizeaza modificarile aparute ca urmare a pertubarii campului electromagnetic din jurul cablului. Prelucrarile de semnal, ulterioare, sunt complexe. In vederea

deosebirii intre alarmele utile ~i cele false ~i pentru asigurarea unor caracteristici tehnico aplicative specifice se utilizeaza algoritmi brevetati. Caracteristicile tehnico-aplicative definesc domeniul de utilizare al acestei metode: Perimetrul definit de traseul cablului ingropat este invizibil ~i permite detectia patrunderii fara ca intrusul sa se a~tepte Ia a~a ceva. Echipamentul functioneaza Ia parametrii nominali in medii diferite cum ar fi pamant, asfalt, beton sau alte medii a caror conductivitate este cuprinsa in domeniul 10 ... 250 mQ/m. Terenul trebuie sa aiba schimbari de planeitate de maxim 30 %, iar colturile traseului sa aiba 0 raza de curbura de minim 6 m. Cablul se ingroapa Ia circa 5 ... 10 em in asfalt sau beton. Campul de detectie este continuu ~i uniform in lungul perimetrului. Dimensiunile caracteristice ale campului de detectie sunt: - inaltime: 1... 1,5 m; - largime: 1... 3 m; - adancime: 0,5 m.

\
2

\ i

Fig.ll.10.21. Prlnclpiul de deteqie Ia gardul senzitiv cu fire tenslonate: - detector; 2 - deformare a firului tensionat; 3 - fir tensionat.

Q; Q; Q;

Q; Q; Q;

Q5 Q; Q;

:.J :.J :.J

.0 .0 .0

:.J :.J :.J

.0 .0 .0

:.J :.J :.J

.0 .0 .0

II
Central a +12V DC

100~1~

II

100~1~

00~1~

I'

ov
{

\
I
I
I
I

~~~'~~~~n~~'~~~~~ ,, '\ a:a: r IJ 1

1 I ,

Alarma

~~~-H~~~~++--~

1
I

'++1-H+----++,---+-+-++++------'
I

I j_

1/ I

Sabotaj { Stergere dezactivat

I I \ I

\I

Tresa

\I
Detector 2

Detector 1

-~;

II

I I

II
Detector n

~----------------~

Rezistente capat de linie {doar Ia anumite centrale de efractie)

Fig.ll.10.22. Conectarea conven1:ionali a detectoarelor.

11. lnstalatii electrice

magnetica de inalta frecventa (microunde), de regula, in jurul a 10 GHz. Solutiile moderne utilizeaza oscilatoare rezonante cu dielectric care sunt foarte stabile pentru o gama larga de temperaturi. Receptorul utilizeaza o metoda de detectie bazata pe analiza de semnal, modificarile in amplitudinea semnalului fiind direct proportionale cu marimea ~i densitatea obiectului aflat in d1mpul barierei. Polarizarea antenelor este variabila ~i permite crearea de canale de transmisie multiple pentru aplicatii care utilizeaza mai multe bariere in sistem (se evita astfel influentarea reciproca a barierelor). De asemenea, prin modificarea polarizarii antenelor se regleaza caracteristica de detectie. Carcasele echipamentelor sunt metalice ~i protejate Ia ploaie sau inghet. Barierele sunt dotate cu echipament auxiliar (optic ~i/sau sonar) pentru alinierea ~i analiza perturbatiilor mediului. Semnalizarile generate de receptor, ca urmare a detectarii patrunderii in perimetru, sunt transmise, prin ie~iri fizice sau logice, catre echipamente de dispecerizare sau gestionare a cladirii. Caracteristica de detectie are o largime dependenta de lungimea barierei (distanta dintre emitator ~i receptor) ~i anume circa 4 ... 6 m Ia o lungime de 100 m. Detector iner1ial de vibratii Opereaza ca un filtru ,trece-banda" cu o sensibilitate uniforma intr-un spectru larg de frecvente. Detectoarele, de regula, incapsulate ~i etan~e se pot manta pe cele mai multe tipuri de garduri realizate din confectii metalice (placi metalice sudate, gard de sarma ghimpata, concertina etc.) Semnalele electronice generate de detectoarele de vibratii sunt analizate de o unitate de control electronica. Aceasta utilizeaza analiza de semnal adaptiva care minimizeaza influenta evenimentelor intamplatoare ~i compenseaza conditiile de mediu. Echiparea tipica pentru un gard construit din bare metalice se realizeaza prin fixarea de gard, Ia o inaltime de 120 em de sol, a cate unei perechi de detectoare inertiale de vibratii (montate Ia 30 .. .40 em unul de celalalt) Ia fiecare 3 m. Gard senzitiv cu fire tensionate Acest echipament asigura o bariera fizica ferma, combinata cu un sistem de detectie a efractiei, fiabil ~i sigur (fig. 11.10.21). Principiul de baza al acestei metode consta dintr-o arie de fire pretensionate (sarma ghimpata sau lisa) prinse intre doua posturi de ancorare succesive. La jumatatea distantei dintre posturile de ancorare este amplasat un post

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

de detectie, echipat cu cate un senzor pentru fiecare fir pretensionat. Pentru a asigura o rezistenta fizica a gardului, precum ~i pentru orientarea mi~carii firelor pretensionate, se amplaseaza Ia distante egale, stalpi de sutinere. Stalpii de sustinere permit transformarea mi~carilor verticale ale firelor, deformate de catararea unei persoane, in mi~ care orizontala, sesizabila de catre detectoarele din postul de detectie. Detectoarele din postul de detectie au o constructie speciala destinata discriminarii intre mi~carile foarte lente care pot aparea datorita modificarilor mediului ~i mi~carilor rapide provocate de taierea sau supratensionarea firelor. Orice incercare de penetrare in perimetru prin taierea gardului, catararea cu sau fara scara, va genera un semnal de alarma. Semnalizarile generate de fiecare detector din postul de detectie sunt preluate de un echipament electronic, care le transmite pe un canal de comunicatie seriala cablat, catre un calculator de dispecerizare sau gestionare a cladirii. Caracteristicile tehnicoaplicative recomanda aceasta metoda de protectie a perimetrului ca optima, din punct de vedere performanta-pret, pentru obiective speciale, precum unitati militare, inchisori, aeroporturi, centrale nucleare, alte intreprinderi de inalta tehnologie sau cu activitati cu grad mare de periculozitate. Metoda permite o dimensionare flexibila a perimetrului ce trebuie supravegheat. Lungimea maxima a unui tronson, delimitat de doua posturi de ancorare este de 50 m. Echipamentul genereaza o alarma daca unul dintre fire este deformat de o forta mai mare de 100 .. .400 N, eliminandu-se astfel alarmele false produse de animale mici, pasari etc. Pentru fiecare semnalizare se identifica firul afectat ~i deci se cunoa~te inaltimea Ia care s-a produs efractia. Metoda de detectie, preponderant mecanica, face ca acest echipament sa fie foarte putin susceptibil Ia alarme false. Producatorii garanteaza o rata anuala mai mica de 4 alarme false pentru un kilometru de gard senzitiv. Fiabilitatea ~i mentenabilitatea sunt foarte ridicate. Producatorii garanteaza o medie a timpului de buna functionare de 2 - 2,5x10 7 h ~i un timp mediu de reparare de 30 min. Gardul senzitiv poate fi montat de sine statator sau pe un gard sau zid existent. Forma recomandata pentru gard include o portiune verticala ~i una inclinata Ia 45 in vederea descurajarii tentativelor de catarare cu sau fara scara. Tnaltimea echivalenta a gardului va fi cuprinsa in intervalul 2,5 ... 4 m. Pentru unele aplicatii metoda se preteaza Ia combinarea cu o concertina din sarma ghimpata. Succesul acestei metode depinde mult de corecta instalare a echipamentului. Trebuie asigurata o fundatie corespunzatoare pentru posturile de acordare, astfel incat modificari ale factorilor meteorologici sa nu produca deplasari sesizabile. La instalare trebuie avute in vedere topologia terenului, felul solului, caracteristicile de elirna. Alte amenajari existente, precum linii telefonice, electrice sau pomi pot constitui cai de patrundere in perimetru, fara a atinge gardul senzitiv. Tn unele aplicatii, aceasta metoda poate fi suplimentata cu o supraveghere mascata (detector IR, detector de microunde, cablu ingropat).

10.2.3. Centralizarea semnalizirilor in instalatiile pentru detect:ia 'i semnalizarea efra~ei 'i agresiunii
lnstalatiile pentru detectia ~i semnalizarea efractiei ~i agresiunii sunt formate din mai multe dispozitive ~i echipamente distribuite in interiorul ~i/sau exteriorul obiectivului supravegheat, ale caror semnalizari trebuie centralizate in vederea utilizarii. De regula, aceste centralizari se fac in centrala de efractie. Modalitatea de conectare a echipamentelor Ia centrala de efractie a dus Ia urmatoarea clasificare a tipurilor de conexiuni: - clasica; - adresabila; - bucla; -radio.

Conexiunea claslcj Conectarea se face pe 6 fire (2 alimentare, 2 alarma, 2 sabotaj) (fig. 11.10.22). La conectarea unui singur echipament sau dispozitiv Ia centrala, pe un racord (denumit ~i linie sau grupa), semnalizarile de efractie sau sabotaj provenite de Ia dispozitiv vor fi bine localizate. Tn cazul in care pe un racord vor fi conectate mai multe dispozitive, Ia aparitia unei semnalizari de efractie sau sabotaj, centrala nu va putea identifica dispozitivul care a declan~at alarrna sau care a fost sabotat. De aceea este recomandabil ca, in cazul folosirii conexiunii clasice, conectarea a mai mult de un singur dispozitiv Ia un racord al centralei sa se faca numai daca dispozitivele respective se gasesc in aceea~i incapere. Unele tipuri de detectoare mai au o intrare de comanda a diodei electroluminiscente ~i o ie~ire de semnalizare a

Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare

acoperirii sau de deranjament. Pentru valorificarea acestor informatii Ia nivelul centralei de efractie vor trebui suplimentate firele de conectare. Circuitul de semnalizare este permanent monitorizat de centrala de efractie. Pentru aceasta Ia capatul fiecarui racord (numai Ia unele centrale) se conecteaza un rezistor de o anumita valoare. Atunci cand valoarea masurata scade sau crel;lte peste un anumit procent din valoarea nominala este semnalizata starea de alarma. Alarma de sabotaj apare atunci cand dispozitivul este deschis sau cand cablul este taiat. lor se pot defini tronsoane de bucla, astfel incat, in cazul unui scurtcircuit, numai dispozitivele de pe tronsonul defect vor ramane nefunctionale. Unele detectoare moderne sunt dotate cu doua astfel de izolatoare, cate unul pentru fiecare sens.

II. lnstala!ii electrice

- capacitatea memoriei de evenimente; - numarul iel;lirilor programabile l;li posibilitatea de extindere; - posibilitatea de a introduce mesaje in limba romana l;li conectarea Ia calculator.

Conexiunes adresabiM Asigura transmiterea mai multor tipuri de semnalizari, bidirectional, intre centrala l?i dispozitivele conectate (fig. 11.10.23). Conectarea se face pe 3 sau 4 fire, in functie de echipament, comunicatia putand fi analogica sau digitala (seriala, cum este cea utilizata de catre echipamentele de calcul). Prin intermediul conexiunii adresabile, fiecare dispozitiv conectat este adresat periodic l;li poate transmite informatii catre echipamentul central sau poate primi comenzi de Ia acesta. Astfel fiecare semnalizare de alarma, deranjament, sabotaj, primita Ia centrala de efractie este asociata cu adresa dispozitivului care a generat-o. Pe un singur racord se pot centraliza informatii de Ia mai multe dispozitive, numarul lor fiind limitat (in functie de producator) din motive de prelucrare l;li din considerente de alimentare. in cazul sistemelor mari, in care comunicatia dintre dispozitive este analogica, intre momentul producerii unui eveniment l;li receptionarea l;li prelucrarea sa de catre echipamentul central poate exista un decalaj de ordinul secundelor. Acest decalaj este mult mai mic in cazul sistemelor in care comunicatia este digitala. Conexlunes bucll Se caracterizeaza prin controlul ambelor capete ale circuitului de catre echipamentul central. Dispozitivele l;li echipamentele montate sunt adresabile. Marele avantaj al unei astfel de conexiuni este ca in cazul unei intreruperi a cablului de legatura, dispozitivele sunt accesate, in mod alternativ, prin ambele capete ale buclei. Pentru rezolvarea problemelor de scurtcircuit care pot apare in interiorul buclei trebuie montate izolatoare. Acestea supravegheaza circuitele aflate de o parte l;li de alta a lor, deconectandu-se in momentul detectarii unui scurtcircuit. Prin intermediul izolatoare-

Conexiunes radio Acest tip de conexiune este folosit atunci cand se dorel;lte supravegherea Ia efractie a obiectivelor in care nu se poate duce tubulatura pentru introducerea firelor, pentru a nu modifica aspectul existent al interioarelor. Astfel de obiective sunt: muzee, biserici etc. Pentru aceasta se pot folosi dispozitive radio cum ar fi: detectoare de mil;lcare, contacte de deschidere Ul;la, detectoare de spargere a geamului, butoane de atac, receptoare radio, interfete care sa asigure conectarea Ia centrale conventionale. Semnalul transmis de emitator este captat Ia distanta de un receptor conectat prin intermediul unei interfete speciale Ia centrala de alarma. Emitatoarele au incorporate baterii ,extra long life", asigurand functionarea cca 2 ani. Starea de baterie descarcata este semnalizata de fiecare emitator al centralei de alarma. Modul in care are loc transmisia intre emitator l;li receptor face, practic, imposibila bruierea acestora mai ales, in cazul in care se aleg echipamentele care folosesc tehnologia spectrului distribuit, tehnologie de data recenta, folosita, inclusiv, in transmisiile militare. Totodata, puterea foarte mica Ia emisie (max. 100 mW) precum l;li gama de frecvente folosita (900 MHz) nu perturba alte aparate electronice aflate in apropiere.

Partifionarea instalstJel in functie de structura obiectivului care trebuie protejat se impune ca grupele de semnalizare sa fie asociate Ia domenii. Fiecare domeniu poate fi privit ca o centrala de efractie separata Ia care posibilitatea de activare, dezactivare, l;ltergere alarme, nu depinde de starea celorlalte domenii. De exemplu, acest lucru este foarte util in cazul unei banci. Un domeniu va fi asociat tezaurului de valori, un domeniu tezaurului de casete, un domeniu dispeceratului l;li un domeniu pentru restul cladirii. in acest fel, Ia un moment dat, un tezaur l;li dispeceratul pot fi puse sub supraveghere in timp ce celalalt tezaur l;li restul cladirii, nu, creandu-se astfel posibilitatea desfal;lurarii activitatilor specifice fara sa fie facut nici un compromis din punct de vedere al securitatii. Activarea inteml Regimul de lucru activ intern permite supravegherea ,in prezenta'' a unui domeniu, adica supravegherea unei parti din grupele de semnalizare ale domeniului, celelalte fiind blocate. La declanl;lare, liniile active transmit alarma programata, iar cele blocate semnalizeaza prin mesaj pe afil;laj. Centrala trece un domeniu selectat in stare de activ intern printr-o comanda data de Ia unul din panourile de operare. Ea accepta regimul de activare interna pentru domeniul respectiv numai daca grupele de semnalizare apartinand domeniului sunt nealarmate sau cele alarmate sunt blocate. Cand activarea se face cu intarziere, un buzer va

10.2.4. Topologii de instalatii

pentru detec1:ia 'i semnalizarea

efraqiei 'i agresiunii

Prin utilizarea microprocesoarelor l;li a tehnologiilor de ultima ora s-a facut trecerea Ia sisteme modulare care pot satisface toate dorintele, in ceea ce privel;lte adaptarea Ia obiectiv, servirea l;li instalarea. Principalele elemente care caracterizeaza o centrala de efractie sunt: - numarul de linii conventionale integrate pe placa de baza l;li posibilitatea de extindere; - numarul de semnalizatori adresabili care se pot conecta; - numarul de grupe de semnalizare Ia care pot fi atribuite liniile conventionale l;li/sau semnalizatorii adresabili; - numarul de domenii l;li subdomenii Ia care pot fi distribuite grupele de semnalizare;

h
I~
r~

I
Ill

I
Ill

Ill

~I ~I
~I

.------

I
Ill

I
Ill Ill

.------

I
Ill

I
3
Ill

I
4
Ill

.------

Central a

'+T2iT
Date ~

ov

Fig.ll.10.23. Conectarea detectoarelor adresabile.

II. lnstala!ii electrice

semnaliza pe durata temporizarii. Cand centrala nu permite comutarea pe activ intern, trebuie examinate cauzele acestei imposibilitati de comutare (se vad grupele deranjate sau eventualele deranjamente). le$irea din regimul activ intern se face printr-o comanda de Ia unul din panourile de operare a centralei. De mentionat ca trecerea unui domeniu in regimul activ intern este permisa numai daca domeniul respectiv este dezactivat extern (nu este posibila trecerea directa din regimul activ extern in eel activ intern).

Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare

intertata; cheie de identificare (I DENT-KEY); sistemul ldent-Key este constituit dintro unitate de prelucrare a datelor, o broasca cu blocare cu cheie de identificare $i o rozeta speciala cu accesorii; prin ldent-Key, firma EFF-EFF introduce o combinatie intre tehnica de incuiere mecanica $i transmiterea electronica a datelor $i informatiilor. Cheile aterente au o codificare specifica clientului, ele putand fi citite tara fir prin rozeta speciala. Avantajul acestui sistem consta in posibilitatea folosirii unor chei provenind de Ia producatori diferiti. Caracteristici tehnice: - memoria de coduri; - zone de timp definite de utilizator; - memoria de evenimente; - memoria de programe sigura, Ia caderea retelei; - ceas de timp real cu data calendaristica; - conectare Ia diverse tipuri de centrale; - poate functiona in regim ,stand alone"; in acest caz, anumite persoane selectionate primesc, Ia anumite ore, dreptul de acces. tastatura. Diferentele dintre activarea interna $i cea externa sunt urmatoarele: - domeniul activat extern nu poate fi dezactivat decat de Ia dispozitivul, special, asociat; - domeniul activat poate fi dezactivat de Ia oricare din panourile de operare; - o alarma provenita dintr-un domeniu activ extern nu poate fi oprita sau $tearsa decat dupa dezactivarea domeniului. Alarma se opre$te automat Ia dezactivare. procedura de alarmare Ia distanta. Alarma de sabotaj Semnalizeaza o tentativa de sabotare a detectoarelor (distrugere fizica), de scurtcircuitare sau intrerupere a cablurilor de conectare, de acoperire a detectoarelor antimasking. La unele tipuri de centrale de efractie aceasta semnalizare duce Ia declan$area sirenelor de avertizare sonora $i a procedurii de alarma Ia distanta. Alarma de agresiune Sesizarea situatiei de agresiune este facuta de factorul uman: personalul de conducere, agentii de paza etc. prin actionarea unor elemente ca: butoane, pedale sau telecomenzi. Din aceasta cauza amplasarea lor trebuie sa fie corespunzatoare astfel incat actionarea sa nu fie perceputa de raufacator. Alarma de agresiune este semnalizata optic $i acustic (printr-un buzer de intensitate mica) Ia dispecerat, unde trebuie sa existe proceduri $i persoane specializate pentru interventie. Concomitant este pornita inregistrarea camerelor video care supravegheaza zona respectiva $i este alarmata echipa de interventie. Din punct de vedere al sirenelor de alarmare acest tip de alarrna este ,tacuta". Alarmarea Ia distan~ Reprezinta transmiterea semnalului de alarma Ia o unitate specializata de interventie cum ar fi: jandarmi, politie etc. in vederea asigurarii unei interventii prompte. Alarmarea Ia distanta se poate face prin utilizarea de diferite canale de transmisie cum sunt: - linii telefonice comutate; pe linia taletonica sunt montate ,dialere" care pot memora un mesaj vocal de o anumita durata $i care pot apela mai multe numere de telefon in caz de alarma $i transmite mesajul inregistrat; - circuitele fizice dedicate; acest tip de legatura prezinta eel mai ridicat grad de siguranta; o linie inchiriata consta dintr-un cablu dedicat care leaga, direct, dispeceratul cu o unitate specializata de interventie; aceasta linie este permanent supravegheata Ia intrerupere sau scurtcircuit, semnalizarea acestui eveniment facandu-se Ia unul dintre capetele legaturii; - canale radio; sunt mai vulnerabile Ia actiuni de sabotaj, au avantajul unor costuri de exploatare relativ reduse $i pot fi folosite $i ca rezerva a canalelor fir; - retea cu comutare de pachete X25; este o retea digitala folosita pentru a transmite date de Ia o adresa Ia alta; fiecare mesaj este transmis sub forma unor pachete; pachetele, care nu sunt transmise in mod neaparat in ordine, sunt reasamblate Ia adresa de destinatie pentru a recompune

Actlvarea extetni Ji dlspozltlve

speclflce
Acest tip de activare este specific centralelor de efractie fabricate de firma EFF-EFF din Germania $i presupune existenta unui dispozitiv special (element de activare/dezactivare cu cheie, cu cartela magnetica sau cu cartela de proximitate, cu tastatura etc.). Regimul de lucru activ extern permite supravegherea completa a unui domeniu, adica supravegherea tuturor grupelor de semnalizare ale domeniului. Daca exista grupe blocate de utilizator (grupele blocate Ia nivel de instalator nu au acest regim) acestea vor fi automat deblocate Ia activare. Centrala trece domeniul corespunzator dispozitivului de activare in starea de activ extern prin prezentarea unei cartele (de proximitate sau magnetica), prin introducerea unui cod de Ia tastatura sau prin rasucirea unei chei de constructie speciala. La activare se va auzi o confirmare sonora locala de aproximativ 1 s. Centrala accepta regimul de activare externa pentru domeniul respectiv numai daca grupele de semnalizare apartinand domeniului sunt nealarmate sau cele alarmate sunt blocate de instalator $i daca nu exista alte deranjamente ale cetralei cum ar fi: deranjament de acumulator, lipsa retea etc. De mentionat ca trecerea unui domeniu in regimul activ extern este permisa $i atunci cand domeniul este activat intern. Dispozitivele specifice de activare externa sunt: broasca electronica cu blocare; in dezvoltarea acestei broa$te cu blocare s-au folosit cele mai noi posibilitati tehnice ale microelectronicii; astfel in locul microcomutatoarelor electromecanice s-au folosit senzori electronici care functioneaza tara atingere (tara uzura), rezultand o foarte lunga durata de viata; informatiile primite de Ia senzori sunt prelucrate in broasca cu blocare de catre un sistem electronic, transfermate in date seriale $i transmise mai departe unitatii de prelucrare printr-o

10.2.5. Avertizarea in instala1iile pentru detec1ia fi semnalizarea

efra~ei

fi agresiunii

Detectarea unui eveniment nedorit $i semnalizarea lui acustic $i/sau vizual reprezinta una din conditiile de baza pentru asigurarea unei securitati corespunzatoare. De aceea, detectarea trebuie urmata imediat dupa o etapa de interpretare $i tratare a alarmei, de stabilirea unor semnificatii unice, perfect intelese de cei carora le sunt adresate, in vederea eliminarii consecintelor negative ale evenimentului care a declan$at alarma. Cele mai importante semnale de alarmare sunt urmatoarele: Alarama de efractie Semnalizeaza tentativa de patrundere intr-o zona interzisa sau intr-un moment nepermis (atunci cand sistemul este activat). Semnalul este declan$at de unul din detectoarele sistemului de paza $i alarmare. Sirenele de avertizare sonora sunt pornite $i este declan$ata

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

mesajul; reteaua este configurata, in mod obi:;;nuit, pe linii inchiriate; - reteaua cu comutare de pachete pe canale radio este similara cu reteaua X25, cu diferenta ca, in acest caz, pachetele se transmit prin canale radio. Alarma falsi Apare datorita unei defectiuni aparute in mecanismul de detectie :;;i semnalizare. Dintre acestea cele mai frecventate sunt: - functionarea defectuoasa a unui detector din cadrul sistemului; - interfete de campuri electromagnetice; - nerespectarea instructiunilor de instalare a elementelor mecanismului de detectie; - factori de mediu sau catastrofe naturale; - exploatarea incorecta a sistemului de catre utilizator. Cauzele alarmelor false sunt controlate :;;i tin de: - calitatea echipamentelor utilizate; - solutia tehnica aleasa; - modul de proiectare :;;i executie; - modul de exploatare a sistemului. pentru a se permite utilizarea independenta a anumitor zone :;;i armarea acestora pe timpul programului de lucru cand in celelalte zone exista personal de lucru. 3. Alocarea fiecarui element de detectie din structura sistemului de alarrna Ia o zona separata in centrala de alarma; vor face exceptie de Ia aceasta regula urmatoarele: - pedale $i butoane de panica care se pot grupa cate trei daca sunt alaturate; - senzorii de vibratii de pe pereti, plafonul :;;i pardoseala tezaurului; - mai multe detectoare prevazute in aceea:;;i incapere; 4. Asigurarea autonomiei energetice a sistemului in cazul caderii retelei electrice de tensiune; subsistemul de alarma antiefractie trebuie sa dispuna, obligatoriu, de o autonomie energetica de eel putin 24 h in stare de veghe $i 30 min. in alarma :;;i nu este comun din punct de vedere energetic cu alte subsisteme; 5. Amplasarea centralei de alarma in zone greu accesibile pentru personalul neautorizat, mai putin frecventat de personalul institutiei $i protejat suplimentar prin sistemul de alarma, daca in spatiul respectiv nu exista personal de paza permanent. 6. Utilizarea de echipament ce dispune de facilitarea de memorare $i listare de evenimente in timp real, partitionare $i alocare de tastaturi alfanumerice precum :;;i niveluri de autoritate pentru coduri. 7. Pentru institutiile bancare, zonele care necesita protejare obligatorie sunt: a - Zona antetezaur - tezaur Aceasta zona va fi partitie separata de restul sistemului, cu tastatura dedicata, amplasata in antetezaur $i va fi dezactivata numai pe perioada in care se introduc sau scot bani. Protejarea va consta in: - detectori de vibratie pe peretii exteriori, plafon $i pardoseala a tezaurului; - contact magnetic Ia u:;;a tezaurului; - detector in dubla tehnologie :;;i antimasking (optiunea de antimasking va fi activata $i pe perioada cat alarma este dezactivata); - detector de umiditate cand tezaurul este amplasat Ia subsolul cladirii ori prin peretii acestuia sunt inglobate conducte de apa sau scurgeri; - buton de panica in antitezaur sau tezaur; - detector de prezenta in dubla tehnologie pentru eliminarea alarmelor false in antetezaur. b - Zona casieriei Accesul din holul public spre holul de circulatie personal in zona ghi:;;eelor

II. lnstalatii electrice

va fi limitat prin control acces. - ghi$eele de plati - incasari vor fi prevazute cu sistem dublu pedale butoane de panica; - biroul casierului :;;ef va fi protejat cu detector de prezenta $i buton de panica; - Ia numaratori se va prevedea buton de panica; Programarea avertizarii Ia tentativa de ,hold-up" va fi in ,mod silentios" Ia tastatura personalului de paza. c - Zona oficiului de calcul - acces limitat prin yala electromagnetica; - incaperea se va proteja prin detector de prezenta in dubla tehnologie. d - Zona detiniitorului de chei ale tezauru/ui - se vor prevedea detectoare de prezenta $i butoane de panica in birourile acestora. e - Zona postului de pazii sau dispecerat - control acces Ia u:;;a incaperii; - buton de panica; - videointerfon sau interfon cu legatura Ia postul exterior de Ia intrarea in unitate; - tastatura sistemului. f - Zona U$ilor de acces In institutie - U$ile de acces vor fi supravegheate prin contact magnetic sau detector de prezenta; - daca exista u:;;a pentru acces personal se prevede controlul de acces Ia aceasta. g - Zona spatiu/ui centralei de alarmii Spatiul unde se amplaseaza centrala de alarma se va supraveghea cu un detector de prezenta. 8. Avertizarea starii de alarma eel putin in doua puncte departate din care unul exterior, cu ajutorul unei sirene cu autoalimentare, flash luminos, protejata Ia sabotaj :;;i amplasata Ia inaltime mai greu accesibila :;;i bine fixata in zid. 9. Transmiterea automata a semnalului de alarma Ia un dispecerat specializat sau anuntarea personalului propriu care raspunde de securitatea obiectivului prin apelator telefonic. Aceasta se poate realiza in 2 moduri: - prin comunicator digital telefonic sau radio Ia un dispecerat specializat prin interventie; - prin apelator telefonic cu sinteza vocala. 10. Asigurarea posibilitatii de comunicare in afara orelor de program, din exteriorul obiectivului, cu personalul de paza din interior, prin intermediul videointerfonului sau interfonului. 11. Existenta protectiei Ia sabotaj pentru toate componentele sistemului

10.2.6. Proiectarea instal~ilor pentru detectia 'i semnalizarea efrac1iei 'i agresiunii
Pentru a fi eficient, structura unui sistem de detectie a tentativei de efractie :;;i agresiune se configureaza tinand seama de urmatorii factori: - tipul cladirii; - localizarea, compartimentarea :;;i ocuparea cladirii; - elemente de protejat; - clasa de securitate stabila; - caile de acces :;;i distanta pana Ia prima echipa de interventie in caz de efractie; - categoria, numarul :;;i modul de utilizare a personalului de paza.

10.2.6.1 Dlmenslonarea supravegherll detecflel efractlel Sistemele de alarma impotriva efractiei destinate institutiilor financiar-bancare care, in conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor :;;i valorilor, necesita avizarea de catre organul de politie, trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime: 1. Sa asigure protejarea zonelor: - caile de acces :;;i spatiile spre exterior ale obiectivului (u:;;i, ferestre, goluri tehnologice, curti interioare etc.); traseul interior al valorilor monetare va fi delimitat prin control acces :;;i supravegheat cu detectoare de prezenta; 2. Partitionarea sistemului (crearea mai multor domenii) :;;i alocarea de elemente de activare/dezactivare locale

II.

lnstala~ii

electrice

Capitolul10:
utilizarea unor functii de prelucrare disponibile Ia nivelul unor centrale de efractie. 0 astfel de functie este: alarmarea corelata a doua grupe. Alarma este generata numai daca doua grupe (lntre care exista aceasta corelatie) semnalizeaza succesiv In cursul unui interval de timp determinat. Semnalizarea transmisa de una dintre grupe, declan~eaza 0 temporizare pe durata careia se a~teapta o semnalizare de Ia cealalta grupa. Alarma se genereaza numai daca, lnainte de terminarea temporizarii, sose~te o semnalizare de Ia cealalta grupa. Aceasta metoda de eliminare a alarmelor false verifica validitatea semnalizarii atat in timp cat ~i in spatiu.

lnstala~ii

de semnalizare

Nu se vor utiliza: - sisteme cu dezarmare prin chei fizice sau prin telecomanda; - centrale de alarmare care nu dispun de facilitati de partitionare, memorare de evenimente In timp real precum ~i vizualizarea ~i listarea acestora, niveluri de autoritate pentru codurile de acces Ia sistem ~i tastaturi; - proceduri de ~untare a elementelor de detectie tara ca centrala de alarma sa sesizeze evenimentul.

- blocarea sau deblocarea unor grupe; - oprirea unei alarme sonore; - activarea/dezactivarea unui domeniu.

Modul de lntetventle Jl conlucrare cu lnstslatia

Detectarea unui eveniment (real sau nu) ~i semnalizarea acestuia printr-o alarma, indiferent de tipul ei, trebuie urmata imediat de o etapa de tratare ~i interpretare a alarmei, precum ~i de un set de actiuni care sa asigure consecinte negative minime. Orice alarma receptionata trebuie verificata. Aceasta verificare se poate face fie automat prin folosirea subsistemului de televiziune in circuit inchis acolo unde este posibil, fie prin actiunea directa a echipelor de interventie. Numai dupa etapele de verificare ~i evaluare se poate lua decizia daca alarma a fost falsa sau nu. Daca alarrna nu a fost reala se trece Ia determinarea cauzei care a produs-o. Daca alarma a fost reala, se trece Ia declan~area procedurilor de interventie ~i Ia stoparea evenimentului nedorit. Arhivarea tuturor informatiilor ~i operatiilor efectuate de utilizator permit analiza posteveniment ~i sprijina activitatea de eficientizare a interventiei.

10.2.6.2 Cslculul retelel de centrallzare a semnallzArllor Reteaua de centralizare are rolul de a prelua informatiile de Ia detectoare ~i de a le transmite centralei de efractie. Retelele de centralizare sunt realizate cu cabluri ecranate, In general, cu perechi torsadate, pentru reducerea Ia minim a perturbatiilor electrice ~i electromagnetice precum ~i pentru asigurarea tensiunii minime de alimentare a fiecarui detector din sistem. Calculul retelei de centralizare se face pentru determinarea sectiunii conductoarelor utilizate, astfel: - se calculeaza consumul normat pe tronson plecand de Ia datele de catalog ale fiecarui detector (/tr); - se calculeaza rezistenta maxima acceptata pentru conductor astfel lncat pierderea de tensiune sa nu depa~easca limita maxima admisa: R = Uadm 1/tr; - se calculeaza sectiunea necesara a conductorului: Anec = 2URK, unde: L - este lungimea cablului, K - conductivitatea specifica a conductorului. in cazul utilizarii unui cablu standard, pentru obtinerea sectiunii necesare se pot lega In paralel mai multe conductoare ale acestuia. 10.2.6.3 Metode de reducere

10.2.7. Exploatarea
efra~ei

instal~ilor

pentru detec1ia i semnalizarea

i agresiunii

Actiunea va fi facuta de beneficiar in conformitate cu proiectul de instalare ~i cartile tehnice ale echipamentelor precum ~i cu normativele in vigoare. Aceste instructiuni vor indica: - sarcinile personalului in cazul producerii unui eveniment; - modul de exploatare ~i intretinere a instalatiei.

Prelucrarea J1 prezentarea
lnfonnatlllor Sarcina principala a instalatiilor pentru detectia ~i semnalizarea efractiei ~i agresiunii este, pe de o parte, detectarea ~i prezentarea unui eveniment intro forma cat mai clara (eventual in limba romana) Ia postul de supraveghere ~i. pe de alta parte, alarmarea Ia nivelul intregului obiectiv ~i Ia unitatile de interventie. Pentru instalatiile de complexitate mare se utilizeaza dispecerizarea informatiilor pe calculator. Aceasta metoda are avantajul ca semnalizarea primita va fi localizata grafic prin intermediul unui sinoptic. Graficul sinoptic permite o detaliere pe mai multe niveluri (planul general, planul simplificat al cladirii, planul unui nivel etc.) ~i contine simboluri care i~i schimba forma ~i/sau culoarea in functie de starea functionala a dispozitivului asociat din teren (in ordine, alarmat, sabotat etc.). Sistemul trebuie sa permita memorarea unui numar de eel putin 256 de semnalizari, astfel incat sa fie posibila o analiza post eveniment. Tonalitatea alarmei sonore de efractie va fi astfel aleasa lncat sa nu se confunde cu alarma sonora de incendiu sau cu alte alarme sonore. Alarrna de agresiune va fi ,tacuta". lnstalatia va permite o serie de functii de utilitate generala cum ar fi:

a a/anne/or false
Situatia ideala a unui sistem de securitate este lipsa alarmelor false. Din pacate, In practica, rata alarmelor false este foarte mare punand sub semnul intrebarii insa~i eficacitatea sistemului de securitate. Cauzele alarmelor false sunt controlabile ~i tin de: - modul de proiectare ~i de executie; - calitatea echipamentelor utilizate; - solutia tehnica aleasa; - modul de exploatare a mecanismului. Reducerea alarmelor false reprezinta una dintre sarcinile principale ale fazei de proiectare ~i implica atat corecta dimensionare a supravegherii, alegerea detectoarelor ce contin circuite speciale de reducere a alarmelor false, cat ~i

Tntre"nerea lnsts/atlei Gradul mare de fiabilitate a instalatiilor moderne, precum ~i gradul mare de automatizare a echipamentelor utilizate simplifica foarte mult metodologia de intretinere. Verificarile ~i operatiile de intretinere preventiva sunt prezentate de fiecare instalator in proiectul tehnic, cele mai frecvente fiind: - trecerea automata pe alimentarea din bateria de acumulatoare Ia caderea retelei; - masurarea tensiunii de incarcare a baterei de acumulatoare a carei valoare trebuie sa se incadreze in limitele 13,8 V +/-5 %; - testarea prin sondaj a detectoarelor, a butoanelor ~i pedalelor prin declan~area provocata a alarmei. - realizarea de teste asupra centralei de efractie; - verificarea conditiilor de mediu pentru detectoare (umiditate, praf etc.). Daca se constata ca detectoarele sunt acoperite cu praf se curata prin suflare cu aer comprimat.
Dlspecerate de intetventle Date fiind conditiile deosebite in care se desfa~oara activitatea de monitorizare a alarmelor ~i a interventiilor pentru anihilarea acestora, este necesara existenta unui loc in care sa se poata concentra functiile ~i serviciile de supraveghere ~i dirijare a interventiilor. Dispeceratul este locul de concen-

Capitolul10: lnstalalii de semnalizare

trare a tuturor informatiilor care provin dintr-o anumita zona. Aceste informatii pot veni fie de Ia detectoarele instalate in obiectivul protejat, fie de Ia echipele de supraveghere sau de Ia cei ce lucreaza in obiectiv. La nivelul dispeceratului central, informatiile privind starea de securitate a componentelor retelei ajung pe urmatoarele cai: - prin intermediul unui comunicator echipat cu interfata de apel telefonic; - pe circuit fizic inchiriat; - prin intermediul unui comunicator echipat cu o interfata radio; - printr-o retea de comunicare de pachete X25; - printr-o retea cu comunicare de pachete pe canale radio. Activitatea de interventie se desfa$Oara cu participarea unor forte umane special destinate pe baza unor informatii reale $i oportune primite de Ia dispeceratul de interventie. zervat tara plasator. Se pot intalni instalatii de control al accesului Ia stadioane, parcuri de distractie, sali de concarte, spitale, universitati, mijloace de transport in comun (metrou, tren etc.), parcari etc. ldentificatorii sunt, in aceste cazuri, simpli, ieftini $i cu durata de viata redusa. in ultima perioada, echipamentele de control al accesului se constituie in instalatii total automate care elimina complet prezenta operatorului uman, intr-a serie de activitati $i servicii, de exemplu, transportul cu telecabina, casieria automata, accesul Ia telecomunicatii etc. in institutiile cu caracter deosebit, in care se desfa$oara activitati de mare importanta, secrete, cu caracter periculos sau in care sunt depozitate valori materiale importante sau informatii secrete exista, aproape tara exceptie, instalatii de control al accesului. Acestea blocheaza accesul persoanelor neavizate catre zonele sensibile. ldentificatorii sunt compleC$i, scumpi $i, deseori, se utilizeaza mai multe elemente de verificare. De multe ori se controleaza accesul in mai multe puncte de pe traseu, verificandu-se atat intrarea cat $i ie$irea prin punctul respectiv. Toate solicitarile de trecere sunt centralizate $i arhivate de catre un echipament central. Se pot intalni astfel de instalatii de control al accesului Ia banci, laboratoare, centrale nucleare, unitati militare, intreprinderi de distributie a energiei electrice, centre de calcul etc. lnstalatiile de control al accesului sprijina efortul organizatoric al administratiei prin eliminarea deplasarilor neproductive ale personalului $i inregistrarea timpului de lucru. lnstalatiile pot inregistra, automat, momentele de sosire $i plecare $i ofera baza de calcul pentru pontaj $i salarizare. lnstalatiile moderne gestioneaza prezenta persoanelor sau a vehiculelor, pe zone $i intervale de timp, $i comanda, in mod automat, actionarea altar instalatii din dotarea institutiei (oprirea alimentarii electrice, activarea supravegherii de efractie, blocarea ferestrelor etc.). Domeniu de ultima ora in preocuparile pe plan mondial, comertul electronic se bazeaza pe echipamente de identificare a indivizilor umani, tara de care nu se pot face confirmarile de comenzi $i plata electronica.

II. lnstalalii electrice

diverse alte functii de executie care sunt transmise intre postul de apel $i postul apelat. lnterfoanele de imobil (fig. 11.10.24) au derivat din instalatii telefonice cu centrale locale care permiteau comunicarea dintre posturile interne, precum $i din sistemele de comunicare din intreprinderi. Aceste aplicatii industriale $i-au gasit utilitatea $i in zona aplicatiilor casnice. Desigur, atat centralele telefonice moderne de secretariat, cat $i sistemele de alarma antiincendiu $i antiefractie de ultima generatie au incluse $i functii de interfon de acces. Principalele functii pe care le are un interfon sunt: - apelul posturilor interne; - comunicatia intre postul extern $i posturile interne; - comanda de deschidere a U$ii; - mentinerea U$ii de acces inchisa. Alte functii pe care le poate efectua un echipament de interfonie pot fi: - aprinderea luminii pe caile de acces: scari, alei, holuri etc. - autodetectarea imaginii video a zonei postului de apel; - informatii despre locatari (nume $i numere de apartamente) in agende grafice fixe sau agende electronice; - deschiderea U$ii cu cod de acces, cartele sau telecomenzi radio, chei mecanice; - actionarea intregii U$i prin intermediul unei automatizari; - comunicatia $i apelul intre posturile interne; - gestionarea mai multor puncte de acces de catre acela$i post intern; - supravegherea video a altar spatii, altele decat punctele de acces pietonal (garaje, rampe, alei). Clasificarea interfoanelor Din punct de vedere al tipului de comunicare ales de catre proiectant se disting 2 modele de interfoane: - cu comunicatie simplex - Ia care sensui de transmitere a semnalului audio
220V

10.3. lnstalatii de control al accesului

10.3.1. lnstal&1ii de conb'ol 'i identificare
Principiul de baza consta in aceea ca, Ia fiecare punct de intrare in zona protejata, exista un dispozitiv care cite$te un identificator aflat in posesia solicitantului, analizeaza drepturile lui de acces $i descuie U$a sau semnalizeaza interdictia. Dupa ce o persoana a trecut (a fast acceptata), U$a se incuie in mod automat. Controlul accesului permite oamenilor indreptatiti Sa intre pe U$ile prin care au voie sa treaca, Ia momentele stabilite. Controlul accesului incepe de Ia intrare $i include toate punctele de intrare in zonele unde exista riscuri. El minimizeaza costurile de paza, tara a compromite nivelul de securitate. Controlul accesului se realizeaza prin diferite tipuri de echipamente mecanice $i electronice $i se aplica, atat persoanelor, cat $i autovehicolelor. Cele mai simple instalatii de control al accesului $i cele mai ieftine, protejeaza locuintele, persoanele sau spatiile comune ale complexelor de locuit, permitand intrarea numai a persoanelor care detin chei (fizice sau numerice) sau a celor acceptate de proprietarii locuintelor. in institutiile publice in care circula un numar mare de persoane, controlul accesului are rolul de orientare $i echilibrare a fluxurilor, de protectie a integritatii personale, de verificare $i control. Nu in ultima instanta, instalatiile de control al accesului asigura taxarea automata $i orientarea spre sectorul re-

10.3.2. lnterfoanele pentru imobil

Sunt instalatii electrice moderne, complexe care au rolul de a permite comunicarea $i accesul in imobil. Echipamentele pot fi prevazute $i cu

Fig.ll.10.24. Schema bloc a unei instal&1ii de interfon uzuall: 1 - centrala; 2 - bloc de apel; 3 - zavor electromagnetic; 4 - posturi interne.

II. lnstala!ii electrice

este comandat de Ia unul din posturile aflate In comunicatie prin manevrarea unui comutator; comutatorul poate fi comandat manual sau activat de voce; - cu comunicatie duplex - Ia care semnalul audio este transmis In ambele sensuri, nefiind necesara manevrarea unui comutator. in functie de modul de apelare a posturilor interne se disting urmatoarele modele de interfoane: - ape/are directa - Ia care apelarea se face prin actionarea unui comutator corespondent postului intern apelat; - cod de ape/ - Ia aceste modele este utilizat un cod pentru apelarea postului intern. Fiecare post intern are un cod unic, de regula, numarul apartamentului. Modul de cablare a instalatiei este alt criteriu de clasificare a acestor instalatii. De regula, interfonul se instaleaza dupa ce constructia a fast finisata, chiar dupa mai multi ani de functionare, l;li de aceea este necesara alegerea unei metode de cablare cat mai discreta l;)i, In acelal;li timp, fiabila l;li rezistenta In timp. Fiecare model de interfon are o regula proprie de cablare care este data de modelul de echipament folosit l;li specificatiile producatorului l;li anume: lnterfoane cu comunicatie simplex $i ape/are directa. Cablarea acestui tip de instalatie este axata pe o coloana comuna care transmite semnalul audio, comanda zavorului electromagnetic, comanda de comutatie de sens audio, masa. Aceasta coloana se completeaza cu semnalul de apel pentru fiecare post intern. Astfel rezulta o coloana comuna de 4 fire completata cu coloana de apel care contine un numar de fire echivalent cu numarul apartamentelor de pe scara. lnterfoane cu comunicatie duplex $i ape/are directa. Cablarea se face In functie de amplificatorul folosit l;li de complexitatea echipamentului. Pentru echipamentele clasice de interfon sunt folosite 4 fire pentru coloana comuna (masa, microfon, difuzor, zavor electromagnetic) l;li un fir de apel pentru fiecare post intern. Pentru unele echipamente moderne, coloana comuna este reprezentata de un singur fir care se conecteaza Ia masa echipamentului, firul de apel individual fiind folosit, dupa selectarea postului intern, pentru completarea functiilor de comunicatie l;li comanda a zavorului electromagnetic. lnterfoane cu comunicatie duplex $i ape/are prin cod de ape/. Aceste echipamente sunt eel mai des utilizate In echiparea moderna a imobilelor.

Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare

in functie de varianta constructiva aleasa de proiectant se disting doua modele de echipament: lnterfoane cu centra/a de distributie monobloc. La aceste echipamente tipul de cablare este matriceal. Codul de apel este dat, de obicei, de numarul apartamentului. Regula de cablare este data de conectarea polarizata a posturilor interne Ia intersectia coloanei de zeci cu coloana de unitati. Prin apelare este selectata linia fermata din zeci l;li unitati (de exemplu, 7 zeci, 2 unitati = ap. 72 = cod 072. Pe linia selectata sunt executate celelalte functii ale interfonului. lnstalatia contine astfel maxim douazeci de fire pentru cablarea unei scari cu 99 de apartamente. lntefoane cu amplificator $i distribuitoare de palier. Acest model de interton folosel;)te pentru transmiterea informatiilor o coloana fermata din 4 fire iar Ia fiecare palier este instalat cate un distribuitor care poate gestiona un numar de 4 - 6 posturi interne. Codificarea l;)i programarea posturilor interne se face din distribuitoare. Aceste modele de interfon, del;li mai economice Ia instalare, sunt mai putin fiabile datorita distribuitoarelor de palier care pot fi Ul;)or agresate l;li distruse. Videofoane, interfoane cu agenda electronica etc. lnstalarea l;li cablarea acestor echipamente va fi facuta In functie de specificatiile producatorului. De obicei, pentru fiecare model de echipament, producatorii atal;)eaza l;)i documentatia tehnica necesara instalarii l;li conectarii cu alte echipamente. tic. in functie de varianta constructiva se disting doua modele de yale electromagnetice: Zavoarele electromagnetice simple. Acest dispozitiv functioneaza in legatura directa cu o broasca mecanica cu butuc. Broasca se incastreaza in ul;)a, iar zavorul se incastreaza in tocui ul;)ii. Ul;)a se descuie cu cheia din exterior, electric, prin comanda data de interfon sau cu clanta din interior. Aceste modele de zavoare electromagnetice pot avea sau nu memorie mecanica. Broa$te electromagnetice monobloc. Aceste dispozitive pot fi aplicate sau incastrate in Ul;)a. Ul;la se descuie cu cheia din exterior, electric, prin comanda data de interfon sau prin actionarea mecanica din interior a mecanismului de deblocare. Toate aceste modele de broal;)te electromagnetice sunt dotate cu memorie mecanica. Acest sistem permite actionarea electromagnetului pentru scurt timp, dar Ul;)a ramane deblocata. Este esential ca sistemul de inchidere folosit sa se autozavorasca pentru a mentine Ul;)a inchisa.

de identificare in instal~ile
de control al accesului

10.3.3. Metode 'i tehnologii

Echipamente anexe, dotari suplimentare lnterfoanele sunt instalatii complexe care integreaza, pe langa echipament electronic performant, l;li elemente de automatizari l;li feronerie din ultima generatie. Ul;lile de acces In imobile sunt utilizate foarte frecvent l;li din aceasta cauza se uzeaza foarte rapid. Aceste Ul;li trebuie reparate lnaintea dotarii lor cu sisteme de lnchidere. Pentru asigurarea lnchiderii corecte a ul;)ii de acces este obligatorie montarea unui amortizor. Acest dispozitiv va fi ales In functie de dimensiunea Ul;lii, traficul pe aceasta ul;)a, curentii de aer din bloc l;)i din afara blocului, sensul de deschidere a Ul;lii, pozitia de instalare a amortizorului. Aceasta dimensionare va fi facuta pentru a evita distrugerea amortizorului.
Elementul de executie pentru deschiderea Ul;lii este un zavor electromagne-

Prima etapa In controlul accesului, identificarea solicitantului, trebuie sa rezolve o serie de probleme, unele dintre ele contradictorii: identificarea trebuie sa fie sigura: sa nu accepte un intrus, dar nici sa nu refuze un indreptatit; identificatorul trebuie: - sa fie simplu, ieftin, comod de pastrat l;li de utilizat; - sa asigure un grad acoperitor de unicitate; - sa nu poata fi copiat sau utilizat de cineva care 1-a furat; - sa prezinte o anumita rezistenta Ia uzura l;li sa-l;)i pastreze proprietatile in timp. Doua metode principale de identificare sunt utilizate in instalatiile de control al accesului: metoda utilizarii unui identificator aflat In posesia solicitantului l;li metoda identificarii biometrice.

10.3.a 1 Tehnologii de realizare ldentJtlcstorl/or Cartelele magnetice reprezinta o so-

lutie economica l;li des utilizata, atat in instalatiile de control al accesului cat l;li in instalatii de taxare automata sau de operatiuni bancare automate. Cartela este realizata prin aplicarea unei benzi magnetice standard pe un suport de hartie (carton) sau material plastic.

Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare

Cartelele magnetice pe suport de hartie sunt utilizate pentru aplicatii de scurta durata l?i au pret foarte scazut, de regula, cuprins in pretul activitatii pe care o taxeaza (precum Ia metrou, parcari automate etc.). Cartelele magnetice din material plastic, mai rezistente, sunt utilizate in instalatii curente de control al accesului, precum l;ii in operatii de casierie automata. Dimensiunile standardizate (85, 7 x 54 x 0,8 mm) l;ii suportul din material plastic permit o pastrare sigura in portofel sau in buzunar. Codul este inregistrat pe una dintre cele 3 piste existente pe banda magnetica. Pentru codurile de control al accesului se utilizeaza pista 2 (cu densitate de 75 bpi) l;ii/sau pista 3 (cu o densitate de 210 bpi). Se utilizeaza doua tipuri de banda magnetica, diferentiate prin valoarea coercitivitatii magnetice a materialului: LOCO (,low coercitivity" 300 Oerstedt) l;ii HICO (,high coercitivity" - 4000 Oerstedt). In vederea asigurarii unei protectii sporite a cartelelor magnetice utilizate in instalatii de control al accesului, se folosesc metode de codare brevetate. Alte firme utilizeaza codarea standard ISO 7810 care utilizeaza 107 digiti pentru codul numeric. Citirea cartelei magnetice se face prin trecerea acesteia printr-un cititor echipat cu un cap magnetic. Citirea cartelei magnetice produce, in timp, uzura cartelei l;ii a capului magnetic. Durata normata de functionare a cartelei magnetice este de 18 - 30 de luni, dar se reduce Ia 10 - 15 luni in conditiile unei atmosfera poluate (cu praf sau alte particule abrazive). Cartelele magnetice sunt inca utilizate pe scara larga, mai ales acolo unde controlul accesului este combinat cu activitati bancare sau de taxare automata. cartelele de proximitate ofera un grad mare de securitate l;ii sunt aproape imposibil de copiat. Citirea cartelei de proximitate se face tara a necesita contact fizic. Cartela cu dimensiuni standard, contine un circuit electronic integrat l;ii 2 bobine prinse intr-un suport de plastic. Citirea identificatorului se face in apropierea unui cititor care emite permanent un camp electromagnetic alternativ cu o frecventa de 125 kHz (sau 135 kHz). Apropierea cartelei in raza de citire produce alimentarea circuitului integrat din campul electromagnetic emis de cititor (campul de 125 kHz). Circuitul integrat utilizeaza cea de a doua bobina a sa pentru a emite, printr-un camp electromagnetic de frecventa 62,5 kHz, codul sau de identificare. Principiul este utilizat l;ii Ia alte forme de identificatori (breloc, pastila etc.). Exista l;ii tehnologii de proximitate care utilizeaza campuri electromagnetice de frecventa ridicata. Tehnologia prezinta o serie de avantaje importante: - pentru ca procesul de citire se poate face prin orice material nemetalic, nu mai este nevoie de scoaterea identificatorului din geanta sau portofel; - cititoarele pot fi ascunse, pentru protectie antivandalism sau din considerente estetice, in spatele unor pereti nemetalici, tara a afecta procesul de citire; - citirea se poate face tara contact l;ii, corespunzator, tara uzura; durata de viata a cartelei este nelimitata daca se respecta indicatiile de pastrare l;ii manipulare; - procedeul permite etanl;iarea cititorului ceea ce asigura functionarea in conditii grele de temperatura l;ii umiditate; - viteza de identificare este sporita prin rapiditatea citirii, dar l;ii prin eliminarea timpului necesar pentru manevrarea identificatorului (scoatere din portofel, introducere in cititor, scoatere din cititor etc.). Raza de citire este direct proportionala cu diagonala bobinei cititorului l;ii, implicit, cu dimensiunile acestora. Sunt uzuale distante de citire nominale de 10, 15, 25, 75 em. Pentru distante mai mari, identificatorul este echipat cu o baterie miniatura l;ii nu mai este necesara alimentarea lui din campul electromagnetic emis de cititor (aceste cartele sunt denumite ,tara maini", in sensul ca este suficient ca solicitantul sa detina identificatorul asupra sa ca sa fie recunoscut). Aceasta tehnologie este curent utilizata l?i pentru identificarea autovehiculelor. Exista doua posibilitati de a citi un identificator montat pe un autovehicul: - Prin intermediul unei antene {buc/e) ingropate in sol in vecinatatea punctului de acces (pentru autovehicule punctul de acces poate fi materializat prin bariera , poarta etc., actionate automat). De regula, antena are dimensiuni de 2-3 m lungime l;ii de 0,4-1 m latime l;ii este pozitionata transversal pe calea de rulare. ldentificatorul poate fi citit in mil;icare pana Ia viteze de ordinul a 40 km/h, de Ia o distanta maxima variind (in functie de producator) intre 0,8l;ii 3m. - Prin intermediul unuia sau mai multor cititori de proximitate proiectati pentru functionare in exterior, montati cat mai aproape posibil de calea de rulare, de regula, integrati in structura constructiva a punctului de acces. Distanta de citire poate ajunge Ia 2 ... 2,4 m.

II. lnstala!ii electrice

ldentificatorii de proximitate sunt tot mai des utilizati l;ii pentru identificarea urmarirea l;ii gestionarea marfurilor i~ magazinele l;ii depozitele de mari dimensiuni sau a produselor in unitatile de productie. Cartelele cu efect Wiegand sunt laminate din material plastic l;ii contin fire conductoare asamblate in straturi de marimi diferite. Cand cartela este mil;icata intr-un camp magnetic fiecare fir transmite un impuls electric catre bobina cititorului. Cartela trebuie sa fie rigida pentru a evita ruperea firelor. Unele cititoare folosesc trecerea cartelei prin cititor tocmai pentru a evita deformarea acesteia. Foarte utilizati Ia un moment dat, identificatorii cu efect Wiegand sunt tot mai rar aplicati in instalatiile moderne, fiind eliminati, fie de pretul redus al identificatorilor cu banda magnetica, fie de performantele mai bune ale identificatorilor de proximitate. Cartelele inteligente (smart card) contin un circuit integrat microprocesor care ofera un grad de securitate deosebit. Pentru smart card-uri exista standarde ISO care impun producatorilor caracteristici ce le fac cea mai buna alegere pentru o tehnologie contactless, ceea ce le face utilizabile intr-o gama de aplicatii, nu numai in controlul acces electronic. Exista doua tipuri mari de smart card-uri: - cele cu contact fizic intre cartela l;ii cititor l;ii - eel tara contact. Cele cu contact nu sunt optime pentru control acces electronic din cauza timpului mare de procesare. Pentru control acces se folosesc smart card-urile bazate pe tehnologia RF13.56 MHz. Din punct de vedere constructiv smart card-urile se impart in: - carduri cu memorie (memory card); - carduri cu logica, cablata (wired logic); - carduri inteligente bazate pe microcontroller (MCU). Cardurile cu memorie au in componenta lor un circuit in care sunt stocate informatiile de autentificare prin care se face accesul in zona de memorie protejata in care se afla un unic numar de identificarre. Unele dintre ele folosesc diverse metode de criptare a informatiei. Cardurile cu logica, cablata folosesc un circuit electronic special pentru autentificarea dintre card l;ii cititor. Acetea nu pot fi recrise/reprogramate dupa producere. Cardurile MCU sunt cele mai ,inteligente" avand posibilitatea de a folosi diverse metode sofisticate de autentificare l?i criptare chiar pe card insul;ii l;ii

11. lnstalalii electrice

au o interactiune inteligenta cu cititorul. Ele au o capacitate de memorie destul de mare ~i ruleaza a~a numite sisteme de operare de card tip MULTOS sau JavaCard. Acest tip de card permite utilizarea zonelor de memorie pentru mai multe aplicatii, accesul Ia fiecare zona de memorie facandu-se prin intermediul unei chei de acces (publica sau privata). In plus, intre card ~i cititor are loc un proces de autentificare mutuala. Comunicarea dintre card ~i cititor se face criptat folosind algoritmi avansati gen DES/3DES/RSA etc. Capacitatea de scriere/citire a acestor carduri permite stocarea de informatii gen template biometric sau cod PIN ~i elimina necesitatea interogarii unei baze de date comune. De asemenea, aceste carduri constituie suport pentru tehnologii hibride: - contact smart card, - proximitate, - biometrie, - banda magnetica, - printare logo, - holograme etc. Fiecare astfel de ca are un numar unic de identificare numit CSN - Card Serial Number - alocat Ia momentul producerii. Folosirea acestuia in scopul de a controla accesul nu este recomandata deoarece acesta nu este criptat ~i poate fi citit cu orice cititor compatibil. Standardele care stau Ia baza functionarii acestor tipuri de carduri sunt ISO/IEC 14443 ~i ISO/IEC 15693. Fiecare dintre aceste standarde are o serie de implementari ce raspund anumitor cerinte de pe piata (cele mai cunoscute fiind MIRARE ~i iCLASS). Diferentele principale intre cele doua tehnologii constau in: raza de citire, viteza de transfer a datelor ~i dezvoltarea anumitor facilitati. Anti-coliziunea este un termen ce reflecta capacitatea cititorului de a distinge ~i a citi mai multe carduri prezente simultan in campul de citire. Avantajele tehnologiilor tara contact sunt: - este foarte u~or de folosit, nu necesita o orientare anume a cardului ~i nici introducerea lui intr-un anume cititor; - viteza mare de transfer a datelor ~i de acces; - asigura o protectie mare a datelor codate in card; - durabilitate a cardurilor ~i cititoarelor; - nu pot fi falsificate u~or; - se pot integra cu diferite tehnologii; - mentenanta u~oara pentru citirea impreuna cu protectia anti-vandalism. Alte tehnologii de identificare, precum identificatori cu ferita de bariu, identificatori in infraro$U, identificatori cu cod de bare, nu mai sunt aplicate in

Capitolul10: lnstalalii de semnalizare

instalatiile moderne sau i~i limiteaza domeniul de utilizare Ia alte aplicatii (precum utilizarea identificatorilor cu cod de bare pentru gestionarea marfurilor in magazinele ~i depozitele de mari dimensiuni). Telecomanda pe canal radio sau in infrarO$U reprezinta o alta tehnologie de identificare pentru instalatiile de control al accesului, mai ales pentru controlul autovehiculelor. Pentru a fi utilizata ca identificator, o telecomanda trebuie sa fie capabila sa-~i transmita propriul cod, pe baza caruia sa fie analizat dreptul de acces prin punctul respectiv. Unele instalatii moderne permit conectarea Ia telecomanda a unui dispozitiv de citire a identificatorului aflat in posesia utilizatorului (de exemplu, o cartela de proximitate). Telecomanda transmite dispozitivului de control al accesului, atat codul propriu, cat ~i pe eel al utilizatorului. Utilizarea telecomenzilor pe canal radio sau in infraro~u ridica probleme de utilizare datorita razei mari de actiune (uzual, 5 ... 20 m) ~i trebuie asociata cu masuri organizatorice ~i constructive pentru a se evita confuziile. Codul individual (PIN) este un cod numeric care trebuie tastat pentru a identifies solicitantul. De regula, acest cod individual este utilizat impreuna cu identificator pentru a se evita accesul cu un identificator furat sau gasit. Se practica coduri de identificare numerice de 4 Ia 8 cifre. marcat ca prelucrarile de informatii sunt foarte complexe pentru ca se lucreaza cu caracteristici care includ multi parametri, cu grad mare de variatie pentru acela~i individ (in functie de starea lui: obosit sau odihnit, ragu~it, cu barba sau tara etc.). Cele mai utilizate caracteristici biometrice pentru identificare sunt: amprenta digitala, amprenta palmara, vocea, fizionomia, mimica, irisul. Analiza amprentei digitale presupune mai multe etape, o etapa de inregistrare ~i apoi verificarea propriu-zisa. lnregistrarea se face o singura data, iar datele se memoreaza in instalatia de control al accesului, reprezentand marca dupa care se va verifica, ulterior, individul respectiv. Citirea amprentei ~i digitalizarea informatiei se realizeaza prin intermediul unui senzor cu matrice ceo (precum senzorii utilizati in camerele TV moderne). Fi~ierul obtinut in urma citirii amprentei digitale, care are initial o marime de cca. 150 KBytes, sufera 2 etape de comprimare, ajungand succesiv Ia dimensiuni de 20 KBytes ~i. respectiv, 1,2 KBytes. Ace~ti 1200 de Bytes reprezinta ,marca" care va fi utilizata Ia verificare. Procesul de inregistrare se completeaza cu alte 2 ... 4 citiri ale caror date sunt analizate statistic, in vederea memorarii numai a caracteristicilor care sa permita apoi identificarea sigura (echipamentul trebuie sa realizeze identificarea, chiar daca degetul a suferit taieturi fine sau zgarieturi, este putin murdar sau amplasat putin diferit pe dispozitivul de citire). Etapa de inregistrare dureaza pana Ia un minut, dar trebuie realizata o singura data. Verificarea presupune citirea amprentei, analiza informatiei digitale, tara a mai fi nevoie de comprimarea datelor, comparativ cu ,marca" inregistrata initial. Daca prin comparare se obtine un procent de identitate mai mare decat o limita prestabilita, se accepta identificarea. In etapa de verificare se realizeaza ~i o analiza a modificarii culorii degetului produsa de variatia fluxului de sange datorata presarii sale pe suprafata senzorului. Aceasta analiza elimina posibilitatile de frauda prin copierea amprentei pe un material adecvat (de exemplu, silicon) sau utilizarea unui cadavru. Timpul de verificare este de 1,5 ... 2 s. ceea ce face ca aceasta metoda sa fie adecvata instalatiilor de control al accesului. Procentajul de reu~ita a verificarii este foarte bun, teste de laborator estimand rata de eroare Ia una Ia un milion pentru identificare gre~ita (acceptarea gre~ita a unui individ) ~i una Ia zece mii pentru o respingere gre~ita (respingerea unui individ care are drept

10.3.3.2 Afetode blometrlce de ldentltlcare Toate metodele de identificare prezentate anterior sunt vulnerabile Ia furt sau chiar duplicare. Cititorul recunoa~ te identificatorul ~i nu pe posesorul acestuia. Pana ~i codul individual poate fi furat sau copiat (prin observatie, inregistrare video, deconspirare etc.). In cazul instalatiilor de control al accesului cu grad mare de siguranta, in vederea reducerii pana Ia anulare a posibilitatilor de patrundere frauduloasa, s-a recurs Ia metode biometrice de identificare. Utilizate initial in domenii speciale, precum criminalistica, robotica, cercetari militare, cercetari spatiale etc. (datorita in mare parte pretului prohibitiv), aceste metode au migrat spre domeniul instalatiilor cu spectru larg de aplicare, in special, datorita evolutiei echipamentelor de prelucrare numerica a informatiilor. Metodele biometrice de identificare utilizeaza diferite caracteristici specifice fiintei umane, caracteristici care, prin complexitate ~i diversitate in raport cu indivizii, permit identificarea univoca a unei persoane. Trebuie re-

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

de acces). Tntre cei doi parametri de estimare a erorilor exista un echilibru dimanic. Algoritmul de verificare se poate modifica prin program astfel incat unul dintre parametri sa fie imbunatatit in defavoarea celuilalt, in functie de principalele deziderate ale instalatiei de control al accesului (asigurarea unei identificari foarte sigure astfel incat un intrus sa nu poata intra sau asigurarea unui flux de trecere mare, negrevat de refuzuri eronate de intrare). Analiza amprentei palmare se realizeaza similar cu cea a amprentei digitale. Citirea amprentei palmare se face, insa in infrarol;lu cu senzori realizati din semiconductori. Cititorul este dotat cu un echipament mecanic care sa impuna amplasarea mainii intr-o pozitie cu variabilitate cat mai mica. Analiza l;li recunOSl;lterea vocii reprezinta un domeniu de cercetare destul de vechi, cu aplicabilitate in comanda vocala a echipamentelor (roboti, calculatoare etc.) sau in dictarea automata. Analiza vocii presupune, de asemenea, 2 etape, una pentru memorarea unui mesaj specific, cealalta pentru recunoal;lterea sau identificarea unui vorbitor al carui mesaj caracteristic a fost inregistrat in prealabil. Modelarea semnalului audio pentru identificarea unui vorbitor poate fi impartita in 4 operatii de baza: formare, analiza spectrala, transformare parametrica l;li modelare statistica. Modelarea semnalului este orientata pe utilizarea unor parametri analogi celor utilizati de sistemul biologic de auz, numiti parametri cu inteles perceptual. Acel;lti parametri trebuie sa fie invariabili in functie de intensitatea sau tonul vocii, de zgomotul de fond sau microfonul utilizat. Suplimentar, echipamentele moderne realizeaza o corelare temporara, inregistrand modificarile spectrale aparute in timp. Algoritmii de modelare, care descriu in mod concis semnalul l;li pot fi prelucrati in echipamente locale de control al accesului, sunt preferati altor metode. Fizionomia reprezinta o alta caracteristica individuala des utilizata pentru identificare. ldentificarea dupa fizionomie se poate face semiautomat sau automat. ldentificarea semiautomata se bazeaza pe inregistrarea prealabila a imaginii (fotografiei) fiecarei persoane care va solicita verificarea de catre instalatia de control al accesului. In cazul unei solicitari de acces facuta, de regula, printr-un alt indicator, pe ecranul calculatorului sunt afil;late atat imaginea memorata (fotografia), cat l;li imaginea directa (in timp real) preluata printr-o camera TV amplasata Ia punctul de intrare respectiv. Un operator uman compara cele doua imagini l;li accepta sau refuza solicitarea persoanei respective. Utilizata in institutii cu grad mare de siguranta l;li in care prezenta unui operator uman (paznic, dispecer etc.) este solicitata l;li din alte considerente, aceasta metoda are dezavantajul de a nu fi automata, presupunand preturi de exploatare mai mari l;li eventuala eroare umana. ldentificarea automata se realizeaza prin analiza pe calculator a gradului de coincidenta intre imaginea memorata l;li imaginea directa. Pentru simplificarea analizei, imaginea directa este fermata din una sau mai multe fotograme (cadre), comparatia facandu-se cu entitati de acelal;li tip. Avantajul metodei de a oferi preturi de exploatare mai mici este compensat de procentajul, relativ mare, de refuzuri eronate, datorat modificarilor normale ale fizionomiei unui individ (odihnit sau obosit, ras sau ne6

II. lnstalatii electrice

ras, fardat sau nefardat, lovit etc.). Mimica: procedee moderne analizeaza l;li memoreaza o ,marca" a expresiilor fetei pe care apoi o utilizeaza pentru verificarea l;li identificarea unui individ. Aceste caracteristici sunt mult mai invariabile l;li procentul de eroare este mult mai mic. Producatorii acestor echipamente garanteaza recunoal;lterea sigura a unui individ, indiferent de starea lui (odihnit sau obosit, ras sau neras, fardat sau nefardat, lovit etc.). Analiza mimicii se poate asocia cu recunoal;lterea vocii, in vederea crel;lterii gradului de securitate, dar l;li in vederea provocarii unei anumite expresii Ia solicitant. Analiza irisului este similara analizei de amprenta. Citirea se face prin intermediul unui senzor ceo, iar prelucrarea datelor se face pe baza unor algoritmi specifici. Initial se inregistreaza o ,marca" a fiecarei persoane care va solicita accesul l;li, apoi, se realizeaza verificarea l;li identificarea Ia fiecare trecere prin punctele de acces.

10.3.4. Echipamente
pentru controlul fizic al accesului
Controlul accesului persoanelor sau autovehiculelor presupune existenta unor echipamente mecanice care sa delimiteze strict zona supravegheata l;li sa permita trecerea numai Ia comanda instalatiei de control al accesului. Bariera acces auto reprezinta echipamentul folosit pentru controlarea traficului auto in punctele de acces l;li este, deobicei, primul contact cu un sistem de control acces. Bariera este un echipament electromecanic echipat cu o unitate electronica de control, un element de actionare l;li bratul barierei. Pentru o functionare in siguranta se folosel;lte o fotocelula de siguranta, care permite blocarea bratului barierei in cazul prezentei unei mal;lini sau a unei persoane in spatiul de actionare al barierei. Tn multe aplicatii se folosesc l;li sisteme de semaforizare care regleaza accesul Ia bariera. Tn mod uzual, bariera poate fi folosita l?i tara o comanda dintr-un sistem de control acces, folosindu-se doar o telecomanda radio sau butoane de comanda (inchis/deschis). Bariera poate functiona in regim: - manual - comenzile de deschislinchis fiind date de un operator folosind o cheie, butoane de comanda sau o telecomanda radio. Tn acest regim comenzile de inchidere l;li deschidere sunt date separat, iar intre cele doua comenzi bariera ramane inchisa. - automat - comenzile sunt date dintrun sistem de control acces. Tn acest regim comanda este data de Ia un

Fig.ll.10.25. Controlul accesului printr-o u" simpli: 1 - intrare; 2 - cititor; 3 - buton deblocare; broasca electrica; 4 - contact magnetic; 5 - broasca mecanica; 6 - mecanism inchidere; 7 - iel;lire.

11. lnstala!ii electrice

echipament de control suplimentar, iar tipul de deschidere este programat de unitatea de control a barierei. Barierele difera din punctul de vedere al tipului de aplicatie: - de trafic intens sau redus. Pentru trafic intens barierele au un timp de deschidere mai mic - in functie de lungimea bratului (2m-6m), de tipul constructiv (dintr-o bucata sau din doua parti). Metodele automate de accesare a barierelor sunt cu: - tichete de parcare bazate pe banda magnetica; - jetoane de parcare; - bucle inductive; - cititoare auto (de proximitate sau de raza lunga). Orice zona cu restrictii de acces auto impune folosirea unor astfel de bariere. Acestea nu asigura insa $i securitatea pentru accesul pietonilor. Porti de acces, sunt un tip aparte de ,bariera" de acces auto. Acestea asigura o securitate marita, atfit pentru vehicule cat $i pentru pietoni. in functie de modalitatea de deschidere sunt: - batante, cand se deschid in lateral; - culisante, cand aluneca pe o $ina metalica sau au o roata de deplasare. Ambele tipuri de porti sunt actionate folosind elemente de automatizare comandate prin intermediul unei unitati de control. Ca $i barierele auto pot fi conectate Ia echipamente de control acces pentru a primi comenzile deschis!lnchis. Timpul de deschidere!lnchidere este mult mai mare decat eel al barierelor. De aceea sunt folosite in aplicatiile unde numarul de vehicule este redus. U~ simpiA reprezinta eel mai intalnit punct de acces, dad! ea este echipata cu un zavor pana, iar cadrul ei cu o broasca electrica cu semicilindru (fig. 11.10.25). Orice solicitare de acces, facuta prin trecerea identificatorului din posesia solicitantului prin dreptul cititorului (sau prin cititor), este analizata de instalatia de control al accesului care, in cazul unei acceptari, comanda broasca electrica cu semicilindru $i semnalizeaza, solicitantului, acceptul. Solicitantul are Ia dispozitie un timp delimitat (programabil) in care poate impinge U$a ca sa intre. Zavorul rote$te semicilindrul broa$tei electrice care a devenit mobil Ia comanda instalatiei, $i permite deschiderea U$ii. Pentru inchiderea automata, dupa trecerea unei persoane, se monteaza un mecanism hidraulic care trage (sau impinge, in functie de modul de mantare) U$a spre pozitia inchis. Datorita formei sale, zavorul depa$e$te semicilindrul broa$tei electrice $i se blochea-

Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare

za in aceasta. Semicilindrul nu mai este mobil pentru ca, Ia deschniderea U$ii, comanda electrica de deblocare se anuleaza. Pozitia U$ii este monitorizata de un contact magnetic, precum $i de un microcontact care sesizeaza prezenta zavorului in broasca electrica. Pe baza acestor contacte sunt semnalizate, instalatiei de control al accesului, situatiile anormale aparute, precum: deschiderea fortata a U$ii (tara a utiliza identificatorul), mentinerea U$ii deschise prea mult timp etc. Pentru U$ile din sticla, pe care nu se poate manta un zavor (din considerente constructive sau estetice), se utilizeaza broa$te electrice Ia care semicilindrul este inlocuit cu un element mobil, special, care ghideaza $i retine U$a. in unele aplicatii se doteaza U$a cu o broasca cu maner care nu se deschide decat din interiorul camerei (echipare tipica pentru hoteluri). Zavorul utilizat pentru controlul accesului este chiar eel care echipeaza broasca cu maner. in acest caz microcontactul din broasca electrica este utilizat ca buton de deblocare a broa$tei. in alte aplicatii U$a este echipata cu o broasca cu motor electric care antreneaza zavorul. Alimentarea electrica $i comanda de descuiere-incuiere se transmit printr-un cablaj mobil intre cadrul U$ii $i U$a. Ca element de incuiere a U$ii cu comanda electrica se pot utiliza $i electromagneti. Datorita faptului ca electromagnetii nu au parti in mi$Care ei pot fi utilizati in zone cu pericol de incendiu. in functie de dimensiunile U$ii $i de greutatea ei se dimensioneaza atat elementul de incuiere (broasca, electromagnet etc.) cat $i mecanismul hidraulic de inchidere automata. in situatia caderii alimentarii cu energie electrica, echipamentele de blocare devin libere sau blocate dupa destinatia U$ii respective (de protectie sau de evacuare). U~ cu douA aripi poate fi, de asemenea, utilizata ca punct de control al accesului. in acest caz echipamentul de blocare se fixeaza fie pe cadrul U$ii fie pe una dintre aripi. Se va avea in vedere necesitatea blocarii ambelor aripi ale U$ii, precum $i respectarea secventei de inchidere a aripilor U$ii astfel incat U$a sa poata fi blocata in pozitia corecta. Deosebit de avantajoasa din punct de vedere al pretului, solutia de materializare a unui punct de acces printr-o U$a dotata cu un echipament de blocare prezinta un mare dezavantaj, prin aceea ca nu permite un control al accesului persoana cu persoana. Este suficient ca detinatorul unui identificator sa deschida U$a $i prin ea pot trece $i alte persoane pana cand mecanismul hidraulic inchide U$a. Turnichetii sunt cele mai simple echipamente care permit controlul accesului persoana cu persoana. in functie de necesitatile de control al accesului, de fluxul prin punctul respectiv, de alte considerente constructive sau estetice se intalnesc mai multe tipuri de turnicheti. Turnichetul cu tripod (de tipul celor utilizati Ia metrou) este utilizat pentru fluxuri de 15 ... 20 de persoane pe minut. Acest echipament de incadreaza cu U$Urinta in cerintele estetice $i functionale ale ambientului, dar pot fi fortate prin depa$ire (sarire, incalecare). Se preteaza foarte bine pentru contralui accesului $i, eventual, taxarea automata in institutiile publica $i de divertisment, in trasportul in comun etc. Turnichetii cu tripod pot fi unidirectionali (in acest caz se amenajeaza separat cai de intrare $i cai de ie$ire) sau bidirectionali $i permit diferite tipuri de actionare din partea instalatiei de control al accesului. in cazul acceptarii unei solicitari de trecere: rotirea se face automat, imediat sau dupa o temporizare preprogramata; rotirea trebuie pornita de persoana care trece prin turnichet (cu mana sau cu piciorul), dupa care rotirea se face in mod automat. in cazul refuzului unei solicitari de acces, turnichetul va permite numai o rotire limitata a tripodului astfel incat sa blocheze trecerea solicitantului, dar sa nu afecteze integritatea corporala a acestuia. Modelele evaluate de turnicheti cu tripod permit deblocarea caii de trecere atunci cand primesc un semnal de urgenta. Aceasta se realizeaza prin plierea acelei bare din trepied care se afla, Ia momentul respectiv in pozitie orizontala. La revenire, tripodul se rote$te pana cand bratul pliat revine, sub actiunea gravitatiei, in pozitia initiala $i se indexeaza. Modelele evaluate de turnicheti controleaza rotirea tripodului cu motoare de curent continuu supravegheate cu microprocesor asigurand un regim de viteza variabila (acceleratie $i deceleratie) pentru o trecere cat mai confortabila. Turnichetul cu rotire realizeaza un control sigur al accesului blocand orice incercare de trecere frauduloasa. lntegrat, de regula, in structuri metalice care tin de gardul intreprinderii sau de constructii ajutatoare, turnichetul poseda 3 sau 4 aripi realizate din bare metalice, trecerea efectuandu-se printr-o rotire de 120 sau, respectiv, 90. Pentru situatii speciale, turnichetii cu rotire se asociaza cu alte echipamente

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

mecanice sincronizate care sa permita introducerea prin punctul de acces a unor obiecte voluminoase (de exemplu, bicicleta). Acest tip de echipamente se utilizeaza, de regula, Ia accesul in uzine, pe stadioane sau in aplicatii unde exista tendinta de evitare a controlului sau taxarii automate. De regula, turnichetii sunt destinati aplicatiilor in aer liber ~i de aceea protectia Ia intemperii este deosebita (constructie din otel inoxidabil, fie fier acoperit in zinc topit) ~i garantata 15 ... 20 de ani. U!i'ile rotative sunt echipamente de control al accesului pentru intrarea in cladiri, institutii publice etc, Ia care aspectul estetic joaca un rol important, integrat in arhitectura, de regula, monumentala a cladirii respective. U~ile rotative sunt dotate cu 3 sau 4 aripi realizate din sticla, trecerea efectuandu-se printr-o rotire de 120 sau, respectiv, 90. U~ile rotative au ~i rolul de a asigura un grad cat mai mare de etan~are in vederea mentinerii regimului termic din interiorul cladirii. Unele cladiri publice
U~a

II. lnstalatii electrice

declan~area rotirii dupa acceptarea solicitarii de acces, dar numai daca mi~carea este pornita de catre solicitant; solicitantul trebuie sa roteasca aripa care blocheaza calea de trecere numai 2 ... 3, dupa care mi~carea este preluata de motorul electric pana se ajunge in urmatoarea pozitie de repaus. Se asigura o mi~care cu viteza variabila, cu accelerare pana Ia o viteza convenabila, apoi decelare pana Ia o viteza mica astfel incat franarea in pozitia de repaus sa nu provoace ~o curi mecanice. U~ile rotative sunt echipate cu senzori care opresc mi~carea daca s-a detectat o prindere intre aripi ~i partea fixa. Actionarea electrica este astfel supravegheata electronic incat intalnirea unui obstacol (sau a unei opozitii Ia mi~care) duce Ia oprirea mi~carii. Dupa inlaturarea obstacolului mi~carea se reia. Trecerea prin u~ile rotative este posibila, de regula, bidirectional. Trecerea intr-un sens se face pe calea cea mai scurta (prin rotirea aripilor cu 120, de exemplu). Cealalta cale (care ar presupune pentru trecere doua rotiri succesive) este interzisa. Daca o persoana patrunde in acest sector, este detectata de sesizori optici sau de greutate. In acest caz u~ se mi~ca in sens invers, o jumatate de rotatie (60 , de exemplu) astfel incat sa permita ie~irea persoanei care a gre~it, in directia din care a venit. Tratarea erorii este prioritara regimului de control al accesului astfel incat un intrus nu poate folosi trecerea unei persoane cu drept de acces pentru a patrunde in cladire pe calea interzisa. Trebuie remarcat ca majoritatea u~ilor rotative nu sunt adecvate pentru ie~ire in caz de urgenta. De aceea in cladirile dotate cu u~i rotative de acces se vor prevedea u~i antipanica care se vor debloca numai in caz de urgenta (incendiu, cutremur etc.). Echipamente foarte moderne au integrat functia antipanica ~i realizeaza eliberarea caii de trecere prin plierea aripii aflata in momentul respectiv in pozitia de blocare a caii, Ia un semnal de urgenta. Ecluzele sunt echipamente de control al accesului constituite din doua u~i care se deschid succesiv daca sunt indeplinite anumite conditii. In forma circulara sau rectangulara, ecluzele prezinta un grad ridicat de automatizare ~i. de regula, asigura mai multe tipuri de verificari. Functionarea unei ecluze se realizeaza astfel: - Persoana care dore~te sa intre prin ecluza prezinta identificatorul din posesie (cartela, breloc, amprenta etc.). lnstalatia de control al accesului verifica identificatorul ~i accepta sau

sunt dotate cu u~i rotative care au numai rol de izolare a circulatiei aerului din interior. Aceste u~i sunt, in general, masive ~i sunt actionate de persoanele care intra sau ies din cladire. Pentru a asigura o manevra comoda, rotirea u~ii este asistata de un motor electric care insa nu face decat sa sustina mi~ carea impusa de trecator. U~ile rotative sunt, de regula, constructii masive, unele dintre ele fiind chiar echipate cu geamuri antiglont. In consecinta, mi~ carea u~ilor este asigurata de motoare electrice supravegheate de circuite electronice. In practica, se intalnesc mai multe modalitati de declan~are a rotirii aripilor: - declan~area rotirii Ia acceptarea solicitarii de acces solicitantul trebuie sa intre prompt in u~a rotativa ~i sa urmareasca mi~carea acesteia; - declan~area rotirii dupa acceptarea solicitarii de acces, dar numai dupa ce un sesizor special (sesizor optic sau covor sensibil amplasat Ia intrarea in rotativa) detecteaza prezenta solicitantului in pozitia de trecere;

rotativa

Control retea R8415

U~a

'MoOOm ~
EI3""{3_
~ "'/

simpla Reteaua telefonica comutata

~~J---t-1
Broasc@ electrica Control retea R8415
~

Server

Statie de dispecerizare

lSI

LAN Statie de dispecerizare

(]

Router/Bridge

"
Statie de informare

B~
Flg.ll.10.28. Controlul centrallzat al accesului.

LAN

II. lnstala!ii electrice

refuza accesul. in caz de accept se deschide prima U$a a ecluzei. Refuzul este semnalizat optic $i/sau sonor. - Persoana patrunde in ecluza. Sesizoare optice sau de greutate detecteaza patrunderea persoanei in ecluza $i comanda inchiderea primei U$i. - Urmeaza o a doua verificare a solicitantului. Aceasta verificare poate avea ca scop confirmarea identitatii (de exemplu, controlul greutatii, identificarea fizionomiei sau mimicii etc.) sau verificarea detinerii de arme sau eliminarea tentativei de trecere simultana a mai multor persoane. Daca una dintre verificari are un rezultat negativ, de regula, se deschide U$a de intrare astfel incat solicitantul sa piece pe unde a venit. La unele echipamente, detectarea prezentei armelor provoaca blocarea persoanei din ecluza pana Ia sosirea politiei. Daca toate verificarile din aceasta etapa au rezultat pozitiv se deschide cea de a doua U$a $i solicitantul intra in zona dorita. Ecluzele permit $i regimuri de lucru speciale (urgenta. transport obiecte voluminoase etc.) in care una dintre cele doua U$i sau amandoua se deschid dupa necesitati. Barierele $i portile mobile sunt principalele echipamente pentru controlul accesului autovehiculelor. Functional, ele se comporta similar cu U$ile simple. Pentru aplicatii speciale doua porti sau doua bariere sunt integrate functional intr-o ecluza asigurand un comportament similar.

Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare

- contact magnetic care sesizeaza pozitia U$ii; - buton pentru deblocarea U$ii din interior; Ia unele aplicatii, butonul din interior este inlocuit cu un al doilea cititor de identificare; - dispozitiv hidraulic sau mecanic de inchidere automata a U$ii; - dispozitiv de control al accesului. Dispozitivul de control al accesului este un echipament electronic realizat cu microprocesor care realizeaza urmatoarele functii: inregistrarea $i memorarea caracteristicilor de identificare pentru toate persoanele care au dreptul de acces prin acel punct; aceasta se poate realiza prin preluarea directa a datelor (invatarea codului cartelei trecute prin cititor, inregistrarea ,marcii" biometrice caracteristice a persoanelor etc.) sau prin inscrierea de catre un operator a datelor caracteristice (local printr-o tastatura sau consola de programare); citirea unui identificator sau a ,marcii" biometrice caracteristice unui solicitant, compararea lor cu datele memorate, verificarea incadrarii in intervalele de data $i timp admise $i comanda broa$tei electrice, in caz de acceptare a solicitarii de acces sau semnalizarea refuzului; comanda broa$tei electrice in cazul apasarii butonului din interior; semnalizarea optica $i sonora in cazul detectarii unei anomalii (precum mentinerea U$ii deschisa un timp mai lung decat eel programat, deschiderea fortata a U$ii depa$irea unui numar programat de incercari de acces refuzate); memorarea unui numar de evenimente (solicitari de acces acceptate, situatii anormale etc.); programarea unor parametrii specifici precum: zonele de timp, timpul maxim de deblocare a broa$tei, timpul maxim de deschidere a U$ii etc. Controlul local al accesului se utilizeaza in aplicatii simple in care numarul de puncte de acces $i de solicitanti este redus, iar considerentele de pret prevaleaza in fata celor functionale. 0 retea de puncte locale de control a/ accesului se poate constitui acolo unde centralizarea functiunilor este necesara, dar dificultatile de cablare (datorate, in special, instalarii echipamentului ulterior lucrarilor de constructie sau reamenajare) nu permit pozarea cablurilor de comunicatie. Aceasta metoda de centralizare semiautomata care utilizeaza identificarea prin cartela magnetica este aplicata pe scara larga in intreprinderile hoteliere. Cititorul de cartela magnetica $i dispozitivul de control al accesului sunt integrate in broasca montata pe U$a fiecarei camere. Permisiunea sau refuzul accesului se realizeaza fizic prin blocarea $i deblocarea broa$tei care se manipuleaza, apoi, normal. Circuitul electronic al broa$tei este alimentat din baterii, iar programarea lui se face manual cu ajutorul unei console de programare. Spre deosebire de punctul de control al accesului, prezentat mai sus, Ia aceasta aplicatie o serie de date sunt inscrise pe banda magnetica a cartelei (u$ile Ia care are drept de acces, perioadele de valabilitate ale drepturilor de acces, functia cartelei respective etc.), ceea ce simplifica algoritmul de prelucrare a datelor de catre circuitul electronic montat in broasca. Functiile specifice de centralizare a informatiilor $i controlului sunt realizate pe 2 cai: - prin sistemul de editare $i administrare a cartelelor magnetice care gestioneaza distributia camerelor de oaspeti, activitatile administrative sau situatiile speciale; - prin citirea periodica, prin intermediul consolei de programare, a datelor memorate in circuitele electronice montate pe broa$tele camerelor. Acest tip de instalatie este completata cu dispozitive de control al accesului care au alte destinatii: - accesul Ia parcare, piscina, sala de gimnastica $i alte utilitati; - cuplarea tensiunii electrice de alimentare a instalatiei TV prin cablu etc. - accesul Ia seiful camerei. Existenta cartelei magnetice ca identificator permite utilizarea ei $i pentru activitati de taxare automata sau plata electronica Ia magazinul hotelului, restaurant etc. Pentru aceasta sistemul de editare $i administrare a cartelelor magnetice dispune de functii dedicate acestor utilitati. Controlul centralizat al accesului se realizeaza prin conectarea in retea a dispozitivelor de control al accesului impreuna cu un calculator de coordonare $i administrare a datelor (fig. 11.10.26). Conexiunea in retea mare$te mult fiabilitatea $i confortul operational. Datele privind persoanele implicate in fluxurile de circulatie, drepturile de acces ale fiecaruia, parametrii specifici fiecarui punct de acces sunt introduse prin calculator $i transmise, in mod automat, dispozitivelor de control al accesului, distribuite in cladire. Reciproc, dispozitivele transmit, spre calculator, toate solicitarile de acces acceptate, semnalizarile situatiilor anormale, informatii despre propria stare de functionare. Acest tip de instalatie prezinta un anumit grad de redundanta prin aceea

10.3.5. Metode de control al accesului. Tipuri de instal~i de control al accesului

Analogia dintre un punct de control al accesului $i o U$a echipata cu o broasca mecanica este numai punctul de plecare in evolutia instalatiilor de control al accesului. in functie de necesitatile de control al accesului, de cerintele constructive ale cladirii sau de alte functiuni care pot fi integrate, instalatiile de control al accesului se remarca printr-o diversitate de tipuri. Controlul local al accesului este eel mai apropiat de analogia mentionata. Aplicat, de regula, pentru a controla intrarea $i ie$irea printr-o U$a, instalatia se compune din: - cititor de identificare (de cartele, de amprente etc.) amplasat in exteriorul U$ii; - broasca electrica montata in cadrul U$ii, in dreptul unui zavor pana, montat pe U$a; de regula, broasca electrica contine un microintrerupator care sesizeaza prezenta zavorului;

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

ca, In caz de deranjament al retelei, fiecare dispozitiv de control al accesului asigura, autonom, functionarea integraIii a punctului de acces pe care-1 serve~te, pe baza datelor disponibile Ia data aparitiei deranjamentului. Dispozitivul asigura memorarea locala a datelor pe care le va transmite spre calculator atunci cand conexiunea de retea se repune In functiune. Controlul centralizat al accesului asigura utilitati suplimentare pentru o instalatie de control al accesului, precum: - Condifionarea accesu/ui de traseul urmat. lnstalatia de control al accesului urmare~te prezenta fiecarei persoane lntr-unul din domeniile delimitate de punctele de acces ~i nu accepta o solicitare de intrare decat daca persoana respectiva ,se afla" In domeniul vecin. Suplimentar se cunoa~te, In orice moment, numarul ~i identitatea persoanelor care se afla In fiecare domeniu. Pe baza acestei utilitati se pot implementa functiuni care tin de gestionarea cladirii precum activarea supravegherii antiefractiei Ia parasirea unui domeniu, deconectarea alimentarii electrice etc. - Contro/u/ patruli!irii. lnstalatia realizeaza supravegherea automata a executarii misiunilor de patrulare In cladire sau In jurul ei. Pe baza unor trasee declarate anterior, instalatia a~teapta ca, In anumite intervale de timp, paznicii sa prezinte identificatorii din posesie anumitor dispozitive de citire. Daca nu se respecta traseul sau daca timpul de a~teptare este depa~it, se genereaza o semnalizare de
Studiul zonelor nevralgice i;li al punctelor critice

II. lnstalatii electrice

avertizare. - Gestiunea timpu/ui de lucru. lnstalatia poate urmari venirea ~i plecarea oamenilor Ia lucru, punand Ia dispozitie toate informatiile necesare pentru elaborarea pontajului ~i a calculului salarial. - Supravegherea genera/a a instalatiei dintr-un dispecerat. lnstalatia asigura urmarirea In timp real a tuturor punctelor de acces, prin informatii text sau grafice, precum ~i o serie de functii de informare ~i autodiagnosticare. Unele metode de identificare sunt posibile numai In aceasta configuratie (identificarea prin analiza semiautomata a fizionomiei). - Preluarea, local sau de Ia distanti!i, a datelor necesare pentru salarizare, analiza gradului de utilizare a fortei de munca etc. Unele instalatii de control centralizat al accesului dispun de o parte de ,automat programabil" ~i pot prelua o serie de sarcini de gestionare a cladirii, precum controlul ascensoarelor, al portilor de Ia garaje etc. Globalizarea comunicatiilor de date permite centralizarea distribuita a controlului accesului, cu mai multe centre de informare ~i operare, amplasate local sau Ia distanta. Comunicatia datelor poate include diferite suporturi de transmisie precum retele locale de centralizarea a semnalizarilor, retele locale de calculatoare (LAN), sistemul de telefonie comutata, lnternetul etc.

10.3.6. Proiectare
Proiectarea unei instalatii de control al accesului se face pe baza cerintelor functionale ~i implica o serie de analize ~i calcule care tin atat de configuratia obiectivului, cat ~i de modul de organizare al activitatii. Principalele subiecte de analiza sunt prezentate In fig. 11.10.27. Alegerea amplasarii punctelor de control al accesului ~i a tipului instalaliei. Analiza ce trebuie efectuata In aceasta etapa porne~te de Ia cerintele functionale generale ale instalatiei ~i implica o serie de alti factori precum: - caile de acces In obiectiv; - valorile, datele secrete ce trebuie protejate, zonele cu grad mare de periculozitate; - fluxurile de persoane ~i autovehicule caracteristice activitatii din obiectiv; - necesitati exceptionale de acces In obiectiv sau In zonele de importanta deosebita; - gradul de control al accesului pentru fiecare zona; - existenta personalului de paza Ia punctele de acces sau In alte zone; - specificul arhitectural ~i dotarile existente referitor Ia caile de acces sau alte zone din obiectiv. Rezultatele acestei analize se concretizeaza In amplasarea punctelor de control al accesului, stabilirea tipului instalatiei, definirea cerintelor de prelucrare a datelor ~i a principalelor functii de utilizator. Dimensionarea punctelor de control al accesului. Se realizeaza prin detalie-

Studiul fluxurilor

Studiul criteriilor de identificare

Optiuni privind tipul

Evaluarea diferitelor echipamente existente pe piata

IPIanu 1de protect'1e I

..,.1---.,.~

I .

Pianul fiuxunlor de acces

Prelucrarea datelor

[~:;:;:;:;~:~:~:,~:~: : : : t:t:11: : : : : : : ~r5o: ~: :l::i::::::su:l:ui==~

[ Definirea functiilor de control al accesului

Definirea drepturilor de acces

Flg.ll.10.27. Etapele de elaborare a studiului privlnd alegerea punctelor de control al accesului 'i a tipului instalatiei.

II. lnstalatii electrice

rea cerintelor pentru fiecare punct de acces. Se alege echipamentul de control fizic al accesului in functie de caracterul verificarii: acces simplu, acces persoana cu persoana, verificare multipla, prezenta personalului de verificare. Se dimensioneaza numarul cailor paralele in functie de timpul de trecere caracteristic echipamentului de control fizic ales, de timpul de identificare ~i de fluxul determinat Ia punctul anterior. Se dimensioneaza capacitatea de prelucrare locala a datelor in functie de numarul de persoane care vor trece prin punctul de control al accesului, de necesitatile de memorare locala a evenimentelor, de alte sarcini de monitorizare ~i control. Se aleg canalele de comunicatie necesare pentru programare date ~i citire memorie de evenimente in functie de tipul instalatiei ~i cerintele de exploatare. Dimensionarea calculatorului de coordonare a instalatiilor de control al accesului se realizeaza in functie de: - numarul total al persoanelor ~i/sau autovehiculelor care activeaza in obiectiv, permanent sau temporar, zilnic sau sporadic; - numarul de puncte de control al accesului din sistem; - perioada de timp pentru care datele memorate sunt tinute Ia dispozitia utilizatorului; dupa aceasta perioada datele pot fi arhivate; - necesitatile de prelucrare a datelor, utilitatile de exploatare a instalatiei. Dimensionarea retelei de centralizare a datelor se face in functie de tipul retelei, distantele dintre punctele de control al accesului, canalele de comunicatie (circuit fizic, linii telefonice, canale radio etc.), alte considerente, precum telealimentarea etc. Alimentarea cu energie a echipamentelor reprezinta un punct important in proiectarea acestui tip de instalatii, datorita implicatiilor in protectia obiectivului ~i a integritatii persoanelor. Rezervarea alimentarii electrice cu surse neintreruptibile ~i grupuri generatoare se impune ca solutie in obiectivele importante. Autonomia instalatiei Ia caderea alimentarii de Ia reteaua nationala trebuie sa rezolve eel putin evacuarea personalului ~i protectia celor mai importante zone.

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

carea ulterioara a solicitantilor se poate face prin invatarea identificatorilor sau a ,marcii" sau prin introducerea codurilor asociate prin panoul dispozitivului de control al accesului. Se mai intradue date privind intervalele de timp de permisiune a accesului, timpii caracteristici functionarii etc. Utilizarea punctului de acces de catre 0 persoana se face prin prezentarea identificatorului. Daca dispozitivul accepta accesul, solicitantul are Ia dispozitie un timp prestabilit de intrare pe u~a. Daca nu intra, punctul de acces se blocheaza. Daca solicitantul a intrat Ia timp, el trebuie sa permita inchiderea u~ii Ia un interval de timp altminteri se va declan~a o avertizare sonora. De exemplu exploatarea instalatiilor cu specific hotelier se face pe baza informatiilor memorate pe banda magnetica a cartelelor puse Ia dispozitia oaspetilor ~i personalului propriu. Cartelele sunt codate specific pentru urmatoarele functii: - oaspeti: cartela personalizata cu data de expirare; - administrator: cartela pentru cei care au diferite sarcini tehnico-administrative (instalator, depanator, camerista, ~ef de etaj, administrator general etc.); - anulare administrator: cartela care interzice accesul unui administrator; - anulare oaspete: cartela care blocheaza accesul oaspetelui pentru a-1 forta sa vina Ia receptie; - apartament: cartela care deschide toate u~ile unui apartament; - acces multiplu pentru oaspeti: cartela care permite accesul pana Ia 4 camere diferite; - acces unic: cartela care permite accesul o singura data; - urgenta: cartela care deschide toate u~ile ~i anuleaza orice restrictii declarate anterior; - blocare: cartela care blocheaza accesul in unele camere; - invatare: cartela care trece circuitul electronic al broa~tei in regim de invatare (acest regim, utilizat numai in cazul defectarii sistemului de editare ~i administrare a cartelelor magnetice, permite memorarea locala a cartelei de oaspete); - diagnosticare: cartela care trece broasca in regim de verificare stare functionala ~i stare baterie. Exploatarea instalatiilor centralizate de control al accesului se face centralizat sau distribuit, de regula, prin intermediul unuia sau mai multor calculatoare legate in retea. Conectarea calculatoarelor in retea permite valorificarea datelor privind controlul accesului acolo unde acestea sunt necesare (Ia dispeceratul de administrare a cladirii, Ia serviciul personal, Ia serviciul salarizare, Ia serviciul comercial etc.) Programul de centralizare ~i gestionare a datelor unei instalatii de control al accesului are o multitudine de functii specifice, precum: - introducerea ~i exploatarea bazei de date de personal al institutiei pe care o serve~te, asocierea identificatorului fiecarei persoane se poate face manual sau prin citirea acestuia cu ajutorul cititoarelor din sistem; - modificarea parametrilor pentru fiecare post de acces; - centralizarea ~i prelucrarea semnalizarilor de acces sau avertizare, informatiile sunt organizate intr-a baza de date ceea ce permite prelucrari ~i valorificari ulterioare; - editarea de programe ,batch" (programe de comenzi) cu lansare automata Ia anumite momente (ora/tip de zi) (generari automate de liste, reorganizare fi~ier baza de date, schimbarea regimului posturilor de acces etc.); - editarea ~i intretinerea unui calendar (de regula, pe 4 ani); - gruparea personalului pe diferite criterii (asocierea pe grupuri, sectii, colective) in vederea exploatarii bazei de date de inregistrari ~i programari globale a drepturilor de acces; - controlul patrularii prin declararea de trasee ~i orare de parcurs de catre gardieni, precum ~i supravegherea automata a acestora; - controlul prezentei in anumite zone ale cladirii ~i emiterea unor comenzi catre alte sisteme de semnalizare sau utilitare (precum sisteme de semnalizare a efractiei, sistemul de alimentare cu energie electrica etc.), prin intermediul sistemului de administrare a cladirii (,building management"); - modificarea automata a regimului punctelor de control al accesului (eliberare, blocare, controlul accesului cu una sau mai multe metode) in functie de data curenta ~i intervalele orare, de semnalizari transmise de Ia sisteme de semnalizare sau utilitare (precum sistemul de semnalizare a incendiului, sistemul de detectie gaze etc.); - facilitarea semnalizarii starii de functionare ~i a diagnosticarii, sub forma grafica sau de text, pentru toate echipamentele care compun instalatia de control al accesului. Exploatarea curenta a instalatiei nu necesita interventia unui operator, gradul de automatizare atins fiind destul de mare. Numai considerente speciale de securitate sau activitati ale institutiei, care pot fi sprijinite de datele inregistrate de catre instalatia de control al accesului, impun interventia omului. Chiar ~i in acest caz, o serie de functii se pot face in mod automat

10.3.7. Exploatarea instal~ilor de control al accesului

Exploatarea dispozitivelor de control local al accesului lntroducerea datelor pentru verifi-

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

(pontaje, state salarii etc.) producere a semnalului video; Tntretinerea instalatiilor de control al transmisia semnalului video, folosind accesului nu necesita cheltuieli impordiverse medii de transmisie; tante ~?i se limiteaza, de regula, Ia veri- procesul de inregistrare, conversie, ficarea ~?i conditionarea echipamentelor distributie a semnalului video; de control fizic al accesului, curatirea procesul de afi~?are. cititoarelor acolo unde este cazul (citiintr-un sistem de supraveghere video toare de cartele magnetice, cititoare se pot distinge, conform cu procesele optice de amprenta etc.), arhivarea pe- mentionate anterior urmatoarele aleriodica a inregistrarilor din bazele de mente componente: date. elementul de achizitie a imaginii in obiectiv (lentila) ~?i camera video; 10.4 Sisteme de mediul de transmisie a semnalului video: cablul coaxial, perechea torsasupraveghere video data, fibra optica etc; elemente de achizitie si prelucrare. 10.4.1. lntroducere, prezetare Aici gama de echipamente este exgenerali trem de larga ~?i diversa: digital video recordere, matrici video, multiplexoaSistemele de supraveghere video au re, distribuitoare; devenit, cu timpul, o componenta elemente de afi~?are a semnalelor vicheie pentru asigurarea sigurantei ~?i deo: monitoare, video wall, software. securitatii pentru foarte multe organizaFolosirea luminii este, practic, un eletii. Odata cu cre~?terea riscului de secu- ment cheie in implementarea unui sisritate, nevoia de monitorizare video ~?i ' tern video. Acest lucru, pe langei altele, de inregistrare a evenimentelor a dave- influenteaza in mod direct calitatea nit din ce in ce mai importanta. Ca re- imaginii afi~?ate ~?i/sau inregistrate. Luzultat, multe organizatii implementeaza mina este o forma de energie fermata astfel de sisteme pentru o gama larga din ~?apte componente de baza. Aceste de aplicatii ~?i nu doar in domeniul strict componente formeaza un spectru, din al sistemelor de securitate. Trebuie care ochiul uman poate percepe doar spus de Ia inceput ca aceste sisteme o portiune cuprinsa intre aproximativ vin sa completeze sistemele traditiona- 400 nm ~?i 700 nm. Aceasta lumina esle de securitate ~?i siguranta in detectie , te folosita pt ,sensibilizarea" elementeefractie, control acces, detectie in- lor fotosensibile (senzorul de imagine). cendiu - sistemele de supraveghere Pe langei radiatia vizibila o alta forma functionand in relatie de colaborare cu de radiatie este folosita de camerele acestea, asigurand elementul de moni- de tip zi/noapte pentru preluarea torizare in timp real ~?i posibilitatea de imaginilor in conditii slabe de iluminat. vizualizare post-eveniment precum ~?i Radiatia infrared se situeaza in afara inregistrarea, afi~?area ~?i transmisia in- spectrului vizibil. formatiei video catre diver~?i beneficiari Acest tip de radiatie este emisa de ai acesteia. Datorita progreselor tehno- catre obiecte, oameni, animale etc. logice inregistrate de-a lungul timpului Obiectele ,calde" apar evidentiate pe in industria electronicii ~?i, in principal, un fundal ,rece" in conditii slabe de in domeniul tehnologiei informatiei, in- iluminat, de exemplu noaptea. dustria TVCI ~?i-a schimbat foarte multe din principiile de baza, trecand de Ia 10.4.2.2. Camera VIdeo sistemul complet analogic Ia eel comPrincipiul de baza de functionare al plet digital, centrat in jurul conceptului unei camere video consta in transformarea luminii reflectate de catre ,scede retea. na" supravegheata in semnal electric. 10.4.2. Procese in sistemele La baza acestui proces sta senzorul de video, elemente componente imagine. Senzorul de imagine este un circuit integrat specializat care are rolul de a transforma ,informatia" luminoasa in semnal electric. Acest semnal elec10.4.2.1 Cons/dera#ll generale. Sistemul de supraveghere video cu tric este apoi prelucrat de circuitele de circuit inchis este format din camere procesare digitala a semnalului (DSPvideo, elemente de transmisie, sortare, Digital Signal Processor). Semnalul video rezultat Ia ie~?irea camerei este a~?a afi~?are ~?i prelucrare a imaginilor achizitionate de Ia camerele video. Aceste numitul semnal video compozit. Pana imagini sunt folosite doar in scopul asi- de curand, circuitele de procesare a semnalelor erau circuite analogice dar, gurarii functiilor specifice. Procesele principale ce au loc intr-un odata cu dezvoltarea circuitelor spesistem de supraveghere video pot fi , cializate de procesare a semnalelor, descrise ca fiind: majoritatea camerelor de astazi tole procesul de achizitie a imaginii ~?i de sese ,chip set"-uri specializate- Digital

II. lnstalatii electrice

Signal Procesor - care ofera facilitati $i optiuni ce permit o mai U$Oara instalare, reglare ~?i cu rezultatul final -calitatea imaginii- mult mai buna decat precedenta serie de camere analogice. Senzorul de imagine este format dintr-o ,matrice" de elemente fotosensibile numite elemente de imagine sau pixeli. Pixel-ul este elementul de baza al imaginii, care transforma lumina cazuta pe el in semnal electric, intensitatea acestui semnal este direct proportionala cu cantitatea de lumina care cade pe elementul de imagine. CCD-ul este scanat de Ia stanga Ia dreapta de 50 de ori pe secunda. lntensitatea luminii ce cade pe ceo este ,translatata" intr-o mixtura de culori: ro~?u, verde ~?i albastru din care se obtin valorile de luminanta (Y) ~?i diferenta de culoare (U, V) ce compun semnalul video complex. in specificatiile camerelor numarul de pixeli ai unui ceo este specificat ca numar de pixeli orizontala X numar de pixeli pe verticala (De exemplu: 752H x 582V). Senzorul de imagine tip CCD (Charged Coupled Device): Tehnologia senzorilor tip ceo este una dezvoltata special pentru industria camerelor video. Principalul avantaj, comparativ cu tehnologia CMOS, consta in sensibilitatea ridicata in conditii de iluminare scazuta ceea ce inseamna imagini de calitate mai buna pentru conditii de iluminat scazut. Tehnologia CCD presupune un proces mai complex de producere ~?i incorporare in camerele video. Senzorul de imagine tip CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor): Tehnologia CMOS este una larg raspandita pentru componentele electronice. Senzorii tip CMOS pot fi produ~?i in dimensiuni variabile, de Ia camere miniaturale pana Ia camere tip megapixel. in ultimul timp distanta intre cele doua tipuri de tehnica pentru conditii de iluminat a scazut. in conditii de iluminat constant acest lucru nu este o problema dar in conditii de iluminat scazut imaginea rezultata este intunecata sau de calitate slaba (perturbata de ,zgomot"). Formate de ceo Standardul de imagine folosit in industria CCTV este 4:3 (H:V). Cele mai des intalnite formate pentru senzorii de imagine CCTV sunt urmatoarele: 1", 2/3", 1/2", 1/3", 1/4". Cu cat dimensiunea CCD-ului este mai mare cu atat imaginea rezultata va avea o calitate mai buna. Totu~?i, din motive economice, cele mai des folosite sunt cele de 1/3" $i 114".

Semnalul video complex (composit)

Semnalul video composit este semnalul obtinut din camera video folosind circuite de procesare a semnalului (DSP-Digital Signal Processor).

II. lnstalatii electrice

Se numel;lte semnal video composit (sau complex) deoarece este campus din informatia video, un puis de sincronizare l;li un semnal de referinta. Amplitudinea maxima a acestui semnal este de 1 v varf-la-varf (1V peak-to-peak) (fig. II 10.28). Pentru standardul PAL o imagine este fermata din 625 linii scanate Ia o frecventa de 50Hz. Exista doua moduri de afil;lare a informatiei video: Modul intretesut (2: 1 Interlaced): in acest mod o imagine completa (frame) este fermata din doua treceri (scanari), fiecare trecere (scanare) formand un field. Prima trecere este pentru fieldurile impare (313 linii) l;li urmatoarea trecere pentru field-urile pare (312). Acest mod se mai numel;lte l;li 2:1 Interlaced (2 field-uri: 1 frame). Modul progresiv scan (1:1 Non-interlaced): este modul de formare al imaginii prin scanarea progresiva de Ia linia 1 Ia linia 625 cu o frecventa de 25 frame-uri/secunda. Interlaced scan este mol;ltenit de Ia sistemele lV l;li este inca larg folosit astazi. Progressive scan este folosit de noile monitoare tip LCD, TFT pentru a afil;la imaginea in ordinea aparitiei liniilor. Pentru afil;larea unui semnal lntrelaced aceste echipamente au nevoie de un circuit de de-interlaced, pentru a afil;la imaginile in modul progresiv. Caracteristici generale ale camerelor video Rezolutia: Rezolutia este o masura foarte importanta a calitatii imaginii pe care acea camera o poate reda. Rezolutia unei camere reflecta capacitatea acelei camere de a reda detaliile unei scene. Aceasta marime se exprima uzual in termeni de linii lV orizontale. in specificatiile unei camere, valoarea rezolutiei se bazeaza pe numarul de elemente distincte, dintr-o linie orizontala, care pot fi capturate de catre camera.

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

Acest lucru se reflecta in mod direct asupra numarului de linii verticale care pot fi distinse, pentru echivalentul de proportie 4/3 (HN). Numarul de linii verticale, adica numarul elementelor distincte dintr-o linie orizontala, se obtine din rezolutia orizontala inmultita cu valoarea 4/3. Acest lucru se face pentru a pastra proportiile naturale ale imaginii. Cu cat numarul de elemente individuale dintr-o linie orizontala este mai mare, cu atat in imaginea rezultata vom putea distinge mai multe detalii. De exemplu, o camera cu rezolutia de 520 linii lV va avea intr-a singura linie 520 x (4/3) elemente distincte de imagine. 0 clasificare tipica a camerelor color este, din punctul de vedere al rezolutiei, urmatoarea: - rezolutie normala: in jur de 330-380 linii lV; - rezolutie medie: mai mica de 480 linii lV; - inalta rezolutie: peste 520 linii lV. Pentru camerele monocrome se folosel;lte aceeal;li clasificare dar rezolutia este, in medie, cu 80 de linii lV mai mare. 0 masurare a rezolutiei camerei se poate face folosind chart-ul de test EIA. Acest parametru, rezolutie, este extrem de important in alegerea unei camere care sa corespunda cu cerintele de vizualizare, identificare l;li recunoal;ltere a detaliilor necesare aplicatiei. De mentionat ca rezolutia intregului sistem este data de cea mai mica rezolutie a mai multi factori, printre acel;ltia se includ, apertura (deschiderea) irisului, calitatea obiectivului, dimensiunea l;li calitatea CCD-ului, amplificarea camerei, timpul de expunere, modalitate de procesare a semnalului video. Sensibilitatea: sensibilitatea unei camere este o masura a performantei camerei camerei in conditii slabe de iluminat (se mai intalnel;lte in specificatii ca fiind iluminare minima). Acest parametru este influentat de mai multi factori, printre acel;ltia se includ: apertura (deschiderea) irisului, calitatea obiectivului, dimensiunea l;li calitatea CCD-ului, amplificarea camerei, timpul de expunere, modalitatea de procesare a semnalului video. Sensibilitatea mai poate fi descrisa ca fiind iluminarea minima necesara, Ia o deschidere data a lentilei, pentru ca sa avem Ia ie$irea camerei un semnal video util. Masura acestei valori este exprimata ca fiind ,cantitatea" de lumina necesara in anumite conditii, raportata Ia apertura irisului (pentru o distanta focala fixa). Raportul Semnal Zgomot (Signal Noise Raport - SNR): Este un parametru care descrie, din punct de vedere dinamic, comportamentul camerei l;li capacitatea ei de a compensa influenta perturbatoare a ,zgomotului", a semnalului parazit, care se suprapune peste semnalul util. Nicio camera nu poate rejecta acest ,zgomot", influenta acestuia putand fi dear redusa. Masura acestui parametru este data in decibeli (dB). 0 camera cu un raport semnal zgomot cat mai mare are o capacitate mai mare de a reduce ,zgomotul" l;li de a furniza imaginii o calitate mai buna, decat o camera cu SNR mai mic. Compensarea Luminii din Spate (Back Light Compensation - BLC): Aceasta functie are un rol major in situatiile in care obiectul supravegherii se afla pe un fundal luminos, ori cand cea mai mare parte a luminii vine din spatele obiectului. Sistemul de expunere al camerei se seteaza automat pentru o medie a cantitatii de lumina din scena. Daca in scena apare o cantitate mai mare de lumina, atunci sistemul de expunere reactioneaza Ia aceasta prin ajustarea (inchiderea) irisului (sau a irisului electronic) acest

semnal sincronizare purtatoare de culoare

0.7

nivelul de negru, pornel;lte de Ia 8-10 IRE peste GND 0.3vl

1 1140
100 IRE

v p-p

IRE

+ I

64 IJS (microsecunde)

Flg.ll.10.28. Schema semnal video color

Capitolul10: lnstala,ii de semnalizare

lucru avfmd ca efect o imagine mai intunecata. Pentru a compensa acest efect, prin activarea BLC-ului, camera va calcula timpul de expunere bazfmdu-se pe nivelul de iluminare doar dintr-o parte a imaginii, uzual in centrul imaginii, care este de interes pentru vizualizare. Orice modificare a iluminatului in afara acestei ferestre este ignorata de catre sistemul de expunere. Automatic Gain Control: Circuitul care realizeaza aceasta functie are rolul de a compensa fluctuatiile de iluminat care due Ia scaderea semnalului video. Daca valoarea semnalului este adecvata circuitul nu va aplica nicio amplificare, totu$i daca semnalul video continua sa scada (pe masura scaderii iluminatului) atunci circuitul va aplica din ce in ce mai multa amplificare pana ce semnalul video atinge valoarea de 1V p-p. Trebuie mentionat ca acest circuit nu poate face minuni $i in scena trebuie sa existe lumina pentru a se putea produce un semnal video. Trebuie mentionat ca amplificarea unui semnal slab presupune $i amplificarea zgomotului din acel semnal, de aceea semnalul video preluat in conditii slabe de iluminat $i amplificat va produce o imagine de proasta calitate, dar acest lucru este de preferat in schimbul lipsei totale de imagine. Este recomandat ca aceasta functie sa fie activata, daca exista lumina suficienta cand scena AGC nu functioneaza. Cand se regleaza o camera trebuie setat AGC OFF astfel incat semnalul obtinut sa nu fie influentat de amplificarea camerei, dupa reglaj se seteaza AGC ON. Electronic Iris: in contrast cu functia AGC aceasta functie compenseaza valorile crescute ale semnalului video prin controlul timpului de expunere in concordanta cu nivelul de iluminat. Shutter-ul este circuitul care controleaza timpul de expunere a senzorului de imagine Ia fluxul luminos care este focalizat de lentila. Cu cat acest timp este mai mic cu atat timpul necesar senzorului pentru a ,acumula" lumina este mai mic $i, in acccest tel, se evita supra expunerea Ia lumina. Circuitul de Electronic Iris asigura ca semnalul video de ie$ire sa fie Ia valoarea de 1 Vp-p. lrisul electronic are limitele sale, daca prea multa lumina cade pe senzorul de imagine poate rezulta fenomenul de ,smearing". Shutter Speed: Shutter-ul are rolul de a controla timpul de expunere a senzorului Ia lumina. Un shutter cu viteza mare (adica cu timp redus de expunere) este recomandat pentru redarea imaginilor in care avem obiecte in mi$care rapida. Totu$i un shutter rapid inseamna un timp de expunere mic, adica mai putina lumina ajunge pe senzorul ceo $i are ca rezultat o imagine mai intunecata. Daca este necesar un shutter rapid atunci trebuie sa ne asiguram ca avem suficienta lumina. Valoarea shutter-ului poate fi setata manual sau poate fi lasata pe regimul automat. OSD - On Screen Display: Este o

II. lnstala.ii electrice

functie intalnita Ia camerele digitale. Datorita complexitatii $i numarului mare de functii prezente Ia o astfel de camera trebuia sa existe o metoda de a putea seta ace$ti parametri, metoda gasita presupune actionarea unor butoane de pe camera $i intrarea in meniurile de configurare care apar suprapuse pe semnalul de ie$ire din camera atunci cand camera este conectata Ia un monitor. Detectie de mi$care: Este o functie ce permite detectarea mi$Carii in campul vizual al camerei prin analiza de imagine Ia nivelul camerei video. Zone de mascare: Aceasta functie permite eliminarea unor zone din campul vizual al camerei, zone care nu trebuie sa apara in imaginea vizual al camerei, zone care nu trebuie sa apara in imaginea rezultata de Ia acea camera, permitand protejarea anumitor obiecte.

10.4.2.3 Oblectlvul (Lentils} Alegerea obiectivului este una din alegerile care influenteaza in mod direct perfotmanta unui sistem de televiziune cu circuit inchis. Acesta alegere depinde de mai multi factori, ca de exemplu: pozitia fizica a camerei, nivelul de iluminare existent, cerinte privind tipul de imagine dorit, ce anume se dore$te a se monitoriza, identifica, etc. Lentila (obiectivul) este un element optic-electronic-mecanic ce realizeaza functia de preluare $i focalizare a luminii pe senzorul de imagine. Punctul de pe axa lentilei unde se focalizeaza

Camp de vizualizare tipic (cu Ientile fixe de 8 mm)

Camp de vizualizare tipic (cu Ientile fixe de 25 mm)

Fig.ll.10.29 CAmpul de vizuallzare fl distants focaiA

'
,,

.... __ ...----------------~~- ~ -

..

Ag.ll.10.30 Rela11a dlntre distants focaiA ,1 cAmpul de vlzuallzare

II. Instal a~ii

electrice

Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare

catiei, in termeni de camp de vizualizare, cerinte de identificare etc. Acest tip de lentila permite reglarea distantei focale intr-o gama fixa, relativ mica (de ex: 3,5 - 8 mm, 5 - 50 mm etc). Fixarea distantei focale se face Ia instalarea camerei, in mod manual, folosind controlul Wideffele aflat pe lentila. Obiectivele cu zoom motorizat sunt un pas inainte in ceea ce prive~te obiectivele varifocale, oferind cea mai mare functionalitate. Aceste obiective sunt comandate de Ia distanta prin modificarea distantei focale ~i. implicit, a campului de vizualizare, realizanduse focalizarea automata (autofocus) sau manuala. Astfel se permite operatorului sa examineze amanuntit anumite detalii ale scenei. Prin modificarea distantei focale se modifica ~i adancimea campului de focalizare. Uzual aceste Ientile se folosesc pentru camerete de tip Pan&Tilt&Zoom, acele camere ata~ate Ia un dispozitiv electromecanic ce permite deplasarea in plan vertical ~i in plan orizonatal a camerei, comenzile pentru zoom fiind trimise direct obiectivului. Pentru a descrie calitatile acestui tip de obiectiv se folose~te raportul dintre distanta focala maxima ~i cea minima (Zoom Ratio - raportul de zoom sau zoom optic). De exemplu pentru un obiectiv avand distanta focala intre 10 mm ~i 100 mm acest raport este de 10X, iar pentru un obiectiv care are distanta focala intre 18 mm ~i 144 mm raportul de zoom este de 8X. De observat ca un zoom optic mare nu inseamna o distanta focala mare, in exemplul de mai sus o camera cu obiectivul avand zoom optic 8X poate sa ,vada" mult mai departe decat cea cu zoom optic de 10X. Formatul obiectivului. Ca ~i pentru senzorul ceo obiectivele au formatele de: 1", 2/3", 112", 113", 1/4", aceste fiind rezultate din diametrul lentilei, raportat Ia dimensiunile imaginii produse. Practica uzuala este de a folosi acela~i format atat pentru lentila cat ~i pentru senzorul de imagine al camerei, dar este posibil sa se foloseasca ~i obiective cu format mai mare pe camere cu senzor de imagine mai mic decat al lentilei (de exemplu se poate folosi o
Lentila

(converg) razele luminoase se nume~te punct focal. Distanta de Ia acest punct Ia planul de formare a imaginii se nume~te distanta focala. Distanta focala determina ,campul de vizualizare" field of view - sau unghiul de vizualizare, Ia o distanta data, adica ceea ce ,vede" acea camera. Cu cat distanta focala este mai mare cu atat campul de vizualizare devine mai ingust. 0 distanta focala mica inseamna ca acea lentila ,vede" o arie mai mare (larga) atat in plan orizontal cat ~i in plan vertical, din acest motiv obiectele din campul vizual apar departate ~i de dimensiuni mici (fig II 10.29). Tn fig. II 10.30. este reprezentata schematic relatia dintre distanta focala ~i dimensiunea in plan orizontal a scenei/ariei supravegheate. Y = Y' x Uf Daca ~tim ce dimensiuni are obiectul pe care vrem sa-l supraveghem putem deduce distanta focala necesara pentru lentila. Tn mod obi~nuit producatorii de Ientile asigura instrumente de calcul pentru distanta focala, astfel incat sa putem alege de Ia inceput tipul de lentila necesara unei aplicatii. Pentru a identifica corect detaliile unui obiect trebuie ca acesta sa ocupe eel putin 50 % din imagine. Din punctul de vedere al distantei focale obiectivele se impart in: obiective cu distanta focala fixa; obiective cu distanta focala variabila - varifocale; obiective cu zoom motorizat. Obiectivele cu distanta focala fixa sunt folosite din considerente de economie dar, avand distanta focala fixa, atunci si ciampul de vizualizare este fix, acest lucru presupune ca trebuie luate in calcul inca de Ia inceput distantele de montaj precum ~i marimea obiectelor supravegheate pentru a putea alege lentila cu distanta focala corecta. Orice schimbare a cerintelor aplicatiei presupune, de cele mai multe ori schimbarea lentilei ori a locului de amplasare a camerei. Obiectivele varifocale sunt mai scumpe dar au avantajul de a putea fi folosite intr-o gama extrem de larga de aplicatii, mai ales atunci cand nu stim de Ia inceput care sunt cerintele apli-

'-'
~,
Diafragmli deschisa

Diafragma

inchisli
Ag.ll.10.31 Dlafragma

lentila de 112" pe un senzor de 113"). Ca principiu, se alege o lentila care poate furniza o imagine mai mare decat cea a senzorului camerei. Dacii se alege o lentila cu un format mai mic decat al senzorului atunci imaginea rezultata va avea colturile negre, daca se va alege o lentila cu un format mai mare atunci nu toata energia luminoasa ajunge pe senzor, iar o parte din unghiul de vizualizare (o parte din camput de vizualizare) se va pierde. Formatete mari de lentila ofera cateva avantaje comparativ cu cele mici: o mai mare adancime a campului de focalizare ~i imagini cu mai putine efecte de distorsionare Ia margini. lrisul (Diafragma) Cantitatea de lumina care cade pe senzorul de imagine trebuie sa fie intre anumite limite pentru o performanta optima a camerei. Prea multa lumina duce Ia fenomenul de supraexpunere sau albire, prea putina lumina inseamna 0 imagine mai intunecata ~i pierderea detaliilor in zonele aflate in umbra. lrisul (sau diafragma) are rolul de a controla cantitatea de lumina ce ajunge pe senzorul de imagine. lrisul consta dintr-un numar de pale metalice aranjate astfel incat produc o deschidere circulara in centrul lor. Deschiderea (apertura irisului ) se poate mari sau micsora in incremente numite f-stops. Un alt rol al irisului, in afara controlului luminii ce ajunge pe senzor, este acela de a controla adancimea campului de focalizare. Practic irisul este eel mai bine definit de F-stop (Numarul F sau F.No). Acest parametru este o masura a ,luminozitatii'' obiectivului. Valoarea acestui numar se calculeaza cu formula: F.No = f/0, unde: f - distanta focala a lentilei, D - diametrul irisului. Cu cat F.No este mai mare cu atat mai putina lumina ajunge pe senzorul CCD. 0 valoare mica a numarului F.No inseamna mai multa lumina care ajunge pe ceo. Acest parametru este luat in calcul Ia masurarea sensibilitatii camerei. Tn tabelul urmator sunt date cateva valori privind procentul de lumina ce ajunge pe ceo pentru diverse valori ale numarului F . Din punctul de vedere al irisului incorporat obiectivele pot fi: - obiectiv cu iris fix; - obiectiv cu iris manual; - obiective cu iris automat (autoiris). Obiectivul cu iris fix este un tip de iris care nu poate sa se adapteze Ia conditiile variabile de iluminat, deschiderea acestuia ramanand COnstanta. Obiectivul cu acest tip de iris este

Capitolul10: lnstalalii de semnalizare

F.No %lumina ajunsa pe ceo F1.0 20 F1.2 14,14 F1.4 10 F1.7 7,07 F2.8 2,5 F4.0 1,25 F5.6 0,625

II. lnstalalii electrice

camerele fixe exista posibilitatea de a avea montat un obiectiv cu zoom motorizat astfel incat sa existe controlul asupra unghiului de vizualizare. Uzual, acest tip de camere au fast folosite pentru ata!;larea Ia echipamente de tip Pan&Tilt. 0 categorie de camere mobile cu functii deosebite o constiuie a$a numitele camere de tip ,dome" sau ,speed dome". Aceste camere sunt folosite intra larga gama de aplicatii in care exista cerinte de supraveghere deosebite: arii mari de supravegheat; este necesara urmarirea unor obiecte/persoane aflate in mi!;lcare; se cere preluarea unor imagini din momentul producerii unor evenimente; se cere interconectarea cu alte sisteme (control acces, efractie, building managemet, detectie incendiu); U!;lurarea muncii de supraveghere video a operatorilor, costuri reduse, pentru supravegherea unor suprafete mari, unde ar fi necesar un numar mai mare de camere fixe. 0 camera de tip speed-dome este compusa dintr-o camera video, in general de mare rezolutie, cu obiectiv auto-iris, cu zoom motorizat $i autofocus, actionata de un set servo-motoare, comandate de te compusa dintr-o camera videocompusa dintr-o camera videon echipament de control. Toate aceste componente se afla intr-a carcasa comuna avand, in partea inferioara, un capac de sticla de forma unui dome (semisfera). Modalitatile de montaj sunt multiple: tavan, perete, stalp, coltul unei cladiri, in atarnare de diver!;li pereti. Aceste camere au cateva caracteristici deosebite dintre care enumeram: zoom optic mare(30x, 36x), lentila autofocala, rotatie in plan orizontal de 360 grade, rotatie in plan vertical de aprox. 180 grade, numar mare de prepozitii (presets) care pot fi memorate, posibilitatea de executie a tururilor, intrari de alarma (care pot declan!;la tur-uri sau ,sarirea Ia prepozitii), ie!;liri de alarma pentru activarea unor echipamente auxiliare, zone de mascare, protocoale de comunicatie multiple. In plus, exista astfel de camere care au $i functia de auto-tracking, sau urmarirea unei tinte. Aceasta functie este utila pentru spatii care, in general, nu au obiecte in mi!;lcare $i cand se dore!;lte urmarirea oricarei mi!;lcari in acel loc. Camerele de tip speed-dome pot functiona total autonom, independent de operatorii sistemului de supraveghere. Camerele pot fi programate sa

recomandat doar pentru conditii de interior unde nivelul de iluminat ramane constant. Parte din functiile irisului sunt realizate de camera prin folosirea functiilor Electronic Iris $i Automatic Gain Control. Obiectivul cu iris manual permite reglarea deschiderii irisului Ia momentul instalarii, astfel incat sa corespunda condiliilor de iluminat existente, totu!;li, Ia fel ca $i Ia obiectivele cu iris fix, conditiile de iluminat trebuie sa fie relativ constante pentru a avea o imagine buna. Pentru astfel de obiectiv se recomanda gasirea unei valori "medii" care sa corespunda cat mai multor variatii ale luminii. Obiectivul cu autoiris este, practic, eel mai folosit $i eel mai util pentru marea varietate de aplicatii in care condiliile de iluminat nu sunt constante, in special pentru aplicatiile de exterior unde conditiile de iluminat se schimba continuu. Acest tip de obiectiv, cu autoiris, este controlat in mod automat $i constant de catre camera pentru obtinerea unui nivel de iluminare optim pe senzorul de imagine. Controlul iris-ului se poate face prin mai multe metode. Astfel, obiectivele cu iris automat se pot clasifica in mai multe tipuri. Video Drive Iris. Acest tip de obiectiv contine toata partea electronica de analiza a semnalului video obtinut de Ia camera. Un semnal video de referinta se preia de Ia camera iar lentila incearca sa mentina acesta valoare de tensiune Ia 1V p-p prin inchiderea sau deschiderea diafragmei. De exemplu, daca nivelul de iluminare incepe sa scada atunci $i valoarea semnalului video va scadea, in acel moment circuitul de analiza a semnalului va da o comanda catre servo-motorul inglobat de deschidere a diafragmei, pana cand se atinge din nou valoarea optima de 1V p-p a semnalului de referinta. Direct Drive Iris. Pe masura ce circuitele de analiza a semnalelor TV $i de comanda au fast incorporate pe scara din ce in ce mai larga direct in camerele de supraveghere video, au aparut din ce in ce mai mult obiective mai mici $i mai ieftine - numite Direct Drive. Aceste obiective controleaza diferit iris-ul printr-un procedeu numit - galvanic drive. Obiectivele Direct Drive nu contin circuite de analiza semnalului ele fiind comandate direct de catre camera video prin doua semnale: drive signal $i damping signal. Drive signal este sem-

nalul de control al lentilei iar damping signal este folosit pentru prevenirea situatiilor cand lentila reactioneaza prea repede Ia schimbarile de iluminat din campul vizual. Aceste semnale sunt furnizate de catre camerele video care accepta acest tip de Ientile. Adancimea campului de Focalizare. Este momentul sa vorbim acum despre un parametru important al lentilelor $i anume adfmcimea campului de focalizare. Uzual, o lentila se focalizeaza, Ia o anumita distanta. pe un obiect. Acel obiect va aparea in imagine foarte clar, totu!;li, pe o anumita distanta in fata !;li in spatele lui $i celelalte obiecte vor aparea foarte clar. Suma acestor doua distante, din fata $i din spatele obiectului, se nume!;lte adancimea planului de focalizare. lmpreuna formeaza a!;la numitul ,camp de focalizare". Obiectele care nu sunt in acest ,camp de focalizare", pe toata adancimea lui, vor pierde din claritate. Adancimea campului de focalizare depinde de numarul F.No (,luminozitatea" lentilei, care depinde invers proportional de deschiderea irisului). A!;ladar, adancimea campului de focalizare depinde de deschidera irisului. Pe masura ce irisul se inchide adancimea campului de focalizare va cre!;lte, ceea ce inseamna ca mai multe obiecte vor intra in campul de focalizare - adica vor aparea mai clar in imagine. Un dezavantaj al cre!;lterii acestei adancimi prin inchiderea irisului este ca pe senzorul de imagine va ajunge mai putina lumina, iar imaginea va fi mai intunecata. Adancimea campului de focalizare este dependenta de distanta de focalizare, obiectivele ,wide angle", cele care au unghiul de vizualizare mare - adica distanta focala mica - vor avea o adancime mai mare decat cele de tip ,telephoto" - adica cele cu o distanta focala mica. Obiectivele autoiris, prin natura lor putand sa-!;li modifice deschiderea irisului, vor face ca $i adancimea campului de focalizare sa se modifice

10.4.2.4. Tlpurl de camere A$a cum am aratat mai sus tipologia camerelor este foarte diversa, o clasificare a acestora se poate face din punctul de vedere al mobilitatii lor in: camere fixe $i camere mobile. Camerele fixe au diverse forme constructive. $i dimensiuni care merg de Ia cele tip ,pin hole", camere de tip minidome, camere cu obiectiv incorporat in carcasa camerei, camere Ia care se adauga, separat, obiectivul etc. Pentru

II. lnstalalii electrice

execute automat tururi sau pot fi interfatate cu alte sisteme de Ia care sa primeasca comenzi. De exemplu o astfel de camera de tip speed-dome folosita intr-un sistem de paza perimetrala poate primi, in caz de alarma pe un anumit segment, comanda de comutare Ia o anumita prepozitie care este memorata in camera, acea prepozitie fiind alocata segmentului respectiv. Comanda camerelor mobile speed dome se face de Ia un echipament care poate fi: DVR, matrice video, PC cu un software adecvat, tastaturi dedicate, sau alt tip de controller. in general comunicatia acestor speed-dome-uri are Ia baza un protocol serial de distanta mare (RS-485, RS-422). Aceste protocoale, de nivel fizic (care definesc din punct de vedere electric interfetele de comunicatie), sunt protocoale diferentiale de distanta mare ( 1200m) ce folosesc perechea torsadata ca mediu de transmisie. Pe langa acest mediu de transmisie, in ultimul timp un alt mediu ~i-a facut aparitia, este vorba de fibra optica. Sunt camere speed-dome care vin gata echipate cu interfata de fibra optica astfel incat pe acela~i mediu - fibra optica - se transmit atat semnalul video cat !;li semnalul de comanda (date). Evident, in dispecerat exista echipamentul de conversie a semnalului luminos folosit pentru transmisia din fibra optica in semnalul video composit necesar echipamentelor de comutare/inregistrare afi~are. De mentionat ca peste protocolul serial de nivel fizic fiecare camera folose~te un protocol de nivel inalt, specific producatorului respectiv sau talasind standard-ul de facto protocolul PELCO-D. Pe piata exista o multitudine de camere de tip speed-dome care pot folosi mai mult de un protocol, uzual eel proprietar ~i PELCO-D. Pentru rezolvarea problemelor de compatibilitate dintre elementul de comanda ~i camera mobila se pot folosi convertoare de protocol. Totu~i este posibil ca din protocolul ,sursa" sa nu poata fi traduse toate comenzile in protocolul ,destinatie", acest lucru ducand Ia anumite limitari ale functionalitatii camerei. Camera ZVNoapte (Day/Night) 0 gama aparte de camere o constituie camerele de tip Zi/Noapte. Aparitia acestor camere are Ia baza comportamentul diferit al camerelor monocrome ~i al celor color in conditii slabe de iluminat (in general noaptea, dar pot fi alte conditii, de exemplu camere slab luminate etc). Camerele color, raportate Ia cele monocrome, aduc in plus informatia de culoare, extrem de utila

Capitolul10: lnstalalii de semnalizare

pentru ochiul uman, totu~i camerele monocrome sunt mult mai sensibile decat cele color in condilii slabe de iluminat, cele color avand nevoie de mai multa lumina pentru a furniza un semnal util. A!;la cum s-a aratat mai sus lumina este un factor foarte important in functionarea unei camere video. Fara lumina nicio camera nu poate furniza un semnal video util. Din spectrul de radiatie, prezentat in paragraful referitor Ia lumina, o camera color poate percepe mai mult decat ceea ce poate percepe ochiul uman (radialia vizibila), intrand in gama de radiatie infra-red pana Ia aproximativ 1000 nm. Totu~i. pe timp de zi, a percepe aceasta radiatie IR inseamna a distorsiona culorile, a~a cum sunt ele percepute de ochiul uman. De aceea toate camerele color sunt echipate cu un a~a numit ,IR-cut filter", filtru de eliminare a radiatiei IR. Acest filtru elimina radiatia IR ~i permite afi~area culorilor in mod natural. Filtrul poate fi mecanic - o piesa de sticla plasata intre lentila ~i senzorul de imagine sau electronic - acesta apare ca o functie a chip-set-ului. La scaderea luminii sub o anumita valoare intr-a camera de tip Day/Night, acest filtru este seas, astfel incat lumina IR sa ajunga pe senzorul de imagine, iar camera trece in modul de functionare monocrom. in tabelul II 10.8 sunt exemplificate diferitele tipuri de cablu coaxial folosite des in sistemele CCTV. Optiunea pentru cablul coaxial trebuie sa aiba in vedere atat distantele de transmisie cat !;li atenuarile de semnal. Se pot obtine distante mai mari talasind echipamente de amplificare a semnalului. Un sistem de televiziune cu circuit inchis trebuie sa foloseasca semnale de banda de 5 Mhz !;li mai sus. in conditii reale cablul are anumite caracteristici de rezistivitate care due Ia atenuari ale semnalului. Atenuarea cre~te cu lungimea cablului ~i se rnasaara in decibeli (dB). De asemenea, in cablul coaxial se pot induce perturbatii electromagnertice (EMI - ElectroMagnetic Interference) daca acest tip de cablu este instalat in apropierea unor surse de inalta tensiune sau alaturi de cabluri cu curenti tari. in final, perturbatiile pot avea drept rezultat o calitate proasta a semnalului. 0 problema ce poate sa apara pentru acest tip de cablaj este cea a impamantarilor diferite pentru camera ~i pentru echipamentul de preluare a semnalului video. Daca Ia nivelul camerei exista o impamantare iar Ia nivelull DVR-ului (monitor, matrice etc) alta impamantare a~a numitul fenomen de bucla de impamantare, care consta in producerea unei diferente de tensiune intre cele doua impamantari ~i aparitia unui curent ce poate duce Ia distrugerea echipamentelor. Eliminarea acestui fenomen se face prin folosirea unei singure impamantari (daca este posibil) sau introducerea unor echipamente numite izolatoare de impamantare, care separa din punct de vedere electric cele doua echipamente.

10.4.3 Medii de transmisie a semnalului video

10.4.3.1 Cablul cosxlal Cablul coaxial este eel mai raspandit mediu de transmisie al semnalului video. Componenta acestui tip de cablu este aratata in fig. 11.10.32. Printre caracteristicile de baza se numara: impedanta de 75 Ohmi; imunitate relativ buna Ia perturbatii de frecventa inalta; varietate de tipuri; latime de banda suficienta pentru tipul de semnal video composit.
Tip cablu
------------

10.4.3.2 Pereches torsadafj (UTP Unshielded Twisted Palrj 0 optiune din ce in ce mai folosita
pentru distante mari (ce depa~esc 300 m, dar nu numai) este aceea de a transmite semnalul video folosind perechea torsadata ~i echipamente intermediare de conversie. Acest tip de transmisie are cateva avantaje: Atenuare (dB/100 m I 50 MHz) 2,2 1,8 1,2

Tabellulll10.8
RG59 RG6 RG11 Lungime maxima recomandata _(rn_~_250-300 500-700 800-1000
i

8-- .: --:: . . --::--.:::-. .:::- . . J

_- _- _-_-_-_-_- _-_-_-_-_- _-_-_-_-_- _- _-_-_-_-_- _-_-

~ srrat exte<;o,
Folie cupru Material dielectric Conductor interior de cupru

Fig. 11.10.32 Cablu coaxial

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

distante mai mari de transmisie (folosind echipamente active); costuri mai mici de instalare comparativ cu fibra optica; folosirea unor echipamente care au izolare galvanica; imunitate crescuta Ia perturbatii de joasa frecventa. datorate modului de transmisie.

II. lnstalatii electrice

video. Sistemul de operare al acestor OVA-uri este unul de tip Windows. Majoritatea functiilor lnregistratoarelor video sunt comune ambelor tipuri de sisteme. lnregistrarea este principalul rol al acestor echipamente. Semnalul video preluat de catre sistemul (placa) de achizitie video este transferat Ia circuitele de conversie analog-digitala, unde au loc procesele de e~antionare ~i cuantizare. Apoi semnalul digital intra In circuitul de compresie. Acest circuit, ~i functiile implementate In el, joaca un rol important In performanta globala a sistemului. Deoarece semnalul digital obtinut In urma digitizarii nu poate fi folosit ca atare (din cauza dimensiunilor foarte mari ale imaginii rezultate) acest semnal digital trebuie compresat pentru a putea fi stocat pe hard-disk. Procesele de compresie video care au loc In circuitele specializate (compresor) vor fi descrise In capitolul referitor Ia compresia video In sistemele digitale IP. Pe scurt, semnalului video digital de intrare i se aplica un procedeu de compresie video In urma caruia are loc o scadere considerabila a dimensiunilor imaginii rezultate. lmaginea rezultata va putea fi apoi trimisa Ia sistemul de stocare (HOD). Orice lnregistrator folose~te o tehnica de compresie conform unui standard. De exmplu: JPEG, MPEG, Wavelet, MPEG4, MPEG2, H.264 etc. Fiecare din aceste standarde este particularizat de producatorul echipamentului respectiv. Acest lucru lnsemnand ca nu este posibil sa ,cite~ti" informatia de pe un OVA cu un software de Ia alt producator. In general producatorii l~i parametrizeaza ~i protejeaza propriul format, tocmai pentru a adauga elemente de securitate, nefiind posibil sa modifici lnregistrarile, care pot fi folosite ca probe. Stocarea informatiei video se face pe hard-disk-uri In format proprietar, aceasta putand fi apoi exportata sau arhivata In alte formate proprietare sau standard (AVI de exemplu). Problema stocarii este una deosebit de importanta. Astazi toate lnregistratoarele video digitale au facilitati ce au devenit standard de-facto pentru orice sistem de supraveghere video: lnregistrare bazata pe evenimente (intrari de alarma, detectie de mi~ca re) programata, continua; selectare individuala a ratei de lnregistrare ~i a calitatii imaginii pe fiecare canal; cautare inteligenta bazata pe tip eveniment, data&ora, detectie de mi~e lntr-o anumita regiune a imaginii (ROI); interfatare cu tastaturi/controllere de comanda a camerelor mobile; conectivitate In retea LAN/WAN, AS-

10.4.4 Echipamente de achiz~e. prelucrare 'i afi~re

Sub aceasta denumire am lncadrat o mare varietate de tipuri de echipamente ce au functii ~i caracteristici diverse, toate folosite pentru aplicatii diverse: monitorizare, lnregistrare, comutare, afi~are semnale video, comanda echipamente etc. Digital Video Recorder-ul a fost evolutia fireasca a sistemelor de lnregistrare video cand s-a trecut de Ia VCR (Time Lapse Recorder) care folosea banda magnetica pentru lnregistrare, Ia solutia de lnregistrare pe Hard Disk. Principalele roluri ale unui OVA sunt: lnregistrarea semnalelor video furnizate de catre camere, pe hard disk-urile interne; redarea (playback-ul) acestor lnregistrari; arhivarea informatiei digitale pe diverse suporturi (OAT, matrice de hard disk-uri RAID, LAN, USB, CD, DVD-RW); afi~area semnalelor video In timp real pe monitoarele ata~ate; comunicatia cu un software client pentru furnizarea de informatii video ~i/sau setari. Toate aceste functii se pot executa simultan (de unde ~i denumirea de OVA pentaplex). lnregistratoarele video digitale se Impart In doua mari clase: lnregistratoare de tip ,stand-alone" ~i eel de tip ,PCbased". lnregistratoarele de tip stand-alone sunt echipamente dedicate. Ele au doar rolurile specificate anterior ~i nu pot fi folosite In alte scopuri. Acest tip de echipament este bazat pe o structura hardware dedicata ce contine o placa de baza In care sunt lnglobate functiile de conversie analog digitala, compresie, stocare, interfata cu utilizatorul. In fapt, este o strucutra de calcul dedicata, bazata pe un procesor de tip industrial, pe aceasta structura este instalat un sistem de operare (kernel) tip Linux Embedded, avand doar functiile strict necesare functionarii acestui echipament. Modul de operare al acestui tip de echipament este bazat pe o interfata de operare prin butoane sau telecomanda, dar se poate opera ~i prin intermediul unui software client de gestiune. lnregistratoarele PC-based, a~a cum le spune ~i numele, sunt echipamente de calcul de larg consum (PC-uri, eventual cu specificatii mai bune), care au In dotare un numar de placi de achizitie a semnalelor video ~i un software dedicat care permite integrarea acestor placi pe structura de PC ~i operarea siistemului cu un lnregistrator

10.4.3.3 Flbra optlcl Fibra optica este un mediu de transmisie relativ nou pentru sistemele de supraveghere ce se bazeaza pe transmisia luminii printr-o fibra de sticla de dimensiuni foarte mici. Acest mediu de transmisie a devenit o alternativa viabila ~i extrem de eficienta Ia mediile bazate pe cupru folosite In diverse sisteme de telecomunicatii, instrumentatie ~i control, broadcast etc. Capacitatea fibrei optice de a transmite volume mari de informatie Ia viteza luminii a revolutionat industria de comunicatii ~i nu numai. In acela~i timp, cu volumul mare de informatii ce se pot transmite se diversifica ~i tipul de semnale transmise, acest lucru ducand Ia aplicatii mai sofisticate. Avantajele fibrei optice sunt: dimensiuni ~i greutate reduse; latime de banda foarte mare: peste 4 miliarde bps; atenuare scazuta (pentru fibra singlemode 0,3 dB/Km, multi-mode 0,35 dB/Km), acest lucru duce Ia acoperirea de distante mari tara alte echipamente intermediare de amplificare; imunitate Ia zgomot, spre deosebire de cablul de cupru ce necesita ecranare pentru atenuarea perturbatiilor electromegnetice, fibra contine un material dielectric ce nu este afectat de radiatia electromagnetica sau de interferente radio; transmisie securizata, fibra nu radiaza nicio forma de energie care poate fi interceptata, iar bre~ele In fibra due Ia pierderea semnalului; nu exista scurtcircuite, este folosita In medii explozive sau industriale tara pericol de foe; performante stabile In timp ~i pentru diferite configuratii. Cateva din dezavantajele fibrei optice sunt: costul componentelor, conectorilor, cablurilor, echipamentelor de testare ~i de conectare; refacerea conexiunilor este mai dificila, odata sistemul instalat este dificil de montat noi conectori ~i/sau echipamente intermediare.

II. lnstala!ii electrice

232, RS-485; porturi USB, unitati de arhivare CD/DVD-RW, interfata SCSI pentru matrici RAID; posibilitate de setare software sau prin telecomanda (pentru cele stand-alone). Matricea video Este un echipament care are drept principal rol controlul unui numar mare de camere existent intr-o aplicatie. Exista aplicatii in care numarul mare de camere (uzual peste 100), face ca procesul de monitorizare a acestora sa fie destul de dificil. Partea umana a acestui proces, operatorul de supraveghere video, poate fi cople$it de numarul mare de informatii video, astfel incat atentia lui scade dramatic. Matricea video permite controlul unui numar mare de camere video, preluarea acestor semnale video pe intrari, $i afi$area lor e un numar relativ mic de ie$iri de monitor. Afi$area pe ie$irile de monitor se poate face in mod automat sau manual. Pentru modul automat se programeaza a$a numitele secvente, care sunt constituite din perechi ,camera, monitor, timp de afi$are". 0 astfel de secventa de perechi poate fi ,rulata" in mod manual, daca operatorul comanda acest lucru sau se poate activa automat atunci cand se produce un eveniment in sistem. Uzual operatorul poate sa selecteze pe orice monitor (ie$ire din matrice) orice camera video (intrare in matrice). Matricea se opereaza prin intermediul unor tastaturi, pentru sistemele mari (numar mare de camere) fiecare operator are propria tastatura $i set de monitoare pe care urmare$te aria alocata. Matricea video poate sa aiba $i module de intrari de alarma pentru a putea primi informatii de Ia alte sisteme $i sa decida, automat, actiunile ce se executa Ia un anumit eveniment. Un exemplu ar fi urmatorul: operatorul urmare$te pe monitoarele sale un grup de camere din zona publica a unui Mall, daca o U$a de urgenta de pe un hoi tehnic se deschide, atunci in matrice se va activa o intrare de alarma (contactul magnetic de pe U$a de urgenta), iar pe monitoarele de alarma vor fi afi$ate camerele de pe holul tehnic $i camera de exterior care supravegheaza U$a de urgenta. La tel ca $i DVR-urile $i matricile video pot fi integrate in sisteme complexe, comanda catre matrice putand fi data pe baza unor evenimente din alte sisteme (control acces, efractie, building management etc). Monitoare video Odata cu procesul de digitizare a sistemelor $i monitoarele au cunoscut o evolutie, de Ia cele analogice CRT

Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare

(Catode Ray Tube) Ia cele de tip TFT, LCD, plasma. Un tip aparte de sistem de afi$aj este eel numit Video Wall, destinat dispeceratelor de dimensiuni mari, unde exista multa informatie de afi$at. Amplificatoare Convertoare video Amplificatoarele video sunt folosite pentru imbunatatirea calitatii semnalului atunci cand avem pierderi de semnal sau se dore$te atingerea unei distante mai mari de transmisie. in ceea ce prive$te convertoarele video acestea sunt folosite in principal cand se dore$te transmisia semnalului video pe diferite medii de transmisie, de exemplu Coaxiai-UTP, coaxial-fibra optica etc. Convertoarele video coaxiai-UTP sunt folosite Ia transmiterea semnalului video pe perechea torsadata. Aceste convertoare se impart in: active, care necesita alimentare separata; pasive, care nu au nevoie de alimentare separata. tele locale, retele metropolitane, retele larg distribuite etc. LAN (Local Area Network) - este eel mai raspandit mod de interconectare a calculatoarelor, in principiu sunt retele distribuite pe arii mici - o cladire, campus - care folosesc resurse comune gen servere de fi$iere, imprimante, web server-e. ftp server-e etc. $i servesc scopurile unei organizatii bine definite. La randul lor LAN-urile se interconecteaza prin intermediul unor medii de transmisie $i echipamente diferite. in final, pentru a comunica, toate aceste echipamente foloses acela$i ,limbaj" comun, care, in cazul retelelor, este suita de protocoale TCP/IP. Practic, aceste protocoale permit ca echipamente produse de diver$i fabricanti sa poata fi integrate ca resurse hibride ce permit realizarea unor functii general valabile. Pentru a putea functiona impreuna toate aceste echipamente trebuie sa se conformeze anumitor standarde. Tocmai aceste standarde, $i respectarea lor, face ca echipamente diverse sa fie ,transparente" utilizatorului final.

10.4.5 Sisteme video IP NETWORK VIDEO

10.4.5.1. lntroducere Sistemele video digitale aduc o flexibilitate marita in stocarea, transferul, monitorizarea $i analiza a continutului video comparativ cu sistemele clasice analogice. Din ce in ce mai mult aceste sisteme sunt folosite pentru fuctiile suplimentare asociate cu transmisia de informatie sub forma de date $i nu sub forma de semnal video analogic. Dar beneficiile nu se opresc aici. Bazandu-se pe tehnologii recunoscute $i testate de-a lungul anulor de catre industria IT sistemele video IP au profitat de aceste avantaje pentru a ajunge Ia o diversitate de facilitati care impun alegerea lor pentru alegerea lor pentru aplicatii de tip "high security" sau aplicatii integrate de securitate. Gama de aplicatii a sistemelor video IP este una foarte diversa. 10.4.5.2 Tehnologll de ,..,_ Pentru inceput sa clarificam cativa termeni des utilizati in sistemele IT, termeni care sunt folositi $i in sistemele video IP. intreg conceptul de video IP se bazeaza pe structura de retea $i pe suita de protocoale TCP/IP. Tipul de retea eel mai des utilizat este eel cu comutare de pachete. intre ,nodurile" retelei (server, routere, switch, NAT, calculatoare) se schimba pachete de date IP. Aceste pachete contin toata informatia necesara pentru a ajunge in siguranta de Ia sursa de destinatie. Reteaua poate fi de mai multe tipuri: re-

10.4.5.3 Procese , tennenllil slsteme vldeo/P Procese intr-un sistem video IP. intr-un sistem video IP avem urmatoarele procese: codare-digitare $i compresie; comunicatie (transmisie, receptie); decodare; inregistrare/arhivare; afi$are; analiza continutului video. Se observa ca, spre deosebire de sistemele analogice, unde procesul de codare (digitizare $i compresie) are loc Ia nivelul DVR-ului, intr-un sistem video IP aecst proces are loc Ia nivelul camerei, inainte de transmiterea, ca pachete de date, catre echipamentul de inregistrare $i/sau afi$are. in acest tel s-a realizat distributia proceselor catre elementele de baza $i s-a eliminat necesitatea de procesare centralizata a informatiei. Pe de alta parte, se observa ca procesul de transmisie nu este unidirectional, ca Ia camerele video, ci bidirectional, camera video/encoder-ul putand fi accesate de catre software-ul de gestiune. Termeni folositi in sistemele video IP Frame. Un frame este o imagine video completa. Un frame este campus din 2 field-uri separate, intretesute Ia o frecventa de 50 Hz, astfel incat formeaza un frame complet Ia 25 Hz. Acest termen este larg folosit pentru exprimarea diverselor caracteristici ale echipamentelor: rata de inregistrare, rata de achizitie, rata de prelucrare, in general este folosit pentru a descrie

Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

frecventa de update/transmisie/stocare a unei secvente de imagini. Rezolutie. Daca in sistemele analogice vorbeam de rezolutie in termeni de linii TV, pentru sistemele digitale rezolutia este exprimata in pixeli. in urma procesului de digitizare se ajunge ca imaginea rezultata sa aiba anumite dimensiuni ca de exemplu: NTSC PAL 720X576 720X480 Dl 4CIF 704X576 704X480 704X288 704X240 2CIF CIF 352X288 352X240 176X144 176X/120 QCIF Un alt tip de rezolutie, folosita in general pentru monitoare este cea tip VGA: 640X480 $i submultiplul ei QVGA (SIF) 320X240. Pentru camerele MegaPixel, rezolutia se masoara in numar de pixeli respectivi. Exista camere cu rezolutii de: 1, 2, 3, 4, 6, 8, 16 MegaPixeli. Pentru fiecare tip de aplicatie trebuie gasita rezolutia potrivita, care sa raspunda cerintelor de calitate a imaginii $i de latime de banda. Bitrate (Rata de transfer) Numarul de biti transferati sau procesati in unitatea de timp. in aplicatiile multimedia bitrate este numarul de biti/unitatea de timp folositi pentru a reprezenta/stoca o secventa video sau audio. Acest parametru este foarte important in momentul proiectarii unei retele. Suma tuturor bitrate-uri aferente echipamentelor de pe acel segment de retea nu trebuie sa depa$easca latimea de banda a acelui segment de retea. Bandwidth (Latimea de banda) Este unul dintre cei mai importanti parametri care sunt folositi in descrierea performantelor unui sistem. Acest parametru descrie capacitatea de transmisie a canalului de comunicatie, sau mai exact, numarul de biti care pot fi transferati in unitatea de timp pe acel canal. Acest parametru descrie de fapt limitarea Ia care este supus un sistem, din punctul de vedere al transmisiei de date. Practic, a proiecta un sistem video IP in mod eficient, revine Ia a calcula latimea de banda necesara pentru transferul de date, deoarece aceasta este resursa limitativa, cea care induce costuri marite pentru asigurarea calitatii imaginii transmise. Latenta. in cazul sistemelor de transmisie video digitale este timpul total necesar pentru encodare, transmisie $i decodare. in general, pentru transmisii de date, este timpul de raspuns Ia o cerere adresata unui sistem. Acest parametru are importanta mai ales pentru aplicatiile care presupun transmisia realtime, unde nu se accepa intarzieri mari.

II. lnstalatii electrice

vente de imagini $i nu doar unei singure imagini. Cele mai utilizate tehnici de compresie de imagini sunt: MJPEG, MPEG, H.264s Compresia Motion JPEG - MJPEG Aceasta tehnica de compresie se aplica pentru secvente video ca succesiuni de imagini independente compresate JPEG. Fiecare imagine este compresata independent de celelalte. Are avantajul ca fiecare imagine din secventa are aceea$1 calitate a imaginii. Practic aceasta tehnica este o tehnica de compresie de imagini aplicat succesiv unui $ir de imagini. 0 alta abordare o constituie tehnica MPEG. Spre deosebire de compresia de imagine care face uz de similaritati in imagine, compresia video MPEG face uz de similaritati in succesiunea de imagini. Compresia MPEG Principiul de baza al acestei tehnici de compresie este de a compara doua imagini succesive ce urmeaza a fi transmiselinregistrate $i, folosind prima imagine ca imagine de referinta (1-frame), se transmit din a doua imagine doar diferentele fata de imaginea de referinta (B-frame sau P-frame). La destinatie, pentru vizualizare, se vor reface imaginile bazandu-se pe ,imaginea de referinta" $i pe diferentele din cadrele B sau P. Exista $i alte functii mai complexe gen predictia mi$carii intr-o scena sau identificarea unor obiecte. Cu costul unui algoritm mai complex se transmit mai putine date decat in tehnica M-JPEG. Standarde MPEG MPEG-4 Aparut in 2000. MPEG-4 este un standard care aduce o dezvoltare majora fata de MPEG-2. Nu are o destinatie clara precum MPEG-1 sau MPEG-2, poate fi folosit pentru transmisii video de Ia aplicatii pentru telefoane celulare, aplicatii de securitate video, monitorizari video, pana Ia aplicatii de studio unde nu sunt limitari de spatiu $i latime de banda. in acest set de standarde se introduc termeni noi precum: - Profile, nivele, short header si long header, constant bit-rate (CBR) $i variable bit-rate datorita faptului ca necesita putere mare de procesare $i deci o latenta mai mare. Majoritatea instrumentelor folosite in MPEG-4 pentru transmisia in timp-real sunt acelea$i ca pentru MPEG-1 $i MPEG-2. Constant Bit Rate si Variable Bit Rate CBR si VBR intr-un sistem MPEG este posibil de ales intre constant bit-rate sau variable bit-rate. Alegerea depinde de tipul de aplica-

10.4.5.4 Stsndsrde de compresle

Cand semnalul video analog este digitizat, in concordanta cu standardul ITU-R BT.601 (CCIR 601), este necesara o rata de transfer de 116Mbit/s. Aceasta valoare nefiind practic de folosit in retelele de date, acestui stream video i se aplica diverse tehnici de compresie, astfel incat, in urma acestui proces sa rezulte o valoare a ratei de transfer care sa poata fi folosita in mod rezonabil pentru transmisia $i stocarea datelor. Aceste tehnici de compresie pot fi impartite in doua clase: compresia de imagine; compresia video. Compresia de imagine sau cea video poate fi facuta in doua moduri: cu pierdare de informatie sau tara pierdere de informatie. in compresia tara pierderi, dupa decompresie se obtine o imagine identica cu cea initiala, pretul platit consta in rata de compresie foarte mica, adica compresia este destul de mica. Acest lucru inseamna valori mari de transmis $i stocat. Un format cunoscut de compresie tara pierderi este GIF. Compresia cu pierderi functioneaza pe principiul eliminarii din imagine a elementelor invizibile ochiului uman. Prin aceasta metoda se cre$te rata de compresie foarte mult, astfel incat se obtin informatii ce pot fi transferate $i stocate in conditii optime. Un parametru important folosit in toate tehnicile de compresie este rata de compresie. Rata de compresie este definita ca fiind: Raportul dintre dimensiunea imaginii inainte de compresie $i dimensiunea imaginii dupa compresie. Cu cat rata de compresie este mai mare cu atat imaginea este mai comprimata (dimensiuni mici) dar $i calitatea este mai scazuta. in cazul transmisiei, o rata de compresie mai mare inseamna o latime de banda mai redusa, daca se pastreaza aceea$1 rata de transfer, sau, daca latimea de banda se pastreaza se poate cre$te rata de transfer. Compresia de imagine Aceasta tehnica de compresie se aplica unei singure imagini Ia un moment dat. Principiul de functionare consta in utilizarea de similaritati in reprezentarea imaginii - pixeli apropiati, de nuante diferite ale aceleea$1 culori, sunt ,comasati" Ia o valoare medie comuna. Aceasta valoare este folosita Ia decompresie unde imaginea rezultat avea pixeli de aceea$i nuanta. Cea mai folosita metoda este metoda JPEG dar mai exista $i alte tehnici (JPEG2000, Wavelet). Compresia video Compresia video se aplica unei sec-

II. lnstala!ii electrice

tie ~i de reteaua de transmisie. Dacc'i se alege CBR - se garanteaza un anumit bit-rate dar calitatea imaginii nu este constanta. Calitatea imaginii este relativ mare daca nu este mi~care in cadru ~i scade odata cu cre~terea mi~ dirii in cadru. Aceasta setare este recomandabila cand exista o latime de banda mica disponibila. Daca se alege VBR - se va pastra aceea~i calitate a imaginii indiferent daca este sau nu mi~care in cadru, pretul este cre~terea bit-rate-ului ~i. deci, a necesarului de latime de banda. Acest mod este necesar in aplicatii de supraveghere unde se dore~te o identificare chiar in conditiile unei mari mi~cari in cadru. H.264 (MPEG-4 Part 10 -Advanced Video Coding) Aceasta metoda de compresie este o dezvoltare a standardului MPEG, prin adaugarea de functii ~i tool-uri noi ~i mai sofisticate care due, in final, Ia o compresie mai buna, in conditii de pastrare a calitatii imaginii. Aceste tooluri sunt implementate folosind notiunea de profil. In acela~i profil sunt implementate functii specifice unui tip de aplicatie. Exista 4 tipuri de profile: profilul de baza - pentru aplicatii cu latenta mica gen videoconferinta sau aplicatii pentru telefonia mobila. profilul extins - pentru aplicatii gen video streaming mobil profilul principal - pentru aplicatii tip supravehgere video ~I video streaming mobil profilul ,high" - pentru aplicatii tip televiziune de inalta definitie Acest tip de codare este relativ nou aparut pe piata sistemelor de supraveghere, dar are deja multi producatori care-1 implementeaza in produsele lor. Nicio tehnica de compresie nu raspunde Ia toate cerintele unui sistem video digital. Cea mai potrivita tehnica de compresie se poate alege doar printr-un compromis intre cerintele pentru: frame rate, calitatea imaginii, latenta. robustete ~i latime de banda consumata.
10.4.5.5 Elements components Camera IP Procesele dintr-o camera IP sunt similara celor dintr-o cam~a analogica dar spre deosebire de o camera analogica, intr-a camera IP are ~oc procesul de compresie ~i transmit~e a pachetelor IP. 0 camera IP are in dotare un procesar, memorie, placa d~ retea Ethernet, interfete diverse: USB, IE;EE1394, intrari de alarma, ie~iri de alarma etc. In aceal~i timp, din punct de vedere software, camera IP, este controlata de un ,sistem de operare" tip real-time i'11 care ruleaza aplicatii de tipul: I

Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare

web server - permite furnizarea de informatii, in mod securizat oricarui client care folose~te protocolul HTTPS; ftp server - camera poate realiza transfer de fi~iere catre diverse destinatii; client de email - camera poate transmite email-uri in conditiile producerii unor alarme sau a altar evenimente; alarm management software - gestioneaza activitatile de monitorizare ~i supervizare a detectiei de mi~care, intrari de alarma, etc.; modul de compresie - se ocupa de partea de compresie ~i de video streaming. Practic, pe langa functiile clasice ale camerei analogice o camera IP este de fapt un calculator. Acest lucru permite camerei sa comunice in mod bidirectional cu diverse echipamente ~i software de mangement video. Multe camere IP sunt dotate cu ceea ce se numeste ,intelligence on board". Aceasta functie descrie capacitatile acelei camere de a procccesa/analiza informatia video ~i sa ia decizii conform cu setarile programate. Daca procesul de analiza ~i decizie este adus chiar in camera acest lucru are influente asupra puterii de procesare inglobate in camera respectiva, dar ~i asupra software-ului de management video, care nu va mai fi ,incarcat" cu sarcina de a procesa in mod centralizat evenimentele din sistem. Practic acesta este inca un pas in vederea distribuirii functiilor in sistemele de supraveghere video. Camerele IP pot fi clasificate astfel: camere IP fixe; camere IP fixe de tip dome; camere de retea mobile tip PTZ; camere de retea mobile top speed dome; camere PTZ -non mecanice - ,mi~ carea" are loc Ia nivelul electronicii camerei. Aceste tipuri de camere pot functiona in regim de camere: de interior, de exterior, day/nigth, anti-vandal etc. Encoder - video server. Acest echipament are rolul de a prelua un semnal analogic de Ia o camera (sau mai multe) ~i sa ,digitizeze" acest semnal in vederea inglobarii intr-un sistern IP. Practic este un echipament care permite o tranzitie de Ia un sistem analogic Ia unul digital in conditiile pastrarii camereleor analogice. Din punct de vedere functional un encoder are acelea~i functii cu cele ale camerelor IP (exceptand partea de achizitie video). Pe langa acestea se adauga ~i functii de: comunicatie seriala cu camere mobile folosind porturi dedicate RS232/RS-485; interfatare cu elemente de inregistrare: hard-disk-uri USB, memory card-uri, canale audio; intrari/ie~iri digitale. Gama de astfel de echipamente este diversa, fiecare producator adaugand functii specifice. De mentionat ca anumiti producatori permit functionarea acestor echipamente in regim ,open standard". Acest lucru insemnand ca echipamentele pot fi integrate in sistema ale altar producatori, pe baza unor standarde.
10.4.5.6 ~I de slstem VIdeo IP A proiecta un sistem video IP impune considerarea unor factori ce trebuie luati in calcul Ia stabilirea unor solutii performante. Latimea de banda, este parametrul care influenteaza orice transmisie de date. Acest parametru depinde de: rezolutia imaginii; rata de compresie; complexitatea scenei; frame rate; controlul frame rate-ului este 0 masura de optimizare a utilizarii latimii de banda. Se pot transmite stream-uri cu rezolutie ~i numar de frame/secunda diferite Ia destinatii diferite, tinandu-se cant de latimea de banda disponibila pentru fiecare destinatie. Pentru managementul latimii de banda se pot folosi: switch-uri cu management de latime de banda; retele tip Gigabit; frame rate variabil dependent de eveniment (event driven). Capacitatea de stocare, acest factor este dependent de: numarul de camere din sistem; timpul de inregistrare pentru fiecare camera; cat timp trebuie sa stocam inregistrarile; ce tel de inregistrare se dore~te: continuu, Ia eveniment; este necesara redundanta. lnregistrarea informatiei video se poate face in: DAS- Direct Attached Server - harddisk-uri instalate in acela~i sistem pe care ruleaza software-ul de management al sistemului video. Este o solutie acceptabila pentru sisteme mici ~i medii. Network Video Recorder - este un echipament de calcul - in general o structura de tip server - pe care ruleaza software-ul de inregistrare video. Acest echipament este folosit pentru sisteme medii-mari in care, eventual exista mai multe centre de inregistrare (NVR-uri) ~I de monitorizare ~I afi~are a informatiilor. NASI/SAN - tipuri de medii de stocare specifice industriei IT dar care

Capitolul10: lnstalalii de semnalizare

raspund foarte bine cerintelor sistemelor video IP, in general mari consumatoare de resurse de stocare. Redundanta sistemelor de inregistrare, este o metoda de protejare a inregistrarilor video in cazul pierderii unor medii de inregistrare. Cea mai obi~nu ita metoda de a asigura redundanta este metoda RAID (Redundant Array of Independent Disks). Pe langa aceasta se mai pot folosi: Replicarea Datelor intre servere, Tape Backup ~i Server Clustering. Securitatea date/or: in momentul transmiterii datelor sub forma pachetelor IP este posibil sa se foloseasca sisteme de criptare, de asemenea se folosesc metode de autentificare a conexiunii pentru accesul Ia camera (imagini live, setari etc.) prin emiterea de certificate de autentificare. Prin watermarking fiecare camera il?i ,semneaza" video stream-ul astfel incat orice modificare a imaginilor sa poata fi detectata. Scalabilitatea sistemelor IP: Spre deosebire de sistemele analogice cu inregistrare pe digitala (OVA) unde problema scalabilitatii se pune in termeni de numar de intrari video disponibile pe OVA, in sistemele IP aceasta problema se pune in privinta numarului de imagini pe secunda preluateflnregistrate de Ia o camera l?i in privinta specificatiilor sistemului de inregistrare.

II. lnstalalii electrice

punct de vedere tehnic. Prima etapa consta in definirea conditiilor de instalare: scena: ce tip de scena va fi monitorizata? Se va decide sensibilitatea l?i tipul de lentila; conditiile de iluminat: conditii de interior sau de exterior. Se va decide daca alegem camere de tip day/night, cu Ientile cu iris fix sau autoiris; distanta fata de obiectul supravegheat: se decide tipul camerei l?i al lentilei (wide format, tele, normal). unghiul de vizualizare: se decide cat din scena va fi supravegheat, daca se folosesc camere fixe sau mobile; este sau nu mult trafic (mi~care) in scena? Urmatoare etapa consta in stabilirea specificatiilor pentru aplicatie: aplicatia poate sa monitorizeze, inregistreze, transfere (export, arhiva, backup) catre alte medii pentru vizualizare se stabilesc locatiil pentru vizualizare se stabilesc locatiile l?i permisiunile de acces, pentru clienti; se calculeaza cerintele privind inregistrarea: capcitatea NVR-ului, metoda de arhivare, frame rate/camera, calitatea imaginii pentru diverse tipuri de inregistrari (continuu, programata, Ia eveniment), se stabile~te daca este necesar inregistrare redundanta; se calculeaza necesarul de latime de banda. in functie de acel?ti parametri se pot calcula cerintele privind capacitatea retelei l?i eventualele probleme (gatuire, lipsa unor echipamente, necesitatea maririi latimii de banda, marirea performantelor sistemului de gestiune etc.)

10.4.5.7 Slsteme video lntellgente (Intelligent VIdeo} Sistemele video inteligente fac posibile diverse functii care, in mod traditional, sunt executate cu alte tipuri de sisteme. Al?a cum am aratat mai sunt functiile de analiza l?i decizie pot fi introduse Ia nivelul camerei dar ele pot fi prezente $i Ia nivelul centralizat al aplicatiei de gestiune video. Printre functiile din categoria ,inteligent video" se pot enumera: recunoal?terea numerelor de inmatriculare; numarare persoane; alarmare Ia patrundere in permiteru; incalcarea benzilor de circulatie; mutarea obiectelor dintr-un perimetru; stationarea in perimetru; detectia de mil?care. 10.4.5.8 Prolectat88 slstemelor video IP Cand se proiecteaza un sistem video digital trebuie sa raspundem Ia cateva intrebari: 1. Ce frame rate este necesar? 2. Este acest frame-rate necesar tot timpul? 3. Este necesar monitorizareflnregistrare tot timpul sau doar Ia mil?care/eveniment? 4. Pe ce durata trebuie stocate imaginile/video? 5. Ce rezolutie este ceruta? 6. Ce calitate a imaginii este ceruta? 7. Ce nivel de latenta este cerut? 8. Cat de robust trebuie sa fie sistemul? 9. Care este la~mea de banda disponibila? Toate aceste intrebari trebuie sa duca Ia gasirea unor solutii optime din

II. lnstalatii electrice

'

Capitolul 11 Posturi de translormare si surse de rezerva '

Capitolul11: Posturi de transformare 11.1. lnstala'ii ~ntru posturile de tranSfonnare

Alegerea numarului $i locului de amplasare a posturilor de transformare se face dupa principiul apropierii de consumator $i al utilizarii transformatoarelor cu o putere nominala corespunzatoare, tinand seama $i de configuratia retelelor primare $i secundare. Se urmare$te, In general, urmatoarea succesiune: - pe planul general al obiectivului se tree sarcinile diferitelor sectii (In cazul lntreprinderilor) sau cladiri (In cazul obiectivelor civile sau social-culturale); - se determina sarcinile concentrate $i centrele de greutate ale grupelor de sarcini distribuite; - se marcheaza pe plan locurile de amplasare a posturilor de transformare $i se distribuie lntre ele sarcinile. La alegerea numarului, tipului $i puterii posturilor de transformare, precum $i Ia alegerea transformatoarelor, trebuie sa se tina seama de urmatoarele considerente: - numarul $i amplasarea posturilor de transformare trebuie alese tinand seama de situatia energetica In zona respectiva, de perspectivele de dezvoltare economica a acesteia $i de conditiile ce se pun In legatura cu asigurarea rezervei In alimentarea cu energie electrica; - numarul de tipuri de transformatoare trebuie sa fie cat mai mic, din punctul de vedere al puterii nominale; - Ia dimensionarea transformatoarelor trebuie sa se tina seama de regimul lor de lucru $i de capacitatea lor de supralncarcare, In functie de acest regim; - pentru reducerea curentilor de scurtcircuit $i simplificarea protectiei prin relee, se recomanda functionarea separata a transformatoarelor; - de regula, este indicat ca atat alimentarea receptoarelor de forta. cat $i a celor de iluminat, sa se faca din acelea$i transformatoare. in acest caz se va creea posibilitatea ca In perioadele In care lntreprinderea sau sectia nu lucreaza, transformatoarele sa poata fi deconectate; pentru aceasta este necesar ca alimentarea receptoarelor vitale de siguranta (pompe de incendiu, iluminat de siguranta. lifturi de interventie etc) sa fie alimentate de un transformator separat de putere corespunzatoare care ramane In functiune; - pentru asigurarea alimentarii consumatorilor importanti, In caz de avarie a retelei, se admite deconectarea automata a receptoarelor mai putin importante.

~i

surse de rezerva

II. lnstalalii electrice

rea unor consumatori (receptoare); - In regim normal de lucru, functionarea transformatoarelor trebuie condusa dupa graficul eel mai rational; - necesitatea dezvoltarii In timp a consumatorului, care poate sa duca Ia instalarea unor transformatoare mai puternice sau Ia marirea numarului lor. Se recomanda: - instalarea de transformatoare cu lncarcare maxima In regim normal de 60-80% din puterea nominala; - admiterea supralncarcarii transformatorului, In timpul functionarii In caz de avarie, de exemplu pana Ia 130% din puterea sa nominala, pe timp de doua ore (pentru transformatoare imersate In ulei); - verificarea puterii nominale alese din punct de vedere al conditiilor tehnice de functionare (conditii normale de functionare, conditii de pornire a motoarelor, curenti de scurtcircuit admisibili pe joasa tensiune, inclusiv In cazul functionarii In paralel, a se vedea 11.1.4). Dimensionarea puterii P a postului de transformare se realizeaza pe baza puterilor de calcul Pci evaluate pentru instalatia alimentata. Valori de proiectare recomandate, In lipsa unor date exacte, pentru puterile de calcul aterente consumatorilor casnici urbani sau rurali, iluminat public $i consumatori din sectorul tertiar sunt indicate In PE 132. in conditiile PE 132, pentru stabilirea puterii de dimensionare a unui post de transformare se va utiliza un coeficient general de simultaneitate de 0,85, aplicat Ia suma puterilor absorbite pe toate liniile de joasa tensiune alimentate In regim normal din postul de transformare.
n

11.1.1. Alegerea numArului de transformatoare

Cazul eel mai frecvent este acela al posturilor de transformare cu doua unitati independente, dar pentru consumatorii de mai mica importanta trebuie analizata $i posibilitatea instalarii unui singur transformator. Numarul de transformatoare din posturi se va alege tinand seama de marimea $i configuratia sarcinilor respective. intrucat, de cele mai multe ori, reteaua de distributie a sistemului energetic national se poate asimila ca o singura sursa de alimentare (datorita distantelor mari dintre doua posturi de transformare apropiate), pentru cazul defectarii acesteia, consumatorii importanti vor fi prevazuti cu alimentare de rezerva asigurata de surse proprii (grup electrogen, baterie de acumulatoare etc) conform celor prezentate In cap. 11.2. Folosirea a doua transformatoare In posturi poate fi indicata In urmatoarele cazuri: - cand se cere un grad ridicat de siguranta (In cazul defectarii unui transformator, alimentarea consumatorilor sau receptoarelor este asigurata de transformatorul ramas In functiune); - cand graficul anual sau zilnic al sarcinii este neuniform; - In cazul In care puterea postului de transformare cu o singura unitate va trebui sa fie marita In viitor; - daca puterea transformatorului este limitata Ia conditiile de transport sau de dimensiunile spatiului In care se monteaza. Prescriptia PE 132 specifica limitarea puterii maxime instalata In posturile de Ia consumator alimentate din reteaua publica de medie tensiune Ia 2x1600 kVA. Folosirea a mai mult de doua transformatoare se admite In anumite cazuri, cum ar fi: - In cazul unor sarcini concentrate de mare putere; - pentru separarea alimentarii receptoarelor de forta de instalatia de iluminat; - din considerente legate de dimensiunile spatiilor In care se monteaza.

P=O,B52, PC,
i=1

[kW]

( 11.1. 1)

coscpmed

(11.1.2)

w:+w~

11.1.2. Alegerea puterii transformatoarelor

Alegerea puterii transformatoarelor este dictata de urmatoarele aspecte: - cand lntr-un post exista mai multe transformatoare, Ia avaria unuia dintre ele, cel(e) ramas(e) In functiune trebuie sa permita alimentarea cu energie a consumatorilor (receptoarelor) conectati eventual cu deconecta-

Factorul de putere mediu poate fi determinat cu relatia (11.1.2) unde WP $i W0 sunt valorile energiilor active $i reactive pentru un interval de timp dat. Pentru proiectare se poate folosi o forma simplificata a acestei relatii, lnlocuind valorile energiilor cu cele ale puterilor. Majoritatea aplicatiilor din industrie contin sarcini neliniare, care genereaza un puternic regim nesinusoidal al curentului de alimentare. Exemple de sarcini neliniare sunt: calculatoare, UPSuri, variatoare de turatie, invertoare etc. Prezenta armonicilor curentului cu freevente superioare frecventei undei fundamentale poate conduce Ia marirea pierderilor In sarcina $i implicit Ia su-

II. lnstala~ii electrice

praincalzirea transformatorului. Metode de calcul pentru determinarea puterii nominale a transformatoarelor in ulei sau uscate avand curenti de sarcina nesinusoidali sunt indicate in SR EN 50464-3:2007, respectiv SR HD 538.3 81:2004.

Capitolul11: Posturi de transformare

rului, - costul pierderilor de energie electrica din infa$urarile transformatorului Ia sarcina maxima anuala. Dupa practica tarilor cu sisteme energetice dezvoltate, pentru CTA nu se iau in considerare investitia de echivalare aferenta diferentelor de putere instalata intre variantele comparate, valoarea remanenta a echipamentului dupa durata de studiu $i nici valoarea reziduala Ia expirarea duratei de viata. Daunele medii anuale (Dan) se estimeaza pe baza prevederilor din contractu! de furnizare a energiei electrice. In cazul in care se compara transformatoare de acela$i tip, avand aceea$i putere nominala, cu exceptia valorilor pierderilor, se pot neglija cheltuielile de instalare, de intretinere, de reparatii, cu salariile, de dezafectare, precum $i valoarea daunelor. Astfel, conform SR EN 504641:2007, relatia de calcul simplificata a CTA este: CTA = CT +A P 0 + 8 PK (11.1.3) unde: CTA - cheltuieli totale actualizate CT - costul transformatorului A - costul pe unitatea de putere exprimat in moneda locala pe watt (de exemplu Euro/W) corespunzatoare pierderilor Ia mers in gol; P0 - pierderile Ia mers in gol garantate, in Watt; B - costul pe unitatea de putere exprimat in moneda locala pe Watt (de exemplu Euro/W) corespunzatoare pierderilor Ia mers in sarcina; PK - pierderile Ia mers in sarcina garantate, in Watt. Pe baza acestui criteriu se poate stabili varianta optima tehnico-economica pentru o aplicatie data $i anume pentru un set de parametri A $i B. Ofertele mai multor furnizori vor contine pentru ace$ti parametri valorile CTi' Po; Pki' care introduse in relatia CTA, vor conduce Ia valori CTA; = Cn+A.P0;+ B.Pki' Se alege transformatorul care conduce Ia CTA minime. Totu$i, evaluarea se poate schimba in timp $i poate fi diferita functie de politicile energetice $i investitionale. In 3RE - lp 51/1, 2 se opereaza cu urmatoarele notiuni: - puterea nomina/a a transformatorului (SNT ), este valoarea conventionala a puterii aparente luata ca baza Ia constructie, Ia garantiile $i Ia incercarile transformatoru Iui; - puterea nomina/a economica (Sn,ec) este valoarea, din scala puterilor nominale normalizate pentru transformatoarele din posturi, cu care, in conditiile de exploatare date, se obtine un minimum al eforturilor de

~i

surse de rezerva

11.1.3. Stabilirea puterii nominale economice pentru transformatoare

Un transformator are pierderi de putere $i energie in fier, datorita magnetizarii miezului (pierderi de mers in gol P0 ) $i pierderi de putere in infa$urari datorita trecerii curentului (pierderi Ia mers in sarcina PK ). Pierderile Ia mers in gol sunt generate totdeauna cand transformatorul este sub tensiune $i in mod uzual sunt considerate timp de 8760 h/an. Acestea sunt independente de sarcina. Suma ambelor tipuri de pierderi reprezinta o pierdere de energie care este transformata in caldura $i trebuie evacuata de sistemul de racire al transformatorului. Deoarece energia are un anumit cost, este important sa se cunoasca $i valoarea financiara a pierderilor generate pe durata de viata a transformatorului, $i nu doar investitia initiala de achizitie a acestuia. Profilul sarcinii, pierderile transformatorului $i costul energiei trebuie luate in considerare pentru alegerea combinatiei optime de pierderi Ia mers in gol $i Ia mers in sarcina. Valorile pierderilor prezentate in tabelele 11.11.2, 11.11.3 $i 11.11.4 reflecta practica europeana Ia nivelul anului 2007.

investitii, cumulate cu totalul cheltuielilor actualizate, datorita consumurilor tehnologice proprii; - sarcina maxima anuala a transformatorului (SM) este puterea aparenta maxima de durata din anul considerat, cu care transformatorul se incarca in conditiile unei functionari in regim normal; - coeficientul de lncarcare Ia sarcina maxima anuala (k) este raportul dintre sarcina maxima a trasformatorului $i puterea sa nominala; - durata de utilizare a sarcinii maxime anuale (TM) se exprima cu relatia:

/w2 + w2 0 T =103\/ p
M '

(11.1.4)

reprezinta estimarile cu privire Ia totalul energiei active $i, respectiv, totalul energiei reactive care se a$teapta a fi tranzitate prin transformator in primul an de exploatare. - timpul de calcul al pierderilor anuale in sarcina (r), care, pentru retelele de distributie publica, poate fi calculat cu relatia (conform NTE 401/03/00)
T =

in care: WP $i W0

T 10000 + TM M 27520- TM

(11.1.5)

In relatia CTA, pentru un post de abonat din sectorul industrial sau tertiar parametrii aferenti P 0 $i Pk pot fi calculati cu relatiile:

A= c w T Tts

(11.1.6) (11.1.7)

Evaluarea investitiilor $i a costurilor

Ca metoda de selectare a solutiei optime, prescriptiile 3RE - lp 51/1, 2 ,lnstructiuni privind stabilirirea puterilor nominale economice pentru transformatoare" stabilesc aplicarea criteriului minim al cheltuielilor totale actualizate (CTA) corespunzatoare unei durate de stu diu. Aceste cheltuieli cuprind: investitia in transformator $i pentru instalarea acestuia, cheltuielile de exploatare $i daunele datorate intreruperilor in alimentarea cu energie electrica, costuri de dezafectare, valoarea remanenta $i valoarea reziduala a echipamentului. Cheltuielile de exploatare cuprind trei componente $i anume: - cheltuieli de intretinere, de reparatii $i cu salarii C1 Rs . fn mod obi$nuit, aceste cheltuieli se estimeaza a fi un procent (p ex} din investitie (CT }, prin urmare: c,Rs= p ex . CT - costul pierderilor de energie electrica din miezul magnetic al transformato-

unde:

cw - pretul energiei [Euro/kWh]

T - durata anuala de functionare, uzual
Tts -

8760 h/an factor de actualizare aferent unei rate de actualizare ,a", pentru o durata de studiu Os [ani], calculat cu relatia:
1- (1 + a

T
ts

al

(11.1.8)

In relatiile de mai sus se presupune ca pretul energiei $i coeficientul de incarcare raman constante pe durata OS.

Exemplu
un punct de consum cu $i SM=300 kVA, se considera trei modele constructive de transformatoare avand SNT=400 kVA (v. tabelele 11.11.2 $i 11.11.3):
TM=5000 h/an

Pentru

Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva

Model Combinajia de pierderi Cont. EN 50464-1:2007 Bk-Co
--ck~o-

II. lnstala~ii electrice

11.1.5. Construc1;ia transfonnatoarelor 'i caracteristici
Transformatorul este o ma:;;ina electrica destinata sa transfere energia electrica de Ia un sistem electric cu tensiunea nominala U1 Ia un sistem electric cu alta tensiune nominala U2 . Conditiile tehnice generale pentru transformatoarele de putere sunt specificate In SR CEI 60076, iar conditiile specifice pentru transformatoarele de distributie uscate In SR HD 538.1 S 1:2003 :;;i pentru transformatoarele de distributie In ulei, In SR EN 504641:2007. Dupa natura mediului de izolatie, transformatoarele sunt grupate In trei clase: - Transformatoarele de clasa A sunt de tip uscat, miezul :;;i lnfa:;;urarile nu sunt continute lntr-un lichid izolant. Pierderile de caldura sunt disipate direct In mediul ambiant, motiv pentru care necesita o suprafata mare :;;i o densitate de curent mica. Se construiesc pana Ia aproximativ 20 000 kVA si Ia maximum 36 kV. - Transformatoarele de clasa 0 sunt transformatoarele cu miezul si lnfasurarile imersate In ulei mineral sau lntr-un lichid sintetic similar cu un punct de aprindere s 300C care este atat mediu de racire, cat si de izolare. - Transformatoarele de clasa K sunt transformatoarele cu miezul si lnfasurarile imersate lntr-un lichid sintetic cu un punct de aprindere > 300C care este atat mediu de racire cat si de izolare. Constructiv sunt asemanatoare cu transformatoarele de ciasa o. Metoda de racire este declarata de producator prin patru litere majuscule, primele doua litere denumesc agentul de racire si modul de circulatie pentru lnfasurare si ultimele doua litere indica agentul de racire si modul de circulatie pentru racirea suprafetei exterioare a transformatorului (a se vedea tabelul II. 11. 1).

CT [Euro] , 7540 ---

M1 M2 .M3

--------~

, Ak-Ao

, 9100

Tensiunea de scurtcircuit rezultanta este: uk = 5,25 % Puterea considerata preluata de fiecare transformator este:
St =

Pentru acest consumator, considerfmd 0 5 =20 ani, a=10%, cw=0,09 eur/kWh, parametrii aferenti P0 :;;i Pk au valorile A=6,7 eur/W :;;i 8=1,4 eur/W :;;i, introducfmd In (11.1.3), rezulta urmatoarele valori ale CTA:
Model

s,t

uk I ukrt =

100 5,2514=131,25 kVA

S2

= s,2

uk I ukr2

250 5,2516=218,75 kVA

Statal = S
1

CTA [Euro]

+ S 2 = 350 kVA

r~2oooj hian
!

M1

13195

M2 M3

14867
-

13304

Se observa ca, de:;;i M3 are eel mai mare pret de achizitie, pe termen lung, conform criteriului CTA, M3 este cea mai buna investitie avfmd valoarea CTA minima, de 16651 Euro. Daca In exemplul considerat TM=2000 h/an, celelalte date ramanand acelea:;;i, rezulta ca M 1 este cea mai buna investitie pe termen lung, de:;;i nu are pretul de achizitie minim.

in acest caz, transformatorul 1 este supralncarcat cu cca 30%. Deoarece transformatoarele nu trebuie sa fie supralncarcate, rezulta ca acestea pot furniza numai o sarcina partiala astfel lncat tensiunea de scurtcircuit a fiecaruia sa fie Uk = 4% ca In cazul transformatorului 1. Prin urmare,
S 1 = 100 414 = 100 kVA S2 = 250 416 = 167 kVA Statal = S 1 + S 2 = 267 kVA

11.1.4. Fun~onarea in paralel a transfonnatoarelor

Se considera ca transformatoarele functioneaza In paralel atunci cand sunt conectate In paralel atat pe partea de lnalta tensiune cat :;>i de joasa tensiune. Conditiile pentru functionarea In paralel a transformatoarelor sunt: - grupe de conexiuni cu acela:;;i indice numeric (defazaj). Doar bornele terminale cu acela:;;i simbol se leaga In paralel; - rapoarte de transformare pe cat posibil egale; - tensiuni de scurtcircuit diferite cu maximum 10 % fata de valoarea medie Ia toate unitatile ce trebuie sa functioneze In paralel; - raportul puterilor nominale sub 3:1. Distributia sarcinii pe transformatoarele conectate in paralel cu tensiuni de scurtcircuit diferite. Pentru transformatoarele conectate In paralel avand tensiuni de scurtcircuit diferite, prin fiecare transformator va tranzita o sarcina partiala ca :;;i cand toate transformatoarele ar avea aceea:;;i tensiune medie de scurtcircuit. Exemplu: transformator 1: S, 1 = 100 kVA; ukrt = 4,0 % transformator 2: S,2 = 250 kVA; uk,2 = 6,0 % Total S = 350 kVA Formula pentru calculul tensiunii de scurtcircuit rezultante se deduce din:

Daca aceasta putere nu este suficienta, se va instala Inca un transformator de 100 kVA cu uk = 4 %. Efectul rapoartelor de transformare diferite ale transformatoarelor conectate In paralel Atunci cand functioneaza In paralel transformatoare cu tensiuni diferite ale prizelor de reglaj pot apare curenti tranzitorii periculosi. Acest curent de echilibrare se suprapune peste curentii de sarcina ai transformatorului si se adauga curentului transformatorului care are o tensiune de mers In gol a secundarului mai mare. in posturile de transformare cu doua sau mai multe transformatoare, nu este lntotdeauna economic ca toate transformatoarele sa functioneze In paralel, dupa cum nu este totdeauna indicat sa lucreze un singur transformator, chiar daca sarcina nu depaseste puterea sa nominala.

Tabelul 11.11.1 - Simbolizarea sistemelor de racire Agentul de racire Ulei mineral sau un lichid sintetic echivalent cu punct de aprindere s; 300 oc Alte lichide sintetice, cu punct de aprindere > 300 C Gaz Aer (transformatoarele de tip uscat) Apa Circula\ia agentului de racire Circulatie naturala Circulatie fortata (nedirectionata) Circulatie fortata (directionata) Simboluri

0
K

G A

w
Simboluri
N

F D

II. lnstalalii electrice

Example: AN - Transformator de tip uscat cu circulatie naturala a aerului; ONAN - Transformator cu miezul $i lnfii$urarile imersate In ulei cu racire prin circulatia naturala a aerului. pentru Caracteristicile electrice transformatoarele de distributie de Ia 50 kVA pana Ia 2 500 kVA, 50 Hz, imersate In ulei mineral, racite prin circulatia naturala a aerului, cu doua lnfa$Urari, sunt acoperite de SR EN 504641:2007. - Valorile puterii nominale sunt: 50 kVA - 100 kVA - 160 kVA - 250 kVA- 315 kVA- 400 kVA- 500 kVA630 kVA - 800 kVA - 1 000 kVA 1 250 kVA- 1 600 kVA- 2 000 kVA2 500 kVA. Valorile subliniate sunt preferate. - Valorile tensiunilor cele mai mari pentru echipament sunt: pentru lnfii$urarile de lnalta tensiune: 3,6 kV- 7,2 kV- 12 kV -17,5 kV - 24 kV - 36 kV pentru lnfii$urarile de joasa tensiune: 1,1 kV. - Valorile uzuale ale tensiunii nominale a lnfii$urarii de lnalta tensiune sunt: 6 kV, 10 kV, 20 kV. Pentru lnfii$urarea de joasa tensiune, tensiunea nominala trebuie aleasa dintre urmatoarele valori preferate: 400 410 V- 415 V- 420 V- 433 V. - fnfii$urarea de lnalta tensiune poate fi prevazuta cu prize. Domeniile de reglaj ale prizelor sunt uzual 2,5 % sau 2 x 2,5 % daca nu se specifica altfel. Comutarea prizelor se face In absenta sarcinii. - Grupele de conexiuni recomandate pentru transformatoare de distributie sunt: Y zn sau D yn pentru puteri nominale de 50 kVA $i 100 kVA, $i D yn pentru puteri nominale ;;:: 160 kVA. lndicele defazajului trebuie sa fie 5 sau 11, pentru care corespund simbolurile de conexiuni: Y zn 5; Y zn 11; D yn 5; D yn 11. - Conductorul $i borna neutrului lnfa$Urarii de joasa tensiune sunt dimensionate pentru curentul nominal $i curentul de punere Ia pamant de defect, daca nu se specifica altfel. - Valorile preferate ale tensiunii de scurtcircuit Ia temperatura de referinta de 75C sunt: . 4 % pentru puterea nominala s 630 kVA; 6 % pentru puterea nominala ;;:: 630 kVA. Alte valori ale tensiunii de scurtcircuit pot fi specificate pentru conditii de functionare particulare ale sistemului, de exemplu In cazul optiunii functionarii In paralel. Pierderi Pentru transformatoare In ulei cu

Capitolul11: Posturi de transformare ~i surse de rezerva

valori ale puterii nominale $i tensiunii de scurtcircuit standardizate, In tabelele 11.11.2 $i 11.11.3 sunt prezentate valorile pierderilor de putere Ia mers In sarcina $i, respectiv, Ia mers In gol, d~terminate pentru Um = 24 kV. In tabelele 11.11.2 $i 11.11.3, valorile din coloana A sunt cele mai mici valori de pierderi care se folosesc In mod obi$nuit In Uniunea Europeana pentru instalatii electrice. fn tabelul 11.11.4 se prezinta pierderile de putere pentru transformatoare uscate. Randamentul transformatorului cu puterea nominala SN poate fi calculat pentru un factor de lncarcare oarecare (k) cu relatia: Factorul de lncarcare (k t) pentru care randamentul este maxi% este:
k
opt

Jpo T PkT

(11.1.10)

11.1.6.

Constru~a posturilor de transfonnare

'7=(1- k . SN k2Pk+Po )100[%] + k2 . pk +Po

(11.1.9) unde: Pk $i P0 au semnificatiile de mai sus.

fn functie de solutia constructiva, posturile de transformare pot fi clasificate dupa cum urmeaza: - aeriene pe stalpi metalici sau de beton; - In cabina supraterana In anvelopa de beton sau de metal cu alimentare, de regula, In cablu (eventual trecere din LEA In LES); - In constructie Ia sol cu montaje exterioare; - lnglobate In constructii deservite; - subterane. Constructia posturilor de transfermare prefabricate Posturile de transformare In cabina

v-

Tabelulll.11.2 - Pierderi de putere Ia mers in sarcinA pentru transfonnatoare in ulei Putere Pk [W] Ia 75"C pentru Um=24 kV Tensiune de scurtcircuit nominala [kVA] Dk ck Bk [%] Ak 2150 1750 1475 1250 100 3100 2350 2000 1700 160 4 250 4200 3250 2750 2350 3850 3250 400 4600 6000 4800 630 8400 6500 5600 8700 4800 5600 6750 630 7600 9000 1000 13000 10500 6 12000 14000 1600 17000 20000 Tabelulll.11.4 - Pierderi de putere Ia mers in sarcinA $i Ia mers in gol pentru transfonnatoare uscate Pierderi de putere Ia Pierderi de putere Ia Putere mers in sarcina mers in gol nominala (conform HD (conform HD 538.1 :2003) 538.1 :2003) Pk Pk [kVA)

[W]
100 160 250 400 630 I 4% 1l 630 I 6% 1000 1600 2000 2700 3500 4900 7300 7600 10000 14000

[W]
440 610 820 1150 1500 1370 2000 280

Nota: 1l Tensiunea de scurtcircuit a transformatoarelor este 4 % sau 6 %In cele mai multe cazuri. Acest parametru tehnic este important pentru proiectarea $i dimensionarea retelelor de joasa tensiune alimentate de transformatoare. Transformatoarele cu aceea$i putere nominala dar cu tensiune de scurtcircuit diferita au o constructie diferita $i de aceea pierderile sunt U$Or diferite. Transformatoarele uscate conforme cu HD 538 au valoarea preferata pentru tensiunea de scurtcircuit de 4 % pentru transformatoare cu puterea nominala pana Ia 630 kVA inclusiv $i de 6 % pentru 630 kVA $i peste.

Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva

supraterana sunt constructii prefabricate (fig.ll.11.1), modulare, destinate utilizarii in retele de distributie publica sau industriala, in bucla sau radiala. Aceste posturi sunt concepute pentru a fi amplasate in spatii reduse, Ia distante mici in raport cu alte instalatii l?i cladiri. Datorita finisajului exterior se incadreaza Ul?Or in arhitectura ambianta. Echipamentele postului sunt adapostite intr-o anvelopa metalica sau de beton, alcatuind impreuna un ansamblu montat l?i testat in fabrica, montat pe o fundatie prefabricata. Standardul international pentru constructia posturilor m.t./j.t. prefabricate este CEI 62271-202. Posturile, din punctul de vedere al accesului Ia echipamentul inclus, pot fi cu exploatare din interior sau din exterior. Echipamentele din post sunt montate in compartimente, al caror numar depinde de modul de exploatare, de cerintele de echipare l?i numarul de transformatoare: compartimentul celulelor de m.t., compartimentul transformatorului (compartimentele transformatoarelor), compartimentul tabloului de j.t. Pentru transformatoarele cu ulei se prevede o cuva de colectare a eventualelor scurgeri de ulei, cu capacitatea de a retine intreaga cantitate de ulei din transformator in caz de avarie. Standardul indica proceduri de testare pentru trei clase de certificare a eficacitatii protectiei persoanelor in eventualitatea producerii unui arc electric intern: lAC-A, IAC-8, lAC A+8. Pentru clasa lAC-A se verifica protectia personalului de exploatare aflat in fata echipamentului de m.t. din componenta postului, considerandu-se ca accesul publicului in jurul postului este interzis. Pentru clasa IAC-8 se verifica pro-

II. lnstalatii electrice

tectia publicului aflat in afara postului, Se utilizeaza celule prefabricate, inconsiderandu-se permis accesul aces- chise cu izolatie in aer sau capsulate cu izolatie in SFs, de exemplu: tuia in jurul postului. Pentru clasa IAC-A8 se verifica atat - celula de linie in cablu, echipata cu protectia personalului de exploatare, separator de sarcina cu sau tara sigurante fuzibile sau intreruptor, l?i secat l?i a publicului. parator de Iegare Ia pamant; Se recomanda: - daca riscul datorat unui arc electric - celula de transformator, echipata cu intern este considerat neglijabil, nu separator de sarcina !;li sigurante fueste necesar un post prefabricat clazibile sau intreruptor, l?i separator de sificat lAC-A, IAC-8 sau lAC A+8. Iegare Ia pamant; - daca riscul datorat unui arc electric - celula de masura medie tensiune, echipata cu transformatoare de rnaintern este considerat important, se va prevedea numai un post prefabri- , sura de curent l?i de tensiune. Transformatoarele de masura utilicat clasificat lAC-A, IAC-8 sau lAC zate pentru contorizare l?i decontare A+8. Posturile de transformare realizate trebuie sa aiba clasa de precizie in conformitate cu Codul de Masurare intr-o constructie sunt de doua tipuri: - supraterane (fig. 11.11.2); (ANRE). - subterane (fig. II. 11.3). Caracteristici principale ale echipaIn posturile supraterane se utilizeaza mentelor de comutatie de m.t. (celule transformatoare cu ulei, avandu-se po- capsulate) sunt urmatoarele: sibilitatea realizarii masurilor pentru co- - tensiunea nominala: 12 kV; 24 kV, lectarea uleiului, iar in cele subterane, - tensiunea de tinere Ia frecventa intransformatoare uscate. dustriala 50Hz, 1 min 50 kV, Realizarea posturilor de transformare - tensiunea de tinere Ia unda de impuls subterane este dictata de spatiile 125 kV, , limitate disponibile in zonele construite, - curentul nominal celula de linie (cu separator de sarcina sau intreruptor) ele prezentand dificultati de realizare, tehnice l?i economice, costurile fiind ' 400; 630 A, mai ridicate decat Ia posturile suprate- - curentul nominal celula trafo (cu rane, atat in ceea ce privel?te construcseparator de sarcina/cu intreruptor in tia, cat l?i echipamentul. vid sau SFs) 200 I 630 A, : Montarea transformatoarelor in pos- - curentul nominal de stabilitate termituri se face conform prescriptiei PE 101. ca 16 kA, 1s (3s), - curentul nominal de stabilitate dina11.1.7. Aparatajul aferent mica 40 kA max., - gradul de protectie ct. CEI 60529: IP transfonnatoarelor 65. Echipamentul de medie tensiune trePe panoul frontal, celulele de m.t. buie sa corespunda CEI 62271-200: sunt echipate cu dispozitive pentru i Aparataj in anvelopa metalica pentru actionare l?i indicatoare de pozitie a curent alternativ l?i tensiuni nominale aparatelor de comutatie primara l?i indicatoare cu divizor capacitiv de pana Ia 52 kV.
1

12

12

11

Fig. 11.11.1. Post de transformare prefabrtcat: 1 - cabina prefabricata; 2 - compartiment transformator; 3 - compartiment de medie tensiune; 4 - compartiment de joasa tensiune; 5 - transformator de putere; 6 - celule de medie tensiune; 7,8 - tablou de joasa tensiune; 9 - acces cabluri de medie tensiune;10 - acces cabluri de joasa tensiune; 11 - grile de ventilatie; 12 - Ul?a de acces cu fante; 13 - cutie contorizare.

II. lnstalatii electrice

13 I 12 5 4 '

Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva

~
prezenta a tensiunii pe fiecare faza a cablului. Pentru protectia personalului de exploatare impotriva unor manevre nepermise sunt prevazute: - interblocaje Ia actionarea aparatelor de comutatie - bariere l?i blocaje impotriva atingerii partilor aflate sub tensiune, de catre personalul de exploatare. Tabloul de joasA tensiune trebuie sa corespunda SA EN 60439-1. Poate fi echipat pe sosire cu separator de sarcina (cu sau tara sigurante) sau intreruptor automat fix sau debrol?abil, dimensionat in functie de curentul admisibil din secundarul transformatorului din post. Circuitele de plecare j.t. se echipeaza cu sigurante MPR in montaj fix sau tip separator in blocuri trifazate. Tabloul de distributie de joasa tensiune poate fi echipat cu circuite de masura a energiei electrice: - transformatoare de curent pentru masurare; - circuite de tensiune prevazute cu sigurante automate tripolare; - cutie separata care poate fi sigilata pentru montarea contorului de energie pentru decontare. Protectia transformatoarelor se realizeaza atat Ia curentii de scurtcircuit l?i suprasarcina care apar in instalatie, cat l?i Ia defectele interne prin: - relee de protectie prevazute in celulele de m.t. l?i intreruptoare automate sau sigurante fuzibile de medie tensiune, Ia transformatoare de puteri mici; - protectii tehnologice ale transformatorului: de gaze, de temperatura. Protectia Ia suprasarcina se realizeaza cu relee termice, montate Ia joasa tensiune. La consumatorii unde suprasarcinile sunt frecvente sau exista instalatii de automatizare, este necesar sa se monteze intreruptoare. Protectia trebuie sa fie dimensionata astfel incat sa asigure selectivitatea prin temporizare intre releele electromagnetice ale intreruptorului de medie tensiune l?i cele ale intreruptorului de joasa tensiune.

~-------~---------~-~--~---~

~\ ?~i
_11___---~

\r--\
I

I
'\

--

~ r--.+-

v'

___J

r----~

~
2

~g:

---

----

~~============~~========::::::J ~ ""'
~-o----!
. I

0------0--- -d

I .

Fig. 11.11.2. Post de transfonnare 1n construe1:ie zidlti, suprateran:

1- constructia postului de transformare; 2 - boxa transformator; 3 - camera de medie tensiune; 4 - camera de joasa tensiune; 5 - canal cabluri de joasa tensiune; 6 - tuburi de protectie cabluri; 7 - celule de medie tensiune; 8 - cabluri de medie tensiune; 9 - bare de medie tensiune; 10 - cabluri de medie tensiune (legatura Ia transformator); 11- transformator; 12 - tablou de joasa tensiune; 13 - legatura Ia priza de pamfmt; 14 - priza de pamant-medie tensiune; 15 - priza de pamant - joasa tensiune.

12

13

11.2. lnstal~ii ~ntru sursele de rezervi proprii

Fig. 11.11.3. Post de transfonnare subteran:
1 - tuburi de protectie pentru intrarea cablurilor de medie tensiune; 2 - celule de medie tensiune; 3 - cablu de conectare a transformatorului; 4 - transformator; 5 - canal de cabluri medie tensiune; 6 - bare de distributie joasa tensiune; 7 - tablou de joasa tensiune; 8 - tuburi de protectie cabluri de joasa tensiune; 9 - trapa acces echipament; 10 - trapa acces personal; 11 - ventilator de evacuarea a caldurii; 12 - Ia reteaua de distributie de joasa tensiune (consumatori); 13 - Ia priza de pamant; 14 - din reteaua de medie tensiune. Pentru alimentarea cu energie electrica a instalatiei in cazul in care alimentarea de Ia sistemul public de distributie se intrerupe datorita unor defecte, se prevad surse de alimentare de rezerva care pot substitui, de regula automat, sursa normala pe durata indisponibilitatii acesteia. Sursa de alimentare de rezerva este dimensionata de regula sa preia intregul consum al instalatiei l?i poate fi o alta linie elec-

Capitolul11: Posturi de transformare

F, F2

~i

surse de rezerva

II. lnstala1ii electrice

pe un $asiu comun din otel. La modelela compacte, rezervorul de carburant este lnglobat In $asiu $i asigura o durata de functionare, In plina sarcina, de 8 ore. Grupurile electrogene sunt prevazute cu dispozitive pentru atenuarea vibratiilor, precum $i cu atenuatoare de zgomot montate pe e$apament care reduc nivelul de zgomot produs de motor. Din punctul de vedere al tipului constructiv, grupurile electrogene pot fi: deschise (pentru montaj Intr-a Incapare) $i inchise In anvelopa (destinate a functiona In exterior). Din ultima categorie fac parte grupurile mobile. Pentru grupurile electrogene de tip inchis, In anvelopa (fig. 11.11.5): anvelopa grupului Diesel este realizata din otel, avand 0 protectie durabila Ia coroziune $i abraziune, rezistenta Ia actiunea factorilor de mediu specifici montajului In exterior. anvelopa este prevazuta cu U$i $i panouri demontabile din otel, prevazute cu balamale $i lncuietori din otel inoxidabil, ce faciliteaza accesul Ia echipamentele din interior, cum ar fi motor, generator, baterie de pornire, indicatoarele de nivel $i bu$oanele de umplere ale fluidelor motorului (combustibil, ulei, lichid racire). rezervorul de combustibil este lnglobat In rama de baza; in dreptul dulapului de automatizare, anvelopa este prevazuta cu fereastra pentru vizualizarea indicatiilor. Butonul de oprire de urgenta a grupului este accesibil din exteriorul anvelopei. in interiorul anvelopei se prevad iluminat interior $i instalatii de climatizare, incalzire, anticondens, necesare functionarii ansamblului in conditiile specificate. lnstalatia de comanda, protectie, automatizare se realizeaza intr-un dulap montat pe $asiul grupului sau, pentru echipari speciale, montat separat In lncapere $i este realizata in jurul unui automat programabil cu microprocesor. lnterfata cu utilizatorul se realizeaza printr-un display cu cristale lichide, butoane $i chei de comanda, indicatoare luminoase. Tabloul de comanda digital Power Wizard 2.0 (CATERPILLAR) (fig. 11.11.6) realizeaza urmatoarele functii standard:

Ill Ill

rn rn l1 l11

bare medie tensiune 6,10,20 kV Ill IV V

~~;g ~s~~ lg ~~
~~~~-:
T,
S

i
R

VI

-r- -

T2@

I I 1D2 " --1_j_Jd: 0,4 kV

D~
Fig. 11.11.3. Schema unui post de transfonnare cu doui uniti~i: 1, 2 - fidere de ali men tare (linie In cablu); 3 - celula de masura; 4, 5 - celule de transformator; T - transformatoare de putere.

31 ' ' 1S4

WJ

IVArhl

Dezavantajul grupurilor electrogene consta In faptul ca pornirea lor (normaIii sau automata) necesita un timp In care receptoarele respective nu sunt alimentate de ordinul 5-20 secunde. Grupurile electrogene de curent alternativ sunt formate din generatoare sincrone antrenate de motoare cu combustie interna. In tabelul II. 11.5 sunt prezentate cateva din caracteristicile tehnice ale unei familii de grupuri electrogene de 20+200 kVA (Schick Gmbh). Datele respective sunt puse Ia dispozitia utilizatorilor de catre fabricantii de echipamente.

Constructie

Motorul de antrenare este de regula un motor cu aprindere prin compresie (Diesel) construit special pentru antrenarea grupului electrogen $i este de tip industrial In doi sau patru timpi. Pentru trica de m.t. sau j.t., sau un grup grupuri cu puteri nominale mai mari de electrogen. 100 kW, se utilizeaza In mod curent Surse de alimentare de siguranta motoare Diesel cu turbo-compresie, sunt acele surse de rezerva indepen- avand o turatie nominala de 1500 dente, autonome, care se prevad pen- rot/min. Aceasta, pe langa un raport tru a prelua alimentarea receptoarelor optim greutate/putere, permite cuplajul care necesita o siguranta deosebita In direct al motorului Ia generatorul sinalimentare, In cazul In care celelalte cron. 0 particularitate a motoarelor cu surse au ie$it din functiune. Sursele de turbo-compresie este aceea ca nu pot alimentare de siguranta sunt dimensio- furniza puterea nominala Intr-a singura nate sa preia doar consumul receptoa- treapta. relor specificate $i pot fi grupuri elecSistemul electric al motorului Diesel trogene, baterii de acumulatoare $i sur- cuprinde un demaror, o baterie de porse neintreruptibile pe baza de baterii nire de 12 Vc.c.sau 24 Vc.c., un alterde acumulatoare (UPS, invertoare). nator $i un redresor pentru mentinerea bateriei In stare lncarcata, $i un re11.2.1. Grup electrogen gulator electronic de turatie. Sistemul de racire include un radiaIn cazul In care consumatorul de tor, un ventilator $i un termostat. Penenergie electrica include $i receptoare tru reducerea timpului de pornire Ia care necesita o alimentare de siguran- rece se utilizeaza prelncalzirea lichiduta, este obligatorie prevederea unei lui de racire. surse proprii de rezerva, eel mai indicat Puterea generata de grupul electrofiind grupul electrogen. Grupurile elec- gen este produsa de alternator care trogene au avantajul ca sunt disponibi- este, de regula, de tipul tara perii, aule Intr-a gama larga de puteri nominale toexcitat $i echipat cu regulator de Ia joasa tensiune $i au o lntretinere tensiune inclus. Motorul $i alternatorul sunt montate relativ U$Oara. Tabelulll.11.5 - Grupuri electrogene antrenate de motoare Diesel
Generator Putere nominala - regim de interventie [kVA] Motor de antrenare Turatie 1500 rpm Consum Numar Capacitate Ia 3/4 cilindri cilindrica sarcina [I] [1/h] 5,2 2,9 3 5,2 2,9 3 8,4 3 2,9 12 4 4,5 12 4 4,5 14 4 4,5 16,5 4 4,5 18,5 6,70 6 25 6 6,70 31,3 6 6,70 32,6 6 6,70 Capacitate rezervor (inclus in rama de baza) [I]

20 30 40 60 70 80 100 120 150 180 200

100 100 100 180 180 180 190 340 340 340 340

a. Masurarea principalilor parametri de functionare, prin:

Voltmetru (lntre cele 3 faze, intre cele 3 faze $i nul) Ampermetru (pe fiecare faza, media) Frecventmetru/tachometru Wattmetru (total $i pe fiecare dintre faze) VARmetru (total $i pe fiecare dintre faze) VAmetru (total $i pe fiecare dintre

II. lnstalatii electrice

5

Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva

Presiune scazuta a uleiului cu oprirea grupului Temperatura ridicata a apei tara oprirea grupului Presiune scazuta a uleiului oprirea grupului Grupul nu este i n mod automat Redresor de baterie defect Start ratat Supraturatie Subturatie Pierdere detectie turatie motor Subtensiune I supratensiune baterie Supracurent

E
A

tara

Fig. 11.11.5 Grup Diesel tip tnchls, de extertor

de acces; 2-panou de comanda ~~ automatizare; 3-buton "Oprire de urgenta"; 4-rezervor de combustibil inglobat i n baza; 5-e~pament; 6ochi de ridicare; A-grile admisie aer; E-grila evacuare aer. faze) Cantor energie activa Cantor energie reactiva Factor de putere Cantor orar Indicator de presiune a uleiului Indicator de temperatura a apei Voltmetru baterie Viteza motorului Cantor porniri e~uate ale grupului Cantor porniri ale grupului
1-u~i

Flg.ll.11.8 Tablou de comandi digital

electrogen: ca sursa de interventie (functioneaza numai in cazul pierderii alimentarii de Ia retea) sau ca sursa de baza (tunctionare continua). - structura sarcinii precum ~~ modul de aplicare a acesteia Ia bornele generatorului. Valoarea uzuala in proiectare pentru ponderea in puterea generatorului a motoarelor electrice este de 50%, respectiv a redresoarelor statice sau UPS-urilor de 20%, iar pentru sarcina treapta aplicata este de cca. 50% SN (pentru motoarele diesel cu turbo-compresie). Amplasarea grupulul electrogen Pentru determinarea locului de amplasare trebuie avute in vedere urmatoarele: - ventilare corespunzatoare; - protectie contra intemperiilor; - protectie Ia pulberi, praf etc; - existenta unui spatiu liber de minimum un metru i n jurul grupului ~i de doi metri deasupra sa; - asigurarea accesului grupului i n sala de montaj; - traseul canalelor de cabluri electrice ~i a conductelor de combustibil. - traseul conductelor (canalelor) pentru aspiratie, respectiv refulare a gazelor arse. lndicatiile privind montarea grupului

d. Dispozitiv de semnallzare cu LED

pentru:
avarie grup electrogen alarma grup electrogen pornire grup manual pornire grup automat oprire grup

e. Mistnrea Ia distant~ a parametrllor electrici ~ mecanlci prin protocol de

comunlcalie standard. Scheme tipice de racordare Ia barele de distributie a grupului generator sunt prezentate in fig. II. 11.7. Dlmensionare Puterea grupului Diesel se alege pentru a acoperi consumul receptorilor vitali din instala~e. La stabilirea puterii cerute se aplica un coeficient general de simultaneitate {k5 ) stabilit in func~e qe regimul de tunctionare al instala~i. In lipsa unor date precise se poate adopta k5 = 0,8+0,85. Se recornanda ca puterea ceruta rezultata din calcul sa reprezinte cca 70% din puterea nominala a grupului ales, pentru ca acesta sa poata ftxniza ~i puterea reactiva absorbita de sarcina, precum ~i curentii de ~ aparuti Ia conectarea unor receptoare importante. Pentru dimensionarea corecta a ansamblului motor-generator, trebuie indicate furnizorului: - regimul de functionare al grupului

b. Comanda: 3 butoane pentru pornire manuala I oprire I mod automat Buton oprire urgenta (tip ciuperca
ro~ie)

Buton testare Iampi Buton pentru ati~area parametrilor motorului Buton pentru ati~rea parametrilor alternatorului c. Dlspozitiv de oprlre de siguranti cu lncicatoare pentru: Temperatura ridicata a apei cu oprirea grupului

r, t cp
400V

GO

GO

L\_j
~

!~!

1---(}--1
'T C2
a)

J )--v- -i J T'--r--L ? I -;----il C1 I 1 C1 ' T C2 C i ~J~--r--~

400V
-'-t-------. !

UPS

UPS

Co

1Co
b)

Flg.ll.11.7. Scheme de racordare a grupululelectrogen

a) cu ,.inversor de sarcina"; b) cu racordare separata Ia bare $i instalatie AAR; T - transformatoare, GO - grup electrogen, Co - receptoare vitale ce nu accepta i ntreruperea alimentarii, c, - receptoare vitale ce accepta intreruperea alimentarii pe o perioada limitata, Cz - receptoare nevitale ce vor fi deconectate automat inainte de conectarea grupului electrogen.

Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezervii

pe fundatie, asigurarea ventilarii l;li incalzirea incaperii sunt date de constructorul echipamentului. in fig. 11.11.8 sunt prezentate solutiile de ventilare a unei incaperi in care este montat grupul electrogen, care aspira aerul de combustie din interior. Fluxul de aer rece traverseaza camera, trecand peste alternator, motor l;li este evacuat prin radiator (aerul de combustie fiind aspirat din interiorul camerei). Golurile prevazute in peretii incaperii pentru admisia (1) l;li evacuarea aerului (2) trebuie sa fie dimensionate corespunzator, pentru a permite intrarea l;li iel;)irea normala a aerului din incinta. Gurile de ventilare vor fi prevazute cu jaluzele fixe sau mobile cu deschidere automata.

II. lnstalalii electrice

co-economice, in special, determinate gura intregul consum de curent conde sectiunea conductoarelor l;li de tentinuu, inclusiv, incarcarea permanensiunea minima admisa de catre recepta a bateriei de acumulatoare. in toare. Pentru receptoare in curent conaceasta situatie, bateria de acumulatinuu cu tensiune nominala diferita de toare va participa numai Ia asigurarea cea a bateriei se pot utiliza convertoare consumului receptoarelor de curent continuu in caz de defect pe partea c.c./c.c. de curent alternativ; Receptoarele alimentate de Ia bateriile de acumulatoare pot fi clasificate - Ia iel;)irea din functiune a unui redresor, celalalt redresor va asigura intrein urmatoarele categorii: dupa perioada in care functioneaza: gul consum de curent continuu; - Ia iel;)irea din functiune a ambelor re- oricand; - numai cand dispare tensiunea in dresoare, bateria de acumulatoare va trebui sa asigure, pe toata durata instalatiile alimentate in curent alternativ (perioada de avarie); normata a avariei, intregul consum dupa durata de functionare: de curent continuu. - receptoare de lunga durata (cateva Schema electrica a serviciilor proprii minute sau permanent); de curent continuu va fi astfel alcatuita - receptoare de scurta durata (numi- incat sa faca posibila separarea electe l;li receptoare de l;)OC, nedepa- trica l;li scoaterea de sub tensiune a 11.2.2. Baterii de acumulatoare l;)ind, de regula, cateva secunde); diverselor parti de circuit in vederea re dupa continuitatea alimentarii (numai viziilor, a reparatiilor l;li a localizarii deBateriile de acumulatoare au drept , pentru receptoarele de lunga durata): . fectelor cu simple puneri Ia pamant, scop alimentarea cu energie electrica a ' - receptoare care nu admit nici o in- ' tara intreruperea alimentarii receptoaunor receptoare de curent continuu trerupere a alimentarii in timpul relor importante. care pot fi: functionarii (ex. calculatoarele elecPentru fiecare baterie de lucru va - receptoare de interventie in cazul distronice, releele de protectie l;li au- exista, de regula, cate un sistem simparitiei tensiunii alternative (iluminatul tomatizare etc); plu de bare colectoare. Sistemul poate de siguranta, agregate pentru menti- receptoare care admit scurte intre- fi sectionat in doua sectii, in acest caz nerea in stare de functionare a unor ruperi (de ordinul secundelor) in ali- bateria fiind racordata Ia ambele sectii echipamente de baza etc); mentare in timpul functionarii (ex. de bare, prin intermediul unei cuple - aparate de comanda l;li protectie din iluminatul de siguranta, Iampi de longitudinale, iar sursele de incarcare (de baza l;li de rezerva), fiecare Ia cate circuitele de automatizare; sem-nalizare etc). - mecanisme de actionare. Tensiunea nominala a receptoarelor una din sectii (fig. 11.11.9.). Tensiunea continua furnizata de ba- precum l;)i domeniul de variatie admis a Bateria de acumulatoare este teriile de acumulatoare poate fi utilizata acesteia Ia bornele lor sunt indicate de racordata in permanenta, Ia doua sectii de asemenea prin invertoare pentru a catre furnizori. La lampile pentru ilumi- de bare 1 l;li 2 prin doua intreruptoare. realiza ,alimentarea sigura" (UPS) a in- natul de siguranta l;li semnalizare, ten- Redresoarele R, l;li R2 se racordeaza stalatiilor importante care functioneaza : siunea maxima este limitata de reduce- ' fiecare Ia cate o sectie de bare colecin c.a. l;)i nu admit intreruperea alimen- rea duratei de viata, iar cea minima, de toare prin intreruptoare automate. in tarii, cum ar fi retelele de calculatoare, scaderea randamentului luminos. regim normal de exploatare, un redreechipamente digitale pentru conduce- , Sursele normale de alimentare ale in- sor este cuplat Ia bare, alimentand rerea de proces l;li protectie. stalatiilor de curent continuu vor fi, de ceptoarele de curent continuu l;li asiguin cadrul instalatiilor de curent conti- regula, redresoarele de c.a./c.c., iar ca rand permanenta incarcarii, iar celalalt nuu se utilizeaza urmatoarele tensiuni surse de siguranta se vor folosi baterii redresor este in rezerva (deconectat). nominale: 24, 48, 110 l;li 220 V. Se pot de acumulatoare l;li convertoare Bateriile de acumulatoare utilizate, utiliza l;)i alte tensiuni nominale (de c.c./c.a. (invertoare). de regula, in instalatiile de curent exemplu, 60 V), pentru echipamente Regimul de functionare a surselor de continuu sunt baterii de acumulatoare care au receptoare alimentate Ia alimentare va fi urmatorul: stationare, acide cu plumb sau alcaline nichel - cadmiu (Ni-Cd) (tabelul 11.11.6). aceasta tensiune. i - in mod obil;)nuit, una din sursele norAcumulatoarele acide sunt de doua Aiegerea tensiunii nominale se face ' male (redresoare de c.a./c.c), functionand in paralel cu sursa de siguran- tip uri: tinand seama de tensiunea nominala a receptoarelor l;li de considerente tehnita (bateria de acumulatoare), va asi- - neetanl;)e, cu posibilitati de interventie l;li corectie in cadrul operatiilor de intretinere; - etanl;)e, considerate "tara intretinere corectiva". Din aceasta categorie fac parte acumulatoarele capsulate cu supapa de suprapresiune (VRLA), cu electrolitul fixat in gel sau cu electrolitul absorbit in separatoare pe baza de fibra de sticla (AGM). in interiorul acumulatoarelor acide, in functionare se produce hidrogen l;li oxigen. Acumulatoarele VRLA sunt echipate cu o celula de recombinare in Fig. 11.11.8. Ventilarea cameral grupulul generator care hidrogenul l;li oxigenul sunt re1 - priza de aer; 2 - gura de evacuare; 3 - teava de el;)apament combinate in apa. Cantitatea foarte
1 1

II. lnstala,ii electrice

400 Vc.a.

Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezervii

400 Vc.a.

INV

Fig. 11.11.9. Schema electrici de princlpiu a racordlril bateriel fl redresoarelor cu reglare automatA Ia barele de curent continuu R - redresoare; B - baterie; INV - invertoare cu comutator static; c, receptoare in c.c.; Co - receptoare in c.a. ce nu admit intrerupere (alimentare sigura in c.a.)

standard, cu 20 % a eN Ia sfar~itul duratei de viata a acumulatorului; k 2 - este un coeficient de corectie ce tine seama de diminuarea eN pentru temperaturi mai scazute decat cea nominala, TN= 20 oc. Dependents eN-TN este indicata de fabricant. Numarul de elemente n (avand UN = 2 Vlelement pentru bateriile acide ~i UN = 1,2 V/element pentru bateriile alcaline) se determina cu relatia: n = U8 /Ufl (11.2.2) unde: U8 - este tensiunea pe barele de c.c. ufl- tensiunea de floating (V/element) ~i trebuie sa indeplinesca conditia:
___!!l!!L

UR.( 1 + ___!!!ll!!_ .1U) s n s ___!!1!!!_ U8 ( 1 + ____!!1!!!_ .1U.)

UE 100

uoc

100

(11.2.3) redusa de hidrogen care scapa afara cilor de descarcare ale tipului respectiv din celula este indicata de fabricant ~i de acumulator, prin intermediul urmaunde: trebuie luata in considerare Ia , torilor parametri: URmin - tensiunea m1mma admisa Ia asigurarea necesitatilor de ventilatie ale Ia - curentul permanent absorbit de bornele receptoarelor, in V; catre receptoare in timpul avariei; incaperii pentru a evita pericolul de UE - tensiunea minima pe element (dar 1 nu mai mica de 1,8 VIelement - curentul maxim de ~oc absorbit de explozie. 5 catre receptoare in timpul avariei; pentru acumulatoare acide); Principalele avantaje ale bateriilor T - durata conventionala (teoretica) a Uamax - tensiunea maxima pe bare etan~e (capsulate), sunt: - etan~eitatea; bateriile capsulate in c.c., in V; avariei in instalatiile de curent timpul intregii durate de viata, nu alternativ; Uoc- tensiunea de incarcare ocazionanecesita nici un tel de intretinere, nu UE - tensiunea finala de descarcare la, in Vlelement; Capacitatea unei baterii este evalua- .1U - caderea de tensiune pe conducnecesita completare cu electrolit ~i nici cicluri de incarcare-descarcare; toarele de legatura, in %. ta cu relatia: (11.2.1) Regimul de exploatare a bateriilor de - autodescarcarea este foarte redusa; eN=f(i, T, UE)xk 1 xk2 acumulatoare - toleranta Ia inghet (AGM); unde: - nu exista scurgeri de acid chiar in ca- k 1 = 1,25 - este un coeficient de coreeRegimul poate fi: tie ce tine seama de dimi- - tampon, adica in paralel cu sursa de zul deteriorarii cuvei ~i nu necesita nuarea, acceptata de masuri de protectie antiacida in incarcare ~i receptoare (sarcina); in acest regim, bateria este mentinuta in functionare; - nepoluante ~i economice - electrolitul Tabelulll.11.5. Caractertsticl speclflce ale acumulatoarelor stat~onare fiind fixat in gel sau in porozitatea seAcumulatoare U.M. Acumulatoare Specificatie paratoarelor - prezinta disponibilitate alcaline acide cu completa de reincarcare ~i nu creeanichel-cadmiu plumb za problema de mediu, deci nu au costuri suplimentare pentru amenajari [Ah] Capacitate nominala eN c10 Cs ~i protectia mediului in exploatare; Ia 20 C - manipulare simpla tara riscuri impli/ 10 =0,1xC 10 / 5 =0,2xC 5 [A] Curent nominal de cate de prezenta acidului sulfuric; descarcare IN - tehnica de montare compacta ~i [VIelement] Tensiune nominala finala 1,80 1,0 posibilitate de functionare in diferite de descarcare UEN pozitii. Ia 20 Bateriile acide cu plumb, stationare, capsulate, tara intretinere, cu electroli2,23+2,27 [V/element] Tensiune de incarcare in 1,4 tul imobilizat in gel, prezinta in plus urregim floating ufl matoarele avantaje: suporta descarcari [VIelement] 1,5 Tensiune de degajare 2,40 profunda, tara a se deteriora; rezistenta gaze UG mare Ia ambalare termica; se elimina , 0,7 Randament 0.8 stratificarea acidului ~i depunerile de 3 [kg/dm ] Densitate a electrolitului 1 ,22+1 ,240,01 1 ,190,02 substanta activa; se elimina scurgerea 1,0+3,0 0,6+1 ,4 chiar accidentala a electrolitului. [m0/100 Ah] Rezistenta interna Dimensionarea bateriilor de acumuR;lelement (valoare tipica) latoare Capacitate de descarcare 1l L, M, H L,H Capacitatea unei baterii se determina +5 Ia +55 -20 C Ia +45 Domeniu de temperatura in ipoteza unei avarii in instalatiile de aprobat curent alternativ, pe baza caracteristi1

oc

oc

oc

oc

Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva

Acumulatoare acide VRLA, cu electro lit imobilizat in gel - EXIDE Technologies

II.

lnstala~ii

electrice

1000 C10 [Ah):

2500 2000 1500 1200 1000 BOO 600

s: !
ICI

!a ...
"CI "CI

...

..
:;

rl

100

'C
u

~~8

350 300 250 200

10 0
2

10

Timp de descarcare (h)

Fig.ll.11.10. Caracteristici de descircare pentru acumulatoare acide (UE = 1,8 V/element).

Acumulatoare alcaline SLM- SAFT

s: .. 100
"CI "CI

'C
u

.. :;

.rl

!a ... !a ...

10

Timp de descarcare (h)

Fig. 11.11.11. Caracteristicl de descircare pentru acumulatoare alcaline (UE = 1,0 V/element).

permanenta incarcata, consumul normal ~i compensarea autodescarcarii bateriei fiind asigurate de sursa de incarcare; - floating, adica in paralel cu sursa de incarcare ~i receptoare, cu deosebirea ca sursa de incarcare este complet automatizata ~i mentine tensiunea constanta in anumite limite impuse; - de incarcare - descarcare, adica in paralel numai cu receptoarele (sarcina) in faza de descarcare; - de incarcare permanenta, adica in paralel cu sursa de incarcare, dar tara sarcina_ Regimul de exploatare a bateriilor de acumulare de tip etan~ este de tip

floating. Aceste baterii nu necesita nici un tel de operatii de intretinere corectiva, in timpul intregii durate de viata. Tncarcarea functionala ~i de intretinere a bateriilor de acumulatoare se executa in exploatare: - in mod permanent; - periodic (incarcarea completa). Tncarcarea completa are loc in urmatoarele cazuri: - incarcarea ocazionala; - incarcarea de egalizare. Tncarcarea ocazionala se executa dupa descarcari pronuntate in functionare ~i are ca scop refacerea capacitatii. Daca nu sunt alte indicatii ale firmei furnizoare de acumulatoare, tensiunea finala de incarcare pe element va fi:

pentru acumulatoarele acide: - in regim tampon: 2,5 ... 2,7 V/element; - in regim floating: 2,25 ... 2,4 Vlelement; pentru acumulatoarele alcaline: -in regim tampon: 1,60... 1,75 VIelement; -in regim floating: 1,45_._ 1,55 VIelement Tncarcarea de egalizare este operatia speciala care se aplica bateriilor Ia care se constata, dupa o anumita perioada de exploatare, stari de incarcare diferite intre elementele componente_ La incarcarea de egalizare, tensiunea finala pe element este: - pentru acumulatoare acide: 2,75 V/element; - pentru acumulatoare alcaline: 1,75 VIelement DescArc6ri func,ionale ~;~i de intre,inere Aceste descarcari pot avea loc in decursul exploatarii: a) periodic (descarcare normal a ~i descar care de intretinere); b) ocazional (descarcare de avarie). - Descarcarea norma/a se produce Ia bateriile aflate in exploatare (incarcare-descarcare). - Descarcarea de intretinere este o descarcare fortata pe o sarcina controlata ~i este urmata de o incarcare completa_ Pentru bateriile acide, descarcarea de intretinere se face pana cand tensiunea va fi de 1,93 V/element - Descarcarea de avarie se produce in timpul incidentelor care provoaca disparitia tensiunii Ia barele tabloului de curent alternativ, in cazul bateriilor functionand in regim tampon sau floating. La acest tip de descarcare, tensiunea nu trebuie sa scada, pentru acumulatoarele acide, sub 1,8 V/element Surse de inc6rcare ale bateriilor de acumulatoare Sunt redresoare statice cu stabilizare automata a tensiunii ~i limitare de curent, alese pe baza urmatoarelor considerente: a) fiecare sursa asigura atat incarcarea permanenta a bateriei (in regim tampon, floating sau tara sarcina), cat ~i incarcarea ocazionala ~i de egalizare; b) fiecare sursa de incarcare dispune de reglare automata pentru tensiune ~i curent: - exista doua paliere de tensiune (Uc ~i uc1) pentru incarcare permanenta, respectiv, pentru incarcare ocazionala; pe fiecare palier, tensiunea se mentine constanta in mod automat, in limite 1 %, Ia orice valoare a curentului sursei, mai mica sau

II. lnstalalii electrice

egala cu cea nominala; - curentul sursei este automat limitat Ia valoarea nominala ln. Trecerea de Ia situatia de incarcare permanenta Ia cea de incarcare ocazionala ~i invers se face atat automat, cat ~i manual. c) tensiunea nominala a sursei de incarcare, pe partea de curent alternativ, este 400 (380) sau 230 (220) V; d) tensiunea nominala a sursei de incarcare, pe partea de curent continuu, corespunde celei a bateriei sau a sectiei de baterie alimentata; e) curentul nominal, pe partea de curent continuu, se alege astfel incat sa permita atat incarcarea bateriei, cat ~i alimentarea concomitenta a receptoarelor care functioneaza in perioadele respective; f) ~ocurile de curent, care iau na~tere in timpul functionarii receptoarelor de scurta durata, trebuie sa fie suportate de redresor. Racordarea redresorului Ia reteaua de alimentare in curent alternativ trebuie sa se faca printr-un transformator, in vederea izolarii galvanice a retelei de curent continuu fata de cea de curent alternativ.

Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva

ocazionala - se utilizeaza, de regula, una din urmatoarele metode, in tunctie de tipul redresorului: - automatizate, incarcarea cu caracteristica combinata, curent constant -tensiune constanta (IU); - neautomatizate, incarcarea cu curent constant in trei sau doua trepte; de egalizare - se face conform indicatiilor furnizorului de echipamente, dar intotdeauna cu reglare manuala a tensiunii. Limita superioara a domeniului de reglare a tensiunii trebuie sa permita reglarea acesteia Ia valoare prescrisa pe element, tinandu-se seama ~i de pierderile de tensiune in conductoarele de legatura. - in circuitele de alimentare a receptoarelor importante. Controlul se face Ia capatul circuitului, cat mai aproape de receptor. Retelele de curent continuu se prevad cu instalatii pentru controlul izolatiei. La instalatiile care functioneaza complet izolate fata de pamant, acest control va consta din masurarea rezistentei de izolatie ~i semnalizarea optica ~i acustica a punerilor Ia pamant. lnstalarea acumulatoarelor ~i amenajarea spatiilor aferente Bateriile de acumulatoare se instaleaza in spatii special destinate acestui scop. Acumulatoarele individuale ~i bateriile de acumulatoare pot fi instalate in incaperi de productie industriala, pericol de explozie, daca elementele sunt de tip etan~. De asemenea, pot fi instalate ~i baterii cu elemente de tip inchis, neetan~e. daca este indeplinita eel putin una din urmatoarele conditii: - incarcarea nu se face in incaperea respectiva; - elementele sunt montate intr-un dulap ventilat; - camera este ventilata corespunzator, iar incarcarea acumulatoarelor se face depa$irea tensiunii de degajare a gazelor. Pe langa fiecare camera de acumulatoare se pot prevede urmatoarele anexe (fig. 11.11.12): - camera tampon; - depozit de electrolit ~i apa distilata; - camera instalatiilor electrice anexe (redresoare, tablouri de distributie); - camera instalatiilor de ventilare. Prin folosirea acumulatoarelor VRLA, suprafata necesara pentru montarea bateriei se poate reduce cu cca 50 % fata de cea necesara montarii acumulatoarelor ne-etan~e. Camerele acumulatoarelor trebuie sa fie uscate ~i bine ventilate. Peretii, plafoanele, pardoselile trebuie sa fie construite din materiale necombustibile, rezistente Ia umiditate $i Ia electrolit. Plafoanele vor fi necompartimentate, pen-

tara

Aparataj de conectare !iii de proteclie !iii cAi de curent

Retelele electrice de curent continuu sunt, de regula cu ambele polaritati izolate fata de pamant (Schema IT). Aparatele de conectare ~i protectie se monteaza obligatoriu pe ambele polaritati ale fiecarui circuit. Toate circuitele electrice trebuie protejate Ia scurtcircuit ~i suprasarcina prin intreruptoare automate sau sigurante fuzibile. Se recomanda ca aparatul de conectare ~i protectie sa fie bipolar. Protectia circuitelor se realizeaza astfel incat sa asigure o selectivitate intre protectiile diferitelor elemente componente. Gaile de curent pentru alimentarea instalatiilor de distributie principale se dimensioneaza pentru o putere egala cu puterea surselor de alimentare (redresoare, baterie etc).

Alegerea surselor de incArcare

Curentul nominal In al redresorului se alege conform relatiei: ln=I0 +1P (11.2.4) in care: 1 - reprezinta valoarea curentului de 0 incarcare Ia egalizare a bateriei (de 1... 2 ori curentul de descarcare de 10 ore); I - este consumul receptoarelor de P lunga durata care sunt alimentate in paralel cu bateria in timpul incarcarii acesteia.

tara

Supravegherea funclionArii instalaliei

de servicii proprii de curent continuu Se realizeaza prin aparate de masura ~i semnalizare. Masurarea tensiunii se realizeaza: - Ia bornele bateriei de acumulatoare; - pe fiecare sistem de bare colectoare; - Ia bornele sursei de incarcare. Masurarea curentului se realizeaza in: - circuitul bateriei; - circuitul fiecarei surse de incarcare; - toate circuitele in care este necesar controlul sistematic al regimului de lucru. Ampermetrele montate in circuitul bateriei vor avea gradatia ,0" Ia mijlocul scalei. Se prevad dispozitive pentru contralui permanent al prezentei tensiunii in urmatoarele puncte ale retelei de curent continuu: - pe barele colectoare generale; - pe barele colectoare ale tablourilor de distributie care alimenteaza receptoarele importante;

NumArul surselor de incArcare

Fiecare baterie de acumulatoare dispune de propria sursa de incarcare. La consumatori importanti se prevad surse de incarcare de rezerva, care pot fi: - racordate Ia instalatie; - neracordate Ia instalatie, dar existente Ia fata locului (Ia consumatorul respectiv). Regimurile de exploatare a surselor

de incArcare
incarcarea poate fi: permanenta - tensiunea de pe partea de curent continuu trebuie sa poata fi reglata voit intr-un anumit domeniu de reglare, astfel incat sa se asigure valorile prestabilite tinandu-se seama ~i de pierderile de tensiune in conductoarele de legatura; Ia redresoarele cu reglare automata sunt compensate variatiile de tensiune cu 10 % ~i variatiile de frecventa de 1 din reteaua de alimentare, iar Ia cele cu reglare manuala, aceste valori sunt reglate de catre operator;

3
4

Fig. II. 11.12. Organizarea spa1:iilor aferente bateriei de acumulatoare:

1 - camera acumulatoarelor; 2- depozit de acid ~i apa distilata; 3 - camera tampon; 4 - camera de ventilare.

Capitolul 11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva

Tabelulll.11.7. Valorile curentulul de lnclrcare I pentru lnclrcare cu redresoare automate IU fl U
Specificatie Baterii acide neetane Baterii acide etane (VRLA) Baterii alcaline neetane

II. lnstalatii electrice

nu functioneaza instalatia de ventilare mecanica; - ventilatoarele trebuie sa fie dublate, instalatia de rezerva intrand automat in functiune Ia oprirea instalatiei de baza. Functionarea instalatiei de ventilare va fi semnalizata. lnstalatia de ventilare mecanica se realizeaza: - in depresiune, in camera acumulatoarelor l;li in depozitul de electrolit; - in suprapresiune, in camera tampon. Daca intr-o incapere se instaleaza mai multe baterii, necesarul pentru ventilarea acestora se insumeaza. Masuri specifice de securitate in muncA, de evitare a pericolului de explozie, de prevenire a incendiilor lnstalatiile de curent continuu fac parte din categoria instalatiilor de joasa tensiune. Protectia impotriva electrocutarii este asigurata prin masuri l;li mijloace de protectie Ia atingere directa, atingere indirecta sau atingere directa l;li indirecta adoptate conform HD 384.4.41 l;li particularizate in SR EN 50272-2. incaperile pentru acumulatoare sunt considerate incaperi speciale pentru echipamente electrice, accesibile numai persoanelor autorizate. La proiectarea instalatiilor de curent continuu se respecta prevederile cuprinse in ,Normele generale de protectie impotriva incendiilor Ia proiectarea constructiilor l;li instalatiilor" (P 118). Camerele de acumulatoare, camerele tampon l;li camerele de ventilare pot fi incadrate in categoria ,D" de pericol de incendiu, daca sunt indeplinite conditiile: - incarcarea ocazionala se face cu o sursa automatizata, tensiunea de incarcare fiind limitata automat Ia o valoare care nu depal;le~te tensiunea de degajare a gazelor l;li se renunta Ia incarcarile de egalizare; - exista un sistem de blocare care intrerupe automat incarcarea ocazionala sau de egalizare, daca nu functioneaza instalatia de ventilare mecanica. Cand conditiile de mai sus nu sunt indeplinite, camerele de acumulatoare l;li camerele tampon respective se incadreaza in categoria ,A" de pericol de incendiu. Celelalte incaperi se incadreaza, intotdeauna, in categoria ,D" de pericol de incendiu.

In [mA/Ah] pentru calculul debitului de aer Ia U" [V/element]

foe [mA/Ah] pentru calculul debitului de aer Ia Uoc [V/element]

5 2,23 20 2,4

1 2,27

5 1,40 50 1,55

8
2,4

tru a nu favoriza acumularea de gaze. Acumulatoarele se vor dispune, de regula, pe un singur nivel sau in planuri succesive, montandu-se pe pardoseala sau pe socluri. Postamentele vor fi confectionate din materiale rezistente Ia electrolit sau tratate corespunzator, dimensionate pentru a asigura protectia antiseismica a bateriei. intre l;lirurile de acumulatoare l?i pereti trebuie sa existe un spatiu liber de minimum 50 mm pentru circulatia aerului. Pentru fiecare l;lir de acumulatoare montate trebuie sa existe un coridor de acces, eel putin pe o parte. Uitimea Iibera a coridoarelor de acces trebuie sa fie eel putin de 1,5 ori adancimea bateriei, dar nu mai putin de 0,8 m. Cand exista acumulatoare pe ambele parti ale coridoarelor, se recomanda o latime Iibera de eel putin 1 m. in interiorul camerelor de acumulatoare, conexiunile electrice Ia baterii vor fi realizate cu bare metalice rotunde neizolate ori cu conductoare izolate electric, cu materiale rezistente Ia umiditate l;li Ia electrolit. in cazul acumulatoarelor acide cu plumb, conductoarele vor fi din cupru, iar al celor alcaline, din otel sau din cupru placat cu nichel sau aliaje similare. Conductoarele neizolate se vopsesc cu lac rezistent Ia electrolit sau se ung cu vaselina. Trebuie asigurata o distanta minima de 1500 mm intre partile conductoare neizolate aflate sub tensiune ale unei baterii avand tensiunea nominala mai mare de 120 Vc.c .. in zonele cu grad de seismicitate ridicat, se adopta masuri constructive care sa impiedice rasturnarea sau spargerea vaselor de acumulatoare. TncAizirea l;li ventilarea camerelor de acumulatoare Temperatura minima in camerele de acumulatoare este de + 10 C. Se admit temperaturi mai joase (pana Ia

minimum oo C), cu conditia dimensionarii corespunzatoare a bateriei, tinand seama de scaderea capacitatii in functie de temperatura. Camerele de acumulatoare trebuie sa fie ventilate, indiferent daca bateriile se gasesc in incarcare, descarcare sau repaus. Ventilarea se realizeaza pentru: - diluarea amestecului de hidrogen in aer; - diluarea l;li evacuarea degajarii de electrolit in aer (pentru acumulatoare neetanl;le). Debitul de aer necesar se calculeaza cu relatia: . -3 3 V=0,05/nCN10 [m /h] (11.2.5) in care: li' - este debitul de aer; I - curentul care strabate bateria [mA/Ah]; n - numarul de elemente. CN- capacitatea nominala [Ah] (C 10 pentru acumulatoare acide l;li C5 pentru acumulatoare alcaline). Valoarea curentului se alege in functie de regimul de incarcare, conform tabelului 11.11.7. Debitul necesar de aer proaspat este preferabil sa fie asigurat prin ventilatie naturala, in caz contrar prin ventilatie fortata. Camera bateriei sau dulapul trebuie sa aiba o fanta de admisie l?i o fanta de evacuare a aerului, amplasate, de preferinta, pe pereti opul;li, Ia o distanta pe verticala de minim 2m, avand fiecare suprafata: A= 28 li' (11.2.6) unde: li'- este debitul de aer, in m3/h; A - este aria fantei, in cm2. in cazul prevederii unei ventilari mecanice, trebuie sa fie indeplinite conditiile urmatoare: - sa existe un sistem de blocare care sa intrerupa automat incarcarea ocazionala sau de egalizare, daca

II. lnstalatii electrice

'

Capitolul 12 lnstalatii electrice in mediu exploziv ' si in mediu cu pericol de incendiu

'

Capitolul12: lnstalalii electrice in mediu exploziv

II. lnstalalii electrice

inflamabile de prafuri in aer. Grupe/e aparaturii si clasele de temperatura Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase se impart in doua grupe: - grupa I - aparatura electrica pentru mine grizutoase; - grupa II - aparatura electrica pentru locuri cu o atmosfera potential exploziva, altele decat minele grizutoase. Pentru tipurile de protectie prin capsulare antideflagranta ,d" si securitate intrinseca ,i", aparatura electrica din grupa II este subdivizata in IIA, liB, IIC. fn functie de temperatura maxima a suprafetelor, aparatura electrica din grupa II se clasifica asa cum se indica in tabelul 11.12.1. Clasificarea conform NECINFPA Avand in vedere importata industriei nord americane se impune prezentarea clasificarii zonelor periculoase conform NECINFPA (National Electrical Code I National Fire Protection Association) din SUA si conform CEC I GSA (Canadian Electrical Code I Canadian Standards Association) din Canada. fn cele doua state nord americane spatiile periculoase sunt incadrate in trei clase, in functie de tipul substantelor inflamabile. Glasa 1:- gaze si vapori inflamabili; Glasa 11:- praf $i pulberi inflamabile; Glasa Ill:- lichide, fibre si solide. Fiecare clasa este impartita in functie de nivelul de rise prezent, in 2 divizii: Divizia 1: - pericolul poate fi prezent in functionare normala, in timpul reparatiilor sau efectuarii lucrarilor de intretinere; Divizia 2: - materialul combustibil este prezent, dar este limitat in containere sau sisteme inchise si spatii adiacente celor din divizia 1. Zonele periculoase din clasa I sunt impartite in 4 grupe, in functie de tipul gazelor sau vaporilor inflamabili: Grupa A - atmosfera care contine acetilena; Grupa B - atmosfera care contine hidrogen; Grupa C - atmosfera care contine etilena, eter etilic; Grupa D - atmosfera care contine acetona, amoniac, benzen, butan, ciclopropan, etanol, gazolina, metan, gaz natural, propan. Zonele periculoase din clasa II sunt impartite in 3 grupe: Grupa E - atmosfera care contine praf de metal combustibil (aluminiu, magneziu etc.); Grupa F - atmosfera care contine praf de carbune, cocs;

12.1. Probleme generale

Proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea instalatiilor in zone cu pericol de explozie se realizeaza pe baza urmatoarelor reglementari existente in Romania: - SR EN 50014- 1995 ,Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive - prescriptii generale"; - CEI 79-14 *) ,lnst~llations electriques en atmospheres explosives gazeuses (autres que les mines); - CEI 79-10 *) ,Classification des emplacements dangereux"; - CEI 1241-1-2 *),Materiels electriques destines a etre utilises en presence de poussieres combustibles. Partie 1 - Materiels electriques proteges par enveloppes Section 2: Selection, installation et entretien du materiel"; - STAS 995411-74 lnstalatii $i echipamente electrice in zone cu pericol de explozie datorita gazelor si lichidelor inflamabile - Prescriptii de proiectare si montare"; - I 20-2002 ,Nomativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului"; - ID 17 - 1986 ,Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea instalatiilor in zone cu pericol de explozie". Romania este membru afiliat Ia CENELEC (European Committee for Electrotehnical Standardisation) si al CEI (Commission Electrotechnique lnternationale). Se au in vedere instalatiile electrice care fac parte din domeniul de aplicare a publicatiei CEI 79-14, adica instalatiile electrice permanente ale constructiilor precum si instalatiile electrice care pot fi considerate ca temporare (instalatiile experimentale, instalatiile prototip si instalatiile pilot). Nu se au in vedere urmatoarele cazuri particulare: - instalatiile electrice din minele grizutoase sau instalatiile electrice din spatiile in care pericolul provine de Ia substante explozibile; - incaperile cu utilizari medicale; - defectiunile catastrofice care depa$esc conceptul de normalitate (ter-

me nul de ,defectiune catastrofica", in acest context, se aplica, de exemplu, Ia ruperea unui vas de proces sau a unei conducte); - efectele defectiunilor consecutive; - alte surse de aprindere decat cele care sunt asociate echipamentelor electrice. Definitiile $i termenii folositi corespund standardului SR CEI 50 (426) ,Vocabular electrotehnic international, Cap. 426: Aparatura electrica pentru atmosfere explozive". *) Standarde preluate de IRS ca standarde romanesti.

12.2. Clasificarea ariilor periculoase

Clasificarea conform CEI Proiectarea, executia si verificarea instalatiilor electrice in spatiile cu pericol de explozie se face in functie de zonarea ariilor periculoase. 0 atmosfera exploziva gazoasa este un amestec cu aerul, in conditii atmosferice, a substantelor inflamabile sub forma de gaz, vapori sau ceata, in care, dupa aprindere, arderea se propaga in ansamblul amestecului neconsumat. Pentru ariile cu atmosfere explozive gazoase clasificarea actuala distinge trei zone: - zona 0, in care o atmosfera exploziva gazoasa este prezenta in permanenta sau in cursul unor perioade lungi de timp; - zona 1, in care este probabila aparitia unei atmosfere explozive gazoase in functionare normala; - zona 2, in care nu este probabila aparitia unei atmosfere explozive gazoase, in functionare normala, si daca ea apare, acest fapt se produce putin frecvent si numai pentru o perioada scurta. 0 atmosfera exploziva cu praf este un amestec cu aerul, in conditii atmosferice, a substantelor inflamabile sub forma de praf sau fibre, in care, dupa aprindere, arderea se propaga in ansamblul amestecului neconsumat. Pentru ariile cu atmosfere explozive cu praf clasificarea actuala distinge doua zone: - zona 21, in care praful combustibil sub forma de nor poate fi prezent in cantitate suficienta pentru a da in amestec cu aerul, Ia operatiile normale de functionare, manevrare sau curatire, o concentratie exploziva de prafuri combustibile sau inflamabile; - zona 22, in care norii de praf combustibil se pot produce rar si se mentin pe perioade scurte sau in care acumularile sau straturile de praf combustibil pot fi prezente si pot genera amestecuri

Tabelulll.12.1. Clasele de temperaturA ale aparatelor electrice din clasa II Glasa de Temperatura temperatura maxima a suprafetelor [ C] T1 450 T2 300 T3 200 T4 135 T5 100 T6 85
0

11. lnstalalii electrice

Grupa G - atmosfera care contine praf de cereale, faina, lemn, plastic sau produse chimice. in functie de temperatura maxima a suprafetelor aparatelor, clasele de temperatura sunt prezentate in tabelul II. 12.2. Corespondenta zonelor periculoase dupa normele nord americana ~i normale CEI/CENELEC este prezentata in tabelul 11.12.3. Corespondenta claselor pentru aparatura electrica intre normele nord americana ~i normele CEI/CENELEC sunt prezentate in tabelul 11.12.4.

Capitolul12: lnstalalii electrice in mediu exploziv

Normativul 1.0.17-1986 admite in zona 0 numai echipamentele electrice cu siguranta intrinseca .,Ex ia II".
Echipamente electrice pentru zona 1

12.3. Al~erea echipamentelor elecbice

Pentru alegerea echipamentelor alectrice corespunzatoare spatiilor cu pericol de explozie, sunt necesare urmatoarele date: - clasificarea spatiilor cu pericol de explozie; - temperatura de aprindere a gazelor sau vaporilor respectivi; - clasificarea gazelor ~i a vaporilor in legatura cu grupele sau subgrupele aparatelor electrice; - influente externe ~i temperatura ambianta.
Echipamente electrice pentru zona 0

trebuie sa asigure un nivel de securitate deosebit de ridicat, tinmd seama de natura speciala a mediului incluzand factorii termici, mecanici, corosivi, electrici, chimici ~i electrostatici. Conform prescriptiilor CEI 79-14, se pot utiliza numai echipamente electrice cu securitate intrinseca de tip .,ia" (instalate ~i marcate conform regulilor mentionate in certificatele lor). STAS 9954/1-74 admite montarea aparatului cu tipul de protectie .,i", tara a face mentiuni legate de tipul de protectie .,ia" sau .,ib".

$i in cadrul zonei 1 sunt diferente intre diversele standarde. Conform prescriptiilor CEI 79-14, se pot utiliza echipamente electrice construite conform unuia sau mai multor tipuri de protectie: - siguranta intrinseca ia sau ib; - capsulare antideflagranta d; - capsulare presurizata p; - siguranta marita e; - inglobare in nisip q; - imersiune in ulei o; - incapsulare m. in zona 1, norma CEI 79-14 nu admite utilizarea lampilor cu vapori de sodiu de joasa presiune, fiind admise numai cele de inalta presiune. Echipamente electrice pentru zona 2 Publicatia CEI 79-14 admite instalaEste de mentionat faptul ca standardul SA EN 50 014 I 95 admite utiliza- rea tuturor echipamentelor electrice rea lampilor cu sodiu de inalta presiune executate conform regulilor aplicabile in spatiile cu pericol de explozie (de pentru zonele 0 ~i 1, precum ~i a echiexemplu, cele conforme cu EN 60662). pamentelor electrice proiectate special Lampile care contin sodiu metalic in pentru utilizarea in zona 2, cum ar fi de stare Iibera (de exemplu, lampile cu exemplu cele cu tipul de protectie n (tisodiu de joasa presiune) nu sunt per- pul n este un tip de protectie aplicat mise in spatiile cu pericol de explozie unui aparat electric astfel incat, in din cauza riscului aprinderii provocate functionare normala, aparatul nu este de sodiul liber de Ia o lampa sparta. capabil sa aprinda o atmosfera exploSTAS 9954/1-74 admite utilizarea, in ziva inconjuratoare ~i un defect capabil zona 1, a aparatajului ~i ma~inilor alec- sa cauzeze o aprindere nu este posibil sa se produca). trice cu tipul de protectie d, p ~i i. Standardul nu prevede utilizarea in zona 2, STAS 9954/1-74 ~i STAS echipamentelor cu tipul de protectie 6877/1-86 admit utilizarea echipamene - siguranta marita, iar normativul 1.0. , telor executate in urmatoarele tipuri de 17-1986 nu admite in zona 1 echipa- protectie: mentele electrice cu tipul de protectie - siguranta intrinseca, ia sau ib; q ~i o, ca ~i urmatoarele echipamente: - capsulare antideflagranta d; - motoare asincrone de j. t. cu rotorul in - capsulare presurizata p; scurtcircuit, cu siguranta marita e, - siguranta marita e; de~i admite motoarele de acest tip - inglobare in nisip q; realizate pentru inalta tensiune; - imersiune in ulei o.

- transformatoare ~i autotransformatoare (uscate sau in ulei) - indiferent de tipul de protectie; - condensatoare cu protectie p, e ~i o; - corpuri de iluminat fixe cu Iampi cu incandescenta, fluorescente sau cu vapori de mercur, cu protectie e; - corpuri de iluminat cu vapori de sodiu, indiferent de tipul de protectie ~i tara a se face o diferentiere intre cele de joasa presiune ~i cele de inalta presiune; - doze de conexiuni cu protectie e (in zona 1 se admit numai dozele metalice IP54 ~i numai pentru instalatiile de iluminat); - aparate telefonice cu protectie e; - termocupluri ~i termorezistente cu protectie e.

Tabelulll.12.2. Clasele de temperaturA ale aparatelor electrice dupi NEC I NFPA ,1 CEC I CSA Glasa de Temperatura maxima temperatura -yocf -T1 450 T2 300 - _I~-__2_!lQ_______ T28 260 . ------T2C 230 T20 215 ----- - - - ------T3 200 .. T3A 180 C----T38 __ _ _ 165 ,_ _T3Q_ _ ___ ______1_0________ _ T4 135 T4A 120 T5 100 ~-6- - - - - - -85-- --------------------------------- - - - - - - - - -------------------

Tabelulll.12.3. Coresponde~ zonelor pertculoase dupi normele nord amertcane 'i normele CEVCENELEC Pericol Pericol cu Conditii continuu intermitenta , anormale 1 I Oivizia 1 Oivizia 2 SUA ~i Canada gaz~_Qra!_ _ gaze ~i _Qr"_af CEI/CENELEC Zona 0 Zona 1 Zona 2 Zona 21 Zona 22 Zona 21
1 1

Tabelul 11.12.4. Coresponde~ claselor pentru aparaturi electricl tntre normele nord amertcane 'I normele CEll CENELEC ~-- _ _ _____QI~sificarea_aparaturii _______, Energia de C::~/_Q~I'JE:L~(; SUA i _ c:;_anada aprindere --~~~_n_______ ---;-__ _gr:u~_!__ _ _ _ clasaj~~p _ _ _Acetilena _______ ,_ _gr_l.!P~_!L__g ___ _ Q!asa _1_gr~-~ _____ > 20 !!J _ HidrQ_g~n , _ _QIJ.JQ_a 11_,_9 __ _ cla~~-1. 9"LJP~- _ _ _ ~~Q_!ld_ __ Etilena _ gr_u~_ll, 8 clasa I, grupa C > 60 !!J E~op~n grupa II, P. _ c!~sE I, grupa 0 > 180 !!J __PI?t_!Tl~!ali9 _ _ ~_ ______ cl_~s-~ ll_,_gi'!:JPE-_E: _ _ _______ _ Praf de carbune clasa__l!, grupaf ____________ _ clasa_ll, grup_a(3_ Praf de cereale Fibre clasa Ill
1
u _______ __

Capitolul12: lnstalatii electrice in mediu exploziv

Normativul I.D. 17-1986 admite aceechipamente cu tipurile de protectie prevazute in STAS 6877/1-86. Acest normativ nu face referiri Ia echipamentele electrice cu tipul de protectie s ~i n, de~i ultimele sunt special concepute pentru a fi utilizate in zona 2. 0 situatie aparte o constituie instalatiile frigorifice care utilizeaza amoniac ~i care nu sunt prevazute in normele mentionate mai sus. In aceste instalatii, echipamentul electric este in executie normala, cu exceptia instalatiei de semnalizare de avarie ~i a iluminatului de siguranta care sunt in executie antiexploziva. La aceste instalatii se prevede deconectarea circuitelor electrice de Ia unul sau mai multe intreruptoare instalate intr-un loc sigur, comandate de unul sau mai multe butoane de oprire rapida, situate imediat in exteriorul spatiului sau incaperii. 8utoanele de oprire rapida trebuie sa fie protejate cu geam ~i amplasate in exteriorul incaperilor (conform STAS 6987-82).
lea~i

II. lnstalatii electrice

este racordat Ia cutia de borne conform prevederilor tipului de protectie a cutiei. In ltalia, in zona 1, se poate utiliza numai sistemul de instalare in teava. In Germania ~i in multe tari influentate de tehnologia VDE, pana Ia aparitia noului standard VDE 0165/6.80, era admis numai sistemul de instalare in cablu cu intrare indirecta, prin compartiment terminal realizat cu tipul de protectie ,siguranta marita". In acest compartiment terminal, cablul este introdus printr-o presgarnitura obi~nuita care are gradul de protectie mecanica IP 54. Cablul trebuie conectat Ia terminale realizate cu tipul de protectie siguranta marita. Legatura intre compartimentul terminal care este cu siguranta marita ~i carcasa echipamentului electric realizata cu tipul de protectie capsulare antideflagranta se face cu conductoare unifilare, prin intermediul unor piese de trecere etan~e. Piesele de trecere etan~e sunt fixate de producatorul echipamentului ~i sunt verificate Ia inchiderea carcasei cu protectie capsulare antideflagranta. Executantul lucrarii de instalare are voie sa deschida numai compartimentul terminal cu siguranta rnarita. El nu are voie sa deschida ~i capsularea antideflagranta. Tehnologia britanica admite intrarea directa a cablurilor in capsularea antideflagranta. De exemplu, Ia intreruptoarele de comanda executate cu tipul de protectie capsulare antideflagranta, cablurile de legatura sunt introduse direct in carcasa intreruptorului. Totu~i. Ia intreruptoarele cu mare putere de rupere se impune un compartiment terminal separat care este realizat, ~i el, cu tipul de protectie capsulare antideflagranta. Cablul este adus din exterior in compartimentul terminal antideflagrant ~i nu in camera antideflagranta a echipamentului care contine aparate capabile de a produce scantei in functionarea normala. Pentru introducerea cablurilor in camera terminala, speciala antideflagranta, se folosesc intrari de cablu cu garnituri de etan~are din neopren. lntrarea de cablu este aleasa in concordanta cu tipul cablului ~i locul in care se utilizeaza instalatia. Anumite tipuri de cabluri folosesc materiale care pot manifesta o caracteristica de ,curgere rece" (,cold flow"), care poate avea efecte negative privind protectia aparatului. Acolo unde se utilizeaza astfel de cabluri, trebuie sa se foloseasca dispozitive de intrare corespunzatoare, a~a cum sunt intrarile de cabluri omologate care nu folosesc etan~arile de compresiune. Legatura intre compartimentul terminal antideflagrant ~i camera antideflagranta, care contine aparatele, se realizeaza Ia tel cu

a - protejat impotriva prafului (IP5X), cu urmatorul marcaj: - DIP A22 sau DIP A21 pentru aparatele verificate conform practicii ,A"; - DIP 822 sau DIP 821 pentru aparatele verificate conform practicii ,8"; b - temperaturile maxime de suprafata ale aparatului nu trebuie sa depa~easca valorile indicate mai sus, pentru zona 21 ~i zona 22 cu praf conductor, Ia punctele b, c ~i d; Observatie: se recomanda ca planul de zonare (cu clasificarea ~i extinderea ariilor periculoase) sa cuprinda tipul de zona ~i grosimea stratului, daca ea este mai mare de 5 mm pentru practica ,A" sau daca este mai mare de 12,5 mm pentru practica ,8".

12.4. Montarea cablurilor electrice

12.4.1. Sisteme de instalare
Proiectarea sistemului de cabluri electrice ~i a partilor lui constitutive trebuie sa se faca pe baza caracteristicilor spatiului cu pericol de explozie, incluzand factorii mecanici, chimici ~i termici. Echipamentele electrice pentru spatiile cu pericol de explozie sunt realizate pentru 3 sisteme de baza de instalare: -in teava; - in cabluri cu intrare directa; - in cabluri cu intrare indirecta. Aceste 3 sisteme trebuie comparate din punctul de vedere al gradului lor de siguranta ~i din eel al aspectului economic. Cerintele de instalare nu sunt identice in diversele tari europene ~i in SUA. Standardul SA EN 50014 admite toate cele 3 sisteme de realizare a instalatiilor electrice. STAS 9954/1-74 admite, de asemenea, toate cele 3 sisteme de realizare a instalatiilor electrice. Numai compartimentele terminale trebuie sa fie realizate conform standardului specific pentru tipul de protectie a echipamentului considerat. Norma CEI 79-14 admite cele 3 sisteme de realizare a instalatiilor electrice precum ~i sisteme mixte. Un sistem mixt este o instalatie electrica care cuprinde echipamente electrice sau capsulari special concepute pentru racordarea conductoarelor instalate in tevi de protectie, dar racordate prin cabluri. Un adaptor antideflagrant prevazut cu izolatori de trecere ~i cutie terminala poate fi conectat Ia intrarea pentru teava de protectie a carcasei prin intermediul unei tevi de protectie a carei lungime nu depa~e~te 150 mm. Capsularile antideflagrante trebuie sa aiba eel putin 5 filete complet angajate. Cablul

Echipamente e/ectrice pentru zona 21 $i zona 22 cu praf conductor Pentru echipamentul electric ce se monteaza in aceste zone se cer urmatoarele conditii, conform CEI 1241-1-2: a - total protejat impotriva prafului (IP6X), cu urmatorul marcaj: - DIP A21 pentru aparatele verificate conform practicii A; - DIP 821 pentru apratele verificate conform practicii 8; b - temperatura maxima de suprafata a aparatului nu trebuie sa depa~easca doua treimi din temperatura de aprindere (exprimata in grade Celsius) a amestecului praf/aer considerat (Tc1): Tmax = 2/3 Tc1; c - temperatura maxima de suprafata a aparaturii (Tmaxl' dmd este incercata prin metoda ,tara praf" (conform practicii A), nu trebuie sa depa~easca o valoare cu 75 K inferioara temperaturii minime de aprindere pentru o grosime de strat de 5 mm a prafului respectiv ( T5 mm ): Tmax = TS mm- 75 K; d - temperatura maxima de suprafata a aparaturii (Tmaxl cand este incercata prin metoda ,cu inveli~ praf" (conform practicii B), nu trebuie sa depa~easca o valoare cu 25 K inferioara temperaturii minime de aprindere pentru o grosime de strat de 12,5 mm a prafului respectiv (T 12.5 mm): Tmax = T12.5 mm - 25 K. Echipamente electrice pentru zona 22 Pentru echipamentul electric ce se monteaza in aceasta zona, conditiile, conform CEI 1241-1-2, sunt urmatoarele:

II. lnstala!ii electrice

cea prezentata Ia tehnologia germana. Utilizand tehnologia franceza, este posibil de a intra in capsularea antideflagranta ce contine aparate capabile sa produca scantei in functionarea normala, direct, in orice situatie. Etam;;area intrarii de cablu este mai pretentioasa decat una utilizata de tehnologia britanica ~i compenseaza mai bine diferentele de diametre ale cablurilor. Tn SUA, pentru toate aplicatiile in clasa I, divizia 1, NEC 501-4 (National Electrical Code), sunt permise numai sistemul in teava sau eel in cabluri cu izolatie minerala, aceste cabluri fiind utilizate, in principal, drept cabluri de semnalizare sau de comandii in spatiile corespunzatoare. in divizia 2 este admisa utilizarea anumitor tipuri de cabluri. Luand in considerare marimea pietiei americana ~i a celei influentate de standardele SUA, se poate spune ca cea mai mare parte a instalatiilor protejate Ia explozie sunt executate in teava. Tn acest sistem, conductele electrice ~i cablurile unipolare sunt introduse in tevi din metal. Tntregul sistem de conducte este in constructie antideflagranta ~i se etan~eaza in punctele de intrare a tevilor in carcase. Etan~area este necesara pentru a se preveni transmiterea prin conducte a scanteilor ~i gazelor fierbinti produse de o explozie interna in timpul functionarii normale. Etan~arile se executa in sistemul de conducte, Ia anumite distante, in tunctie de diametrul conductelor.

Capitolul12: lnstala!ii electrice in mediu exploziv

Normativuii.D. 17-1986 precizeaza ca circuitele cu siguranta intrinseca se realizeaza conform prevederilor standardului specific acestui tip de protectie.

12A.2. Tipuri de cabluri utilizate in spatii cu pericol de explozie

CEI 79-14 admite utilizarea aluminiului numai daca sectiunea minima este de eel putin 16 mm2 , tara a se face deosebiri intre sectiunea conductelor montate in tevi de protectie ~i a cablurilor. STAS 9954/1-74 admite conductoare din aluminiu cu sectiunea minima de 4 mm 2 montate in tevi de otel precum ~i cabluri cu conductoare din aluminiu cu sectiunea minima de 16 mm2 Normativul 1.0. 17-1986 admite, de asemenea, conductoare din aluminiu cu sectiunea minima de 4 mm2 montate in tevi din otel precum ~i cabluri cu conductoare din aluminiu a caror sectiune minima este insa de 25 mm 2

Cablurl pentru zona 0 CEI 79-14 precizeaza ca circuitele cu securitate intrinseca se realizeaza conform standardului specific acestui tip de protectie. STAS 9954 I 1-74 nu face referiri Ia conductoarele ~i cablurile utilizate in zona 0.

Cab/uri pentru zonele 1 1}12 CEI 79 -14 nu face diferentieri intre zonele 1 ~i 2 privind utilizarea cablurilor armate ~i nearmate. Pentru instalatii fixe se pot utiliza cabluri cu manta termoplastica, cu manta din material plastic termorigid, cu manta din elastomeri sau cu izolatie minerala ~i manta metalica. Pentru echipamente portabile sau transportabile se vor folosi cabluri cu manta din policloropren executie grea sau alt elastomer echivalent, cabluri cu manta din cauciuc executie grea sau cabluri cu constructie robusta echivalenta. Conductoarele vor avea sectiunea minima de 1 mm2 Conductorul de protectie va fi izolat in mod similar cu conductoarele active ~i va fi incorporat in aceea~i manta cu cablul de alimentare. Cablurile pentru instalatiile fixe vor avea caracteristici corespunzatoare pentru a rezista Ia propagarea flacarii. Echipamentele electrice mobile, Ia care curentul nominal nu depa~e~te 6 A, destinate sa fie utilizate Ia tensiuni care nu depa~esc 250 V in raport cu pamantul, pot fi alimentate cu cabluri cu manta din cauciuc, polichloropren sau dintr-un elastomer echivalent, executie mijlocie, sau sa fie de o construetie robusta echivalenta. Aceste cabluri nu sunt admise pentru echipamentele electrice mobile sau transportabile expuse Ia solicitari mecanice mari. STAS 9954/1-74 admite in zona 1 urmatoarele tipuri de cabluri omologate pentru utilizarea in aceste zone: - cabluri armate cu izolatie din hartie, cauciuc sau material termoplastic, cu manta din plumb (ex: CYPAbY, ACYPAbY); - cabluri armate cu izolatie din cauciuc sau material termoplasttic (ex: CYAbY, ACYAbY, NYFGbY); - cabluri cu nul concentric de 1 kV (ex: CYCY, ACYCY, CYCoY, ACYCoY); - cabluri cu izolatie minerala, cu manta din cupru. Pentru zona 2, STAS 9954/1-74 admite ~i folosirea cablurilor nearmate, dar care sunt omologate pentru zona 2. Normativul 1.0. 17-1986 prevede pentru zona 1 folosirea cablurilor armate, cu izolatie din PVC sau hartie. Cablurile flexibile sunt admise numai pentru alimentarea macaralelor, podurilor rulante ~i a lampilor portabile. Pentru instalatiile in zona 2, normativul 1.0. 17-1986 admite utilizarea ~i a cablurilor nearmate.

Cab/uri pentru zonele 211}122 Tipurile de cabluri care pot fi utilizate in zona 21 ~i 22 sunt: - cabluri in tuburi de protectie in~u rubate sau cu racorduri sudate; - cabluri care, constructiv, sunt corespunzator protejate impotriva deteriorarilor mecanice ~i care sunt etan~e Ia praf; Example de cabluri care satisfac aceste specificatii: cabluri cu izolant termoplastic sau elastomer armate, cu manta din PVC, PCP sau echivalent; cabluri cu manta continua din aluminiu, cu sau tara armatura; cabluri cu izolatie minerala cu inveli~ metalic; - cabluri protejate impotriva deteriorarilor mecanice sau instalate unde nu exista riscul de deteriorare mecanica, cu izolant termoplastic sau elastomer, cu manta din PVC, PCP sau echivalent. Este recomandabil sa se prevada treceri ale cablurilor astfel incat acestea sa nu fie expuse Ia efecte de frecare ~i de formare a electricitatii statice in urma trecerii prafurilor. Trebuie luate precautii pentru a impiedica acumularea de electricitate statica pe suprafata cablurilor. De asemenea, trecerile de cabluri trebuie prevazute cu acces pentru curatire, astfel ca depunerile de praf sa poata fi inlaturate. Tn masura posibilului, cablurile care nu sunt asociate zonelor periculoase, se recomanda sa nu traverseze aceste zone. Daca traversarea este inevitabila, cablurile trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de zonele periculoase. Tn locurile in care cablurile traverseaza 0 pardoseala, un perete, 0 ingraditura sau un plafon care formeaza o bariera pentru praf, este bine sa se prevada orificii de trecere care sa opreasca acumularea prafurilor combustibile. /ntrjrl de csblu Norma CEI 79-14 face urmatoarele precizari: - Ia echipamentele cu protectie d se poate utiliza un dispozitiv de intrare cu inel de etan~are daca: capsularea nu contine surse interne de aprindere; echipamentele Ex fac parte din subgrupa II A sau II 8 ~i sunt montate in zona 2 sau in zona 1, dar volumul capsularii este mai mic de 2 dm3 ; Tn celelalte situatii se vor utiliza fie un dispozitiv de etan~are antideflagrant (cutie de stopare sau camera de etan~are) care contine compound sau alt material de etan~are a conductoarelor individuale, fie o intrare de cablu antideflagranta cu compound de umplere; - Ia echipamentele cu protectie e, co-

Capitolul12: lnstalalii electrice in mediu exploziv

nectarea cablurilor se efectueaza prin intrari de cablu corespunzatoare tipului utilizat ~i care contin componente de etan~are pentru a se realiza un grad de protectie de eel putin IP54 intre cablu ~i capsulare; - Ia echipamentele cu protectie i se vor utiliza numai cabluri izolate, cu tensiunea de incercare conductorpamant, conductor-ecran ~i ecran pamant de eel putin 500 V c.a. STAS 9954/1-74 prevede ca Ia intrarea cablului in cutia de borne a motorului sau a aparatului sa se execute etan~area pe cablu (Ia un grad de protectie de eel putin IP 54). Normativul 1.0. 17-1986 cere o etan~ re corespunzatoare gradului de protectie a cutiei respective Ia intrarea cablurilor in cutia de borne a motoarelor sau aparatelor sau in cutia de conexiuni. Norma CEI 1241-1-2 face urmatoarele precizari: - Ia echipamentele protejate impotriva prafului, pentru racorduri Ia aparate fixe care pot fi uneori deplasate pe distante mici {de exemplu, motoare pe glisiere) este bine sa se prevada cabluri care sa permita mi~carea necesara tara deteriorare sau se poate folosi un tip de cablu prevazut pentru aparate transportabile. Acolo unde cablajul fix nu este de un tip care sa permita mi~carea necesara, trebuie prevazute cofrete de racord protejate convenabil pentru racordul intre cablajul fix ~i cablajul catre aparat. Daca se folosesc tuburi metalice flexibile, acestea trebuie sa fie etan~e Ia praf ~i folosirea lor nu trebuie sa afecteze caracteristicile capsularii aparatului respectiv precum ~i sa evite deteriorarea cablului; - tuburile metalice flexibile trebuie sa asigure o continuitate electrica corespunzatoare, insa aceasta nu trebuie sa constituie singurul mijloc de Iegare Ia pamant; - atunci cand se folosesc sisteme de conducte metalice sau plastice, acestea trebuie sa fie etan~e Ia praf iar imbinarile se vor executa cu garnituri, prin in~urubare, prin imbucare sau cu brida. imbinarile prin in~uru bare trebuie sa aiba angajate eel putin 5 filete cilindrice sau 3 filete conice.

II. lnstalalii electrice

- conductele din otel care au grosimea peretilor de minim 5 mm. Elemente de captare - pentru realizarea unei protectii intarite se folosesc dispozitive, respectand dimensiunile H max ~i Amax prezentate 1n tabelul II. 12.5., unde: - Hmax este inaltimea maxima fata de pamant a celui mai inalt punct al dispozitivului de captare; - AmaK este distanta maxima intre suportii de sustinere ai dispozitivelor de captare. Limita zonei protejate pe dispozitivul de captare se poate stabili, in functie de inaltimea HmaK fata de pamant a celui mai inalt punct al dispozitivului de captare, prin urmatoarele doua metode: - metoda unghiului de protectie a fata de verticala a zonei de protectie; - metoda sferei rotative fictive R. Pentru protectia intarita, limita zonei protejate este prezentata in tabelul 11.12.6. ' Elemente de coborare - o instalatie de paratrasnet trebuie sa aiba eel putin 4 coborari. Se prevede cate un conductor de coborare Ia fiecare 10 m de perimetru de acoperi~. Se prevad numai 2 coborari Ia constructiile care au eel mult 10 m lungime ~i eel mult 6 m latime. Priza de pamiint - rezistenta de dispersie a prizei de pamant, in cazul in care este folosita exclusiv pentru instalatia de paratrasnet, trebuie sa aiba. eel putin valorile din tabelul 11.12.7. Legarea Ia pamiint - toate rezervoarele, cu exceptia celor subterane, se I leaga Ia pamfmt cu un numar stabilit de legaturi in functie de diametrul sau lungimea acestora dupa cum urmeaza: ' - o legatura - pana Ia 2 m; ' - 2 legaturi - peste 2 m, pana Ia 10 m; : - 3 legaturi - peste 10 m, pana Ia 20 m; - 4 legaturi - peste 20 m. Conductele din otel pentru transportul fluidelor combustibile care au grosimea peretilor de minimum 5 mm, instalate Ia : inaltimi mai mari de 4 m de Ia sol, se : considera autoprotejate impotriva loviturilor de trasnet. Aceste conducte se leaga Ia prize de pamant cu rezistenta de ! dispersie de maximum 20 ohmi, Ia fiecare , 20 ... 30 m lungime de traseu. in situatia in i care astfel de conducte sunt montate Ia : inaltimi mai mici de 4 m de Ia sol, ele se ~ leaga Ia prize cu rezistenta de dispersie de maximum 30 ohmi, Ia fiecare 200 ... 300 m lungime de traseu, pentru protectia impotriva efectelor secundare ale trasnetului.
1 1 1
1

12.5. lnstal~a de paratrisnet

Constructiile ~i instalatiile tehnologice exterioare in care se utilizeaza, prelucreaza, manipuleaza sau se depoziteaza substante care pot forma cu aerul amestecuri explozive se prevad, obligatoriu, cu o protectie intarita impotriva trasnetului. Se considera autoprotejate ~i nu se prevad cu instalatii de captare urmatoarele utilaje ~i instalatii tehnologice: - rezervoarele metalice cu capac metalic in urmatoarele conditii: corpul ~i capacul sunt din tabla din otel cu o grosime minima de 5 mm; este realizata o legatura electrica sigura intre capac ~i corpul rezervorului legat Ia pamant; toate conductele racordate Ia rezervor sunt legate electric Ia acesta in punctul de intrare; sunt etan~e sau sunt prevazute cu supape de respiratie ~i dispozitive opritoare de flacara;

i i
1

,
1

: :
1

Tabelulll.12.5. Dlmenslunlle maxlme pentru elementele de captare Tipul dispozitivului de captare HmaK [m] AmaK [m] l-_-o-t....,.ij"';a-d-,-e-c-~-t-~-~e___ -_-___ -_-____-__ ---------,--~2::::0:....__ _ _-if,-----"-""'-_----l - doua tije de captare 20 i 20 ~-___Q_atru_!~-d~_c_ap!"!f"e_dj~fli.JSeinpA'trat ____ 2_Q__ __ 20 ___ 1 r---'" un~o_ndi.JCtQI'_QELcap tar~ __ 20 ____ -_ __ _ - doua sau mai multe conductoare de captare nu se limiteaza ~i retea de captare I
1 u- _ _ _ ___ ___

Tabelulll.12.6. Umlta zonel prote)ate pentru t"'"':....-;:a lntlrltl

lnaltimea Hmax [m]
i

10

20
m

30

__-__unghiul a [grad] I 45 -~----3_0___ _ *j __ -- ochiurile ret~~-~!~~-[rnl___ -- 10x10 ' 10x10_--- 1()~_1_Q**) _-__raza Rjm_l_ ________ _j_~--- ____ ---~__ ______ 35**1 Nota: (*) - se folose~te numai metoda sferei fictive; (**) - pentru situatii cu rise deosebit de ridicat se poate folosi retea cu ochiuri de 5x5 m ~i sfera cu R = 20 m.

--+-

12.6. Misuri de -~rotectie impobiva electricitA~i statice

in vederea evitarii formarii de sarcini , electrostatice se vor lua masuri tehnologice ~i constructive precum: - ionizarea aerului in interiorul utilajelor, rezervoarelor;

lnstalatia de ___ paratrasnet ____________ _

--....:...__

montata pe constructie
-- ---------- -

independenta

Tipul pri~~----- --=--- _ - naturala - artificiala

----------------------

_ _ _ _ _ j ___________ _

~~-

'

5
10

II. lnstalatii electrice

- umezirea aerului in locurile periculoase. Pentru indepartarea sarcinilor electrostatics se vor lega Ia pamant toate utilajele, conductele ~i rezervoarele care ar putea acumula electricitate statica. Rezervoarele metalice se vor lega cu obiectele metalice de pe sol sau subterane ~i cu instalatiile de paratrasnet ale constructiilor vecine care se afla in jurul rezervorului Ia o distanta mai mica de 30m. Toate conductele care intra sau ies din instalatie ~i cele care fac legatura intre utilaje trebuie legate pentru a forma un circuit electric neintrerupt. Pentru a se preintampina producerea de scantei se vor realiza punti de conexiuna intre toate conductele care se afla Ia o distanta mai mica de 10 em. La

Capitolul12: lnstalatii electrice in mediu exploziv

traseele de conducte paralele conexiunile se executa Ia intervale de 20 em. Conductele montate pe estacada trebuie legate Ia pamant Ia capete precum ~i Ia fiecare 200...300 m de traseu. La rezervoarele metalice, capacul plutitor se va lega prin conductoare flexibile Ia mantaua rezervorului. In cazul in care mantaua rezervorului este realizata din material slab conducator, legatura capacului se va face Ia pamant prin exteriorul rezervorului. Rezistenta prizei de pamant, folosita exclusiv pentru descarcarea electricitatii statice, va fide maximum 100 ohmi. Rezistenta de contact intre flan~e nu trebuie sa depa~easca 0,03 ohmi. Nu se admite utilizarea conductelor pentru transportul lichidelor ~i gazelor inflamabile ca prize de Iegare Ia pamant. Legarea Ia piimant a instalatiilor din zonele de perico/ de explozie Legarea Ia pamant este o masura de protectie impotriva: - tensiunii de atingere, care se executa conform prevederilor generale (fara cerinte suplimentare in zonele cu pericol de explozie); - loviturilor de trasnet (a se vedea precizarile de Ia punctul 12.5); - electricitatii statice (a se vedea precizarile de Ia punctul 12.6). In retelele electrice cu neutrul izolat, Ia utilizarea protectiei prin legarea Ia pamant, trebuie sa se asigure un control automat al izolatiei retelei. La scaderea rezistentei de izolatie, sub limita admisa, reteaua respectiva se va deconecta automat.

II. lnstalatii electrice

'

Capitolul 13 Tehnologia executarii instalatiilor electrice

'

Capitolul13: Tehnologia executirii instalaliilor electrice

Solutiile tehnologice pentru realizarea instalatiilor electrice trebuie sa corespunda eel putin urmatoarelor cerinte: - minime de calitate, prevazute in normele nationale !?i internationale; - de calitate explicite !?i implicite ale clientilor; - de economicitate; - privind durata de realizare a lucrarilor. Diversitatea actuala a materialelor, a aparatelor !?i accesoriilor componente ale instalatiilor electrice conduce Ia un ansamblu deosebit de vast de metode !?i procedee pentru montarea acestora. Solutiile sunt in acela!?i timp in permanenta evolutiei determinata, atat de evolutia tehnologiilor de fabricatie !?i a caracteristicilor tehnice ale componentelor instalatiilor, cat si de acumularea experientei in exploatare, feedback-ul mentenantei fiind hotarator din acest punct de vedere. Conductoarele neizolate sunt realizate, de regula, sub forma de bare cu sectiune dreptunghiulara sau circulara (bare rotunde). in cazul liniilor de contact se folosesc sectiuni adecvate culegatoarelor de curent. Pentru lungimi de peste 20 m este necesara intercalarea, In circuitul barelor, a unor compensatoare flexibile de dilatare realizate din bare dreptunghiulare sau conducte rotunda flexibile (in cazul barelor dreptunghiulare se recomanda sa se realizeze un ansamblu de bare de sectiuni reduse). Dimensiunile !?i numarul compensatoarelor se stabilesc In functie de sectiunea si lungimea circuitului de bare si a sistemului de fixare a barelor. in cazul liniilor de contact, compensatoarele se realizeaza prin sectionarea si jonctionarea cu conductoare rotunda flexibile, astfel incat sa nu fie afectata zona de contact. in toate cazurile trebuie luata in considerare alungirea barelor determinata cu relatia: .11=/ a ilT [mm] in care: 1- lungimea barelor [m]; a- coeficientul de dilatare [mm/mK] (0,017 pentru cupru; 0,023 pentru aluminiu; 0,012 pentru otel); .1 T - diferenta maxima de temperatura [K]. Cele mai uzuale materiale electroizolante utilizate pentru izolarea cablurilor !?i conductoarelor electrice au principalele caracteristici prezentate In tabelul II. 13.1 (pag. 294). Pentru diferite grupe de cabluri se folosesc atat standarde de tip STAS cat !?i standarde de tip SR - CEI, CEI IEC, VDE, NFC 15 - 100, codul armonizat CENELEC s.a., in functie de producatori. Pentru echivalarea cablurilor !?i conductoarelor produse de diferite firme este necesara cunoasterea simbolizarii acestora pe baza codurilor din standardele conform carora sunt produse. Cablul electric de forta din fig. 11. 13.1 este fabricat dupa standardul german VDE 0271 conform caruia este simbolizat NAYY-J cu semnificatiile urmatoare: N - standard VDE, A - conductor din aluminiu; Y - izolatie din PVC; J - prevazut cu conductor galben-verde pentru Iegare Ia pamfmt. Are corespondenta in standardul CEI - IEC 502. Cablul electric multifilar, fara halogen din fig. II 13.2 este fabricat dupa standardul german VDE 0250 conform caruia este simbolizat (N) HXSLHXOE. Nu are corespondenta In alte standarde folosite uzual.

II. lnstalaJ ii electrice

Cablul electric fabricat dupa standarde romane$fi si simbolizat MYYM, cu

semnificatiile simbolurilor:
M - (Ia inceput) cablu pentru instalatii

mobile (flexibil); Y - izofatie din PVC;

13.1. Solutll tehnologice pentru montarea cabfurilor ~ conductelor

Conductoarele electrice se realizeaza, de obicei, din cupru, aluminiu sau otel. in instalatiile electrice de joasa tensiune, materialul eel mai utilizat pentru conductoare este cuprul, datorita prioritatilor electrice si mecanice superioare aluminiului !?i otelului. Utilizarea aluminiului se poate recomanda datorita costului mai mic, pentru sectiuni relativ mai mari ale conductoare!or, pentru trasee ale circuitelor nesupuse Ia solicitari mecanice (deplasari, vibratii !?.a.) si in lipsa unei cerinte deosebite (explicite sau implicite) de fiabilitate. Utilizarea otelului este limitata Ia situatii speciale, cum ar fi, liniile de contact ale unor poduri rulante, electrozi pentru prize de pamant (tip teava sau banda) etc. Conductoarele pot fi izolate sau neizolate electric. Cablul electric este un ansamblu de conductoare electrice izolate, distincte, protejate din fabricatie intr-un inveli!? izolant din punct de vedere electric, si protector, din punct de vedere mecanic. In instalatiile de telecomunicatii !?i transmisii de date se folosesc !?i cabluri speciale din fibre optice. Conductoarele neizolate se utilizeaza in aplicatii specifice ca: linii de contact, legaturi in tablouri si in posturi de transformare, pentru alimentarea cuptoarelor electrice, in distributii de energie din industria, in instalatiile de electroliza, sali de acumulatoare, in instalatiile de Iegare Ia priza de pamant. Utilizarea conductoarelor neizolate este interzisa in cladiri de locuit, sedii administrative, localuri publice, incaperi cu pericol de incendiu sau explozie.

Fig. 11.13.1. Cablu electric multifilar pentru comandi ~i semnalizare, t.\ri halo en.

Fig.ll.13.4. Cabluri electrice plate ~i tip panglicA.

II. lnstalatii electrice

M- executie mijlocie (alternative U - executie u~oara ~i G - executie grea). Simbolul MYYM poate fi asimilat cu simbolul din codul CENELEC (Comitetul European de Normalizare in domeniul Electric) H05W- Fin care simbolurile au semnificatiile: H - armonizat (cod CENELEC); 05V - tensiunea nominal 300 I 500 V; V - izolatie din PVC; F - conductoare suple (litate). Conductorul electric fabricat dupa standardul romanesc SA - CEI - 227 I 3 - 97 ~i simbolizat FY cu semnificatiile simbolurilor: F - conductor pentru instalatii fixe; Y - izolatie din PVC. Simbolul FY poate fi asimilat cu simbolul CENELEC H07V-U cu semnificatiile: H - armonizat; 07 - tensiunea nominala 450/750 V; V - izolatie din PVC; U - conductor cu sectiune circulara, masiv. Codurile CENELEC de mai sus corespund cu codurile CEI - IEC 227 IEC 53 (H05W-F) ~i 227 IEC 01 (H07-U) conform publicatiei CEI - IEC 227 I 3 - 93. Pentru cele mai multe situatii este necesar ca echivalarile sa se faca pe baza analizei caracteristicilor tehnice ale cablurilor ~i conductoarelor. Dupa destinatie ~i caracteristici constructive se utilizeaza o mare diversitate de grupe de cabluri ~i conductoare dintre care trebuie mentionate: - cabluri de comanda ~i semnalizare (fig. 11.13.1); - cabluri de energie (cunoscute ~i sub denumirea de cabluri de forta) (fig. 11.13.2); - cabluri pentru transmisii de date, cu conductoare din cupru (fig. 11.13.4) sau cu fibre optice (fig. 11.13.6); - cabluri coaxiale, pentru transmisii de semnale in gamele de freceventa video ~i audio (fig. 11.13.3); - cabluri ~i conductoare rezistente Ia temperaturi inalte, cunoscute ~i sub denumirea de siliconice; - cabluri pentru telecomunicatii, inclusiv cele realizate din fibre optice; - cabluri ~i conductoare rezistente in diferite medii agresive; - cabluri pentru instalatii de semnalizare incendiu. Cablurile de comanda $i semnalizare pot fi rigide sau flexibile, ecranate sau neecranate, cu conductoarele numero-

Capitolul13: Tehnologia executirii instalatiilor electrice

tate sau nenumerotate, in acest din urma caz putand fi realizate cu coduri de culori pentru identificarea conductoarelor. Dupa forma sectiunii materialului conductor, cablurile electrice de comanda pot fi rotunde sau plate (de tip panglica - fig. 11.13.4). Pentru montare subterana se recomanda folosirea cablurilor armate (cu o armatura suplimentara, de obicei, banda din otel, pentru protectie mecanica). Pentru protectia mediului se produc cabluri ~i conductoare ufara halogen", utilizandu-se materiale electroizolante cu aceasta proprietate (tab. 11.13.1). Cablurile cu fibre optice (fig. 11.13.5 ~i fig. 11.13.6) sunt in prezent cea mai performanta solutie pentru transmiterea Ia distanta a semnalelor analogice sau digitale, atat in domeniul telecomunicatiilor cat ~i in eel al transmisiei de dat. Avantajul consta, in principal, in eliminarea perturbatiilor de natura electromagnetica cauzate de fenomenele de comutatie electrica ~i de descarcarile electrice atmosferice. Gama cablurilor fabricate acopera toate cerintele legate de transmisia de date ~i telecomunicatii, atat pentru lucrari interioare, cat ~i exterioare. Cablurile cu fibra optica pot fi ingropate in pamant, protejate in tevi de protectie sau se pot instala tiber, in canale de cabluri. Primele cabluri cu fibra optica au fost fabricate in SUA Ia inceputul anilor '70 avand o atenuare de circa 20 dB!km. Din 1972 s-a reu~it, prin fabricarea unei sticle de inalta puritate, sa se ajunga Ia o atenuare de 4 dB/km. De~i sticla este cunoscuta ca un material fragil, printr-o tehnologie speciala, s-au obtinut fibre de o mare elasticitate

3
4

5
6
7

Fig. 11.13.6. Cablu cu conductoare din fibri optica pentru montare exterioari: - fir din sticla pura, 62,5 J.lm, invelit intr-o teaca de sticla, culoare exterioara rosu, (pentru identificare Ia capete); 2 - idem, verde; 3 - suport central de rezistenta; 4 - umplutura de mastic; 5 - invelis din lac epoxidic; 6 - manta din aluminiu acoperita cu polietilena; 7 - element nemetalic pentru preluarea deformarilor; 8 - manta exterioara din

e
Flg.ll.13.7. Cleme flrl halogen pentru ftxarea cablurllor electrlce: a - din poliacetat, pentru fixat mai multe cab/uri; b - din polipropilena, pentru fixat un cablu; c - din polistiren, pentru fixat un cablu; d - din poliamida, pentru fixat doua cab/uri; e - din polipropilena rezistenta Ia foe, pentru fixat un cablu.

optici izola~ pentru montare in interior.

Capitolul 13: Tehnologia executarii instalaliilor electrice

$i rezistenta Ia $Ocuri mecanice. Oiametrul fibrei este, uzual, de 10, 50, 62, 100 sau 200 ~-tm, iar al mantalei izolante exterioare de 125, 140 si 230 J.lm (fig. 11.13.6). Transmiterea informatiilor prin fibre optice se face in domeniul infrarO$U, indicele de refractie al sticlei utilizate fiind n = 1,5, rezultand o viteza de propagare c/n :::: 200000 km/s (200 ml~-ts). Pentru transmisii pe distante scurte se mai folosesc si cabluri cu fibre din material plastic (cu un diametru de cca. 980 ~) care au o mai mare flexibilitate, dar o atenuare decca. 150 dBA<m. La alegerea cablului se tine seama de volumul de informatii care trebuie transmis (cablurile avand una sau mai multe magistrate de fibre) $i de mediul in care aceste cabluri se amplaseaza. Conectarea cablurilor cu fibra optica Ia emitatorul I receptorul de date presupune o tehnologie speciala, diferita de cea a celorlalte cabluri electrice. De aceea, producatorii de cabluri cu fibre optice ofera $i o gama larga de elemente specifice pentru conexiuni $i, in consecinta, cablurile de acest tip trebuie procurate impreuna cu accesoriile necesare pentru fixare, conexiuni $i jonctiuni. Conductoarele unui cablu electric de energie trebuie sa respecte urmatoarele culori: - conductorul neutru - albastru deschis; - conductorul de protectie - verde-galben; - conductoarele de faza - negru, maro etc. Conductorul neutru se recomanda sa aiba o sectiune egala cu cea a conductoarelor de faza. in cazul cablurilor cu culori diferite pentru conductoarele de faza se recomanda respectarea culorii fiecarei faze in toata instalatia electrica de distribu-

II . lnstalalii electrice
tie Ia consumator. Cablurile electrice se instaleaza aparent sau mascat, in aer, pamant, beton sau apa. Pentru fiecare situatie trebuie ales tipul de cablu adecvat. Din punctul de vedere al comportarii Ia flacara $i foe se disting urmatoarele tipuri de cabluri $i conductoare: - tara intarziere Ia propagarea flacarii; - cu intarziere Ia propagarea flacarii; prezinta proprietatea ca, incercat individual Ia actiunea flacarii, flacara se stinge singura dupa un timp si Ia o distanta determinate de Ia locul aplicarii flacarii; - cu intarziere marita Ia propagarea flckarii; prezinta proprietatea ca, incercat in grup (pe trasee verticale sau orizontale) Ia actiunea flacarii, aceasta se stinge singura dupa un timp determinat si Ia o distanta determinata de Ia locul aplicarii flacarii. - rezistent Ia foe; continua sa functioneze normal in timpul $i dupa un foe prelungit, intensitatea focului fiind suficienta pentru a distruge materialul electroizolant al cablului in zona in care se aplica flacara. in cazul montarii aparente, in aer, cablurile electrice se pot fixa direct pe elementele de constructie cu ajutorul unor cleme, scoabe, bratari, suporturi sau coliere. in fig. 11.13.7 sunt prezentate cateva tipuri uzuale de cleme tara halogen, pentru unul sau mai multe cabluri, in fig. 11.13.9-10 se prezinta cateva tipuri uzuale de scoabe, bratari $i suporturi de fixare. Cablurile se prind de zidarie cu cleme rigide (fig. 11.13.11) sau elastice (fig. 11.13.12 $i 11.13.13). Pentru sustinerea cablurilor atat in plan vertical cat $i in plan orizontal sunt utilizate cleme tip ,gheara" (fig.ll.13.14). Aceste cleme se fixeaza pe elementele de constructie (tavan, pereti, stalpi) cu ajutorul unei $ine din cornier elec-

Fig. 11.13.8. Scoabe din otel galvanizat pentru ftxarea cablurtlor.

Flg.ll.13.10. Supor1i din pollamidl pentru ftxarea cablurtlor electrtce.

b

F1g.ll.13.9. Britirt cln otal galvalizat pentru fbana cabl... lor elaclrice: a - 2 cab/uri cu sectiuni egale; b - 2 cab/uri cu sectiuni diferite; c - 3 cab/uri; d - cui de fixare cu sectiune patrata, 5 mm; e - cui de fixare - cu $Urub filetat, D =4,3 mm, lungime 35 mm.

Fig. 11.13.12. Soll4ie de fixare a cablurilor cu cleme elastica din poliacetat, tArA halogen silicon.

Fig. 11.13.13. Soll4ie pentru fixarea cablurilor cu cleme elastice de tipul celor din fig. 11.13.7 a .

II. lnstala~ii electrice

trotehnic tip ,.C" (fig.ll.13.15). Prinderea de elementele de constructie a clemelor, bratarilor suportilor sau $inelor ,.C" se face de regula cu dibluri specializate pentru: - beton (fig. II. 13. 16);

Capitolul13: Tehnologia executarii instalatiilor electrice

- pereti subtiri (fig. II. 13.17); - zidarie din caramida expandata 1.1 3. 18). (fig. 1 in cazul montarii suspendate in aer a cablurilor sunt necesare elemente intermediare de sustinere ca: stalpi sau profile, console $i poduri de cabluri. Podurile de cabluri se realizeaza, in mod curent, sub forma de jgheaburi din tabla perforata, scara sau sarma sudata. Pentru o buna protectie contra corosiunii, stalpii, consolele $i podurile de cabluri se realizeaza din tabla din otel zincat sau din otel inoxidabil. Zincarea se face, in functie de mediu! caruia ii sunt destinate elementele de sustinere, prin 3 procedee: - procedeul Sendzimir care asigura un strat de zinc cu grosimea de 30 - 40 !Am; - Ia cald, prin imersie in baie de zinc topit, asigurandu-se un strat de zinc de 50 - 60 f..lm, respectiv 350 - 420 g!m2; - Ia cald, prin imersie repetata in zinc topit, prin care se asigura un strat de zinc de 90 - 100 1-1m. Pierderea medie anuala de zinc pentru diferite medii se poate considera: 7 - 15 g!m2; - pe camp 20 - 40 gfm2; - in ora$ 20 - 50 g!m2; - pe literal -in industrie 40 - 80 g!m2. Pentru utilizare in mediul corosiv, elementele zincate pot fi vopsite sau acoperite cu pelicule speciale. T n industria alimentara se recomanda utilizarea jgheaburilor de cabluri $i accesoriilor acestora din tabla inoxidabila, special destinata acestui scop. Tn fig. 11.13.19 se prezinta solutii pentru suportul de fixare a consolelor propriu-zise $i solutii de poduri din tabla perforata prin ambutisare. in cazul cablurilor cu sectiuni mari accesul pe podul de cabluri se face numai prin partea superioara, tara gaurirea suplimentara a tablei pentru a nu degrada stratul de zinc. Fixarea podurilor de cabluri se poate face (fig. 1 1. 13.19): - pe console duble sau simple; - prinse de $ine ,.C" sau profile metalice (ce fac parte din elementele de constructie-ferme etc.); - pe tiranti sau tendoane. Fixarea pe langa perete a podului de cabluri se face tot prin intermediul unei console. Firmele producatoare ofera, pentru fiecare tip de pod de cabluri, curbe de variatie a i ncarcarii admise in functie de distanta dintre console cu ajutorul

-- ..
1
Flg. ll.13.14. Cleme de su~nere pentru cabluri, din otel galvanizat.

-------~~-

Fig.ll.13.16. Soll4ie de fixare a unei brn~ pentru cabluri cu ajutorul diblului in perete din beton.

. .tffrgpQ~.~ ,l
12.5 25 25 25 25

Fig.IJ.13.15. Solulie de fixare a cablurilor cu clemA de tip "ghearn", pe ~inA "C" din otel zincat prin procedeul Sendzimir.

Fig.JI.13.17. SoiLflie de fixare a accesoriilor pentru instalatll cu ajutorul diblurilor speciale pentru

Fig. 11.13.18. SoltJtie de fixare a diblurilor in cArAmidA expandatA. Se observA $i fixarea $inel "C", a clemelor $i cablurilor.

Capitolul13: Tehnologia executirii instala~iilor electrice

II. lnstalatii electrice

carora se poate calcula distanta necesara intre reazeme. in spatiile in care exista pericolul unor depuneri (prof, zgura etc.) sau solicitari mecanice ce ar putea afecta integritatea $i buna functionare a retelelor de cabluri, podurile de cabluri orizontale se acopera cu capace (fig. 11.13.20). Un alt tip de pod este podul tip ,scara" (fig. 11.13.21). Profilele longitudinale $i transversale sunt realizate din tabla indoita Ia rece $i, de obicei, zincata in acelea$i conditii ca in cazul podurilor de tip jgheab. Forma profilului longitudinal ii confera o rezistenta mecanica deosebita, realiz~ndu-se o importanta reducere a consumului de metal. Traversele sunt realizate din $ina de tip C $i sunt fixate prin nituire de profilele longitudinale. imbinarea intre tronsoane se face prin eclise. 0 solutie mai economica o prezinta podurile de cabluri din s&ma sudata (fig. 11.13.22). Protejarea contra corosiunii se face Ia fel ca in cazurile precedente. lmbinarea tronsoanelor $i schimbatile de directie nu prezinta dificultati. 0 alta solutie uzuala pentru mantarea cablurilor electrice este cea a utilizarii canalelor de forme $i de culori asortate din punct de vedere al arhitecturii cladirilor. Aceasta se realizeaza, de obicei, de forme dreptunghiulare in sectiune, cu capace demontabile pentru introducerea cablurilor in interior. Sunt destinate, In special, traseelor de cabluri in interiorul locuintelor $i localurilor publice, in situatiile in care mantarea mascata in interiorul peretilor nu este posibila din diverse motive. Sunt confectionate din materiale plastice, aluminiu sau otel. Sunt cunoscute $i sub denumirea de plinte sau jgheaburi, prima denumire fiind folosita, in special, pentru cazul montarii Ia nivelul pardoselii, Ia baza peretilor. Tn figura 11.13.23 se prezinta un jgheab dublu, pentru un numar relativ mare de cabluri, folosit frecvent in spatiile din sedii administrative. Acest sistem permite montarea de prize sau alte aparate (intreruptoare, butoane etc.) pe traseul jgheabului. in fig. 11.13.24 se prezinta un sistem, plinta $i jgheab, cu detalierea pieselor componente pentru schimbarea de directie, fixarea aparatelor etc. Canalele din mase plastice $i metalice (fig. 11.13.25) se executa intr-o gama larga de dimensiuni $i tipuri constructive. Acestea permit montarea: - circuitelor de lumina, prize $i forta; - circuitelor telefonice, de RlV, de lVin cablu; - altor circuite de transmitere a infor-

F1g. 11.13.19. Solutfl de ftxare a podurlor de cablurt suspendate: 1 - tronsoane de poduri de cabluri din tabla perforata; 2 - suport pentru fixarea podurilor de cabluri; 3- consola; 4- tirant; 5- solutii de fixare a suporturilor.

Fig. 11.13.20. SoiUfie de montare a cablurilor pe un pod de cabluri de tip jgheab, din tabla zincata ambutisata, protejat cu capac. Fig. 11.13.23. Canale de tip pUnta pentru seclii administrative.
3

"'-.

Fig. 11.13.21. Ansamblu de poduri de cablu de tip scara intr-o gospodarie industriaiA de cabluri.

Fig. 11.13.24. Sistem de plinte pentru circuite electrice: 1 - racord pentru intrare In camera; 2 - doza de aparat; 3 - unghi interior; 4 - unghi exterior.

II. lnstala,ii electrice

matiilor: tehnica de calcul, semnalizare $i avertizare etc; - prizelor pentru curenti tari; - prizelor telefonice, R-TV etc; - intreruptoarelor pentru alte receptoare conectate Ia circuitele din canale etc. Cand exista posibilitatea ca circuitele de transmitere a informatiilor (telefoni-

Capitolul 13: Tehnologia executiirii instala,iilor electrice

ce, semnalizare etc.) sa fie influentate de campul electromagnetic creat de circuitele de curenti tari (lumina, prize etc.}, acestea se monteaza in compartimentele ecranate ale canalelor sau se utilizeaza canale metalice (mai putin estetice). Montarea mascata a cablurilor electrice in interiorul cladirilor se face, de obicei, in ghene special destinate acestui scop, in canale $i tuburi in pardoseala si in tuburi in pereti. Canalele $i tuburile se monteaza in pardoseala inaintea turnarii betonului de egalizare, iar tuburile de protectie in pereti se recomanda sa fie montate inainte de realizarea tencuielii. in cazul peretilor de tip gips carton, cea mai buna solutie tehnologica este cea a montarii circuitelor electrice in cabluri sau cu conductoare in tuburi, dupa montarea structurii de sustinere a peretelui si a primei placi de gips carton, respectiv, inainte de aplicarea izolatiei $i a celei de a doua placi. in fig. 11. 13.26 sunt prezentate cateva tipuri de tuburi $i accesorii din material plastic rigid pentru realizarea circuitelor electrice cu conductoare protejate in tuburi, montate in pereti. Pentru trasee sinuoase in pereti sau pardoseli sunt folosite tuburile flexibile din material plastic (fig. 11.13.27) sau metal (fig. II. 13.28).
Montarea cab/uri/or in exteriorul cladirilor se poate face In pamant Ia o adancime de 0,6.. .0, 7 m. Adancimea este determinata de protejarea mecanica a cablurilor in care seep, Ia circa 20 em deasupra cablurilor, trebuie montata $i o folie avertizoare de atentionare. Cablurile se aseaza pe un pat de nisip de circa 0, 1 m in scopul eliminarii contactului cu diferite asperitati care pot afecta inveli$UI de protectie, cu atat mai mult cu cat, Ia incarcarea cu sarcina nominata, cablurile sunt in stare calda $i inveli$UI este mai expus deteriorarii. Tot pentru a proteja cablurile, deasupra acestora se recomanda sa se realizeze o umplutura cu nisip de circa 10 em. in zonele in care cablurile electrice subtraverseaza partea carosabila a drumurilor, adancimea de montare se recomanda sa fie mai mare (de eel putin 1 m), iar cablurile sa fie

()

Fig. 11.13.27. Tuburi flexibile din material plastic pentru prote~a cablurilor ~i conductoarelor.
g

FJg. 0.13.29. Subansambluri

prefabricate pentru realizarea

inslaJatillor de paabi&itet ~ de punent Ia pimAnt:

a - piesa pentru fixarea platbandei pe acoperi$uri plate; b - piesa pentru fixarea platbandei pe coama de fig/a ; c - piesa pentru fixarea conductorului pe coama de tigla; d - piesa de fixare pe tigla, din material plastic; e - electrod de impamantare; f - tija de paratrasnet; g - varf de paratrasnet din alama - cupru.

Fig. 11.13.26 Tuburi ~i accesorii rigide pentru realizarea circuitelor electri-

Fig. 11.13.28. Tuburi flexlbile din o~el pentru prote~a cablurilor conductoarelor.

Capitolul 13: Tehnologia executirii instala!iilor electrice

protejate in tevi din otel sau canale inchise din beton. Pentru realizarea traseelor pentru subtraversare se pot folosi foreze cu deplasare orizontala. Montarea cab/uri/or electrice In apa nu prezinta dificultilti. Lansarea se face cu ajutorul ambarcatiunilor, cablurile se lasa pe fundul apelor, iar Ia cele doua maluri, se lasa rezerve de lungime ~i se marcheaza, vizibil, existenta traseului de cabluri. Se evita zonele debarcaderelor. Realizarea prize/or de pamant $i a instalafiilor de paratrasnet necesita solutii tehnologice specifice. Conductoarele electrice, in acest caz, sunt din otel (sub forma de banda galvanizata) sau cupru (sub forma de funie, in unele cazuri stanata), iar priza de pamfmt se poate realiza din electrozi confectionati din otel profilat, teava din otel sau bara din cupru. T n figura II. 13.29 sunt prezentate cateva piese prefabricate pentru realizarea acestor instalatii. Conectarea conductelor electrice este o operatie tehnologica careia trebuie sa i se acorde o atentie deosebita datorita faptului ca zonele de conectare reprezinta una din cele mai importante surse de defect al instalatiilor electrice. Tehnologiile de conectare trebuie sa realizeze cerinte referitoare atat Ia rezistenta mecanica cat $i Ia conductibilitatea electrica. Cea mai importanta cerinta impune realizarea unei pierderi de tensiune pe imbinare, Ia curentul nominal in regim permanent, mai mica sau eel mult egala cu valoarea pierderii de tensiune pe o portiune de circuit de lungime echivalenta a unui conductor de referinta. Solutiile tehnologice bazate pe rasucirea $i/sau cositorirea conductoarelor nu se mai recomanda in prezent datorita dificuttatilor de realizare a cerintelor mentionate. In cazul cositoririi apar $i dezavantajele posibilitatii deteriorarii izolatiei datorita temperaturii de topire

II. lnstala!ii electrice

a cositorului sau cre$terii rezistentei de contact ca urmare a unor supracurenti, Ia care cositorul poate sa se topeasca. Solutiile tehnologice cele mai utilizate sunt cele bazate pe folosirea conectoarelor (fig. 11.13.30). Tn cazul conductoarelor flexibile de sectiune mica se folosesc ~i racorduri fixate Ia capetele conductoarelor prin sertizare. Aceasta solutie are dezavantajul crearii unor zone de contact suplimentare. Tn zonele de derivatie se pot folosi, ca solutii tehnologice alternative fata de conectoarele din figura 11.13.30 diverse alte tipuri de cleme de legatura prin presare cu sau tara $Uruburi (fig. 11.13.31). Pentru conductoarele din aluminiu procedeul eel mai recomandat este sertizarea. Pentru conectarea conductelor in tablouri ~i Ia receptoare se folosesc papuci fixati Ia capetele conductoarelor prin sertizare (fig. 11. 13.32). in cazul unor receptoare de mica putere $i al unor aparate de masura, comanda sau comutatie, conductoarele pot fi conectate direct, tara intermediul papucilor. Pentru 1m1direa cab/uri/or electrice se recomanda solutiile bazate pe procedee care folosesc man$oane din materiale plastice umplute cu ra~ini epoxidice, benzi $i/sau tuburi termoretractabile. Pentru exemplificare, in figura 1 1.13.33 este prezentat un man$On din material plastic utilizat atat pentru cabluri de joasa tensiune, cat $i pentru cele de medie tensiune, cu mentiunea ca ecranul metalic (10) se folose$te numai Ia cablurile de medie tensiune. Analog sunt tratate ~i capetele terminate ale cablurilor. Pentru cablurile cu fibra optica se

Fig. 11.13.30. Conectoare din pollamldl rezlstenti Ia ftac.lri.

Fig. 11.13.32. Papuci fix~i

pe conductoare prin sertizare. 8

---t===;
5
Fig. 11.13.33. Solutfa de reallzare a unul ma,..on din material plastic: 1- corp man$on; - 2 con terminal; - 3 palnie de umplere; - 4 racord pentru presare; 5 - inel etan$are din PVC; 6 - izolatie faza; 7 - masa de turnare; 8 - palnie de aerisire; 9 - distantier; 10 - ecran.

Fig. 11.13.34. Conectori ~~ cuplor:

a - conector cu pin metalic; b - conector cu pin ceramic; c- cup/or.

II. lnstalatii electrice

utilizeaza conectoare ~i cuploare specifice, cu pini metalici sau ceramici (fig. 1 1.13.34).

Capitolul13: Tehnologia executirii instalatiilor electrice

Amplasarea ~i montarea aparatelor electrice in instalatii se face in tablouri electrice ~i/sau separat (local). Tablourile electrice se confectioneaza din materiale metalice sau plastice ~i se monteaza aparent, fixate pe pardoseala, pe pereti sau mascat (ingropat) in spatii special amenajate in interiorul peretilor (fig. 11.13.35 ~i 11.13.36). lntrarile ~i ie~irile cablurilor sau tuburilor de protectie se pot face prin oricare parte a tablourilor. Se prefera partea inferioara cand nu exista motive pentru alta alternativa . lntrarile ~i ie~i rile pot fi libere sau prevazute cu accesorii de fixare ~i etan~re, de obicei, de tipul presetupelor din bachelita, materiale plastice, otel sau cauciuc. In figurile 11.13.37 ~i 11.13.38 sunt prezentate cateva tipuri de astfel de presetupe. Nu este admisa fixarea conductoarelor cu accesorii din materiale feromagnetice pe suporturi din materials feromagnetice deoarece se pot forma circuite in care curentii indu~i pot provoca supraincalziri care pot conduce Ia avarii prin distrugerea izolatiei conductorului. Toate capetele circuitelor din tablouri (intrari in, ~i ie~iri din aparate ~i cleme de ~ir) trebuie etichetate conform schemei electrice. in cazurile in care este necesar, pentru identificare, trebuie etichetate !;)i aparatele. Tablourile electrice se amplaseaza astfel incat incendiile sau degajarile de fum, care s-ar putea produce Ia ele, sa nu se propage in incaperile cu aglomerari de persoane sau pe caile de evacuare ale acestora. Amplasarea se alege asttel incat sa nu se stanjeneasca circulatia sau sa se pericliteze siguranta persoanelor. Se evita montarea tablourilor electrice in locuri in care exista posibilitatea deteriorarii lor In exploatare, ca urmare a loviturilor mecanice sau a actiunii agentilor agresivi. Daca acest lucru nu este posibil, tablourile electrice se aleg cu un grad de protectie adecvat sau se iau masuri pentru protejarea lor. Se recomanda montarea tablourilor electrice astfel incat inaltimea de Ia pardoseala finita pana Ia latura de sus a tabloului sa nu depa~easca 2,30 m. Fac exceptie cele din cladirile de locuit pentru care se admite o inaltime de eel mult 2,50 m, dar se recomanda montarea lor Ia o inaltime convenabila pentru exploatare, in locuri discrete ~i, in acela!;)i timp, u~or accesibile pentru interventii. inaltimea fata de pardoseala finita a laturii de jos a tablourilor va fi astfel stabilita incat sa permita realizarea in bune conditii a razei de curbura pentru cablurile care intra in tablou. Pentru tablourile montate in incaperi speciale in care are acces numai personal instruit, inaltimea de montaj nu se normeaza. Latimea coridorului de servire din fata sau din spatele tabloului, masurata intre punctate cele mai proeminente ale tabloului de distributie Ia elementele neelectrice de pe traseul coridorului (perete, balustrada de protectie etc.), trebuie sa fie de eel putin 0,8 m. Latimea coridorului de servire intre doua tablouri de distributie sau a coridorului dintre tablou !;>i alte echipamente sau utilaje electrice se recomanda sa fie de eel putin 1 m. Distanta dintre elementele sub tensiune neizolate a doua tablouri a~ezate de ambele parti ale coridorului de servire sau dintre aceste elemente ale tabloului ~i alte echipamente sau utilaje electrice se recomanda sa fie de eel putin 1,4 m. lnaltimea minima a eoridorului de servire din fata sau din spatele tabloului de distributie, masurata de Ia pardoseala pana Ia tavanul incaperii, se recomanda sa fie de eel putin 2 m. Se interziee montarea tablourilor de
7 .5

13.2. Solutii tehnologlce pentru montarea apariltelor fi tablourilor electrice

Oezvoltarea utilizarilor energiei alectrice ~i perfectionarea tehnologiei in domeniul fizicii arcului electric ~i contactelor electrice au condus Ia necesitatea ~i posibilitatea fabricatiei aparatelor electrice intr-o gama foarte larga de curenti nominali, de Ia fractiuni de amper pana Ia mii de amperi.

F1g. 11.13.38. Tablourt aleclrtce din materials plastfce pentru montare

aparenti fllngropatl.

Fig. 11.13.37. Presetupe din polistirol tArA halogen, IP54.

Fig. 11.13.39. Solutie tehnologlci de montare a unui tablou electric general.

Fig. 11.13.40. ~na suport, proftl 35 X 7 p, tip EN.

Capitolul13: Tehnologia executirii instalatiilor electrice

distributie in interiorul podurilor de ca- de tip rama ~i cu tabla numai in partea bluri. frontala, eventual, cu tabla subtire in Fixarea tablourilor electrice montate partile laterale folosita in loc de cofraj aparent se face direct pe pardoseala . Ia confectlonarea ni~ei din beton. sau pereti, cu ajutorul diblurilor de fixaAparatele electrlce din tablouri se re. in incaperile in care pardoseala este ; monteazii pe stelaje (fig. 11.13.39) care supusa, frecvent, spalarii cu apa se in- sunt prinse de carcasa tabloului cu tercaleaza un soclu metalic intre tablou ~uruburi sau prin sudare. Pe partea frontala a tabloului se executa decupiiri ~~ pardoseala. Pentru tablourile electrice montate Ia pentru elementele de actionare (butoadistants de pereti ~i pardoseli, tablou- ne, piirghii etc.), de semnalizare (Iampi) rile se fixeaza pe suporturi din profile, sau pentru aparatele de masura (amfixate Ia r~ndu l lor, de obicei, pe par- permetre, voltmetre, contoare etc.). Legaturile electrlce in tablouri se doseala, pereti ~i. mai rar, de plafoane. 1 Fixarea tablourilor electrice montate . executa numai cu conductoare din incastrat in ni~ se face, de obicei, cu cupru: dibluri sau cu alte solufii adecvate spe- - neizolate, rigide; cificului locurilor de amplasare (sudare, ! - izolate, flexibile sau rigide. console etc.). in cazul montarii mascaFixarea aparatelor pe tablouri se face te se admite confectionarea tablourilor prin practicarea unor goluri de fixare in

II. lnstalatii electrice

partea frontala a tablourilor in care acestea se in~urubeazii, se fixeazii cu ~uruburi sau se incastreaza fixandu-se prin diverse solutii in partea posterloara a tablei frontale a tablourilor. Fixarea aparatelor in interiorul tablourilor se face, de obicei, cu ajutorul ~1nei tipizate denumlta ~ina EN (fig. 11.13.40). Aceasta solutle presupune foloslrea aparatelor in constructia adecvatii acestei tehnologii de fixare. Gama acestor aparate a crescut deosebit de mult in ultimii ani, fapt care a condus Ia consacrarea solutiei tehnologice de fixare a aparatelor pe ~ina de acest tip ca solutie principala pentru montarea aparatelor in tablouri. $ina tip EN a devenit astfel un subansamblu de baza pentru montarea aparatelor cu functluni foarte diverse in tablourile electrice. Fig. 11.13.41...45 prezinta numai ~teva example de aparate care se pot ftXa, in prezent, cu acest tip de ~ina, care Ia randul ei se poate fixa foarte simplu, prin ~uruburi, in orice tip de tablou electric.

'

~~

.. ...---

5.5

(;IJ

9,6

Fig. n.13.43. lntreruptor - dlaJunctor monopoler 18 A, 15 kA.

Fig. 1.13.44. Modul programllbll pentru convenle.........,. unul termocuplu" Mmll8l eneloglc

unlftcet, mom.t pe flnl EN.

Flg. ll.13.42. Contactor bipolar 20 AIDJ V, cu 2 c.n.d.

'--------=

Ag. 11.13.45. Surse de

EN.

II. lnstalatii electrice

Capitolul13: Tehnologia executirii instala1iilor elect.rice

Montarea ~i demontarea aparatelor pe ~i de pe ~ina se face printr-un sistern tara ~uruburi, fiabil ~i de mare productivitate. Aparatele electrice din afara tabloului se pot monta aparent pe elementele de constructie sau ingropat in acestea. Fixarea aparenta a aparatelor se face, de obicei, in cazul celor montate pe pereti, cu dibluri sau ~uruburi , in functie de materialul din care este realizat peretele. Fixarea aparatelor montate ingropat se face in doze de aparat, cu ajutorul ~uruburilor de fixare. Dozele se monteaza in goluri practicate cu ajutorul frezelor speciale pentru doze (pentru beton sau gips carton). Fixarea aparatelor montate Ia distanta de pardoseala sau perete se face cu ajutorul unor suporturi fixate, Ia randul lor, pe pardoseala, perete, plafoane sau utilaj. Fig. 1 1.13.46 prezinta tipuri de aparate de comanda pentru iluminat ~i patti componente ale acestora pentru montajul aparent (Ia interior). Conectarea conductoarelor Ia aparate se face in bornele acestora, direct sau cu papuci ( 13.1). Dozele de derivatie a circuitelor, in care se realizeaza conectarea conductoarelor electrice, se monteaza incastrat in pereti. ingropat in pardoseli ~i aparent pe pereti sau plafoane (deasupra plafoanelor false). In fig. 1 1. 13.47 este prezentata o doza de derivatie etan~a pentru montare aparenta, iar in fig. 11.13.48, example de doze de derivatie etan~e ~i de subansambluri ale acestora pentru montare in pardoseala (necesare atunci cand incaperile sunt de mari dimensiuni $i exista multe receptoare montate in campul incaperii). Prefabricarea instalatiilor electrice, cu consecintele binecunoscute de reducere a manoperei ~i cre~tere a calitatii, s-a extins ~i in domeniul realizarii conexiunilor. in special, a eelor pentru curenti mici in tablourile de automatizare. in fig. 11.13.49 sunt prezentate componentele ~i principiul unui sistem de prefabricare partiala a conexiunilor in cleme, iar in fig. 11.13.50 este prezentat un exemplu de aplicare intr-un tablou electric de automatizare a sistemului de prefabricare a 50 % din conexiuni. Pe langa avantajele cunoscute ale prefabricarii, in acest caz, se realizeaza ~i reducerea probabilitatii erorilor de conectare, realizarea controlului prealabil al calitatii conexiunilor ~i reducere foarte

Fig.ll.13.46. intreruptoare elecbice pentru comand~ iluminat, montaj aparent interior.

Flg.ll.13.47. DozA de derivati etanfl, lncombustiblll,

din duraplast, IP54.

Fig.ll.13.48. Doze de pardoseali pentru 12 aparate.

Fig. 11.13.49. Sistem prefabricat pentru realizarea conexiunilor in cleme.

Capitolul13: Tehnologia executirii instalaliilor electrice

importanta a duratei de mentenanta. corectiva. Toate acestea conduc Ia o cre$tere importanta a fiabilitatii $i mentenabilitatii intregii instalatii. criptiile din standard $i care se efectueaza pe parti ale ansamblului; 3 teste individuale, care se realizeaza pe tabloul complet terminat. Acestea sunt destinate sa verifice conservarea caracteristicilor validate de testele de tip (detecteaza eventuale defecte ale materialelor sau defecte de fabricatie). Cele 7 teste de tip sunt urmatoarele:
1) Verificarea limite/or de inciilzire

II. Instal alii electrice

diferitele parti conductoare expuse ale ansamblului, care nu trebuie sa fie mai mare de 0, 1 Q .
5) Verificarea distantelor de izolare in aer $i a distantelor de izolare pe suprafatii

Ia construqia tablourilor

13.3. Nonne referitoare electrice

Tabloul de distributie este unul dintre cele mai importante elemente ale unei instalatii electrice. Proiectarea $i constructia acestuia trebuie facute conform unor standarde bine definite, astfel incat orice improvizatie sa ramana in afara legii. Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO) a aprobat in decembrie 2001 standardul roman SR EN 604391, ,Ansambluri de aparataj de joasa tensiune". Acest standard este identic cu standardul european EN 604391:1999, care a preluat modificari standardul international CEI 604391:1999. SR EN 60439-1 are ca obiect formularea definitiilor, a prescriptiilor constructive, a caracteristicilor tehnice $i a incercarilor pentru ansamblurile de aparataj de joasa tensiune (Un < 1000 V). Standardul define$te ansamblul de aparataj de joasa tensiune (tabloul electric) ca fiind ,combinatia unuia sau a mai multor aparate de comutatie de joasa tensiune cu echipamente de comanda, masura, protectie $i reglare, complet asamblate sub responsabilitatea producatorului, avand toate legaturile electrice $i mecanice interioare $i elementele lor constructive. Este important de retinut in aceasta definitie ca totalitatea elementelor constructive ale tabloului este cuprinsa in notiunea de ansamblu: aparatele, componentele mecanice, legaturile mecanice $i electrice. 0 alta notiune definita de acest standard este unitatea functionala: ,parte a unui ansamblu continand toate elementele electrice $i mecanice care contribuie Ia realizarea aceleia$i functii". Pornind de Ia aceasta definitie, tabloul electric poate fi conceput ca o combinatie de unitati functionale, care pot fi standardizate. Doua elemente ale standardului SR EN 60439-1 contribuie in mod esential Ia garantarea sigurantei in exploatare: definirea clara a incercarilor individuale $i de tip; definirea formelor de separare intre unitatile functionale adiacente. Astfel, standardul define$te 10 incercari obligatorii care garanteaza conformitatea tabloului electric $i au scopul sa verifice caracteristicile acestuia: 7 teste de tip, destinate sa verifice conformitatea ansamblului cu pres-

Se verifica daca nu sunt depa$ite limitele de incalzire prescrise pentru diferite parti ale ansamblului, in conditiile incarcarii Ia curent nominal, in regim termic permanent.
2) Verificarea proprietfJtilor dielectrice

tara

Tensiunea de incercare trebuie aplicata: - intre toate partile active $i partile conductoare expuse ale ansamblului, legate intre ele; - intre fiecare pol $i ceilalti poli racordati, pentru aceasta incercare, Ia partile conductoare expuse ale ansamblului. Valoarea tensiunii de incercare dielectrica este de 2500 V pentru o tensiune nominala de izolare a tabloului U; s 690 V. Se considera ca rezultatul incercarii este corespunzator daca nu apare nici o strapungere $i nici o conturnare.
3) Verificarea Ia curenti de scurtcircuit

Valorile masurate trebuie sa fie superioare distantelor minime indicate de norma. Se aplica conductoarelor active neizolate $i aparatelor. Distanta minima de izolare in aer este functie de tensiunea nominala de izolare Ia impuls $i de gradul de poluare in tablou. Distanta minima de izolare pe suprafata este functie de tensiunea nominala de izolare, de gradul de poluare $i de grupa materialului izolant care separa partile active.
6) Verificarea functioniirii mecanice

Norma impune ca dupa efectuarea a 50 de cicluri de manevre, mecanismele de incuiere, de interblocare $i alte elemente mobile ale tabloului sa i$i conserve proprietatile initiale: - functionare; - efort Ia manevrare.
7) Verificarea gradului de protectie

Aceasta incercare se realizeaza prin simularea unui defect care s-ar putea produce in practica. in caz de scurtcircuit petrecut in afara sau in interiorul tabloului electric, acesta trebuie sa suporte toate solicitarile produse (incalzire, forte electrodinamice intre conductoare sau bare etc.). Rezistenta Ia aceste solicitari inseamna in primul rand evitarea pericolelor (ruperea sau proiectarea de bucati din componente, aparitia arcului electric $i propagarea lui etc.). Dar, in acela$i timp, inseamna $i garantia posibilitatii repunerii rapide in serviciu a instalatiei dupa incident. Rezultatele dorite ale acestei incercari sunt urmatoarele: - deformarile barelor sau ale conductoarelor sub actiunea fortelor electrodinamice trebuie sa pastreze distantele de izolare in aer $i distantele de izolare pe suprafata; - nu trebuie sa se produca nici o slabire a conexiunilor electrice; - eventualele deformari ale anvelopei nu trebuie sa afecteze nici distantele de izolare, nici gradul de protectie.
4) Verificarea eficacitiitii circuitu/ui de protectie

incercarea are rolul de a valida caracteristicile anuntate de constructor prin codul IP pentru tabloul montat-cablat $i echipat cu toate panourile $i toate elementele care formeaza imbracamintea exterioara. Se verifica astfel aptitudinea tabloului complet montat de a proteja: - persoanele, impotriva accesului Ia partile sub tensiune; - materialul din interior, impotriva patrunderii corpurilor solide straine $i a lichidelor; - materialul din interior, impotriva influentelor externe (lovituri, corosiune). incercarile de tip pot fi executate in ordinea dorita, pe un e$antion dintr-un ansamblu sau pe parti ale acestuia, executate pe baza aceluia$i proiect sau a unuia similar. Cele 3 teste individuale, care trebuie efectuate sistematic pe fiecare nou ansamblu montat sau, dupa caz, pe fiecare unitate de transport sunt: 1) Examinarea ansamblului cuprinzand . examinarea cablajului $i, dacii este
1

cazu/, verificarea funcponfuii electrice

Eficacitatea circuitului de protectie este controlata prin doua incercari: - verificarea Ia curenti de scurtcircuit a circuitului de protectie; - masurarea rezistentei intre borna de intrare a conductorului de protectie $i

Trebuie verificata conformitatea ansamblului cu schemele circuitelor $i cu datele tehnice indicate in proiectul de executie, montarea corecta a aparatelor, amplasarea corecta a cablurilor $i a conductoarelor $i strangerea acestora, marcarea diferitelor elemente, respectarea distantelor de izolare in aer $i pe suprafata etc.
2) incercarea electricii

Se aplica tensiunea de incercare in conditiile specificate de norma $i se verifica.pe timpul incercarii ca nu apare nici o conturnare $i nici o strapungere.

11. lnstalatii electrice

3) Verificarea masurilor de protectie $i a continuitatii electrice a circuitelor de protectie Trebuie verificate: - masurile de protectie impotriva atingerilor directe ~i indirecte; - continuitatea circuitelor de protectie. Un alt aspect important al SR EN 60439-1 este definirea modurilor de separare a interiorului unui ansamblu prin bariere sau pereti despartitori, in scopul realizarii urmatoarelor protectii: - protectia impotriva atingerii paytilor periculoase apartin~nd unitatilor functionale adiacente; - protectia impotriva patrunderii corpurilor solide straine dintr-o unitate a ansamblului intr-o unitate adiacenta. Sunt definite astfel 7 forme de separare distincte pentru a asigura protectia impotriva contactelor directe, in cazul interventiei in tabloul aflat sub tensiune, forme pentru care norma ofera o reprezentare schematica (fig. 11.13.51). Forma 1: nici o separare interioara Cutia tabloului este inchisa pe toate partite, cu un grad de protectie minim egal cu IP2x, separari interioare. Forma 2: separarea barelor colectoare de unitatile functionale Forma 2a: bornele pentru conductoare exterioare neseparate de barele colectoare Forma 2b: bornele pentru conductoare exterioare separate de barele colectoare Forma 3: separarea barelor colectoare de unitatile functionale ~i separarea tuturor unitafilor functionale intre ele. Separarea bornelor pentru conductoare exterioare de unitatile functionale, dar nu ~i separarea bornelor intre ele. Forma 3a: bornele pentru conductoare exterioare neseparate de barele colectoare Forma 3b: bornele pentru conductoare exterioare separate de barele colectoare Forma 4: separarea barelor colectoare de unitatile functionale ~i separarea tuturor unitatilor functionale intre ele, inclusiv a bornelor pentru conductoare exterioare, care fac parte integranta din unitatea functionala Forma 4a: bornele pentru conductoare exterioare sunt amplasate in acela~i compartiment cu unitatea functionala careia ii apartin. Forma 4b: bornele pentru conductoare exterioare nu sunt amplasate in acela~i compartiment cu unitatea functionala careia ii apartin, ci in spatii protejate sau in compartimente individuate separate ~i inchise Alegerea formei de constructie a tabloului trebuie sa faca obiectul unui acord intre constructorul de tablouri ~i utilizator.

Capitolul13: Tehnologia executirii instalatiilor electrice

in ceea ce prive~te posibilitatea de a efectua interventii asupra tabloului aflat sub tensiune: - aceasta este nula pentru tablourile de forma 1, orice interventie impunand scoaterea de sub tensiune a acestuia; - pentru tablourile de forma 2, interventia asupra unei unitati functionale este supusa numai riscului manifestarilor exterioare ale unitatilor functionale invecinate. in ceea ce prive~te interventia asupra bornelor pentru conductoare exterioare, pentru forma 2a exista riscul ridicat al atingerii barelor colectoare sub tensiune, rise eliminat in cazul formei 2b; - forma 3 elimina, fata de forma 2, riscul manifestarilor exterioare ale unitatilor functionale invecinate; - forma 4 elimina practic toate riscurile, putandu-se interveni asupra unei unitati functionale ~ asupra borr1elor pentru conductoare exterioare care ii apa-tin, tara intreruperea generala a tabloului. CEI 60439-1 este o norma recunoscuta de peste 100 de tari din lume. Se poate da ca exemplu practic sistemul functional Prisma, fabricat de SCHNEIDER ELECTRIC (fig. 11.13.52), care permite realizarea de tablouri de calitate pana Ia 3200 A, conforme cu SR EN 60439- 1. Tn cazul sistemului functional Prisma, responsabilitatea garantarii conformitatii cu SR EN 60439-1 este impartita intre SCHNEIDER ELECTRIC ~i constructorul de tablouri. Astfel, SCHNEIDER a efectuat cele 7 teste de tip cu aparatura marca Prisma produsa de SCHNEIDER ELECTRIC, pe care le garanteaza ~i pentru care poate oferi buletinele de test obtinute pe platforme de test acreditate (LOVAG, ASEFA, KEMA. LCIE, ASTA). Constructorului de tablouri care asambleaza Prisma ii ramane de efectuat cele 3 teste inidividuale pentru a dovedi conformitatea cu standardul. Raspunderea lui este angajata prin aceste 3 teste, in urma carora trebuie sa emita buletine de test. Prisma este un sistem de instalare ~i racordare electrica presetat, care consta din componente mecanice ~i electrice concepute pentru a simplifica integ-area aparatelor produse de SCHNEIDER ELECTRIC.

tara

Flg. ll.13.51. Modurtle de...,....,. alnterloRIIul unul ansamblu:

a - forma 1; b - forma 2a; c - forma 2b; d - forma 3a; e - forma 3b; f - forma 4a; g - forma 4b.

Rg. 11.13.52. Tablou electric .,Prtsma" SCHNEIDER ELECTRIC: a - fara panouri latera/e; b - complet echipat.

1 I :;) C S!!. _,_.,.. I ..:,_oc:lll::J3::!! ::J lllS. -CD<C Ill CD ::J.;:::;:III lifCD s-iil ca t:rll)C..~15'::JCD-.IlloC:CD-tt ro 0 CD ~ . ft. 2" ji3 C.. Q. Ill "00 .(1) c: CDII - Ill "0 - c: - Ill :::::!.c..c..;::::.o C..c:D-o CD.., CDcoc..c:!!l,llllll o co-o :rc: ii3 Ill -. ::::; Ill CD CD -. - :::::!. ;:::;: - ll)IIICD gg-o~g_xi5_-.g~~~ ;::;:llllll ;:::;:c=rS:-.colllco::Jolll coc:"O CDil)Oill.!l(a33C: _, Dl r+ CD ~ - c..::Jiil lllCD CDcoc.. o_,<C Iii" 0 C: . Ill 0 - CD C.. ::J 2 "Oo"O ~- 3o_ac.. S..S"-o 25.o iii' o31llcr coer ;:::;:-~ .... ::J"'Q..(Il ~ c.. :;:: 0 CD CD CD CD - . CD c: CDc:::!! c.. ii)-3co - Ill :;- c: c.. 01 Ill ::J CD ~ <~(ii og~ S"lll3 0 ~:;t;:!_ 3C:jil ii)-0 ::J !:!:;c: -oCDO -CD 3 lllCD ... Ill I <t:7' I

Gi"~tii ~ 8"'Q.~~~ 3~
~"0 !!l.~~~~-o

~-iii"::!! ~IIICD -~

C "CC

n
c

::::. 2.
~
Q

a g.

=-

= i"
CD

;CD

=
>C
C<

----------

Tabelulll 13.1 Caracterlsllcl ale unor materlale electrolzolante utlllzate 1n fabrlca1:1a cablurllor conductoarelor electrlce CARACTERISTICI ELECTRICE CARACTERISTICI TERMICE HAL. MEDIU DENUMIRE Simbol I Abreviere Denumire Densitate 1- Rd Rv tg {I I e, - - 1 - (Jt I Rezistenta: Sarcina ct ! Rezistenta! prezenta Rezistenta. Rezistenta
I

material
y

[kV/mm] [Qcm] I perm. i sd ~~ . Ia foe i termica . l1a radiatii ' halogen Ia conditiile ~---cc--+--c ~~c+-"==c-=-=-'_+__@ ~9L!_ ____ -~ __[".Ql__l_j"Ql _ [+ Cl_! ______ fM..J~Ll\NJI<n:!] L [Mra~] _: _ . cl!matic;e _: [g/cm 3]
!
0

n c
::::!.

Ia trig moderata-

PVC LDPE

Policlorura

1,35... 1,5

10 13 10 15 4x10- 2 1017

-30

' +100 +1oo

>140 ; 1o5 , ... 110 13b

auto-

i 17... 25
1

0,17 o,3

80 100

nu da

medie-

= ~
C

P~Ie~i~~~~-,o.92.:~o~94
dejoasa densitate
1

'2~~~~~ 1 ~~~ i
1
i
'

in~f~~=~~a ~-

42 .. .44

~~~i!buna

~~~=

cr. ;-

+70 -5o :- +120 +100

1

- ...
CD

2Y

HoFifi-Fiolietilen~-rb,94 ... o:sa

1

1017

3x1o- 4

:!

: intlamabila

42 ... 44

o.4

i
1

11JO 80 10 0,1

da da da nu mediebuna buna foarte buna moderata , foarte moderatabuna I buna foarte buna buna foarte

i"
::::!.
CD

r--3v
4Y5Y

de inalta I densitate ---Fis--1 -Polistiren .

!

1,05 1016

PA---~-Poliamida-1,oi .. {o1~-- -3o

1

PTFE

9Y 10Y 1w

!.. .
1

PP PVDF PUR-

LPol~~i:~i~-Q,9_1_ -~~~J_19_1_6 _:_4~10 4 J1o ..-_1QQ:_ -f-1491. _16_0 _ __DotlarnJiliilfii. -~2_...4_4 Fluorura de: 1,7... 1,9 25 10 1,4x10-40 +160 >170 auto- : 15
1 1

Politetrafluor -etilena

2,0 ... 2,3

20

1x1o-4 ~--so--,_ >12ointlamabil~ -- 40 ... 43 . o~25 . ~ +80 ~ da i . 1o 1s- - ix-io-2 - =si:l - .t12s- --216--intlamabila: 27 ... 31 0,23 3 . 1x10+105 _ _ _ I 10 18 3x10- 4 -190 +300 >325 auto5 0,26 +260 , stingere 1

+To:>1-

t
1

14

o, 19 0,17

~
1

10 __ , 10

da nu

=r.
CD CD

+P~~~~~~n~ 1,15.~1]"_:__2a-t -ro 1o -2.3x1o-2r_-t~~s_ ___ +1oo- [- -1-w Tn~~r;;:~itt2Q..26- o,25 i16o(5oo) da t~~~! ~ 10 J +80 -+ buna 12vPEiP IPOiiterattalat: - -1,4 --15- ; -10 16 - 1,8x10-2 -=-wo- -- +3i)o --200- Tnflaniabila 20~.. 26 -, - o,25 i 5o da lr Toarte __ ~ _ : I + 1~0 , I _ j buna ~X_~~_\,'PL _ ~olielli_ell~~ __ _Q,9_2___ _Q_ J 1_9 1 ~-10 1 6_ _2x1!t_3 J-~5 .._:~-90:_ +_10_Q _ 11.9 , j_nf!~llla~lal 1_,7_.. 1,9_j _0_,_3_ L 100 __ d~ __ '- buna
L
1

-t~~':fe, ' buna --toartebuna buna

12

ii"
~

= ~
::::!.

'

Observatii: HAL.=HALOGEN; Rd=Rigiditatea dielectrica; Rv=Rezistivitate de velum; O,=Temp. in regim de lucru; perm.=permanent; sd=de scurta durata; 01 =Temperatura de topire; C1 =Conductivitate termica.

CD

II. lnstalatii electrice

'

Capitolul 14 Fiabilitatea instalatiilor electrice

'

Capitolul14: Fiabilitatea instala1iilor electrice

II. lnstala1ii electrice

Iibera, ocupata, de incapacitate, de incapacitate externa, critica etc. Restabilire - recuperarea aptitudinii unei entitati de a indeplini o cerinta functionala dupa o defectare. Restabilirea se poate realiza, in general, prin reparare, inlocuire, intrarea in functiune a unei rezerve, reconfigurarea unei scheme. Dupa o defectare nu urmeaza totdeauna o restabilire, existand situatii in care restabilirea nu este posibila l?i situatii in care restabilirea nu este necesara sau poate fi amanata. in consecinta, teoria actuala a fiabilitatii cuprinde caracteristici de fiabilitate $i modele matematice specifice (in afara celor comune) functionarii entitatilor cu restabilire l?i tara restabilire. Functionarea tara restabilire este intalnita $i sub denumirea de ,functionare neintrerupta", ,functionare tara defectare", ,functionare pana Ia defectare" sau ,functionare intre doua defectari". Ameliorarea fiabilitatii - actiune destinata imbunatatirii fiabilitatii prin eliminarea cauzelor defectarilor sistematica l;ji/sau prin reducerea probabilitatii de aparitie a altor defectari. Crel;jterea fiabilitatii - ameliorarea progresiva a unui indicator de fiabilitate al unei entitati in timp. Managementul fiabilitatii $i mentenabilitatii - pentru functiunile $i activitatile destinate definirii l?i realizarii obiectivelor de fiabilitate $i mentenabilitate ale unei entitati. Vocabularul fiabilitatii cuprinde, in prezent, un numar de peste 350 de notiuni cu definitii normalizate (standardizate) international Ia care se adauga $i alte notiuni folosite in mod curent l?i care nu sunt, in prezent, definite prin normele internationale.

14.1. Definijii
14.1.1. No1:iuni fundamentale

14.1.2. Alte no1:iuni legate de fiabilitate

Cele mai importante notiuni utilizate curent in studiul fiabilitatii sunt: Fiabilitatea reprezinta aptitudinea Defectare: incetarea aptitudinii unei entitati de a-l;ji indeplini cerinta funcunei entitati de a indeplini o cerinta functionala (o functie specifica) in contionala (functia specificata); alt termen utilizat: defectiune. Defectaditii date l?i de-a lungul unui interval de timp dat (definitie in conformitate cu rea este un eveniment care consta in trecerea din starea de functionare in Vocabularul Electrotehnic International - VEl, publicatia CEI 50 (191). cea de defect. Defectarea poate fi, in general, de Se folosesc notiunile de ,fiabilitate in sens restrans" $i ,fiabilitate in sens larg". ' mai multe feluri: Prima se refera Ia definitia fiabilitatii - inopinata (neprevazuta, brusca, care mentionata anterior, iar cea de a doua Ia ' nu poate fi prevazuta prin examinare aspectele combinate de disponibilitate, sau supraveghere anterioara), fiabilitate (in sens restrans), men- - progresiva (treptata), partiala, totala tenabilitate $i logistica de mentenantfl. (care conduce Ia o inaptitudine totala Conform standardizarii internationale de satisfacere a cerintelor functionaactuale (CEI 50 (191) se definesc: le ale entitatii), Mentenabilitatea: aptitudinea unei en- - primara, titati de a fi mentinuta sau restabilita, in - secundara, conditii de utilizare date, intr-o stare in -majora, care sa poata indeplini o cerinta functi- - inerenta, onala, daca mentenanta este realizata - intermitenta l;j.a. Se iau in considerare numai in conditii date, cu proceduri $i resurse defectarile care sunt simultan inopinata prescrise. Mentenanta: ansamblul tuturor actiu- $i totale, denumite $i catalectice (sau nilor tehnice $i administrative, inclusiv catastrofice). Defectarile catalectice nu cele de supraveghere, destinate menti- trebuie confundate cu defectarile nerii sau restabilirii unei entitati intr-o critice care pot provoca raniri de perstare in care sa poata indeplini o cerin- soane, pagube materiale importante sau alte consecinte inacceptabile. ta functionala. Disponibilitatea: aptitudinea unei en- Stare de functionare - atunci cand entitatea indeplinel;jte cerinta functiotitati de a fi intr-o stare in care sa poata indeplini o cerinta functionala, in nala. conditii. date, Ia un moment dat sau Stare de nefunctionare - atunci cand intr-un interval de timp dat, presupuentitatea nu indeplinel;jte cerinta funnand ca resursele exterioare necesare ctionala. in acest scop sunt asigurate. Stare de defect (pana) - atunci cand entitatea este inapta de a indeplini o Logistics de mentenanta: aptitudinea unui sistem (structura, organizatie) cerinta functionala, excluzand inapde a putea oferi Ia cerere, in conditii titudinea datorata mentenantei preventive sau altor actiuni programate date, resursele necesare pentru mentenanta unei entitati, in conformitate cu o sau lipsei unor resurse exterioare. politica de mentenanta data. Mentenanta preventiva (intretinere) atunci cand este efectuata Ia intervaSiguranta de functionare: ansamblul proprietatilor unei entitati care descriu le predeterminate sau conform unor criterii prescrise l?i destinata micl;joradisponibilitatea $i factorii care o conditioneaza: fiabilitatea, mentenabilitatea rii probabilitatii de defectare sau de degradare a functionarii unei entitati. l?i logistica de mentenanta. Fiabilitatea, mentenabilitatea $i dis- Stare de disponibilitate - atunci cand ponibilitatea sunt masurabile, in timp entitatea este caracterizata prin aptitudinea acesteia de a indeplini o cece mentenanta, logistica de mentenanta l?i siguranta de functionare sunt norinta functionala, presupunand ca retiuni generale, tara caracter cantitativ. sursele exterioare, eventual necesare, sunt asigurate. Notiunea ,entitate" folosita in definitiile anterioare are un sens mult mai Stare de al;jteptare (stand-by) larg $i permite extinderea aplicarii teoatunci cand entitatea este disponibila riei fiabilitatii $i asupra serviciilor, soft$i in stare de nefunctionare. ware-ului, organismelor l?i organizatii- Stare de indisponibilitate: atunci cand entitatea este caracterizata prin lor, mediului ambiant, activitatilor, persoanelor $i chiar ambiantei sociale, podefect, fie prin inaptitudine eventuala litice $i culturale. de a indeplini o cerinta functionala pe durata intretinerii. Se mai pot defini $i alte stari ale unei entitati:
1

14.2. Evaluarea fiabil~i

14.2.1. Evaluarea fiabiliti1:ii 1i1 sens restrtns
Se presupune, in general, ca entitatea este in stare de indeplinire a cerintei functionale Ia inceputul intervalului de timp dat. Functia care exprima nivelul de fiabilitate, conform acestei definitii, se noteaza cu R(t 1 , t2 ), unde (t 1 , t2 ) este intervalul de timp dat. Se poate conveni, in general, ca t 1 = 0. in acest caz, notand cu t lungimea intervalului (t 1 , t2 ), se poate scrie R(t 1, t2 ) = R(O,t) = R(t), ultima notatie fiind cea mai uzuala. Conform definitiei, se poate scrie: R(t) = P (T, ~ ~ (14.2.1)

11. lnstalalii electrice

unde: T - este durata (timpul) de functionare ' pana Ia defectare, [s]. Marimea r, este o variabila aleatoare continua. Functia R(t) se nume~te tunctie de fiabilitate. Este o functie monoton descrescatoare ~i evident R(O) = 1 ~i lim R(t) =0;
t-->oo

Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice

tatilor reparabile (cu restabilire). Relatia 14.2.6 este valabila ~i pentru MTBF, in cazul entitatilor reparabile, daca variabila aleatoare cu densitatea de probabilitate f (t) este durata cumulata a timpilor de functionare intre doua defectari. Se folosesc uzual notatiile m sau M(T,) atat pentru MTTF, cat ~i pentru MTBF, astfel incat se poate scrie in general: (14.2. 7) nanta activa pe durata caruia este efectuata asupra unei entitati o actiune de mentenanta corectiva. Timpul de mentenanta activa - partea din timpul de mentenanta pe durata caruia o actiune de mentenanta este efectuata asupra unei entitati, manual sau automat, excluzand intarzierile logistice. Timpul de mentenanta - intervalul de timp pe durata caruia este efectuata, asupra unei entitati, o actiune de mentenanta, manual sau automat, cuprinzand intarzierile tehnice ~i intarzierile logistice. Timpul de mentenanta corectiva partea din timpul de mentenanta, pe durata caruia sunt efectuate actiunile de mentenanta corectiva asupra unei entitati, cuprinzand intarzierile tehnice ~i intarzierile logistice inerente acestei mentenante. intarzierile tehnice - ansamblul intervalelor de timp necesare pentru efectuarea actiunilor tehnice auxiliare asociate actiunilor de mentenanta propriu-zise. intarzierile logistice - ansamblul intervalelor de timp de-a lungul carora actiunile de mentenanta nu pot fi efectuate din cauza necesitatii de a se procura resursele necesare acestor actiuni excluzand intarzierile administrative. intarzierile logistice pot fi datorate, de exemplu, deplasarilor pana Ia instalatiile nesupravegheate, a~teptarii pieselor de schimb, speciali~tilor, aparatelor ~i echipamentelor pentru incercari ~i verificari, informatiilor necesare ~i realizarii unor conditii de adaptare Ia mediul ambiant. intarzierile administrative - ansamblul intervalelor de timp de-a lungul carora actiunile de mentenanta corectiva asupra unei entitati in stare de defect (pana) nu pot fi efectuate din motive administrative. Durata medie de pana - media variabilei aleatoare timpul de pana. Timpul de pana (timpul de restabilire) - intervalul de timp in care o antitate este in stare de indisponibilitate ca urmare a unei defectari. Durata medie de pana (restabilire) se noteaza cu MTTR (se mai folosesc notatiile m, ~i M(T,} ~i este:
MTTR
=

Functia F(t) = 1 - R(t) = 1 - P (T,"" t) = =p (T, < t) (14.2.2) reprezinta conform teoriei probabilitatilor, functia de repartitie a variabilei aleatoare T, . Ourata de functionare pana Ia defectare reprezinta durata cumulata a timpilar de functionare ai unei entitati, dupa prima punere in stare de disponibilitate, pana Ia aparitia unei defectari. Rata (instantanee) de defectare - limita, daca exista, a catului dintre probabilitatea conditionata ca momentul T al defectarii unei entitati sa fie cuprins intr-un interval de timp dat (t, t + Lit) ~i lungimea L1t a acestui interval, daca L1t tinde catre zero, cu conditia ca entitatea sa fie in stare de indeplinire a cerintei functionale Ia inceputul intervalului de timp. Rata de defectare se noteaza cu A (t) ~i este data de relatia: R'(t) d ).(t) = - - = --lnR(t) (14.2.3) R(t) dt prin care se stabile~te legatura directa intre rata de defectare A ( t) ~i functia de fiabilitate R (t). Prin rezolvarea ecuatiei diferentiale (14.2.3) se obtine functia de fiabilitate:
R(f}=e+(t)dt

14.2.2. Evaluarea mentenabiliti1:ii

Functia care exprima nivelul de mentenabilitate se noteaza cu M(t 1, t2 ), unde (t 1 , t2 ) este intervalul de timp dat. La tel ca in cazul fiabilitatii, se poate conveni, in general, ca t 1 = 0 ~i notand cu t lungimea intervalului (t 1 , t2 ), se poate scrie M (t 1 , t2 ) = M (0, t) = M(t). Conform definitiei, M(t) = P(T, < t) (14.2.8) unde: T,- este timpul (durata) de restabilire. Marimea T, este, ca ~i r,, o variabila aleatoare continua iar M(t) poate fi numita ~i functie de mentenabilitate. Se utilizeaza ~i notatia Td (d- defect). Functia M(t) reprezinta chiar functia de repartitie a variabilei aleatoare T,. Rata (instantanee) de reparare. Se noteaza cu f.l (t) limita, daca exista, a catului probabilitatii conditionate de a termina o actiune de mentenanta corectiva intr-un interval de timp dat (t, t + Lit) ~i lungimea L1t a acestui interval, daca At ---.. 0, cu conditia ca actiunea de mentenanta corectiva sa fie in curs Ia inceputul intervalului de timp. Mentenanta corectiva este cea efectuata dupa constatarea unui defect cu scopul restabilirii unei entitati in stare de disponibilitate. Pentru exprimarea analitica a lui f.l (t) se poate proceda Ia tel ca in cazul lui A ( t), astfel ca:
(t) _
f.l

(14.2.4)

Probabilitatea de functionare in intervalul de timp (t 1 , t2 ), cu conditia ca entitatea sa fie disponibila Ia inceputul intervalului este data de relatia:
'2

- fA(t)dt

R(t1, t2 )

e '

(14.2.5)

Timpul mediu de functionare pana Ia defectare (MTTF) - media variabilei aleatoare ,durata de functionare pana Ia defectare" definita anterior. Timpul mediu de functionare intre defectari (MTBF)- media variabilei aleatoare ,durata de functionare intre defectari" numita ~i ,timp (durata) de buna functionare". Durata de functionare intre defectari - timpii cumulati de functionare intre doua defectari consecutive ale unei entitati reparate. Se demonstreaza ca: MT7F
=

M'(t)

- 1- M(t)

(14.2.9)

Rezolvand ecuatia diferentiala (14.2.9) cu conditia initiala M(O) = 0, rezulta:

M(t) = 1- e

' ~It )cit -I o

(14.2.10)

j[1- M(t)pt
0

(14.2.11)

j R(t)ctt
0

(14.2.6)

MTTF caracterizeaza fiabilitatea entitatilor nereparabile (tara restabilire). MTBF caracterizeaza fiabilitatea enti-

Durata medie de reparare - media variabilei aleatoare timpul de reparare. Se noteaza cu MRT. Timpul de reparare - eel de mentenanta corectiva activa pe durata caruia sunt efectuate actiunile de reparatii asupra unei entitati. Timpul de mentenanta corectiva activa - partea din timpul de mente-

sau
MTTR
=

I eo
0

f !It )cit

(14.2.12)

Capitolul14: Fiabilitatea instalafiilor electrice

14.2.3. Evaluarea
disponibil~i

II. lnstalafii electrice

tata), in care sunt reprezentate numai elementele care influenteaza fiabilitatea sistemului. Reprezentarea acestora se face, de obicei, prin dreptunghiuri, indiferent de simbolurile !;li functiunile din schema tehnologica, iar legaturile dintre elementele din schema logica nu reprezinta conductele de legatura din schema tehnologica, ci modul de conectare a elementelor din schema tehnologica din punctul de vedere al fiabilitatii. 0 exceptie se intalne!;lte in cazul schemelor logice de fiabilitate ale instalatiilor electrice de distributie in care, din motive practice, sistemele de bare din statiile de transformare !;li/sau distributie se pot prezenta !;li cu acelea!;li simboluri ca in schemele tehnologice (in loc de dreptunghiuri). Pentru alcatuirea schemei logice de fiabilitate, se porne!;lte de Ia cerinta i functionala !;li se analizeaza defectarile ' posibile, rezultand elementele a caror defectare poate contribui Ia incetarea indeplinirii cerintei functionale. Trebuie precizat ca pot exista elemente a caror defectare nu conduce Ia defectarea sistemului (instalatiei), elemente a caror defectare conduce Ia defectarea sistemului, toate celelalte elemente fiind in stare de functionare, precum ~i elementele a caror defectare conduce Ia defectarea sistemului numai daca, simultan cu ele, sunt in stare de defect ' !;li alte elemente. Un acela!;li element poate fi in oricare din cele trei categorii corespunzator definirii cerintei functionale, fapt deosebit de important care . trebuie avut in vedere Ia intocmirea schemei tehnologice de fiabilitate. Elementele din prima categorie se mai numesc neesentiale sau irelevante, ' iar cele din ultimele doua categorii, esentiale sau relevante. Se precizeaza doua aspecte importante: - schema logica de fiabilitate se regase!;lte in literatura de specialitate sub o mare diversitate de denumiri, dintre care se mentioneaza: schema echivalenta de fiabilitate, schema echivalenta de calcul, diagrama de fiabilitate, diagrama bloc, modelul logic de fiabilitate, schema logica pentru calculul fiabilitatii, model structural pentru calculul fiabilitatii sistemelor, schema functionala etc.; - schema logica de fiabilitate nu este unicul model structural pentru calculul fiabilitatii sistemelor; modelul structural pentru calculul fiabilitatii sistemelor face parte din ,formalizarea logica a sistemelor" prin a carei transpunere matematica se obtin modelele de calcul al fiabilitatii. Exemplul 1. Se alcatuie!;lte schema logica de fiabilitate a instalatiei electri-

MUT.

Disponibilitatea sau disponibilitatea instantanee reprezinta probabilitatea ca o entitate sa fie in stare de a indeplini o cerinta functionala, in conditii date, Ia un moment dat, cu conditia asigurarii resurselor necesare exterioare. Se noteaza cu A(t). lndisponibilitatea (instantanee) probabilitatea ca o entitate sa nu fie in stare de a indeplini o cerinta functionala, in conditii date, Ia un moment dat, cu conditia ca resursele exterioare necesare sa fie asigurate. Se noteaza cu U(t). Disponibilitatea asimptotica - limita, daca exista, a disponibilitatii instantanee exprimata printr-o expresie matematica in care se face timpul sa tinda catre infinit. Se noteaza cu A. lndisponibilitatea asimptotica - limita, daca exista, a indisponibilitatii instantanee exprimata printr-o expresie matematica in care se face timpul sa tinda catre infinit. Se noteaza cu U. Disponibilitatea in regim permanent (stationar) - media in regim permanent (stationar) a disponibilitatii instantanee pe un interval de timp dat. lndisponibilitatea in regim permanent (stationar) - media in regim permanent (stationar) a indisponibilitatii instantanee pe un interval de timp dat. Durata medie de disponibilitate media variabilei aleatoare timpul de disponibilitate. Se noteaza cu TMD sau R1

Timpul de disponibilitate - intervalul de timp in care o entitate este in stare de disponibilitate. Durata medie de indisponibilitate media variabilei aleatoare timpul de indisponibilitate. Se noteaza cu TMI sau
MDT.

Timpul de indisponibilitate - intervalul de timp in care o entitate este in stare de indisponibilitate. Durata medie totala de disponibilitate in perioada de referinta T - media duratei cumulate a duratelor starilor de disponibilitate intr-un interval de timp dat (0, T). Se noteaza cu a (T) !?i are relatia:
a(T)
=

f A(t)dt
0

(14.2.13)

Durata medie totala de indisponibilitate in perioada de referinta T- media duratei cumulate a duratelor starilor de indisponibilitate intr-un interval de timp dat (0, T). Se noteaza cu f3 (T) !;li se exprima ca: f3(T)
=

f [1 - A (t) pt
T

(14.2.14)

Numarul mediu de stari de indisponibilitate in perioada de referinta T - numarul mediu de treceri din stari de functionare in stari de defect, in intervalul de referinta (0, T). Se noteaza cu v (T) !;li este dat de relatia: f3(T) f3(T) f3( T) v(T) = MTTR = M = (14.2.15)

[r,] m,

unde:

M[T,] = MTTR = m, (diferite notatii).

Probabilitatea functionarii neintrerupte intr-un interval de timp (t, t+x) probabilitatea ca o entitate aflata in stare de disponibilitate Ia momentul t sa ramana in aceasta stare in intervalul de timp (t, t+x). Aceasta se mai nume!;lte !;li functia de fiabilitate pe interval. Se noteaza S(x) sau R(t, t+x) !;li este data de relatia: R(t, t + x) = A(t)-R(x) (14.2.16)

Flg.ll.14.1. Schema tehnologlci a unul circuit cu doul rezlstente 1n ralel.

R1
R2

14.3. Metode, modele fi procedee pentru detenninarea fiabilitl'ii

instal~ilor
Notiunea de instalatie se considera sinonima cu cea de sistem, iar cea de componenta a instalatiei se considera sinonima cu cea de element al sistemului.

b Flg.ll.14.2. Schemele loglce de fiabilitate ale clrcuttulul paralel din fig. 11.14.1:
a - schema serie; b - schema paralel.

14.3.1. Modelul structural pentru calculul fiabil~i instal~ilor

Schema logicl de fiabilitate Se elaboreaza sub forma unei retele (in general, dar nu obligatoriu, neorien-

11. lnstala!ii electrice

ce din fig. 11.14.1 in care R 1 ~i R2 reprezinta rezistente electrice. Sollijie. Starea de functionare (cerinta functionala) poate fi definita in acest caz in 2 feluri: a - existenta in stare de functionare a ambelor rezistente R 1 ~i R2 ; b - existenta in stare de functionare a eel putin uneia din rezistentele R 1
~i

Capitolul14: Fiabilitatea instala!iilor electrice

R(t) = eJ..t (14.3.4) M(t) = 1 - el't (14.3.5) sau M(t) = 1 - aetfJ (14.3.6) Tn cele ce urmeaza se vor considera admise ca ipoteze relatiile 14.3.4 ~i 14.3.5 in toate cazurile in care nu se va specifica contrariul. Din relatiile 14.2.3 !?i 14.2.9 rezulta: - diferentele de rezultate din calcule, in urma a numeroase verificari, in cazul schemelor de instalatii electrice, sunt nesemnificative fata de cazul in care elementele sunt considerate ,dependente" din punct de vedere al probabilitatilor de defectare; - prin admiterea acestei ipoteze se simplifies relatiile de calcul !?i se reduce semnificativ volumul de calcule. c - lpoteza limitarii numarului de stari ale unei entitati Din punctul de vedere al metodelor ~i procedeelor pentru calculul fiabilitatii, entitatile se pot afla in numai 2 stari: stare de functionare ~i stare de defect (pana), definite in 14.2, cu exceptia cazurilor in care se precizeaza, in mod expres, considerarea ~i a altar stari, definite sau nu in 14.2. Este necesara precizarea faptului ca, in paragraful de mai sus, nu este vorba de numarul de stari ale unui sistem, rezultate ca urmare a starilor fiecarui element component. Aceste stari sunt in numar 2" (n fiind numarul componentelor relevante ale sistemului) !?i sunt, Ia rfmdul lor, fie stari de functionare fie stari de defect. d - /poteza limitiirii numaru/ui de tranzitii posibile lntr-un interval de timp dat Necesitatile teoretice (in cazul modelului proceselor stocastice) ~i practice (in cazul procedeului grupurilor de defectare) au condus Ia admiterea urmatoarelor doua ipoteze: - probabilitatea producerii simultane a doua sau mai multe evenimente de tipul defectarilor (catalectice) sau restabilirilor, intr-un interval de timp elementar, este neglijabila; - probabilitatea ca intr-un interval de timp finit, in care o instalatie are un element relevant defect, sa se defecteze mai mult deciit inca un element relevant se poate neglija. Aceasta ipoteza este cunoscuta in literatura de specialitate ~i sub denumirea de ipoteza neglijarii probabilitatii defectelor triple sau cu ordin de multiplicitate mai mare. lpoteza, de~i nu intotdeauna conforms cu realitatea, este extrem de utila in rezolvarea practica a problemelor de fiabilitate pentru sistemele complexe ~i/sau mari. Tn situatiile in care, din motive evidente, ipoteza nu corespunde realitatii, se recomanda fie acceptarea ei insotita, dupa necesitati, de evaluarea erorii introduse, fie utilizarea unor modele, metode sau formule care nu presupun indeplinirea acestei ipoteze. e - lpoteza neglijarii tranzitiilor din stari de defect In stari de defect Se considers ca se poate neglija probabilitatea defectarii unui element al unui sistem in perioada in care siste-

S-a convenit ca in cazul a) schema logics de fiabilitate sa fie reprezentata prin schema din fig. 11.14.2 a, iar in cazul (b) prin cea din fig. 11.14.2 b. Aceasta conventie folosita in teoria fiabilitatii sistemelor a fost inspirata de schemele din electrotehnica. S-au adoptat pentru schemele logice de fiabilitate din fig. 11.14.2 ~i denumirile de schema ,serie" (a) respectiv ,paralel" (b). Se constata ca in functie de definirea cerintei functionale schema logics are diferite aspecte putfmd sa coincida sau nu cu schema tehnologica. Referitor Ia exemplul ales, trebuie precizat ca este necesara ~i analizarea defectarilor posibile. Astfel, cele expuse sunt valabile in cazul in care defectarea uneia din rezistente consta in intreruperea ei ~i nu sunt valabile in cazul in care defectarea unei rezistente consta in scurtcircuitarea ei. Tn cazul acestui din urma tip de defectare, starea de functionare trebuie definita numai ca Ia subpunctul (a) ~i schema logics de fiabilitate va fi cea din fig. 11.14.2 a, deci schema logics de fiabilitate va fi de tip serie fata de schema tehnologica, care este de tip paralel din punct de vedere electric.

R2 .

!!__e-At
A(t) = s11..__ =A= constant

e-M

(14.3.7)

!!... (1 - e-pt)
11(t) = dt 1- (1-

e-pt) = 11 = const. (14.3.8)

~i

iar din relatiile 14.2.6

14.2.11 rezulta: (14.3.9)

dt = !._ 11

MTTF

fe
m

-Aid

=-

MTTR =

f [1 - (1 - e-pt)]
0

(14.3.10)
Astfel se pot obtine ~i expresiile analitice ale disponibilitatii instantanee ,4(~ ~i disponibilitatii asimptotice A in aceasta ipoteza. Daca Ia t = 0 entitatea este in stare de functionare A(O) = 1 se demonstreaza ca: A(t) = - 11 - +_A_ e('-,)t A+!l A+!l

(14.3.11)

Disponibilitatea asimptomatica rezulta: A= lim A(t) = IJ/(A+!l) (14.3.12)

t-"'

Conform relatiilor 14.3.9 se poate scrie: A =--M_T_T._F__ MTTF+MTTR

~i

14.3.10,

14.3.2. lpoteze simplificatoare

a - /poteza functiei de repartitie exponentiala pentru variabilele aleatoare T, !$i T,. Exprimarea analities a functiilor de repartitie ale variabilelor aleatoare T, ~i T, este o problema centrals a teoriei fiabilitatii. Aplicatiile practice ale dezvoltarilor ~i abstractizarilor din teoria actuala a fiabilitatii sistemelor sunt, in cazul instalatiilor electrice, relativ reduse Ia cele in care se folose!?te ipoteza exponentialitatii repartitiilor lui T, ~i T, ~i. intr-a masura mai mica, a repartitiei Weibull pentru T,. Pentru timpul de functionare defectare T,, expresia analities a functiei de repartitie exponentials (sau ,exponentials negativa") este: (14.3.1) F(t) = 1 - eJ..t iar pentru timpul de restabilire T : (14.3.2) F(t) = 1 - e~'t Tn cazul repartitiei Weibull pentru T, F(t)= 1-ae~'tfl (14.3.3) Conform relatiilor 14.2.2 ~i 14.2.8 rezulta:

(14.3.13)

Conform relatiilor 14.2.13-16, rezulta:

a(t)=AT=~-T
11.+/1

(14.3.14) (14.3.15)

f3(t) = (1- A) T =_A_ T

A+/1

T __ ...!:!!._. T V(t) __ (1- A) 1 A+ 11

11

(14.3.16)

tara

R(t,t+ x)

A(t) R(x)

_11_ e'-x A+!l

(14.3.17)
b - lpoteza elementelor independente din punct de vedere a/ probabilitatii de defectare Defectarea unui element al sistemului nu influenteaza probabilitatile de defectare ale celorlalte elemente. Se considers admisa ipoteza datorita urmatoarelor considerente:

Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice

mul este in stare de defect. in aceasta perioada sistemul (instalatia) nu este supus decat actiunilor mentenantei corective, in care principalele alternative ale sistemului sunt de a se restabili sau de a ramane in starea in care se afla. Practic, este posibil sa se defecteze, in unele cazuri foarte rare, inca un alt element in perioada in care sistemul nu functioneaza, dar probabilitatea unui astfel de eveniment se poate, prin ipoteza neglija. Aceasta ipoteza conduce Ia avantaje privind reducerea !;li sistematizarea calculelor. Verificarile facute prin realizarea calculelor cu sau tara acceptarea acestei ipoteze au confirmat vaJiditatea ei. Exista insa !;)i cazuri in care nu este nici necesar !;li nici util sa se ia in considerare aceasta ipoteza, cazuri care vor fi mentionate explicit. Ca regula generala, ipoteza va fi in cele ce urmeaza acceptata. f - /poteza valorilor, relativ, mari ale timpului de functionare fata de timpul de defect 0 instalatie, pentru care timpul de functionare nu este suficient de mare, fata de timpul de defect, nu poate prezenta interes pentru beneficiari din cauza nonfiabilitatii. Este important insa sa se cunoasca unele informatii !;li consecinte suplimentare din acest punct de vedere. Experienta practica arata ca instalatiile fac parte din sistemele numite de inalta fiabilitate. Pentru aceste sistema se considera, de obicei, ca raportul MTTFIMTTR are valori in jur de 100 !;)i mai mari. in cazuri cu totul izolate, se pot intalni valori intre 50 ... 100. Se cunoa!;)te ca durata dupa care disponibilitatea unei entitati se poate considera in regim stationar, respectiv, independenta de timp !;li aproximativ egala cu disponibilitatea asimptotica are un ordin de marime de cateva durate medii de defect (MTTR). in ipoteza MTTF I MTTR > 50 ... 100 rezulta ca dupa o durata de timp, in general, mai mica decat a zecea parte din MTTF, se poate considera disponibilitatea independenta de timp, fapt care echivaleaza !;li cu independenta de timp a probabilitatilor absolute ale starilor unui sistem. Ca urmare, sistemul de ecuatii diferentiale pentru determinarea indicatorilor de fiabilitate prin modelul proceselor stocastice de tip Markov ( 14.3.3) se transforma intr-un sistem de ecuatii algebrice liniare. postactiune (pentru care starea procesului Ia un moment dat este complet determinata de ultima stare cunoscuta). in cazul instalatiilor, variabila aleatoare este starea instalatiei, iar argumentul este timpul. Prin lant Markov se intelege un procas Markov in care variabila aleatoare poate lua numai valori discrete apartinand unui !;)ir, numite, de obicei, stari. Corespunzator !;)irului finit sau infinit, i lantul Markov se nume!;)te finit sau infinit. in functie de natura valorilor pe care le poate lua argumentul, lanturile Markov pot fi cu argument continuu sau discret. Lanturile Markov finite sunt descrise direct de a!;)a numitele probabilitati de tranzitie (trecere). Probabilitatea de tranzitie admite ca ' variabila aleatoare ~~sa ia valoarea x. pentru valoarea argumentului t1 daca avut valoarea x; pentru valoarea argumentului tk: Pr (tk' t1) = p{x(t1) = x. 1 1 x{tk) = x) (14.3.18) Prin lant Markov finit !;li omogen probabilitatile de tranzitie nu sunt afectate de o tranzitie a argumentului, adica Pr (tk + a, t1 + a) = Pr (tk, t1) (14.3.19) 1 1 ceea ce permite sa se utilizeze o no. . l"f" tat1e s1mp 11cata P;i ( tk' t1) = P;i (t1) = P;i ( t) ( 14.3.20) care nu poate da na!;)tere Ia confuzii daca, prin t , se intelege totdeauna valoarea cea mai mare a argumentului din cele corespunzatoare starilor i !;li j. Pentru analiza fiabilitatii instalatiilor este adecvat modelul lanturilor Markov finite !;li omogene cu argument continuu (timpul). Problema consta in determinarea probabilitatilor celor m stari posibile ale : instalatiei Ia un moment oarecare t. Acestea se noteaza cu P 1 (~. P2 (~ ... , Pm(~ !;li se numesc probabilitati absolute ale procesului stocastic. Pentru : determinarea lor este necesara cu1

II. lnstalalii electrice

P00 (
ij (

t)

Po,m-1 (

t)

liP t)I =p ~ t)
10

P1,m-1 (t)

Pm-1,0 (t) Pm-1.1

(t) ... pm-1.m-1 (t)

(14.3.23) problema care se pune este determi' narea valorilor t

liP ;( )I ,

fiind cunoscute valorile : !;li matricea

liP (t )II
ij

intrucat probabilitatile de tranzitie corespund evenimentelor unui sistem complet, se poate scrie: }: P;; (

t) = 1
11

(14.3.24)

d , p (o) = q
I

de unde, introducand notatia:

(14.3.25)
~

11

: rezulta: ~ ( ) LJP~ O
1

O = LJq;;

(14.3.26)

q~
1

~
= -

LJ q;;
j .. i

(14.3.27)

P' (t)

qii . Pi

(t) + LJ ~ P (t)
;.;
j

q i (14.3.28)

este relatia fundamentala pentru aplicatiile teoriei lanturilor Markov finite !;li omogene in calculele de analiza a fiabilitatii sistemelor. Marimile q11 .. se numesc intensitati de tranzitie. Relatia 14.3.28 reprezinta un sistem de ecuatii diferentiale a carui solutie reprezinta solutia problemei propuse, adica determinarea probabilitatilor absolute ale starilor sistemului in functie de starile componentelor !;)i de intensitatile de tranzitie intre stari. ' Prin particularizarea lui i !;)i j, relatia 14.3.28 se poate scrie sub forma matriceala:
1

noa!;lterea starii initiale a instalatiei !;li a , ll~'(t)ll =II~ ' matricii probabilitatilor de tranzitie. Starea initiala !;li matricea probabilita- sau sub forma echivalenta tiler de tranzitie determina complet lantul Markov finit !;)i omogen. Notand cu: 11~ t ~=ricea probabilitatilor abse-

(t)llllq,ll

(14.3.29)

ll~'(t)ll

=11~ (t)llllq;;ll

(14.3.30)

'
1

( )II -

Tinand cont de relatia 14.3.25 se mai poate scrie:

Il~ (t)ll = ~~~ (t)P2 (t) ... Pm (t)ll

(14.3.21)

11~( t)ll =II~ (t)IIIIP~ (o)ll

(14.3.31)

starea initiala va fi caracterizata de

II~ ( o)ll =II~ (o) P2 (o) ... Pm (o)ll (14.3.22)

Notand cu: - matricea probabilitatilor de tranzitie

14.3.3. Modelarea funqionlrii instalatiilor prin procese stocastice de tip Markov

Procesele stocastice de tip Markov (sau procesele Markov) sunt cele tara

ceea ce reprezinta un sistem de ecuatii diferentiale a carui rezolvare cu ajutorul transformatei Laplace conduce Ia gasirea probabilitatilor absolute ale procesului, in functie de probabilitatile de tranzitie. Pentru compatibilitate, intrucat }:P;;
=

se adauga Ia sistemul 14.3.31 !;)i

11. lnstalatii electrice

ecuatia: (14.3.32) Pentru valori relativ mari ale timpului t, procesul Markov devine stationar (ipoteza f din subcapitolul precedent), probabilitatile absolute ale starilor devin independente de timp, iar derivatele lor, in raport cu timpul, se anuleaza, a~a incat se poate scrie:

Capitolul14: Fiabilitatea instalatiilor electrice

qoo = -A qat= A qto = 0 qtt = 1 f3(T)

~~(t)=1

m
(14.3.45) (14.3.46)

=--

(14.3.55)

'

v(T)

lip; (t) ~(t)li =11PO (t) ~ (t)lill-~ ~II= o

1

Pentru procesele stationare, probabilitatile absolute ale starilor sunt independente de timp $i relatiile de mai sus devin: (14.3.56)

ll~llIIP~ ( o)ii = 0
sau

(14.3.33)

relatie identica cu relatia 14.2.3 pentru A(t) = A = constant in cazul ipotezei A = ~ Pk kEF functiei de repartitie exponentiala a lui T,, deoarece, evident, conform defi- , a (T) = ~ pk . T nitiei: , kEF
P0 (t)

(14.3.57)

= R(t)

Prin rezolvarea ecuatiei diferentiale f3(T)=(1(14.3.34) se obtine: (14.3.58) _._, kEF ceea ce reprezinta un sistem de ecua- P0 (~ = e = R(t) (14.3.47) (14.3.59) Pentru o instalatie cu restabilire, indi- v(T) = ~ ~ qkt .pk. T tii algebrice liniare Ia care, pentru comkEF lED patibilitate, intrucat Iq;j = 0, se adauga catorii de fiabilitate utilizati frecvent sunt A(t), a(T), f3(T), v(T), m $i m,. relatia Ace$ti indicatori se determina in caIP; = 1 (14.3.35) Pentru exemplificare se considera 2 zul proceselor nestationare cum s-a (14.3.60) aratat mai sus, cu ajutorul sistemului cazuri simple: Exemplul 1. Cazul unei entitati care format de ecuatiile 14.3.30 $i 14.3.32. evolueaza in doua stari. Se noteaza in modul urmator: cele 2 stari cu 0 - starea de functionare A(~ rezulta prin insumarea probabili1 - ~ Pk tatilor absolute, obtinute prin rezolva~i 1 - starea de defect (aceasta notatie (14.3.61) se va utiliza in continuare in toate ca- rea sistemului 14.3.30, 14.3.32 pentru m, = -="""""""k""E.,_F__ ~ ~ qk, Pk zurile in care nu se va specifica altfel). toate starile care corespund starii de kEF /ED functionare a instalatiei. Probabilitatile de tranzitie sunt: p00 (t) = R(t) = e-At (14.3.36) relatii prin care se pot determina direct, -At (14.3.48) in functie de probabilitatile absolute ale Pot (t) = 1 - R(t) = 1 - e (14.3.37) -l't starilor $i elementelor matricii intensitap 10 (t) =M(t) = 1 - e_ t (14.3.38) ! Ptt(t) = 1- M(t) = e~' (14.3.39) unde cu F s-a notat multimea starilor ' tilor de tranzitie, oricare din indicatorii sistemului, in ipotezele facute. Se observa ca probabilitatile de tran- ' de functionare. lndicatorii a(T) $i f3(T) rezulta imediat Pentru rezolvarea concreta a problezitie depind de lungimea intervalului melor de determinare a fiabilitatii insta(0, t). din relatiile: T latiilor cu ajutorul acestui model, trebulntensitatile de tranzitie corespunza(14.3.49) ie parcurs urmatorul algoritm: toare rezulta conform relatiei 14.3.25: a(T) = ~ Pk (t)dt 0 kEF . 1. definirea cerintei functionale din %0 = -A (14.3.40) definitia fiabilitatii $i disponibilitatii; %t = A (14.3.41) (14.3.50) 2. intocmirea modelului structural qto = /1. (14.3.42) dt schema logica de fiabilitate; qtt = -1-l (14.3.43) 3. descrierea tuturor starilor posibile iar sistemul 14.3.30 se scrie Pentru determinarea celorlalti indicaale instalatiei, in functie de starile tori v(T), m $i m, este necesar sa se de functionare sau de defect ale (t) (t) analizeze matricea JJq ;;JJ . elementelor relevante din schema Pentru a se determina numarul de logica de fiabilitate; Ia care se adauga, pentru compatibili4. gruparea starilor posibile ale instadefectari in intervalul de timp (0, T), se tate, relatia 14.3.32 latiei in stari de functionare (F) $i poate scrie: P0 + Pt(t)= 1 de defect (D), conform cu cerinta ~i rezulta ecuatia diferentiala: (14.3.51) functionala; 5. intocmirea graficului tranzitiilor pot) + (A+ /1.) . Po (t) - /1. = 0 sibile intre stari; unde prin D s-a notat multimea starilor (14.3.44) de defect. 6. intocmirea matricii intensitatilor de Pentru intregul sistem trebuie insutranzitie; in care: mate expresiile de mai sus, pentru toa7. rezolvarea sistemului de ecuatii A(t) = P0 (t). 14.3.38, 14.3.40, respectiv, 14.3.42, Exemplul 2. Cazul unei entitati care te starile de functionare rezultand: 14.3.43, dupa cum procesul este functioneaza pana Ia prima defectare. (14.3.52) nestationar sau stationar; Este cazul unei entitati care, dupa 8. calculul indicatorilor de fiabilitate defectare, nu se mai repara (restabile~ $i disponibilitate ceruti de problete), respectiv, ramane definitiv in starea sau T ma, functie de probabilitatile abde defect. 0 astfel de stare se nume$v(T) = ~ ~ qkt Pk (t)dt (14.3.53) solute $i intensitatile de tranzitie. te absorbanta. Probabilitatile de tranzikEF /ED 0 tie dintr-o stare absorbanta in orice alta stare vor fi nule, iar probabilitatea , lndicatorii m $i m, rezulta din rapoarde ramanere in aceasta stare este 1. tele: Procedand ca in exemplul precea(T) dent, se gase$te: m = v(T) (14.3.54)

~pk)T

f3(T)=![1-k~Pk(t)]

liP;

~(t)li =l po

~ (t)liII:A -:11

dP~t(

Capitolul14: Fiabilitatea instalatiilor electrice

14.3.4. Metoda elementelor echivalente din punctul de vedere al fiabiliti1ii
Pentru simplificarea calculelor se poate inlocui, in multe cazuri, o grupa de elemente componente ale unui sistem printr-un element echivalent din punctul de vedere al fiabilitalii. Condiliile de echivalare impun ca, pentru grupa de elemente echivalate l?i elementul echivalent, principalii indicatori de fiabilitate sa fie aceeal?i. in acest scop se poate inlocui o structura fiabilistica sau o parte a unei structuri, cu o alta structura fiabilistica, care sa indeplineasca condiliile de echivalare de mai sus l?i ai carei indicatori de fiabilitate sa fie mai Ul?Or de calculat cu metodele l?i procedeele cunoscute. Un interes special i1 prezinta, in practica, echivalarea unor structuri fiabilistice din categoria schemelor logice de fiabilitate cu cate un element echivalent. Pentru o structura fiabilistica considerata ca o entitate, principalii indicatori de fiabilitate, in cazul instalaliilor cu restabilire, sunt dali de relaliile 14.3.910, 14.3.12, 14.3.14-16 care se pot rescrie l?i grupa conform scopului urmarit astfel:
A= _fl_ A+fl

II. lnstalatii electrice

(14.3.62)

a(t)

_fl_ T A+fl
).

(14.3.63)

/3(1)=--T
A+fl

(14.3.64)

exceplia unor cazuri particulare) sensul in loc de 6 indicatori in problemele in fizic al lui ). l?i fl deoarece relaliile care nu se poate preciza, de Ia inceput, m = 1/). l?i m, = 1/fl sunt proprii re- care sunt indicatorii ceruli sau in partiliilor exponenliale pentru r, l?i r,. problemele in care se cer tali indicatorii. iar pentru elementul echivalent, in problemele in care nu se cer v(t), funcliile de repartilie pentru r, l?i r, de- m l?i m, , este mai avantajoasa metoda pind de structura grupei de elemente soluliei generale ( 14.3.5). echivalata. De aceea marimile ;..e l?i fle trebuie considerate ca parametrii de ' 14.3.5. Metoda soiiJ1jei generale calcul pentru elementul echivalent, cu semnificalia valorilor inverse ale lui m a - Metoda solutiei genera/e pentru analiza fiabilitatii instalatiilor cu rel?i m,. Cu aceste consideralii, se poate scrie pentru elementul echivalent, stabilire Deriva din metoda modelarii prin linand seama de relaliile menlionate procese stocastice de tip Markov ( 3) mai sus: l?i se bazeaza pe generalizarea scrierii A=~ (14.3.68) relaliilor pentru determinarea probaA. +fl. bilitiililor absolute ale starilor, rezultate , in urma rezolvarii sistemului de ecualii a(t)=~T (14.3.69) 14.3.34, 14.3.35. Prin aceasta generaA. +fl. : lizare se evita necesitatea rezolvarii sis). . temului de ecualii. P ( t ) = - T (14.3.70) Metoda este foarte utila, in special, in A. +fl. : cazurile in care nu se cere determinarea numarului mediu de defectari v(TJ, deoav(t)= \fl. T rece nu este nevoie, in acest caz, de inA. +fl. (14.3.71) tocmirea grafului tranziliilor l?i I sau a matricii intensitalilor de tranzilie. 1 m=(14.3.72) Metoda presupune satisfacerea ipo;.. e . tezelor din 14.2. Forma generala a soluliilor pentru 1 m=(14.3.73) probabilitalile absolute ale starilor sis' fl. . temului se poate obline, in ipotezele Pentru determinarea lui ).e l?i fle , o admise, cu ajutorul regulii de inmullire solulie practica este alegerea ecualiilor a probabilitalilor evenimentelor indereprezentate de expresiile A l?i u(t), de- pendents, linand seama de faptul ca oarece acel?ti indicatori se determina, se poate scrie: de obicei, cu prioritate, iar sistemul re- U = 1 -A (14.3.78) prezentat de ecualiile 14.3.68 l?i iar conform relaliei 14.3.12 rezulta: 14.3.71 este compatibil. fl ). U=1---=-(14.3.79) Rezulta: A+fl A+fl
1

(14.3.65)

). = e A T

v(r)

(14.3.74)

de unde pentru o entitate:

m=;..
mr

(14.3.66)

(14.3.67)

Analizfmd aceste relalii se constata ca indicatorii respectivi, pentru o anumita durata a intervalului de timp de funclionare T, se pot determina in funclie de numai doua marimi, ;.. l?i fl, in ipotezele considerate. in consecinla, pentru elementul echivalent al unei grupe de elemente, unei structuri fiabilistice sau unei parli dintro structura fiabilistica este suficient sa se determine valori corespunzatoare pentru aceste doua marimi. in funclie de aceste valori se pot determina tali indicatorii de fiabilitate menlionali ai elementului echivalent (care reprezinta o entitate in sensul conferit acestei noliuni in 1). Valorile cautate se noteaza cu ).e l?i fle l?i nu mai au, in general, (cu

(14.3.80) (14.3.75) : A fl iar pentru elementul (entitatea) i: Se pot determina l?i direct parametrii ___!_ = _!_ (14.3.81) echivalenli, ).e $i fle in funclie de proA babilitalile absolute l?i intensitiilile de Daca se noteaza cu P0 , P 1, ... ,P;:n _ 1 tranzilie, inlocuind valorile lui v(~ l?i A probabilitalile celor 2" stari ale sistecu cele din relaliile 14.3.59 l?i 14.3.56 mului, conform relaliei 14.3.81 acestea se poate scrie l?i sub forma: n n fl . (14.3.76) 1 P =flA.=fl-(14.3.82) o i-1 i-1 ). + fl .

v(r)

u ).

u ).
I

P1 =Po !:!...J_=P ~ A o ,
(14.3.77)
1
~""1

(14.3.83)

(14.3.84) l?l 1n continuare, cu ajutorul relaliilor 14.3.68-73, se determina indicatorii ceruli in problema respectiva. Acest ultim mod de abordare a problemei prezinta avantajul necesitalii determinarii a numai 2 parametrii de calcul

(14.3.85)

II. lnstalatii electrice

p 2"-2
=

Capitolul14: Fiabilitatea instalatiilor electrice

p2"-2(t)=
n

p . u2 . u3 . .... un-2 . un-1 . un

A 2 A 3 ... A n-2 A n-1 A

Poft}. 02{t}. 03 (t) ..... On-1 (t). On{t}

R/t) R/t) ... Rnjt) R/t)
(14.3.91)

(14.3.86)
p
2"- 1

p2"-1(t)=
=

= p . u1 . u2 ..... un 2 . un 1. un =
0

A1 A 2 ... A n-2 A n-1 A

).1 . ).2 ).3 ... ).
-2

Poft}. Q

/tJ. Q At) ..... Q n-1 (t). Qn{t}

(14.3.92)

=Po .

. ). 1 . ).
nn

Rtft) R2 (t) ... Rn_Jt) Rn(t)

Deoarece
P (t)
0

f.11 . f.12 . f.13 f.ln-2 f.ln-1 . f.ln

(14.3.87) Tn continuare, se determina A, a(T) $i f3(T} cu relatiile 14.3.56, 14.3.57 $i 14.3.58. Pentru v(T), m $i m,, daca se cer in problema, este necesara folosirea algoritmului din 14.3.3 (care pentru n > 5 necesita utilizarea calculului automat) sau a procedeului grupurilor de defectare. b - Metoda solutiei generate pentru analiza fiabilitiitii instalatiilor fiirii restabilire Pentru aceasta categorie de instalatii nu se pune problema determinarii numarului mediu de defectari - functionarea fiind luata in considerare numai pana Ia defectare sau intre defectari. Tn consecinta. nu se pune problema intocmirii unui graf de tranzitii intre stari sau a unei matrici a probabilitatilor sau intensitatilor de tranzitie intre stari deoarece analiza se face pentru o singura stare, starea de functionare. Evident, referirea este facuta Ia starea de functionare a sistemului (instalatiei), elementele componente se pot afla, fiecare, atat in stare de functionare cat $i in stare de defect. Probabilitatile absolute ale starilor se pot determina, ca $i in cazul functionarii, cu restabilire prin regula de inmultire a probabilitatilor evenimentelor independente pentru fiecare stare din ,tabelul starilor", identic cu eel din figura 11.14.1, cu exceptia expresiilor probabilitatilor starilor. Tn continuare, se determina functia de fiabilitate a sistemului prin insumarea probabilitatilor starilor de functionare. Daca se introduce notatia: 0; (t) = 1 - R; (t), se obtin urmatoarele expresii pentru probabilitatile celor 2" stari ale unui sistem a carui schema logica de fiabilitate contine n elemente relevante. (14.3.88)

=iT R {t)rezulta:
i-1
I

2 -1

(t) = i-I Q (t)

i1
I

(14.3.93)

Dupa determinarea functiei de fiabilitate ceilalti indicatori de fiabilitate ai sistemelor (instalatiilor) tara restabilire, rata de defectare ).(t) $i durata medie de functionare pana Ia aparitia unei defectari MTTF = m se determina cu relatiile cunoscute 14.2.3 $i 14.2.6.

14.3.6. Procedeul grupurilor de defectare

Este un procedeu utilizat pentru analiza fiabilitatii sistemelor (instalatiilor) complexe, ale caror scheme logice de fiabilitate nu sunt reductibile Ia configuratii clasice. Procedeul este foarte eficient in practica daca se admit ipotezele: - elementele sunt independente din punct de vedere al fiabilitatii de defectare ( 14.3.2, ipoteza b); - probabilitatea ca Ia un moment dat sa fie in stare de defect mai mult de doua elemente relevante ale schemei logice de fiabilitate poate fi neglijata ( 14.3.2, ipoteza d). Prin ,grup de defectare" se intelege multimea elementelor caracterizate de faptul ca starea de functionare a multimii respective este asigurata daca, eel putin, un element al grupului se afla in stare de functionare. Tntrucat din experienta practica s-a constatat ca, in cazul schemelor de instalatii, in general, $i al instalatiilor electrice, in special, in perioada in care un element al schemei este defect, probabilitatea de a se detecta mai mult de inca un element este extrem de redusa, conform celei de a doua ipoteze de mai sus grupurile de defectare se considera ca putand fi constituite numai din unul sau doua elemente. Astfel, se iau in considerare, ca grupuri de defectare, numai elementele individuale prin a caror defectare schema trece in stare de defect sau grupuri de cate doua elemente prin a caror defectare in aceea$i perioada schema trece in stare de defect. Gru-

purile de defectare rezultate, din cate un singur element, se prezinta in schema echivalenta de calcul ca atare, iar cele reprezentate de cate doua alemente se reprezinta prin grupari in paralel. Schema echivalenta de calcul se obtine prin reprezentarea in serie a tuturor grupurilor de defectare. Pentru constituirea propriu-zisa a grupurilor de defectare, dupa intocmirea schemei logice de fiabilitate, aceasta se simplifica in masura in care acest lucru este posibil cu ajutorul relatiilor de echivalenta $i apoi se intocme$te o matrice cu numar de linii $i coloane egal cu numarul elementelor din schema simplificata, afectandu-se fiecarui element o linie $i o coloana. Tn . cazurile deosebite, in care ne intereseaza, in final, influenta unuia sau mai , multor elemente asupra fiabilitatii instalatiei, acestea nu se vor include in . echivalarile respective fiind considerate ca grupuri de defectare constituite din elemente individuale. Se urmare$te, in continuare, pentru fiecare linie, daca elementul respectiv defect impreuna cu un alt element defect (pe coloane) conduce Ia defectarea schemei logice de fiabilitate. Tn cazul in care acest lucru este adevarat, se noteaza intersectia liniei cu a coloanei respective, intersectiile notate definind grupurile de defectare. Analiza matricii se face, din motive de simetrie, numai deasupra diagonalei principale, inclusiv aceasta diagonala. Trebuie mentionat faptul ca, in tunctie de definirea cerintei functionale a instalatiei, pentru aceea$i schema logica de fiabilitate grupurile de defectare pot fi diferite.

14.3.7. Alte metode

Tn teoria fiabilitatii sistemelor exista foarte multe alte metode utilizate pentru evaluarea fiabilitatii. Dintre acestea se mentioneaza metoda proceselor Markov finite cu argument discret, metoda proceselor semi - Markov cu argument continuu, simularea Monte Carlo, metoda algebrei variabilelor aleatoare, metoda arborilor de defectare, metode bazate pe retele Petri deterministe $i stocastice, metode legate de teoria multimilor fuzzy (vagi) $.a. Aceste metode sunt folosite, in prezent, mai putin in domeniul fiabilitatii instalatiilor electrice.

(14.3.89)

(14.3.90)

Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice

14.4. lngineria ftabil~ii instal81;iilor elecbice cu scheme logice de tipul ,a din n"
Este cazul instalatiilor compuse din n elemente din care, pentru asigurarea starii de disponibilitate, este necesar sa fie in stare de disponibilitate un numar de a elemente. Problema care se pune este determinarea indicatorilor de fiabilitate ai instalatiei (necunoscute problemei) in functie de indicatorii de fiabilitate ai elementelor componente (datele de intrare). Tn literatura de specialitate se intalne~te frecvent pentru sistemele corespunzatoare instalatiilor de acest tip denumirea de ,sisteme k din n" unde k este numarul minim al elementelor care trebuie sa se defecteze pentru ca sistemul sa treaca din starea de disponibilitate in starea de indisponibilitate. Este evident ca exista relatia k = n - a + 1. S-a ales alternativa ,a din n" pentru ca permite 0 tratare mai generala a problemelor ~i pentru ca, pe parcursul analizei de fiabilitate, se are in vedere, permanent, starea de disponibilitate (respectiv, starea de functionare). Tn analizele de fiabilitate se iau in considerare numai elementele esentiale relevante ale schemei logice de fiabilitate, a~a cum au fast definite in 14.3.1. Se vor folosi, in continuare, termenii de stare de functionare, respectiv, nefunctionare, in loc de disponibilitate, respectiv, indisponibilitatea. Diferenta celor 2 tipuri de stari consta in faptul ca 0 entitate poate fi in stare de disponibilitate fara a fi in stare de functionare, dar invers, nu se poate. Altfel spus, Ia durata starilor de functionare se adauga, pentru determinarea starilor de disponibilitate, durata starilor de a~teptare (stand-by) in care entitatea nu este programata sa functioneze. Spre deosebire de duratele starilor de functionare care sunt variabile aleatoare, duratele starilor de a~teptare sunt de natura determinista (sau cvasideterminista). Modelele matematice uzuale actuale ale teoriei fiabilitatii, imprumutate din teoria probabilitatilor, nu iau in considerare dedit duratele aleatoare ale starilor de functionare. Corespunzator acestor durate se alege durata programata (sau durata de referinta) pentru functionare intr-un anumit interval de timp calendaristic. Solutiile pentru determinarea principalilor indicatori de fiabilitate ~i a parametrilor echivalenti (pentru cazul ,metodei elementelor echivalente", 14.3.4) in functie de care, cu relatiile de calcul din 14.2 ~i 14.3 se pot determina toti ceilalti

II. lnstalalii electrice

indicatori, se prezinta solutiile pentru: doua intervale ,programate" pentru - disponibilitatea asimptotica A; functionare. Tn unele probleme practice - numarul mediu de defectari intr-un atat durata T cat ~i durata t pot fi re. zultate, in loc de date ale problemelor. interval de referinta T, v(T); - functia de fiabilitate pentru un interval Pentru parametrii echivalenti }..e ~i 1-le nu sunt prezentate reguli generale dede referinta t, R(t); oarece se pot determina imediat cu re- parametrii echivalenti }..e ~i 1-le Ceilalti indicatori se pot calcula, du- latiile 14.3.74 ~i 14.3.75. pa caz, in functie de cei de mai sus, cu Tn cazul elementelor identice, din regurelatiile 14.2.3-18, 14.2.20-21, 14.3.23, lile generale, rezulta relatiile: 14.3.63-64, 14.3.66-67 ~i 14.3.72. A = . ck . Solutiile sunt prezentate pentru e (}.. + 1-l k-0 n 1-l cazul general (n, a) oarecare ~i pentru principalele cazuri particulare intalnite in ingineria fiabilitatii instalatiilor, atat pentru elemente componente diferite (14.4.4) k-0 1-l ca fiabilitate cat ~i pentru elemente identice cu ). 1 = ).2 = ... = ).n = }.., respectiv, t-t 1 = t-t2 = ... = 1-ln = 1-l

~-t"

r 'f

(~)k

=A".~ c~. (~)k

14.4.1. Cazul general

lndicatorii A, v(T) ~i R(t) se determina cu ajutorul urmatoarelor reguli generale. - Pentru exprimarea lui A se inmulte~te probabilitatea P cu suma pri0 milor (n - a + 1) coeficienti ai puterilor lui x din dezvoltarea produsului:

=}..A" a

'f c~-a (~ )
k-0

n-a

T
(14.4.5)

1-l

R.(tJ

R"(t).

'f c~ [a((t))lk R t
k-o
n-a
k

nn(x)=g(t+~;-x)

(14.4.1)

Rn

(t). :L c~ (eM -t)

k-0

(14.4.6)

ordonati dupa puterile crescatoare ale lui x dupa care se face x = 1, unde probabilitatea P0 este data de relatia 14.3.82. - Pentru exprimarea lui v(T) se inmulte~te produsul Po T cu suma formata din produsele dintre termenii coeficientului lui _xn-a din:

nn(x)=g(t+~;-x)
~i sumele 7}.... unde j reprezinta partea 1 din indici i = {1, 2, ... , n} care nu apar in termenii respectivi ai coeficientului lui xn-a. - Pentru exprimarea lui R(~ se inmulte~te probabilitatea P cu suma primi0 lor (n - a + 1) coeficienti ai puterilor lui x din produsul:

Precizare. Se folosesc, in continuare, pentru indicatorii de fiabilitate ai sistemului atat notatiile A, v(T) ~i R(t) cat ~i notatiile Ae, ve(T) ~i Reft), primele fiind preferate in cazurile in care nu se pot produce confuzii (in general, se pot produce unele confuzii in cazul elementelor componente identice din punct de vedere al fiabilitatii). Se folosesc ~i notatii cu alti indici in cazurile in care prin aceasta se obtine un plus de semnificatie sau expresivitate.

a
}.. =}...

C~

(;fa
1-l

~c>(~)k
k-0

(14.4.7)

n (x)=li[t+ O;ft) x]= RJt}

n
i-1

a ( }..)n-a+l aC n

/-l

1-l.

1-l'

(14.4.8)

g[t +(eA.' -t) x]

}: ck.
(14.4.2)
k-n-a+1 n

(!:)
/1

ordonati dupa puterile crescatoare ale lui x dupa care se face x = 1. Probabilitatea P 0 se determina in acest caz cu relatia (14.4.3)
Observatie. Tn cazul functiei de fiabilitate s-a folosit notatia t in loc de T pentru a diferentia semnificatiile celor

Relatiile generalizate 14.4.7 ~i 14.4.8 reprezinta formule de calcul care pun in evidenta factorii cu care se modifica parametrii }.. ~i 1-l in cazurile corespunzatoare ale valorilor n ~i a. Exemplul 1. Tntr-o statie de transfermare MT/JT sunt montate 4 transformatoare identice, puterea ceruta de consumatori putand fi asigurata de numai trei transformatoare, al patrulea fiind de rezerva. Se determina parametrii echivalenti de fiabilitate pe durata

II. lnstala!ii electrice

t =8000 h, cunoscand ratele de defectare (A.) :;;i de restabilire pentru un transformator A. = 0,03195108 s- 1 :;;i .u = 72,9710"8 s- 1. Solutie: in acest caz n = 4 :;;i a = 3, rezultand conform relatiilor 14.4.7 :;;i (14.4.8).

Capitolul14: Fiabilitatea instala!iilor electrice

A.=~A. e LJ 1
i-1

(.u)

Corespunzator acestor relatii, pentru (14.4.12) . elemente identice, se scrie:

A=-.U-

nA. + .u (14.4.13) nA..u v (T ) = - - T nA. + .u

(14.4.22)

(14.4.23) (14.4.24)

Nr. cai A. U.M. .u 3,20E - 10 7,30E- 07 [s-1] 1 3,20E - 10 7,30E- 07 [s-1] 2 3,20E - 10 7,30E- 07 [s-1] 3 A. = 0,0001675 10-8 s 1

iar in cazul elementelor identice:

A

= (-.u-)"
A.+,

=A"

(14.4.14)

"" =

145, 908 10-a s

(14.4.15)

Utilizand calculul automat rezulta: n = 4; a= 3 t=8000h A.8 = 0,000167578641217656 E-08 s-1 = = 0,603283108383563 E-08 h-1; .Ue = 145,908052327311 E-08 s-1 = = 525268,98837832 E-08 h-1.

(14.4.16) A.

=
=

nA.a nA..u" (A. +

n

(14.4.17) (14.4.18)

.Ue

14.4.2. Cazul a

=n

.u) - .u"

Acest caz este cunoscut sub denumirea serie, denumire imprumutata din electrotehnica. Cazul serie corespunde ipotezei conform careia, pentru asigurarea starii de functionare a instalatiei (,cerinta functionala"), este necesar ca toate elementele relevante (din schema logica de fiabilitate) sa fie in stare de functionare. Schema logica de fiabilitate este de tipul schemei serie din electrotehnica (fig. 11.14.3). in acest caz denumirea de ,a din n" este improprie deoarece nu exista redundanta iar n - a = 0. Considerarea acestui caz este justificata de posibilitatea obtinerii expresiilor de calcul pentru indicatorii de fiabilitate prin particularizarea relatiilor de mai sus. intr-adevar, pentru a = n rezulta:
A=
n (

Observatie importantii. in unele lucrari de specialitate, in locul relatiilor pentru A, v(T) :;;i !J-8 de mai sus, rezultate din ,regulile generale", se intalnesc relatiile:

1 A=---

(14.4.19)

(14.4.20)

Exemplul 2. Se determina indicatorii de fiabilitate ai instalatiei din figura 11.14.4, pentru o durata programata de functionare T = 8760 h :;;i o durata programata de functionare neintrerupta t = 1000 h, cunoscandu-se ratele de defectare, respectiv, restabilire pentru bare, separatoare, intreruptoare :;;i cabluri: A.8 = A. 1 = 0,0330610"8 s- 1 .u8 = .u 1 = 165610"8 s- 1 A.s = A.2 = 0,0083410"8 s-1 .Us = .u2 = 153810"8 s- 1 A.1 = A.3 = 0,0433410"8 s-1 .u, = .u3 = 155210"8 s- 1 A.c = A.4 = 0,35510" 8 s 1Jkm .Uc = .u4 = 10310"8 s- 1 Lungimea traseului de cablu se considera egala cu 1 km. Solutie. Cerinta functionala: sa se asigure energie Ia consumatorul M. Schema logica este data in fig. 11.14.5. Pentru: n=4 a=4 T= 8760 h t = 1000 h utilizand calculul automat rezulta:
Nr. cai 1 2 3 4 A. 3,31E-10 8,34E-11 4,33E-10 3,55E-09

(14.4.21)

1,66E-05 1,54E-05 1,55E-05 1,03E-06

U.M. [s-1] [s-1] [s-1] [s-1]

B
Daca probabilitatea acestor tranzitii nu se neglijeaza, Ia numitorul relatiilor 14.4.19 ... 21 apar, in plus, sume de produse de tipul: A.iA.j A.iA.jA.k . . . - , - - :;;.a.m.d. (cu 1~1. i*f<,
.U;.Uj .U;.Upk
k~1),

1 ll1+_l_ .U;

A)

n .U n 1 =ll-- = l l A1
;.1 }..
I

+ ,U.
I

i-1

i-n

(14.4.9)

(14.4.10)

(14.4.11)

---D--C:J- -~- .....-. .....-.

--

n-1

Fig. 11.14.3. Circuit serte cu n

elemente.

care conduc Ia expresiile de Ia numitor ale relatiilor 14.4.9-10 :;;i 14.4.13. intrucat posibilitatea unei tranzitii dintr-o stare de defect a unei instalatii intr-a alta stare de defect, respectiv, probabilitatea defectarii unui element relevant, in perioada cand instalatia este in stare de defect, poate fi neglijata (conform ipotezei din 14.3.2, confirmata de realitate), ambele grupe de relatii de calcul de mai sus pot fi utilizate in practica. Diferentele intre rezultatele care se obtin sunt nesemnificative. Preferinta inclina, evident, catre ultimele, deoarece sunt mai simple.

Fig. 11.14.4. Circuit de alimentare a unui consumator M:

B - bara de alimentare; S - separator; I - intreruptor automat; C - cablu.

''

c
M

Capitolul14: Fiabilitatea instalatiilor electrice

B

II. lnstalatii electrice

Fig. 11.14.5. Sechema logici a

schemel din fig. 11.14A.

A = 0,99651211 a(T) = 31426005,89 s = 8729,44 h {3(T) = 109994, 10 s = 30,55 h v(T) = 0,138

P0

= 0,99651211

= 2,27 E+08 s = 0,0006316 E+08 h m, = 795947, 186 s = 221,096 h R(t) = 0,984

m

I
I

A9 = 0,4397 E-08 1/s = = 1583,064 E-08 1/h 11-e = 211(14.4.34) 14.4.4. Cazul a 2, n 3 11-e = 125,636 E-08 1/s = = 452291,3154 E-08 1/h. Exemplul 4. Se cere functia de fiabiExemplul 3. Se cere valoarea functiei litate a instalatiei din fig. 11.14.3 exemEste un caz frecvent intalnit in prode fiabilitate a schemei de comanda au- plu 2, pentru t = 8. 760 h, in cazul in blemele de fiabilitate a instalatiilor. Prin tomata reprezentata in fig. 11.14.6 in care in loc de un cablu se monteaza particularizarea regulilor generale se care defectarea oricarei componente : doua cabluri identice in paralel, fiecare obtine: conduce Ia defectarea schemei. Se cu- I putand prelua intreaga sarcina. nose ratele de defectare pentru siguran- ! Sa se compare rata de defectare in (14.4.35) te fuzibile ;.., = 0,51(j6 h1; pentru bu- acest caz cu cazul din exemplul 2. toane de comanda ;..b = 0, 1751(j6 h1 ! SoltJtje. In acest caz, cablurile sunt in pentru o grupa de contacte l;li pentru paralel l;li din punct de vedere electric contactoare }..c = 0,251(j6 h1. Durata l;li din punct de vedere fiabilistic. Fiabilitatea sistemului format din cele de referintfl t = 1000 h. SoltJtje. Conform relatiei 14.4.12 l;li doua cabluri in paralel este data de retinfmd cant de faptul ca butonul S1 are latia 14.4.32. utilizare in schema 3 grupe de contac- RP.cft) = 0,98878 te, contactorul K2 are utilizate 2 grupe ' Fiabilitatea instalatiei trebuie calculade contacte, iar contactorul Ka are ta prin ,.inserierea" barei separatorului, utilizate 3 grupe de contacte, rezulta: intreruptorului l;li sistemului format de ' (14.4.36) cele doua cabluri in paralel: }.. = ;.., + (3+ 1)}..b + (1 + 2 + 3)}..0 = = 2,71(j6 h 1 I unde: R(t) = Rb(t) R.(t) RJt) Rpc(t) = 3 !J.. 3 l;li conform relatiei (14.3.4), 1 P =ll-=ITA R(t) = e2.7-urBt =e!..- 1 e-1.,-r e!.,t R (t) (14.4.37) 0 i-1 }..i + 11-; i-1 pc R(1000 h) = 0,9973 deci o fiabilitate, relativ, buna. respectiv, R(8760) = 0,9627 In cazul din exemplul 2 rata de de14.4.3. Cazul a= 1, n 2 fectare este data de relatia 14.4.12 (14.4.38) . Este cazul a doua elemente in para- }..s. = 0,439741(jB s- 1 lei, denumire imprumutata, de asemeIn cazul din acest exemplu deoarece, nea, din electrotehnica. pentru elemente in paralel, din punct Prin particularizarea regulilor genera- de vedere al fiabilitatii, functia de rele se obtine: partitie a sistemului nu mai este expo(14.4.39) 2 }.. nentiala, rata de defectare trebuie deIn cazul elementelor identice: A=1-IT--;-=A +A -A A terminata pentru cele doua cabluri in i-1 A. + !J.. 1 2 1 2 A = -=11-2__,__(11-_+_3~}..) I I paralel cu ajutorul relatiilor 14.2.3 l;li (14.4.40) (14.4.25) 14.4.32 (;.. + 11-r

Pentru t = 8760 h }..(f) = 0, 152731(jB s-1 }..1}..2 (11-1 + 11-2) }.. = --------'------'--(14.4.28) Rezulta ca rata de defectare in cazul ;..1 . !1-2 + ;..2!1-1 + !1-1!1-2 alimentarii prin doua cabluri in paralel, 11-e = 11-1 + 11-2 (14.4.29) pentru t = 8760 h, este de aproximativ 3 ori mai mica decat in cazul in care se In cazul elementelor identice: 2 2 face alimentarea printr-un singur cablu. 2 Ea este mai mica in acest caz pentru A = 1 - (-;.. ) = (-11- ) = A }.. + 11}.. + 11orice valori ale lui t deoarece din (14.4.30) relatiile 14.2.3 l;li 14.4.32 rezulta: 2 -2}.. -M + 2}..e-2M (14.4.31) v = 2w (-11--) T 2~-At-e-2At e A+!J. 1e-At Re(~ = 2 e-At _ e-2At (14.4.32) =}... <}.. 2}..2 1 -At 1 --e }.. = - (14.4.33) 2 2}..+ 11R(~ = R1(~

R2(~

- R1(~R2(~ (14.4.27)

(r)

;..(t)-

(14.4.26)

1-e-o,35s1o-r 0,355108 1 -0 35510' 1- -e 2 deci rata de defectare in acest caz, pentru sistem, depinde de timp. Pentru intregul sistem, conform relatiei rezulta:
c
8

\ (t)=

(14.4.41)

6}..2
}.. =--

!J.+3}.. 2!1-2 3!1-

(14.4.42)

}..(t) = (0,3306 + 0,00834 + 0,04334) 10+ 1- e-o.355tot

N----~----~--~-

11-.

=}.. +

(14.4.43)

0, 355

10-8

Fig. 11.14.6. SchemA de comandl.

1 -0.35510' 8I --e

II. lnstala1ii electrice

Capitolul14: Fiabilitatea instala1iilor electrice

metrii de fiabilitate se pastreaza Ia un A.'e:::: 51A2 + 52 A1 (14.5.1) nivel mai mult decat satisfacator, eroriin care s-a introdus notatia: le fiind, in majoritatea cazurilor, lipsite A. 5. = _L de importanta. (14.5:2) I f.l; Relatiile prezentate sau deduse in capitolele precedents, in ipotezele reAproximarea este acoperitoare deoapartitiilor exponentials pentru variabile- rece, evident A' e > A8 iar eroarea relale aleatoare T, $i T, $i independentei tiva a acestei aproximari este: de timp a probabilitatilor absolute ale o}.. = (5 1 + 5 2 )100 [%] (14.5.3) starilor din modelul lanturilor Markov, Avand o expresie simpla, eroarea se sunt relatii aproximative, rezultate ca . poate determina cu U$urinta in cazul in urmare a acceptarii acestor ipoteze ' care acest lucru este necesar pentru care au adus Ia simplificarea relatiilor aprecierea preciziei sau pentru eventuinitiale. ale corectii. Relatiile aproximative prezentate in Analog, in cazul a trei elemente in continuare se bazeaza pe observarea a paralel cu a = 2, relatia 14.4.38 poate doua particularitati importante ale in- : fi aproximata prin relatia simplificata stalatiilor, in general, $i instalatiilor acoperitoare: electrice, in special: A.: "' A.7 (52 +53)+ A.2 7 +53)+ A.3 7 +52) = - frecventa aparitiei rapoartelor A; lf.l; in relatiile pentru determinarea = 5, (A.2 + A.3) +52 (A., + A.3) +53 (A., + A.J indicatorilor de fiabilitate pentru sistemele cu restabilire; (14.5.4) - valorile relativ mici ale rapoartelor cu o eroare relativa egala cu: A./f.l; pentru elementele components o}.. = (5 1 + 52 + 53 )100 [%] (14.5.5) ale instalatiilor, intalnindu-se, in gePentru n elemente serie relatia neral, in practica, valori uzuale sub 14.4.21 devine: 0,001 $i maxime sub 0,01 (exceptiile sunt tot mai rar intalnite). a - Relatii aproximative simplificate (14.5.6) pentru calculul parametrilor echi- i valenti .A8 $i "' Dificultatile de calcul pentru determinarea fiabilitatii sistemelor cu restabilire $i conform relatiei: provin, in mare masura, din cauza n n A ~ A. = A.e rezulta: LJ, ~ A. = ~ (14.5.7) relatiilor pentru determinarea parameLJ, i-1 i-1 f-l. trului echivalent A8 in cazul elementelor in ,paralel" din punct de vedere al fia- Daca se introduce notatia: bilitatii. Astfel relatia 14.4.28, pentru A 5=~ cazul a doua elemente in paralel: (14.5.8)

14.5. lngineria fiabiliti1:ii instal81;iilor electrice complexe

Prin instalatii complexe se inteleg toate instalatiile care nu sunt de tipul (n - a) redundante. Pentru aceste instalatii (sistema) nu exista solutii generale de rezolvare pentru orice tip de structura fiabilistica. Problemele se rezolva, in fiecare caz concret, utilizand metodele, modelele $i procedeele prezentate in 14.3 sau alte metode. Alegerea metodei este determinata, in general, in cazul instalatiilor electrice ($i nu numai in acest caz), de durata necesara rezolvarii problemei in functie de mijloacele disponibile pentru rezolvare, intre care profesionalismul $i software-ul sunt, de regula, determinants.

(5

(5

14.5.1. Relatii de calcul aproximative

Pentru instalatii de complexitate medie, utilizarea numai a relatiilor prezentate sau deduse in capitolele anterioare conduce, uneori, Ia solutii fie dificil de obtinut, fie dificil de utilizat in practica. Mai mult, preocuparile teoretice exagerate pentru precizie sunt aproape inutile in acest caz deoarece datele numerice utilizate in calcule reflecta realitatea cu un grad destul de scazut de fidelitate, in special, din cauza lipsei de informatii suficiente privind fiabilitatea elementelor. Pentru inlaturarea, in mare masura, a acestor inconveniente, se prezinta unele relatii (formula) aproximative de calcui care pot fi utilizate, cu mult succes, in cazul instalatiilor cat l?i al altar sistema (cu anumite precautii), relatii cu ajutorul carora volumul de calcul se reduce deosebit de mult, iar precizia cu care se determina indicatorii l?i para-

f-l.

= ----=---'--'-----.-::..!.-

A.l2.

(!1-, + fl-2)

rezulta:

f.l,fl-2 + A.,A.2 + A2f.l1

intervine repetat, de multe ori, in exprimarea indicatorilor de fiabilitate ai unei instalatii, chiar de complexitate relativ redusa. Relatia se mai poate scrie sub forma:

(14.5.9)
Grupul de relatii 14.5.6 $i 14.5.9 sunt mult mai comode in practica inginereasca decat grupul de relatii 14.4.12 $i 14.4.21. Relatia 14.5.9 are caracter de relatie ' aproximativa in aceeal?i masura cu relatia 14.5.6, datorita neglijarii, prin ipoteza, a tranzitiilor din stari de defect in stari de defect. Pentru 2 elemente in paralel tinand seama de relatia f-le = f-lt + fl- 2 , se observa ca, l?i in acest caz, utilizand relatia 14.5.1 rezulta o relatie foarte simpla pentru 5e conform notatiei: A.' 5' .. ~ = 5 5 (14.5.10)
e f-le
1 2

Tabelulll.14.1. Relatll uzuale pentru calculul parametrilorechivalen1i de ftabllltate.

Tipul schemei
!

Relatii exacte

Relatii aproximative Eroare relativa [%] simplificate

n

n
elemente
n

Ae =}:A..1
i-1

A=}:A. e 1
i-1

in serie
f-l.
r -

}:A.;
=~

5e =

}:5
i-1

}:A;
i-1 f.l; A.,A.2

doua elemente
i

IA =

(!1-,

+ fl-2)

;.: .. 5,A2 + 52At

I
1

(5 1 + 52}1()2

f.l,fl-2 + A,fl-2 + A2f.l1. f-l.= f.l, + fl-2 5e

..

in paralel

5 7 52

(5 1 + 52}1()2

cu o eroare relativa a aproximarii: (14.5.11) In concluzie, pentru relat1ile cele mai utilizate in calculele pentru determinarea : fiabilitatii instalatiilor se pot folosi relatiile sau formulele aproximative stabilite mai
os. = (5 1 + 5 2 }100 [%] = oll

Capitolul14: Fiabilitatea instala1iilor electrice

sus, sintetizate in tabelul 11.14.1. Un avantaj al utilizarii parametrului 5 introdus in capitolul precedent este eel al simplificarii relatiilor cele mai uzuale de calcul, prin stabilirea formulelor aproximative sintetizate in tabelul 11.14.1. Avantajul este evident, atat in cazul structurilor de tip serie din n alemente- inlocuirea relatiei 14.4.21, cat ~i in cazul structurilor de tip paralel din doua elemente - inlocuirea relatiei 14.4.28. Pentru structurile de tip paralel, conform tabelului 11.14.1 este Ia tel de avantajoasa ~i utilizarea parametrului 1-le care are o expresie Ia tel de simpla. Pentru alte tipuri de structuri, de exemplu, cazul cu trei elemente cu a = 2, nu rezulta posibilitatea stabilirii unei relatii aproximative simplificate convenabile pentru 1-le dat de relatia 14.4.39. Pentru parametrul 5e se poate insa stabili o astfel de relatie daca se utilizeaza expresia corespunzatoare a lui A.~ data de relatia 14.5.4, iar pentru 1-le expresia 14.4.39: A.' 5' ""____!_ = 5152 53 + 5152 + 52 53 + 53 5 1
1-l.

II. lnstala1ii electrice

b - Relalii aproximative pentru determinarea numArului mediu de defecte ~i a duratei medii totale a starii de defect intr-un interval de timp dat
Relatia pentru determinarea numarului mediu de defecte se poate scrie functie de 5:

iar in cazul sistemelor, conform relatiei 14.3.68:

A
=---=--

1-l.

A. + 1-l.

1 + 5.

(14.5.16)

Dezvoltand in serie relatiile 14.5.15 ~i 14.5.16 ~i neglijand, datorita valorilor mici ale lui 5, termenii de Ia s2 in continuare, rezulta: (14.5.17) relatie aproximativa a carei eroare absoluta se determina din identitatea algebrica:
2 1 5 --=1-5+-1+5 1+5

v(T)

= --

A.~-t

A+!-l

=-

A. T 1+5

(14.5.22)

(14.5.18)

ultimul termen reprezentand ,restul" dezvoltarii in serie, daca se iau in considerare numai primii doi termeni. Rezulta eroarea absoluta:

L1A
~i

2 = _5_

1+ 5
eroarea relativa
=

(14.5.19)

in care, neglijand valoarea lui 5 de Ia numitor, rezulta relatia aproximativa simplificata: v(T):::: A.T (14.5.23) cu o eroare relativa: 0 = 5100 [%] (14.5.24) v Analog, rezulta: v(7) ::: Ae T (14.5.25) cu eroarea: ov = 5e 100 [%] (14.5.26) acceptabila in majoritatea cazurilor. Relatia pentru determinarea indicatorilor /)[7] se poate scrie functie de 5:
5 f3(T) =_A._ 0T = - - 0T A+/-l 1+5

OA

(1405027)

=5 100

[%]

(14.5.20)

(14.5.12) sau: (14.5.13) cu o eroare relativa prin care este aproximat 5e prin 5~ care se determina cu u~urinta ~i se gase~te: 05 =o;. =(5 1 +52 + 53 )100 [%] (14.5.14) Un alt avantaj al introducerii parametrului 5 consta in exprimarea mai comoda ~i a altor indicatori care caracterizeaza fiabilitatea instalatiilor. Astfel, pentru probabilitatea starii de disponibilitate, conform relatiei 14.3.12 in cazul unui singur element, rezulta:

Relatia 14.5.17 este importanta ~i pentru faptul ca, cu ajutorul ei se poate interpreta semnificatia parametrului 5. Astfel, conform relatiei 14.5.17 ~i definitiei din 2, indisponibilitatea asimptomatica se poate scrie: U = 1 -A :::: 5 (14.5.21) deci, in cazul unei entitati, parametrul 5 aproximeaza foarte bine indisponibilitatea asimptomatica. Aceea~i semnificatie se poate da ~i pentru 5e in cadrul unei instalatii privita ca sistem, cu rezerva luarii in considerare, de Ia caz Ia caz, a efectului propagarii erorilor.

$i analog se poate scrie relatia aproximativa simplificata: {3(T) :::: 5 T (14.5.28) cu o eroare relativa: o = 5100 [%] = ov (1405.29) 13 Analog: f3(T)::: 5e 0 T (1405030) cu eroarea: 0 = 5 100 [%] (1405031) 13 Relatiile 14.5023 ~i 1405.28 sunt deosebit de importanteo Conform acestor relatii rezulta ca fiabilitatea poate fi foarte bine caracterizata de parametrii A. $i 5, respectiv, A.e $i 5e, in toate cazurile in care valorile: A1 A2 An

A ' = ____!:lj_ = _1_ A.;+ 1-l; 1 + 5;

A1 A1

(14.5.15) A1

-DO--81 82 An An 81 82

........
f-

A2

........
........
81

~
........
82

........
8m An

e---o
A2 8m

-=~~:J81 82 8m

Fig.ll.14.8. Transfigurarea schemei din fig. 11.14.7.

A

-OD---D
8m

Fig.II.14.7.Scheml loglci de fiabilltate compusl din m x n elemente.

81

82

--o8m

Tabelulll14.5.2 Variante de dlmenslonare a schemelor in biunghl in cazul unei allmentiri ,1 a 2 consumatori Puterea luata in calculul de dimensionare Circuitul caz 4 caz 1 caz 2 caz 3 1-2 P2 + P3 p2 + p3 p2 + p3 p2 + k3P3 1-3 P2 + P3 p3 p3 p3 + k2 p2 2-3 p2 p3 p3 + k2 p2 k3 p3

-c=::JA
81 82 8m

b Fig.ll.14.9. Schema loglci din fig. 11.14.7 pentru (a) n = 1 'i transfigurarea acesteia (b).

11. lnstalaJii electrice

o = o = 100 s [%], respectiv, l ="I_ = 100S8 (%]
v sunf relativ

Capitolul14: Fiabilitatea instalaJiilor electrice

S=S~).
e
A

~
J-1

a,

(14.5.33)

mici. Precautia verifidirii prealabile a erorii: 0 = 0 = 100S8 [%], v estefJ necesara, d e regu 1 a, a$a cum o confirma experienta practica de calcul, numai in cazul unui numar mare de elemente in serie.

14.5.2. Teoreme de transfigurare

a - Consicleratii asupra unor teoreme de transfigurare triunghi - stea ~i stea - triunghi Modelarea structurii unui sistem complex, din punct de vedere fiabilistic, sub forma schemelor logice de fiabilitate $i asemanarea acestora, din multe puncte de vedere, cu schemele circuitelor electrice, a condus Ia tendinta de a se imprumuta unele denumiri pentru notiuni sau chiar teoreme din electrotehnica, pentru teoria fiabilitatii sistemelor. Ca exemple se pot mentiona denumirile serie, paralel $i teoremele de transfigurare. Referitor Ia cazul echivalarii circuitelor stea cu circuite triunghi, problema pare putin fortata in cazul fiabilitatii instalatiilor deoarece nu prezinta acela$i interes practic ca in electrotehnica. b - Proprietatea important! a unor structuri tipice in schemele logice de fiabilitate ale instalatiilor Se demonstreaza ca pentru valori relativ mici ale rapoartelor A./fJ. ale elementelor componente ale unor instalalii schema logica de fiabilitate din fig. 11.14.7 se poate transfigura in schema din fig. 11.14.8. Pentru A.i I fJ.i < 0,01, caz frecvent in instalatiile electrice, eroarea de aproximare este in jur de 0,05 %. Un caz particular este eel in care n = 1. Tn acest caz rezulta echivalenta schemelor din fig. 11.14.9 a $i 11.14.9 b, respectiv, relatiile: (14.5.32)

Valoarea deosebita a acestor transfigurari, in afara reducerii foarte mari a volumului de calcule, consta in faptul ca transfigurarea se realizeaza direct, grafic, tara relatii de transformare a parametrilor de fiabilitate. c - Transfigurarea triunghi-stea pentru elemente diferite din punct de vedere al fiabilitatii Pentru schemele logice de fiabilitate ale instalatiilor prezinta interes deosebit numai transfigurarea triunghi-stea. in cazul a doua alimentari $i a unui consumator este suficienta o echivalare a schemei in triunghi cu un singur element echivalent in locul a trei alemente conectate in stea, ceea ce se poate face mult mai comod.
Cazul scheme/or in triunghi cu doua alimentari $i un consumator Se pune problema echivalentei schemelor din fig. 11.14.10 a $i 11.14.10 b deoarece in problemele de analiza a fiabilitatii prezinta interes fiabilitatea realizata Ia nivelul consumatorilor iar in acest caz exista un singur consumator. Se considera, prin ipoteza, ca fiecare sursa asigura, singura, puterea necesara consumatorului, circuitele fiind dimensionate in consecinta. Pentru schema logica de fiabilitate din fig. 11.14.10 a, parametrii echivalenti sunt: ).e::::: ).13 S23 + ).23.s13 (14.5.34) se ::::: ).13 S23 (14.5.35) Determinand fiabilitatea elementului echivalent prin metoda ,exacta" a modelarii prin procese stocastice de tip Markov (metoda solutiei generale) se constata ca, nici in acest caz, parametrii elementului dintre nodurile 1 $i 2 nu intervin in expresiile lui A.8 $i s8 Parametrii elementului dintre nodurile 1 $i 2 intervin numai in expresiile lui A $i v(T) insa cu influenta foarte mica (neglijabila). Aceste aspecte conduc Ia validarea relatiilor de calcul 14.5.34 $i 14.5.35 pentru aplicatiile ingineriei fiabilitatii instalatiilor.

in afara faptului ca prin relatiile 14.5.34 $i 14.5.35 se pot determina foarte U$Or parametrii echivalenti de fiabilitate, in cazul transfigurarii unei scheme in triunghi compuse din elemente cu fiabilitati diferite intr-un singur element echivalent, in cazul a doua alimentari $i un consumator; cele constante mai sus conduc $i Ia concluzia, foarte importanta, privind transfigurarea schemelor de tipul celor din fig. 11.14.10 a in scheme de tipul celor din fig. 11.14.10 b tara nici un tel de calcule, pe cale directa, grafica, analog cu transfigurarea din subcapitolul b.
Cazul scheme/or in triunghi cu o alimentare $i doi consumatori in acest caz schema nu trebuie echivalata, ca in cazul precedent, cu un singur element echivalent pentru ca nu ar corespunde scopului urmarit, respectiv, analiza fiabilitatii Ia nivelul fiecarui consumator sau receptor. Tn cazul precedent exista un singur consumator. Tn cazul de fata sunt 2 consumatori, ceea ce sugereaza o transfigurare de tipul celei din fig. 11.14.11, mai simpla deci!tt transfigurarea in stea de tipul celei din electrotehnica $i, in acela$i timp, necesara $i suficienta pentru scopul urmarit. Problema se complica, intr-o anumita masura, in acest caz datorita faptului ca, in cazul circuitelor electrice ($i nu numai in acest caz), caile de alimentare 1-2, 1-3 $i 2-3 pot fi diferit dimensionate in functie de sarcina maxima $i, respectiv, sarcina prioritara a celor doi consumatori. Se va considera, in cele ce urmeaza, cazul unei instalatii de distributie a energiei electrice Ia consumatori, putfmdu-se proceda, in mod similar, $i in cazul altor tipuri de instalatii. Fie P2 > P3 , tara a mic$ora generalitatea, P2 $i P3 fiind puterile corespunzatoare sarcinii maxime a consumatorilor 2 $i 3. Se disting 4 cazuri pentru schema din fig. 11.14.11 a in functie de puterea luata in calcul Ia dimensionarea celor 3 circuite, prezentate in tabelul 11.14.2, unde ki Pi este puterea corespunzatoare sarcinii prioritare a consumatorului i,

Flg.ll.14.10. Schemele loglce pentru ' un consumator cu doul allmentlrt:

a - schema clasica; b - schema transfigurata.

Flg.ll.14.11. Schemele loglce pentru dol consumatori cu o slngurl allmentare:

a - schema clasica; b - schema transfigurata.

Fig. 11.14.12. Schemlloglcl pentru un slstem cu clnci elemente.

Capitolul14: Fiabilitatea instalatiilor electrice

0 < k; s 1, i = {2,3} $i, prin ipoteza, se co_nsidera P2 > P3 + k2 Pz In cazul in care ultima $i singura restrictie nu e realizata, pot fi mai mult de 4 cazuri, iar analiza se poate face prin aceleal;li procedee pentru fiecare caz concret in parte. Problema consta in determinarea parametrilor echivalenti de fiabilitate Ia nivelul nodurilor (consumatorilor) 2 l;li 3. Cea mai comoda metoda de rezolvare a acestei probleme este procedeul grupurilor de defectare cu utilizarea relatiilor aproximative din tabelul 11.14.1, analog cu calculul pentru stabilirea relatiilor 14.5.34 l;li 14.5.35. Cazul 1. Schema logica de fiabilitate din fig. 11.14.11 a, se echivaleaza Ul;lor cu schema din fig. 11.14.11 b unde: }..2 = ).12'( 5 13 + 5 23) + ().13 + }..23)' 5 12 (14.5.36) 52= 512(513 + 52~ (14.5.37) pentru consumatorul 2, respectiv: }..3 = ).13( 5 12 + 52~ + (}..12 + ).23) 5 13 (14.5.38) (14.5.39) 5 3= 5 t3'( 5 12 + 5 23) pentru consumatorul 3. Cazul 2. Pentru A.2 l;li 5 2 se obtin relatiile: }.. = }.. (14.5.40) 12 2 5 2= 5 12 ( 14 5 .4 1) Pentru ;..3 l;li 5 3 rezulta relatii identice
+ ;..2~ 5 12 ( 145.42) 145.43) 5 2 = 5 12 ( 5 13 + 5 23) ( urfde cu }..2 l;li 5 21? s-au notat parametrii de fiabintate ai alimentarii cu energie electrica a receptoarelor vitale din consumatorul 2, prin schema din fig. 11.14.11 a transfigurata in fig. II. 14 11 b.
;..2p

II. lnstalatii electrice

14.5.3. Aplicatii
Exemplul 1. Se determina disponibilitatea l?i durata medie totala de indisponibilitate pentru instalatia din figura 11.14.12, in cazul in care elementele sunt diferite din punct de vedere al fiabilitatii, avand: }.. = 0,3 an-1, 7 }.. = 0,4 an-1, 2 ;.. = 0,5 an-1, 3 }.. = 0,6 an-1, 4 A. = 0,7 an-1, 5 f-lt = 35 an-1, f-t = 42 an-1, 2 f.,t 3 = 50 an-1, f-l 4 = 57 an-1 l;li f-ls = 65 an- 1 pentru durata T = 1 an. Este cazul unei instalatii clasice de tip ,puncte" reprezentata in figura direct prin schema logica de fiabilitate in care elementele componente 1, 2, 3, 4 l;li 5 reprezinta cai de trecere (pentru fluide, energie, informatie etc.). Cerinta functionala: existenta unei cai de trecere de Ia A Ia B. Solutie. Se poate folosi metoda solutiei generale: n=5 F =(0 1 2 3 4 5 7 8 9 10 11 12 13 14 19 23)
i

'
I

Nr. cai 1 2 3 4 5

).

f-l

3.00E-01 4.00E-01 5.00E-01 6.00E-01 ?.OOE-01

3.50E+01 4.20E+01 5.00E+01 5.70E+01 6.50E+01 U1 U2 U3 U4 U5

= = = = =

U.M. [an- 1 ] [an- 1] [an- 1] [an- 1 ] [an- 1]

i
1

T = 1 an , A 1 = 9.915014E-01 A2 = 9.905660E-01 A3 = 9.900990E-01 A4 = 9.895833E-01 A5 = 9.893455E-01

!

8.498584E-03 9.433962E-03 9.900990E-03 1.041667E-02 1.065449E-02

:
i
I

'

.--N:-:-r---.----=-c-::-a:-id...,..e-tr-ec_e_r_e----.----.---::P-ro_b_a_b_a-bi--lit-a-te_a_s_t-=-ar..,.,ii-------, F A1 A2 A3 A4 A5 9.52E-01 1 o ----F' -F---~=---~=--ufA"2 A3 -A4-A5--8.-16-E.~o3 r---2-c---r=---o-- ~=-----F"--- F=-- F --A1-u2 A3-A4"A59.oYE-=a-3 3 F F D F -F - F -A-1 A2 u3.A.4 A5- -- 9.52E-03 4 F F F F F A 1 A2 k3 D4 A5 1.06E-=62 --- ----0 - --- ----- --------------------------1---__-f------ F F F F D _ _E___ A 1 A2 A3 A4 U5 ___ J.03_E:-:Q~-6 D D F F F D U1 U2 A3 A4 A5 7.77E-05 _?_ -- ___D _ _E_ __Q_ __ _F __ L - - __ U_j A2_lJ_3 A4 A5 _8.16E-05 8 D F F D F F U 1 A2 A3 U4 A5 8.59E-05 -- 9-- r--- D- --F- ---- ~=- F - -6- ~=-- --u-1-A2A3 J.\4 -LTS 8. 79E-05 10 F -- b D F -F F A 1 u2 03 A4-AEi 9:671::~65 - 11-r--- --F D- - F -- 0 --F F --- -A .,-u2 A3 u4 AS 9.54E-o5 r--12- - --F----15- -F- ___F_D_ A1 U2 A3 A4 U5 9.76E-:..o5r---13- 1--F -- F ----6-F -- - F -- --AfA2- u3- U4 A511loE-o4F F ---F----0 F A A -u A U5.63E-~Q 14 1 -------2 3 4 0 -----1 - -- 4

cu 14.5.38 l?i 14.5.39:

;..12( 5 13

+ 52~+

cg.

1 F

2 F

3 F

4 F

5 F

().13

--F

Cazul 3. Pentru A.2l?i 52 se aplica relatiile 14.5.40 l;li 14.5.41 iar pentru A3l;li 53 relatiile 14.5.38 l?i 14.5.39. Cazu/ 4. Pentru ;..2 l?i 52 se aplica relatiile 14.5.40 ~i 14.5.41 iar pentru consumatorul 3:
A.3

rD

= }..13

53= s13 ;..3p=;..t3'( 5 t2+ 5 23)+(A.12+}..23) 5 13

(14.5.44) 14 5 45 ( )
(14.5.46)

-i~

---18--r--D _D ____F __ F ____ D ___ b

-- }~-- r-

17

- 6 6 6 ~ -+ -g
D D F D F

~~-m~-~! ~; ----;~~~~~~~8.18E-07

53 = 513(512 + 523) (14.5.47) urfde s 3 l;li s 3 au semnificatii analoage cu ~ l;li ~ din cazul 2. P tp t 0 caractens ICa comuna pen ru toate aceste transfigurari consta in faptul ca schemele in triunghi sau cu legaturi transversale au fost transfigurate in schemele simple radiale.

-- -f
D

-------

~
D D F

6 6 --~{ ~ ~~ ~: ~~
D F D D D F

U1 U2 A3 U4 A5 U1U2-A3A4D5------------------ ------

8.37E~07

~~~~~~~~

--------

- 21_ ---- P --22 F

r--

- E __ F
D

23--F D -024 F F 0 r---~=--- F- 0 D D -- D

25 - 26
28 29

--D
_F__
D D

0 0

0 0 0 0 -~=--- r- D

l.,ll_A2 A 1 U2 A1 U2 A u 2 A1 A2 1 U2

uf

~~ l.l_4 U U3 U4 A5 u3 A405A u4 u 3 5 D3D:fu 5 U3 U4 A5

9.2_1)_E-07 9.54E-07 9~i6E-07 1.o3E-06 1 .o8E.~o6 - 8.18E~09

8.3l_E-_Q~
-- - - - - - - - - --

r--- 27_+_
---- - - - -

---------------- --

-30--r----F-----o--

_Q__ _ I;> __ _Q D D F D F D

_D
D D D D

_ U1 U2 U3 A4 U5
-- - - - - - - - - - - - - -

0---- 0

-0D

D D

U1 U2 A3 U4 U5 U1 A2 U3 U4 U5 Af 02 03 U4 us

1.63R~08

8.81E-09 9.25E-09

31 D D D D A = 9.998070E-01 [j,7) = 0.00193 an = 16.9068 h

U1 U2 U3 U4 U5

8.81E-11

II. lnstalaJii electrice

Exemplul 2. Se rezolva problema din exemplul 1 in cazul in care elementele sunt identice din punct de vedere al fiabilitatii, avand: }..1 = }..2 = }..3= }..4 =As= 0,5 an-1 l;li 11 1 = 112 = 113 = 114 = lls = 50 an- 1 pentru duarata T = 1 an.

Capitolul14: Fiabilitatea instalaJiilor electrice

Solu~ie. Se poate folosi solutiei generale. n=5 }.. Nr. cai /l 1 3.00E-01 3.50E+01 2 4.00E-01 4.20E+01 5.00E-01 3 5.00E+01 4 6.00E-01 5.70E+01 5 7.00E-01 6.50E+01

metoda

U.M. [an- 1 ] [an- 1] [an- 1] [an- 1 ] [an- 1]

F = (0 1 2 3 4 5 7 8 9 T = 1 an A1 = 9.9009901E-01 A2. = 9.9009901E-01 A3 = 9.9009901E-01 A4 = 9.9009901E-01 AS = 9.9009901E-01

Nr crt. 0 1 2 3 5 Cai de trecere 2 3 4 F F F F F F D F F F D F F --F--0--

10 11 12 13 14 19 23)

U1 U2 U3 U4 US

=9.99009901E-03 = 9.99009901E-03 = 9.99009901E-03 = 9.99009901E-03 = 9.99009901E-03

Probababilitatea starii 5 F F F F F ~-.

-----------------

--

-------------

-~

-4
7 8

--- ~=-F D D
----

1 F D F F

----------------------

--

-~=-

F --F F F

A1A2A3A4A5 U1 A2 A3 A4 A5 A1U2A3A4A5 A1 A2 U3 A4 A5 A1-A2A3 U4 AS

-----------------------

--------

9.51E-01 9.51E-03 9.51E-03 9.51E-03 9.51E-03

----

-6- - -o--6--F------

-----------

F F

D F

F F F D

D F F F

F D F F
-

A1A2A3A4U5 --01 U2 A3 A4 A5 U1 A2 U3 A4 A5 ...... -U1 A2 A3 U4 A5

---------------~

9.51E-03 9-:51-E-05 9.51E-05 9.51E-05

-

--------~

-fo- -13-14~-

~
F F F F F

6 6

~~ ~~ ~~ ~! ~;
----- - - - --

~:;~~~~;
-

--

11 12

_1_
17 18 19 20

-----

15

----------

21 _?2_ _ 23 24 25 26
--

D F D D F F F- - D D F D F F F D Q_ ___g_ __Q_ _ _F_ D D - -F D- - -D D F F D F D D D F D F D -F--F---[)-------------

F F D F F F-D-r-F D D
---

A1U2A3U4A5 A1U2A3A4U5 A1 A2 u3Li4A5 A1A2U3A4U5 A1A2A3U4U5

---------------

f ___Q__l.Jj_U2U~A4A5
F D F D D D ------D F D D
-----

9.51E-05 9.51E-05 9KfE-059.S1E-059.51E-05 --------------~.5_1E-OI__

-u1.A.2
--

U1 U1 U1 U1

----------

-------------

U2 U2 A2 A2

A3 U4 A5 A3 A4 U5 U3 U4 A5 U3 A4 U5 A3Ti4tT5 ___
----

9.51E-07 -------9.51E-07 9.51E-07 9.51E-07 9.51E-07

----------------

-- - - - - - - - - -

5---0--- ---b-- -0-- - -------

F F F F

- ----------

D D D F

D D F D

D F D D

-- ---

F D D D F

_0____
-

D F D D

A1 U2_U_3 U4A5 A1 U2 U3 A4 U5 A1U2A3U4U5 A1A2U3U4U5 U1 U2 U3 U4 A5 U1 U2 U3 A4 U5 U1 U2 A3 U4 U5 _!!1_A_LU3 _l.J'!_lj_5_ )\) Jl2 1_)3_U4 U5 U1 U2 U3 U4 U5

- -----

_ 9.~1~:-_07' 9.51E-07 9.51E-07 9.51R-07

-------------

9~5-11:~09-------------

------------------

-------------------

27 28 _?9 _ __ 30 __ 31
-----

D D D F D D F D D .. _F_ _ Q__ __Q ___ F ___ D D D D D D D

------

---------------------

D D

_Q -
D... D

D D D D D

9.51E-09 9.51E-09 .. 9.51E-_9_g_ 9.51E-09 9.51E-11

Observatii: - Rezultatul obtinut pentru A este cuprins intre valorile obtinute prin calcul direct prin metoda solutiei generale, respectiv, procedeul grupurilor de defectare (0,999797; 0,999804; 0,999802). Rezultatul obtinut pentru fX..7) este mai mic decat cele obtinute prin rezolvarile precedente (1,778 h; 1,752 h; 1,734 h). Diferentele, evident nesemnificative pentru scopurile practice, constituie un argument important in favoarea validarii utilizarii procedeului grupurilor de defectare in ingineria fiabilitatii instalatiilor. - Rezolvarea asistata de calculator, in ultimul exemplu, are in vedere interventia rezolvatorului numai Ia gruparea starilor instalatiei in stari de functionare (F) l;li de defect (D) in cea de a 7-a coloana a tabelului (matricii) oferite de calculator.

II. lnstalatii
'

electrice

Capitolul 15 Masuri de protectie a omului ' ce se iau in executia si exploatarea ' ' instalatiilor electrice
'

Capitolul15: Masuri de proteclie a omului

II. lnstalalii electrice

- sa aiba calificarea corespunzatoare lucrarilor ce i se incredinteaza; - sa cunoasca, sa-l;li inSUl;leasca l;li sa respecte normele de protectie a muncii care privesc functia l;li locul de munca in care lucreaza; - sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate l;li de acordare a masurilor de prim ajutor.

15.1. Problema generale

Normele cele mai importante ce prevad masurile de protectie a muncii pentru activitatile care se desfal;loara in instalatiile electrice de joasa tensiune sunt: - Legea 319-2506 - Legea securitatii muncii l;li sanatatii in munca; - Norme de protectie a muncii pentru activitati in instalatiile electrice - Normativ PE 119/90; - Regulamentul general de manevrare in instalatiile electrice; - Normativul PE 118/1999. Tn afara acestora exista regulamente proprii unor sectoare de activitate ce prevad masuri specifice de protectie a muncii.

structiuni specifice pentru executarea lucrarilor sau operatiilor curente de exploatare (de exemplu: stalpi pentru linii electrice, putreziti; intreruptoare cu capacitatea de rupere depal;lita; condensatoare ce curg etc.).

pentru apllcarea nonnelor

15.3. Responsabilititile de proteqie a muncii

Cunoal;lterea, respectarea l;li aplica15.4. Principalele mijloace rea normelor de protectie a muncii de pro~e electroizolante generale l;li specifice - sunt obligatorii utilizate in instalatiile pentru intregul personal din proiectare, elecbice de joasi tensiune constructie-montaj l;li exploatare-reparatii instalatii electrice. Tnainte de utilizarea unui mijloc de Proiectantul prevede in proiect ma- protectie electroizolant, personalul este suri de protectie a muncii pentru con- obligat sa verifice: struirea, exploatarea l;li repararea in- tensiunea Ia care este permisa uti15.2. Condi1:ii tehnice stalatiilor electrice, potrivit prevederilor lizarea acestuia; legale in vigoare, inclusiv, cele specia- starea tehnica generala, pentru a nu Din punctul de vedere al normelor de le necesare pentru executia propriu-ziprezenta defecte care sa-l faca inutiprotectie trebuie indeplinite urmatoarele: sa a lucrarilor ce fac obiectul proieclizabil; - instalatiile electrice sa fie concepute, tului, precum l;li pentru operatiile de ra- daca echipamentul nu a depal;lit terproiectate l;li executate astfel incat sa ! cordare, punere in functiune, probe, menul de Ia ultima incercare periodica. Principalele mijloace de protectie permita desfal;lurarea, in conditii de ' exploatare l;li reparatii ale acestora. Verificatorul de proiect verifica pro- electroizolante sunt: siguranta. a activitatilor de constructii - montaj l;li exploatare - reparatii, in iectul astfel ca acesta sa respecte in- 1. Prajinile electroizolante sunt folosite conformitate cu prevederile l;li pres- tegral cerintele de calitate prevazute de pentru: L 10/1995 - Legea calitatii lucrarilor din - manevrarea separatoarelor aflate Ia criptiile in vigoare; inaltime; - instalatiile electrice sa fie construite constructii. astfel incat sa se previna accidentele Verificatorul de proiect este solidar cu - montarea l;li demontarea scurtcirca urmare a accesului persoanelor proiectantul in tata autoritatilor legale. cuitelor; neavizate in instalatii; Unitatea constructoare are obligatia de - indepartarea unor obiecte aflate pe - instalatiile electrice aeriene sa res- a realiza toate lucrarile de instalatii elecpartile sub tensiune sau din pecte gabaritele prevazute in pres- trice in conformitate cu normele de proapropierea lor; criptiile tehnice in vigoare l;li sa fie tectie a muncii existente in vigoare Ia data - desc8rcarea de sarcini capacitive etc. prevazute cu indicatoare de interzice- executiei, chiar daca o parte din acestea 2. Cle$tii electroizolanti servesc Ia: re a elementelor sub tensiune, a atin- nu sunt cuprinse in proiect. - montarea l;li demontarea patroanegerii conductoarelor cazute, a stalpiComisia de receptie, stabilita con- ' lor fuzibilelor, degetarelor electroilor; form normelor in vigoare, nu va permizolante etc. - instalatiile electrice interioare sau ex- te punerea in functiune a instalatiilor 3. Cle$tii ampermetrici se folosesc Ia: terioare ingradite trebuie incuiate l;li pre- electrice noi sau reparate capital, daca - masurarea curentului in retele de acestea nu respecta, in totalitate, convazute cu indicatoare de avertizare etc; joasa tensiune. - proiectele instalatiilor electrice pre- ditiile prevazute in normele l;li prescrip- 4. lndicatoare/e de tensiune se folovad dotarile l;li amenajarile necesare tiile tehnice in vigoare. sesc pentru verificarea prezentei sau in vederea desfal;lurarii normale a acUnitatea de exploatare asigura inabsentei tensiunii in instalatiile electivitatilor de exploatare l;li reparatii; struirea personalului sau, in conformitrice. Acestea trebuie sa sesizeze - instalatiile ce au suferit reparatii capi- tate cu normele in vigoare, l;li instructaprezenta unei tensiuni (fata de tale trebuie sa fie astfel concepute l;li jul periodic al acestuia pentru a se asipamant) egala cu eel putin 25 % din tensiunea nominala a indicatorului. executate incat sa respecte, integral, gura ca acesta poseda cunol;ltintele prescriptiile l;li legislatia tehnica in vi- corespunzatoare de protectie a muncii. 5. lndicatoarele de corespondentfl a fagoare, din acel moment; Tn functie de conditiile locale specifizelor ce se folosesc pentru punerea - instalatiile electrice temporare res- ce instalatiei electrice sau pentru lucorecta in paralel a doua instalatii (cu pecta aceleal;li conditii, din punctul crari ce prezinta un grad sporit de petensiunea pana Ia eel mult 20 kV) sau de vedere al protectiei impotriva ac- riculozitate, unitatea poate elabora inpentru determinarea succesiunii fazelor cidentelor ca l;li instalatiile definitive; l;li efectuarea corecta a legaturilor alecstructiuni tehnice interne, specifice, cu - instalatiile electrice care, din diferite detalii sau masuri suplimentare de protrice. motive (uzura, depal;lire a parametri- tectie a muncii, tara a contraveni nor- 6. Placile electroizolante se folosesc lor nominali, deranjamente etc.) nu se melor generale. pentru a impiedica inchiderea unui separator sau conectarea unui intreincadreaza in procedurile normativePersonalul care il;li desfal;loara activiruptor prin care s-a creat o separare lor tehnice in vigoare, trebuie readuse tatea in domeniile exploatarii l;li reparavizibila sau pentru a impiedica tensiIa parametrii nominali de functionare rii instalatiilor electrice trebuie sa indecu ocazia lucrarilor de reparatii. plineasca urmatoarele conditii: unile produse de o instalatie de inPana Ia remediere se iau masurile - sa fie sanatos fizic l;li psihic l;li sa nu cercare sa determine o amorsare a necesare pentru evidentierea l;li avertiaiba infirmitati ce i-ar stanjeni activiarcului electric dinspre instalatia inzarea starii anormale l;li se stabilesc intatea lui sau a altor persoane; cercata inspre restul instalatiilor.

II. lnstalalii electrice

7. recife electroizolante se folosesc Ia izolarea conductoarelor electrice din liniile electrice de joasa tensiune, in timpul executarii lucrarilor, direct Ia partile aflate sub tensiune. 8. Paliiriile e/ectroizolante ce se folosesc Ia izolarea legaturilor electrice Ia izolatoarele liniilor electrice de joasa tensiune ~?i Ia izolarea elementelor cutiilor de distributie subterane atunci cand se executa lucrari direct Ia partile aflate sub tensiune. 9. Foliile e/ectroizolante ce sunt utilizate in instalatiile de joasa tensiune pentru izolarea partilor aflate sub tensiune din apropiere, in cazul lucrarilor Ia panouri sau tablouri de distributie. Se pot folosi in locul tecilor ~?i palariilor electroizolante. 10. Degetarele electroizolante se folosesc in instalatiile de joasa tensiune, prin aplicarea directa pe capetele conductoarelor dezlegate de Ia aparate, in timpul executarii unor lucrari Ia acestea. Lungimea degetarelor electroizolante se alege astfel incat acestea sa acopere partea izolata a conductoarelor pe eel putin 10 mm. Montarea ~?i demontarea se fac fie cu cle~?tele electroizolant, fie cu mana Iibera daca lucratorul sta pe un covor electroizolant. 11. Manu$ile electroizolante se folosesc atunci cand se lucreaza Ia parti ale instalatiei electrice direct sub tensiune. De regula, sunt utilizate impreuna cu ochelarii de protectie impotriva efectului arcului electric, cu ~?Ort ~?i cu cizmele electroizolante. 12. Covoarele electroizolante se folosesc pentru izolarea lucratorului fata de pamant, atunci cand intervine Ia o instalatie electrica (pentru manevre, masurari etc.). Acestea sunt mobile (600x600 mm2) sau fixe. Cele fixe se amplaseaza in fata ~?i in spatele panourilor de comanda, protectie, masura sau distributie din statiile de transformare, centrale electrice sau din incaperi destinate echipamentelor electrice respective. Cele mobile se utilizeaza Ia punctul de lucru in conformitate cu normele de protectie a muncii. 13. Plafoanele electroizolante au acela~?i rol ca ~?i covoarele electroizolante. Acestea sunt confectionate din materiale izolatoare rezistente (tara parti metalice de fixare), cu dimensiunile m1mme de 500x500x100 mm3. 14. Mijloace/e de protectie pentru /egarea Ia pamant $i in scurtcircuit a instalatiilor e/ectrice. Acestea cuprind: a. scurtcircuitoarele, destinate a proteja personalul impotriva electro-

Capitolul15: Miisuri de proteclie a omului

cutarii in cazul aparitiei accidentale a tensiunii in zona de lucru, ca urmare a unor manevre gre~?ite, a descarcarilor electrice etc. Conductoarele scurtcircuitoarelor vor fi din cupru cu sectiunea minima data de relatia: nouri ~?i paravane mobile, indicatoare de securitate. 16. Mij/oace de protectie impotriva efectelor actiunii arcu/ui electric $i a traumatismelor mecanice. Acestea constau in ochelari de protectie, manU~?i ~?i ~?Ort electroizolante, ca~?ti de protectie ~?i centuri de siguranta. Aceasta din urma se utilizeaza ori de cate ori se lucreaza Ia o inaltime mai mare de 2 m, de Ia sol pana Ia picioarele executantului, ~?i locul de munca nu are ingradiri sigure de protectie impotriva caderii. in functie de particularitatile locului de interventie se pot utiliza ~?i alte mijloace de protectie decat cele mentionate (cum ar fi dispozitive de urcat - carlige cu gheare sau tampoane din cauciuc - scari din lemn sau metal etc.).

s .
mm

Isc

jad

Ji

[mm2]

in care: este curentul de scurtcircuit trifazat [A] stabilit Ia locul de montare a scurtcircuitoarelor; t - timpul de deconectare a defectului, corespunzator protectiei de rezerva a elementului pe care s-a montat scurtcircuitorul; jad - densitatea de curent admisibila Ia scurtcircuit timp de o secunda, conform STAS 6670. Sectiunea minima poate fi realizata ~?i prin montarea in paralel a 2-3 scurtcircuitoare. in acest caz sectiunea minima se va majora cu 25 % fata de cea obtinuta prin calcul. Sectiunea minima a conductoarelor scurtcircuitoarelor nu va fi mai mica de 16 mm2 , pentru a se asigura o buna rezistenta Ia uzura in timp. b. dispozitivele pentru descarcarea de sarcina capacitiva a elementelor bateriilor de condensatoare destinate a proteja personalul impotriva electrocutarii Ia executarea de lucrari Ia aceste baterii sau elementele lor. Aceste dispozitive se compun din: prajina electroizolanta corespunzatoare tensiunii bateriei; rezistenta de descarcare de sarcina capacitiva a bateriei; rezistenta de descarcare de sarcina capacitiva a elementelor baterie de condensatoare; rezistenta de descarcare de sarcina capacitiva a bateriei dupa masuri sau incercari ~?i conductoare de Iegare Ia pamant ~?i in scurtcircuit a elementelor bateriei de condensatoa-re. c. dispozitivele pentru desciircarea de sarcina capacitiva a cab/uri/or dupii incerciiri, care se compun din: prajina electroizolanta corespunzatoare tensiunii de incercare; rezistenta de limitare a curentului de descarcare ~?i conductorul de descarcare a sarcinii capacitive a cablului (prin Iegare Ia o priza de pamant). 15. Mijloace de protectie pentru delimitarea materia/a a zonei de lucru. Au rolul de a ingradi zona de lucru, pentru a nu permite accesul involuntar al persoanelor straine precum ~?i de a nu permite parasirea sau depal?irea Iibera a ei de catre membrii formatiei de lucru. Aceste mijloace cuprind: bariere, franghii l?i benzi pentru imprejmuire, palsc -

15.5. Mlsuri tehnice de proteqie a muncii Ia executarea de lucrlri cu scoaterea de sub tensiun!Lin exploatarea instaliqiilor electrice
Pentru executarea de lucrari Ia instalatiile electrice este necesara scoaterea de sub tensiune: - a instalatiilor sau a partilor instalatiilor Ia care urmeaza a se Iuera; - a instalatiilor invecinate sau a partilor instalatiilor invecinate care se gasesc Ia o distanta mai mica decat distanta limita Ia care se pot apropia executantii, utilajele, materialele sau uneltele necesare executarii lucrarilor, tara pericol. in instalatiile sub 1 kV, distantele limita nu sunt normate, dar este interzisa atingerea directa a partilor aflate sub tensiune. Peste 1 kV acestea depind de tensiunea instalatiei. Pentru interventie in instalatiile electrice este necesar sa se delimiteze urmatoarele zone: - de protectie; - de lucru. Zona de protectie se realizeaza prin urmatoarele masuri tehnice: intreruperea tensiunii l?i separarea vizibila a instalatiei sau a partilor instalatiei; blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare ale aparatelor de comutatie prin care s-a facut separarea vizibila ~?i montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere a manevrarii acestor dispozitive (,NU INCHIDE", ,SE LUCREAZA" etc.); verificarea lipsei tensiunii; legarea instalatiei sau a partii din instalatie Ia pamant ~?i in scurtcircuit. Zona de lucru se realizeaza prin lua-

Capitolul15: Masuri de protectie a omului

rea urmatoarelor masuri tehnice: Respectarea normelor specifice fiecarei verificarea lipsei tensiunii; categorii de lucrari are ca rezultat: legarea Ia pamfmt l;)i in scurtcircuit a - evitarea accidentelor de orice tel; instalatiei sau a partii din instalatie; - realizarea de lucrari ce asigura un grad delimitarea materiala a zonei de lucru mare de fiabilitate instalatiilor electrice. cu mijloacele adecvate, prin ingradiri 15.7. Misurt de prtm ajutor evidente; asigurarea impotriva accidentelor de in caz de accidente natura neelectrica. Dupa terminarea lucrarii se proceGeneralitati. Fiecare formatie de lucru va fi dotata cu trusa sanitara de deaza astfel: - se verifica starea tehnica a lucrarii prim ajutor, prevazuta cu medicamente executate pentru a avea certitudinea l;)i consumabile in limitele baremurilor ca instalatia se afla in starea de a pu- aflate in vigoare. Pe masura utilizarii lor tea fi pusa sub tensiune; sau a expirarii termenului de valabilita- se strang sculele l;)i materialele l;)i se te acestea se vor completa sau inlocui. intregul personal de exploatare - repacurata punctul de lucru; - se demonteaza mijloacele de protec- ratii l;)i de constructii - montaj angrenat in executarea de manevre l;)i lucrari Ia tie din zona de lucru; - se evacueaza formatia de lucru; instalatiile electrice trebuie sa cunoas- se pune sub tensiune instalatia. in ca eel putin urmatoarele masuri de cazuri deosebite, instalatia poate fi prim ajutor: pusa sub tensiune inainte de termi- scoaterea unui accidentat de sub acnarea normala a lucrarii. in astfel de tiunea curentului electric; situatii lucrarea trebuie incheiata in efectuarea respiratiei artificiale; eel mai scurt timp l;)i echipa de inter- in caz de arsuri; in caz de raniri cu hemoragie; ventie evacuata din zona. in cazul lucrarilor Ia instalatii cu ten- in caz de fracturi. siune nominala peste 1 kV, punerea ' Masuri de prim ajutor in caz de elecsub tensiune se executa numai cu ' acordul l;)efului ierarhic superior, dupa ! trocutare ce se comunica acestuia ca lucrarea a Electrocutatul se afla sub tensiune l;)i trebuie seas cat mai repede de sub fast terminata. tensiune. Persoana care intervine nu 15.6. Nonne specifice trebuie sa se expuna pericolului de punere sub tensiune. Aceasta va decode pro~-~ a muncii pentru a~ Ia instal&1:iile necta instalatia ce se afla in contact cu electrice de producere, electrocutatul astfel: - prin manevrarea echipamentului de transport 'i distrib~e a energiei electrice deconectare cand acesta se afla in apropiere sau: PE 119/90 prevede astfel de nor me - prin realizarea unui scurtcircuit in pentru urmatoarele categorii de lucrari , amonte de electrocutat, prin aruncain instalatiile electrice din: rea unui conductor legat Ia pamant, statiile electrice de transformare peste faze. Anterior, il;)i va lua toate l;)i/sau de conexiuni; masurile de a nu se expune efectului arcului electric sau atingerii directe a punctele de alimentare l;)i posturile de transformare: instalatiei aflate sub tensiune. liniile electrice aeriene; Daca instalatia nu poate fi deconec liniile electrice subterane; tata, se va incerca indepartarea de circuitele secundare, de comanda l;)i ' electrocutat a conductoarelor aflate automatizare; sub tensiune, avand grija de a nu se executarea masuratorilor cu aparate expune atingerii directe. Se vor utiliza manul;)ile electroizolante, prajina elecportabile; generatoare, compensatoare l;)i mo- troizolanta, covorul sau platforma electoare electrice; troizolanta. Totodata se vor lua masuri de prevenire a caderii electrocutatului, bateriile de acumulatoare stationare; bateriile de condensatoare; inainte de intreruperea tensiunii. in toate cazurile se vor folosi mijloa instalatiile de telecomunicatii aferente retelelor electrice; cele de protectie adecvate. Dupa ce executarea verificarilor l;)i reparatiilor ' electrocutatul a fast seas de sub tenaparatelor electrice din laboratoare siune este chemat medicul. Pana Ia (pentru masurare, protectie, control sosirea acestuia i se va face respiratie l;)i automatizare); artificiala prin insuflare de aer. Aceasta instalatii de iluminat exterior, stradal se executa local, tara a transporta sau de incinta; electrocutatul, dupa ce a fast degajat alimentarea cu energie electrica a Ia gat l;)i Ia brau l;)i i s-au seas ochelarii, consumatorilor. in cazul ca ii are.

II. lnstalatii electrice

Pana Ia revenirea completa, electrocutatului nu i se da nimic de baut. Dupa revenire i se pot da lichida calde, nealcoolice. Persoana care acorda ajutorul trebuie sa l;>tie ca intr-un asemenea accident, electrocutatul prezinta uneori mil;)cari convulsive in momentul revenirii, dupa care poate urma o noua pierdare a respiratiei. De aceea respiratia artificiala nu va fi abandonata decat dupa revenirea completa sau Ia aparitia semnelor specifice mortii - pe care numai medicul le poate aprecia. Respiratia artificiala prin insuflare de aer se face prin unul dintre sistema: ,gura Ia gura" sau ,gura Ia nas". Acestea se pot utiliza cu accidentatul in pozipe orizontala (culcat pe spate), in pozitie l;>8z8.nd sau in pozitie verticala. Cand metodele de mai sus fie nu se cunosc, fie nu se pot aplica, se poate efectua respiratia artificiala manuala (sau metoda ,Silvester modificata") sau se poate utiliza un aparat manual portabile pentru respiratie artificiala . Masuri de prim ajutor in caz de arsuri Arsurile pot proveni ca urmare a efectului arcului electric sau prin actiunea unor agenti chimici. Arsurile localizate, care nu sunt intinse pe suprafete mari l;)i nici profunde, se vor trata Ia fata locului astfel: - se inlatura corpurile straine de pe rana l;>i din jurul ei; - se spala cu solutie de bromurat sau rivanol; - se aplica un strat subtire de vata hidrofila l;)i un bandaj strans ul;)or; - se transporta accidentatul Ia eel mai apropiat punct sanitar. Sunt interzise: - curatarea ranilor cu obiecte aspre; - intrebuintarea apei pentru curatire; - aplicarea de substante grase; - utilizarea de solutii cu acid picric. in cazul arsurilor grave (intinse) se va proceda astfel: - nu se va dezbraca accidentatul; - nu se va sufla deasupra ranilor l?i - nu se va face nici un tratament local; - se va acoperi accidentatul cu o panza sterila; - se va transporta de urgenta Ia un spital de specialitate. in cazul arsurilor provocate de agenti chimici se va spala locul arsurii cu foarte multci apa, dupa care: - pentru arsuri provocate de acizi se va spala cu solutie de bicarbonat de sodiu 2%; - pentru arsuri provocate de substante alcaline se va spala locul cu o solutie de acid acetic 1% sau cu apa cu otet (noua parti apa Ia una de otet); - pentru arsuri provocate de fosfor sau

II. lnstalalii electrice

substante cu fosfor se va spala locul cu o solutie de sulfat de cupru 5 %; - pentru arsuri provocate de gudroane se va :;;terge locul cu tampoane de vata hidrofila, imbibate in eter pentru a inlatura particulele de gudron; nu se va insista daca aderenta acestora este mare; - in toate cazurile, ranile se vor pansa cu pansament steril uscat, tara alte solutii :;;i accidentatul va fi transportat Ia un spital de specialitate. Masuri de prim ajutor in caz de raniri cu hemoragie Ranirile pot fi: u:;;oare :;;i putin profunde; se vor trata local de catre eel ce acorda primul ajutor, pentru a evita infectarea; grave, profunde sau intinse - accidentatul va fi transportat imediat Ia medic. in primul ajutor sunt interzise: - spalarea ranilor cu apa sau cu substante farmaceutice; aceasta se poate face numai de personalul calificat; - atingerea ranilor chiar cu mainile spalate :;;i dezinfectate; - utilizarea de alifii sau prafuri pentru acoperirea ranilor; - nu se vor indeparta cheagurile de sange de pe rani pentru a nu provoca hemoragii. in cadrul primului ajutor ranile vor fi acoperite cu pansamente :;;i bandaje sterile. in locul acestora, atunci cand trusa de prim ajutor lipse:;;te, se poate utiliza o panza curata. Atunci cand ranile sunt insotite de

Capitolul15: Masuri de protec!ie a omului

hemoragii se va interveni pentru oprirea acestora. Hemoragiile pot fi: - venoase :;;i capilare; sangerarea este abundenta, iar sangele are culoarea ro:;;u inchis; - arteriala; sangerarea este sacadata :;;i sangele este de culoare ro:;;u deschis; acestea sunt foarte grave putand provoca moartea in cateva minute. Hemoragiile arteriale importante necesita o interventie rapida. Oprirea scurgerii sangelui se va face: - prin compresie (apasare), cu ajutorul mainilor, in apropierea ranii; - prin folosirea unui garou; in acest caz se va mentiona pe un bilet ee-l va insoti pe accidentat, ora exacta Ia care a fost pus garoul; accidentatul este apoi transportat de urgenta Ia spital; daca transportul dureaza, garoul se slabe:;;te din 20 in 20 de minute; daca hemoragia a incetat garoul se inlatura. Compresia se va face totdeauna intre rana :;;i inima. Accidentatul nu va fi parasit pana nu va fi predat unui medic sau personalului sanitar specializat.
Masuri de prim ajutor in caz de fracturi Fracturile sunt caracterizate de: dureri foarte mari, imposibilitate de a mi:;;ca membrele, deformatii. Persoana care acorda primul ajutor va trebui: - sa nu mi:;;te accidentatul; - sa dezveleasca zona unde s-a pro-

dus fractura pentru a constata daca este deschisa sau inchisa; fractura deschisa va fi acoperita cu pansamente sterile pentru a preintampina o eventuala infectie; - va realiza imobilizarea fracturii pentru a nu agrava stare accidentatului. lmobilizarea se va realiza in functie de membru :;;i de locul unde s-a produs fractura. Este bine ca imobilizarea . sa se faca in prezenta unei persoane ' calificate. in cazul fracturilor craniene, accidentatul va fi transportat culcat, Ia eel mai apropiat centru chirurgical :;;i va ramane in evidenta acestuia eel putin 48 de ore. Aceasta este necesar deoarece perceperea traumatismului de catre accidentat se manifesta cu intarziere de cateva ore. De regula acestea sunt insotite de dureri de cap, hemoragii pe nas, inro:;;irea ochilor etc. in cazul fracturii coloanei vertebrale sau a bazinului nu se face nici o imo, bilizare. Aceste sunt de o gravitate ex! ceptionala :;;i accidentatul va fi tran1 sportat Ia eel mai apropiat punct medical pentru a fi vazut de un medic specialist. Accidentatul se a:;;eaza pe o plan:;;eta tare, prin rostogolire, cat se poate de incet. Este interzisa transportarea pe brate pentru a nu agrava starea accidentatului. in cazul fracturilor de coaste va fi imobilizat toracele cu un bandaj strans, realizat printr-o ta:;;a. Transportul Ia punctul medical se face in pozitie :;;ezand.
1

II. lnstalatii
'

electrice

Capitolul 16 Simboluri utilizate in scheme si planuri

'

Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme 'i planuri

II. lnstalatii electrice

Tipuri de simboluri Simbolurile grafice pentru scheme electrice sunt stabilite prin SR EN 60617:1999 (corespunde CEI 60617:1983. in unele cazuri, pentru acela~i element sunt indicate mai multe semne conventionale, astfel: - o forma preferentiala, una sau mai multe forme tolerate; - o forma simplificata, o forma detaliata; - pentru modul de reprezentare: monofilar, multifilar. Combinarea $i compunerea simbolurilor grafice. Standardele nu contin simboluri pentru toate utilizarile posibile. Anumite simboluri se pot obtine prin combinarea intre ele a simbolurilor existente in standarde sau cu simbolurile literale. Alegerea simbolurilor grafice pentru a schema. Regulile de baza pentru alegerea unui simbol grafic pentru o schema

sunt, in principal, urmatoarele: - utilizarea celei mai simple forme a simbolului corespunzator scopului particular; - utilizarea, pe cat posibil, a formei preferentiale; - alegerea simbolurilor astfel incat toate elementele unei documentatii tehnice sa fie coerente intre ele. Orientarea simbolurilor Simbolurile grafice pot fi orientate, in general, in orice directie. Daca nu exists indicatii contrare, simbolurile pot fi transpuse prin rotatie sau in scopul evitarii curbarii sau incruci~arii liniilor care reprezinta circuite. Se recomanda, suplimentar, aplicarea urmatoarelor reguli: - in cazul contactelor rotative, contactul mobil din simbolul grafic reprezentat pe desen trebuie sa corespunda intotdeauna contactului mobil din aparatul fizic; - semnul de mi~care a contactelor din pozitia de repaus, in pozitia de lucru, va fi de Ia stanga Ia dreapta - in reprezentarea verticals - ~i de sus in jos - in reprezentarea pe orizontahi

Dimensiuni/e simbolurilor grafice, grosimile liniilor in majoritatea cazurilor, semnificatia unui simbol grafic este definita prin forma sa. Dimensiunea simbolului grafic ~i grosimea liniei nu afecteaza, in general, semnificatia sa. in anumite cazuri este de dorit utilizarea de marimi diferite pentru simbolurile grafice: - pentru a reliefa anumite particularitati; - pentru a permite includerea de informatii complementare. Pentru distingerea sau scoaterea in evidenta a anumitor circuite se pot utiliza, pentru reprezentarea conductelor, diferite grosimi. Pentru astfel de situatii se pot utiliza linii mai groase ~i pentru alte scheme decat acelea ale conductelor. in Anexa sunt reprezentate simbolurile literare pentru marcarea aparatelor ~i echipamentelor. in Anexa 2 sunt reprezentate principalele simboluri grafice utilizate in schemele electrice.

II. lnstalatii electrice

Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme 'i planuri

ANEXA 1
Simboluri literale oentru marcarea aparatelor 'i echipamentelor.
Simbol

lip echipamente
Ansambluri, subansambluri functionale.

Semnificalie

A B

Amplificatoare cu tuburi sau tranziastoare, amplificatoare magnetice, lasere. Termocuple, celule fotoelectrice, dinamometre, microfoane, difuzoare, intreruptoare de proximitate. Condensatoare. Relee de timp, relee bistabile, memoria magnetica, inregistratoare pe banda. Sursa de iluminat, echipamente de incalzire, alte dispozitive. (ex. ventilatoare etc.). Sigurante fuzibile, eclator, dispozitiv de supratensiune, descarcator. Generatoare, baterii de acumulatoare, oscilatoare, oscilatoare cu cuart. surse de alimentare. Lampi, casete de semnalizare, hupe, sonerii, LED-uri Contactoare, relee intermediare, relee de palpaire, relee de curent, relee de tensiune etc. Bobine de reactanta. bobine de filtraj, bobine de inalta frecventa. Motoare de curent continuu, motoare asincrone, motoare sincrone. Regulatoare de tensiune, de frecventa. de turatie, echipamente de calcul, de procesare, echipament de control analogic. Aparate de masurare indicatoare, inregistratoare, contoare, generatoare de impulsuri, ceasuri electrice. intreruptoare, separatoare.

Traductoare ale unei marimi neelectrice intr-o marime electrica ~i invers. Condensatoare. Operatoare binare, dispozitive de temporizare, memorii. Dispozitive diverse.

c
D
E

F
G

Dispozitive de protectie. Generatoare, surse de alimentare.

H K

Dispozitive de semnalizare. Relee, contactoare.

lnductante Motoare.

~i

reactante.

M
N

Regulatoare, amplificatoare de semnal.

Aparate de masurare de incercare.

~i

dispozitive

a
R

Aparate de comutatie (de putere) pentru inalta ~i joasa tensiune. Rezistoare. Aparate de comutatie pentru circuite electrice secundare. Transformatoare. Modulatoare, convertoare de marimi electrice. Tuburi electornice, semiconductoare.

Rezistoare, potentiometre, shunturi, rezistente de incalzire. Butoane de comanda, comutatoare, limitatoare de pozitie, comutatoare voltmetrice, selectoare. Transformatoare de curent, de tensiune, convertoare CA/CC. lnvertoare, redresoare, traductoare convertoare de masura.

s
T

Tuburi electronics, tuburi cu descarcari in gaze, diode, tiristoare, tranzistoare. Fire (conductoare), cabluri, bare, antene parabolice. Prize,
fi~e.

w
X
y

Conductoare, antene. Borne,

fi~e.

prize.

cleme de

~ir

Dispozitive mecanice actionate electric. Sarcini corective, bobine hibride, filtre, egalizatoare, limitatoare.

Electroventile, electromagneti, cuplaje, servomotoare. Filtre de cuplaj, transformatoare diferentiale, limitatoare de cursa.

Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme 'i planuri

II. lnstalatii electrice

ANEXA 2: Principalele simboluri grafice utilizate 1n schemele electrice.

Slmboluri graflce generale Simbol Semnificatia simbolului

Curent continuu
'

-------

0-0--,~,

Actionare prin efect electromagnetic Comanda cu motor electric

Slmboluri pentru conductoare ~ dlspozitive de conectare

Conector, cablu, linie, conexiune
3

r-v
~ ------+

Curent alternativ Ex:"" 50 Hz; ""100 ... 600 Hz; 3N ,., 400/230V 50 Hz; Curent redresat cu componenta alternativa Polaritate pozitiva Polaritate negativa Neutru Median a Functionare atunci cfmd marimea caracteristica depa~e~te valoarea de reglaj

3 cenexiuni conductoare Circuit de c.c. 110 V, cu doua 2 conductoare din aluminiu de 120 mm Circuit trifazat, 50 Hz, 400 V, 3 conductoare pe faza de 2 120 mm , 1 conductor neutru 2 de 70 mm (3N poate fi 3+N) Circuit ecranat Conexiune torsadata Punct de conexiune Born a $ir de cleme Conexiune in T Conexiune dubla in T Conexiune dubla Priza Priza
~i fi~a

'

=110V

2x120mm' AI

I
I

N M

3N -50 Hz 400V
I

3K120mm 2 + 1x70mm2

i
I

>

(' ':J z.c.

- -

I I

Conexiune mecanica Conexiune mecanica cu indicarea directiei de mi~care Conexiune mecanica cu indicarea directiei de rotatie Actiune intarziata Revenire automata Revenire neautomata lnterblocare mecanica intre doua dispozitive

-----.-------~--

I
I

[ill]

I
:

TsauT
I

--v---~--

--4--

=)=:

-(~
--a::::::::::::

+ --<-

-{-

~i fi~a

multipla

Dispozitiv de deconectare (inchis) Idem, deschis

__ .o__

Dispozitiv de blocaj

~o-

Elemente de acttonare

Simboluri graflce pentru rezlstoare, condensatoare lnducta~

,1

r-~]--

Actionare manuala
I
i

--"vV\A-

Rezistor - semn general Rezistor cu rezistenta variabila Varistor Rezistor cu contact glisant $unt Condensator lnductanta, bobina, infa~urare, bobina de ~oc lnductanta cu miez magnetic

Actionare manuala protejata impotriva actionarilor neintentionate Actionare prin tragere Actionare prin rotire Actionare prin apasare Actionare de urgenta Comanda prin cheie Comanda prin acumulare de energie mecanica

----

' I

----H~
-1E...rYVV"\....

_F-

G--g--

E--

0-

...fV'VV"'\_

II. lnstalalii electrice

Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme 'i planuri

Slmboluri grafice pentru producerea ,1 transformarea energlel electrlce

I

Ma~in;~

8
0
@

(simbol general) *=G - generator M- motor GS - generator sincron MS - motor sincron Motor liniar Motor pas cu pas

-0

. --0

Convertor c.c./c.c. Redresor Invertor Element de baterie de acumulatoare

--rn-If(I

Simboluri graftce pentru aparate de comandi fl prolecJie

Functie de contactor Functie de disjunctor Functie de separator

w
~

~ ~
~

X
Motor de c.c. cu excitatie serie Motor de c.c. cu excitatie derivatie

u
~

Functie de separator de sarcina Functie de declan~are automata initiata de un releu inclus Functie de !imitator de cursa (intreruptor de pozitie) Functie de revenire automata Functie de revenire neautomata Contact normal deschis Contact normal inchis Contact co mutator Contact pasager care se inchide momentan cand dispozitivul este actionat (energizat) Contact pasager care se inchide momentan cand dispozitivul revine Contact normal deschis cu temporizare Ia actionarea releului Contact normal deschis cu temporizare Ia revenirea releului Contact normal inchis cu temporizare Ia actionarea releului Contact normal inchis cu temporizare Ia revenirea releului Contact normal deschis cu temporizare Ia actionarea ~i revenireaa releului Contact normal deschis cu revenire automata Contact normal deschis cu retinere Contact normal inchis cu revenire automata

Motor serie monofazat Generator sincron cu magnet permanent Motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit Motor asincron trifazat cu rotor bobinat Transformator cu 2
infa~urari

~
0

@)
rrm
LLW

~ sau~

7
~

00 1111

Transformator cu 3

infa~urari

0d)~
~ sau $

Autotransformator Reactor Transformator de curent Transformator monofazat cu 2 infa~urari ~i ecran Transformator trifazat cu 4 prize, conexiune stea - stea Transformator trifazat cu conexiune stea - triunghi Autotransformator trifazat cu conexiune stea
'

~
'{ ~ ~ ~ ~

$sauH
~

-m
ill

~~u~
esau~

Transformator de tensiune Transformator de curent cu secundare cu 2 miezuri magnetice

t~::

infa~urari

$:~~

'

Transformator de curent cu 2 infa~urari secundare pe un miez magnetic comun

Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme 'i planuri

II. lnstalaJii electrice

!

l>~6
~~
I

Contact cu doua directii, cu pozitie mediana, cu revenire automata pentru directia stanga ~i cu retinere pentru directia opusa Buton cu contact normal deschis cu actionare manuala - simbol general Buton actionat prin tragere cu contact normal deschis ~i revenire automata Buton actionat prin apasare cu revenire automata Buton actionat prin rotire cu contact normal deschis ~i tara revenire automata Buton normal deschis cu revenire automata Buton normal inchis cu revenire automata intreruptor de pozitie, CND intreruptor de pozitie, CNi intreruptor care functioneaza sub efectul temperaturii, CND. Simbolul e poate fi inlocuit cu temperatura de functionare Idem, CNi intreruptor actionat termic (de exemplu bimetal), CNi Tub cu descarcari in gaze cu element termic (starter pentru lampa fluorescenta)

[;]

Dispozitiv de pornire stea - triunghi Demaror cu contactor pentru inversarea sensului de rotatie Demaror cu autotrafo Demarorregulator cu tiristoare Bobina de releu sau contactor (simbol general) Bobina de releu cu temporizare Ia revenire

[;]
[;]
~
!

J""'\ I
E..\
I
_F ..\

'

Q
~ ~
i

~ ~
i
~

Bobina de releu cu temporizare Ia actionare Bobina de releu cu temporizare Ia revenire ~i actionare

IJ$o
;.)..,
Ursd ld

ES:J

EC1

Bobina de releu cu actionare rapida Releu termic Tensiunea defectului Ia masa Tensiune reziduala Curent diferential Curent de defect Ia pamant Curent in conductorul neutru Curentul intre neutrele a 2 sistema polifazate

~8
~8

I_L

IN IN-N

G)
1~11
,_t>:~
2 3

....

J~ll

Comutator cu mai multe pozitii (pentru un numar mic de pozitii), cu indicarea pozitiei Contactor Contactor cu declan~are automata initiata de un releu incorporat Ruptor (CNi) Disjunctor (intreruptor automat) Separator Separator de sarcina Separator cu actionare manuala cu dispozitiv de blocaj Dispozitiv de pornire motor (demaror) - Semn general Demaror in trepte

~ ~ ~ ~-{

I I I I ~ I I
U=O I+P<
2(1>) 5 ... 10A
'
!

"

Caracteristica de timp dependenta Releu de tensiune nula Releu de curent invers Releu de putere minima Releu maximal de curent temporizat Releu maximal de curent cu 2 elemente de masura, cu domeniul de reglaj 5... 10 A Releu de putere reactiva maxima - transport de enrgie spre bare; - valoare de reglaj 1MVAr; - temporizare independenta - reglabila de Ia 5s Ia 10s

.............
1MVAr

0>

~
5... 10

D
Q

Z<

I
!

Releu de impedanta minima Releu Buchholz

II. lnstalalii electrice

I I
Siguranta fuzibila Siguranta fuzibila cu percutor

Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme 'i planuri

[[} ..

Q9

Lamp a de semnalizare Lampa de semnalizare palpaitoare

I
I

H
~

~
'

~i

Siguranta fuzibila cu percutor cu contact de semnalizare (3 borne) Siguranta fuzibila cu contact de semnalizare separat intreruptor - fuzibil Separator cu fuzibil

~
Q

4
):(
\JV

I '
!

Indicator de pozitie electromecanic Hupa Sonerie Sirena Buzzer

..1. 1.,1=~

'

I I

-+~

( ~
8
0

'
I

Separator de sarcina cu fuzibil

I

Simboluri graftce pentru planuri de lnstala1ll e1ec1rtce

Linie subterana Linie submarina Linie aeriana

Eclator Descarcator

-EEJ
!

Slmboluri graftce pentru aparate de comandl .. proteqle

Aparat indicator Aparat inregistrator Aparat integrator Voltmetru Ampermetru de curent reactiv /ampermetru obi~nuit Indicator de maxim (actionat de un contor) Varmetru Cosfimetru Fazmetru
' I
!

e
1

t.

0 @ 0
-+-@

;!:

r-

Conductor neutru (N) Conductor de protectie (PE) Conductor PEN

? 7
I

Traseu care urea Traseu care coboara Traseu care traverseaza pe verticala Doza (cutide de conexiuni) Priza de forta (simbol general) Priza tripolara Priza cu contact de protectie Priza cu obturator Priza cu intreruptor monopolar Priza cu intreruptor de blocare
I
' '

'

e (!)
8
(0
~

8 0

------n-3 "'n
X X
W1
~

Frecventmetru Sincronoscop Osciloscop Voltmetru diferential

il\

Dispozitiv de comanda cu cheie Corp de iluminat Corp de iluminat de perete Corp de iluminat - lampa (simbol general)

I
!

'

Wattmetru inregistrator Watt - varmetru inregistrator Oscilograf Contor de energie activa Contor de energie activa cu dublu tarif

Iw lvArl

'

I
I

I
;
,3

~
~
.
!

Corp de iluminat cu lampa fluorescenta Corp de iluminat cu 3 Iampi fluorescente Proiector (simbol general)

Contor de energie activa cu indicator de maxim

Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme 'i planuri

II. lnstalatii electrice

:::
~(
'

Proiector cu fascicul putin divergent Reflector Corp de iluminat de siguranta alimentat pe circuitul special : Bloc autonom de iluminat de siguranta Priza cu transformator de izolare Priza pentru telecomunicatii (simbol general) Telefon Telefax Microfon Televiziune Telex
I

X
~ ~ ;:I,
TP

FX
M

lV

TX

-{{]

Difuzor intreruptor (simbol general) exemplu: intreruptor monopolar intreruptor cu lampa de semnalizare

cl /

'

/ /

I
I

intreruptor bipolar intreruptor dublu intreruptor monopolar cu 2 cai (de capat) intreruptor intermediar (cruce) Dimmer

/ X
cf /
@

intreruptor cu $nur
I I
!

Buton comanda Buton comanda cu lampa inclusa Buton comanda protejat contra actionarii involuntare

@~

I
I

'

III. Masurari
Capitolul Principii, metode si miiloace de masurare
'

Capitolul1: Principii, metode 'i mijloace de masurare

Metrologia (metrologia genera/a) este multe comitete consultative $i de care definita ca fiind $tiinta $i tehnica masu- apartine organizatia internationala de rarilor $i este constituita din teoria $i standardizare ISO (International Stantehnica masurarilor. Cuvantul metrolo- dard Organisation). gie provine din limba greaca metron La noi in tara, activitatea de metrolomasura $i logos - vorbire. , gie este coordonata de Biroul Roman Teoria masurarilor (metrologia teoretica) de Metrologie Legala, BRML, care are are ca obiect aspectele teoretice generale Ia baza Legea metrologiei. Practic, i$i privind masurarile, respectiV marimi, indepline$te misiunea prin intermediul unitati $i sisteme de unitati de masura, lnstitutului National de Metrologie Bumijloace $i metode de masurare, erori de cure$ti, INMB. masurare $i metode de prelucrare a Principiul de masurare sta Ia baza datelor obtinute din masurari. efectuarii unei masurari. Tehnica masurarilor (metrologia unei I anumite marimi fizice) are ca obiect as- : Metodele de masurare reprezinta pectele practice ale masurarii unei anumi- procedee de efectuare a operatiilor de te marimi sau ale unei anumite grupe de masurare $i se clasifica dupa mai marimi. De exemplu, tehnica masurarii multe criterii: lungimii, tehnica masurarii vitezei etc. modul de exprimare al masurandului; metodele de masurare sunt: analogiin afara notiunilor de metrologie gece, numerice $i mixte; nerala, metrologie teoretica $i metrologie a unei anumite marimi fizice, exista domeniul in care se efectueaza determinarile: timpul sau domeniul de $i notiunea de metrologie aplicata (alegerea corecta a mijloacelor de masurafrecventa; re, dezvoltarea de noi mijloace de ma- modul de preluare a informatiilor de masurare: obiectiv (se efectueaza cu surare, tehnica masurarii, norme $i inaparate) sau subiectiv (intervine opestructiuni de verificare) $i metrologie /ega/a (care stabile$te prin acte normatiratorul uman). ve conditiile tehnice metrologice $i ju- modul de stabilire a contactului intre ridice privind metodele $i mijloacele de mijlocul de masurare $i masurand: cu masurare in vederea asigurarii garantiei sau tara contact; publice din punct de vedere al siguran- principiul utilizat $i metodele de masurare: tei de executie, exactitatii $i reproductibilitatii masurarilor). - prin citire - se pot efectua direct (marimea se masoara cu un aparat in acest capitol se prezinta: principii, metode $i mijloace de masurare; madestinat acestei marimi) sau indirect (marimea se masoara cu doua surarea marimilor electrice; masurarea marimilor neelectrice; aspecte metrolosau mai multe aparate, marimea ce intereseaza obtinandu-se prin ingice privind mijloacele $i metodele de troducerea datelor masurate intr-o masurare. formula) sau Etalonarea sau verificarea unui mijloc de masurare se efectueaza pe baze de - prin comparatie, acestea sunt sistandarde, SR, norme tehnice metrolomultane $i succesive; gice, NTM, norme tehnice de ramura, Metodele simultane au Ia baza comNTR, caiete de sarcina, CS, $i specifi- paratia masurandului cu un etalon de catii tehnice, ST, elaborate de produ- valoare egala sau apropiata sau comcatorii mijloacelor de masurare $i avi- paratia masurandului cu un etalon de zate de lnstitutul National de Metrolo- valoare diferita. gie (INM). Cand masurandul este comparat cu Organismul international care ia ho- un etalon de valoare egala sau apropitarari in domeniul metrologiei este ata se poate utiliza metoda directa sau Conferinta Generala de Masuri $i Gre- indirecta. Metoda directa poate fi difeutati - CGPM (Conference Generale rentiala (coincidenta) sau de zero (de des Poids et Mesures). CGPM are un comparatie $i punte). Metoda indirecta Comitet International de Masuri $i Gre- se realizeaza prin comparatie simpla, utati CIPM (Comite lntenational des substitutie $i permutare. Poids et Mesures) care este dotat cu Cand masurandul este comparat cu un un laborator de cercetari in domeniul etalon de valoare diferita se poate utiliza metrologiei cu sediul Ia Paris - Sevres metoda prin aditionare sau raport. numit Biroul International de Masuri $i Metodele succesive - se masoara Greutati - BIPM (Bureau International etalonul cu un aparat de masurat code Poids et Mesures) care are mai respunzator $i apoi marimea care ca1

111. Masurari
racterizeaza obiectul (fenomenul) dupa care se efectueaza comparatia. modul de prelucrare a informatiei de masurare: prin mediere sau prin e$antionare; timpul de raspuns: in timp real sau cu intarziere; legatura dintre marimea de ie$ire $i cea de intrare.; legatura este data prin functii de corelatie $i autocorelatie.
Mijloacele de masurare sunt mijloace tehnice utilizate pentru obtinerea, prelucrarea, transformarea $i stocarea de informatii de masurare. Mijloacele de masurare se clasifica dupa structura $i dupa modul de subordonare metrologica. Dupa structura, mijloacele reprezentative sunt: masuri ce materializeaza pe durata utilizarii una sau mai multe valori ale unei marimi fizice. De exemplu: rigla gradata, greutatea etc. instrumente de masurat ce sunt constituite din cele mai simple asocieri de dispozitive $i elemente, care pot furniza informatii de masurare; de exemplu: $Ublerul, balanta, termometrul, manometrul etc. aparate de masurat ce sunt construite, in general, pe baza asocierii unui traductor cu dispozitive intermediare $i cu un instrument de masurat. De exemplu: voltmetrul, termocuplul dispozitive intermediare - milivoltmetru. Aparatele de masurat se clasifica dupa: - natura marimii masurate (masurandul), in aparate pentru: * marimi electrice $i magnetice; * marimi neelectrice (deplasari, presiuni etc.); - modul de exprimare al masurandului: * analogice (variatie continua); * numerice (variatie discreta); - modul de furnizare a informatiei de masurare: * indicatoare, * inregistratoare, integratoare $i cu memorie. instalatii de masurare - ansambluri de masuri, instrumente de masurat $i aparate; elemente de automatizare cu functii de masurare - traductor, adaptor, dispozitive intermediare etc; mostre de material $i substanta.

III. Masurari
Capitolul Masurarea marimilor electrice 2

Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

III. Masurari
Observatii: masurarea tensiunii este cu atat mai precisa, cu cat rezistenta interna a voltmetrului este mai mare (intensitatea curentului ce trece prin voltmetru este mai mica); infa~urarea primara este calculata pentru valoarea tensiunii ce trebuie masurata, iar infa~urarea secundara este calculata pentru o tensiune standardizata de 100 V.

2.1. Mlsurarea tensiunii

de unde: Rad = (n-1) Rv.

(2. 1.4)

Extinderea domeniului de mAsurare Se efectueaza cu voltmetre care sunt: magnetoelectrice, electromagne- cu divizor de tensiune Tn fig. 111.2.2 este data schema electice, electrodinamice sau ferodinamice trica a unui divizor de tensiune. ~i electrostatice. Referitor Ia fig. 111.2.2 se poate scrie: Voltmetrele magnetoelectrice sunt utilizate in curent continuu deoarece u1 = 11R1 unghiul de deviatie a acului indicator a (2.1.5) U IR depinde de tensiune. a = f(U) (2.1.1) ~i Voltmetrele electromagnetice pot Utilizarea cheii voltmetrice pentru u = !!!_u (2.1.6) mAsurarea tensiunilor functiona atat in curent continuu (c.c.) R/1 1 cat ~i in curent alternativ (c.a.) La retelele de c.a. trifazat se mascaExtinderea domeniului de mAsurare ra tensiuni intre L 1 - L2, L 1 - L3, L2 - L3, deoarece: a = f(LJ2) (2. 1.2) cu transformator de mAsura a tensiunii L 1 - N, L2 - N, L3 - N, 0. Pentru a nu in mod obi~nuit sunt utilizate in cuTn acest caz, se utilizeaza schema efectua multe conexiuni ~i a avea un singur voltmetru, se utilizeaza un corent alternativ. din fig. 111.2.3. Voltmetrele electrodinamice sau feRegimul de functionare a transfor- mutator (cheie) voltmetric cu ~apte porodinamice sunt utilizate Ia masurarea matoarelor de masura a tensiunii Tu zitii CV - 76 avand schema ca in fig. tensiunilor alternative, dar pot fi utiliza- este eel de mers in gol, deoarece pe 111.2.5. Cheia are functia de selectare. te ~i Ia masurarea tensiunilor continui. secundarul transformatorului este coVoltmetrele electrostatice sunt utili- nectata rezistenta interna a voltmetrului 2.2. Mlsurarea intens~i zate Ia masurarea tensiunilor continue. care are o valoare foarte mare. curentului elecbic Tn aceasta situatie, raportul de transEle au un consum foarte mic (de ordiSe efectueaza cu ampermetre care nul microamperilor) ~i se pot construi ' formare K este dat de relatia: pot fi: magnetoelectrice, electromagnepentru tensiuni foarte mari (de ordinul (2.1.7) tice, electrodinamice, ferodinamice sau zecilor de kilovolti). term ice. Voltmetrul se monteaza in paralel cu Ampermetrele magnetoelectrice sunt sarcina pe care se determina caderea in care: de tensiune. La masurarea tensiunilor U 1 - este tensiunea de primar; utilizate in c.c. (conform relatiei 2.1.1). Ampermetrele electromagnetice pot se pune problema extinderii domeniului U20 - tensiunea de secundar Ia mers in functiona atat in c.c. cat ~i in c.a. (congol; de masurare. Pentru aceasta in c.c. sunt utilizate rezistentele aditionale sau N 1 , N2 - numarul de spire ale transfor- form relatiei 2. 1.2). matoarelor in primar, respecAmpermetrele electrodinamice sau divizoarele de tensiune, iar in c.a., I ferodinamice sunt utilizate Ia masuratransformatele de masura a tensiunii. tiv, secundar. Deoarece Ia deteriorarea infa~urarii rea intensitatii curentilor alternativi ~i Extinderea domeniului de mAsurare primare, infa~urarea secundara ~i apa- continui. ratele conectate Ia aceasta se vor gasi cu rezistent! adilionala Rezistenta aditionala Rad se montea- Ia un potential ridicat fata de pamant, za in serie cu voltmetrul ~i are rolul de putand provoca accidente grave, infaa limita valoarea curentului ce trece ~urarea secundara este legata Ia paprin voltmetru, fiind astfel posibila ma- mant. Tn cazul cand voltmetrul nu este conectat Ia bornele infa~urarii secunsurarea unor tensiuni mari (fig. Ill 2.1). dare, aceasta se lasa deschisa sau se Tn acest caz se poate scrie: monteaza o rezistenta mare; in caz Fig. 111.2.4. Schema de montare u I= nU (2.1.3) contrar, se produce incalzirea infa~ura a unul transformator de tenslune. R Rad + Rv rilor ~i deteriorarea transformatorului. v Schema de montare a unui transformaL1 tor de masura a tensiunii este data in L2---r-------------------Aad fig. 111.2.4. L~-+-r~----------------
1

I.
nU

N~4-+-~---------------

Fig. 111.2.1. Extlnderea domeniului de misurare cu rezlstenli adQionali.

u
Fig. 111.2.2. Extlnderea domeniului de misurare cu divizor de tenslune. Fig. 111.2.3. Extlnderea domeniului de misurare cu transformator de misuri a tenslunll.

I I I I I I I I

L _ _ _ _ _ _ _CU

Fig. 111.2.5. Chele volbnetrlci cu ..-pte pozijii CV - 76.

III. Misuriri
Ampermetrele termice pot fi utilizate atat Ia masurarile intensit<itii curentului continuu cat ~i ale curentului alternativ (frecvente inalte). Curentul (continuu sau alternativ) determina o variatie a temperaturii sesizata de un termocuplu. La bornele termocuplului, se obtine o tensiune termoelectromotoare dependenta de temperatura celor doua puncte, cald :;;i rece, ce este masurata de un voltmetru magnetoelectric. Ampermetrul se monteaza in serie cu sarcina. $i Ia masurarea intensitatii curentului electric se pune problema extinderii domeniului de masurare. in c.c. se realizeaza cu ~unturi, iar in c.a. cu transformatoare de intensitate (reductoare de curent).

Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice

Extinderea domenlului de mAsurare cu ~nt $untul este construit dintr-o rezistenta R$ montata in paralel cu ampermetrul de rezistenta interna RA (fig. 111.2.6). Prin :;;unt trece curentul 1$, iar prin ampermetru curentul /A . Tensiunea Ia bornele A, 8 !lste aceea:;;i ~i pentru R$ :;;i pentru RA. In aceste conditii, se poate scrie: R$1$=RAIA;

R =-R n- 1 A

(2.2.3)

Extinderea domeniului de misurare cu transformator de intensitate in acest caz se utilizeaza schema din fig. 111.2. 7. Raportul de transformare K 1 este:
K

_.!;__
, 12

N2
N,

(2.2.4)

~= RA
/A

R$

(2.2.1)

Pentru a mari de n ori domeniul de masurare, prin :;;unt trece curentul

n-1 ----;;- I , iar prin ampermetru, 1 ;; I

J4

As

Rezulta:
-L =-Oi _ _

n- 1 __ / n- 1 n_

/A

R$

!_I

(2.2.2)

n
Fig. 111.2.8. Extfnderea domenlulul de miaurare In c.c. cu utlizarea tuntulul.
N

u
a

F1g.lll.2.7. Extfnderea domenlulul de mlsurare cu transfonnatoare de misuri a lntenslti1fl.

u
b

Fig. 111.2.10. Mlsurarea puterli cu watbnetrul eleclrodlnamic: a - montare amonte; b - montare aval.

Regimul normal de functionare a acestor transformatoare este eel de scurtcircuit, deoarece pe secundarul transformatoarelor sunt conectate rezistentele interne ale ampermetrelor, ce au valori foarte mici. Cand ampermetrul nu este conectat Ia bornele infa:;;urarii secundare, acestea se scurtcircuiteaza. in aceasta situatie fluxurile produse de cele doua infa:;;urari tp 1 ~i cp2 sunt aproximativ egale ~i in opozitie de faza, astfel incat prin miezul transformatorului circula un flux rezultant tpR, foarte mic, pentru care este dimensional miezul transformatorului. Daca se lasa deschisa infa~urarea secundara, fluxul produs de aceasta dispare, iar prin miezul transformatorului trece intregul flux din infa~urarea primara, ceea ce provoaca incalzirea excesiva a miezului transformatorului ~i distrugerea infa~urarilor; in acela~i timp, apare o tensiune periculoasa Ia bornele infa~uriirii secundare. Schema de montare a unui transformator de masura a intensitatii curentului electric (transformator sau reductor de intensitate - curent) este data in fig. 111.2.8. Observatie: infa~urarea primara este calculata pentru valoarea intensitatii curentului ce trebuie masurat, iar infa~urarea secundara este calculata pentru intensitatea standardizata de 5 sau 1 A.
~

Utilizaaa ~i ~ pentru lnt811Siti111 cu-entulul eleclrtc

Fig. 111.2.8. Schema de montare

a unul transfonnator de lntenaltate.

a

Cle~tele este un tip special de reductor de intensitate (fig.lll.2.9). Trebuie retinut ca intensitatea masurata este cea corespunzatoare conductorului imbrati~at de miezul magnetic al cle~telui. Exista cle~ti polivalenti care pot masura tensiuni alternative. De exemplu, 3 calibre: 150, 300 ~i 600 V ~i curenti alternativi, 4 calibre: 20, 60, 200, 600 A etc.

2.3. Mlsurarea putertl

2.3.1. Misurarea puterti tn curent contlnuu
b

Fig. 111.2.9. Cle,te ampermetric.

Fig.lll.2.11. Mlsurarea puteril cu voltmetru fl ampermetru: a - montare amonte; b - montare aval.

Masurarea directa utilizeaza wattmetrul electrodinamic montat cu bobina de curent in serie cu receptorul, iar bobina de tensiune impreuna cu rezisten-

Capitolul 2: Miisurarea miirimilor electrice

ta aditionala Ra in derivatie fata de receptor, respectiv, fata de tensiunea de alimentare. Pentru ca wattmetrul sa dea indicatii corecte, in sensul normal (sensui scarii), curentul trebuie sa aiba un anumit sens in infa~urarile aparatului ~i deci Ia montarea wattmetrului trebuie respectata polaritatea bornelor marcate cu steluta. Montarea wattmetrului poate fi amonte (fig. 111.2.10 a) sau aval (fig. 111.2.10 b). Masurarea indirecta se realizeaza cu ajutorul voltmetrului ~i ampermetrului, utilizand montarea amonte sau aval (fig. 111.2.11). in ambele scheme sunt necesare corectii. Tinand seama ca puterea P este data de relatia: P = Ul (2.3.1) pentru montarea amonte, se poate scrie: Pam = (U - RA 1)1 = U I- RA 12 (2.3.2) Rezulta ca este necesar a se aplica puterii o corectie egala cu RA 12 (puterea consumata de ampermetru). Pentru montarea aval se poate scrie:
P

III. Miisuriiri

av

= U (1 - Iv ) = U

( Ru)
I- v

U Ul - -

(2.3.3) in acest caz este necesar a se aplica puterii o corectie egala cu LJ2/Rv (puterea consumata de voltmetru).

2.3.2. Misurarea puterii

in curent altemativ
in curent alternativ, in afara puterii active P, din cauza inductantelor ce produe decalajul cp intre tensiune ~i curent, mai este necesara masurarea puterii reactive, Q, consumata de inductivitatile receptorului ~i a puterii aparente, S. Puterea aparenta se determina indirect cu voltmetru ~i ampermetru.

Masurarea indirecta are Ia baza utilizarea wattmetrului electrodinamic asociat unor transformatoare de masura a tensiunii, respectiv, intensitatii curentului electric, masurarea cu utilizarea elementelor statice ~i prin dubla modulare a impulsurilor. Pentru I < 10 A ~i U < 500 U, (fig. 111.2.12) wattmetrul se conecteaza direct in circuit. Daca una dintre aceste marimi depa~e~te valoarea indirecta, ; se recurge Ia utilizarea transformatoa relor de masura (fig. 111.2.13 ~i 111.2.14). in aceste cazuri, puterea indicata de wattmetru trebuie multiplicata cu ra. portul (rapoartele) de transformare ale ! transformatoarelor de masura utilizat. Masurarea puterii cu utilizarea elementelor statice

MASURAREA PUTERII ACTIVE

2.3.2.1 Aflsurarea puterll active Iii curent sltemstlv monofazBt
Masurarea puterii cu wattmetrul electrodinamic

Masurarea puterii active in c. a. monofazat se poate efectua direct sau indirect. Masurarea direct:ii se utilizeaza pana Ia Is 10 A ~i U s 500 V, cu wattmetrul electrodinamic, in acel~i mod ca ~i Ia c.c.
p

~y

r-k~

~Uo---____.>--il

Receptor

I
I

~~
I~

Metoda se bazeaza pe relatia: = 4 xy (2.3.4) in care: X - este 0 marime proportionala CU intensitatea curentului electric, y - 0 marime proportionala cu intensitatea curentului electric. in fig. 111.2.15 este data schema de principiu a unui astfel de aparat. ' x = K 1 U; y = K2 I (2.3.5) (x + y)2- (x- y)2 = cpK 1K2 UI = = KUI = KP (2.3.6) Elementele patratice EP sunt realizate cu semiconductoare cu elemente feromagnetice pe baza unor fenomene ~ fizice cu dependente patratice (legea lui Joule - Lenz) etc.

(x + yf - (x - yf

Tl
L
I

A Au :::-r-

lmed

'

Fig. 111.2.12. Montarea in cazul I~ 10A.

L__--r
u

u Tu
Receptor

L
T
l

'l
T
I

-'

'

:"

v} L
Fig. 111.2.14. Montarea in cazul I > 10 A ,1 U > 500 V.
I i
I

4 - - - ._,

.o!- -t-

----------

-->f

Fig. 111.2.18. Prlnclplul de mlsurare a putertl prtn dubla modulare a lmpulsurtlor.

uJ

Receptor

Tu

K1 U+K 2 1 ___ _____., tK 1 U

'

EP ( K1 U+ K2 I )

i
i

I I
!

u-

' 5

t -~t
!K U ! 1

K2 1
~ ~

lL
EP

Tl
-

KP
(
-

\...__A__/

I
~ -u

K1 U-K 2 1
Fig. 111.2.13. Montara in cazul U >500V.

v-

lL

(K 1 U-K 2 1)

Fig. 111.2.15. Mlsurarea puterii active cu utillzarea elementelor statice.

III. Misuriri

Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice

p

u1o
L-'

Receptor trifazat

u2o
L3 ~--------,f---------+-----6--...../

.8

...
u
Q)

L2o------+--~--~

c. Q)

I
I
I

I I

L3o--~--r---+--~

a:

Fig. 111.2.17. Metoda celor trei watbnetre.

p

Fig. 111.2.21. Misurarea puterti active Ia sarcini conectate 1n triunghl.

!z

Fig. 111.2.18. Diagrams fazortlor de tensiune curent.

~ o---------1------1~

~o---+----+--=-<>--'

Fig. 111.2.19. Misurarea puterii active a receptoarelor montate 1n triunghi.

Miisurarea puterii prin dub/a modulare a impu/suri/or Metoda consti:i in dubla modulare (in amplitudine ~i durata) a unei serii de impulsuri de curent. Realizand o serie de impulsuri de curent ca in fig. 111.2.16, a caror amplitudine Au este proportionala cu tensiunea ~i a caror durata t; este proportionala cu intensitatea curentului electric, valoarea medie a curentului filtrat /mad dat de impulsurile respective este proportionala cu suprafata impulsurilor, respectiv, cu puterea. Acest lucru este posibil cand

metrelor variaza ~i ele, dar suma lor ramane COnstanta ~i egala CU puterea trifazata, ca in relatia 2.3.8. Rezulta ca punctul comun 0 al bobinelor de tensiune, poate avea orice potential ~i deci se poate lasa ~i liber (fig. 111.2.19). Aceasta schema se utilizeaza cand neutrul receptorului nu este accesibil sau cand receptorul este montat in triunghi. La sarcini echilibrate P 1 = P2 = P3 = = P,, relatia 2.3.8 devine: P .= 3 P, (2.3.9) In acest caz este deci suficient sa se masoare puterea cu un singur wattmeL2 o-----' . tru (fig.lll.2.20). Cand punctul neutru al sarcinii nu L3o-------------J este accesibil sau daca sarcina este Fig. 111.2.20. Misurarea puterti conectata in triunghi se poate realiza active 1n sarclnl echlllbrate. un punct neutru artificial cu ajutorul a frecventa impulsurilor, respectiv, peri- doua rezistente aditionale r2 ~i r3 egale oada T este constanta. cu rezistenta bobinei de tensiune a wattmetrului plus rezistenta sa aditionala (fig. 111.2.21). 2.3.2.2 Mlsursrea puterll active 1iJ Metoda celor douii wattmetre cutWJt altemstlv trlfazat Deoarece punctul comun 0 al bobiMetoda celor trei wattmetre nelor de tensiune din ,metoda celor Metoda este utilizata Ia sistemele cu trei wattmetre" este arbitrar, rezulta ca fir neutru (patru conductoare). Puterea se poate alege ca potential de referinta chiar potentialul unei faze, prin legarea aparenta S este data de relatia: S = JJ.10lt + JJ.2ol/ + JJ.3ol3* = P + jQ. punctului 0 Ia una dintre faze, care (2.3.7) reprezinta faza de referinta. Tn acest p = u101tcosJ..JJ.10h) + u201posJ..JJ.20!2) + caz wattmetrul montat pe faza de referinta nu mai da nici o indicatie ~i poate U3olposi..JJ.3ol3) = U10/tcoscp + fi scos din circuit (fig. 111.2.22). + u20/2coscp + u30/3coscp = Tn acest caz, puterea in complex = p1 + p2 + p3 (2.3.8) Relatia arata ca, in acest caz, pu- este data de relatia: terea se poate masura cu trei -2 = ll.1Lt + ll2!..2. + ll:J_3* + wattmetre (fig. 111.2.17). + (lj1- lj2)!..t + (lj3- !!2)!_2* Tn fig. 111.2.18 este aratata diagrama = ll12!..t + ll32li. = fazorilor de tensiune ~i curent. = llt2lt - !!23!_3 = p + jQ (2.3.10) Puterea activa trifazata este data de Observatii: daca potentialul V0 al punctului ' partea reala a relatiei: comun 0 al bobinelor de tensiune I p = p1 + p3 = u12/1cosJ..U12' /1) + variaza, indicatiile P 1 , P2 ~i P3 ale watt- U32 1 (2.3.11) 3cos(U32 , 1 3 ).

Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

Diagrama fazorilor tensiune $i curent corespunzatoare acestei metode este data in fig. 111.2.23. Din figura se observa ca: (2.3.12) u12= u23 = u31 = u1 (2.3.13) 11 = 12 = 13 = 11 iar P 1 = U 12 11cos(U 12 ,1 1) = (2.3.14) =U 111 cos(30 + IP) P3 = u3 21pos( u32' 13) = (2.3.15) =U 1 11 cos(30 - tp) Prin urmare P = P 1+P3 = U 111[cos (30 + IP) + + cos (30- tp)] = ~ U 111cos IP = =~ Ul cos 1P (2.3.16) adica se obtine formula cunoscuta a puterii active trifazate.
Observatie:
--=--.

111. Masurari

(2.3.20) Rezulta ca utilizfmd metoda celor doua wattmetre se poate determina $i factorul de putere cos IP

2.3.3. Mlsurarea puterii reactive

(2.3.17)

12

L2

a.
(.)

5
CD CD

a:
b

daca se face diferenta P3 - P 1 = U 111cos(30 - tp)-U 111 cos(30 + tp) = Ulsintp

P3 - ~ P3 + ~
=

.2.3.3.1 AMsu181811 puterll reactive liJ curent altematlv monofazBt

Ul sin IP

_1_ tgtp

J3w cos IP J3
1

P3

De aici
tgtp = r:P-P "J _3_ _

Fig. 111.2.22. Metoda celor doui

watbnetre.

p3 +~
U'

P'

Se poate efectua direct sau indirect. Masurarea directs utilizeaza varme: tre electrodinamice asemanatoare cu electrodinamice (fig. (2.3.18) wattmetrele 111.2.24). Varmetrele au montate o inductivitate L mare in serie cu bobina (2.3.19) de tensiune (Ia wattmetre este montata o rezistenta aditionala Rad). Datorita inductivitatii L, curentul 1 2 ! din bobina de tensiune este defazat cu rrJ2 in urma tensiunii de alimentare $i are valoarea efectiva:
1
1

I=2

wL"

Receptor
1

Deviatia a a organului mobil al varmetrului electrodinamic este:

a

= Kl 1 12 cos(' 1 ,1 2 ) =
=

u2
Fig. 111.2.23. Dlagragma fazorllor tenslune ,1 curent.

Kl1 !:!__ cos (90" - 1P) wL

= ..!5.__ Ul 1
wL

sintp= ..!5.__ Q

wL

(2.3.21)

deci deviatia a este proportionala cu puterea reactiva Q.

Observatie:

-=-=-----
U'

u
Fig. 111.2.25. Misurarea puteril reactive cu watbnetru:
a - schema de montare; b - diagrama fazoriala.

- masurarea directs a puterii reactive monofazate este posibila $i cu wattme~ trul obi$nuit daca se dispune de o sur, sa auxiliara U' pentru alimentarea bobinei de tensiune care sa fie defazata fata de tensiunea U a receptorului cu rrJ2 (fig. 111.2.25). Notand cu P' puterea indicata de wattmetru, se poate scrie: P' = U'lcos(U', I) = U'l cos (90 - tp} = = U'lsin IP (2.3.22)
1
1

P' !:!__

U'l sin 1P !:!__

(2.3.23)

12

U' - masurarea indirecta consta in ma, surarea puterii active P cu wattmetrul $i al puterii aparente S cu ampermetrul $i voltmetrul. Puterea reactiva Q rezulta din relatia: Q = ~82- p2 (2.3.24)

P'U

= Ulsintp = Q

Fig. 111.2.24. Misurarea puterli reactive cu varmetru:

a -

schema de montare; b - diagrama fazoriala.

Fig. Ill. 2. 26. Metoda celor trei

varmetre.

III. Masurari
1

Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

2.3.3.2 Mlsurarea puterl/ resct111e In curent altematlv trifazat

Fig. Ill. 2. 27. Metoda celor doul

vannetre.

I I I I I

Fig. 111.2.28. Dlagrama fazorilor reprezentatlvl al tensiunllor fl curentJior.

Metoda celor trei varmetre Pentru sistemele cu fir neutru tinfmd U,0 sin(y_10,lr)= Jsu23 cos(y_23,{,) seama de relatia 2.3.7 $i de faptul ca partea imaginara reprezinta puterea (2.3.34) reactiva se poate scrie: a= U 10 1 1sin(U 10,11)+U20 1 2sin(U20 1 2 )+ + U30 1 sin(U ,/ ) (i3.25) 3 30 3 Conform fig. 111.2.20, se scrie: (2.3.35) a= U10 1 sin ({! + U / sin ({! + 1 20 2 + U30 1 3 sin({!= a 1 + a 2 + a 3 (2.3.26) Rezulta ca puterea reactiva se poate ' masura cu trei varmetre, respectiv, (2.3.36) ,metoda celor trei varmetre" (fig. 111.2.26), asemanatoare cu metoda celor trei wattmetre de Ia masurarea pu- ' terii active. (2.3.37) Pentru sistemele Ia care neutrul nu Adunand ultimele trei relatii, se obtine: este accesibil se utilizeaza schema de U,a',sin (U10 ,/1 ) +U201 2sin (U20 ,/2) + montare din fig. 111.2.19 in care in locul +U3 a'3sin( U30 ,t3) = Rad sunt inductantele L. Metoda celor doua varmetre U231 cos (U23 ,11 ) + 1 Schema de montare utilizata pentru masurarea puterii reactive este asema(2.3.38) = +U3,t2cos(u3,,t2)+ natoare cu cea utilizata Ia metoda celor +U,jpos ( U,2,/3) doua wattmetre (fig. 111.2.27). Puterea reactiva trifazata este data de partea imaginara a relatiei 2.3. 7; a= U 12 1 1 ( ) 1sin(U 12 1 1) + +U3213 sin (U32/3) = a1 + a3 (2.3.27) I a,+ a2 + a3 = J3 P, + p2 + p3 Observatie: I (2.3.39) ~ cum s-a procedat pentru deduce- I Schema de montare corespunzatoarea relatiei 2.3.19, se poate demonstra ca: re este data in fig. 111.2.29. 1 La receptoare echilibrate: 1 3 tgqJ = r:: a' a (2.3.28) : r:: 1 . v3 , + 3 a= J3 P, P = v3a (2.3.40)

a,

}J

a _a

1 COS({!= ---r====== 1+

!__(a,- a3)2
3 a, +a3

(2.3.29)

in acest caz, puterea reactiva trifaza. ta se poate masura cu un wattmetru (fig. 111.2.30).

Metoda ce/or trei wattmetre in fig. 111.2.28 este data diagrama fazorilor reprezentativi ai tensiunilor $i curentilor. Din figura rezulta:
Fig. 111.2.29. Mlsurarea putertl reactive cu tre1 wattmetre.
p

2.4. Misurarea energiei elecbice

Fig. 111.2.30. Mlsurarea puteril reactive lrlfazati Ia sarclnl echlllbrate cu un wattmetru.

Se realizeaza cu contoare de energie activa, respectiv, reactiva. Contoarele se clasifica: y_23 =Y.20 -!1_30 (2.3.30) - dupa natura curentului, contoarele sunt: pentru c.c.; pentru c.a. monofaU23 sinqJ=U2 pos (!1_ 23 , 1 1) (2.3.31) zat $i trifazat; cele pentru c.a. trifazat sunt pentru retele cu fir neutru $i tara J3U,0 sinqJ = U2 pos(Y. 23 ,l,) (2.3.32) fir neutru; - dupa marimea masurata, contoarele sunt pentru: energie activa (wattorametre); energie reactiva (varorametre) $i pentru cantitatea de electricitate (amperorametre); - dupa principiul de functionare, contoarele sunt: cu simplu tarif (tarifare monoma); cu dublu tarif (tarifare binoma), care inregistreaza, separat, energia electrica consumata in perioada de varf $i energia consumata in restul timpului, pretul unitatii de energie Flg.lll.2.31. Contor electrodlnamlc fiind diferit in cele doua intervale de de curent contlnuu. timp; cu triplu tarif care inregistreaza

Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

separat energia electrica care se tarifeaza diferit in cele trei intervale de timp; de varf - intra in functiune daca puterea consumata depa$e$te o putere limitata dinainte stabilita; de depa$ire - se inregistreaza energia

111. Masurari

1
2~--------'

3------'
o--------------~

Fig. 111.2.32. Contor pentru re~le trifazate cu fir neutru.

W=W1+W2 W1

..Av1------1

W2

..Av-

1------1

,----.....
Q) Q)

1<>--

2 3

'---- 0

0::
L__

Fig. 111.2.33. Contor pentru ~le trifazate flrl fir neutru.

u
~~-------~

Fig. 111.2.35. Contor de energie electrtci reactlvl monofazatl.

in care: consumata pentru o putere inferioara unei limite stabilite $i, separat, C - este constanta contorului, [rot/kWh]. energia consumata pentru puteri superioare; cu plata anticipata - intra 2.4.2. Mlsurarea energiei in functiune $i inchid circuitul consuelectrice active mator numai Ia introducerea unei Masurarea energiei electrice active in monede (fise) functionand pana Ia consumarea energiei electrice curent alternativ se efectueaza cu contoare de inductie. achitate. Energia activa consumata de un re 2.4.2.1 Misurares energlel eleclrice ceptor intr-un interval de timp: M = t2 - t 1 este data de relatia: active 1iJ curent sltematlv monofazst 12 Se efectueaza cu contoare de inductie W =I Pdt (2.4.1) monofazate. Schema de montare a con1, torului este cu cea de Ia c.c. (fig. 111.2.31) Rezulta ca aparatul ce va masura Cantitatea de energie electrica W conenergia activa este un aparat integrator sumata de receptor intr-un interval de (totalizator). Ca urmare el trebuie sa timp teste data de aceea$i relatie 2.4.3. contina un dispozitiv de masurare wattmetric pentru masurarea puteri ac- 2.4.2.2 Misurares energlel eleclrfce tive $i un dispozitiv pentru integrarea ! active 1iJ curent sltematlv trtfazat acestei puteri in intervalul de timp dat. Se efectueaza cu contoare de inducEnergia reactiva consumata de un . tie trifazate in mod diferit Ia retelele receptor intr-un interval de timp : electrice cu fir neutru fata de retelele M = t2 - t 1 este data relatia: electrice fara fir neutru. Practic, in cele 12 doua cazuri, masurarea se efectueaza ~ = Qdt (2.4.2) cu trei, respectiv, doua contoare de in1, ductie monofazate sau cu contoare triin acest caz apare necesar un dispo- fazate (fig. 111.2.32, 111.2.33). zitiv de masurare varmetric $i un disObservatie: pozitiv pentru integrarea puterii reactiLa tensiuni sau curenti mari, contoave in intervalul de timp dat. , relor li se ata$eaza transformatoare de tensiune Tu, re.spectiv, de intensitate ~ (fig. 111.2.34 a). In fig. 111.2.34 b este pre2.4.1. Mlsurarea energiei zentat un modul de conectare Ia retea electrice in curent continuu al unui contor tip CA 32 - trifazat cu Cel mai frecvent utilizat este contorul doua eclise mobile. Daca raportul de electrodinamic. transformare Ia transformatoarele de inSchema de montare a contorului tensitate ltr litr este 100/5 A, 500/5 A, ... pentru masurarea energiei electrice $i al transformatoarelor de tensiune consumate de un receptor este data in Utr/utr este 6000/100 V, 35000/100 V, . . . identic cu eel inscris pe placuta config. 111.2.31. Energia electrica W0 consumata de torului, atunci constanta proprie a conreceptor intr-un interval de timp t este torului C = 1 $i indexul contorului (ci frele indib~te de mecanismul lui de inredata de relatia: gistrare) indica direct cantitatea de ener12 N W =IPdt=(2.4.3) : gie consumata. in acest caz, constanta o I, generala a contorului cg este egala cu COnstanta proprie a COntorului Cpc
I
1
1

'----------=--=-t---=; I II II
:1

Alimentare Gl100 V

cg =Cpc
3x100 V 1A (SA) I 50 Hz I clp. 2

(2.4.4)

IL
1

Gl
--

101T __.

00

in cazul cand raportul de transformare Ia transformatorul de intensitate sau Ia eel de tensiune nu este identic cu raportul inscris pe placuta contorului, rezultatul citirii este afectat de corectia denumita constanta generala a contorului Cg' care este data de relatia:

~utr

C
g

C
pc

itr utr
I U
__._ ___._

(2.4.5)

Fig. 111.2.34. Contor pentru tensiunl sau curen1i mari a - montarea contoru/ui de inductie prin intermediul T1 $i Tu; b - scena de montare indirecta a unui contor tip CA 32.

in care: ltrlitr - este raportul de transformare al transformatorului de curent Ia montare;

Ill. Misuriri
U/utr- raportul de transformare al transformatorului de tensiune Ia mentare;

Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice

Vic$i U/uc - raportul de transformare insais pe placut.a contorului. Exemplul de calcul 1 Se cere sa se calculeze C , cunos9 cfmd ca pe placuta unui contor scrie cpc = 1, energiei electrice consumate. Cu asemenea tipuri de contoare, impulsurile se pot transmite Ia un calculator care poate efectua diverse calcule $i care afi$9aza, pe display sau pe imprimanta, situatia energetica a unei intreprinderi in orice moment $i cumulat cu cunoa$terea evolutiei consumului pe parcurs. 0 asemenea instalatie poate efectua bilantul electroenergetic $i poate controla, permanent, situatia energetica a intreprinderii. Alte detalii privind citirea Ia distributie se dau in incheierea 2.7.

LED

0
I

LED

!s_ _ 3x200 A. Uc
ic 5 '
Uc

6.300 V 100

~~~
Fototranzistor

iar transformatoarele, de intensitate existente sunt de 100/5 A iar cele de tensiune de 6000/110 V. Rezolvare:

Fig. 10.2.38. Prlnctplul de transmltere Ia dlstanf,l a lndlcatiRor contoarelor. a - schema mecanica; b - schema electrica.

c -c
g pc

!.r.. u, 100 6000 i, u, - 1 5 110

I U 600 6300
..._____ ---

9!

0,144

2.5. Mlsurarea defazajului fi a factorului de putere

Masurarea defazajului q; $i a factorului de putere cos q; se efectueaza prin metode directe !;li indirecte. Dupa cum aparatele masoara q; !iii cos q; se numesc fazmetre sau cosfimetre. Masurarea directa se realizeaza cu aparate electrodinamice $i feromagnetice (electromagnetice), cu aparate tip cle$te ampermetric, cu osciloscopul, cu aparate ce au in componenta lor elemente statice.

ic

Uc

100

(2.4.6)

2.4.3. Misurarea energlel electrice reactive

Se efectueaza cu contoare de energie reactiva. Constructia lor este astfel realizata, incat cuplul activ este proportional cu puterea reactiva. Schemele de montaj sunt asemanatoare cu cele de Ia contoarele de energie activa. in fig. 111.2.35 este prezentat un contor de energie electrica reactiva monofazat.

I F2 1 I

\ e'2,

'

~
a

2.4.4. Transmlterea Ia dlstanti a lndlca1fllor contoarelor de energle activl .. reacllvl

Principiul de transmitere Ia distanta a indicatiilor contoarelor consta In utilizarea unui optocuplor (LED $i un fototranz.istor). LED-ul $i fototranzistorul sunt plasate de o parte $i de alta a discului de aluminiu in care se practica un orificiu (fig. 111.2.36). La fiecare rotatie a discului, fototranzistorul prime$te o raza luminoasa de Ia LED transmitiind mai departe un impuls. Cum energia consumata este direct proportionala cu numarul de rotatii, impulsurile se transmit Ia un numarator unde se inmulte!;lte cu o constanta $i se obtine masurarea

Aparatele electrodinamice sunt utilizate Ia masurarea q;, respectiv, cos q; atat pentru circuitele monofazate cat $i trifazate.

2.6.1.1 AMsunnalll clrcultele monofazste

Schema de principiu a unui fazmetru electrodinamic este data de fig. 111.2.37. Fazmetrul este alcatuit dintr-o bobina tixa (realizata din doua jumatati identice A-A montate in serie in circuitul parcurs de curentul /, care creeaza fluxul magnetic ) $i doua bobine mobile 81, 82 fixate rigid intre ele sub un unghi de 90. In circuitul bobinei 8 1 este conectata rezistenta R, iar in circuitul bobinei 82, inductivitatea L. Sensul fazorilor tensiune $i intensitate din aparat este reprezentat in fig. 111.2.38. in aceste conditii apar fortele F 1 $i F2 care dau cuplurile M 1 $i M 2 asupra bobinelor 81 $i 82. M 1 = K 1 // 1 COS<p sina (2.5.1) M2 K2 1 1 cos(90-a) sin(y-a) (2.5.2) 2 Daca 8 1 este identica cu 8 2, atunci K 1 = K 2 = K. La stabilirea echilibrului dispozitivului de masurare M1 M2 ; 11 cosq; sina = /2 sinq;eosa (2.5.3) sau

U31 ---,.

A v'\
U12

A
81 12 82
'v

- -
h
R2

a.
Q) Q)

a:

U23

Fig. 111.2.38. Dlagrama fazortlor tenelune fl lntensltate.

Fig. 111.2.39. MAsurarea fazei Ia circuitele trifazate Ia care punctul neutru nu este accesibil.

Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice

tga - _g_ tg q>

III. Masurari

I,

(2.5.4)

Pentru 11 = 1 , relatia 2.4.10 devine: 2

a =q>

~~~

Deci unghiul q> de defazaj lntre tensiune l?i curent este dat de unghiul de deviatie a. Cc1nd scala aparatului este divizata In unitatile valorilor unghiului q> ea este uniforma. Daca este divizata In unitatile valorilor cos q> ea este neuniforma. Observatii: pentru obtinerea unei scari uniforme

!.
A
v'

.,

BtXB.2

O L
c

.!l

.11
R

ra1 l'ra2 r2
I' -

.0

Fig. 111.2.40. Fazmetrul in contru~e universaiA.

10

Flg. lll.2.41. Fazmetru feromagnetlc.

2
2

Fazmetrele se executa In mod obi~uit in constructia universala atat pentru circuite monofazate cc1t l?i pentru circuite trifazate sirnetrice (fig. 111.2.40) 8obinele 8 1 82 sunt fixate sub un unghi de 60, iar defazajul intre 11 l?i 1 2 este tot de 60. Condensatorul C este necesar pentru realizarea coincidentei de faza a fazorului curentului I' = 1 +1 cu fazorul 1 2 tensiunii dintre punctele 1 l?i 0 (datorita acestui fapt se poate extinde limita de masurare pentru tensiune, prin legarea rezistentelor aditionale r81 sau r82 ) . Observatii: pentru masurarea unghiului de defazaj Ia circuitele monofazate, tensiunea se aplica in functie de marime, .2.5.1.2 , . . , _ , . clrcultBie tllfaute intre bornele 1 l?i 0 sau 1 l?i 2; La circuitele trifazate simetrice Ia care pentru circuitele trifazate simetrice, ' punctul neutru este accesibil, masutensiunea se aplica Ia bornele 1, 2 l?i rarea q>, respectiv, a cos q> se poate 3 (iar circuitul serie 1-1 se conecteaza efectua cu fazmetrul descris, cu obser- ' Ia primul conductor al liniei); vatia ca bobinele de tensiune 81, 82 ! acul indicator al fazmetrelor nu revisunt alimentate cu tensiunea de faza. ne Ia inceputul scalei, ci ramane in La circuitele trifazate Ia care punctul pozitia unde a functionat, datorita neutru nu este accesibil, se utilizeaza lipsei cuplului rezistent de natura mefazmetrul trifazat (fig. 111.2.39). canica (montare logometrica). in cazul dat, in locul conductivitatii L, 2.5.2. Miaurarea cu aparate se monteaza o rezistenta R2 . La fazmetrul 1rifazat, defazajul intre cuferomagnetlce rentii 1 l?i 1 este de 60 l?i se realizeaza (electrornagnetlce) 1 2 prin schema de conexiuni corespunzatoare in~lJ'arilor in circuitul trifazat. Schema de principiu este data in fig. 111.2.4 1 Cele doua bobine fixe 8 1 l?i 82 l?i decalate intre ele cu 60 sunt parcurse de curenti defazati Ia 120. 8obina 83 este fixa. Dispozitivul de masurare (echipajul mobil) alcatuit din 8 1 , 82 in functie de t campul produs de 83 se stabile$te lntr0 pozitie ce depinde de defazajul dintre , 82. curentul din 83 l?i curentii din 8 1 Dispozitivul de masurare are posibilim tatea sa devieze cu 360 ceea ce permite sa se execute fazmetrul cu patru Fig. 111.2.43. Observarea slmultani cadrane. El este confectionat ca un pe ecranul osclloscopulul a celor miez in forma de Z din material magdoul tensiunl. netic moale a carui axa coincide cu axa bobinei 83. in unitati de cosq>, bobinele 8 1 l?i 8 2 se fixeaza sub un unghi mai mic decat 90 sau se aleg astfel ; parametrii circuitului incat 11 1 2 prezenta reactantei inductive XL in circuitul bobinei 82 respectiv: XL w L, face ca indicatiile aparatului sa depinda de frecventa: din acest motiv, fazmetrele se etaloneaza pentru o anumita frecventa; din relatia a = q> rezulta ca Ia schimbarea unghiului q> (sarcina poate fi inductiva .,ind" sau capacitativa .,cap.") se schimba l?i semnul deviatiei a a dispozitivului de masurare; din acest motiv cadranele fazmetrelor se construiesc cu zero Ia mijloc.

.3

']

2.5.3. Mlsurarea cu aparate tip clefle ampennetric

A Aparatul are forma din fig. 111.2.42 Prin actionarea manetei 1 se departeaza piesele 2 putand introduce, intre ele, un conductor prin care trece un curent I. Clel?tele 3 se conecteaza Ia faza, iar cordonul 4, Ia neutru; prin aceasta aparatul este pus sub tensiune.

Fig. 111.2.42. Schlfa aparatulul (tip clefte ampermetrlc) care mlsoari cos cp.

Fig. 111.2.44. Metoda ellpsel.

III. Masurari

Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

2.5.4. Misurarea unghiului de defazaj dintre doui tensiuni cu osciloscopul
zaj cunoscut, ca marime ~i semn .~i observand modul in care se deformeaza elipsa. Daca defazajul total cre~te, rezulta ca defazajul initial este de acela~i semn cu eel introdus, iar in cazul in care scade, rezulta ca defazajul initial este de semn contrar cu eel introdus.

Se poate masura cu osciloscopul cu doua spoturi sau cu osciloscopul cu un spot.

Fig. 111.2.48. Triunghiul puterilor.

RaO U

+~

Miisurarea cu osciloscopul cu douii spoturi Defazajul dintre doua curbe de tensiune oarecare, avand aceea~i frecventa. se poate determina prin observarea simultana pe ecranul osciloscopului, ca in fig. 111.2.43. Defazajul cp este dat de relatia:

2.5.5. Misurarea cu aparate cu elemente statice

Aparatele au Ia baza schema de principiu data in fig. 111.2.45. Valorile instantanee ale lui u, $i u2 sunt aratate in fig. 111.2.46. Prin aplicarea tensiunilor $i defazate cu unghiul cp transformatoarelor r, si T2, pe rezistoarele de sarcina Ra $i Rb se obtin tensiunilor U $i Ub, variabi8 le in functie de cp. Aceasta se poate urmari in fig. 111.2.47 unde sunt reprezentate diafragmele fazorilor tensiune. $i Ub Diferenta dintre tensiunile U 8 este data de relatia:

cp; 360m (2.5.6) Miisurarea cu osciloscopul cu un spot Este utilizata metoda elipsei (figurile Lissajous). Se aplica placilor de deflexie pe verticala ~i orizontala cele doua tensiunii: ul = ulm sin wt ~i u2 u2m sin(wt - cp) (2.5.7) care, avand aceea~i frecventa. determina obtinerea pe ecran a unei elipse (fig. 111.2.44.) Daca amplificatoarele osciloscopului nu introduc defazari, deviatiile spotului sunt: y = k 1u 1 = k 1U 1 msin wt = A sin wt, (2.5.8) x = k 2 u2 = k 2 U2msin (wt- cp) = =C sin (wt - cp). (2.5.g) Deviatiile maxime pe verticala respectiv orizontala sunt: Ymax =A; Xmax = C (2.5.10) Pentru a determina ordonata in origine a lui y, respectiv, y 0 , trebuie pusa conditia x = 0, respectiv: wt - cp = 0 sau wt = cp. y 0 = 8 = A sin cp, (2.5. 11) de unde:

u; u;

Fig. 111.2.45. Aparat cu elemente statice.

u
uj

LlU = Ua- Ub =
= Ju: + u: - 2U,U2 cos cp -

-Ju: + u: + 2U,U2 cos cp

(2.5. 17)

.
t
<p

Exemplul de calcul 1 Pentru cp < go (2.5.18) Se considera cp = so; cos6o =1/2 (2.5.1g)

LlU = Ju: + u; - u,u2 - Ju: + u: + U,U2 <D

.
u; u;.
!::!a
~

(2.5.20)

Fig. 111.2.46. Modul de variatie al tensiunilor ,1

Exemplul de calcul 2 Pentru cp go(coscp 0)

(2.5.21)

LlU = lu
"

+U

"

lu

+U

=D

(2.5.22)

"

1D

1D
f"'

sm cp
<f

- ; cp A

arc sm A

. 8

(2.5.12)

Exemplul de calcul 3 (2.5.23) Pentru cp > go Se indica cp = 120(cos120 = - 1/2) (2.5.24)

<f

U2

"'

!:!.Q

1D

U1

a
I>

Pentru a determina obtinerea lui x in origine, respectiv, xo trebuie pusa conditia y = 0 respectiv wt = 0 xo D C sin (- cp) -C sin cp (2.5.13) In valoare absoluta:

LlU = Ju: + u: + u,U2 - Ju: + u: - u,U2 >D LlU = f(cp),

(2.5.25)

= =

Din cele trei exemple, rezulta ca: respectiv, cp = g {LlU} (2.5.26)

sm cp = C; cp =arc sm C

. D

(2.5.14)

2.5.6. Misurarea indirecti

Masurarea indirecta a cos cp se poate realiza prin: masurarea puterilor activa P $i reactiva Q, a puterilor activa P $i aparenta S, utilizand metoda celor doua wattmetre sau a celor doua varmetre. Determinarea cos cp prin masurarea P $i Q, respectiv, P $i S are Ia baza triunghiul puterilor (fig. 111.2.48). Din figura, rezulta: tg cp "" QIP si

Avand in vedere relatiile 2.5.12, 2.5.14 se poate scrie: Fig. 111.2.47. Diagrama fazorilor tensiune: a) cr < go; LlU = U8 - Ub < 0; b) cr = go; LlU "" U8 - Ub = 0; c) cr > go;

1D
<p

Ua

cp = arc sm- = arc smA C

sau

. 8

. D

(2.5. 15)

B D
A C

!:!.1

U2
4

(2.5. 16)

..
c

Ub

LlU =U8

Ub > 0.

Observatie: Metoda conduce Ia determinarea defazajului in valoare absoluta. Determinarea sensului se poate face, introducand Ia unul din semnale, un mic defa-

cos cp = ~1 + tg2 cp
sau

(2.5.27)

Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

cos cp = P/S. (2.5.28) - Utilizand metoda celor doua wattmetre

III. Masurari
cos cp = r====== (2.5.30) 2
1+- (0 ---

cos cp =

-;== = == =

1+3

(~='~ ---~ ) p3 + P,

(2.5.29)

1 ,-03)
0,+03

- Utilizand metoda celor doua varmetre

Exista ~i alte scheme de montare de masurare a cos cp, fara afi~are, utilizate in diverse aplicatii, de exemplu, Ia economizorul static.

2.8. Mlsurarea frecven~i

0

b=
z~ eN u;
II

+ -x x

:>
II

X X

L - - - - - o u - (fx) 0-- - - - '

Fig. 111.2.49. Puntea de rezonan~.
ue = Ue simile! tJe = 2rtfe

X ::>
0

Masurarea frecventei se efectueaza prin metode directe ~i indirecte. Masurarea directa se realizeaza, in mod obi~nuit, cu aparate bazate pe rezonanta mecanica si cu frecventmetru numeric. Masurarea indirecta se realizeaza cu: metode de punte, metode de comparatie cu o frecventa etalon, metode de rezonanta ~i cu filtre trece banda.

Fig. 111.2.52. Aplicarea semnalelor Ue ~i Ux pe osciloscop.

xlfc (('

2.6.1 . Metode de punte

Constau in utilizarea puntilor de c.a. Ia care echilibrarea depinde de frecventa semnalului de studiat. Sunt utilizate frecvent puntea de rezonanta sau puntea Wien - Robinson. Ca aparate indicatoare de nul (IN), pentru frecven te cuprinse intre 300-500 Hz, sunt utilizate casti telefonice, galvanometre de vibratii (cu frecventa de rezonanta in domeniul frecventei undei fundamentale) sau wattmetre electronice asociate cu filtre trece-banda, alese convenabil. Prin ,nul" se intelege ca sunetul auzit in d!~ti are intensitatea minima, ca amplitudinea vibratiilor constatate de galvanometru este minima sau ca wattmetrul indica o valoare minima. Metoda puntii de rezonanta intr-una din laturile puntii este conectat un circuit serie LC (fig. 111.2.49). Se modifica R 3 ~i Cn pana Ia echilibrarea puntii (se obtine rezonanta cir cuitului LC). Din conditiile de echilibru (prin egalarea partilor reale si imaginare) se obtine:

oo
::>

J[

J[

4
:::>

3n

4
c

il

1/1
1/2 1/3 1/4

/0
s
? ~

C)
8

~~
c

s ?
~

c?

1/5
1/6

' - - - - - - o u - (tx)o------'
Fig. 111.2.50. Puntea Wten Robinson.

1/7
1/8

fx = to
A

c
D

$ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

~ ~

B B

1/9

a
fx >to
A

1/10

B B

Fig. 111.2.53. Curbele Lissajous pentru fxlfc = 1/1 ... 1/10.

l l I l l
u

~ ~

I ~ ~

~ ~

D
1 co

R,

c:cn

+ R X+ jwL X)= R2R3

(2.6.1)

de aici rezulta ca este necesar ca:

b

R,R.=R2 R3
(2.6.2)

A---~----------------+

A __________________~_D__+B
1

...
f

W=--

Din ultima relatie se obtine: 1

"LxCn
f

{2.6.3) (2.6.4)

oc
c
Fig. 111.2.54. Varialia tensiunli in funclie de frecven~ ~i de factorul de calitate al bobinei.

1 2JT"LxCn

Fig. 111.2.51. Dlagrame fazoriale.

III . Masurari
Metoda puntii Wien - Robinson

Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

inchise si imobile (figuri Lissajous) cu diferite forme corespunzatoare diferitelor defazaje lntre cele doua semnale aplicate (fig. 111.2.53). Raportul fx lf8 pentru q> = oo este dat de numarul punctelor de intersectie ale figurii cu doua trepte, una orizontala p si alta verticala q. in fig. 111.2.53 In mod periodic. Aceasta metoda se aplica pentru frecvente al caror raport este mai mic decat 10; Ia depa~irea acestui raport metoda devine inaplicabila.

in fig. 111.2.50 este reprezentata puntea Wien - Robinson La echilibru: UAC = UAO; Uac = Uao; fx = to (2 .6.5) adica:
R, ( R. + jwL. )

~R

2.6.3. Metode de rezonanfj

Sunt cu rezonanta mecanica (lame vibrante) prezentate Ia masurarea directa a frecventei si cu rezonanta electrica, bazate pe proprietatea selectiva a circuitelor LC serie si derivatie. La metoda de comparatie a fost prezentata partea de rezonanta ce utiliza un circuit LC serie. Circuitele de masurare cuprind un aparat indicator al maximului de curent, respectiv, al maximului de tensiune. La rezonanta:

3 (

R2 + j:c
2

(2.6.6)

De aici rezulta ca:

R,R.=R2 R3

~~P.
fb

(2.6.15)

(2.6.7) (2.6.8)

w~ --

pentru R 1 1

= R3

(2.6.9) (2.6.10)

JLxC2
f =
x

1 2nJL.C2

Cand frecventele sunt egale: = 1/1 pe ecranul osciloscopului apare o elipsa. Cand frecventele fx si f8 difera cu putin, lucrurile se petrec ca si cum cele doua tensiuni ar fi sincrone, dar faza uneia din ele ar varia lent in timp, ceea ce face ca imaginea pe ecran sa fie o elipsa ce trece prin fazele reprezentate
fx lf8
1/2L 2C1 2C1 1/2L
c=::::J
0

(2.6. 11)

wC =wL
de unde:
(j)

(2.6. 16)

Puntea Wien - Robinson permite efectuarea masurarilor cu precizie mai mare decat puntea de rezonanta (inductivitatile nu se pot realiza cu precizia cu care se realizeaza condensatoarele). in plus, condensatorul nu mai este necesar sa fie variabil. Din fig. 111.2.51 rezulta modul In care se efectueaza masurarea in mod practic. Referitor Ia fig. 111.2.51 a; 111.2.51 b; respectiv, 111.2.51 c se poate scrie: cand fx = = Uac = UBO; vc = vo ~i leo : 0; (2.6.12) cand fx > UBO = f(RxwL) creste; UBO > UBC; vc > vo si 'co > 0; (2.6.13) cand UBC > UBO; vo > vc ~i 1 c > 0. (2.6.14) 0 Din aceste relatii rezulta ca odata cu variatia fx variaza si 'co, respectiv, foe Scala galvanometrului este etalonata In unitati de frecventa.

c=::::J

II

II

_1_. f

JLC'

--;1=

2nM

(2.6.17)

L - reprezinta o inductibilitate fixa,

Fig. 111.2.55. Filtru trece bandA.

'o

C - o capacitate variabila. La aceeasi frecventa nu se obtine intotdeauna aceeasi tensiune; aceasta depinde de factorul de calitate al bobinei Q = wLIR (fig. 111.2.54).

'a= 'x <'a=

2.6.4. Filtru trece bandA

0
q.

in fig. 111.2.55 este data schema electrica a unui filtru electric tip ,trece banda" ce functioneaza pentru banda cu-

180
So{O)
0

2.6.2. Metode de comparafie

Se bazeaza pe comparatia frecventei de masurat cu o frecventa etalon (furnizata de un generator de frecventa). Comparatia se efectueaza cu osciloscopul catodic (metoda figurilor Lissajous, metoda modulatiei spotului In intensitate, metoda modulatiei in viteza a fasciculului de electroni si metoda sincronizarii bazei de timp) si prin heterodinare (miscarea sau interferarea celor doua frecvente).
Metoda figurilor Lissajous

f1

f2

Fig. 111.2.56. Caracteristicile filtrului trece bandA din fig. 111.2.55.

1

J""L lmpuls

Fig. 111.2.58. Schema bloc a unui CBB cArula I se apllcA Ia lntrare un lmpuls.

So{O)
0

Pe placile de deviatie orizontala a unui osciloscop catodic se aplica un semnal U8 de frecventa f8 , iar pe placile de deviatie verticala, semnalul ux, de frecventa necunoscuta fx (fig. 111.2.52). Se demonstreaza ca, atunci cand cele doua tensiuni de frecvente diferite au frecventele intr-un raport exprimabil printr-un numar rational, se obtin curbe

I
__n_n_

Flg. lll.2.57. Multimetru analoglc.

Fig. 111.2.59. Schema bloc a unui CBB cAruia i se aplicA Ia intrare doul lmpulsuri.

Capitolul 2: Mi surarea mirimilor electrice

In fig. 111.2.56 sunt date caracteristicile filtrului cu tensiunea Ia intrare U 1 ~i Ia ie~ire U ~i faza qJ pentru f s f s f 2 1 2 Cand: u2 = 0; qJ = 0; f < f1 (2.6.18) U2 = 0; qJ = 180 f > f2 (2.6.19) U2 = U,. 0 s qJ s 180; f 1 s f s f2 (2.6.20) Rezulta ca filtrul traduce variatia frecventei intr-o varatie de faza. Aceasta permite ca prin combinarea unui astfel de filtru cu un fazmetru sa se obtina frecventa in functie de tensiunea Ia
pr~nsa intre f 1 ~i f2

III. Misuriri

~i 20 MQ. Folosind o celula toto- 2.1.1.1 Clrculte b8scultltrt. blstllblle sensibila, se pot efectua masurari de ilu- CBB minare de Ia 0 Ia 12000 lx care pot fi Ele fac parte dintr-o categorie de cirextinse pfma Ia 12.000 lx. 0 sonda de cuite numite circuite basculante CB. j temperatura transforma aparatul in Un circuit basculant privit sub forma I termomei!:U, care masoara de Ia -50 Ia unei cutii negre (black-box) arata cain + 150 oc. In fine, o sonda de inalta ten- fig. 111.3.58. Are o intrare I $i doua ie~iri j siune extinde posibilitatea multimetrului s, $i respectiv So. ! pana Ia 30 kV. Se considera situatia Ia un moment i Aparatele de masurat analogice $i dat, in care comutatorul are pozitia din electronice sunt prezentate in 2. 7. La fig. 111.2.58. 1 noi in tara sunt produse astfel de apa- Daca Ia intrare se aplica un impuls, I rate Ia fntreprinderea de Aparate Elec- atunci comutatorul i~i schimba pozitia ie~ire U !fice de Masurat (IAEM) Timi~oara ~i Ia (basculeaza) trecand pe pozitia So care 2 pbservatie: 1 lntreprinderea de Elemente de Masura devine So(l), iar pozitia s, devine S1(0) In sistemele de reglare automata a 1 lndustriala (IEMI). . (fig. 111.2.59). Aceasta situatie se pasfrecventei este folosit, uzual, fazmetrul l treaza un timp nelimitat. Daca se mai cu filtru de trecere banda. I 2.7. Aparate ~ misurat da un impuls (al doilea), comutatorul 1 numence . revine pe pozitia initiala (fig. 111.2.58), si2.8.5. Multimetre j : tuatie ce se pastreaza un timp nelimi1 2.7.1. Elemente component& tat, $.a.m.d. CB care lucreaza in acest Multimetrele sunt aparate care permod are doua pozitii stabile care dau mit masurarea analoga a mai multor : Elementele componente ale aparate- numele de CBB. marimi electrice Ia tensiuni continue $i ' lor de masurat numerice sunt: circuite- ' - CB Ia care se aplica Ia intrare un alternative, a intensitatii continue ~i al- ; le basculante bistabile CBB, numaraternative, frecventei etc. (fig. 111.2.57). j toarele binare NB. decodificatoarele D, a Exista multimetre Ia care treptele sunt I sistemele de afi$8re A $i convertoarele. 0011 1101/0 acelea~i in curent alternativ $i continuu: de Ia 200 mV Ia 1 000 V $i, respectiv, de I Ia 2 Ia 200 mA. Un cle$te permite extin- i I derea gamei intensitatilor alternative 1 pana Ia 150 A. cu raportul 1/1000. PenR3[ 1010/1 tru ohmetrul, intervalul este cuprins intre ~I) 0101 E R, [ 0 ~ R ~sJ _,. ! R(reset, clear) Tabelullll.2.1. De adevar pentru S,("1") ;:::: A o("O") I circuitullogic SI-NU. ~I Flg.IIL2.81. CBB cu clrculte loglce o, 03 Rs W1 0 0 1 1 T, T2)f! $1-NU. c D W2 0 1 0 1 27 y 1 1 1 0 )R1 )R w, ! Tabelullll.2.2. De adevir a CBB-SR. + y c, c2 1 1 s 0 0 . I I w2 R 0 1 0 1 ; Stergere llntrare .rt.. Q 1 1 0 1/0 (punere Ia zero) 1 1 0/ 1 i 6 0 Fig. 111.2.82. Stmbolul clrcultulul - Stare interzisa Fig. 111.2.80. Schema electrlci a CBB. logic $1-NU

! 200 Q

I I

:
i

.-

~ :1

f-*-

Tabel lll.2.3 Prezentarea fUncllonirtl unul numir blnar cu patnJ ranguri.

lmpuls numarare CBB1 CBB2 CBB3 CBB4 Semnal intrare CBB1 181 82 CBB2183 84 CB83185 86 CB84187 88

2
0

3 1 1 0 0

4 0 0 1 0

5 1 0 1 0

6 0 1 1 0

7
1

8 0 0 0
1

10 0 1 0 1

11 1 1 0 1

12 0 0 1 1

13 1 0 1 1

14 0 1 1 1

15 1 1 1 1

0 0 0 0

1 0 0 0

1 0 0 1

1 0 0

1 1 0

lj
Vjjj
1 / III 1 /I 1 /I
II

I /
VIII
Vjjj

I
TTl7

! /
7777
I II I

!/
7TT7
/IIt

I / I /
VIII

v- I
Ill

1 /
1!777
1 /

ij

I /
1 / III 1 /I
II

/' I
Iff/

:/
7TTl
Ill Ill I I I1

TTl7

1!777
I

7m

'/I/;

I I I I I II Ill II It

I I I Ill
I I '///

I I /IIt I I /// VIII 'Ill!

I I I Ill 1 / I I I Ill/

Ill 'I I /1 Ill/ /I /1

VI II I I/; i/ I I I II/; Ill Ill! VIII Ill/

I I I 'I I/; VIII /I I I :1 I I I Ill/ vI I/ 1 /III

III. Misuriiri
s 0
0

Capitolul 2: Miisurarea miirimilor electrice

01/0 100/1

1/o.a

01/0
R 0
Porti de
..JL

0/1

.a

transfer
Porti de

CBB Slave (secundar)

Tact

intrare

CBB-SR Master (principal)

Fig. 111.2.63. Circuitul Master-Slave MS.

81. 82

83
84

85

86
87 88

1 ..,

CBB1

CBB2

CBB3

CBB4

Fig. 111.2.64. Principiul de funellonare al NB.

zeci

unitati

CJ
D C 8 A (7) (5) (3) (1)

N8Z

N8Z

.. llJL.JL

1I
D C 8 A (7) (5) (3) (1)

D C 8 A (7)(5)(3)(1)

'---v-------l
Fig. 111.2.65. Numarator binar-zecimal.

1,3,5, 7 - bare de pondere

3
1,3,6,8 Decada

8
a

10

s
14 2,3,5,7

0
Ka b

c::::J Releu ._
c

Amplificator

1,3,5,8

2,3,6,7

Decodificator pentru un numarator binar cu 4 ranguri

~------------------------------------------------------~

Fig. 111.2.66. Principiul de funellonare a decodificatoarelor.

impuls (fig. 111.2.58) comutatorul trecand pe pozitia So unde sta un timp prestabilit ~i apoi ravine singur Ia pozitia initiala; de aceea se nume~te circuit basculant monostabil (CBM). Are o singura pozitie stabila - cea initiala - CBM fiind utilizat ca releu de timp. - CB Ia care se aplica Ia intrare un impuls (fig. 111.2.58) comutatorul trecand pe pozitia So unde sta un timp prestabilit dupa care ravine Ia pozitia S1 unde sta un timp prestabilit ~i iara~i ravine Ia pozitia So(O) ~.a. m.d ., deci basculeaza, tot timpul, Ia intervale de timp prestabilite; se nume~te circuit basculant astabil CBA, utilizat ca releu de palpaire, cu actiune intermitenta. Modul de functionare al unui CBB cu tranzistoare (continutul cutiei negre) este aratat in fig. 111.2.60. CBB contine doua tranzistoare, opt rezistente. trei diode ~i doua condensatoare. Se considers T 1 blocat !?i T2 saturat. Oaca T1 este blocat, prin el nu trece curent ~i in punctul A se va gasi un potential negativ dat de sursa de alimentare. Acest potential - semnal - este transmis Ia ie~irea S1. Existand semnal pe ie~irea S1 avem semnal logic , 1". fn acela~i timp, T2 fiind saturat (in conductie) in punctul B potentialul este zero ~i deci pe ie!?irea So semnalul este 0. Neexistand semnal pe ie~irea So, se spune ca semnalul logic este , 0". Aceasta stare se mentine un timp nelimitat. Oaca se aplica Ia intrare un impuls pozitiv cu amplitudinea in modul mai mica decat a sursei de alimentare (de exemplu, impulsul are +9 V, iar sursa are - 10 V), el va trece prin C1 ~i C2 ~i va ajunge in punctele C ~i D. Ajungand in C, semnalul care se aplica diodei 01 este de + 9 - 10 -1 V. Semnalul fiind negativ, 0 1 nu conduce ~i starea existenta se mentine. Ajungand in 0 , semnalul de +9 V se intalne:?te cu semnalul de potential E care este egal cu eel de potential B, respectiv, 0. Oeci pe Oa se aplica semnalul +9 V care, aplicat pe baza T 2, face ca aceasta sa se blocheze. Ca urmare a blocarii T2 in punctul B, potentialul este eel al sursei de semn minus ~i el se aplica pe baza T 1 care intra in conductie, deci potentialul punctului A este zero ~i pe S1(0). Cum potentialul punctului B este eel al sursei rezulta So( 1). Au aparut conditiile in care s-au schimbat ie~iri le - circuitul a basculat. Aceasta stare se mentine un timp nelimitat. La aparitia unui nou impuls, dupa acela~i mecanism, are loc o now\ basculare, ~.a.m.d. Oioda 02 este montata pe circuitul de :?tergere (sau punere Ia 0). Cand se aplica pe 02 un . impuls pozitiv, T1 se blocheaza ~i T2 se ' satureaza.

Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice

Aceasta stare se transmite Ia un numar mare de C88, toate pornind din aceasta stare. Circuitele basculante bistabile pot fi realizate ~i cu circuite logice integrate $1-Nu (fig. 111.2.61). TabeIa de adevar (tab. 111.2.1) a circuitului logic $1-NU este in legatura cu fig. 111.2.62. Tabela de adevar a C88-SR (tab. 111.2.2). Se completeaza tinand seama de tabelul 111.2.1. Pentru eliminarea starii interzise Ia intrarea C88-SR se aplica un circuit combinational ~i se obtine un C88-JK Tinand seama de datele din tabelele 111.2.1 ~i 111.2.2 ~i considerand pe portile de intrare semnale 0, Ia ie~irea C88 Master se obtine Ia ie~irea Q (110), iar Ia ie~irea negata Q (0/1). Se observa ca prin portile de transfer se descarca informatiile in C88-Siave.

III. Misuriri

in momentul initial se considera toa- cum basculeaza C88 1. te CBB puse pe pozitia 0. lmpulsurile La a/ doilea impu/s, C88 1 basculeace vor fi numarate se aplica pe intrarea za de pe pozitia 1 pe pozitia zero. Ca 1 ~i se tree pe linia unu a tabelului urmare, bara 1 ramane nealimentata 111.2.3. Pe liniile 2... 5 sunt notate barele (v. col. 2 linia 1 ~i col. 2 linia 7), dar se de pondere 1, 3, 5, 7 ~i se arata daca transmite un impuls Ia C882 care trece ele sunt alimentate sau nu. Completa- de pe pozitia ,0" pe pozitia .. 1". Deci rea coloanei 0 corespunzatoare impul- bara 83 este alimentata. Pe col 2 linia sului 0 este zero (0000), pentru ca nu 2... 5 este (0100). Pe col 2 linia 7 este a aparut nici un impuls (vezi linia 6, co- 0 iar pentru 83 col. 2 linia 9 este 1. loana 1). La a/ treilea impuls C881 trece pe La aparitia primului impuls C88 1 pozitia 1 iar C882 ramane in aceea~i : basculeaza pe pozitia 1 ~i alimenteaza stare Col.3 linia 2 ... 5 ...... 1100, iar 81 ~i bara 81 de pondere. Se poate urmari 83 alimentate, col. 3 linia 7, 9. Se in tabelul 111.2.3, pe coloana 1, liniile observa ca pe coloanele 0 ... 3 ale 2... 5 (1000) sau linia 7 in care se vede tabelului 111.2.3 respectiv lin. 2... 5 au Tabelullll.2.4. Selectarea segmentelor Ia slsteme de aflf&re cu tuburl Nixie --------8 arele _o a 9 5 6 7 1 2 3 4 8;egment~ : -~ - --- -{ -1 ~- +---~ --'---~ ____ ~ ~ ~~ ---~---~ ~---J~
1

L___
1

2.7.1.2 NunMrltoare blnare NB Au Ia baza utilizarea C88. in fig. 111.2.64 este reprezentat un numarator cu 4 ranguri (are 4 C88). C88 1 este de rang zero --+ 2, C882 este de rang unu ...... 21, C883 este de rangul doi -+ 22 iar C884 este de rang trei ...... 23
+Ea=250V

_d _____ --- 9 - --
-- - f -

1 --1

------g------

--~ro +a-

cf

1 0

9_ , __1_ 1 1
+

-o--1---o------1------~---1--

r-o---

1__ L 0 1

__L 1

1 0

1 1

1 1

~ ~--~-~1

~
I

~
1

1----o-----1

Tabelullll.2.5. lntrirl-letlrl a slstemulul de aftf&re cu clfre slntetlzate Tabel intrari , __ - T~l:>el_ie~iri -- A.- - 8 ___ -~-ab : c d e f g

c____o __
0 0 1 1 _Q_

0 1

j.

2----0--,- 0-~;-i_~ __O __ Jj~ j_L; __O

0 0 _ _Q __ 0__ 0 1 1 1 1
I

o'o

ro

1 ! 1 11

1_

_1 __ _.,

o
I

o
0

o
1

r_-f--1

3 r-4-

5
Reg

Q_ -1 1

6 7

-_

-~~=r:-t~ ~--r- ~ ~-=- ~r-- --~ ----~

o
1

1 1 __ _!~ __1__ ~_1 __ 0 0 1 _O____ j Q _ 1 i 1 0 0 _ 1 ~- 1-1 j_J __ Q__!_ _! +--1--t __Q__ +_j ___ _1__ _ 0 : 1 0 I 1 1 _~ _ 1 1 1 1.111 o o oio

10 11

--r-r'

--~-T--~~-,

Fig. 111.2.87. Tub Nixie.

+ )( __ ~_)(
-r

- , ---i --{X:
-~
_X )(__ , __ X X X! X X

-}X

X X

~_X

x - Stari diferente, neatinse de automat

0123456789
SAU1

3,8
SAU2

3,8,1

Fig. 111.2.88. Aflf&rea cu tuburl Nixie.

Fig. 111.2.89. Prlnclplul de fune1ionare a aflflrll cu fBple segmente.

111. Masurari
...Ib_

Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

rAr--

01------1 1-------

r--a r--b
DCD r--c

A
~-

8
1-

c
~

D
1-

N8Z

c
D

DCD

r--d
8-Z
9 1-------

--

8-Z 7s

-e
-f

-g

~ ~
id

~P-

\ ....
A

~~ 8

.....

~~

~
01 0 I 1
1

Fig. 111.2.70. Aflf&rea cu clfre sintetlzate.

--

Flg.lll.2.71. Allmentarea segmentelor. Tabellll.2.6. Mlnimlzarea slstemului de atlfare prtn metoda Kamaugh

u2
Uc

uo"("1")
R
11111
:"----~

"1"("0") au3 a
_f1_f1_f1_ --

Circuit

poarta

Il I
N8
R OE

~ leo
00 01 11 10

00

11
X

10

Sl

~ 0 1 1I

u... ~i+C
1 X

XI
X
)(

rYT

~lrl rT
A

GTLV

u,
I

DT

_f1_f1_f1_

_f1_f1_f1_

I
Fig. 111.2.72. Schema bloc a CAN.

aparut urmatorii biti: Ia impulsul 0 (absent) respectiv 0000, Ia impulsul 1 --+ 1000; Ia impulsul 2 --+ 0100, Ia impulsul 3 --+ 1100, ~.a.m.d. Se constata ca, de fapt, Ia fiecare noua stare s-a adunat cate un bit (0000; 1000; 0100; 1100; 0100; 1010; 0110; 1110; 0001; 1001; 0101; 1101; 0011; 1011; 0111; 1111). A~a cum se face completarea liniilor 7, 9 pentru barele de pondere 8 1, 83 se face ~i completarea liniilor 11, 13 pentru barele de pondere 85, 87. Pentru barele complementare 82, 84, 86, 88 completarea liniilor 8, 10, 12, 14 se face exact invers decat Ia barele de pondere. Pentru impulsul 3 barele de pondere alimentate sunt In ordinea 1, 3, 5, 7 --+ 1100; pentru impulsul 7 --+ 1110; pentru impulsul 10 --+ 0101, iar pentru impulsul 14 ..- 0111. Pentru trecerea din sistemul de numeratie binar in eel zecimal este utilizata formula: (2.7.1)
k-0

. 2.7.1.3 Decodltlcstosre D Decodificarea din sistemul de numeratie binar in eel zecimal se face pe baza unor circuite $1. in fig. 111.2.66 b ~i 111.2.66 c este aratat cum se realizeaza, principia!, afi~ea. Practic se realizeaza cu tuburi Nixie ~i : cifre sintetizate. I
3

=7 10 14
--+

Nz Nz

2 0 + 2

1+ 2

0+2

1=

--+

2 0 + 2 1 1 + 2 2 1 + 2 3 1 = 14

Observatii: 1. Aplicarea formulei este greoaie ~i atunci s-a cautat o solutie directa. Cum de Ia sistemul zecimal am ajuns Ia eel binar printr-o codificare, ideea ar fi ca intoarcerea de Ia sistemul binar Ia eel zecimal sa se fad! printr-o decodificare. Elementul (dispozitivul, aparatul) care face trecerea de Ia sistemul de numeratie binar Ia eel zecimal este decodificatorul. Decodificatorul are Ia baza cunoa~terea barelor alimentate din N8.

in care:

= {0, 1} Se aplica formula pentru exemplele enuntate: impuls 3 --+ 1100; 7 ..- 1110; 10--+ 0101; 14 -- 0111. lmpuls
P - este ponderea P 3 ..- Nz = ~ 2k P =
kO

= 2 . 1 + 2 1 1 + 2 2 0 + 2 3 0 = 3

Exemplu: pentru impulsul 3, barele alimentate sunt 1, 3, 6, 8. Pentru impulsul 7, barele alimentate sunt 1, 3, 5, 8 Pentru impulsul 10, barele alimentate sunt 2, 3, 6, 7 Pentru impulsul 14, barele alimentate sunt 2, 3, 5, 7 2. in mod obi~nuit, N8 au 4 C88, ele fiind utilizate pentru a efectua numarari din binar in zecimal N8Z. De fapt, un N8Z numara unitati de Ia o, 1, ... 9. Daca apare un impuls, se trece pe 0 ~i se transporta 1 Ia un alt N8Z pentru zeci (fig. 111.2.65).

2.7.1.4 Slsteme de atlfare A Sunt cu tuburi Nixie ~i cu cifre sintetizate Tuburile Nixie sunt indicatoare optoelectronice cunoscute ~i sub denumirea de digitroane (fig. 111.2.67). Sunt alcatuite dintr-un tub de sticla umplut cu gaz (neon), 10 catozi din sarma de crom-nichel care au forma cifrelor 0, 1... 9 ~i un anod realizat sub forma unei plase ce inconjoara grupul de catozi. Circuitul de comanda este format din 10 tranzistoare p-n-p pe ba. za carora se aplica semnale provenind de Ia un decodificator. Cand un tran! zistor este saturat, potentialul colectorului sau este, practic, zero, iar tensiu nea dintre catodul aferent ~i anod este i egala cu intrucat Uapr > Ea ~i. anu3 me, Uapr = Ea + Ec, descarcarea nu se amorseaza. Cand un tranzistor este blocat, tensiunea pe colectorul sau este egala cu - Ec, iar tensiunea dintre . anod ~i catod este Ea + Ec, descarcarea se amorseaza ~i catodul respectiv devine luminiscent, avand o culoare ce depinde de natura gazului (ro~ie, pentru neon). Aceasta se lntampla ori de cate ori pe una din ie~irile de Ia decodificator se obtine un impuls pozitiv, care blocheaza, prin baza, tranzistorului respectiv. Curentul absorbit este de ordinul rnA, timpul de raspuns 10 J.tS, iar dural ta_de viata circa 150.000 ore. In fig. 111.2.68 este aratat principiul de
1

Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice

functionare a sistemului de afi$are cu tuburi Nixie. Principiul de functionare a cifrelor sintetizate (cu $apte segmente) rezulta din fig. 111.2.69. Fiecare citra poate fi afi$ata prin selectarea adecvata segmentelor. Sistemul are un geam mat in fata $i lampi care ilumineaza fantele cifrei. Selectarea segmentelor se realizeaza conform tabelului 111.2.4. Practic, sistemul de afi$afe cu cifre sintetizate (afi$afea cu 7 segmente) se realizeaza cu un numar binar zecimal NBZ, un decodificator binar-zecimal DCD-BZ, un decodificator din binar in ? segmente DCD-7s $i citra realizata din 7 segmente (fig. 111.2.70). Tabelul de intrari-ie$iri al sistemului de afi$afe este dat in tabelul 111.2.5. Tinand seama de fig. 111.2.70 $i tabelui 111.2.5 se poate scrie ecuatia logica pentru segmentul a, b ...g. Prin metoda diagramelor Kaurnaugh se poate efectua minimizarea ca in tabelul 111.2.6. Tuburile Nixie utilizate frecvent in aparatele de masurat au inaltimea caracterelor de 13 mm. Plasarea suprapusa a catozilor este dezavantajoasa pentru cei posteriori, lizibilitatea reducandu-se pentru ace$tia, Ia unghiuri de vizualizare mai mici de 100. Dezavantajul eel mai important care va condoce Ia disparitia tuburilor cu descarcare in gaze consta in faptul ca utilizeaza tensiuni de alimentare ridicate (min. 170 V). Segmentele cifrelor sintetizate pot fi luminate cu LED-uri (Light Emitting Diodes) - diode electroluminiscente sau LCD (Liquid Crystal Display) - cristale lichide. LED-urile sunt dispozitive semiconductoare cu jonctiune p-n, care emit radiatii, in spectrul vizibil, atunci cand sunt polarizate direct. Caracterele sunt dispuse intr-un singur plan, realizarile practice, fiind cu 7 segmente pentru afi$area cifrelor 0 ...9 $i a literelor ABCDEFHJLPSU sau cu o matrice de 5 x 7 sau 4 x 7 puncta pentru afi$area alfanumerica. Sunt compatibile cu circuitele integrate TTL $i COS-MOS, functioneaza in domeniul de temperatura 0...70C $i -55... 200C, durata de viata. 100000 h. inflltimea caracterelor este de

III. Misuri ri

2,5.. . 15 mm pentru care se obtine un consum de 60 ...280 mW cu toate seg: mentele polarizate. Cristalele /ichide prezinta proprietatea de fluiditate a lichidelor $i structura moleculara ordonata, caracteristica solidelor. Asemenea cristale lichide, de, puse intre doua phici conductoare transparente, in momentul in care sunt supuse unui camp electric, prin aplicarea unei tensiuni continue intre phicile conductoare, i$i schimba orientarea : cristalelor astfel incat lumina nu mai poate strabate. Tn acest mod, variatia opacitatii cristalului lichid se poate utili: za pentru a afi~ un semn sau o citra. : Sunt compatibile cu circuitele integrate ! COS-MOS, functioneaza in domeniul de temperatura 0-55 oc. durata de viata circa 10.000 h are timp de raspuns 20-100 ms, consum extrem de redus. Din tabelul 111.2.4 rezulta ca segmentul a este alimentat (" 1") cfmd A, B, C, ' D sunt toate nule, deci se scriu sub forma A, B. C, D, $.a.m.d. i a = ABCD + ABCD + ABCD + + ABCD + ABCD + ABCD + : + A-BOD+ ABCD (2.7.2) . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . , ' Se efectueaza minimizarea $i rezulta:

a=+~+~+~

(2.7.3)

ux
ta ..
Alx .. tx

La tel se procedeaza pentru b, c...g. Pentru alimentarea segmentului A

..t
..t

Tabelullll.2.7. Pentru convertoare cu 7lntrlrt lntrare A i B C UeM

u,u 2

22--j2 1--:- 2o-

~u ,

~"t ~"TI" ~",r ~r

nl.
("\./-,

Upoarta
(U3)

n n n
""'
C1>

..t

Ux

lmmmjmmm mm mm mm
.. _.T
Fig. 111.2.73. Variatia semnalelor in CAN.
le Comutatoare -retea-

..~ .. ..t

~ iii
-:I

.B[ ~
c:E
c

~
CNA

le~ire

analogicA U8 (k)

2n -=----

Fig. 111.2.74. Schema bloc a CNA.

R -c::::l-

A.O.

Ue

D D 21 "" KTA
22 ,c
2~

Retea comutatoare
T

A"

s.' ..c'

1
Ue

--s

Ts ~Ts T

~0 ~0
KTc

RoO
j_

Retea rezistente

:uret

lnterfata numerica

Fig. 111.2.75. Schema de structurA a CNA.

Fig. 111.2.76. Schema electrica de principiu a CNA.

III. Miisuriiri
schema este data in fig. 111.2.71.

Capitolul 2: Miisurarea miirimilor electrice

~
U
=
e

le numerice (000) ... (111) in tensiuni analogice echivalente, se alege un domeniu de variatie a acestor tensiuni, 2.7.1.5 Convertoare Convertoare analog - numerice CAN prin determinarea valorilor maxime l;li Aceste convertoare transforma tensi- minime. De exemplu, celui mai mic nuunea continua Ux de masurat intr-un mar (000) sa-i corespunda Ia iel;lirea numar binar, proportional cu aceasta 0 V iar celui mai mare ( 111) sa-i corestensiune. Principiul de functionare a punda 7 V. CAN rezulta din fig. 111.2. 72 l;li 111.2. 73. Practic, acel;lti 7 V se vor imparti in 7 Oscilatorul OE genereaza impulsuri. nivele distincte, corespunzatoare celor lnitializarea - inceperea procesului de 7 numere cuprinse intre 000 l;li 111. masurare - este data de impulsul U1 Rezulta ca o treapta de tensiune de (aducerea Ia zero a N8). Odata cu 1 V corespunde unui 1 in unitatea biaceasta GTL V produce o tensiune eta- nara cea mai putin semnificativa din ion sub forma de rampa Uc (incarcarea numarul binar (2). Citra 1 in rangul unui condensator sub I = canst) data imediat urmator (2 1), trebuie sa determine o schimbare a tensiunii de iel;lire de relatia: Uc = k(tx- t0 ) (2.7.4) de 2 ori mai mare (2 V). Citra 1, in rangul 22 - eel mai semnificativ in cazul in care: t0 - este timpul (momentul) Ia care sistemului cu trei ranguri, trebuie sa determine o schimbare a tensiunii de GTLV incepe sa genereze Uc; tx - timpul (momentul) corespunzator Ia iel;lire de patru ori mai mare fata de primul, deci 4 V. care Uc = Ux. in general, unei retele cu n intrari, In momentul in care Uc = Ux, impulsul U2 care marcheaza terminarea ma- corespunzatoare Ia n ranguri binare, i surarii, este generat de comparatorul C. se pot aplica 2" -1 numere binare bine Ca urmare, U3 devine ,0" l;li N8 nu mai distincte, ponderile succesive ale intraprimel;lte impulsuri pentru numarare. rilor fiind 1/(2" -1) pentru rangul eel mai putin semnificativ l;li care determina o in acest moment: Ux = Uc = k(tx - t0 ) sau (tx- t0 ) = Ux lk treapta de tensiune Ia iel;lire; 2/(2" -1) (2.7.5) pentru rangul urmator care determina Pe durata tx - t0 prin circuitul poarta doua trepte de tensiune Ia iel;lire; tree N impulsuri de perioada T: 22/(2" -1) pentru rangul binar corespunN = (tx - t0 )/T sau tx - t0 = NT (2. 7.6) zator lui 22 . Practic, aceste ponderi se Egaland relatiile 2.7.5 l;li 2.7.6: realizeaza cu un divizor care trebuie sa tx- t0 = Ux lk = NT (2.7.7) satisfaca urmatoarele cerinte: - rangul binar 20 sa determine Ux = kNT sau N = UxlkT = KU (2.7.8) Rezulta ca numarul impulsurilor nu- aparitia 1 V Ia iel;lire; rangul binar 2 1 sa marate N este proportional cu marimea determine aparitia a 2 V Ia iel;lire; tensiunii masurate. rangul 22 sa determine aparitia a 4 V Ia Din relatia 2.7.8 -+ Ux = kNT rezulta iel;lire l;li, in general, rangul 2 sa ca precizia masurarii depinde direct de determine o tensiune de 2" V Ia iel;lire; N. Precizia masurarii este cu atat mai - tensiunile corespunzatoare acestor buna, cu cat frecventa (OE) este mai ranguri sa poata fi insumate pentru a mare sau panta Uc este mai mica. Se da tensiunea analogica totala Ia iel;lire. prefera marirea frecventei OE, deoa- ' CNA are structura conform fig. rece micl;lorarea pantei Uc duce Ia ma- 111.2.75 care, adaptata pentru trei intrari rirea timpului de el;lantionare. numerice n = 3, are schema de princiObservatie. Timpul de succesiune a piu cain fig. 111.2.76. impulsului U1 determina timpul de Pornind de Ia: el;lantionare. u. = u,.f Convertoare numeric - analogice CNA (2.7.9) Ro RE Aceste convertoare sunt sisteme cu mai multe intrari (n unitati binare apliin care: cate Ia cele n intrari) l;li o singura iel;lire t t t t -=-+-+(2.7.10) (tensiune sau curent de nivel coresRE Ro Ro Ro punzator) fig. 111.2.74. 4 2 Asemenea convertoare sunt necesare Ia iel;lirea unui sistem numeric in casau zul cand semnalul de iel;lire trebuie sa (2.7.11) actioneze un ac inregistrator sau un servomotor cuplat Ia cursorul unui potentiometru. se obtine: in cazul unei retele cu trei intrari, Ro U (2.7.12) n = 3, se pot aplica combinatii diferite Ue = RE ref de ,0" l;li "1", intr-un numar egal cu 2" = 23 = 8 (tab. 111.2.7). Tinand seama de relatia 2. 7. 11, relaPentru a transforma cele opt semna- tia 2.7.12 poate fi scrisa sub forma:

[] [Q]
(2.7.13)
0 0

R + + ..!..._) U ORR R ref

0

(!.__ ~

Cu relatia 2.7.13 se pot calcula tensiunile Ia iel?ire U6 corespunzatoare intrarilor numerice date de tabelul 111.2.7. Daca toate intrarile sunt 0
A = o; 8 = o;

c= o

loool

atunci contactele releelor A, 8, C din reteaua de comutatoare sunt deschise l?i

R -+oo-+..!._=0-+U =R Ot=IQI
E

(2.7.14) Daca se inchide contactul C Ia interfata numerica, conduce tranzistorul Tc l;li anclanl;leaza bobina releului C. Ca urmare, se inchide contactul normal deschis (end) C l?i este alimentata rezistenta R0 . Deci Ia semnul 1, pe intrarea C (rangul 2) este alimentata rezistenta Ro.
A=D; 8=0; C=1 lootl

u. =R

(o+D+

~Jt=~
latol

(2.7.15)

Daca: A=D; 8=t; C=D

u. =R

(o+

~ +D)t=l2vl
~ + ..!..._) t = ~ R R
0 0

(2.7.16)

Daca: A=D: 8=t: C=t Iotti

u = R (o
o

(2.7.17)

Daca: A=t: 8=0; C=D U. =R 0

ltool
(2.7.18)

(;o
0

+0+0)t=lm

ltotl U =R (..i_+D+_!_)t=~ o R R
Daca: A=t: 8=0; C=t
0

(2.7.19)

Daca: A=t; 8=t; C=D U =R o R

lttol
(2.7.20)

(..i_+~+D)t=~ R
0 0

Daca: A=t: 8=t: C=t

It ttl u. = RD (!.__ + ~ + ..!..._) t = ~ (2.7.21)

Ro Ro Ro

Aceste tensiuni U6 se tree in ultima coloana a tabelului 111.2.7. Ele corespunzand intrarilor numerice A, 8, C.

Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice

2.7.2. Volbnetre ampennetre numerice

III. Misuriri
a R9 , incepand cu cea mai mare, corespunzatoare unitatii celei mai semni: ficative a numaratorului. Dupa sensul !?i ~ valoarea tensiunii de dezechilibru care ; apare in diagonala detectoare, aceasta : rezistenta este scoasa sau lasata in ' circuit, valoarea ei in acest ultim caz combinandu-se cu aceea a rezistentei imediat urmatoare care este introdusa Ia tactul urmator. Prin etape succesive sunt incercate diferite combinatii de re' zistente, pana ce puntea este echilibra ta. Numarul afi!?at corespunde valorilor rezistentelor care au ramas in circuit.
1
1

'i

rezistenta etalon R 9 (fig. 111.2.80). Ux = RJx = k/x (2.7.22)

Schema bloc a acestora este data in I Ux = KU (2.7.23) X k X fig. 111.2.77. Voltmetrul contine un circuit de intrare Cl care are o impedanta mare Ia intrare Z; in vederea introduce2.7.3. Puntea automatA cu afi~re numerici rii unei erori de interactiune intre aparat !?i masura cat mai mica (fig. 111.2. 78), un convertor analog-numeric CAN care : Schema de principiu este data in fig. converte!?te semnalul analogic in sem- 111.2.81. Tensiunea de dezechilibru, sesizata nal numeric, un numarator N, o memoria tampon MT care descarca (cand de detectorul nul DN, comanda prin inpoarta este inchisa, rezultatul masurarii termediul blocului logic BL rezistenta se afi!?eaza, pana cand circuitul de co- etalon R9 astfel incat tensiunea de dezemanda decla!?eaza o noua masurare) chilibru sa fie adusa Ia minimum. Rezispe decodificatorul D !?i un sistem de tenta etalon este alcatuita din rezistenafi!?are a rezultatului masurarii A. te comutabile (fig. 111.2.82). ComutatoaTn cazul tensiunilor alternative se rele K sunt CBB, comandate de ie!?irile monteaza un redresor (fig. 111.2.79). BL !?i DN. La ampermetre se utilizeaza schema Tn BL exista un generator de tact. La de Ia masurarea tensiunii Ux utilizand o fiecare impuls al generatorului de tact, se introduce in circuit cate o sectiune

2.7.4. Frecver$netre ,icronometre

Se bazeaza pe numararea perioadelor semnalului de frecventa necunoscuta fx care are loc intr-a secunda (fig. 111.2.83).

c
,

2.7.5. Fazmetru numeric

Se pune problema masurarii defazajului qJ intre doua tensiuni u1 !?i u2 ce au aceea!?i frecventa (fig.lll.2.84). Tn fig. 111.2.85 este data schema bloc a unui fazmetru numeric, iar in fig. 111.2.86 diagramele de semnal corespunzatoare. Elementele componente sunt: oscilatorul etalon OE, circuitul formator CF; circuitele poarta P1, P2, P4 ~ $1; circuitul poarta P3 ~ SAU-EXCLUSIV; numaratoarele N1, N2; circuitul startstop (furnizeaza un impuls-start - Ia inceputul masurarii, avand ca origina inceputul cre!?terii U2 !?i un impuls - stop - Ia sfar!?itul semiperioadei pozitive a

R,
A

'
1
1

F1g.111.2.n. Schema bloc a unul

volbnetru numeric.

E Fig. 111.2.81. Puntea automatl cu atltare numertcl.

L-----'------------'

: ; ; : ,

Cl

Fig. 111.2.78. Detallu Cl.

4R Redresor BR

Fig. 111.2.82. Components R

r ----

- - --

---

- -

-I

I I I I
'

Oscilator cuart

lm

Divizor

IT
10Hz

.-:10

~r-o

1Hz

:10
'--------

r-----

0,1Hz

'
---

I~
lntensftltll curentulul electrtc.

'
Ux
,--,--<------

L~
s
.

'
'

GBT
10s K
- - - -

--I

A
'-----

D
'-----

I<- MT ------

<------

Circ~
poarta $1

G)-

I
--

Circuit formator

Fig. 111.2.80. Prtnclplul mlsurlrtl

::z

Fig. 111.2.83. Schema bloc a frecventmetrulul numeric.

III. Masurari
U2 ) circuitul memorie tampon MT, decodificatorul D $i sistemul de afi$are A. Din fig. 111.2.85 $i 111.2.86 rezulta functionarea fazmetrului numeric. Aparatele de masurat numerice sunt produse Ia noi In tara de IAEM $i IEMI. Astfel Ia IAEM sunt produse aparate numerice pentru tensiune sau curent continuu, contorul de energie de curent continuu, contor electronic pentru energie electrica activa, frecventmetrele numerice, ceasuri electronice etc. in fig. 111.2.87 sunt prezentate multimetre produse de diferite firme, iar In fig. 111.2.88 $i 111.2.89 un cle$te ampermetric $i un cle$te multimetru numeric. Caracteristicile tehnice ale multimetrului 38022 produs de firma DAVIS INSTRUMENTS: - tensiuni c.c 200 mV Ia 1000 V (5 domenii)) c.a. 2 V Ia 750 V (4 domenii); - intensitate c.c. 2 mA Ia 10 A (4 domenii) c.a. 2 mA Ia 10 V (4 domenii); - rezistenta de Ia 200 0 Ia 20 MO. Osciloscoape numerice rapide sunt realizate de firma BIOMATION - Franta

Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

$i PHILIPS - Olanda. Concernul SCHLUMBERGER INDUSTRIES produce contoare electronice care mascara energia activa $i reactiva In ambele sensuri $i mai multe tarife. Cele mai utilizate functii ale unui asemenea contor sunt: calculul puterii active $i reactive; calculul energiei aparente; calculul puterilor medii $i

P,

u1

=C)-

.. t
I
UcF Up,

.. t
.. t

IIIWIIIIIIIJIIIIIIWIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

IIUilllllllliUIUJlllill
p2

Ullll!Ullll

r
..

u2

u,.

_j

I
IIUIIIII

.
t t t

Ucp Up2 u2 Up3

llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll lllllllllllllllllllllllllll

..

..

=J~
IIIII!I

~ Start

~Stop
p4

t Start
t

..
Fig. lll.2.87. Tipuri de multimetre.

..
Up4

=C)-

.. ..
t

N2

J
1111111

1 .. t
.. t

Fig. 111.2.88. Cle~ ampermeb1c numeric.

Fig. 111.2.84. Variatia U1 ~ U2

Fig. 111.2.86. Diagrame de semnal.

u1
Start Stop

GBEJGG
Fig. 111.2.89. Cl e multimeb1c numeric.

Fig. 111.2.85. Schema bloc a tazmetrulul numeric.

Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice

compararea cu puterile limita programate; gestiunea depa~irilor de putere medii detectate de functia indicatorului de putere maxima; calendare complexe de tarife aplicate asupra energiilor ~i puterilor medii; determinarea energiilor cu diferite tarife precum ~i durata de functionare in aceste tarife; generarea curbelor de sarcina pentru diverse energii masurate ~i lnregistrate; gestiunea energiilor ~i a puterilor maxime cu intentia de a limita puterea medie. Afi~area este realizata cu cristale lichide. Datele memorate pot fi afi~ate prin apasarea unor butoane sau pot fi afi~te automat intr-o anumita secventa programata. lnterfata de comunicatie cea mai utilizata este cu radiatii infraro~ii (standardizate prin documentul CEI 1107). Aceasta permite programarea ~i citirea contoarelor prin intercalarea unui senzor optic. Are dezavantajul ca nu permite comunicarea Ia distanta. Pentru programarea ~i citirea Ia distanta se utilizeaza interfete seriale RS 232 cu modemuri ~i prin intermediul retelei telefonice. Acest mod de comunicatie permite citirea date lor de Ia contor, deplasarea cititorului de contoare Ia locul de montare a contorului (detalii in 2.8). potentiometrul cu fir calibrat Re ~i traductorul Tr alimentate cu tensiunea alternativa U ; transformatorul de tensiune TR; amplificatorul de tensiune; amplificatorul sensibil Ia faza; bobina L 1; circuitul format din bobina L2 ~i con-

III. Misuriri
densatorul C alimentate cu tensiunea U ; motorul electric bifazat reversibil Mb; reductorul de turatie r1; sistemul de indicare realizat de un sistem cinematic cu trei scripeti ~i o curea de transmisie cu un ac indicator ce se de-

T,
Traductor

Fig. 111.2.90. Schema de prtnciplu a tnregistratorului speclallzat pentru termorezlstenfe.

tara

L,

2.8. Aparate inregistratoare

Aparatele inregistratoare (numite pe scurt inregistratoare) au scopul de a ridica automat diagrama variatiei unui parametru sau a mai multor parametri independenti ~i caracteristicile proceselor ce se determina in functie de timp. Aceste diagrame permit urmarirea evolutiei proceselor. in general, inregistratoarele sunt prevazute cu functia de indicare a valorii parametrului respectiv, ele permita,nd astfel controlul pe parcurs al procesului. Cunoscand variatia in timp a diferitilor parametri caracteristici proceselor se pot face comparatii ~i lua decizii. inregistrarea reprezinta, practic, o memoria a desfa~urarii procesului. inregistratoarele Y-t care urmaresc variatia parametrului in timp sunt specializate ~i cu semnal unificat (su). inregistratoarele specializate sunt de doua tipuri: unele pentru semnale de tip parametric (de natura unor impedante) ~i altele pentru tensiuni continue (de Ia traductoare generatoare). inregistratoarele cu su sunt pentru curent de 8 ... 10 sau 4 ... 20 rnA c.c. in fig. 111.2.90 este aratata schema de principiu a unui inregistrator specializat Y-t pentru traductoare de timp parametric. in cazul prezentat, traductorul este o termorezistenta. Elementele componente sunt: puntea cu rezistentele R1, R2, R3 (de calibrare),

f' -_.@---

--~~0~3 Motor C
bifazat

L2

Reductor

Fig. Ill. 2.91. Schema de prtnclplu a tnregistratorulul speciallzat pentru termocupluri.

--oG
Motor indicare

Mb

Motor de antrenare mecanism imprimator comutare intrare

Fig. 111.2.92. Schema de princlpiu a tnregistratorului pentru semnal unlficat (2... 10 mA) pentru tase puncta de mlsurare.

III. Masurari
plaseaza In fata unei scari gradate. sistemul de lnregistrare care are o penita solidara cu acul indicator care se deplaseaza odata cu aceasta, lasand o urma orizontala pe imprimanta (Y); sistemul de deplasare a hartiei (imprimanta care este montata pe un cilindru) alcatuit dintr-un micromotor sincron Ms ~i un reductor de turatie r2. Rezistentele de calibrare A1, A2, RJ au rolul de a ,.aduce In banda" inregistratorul astfel incat valorile minima ~i maxima date de traductor sa corespunda cu inceputul ~i sfar~itul scarii pe care se efectueaza indicarea. Modul de functionare. Dadi puntea este echilibrata, tensiunea din diagonala puntii este zero ~i lntregul sistem ramane pe pozitie, deci acul indicator ramane pe pozitia initiala. Daca valoarea masurata de traductorul Tr cre~te (rezistenta electrica cre~te), atunci apare o tensiune de dezechilibru In diagonala puntii care este aplicata transformatorului de tensiune, amplificata de amplificatorul de tensiune $i aplicata amplificatorului sensibil Ia faza. La ie$ire din amplificatorul sensibil Ia faza se obtine un curent ce trece prin bobina L 1. Sensui curentului prin L 1 face ca lmpreuna cu sensu! curentului ce parcurge L2 (care este constant) sa produca o rotire a motorului electric bifazat In sensu! acelor de ceasornic. Turatia este redusa de reductorul de turatie r1 care comanda sistemul cinematic cu scripeti ~i curea de transmisie care deplaseaza acul indicator spre dreapta. Concomitant cu deplasarea acului indicator se

Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

modifica Ae. Deplasarea acului indicator se opre$te In momentul cand tensiunea de dezechilibru este zero, respectiv, cand valoarea indicata de acul indicator pe scara gradata este egala cu cea masurata de Tr. Concomitant cu deplasarea acului indicator se deplaseaza ~i penita pe imprimanta. Cum imprimanta este rotita de Ms prin intermediul r2 urma penitei pe imprimanta arata variatia Y-t. Daca valoarea masurata de Tr seade, atunci tensiunea de dezechilibru din diagonala puntii scade $i pe bobina L 1 se aplica, prin intermediul amplificatorului de tensiune ~i al amplificatorului sensibil Ia faza, un curent de sens invers fata de situatia anterioara. Ca urmare motorul electric bifazat reversibil Mb se rote$te In sens contrar ~i prin sistemul cinematic al scripetilor $i, curelei de transmisie, se efectueaza deplasarea acului indicator spre stanga, pana cand tensiunea de dezechilibru din diagonala puntii se anuleaza. Tn fig. 111.2.91 este aratata schema de principiu a unui lnregistrator specializar Y-t pentru traductoare de tip generator. Tn cazul prezentat, traductorul este un termocuplu. La ie$irea din traductor se obtine o tensiune ce trebuie masurata $i lnregistrata. Comparatia dintre valoarea masurata Ux $i cea indicata cu ajutorul potentiometrului cu fir calibrat se efectueaza, Ia acest inregistrator, pe principiul opozitiei. Elementele componente noi care apar Ia acest inregistrator sunt rezistenta variabila de calibrare Ac $i sursa de curent continuu stabilizata U5 La ie$irea din comparator rezulta tensiunea de dezechilibru U 1 care este transformata prin intermediul modulatorului, in tensiunea alternativa, aplicata transformatorului, amplificata prin intermediul amplificatorului de tensiune ~i al amplificatorului sensibil de faza, devenind o tensiune de comanda a motorului electric bifazat reversibil Mb care actioneaza prin intermediul reductorului r1 asupra circuitului potentiometric. Deplasarea mecanica a cursorului potentiometrului are loc pana cand tensiunea de dezechilibru (tensiunea de eroare) se anuleaza ceea ce inseamna ca s-a realizat egalitatea Ux = UE, cursorul indicand totodata valoarea tensiunii Ux. Acesta este momentul de echilibru in care are loc automat imobilizarea Mb. Orice variatie a tensiunii Ux conduce Ia actionarea Mb intr-un sens sau altul, in sensul compensarii tensiunii de masurat, procesul de reechilibrare a montajului relncepand. Tn tot acest timp imprimanta (banda de hartie) se deplaseaza, fiind actionata de micromotorul sincron Ms prin intermediul reductorului r2, astfel ca variatia tensiunii Ux se inregistreaza prin intermediul penitei fixata de indicator $i cursorul potentiometrului. in fig. 111.2.92 este aratata schema de principiu a unui inregistrator cu semnal unificat pentru sase puncte de masura. Aceste lnregistratoare sunt utilizate, in special, in instalatiile de automatizare electronice ce functioneaza cu semnal unificat. Ele se monteaza in serie cu elementele de automatizare, deoarece semnalul unificat este un curent. Modul lor de functionare este asemanator cu eel al inregistratoarelor Y-t pentru traductoare de tip generator. Exista, in plus, un circuit care converte$te curentul [mA] in tensiune [mV] $i realizeaza totodata adaptarea cu celelalte circuite ale sistemului unificat respectiv. Circuitul de intrare contine sursa stabilizata de curent ce alimenteaza potentiometrul cu fir calibrat Ae. Pe acela$i circuit se afla si rezistentele regiabile P1 $i P2 cu ajutorul carora se aduce in banda inregistratorul. Semnalul de intrare este cules prin intermediul cutiei cu borne C.B. $i introdus in amplificator prin circuitul serie format din: borna de intrare a semnalului de masurat (+), AE, AP cursorul potentiometrului cu fir calibrat Ae, A2, P2 ~i borna (+)a sursei stabilizate de curent, prin borna (-) a sursei stabilizate de curent AL inchizandu-se circuitul potentiometrului Ae . Diferenta dintre cele doua semnale respectiv dintre semnalul de Ia intrare $i eel de Ia sursa stabilizata de curent este aplicata amplificatorului sensibil de faza $i modulatorului, care are o tunc-

--

Fig. 111.2.93. lnreglstratoare firl h6rtie.

--

Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

tionare identics cu cea din fig. 111.2.91. Echilibrarea se realizeazs Ia coincidenta celor doi curenti comparati. Tot in acest moment este trimis un impuls motorului MP. Se tipsre~te un punct pe diagrams corespunzstor curentului ix mssurat ~i se comuts prin intermediul cutiei de borne C.B. punctul urmstor de mssurs astfel incat ciclul se reia printr-o nous mssurare. Curbele evolutiei procesului se obtin prin puncte, in ~ase culori diferite. in fig. 111.2.93 sunt prezentate miniinregistratoare fsrs hartie, produse de firma ELECTRO TOTAL Romania: precizie mssurata 0,2% 1-2 canale 4-20 mA sau 2-10 mA afi~are grafics, tabelars, bargraf dimensiune 96x48 functii matematice auxiliare memoria 64 k pachet de programe pentru prelu-

111. Masurari
crsri pe calculator PC precizie mssurs 0,3 % 3 1/2 digiti sau 4 digiti (-1999 ... 1999) intrare 4-20 mA; 2-10 mA; 0-10 V 96x48 sau 48x48 display ro~u sau verde bargraf optional ce imbins precizia citirii digitale cu indicatia analogies u~or de urmarit.

III. Masurari
Capitolul Masurarea marimilor neelectrice 3

Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice

III. Masurari
de excitatie, se pot deosebi doua variante constructive de baza: cu plasarea coardei in camp magnetic constant ~i cu excitare prin oscilator comandat.
c. Traductoare magnetostrictive Folosesc elementele sensibile alcatuite din materiale care au proprietatea de a-~i schimba caracteristicile magnetics (mai exact ciclul de histerezis) sub actiunea unei forte. Dintre materialele de acest tip cele mai utilizate sunt nichelul pur ~i aliajul permalloy. Efectul efortului asupra curbei de histerezis se prezinta in fig. 111.3.2. Variatia pantei poate fi convertita intr-a variatie de tensiune electromotoare. in fig. 111.3.3 se prezinta schema de principiu a unui traductor magnetostrictiv. d. Traductoare piezoelectrice Utilizeaza elemente sensibile piezoelectrice ~i se folosesc pentru masurarea fortelor dinamice de compresie. e. Traductoare inductive Detecteaza forte prin deformari elastica care provoaca deplasari sesizabile cu traductoarele specifice deplasarilor liniare mici sau unghiulare.
f. Traductoare capacitive Utilizeaza ca elemente sensibile condensatoare Ia care se pot modifica urmatorii parametri Ia aparitia unei forte: distanta dintre armaturi, suprafata armaturilor ~i permitivitatea dielectricului. Tinand seama de caracteristicile traductoarelor capacitive (circuite de adaptare mai pretentioase decat cele rezistive sau inductive) se recomanda utilizarea lor doar in aplicatiile Ia care forta dinamica variaza intr-a banda larga de frecventa sau in conditii de lucru.

3.1. Misurarea mirimilor

mecanice
'ifo~lor

3.1.1. Misurarea maselor

Mijloacele de masurat forte se numesc dinamometre ~i se impart in doua grupe: mecanice ~i electromecanice. Dinamometrele mecanice functioneaza pe principiul masurarii deformatiei unui element elastic sub actiunea unei forte sau a presiunii datorate circuitului hidraulic. Dinamometrele electromecanice functioneaza pe baza traductoarelor.

care sunt realizate, marcile tensometrice se impart in: marci tensometrice din conductor metalic (fig. 111.3.1); marci tensometrice din folii metalice; marci obtinute prin depuneri metalice; marci tensometrice semiconductoare. Datorita variatiilor relativ mici ale rezistentei marcii tensometrice atunci cand este supusa Ia deformatii, se impune utilizarea unor adaptoare.
b. Traductoare cu coarda Cuprind elementele sensibile care valorifica proprietatile vibratorii ale unor structuri elastica, urmarind evidentierea unui semnal a carui frecventa depinde de starea de tensiune a acestor structuri (de obicei coarde metalice). Frecventa fundamentala de rezonanta a unei coarde tensiometrice este:
f
=

a. Traductoare de tip tensorezistiv Masurarea fortelor se realizeaza prin masurarea alungirii relative, care reprezinta deformatia produsa de forta ce actioneaza pe unitatea de suprafata Ia un solid:
E=-

;L ~

(3.1.1)

unde: e - este deformatia; a- efortul unitar; E - modulul de elasticitate. Conversia deformatiei in sensul util este, in prezent, cea mai raspandita metoda de obtinere a traductoarelor de forta. aceasta datorita posibilitatilor tehnice de valorificare relativ simpla a efectului tensometric. Dupa natura ~i forma materialului din
F

unde: : L - este lungimea coardei vibrante; T - tensiunea in coarda; m1 - masa unitatii de lungime. Pentru asigurarea stabilitatii in functionare ~i a sensibilitatii maxime, traductorul trebuie sa asigure, prin blocul de adaptare, mentinerea in permanenta Ia rezonanta a coardei, printr-un semnal de reactie proportional cu vari' atia de frecventa. in functie de sistemul

DEn +AT
Fig. 111.3.1. Marca tensometrici din conductor metallc: LA - lungimea activa; DE - directia eforturilor; C - conectori; F - filament; AS - axa sensibila; AT - axa transversala.
B[Gs]

Fig. 111.3.3. Schema de prlnclplu a unui traductor magnetostrictiv: F - forta de masurat; B - bobina; CMi - circuit magnetic inchis; CA - circuit de adaptare; SU - semnal unificat.

3.1.2. Misurarea cuplurilor

Pentru masurarea cuplurilor sau momentelor, de regula, se folosesc acelea~i traductoare ca Ia masurarea fortelor. Unul dintre cele mai utilizate este traductorul cu cuplu inductiv (fig. 111.3.4). Axul de masurare (1) are doua discuri, prevazute cu doua miezuri feromagnetice ~i doua bobine (2), astfel incat miezurile fixate pe un disc patrund in bobinele pe celalalt disc ~i reciproc. Un sistem adecvat de inele colectoare permite alimentarea puntii ~i culegerea semnalului util. Pentru a evita erorile datorate contactelor alunecatoare, se poate folosi un sistem de cuplare magnetica. Un alt traductor de masurare a cuplului este ~i eel cu discuri incrementate. Traductoarele de acest tip sunt astfel realizate incat sa genereze un numar fix de impulsuri pentru

Nichel

Fig. 111.3.2. Modlflcarea curbei de histerezis a unui material magnetic sub a~unea unel fol1e.

Fig. 111.3.4. SchemA de mlsurare cu traductor de cuplu inductiv.

III. Masurari
fiecare unitate de rotatie unghiulara (increment unghiular) a discului codat. Procedeul de sesizare a incrementelor poate fi magnetic sau optic. Circuitul electronic asociat discului contine un numarator care ofera o ie$ire numerica, lntr-un anume cod dependent de numarul de incrementa generate de disc, plecand de Ia o anumita pozitie. De asemenea, este necesar sa se indice directia de rotatie, care nu mai este cuprinsa In informatia oferita de numarator. Discul codat Contine o retea optica de zone active, alternate cu intersectii de aceia$i latime. Zonele active se disting de intersectii fie prin transparenta, fie prin puterea de reflexie. Citirea este realizata de un cap cu o grila de urmarire prevazuta cu ferestre In dreptul fiecarei piste. Deci, ca element sensibil al traductorului de cuplu se utilizeaza discuri codate de tip numeric incrementate. Se folosesc doua discuri, primul, solidar cu axul supus torsiunii $i care se deplaseaza In raport cu al doilea disc, celalalt, de referinta, fix. Astfel defazajul dintre cele doua discuri este proportional cu cuplul aplicat axului. in cazul folosirii discurilor optice, variatia de cuplu este proportionala cu variatia fluxului luminos captat de un receptor plasat In spatele discului de referinta, In timp ce sursa luminoasa este plasata lnaintea discului mobil.

Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice

studiul capsulelor zburatoare, Ia controlul circulatiei feroviare sau Ia supravegherea circulatiei rutiere. Pentru masurarea vitezei autovehiculelor In traficul rutier, unda electromagnetica este centimetrica (frecventa de 10 GHz, lungimea de unda 3 em), iar semnalele sunt emise sub forma unor impulsuri scurte, Ia intervale de 0,2 secunde (timpul fiind suficient $i receptionarii undei reflectate). La viteza de circulatie de 15 ... 150 Km/h frecventa Doppler variaza lntre 300 $i 3000 Hz. Diferenta de frecventii este masuratii cu precizie $i poate fi U$0r prelucratii, amplificatii $i convertitii In unitiiti de vitezii.

3.2. Misurarea mirimilor hidraulice

3.2.1. Misurarea presiunii
Se face, In general, prin masurarea unei forte produsa de presiune asupra unei suprafete. in aceste conditii se mascara lntotdeauna presiunea relativa fata de mediul ambiant. Din acest motiv trebuie acordata o mare atentie originii de masurare luata In considerare. Unitatea de masura pentru presiune [bar] se refera Ia o presiune absoluta. Pe langa aparatele de masurare a presiunii de tipul cu coloana de lichid, cu membrana sau cu tub deformabil se utilizeaza $i manometrul cu cristal piezoelectric.

3.1.4. Misurarea vitezelor unghiulare

Traductoarele pentru masurarea vitezelor unghiulare sunt foarte diverse: - tahogeneratoare de curent continuu; - tahogeneratoare de curent alternativ; - traductor de turatie cu reluctanta variabila; - traductor de turatie cu elemente fotoelectrice; - traductor de turatie cu elemente sensibile inductive; - traductor de turatie cu elemente sensibile, magnetice etc. in cele ce urmeaza este prezentat traductorul de turatie cu elemente fotoelectrice. Dupa felul cum se obtine variatia de flux luminos, poate fi: cu lntreruperea fluxului luminos (fig. 111.3.5) cu reflexia fluxului luminos (fig. 111.3.6) lmpulsurile luminoase furnizate de orificii sau repere reflectorizante ajung pe elementul fotoelectric, sunt convertite cu ajutorul unor circuite electronics In impulsuri de natura unei tensiuni electrice, a caror frecventa este egala cu viteza de rotatie multiplicata cu numarul de orificii sau repere. Toate elementele mentionate, inclusiv circuitele electronics sunt capsulate pentru ca functionarea sa nu fie perturbata de lumina mediului ambiant sau de zgomote de natura electromagnetica. Domeniul de utilizare a elementelor sensibile de tip fotoelectric este foarte larg, de Ia 1 pana Ia 107 rot/min In cazul traductoarelor cu un reper, iar Ia turatii $i mai mici In cazul traductoarelor cu mai multe repere. Elementele sensibile se pot cupla atat Ia adaptoare analogice cat $i Ia cele numerice.

Manometru cu cristal piezoelectric

Utilizat, In special, In instalatii de laborator, acest tip de manometru se bazeaza pe efectul piezoelectric adica: daca se aplica o tensiune pe doua din fetele cristalului, pe celelalte doua fete perpendiculare se obtine o tensiune riguros proportionata cu presiunea. Viteza de raspuns este foarte mare deoarece deformarea cristalului este extrem de mica. Se pot masura presiuni foarte ridicate $i mai ales presiuni variabile rapid In timp.

3.2.2. Misurarea nivelului

Aparatele se folosesc pentru trei cazuri tehnice curente In exploatare a rezervoarelor de lichide semnalizand: - atingerea unui anumit nivel,

3.1.3. Misurarea vitezelor liniare

Una din metodele de masurare a vitezei liniare are Ia baza efectul Doppler: lntre frecventa f a unei unde electromagnetics emise $i frecventa f, a undei reflectate de un corp In mi$care cu viteza v (viteza liniara cu directia de propagare a undei) exista o diferenta, numita frecventa Doppler (fd):
f
d

1 2v-

Disc Fig. 111.3.5. Traductorul de tu~e cu elemente fotoelectrice cu intreruperea fluxululluminos: SL - sursa de radiatii luminoase; EF - element fotoelectric.

(3.1.2)

unde:

u - este viteza de propagare a undei

1 c U=--=---

J;

~;

In care: c - este viteza luminii; e, - permitivitatea relativa a mediului de propagare; 1-t, - permiabilitatea relativa a mediului de propagare). in cazulln care viteza v nu este coliniara cu directia de propagare a undei, atunci, relatia 3.1.2 devine:
f f =2v-cosa
d

(3.1.3)

Pe acest principiu functioneaza instalatii care se folosesc In navigatie, Ia

Fig. 111.3.6. Traductorul de tu~e cu elemente fotoelectrice cu reflexia fluxului luminos: R - element reflectorizant; EF - element fotoelectric.

Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice

- doua pozitii: minimum ~i maximum, - mai multe niveluri, de exemplu 5 niveluri: normal, minim, minim de avarie, maxim, maxim de avarie. De asemenea, se utilizeaza aparate pentru masurarea continua a nivelului intre minimum ~i maximum. Ca exemplificare pentru primul caz se prezinta in fig. 111.3.7 a un senzor capacitiv de nivel fabricat de IRTDPA$CANI. Principiul de functionare este acela al modificarii constantei dielectrice intre doua placi, care constituie armaturile unui condensator, in momentul cand intre armaturi apare fluidul masurat care are o constanta dielectrica diferita de a aerului. Avantajul aparatului este acela ca nu se pune o conditie pentru rezistivitatea fluidului de masurat. Pentru semnalizarea a doua pozitii, minimum ~i maximum, in cazul fluidelor care au o rezistivitate minima de 400 kO/cm, nivelul se poate sesiza prin modificarea rezistentei electrice intre un electrod de referinta ~i electrozii de semnalizare aflati Ia cotele de minimum ~i maximum ale nivelului. Electrodul de referinta poate fi recipientul de lichid, daca este confectionat din material conductor electric, sau o tije de otel inoxidabil care ajunge pana Ia nivelul minim. Tensiunea maxima in circuitul electrozilor este de 5 V. Circuitele electronice de masurare a rezistentei ~i de amplificare comanda un releu folosit Ia semnalizare luminoasa sau Ia comanda utilajelor de umplere. Ca exemplificare, se prezinta in fig. 111.3.7 b un semnalizator de nivel cu electrozi produs de AMCO-OTOPENI. Electrozii pot fi pozitionati cu ajutorul unor scripeti. Pentru semnalizarea anumitor cote ale lichidului, importante din punct de vedere tehnologic, dintr-un recipient deschis sau sub presiune, se poate utiliza un sistem cu actionare magnetica asupra unor contacte deschise tip REED (fig. 111.3.7 c). Contactele sunt inchise prin intermediul actiunii unui magnet permanent situat in interiorul plutitorului sferic care urmare~te nivelul lichidului. lmediat ce plutitorul nu se mai gase~te in dreptul contactului acesta revine Ia starea normal deschisa. Aparatul poate semnaliza 5 niveluri diferite. Aparatul se monteaza vertical pe flan~a superioara a rezervorului. Un produs din aceasta clasa este aparatul SNT produs de AMCOOTOPENI. Pentru urmarirea continua a nivelului se pot utiliza sisteme mecanice de sesizare a nivelului: unele sisteme sunt cu plutitor, dar au dezavantajul existentei pieselor in mi~care cu amplitudi-

111. Masurari
ne mare; alte sisteme utilizeaza un imersor mai greu decat fluidul ~i cufundat in fluid. in acest ultim caz se rnasaara modificarea greutatii imersorului cu nivelul fluidului, datorita efectului Arhimede. Un astfel de aparat este ilustrat In fig. 111.3. 7 d ~i este produs de AMCO-OTOPENI. Tija imersorului, suspendata elastic in partea de sus, intra In cutia aparatului care contine traductorul mecanic de deplasare, palpatorul electronic al deplasarii ~i circuitele electronice de afi~are ~i transmitere Ia distanta a nivelului. Semnalul de ie~ire este 4 ... 20 rnA cc. Materialul imersorului este otel inoxidabil. Domeniul de masurare a nivelului este 300, 480 ~i 720 mm iar precizia masurarii este +1- 0,5%.

3.2.3. Misurarea vitezei

Masurarea vitezei lichidelor se efectueaza, In general, prin acelea~i procedee ca Ia masurarea vitezei gazelor. Filmul cald este o sonda de tip termoanemometric bazata pe principiul dependentei racirii unui film cald In functie de viteza de curgere a apei. Schema sondei este prezentata in fig. 111.3.8. Filmul este, In general, o folie foarte subtire de platina prinsa pe doua brate de legatura. Un curent electric de intensitate controlata lncalze~te filmul. in

5
4

MAX

lii--R--2
t?c ( ( ????? 2 ? / ; /????/?

4
?J
f???????????c?/1

Flg.lll.3.7. Aparate de mlsuri a nivelulul:

1 - blocul traductor 116 1a - sesizor capacitiv de nivel (1 nivel); de prindere; 3 - tija; 4 - corp condensator; 5 - placi armaturi condensator; b - sesizor rezistiv de nivel (2 niveluri); electrod de maxim; 2 - electrod de minim; 3 - electrod de referinta; 4 - scripeti; 5 - blocul traductor ~i de comanda; c - sesizor magnetic cu 5 nive/uri; cilindru vas comunicant; 2 - sfera plutitoare; 3 - magnet permanent; 4 - releu de magnetizare; 5 - flan~a de etan~are; blocul traductor ~i de comanda. d - traductor de nivel variabil; imersor; 2 - tija imersorului; 3 - flan~a; 4 - teava de ghidaj; 5 - blocul traductor ~i de comanda.
~i

de comanda; 2 -

flan~a

acela$i timp lichidul, printr-un schimb de caldura convectiv, raCe$te filmul, CU atat mai mult cu cat viteza lichidului este mai mare. Temperatura filmului este masurata indirect, prin rezistenta lui, deoarece rezistenta filmului de platina variaza cu temperatura. Tn continuare se face corelatia intre temperatura fluidului $i viteza de curgere a lichidului. Sonda se caracterizeaza prin inertie termica foarte mica $i in consecinta raspuns rapid Ia variatii de viteza. Acest sistem de masurare este utilizat $i Ia determinarea intensitatii turbulentei intr-o curgere. Datorita fragilitatii sondei $i aparaturii complicate de transpunere in valori electrice a marimii masurate, sistemul se utilizeaza in special in lucrari de cercetare. Se mai pot utiliza, pentru masurarea vitezei lichidelor, sonda Pitot-Prandtl sau sonda cu elice.

3.2.4. Misurarea debitului

Aparatele cele mai utilizate pentru masurarea debitului sunt: rotametre: pentru debite mici, conducte pana Ia diametrul 50 mm; debitmetre cu diafragme de masura; debitmetre cu elice; debitmetre cu ultrasunete.

Debitul volumetric este calculat cu relatia: V = K(t21 - t 12 ) I (t21 + t 12 ) [m 3/s] (3.2.1) unde: K - este o constants a aparatului care inglobeaza parametrii de fluid, de geometrie a detectorului $i de protil de viteze. Aparatul se fabrics pentru diametre de conducte de Ia 50 Ia BOO mm pentru temperaturi ale fluidului de lucru de -25 ... + 150C, presiune maxima de lucru 16 bar. Viteza ce poate fi masurata se gase$te in domeniul 0,3 ... 6 m/s pentru diametrele 50 ... 250 mm $i 0,3 ... 3 m/s pentru diametrele mai mari. Glasa de precizie este foarte buna (clasa 1) $i prezinta $i avantajul ca nu produce caderi de presiune in fluidul masurat. 0 alta configuratie de aparat este cu sonde mobile, care se instaleaza de persoana care face masurarea, pe exteriorul conductei. Avantajul unui astfel de sistem este case pot face masurari, in diferite locuri, cu un singur aparat dar dezavantajul este necesitatea de a programa de fiecare data aparatul pentru diametrul conductei care se masoara, grosimea peretelui metalic etc.

Debitmetre cu ultrasunete Sunt aparate care se bazeaza pe masurarea efectului Doppler Ia o unda ultrasonics in lichidul a carui viteza se mascara. Se realizeaza in doua variante: cu sonde mobile $i fixe. Tn varianta cu sonde fixe, utilizata de aparatura ITRD Pa$cani, se intercaleaza in conducta cu fluidul de masurat un tronson calibrat prevazut cu doua emitatoare piezoelectrice denumite convertoare. Convertoarele au partea activa realizata cu elemente piezoceramice incapsulate etan$ in otel inoxidabil rezistent Ia coroziune $i abraziune. Axa comuns a convertoarelor intersecteaza axa tronsonului sub un unghi a a$a cum se prezinta in figura 111.3.9a. in fig. 111.3.9 b se prezinta schema de functionare. Fiecare convertor este $i emitator $i receptor de ultrasunete, functionarea lor bazandu-se pe fenomenul piezoelectric direct $i invers. Cele doua convertoare lucreaza alternativ $i complementar ca emitator $i receptor, functionarea lor fiind pilotata de adaptorul electronic. Viteza de curgere a fluidului M se compune cu propagarea ultrasunetelor (c) rezultand o modificare a timpilor de propagare in sensul curgerii (t 12 ) $i in sens. contrar curgerii (t21 ), dependente de Vlteza lichidului.

Fig. 111.3.8. Schema sondel de vltezA cu film cald: 1 - film cald de platina; 2 - brate de legatura; 3 - corp sonda.
L

L3

.--...J

,,L

l1l: -f-----7 -~-~

'----

./
a
b

Fig. 111.3.9. Mlsurarea debitu tls''prea - pozitionarea sonde/or; b _ lui cu ultrasLI tiO(I L---------------~ schema de tunC

Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice

ducere). Uneori sunt ramificatii, a$a cum se arata in fig. 111.3.11, in care caz determinarea simpla a lungimii traseului pentru calibrarea aparatului de masura, se face prin legarea corecta (in serie) a conductoarelor CD $i Cl. Pentru conducte de diametru pana Ia 450 mm se utilizeaza o singura pereche de conductoare. Tn domeniul de diametre 500 ... 700 mm se folosesc doua perechi, deoarece conturul tevii este mare $i astfel se poate localiza mai precis defectul. Din acela$i motiv se folosesc trei perechi de conductoare Ia tevile cu diametru peste 800 mm. Modul de a$ezare a perechilor de conductoare se prezinta in fig. 111.3.12. Sistemul are o precizie buna de masurare pentru localizarea defectelor din conducte, ordinul de eroare fiind 1%.

III. Masurari
3.3.3. Misurarea umiditi1;ii relative (UR) a aerului
Sistemul modern de masurare cu senzor capacitiv a fast introdus in aparatura curenta de masura dupa anul 1985. Simplitatea, precizia $i miniaturizarea sistemului au dus Ia eliminarea sistemului clasic de masurare cu termometru uscat $i umed. Senzorul este constituit dintr-o placa ceramica (fig. 111.3.13). Pe acest suport se afla un electrod metalic care, pentru a fi protejat Ia corosiune, este acoperit cu un strat de oxid foarte subtire. Stratul activ este constituit dintr-un polimer absorbant de umiditate, peste care se a$eaza un al doilea electrod poros, permeabil Ia vapori de apa. Cei doi electrozi formeaza un condensator, iar electrolitul este masa de polimer ale carui caracteristici dielectrice variaza proportional, practic liniar, cu umiditatea absorbita. Pentru aplicatiile practice in masurari climatice, sonda se completeaza cu un senzor de masurare a temperaturii. Pentru aplicatii industriale (masurari in aer comprimat) completarea este cu sonda de presiune.

Cl CD

Cl CD

3.3. Misurarea mirimilor

termotehnice

Cl CD
Fig. 111.3.11. Misurarea

3.3.1. Misurarea temperaturii

Aparatele de masura utilizate in domeniul de temperatura pana Ia 600C sunt termocupluri Ni - NiCr sau NiCr - NiCr NiAI cu diametrul minim de 0,5 mm in sonde cu diametrul de 8 mm. Termocuplurile Ni - NiCr pot functiona $i pana Ia 1000C. Pentru temperaturi pana Ia 1600C se utilizeaza termocupluri Pt - PtRh. Temperatura in functie de tensiunea termoelectromotoare masurata e [mV], aproximata prin regresii exponentiale pentru diferite termocupluri, este: Ni - NiCr domeniul 0 ... BOO oc e = 20,636 oc; e = 1,878 mV Cu - Canst domeniul 0... 300 oc e = 27,242 oc; e = 0,8944 mV Pt - PtRh domeniul 0 ... 300 oc e = 153,86 oc; e = 0,8233 mV Pentru masurari de precizie ridicata se utilizeaza sonde rezistive cu platina. Sondele Pt100 $i Pt50 au rezistentele Ia ooc de 100 0, respectiv 50 0. Tn domeniul de clima se poate utiliza, cu avantajul unei precizii ridicate, sonde NTC (termistoare) produse pentru domeniul 20.... +70 oc sau -20... + 140 oc. Pentru masurarea temperaturilor in zone cu radiatie preponderenta se folose$te o sfera cu diametrul 150 mm al carei inveli$ este in legatura cu o rezistenta de platina Pt100.

in conducte ramlficate:
CD - conductor de detectie; Cl - conductor de intoarcere.

3.3.4. Misurarea vitezei aerului

Masurarea vitezei de curgere a unui curent de aer se efectueaza in functie de domeniul de masurare cu urmatoarele dispozitive: - sfera calda 0 ... 5 m/s; - sonda cu ulei, de diametru mare: 1,5 ... 10 m/s; - sonda cu elice, de diametru mic 5 .. .40 m/s; - sonda Pitot - Prandtl 20 ... 100 m/s.
Sfera calda este o sonda de tip termoanemometric bazata pe principiul dependentei racirii unei sfere calde in functie de viteza de curgere a aerului. Schema sondei este prezentata in fig. 111.3.14. Senzorul este o sfera din aluminiu continand un termistor. Termistorul este incalzit Ia peste 100 oc cu ajutorul unui curent electric. Caldura este transmisa in interiorul sferei in mod simetric. Curgerea aerului imprejurul sferei provoaca o racire a ei care face ca rezistenta termistorului sa creasca. Un sistem de compensare controleaza curentul care trece prin termistor astfel Ca temperatura lui sa ramana Constanta. Curentul de control este folosit pentru masurarea vitezei. Gel de al doilea termistor este folosit pentru compensarea efectului de temperatura a mediului. Avantajele sistemului de masurare sunt robustetea aparatului, indepen-

D < 500 mm

= 500 l

700 mm

3.3.2. Misurarea ca~i de cilduri

Contorizarea cantitatii de caldura (debitelor de caldura) se realizeaza cupland un cantor de debit de apa cu doua masurari de temperatura pe agentul termic Ia intrarea $i Ia ie$irea din instalatie.

Fig. 111.3.12. Montarea conductoarelor Ia dlferite diametre de conducte:

CD - conductor de detectie; Cl - conductor de intoarcere.

111. Masurari
denta fata de directia de curgere a curentului (eroare de orientare < 1%), posibilitatea de curatire a sondei.

Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice

Semnalul de ie$ire este curentul sau tensiunea masurata pe o rezistenta cunoscuta. Principiul celulei de CO este acela al bateriei cu 3 electrozi: electrodul de masura, electrodul de referinta $i contraelectrodul. Ca $i in celula precedenta exista o bariera de difuzie. La anod este o reactie de reducere a apei prin efectul CO, cu generare de ioni de hidrogen $i sarcini electrice. La catod se reconstituie H20 din radicalii H $i 0 adus prin difuzie contralata din aerul ambiant, cu eliberare de sarcini electrice. Contraelectrodul are rolul de a inchide circulatia electrochimica prin electrolitul H2S04 + H20. Electrodul de referinta controleaza functionarea celulei avand un nivel negativ mai mare decat contraelectrodul. Concentratia de CO din mediul masurat este proportionala cu intensitatea curentului generat. Se poate, in continuare, masura curentul sau tensiunea pe o rezistenta cunoscuta. In fig. 111.3.16 se prezinta schema celulei. Celelalte celule de masura sunt asimilate cu cea de CO, cu alte reactii specifice. curent de ionizare proportional cu numarul perechilor de ioni formate. De aici rezulta ca o camera de ionizare poate fi utilizata pentru masurarea radiatiei. Pentru masurarea radiatiilor a camera trebuie sa aiba o fereastra subtire pentru ca particulele ce o traverseaza sa piarda o energie minima. Tot pentru acest tip de radiatii s-au construit camere care prevad instalarea interioara a sursei de radiatii. Contorul Geiger-Muller (fig. 111.3.18) este alcatuit dintr-un tub de sticla in care sunt introdu$i doi electrozi: unul cilindric (catodul) constituit dintr-o foita metalica lipita pe fata interioara a tubului $i altul (anodul) fiind un fir de wolfram plasat pe axul cilindrului. Tubul este umplut cu un amestec de gaze Ia presiune scazuta. lntre electrozi se stabile$te o tensiune de 102 - 103 V, ce creeaza un camp

3.3.5. Concen~a componentelor din gazele de ardere

Aparatele moderne utilizeaza numai celule electrochimice de masura, caracterizate prin dimensiuni mici, precizie ridicata $i fiabilitate mare. Principiul de masurare a celulei este aratat in fig. 111.3.15. Principiul celulei 02 este eel al barierei metal/aer cu difuzie limitata. Oxigenul ajunge in celula prin difuzie, debitul fiind controlat de bariera de difuzie $i este total absorbit. In consecinta debitul de oxigen absorbit de celula este proportional cu presiunea partiala 02 din gazele analizate, deci proportional cu concentratia de 02 in gaze. La catodul de aer 02 este redus Ia ioni de OH, care oxideaza anodul metalic cu producerea de sarcini electrice. Curentul generat este proportional cu absorbtia de 02 (legea lui Faraday); I = f(02).

3.4. Misurarea radi~ilor nucleare

4
~::a..:I.::.::.W~""""""""""""'"""""""""~5

3.4.1. Detectarea radi~ilor nucleare

Detectorii de radiatii nucleare se bazeaza pe efectele interactiunii dintre radiatie $i mediul pe care il strabat.

Fig. 111.3.16. Celull de mlsurl CO:

1 - protectie de praf; 2 - membrana selectiva; 3 - bariera de difuzie; 4 - difuzor; 5 - electrod de masura; 6 - electrod de referintii (anod); 7 - contraelectrod (catod); 8 - electrolit (H2S04+H20).

Fig. 111.3.13. Mlsurarea capacltlvl a umid~l relative: 1 - electrod poros; 2 - polimer

absorbant de umiditate; 3 - film de oxid; 4 - electrod de baza; 5 - suport ceramic.

2 3
4

Detectoare care se bazeaza pe fenomenul de ionizare in gaz Camera de ionizare se compune din doi electrozi intre care se afla un anumit gaz (aer, azot, argon) Ia presiunea atmosferica. lntre electrozi se aplica o tensiune care poate ajunge Ia cateva sute de volti (fig. 111.3.17). Daca camera este a$ezata intr-un flux de particule ionizante, galvanometrul va indica un

anod

catod

u
Fig.lll.3.17. CamerA de lonizare.
5

~+---------~~~~

8
catod

Flg.lll.3.14. Sondl de vitezl cu sferl caldl: - sfera metalica; 2 - senzor de masura; 3 - chit; 4 - teaca; 5 - senzor
de compensare; 6 - maner.

Fig.lll.3.15. Celull de mlsurl 02: 1 - protectie de praf; 2 - membrana

selectiva; 3 - bariera de difuzie; 4 - difuzor; 5 - membrana hidrofoba; 6 - catod; 7 - separator; 8 - electrolit (KOH); 9 - anod.

ie!?ire

inaltii tensiune

Fig. 111.3.18. Contorul Geiger-Muller.

Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice

electric a carui intensitate este foarte mare in apropierea anodului. Particula ionizata ce patrunde in contor produce electroni liberi care sunt puternic accelerati de dimpul electric din apropierea anodului :;;i genereaza mai departe o ionizare in avalan:;;c'i (descarcare de tip Townsend). Gazul de stingere (90% argon $i 10% alcool) adaugat Ia gazul de umplere are ca scop sa intrerupa aceasta descarcare imediat dupa ce s-a produs. Curentul electric ce apare in timpul acestei descarcari provoaca in rezistenta electrica din circuitul exterior o variatie de tensiune care va fi preluata de instalatia electronica $i redata sub forma de puis. Datorita ionizarii secundare, numarul de electroni care vin Ia anod nu este proportional cu numarul de perechi de ioni formati de particula initiala. Din acest motiv astfel de contoare se folosesc numai pentru numararea particulelor, nu :;;i pentru determinarea energiei lor.

III. Masurari
radioactivitatii, sunt descrise in continuare prezentand totodata cateva modele moderne de detectori de radiatii, fa bricati de firma HARWELL INSTRUMENTS sunt descrise in continuare; - dozimetre individuate cu fibre de cuart (fig. 111.3.19) ce pot masura energii de Ia 10 keV; - monitor de radiatii (fig. 111.3.20) pentru determinarea nivelului radioactivitatii din incaperile de lucru, de tratament, a vecinatatilor instalatiilor nucleare etc; - monitor de contaminare (fig. 111.3.21) pentru determinarea contaminarii cu substante alta - active a suprafetelor plane; - monitor de radiatii cu sistem de alertare sonora si auditiva (fig. 111.3.22) pentru determinarea contaminarii radioactive (alta $i beta) cu unitatea detectoare deta:;;abila si utilizata prin telecomanda de Ia o distanta de pana Ia 100m etc. in unitatile nucleare :;;i in imprejurimile acestora, in unitatile spitalicesti care utilizeaza izotopi radioactivi sau instalatii Roentgen, in intreprinderile care folosesc instalatii de defectoscopie nucleara, in laboratoarele de cercetare stiintifica care utilizeaza substante radioactive etc. exista doua principale directii de interes in ceea ce priveste masuratorile dozimetrice: aflarea dozelor individuate absorbite de personal si monitorizarea fondului de radiatii prezente.

3.4.2. Mlsurarea radiatiilor nucleare

Mijloacele de detectie a radiatiilor nucleare se folosesc intr-o serie intreaga de domenii, incepand cu asigurarea protectiei individuate contra radiatiilor si starsind cu aparatura sofisticata. dedicata cercetarii stiintifice. Principalele situatii in care este necesar controlul

3.5. Mlsuriri in iluminat

3.5.1.Misurlri obiective
Acestea se bazeaza pe un element sensibil Ia radiatia luminoasa (foto-sensibil), transformfmd energia luminoasa in energie electrica (emisie de electroni).

Masurarea iluminarii Se realizeaza cu 111.3.23).

luxmetru (fig.

8
I
I

3 2 t'!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!:l- 'r_:t.;J.J

- H-<>-->)\

\I

Fig. 111.3.21. Monitor de contaminare alfa A 92.

Fig. 111.3.23. Prfnclplul constructiv alluxmetrului: 1 - placa de fier; 2 - strat de seteniu; 3 - strat de baraj; 4 - pelicula din aur; 5 - inel din fier; 6 - filtru de corectie a curbei de sensibilitate spectrala a seleniului; 7 - carcasa din masa plastica; 8 - galvanometru (cu ac indicator sau digital).

III. Miisuriiri
Luxmetrul este compusa dintr-o celula fotoelectrica legata Ia un galvanometru. Celula este formata din mai multe straturi, prezentate in fig. 111.3.23. Fluxul luminos, ajuns pe stratul de seleniu fotosensibil, este transformat intr-un flux de electroni in sensul de Ia seleniu Ia aur. Stratul de baraj impiedica emisia inversa. lntensitatea curentului rezultat este indicata de un galvanometru. Aceasta este convertita in luc~i. indicfmd in acest tel densitatea fluxului luminos pe suprafata luxmetrului - iluminarea (E = d~dS sau E=~IS). Celula fotoelectrica este prevazuta cu filtre (de regula 1:10 ~i 1:100) ce permit marirea gamei de masura oferita de galvanometru. Aparatul permite masurarea iluminarii intr-un punct dintr-un plan, considerand suprafata celulei neglijabila. Daca in locul galvanometrului se monteaza un dispozitiv inregistrator, se poate determina variatia iluminarii de-a lungul unui traseu pe care se deplaseaza celula fotoelectrica.

Capitolul 3: Miisurarea miirimilor neelectrice

Mlsurarea intensiti~ii luminoase in negru mat, astfel incat coeficientul Se executa in laboratoarele produca- de reflexie sa fie sub 0,05. torilor de corpuri de iluminat pentru a , determina distributia intensitatii lumi3.5.2. Misuriri subiective noase a acestora. Pentru aceasta se utilizeaza un goAcestea se bazeaza pe faptul ca niometru ce permite rotirea corpului de ochiul uman poate aprecia cu mare iluminat in spatiu: precizie egalitatea a doua luminante, - fata de axa verticala a corpului (un- care sunt privite simultan. Pe acest principiu s-a construit dispozitivul Lughiul a) ~i - fa~ de un plan de referin~ (unghiul j3). mmer - Brodhun pentru aprecierea inSe masoara iluminarea directa intr- ; tensitatii luminoase (fig. 111.3.25). un punct fix fata de aparat (cu un luxPrin ocularul cubului fotometric (2) metru) astfel ca intensitatea luminoasa din fig. 111.3.25 se pot privi simultan pe o directie data de unghiurile a ~i 13 doua suprafete concentrice iluminate se determina indirect: de sursele Se ~i Sm cu intensitatile le ~i 2 lm. Prin deplasarea cubului, luminanteE 1 I =-a,p __ (3.5.2) le celor doua suprafete se modifica. a,p cos(} Cand devin egale (L 9 = Lm) nu se mai unde: percepe diferenta dintre ele ~i apar in l ~i (} - sunt marimile geometrice dintre ocular ca o singura suprafata. corp ~i luxmetru; Cum intensitatile le ~i lm sunt dirijate E - iluminarea directa masurata perpendicular pe suprafetele din cub 13 a, pentru intensitatea I rezulta relatiile: 13 2 Precizia masurarii este acu atat mai _!!!_=~$if =I_!!!_ mare cu cat componentele reflectate (3.5.3) 2 2 m e 1 1 1 ale fluxului luminos, ce ar putea ajunge m e e pe luxmetru, sunt eliminate. lncintele in unde: care se executa masurarile se vopsesc , I m ~i I e - sunt distantele de Ia sursele Sm ~i Se Ia cubul fotometric, 2 4 5 3 citite pe rig Ia gradata ( 1). Cum sursa Se este o sursa etalon a carei intensitate Ia se cunoa~te, se poate stabili, cu o aproximare ce poate ajunge pana Ia 1%, intensitatea lm a sursei Sm. Aproximarea de 1% se realizeaza atunci cand: - sursele de lumina au aceia~i culoare; - luminantele Le ~i Lm sunt mai mari de 3 cd/m 2 ; - observatorul ce executa masurarea are ochii odihniti ~i a stat in intuneric eel putin 15 s inainte de a face masurarea.
1

:I I

(I )

Mlsurarea fluxului luminos (lumenmetru)

Masurarea se executa numai in laborator, pentru a determina fluxul lampilar sau al corpurilor de iluminat. Lumenmetrul mai este denumit ~i ,sfera integratoare" (fig. 111.3.24). Lampa sau corpul de iluminat se monteaza in sfera. Ecranul (4) se manevreaza astfel incat pe fereastra (3) sa nu ajunga radiatiile directe. In acest tel pe fereastra ajunge numai flux reflectat de peretii sferei (prin reflexii multiple), iluminarea acesteia fiind:

E = _p__ . _____!!!___

1-p 4nR 2

(3.5.1)

unde: p - este coeficientul de reflexie a suprafetei inferioare a sferei; R - raza sferei; tP - fluxul luminos emis de lampa sau corp. lluminarea E se masoara cu un luxmetru, astfel ca se poate determina fluxul ~ emis de sursa (lampa sau corp). Cu cat raza sferei este mai mare cu atat determinarile sunt mai precise.

Fig. 111.3.24. Lumenmetru

(sfera lntegratoare): 1 - sfera cu raza 1... 4 m, perfect difuzanta Ia interior; 2 - lampa sau corp de iluminat; 3 - fereastra in peretele sferei, de dimensiunea celulei fotoelectrice a luxmetrului (diametru de 4 ... 5 em); 4 - ecran opac; 5 - dispozitiv de deplasare a ecranului.
2 02
""-':.L':.~:r -

3.8. Mlsurarea pH-ului

3.6.1. Domeniul
Cu cat o solutie este mai bogata in ioni de H+, cu atat ea are un caracter acid mai pronuntat. Cu cat o solutie este mai bogata in ioni de hidroxil OH-, cu atat ea are un caracter bazic mai pronuntat.

Mlsurarea randamentului corpurilor de iluminat

Randamentul este dat de raportul TJ = tJ>c/tJ>I' unde tl>c - este fluxul corpului de iluminat; t1>1- fluxul lampii/lampilor cu care este echipat. Cele doua fluxuri se determina prin masurari cu lumenmetrul.

lm
-

+---

Fig. 111.3.25. Schema dispozltlwlui Lummer Brodhun. Se, Sm - sursa etalon, respectiv de masurat; le, lm- intensitatile surselor Se ~i Sm; 1 - rigla gradata; 2 - cub fotometric; le, lm - distantele de Ia Se ~i Sm Ia cubul fotometric.

Capitolul 3: Miisurarea miirimilor neelectrice

0 solutie este neutra cand concentratia ionilor de hidrogen este egala cu concentratia de hidroxil. in orice solutie neutra ~i in apa pura, concentratiile [H+] ~i [OH-] sunt egale cu 10-7 mol/1. Daca in apa pura sau intr-a solutie neutra se dizolva un acid, concentratia totala [H+] cre~te ~i. in mod corespunzator, concentratia [OH-] scadea. Daca se dizolva o baza are loc fenomenul invers. Deci, in solutii acide concentratiile [H+] > 10-7 mol/1, iar in solutiile bazice concentratiile [H+] < 10-7 mol/1. S-a demonstrat in acest fel, de ce concentratia ionilor de hidrogen [H+] arata caracterul acid, bazic sau neutru al unei solutii ~i ce valori poate avea aceasta concentratie (tab. 111.3.1). Pentru comoditate, spre a nu se Iuera cu exponenti negativi, concentratia ionilor de hidrogen se exprima cu logaritmul cu semn schimbat al aceste marimi: Exemplu: -lg [H+] = pH (3.6.1) Daca: (H+) = 10-s mol/1, pH = 5 va apare un potential de electrod, insa constant ~i cunoscut, deoarece pH-ul solutiei tampon din interior este constant ~i cunoscut. Diferenta de potential dintre solutia cercetata ~i solutia din interiorul membranei este proportionala cu diferenta pH-urilor celor doua solutii. Pentru masurarea acestei diferente de potential sunt necesari doi electrozi de referinta: unul plasat in interiorul electrodului de sticla (electrod de referinta interior) ~i altul, plasat in solutia de masurat (electrod de referinta exterior). Acela~i fenomen are loc de ambele parti ale membranei din sticla. Dar, numarul de ioni de H+ care patrund in retea este diferit, in functie de concentratia solutiei. Deci apare o diferenta de potential intre cele 2 suprafete. Variatia pH-ului cu o unitate ii corespunde o variatie a potentialului electrodului de masurat de 58, 1 mV (Ia 20 C). La pH= 7, e = 0 La pH = 6, e = -58, 1 mV La pH = 8, e = + 58, 1 mV La pH = 0, e = - 406,7 mV La pH = 14, e = + 406,7 mV Valoarea potentialului de electrod depinde nu numai de concentratia ionilor H+, ci ~i de temperatura solutiei (fig. 111.3.26). Electrodul de referinta, interior sau exterior este format dintr-un fir de platina inconjurat de mercur in contact cu clorura de mercur (calomel). Aceste elemente sunt protejate de un tub din sticla avand Ia partea inferioara un dop din asbest. in cazul electrodului de referinta extern, acest tub, care constituie electrodul propriu-zis, este inclus intr-un cilindru din sticla plin cu solutie de clorura de potasiu saturata (puntea electrolitica).

III. Miisuriiri
3.7.1. Misurarea concentratiilor de gaze combustibile in atmosferA
La trecerea radiatiei electromagnetice de banda larga printr-un mediu gazos are loc un fenomen de absorbtie a undelor electromagnetice de o anumita lungime de unda in acest mediu. Spectrul lungimilor de unda absorbite depinde de compozitia gazului analizat. Gazele a caror molecula este fermata din atomi diferiti (molecule heteronucleare) au proprietatea de absorbtie a undelor electromagnetice aflate in domeniul infraro~u al spectrului. Acesta este cazul monoxidului de carbon CO, bioxidului de carbon C02, metanului CH4, acetilenei, a altar hidrocarburi ~i a majoritatii gazelor combustibile. Domeniul lungimilor de unda a radiatiilor absorbite precum ~i absorbtia radiatiei infraro~ii care corespunde frecventelor de rotatie ~i de vibratie ale moleculei sunt specifice fiecarui gaz in parte. Spectrele de absorbtie in domeniul infraro~u (IR) ale monoxidului de carbon, bioxidului de carbon ~i metanului sunt prezentate in figura 111.3.27. Masurarea concentratiei unui anumit gaz dintr-o mostra prin determinarea gradului de transmisie a unei radiatii electromagnetice de o anumita lungime de unda pe o distanta data in mostra respectiva este numita metoda
e [mV]

3.6.2. Principiul de misurare a pH-ului

Electrodul din sticla, eel mai utilizat electrod de masura a pH-ului, este alcatuit dintr-un cilindru din sticla, avand Ia partea inferioara o membrana din sticla sensibila Ia variatia pH-ului, de forma semisferica. in interior se gasesc o solutie tampon cu pH cunoscut ~i un electrod de referinta intern. Sticla speciala din care este confectionata membrana are in compozitie metale alcalino-pamantoase (exemplu: sodiu sau litiu). Cationii acestor metale (Na+ sau Li+), sub influenta moleculelor de apa, parasesc reteaua cristalina a sticlei, trecand in solutia de masurat. in locurile ramase libere din reteaua cristalina patrund cationii H+ existenti in solutie, care au o mobilitate foarte mare. in acest fel, Ia suprafata membranei din sticla are loc un schimb ionic, cu atat mai intens cu cat concentratia de ioni de hidrogen din solutie este mai mare: va apare, deci, un potential de electrod, direct proportional cu logaritmul concentratiei ionilor de hidrogen, deci cu pH-ul solutiei. Pe suprafata interioara a membranei
Tabelullll.3.1. Valortle

3.7. Misurlri prtvind poluarea atmOsferei

Determinarea concentratiilor de gaze poluante ale atmosferei in zonele locuite ~i in zonele cu un inalt grad de periculozitate reprezinta una din cele mai importante functiuni ale sistemului de monitorizare a calitatii vietii.
Fig. 111.3.26. Caracteristica pH-ului elecb'odulul din sticll: Ia 10 oc, 8e = 56,1 mV/pH Ia 20 C, M = 58,1 mV/pH Ia 30 oc, 8e = 60,2 mV/pH.
transmit.

[%] 100

conce~llor

de H+ ,1 OH-, 1n funqle de felul

I

75
50

soiLJ1:1ei

Tipul solutiei C::oncentratie mare de acizi

Co_Qcel}!r~~-r1lica_cl~~<2i~i
_Soluti~n~utra

______

Valoarea concentratiei de H+ [molll] 10 ... 10-2 - - - 1o-6 - 1Q-7

--

---~

T--'

Valoarea concentratiei de OH- [mol/1] 10-14 ... 1Q-12 10-8 -------

25
0
3
4

A. [f.lm]

---

-----

Cqnc:eotr~~-mjca d_l_~e __

-.,-6~8

---

10~7

--

Concentratie mare de baze

- ---.,-Q-14.-::Io-12________

1Q-6 10 ... 10-2

Fig. 111.3.27. Spectrele de abso~e 1n IR a CH4, CO C02.

,1

III. Misuriri
fotometriei nedispersive. Analizoarele de gaze realizate pe baza acestei metode sunt destinate identificarii unui anumit gaz (molecula). Metoda fotometriei nedispersive este aplicabila in doua variante: - metoda masurarii intensitatii relative de absorbtie; - metoda masuraru absorbtiei in doua benzi de lungimi de unda. Metoda fotometriei nedispersive, in ambele variante, se bazeaza pe legea de absorbtie a radiatiei electromagnetice in gaze, legea Lambert - Beer, care furnizeaza intensitatea radiatiei 1 2 Ia ie$irea dintr-o mostra de gaz de lungime optica d, Ia intrarea careia intensitatea este 11 , concentratia gazului in mostra [%] fiind c. Forma matematica a legii este data de relatia 3.7.1 $i fig. 111.3.28. I = I eE,-cd (3.7.1)
2
7

Capitolul 3: Misurarea mirimilor neelectrice

acelea$i intensitati 11 Pentru a asigura practic, egalitatea riguroasa a intensitatilor celor doua fascicule, aparatele de masurare sunt prevazute cu un dispozitiv de reglare pentru echilibrare (regiarea punctului de nul, ,aducere Ia zero"). La ie$irea din incinta de masurare, fasciculul corespunzator este atenuat, in zona spectrului de absorbtie a gazului de masurat, proportional cu concentratia acestui gaz in mostra, in timp ce acelea$i radiatii tree neatenuate prin incinta de referinta, fapt ce determina o diferenta a intensitatilor de ie$ire 1 2 a celor doua fascicule, in zona spectrului respectiv, proportionala cu concentratia de masurat. Analizoare de gaze, deosebit de performante, bazate pe acest principiu au fost realizate de firma ROSEMOUNT. minata de senzor sub forma de diferenta de tensiune electrica $i preluata de sistemul electronic de masurare $i control, este o masura a concentratiei de gaz poluant in monstra de studiat. Spectrele de absorbtie in domeniul infrarO$U (lA) ale monoxidului de carbon, bioxidului de carbon $i metanului sunt prezentate in fig. 111.3.27. Dezvoltarea actuala a microelectronicii $i a opticii de precizie a facut posibila realizarea unor senzori optici cu raze infraro$ii de uz industrial, pentru gaze combustibile cu pericol de explozie, respectiv gaze toxice (CO). in acest caz totul este miniaturizat $i camera de masurare este larg deschisa, patrunderea gazului de masurat in zona fasciculului lA facandu-se prin convectie naturala. Metoda masurarii absorbtiei in doua benzi de lungimi de unda lA poate fi folosita pentru supravegherea concentratiei de gaze combustibile $i toxice in zone intinse (platforme industriale, docuri, tunele). Supravegherea poate fi facuta prin detectare punctuala, care se realizeaza prin montarea intr-o retea, a unor senzori individuali cu lA, sau detectare liniara, prin folosirea a$a numitilor senzori deschi$i cu lA. Senzorul deschis de gaz cu lA consta dintr-un emitator, un reflector $i un receptor de radiatie lA, care sunt plasate, in zona de supraveghere, in a$a tel incat raza emisa de emitator sa fie reflectata de reflector in zona receptorului. De obicei, emitatorul $i receptorul se afla in aceea$i capsula, reflectorul fiind distantat fata de aCe$tia Ia cateva sute de metri (100 ... 300 m) (fig. 111.3.30). Metoda este foarte sensibila $i in acela$i timp foarte robusta, putin sensibila Ia zgomote $i perturbatii, deoarece orice obiect aflat in calea razelor lA atenueaza, in mod egal, cele doua fascicule de radiatii. Astfel ceata, ploaia, ninsoare, fumul nu perturba sensibil indicatia instalatiei de masurare, Ia tel ca $i prezenta intamplatoare a unui obiect opac (pasare, animal) in calea razelor. Realizari practice deosebite, in acest domeniu prezinta firma SIEGER.

(3.7.2)

in care: E)_ - este coeficientul de atenuare a radiatiei de lungime de unda }..; c - concentratia de gaz [%]; d - lungimea cuvei de masurare Ab = 1 - e -E,_ cd (3.7.3) in fig. 111.3.29 este prezentata variatia gradului de absorbtie Ab, definit de relatia 3. 7.2 in functie de produsul cd. Se observa ca, pentru un anumit gaz, o anumita lungime de unda a radiatiei ;.. $i o lungime data d a cuvei de masurare, gradul de absorbtie Ab depinde doar de concentratia c a gazului din cuva, deci este 0 masura a acesteia. Pe aceasta observatie se bazeaza metoda masurarii intensitatii relative de absorb tie.

3.7.1.2 Afaura,.. ~Iii c1ou1 benz/ de undllii/R Determinarea concentratiei de gaz poluant dintr-o mostra de gaz atmosferic, prin metoda masurarii absorbtiei radiatiilor in infrarO$U din doua benzi apropiate de lungimi de unda, consta din compararea, Ia ie$ire, a intensitatilor luminoase a doua fascicule de radiatii lA de banda ingusta, unul aflat in zona spectrului de absorbtie a gazului de masurat, celalalt fiind intr-o zona neabsorbanta de raze lA, care au parcurs acela$i drum prin mostra de masurat $i au avut Ia intrare aceea$i intensitate. Diferenta intre intensitatile luminoase ale celor doua fascicule, deter-

3.7.1.1 1Msui'IIT8B llftenBIMtll reiBtJve de . , _ , . a rad/atlel IR. Practic, determinarea coeficientului de absorbtie se realizeaza prin compararea intensitatilor de ie$ire a doua fascicule de raze de aceea$i intensitate incidenta 11 $i aceea$i lungime de unda }.., care strabat aceia$i distanta d, dar parcurg medii diferite. Unul dintre medii este neabsorbant pentru respectiva lungime de unda (de regula azot, N2) celalalt mediu este mostra de studiat. Mostra de masurat se introduce in incinta de masurare in timp ce in incinta de referinta se gase$te un gaz neabsorbant de radiatii din domeniul infrarO$U. Cele doua incinte, de dimensiuni identice, sunt strabatute de doua fascicule de raze infraro$ii, provenite de Ia aceea$i sursa sau surse identice, fascicule care, Ia intrarea in incinte, au

Fig. 111.3.28. llustrarea legll Lambert Beer.

Ab

1 -----------------------------

IR

~reflector

~d

~ ;~

A~

{J"'''

Fig. 111.3.29. Varia1ia absorbtlei functlel de produsul c.d. (con~, lunglme).

Fig. 111.3.30. Senzor deschls de gaz cu IR.

Capitolul 3: Miisurarea miirimilor neelectrice

3.7.1.3 SenzoNI Clltalltlc de gaze combust/bile Componentele combustibile continute in amestecurile de gaze, in aer de exemplu, sunt acelea$i substante gazoase care, in combinatie cu oxigenul, conduc Ia reactii exoterme, deci furnizoare de caldura. Determinarea gradului de incalzire a amestecului de gaze, in conditiile realizarii reactiei exoterme este o masura a concentratiei de componente combustibile in gazul de analizat. in mod normal, reactiile exoterme se produc Ia temperatura de aprindere a gazului combustibil, in jur de 900C, dar, in prezenta unui metal catalizator (platina, paladiu, rodiu, toriu), combustia are loc Ia o temperatura mult mai scazuta, sub 450C. Acest lucru este datorat falptului ca metalul catalizator reduce inertia de combinare a gazului combustibil $i activeaza moleculele de oxigen. Senzorii catalitici de gaze combustibile, moderni sunt realizati sub forma de pastila miniaturala in care sunt cuprinse doua elemente senzitive. Fiecare element senzitiv este format dintr-un fir bobinat din platina, incalzit electric, incapsulat in ceramica (alumina) $i acoperit ulterior cu un strat din alt catalizator, paladiu sau toriu, dispersat pe un strat de oxid de toriu determina cre$terea temperaturii, deci $i a rezistentei firului de platina corespunzator; pe cand, celalalt este inhibat (pasivizat) $i are rolul de a urmari schimbarile datorate mediului ambiant (presiune, temperatura, umiditate). Cele doua elemente senzitive ale sezonului sunt plasate pe brate opuse ale unei punti Wheatstone de masurare, initial echilibrata. Diferentele de rezistenta dintre cele doua elemente ale senzorului determina un dezechilibru al puntii, 0 tensiune care este proportionala cu diferenta de temperatura, deci cu concentratia de gaz combustibil in aerul analizat. Tensiunea de dezechilibru a puntii este amplificata $i transmisa sistemului de supraveghere, alarmare $i control ca o masura a concentratiei de gaze combustibile in atmosfera. Timpul de raspuns al unui astfel de senzor, in zona 25% Ia 50% LEL (Limita Minima de Explozie), este de ordinul secundelor, plaja sa de lucru fiind 0... 100% LEL.
02, monoxid de carbon, CO, metan, CH4, $i alte gaze combustibile. Senzorul de gaze cu Sn02 face parte din clasa senzorilor cu rezistenta variabila (chemorezistenta), dependenta de concentratia de gaz de Ia interfata gazsolid a oxidului metalic. Sn02 este un semiconductor de tip n (electronic). Cand sezorul este incalzit Ia o temperatura de 400C, in absenta oxigenului, electronii liberi se mi$Ca U$Or prin structura poroasa a bioxidului de staniu policristalin, determinand o rezistenta electrica mica a materialului. in aer uscat, oxigenul 02 avid de electroni, se absoarbe pe suprafata particulelor de Sn02, formand o bariera de potential Ia limitele de granulatie. Aceasta bariera de potential impiedica mi~ea electronilor, determinand cr9$terea rezistentei electrice a materialului. Cand senzorul este expus unei atmosfera ce contine gaze reducatoare (CO, CH4, alcool sau alte gaze combustibile), suprafata materialului absoarbe aceste molecule de gaz $i prezenta oxigenului determina oxidarea acestora. Acest fenomen conduce Ia consumarea oxigenului absorbit, deci Ia scaderea diferentei de potential, cu efect direct mic$orarea rezistentei electrice a materialului Senzorul de gaz cu Sn02 poate fi fabricat utilizand tehnologia siliciului $i a straturilor subtiri. Aplicarea tehnicilor de procesare a siliciului Ia senzorii de gaz cu Sn02 duce Ia o putere de incalzire joasa (100 mW pentru temperaturi de 300C} $i Ia posibilitatea integrarii senzorului in circuite electronice ce contin senzori de temperatura $i dispozitive pentru amplificarea $i prelucrarea semnalului uti I. Senzorul de gaz cu bioxid de staniu este, in general, un traductor de gaz neselectiv, folosit adesea pentru detectarea gazelor combustibile, cu deosebit succes mai ales pentru monoxid de carbon CO $i hidrogen sulfurat H2S. Senzorul trebuie sa lucreze Ia temperatura constanta, ridicata, in jur de 200 ... 300 C, pentru a mari viteza de reactie $i a-1 face insensibil Ia variatiile de temperatura ale mediului ambiant. De referinta in fabricarea senzorilor de gaz cu bioxid de staniu este firma FIGARO din Japonia.

III. Miisuriiri
Principalele gaze toxice prezente in atmosfera sunt: oxizii de sulf (S02 $i S03), oxizii de azot (NOx), hidrogenul sulfurat (SH2), monoxidul de carbon (CO), amoniacul (NH3), ozonul (03) $i unele hidrocarburi.

3.7.2.1 Afjsljf'81811 pe baza proprletAtllor de radlatJe specltloe

3.7.2.1.1 Anallzorul de 802 prtn ftuorescenfl E$antionul de gaz atmosferic este prelevat continuu, traverseaza un filtru de praf din teflon, apoi un filtru de hidrocarburi, intrand apoi in camera optica de analiza a S02. E~ntionul este supus unei puternice radiatii in ultraviolet, cu o lungime de unda in jurul valorii de 215 nm, produsa de o lampa cu vapori de zinc, care are un spectru de emisie de foarte mare intensitate Ia aceasta lungime de unda. Puternica radiatie UV excita cea mai mare parte a moleculelor de S02 care se dezactiveaza printr-un proces radiativ, cu emisie de radiatie electromagnetica de frecventa mai scazuta (fluorescenta). Masurarea cu precizie a energiei de fluorescenta se realizeaza cu un tub fotomultiplicator de inalta sensibilitate, semnalul fiind ulterior amplificat $i prelucrat de un microprocesor. Rezultatul masuratorii este afi~t direct in ppm sau J.lg/m3 de S02 in aerul atmosferic. Determinarea concentratiei de gaz poluant in atmosfera prin metoda fluorescentei poate fi aplicata $i in cazul masurarii concentratiei de hidrogen sulfurat, H2S, prin modificarea lampii UV $i a frecventei de receptie a tubului fotomultiplicator.
3.7.2.1.2 Anallzorul de oxlzl de azot

NO, N02, NOx prin chlmilumlnescentl

Chimiluminescenta este fenomenul de aparitie a unei radiatii electromagnetice din spectrul vizibil ca urmare a reactiei chimice dintre doua substante. Acest fenomen poate fi folosit Ia deter' minarea concentratiei unei anumite substante specifice in cadrul unui amestec. Este cazul monoxidului de , azot NO, care in reactie cu ozonul, 03, duce Ia formarea bioxidului de azot, N02, in stare excitata $i care, Ia tracerea in stare fundamentala, emite un fo, ton luminos. NO + 03-+ N02 + 02 + hv (3.7.4) Fotonul, hv, emis in reactia de mai sus, are o lungime de unda (1100 nm) situata in domeniul rO$U al spectrului. Reactia chimica arata ca, daca concentratia de ozon este fixa ($i suficient de mare), intensitatea luminoasa emisa ! prin chimiluminescenta este proportionala cu cantitatea de NO prezenta in camera de reactie.
1

: :
~

'

3.7.1.4 Mlci'Osenzorl de gaz cu bloJdd 3.7.2. Misurarea con~ei de gaze toxice in atmosferA destanlu Bioxidul de staniu este un material semiconductor care i$i schimba con- i Gazele toxice sunt acele componenductibilitatea electrica daca este expus ' te ale atmosferei care pot conduce Ia unui gaz reducator. Pe acest fapt se inrautatirea starii de sanatate $i contort bazeaza senzorul chimic cu Sn02, pen- i a omului, a sanatatii animalelor $i atentru detectarea concentratiei de oxigen, teaza Ia integritatea mediului ambiant.

III. Masurari

Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice

3.7.4. R$1e de microsenzori

Reactia de chimiluminescenta permi- mune gaze toxice: monoxidul de carte doar determinarea concentratiei de bon CO, hidrogenul sulfurat H2S, bioxiNO din el;lantionul de masurat. Din dul de suit S02, amoniacul NHa, clorul aceasta cauza, determinarea concen- Cl2 l?i altele. tratiei totale de oxizi de azot, NOx, resFiecare tip de celula este proiectat pectiv a concentratiei de bioxid de astfel incat sa asigure sensibilitatea azot, N02, se realizeaza prin masura- maxima pentru componenta analizata, rea concentratiei de NO dupa ce el;lan- in acelal;li timp cu asigurarea minimului tionul de masurat a fost trecut printr-un de interferenta fata de gaze, posibil convertizor catalitic cu molibden, care ' prezente in mediul inconjurator. asigura transformarea totala a bioxidu- I Limita minima de detectie poate fi in lui de azot in monoxid de azot (N02 - plaja de Ia 0,05 ppm Ia 50 ppm in NO). Se mascara succesiv sau paralel functie de gazul analizat l;li de tipul ceprin chimiluminescenta concentratiile lulei. Timpul de raspuns tipic este in jur de NOx, respectiv NO, in camerele de de 30 ... 60 s. reactie, diferenta dintre cele doua concentratii reprezentand concentratia de 3.7.3. Misurarea concel1tratiei de N02 in el;lantionul studiat. Marile firme, praf 'i aerosoli in abnosferi specializate in realizarea sistemelor de monitorizare a calitatii aerului prezinta ! Masurarea prafului in aerul ambiant in nomenclatorul lor de fabricatie se realizeaza, in prezent, prin metoda analizoare de S02 prin fluorescenta l;li absorbtiei radiatiei beta. analizoare de NOx prin chimiluminesRadiatiile beta de mica energie sunt absorbite de corpurile solide, prin cioccenta. nirea cu electronii materialelor din care 3.7.2.2 Senzorol eleclrochlmlc sunt formate acestea l;li a caror denside gaze toxlce tate este proportionala cu masa mateCelula electrochimica este fermata rialului respectiv. Absorbtia radiatiei din doi electrozi incorporati intr-un me- beta este astfel proportionala cu masa diu electrolitic. Acest electrolit poate fi materiei intalnite, independent de natusub forma lichida vascoasa, sub forma ra fizico-chimica a acesteia. de gel sau sub forma de solid poros ' Deci absorbtia radiatiei 13 de catre impregnat cu solutie. Electrolitul este praful atmosferic nu depinde de propriizolat de influentele exterioare printr-un etatile chimice ale prafului l;li nici de strat de bariera care poate fi sub forma ! culoarea sau granulatia particulelor in unei membrane permeabile Ia gaze, un suspensie in atmosfera. mediu de difuzie sau un mediu prevaPrincipiul de masurare a concentratiei de particule solide l;li lichide in zut cu canale capilare. in timpul functionarii se aplica o ten- aerul atmosferic consta in detersiune electrica, de referinta, intre elec- i minarea masei de substanta depusa trozii celulei. in absenta din mediu a pe un filtru, parcurs, un timp dat, de substantei chimice active, curentul prin un debit cunoscut de aer prelevat din celula este foarte mic datorita efectului ' zona de masurat. Din cele precizate de polarizare intensa a electrozilor. mai sus, referitoare Ia absorbtia radiaDaca in incinta din partea superioara tiei beta de catre substante, aceasta a celulei se gasel;lte gazul chimic activ, determinare se realizeaza, eel mai acesta patrunde prin membrana semi- fidel, prin masurarea absorbtiei radiapermeabila in senzor, atingand supra- tiilor beta de catre filtru inainte l;li dupa fata electrolitului. Moleculele chimic : filtrarea aerului. active difuzeaza prin pelicula subtire Radiatiile beta sunt absorbite urde electrolit l;li ajung Ia nivelul electro- mand o lege exponentiala; determinadului de masurare, unde produc depo- rea cantitatii de praf depuse pe filtru larizarea locala a acestuia, printr-o consta in a calcula diferenta dintre abreactie de oxido-reducere. Se realizea- sorbtia filtrului curat l;li absorbtia filtrului za astfel 0 scadere a barierei de poten- incarcat cu depozitul de praf. tial l;li, pentru ca intre electrozi exista I Elementul de baza in realizarea matensiunea de referinta, prin celula apa- surarii prafului din atmosfera prin abre un curent electric a carui intensitate sorbtia radiatiilor {3, i1 reprezinta dispoeste direct proportionala cu concentra- zitivul de masurare cu radiatiile beta. tia de gaz activ. Radiatia neabsorbita de filtru este Dispozitivele miniatura, realizate pe determinata cu ajutorul unui numarator baza acestui fenomen de depolarizare Geiger-Muller dupa trecerea ei printr-o a electrodului activ a unei celule elec- sita de protectie l;li limitata de un colitrochimice, in prezenta unui gaz toxic, mator. se numesc senzori electrochimici. S-au fabricat senzori electrochimici ' pentru detectarea concentratiei de oxigen 02 l;li a celor mai importante l;li co1

degaz
De multe ori, in aprecierea aerului atmosferic este nevoie doar de o evalu' are calitativa, pentru a determina: gradul de contort, de poluare, mirosuri sau arome predominante, marimi in general, nemasurabile l?i care prezinta un puternic caracter subiectiv. Deoarece, in aprecierea calitatii aerului, a alimentelor l?i a bauturilor, omul folosel;l te, din instinct primordial, simtul olfac tiv, s-a ajuns Ia ideea realizarii unui nas electronic, care sa determine calitativ gradul de poluare a atmosferei.
1
1

I
1

3.7.4.1 Nasul eleciTonlc Un nas electronic este, in principiu, un sistem electronic capabil sa indepli' neasca functiile olfactive ale nasului uman. Sistemul olfactiv uman (situat in nas) cuprinde in jur de 10.000 de senzori. Acel;ltia sunt, in general, foarte sensibili dar nu l;li selectivi. Semnalele prove' nind de Ia acel;lti senzori, atunci cand ei sunt expul;li unei excitatii complexe (unui miros), sunt trimise Ia creier l;li su. puse unei analize complexe. Semnalul de iel;lire de Ia creier este in mod nor' mal o concluzie simpla. lndividul uman nu incearca nici sa descompuna aroma in diferitele ei constituente l?i nici sa cuantifice aceste constituente. in orice i caz, inalta sensibilitate a senzorilor umani permite detectarea unor componente ale unui miros complex, prezentate in cantitati mici, in unele cazuri pana Ia unu Ia un trilion (1Q- 12). Nasul electronic poate fi folosit pentru masurarea l?i monitorizarea mirosurilor in orice domeniu, ceea ce sugereaza faptul ca acesta poate avea diverse aplicatii, incepand cu industria . alimentara l?i pana Ia monitorizari ale I calitatii mediului.
1
1
1

i
I

' ' :
!

3.7.4.2 Retele de mlcrosenzorl de gaz Retelele (matricile) de senzori de gaz, elemente constitutive de baza ale unui nas electronic, pot fi concepute in diferite tehnologii de realizare a microsenzorilor electronici de gaz. Se pot aminti aici: senzori semiconductori cu bioxid de staniu (Sn02 senzor), senzori cu unda acustica de suprafata, senzori cu unda acustica de volum, senzori TEC MOS cu poarta din metal catalizator (PdMOS FET de exemplu). Toate aceste tipuri de traductoare de gaz (doar cu exceptia senzorilor cu Sn02) sunt puternic selective l;li dificil de integrat intr-un nas electronic. S-a descoperit ca o clasa, relativ larga, de polimeri organici conductori poseda proprietatea de a fi sensibili Ia o multitudine de substante volatile sau gazoase.

Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice

Acel?ti polimeri organici au proprietatea de a-l?i modifica conductivitate cand sunt expul?i unui mediu ce contine anumite gaze. De remarcat ca aceasta proprietate este Ul?Or repetabila, prezinta un histerezis scazut l?i se manifesta rapid, Ia temperatura camerei. Trebuie subliniata, de asemenea, slaba selectivitate, imbinata cu puternica sensibilitate a acestor polimeri Ia diferite substante volatile, cat l?i posibilitatile de integrare a acestor retele (matrici) de senzori. Tehnologiile de realizare a acestor matrici de senzori sunt compatibile cu cele de fabricare a circuitelor integrate pe scara foarte larga (microtehnologii). Senzorii raspund Ia vapori in mod similar cu nasul uman, dar Ul?Or mai lent. in cele mai multe aplicatii circa 90 % din semnalul de iel?ire este obtinut in mai putin de 60 s. Lantul de baza al polipirolului este conductor in cazul in care electronii se pot deplasa de-a lungul lantului. in cazul unui material pe baza de polipirol pur, conductivitatea poate fi red usa daca se atal?eaza lantului o molecula aditionala, de exemplu, o molecula de trifluorometil cu rolul de a reduce circulatia electronilor (fig. 111.3.31).

III. Masurari

catuita dintr-o multime de noduri in ca3.7.4.3 Rete/e neuronsle al'flflclale 0 retea neuronala artificiala este un re se afla neuroni artificiali, elemente sistem de procesare a informatiei ale de procesare neliniare, care opereaza carui performante prezinta caracteris- in paralel. Prin analogie cu neuronul biologic, tici asemanatoare cu cele ale sistemului nerves biologic. Retelele neuronale un neuron artificial are un anumit nuartificiale au fost dezvoltate ca o gene- mar de intrari l?i o singura iel?ire, care ralizare matematica a modului de gan- se poate conecta Ia intrarea mai multor dire uman (biologic),bazat pe urmatoa- neuroni. Fiecare intrare are asociata o pondere, care reprezinta importanta pe rele cunol?tinte: 1. procesarea informatiei are loc Ia ni- care o are impulsul, prezent pe linia velul catorva elemente simple numi- respectiva, Ia activitarea neuronului. Neuronul artificial este o copie mult te neuroni; 2. semnale care se transfera intre neu- simplificata a neuronului biologic. roni se realizeaza prin interconexiuni; El este format (fig. 111.3.32) dintr-un 3. fiecarei interconexiuni ii este asoci- corp Y, un set de intrari X; l?i o iel?ire Y. ata o pondere care, in retelele neu- Fiecare intrare este ponderata, adica ronale clasice, multiplica sensul semnalul de Ia intrarea sa este multiplicat cu o valoare corespunzatoare, nutransmis; 4. fiecare neuron aplica asupra rezul- mita pondere, w;; toate intrarile pondetantei semnalelor de intrare (suma rate sunt insumate, obtinandu-se semponderata a semnalelor de intrare) o nalul total de excitatie x = Y-;n . Asupra functie de activare (neliniara) pentru sumei obtinute se aplica o functie de a furniza semnalul sau de raspuns. activare, f(x), de obicei o functie cu 0 retea neuronala artificiala este al- graficul sub forma de S, obtinandu-se

N
I

fco~du~ti~ - 1
1

~l~c_!r~n_!JI~i ~
H
I

H
I

Fig. 111.3.33. R. . . neuronali cu propagare inainte, cu un slngur strat x 1 , x 2 , xn- valorile intrarilor; w 1 , w2 , .. wn- ponderile cu care se multiplica,
fiecare intrare;
n

CF3

N
I I -In

x =~ .L.J w. . x. = y . ; excitatia totala a retelei asupra neuronului;

i-1

y
Fig. 111.3.31.
a - lantul de polipirol simp/u; conductia electronica; b - lantul de polipirol cu un grup trifluorometil ata$at.

= f(x) -

valoarea iel?irii neuronului (Y_ 0 u1).

Fig. 111.3.32. Structure unul neuron arUftclal.

Fig. 111.3.34. Rete& neuronali muttistrat cu propagare inalnte.

111. Masurari
valoarea semnalului de ie~ire a respectivului neuron, y = y-our = f(x).
X= .L,., ~W.I X.= I
i-1

Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice

tratarea corecta a neliniaritatilor senzorilor, a zgomotelor ~i o adaptabilitate mai buna Ia procesele stocastice. Nasurile electronice dotate cu retele de microsenzori ~i retele neuronale artificiale permit evaluarea atat cantitativa cat ~i calitativa a informatiilor obtinute din mediul inconjurator. Antrenate in regim dinamic, retelele pot prezice concentratiile de gaz intr-un anumit mediu chiar inainte ca acestea sa fie stabile Ia nivelul matricii de senzori. fuzzy ~i teoria posibilitatilor. Utilizand o reprezentare prin submultimi fuzzy a acestor cuno~tinte se rezolva probleme legate de utilizarea unei reguli cand data folosita corespunde in mod intuitiv, dar nu expres premisei unei reguli, de determinarea limitei rigide, de decuparea in intervale care mare~te practic numarul de reguli ~i de continuitatea in apropierea acestor limite. Exista doua situatii posibile: - cuno~tintele utilizate in reguli ~i faptele care caracterizeaza o anumita situatie sunt imprecise ~i vagi. in acest caz o reprezentare a cuno~tintelor pe baza unor variabile lingvistice ~i un motor de inferenta ce utilizeaza logica fuzzy, permit tratarea eficienta a acestora; - cuno~tintele utilizate sunt precise, dar regulile ~i faptele care caracterizeaza o anumita situatie sunt imposibile. Tratarea acestora se poate face cu motor inferenta care utilizeaza teoria posibilitatilor. I lmplementarea unui motor de inferenta pe baza logicii fuzzy poate parea mai dificila ~i operatiile realizate mai lungi, decat pentru un motor cu inferenta de utilizare logica clasica. Anumite conceptii actuale permit simplificarea ~i. uneori, chiar evitarea calculelor, ramanand compatibil principiului general cunoscut generic ca fiind ,modus ponens general". in concluzie, urmatoarele conditii sunt oportune utilizarii logicii fuzzy pentru realizarea unor sisteme expert de monitorizare a calitatii aerului, datele sunt furnizate de instrumente de observatie a caror precizie nu este absoluta, precizia reprezentarii trebuie sa fie flexibila pentru a se adapta conditiilor de observatie; descrierile folosite utilizeaza obiecte cu limite imprecise, cu categorii care, eventual, se intrepatrund; observatorii furnizeaza descrieri subiective, reprezentarea obiectelor trebuie sa fie apropiata descrierii lingvistice furnizata de catre observatori. Alaturi de sistemele expert destinate monitorizarii calitatii aerului, au fost realizate ~i sisteme expert destinate tratarii diferitelor probleme in domeniul medical, financiar ~i ca suport pentru realizarea unor probleme matematice ~i de previziune.
1

y. -tn

(3.7.5)

Cel mai simplu tip de retea este reteaua neuronala cu propagare inainte ~i un singur strat, caracterizata prin aceea ca prezinta un singur strat de neuroni ~i trebuie stabilita o singura matrice de ponderi (fig. 111.3.33). Exista un numar (nivel) de intrari, egal cu numarul senzorilor, de exemplu, ~i un numar (nivel) de ie~iri, egal cu numarul 3.7.5. Sisteme inteligente neuronilor, deci cu numarul de decizii de monitorizare a calitit:ii care pot fi luate. atmosferei Nodurile de intrare X; au rol numai de a transmite intrarile tara rol de calcul; lnteligenta artificiala este un domeniu de aceea nu se considera ca formeaza privilegiat de utilizare a submultimilor un strat. Neuronii sunt doar cei notati fuzzy ~i a teoriei posibilitatilor, deoarecu Y. Reteaua este cu propagare ina- ce se lucreaza cu cuno~tinte care sunt inte, pentru ca permite fluxul de infor- adesea exprimate de fiinte umane, deci matie doar dintr-un singur sens, de Ia fundamental imprecise, incerte ~i vagi. intrare spre ie~ire. Reteaua din fig. in acest context se incadreaza ~i 111.3.33 este o retea total conectata monitorizarea calitatii atmosferei. in acest caz este, in mod cert, utila pentru ca neuronii de ie~ire sunt conectati Ia toate intrarile. folosirea ,sistemelor expert fuzzy", funin fig. 111.3.34 este prezentata o retea damentate pe reguli de tipul: ,daca p, multistrat {doua straturi) total conec- atunci q". tata, cu propagare inainte. lmperfectiunile asupra cuno~tintelor Reteaua are un nivel de intrare, cu n in monitorizarea calitatii atmosferei ~i intrari, un nivel de ie~ire, cu m ie~iri ~i oportunitatea utilizarii logicii fuzzy. intr-un sistem expert clasic, orice reun strat ascuns de p neuroni. Exista doua matrici ale ponderilor, corespun- gula (R) de tip ,daca p, atunci ct' are o zatoare celor doua straturi, una ata~ata premisa p ~i o conditie q exprimate inlegaturilor dintre nivelul de intrare ~i ni- tr-un mod precis ~i sigur, ea fiind gesvelul ascuns, (v;k)' de dimensiune n x , tioanta de catre un motor de interfep, cealalta ata~ata legaturilor dintre ni- renta fundamentat pe logica clasica. Daca anumite fapte sau anumite revelul ascuns ~i nivelul de ie~ire ( Wki ), de dimensiune p x m. Desigur, in cazul guli nu sunt bine cunoscute, regula (R) acestor retele, procesul de invatare de- poate fi prevazuta cu anumiti coeficivine mai dificil, uneori putand da gre~. enti care exprima increderea expertului in acest ultim caz, procesul de invatare (cum este cazul sistemului expert ciase ia de Ia inceput cu trepte mai mici sic Mycin, utilizabil Ia diagnosticare de modificare a valorilor ponderilor ~i medicala) sau sa exprime cuno~tinte probabilistice asupra fiabilitatii regulieventual cu alte seturi de proba. lor, daca problema de tratat permite Cuno~tintele unei retele neuronale artificiale sunt inglobate in ponderile astfel de cuno~tinte (cum este cazul in sale, ponderi care se ajusteaza in faza meteorologie sau medicina). de antrenare. in cazul in care cuno~tintele sunt inExista o serie de algoritmi de invata- certitudini, deci probabilitatile nu sunt re, care se impart in doua mari catego- cunoscute sau sunt imprecizii sau descrieri vagi - cum este cazul monitoririi, supervizati ~i nesupervizati. Retelele neuronale artificiale, folosite zarii calitatii atmosferei, avand in vedein realizarea de nasuri electronice perfor- re fenomenele fizice ce guverneaza remante, prezinta doua, trei sau chiar mai gulile, este potrivita construirea unui multe niveluri ascunse, ceea ce permite sistem expert care utilizeaza logica
1

III. Masurari
Capitolul Masurari complexe

Capitolul 4: Miisuriiri complexe

0 problema importanta este constituita de efectuarea masurilor aleatorii. Pentru masurarea Ia distanta a mai multor parametri se utilizeaza multiplexoare MUX demultiplexoare DMUX care permit utilizarea unui singur fir intre MUX $i DMUX (fig.lll.4.1). Pentru a transmite mai multe informatii (mai multe masuri - intrari) pe un singur canal (o singura ie$ire) este utilizat un selector electromecanic numit $i multiplexor MUX. Pentru citirea informatiilor transmise prin intermediul unui MUX Ia un aparat receptor cu o singura intrare $i cu mai multe ie$iri este utilizat un distribuitor, cunoscut $i sub denumirea de demultiplexor DMUX. Selectoarele $i distribuitoarele sunt utilizate frecvent in centralele telefonice automate. in fig. 111.4.1. este aratat principiul de transmitere-receptie a informatiilor Ia distanta pe un singur fir. Daca se dore$te trimiterea semnalului de Ia sursa E Ia lampa de semnalizare H2, trebuie adusa peria MUX pe borna 1 $i DMUX pe borna 2. Pentru ca lampa de semnalizare H1 sa functioneze, este necesar ca peria MUX sa fie pe borna 1 $i a DMUX tot pe borna 1. Evident ca pentru a evita distrugerea informatiei transmisia trebuie facuta sincron. in varianta electromecanica, MUX $i DMUX pot functiona atat cu semnale analogice (tensiunea putand avea orice valoare) cat $i cu semnale logice. Varianta electronica a multiplexoarelor respectiv demultiplexoarelor logice functioneaza pentru semnale logice (U = 0 sau U = 5V). in acest caz, atat MUX cat $i DMUX contin: intrari W, ie$iri Y $i adrese A. Prin intermediul adreselor se realizeaza operatia de comutare de Ia un fir Ia altul, in directia intrari-ie$ire Ia MUX $i intrare-ie$iri Ia DMUX. Referitor Ia fig. 111.4.2 a (MUX) pentru A1, A2 = 0,0 comutatorul stabile$te legatura Wo = Y; pentru A1, A2 = 0, 1, legatura W 1=Y $.a.m.d. in fig. 111.4.2 b (DMUX) pentru A1, A2 = 0,0 se stabile$te legatura F =
MUX

III. Miisuriiri

, Yo pentru A1<A2 = 0, 1, legatura F = Y1 indicatoare Ia cele inregistratoare a ' $.a.m.d. in mod conventional, in constituit o evolutie importanta in dodreptul intrarii Ia MUX $i a ie$irii Ia meniul centralizarii masurarilor ( 2.8). DMUX se noteaza adresele pentru care Acestea sunt capabile sa achizitioneze se efectueaza legatura intrari-ie$ire, $i sa trateze un numar mare de intrari respectiv intrare-ie$iri. $i chiar sa actioneze asupra procesului in fig. 111.4.3 este data schema de prin contactele unor relee. Adica pe transmisie a informatiilor MUX, respec- langa functia de masurare au $i functii tiv DMUX in varianta electronica (digi- de comanda. Prelucrarea marimilor fizice necesita tratamente specifice (de tala), pentru cuvinte cu patru biti. Un cuvant (byte) este format din mai presiune, nivel, debit, temperatura multi biti. in cazul respectiv byte-ul are etc.). Ansamblul acestor masurari $i inpatru biti; Ia calculatoarele personale u- registrarea lor informeaza utilizatorul de zuale un byte este format din opt biti, starea sistemului Ia un moment dat $i conform codului ASCII (American Stan- de evolutia procesului supravegheat dard Code Interchange Information). Cu- (monitorizat) in timp. inregistratoarele vantul de opt biti se mai nume$te octet. se aleg, in functie de proces, cu sau in mod normal, sistemul transmite pe hartie (imprimanta), pentru 0 rnaun singur fir F un byte. Deci MUX tran- rime sau mai multe (monocurba sau sforma informatia paralela intr-a infor- multicurbe). inregistratoarele multimatie seriala, care este transmisa prin curbe se realizeaza in mod obi$nuit, F Ia DMUX. La randul sau DMUX trans- pentru 3, 6 sau 12 marimi. Ele utilizeaforma informatia seriala intr-a informa- . za un multiplexor, fiind necesar un sin~ tie paralela. Pentru aceasta, pe adre- . gur dispozitiv de trasare. Memorarea se efectueaza pe imprimanI sele A1 A2 atat MUX cat $i Ia DMUX se efectueaza o baleiere completa. Pentru ta (suport de hartie cu deplasare liniara a nu se distruge informatia, baleierea sau unghiulara cu viteza constanta). adreselor trebuie efectuata sincron. Tehnica inregistrarii permite rezolvain functie de lungimea cuvantului se rea functiilor de baza ale unui concenalege tipul de MUX, respectiv DMUX. trator de date (colectarea $i conservaDe exemplu, pentru un cuvant de opt rea observatiilor cu privire Ia sistemul : biti (Wo ... W1 ~ 23) sunt necesare pen- monitorizat). Desigur ca trecerea de Ia tru o baleiere completa trei adrese A1, multiplexoare analogice - logica cablaA2, A3. in cazul prezentat Ia patru biti ta (fig.lll.4.1) Ia cea numerica - logica (Wo ... W3 ~ 23) sunt necesare doua programata (fig. 111.4.2) permite cre$te' adrese (A 1, A2). rea numarului de functii asigurate, suDeci cuvantul este format din 2" biti, pletea in utilizare $i caracterul universal in care n este numarul de adrese ne- al concentratoarelor de date. cesar. in acest caz, ecuatiile defuncti0 centrala de masura are, ca obieconare sunt: tiv, achizitia $i tratarea datelor. Aceasta Pentru MUX: se realizeaza prin urmatoarele functii: F = A 1 A 2 W0+A 1 A2 W 1 +A 1 A2 W2+ interfata cu procesul (intrari/ie$iri), controlul centralei $i tratarea masurarilor; (3.4.1) interfata om-ma$ina, comunicarea cu , + A 1 A2 W3 Pentru DMUX: un calculator de supervizare. lnformati' yo= AtA2 F ile din proces sunt semnale analogice (intensitati sau tensiuni furnizate de trayt = AtA2F ductoarele de masura) sau semnale lo' y2 = AtA2F (3.4.2) gice (contacte sau informatii codificate numeric). Semnalele analogice sunt inI y3 = AtA2F tensitati in gama 4-20 rnA c.c. sau tenTrecerea de Ia aparatele de masurat siuni 0 ... 5 V c.c.

tara

----w-----1) .------'-1..

Wo

0.-

~--

',

'\
IF
I
/

DMUX --..... .. o

wa \1 y1

MUX

DMUX

'

','--

~ --~y3
H2

x-

E +

H1

wo w1 w2 w3

00 01 10 11

c
A1

Flg.lll.4.1. Prtnclplul de transmlsie-receptie a mai multor lnfonna1:11 pe un slngur canal (multlplexare-demultlplexare).

a b Flg.IIIA.3. Schema de transmitere a lnfonna1:111or cu MUX ,1 DMUX.

III. Masurari

Capitolul 4: Masurari complexe

__!!_Q_ 00

~01

y
Calculator electronic

--'!!..L 11

Fig. 111.4.4. Schema bloc a unui sistem de mlsurare asistat de calculator.

00

10

A1

A2

Fig. IIIA.2. Princlpiul de functlonare al MUX-DMUX cu clrcuite integrate

VLSI.
Cele mai moderne sunt sistemele de masurare asistate de calculator. Sistemele de masurare ~i preluare a informatiei presupun o automatizare a masurarilor, astfellncat sa se poata realiza pe de o parte, obtinerea de date din mai multe puncte de masurare, lntr-un timp cat mai scurt, ~i pe de alta parte o preluare rapida a rezultatelor masun!lrilor pentru a se lua decizii eficiente In timp util. Aceasta presupune: culegerea informatiei primite, In general, de Ia mai multe traductoare care transforma marimile neelectrice In marimi electrice

(intensitati, tensiuni); prelucrarea preliminara a acestor marimi electrice astfel lncat sa poata fi prezentate sub 0 forma accesibila unui calculator numeric; prelucrarea propriu-zisa a informatiei de catre calculatorul electronic, In conformitate cu un algoritm stabilit anterior; afi~area rezultatelor masurarilor ~i luarea unor decizii, fie automat In conformitate cu acela~i algoritm prestabilit, fie prin comenzi date de operator, de Ia consola calculatorului. Un astfel de sistem de prelucrare a informatiei, construit In jurul unui calculator numeric, presupune considerarea a doua categorii importante de probleme: cele legate de partea de ,hardware", adica de echipamentul propriuzis ~i cele legate de partea de ,software", adica programele necesare prelucrarii informatiei In scopul propus. Functionarea sistemului de masurare asistat de calculator prezentat In figura 111.4.4. consta In urmatoarele: - informatiile primite de Ia traductoarele T 1 ... Tn sunt adaptate In semnale electrice analogice de catre adaptoarele A 1 An ~i transmise pe o singura cale de transmisie, prin intermediul

multiplexorului, catre blocul de e~anti onare ~i memorare. Prin intermediul convertorului analog-numeric acestea sunt aduse Ia o forma compatibila cu echipamentul central ~i apoi trimise In magistrala de date ~i adrese catre modem. Dupa ' transformarea lor In semnale modulate, ' acestea sunt transmise prin statia de emisie radio catre statia de receptie radio centrala. Aici sunt demodulate ~i I transmise calculatorului electronic. Unitatea centrala UC coordoneaza activitatea de transmisie a datelor catre ' ~i de Ia calculator. , in cazul in care sistemul are ~i rol de conducere a procesului, semnalele de ; comanda primite de Ia calculator sunt , convertite In semnale analogice de CNA, iar apoi transmise elementelor de executie E1 ... En prin intermediul demultiplexorului. Sistemul de achizitii de date ~i eel de supraveghere sunt realizate de diferite firme, printre care ENERGO-CONTROL, ASTI CONTROL ~i ROKURA din Bucure~ti. DATA AQUISITION KEITHLEY INSTRUMENTS INC., Cleveland, SUA.
. 1

IV. Automatizari
Capitolul Probleme generale 1

Capitolul1: Probleme generale

IV. Automatizari

1.1. Definitii
Automatica este definita ca parte a $tiintelor tehnice, care se ocupa cu teoria $i realizarea constructiva a obiectelor tehnice, de exemplu instalatii $i utilaje ce functioneaza tara interventia directa a omului Automatizarea este definita ca aplicarea automaticii Ia anumite obiecte tehnice, cu ajutorul sistemelor automate. De exemplu: automatizarea instalatiilor pentru constructii, automatizari in industria chimica, automatizari in metalurgie etc. Sistemul automat (SA) este definit ca model al unui obiect, realizat prin metade sistemice, in scopul studierii lui in raport cu variabila independenta de timp t. Metodele sistemice utilizate in mod obi$nuit sunt: metoda renuntarii $i metoda experimentala. Sistemele automate sunt cu reactie inversa (inapoi) - feed back (schema bloc data in fig. IV. 1. 1 $i cu reactie inainte - feed forward - cu schema bloc data in fig. IV.1.2). Elementele componente ale celor doua scheme sunt: - comparatorul (Comp); - amplificatorul (A); - elementul de comanda (C); - element de executie (E); - instalatie tehnologica (IT); - proces de automatizat (P); - traductorul (T); - element de adaptare a perturbatiei (N); - blocul de calcul (BC). Semnalele sunt: Ia intrare w(t); Ia ie$ire y(t). in interiorul sistemului automat SA exista semnalele: E - Ia ie$irea din comparator: E = w(~- Y,(~ (1.5.1) E* - semnalul amplificat; u - semnalul de comanda; m - semnalul de executie; v - semnalul Ia ie$irea din elementul N ce adapteaza perturbatia p; y - semnal ce intra in P; /- semnal Ia ie$irea din proces, care se aplica pe intrarea T; Ia ie$irea din T se obtine semnalul Y, (marimea de reactie).

Comparatorul (Comp.) efectueaza comparatia dintre marimea de referinta w(t) $i cea masurata y,{t) conform relatiei 1.5.1. Amplificatorul (A) realizeaza amplificarea semnalului de abatere E(t). Elementul de comanda (C) prime$te Ia intrare semnalul E*(~ $i transmite Ia ie$ire semnalul u Elementul de executie (E) realizeaza legatura elementelor de automatizare (echipament de automatizare) EA cuP. Traductorul (T) transforma semnalul din proces y intr-un semnal compatibil cu SA notat cu Y, 8/ocu/ de calcul (BC) asigura functia de inregistrare de date $i de conducere.

1.3. Clasificarea SA
Se face dupa: - marimea de intrare w: daca w = canst., SA este cu stabilizare; daca w = program, sistemul este cu program; daca w = aleatoriu, sistemul este de urmarire; - numarul marimilor de ie$ire; monovariabile $i multivariabile; - agentul purtator de semnal: electronice, pneumatice, hidraulice, electropneumatice etc.; - caracteristicile constructive: specializate, unificate; - modul de transmitere a comenzii: cu $i tara energie auxiliara; - caracterul prelucrarii semnalului: continuu (liniar - P, I, PI, PD, PID $i neliniar - bi $i tripozitional); discret (logica combinationala, logica secventiala logica cablata $i logica programata, numerice de tip P, I, PI, PD, PID); - viteza de raspuns: rapide, lente.

m.

1.2. Funqiunile SA
Acestea sunt de: masurare, comanda, reglare, semnalizare, protectie $i conducere $i se pot urmari pe fig. IV.1.1. Functia de masurare este realizata pe calea inversa, de traductor. Functia de comanda este realizata pe calea directa - SA cu circuit deschis $i corespunde initierii comenzii de catre elementul de comanda $i este transmisa Ia elementul de executie. Functia de reglare este realizata de SA cu un circuit inchis, care urmare$te obtinerea marimii date w(t) prin supravegherea permanenta a semnalului de ie$ire y $i actionarea in lantul de elemente de automatizare in sensul realizarii w(t). Functia de semnalizare este realizata pe calea inversa, in sensul ca atunci cfmd ie$irea y iese dintr-un anumit domeniu prestabilit (sub minimum sau peste maximum) atunci se realizeaza o semnalizare acustica sau/$i optica. Functia de protectie este mai puternica decftt cea de semnalizare; in cazul depa$irii limitelor admise (semnalizarea a functionat $i nu s-a intervenit asupra sistemului) din diverse motive, functia de protectie intervine $i blocheaza (opre$te) functionarea sistemului. Functia de conducere presupune existenta calculatorului.

1.4. Problemele SA
Acestea sunt: analiza, sinteza $i testarea. Analiza consta in determinarea semnalului Ia ie$ire y (raspunsul SA), atunci cfmd se cunoa$te semnalul aplicat Ia intrare w $i sistemul fizic f. Sinteza consta in determinarea structurii constructive a sistemului fizic f $i implementarea lui, atunci cand se cunosc intrarea w $i ie$irea y. Testarea consta in determinarea intrarii w cand se cunoa$te ie$irea $i sistemul fizic.

1.5. Semnale utilizate in automaticA

Semnalele utilizate in mod obi$nuit sunt: treapta, rampa, impuls $i semnale armonice (sinusoidal sau cosinusoidal. Acestea sunt definite in modul urmator: Semnalul de treapta poate fi unitara (fig. IV.1.3 a) sau de valoare K (fig. IV.1.3 b) $i sunt exprimate prin relatiile 1.5.2, 1.5.3:

Flg.IV.1.1. Schema bloc a unui sistem automat cu reactie inversi.

Fig.IV.1.2. Schema bloc a unui sistem automat cu react~e lnainte.

IV. Automatizari

Capitolul1: Probleme generale

y y

{y = 0 y=1 {y = 0 y=k

t<O t"" 0 t<O t"" 0

=sinwt

{1.5.2)

=cos wt y(t),

{1.5.6) {1.5.7)

{1.7.1)

1.6. Transfonnata Laplace

{1.5.3)

Exemplul de calcul 1:

Semnalul rampa poate fi unitar {tga = 1 - fig.IV.1.4 a) sau panta v {fig. IV 1.4 b) $i sunt exprimate prin relatiile: ts 0 y = 0 {1.5.3)

Avand functia original functia imagine {transformata Laplace) in care s = a jw se obtine prin aplicarea operatorului Laplace functiei original

Y(s)

Sa se calculeze h{t) a circuitului RC din fig. IV.1.8.

u u

Y(s)=.t:[y(t)] Y(s) = f y(t)e-'dt

0

.=
= e

Ri + !.__

c I idt

{1.7.2) {1.7.3)

{1.6.1) {1.6.2)

.!_fidt

{ y=t y
=

Se aplica transformata Laplace:

t"" 0

{ y=vt

t > 0 tga=v

{1.5.4)

Semnalul impuls {functia Dirac) este reprezentat in fig. IV.1.5 $i este exprimat de relatiile:

y=O 1

;=: tt: ~
0 y

{1.5.5)

Prin intermediul transformatei Laplace, se poate efectua trecerea unei functii din domeniul real {timp ~ in domeniul complex {frecventa s). Utilizand transformata inversa Laplace {se pleaca. de Ia functia imagine) se ajunge Ia functia original

u; (s) = Rl ( s) + 5~ 1( s)
u. (s) = 5~ l(s)

{1.7.4)

{1.7.5)

t>O

y(t) = -2 1 .7w Y(s)e-'ds

Jfj
c-jw

{1.6.3)

H(s) = u. (s) = sbl(s) u;(s) (R+ s~)l(s)

1
1+ sRC

Semnalele armonice {sinusoidale $i cosinusoidale) sunt date in fig. IV.1.6 $i IV. 1.7 $i sunt exprimate de relatiile:

in care c este constanta pragului de convergenta.

1
1 + sT

{1.7.6)

1.7. Fun~a de transfer a funqiei original h(t)

Notata cu este caracteristica cea mai generala a unui element sau SA $i este definita ca fiind raportul transformatelor Laplace dintre marimile de ie$ire $i cea de intrare in conditii initiale nule.

H(s)

unde: = RC - constanta de timp a circuitului {1.7.7)

Algebra funcliilor de transfer

Conexiunea paralelii {fig. IV.1.9) Se pune problema inlocuirii acestor elemente cu unul singur care sa aiba acela$i efect. Trebuie determinata fdt echivalenta.

a
y

b
Fig. IV.1.3. Semnal treapti.
y y

J
Flg.IV.1.5. Semnal impuls. Fig.IV.1.6. Semnal sinusoidal.
y

Y 2(s)+ Y (s) Y,(s). Y 2(s). H~(s)= w(s)' H2(s)= w(s)'

~(s)+
3

Y(s)=

{1.7.8)

{)

Fig.IV.1.8. Circuit RC.

Y(s)

b Flg.IV.1.4. Semnal rampl.

Fig.IV.1.7. Semnal cosinusoidal.

Fig. IV.1.9. Conexlunea paraleli.

Capitolul1: Probleme generale

IV. Automatiziiri

H(s)- _H_d_,__,(s)f--;-1Hd(s)
Flg.IV.1.10. Conexiunea serie.

(1.7.30)

(1.7.9)

(1.7.21)

Obs. La stabilitatea SA se pune problema determinarii polilor fdt. Pentru aceasta este necesar a se rezolva ecuatia de Ia numitorul relatiei 1.7.29 sau ecuatia de Ia numitorul relatiei 1.7.30 in
Y(s)

S) W (S) ; Y (s)= H (s)w(s); Y (s)=H (s)w(s)

H1 (
2 2 3
1 2

~ (S) =

(1.7.22)

3 (1.7.10) inlocuind in relatia (1.7.8) se obtine:

3

Y(s)= [H (s)+H (s)+H

Din care rezulta:

(s}]w{s} (1.7.11)

H(s) = w(s) = =H (s)+H (s)+H (s)=

1 2 3

Y(s)

(1.7.23) Y(s)= e(s)Hd {s} Y(s)=e(s)Hd(s)= =[ w{s} Y, (s)]Hd (s) = =W(s)Hd (s)Y, (s)Hd (s}(1.7.24)
Y, ( s) = H, ( s) Y ( s)

Fig.IV.1.13. Transfonnarea conexiunii paralel-opuse lntr-o conexlune cu reaqie unitari.

.

(1.7.25)

=}:Hi{s}
i-1

(1.7.12) .

Y(s)=w(s)Hd (s)H, (s} Y(s)Hd (s}

( 1. 7.26) L..,__F_ig_._IV_._1._14_._SA_c_u_d_o_u_l_rea_cJI_I_.__,

in cazul general:

Y(s}[1Hd (s)H, (s)]=w(s)Hd (s)

(1.7.27) (1.7.13)
I

H(s) = iHi {s}

i-1

Y(s) Hd(s) H(s) = -{-} = { } { } (1.7.28) Ws 1HdsH,s :

!

Hd (s) H(5 ) = 1 H d(s) H, (s)

(1.7.14)

(1.7.29)

~ (S) = H1 ( S) w; (S) = H 1 ( S)
2 ( 2 ( 2 ( 2 (

Daca coeficientul de proportionalitate al traductorului de pe calea de reactie este 1, se obtine conexiunea cu re actia unitara H (s) = 1. in acest caz coW( nexiunea paralel-opusa devine paralel(1.7.15) opusa cu reactie unitara (fig. IV.1.12):

S)

Y s) =H s) W s) =H s) Y s) = =H (s)H (s)w(s) (1.7.16)

1( 7 2

H 1(s)H3(s)H4(S) 1H1(s)H2(s) 1 H1(s)H3(s)H4(s)H3(s) 1 H1(s)H3(s)

c
Y(s)

Y3 ( s) = H 3 ( s) W3 ( s) = H 3 ( s) Y2 ( s)

Fig. IV.1.15. Felt a SA cu doul reacJII din ftg. IV.1.18.

=H 1 (s)H 2 (s)H 3 (s)w{s}

(1.7.17)
Y,(s)

y1l
'------1 H,(s)

H(s) = ~~j} = H(s)H (s)H

7 2

{s} = (1.7.18)

F;

fl Hi {s}
i-1

Fig. IV.1.11. Conexlunea paralel opusl.

W(s) Y(s)

_w __ (tl____~~~------y-(t)__
Fig. IV.1.18. Funqie indiciall F;.

in cazul general:

H(s) =

Il Hi (s)
i-1

(1.7.19)

Conexiunea paralel - opusa (fig. IV.1.11).

--------~~~---
Flg.IV.1.12. Conexiunea paralelopusl cu reaqie unltari. Fig.IV.1.17. FuncJ!a pondere FP

JL"t_

e(s)=w(s)Y,(s)

(1.7.20)

IV. Automatizari
cazul reactiei unitare. Din acest motiv se cauta aducerea SA Ia forma cu reactie unitara. Pentru aceasta se procedeaza ca in fig. IV. 1.13.
H(s) 1
=

Capitolul1: Probleme generale

cu F, sau Yt(t) (fig. IV.1.16).
i~i

modifica

~i

el pozitia cu unghiul Be (1.9.1) (1.9.2) (1.9.3)

~=Y

(t)=Y

(1.8.1)

w(s) =

Y(s)

H(s)=~= Y(s) =Sy(s)

w(s)
!__

(Bi =Be). u; = k 1B; Ue = k 1Be

ud = ui- ue

=H, (s)

Hd 1 Hd

(s)H, (s) (s)H, (s) =

=SL[i(t)]=L[~ ]
1

(1.8.2)

(1.7.31) Cand semnalul aplicat Ia intrare este un impuls, raspunsul se nume~te ,.functie pondere" ~i se noteaza cu F, f'X.~ sau h (fig. IV.1.17) P
H(s)

Hd (s)

SA cu reactii multiple. Se calculeaza: fdt a conexiunii paralel - opuse de pe calea directa ~i fdt echivalenta a elementelor His) ~i His) conectate in serie (fig. IV.1.15 a); fdt pe calea directa (fig. IV.1.15 b); fdt pentru conexiunea paralel-opusa a SA (fig. IV.1.15).

=:\~ =Y~s) =Y(s) =L[h(t)]

(1.8.3) Legi!itura dintre F; $i FP (fig. IV. 1. 18) Pentru un acela~i SA:

H(s)- 1 dy~(t)l
H(s)=L[h(t)]

(1.8.4)

1.8. Funqia indiciali fi functia pondere

Atunci cand Ia intrarea unui sistem se aplica un semnal oarecare, Ia ie~ire rezulta o marime (semnal) care se nume~te raspunsul SA. Cand semnalul aplicat Ia intrare este un semnal treapta, raspunsul se nume~te .,functie indicia/a" ~i se noteaza

(1.8.5)

Rezulta:

1 dy~(t)l

L[h(t)]
(1.8.6)

Tensiunea de diferenta u este amplificata de amplificatorul J Ia ie~irea caruia se obtine ud respectiv i. i = K ud (1.9.4) Molorul electric de c.c. cu excitatie independenta M este parcurs in circuitul de actionare de curentul i, iar in circuitul de excitatie, respectiv prin infa~urarea de excitatie L de curentul i = const. (u = consfJ. Pe arborele motorului electric M care actioneaza P2 sunt prevazute: un reductor de turatie R, o clapeta de reglare CR care se rote~te cu unghiul Be' cuplu de inertie J ~i cuplul de frecare vascoasa D dintre rotor ~i stator, inclusiv de Ia ventilatorul motorului electric M. in regim stationar B.= 8; u. = u; ud = 0; i = 0 (1.9.5) I ~i M s~a pe loc in regim dinamic B. :1: 8; U.:t: U; Ud:t: 0; i :1:0 (1.9.6) 1 Modelul m~tematic rezulta din ecuatia de echilibru dinamic (cuplul motor Mm egal cu cuplul rezistent M,).

[dy~(t)l = h(t)
i(t)=fh(t)dt

Mm = 'i.M,

(1.9.7)

(1.8.7)

M, = Mi + MD+ M, (1.9.8) in care: M, - este cuplul de frecare ce se neglijeaza (M,e 0) M eM.+ MD (1.9.9)
r
1

1.9. Sistem de unnirire a poz~ei unghiulare

Prin studierea acestui sistem se poate vedea in ce consta problema analizei SA. Conform fig. IV.1.19 sistemul are Ia baza potentiometrele P 1 ~i P2. Daca se modifica pozitia unghiulara B; a P 1 atunci prin SA de urmarire P2

Mi = J dt 2

d2B

(1.9.10)

M
D

DdB. df

(1.9.11) (1.9.12)

h(t)

Mm = K3 (/)ex i

Fig. IV.1.18. Legitura dintre

F1fi Fp.

Deoarece i = const. ~i fP = const. in aceste conditii se poate s"crie:

n
+

Lex

Uex=Ct lex=Ct

+ U= ct

Flg.IV.1.19. Slstem de urmirire a pozijiei unghlulare.

Fig. IV.1.20. Rispunsul SA.

Capitolul1: Probleme generale

IV. Automatiziiri

Mm=K4 i d2 e de K . i = J dt2 + D d;
l;)i relatia 1.9. 7 devine:

(1.9.13)

(1.9.14)

K. i=K . K2. Ud= =K. K2 K (ei+e.) =K (e;+e.)

1

(1.9.15)

d2 e de K(e.-e )=J-+o- 2 e dt dt 2 de de J-- + D- + Ke = Ke. 2 dt dt e

1
1

(1.9.16)

(1.9.17)

care este ecuatia ce descrie functionarea SA de urmarire a pozitiei unghiulare. Se imparte Ia J l;>i se obtine:

d2 e ode K K dt2e +J d; +Jee =Jei

(1.9.18)

SA depinde de factorul de amortizare .;. Daca .; = 0 atunci SA este oscilatoriu neamortizat (Ia limita de stabilitate - din in care: punct de vedere practic este instabil). .; - este factorul de amortizare; Pentru 0 < .; < 1 raspunsul este oscilatoriu amortizat. Pentru .; = 1 l;)i .; > 1 wn - pulsatia sistemului. Ecuatia diferentiala de ordinul 2 neomo- raspunsul este aperiodic l;)i tinde mai gena, cu coeficienti constanti 1.9.19 are repede catre anularea regimului tranzisolutia sub forma generala: toriu l;)i intra intr-un regim permanent e. (t)=e., (t)+e.. (1.9.20) de functionare. Fizic, in cazul .; = 0 acul indicator P2 il;)i continuu pozitia in jurul e lntegrarea ecuatiei 1.9.13 conduce Ia va modifica e = solutia 1.9.20 in care intereseaza com- e. . In cazul 0 < .; < 1 acul P2 va da indiponenta tranzitorie etft). catii intr-o parte l;)i alta a pozitiei ee = ei cu Variatia e (~in functie de factorul de amplitudine din ce in ce mai mica pana et cand acul se va stabiliza Ia ee = ei . Tn caamortizare .; este data in fig. IV.1.20. zul .; ~ 1 acul indicator al P2 va pleca de ' Ia pozitia initiala l;>i se va opri Ia ee= ei. Tn e.,= 1 - ; ; sin[wn QJ] cazul prezentat nu s-a luat in considerare eroarea ei - ee; se presupune ca acesta (1.9.19) este suficient de mica. Din fig. IV.1.20 rezulta ca raspunsul

(~t- e }t+

IV. Automatizari
Capitolul Elemente de automatizare 2

Capitolul 2: Elemente de automatizare

2.1. Traductoare
Traductorul este elementul de automatizare care transforma o marime de o anumita natura fizica intr-a marime de alta natura fizica. in general, 0 rnarime neelectrica intr-a marime electrica. Traductorul este alcatuit dintr-un detector !?i un adaptor (fig. IV.2.1) Detectorul transforma marimea fizica de masurat X; (in general, 0 marime neelectrica) intr-a marime electrica xe. Adaptorul transforma marimea rezultata de Ia detector xe in marimea Xa compatibila cu sistemul automat. Traductoare pentru mi~i de translatie =;;i rotatie in automatizari, sunt utilizate frecvent traductoare cu semnal electronic unificat. Acestea sunt alcatuite din elementul sensibil (de masurare) l?i adaptor. lmprimarea unei deplasari unghiulare a, unui adaptor deplasare unghiulara curent, conduce Ia rotirea unui magnet permanent cu unghiul a, intr-un miez magnetic toroidal, bobinat, in care apare un curent electric i. Prin intermediul unei montari electronice se obtine o dependenta liniara intre i l?i a respectiv i = f(a). De regula, semnalul electric este unificat l?i este cuprins intre 2 l?i 10 rnA (mai rar 4 ... 20 rnA). Adaptorul deplasare unghiulara - curent este codificat cu indicativul ELT 370 l?i sub forma bloc se prezinta ca in fig. IV.2.2. Adaptoarele deplasare liniara curent sunt codificate ELT31 0. 0 de-

IV. Automatizari

.
I

.
,
!

;
1

plasarea liniara .1/ este transformata de mare, odata cu crel?terea h a nivelului un convertor mecanic intr-a deplasare cre!?te l?i rezistenta electrica cuprinsa unghiulara a l?i apoi prin intermediul ' intre a l?i c. Deci. unui adaptor ELT 370 in semnal R = f(h) (2. 1.3) electric unificat 2 ... 10 rnA c.c. (4 ... 20 in fig. IV.2.6 este aratat un traductor de nivel inductiv cu deplasare unghiurnA c.c). Schema bloc este data in fig. IV.2.3. lara. Variatia h se transforma intr-a variaNota: - Adaptoarele din seria ELT transfer- tie a unghiului a. Daca variatia unghiurna deplasarile in semnal unificat 2 ... 10 lara a este aplicata unui seisin generarnA c.c, iar cele din seria FE in semnal tor, ea se transmite unui seisin motor electric unificat 4 .... 20 rnA c.c. care indica direct h. Traductorul de tip capacitiv se ba Traductoarele de presiune au ca element de masurare tubul Bourdon, zeaza pe evidentierea marimii h in clopotul, capsula, burduful elastic l?i functie de capacitatea C formata dintrun electrod introdus in lichidul al carui cristalul piezoelectric. Traductorul de presiune cu crista/ nivel trebuie masurat l?i rezervorul respiezoelectric (fig. IV.2.4) pectiv. Daca se actioneaza cu o forta Traductoare de debita Sunt de tip magnetoelectric, cu diaF = pA = kQ = kUC (2.1.1) rezulta ca semnal o tensiune: fragma, de inductie, rotametric, cu ultrasunete. U= ~ (2.1.2) Traductoarele de tip magnetoelectric in care: sau tip turbina se monteaza pe traseul conductei in care trebuie masurat dep - este presiune; bitul li' (fig. IV.2.7). A - suprafata; Q - cantitatea de electricitate inmagaDebitul ce trece prin conducta rotel?zinata intr-un condensator de ca- te sistemul format din elicea 1 !?i magpacitate C; netul permanent 2 montate pe axul 3 U - tensiunea ce apare Ia borne; cu turatia n. Prin rotirea magnetului permanent 2 cu turatia n, in bobina 4 k - constanta. Traductoarele de nivel sunt de tip se induce o tensiune electromotoare e proportionala cu n, respectiv cu li'. rezistiv, inductiv, capacitiv etc. (2.1.4) in fig. IV.2.5 este prezentata schema e = f (n) = g(li') de principiu a unui traductor rezistiv. Traductorul cu inductie se utilizeaza Plutitorul P urmarel?te nivelul apei, Ia lichide cu rezistivitate electrica mai ceea ce conduce Ia deplasarea liniara mica de 100 1!0/cm. Pe conducta se a cursorului C pe rezistenta R. Ca ur- monteaza detectorul prin intermediul unor flanl?e (fig. IV.2.8). Axa optica Detectorul este format dintr-un tub diamagnetic (protejat Ia interior cu un

Axa electrica

Fig. IV.2.1 Schema bloc a unul trac:luctor.

Axa mecanica

{Zi]

)I

Fig.IV.2.4. Traductor de presiune ce utlllzeazl efectul piezoelectric.

Fig. IV.2.2 Schema bloc a unul adaptor ELT 370.

Fig. IV.2.6. Traductor de nlvel inductlv.

f{%1 l21 I
~LT310
Fig. IV.2.3 Schema bloc a unul adaptor ELT 310.

---------------------------

~h

~
1
2 Suport

Fig. IV.2.5. Traductor de nlvel rezlstlv.

Fig. IV.2.7. Traductor de tip magnetoelectrtc.

IV. Automatiziiri

Capitolul 2: Elemente de automatizare

!

strat de teflon, pentru a rezista Ia tem- temperatura. Prin dilatarea lichidului, peraturi ridicate ~i lichide corosive) pia- se creeaza presiune, care prin intermesat intr-un camp de inductie B (fig. diul tubului capilar o transmite unui tub Bourdon, obtinandu-se astfel transforIV.2.9). Datorita deplasarii lichidului cu viteza v marea presiunii intr-o deplasare unin conducta ~i prin, in campul magnetic ghiulara a data de acul indicator pe 8, in masa lichidului se induce o ten- scala aparatului. Termometrele manometrice cu gaz siune electromotoare e care este culeasa prin intermediul electrozilor a ~i b. difera numai prin rezervorul termic in e = 8/v (2.1.5) care exista gaz (Ar, C02, N2 etc.) care se dilata puternic cu temperatura. in care: 1 - este diametrul tubului. Pe principiul variatiei rezistentei elecSub forma bloc, detectorul (OEM) trice cu temperatura sunt utilizate metransforma \1' in e. in practica, aceste tale (termorezistente) ~i semiconducdetectoare sunt cunoscute prin notatia toare (termistoare). Termorezistentele (fig. IV.2.11) au ca FE 800. Detectorului i se ata~eaza un adaptor tensiune - curent tip FE - 96, element sensibil o rezistenta electrica care furnizeaza Ia ie~ire i = 2 ... 10 rnA din Cu sau Pt montata intr-o teaca de c.c. (4 ... 20 rnA c.c.) proportional cu \1'. otel OLT 45 sau otel inoxidabil. Dome Traductoare de temperaturA niul de functionare este -200 ... +500C. Functioneaza pe principiul dilatarii, al Rezistenta electrica corespunzatoare variatiei rezistentei electrice cu tempe- unei temperaturi fJ este: ratura, al producerii tensiunii termo- RIJ.. = R 0 (1 + afJ + {38 2 + yfJ 3) (2.1.6) 1n care: electromotoare ~i al radiatiei. Pe principiul dilatarii sunt utilizate a, {3, y- sunt coeficienti specifici formei atat solidele (bimetalul), lichidele (ter~i materialului; mometre manometrice) cat ~i gazele Ro - rezistenta electrica Ia ooc. (termometre manometrice). Daca este necesar, Ia ie~irea semna8imetalul este constituit din doua , lului electric unificat 2... 10 rnA c.c. se metale cu coeficienti de dilatare diferi- utilizeaza adaptoare rezistenta-curent. Termistoarele au forma cilindrica ~i ti, ceea ce determina transformarea variatiei temperaturii intr-o deplasare d sunt confectionate din oxizi, carburi sau (fig. IV.2.10). sulfuri. Domeniul de functionare este Termometrele manometrice cu lichid 100.... +400C. Rezistenta electrica se bazeaza pe dilatarea unui lichid (gli- corespunzatoare unei temperaturi fJ este: cerina, clorura de etil etc.) care se afla R = R0 e-f3B (2.1.7) 8 in rezervorul termic (bulb) cand cre~te in care:
detector
/

f3 - este un coeficient ce depinde de

Flg.IV.2.8. Plasarea detectorului traductorulul cu lnduqle.

t
'

Flg.IV.2.10. Blmetalul.

"Tub

diamagnetic

material. Pe principiul producerii tensiunii termoelectromotoare (ttem) sunt utilizate , termocuplurile (fig. IV.2.12). Termocuplul este constituit din doua metale de natura diferita sudate Ia un ! capat. Cele doua metale pot fi: , tier - constantan (0 ... 500C); cromel - alumel (0 ... 1000C); platin - platin rhodiu (0 ... 1200C); platin-platin rhodiu 13 % (0 ... 1400C); platin-platin rhodiu 18% (0 ... 1600C). Cand cele doua capete sunt Ia temperaturi diferite, in circuitul astfel format apare o tensiune e de natura termoelectrica numita termoelectromotoare (ttem). Deoarece nu se cunoa~te cu exactitate expresia analitica a ttem, in functie de proprietatile materialului celor doua conducte ~i de temperatura, se intocmesc tabele, unde in . functie de temperatura T2 = constanta : a extremitatii conductoarelor ~i cunos, cand ttem e produsa de termocuplu (se masoara cu milivoltmetrul) se obtine temperatura punctului de jonctiune T1 a termocuplului: T1 = f (e) pentru T2 = canst (2.1.8) Elementul sensibil (termocuplul) se introduce intr-o teaca de protectie din ; OLT 45, otel inoxidabil, otel refractar sau teaca ceramica. Pentru obtinerea Ia ie~ire a unui semnal electric unificat 2 ... 10 rnA c. c. se utilizeaza adaptoare tensiune-curent. Pe principiul radiatiei termice sunt pirometrele cu radiatie ce au Ia baza legea radiatiei corpului negru. Radiatia termica este focalizata printr-un sistem optic intr-un focar in care se afla o ba: terie de termocupluri. La ie~ire se obti; ne o tensiune de ordinul milivoltilor. Pi. rometrele cu radiatie sunt utilizate in domeniul 600 ... 2000C. Traductoare de umiditate Functioneaza pe principiul modificarii lungimii firului de bumbac, al termometrului uscat (psihrometric) sau al utilizarii clorurii de litiu. Pe principiul modificarii lungimii firului de bumbac se transforma variatia umiditatii intr-o variatie a lungimii acestuia. Traductoarele de umiditate ce functioneaza pe principiul termometrului uscat au Ia baza utilizarea a doua termorezistente TR 1 (termometru uscat) ~i TR 2 (termometru umed) montate intr-o
T2 =constant

Fig. IV.2.9. Prtnclplul

de funct~onare al traductoarelor
cu lnduqle. Fig. IV.2.11. Termorezistenfi.

Fig. IV.2.12. Termocuplu.

Capitolul 2: Elemente de automatizare

punte (fig. IV.2.13). TR 2 este alimentata permanent cu apa prin capilaritate din rezervorul de apa 1. Ventilatorul 2 vehiculeaza aer peste TR 1 $i TR 2. Dar TR 2 are umiditatea cp = 100% pe cand TR 1 are umiditatea aerului vehiculat. Apare un dezechilibru care este transmis prin intermediul puntii Ia un amplificator sensibil Ia faza 3. in functie de sensul curentului pe bobina de ie$ire L2, motorul electric bifazat 4 se va roti in mod corespunzator. Prin intermediul reductorului de turatie 5, se deplaseaza acul indicator 6 pe scala 7 $i, concomitant, se deplaseaza cursorul potentiometrului de reactie 8 (fig. IV.2.13).

IV. Automatizari
derea circuitului prin care circula curentul de sarcina /5 Pastila 8 are rolul de a mentine 6 minim, care sa permita arcului 7 sa aduca paleta Ia pozitia initiala (6 max.) cand lc = 0. Daca 6 ar fi fost zero, datorita magnetismului remanent paleta nu ar mai fi revenit. Deoarece un curent de comanda mic, /c poate determina inchiderea unui circuit de sarcina prin care circula un curent mare 1 5 (15 > /c) releul are o caracteristica de amplificator tip releu (fig. IV.2.15). Cand apare semnal de comanda lc 0 releul functioneaza, iar dind /c = 0 revine Ia pozitia de zero (are o singura pozitie stabila caracteristica unui circuit monostabil). in c.a. miezul este realizat cu tole din otel electrotehnic. Variatia 41 $i a fortei de atractie Fa ar trece de o suta de ori pe secunda prin zero (fig. IV.2.16) ceea ce ar conduce Ia vibratia contactelor. Fa = f ((/}2) (2.2.2) Pentru a evita aceasta pe miez se monteaza o spira in scurtcircuit 9. Aceasta spira produce un flux magnetic 412 defazat in urma fata de 41 1 (fig. IV.17). Fiecare flux 41 1 $i 412 produce cate o forta de atractie respectiv Fa 1 $i Fa 2 care dau o forta de atractie rezul. tanta Fa, care nu mai trece prin zero (fig. IV.2.18). Releul electromagnetic cu plonjor (fig. IV.2.19). in momentul in care bobina 1 este parcursa de curentul lc se creeaza o forta de atractie Fa, care atrage plonjorul 2 determinand inchiderea sau deschiderea unor contacte. Prin inchiderea circuitelor de sarcina contactate sunt parcurse de curentii de sarcina 1 , 1 , 51 52 1 s3' 1 s4 Cand bobina 1 nu este sub tensiune contactele 1-2 $i 5-6 sunt contacte normal deschise (end), iar 3-4 $i 7-8 sunt contacte normal inchise (cni). Cand bobina 1 este parcursa de curentul /c end devin cni $i invers.

2.2. Elemente de comandl. Convertoare

Releul electromagnetic cu paleta (fig. IV.2.14). Principiul elementului de comanda este eel al releului electromagnetic. Daca lc = 0, contactele 5 sunt deschise datorita fortei antagoniste F creata de arcul 7. Daca bobinei 2 morftata pe miezul magnetic 1 i se aplica un curent de comanda lc, prin miezul magnetic 1 apare un flux magnetic 41 care produce o forta de atractie Fa in intrefierul 6. Ca urmare se produce o accelerare a paletei 3, Fa fiind mai mare decat forta antagonista data de arc F _ 9 Fa > F9 (2.2.1.) in sensul anularii, concomitant cu actionarea unei lame elastica 4 fixata pe piesa izolanta 6, ce conduce Ia inchiderea contactelor 5, respectiv Ia inchi<1>

"*

L1

Fig. IV.2.13. Traductor de umiditate ce fUnctloneazl pe prlnclplul tennometrului uscat.

6

Fig. IV.2.16. Variatfa ~ fi F8 firl splrlln scurtclrcult.

Fig. IV.2.17. Defazajul creat de spirlln scurtcircult.

8
2

Fig.IV.2.14. Releu electromagnetic cu palate.

153
0

IS4
Fig. IV.2.19. Releu electromagnetic cu plonJor.

0 t Fig. IV.2.15. Caracterlstica de ampllflcator a releulul.

,1 for1elor cu spira in scurtcircult.

Fig. IV.2.18. Varlatflle fluxurllor

IV. Automatizari

Capitolul 2: Elemente de automatizare

Releele de acest tip sunt utilizate pozitia mediana. Daca i > 0 voletul de- Duza 5 lmpreuna cu paleta 6 actionata pentru multiplicarea de contacte ~i vine electromagnet. de voletul 1, lucreaza ca o rezistenta sunt cunoscute sub denumirea de reFluxul produs de curentul i -+(/); se pneumatica variabila. lee intermediare. !mparte In fluxurile (J) 1 ~i (J)2 Ajutajul 7 este o rezistenta pneumaSimbolul releelor In schemele de !n intrefierul <52 va exista fluxul q, + (J) 1. tica fixa care asigura In elementul de comanda este dat In fig. IV.2.20. !n lntrefierul <5 1 va exista fluxul l1f - (J)2 . comanda 8 o presiune de 1 bar. Releele de timp sunt relee electro- In lntrefierul 63 va exista fluxul q,: + (J)2 iar Deci prin modificarea marimii 65 se magnetice care actioneaza contactele lntrefierul <54 va exista fluxul q, - q, 1 obtine o modificare a Pc (fig. IV.2.23), cu o lntarziere oarecare. intarzierea se ' Corespunzator fluxurilor ~or aparea realizandu-se astfel o a doua treapta realizeaza prin mecanisme de ceasornic, fortele: F 1(6 1 ), F2 (<52 ), F3 (63 ), F4 (6 4 ) de conversie. Montajul (fig. IV.2.24) circuite RC etc. Contactele releelor de i deoarece F2 > F 1 ~i F3 > F4 voletul se , realizeaza Ia variatia i, variatia Pc. Cand timp pot fi cu temporizare Ia lnchidere va roti In sensul acelor de ceasornic cu i = 2 mA c.c. corespunde Pc = 0,2 bar, (tij sau cu temporizare Ia deschidere (td}. un unghi a, respectiv va modifica 65 . iar Ia i = 10 mA c.c. corespunde Pc = Releele de timp sunt cu temporizare Deci s-a realizat prima treapta de con- 1 bar. Ia actionare ~i cu temporizare Ia reve- versie a curentului iln deplasarea In 65 . Acest moment activ este echilibrat 2.3. Regulatoare nire. Contactele releelor se simbolizeaza de momentul rezistent creat de arcul 4. Astfel curentul de 2 ... 10 mA c.c. este Sub forma de bloc sunt reprezentate caIn fig. IV.2.21. convertit Intr-a deplasare liniara <55 sau ca In fig. IV.2.25. in componenta regulatoarelor sunt cuprinse comparatoareConvertoare unghiulara a. in fig. IV.2.22, este prezentat un Daca voletul 1 s-a rotit spre dreapta, le (camp), amplificatoarele A ~i elemenconvertor electropneumatic. 65 se mic~oreaza ~i ca urmare sistemul tele de comanda C. Practic, conversia este realizata In duza 5 - paleta 6 a intrat In actiune. Comparatoarele (camp.) functioneadoua trepte (curent-deplasare ~i depla- Micl?orandu-se 65 iese mai putin aer prin duza 5 ~i mai mult pe Pc. Cand za pe principiul puntii (fig. IV.2.26) ~i al sare-presiune). Convertorul curent-deplasare are Ia ' duza este lnchisa complet (6 5 = 0) opozitiei (fig. IV.2.27). baza utilizarea: unui electromagnet po- atunci Pc = 1 bar; cand duza este des- Daca W(t) = Y,(t) atunci e(t) = 0 (2.3.1) Aceasta rezulta din ecuatia puntii larizat format din miezurile feromagne- chisa complet (65 = 65maxl Pc = 0,2 bar. tice M1 ~i M2, voletul 1, care oscileaza R 1 Ryr = R2 Rw (2.3.2) 8 7 Pentru R 1 = R2 rezulta R = Rw In jurul punctului 0 ~i magnetii permaI ./, nenti 2, 3. Cand voletul este pe pozitie , Aceasta numai daca W(tr= Y, (t) mediana, arcul 4 este netensionat. Daca W(t) *" Y,(t) apare o diferenta Pc=0,2 ... 1 bar Daca i == 0 asupra voletului actioneaza numai campul de polarizare produs de 2 ~i 3. Cum magnetii 2 ~i 3 sunt identici1 fluxurile de polarizare q,f? sunt . egale. lntrefierul 6 1 = 62 = 63 = i54 = 6 ~i voletul ramane In continuare pe I Fig. IV.2.24. Schema bloc a convertorului curent - preslune decomandi.
I I

~~~bar

Fig. IV.2.20. Slmbolul releulul electromagnetic: a - bobina releului; b - contact normal deschis; c - contact normal inchis.

Flg.IV.2.25. Reprezentarea regulatorulul automat sub formA bloc.

W(t)

Fig. IV.2.21. Reprezentlrl ale releelor de limp 1n scheme: a - bobina releului cu temporizare Ia revenire; b - bobina releului cu temporizare Ia actionare; c - contact normal deschis cu temporizare Ia deschidere; d - contact normal deschis cu temporizare Ia 'inchidere; e - contact normal 'inchis cu temporizare Ia deschidere; f - contact normal 'inschis cu temporizare Ia 'inchidere.

Flg.IV.2.22. Convertor electropneumatic.

yr(t) E

Fig. IV.2.23. Schema bloc a convertorulul deplasare - preslune decomandi.

Fig. IV.2.26. Comparator ce functloneazl pe prlnclplul pun1:11.

Capitolul 2: Elemente de automatizare

data de ecuatia comparatorului: E( ~ = W(t) - Y, (t) :;t 0 (2.3.3) Semnalul de abatere e(t) poate fi mai mare, egal sau mai mic deciH zero e(t) ~ 0 (2.3.4) Tn cazul conectarii a doua surse in serie, tensiunea este data de suma tensiunilor electromotoare a celor doua surse E = E 1 + E2 Tn cazul conectarii opozitiei acestea se scad E = E 1 - E2
Amplificatoare Tensiunea u; aplicata I"; este amplificata ~i inversata Ia ie~irea primului etaj. Tensiunea de ie~ire de Ia primul etaj este aplicata Ia intrarea etajului al doilea. La ie~irea etajului al doilea se obtine tensiunea de ie~ire uc, care reproduce tensiunea aplicata Ia intrarea u; cu amplificarea corespunzatoare. Un asemenea amplificator se prezinta sub forma de bloc ca in fig. IV.2.28. Tn fig. IV.2.29 este aratat principiul de functionare a unui amplificator sensibil Ia faza. Rezulta ca atunci cand u; are sensul, de exemplu, din fig. IV.2.29 b atunci apare curentul i' in bob ina L 1 ~i motorul electric M se rote~te in sensul (1). Daca u; este defazat cu 180, apare curentul i" in bobina L2 ~i motorul electric M se rote~te in sensul (2) inverseaza sensul de rotatie. Deci amplificatorul sensibil Ia faza in functie de sensul u; da comanda de rotire a motorului electric M intr-un sens sau celalalt. Tensiunea u; este de fapt e(t) care este furnizata de comparator. Daca e > 0 apare i' ~i M se rote~te intr-un sens, daca e < 0 apare i" ~i M se rote~te in sens invers. Daca e = 0 atunci M ramane pe pozitia existenta. Daca in locul L 1 ~i L2 se monteaza bobinele unor relee intermediare, rezulta

IV. Automatiziiri

ca ie~irea se va face pe contacte, pe un impedanta de intrare Z mare. releu sau pe celalalt, in functie de e(t). Se considera ca Z ~i Ku tind catre inRegulatoarele se clasifica dupa: . finit. Elementele de corectie operatio- modul de transmitere a comenzii: di- nala sunt constituite din impedantele recte sau indirecte; cele directe func- operationale de pe circuitul de intrare tioneaza tara energie auxiliara; z1 ~i reactie z2. Schema generala este - viteza de raspuns: lente ~i rapide; data in fig. IV.2.30 sunt considerate lente cele Ia care timpul de raspuns este egal sau mai (2.3.5) mare de 10 s; - caracterul prelucn3rii semnalului: continue sau liniare, neliniare, discrete sau cu e~antionare, numerice ~i logice; z = = R (2.3.6) R - caracteristicile constructive: specia/izate ~i cu semnal unificat; - agentul purtator de semnal: electrice, pneumatice, hidraulice; (2.3.7) - numarul marimilor de ie~ire: monovariabile ~i multivariabile.
I

Z(s) - u(s) l(s)

(s) u(s) l(s)

Regulatorul de tip liniar Are Ia baza utilizarea amplificatoarelor operationale ~i a unor elemente de corectie operationale. Amplificatoarele operationale sunt amplificatoarele de c.c. cu factor de amplificare negativ Ku de valoare mare - Ku-+ 105 ... 106 ~i

c ~~; l(s) = scu(s)

u

(2.3.8)

-K =

u2(s) -+U (s)=- u2(s) .. o Uo(s) o Ku

(2.3.9)

T,
T,

uJ!]

f u'

i' l
Ua

L,

i"l
a

~>
L2

I>

Ue

U;

lu I "bI V:c7
I I I

U;

I I I ,... ...._ I
\1

I;

u'

u"
Fig. IV.2.27. Comparator ce pe prtnclplul opo~ei.
I I I

u"

I~
I I I

I I

fun~oneazi

nn
b
Fig. IV.2.28. Reprezentarea ampllftcatorulul de tenslune cu 2 etaJe sub formA bloc.
I

Fig. IV.2.29. Ampllftcator sensibilia fazl: a - schema electrica; b - diagrama de semnale pentru U; figurat cu linie continua; c - diagrama de semnale pentru U; figurat cu linie intrerupta.

IV. Automatizari
Z
-+

Capitolul 2: Elemente de automatizare

(2.3.10) (2.3.15) Din relatia 2.3.15 se observa ca u2 este proportional cu u 1 Coeficientul de proportionalitate (amplificare) este KR. Practic KR = 50 ... 0,5, dar se lucreaza cu banda de proportionalitate BP
BP 2

oo

-+

-+

0 deci i .. i 1 2

u (s) =- sC u (s) = - 1 -u (s)

2

R1

sR1C2

U2

(t) =

(2.3.12)

-f J
I

(2.3.19) (2.3.20)

U 1(t)dt

= _1_ 100 domeniul u1

KR domeniul u 2

(2.3.16)

Prin particularizarea impedantelor Z 1 ~i Z se obtin regulatoare liniare de di2 ferite tipuri.

in cazul utilizarii unui semnal unificat, domeniul u; este identic cu domeniul u2 ~i atunci:
BP

Caracteristica acestui regulator este constanta de timp: 1";.= R 1 C2 (2.3.21) In cazul aplicarii Ia intrare a unui semnal treapta u; (t) = 1 raspunsul este ca in fig. IV.2.34 a.
tga

1. Regulatorul de tip proportional P

(fig. IV.2.31) (2.3.13) inlocuind in relatia 2.3.12 se obtine: U2

= Kt 100 = 2 ...200 %
R

(2.3. 17)

d; fu (t)l
2
1

= ; (2.3.22)
10
I

tO

(s)=-: u (s)
2 7
7

(2.3.14)

Deci semnalul obtinut Ia ie~ire u2 este proportional cu u 1 (fig. IV.2.32 a). Simbolul regulatorului de tip P este dat in fig. IV.2.32 b.
2. Regulatorul de tip integral I (fig.

a = arctg 1fT; Simbolul este dat in fig. IV.2.34 b.

3. Regulatorul tip proportional integral PI (fig. IV.2.35)

Z 1 (s) Z
2

Efectuand transformata Laplace inversa rezulta:

IV.2.33) Z7

R7 1 R +-2 sC
(2.3.23)

(s)=R

7;

Z2

1 (s)=sC
2

(2.3.18)

(s) =

inlocuind relatia 2.3.12 rezulta:

J:
Fig. IV.2.30. Schema generall a unui regulator llnlar.

Fig. IV.2.33. Regulatorul tip I.

mL
Fig. IV.2.31. Regulator tip P.

K1

, ...
I

--

u2(t)

u2(t) - real

I I I

u 1(t)

b Flg.IV.2.34. Regulatorul tip 1: a - raspunsul regulatorului; b - simbolul regulatorului.

b Fig. IV.2.38. Regulatorul tip PI: a - raspunsul regulatorului; b - simbolul regulatorului.

---------+

___j r-----b
Fig. IV.2.35. Regulatorul tip Pl.

____....,
u 1(t)

~~-u-2(-ot)

Fig. IV.2.32. Regulatorul tip P: a - raspunsul regulatorului; b - simbolul regulatorului.

Fig. IV.2.37. Reprezentarea unel a~unltip D.

Capitolul 2: Elemente de automatizare

U 2 (t) = - :

IV. Automatiziri

2
1

U 7 (t)-y
;

Jur(t)dt

KR[u 1 (t)+

~ Ju (t)dt]
7

5. Regulatorul de tip proportional derivativ PD (fig. IV.2.39)

ur (s)
Rr

=-

U'(s) R2

~ U'(s) =- R2 ur (s)
Rr
(2.3.29) (2.3.30) I

(2.3.25) Parametrii regulatorului sunt KR !?i 1";. Raspunsul unui asemenea regulator Ia un semnal treapta unitara ca in fig. IV.2.36 a.

tga = du21 dt

t-0

= K KR u1I RT
I

tO

= KR T
I

(2.3.31) (2.3.22)

Simbolul este dat in fig. IV.2.36 b.

4. Actiune de tip derivativ D (fig. IV.2.37). Nu pot functiona astfel de regulatoare (numai cu actiune D).

= arctg KR IT1

2 2 U2 (s) = -[ ; U7 (s) +

sR~~2 U (s)]
7

(2.3.18')

U2 (s)

=-

~2
sC7

U7 (s)

-sRp7 U7 (s)
(2.3.33) Parametrii sunt KR !?i T0 . Raspunsul !?i simbolul sunt date in fig. IV.2.40.
!

(2.3.27)

u (t)
2

T dur(t) d dt

(2.3.28)

Raspunsul !?i simbolul sunt date in fig. IV.2.38.

6. Regulatoru/ de tip proportional integral - derivativ PID (fig. IV.2.41). Practic este un regulator PO a carui ie!?ire devine intrare intr-un regulator PI Tinfmd seama de relatia 2.3.33

(2.3.36) Parametrii sunt KR, T1 , T0 Raspunsul !?i simbolul sunt date in fig. IV.2.42.

u,(t)--

2 :.' [u,(t)+

R~, ""J'l]
r

(2.3.34) Tinand seama de relatia 2.3.25:

u (t)
2

=-

1 R4 u - - -Ju' (t)dt

RC
3

Flg.IV.2.41. Regulatorul tip PID. (2.3.35)

--oo--.
b
Fig. IV.2.38. Act~unea de tip D: a - raspunsul Ia actiune; b - simbolul Ia actiune. Fig. IV.2.39. Regulatorul tip PD.

:/.
'
''
_. ______ /._ ______ u 1(t)

uit)

KA ........

.......

. .

a a

b Fig. IV.2.40. Regulatorul tip PD: a - raspunsul regulatorului; b - simbolul regulatorului.

b Fig. IV.2.42. Regulatorul tip PID: a - raspunsul regulatorului; b - simbolul regulatorului.

IV. Automatiziri

Capitolul 2: Elemente de automatizare

P(t)

w(t)

r0- ~t)
yr(t)

0
RA

u(t)

~ '"''L

procesele cu constanta de timp TP mica, crel?te fc.

y(t)

Tr

Flg.IV.2.43. Schema bloc a unul SRA 1n care este lnclus un RA nellnlar.

Regulatoare neliniare incalzire va incepe racirea pe o curba Au ie$irea pe contacte. descrescatoare pana in punctul 3, Schema bloc a unui RA neliniar intr- cand se efectueaza o noua reincalzire un sistem de reglare automat SRA este $.a.m.d. lntervalul 2LlW = Wd este data in fig. IV.2.43. intervalul de conectare, iar T este Dependenta ideala l?i reala Ia un perioada. Precizia este determinata de regulator bipozitional este data in fig. i intervalul de conectare Wd. Cu cat Wd ' este mai mic, cu atat precizia este mai IV.2.44. Dependenta reala este afectata de buna, dar frecventa de conectare fc (fig. IV.2.46) este mai mare. Dar marihisterezis. Tn fig. IV.2.45 este data dependenta mea fc este defavorabila duratei de ideala l?i reala Ia un regulator tripo- functionare a regulatorului. Din fig. IV.2.46 se mai poate observa ca Ia zitional. Tn fig. IV.2.46 se poate urmari cum u(t) are loc reglarea bipozitionala pentru un proces de ordinul I. ----------.--Se considera procesul de ordinul I, un proces de incalzire dat de curba 1 crescatoare, respectiv de racire dat de W(t) curba descrescatoare (fig. IV.2.46 a). lntroducand RA bipozitional Ia care marimea de referinta (prescrisa) este a W, Ia incalzire u(t) va crel?te dupa u(t) curba caracteristica procesului, data de ecuatia corespunzatoare, pana Ia punctul 2. Procesul de incalzire nu s-a oprit Ia W ci Ia W + LlW, datorita histerezisului. Odata oprita sursa de

j _____ _

W(t) u(t)

b
W(t)

Fig.IV.2.45. Dependenfa dlrecti u(t) ' ' W(t) Ia reglarea tripozi1:1onall: a - idea/a; b - rea/a.
u(t)

Regulatorul de temperatura - termostatul Cand temperatura mediului in care este imersat elementul sensibil este egala cu cea prescrisa, contactele mobile sunt pe o pozitie neutra. Daca temperatura masurata crel?te, fluidul din interiorul elementului sensibil se dilata, se creeaza o presiune l?i prin intermediul tubului capilar fluidul provoaca dilatarea burdufului elastic. Forta provenita de Ia burduf se compara cu cea determinata de un arc, respectiv de marimea pres crisa. Cum forta provenita de Ia burduf I este mai mare (fata de marimea ma surata), se declan$eazc'i un proces de comutare ce are ca rezultat inchiderea ' unui contact. Daca temperatura masu; rata devine mai mica decat cea prescrisa se inchide un alt contact. Tnchiderea unuia din contacte determina inchiderea sau deschiderea unei armaturi. Presostatul - regulator de presiune contine: elementul de masurare a mari1 mii de reactie y,, constituit dintr-un burduf elastic; butonul pentru prescrierea marimii dorite W, care actioneaza asupra unei parghii cu rol de comparator, contactul l?i contactul fix. Daca presiunea Y, < W, atunci contactul se deplaseaza l?i deschide circuitul electric. Hig-ostatu/ - regulator de umiditate. : Elementul de masura este constituit dintro harpa realizata cu fir de par. Marimea prescrisa este data de butonul de , prescriere. Daca umiditatea cp a aerului (y, = cp) este mai mare decat cea impusa W, harpa se dilata l?i se deschide un contact. ' Cand Y, < W harpa se contracta l?i se inchide un alt contact. Un regulator neliniar este constituit de manometrul cu contacte electrice. Daca presiunea p crel?te, tubul I Bourdon se deformeaza l?i printr-un sistem cinematic, presiunea se transferrna intr-a deplasare unghiulara a,
I

a
u(t)

' ' --------- --~--------:--_:-~--_,.--+----:------+--- ---~--- -- -~------

W+l'l.W

w
W-l'l.W
W(t)

T
...... ~

b
Fig. IV.2.44. Depende$ directi u(t) '' W(t) Ia reglarea blpoz...onall: a - idea/a; b - rea/a.

.
I I I I
1

r-- .. - - - - ------ -- -'-------- !.. .. ---- '-

Flg.IV.2.46. Reglarea blpoz...onall pentru un proces de ordlnull: a - curba incalzirii pure; b - curba racirii pure.

Capitolul 2: Elemente de automatizare

transmisa acului indicator ce se deplaseaza in fata unei scale etalonate corespunzator. in spatele scalei sunt contacte electrice mobile ce pot fi fixate Ia valorile dorite prin intermediul unei chei. Acestui tip de regulator (manometru cu contacte) daca i se ata!;leaza un rezervor termic (bulb) se obtine un termometru manometric cu contacte TMC. Cand temperatura 8 cre!;lte, lichidul din rezervorul termic se dilata !?i trece prin tubul capilar crescand presiunea. Modificarea temperaturii 8 se transforma intr-a modificare a presiunii p care este masurata prin intermediul tubului Bourdon !;li a acului indicator pe principiul manometrului. Regulatoare speciallzate pentru procesele din instala1ii Sunt utilizate pentru montaje bazate pe milivoltmetre, logometre !;li ampermetre regulatoare. De asemenea, sunt utilizate regulatoare specializate de temperatura, pentru punctele termice, climatizare etc. Milivoltmetrul regulator este asociat unui traductor generator, in mod obi!;lnuit unui termocuplu (fig. IV.2.47). Milivoltmetrul regulator este alcatuit dintr-un milivoltmetru indicator mV !;li un montaj de reglare. Milivoltmetrul indicator prime!;lte tensiunea de masurat Ia bornele a, b (in acest caz de Ia termocuplu Tr) care este aplicata bobinei mobile 1. Sabina 1 se rote!;lte cu un unghi a proportional cu tensiune masurata; concomitent cu deplasarea bobinei se produce !;li deplasarea acului indicator cu obturatorul 2. lndicarea tensiunii termoelectromotoare produsa de termocuplu 4 poate fi citita pe scala 3. Aceasta este functia de masurare. Pentru functia de reglare, este utilizat un montaj specific. Din exterior se pot fixa sesizoarele inductive (traductoare de proximitate) 5, respectiv 6 pe pozitii corespunzatoare unei temperaturi dorite. Cand acul indicator cu obturare 2 ajunge in dreptul unui sesizor indicativ de minimum (min) sau maximum (max) se schimba punctul de polarizare al bazei unui tranzistor care intra in conductie !;li, ca urmare, se obtine o amplificare ce conduce Ia anclan!;larea releului intermediar D1 respectiv D2 (sarcina in colectorul tranzistorului). Anclan!;larea releului D1 respectiv D2 determina inchiderea sau deschiderea contactelor apartinand releului respectiv, ce trimite comenzi corespunzatoare elementelor de executie. Exista milivoltmetre Ia care in locul sesizoarelor inductive sunt prevazute intreruptoare cu mercur. Aceste aparate sunt prevazute cu un sistem de palpare care verifica pozitia acului indicator Ia 15 secunde. Daca acesta a ajuns in dreptul intreruptorului fixat pe minimum, atunci acesta basculeaza !;li inchide circuitul de minimum, cu emiterea comenzii respective. in mod simi-

IV. Automatiziri
lar, cand acul indicator ajunge Ia maximum, Ia palparea care surprinde acul in pozitie de maximum sau dupa reperul fixat Ia maximum, intreruptorul de maximum basculeaza !;li inchide circuitul respectiv !?i se executa comanda corespunzatoare. Acest tip de montaj de reglare exista inca in exploatare, dar este inlocuit cu montajul de reglare cu sesizoare inductive. in circuitul de masura al milivoltmetrului in afara termocuplului Tr mai exista o rezistenta de etalonare Re !;li doza de compensare DC. Se precizeaza ca exista milivolmetre regulatoare Ia care compensarea se realizeaza printrun circuit electronic in interiorul milivoltmetrului. Logometrul regulator este asociat unui traductor rezistiv, in mod obi!;lnuit unei termorezistente. in fig. IV.2.48 este prezentat un logometru indicator in montaj cu trei fire. Logometrul indicator are un echipaj mobil format din doua bobine incruci!;late 81 !;li 82 fixe intre ele prin care tree curentii 1 !?i 1 Bobinele 81 !?i 82 sunt 1 2 plasate intr-un camp magnetic produs de un magnet permanent. Logometrul indicator este utilizat Ia masurarea rezistentelor Rrr. Aceste rezistente pot fi constituite de traductoare rezistive, de exemplu, de termorezistente. in acest mod, logometrul este utilizat Ia masurarea temperaturilor.

,
i

. ,

: '

bl
I

,,(i,,~~ DC min

#3

;:::

,::::,max ;:::

a
I

;,,,,~11/1111 11111111~1\\\\\
T, Fig. IV.2.48. Logometrullndicator in monta,lul cu trel fire.

Ftg.IV.2.47. Mlllvoltmetrul regulator.

,
I I I I I I I I

PW

Fig. IV.2.49. Mlllampermetru regulator cu s.u.

.P::----------

Fig. IV.2.50. Schema electrici a unul regulator neliniar.

IV. Automatiziri
Pentru functia de reglare este utilizat un montaj asemanator cu eel de Ia milivoltmetru regulator, cu doua sesizoare inductive, fixate pe pozitia de minimum l;li maximum a domeniului de variatie impus temperaturii; ca l;li in cazul milivoltmetrelor regulatoare exista montaje de reglare l;li cu intreruptoare cu mercur. Miliampermetrul regulator. Este utilizat pentru semnal unificat (fig.IV.2.49). Miliampermetrul 1 functioneaza cu semnal electric unificat 2 ... 10 sau 4... 20 mA c.c. Acul indicator cu obturator 2 trece prin interiorul unui sesizor inductiv (paleta - obturator - intrand in bobina sectiunea crel;lte, reductanta scade, inductanta crel;lte l;li curentul ce trece prin bobina scade) care face sa intre in conductie sau sa se blocheze tranzistorul T1. Ca urmare anclanl;leaza

Capitolul 2: Elemente de automatizare

sau nu releul intermediar D1 care face sa basculeze contactul cu acelal;li nume, ce da comenzi corespunzatoare elementului de executie. Milivoltmetrele regulatoare, logometrele regulatoare l;li miliampermetrele regulatoare MR 192, LA 192 $i AR 192 sunt produse de intreprinderea de Aparate Electrice de Masurat IAEM Timil;loara. Aceste regulatoare, impreuna cu reactii electronice RMC-3 (pentru procese lente) sau RMC-4 (pentru procase rapide) care au Ia baza RC fac ca sa se obtina regulatoare pas cu pas ce functioneaza ca regulatoare Pl. Un regulator specializat de temperatura (fig. IV.2.50) este alcatuit dintr-o punte Wheatstone PW, un amplificator sensibil Ia faza ASF $i doua relee intermediare D1, D2 cu contactele res3

r--

_j_
10... 50 mm

pective. Prin potentiometrul P se impune marimea de referinta W. Traductorul Tr trimite din proces marimea masurata Y, Puntea Wheatstone PW are rol de comparator $i compara marimea de referinta W cu marimea reala y . Abaterea rezultata este Abaterea este aplicata Ia intrarea ASF. Daca W este mai mare decat Y,. U> 0 $i anclanl;leazii releul D1 care comanda elementul de executie prin contactul normal deschis D1 in sensul crel;lterii Y,. Daca W este mai mic decat Y,, atunci U, < 0 $i anclanl;leazii releul D2 care da comanda corespunzatoare asupra elementului de executie (in se.nsul reducerii Y, ). In locul celor doua relee intermediare D1 $i D2 poate fi prevazuta o bobina care sa joace rolul unei excitatii pentru un motor electric de c.c. Cand bobina este parcursa intr-un sens motorul se rotel;lte, de exemplu, in sensul acelor de ceasornic, cand bobina este parcursa in sens invers, motorul se rotel;lte ' in sens trigonometric.

u,.

Regulatoare specializate pentru clirnatizare

II
1s3 (2s2)
I I

Fig. IV.2.52. Servomotor tip electromagnet - cursl scurtl.

Fig. IV.2.53. Servomotor tip electromagnet - cursllungl.

<p

I
''

1u4

in fig. IV.2.51 este data schema de structura a unui regulator specializat pentru climatizarea RSC. El permite conectarea Ia intrare a 1... 3 traductoare de temperatura 1u1 ... 1u3 l;li un traductor de umiditate relativa 2u 1. La iel;lire se pot conecta 1... 3 elemente de executie 1s1 ... 1s3 pentru reglarea temperaturii l;li 1... 3 elemente de executie 2s1 ... 2s3 pentru reglarea umiditatii relative. Numarul maxim al elementelor de executie este de 4. Sunt utilizate termistoare ca traductoare de temperatura $i traductoare cu clorura de litiu pentru umiditate. Modul de reglare este P sau Pl.
Regulatoare numerice Primesc, prelucreaza $i transmit informatii sub forma unor semnale numerice care se reprezinta sub forma unor impulsuri codificate. Codul eel mai utilizat este eel binar, cu doua niveluri ale semnalelor, carora li se atal;leaza valorile booleene "0" $i "1 ". Avantajele utilizarii regulatoarelor numerice in comparatie cu cele analogice sunt urmatoarele: - permit memorarea datelor pe intervale de timp mari in comparatie cu cele analogice unde informatia poate fi pastram nealterata pe intervale mici de timp (datorita descarcarii condensatoarelor); - se poate Iuera, datorita posibilitatilor de memorare a date lor, in mai multe bucle de reglare prin conectarea lui succesiva Ia aceste bucle prin intermediul unui multiplexor; - permit utilizarea unor algoritmi mai

Bloc de referinta pentru temperatura 10... 30 c

Bloc de referinta pentru umiditate selective

46...66%

'----t-1 Bloc pentru actiunea integra Ia

Flg.IV.2.51. Schema bloc a unul regulator speciallzat pentru cllmatlzare RSC.

Capitolul 2: Elemente de automatizare

evoluati de reglare decfd cei tipizati utilizati Ia regulatoarele analogice (P, PI, PO, PID); - se poate realiza o precizie foarte ridicata. Dezavantajul utilizarii regulatoarelor numerice in comparatie cu cele analogice este constituit de pretul de cost inca ridicat. in cazul unui numar mare de bucle de reglare se pot utiliza regulatoare multiple cu microprocesoare sau microcalculatoare, situatie in care utilizarea echipamentelor numerice devine competitiva. Structura regulatoarelor numerice este alcatuita din: bloc de prescriere a marimii de referinta BPR, bloc de comparatie numerica BCN, bloc pentru realizarea legii de reglare BLR, bloc de acordare a parametrilor BAP, dispozitiv de comanda EC, convertoare numericanalogice CNA ~i convertoare analognumerice CAN. tromagnet sunt diferite in functie de lungimea cursei, ele avand cursa scurta (fig. IV. 2.52) sau lunga (fig. I IV.2.53). Sunt alcatuite dintr-o armatura fixa 1, 0 armatura mobila 2 ~i 0 bobina 3. Cand bobina este parcursa de curent se creeaza un camp magnetic in jurul bobinei care se inchide prin armatura fixa 1 ~i cea mobila 2. Ca efect, arma tura mobila este atrasa. Cand bobina 3 nu este parcursa de curent, armatura mobila ramane Ia pozitia initiala. Electromagnetii sunt asociati adeseori robinetelor de reglare (fig. IV.2.54). Servomotoarele electrice de tip motor. Motoarele electrice sunt de c.c. ~i c.a. Motoarele de c.c. utilizate sunt cele cu excitatie separata (fig. IV.2.55) ' Comanda pentru actionarea elementului mecanic de reglare se realizeaza prin variatia curentului de excitatie lex, din infa~urarea statorica mentinand constant curentul din infa~urarea rotarica t, (procedeu de comanda prin excitatie sau inductor). Comanda poate fi realizata ~i prin variatia 1, mentinand constanta lex (procedeu de comanda prin indus). Procedeul de comanda prin excitatie nu asigura curentul indus constant. Motoarele electrice de c.a. sunt mo: nofazate (fig. IV.2.56), bifazate (fig. .-----------------------------,
I
1

IV. Automatizari
I

IV.2.57) ~i trifazate. Motoarele electrice monofazate sunt motoare asincrone cu rotorul in colivie. Daca se actioneaza butonul S1 se inchid circuitele: faza L - butonul S1 bobina L 1 - nul N (circuit principal direct) ~i faza L - butonul S1 - condensatorul C - bobina L2 - nul 0 (circuit auxiliar-indirect). Cele doua bobine L 1 ~i L2 sunt parcurse de curentii 11 , 1 care produc 2 cate un camp magnetic in jurul bobinelor. Rezultanta acestor campuri este un camp magnetic invartitor care determina o mi~care de rotatie a rotorului, de exemplu in sensul (1). Daca se actioneaza S2 se inchide circuitul: - faza L - S2 - L2 - N (circuit principal)
~i

2.4. Elemente de exec~e

Sunt alcatuite din servomotoare ~i elemente mecanice de reglare. Servomotoarele utilizate frecvent sunt electrice ~i pneumatice. Servomotoarele electrice sunt de tip electromagnet sau motor electric. Servomotoarele electrice de tip elec+

N-------------.----------

L1

(2)

~/',. (1)
Fig. IV.2.54. Ventll electromagnetic. Fig. IV.2.58. Motor electric monofazat.
U =220V; 50Hz

--1-_

'

' - faza L - S2 - C - L 1 - N (circuit auxiliar). in acest caz, sensul campului ' magnetic invartitor este invers ~i determina o mi~care de rotatie a rotorului in sens invers (2). Motoarele electrice bifazate sunt, de asemenea, motoare electrice asincrone cu rotorul in colivie, alimentate mono fazat (tensiunea U 1 ). Bobinele L 1 (alimentare - excitatie) ~i L2 (de comanda) sunt montate pe sta' tor. Rolul condensatorului C este de a : asigura un defazaj de goo intre curentii din L 1 ~i L2. Pentru un cuplu constant, turatia n a arborelui motorului este aproximativ proportionala cu n = f(U2 ) (2.4.1) Sensul de rotatie depinde de faza , tensiunii de comanda in raport cu cea de excitatie. La faza oo corespunde un sens, iar Ia faza 180 celalalt sens. Motoare electrice trifazate sunt utiliza, te cand sunt necesare puteri mari (cupluri mari). lnversarea sensului se obtine prin inversarea a doua faze intre ele (se schimba sensul campului invartitor). Elementele mecanice de reg/are Motoarele electrice transmit mi~ca rea de rotatie sau translatie elementelor mecanice de reglare prin intermediul unor reductoare de turatie. Elementele mecanice de reglare sunt: robinetele de reglare, clapetele de reglare, tijele pentru actionare (de exemplu actionarea jaluzelelor).

u2.

Fig. IV.2.55. Motor de c.c. cu exclta1ie separati.

Fig. IV.2.57. Motor electric bifazat.

IV. Automatizari
Capitolul Sisteme de comanda automata 3

Capitolul 3: Sisteme de comandi automata

Se prezinta comanda instalatiilor de iluminat, comanda motoarelor electrice ~i comanda unor echipamente specifice instalatiilor din constructii.

IV. Automatiziri

3.1. Comanda instalatiilor de iluminat

3.1.1. lnstalatii de iluminat
interior
Se evidentiaza automatul de scara ~i dispozitivele pentru reglarea fluxului luminos (fig. IV.3.1). Tn regim manual se trece comutator------....;;;;r

'
1

Hn

'

>---+-----~

H2

r---------~

so
N L1

Dl

~'---...---'----'
~
-T::-0 .J A
Flg.IV.3.1. Schema electrtci ~urati a unui automat
'
I ..

de scarl.

rul (cheia) SO pe pozitia manual M. Tn functie de pozitie potentiometrului P1 aceasta situatie se inchide circuitul: , prin care se creeaza o temporizare a faza L1 -SO - H1 - neutru N, respectiv circuitului format din rezistentele R1, faza L 1 - SO - H2 - neutru N ~.a.m.d. Se R2, R3 ~i condensatorului C1. Datorita observa faptul ca lampile H1, H2, ... Hn temporizarii obtinute ~i datorita tranzissunt montate in paralel fata de sursa ~i toarelor T1 ~i T2 precum ~i rezistentelor odata cu trecerea SO pe pozitia M toa- R4 ... As se obtin impulsurile necesare te lampile sunt alimentate. amorsarii V5. Tn regim automat, se trece comutatoPentru rezistenta potentiometrului rul SO pe pozitia automat A. P1, RP1 = 0 constanta de timp este Pentru punerea sub tensiune a lam- data de r = R31Ct = 1,5 ms ceea ce copilar H1, H2, ... Hn este suficient a actio- respunde unui unghi de deschidere na unul dintre butoanele S1, S2, ... Sn. a = 17JO ~i V5 conduce practic intreaDe exemplu, actionand butonul S2 se ga semialternanta. inch ide circuitul: faza L 1 - releu de timp Pentru pozitia cursorului in care RP1 cu temporizare Ia deschidere D - S2 - are valoarea maxima: neutru N. Tn momentul in care D este r = ((RP 1 R )1(RP 1+R )+ R ]C 1 = 9,5 ms 2 2 3 ceea ce corespunde unui unghi de parcurs de curent acesta inchide contactul normal deschis cu temporizare Ia deschidere a = 10 ~i V5 este blocat deschidere (cndtd) D (1-2) ~i toate (fig. IV.3.2 b). lampile sunt puse sub tensiune. Dupa timpul prestabilit, cndtd D (1-2) se des3.1.2. lnstalatii de iluminat chide ~i lampile raman nealimentate. exterior Pentru o noua punere in functiune se actioneaza un nou buton (S1, S2, ... Sn) Tn fig. IV.3.3 este prezentata schema ~i procesul se repeta. electrica desfa~urata pentru comanda De remarcat ca lampile sunt in func- succesiva a punerii sub tensiune a lamtiune atata timp cat este inchis cndtd D pilar din grupurile G1, G2, G3. Punerea (1-2). Tn mod obi~nuit el se regleaza sub tensiune nu se efectueaza simulpentru aproximativ trei minute. tan, deoarece aceasta ar conduce Ia Tn fig. IV.3.2 a este data schema de absorbtia din retea, in momentul puneprincipiu a unui dispozitiv pentru regia- rii sub tensiune a instalatiei, a unor curea fluxului luminos ce utilizeaza un renti mari. tiristor. Punerea in functiune a dispoziPentru punerea in functiune se actiotivului se efectueaza prin actionarea neaza butonul de pornire S2. Ca urmare, se inchide eire 4, bobina contactobutonului cu retinere S1. Tn acest moment puntea de redresa- rului K 1 este parcursa de curent ~i anre dubla alternanta fermata din diodele clan~eaza. Se modifica pozitia contacsemiconductoare V1 ... V4 este alimenta- telor conform diagramei de contacte. ta. La bornele A-8 se obtine o tensiu- Prin inchiderea end din eire. 1, se pun ne pulsatorie pozitiva de 100 Hz. Tiris- sub tensiune lampile din grupul G1; prin torul V5 montat intre punctele A ~i 8 inchiderea end din eire 5 se realizeaza scurtcircuiteaza ie~irea puntii, astfel in- automentinerea; prin inchiderea end cat curentul /5 prin sarcina L; poate fi din circ.6 se anclan~eaza contactorul variat in functie de unghiul de aprinde- K2 (se inchide end conform diagramei re a. Variatia a se obtine prin circuitul de contacte). Prin inchiderea end din de comanda alimentat prin intermediul circ.2 se pun sub tensiune lampile din rezistentei R1 ~i a diodei stabilizatoare G2; prin inchiderea end din eire. 7 se de tensiune Vs. Circuitul de comanda ' anclan~eaza bobina contactorului K3. genereaza impulsuri cu a variabil in Conform diagramei de contacte se
1 1

L1
L;

-220V
a

177

a= 177"

90

a=90"

10

a= 1 o

Fig. IV.3.2. Schema de prlnclplu a unui dlspozitiv pentru reglarea ftuxulullumlnos.

Flg.IV.3.3. Schema electrtci desfi'urati pentru comanda succeslvi a llumlnatulul exterior.

IV. Automatiziri

Capitolul 3: Sisteme de comandi automata

inchid end din circ.3 $i ca urmare, se chise in pozitia 0). este realizata cu circuitul divizor de pun sub tensiune lampile din grupul G3. Pe pozitia manual - M, se inchid tensiune P1, FD1 $i R1. Nivelul de ten5untem in conditiile ca toate grupurile contactele corespunzatoare calor cinci siune in baza este stabilit pe de o parte discuri dupa cum urmeaza: CP; FO; IR; de iluminarea exterioara (FD1) $i pe de de Iampi sunt sub tensiune. Deoarece, Ia actionarea 52 se pune L5 $i OT. in aceasta situatie, se stabi- alta parte de valoarea rezistentei serie, sub tensiune G1 $i numai dupa ce G1 le$te circuitul electric prin contactele IR fixata manual prin intermediul potentioeste sub tensiune de comanda puna- $i OT. La actionarea butonului de por- metrului P1. in acest mod, prin P1 se rea sub tensiune a G2 $.a.m.d. acest nire 52, bobina releului K1, fiind parcur- fixeaza marimea impusa, iar prin FD1 tip de comanda este succesiva. sa de curent, determina bascularea se obtine marimea masurata. CompaOprirea consta in scoaterea de sub contactelor sale de pe pozitia L 1(L2) pe ratia se efectueaza pe principiul comtensiune a G1, G2, G3, care intrerupe pozitia H1(H2). inchiderea contactelor pararii serie. alimentarea circ.4. Ca urmare bobina C1(H1) C2(H2) determina punerea sub Cand iluminarea exterioara este mica contactorului K 1 ramane nealimentata, tensiune a retelei de iluminat exterior. (intuneric, fixat ca marime impusa prin Totodata contactul normal deschis P1) rezistenta interna a FD1 este mare, contactele K 1, K2 din circuitele 6 respectiv 7 raman deschise $i bobinele K 1 (montat in paralel cu 52) determina baza tranzistorului comun este slab contactoarelor K 1 $i K3 nealimenatate. memorarea acestei stari. intreruperea polarizata ceea ce determina in punctul Aceasta implica intreruperea alimentarii functionarii iluminatului exterior se rea- V1 un potential apropiat de zero. Prin cu energie electrica a grupurilor de lizeaza prin actionarea butonului de RsC1 se fixeaza constanta de timp, ciroprire 53 care intrerupe alimentarea cuit prin care se filtreaza perturbatiile Iampi G1, G2 $i G3. Pentru reducerea mai accentuata a bobinei releului K 1 astfel incat contac- ce pot apare in timpul zilei cand ilumicurentilor Ia cuplarea Ia retea a lampi- tele basculante K 1 revin in starea initi- narea este mai mica decat cea impusa lor din G1, G2, G3 se pot introduce tem- ala C1(L 1) C2(L2). (de exemplu, aparitia unui nor). Pentru porizari prin intermediul a doua relee Pe pozitia automat - A, se inchid de timp D1, D2 (fig. IV.3.4). contactele corespunzatoare calor cinci Pentru pornire se actioneaza 52. Ca discuri dupa cu urmeaza: AP; DO: GR; urmare se inchide circuitul 5 $i anclan- J5 $i MT. in aceasta situatie, se stabi$eaza bob ina contactorului K 1, care le$te circuitul electric prin contactele pune sub tensiune G1 (inchide contac- AP, DO $i J5. Contactul AP pune sub tele principale din circ.1), realizeaza au- tensiune circuitul electronic CE. Contomentinerea (inch ide end K 1 din circ.6) tactele GR $i J5 leaga bobina releului $i inchide eire. 7 (prin inchiderea end K 1 K 1 Ia tranzistorul final Vs al CE. din eire. 7). Elementul de sesizare a iluminarii exinchiderea eire. 7 realizeaza punerea terioare este constituit de fotodioda ! sub tensiune a releului de timp cu tem- FD1. Aceasta fotodioda este montata porizare Ia actionare D1. Dupa timpul intr-un tub negru cu o lentila de focaliprestabilit, releul de timp D1 inchide zare, amplasata astfel incat sa nu fie cndti D1 din circ.8. 5e inchide astfel influentata de iluminatul artificial. Cu circ.8 $i este anclan$ata bobina con- cat iluminarea exterioara este mai matactorului K2. Acesta inchide circ.2 . re, rezistenta interna a FD1 scade. (incep sa functioneze lampile G2) $i end Tranzistoarele V1, V2 formeaza un tranFlg.IV.3.4. Schema electrlci K2 din circ.9 (incepe sa functioneze zistor campus in montaj de amplificare destlfuratl pentru comanda releul de timp D2). Dupa timpul presta- de tip emitor comun (f3v 1 = 10, temportzati a llumlnatulul exterior. bilit bobina releului de timp D2 inchide f3v2 = 10, f3 = 100). Polarizarea bazei cndti D2 din circ.10, care are drept R, efect inchiderea circ.10 $i prin aceasta anclan$area bobinei contactorului K3. 5e obtine inchiderea contactelor principale din eire. 3 $i deci punerea in 1FD, 1, functiune a lampilor din grupul G3. --- "'lv. Pentru oprire se actioneaza 51. in fig. IV.3.5 este prezentata schema electrica a unui aparat prin intermediul I caruia se poate realiza comanda auto!R mata a iluminatului exterior. Aparatul este cuplat Ia reteaua electrica de 220 I V/50 Hz prin trecerea comutatorului 5s pe pozitia I. Prezenta tensiunii este semnalizata de lampa cu neon H2. OV Aparatul functioneaza Ia tensiunea I CE ~--------------------------stabilizata de 12 V c.c. Aceasta tensiune este obtinuta prin intermediul transformatorului T1, a puntii redresoare formata din diodele Va- V11, a condensatorului de filtraj C3 $i a stabilizatorului de tensiune Ra $i V?. Fig. IV.3.5. Schema electrlci a unui aparat pentru comanda automatA 5e alege modul de lucru prin actioa lluminatului exterior. narea comutatorului 54 cu 3 pozitii (8 discuri, cu doua contacte normal desI

i
I

I I I

Capitolul 3: Sisteme de comanda automata

obtinerea unei constante de timp mai mari se actioneaza butonul cu retinere S1 care introduce in circuit C2 in paralel cu C1 obtinandu-se constanta de timp Rs(C1 + C2). Prin intermediul grupului R6V3 se realizeaza o zona moarta (fixata prin V3 Ia un nivel de 0,6 V) care inlfitura posibilitatea intrarii in oscilatie a CE datorita perturbatiilor in momentul atingerii egalitatii intre marimea impusa ~i marimea masurata a iluminarii exterioare sesizata de FD1. Tn punctul V2 Ia trecerea timpului impus prin grupul de temporizare mentionat PsC1, respectiv Rs(C1+C2) se obtine potentialul de deschidere al amplificatorului de putere, format din tranzistorul compus de V4 ~i VB. Tn aceasta situatie bobina releului K 1 fiind parcursa de curentul de co lector a tranzistorului VB determina bascularea contactelor sale de pe pozitia L 1 (L2) pe pozitia H1 (H2). Rezistenta Ra limiteaza curentul pe stabilizatorul V?. derii furnizoare de energie electrica IFE (tensiunea de linie dintre faze de 380 V (400 V) c.a.; 2 - motoarele electrice sunt alimentate de Ia posturi de transformare proprii. Cand sunt alimentate de Ia reteaua electrica a IFE pot fi pornite direct motoare electrice cu puteri mai mici de sau egale cu 5 kW. Pentru motoarele electrice cu puteri mai mari trebuie indeplinite conditiile: lp < lpr (3.2.1)

IV. Automatizari
in paralel. Tn fig. IV.3.6 sunt prezentate schemele electrice ale unui motor asincron trifazat cu rotorul in colivie cu pornirea directa. Pornirea se realizeaza prin inchiderea butonului (cu revenire) S1. Acesta inchide linia 10 punand sub tensiune bobina contactorului K 1. Urmarind schema contactelor lui K 1 rezulta: - inchiderea contactelor principale K 1 din circuitul 1 al motorului, conectand motorul in retea; - inchiderea end secundar K 1 2-4 din circuitul 11, facand automentinerea alimentarii bobinei contactorului ~i - inchiderea end secundar K 1 6-8 din circuitul 12 punand sub tensiune lampa de semnalizare H1. Acest tip de pornire este simplu, robust ~i economic. Are dezavantajul ca valoarea curentului Ia pornire /P este mare: IP = (5 ... 8) In (3.2.4) in care: In - este curentul nominal. Curentul mare Ia pornire lp face ca pierderea de tensiune (fJUP) et% sa fie mare, ceea ce determina functionarea nefavorabila a receptoarelor conectate Ia aceea~i retea. 0 pornire ameliorata se poate realiza utilizand motorul in dubla colivie sau cu bare inalte (se obtine Ia pornire un cuplu mai mare ~i o intensitate a curentului mai mica).

MP > M,
(fJUp)ef %
S

(3.2.2)
(fJUp)ad %

(3.2.3)

3.2. Comanda motoarelor electrice

3.2.1. Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate
3.2.1.1 Comands motoarelor eleclrfce

asincrone fl1fazste cu rotorullil col/vie

Motoarele cu rotorul in colivie se pornesc direct prin aplicarea tensiunii Ia retea sau prin aplicarea unei tensiuni red use. Se disting doua situatii: 1 - motoarele electrice sunt alimentate de Ia reteaua electrica a intreprin-

in care: IP - este curentul Ia pornire corespunzator cuplului de pornire M ; IP,- curentul maxim de pornirlpe care il admite reteaua ce alimenteaza motorul electric; MP - cuplul de pornire pe care trebuie sa-l dezvolte motorul Ia pornire; M, - cuplul rezistent pe care-1 necesita Ia pornire agregatul ce trebuie pus in functiune; (fJUp)et% - pierderea de tensiune efectiva Ia pornire; (fJU )ad% - pierderea de tensiune maP xima admisibila Ia pornire; este data de intreprinderea producatoare pentru fiecare motor (in cazul cand nu este cunoscuta, se ia orientativ 12 % ). Daca motoarele electrice sunt alimentate de Ia posturi de transformare proprii, se admite pornirea directa a motoarelor ce nu depa~esc 20 % din puterea transformatoarelor conectate

PE l=---PE

--12

I '

'

10-

-fi

--:;2--

12 ~\\

N 10 11 12 13
}2 13 10

Flg.IV.3.6. Pomlrea dlrecti a motorulul aslncron trifazat (a~onare manuali): a - circuite principale; b - circuite secundare (de comanda).

i~~
:f12

Fig.IV.3.7. Reversarea de sens cu comandi manuali.

IV. Automatiziiri
Reversarea de sens a unui motor electric asincron trifazat cu rotorul In colivie cu pornire directa (regim de functionare manual} Tn fig. IV.3. 7 este prezentata schema electrica desfal?urata, de principiu, pentru reversarea de sens a motorului cu pornire directa (regim de functionare manual). Pentru a realiza reversarea de sens, este necesar a schimba doua faze intre ele, de exemplu, fazele L 1 cu l3 (prin schimbarea fazelor intre ele se schimba sensul campului invartitor l?i deci sensul de rotatie a rotorului). Pentru pornirea in sensul 1 se actioneaza butonul de pornire 82. Ca urmare se inchide circ.10 l?i anclanl?eaza bob ina contactului K 1. Conform diagramei de contacte, se inchid end din circ.1 (motorul electric M1 este alimentat l?i pornel?te), se inch ide end K 1 din circ.11 (de automentinere) l?i se deschide cni K1 din circ.12 (chiar daca se actioneaza 83, circ.12 ramane deschis). Pentru oprire se actioneaza butonul de oprire 81 care intrerupe circ.10, bobina K 1 ramane nealimentata l?i se deschid cni K1 din circ.1; M1 ramanand nealimentat se opre!?te. Pentru pornirea in sensul 2, se actioneaza butonul de pornire 83. Se inchide circ12 !?i bobina contactorului K2 anclan!?eaza. Conform diagramei de contacte, inchide end K2 din eire. 2 (M1 este alimentat prin acest circuit care schimba intre ele doua faze !?i porne!?te in sensul 2)
PET-N

Capitolul 3: Sisteme de comandii automata

inchide end K2 din eire. 13 (de automen- Prin rotirea b 1 se pot obtine doua tinere) !?i deschide cni K2 din eire. 10 (de pozitii de conexiuni !?i anume: pozitia interblocare care nu permite pornirea M 1 de conexiune 1 cu linie continua intre in sensul 1 chiar daca se actioneaza 82, bornele 1-2 ale celor !?ase discuri; poeire. 10 ramanand deschis). zitia de conexiune 2 cu linie intrerupta Contactele normal inchise K 1 din intre bornele 3-4 ale celor !?ase discuri. circuitul 12 !?i K2 din 10 au rolul de inDaca semnalul de comanda vine pe terblocare a contactoarelor K2 !?i, canalul 1 (turatie lenta) !?i b1 este pe respectiv K 1 pentru a nu produce pozitia de conexiune 1, se inchide cirscurtcircuit bifazat in cazul in care am- cuitul: canal 1 - (b1/l)2-1 - F48-7 - K10-1 - F1 - L1. bale contactoare ar fi sub tensiune. Ca urmare, anclan~ bobina contacComanda motoarelor asincrone cu torului K 1, se inchid contactele principale rotorul In colivie cu doua trepte de tu- K1-2, K3-4, K5-6 punandu-se sub ratie (fig. IV.3.8) tensiune inf~urarile statorice ale M1. Reglarea are Ia baza relatia: Astfel: faza L1 - F1 - K11-2- F41-2(b1/11)1-2 60f n=(3.2.5) - borna U 1 a M 1 ; faza L2 - F2 p - K 13-4 - F43-4 - (b1/lll)1-2 - borna V1; in care: faza l3 - F3 - K1S-6 - F45-6 - (b1/IV)1-2 - borna W 1. n - este turatia; Este realizata alimentarea bornelor f - frecventa tensiunii de alimentare a U , V , W !?i prin aceasta se formeaza infa!?urarilor statorice o bon~xiuhe triunghi cu numar mare de (f = 50 Hz .. canst); perechi de poli p (bobinele sunt inserip - numarul perechilor de poli. Rezulta ca: n = f(p). ate) !?i respectiv turatie n mica (lenta). Comanda (semnalul) poate fi data pe Aceasta functionare este indicata de canalul 1 sau 2. Tn functie de canalul lampa de semnalizare Hm. Tn aceasta ales !?i pozitia comutatorului (cheii) b1 situatie bobinele Uo, Vo, Wo nu sunt cose obtine o conexiune a infa!?urarilor nectate Ia nici un circuit. Daca se initistatorice a M1 in triunghi (to) cu numar aza o comanda pe canalul 2 (turatie ramare de perechi de poli deci turatie pida) !?i b1 este pe pozitia de conexiumica sau o conexiune in dubla stea (Y) ne 2 !?i inchide circuitul: canal 2- (b1/1)3-4-1 - F48-7- K10-1 cu numar mic de perechi de poli (redus Ia jumatate - fig. IV.3.9) deci cu turatie F1 - faza L1. dubla (mare). Anclan!?eaza K11-0, se inchid conComutatorul b1 (fig. IV.3.8) are !?ase tactele principale ale lui K 1 punandu-se discuri I - VI cu cate patru borne 1... 4. sub tensiune infa!?urarile statorice ale lui M1. Astfel: faza L1 - F1 - K11-2 - (b1/11)1-4-3 - Vo; faza L2 - F2 - K13-4 - F43-4 - (b1/111)1-4-3 - Wo; faza L3 - F3 - K 15-6- F45-6 - (b1/IV)1-4-3 - U0 . Sunt alimentate bornele U , V, W 0 0 Se remarca urmatoarele: borna ~ este conectata Ia (b1/ll)2 - Hm - N; borna V1 - (b1/lll)2 - (b1N)3-4 (b1NI)4 - (b1/ll)2- Hm - N; borna - (b1/IV)2 - (b1N1)3-4 1 - (b1/ll)2 - Hm - N. Cele trei borne U1, V1, W1 sunt mantate in Y (fig. IV.3.9). S-a realizat o conexiune dubla stea Ia care p scade Ia jumatate (bobinele sunt montate in paralel cate doua) !?i n

I ' I ' I ' I

'

"'!

___

...,.

Uo

Fig. IV.3.8. Comanda motoarelor electrlce cu doui trepte de turat~e.

Fig. 3.9. Conexiune dubli stea.

IV. Automatiziri
de doua ori (se obtine o turatie mare). Aceasta functionare este indicata de lampa de semnalizare HM. Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate cu rotoru/ In colivie prin aplicarea unei tensiuni reduse Tensiunea redusa este aplicata infa~urarilor statorului prin intermediul: rezistentelor, bobinelor de reactanta, autotransformatoarelor, amplificatoarelor magnetice, prin conexiunea stea-triunghi, cu tiristoare. Pornirea cu rezistente, consta in montarea in serie cu infa~urarile statorului a unei rezistente metalice (pe fiecare faza) cain fig. IV.3.10. La actionarea S2 se inchide circ.4 anclanl;leaza bobina contactorului K2 ~i este pusa sub tensiune bobina releului de timp D1 care incepe sa functioneze. Ca urmare a anclan~arii bobinei contactorului K2 se inchid contactele principale (de forta) K2 din circ.3 ~i end K2 de automentinere din circ.S. inchiderea end K2 din circ.3 conduce Ia inchiderea circ.1 l;li prin aceasta Ia pornirea M1 cu prima treapta de rezistente R1 in circuit. Dupa un timp prestabilit pe releul de timp D1, corespunzator turatiei nR1, bobina releului de timp D1 inchide cndti din eire.?. Prin inchiderea eire.? se obtine anclanl;larea bobinei contactorului K 1. Bobina contactorului K 1 il;li inch ide contactele de forta din circ.1, contactul de automentinere din circ.8 ~i deschide cni K1 din circ.4. Prin inchiderea end K1 din eire. 1 se face saltul de pe caracteristica artificiala pe cea naturala ~i se ajunge Ia punctul de functionare F (fig. IV.3.11 a,b). Pentru cazul a doua trepte de rezistenta R1 ~i R2, ele se introduc temporizat in circuitul statoric ~i functioneaza
cre~te

, ' ' '

pe caracteristica IA1, IA2 respectiv MA1, MR2 (fig. IV.3.12 b,c). Dupa un timp prestabilit, corespunzator turatiei nR 1, se s?urtcircuiteaza R2 ~i ramane numai R1. In acest moment se produce saltul de pe caracteristica artificiala IR1, respectiv MR1 pe caracteristica artificiala IR2, respectiv MR2. Dupa un alt timp prestabilit corespunzator nR2 se scurtcircuiteaza ~i R1 ~i se produce saltul pe caracteristica naturaIa In, respectiv Mn. Functionarea se stabilizeaza in punctul de functionare F, punct care se afla Ia intersectia caracteristicii mecanice M a motorului cu caracteristica ma~inii de lucru Mr. Trebuie avut grija ca punctul F sa fie piasat pe partea stabila a caracteristicii mecanice. Daca Ia pornirea directa lp=(5 ... 8)/n, Ia pornirea cu rezistente in circuitul statoric IP. =(3,5 ... 5,5)/n corespunzator rezistentelor introduse in circuitul statoric. Rezistenta de pornire pe faza R , se calculeaza cu relatia: P

.... In

R
pt

0,82 3 kl
n

(3.2.6)

Fig. IV.3.11. Caracteristici l=f(n): a - pentru o treapta de rezistenta; b - pentru doua trepte de rezistenta.
Ma, Mn

in care: Un - tensiunea nominala M; In - intensitatea curentului nominal [A]; k- raportul dintre curentul initial de pornire l;li curentul nominal (IP /In). Pentru pornirea in gol (M,::: 0) corespunde k = 2,5; Ia M,f3 corespunde k = 3 ... 1,5, iar Ia M,f3 ... M, /2 corespunde k = 1,2... 0,9. Utilizarea acestei metode este indicata cand motorul porne~te in gol sau Ia cupluri mai mici decat Mn /3. Se precizeaza ca utilizarea acestei metode implica prevederea unei reglari automate a turatiei in functie de care sa se faca scurtcircuitarea rezistentelor.

a
M

La treapta a doua de rezistente - - R2 s2

:-----

s1
M

nR 1nR2nF

-1-

'

~--2 3

Fig. IV.3.10. Pomirea cu rezlstente.

Fig. IV.3.12. Caracteristicl mecanice: a - genera/a; b - pentru o treapta de rezistenta; c - pentru doua trepte de rezistenta.

IV. Automatizari
Daca scurtcircuitarea unei trepte de rezistenta se efectueaza inaintea turatiei prestabilite (n < nR 1) se obtin salturi mari ce conduc Ia cupluri mari, ceea ce conduce Ia pierderea avantajului acestei porniri. Daca scurtcircuitarea se efectueaza cu intarziere (n > nR 1) rezistentele se incalzesc, pot arde (produc incendii). Prevederea reglarii automate a turatiei poate fi evitata prin inscrierea pe faze a unor rezistente termovariabile (rezistenta electrica scade pe masura crel;lterii turatiei). Tn fig. IV.3.13 este indicata forma caracteristicii mecanice a motorului electric cu pornirea directa tara rezistente in circuitul statoric, in raport cu caracteristica mecanica a motorului electric a rezistentei metalice in circuitul statoric l;li caracteristica mecanica a motorului electric cu rezistente termovariabile. Pornirea cu bobine de reactanta consta in montarea in serie cu infal;lurarile statorului a cate 0 bobina de reactanta pe fiecare faza. Bobinele de reactanta sunt formate din spire mantate pe suporturi din beton. Sunt utilizate, in general, pentru limitarea curentuor de scurtcircuit (bobinele maresc reactanta circuitului). Schema desfal;lurata electrica este identica cu cea pentru pornirea cu rezistente in circuitul statoric, cu mentiunea ca in locul rezistentelor se introduc bobinele de reactanta. Pornirea cu autotransformatoare (fig. IV.3.14) se bazeaza pe aplicarea Ia bornele infal;lurarilor statorice ale motorului electric M1 a unei tensiuni ce poate fi variata continuu sau in trepte. La actionarea butonului de pornire S2 se inchid circuitele 3 ... 6. Ca urmare, anclanl;leaza bobinele contactoarelor K 1 l;li K3 l;li incepe sa functioneze releul de timp D1. Prin anclanl;larea lui K 1 se inchid contactele principale din eire. 1 l;li end K 1 '
1

Capitolul 3: Sisteme de comanda automata

1 din circ.4 pentru automentinere. AnI =-I clanl;larea lui K3 conduce Ia inchiderea pr kA 1m (3.2.10) eire. 2. Motorul electric M1 pornel;lte cu infal;lurarile autotransformatorului T1 conectate in serie cu infal;lurarile sta(3.2.11) torice ale motorului. Dupa timpul care i a fast reglat D1 (atingerea turatiei ma- ' I 1 U 1 xime corespunzatoare tensiunii de ali- Ipr =.1.!!!..=-__.111_=-1 (3.2.12) k k2 z k2 lkN A A lk A mentare), acesta inchide cndt D1 din eire. 7 l;li anclanl;leaza bobina contacDin relatia 3.2.12 rezulta ca Ia pornitorului K2. Anclanl;larea bobinei con- rea cu autotransformator, curentul Ia tactorului K2 conduce Ia scurtcircu- pornire se micl;loreaza de ori fata de itarea infal;lurarilor autotransformatoru- curentul Ia pornirea directa. Cuplul de lui l;li prin aceasta Ia functionarea direc- pornire este proportional cu Ufm l;li ta a lui M1 (Ia tensiunea nominala). avand in vedere relatia 3.2.9 rezulta ca Functionarea lampii de semnalizare H1 l;li cuplul se micl;loreaza de k~ ori fata indica momentul trecerii de Ia functi- de cuplul Ia pornirea directa. Pentru onarea cu autotransformator Ia cea di- acelal;li lpr' Ia pornirea cu autotransforrecta (normala). Oprirea se efectueaza mator se obtine un cuplu mai mare prin actionarea butonului de oprire S1. decat Ia pornirea cu rezistente sau boDaca se noteaza cu U 1N l;li I , tensiunea bine de reactanta in circuitul statoric. l;li curentul de pornire luatePde Ia retea Pornirea cu amplificatoare magnetice l;li cu U 1m l;li 11m - tensiunea l;li curentul de pornire Ia bornele statorului l;li cu kA montate in circuitul statoric (fig.IV.3.15) - raportul de transformare a au- consta in montarea in serie pe fiecare totransformatorului, cu z1k - impedan- faza ce alimenteaza infal;lurarile statorita unei faze a autotransformatorului l;li ce a infal;lurarii de lucru (II) a cate unui cu 11kN - curentul de Ia pornirea directa amplificator magnetic (sunt utilizate trei a motorului se poate scrie: amplificatoare magnetice A1, A2, A3). Tnfal;lurarile de comanda (lc) ale celor U1n Ipr ... U1m I1m (3.2.7) trei amplificatoare magnetice sunt montate in serie intre ele l;li sunt aliI = Ulm I pr U 1m (3.2.8) mentate in curent continuu de Ia o In punte redresoare V1 prin intermediul unei rezistente reglabile R1 pentru limitauln k 1 u - = A' ulm = - IN (3.2.9) rea curentului in aceste infal;lurari. PunUlm kA tea redresoare U1 este alimentata de Ia bornele statorului motorului. Cand curentul prin infal;lurarea de comanda lc
1

k!

L1

PT_
N

K~
' -=!=n

Fig. IV.3.13. Caractertstlcl mecanice pentru dlferHe tlpurt de rezlste$ electrice.

Fig. IV.3.14. Pomlrea cu autotransfonnatoare a motorului electric

M1 cu apllcarea unel tenslunl ce poate ft vartati contlnuu sau 1n trepte.

Capitolul 3: Sisteme de comandii automata

cre~te, scade reactanta inductiva XL, ceea ce conduce Ia mic~orarea pierderii de tensiune pe infa~urarile de lucru ~i deci Ia cre~terea tensiunii Ia bornele statorului motorului. Crescand tensiunea Ia bornele statorului motorului cre~te lc pana cand XL tinde catre zero ~i Ia bornele statorului se aplica o tensiune, practic, egala cu a retelei. 0 alta modalitate de utilizare a amplificatoarelor magnetice Ia pornirea motoarelor asincrone cu rotorul in colivie

IV. Automatiziiri
conditie se realizeaza in cazul pompelor ~i ventilatoarelor din instalatiile curente pentru constructii. Comutarea de Ia conexiunea stea Ia conexiunea triunghi este insotita de un salt de curent, respectiv de cuplu (fig. IV.3.16). Schema de principiu, utilizata Ia pornirea stea-triunghi este data in fig. IV.3.17. Pentru pornire se actioneaza butonul S1 din linia 4. Se inchid: * linia 4 a bobinei contactorului K3 ~i * linia 5 a releului de timp 01. Contactorul K3 inchide contactele principale din linia 3 facand conexiunea stea a infa~urarilor motorului. Totodata actioneaza: - end din linia 5 ce face automentinerea (lui K3); - end din linia 5-6 ce pune sub tensiune linia 6, actionand contactorul K1; - end din linia 5 are in paralel lampa de semnalizare H1 privind conexiunea din stea; - cni din liniile 7 ~i 8 facand blocarea actionarii contactorului K2 ce ar realiza conexiunea in triunghi ~i ar produce scurtcircuit in circuitele principale. Linia 6 fiind pusa sub tensiune, bobina contactorului K 1 actioneaza: * contactele principale K 1 din linia 1 punand motorul sub tensiune in conexiune stea; * end din linia 6 pentru automentinere
~i

se efectueaza in functie de turatie. Pe arborele motorului se monteaza un tahogenerator a carui tensiune este tunctie de turatie. Tensiunea produsa de tahogenerator este aplicata infa~urarii de comanda. , Pornirea stea-triunghi (conexiune Y L1) se realizeaza in cazul cand momentul de pornire in stea este mai mare decat momentul rezistent (cerut de echipamentul antrenat de motor). Aceasta

- lo -.
Salt curent

ns

a
M

Mo

3 4

Mr
0

Fig. IV.3.15. Pomirea cu amplificatoare magnetlce.

''!

---------r-

I-

* end din linia 7 ce pregate~te actiona-

ncr ns b Fig. IV.3.18. Caracterlstlcl Ia pomlrea stea-trlunghl: a - salt curent; b - salt cuplu.

Flg.IV.3.17. Pomlrea stea-trlunghi: a - circuite principale; b - circuite de comanda.

rea ulterioara a releului intermediar 02. Motorul functioneaza in stea timpul impus de releul de timp 01. Oupa acest timp, cndtd 01 din linia 4 se deschide deconectand contactorul K3 ~i releul 01. Contactele lui K1 revin in pozitie initiala. Astfel conexiunea stea se deschide (motorul merge din inertie avand turatia mare) ~i linia 7 se inchide punand sub tensiune releul 02. Acesta inchide end din linia 8 punand sub tensiune contactorului K2. Acesta realizeaza conexiunea in triunghi (inchizand contactele principale din linia 2), blocarea contactorului K3 (prin cni din linia 4) ~i actionarea lampii H2 ce semnalizeaza functionarea in triunghi a motorului. Timpul de actionare al releului 01 este corespunzator diagramei din fig. IV.3.16. Releul 02 este necesar pentru a realiza o temporizare (egala cu timpul de actionare a acestuia) intre stingerea arcului electric pe contactele principale K3 ~i inchiderea contactelor principale K2. Cand acest timp este insuficient (Ia motoare de putere peste 15 kW), pen' tru a nu se produce scurtcircuit, se conecteaza doua relee intermediare in serie pentru actionarea contactorului K2.

IV. Automatiziiri
Pornirea cu tiristoare se realizeaza ca in fig. IV.3.18. Circuitul de forta contine: sigurantele fuzibile F1 ... F3, contactele principale ale contactorului K1, blocul sesizor de curent F4 !;li contactorul static propriu-zis blocul CS. Partea aferenta a schemei de comanda cuprinde circuitul de comanda manuala a contactorului K 1, respectiv butonul de oprire S1, butonul de pornire S2 in paralel cu contactul de automentinere K 1, bob ina contactorului K 1 !;li circuitul aferent dispozitivului de comanda pe poarta DCP prin intermediul caruia se comanda CS. Pentru pornire se actioneaza butonul S2 prin care se permite circulatia de curent prin eire. 3. Contactorul K 1 anclan!;)eaza, se inchid contactele K 1 din eire. 1 prin care se pune sub tensiune circuitul de forta. se inchide contactul de automentinere din eire. 4 !;li se inchide contactul K 1 din eire. 5 prin care se alimenteaza DCP. In acest tip de schema, contactorul K 1 este folosit ca separator, iar din punct de vedere functional butonul S1, de impuls, indepline!;)te functia de stop de urgenta sau izolare. Butonul S2 indepline!;)te functia de conectare generala, este de tip impuls cu cheie (yale). Prin aceasta se evita punerea sub tensi-une a instalatiei pe timpul depanarii sau intretinerii de catre persoane neavizate. CS COntine tiristoarele V1 ... Vs montate ciite doua antiparalel pe fiecare faza. Cand tiristoarele nu sunt comandate, ele prezinta o rezistenta directa practic infinita; se izoleaza astfel circuitul de forta pentru ambele semialternante. nemaitrecand prin tiristoare decat un curent rezidual, ca valoare foarte apropiat de : zero. Cand sunt comandate, rezistenta directa devine aproape zero !;li prin tiristoare va circula curentul absorbit de infa!;)urarile motorului, caderea de tensiune pe ele fiind neglijabila. DCP este un bloc electronic specializat prin intermediul caruia se genereaza impulsurile de comanda necesare deschiderii tiristoarelor. In principiu, DCP (fig. IV.3.19) contine un circuit de sincronizare (detector de trecere prin zero al sinusoidelor), un circuit de declan!;)are !;li formare a impulsurilor, un circuit de basculare cu prag pentru blocarea impulsurilor in caz de depa!;)ire a valorii limita admisibila a curentului !;li o sursa de tensiune stabilizata necesara bunei functionari a dispozitivului. In fig. IV.3.20 este indicat i modul de obtinere a impulsurilor de comanda pentru tiristoare pe o faza. Forma reala a sinusoidei, ajunge Ia circuitul de sincronizare de Ia transformatorul de curent F4 pe circuitul 7 (fig. IV.3.18). In momentul trecerii prin zero,
1

Capitolul 3: Sistema de comandii automata

circuitul de declan!;)are permite ince- I pe sarcina, de Ia o conductie totala perea generarii unei tensiuni liniar cres- (cand a = 180) pana Ia blocare totala catoare UC' CU panta (definita prin un- (cand a: 0). ghiul variabila manual prin interme- I In cele !;lase tiristoare V1 ...V6, (fig. diul potentiometrului P (fig. IV.3.19). La IV.3.18) pot fi inlocuite cu trei triacuri, coincidenta valorilor tensiunii crescator ~ DCP avand aceea!;li structura. Acest tip liniare cu tensiunile de referinta se ! de pornire poate fi utilizat pentru orice genereaza impulsurile de deschidere a puteri ale motoarelor, dimensionand tiristoarelor, astfel ca in circuitul de CS in tunctie de curentii de pornire forta se obtine o tensiune Se poate corepunzatori. observa de asemenea influenta variatiei pantei tensiunii Uc prin intermediul po- 3.2.1.2. Comanda motoare/or eleclrfce tentiometrului P daca unghiul f3 se mic- as/IJCt'OtHI trifazate cu rototul boblnat !;)oreaza, unghiul de "aprindere" a se Pornirea cu rezistente in circuitul romic!;loreaza corespunzator, timpul de toric se efectueaza atunci cand nu sunt conductie pe tiristoare fiind mai mic. indeplinite conditiile de utilizare a unui Prin aceasta se poate controla puterea motor asincron cu rotorul in colivie, sau
1

m.

cs

u,.

u,.

L1 L2

K1

-I I

I
I I I

I
I I I

~----------------2 3 4 5 6

Fig. IV.3.18. Pomlrea cu tlrtstoare.

-------~--------------~---1 I I
I I

Circuit de sincronizare

Circuit de amplificare

Sursa de tensiune stabilizata

I 1

~------~--------------------

I 1

Flg.IV.3.19. Schema bloc a unui dlspozltlv de comandi poarti DCP.

Capitolul 3: Sisteme de comandii automata

instalatia tehnologica impune utilizarea unui astfel de tip de motor. Valoarea cuplului maxim dat de motor Mmax este independenta de valoarea rezistentei circuitului rotoric, iar alunecarea sm (corespunzatoare Mmax) este direct proportionala cu rezistenta de faza rotorica. in fig. IV.3.21 sunt aratate curbele M = f(s) pentru diferite valori ale rezistentei suplimentare R5 (caracteristici artificiale). Pe masura ce R5 scade, maximul cuplului se deplaseaza spre alunecari s mai mici. $tiind ca: n = n 1 (1 - s) (3.2.13) in care: n - este turatia motorului Ia un moment dat; n 1 - turatia de sincronism; s- alunecarea rezulta ca atunci cfmd s scade turatia n crel?te. Se poate alege o rezistenta R5 = R3 pentru care Ia pornire (s = 1) cuplul sa fie egal cu cuplul maxim (curba d). in momentul pornirii, rezistenta suplimentara de pornire Ra trebuie sa fie suficient de mare, pentru a asigura un cuplu de pornire mai mare decat cuplul rezistent M,. in aceasta situatie, rotorul se accelereaza, alunecarea scade, iar cuplul scade dupa curba d pana Ia o anumita valoare corespunzatoare punctului A, cand se intervine l?i se micl?oreaza brusc rezistenta suplimentara de Ia valoarea R3 1a R2 . Punctul de functionare ,sare" pe caracteristica artificiala c, corespunzatoare R2 . Rotorul este din nou solicitat Ia un cuplu mare, punctul de functionare se deplaseaza pe curba c spre alunecari mai mici, cuplul scazand treptat. in punctul 8 se intervine din nou (ca Ia punctul A) l?.a.m.d., pana cand rezistenta suplimentara se micl?oreaza Ia zero, al?a

IV. Automatiziiri

Fig. IV.3.20. O~nerea lmpulsului

de comandl pe o fazl.

incat punctul de functionare se depla- pe primul plot 1 spre stanga se scurtseaza pe caracteristica naturala circuiteaza bornele R- A1 l?i T- C1. Ca (R5 = 0) pana in F l?i ~rocesul tranzitoriu ' urmare, se inchid circuitele: L 1 - R- A1 de pornire ia sfarl?it. In fig. IV.3.21 este - S17-9 - LC - P - borna W a M1 l?i La data variatia cuplurilor in functie de - T - C1 - S13-5 - LC - P - borna U. turatie M = f(n). Cum circuitul L2 - LC - P - borna V Rezistentele montate in circuitul rota- este inchis, rezulta ca M1 este aliric sunt metalice. Ele sunt impartite in mentat trifazat de Ia L1, L2, La prin bormai multe trepte. Valoarea rezistentelor nele U, V, W. in aceasta situatie, M1 pe o treapta poate fi aceeal?i pentru pornel?te l?i concomitant se ridica M2. toate fazele (rezistente simetrice) sau M1 are o turatie mica, deoarece R1 ... Rs diferite intr-un anumit raport (rezistente sunt conectate in circuitul rotoric. Se asimetrice). trece Sa pe plotul 2. in aceasta situatie Pornirea cu rezistente in circuitul rota- in afara bornelor scurtcircuitate Ia ric se poate efectua manual l?i automat. actionarea Sa pe plotul 1 se mai scurtPornirea manuala are Ia baza utiliza- circuiteaza bornele aa - 0 prin aceasta rea rezistentelor metalice l?i a controle- scurtcircuitandu-se rezistenta R1. M1 relor. se accelereaza l?i turatia crel?te. La trecerea Sa pe plotul 3 se scurtcircuiteaza in fig. IV.3.22 este aratat modul in l?i R2, turatia lui M 1 crescand. La tracecare se efectueaza comanda manuala rea Sa pe plotul 4 se scurtcircuiteaza l?i a variatiei valorii rezistentelor electrice Ra turatia crescand in continuare. La din circuitul rotoric, in vederea reglarii trecerea Sa pe plotul 5 se scurtcircuituratiei motorului electric M1. cu ajuto- teaza bornele a2, b2, c2 l?i prin aceasta rul controlerului Sa. Tot prin Sa se rea- grupul de rezistente R4, M1 marindu-l?i lizeaza l?i se alege l?i sensul de rotatie in continuare turatia. Asemanator Ia al M1. trecerea Sa pe plotul 6 l?i 7 se scurtcirin circuitul statorului motorului M1 cuiteaza bornele a1, b1, c1 l?i respectiv sunt montate limitatoarele S1 l?i elec- a, b, c astfel incat M1 functioneaza pe tromagnetul de frana M2. caracteristica naturala, turatia fiind cea in circuitul rotoric sunt montate rezis- nominala. tentele metalice R1 ... Rs. Cand M1 il?i realizeaza cursa maxima, De Ia retea este alimentat controlerul se deschide S1. Ca urmare, raman neaSa dupa cum urmeaza: faza L 1 - borna limentate bornele U, W ale M1 l?i acesta R l?i faza La- borna T. Faza L2 este co- ramanand alimentat cu o faza L2 se nectata prin intermediul liniei de con- oprel?te. tact LC l?i a periilor P, direct Ia M1, borPentru functionarea M1 in sens invers na V. Atata timp cat Sa este pe pozitia (dreapta) se trece maneta Sa pe plo0, M1 este oprit. Daca Sa este actionat turile 1... 7 Ia dreapta, inversandu-se fazele L 1 l?i La printr-un alt Iimitator S2 (analog lui S1). Pornirea motoarelor electrice asincrone cu rotorul bobinat cu rezistente in circuitul rotoric se efectueaza in functie de timp, curent l?i turatie. Aceste porniri se exemplifica prin pornirea automata In functie de curent in fig. IV.3.23 este prezentata o schema de pornire a motoarelor asincrone cu rezistente electrice in circuitul rotoric in functie de curent. Pentru scurtcircuitarea treptelor de rezistenta sunt utilizate relee de curent. in cazul prezentat sunt trei trepte de rezistente R1, R2, Ra (eire. 1) l?i trei reM Mm2 Mma Mmo - -,-------.. . - -/_,e..;.,-,.,- 1 lee de curent K1, K2, Ka (eire. 1). Porni'( " \ I rea motorului M1 se realizeaza prin actionarea butonului de pornire s2 (eire. 3), care inchide calea de curent pe eire. 3. Contactorul K4 anclanl?eaza, contactele principale K4 (eire. 1) se inchid conectand infal?urarile statorice ale motorului M1 Ia retea l?i end K4 (eire. 4) se inchide realizand automentinerea. in n 0 acelal?i timp se pune sub tensiune b bobina releului de timp D1 (eire. 4). Din Fig.IV.3.21. Caracteristlcile cauza curentului mare rotoric Ia pornire M f(s) M f(n). (I) toate releele de curent K 1, K2, Ka vor

--

'i

IV. Automatiziiri
deschiz{md contactele normal inchise K1, K2, Ka (eire. 5, 6, 7). Dupa un timp, cndti D1 (eire. 5) se inchide pregatind scurtcircuitarea treptelor de rezistente din circuitul rotoric. Releul de timp D1 a fost introdus in schema de comanda pentru a evita scurtcircuitarea treptei de rezistente R1, prin anclan~area contactorului Ks, inaintea deschiderii contactului releului de curent K 1 (eire. 5). Dupa pornire, motorul se accelezeaza, tunctionand pe caracteristica artificiala corespunzatoare intregii rezistente suplimentare din rotor. Curentul in circuitul rotoric scade sub valoarea curentului 11 (I > 11) de anclan~are a releului de curent K1, bobina acestuia se dezexcita inchizand contactul K 1 (eire. 5). In felul acesta se stabile~te circuitul contactorului Ks care va inchide contactele principale Ks (eire. 2), scurtcircuitand treapta de rezistenta R1. Concomitent se inchide end Ks (eire. 6) care pregate~te scurtcircuitarea treptei de rezistente R2. Curentul in circuitul rotoric cre~te pana Ia o valoare apropiata de 11 dupa care scade sub valoarea curentului l2 ) de anclan~are a releului de cu(1 1 > 1 2 rent K2, bobina acestuia se dezexcita inchizand end K2 (eire. 6). Bobina contactorului Ks (eire. 6) este alimentata ~i se inchid contactele principale Ks (eire.
anclan~a.

Capitolul 3: Sisteme de comandii automata

2), scurtcircuitand treapta de rezistente R2. Concomitent se inchide end Ks (eire. 7) care pregate~te scurtcircuitarea treptei de rezistente R3 . Curentul cre~te din nou pana Ia o valoare apropiata de 1 dupa care scade sub valoa2 rea curentului /3 (1 1 > 1 > /3 ) de anclan2 ~are a releului de curent Ka, bobina acestuia dezexcitandu-se. Se inchide contactul Ka (eire. 7) anclan~eaza bobina contactorului K7 realizand scurtcircuitarea treptei de rezistente Ra (se inchid contactele principale K7 - eire. 2). In acela~i timp se realizeaza ~i o automentinere prin inchiderea contactorului K7 (eire. 8). Astfel, punctul de functionare al motorului ajunge pe caracteristica naturala. Oprirea motorului se realizeaza prin actionarea butonului de comanda, S1 (eire. 3). In schema de comanda este folosit contactul de protectie a releului termic F4 (eire. 3), care in caz de avarie va intrerupe eire. 3, deci alimentarea bobinei contactorului K4, realizand oprirea motorului in vederea protejarii acestuia. Pornirea cu rezistente $i amplificatoare magnetice in circuitul rotoric In fig. IV.3.24 este prezentata schema electrica desfa~urata pentru pornirea automata a unui motor asincron cu rotorul bobinat utilizand amplificatoare magnetice montate in circuitul rotoric. Principiul de functionare consta in scurtcircuitarea rezistentelor R 1 montate in circuitul rotoric, prin intermediul infa~urarilor de lucru ale amplificatoarelor magnetice A1, A2, Aa. lnta~urarile de comanda ale amplificatoarelor magnetice sunt legate in serie ~i sunt alimentate de Ia bornele unui tahogenerator. Pornirea motorului M1 se realizeaza prin actionarea butonului de comanda S2 (eire. 3), care inchide eire. 3. Bobina contactorului K1 (eire. 3) este alimentata, contactorul i~i atrage armatura inchizand contactele principale K1 (eire. 1) ~i contactul auxiliar K 1 (eire. 4). Prin inchiderea contactelor principale K 1 statorul motorului este conectat Ia retea, iar inchiderea contactului auxiliar K 1 realizeaza automentinerea. La inceput, deoarece infa~urarile de comanda ale amplificatoarelor magnetice nu sunt alimentate, reactanta inductiva a infa~urarilor de lucru este mare ~i deci curentul va trece in cea mai mare parte prin rezistentele de pornire R 1 (eire. 1). Pe masura ce motorul se accelereaza, cre~te turatia ~i odata cu aceasta tensiunea Ia bornele tahogeneratorului, ceea ce conduce Ia cre~terea curentului in infa~urarile de comanda ale amplificatoarelor magnetice. In felul acesta reactanta inductiva a infa~urarilor de lucru scade ~i o parte din ce in ce mai

L2 L3 ____~-----------------r--~-,~--~~.~------~~-rPE

L1----------------------~--83

7 4 101234567
T

-.,
r-C3

1 7654321 1234567
in s13nga in cteapta

R6~
R5

QQ Q[

R4~

00
Flg.IV.23. Schema electrtci desfi'uratili pentru pomlrea automati a unul motor aslncron cu rotorul boblnat 1n fun~ de curent.

R1 R2 R3
Fig.IV.3.22. Comanda cu controler.

Capitolul 3: Sisteme de comandi automata

mare din curentul rotoric se va inc hide 3.2.1.3 Comanda frii~Wrll motoarelor prin aceste infa~urari. Cand turatia mo- , eleetrlce torului atinge viteza nominala, tensiu- Oprirea unui motor electric se efectunea Ia bornele tahogeneratorului este i eaza prin intreruperea alimentarii cu mare, curentul in circuitul de comanda ; energie electrica a infa~urarilor statocre~te ~i reactantele inductive ale infarului motorului. Aceasta se realizeaza ~urarilor de lucru devin practic nule, prin intreruperea circuitului de alimenastfel incat aproape intreg curentul ro- tare al bobinei contactorului, care se toric trece prin aceste infa~urari. Rezis- dezexcita ~i contactele sale revin Ia potentele R 1 din circuitul rotoric pot fi zitia initiala (contactele principale se considerate in acest caz scurtcircuita- deschid). Prin deschiderea contactelor te. Oprirea motorului se realizeaza prin principale infa~urarile statorului motoactionarea butonului 81 (eire. 3) sau au- rului raman nealimentate ~i campul tomat in cazul unei avarii cand se des- magnetic invartitor dispare. Datorita chide contactul auxiliar al releului ter- energiei cinetice pe care o inmagazimic F4 (eire. 3). neaza, rotorul se invarte~te in continuare. Cand energia cinetica este consuPornirea $i reg/area turatiei motoare- mata de pierderile prin frecare ~i de lor asincrone cu rotorul bobinat prin consumul de energie al mecanismului conectarea in cascadii subsincronii cuplat, rotorul se opre~te. 8e bazeaza pe recuperarea puterii , lntreruperea circuitului de alimentare din rotor ~i injectarea ei in reteaua de al bobinei contactorului se poate obtialimentare. In acest scop din momen- ne manual prin actionarea unui buton tul cand motorul a intrat in regim de de oprire sau automat prin intreruperea functionare, se elimina rezistentele ro- circuitului de limitatoare de cursa, contorice in care se consuma puterea ~i se tacte de protectie etc. 8unt cazuri in care oprirea utilajelor introduce intre rotor ~i reteaua de alimentare un dispozitiv electronic de pu- ~i deci a motoarelor electrice care le tere prin intermediul caruia puterea din antreneaza trebuie Sa Se prOdUCa Cat I rotor se dirijeaza controlat in reteaua mai repede fata de momentul initierii de alimentare. Dispozitivul trebuie sa comenzii de oprire. Reducerea timpului functioneze astfel incat sa fie urmarite de oprire conduce Ia mic~orarea timcaracteristice mecanice artificiale ale pilar morti ~i deci Ia cre~terea producmotorului mentinand valoarea cuplului tivitatii utilajelor respective. critic constanta ~i variind alunecarea. Din aceste motive apare necesara Termenul de cascada subsincrona se tranarea. Franarea unui motor electric in vederefera Ia faptul ca dispozitivul electronic de putere, care este realizat in cas- rea opririi lui se efectueaza mecanic cada, permite reglarea turatiei intr-o sau electric. Franarea mecanica se plaja de valori cu limita superioara in- executa cu frane cu saboti sau panglitotdeauna sub turatia de sincronism a ca, comandate in general de electromotorului. magneti de frana sau frane electrohidraulice, care intra in actiune in mo- ,
1
1

IV. Automatiziri
mentul in care motorul electric este deconectat de Ia retea. Franarea electrica utilizata Ia oprire, sau reversare, se realizeaza prin franare dinamica (reostatica), franare prin cuplare inversa (contra curent) ~i franare prin recuperare. Regimul de frfmare dinamicii Franarea dinamica se realizeaza prin cre~terea pierderilor de putere in partile rotitoare. Pentru aceasta este utilizat un camp magnetic fix fata de stator, creat prin alimentarea cu curent continuu a infa~urarilor statorice ale motorului. Prin invartirea rotorului in campul magnetic constant creat prin alimentarea cu curent continuu a infa~urarilor statorice, in rotor se indue tensiuni electromotoare, respectiv curenti, care datorita rezistentelor rotoruluj, produc pierderi de energie prin degajare de caldura de forma Ri 2t, care conduc Ia reducerea mai rapida a energiei cinetice initiale a rotorului. Practic, aceasta se obtine prin deconectarea alimentarii statorului de Ia retea ~i alimentarea lui in curent continuu. In fig. IV.3.25 este aratat modul in care se realizeaza franarea dinamica Ia un motor asincron cu rotorul in colivie. Pentru pornire, se actioneaza butonul de pornire 82; se inchide eire. 4 ~i anclan~eaza bobina contactorului de linie K1. Ca urmare, se inchid contactele principale K 1 din eire. 1 (motor electric M1 porne~te), se inchide end K1 din eire. 5 (de automentinere) ~i se deschide cni K 1 din eire. 3, fiind in conditiile de functionare normala. Pentru oprire se actioneaza butonul de oprire 81; se intrerupe eire. 4, se dezexcita bobina contactorului K 1 (este intrerupta alimentarea cu energie electrica a M1),

+
L1

Flg.IV.3.24. Schema electrtci desfifurati pentru pomlrea automati a unul motor aslncron cu rotorul boblnat cu ampllficatoare magnetice.

21~
Fig. IV.3.25. Frinarea dlnamlci.

21~

IV. Automatiziiri
se deschide contactul de automentinere K 1 !;)i se Inch ide contactul K 1 din eire. 3 de pregatire a lnchiderii contactorului de frfmare Ka. Concomitant cu intreruperea eire. 4 (Ia actionarea 81) se inchide eire. 6 !;li anclan!;)eaza bobina contactorului K2, care inchide contactele din eire. 2. Bobina releului de franare dinamica D1 este pusa sub tensiune !;)i inchide end D1 din eire. 7. Aceasta conduce Ia inchiderea eire. 7 !;li Ia anclan~ea bobinei contactorului de tranare Ka care inchide contactele principale din eire. 2. in acest moment s-a realizat alimentarea a doua infa!;)urari statorice in curent continuu ceea ce determina oprirea mai rapida a rotorului. Regimul de franare prin cup/are in versa Cuplarea inversa se obtine prin inversarea legaturilor a doua faze ale statorului (Ia circuitul de alimentare cu energie electrica al motorului), in timpul functionarii (fig. IV.3.7). Prin aceasta se modifica sensul de rotire a campului lnvartitor din stator, deci sensul cuplului dat de motor, care devine cuplu de franare. lnversarea legaturii Ia retea a doua faze in timpul functionarii motorului produce un curent de inversare 1,, care este mai mare decat curentul de pornire IP Din aceasta cauza, apare necesara introducerea unor rezistente electrice in circuitul rotoric al motorului, rezistente numite de cuplare inversa.

Capitolul 3: Sistema de comandii automata

c.c.). Odata cu cre!;)terea turatiei n a M1 cre!;)te !;li turatia Ex. La bornele Ex se obtine o tensiune electromotoare e proportionala cu n, respectiv e = f(n). Tensiunea e necesara este asigurata de infa!;)urarea de excitatie a excitatricii LexEx !;li reglata cu reostatul de excitatie R2 Cand turatia n este suficient de mare pentru ca Ex sa produca tensiunea e necesara (circa 95 % din turatia de sincronism n5 ), atunci bobina releului de tensiune Ka anclan!;)eaza. Ca urmare se inchide end Ka din eire. 5 !;)i anclan!;)eaza bobina contactorului K2. Bobina K2 deschide cni K2 (eire. 1-2) !;)i inchide end principale K2 din eire. 1 !;)i 2. Prin inchiderea celor doua end principale K2 se pune sub tensiune infa!;)urarea de excitatie Lex a M1, cu tensiunea produsa de Ex. Prin parcurgerea Lex de curentul produs de Ex se creeaza un camp magnetic, care in inte3.2.2. Comanda motoarelor ractiune cu campul invartitor statoric produc un cuplu electromagnetic coelectrice sincrone ' respunzator ma!;)inii sincrone excitate. in fig. IV.3.26 este data schema elec8uprapunerea campului indus de Lex peste campul invartitor statoric deter! trica desfa!;)urata pentru comanda motorului electric sincron. mina aparitia unor oscilatii de turatie, La actionarea butonului de pornire 82 , care fac ca rotorul sa atinga turatia de se inchide eire. 3. Ca urmare, anclan- sincronism !;li, de multe ori, sa o depa!;)eaza bob ina contactorului K 1 care !;)easca pentru scurte intervale de timp. : inchide contactele principale din eire. 1 Dupa mai multe oscilatii ale turatiei in !;li motorul sincron M1 porne!;)te in jurul valorii de sincronism, motorul intra asincron !;li concomitant inch ide end K 1 in sincronism. La oprire se actioneaza butonul de din eire. 4 de automentinere. 8untem in conditiile in care M1 functioneaza in oprire 81 care intrerupe alimentarea boasincron. Pe acela!;)i arbore cu M1 este binei contactorului K1 !;)i M1 se opre!;)te. montata excitatricea Ex (ma!;)ina de Regimul de franare cu recuperare de energie electrica Regimul de franare cu recuperare are loc in conditiile in care statorul este conectat Ia retea, iar rotorul este invartit intr-un mod oarecare cu o turatie n mai !llare decat viteza sincrona n0 (n > n0 ). In aceasta situatie motorul in loc sa absoarba, va furniza energie electrica in retea; rotorul sau este franat cu atat mai puternic cu cat energia electrica furnizata va fi mai mare. Aplicarea acestei metode este eficienta in tractiunea electrica unde, pe pante lungi, se pot recupera cantitati apreciabile de energie electrica. 8chemele de comanda pentru franarea motoarelor electrice sunt caracteristice diferitelor tipuri de motoare alectrice, respectiv asincrone !;)i curent continuu.

200/SA

L2 La

g1~

Nf-PE
F1 ... Fa

Statc;>r motors~ncron

Rotor motor-

D'fr4

2
Comanda functionare motor M 1 Functionare motor M1 Conectare stator lc Conectare tensiune Ia retea continua Ia infa~urare retea
1

Flg.IV.3.28. Schema electrtci desfl'urati pentru comanda Ia pomlrea motorulul slncron.

Flg.IV.3.27. Comanda motorulul sincron utlllzlnd tlrtstoare.

Capitolul 3: Sisteme de comanda automata

Observatii: 1. Considerand ca M 1 absoarbe curenti mari, pentru a asigura protectia termica se utilizeaza transformatoarele de intensitate T1, T2, T3 conectate Ia relee termice de 5 A (F4). 2. in timpul cand M1 functioneaza in asincron este inchis circuitul: K2- R1 Lex. Aceasta este necesar pentru a evita aparitia Ia bornele infa~urarii de excitatie Lex a tensiunii electromotoare induse mari care poate produce strapungerea izolatiei conductoarelor infa~urarii respective. 3. Pentru reglarea tensiunii produse de excitatricea Ex Ia care releul maximal de tensiune K3 sa anclan~eze, se utilizeaza infa~urarea de excitatie a excitatricei LexEx ~i rezistenta de excitatie R2. 4. Masurarea intensitatii curentului in circuitul statoric se efectueaza prin intermediul unui transformator de intensitate T4 ~i a unui ampermetru de 5 A, g 1. Masurarea intensitatii curentului in circuitul rotoric parcurs de curent continuu se efectueaza prin intermediul unui ~unt R3 ~i al unui ampermetru de 5 A, g2. Pentru a evita utilizarea excitatricei Ex (ma~ina de curent continuu cu perii) se pot utiliza redresoare statice. in fig. IV.3.27 este aratata schema de comandii a unui motor sincron care este excitat cu o punte cu tiristoare. Cand turatia este mica, dispozitivul de comanda al tiristoarelor V11, V12 deschide tiristoarele. Diodele V1 ... V4 au rol de limitare. in aceasta situatie, statorul ~i rotorul excitatricei sunt realizate
01
F1 I

IV. Automatizari

dintr-un transformator triunghi-stea conectat direct Ia retea. Din secundarul realizat in conexiune stea tensiunile sunt introduse intr-o punte trifazata formata din diodele Vs ... V1o, Ia bornele carora se obtine o tensiune continua. Pe masura ce turatia cre~te, dispozitivul de comanda incepe sa inchida tiristoarele V11, V12. Cand tiristoarele V11, V12 sunt deschise, curentul continuu produs de tensiunea existenta Ia bornele puntii de diode Vs ... V10 circula prin tiristoarele V11, V12. Cu cat dispozitivul de comanda inchide mai mult tiristoarele V11, V12, cu atat va trece prin ele un curent mai mic ~i. prin infa~urarea de excitatie Lex, va trece un curent mai mare. Corespunzator situatiei cand turatia reprezinta circa 95 % din turatia de sincronism, tiristoarele V11, V12 se inchid complet ~i tot curentul produs de puntea trifazata cu diode este dirijat in sensul parcurgerii infa~u rarii de excitatie Lex. in acest moment, motorul intra in sincronism. Observatie: Relatia, w, = s. ws (3.2.14) poate fi scrisa ~i sub forma f, = S f5 (3.2.15) in care: w,, f, - reprezinta pulsatia respectiv frecventa curentului rotoric ; w5 , f5 - pulsatia respectiv frecventa curentului Ia sincronism; s - alunecarea. Cunoscand ca conectarea excitatricei Ex pe infa~urarea de excitatie Lex se face cand s = 5 %, acesta revine Ia a scrie: f, = 0,05

= 0,05 50 = 2,5 Hz (3.2.16) Rezulta ca introducand in M1 un dispozitiv care sa sesizeze frecventa de 2,5 Hz sau o frecventa ceva mai mica, cu acesta s-ar putea controla atingerea turatiei Ia care trebuie inchis circuitul de alimentare a infa~urarii de excitatie Lex cu tensiune continua in vederea intrarii in sincronism. in aceste conditii excitatricea Ex ar putea fi inlocuita cu un redresor. Este necesar a se realiza un dispozitiv eficient care sa sesizeze frecvente mai mici de 2,5 Hz.
f5

3.2.3. Comanda motoarelor de curent continuu

Pornirea motoarelor de curent continuu nu poate fi efectuata direct, deoarece acestea absorb un curent foarte mare Ia pornire. lntensitatea curentului prin indusul ma~inii de curent continuu functionand in regim de motor are expresia: I= (U-E)IR8 (3.2.17) in care: U - este tensiunea aplicata Ia bornele motorului; E - tensiunea electromotoare depinzand de turatie; R8 - rezistenta infa~urarii indusului. La pornire E = 0 ~i deoarece R8 are valori foarte mici rezulta ca intensitatea curentului va cre~te catre valori foarte mari. Din acest motiv pornirea nu se efectueaza direct ~i este necesara introducerea unor rezistente de pornire in circuitul indusului. in instalatiile electrice ~i de automatizari sunt utilizate frecvent motoarele electrice de curent continuu cu excitatie independenta. Pornirea motoarelor de curent continuu cu excitatie independenta se realizeaza in functie de timp, curent ~i viteza.
Pornirea motoarelor de curent continuu cu excitatie independenta in functie de timp (fig. IV.3.28) Prin inchiderea intreruptorului 01 (eire. 1) se pune sub tensiune schema de comanda pentru pornire ~i se alimenteaza infa~urarea de excitatie Lex. Releul de timp cu temporizare Ia revenire D1 (eire. 8) deschide instantaneu contactul D1 din eire. 9. Prin actionarea , butonului de pornire 81 se inchide eire. ' 6 punandu-se sub tensiune bobina contactorului K 1. Acesta inch ide contactul K 1 (eire. 3) punand sub tensiune indusul motorului M1 ~i bobina releului de timp cu temporizare Ia revenire D2 (eire. 5). Motorul porne~te avand conectat in circuitul rotoric rezistentele R1 ~i R2. Anclan~area contactorului K 1 (eire. 6) determina ~i deschiderea contactului K 1 (eire. 8), intrerupand ali men-

L_+~E:J~--o~.(J--~.r---~-----------v------v---~r-------F3

T"

K1

Lex

01
LF2 0 (

D1

!:f..
Y---~~--~----------~-----J'----/~--~---

~E:J~~

10

Fig. IV.3.28. Pomlrea motorulul de c.c. cu exclta1ie lndependenti 1n fun~e de timp.

IV. Automatiziri

Capitolul 3: Sisteme de comandi automata

gatita pentru
0

tarea releului de timp 01. Oupa timpul ruia bobina K 1 a contactorului de linie prestabilit pe releul 01 se inchide con- va fi alimentata. Contactul K 1 (circ.3) se tactul 01 (eire. 9) realizand alimentarea inchide realizand alimentarea infa~urarii bobinei contactorului K2 din eire. 9 rotorice a motorului M1, conectat in (contactul 02 din eire. 10 este deschis, serie cu rezistentele R1 ~i R2. La deci bobina contactorului K3 nu este pornirea motorului, infa~urarile rotorice alimentata). Contactorul K2 (eire. 4) vor fi strabatute de un curent de ~oc, scurtcircuitand prima treapta de porni- care va face ca releul de curent K4 re (R1) ~i bobina releului 02. Bobina re- (eire. 3) sa anclan~eze ~i contactul norleului 02 nu mai este alimentata. Oupa mal inchis K4 (eire. 7) sa se deschida. timpul prestabilit pe 02, contactul 02 in consecinta, bobina K2 a primului (eire. 10) se inchide, determinand an- contactor de accelerare nu va fi aliclan~area contactorului K3. Contactul mentata. in momentul in care curentul K3 (eire. 4) se inchide scurtcircuitand ~i rotoric, in scaderea sa atinge o anucea de a doua treapta (R2). mita valoare, releul K4 declan~eaza, iar Motorul functioneaza in regim normal. contactul sau K4 (eire. 7) revine in poPrin actionarea butonului S2 (eire. 6) se zitia initiala (se inchide). Bobina K2 intrerupe alimentarea contactorului K 1 (eire. 7) este strabatuta de curent ~i se (eire. 6), acesta determinand oprirea inchide contactul K2 (eire. 4) care motorului. Elementele de comanda scurtcircuiteaza prima treapta de rezisrevin in pozitia initiala pregatind schema tente R1 (eire. 3). Curentul rotoric, inrepentru o noua pornire. Schema prezinta gistreaza un nou ~oc strabatand de dadezavantajul ca reglajul releelor de timp ta aceasta bobina Ks (eire. 4) a celui 01 ~i 02 trebuie facut pentru fiecare de-al doilea releu de curent. Acest resarcina diferita a motorului. leu actioneaza deschizandu-~i contactul Ks (eire. 8) impiedicand alimentarea Pornirea motoarelor de curent conti- bobinei K3 (eire. 8) a celui de-al doilea nuu cu excitatie independenta in contactor de accelerare de~i contactul functie de curent (fig. IV.3.29) K2 (eire. 9) este inchis. in acest caz pornirea motorului se Atunci cand curentul rotoric in face in functie de curentul care stra- scaderea sa atinge din nou o anumita bate infa~urarea de excitatie Lex ~i in- valoare, releul Ks (eire. 4) declan~eaza fa~urarea rotorica a motorului. permitand inchiderea contactului Ks Schema de comanda se pune sub (eire. 8), urmata de alimentarea bobinei tensiune prin comutarea intreruptorului K3 (eire. 8) ~i scurtcircuitarea celei de a 01 (eire. 1) pe pozitia inchis ,I". Siste- doua trepte de rezisterita R2 (eire. 3) mul de comanda functioneaza in modul prin inchiderea contactului K3 (eire. 4). urmator: dupa comutarea intrerupto- Oprirea motorului se realizeaza prin acrului 01, se actioneaza butonul de co- tionarea butonului de comanda S2 manda S1 (eire. 5) prin intermediul ca- (eire. 5), schema de comanda fiind pre-

noua pornire.

Pornirea motoarelor de curent continuu cu excitatie independenta in functie de viteza (fig. IV.3.30) Viteza se masoara indirect prin tensiunea electromotoare indusa in infa~urarea rotorica, pornirea realizandu-se, de fapt, in functie de tensiune. Pentru aceasta, schema de comanda este prevazuta cu trei relee Ks, Ks, K7 care au tensiunea de anclan~e reglabila. Pentru inchiderea intreruptorului 01 (eire. 1) se pune sub tensiune schema de comanda pentru pornire ~i se alimenteaza infa~urarea de excitatie Lex. Prin actionarea butonului S1, contactul K1 (eire. 8) anclan~eaza, inchizand contactul K 1 (eire. 3) ~i motorul porne~te avand conectat in circuitul rotoric rezistentele R1, R2, R3. Turatia motorului cre~te ~i implicit ~i tensiunea indusa in infa~urarea rotorica, ajungand Ia valoarea de anclan~e a releului Ks (eire. 5). Contactul Ks (eire. 10) se inchide, permitand alimentarea bobinei contactorului K2 (eire. 10). Prin inchiderea contactului K2 (eire. 4) se scurtcircuiteaza prima treapta de rezistente (R1 - eire. 3). Tensiunea cre~te in continuare determinand anclan~ea releului Ks (eire. 6) ~i implicit a bobinei contactorului K3 din eire. 11. Contactul K3 (eire. 4) se inchide ~i scurtcircuiteaza treapta de rezistenta R2. Cand tensiunea devine egala cu tensiunea de anclan~e a releului K7, contactul K7 (eire. 7) se inchide ~i contactorul K4 (eire. 12) anclan~eaza determinand scurtcircuitarea ultimei trepte de rezistenta R3 (se inchide contactul K4 - eire. 4). Oprirea motorului

-EE33--,..:..

L+ F1

F3

02
L

- E3

F2

Comanda functionare M1 Alimentare Functionare 220 c c motor M1 Conectare I Treapta II Treapta 11 motor Ia (R1 (R 1in s.c.) retea 1n s.c.)

Alimentare

Functionare

220 V.c.c

motor M 1

U1

Fig. IV.3.29. Pomlrea motoarelor de c.c. cu exc~e lndependenti 1n fune1ie de curent.

Fig. IV.3.30. Pomlrea motoarelor de c.c. cu ex~e lndependenti 1n funct~e de turatfe.

Capitolul 3: Sisteme de comanda automata

3.2.5. Automate programabile se realizeaza prin actionarea butonului 82 (eire. 8), care intrerupe alimentarea ; contactorului K 1 !;)i implicit a motorului. Genenii/Mtl Aceasta schema se folose!;)te pentru Automatizarea instalatiilor include recomanda automata a motoarelor de glari automate, comenzi logice, comunicatii intre echipamente de automatiputeri reduse. zare, achizitii de date etc. Automatele 3.2.4. Comancla cu program programabile reprezinta o solutie moderna pentru implementarea tuturor a motoarelor electrice functiilor automate impuse instalatiilor. La instalatiile de incalzire, ventilare Domenii de aplicabilitate ale automasau sanitare, pe langa functionarea automata in functie de anumiti parametrii, te/or programabile Ia instalatiile din poate sa apara !;li necesitatea functio- clfldiri Automatele programabile pot asigura narii acestora dupa un anumit program. Comanda cu program a motoarelor supravegherea !;)i conducerea instalatiielectrice se realizeaza prin intermediul lor din cladiri cum ar fi: iluminat, incalreleelor electromagnetice, a ceasurilor zire, climatizare, ventilare, securitate Ia programatoare tip CPA, a programa- incendii, control acces, grupuri electrotoarelor electronice tip PIA, a progra- gene, grupuri frigorifice, retele hidraulimatoarelor cu matrici, a programatoa- ce, sisteme antiefractie etc. relor electronice etc. Conducerea instalatiilor mentionate , se poate realiza independent pentru

IV. Automatizari
fiecare instalatie cu ajutorul unuia sau mai multor automate programabile configurate corespunzator !;li care trebuie sa asigure toate sarcinile de automatizare impuse instalatiei. Un nivel superior in automatizarea instalatiilor i1 reprezinta realizarea unui sistem de conducere dedicat cladirilor, care sa controleze functionarea tuturor instalatiilor care echipeaza cladirile. Structura unui astfel de sistem automat este distribuita !;)i ierarhizata !;li se poate aplica in urmatoarele cazur'i: magazine mari, centre comerciale, hoteluri, banci, cladiri administrative, spitale !;)i clinici, universitati etc. Denumirea actuala a sistemului complex de automatizare pentru cladiri mari este aceea de sistem de gestiune tehnica a cladirilor (fig. IV.3.31). Functiile unui sistem de gestiune tehnica a cladirilor pot fi structurate astfel: a) imbunatatirea calitatii serviciilor, datorata unei mai bune supravegheri, unei conduceri optimale !;)i a unei intretineri preventive; b) diminuarea consumurilor energetice prin exploatarea eficienta a instalatiilor; c) diminuarea costurilor necesare functionarii instalatiilor prin programarea orara !;li optimizarea functionarii, deconectarea unor instalatii in anumite situatii, folosirea eficienta a sistemului de tarifare; d) o mai buna exploatare a instalatiilor; e) intretinere !;li activitate de service mai eficiente; f) cre!;)terea gradului de securitate a cladirilor, echipamentelor !;li personalului din cladiri. Structura hardware $i functionarea , automate/or programabile (fig. IV.3.32) Arhitectura unui automat programabil cuprinde elementele hardware de baza ale unui calculator numeric. Totu!;)i intre un automat !;li un calculator exista numeroase diferente. Astfel, unitatea centrala este, in principiu, o unitate logica !;li aritmetica capabila sa interpreteze i un numar mic de instructiuni prin care se exprima functiile de baza ale unui proces automatizat. Executarea instructiunilor din program, de obicei, este ciclica, ceea ce determina o simplificare considerabila a structurii logice interne !;li evita introducerea unui sistem de intreruperi prioritare. Frecventa de baleiere a ini structiunilor este foarte mare in raport ' cu constantele de timp ale procesului, ceea ce permite luarea in considerare a evenimentelor din proces imediat dupa ce acestea au avut loc. Memoria automatelor programabile stocheaza programe !;li date !;li este, in general, de mica capacitate in comparatie cu memoria unui calculator. Datorita modului cum este conceput,

Utilizator

Retea de comunicatie

Post local de automatizare (automate programabile)

G) Echipamente
Comunicatie cu alte echipamente Energie

Elemente de executie

Elemente de executie

Flg.IV.3.31. Slstem de gestiune tehnici a clldlrilor. Sb'uctura generall.

------------i

Sistem de progamare

lnterfete cu procesul Unitate centrala

....

]! ~
;;;

Fig. IV.3.32. Schema bloc a unul automat programabll.

IV. Automatiziiri
automatul programabil este adaptat pentru functionarea in mediu industrial. Astfel, este insensibil Ia perturbatii electromagnetice, poate functiona intr-un domeniu larg de temperatura $i umiditate $i este compatibil direct cu procesul prin utilizarea unor semnale Ia tensiuni industriale. Eliminarea unui automat dintr-o aplicatie $i reutilizarea lui in alta aplicatie este foarte simplit Se concepe noul program de lucru, se inscrie in memorie $i se conecteaza automatul Ia noul proces prin intermediul bornelor corespunzatoare ale interfetelor de intrari/ie$iri.
Programarea automate/or Dupa alegerea automatului programabil in configuratia ceruta de aplicatie $i conectarea fizica Ia proces, urmeaza partea cea mai laborioasa $i anume program area. Mijloacele de programare actuale sunt consola de programare $i calculatorul PC. Consola de programare beneficiaza de avantajul ca este portabila $i poate programa automatul local, conectat Ia instalatia automatizata. Calculatorul PC asigura programarea automatului in laborator sau birou, folosind un program de dezvoltare a aplicatiilor oferit de firma producatoare a automatului. Utilizarea calculatorului PC ca mijloc de programare asigura proiectantului de aplicatie toate facilitatile de care dispune calculatorul Ia momentul actual. Programul aplicatiei se depune in memoria automatului, care poate fi o memorie fixa de tip EPROM, EEPROM sau mai simplu chiar memoria RAM protejata Ia pierderea informatiei prin alimentare permanenta. Alimentarea memoriei RAM in perioadele cand automatul este deconectat de Ia retea este asigurata de o pila electrica garantata pentru eel putin doi ani. Tehnicile de programare actuale pentru automatele programabile sunt lista de instructiuni $i limbaje grafice. Programarea sub forma listei de instructiuni (,statement list") propune scrierea programelor cu ajutorul setului de instructiuni de care dispune automatul utilizat pentru implementarea functiilor de automatizare impuse. Limbajele de programare grafice reprezinta o metoda moderna care ofera proiectantului facilitati suplimentare. Dintre limbajele grafice se pot enumera urmatoarele trei, care sunt utilizate in prezent de cele mai importante firme producatoare de automate: - ,ladder diagram" sau ,langage a contacts" care asigura programarea prin desenare pe ecranul sistemului de programare a schemei electrice desfa-

Capitolul 3: Sistema de comandii automata

$Urate cu contacte $i relee (fig. IV.3.33). Metoda utilizeaza elementele specifice schemelor cu contacte $i relee (-//- contact normal deschis, -//- contact normal inchis, -{ }- bobina de releu etc.) completate cu o serie de alte elemente sub forma unor blocuri care indeplinesc cele mai diverse functii necesare in automatizari (comparatie, transfer al informatiei, conversie de cod, numarare, deplasari ale informatiei in registru, operatii aritmetice, comunicatia cu alte echipamente inteligente etc.) Acest limbaj grafic poate fi utilizat pentru programarea automatelor produse de cele mai importante firme cum ar fi: SIEMENS, SCHNEIDER, ALLENBRADLEY, EATON etc. - limbajul Grafcet care se bazeaza pe metoda Grafcet de reprezentare normalizata a caietului de sarcini pentru automatele logice. Deoarece metoda Grafcet a inceput prin a fi o norma de reprezentare frantuzeasca $i din 1987 a devenit 0 norma internationala, limbajul grafic Grafcet este folosit in special, Ia automatele SCHNEIDER (fig. IV.3.34) - "control system flowchart" este o metoda de programare grafica care folose$te simbolurile portilor logice $i al bistabilelor integrate. Schemele de automatizare implementate cu circuite integrate digitale se deseneaza pe ecranul calculatorului, folosind simbolurile specifice limbajului de programare. Aceasta tehnica de programare este folosita in special Ia automatele Simatic produse de SIEMENS (fig. IV.3.35) Oricare ar fi limbajul de programare grafica utilizat, sistemul de programare executa o proiectare asistata de calculator, care are drept scop transformarea programului grafic intr-un program sub forma listei de instructiuni, direct executabile de catre automatul programabil. De$i automatele programabile au aparut ulterior calculatoarelor de proces $i au rezolvat Ia inceput probleme de complexitate redusa, acestea inregistreaza in ultimii ani o evolutie spectaculoasa. Cunoscute $i sub denumirea de PLC-uri (Programable Logic Controllers), automatele programabile se apropie tot mai mult de complexitatea calculatoarelor de proces. blemele de comanda a proceselor, eel mai frecvent plecand de Ia cuno$tintele expertilor sau operatorilor calificati care lucreaza asupra acestora. Pot fi amintite de exemplu: comanda ma$inilor-unelte, a grupurilor de ascensoare, a aparatelor electromenajere, a camerelor de luat vederi, a automobilelor sau elicopterelor tara pilot, a metroului Sendai (Japonia).

3.3.2. Caracteristicile comenzii

fuzzy
Comanda fuzzy are acela$i scop ca $i comanda realizata in automatica ciasica, adica gestionarea automata a unui proces in functie de o marime impusa, prin actiune asupra variabilelor care descriu procesul. Ea difera insa de comanda clasica prin urmatoarele caracteristici: - cunoa$terea ecuatiilor matematice a

Fig.IV.3.33. Exemplu de progam scrts in llmbajul contactelor ,1 releelor.

ell

Fig.IV.3.34. Exemplu de progam scris in llmbaj Grafcet.

3.3. Comanda automatA utilizAnd logica fuzzy

3.3.1. General~
Comanda automata folosind logica fuzzy este domeniul in care exista cele mai multe realizari efective $i mai ales industriale. Scopul acesteia este de a trata pro-

I 2,3 I 4,3 I 3,2

1,6

Fig. IV.3.35. Exemplu de program scrts in llmbajul porplor loglce ,1 al bistabllelor Integrate.

Capitolul 3: Sisteme de comanda automata

functionarii procesului nu este necesara. Este utilizat "know-how-ul" operatorului calificat care manipuleaza in mod normal procesul sau cuno!;)tintele expertilor. Astfel se poate realiza comanda fuzzy a acestuia. Daca se considera, spre exemplu, conducerea unui automobil, nu este necesar a se cunoa!;)te functionarea motorului pentru a se realiza o comanda fuzzy, fiind suficient a se !;)ti numai cum actioneaza un conducator experimentat; - sunt utilizate variabile caracterizate subiectiv. Simturile omene!;)ti (auzul,
1

IV. Automatizari

vazul etc.) se pot cu u!;)urinta modela. 3.3.3. Configu~a generali Se utilizeaza totodata criterii descrise a unui controler fuzzy lingvistic sau ale carer caracteristici sunt definite incomplet, cum ar fi fruUn controler fuzzy poate fi vazut ca musetea unei culori sau confortul unui un sistem expert simplu ce functioneaza de Ia o reprezentare a cuno!;)tintelor pasager. In consecinta, realizarea unui contro- bazata pe submultimi fuzzy (fig. lerlregulator fuzzy este in mod deose- IV.3.36). bit recomandat cand procesul ce treBaza de cunQ!?tinte contine definitiile tebuie comandat nu este bine cunoscut oremelor utilizate in comanda !;li regulile sau este dificil a fi descris cu precizie, care caracterizeaza scopul comenzii !;li spre exemplu, datorita unei mari com- care descriu conduita expertului. Un modul de interfata cu domeniul plexitati. Aceasta realizare este, de asemenea, fuzzy stabile!;lte o reprezentare adecvafoarte utila in cazul in care variabilele ta a cuno!;)tintelor !;li define!;)te caracter - - - - - - - - - - - - - - - - - - - , i ce intervin in proces sunt caracterizate risticile fuzzy ale variabilelor care coi intr-o maniera imprecisa sau cand curespund calificarilor lingvistice. I no!;)tintele sunt exprimate in limbaj naModulul de interfata cu domeniul tural !;li nu numeric. non-fuzzy determina o actiune precisa Comanda fuzzy este interesanta din i pornind de Ia descrierile fuzzy ale variabilelor de ie!;)ire. Fiecare stare a sisurmatoarele ratiuni: - sinteza parerilor mai multor experti temului de comanda trece pe filtrul de dintr-un anumit domeniu este relativ : interfata cu domeniul fuzzy inainte de a U!;)or de realizat; fi prelucrat de modulul de rationament, ' - este posibila coordonarea mai multor pornind de Ia cuno!;)tintele bazei. Rezulobiective; tatul fuzzy astfel obtinut trece prin eel , - comanda este flexibila !;li U!;)or adap- de al doilea filtru, acel al interfetei cu tabila conditiilor de functionare a pro- domeniul non-fuzzy, care furnizeaza o cesului sau a unei utilizari particulare; comanda precisa, non-fuzzy direct este recunoscuta ca robusta, (rezista aplicabila sistemului care trebuie coFig. IV.3.36. Conflgurat~a generali bine perturbatiilor care pot afecta , mandat. a unul controler fuzzy. procesul).
I
1

IV. Automatizari
Capito lui Reglarea automata a parametrilor

Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor

Se prezinta modul de realizare a reglarii urmatorilor parametri: - presiune, - debit, - temperatura, - umiditate, -pH, - flux luminos, - turatie, - raport gaz-aer.

IV. Automatizari

4.1. Reglarea presiunii

Tn mod obil;)nuit se cere mentinerea unei presiuni constante lntr-un rezervor sau lntr-o conducta, In conditiile unui debit variabil al consumatorului. Pentru mentinerea presiunii constante sau lntre anumite limite, se modifica debitul admis. Ecuatia care descrie functionarea proceselor pentru reglarea presiunii este: Cdp = {10 - li'8 ) dt (4.1.1) In care: C - este capacitatea rezervorului; dp - variatia de presiune; li'8 - debitul de intrare respectiv iel;)ire. La procesele cu C mare (cazul rezervoarelor) este recomandata o reglare de tip Pl. Cand C este mic (cazul conductelor) viteza de variatie a presiunii dp/dt este mare.

V:.

dp \i-v -=-'--e dt

(4.1.2)

Cu cat variatia de presiune este mai mare, cu atat reglarea este mai dificil de realizat. Tn general, sunt utilizate regulatoare liniare cu actiune PI, P sau PID. Tn aceasta situatie reglarea presiunii se efectueaza In jurul unei valori. Aceasta evita uzura provocata de lnchiderea l;li deschiderea frecventa a elementelor de executie care ar fi aparut In cazul utilizarii unor regulatoare

neliniare. Tn fig. IV.4.1 este prezentata nalul u ce este aplicat amplificatorului schema de principiu pentru reglarea sensibil de faza ASF. presiunii lntr-un rezervor. Tn functie de abaterea E, ASF da coSe cere reglarea presiunii p 8 din con- manda pe releul D1 sau D2, astfel ca ducta de iel;)ire a rezervorului. Pentru servomotorul electric SE (motor elecmasurarea presiunii este utilizata priza tric monofazat) lnchide sau deschide de presiune PP, care transmite semnal clapeta de reglare CR In sensul reduhidraulic Ia traductorul Tr. Traductorul cerii abaterii E. Limitarea cursei CR Tr transforma presiunea p 8 In semnal este realizata de limitatoarele b1 l;li b2. electric unificat i = 4 ... 20 mAce (pentru Potentiometrul P1 are rol de reactie l;li presiune p e =0 corespunde i = 4 mAce, potentiometrul P2 de indicator de poziiar pentru presiune maxima Pe = Pmax tie afil;lata prin intermediul aparatului corespunde i = 20 mAce). Legatura indicator /. Tn fig. IV.4.3 este data schema tehdintre i l;li p e este liniara. Curentul i obtinut Ia iel;)irea din Tr reprezinta semna- nologica cu aparatura de automatizare pentru reglarea continua a presiunii, iar lul de reactie Y, In bucla de reglare. Comparatorul C compara presiunea In fig. IV.4.4 schema electrica desimpusa (de referinta) W cu presiunea , fal;)urata corespunzatoare. existenta In instalatie data de semnalul Presiunea impusa este fixata pe rede reactie Y, furnizand, Ia iel;)ire, sem- gulatorul u2. nalul de abatere E. Daca E = 0, RA nu Tn fig. IV.4.5 este prezentata reglarea emite nici o comanda. Daca E *" 0, RA presiunii lntr-o conducta utilizand echiemite un semnal de comanda u (In in- pament pneumatic. teriorul RA) care este aplicat elementuComponenta l;li functionarea buclei lui de comanda, ce furnizeaza Ia iel;)ire de reglare este identica cu cea de Ia semnalul m catre elementul de execu- reglarea cu echipament electric tie EE (format din servomotorul electric (fig.IV.4.2) pana Ia presiunea semnaluSE l;li robinetul de reglare RR). Tn tunc- lui de comanda u din RA. Convertorul tie de abaterea E, EE sta pe pozitia CV transforma semnalul electric existenta l;li deschide mai mult (presiu- i = 4 ... 20 mAce In semnal de comanda nea In rezervor crel;)te) sau se lnchide pneumatic cu p = 0,2 ... 1 bar (presiu(presiunea In rezervor scade). nea de alimentare Pa = 1,4 bar). SemTn fig. IV.4.2 este prezentata schema nalul de comanda Pc este aplicat serde principiu pentru reglarea presiunii vomotorului pneumatic SP care transforma acest semnallntr-o deplasare ce lntr-o conducta. Priza de presiune Pp transmite semna- este aplicata CR. lul hidraulic p Ia traductorul Tr (cu functia ! Reglarea neliniara se poate realiza de adaptor) care transforma presiunea p utilizand presostate, manometre cu lntr-un curent i (4 ...20 mAce), ce co- contacte electrice sau miliampermetre respunde In bucla de reglare semnalului : regulatoare. Tn fig. IV.4.6. este data schema tehde reactie Y, . Acesta este comparat cu ser:nnalul de referinj:B. W impus prin inter- nologica cu aparatura de automatizare mediul elementului de prescrierea re- pentru reglarea presiunii lntr-o conferintei EA. Abaterea, respectiv semnalul E ducta utilizand reglarea bipozitionala este aplicat pe intrarea regulatorului , (cu presostat), iar In fig. IV.4.7 schema automat RA care prelucreaza abaterea E electrica desf~l;)urata. dupa algoritmul PI l;li rezulta Ia iel;)ire semAlegerea regimului de functionare

T,

SE EE
Rezervor

~ASF
~

p;,V;

Fig. IVA.1. Reglarea preslunli i11tr-un rezervor: +!:t-+ - semnal hidraulic; ----- _,. - semnal electric.

Fig. IV.4.2. Reglarea presiunii i11tr-o conductl utilizAnd echlpamentul electric.

IV. Automatiziiri
manual (M) sau automat (A) se efectueaza cu comutatorul cu came S1 fixandu-1 pe pozitia 1 sau 2. in cazul regimului manual de functionare, pornirea pompei P, respectiv a motorului electric de actionare a pompei m1, se realizeaza prin actionarea butonului de pornire S3, iar a opririi, prin actionarea butonului de oprire S2. Actionarea S3, respectiv S2, se efectueaza in functie de vizualizarea indicatiilor unui manometru. in cazul alegerii regimului automat de
PE PIC PJ

Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor

functionare (pozitia 2 a comutatorului S1) Ia inchiderea presostatului u1 anclam;;eaza bob ina contactorului K 1 ~;;i, ca urmare, conform diagramei de contacte se inchid circuitele 02, 05, 09 ~;;i se deschide circuitul 11. Prin inchiderea circuitului 02 porne~;; te m 1. inchiderea eire. 05 nu are efect asupra regimului automat. inchiderea circuitului 09 realizeaza semnalizarea pornirii. Deschiderea circuitului 11 arata ca m1 nu este oprit. Cand presiunea in conducta cre~;;te peste limita prestabilita pe presostatul u1, acesta se deschide (se deschide contactul u 1 din eire 06); ca urmare, bobina contactorului K 1 ramane nealimentata ~;;i motorul electric m1 se opre~;;te (contactele 02 revenind in pozitia deschis). Pentru reglarea presiunii cu manometru cu contacte, schema tehnologica cu aparatura de automatizare este identica cu cea din fig. IV.4.6. Schema electrica desfa~;;urata a circuitelor de comanda este data in fig. IV.4.8 (circuitele principale fiind acelea~;;i cu cele din fig. IV.4.7). Functionarea manometrului cu contacte u1 este indicata de diagrama de contacte. Reglarea presiunii consta in mentinerea ei intre min ~;;i max. Cand presiunea este sub valoarea minima se inchide contactul e-m (conform diagramei de contacte - respectiv contactul e-m al u1) care inchide circuitul 05 ~;;i,

u1

------~--------0--:
PZ

:----------------.cv

~RA
W: R : Yr
'

Fig. IVA.3. Schema tehnologlci cu aparaturl de automatlzare pentru reglarea contlnui a preslunli: PE - element primar de presiune; u1 - traductor electronic de presiune; PIC - indicare reglare presiune; u2 - regulator electronic continuu; PJ- pozitionare element final de comanda presiune; U3 - pozitjoner electronic (X 902); PZ - element final de comanda presiune; 51 - robinet de reglare cu servomotor electric (RRAE, MAR 1).

Pa=1,4 bar

Fig. IV.4.5. Reglarea preslunlllntr-o conducti utlllzAnd

echipament pneumatic: --1:-1:-l:-- - semnal hidraulic;

i

----- -~ - semnal electric; - - - - semnal pneumatic.

Flg.IV.4.6. Reglarea preslunll cu presostat: PIC - indicare, reglare, presiune; u1 - presostat; PZ- elementul final de comanda presiune; m 1 - motor electric asincron; P - pompa.

1 Fs 2

2 2

R S T R S T'

I ' I ' I I ' I

,

Uo

K~

A B

C'

i______ i____ _
_}

04 01 02

05

06

07

08
c:::j;:: 10 c:::j;:: 12

8~~o2 gg~o3
15~12 17 ~09

09 10 11 12

13 14 15 16 17 18

Alimentare 3x 380/220 v

Actionare robinet de reglare

Semnalizare

Fig. IV.4.4. Schema electrici destlfuratl pentru reglarea preslunll cu un regulator contlnuu: 01 - intreruptor; S1 - comutator cu came; S2- buton; F1 ... F3, Fs- siguranta fuzibila; F4- releu termic; Ho, H1, H2- Iampi de semnalizare; s1 - servomotor electric cu robinet de reglare RR; uo - sursa de alimentare; u1 - traductor electronic de presiune; u2 - regulator electronic continuu; U3 - pozitioner electronic.

Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor

IV. Automatiziri

ca urmare, anclan~eaza releul interme- pneumatic SP ~i robinetul de reglare re RR ~i invers. Reglarea debitului utilizand ca elediar K1. Releul intermediar K1 inchide RR) semnalul m pneumatic (0,2 ... 1 bar). end K 1 din circuitul 06 (de automenti- I Cand semnalul m = 0,2 bar, RR este ment de masurare EM detectorul elecnere) ~i end K 1 din circuitul 09 (se in- , complet deschis, iar cand m = 1 bar, , tromagnetic de debit OEM este prechide circuitul 09). I RR este complet inchis. Oaca debitul li', : zentata sub forma bloc in fig. IV.4.10. Ca urmare, se pune sub tensiune ce trece prin EM(y, ), este mai mic Oebitul ce trece prin OEM este transbobina contactorului K2 care porne~te decat li' impus (W) EF actioneaza in format intr-a tensiune de ordinul milim1. Presiunea se ridica pana cand se sensu! deschiderii robinetului de regia- voltilor. Prin intermediul adaptorului Ad deschide contactul e-M ~i circuitul 05 se deschide, releul K 1 este seas de sub tensiune ~i m 1 se opre~te.

4.2. Reglarea debitului

i

Procesele de reglare a debitului sunt caracterizate de constante de timp mici (0,5 ... 3 s) ceea ce inseamna ca raspunsul sistemelor de reglare automata depinde, in mare masura, de constantele de timp ale traductorului, regulatorului ~i elementului de executie (in mod obi~nuit constanta de timp a unui sistem de reglare a debitului este mai mica de 60 s). Oeoarece constanta de timp este mica, Ia sistemele de reglare a debitului se utilizeaza numai regulatoarele liniare. Tinand seama de faptul ca actiunea 0 amplifies zgomotele, sunt utilizate regulatoare cu actiune Pl. Acestea au KR mic (respectiv BP mare) ~i 1"; (constanta de timp) mica. Elementele primare de masurare ale debitului li' sunt, in principal, diafragmele ~i detectoarele electromagnetice de debit. in cazul utilizarii diafragmelor de masura, se are in vedere relatia: (4.2.1) in care: K- este un coeficient care depinde de presiune ~i temperatura; !Jp - caderea de presiune pe diafragma. Reglarea debitului utilizand ca element de masurare diafragma EM este prezentata sub forma bloc in fig. IV.4.9. Oiferenta de presiune !Jp este masurata cu diafragma EM ~i transmisa Ia traductorul de presiune diferentiala Tr care transforms !Jp in semnal electric unificat 4 ... 20 mAce. Pentru a obtine un semnal proportional cu debitul li' conform relatiei 4.2.1 este necesar a se extrage radicalul din !Jp. Pentru aceasta, semnalul de Ia ie~ire Tr este aplicat unui element de calcul FX (care extrage radacina patrata). Semnalul obtinut Y, este semnalul de reactie care este aplicat regulatorului automat RA de tip Pl. in interiorul RAse efectueaza comparatia intre marimea impusa w ~i marimea de reactie Y, rezultand abaterea t:: in functie de care se da comanda u. in functie de semnalul de comanda u (4 ... 20 mAce) convertorul electropneumatic CV transmite elementului de executie EE (format din servomotorul

; : ; : : :

03

04 05 06

07 08 09 10 11 12

i
: ' : :
Alimentare 3x380/220 V Actionare pompa P

~~{~~9
11 Protectie Comanda schema motor electric comanda Manual Automat
Semnalizare

!~~~~

Oprit

V=K.JiP

Fig. IV.4.7. Schema electrici desfl~ratl corespunzitoare schemei tehnologlce cu aparaturl de automatizare din fig. IV. 4.6: F1 ... F3, Fs - sigurante fuzibile; F4 - releu termic; Ho ... H2 - Iampi semnalizare; K 1 - contactor; 01 - intreruptor; S1 - comutator cu came; S2 ... S4 - butoane comanda; m1 - motor electric (pampa P); U1 - presostat.
1 Fs 2

. : '

1 : '

03
1

04

05

06

07

08 09

10

11 12 13 14 15

c::j;::06 c::t=09

~~{~08
*14
Semnalizare sarc1na

Comanda Protectie Masurare reglare motor electric schema presiune comanda Manual! Automat

Su~ra_

I Pornit I Oprit

Fig. IVA.&. Schema electrici desfl,uratl pentru reglarea preslunll cu manometru cu contacte: K 1 - releu intermediar; K2 - contactor pentru motorul electric; S1 - comutator cu I came; S2 ... Ss- butoane comanda; u1 - manometru cu contacte electrice Mc-1.

IV. Automatizari

Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor

FX

v+

~-- YI_ ---b} ---~---- "'-I-.--'-'

1,4 bar

~RA

cv

: 1,4 bar

' ' ------------

~==:::1' ' ------------

Fig. IV.4.9. Reglarea debitului intr-o conducti utilizAnd ca element de mlsurare dlafragma.

Fig. IV.4.10. Reglarea debibAii l'dr-o conducli ulllldnd ca element de rnilu1n detectorull eleetromagnellc de debit.

semnalul sa fie proportional cu debitul obtinuta este transmisa adaptorului masurat se extrage radicalul prin inter- Ad1 care o transforma in semnal unifimediul elementului de calcul FX. Sem- cat electronic 4 ... 20 mAce. Acest semnalul de reactie obtinut Y, 1 se aplica re- : nal este aplicat Ia intrarea elementului gulatorului RA1. Regulatorul RA1, com- de calcul FX1 care extrage radicalul l?i para W = W1 cu y, 1 l?i transmite Ia transmite semnalul unificat electronic in iel?ire semnalul de comanda u 1. Sem- domeniul 4 ... 20 mAce (care reprezinta nalul u1 devine manme impusa debitul de gaz masurat) elementului de u1 "'W2 pentru RA2. Regulatorul RA2 raport ERap. Semnalul primit in ERap compara u1 cu Y,2 l?i Ia iel?ire rezulta I este multiplicat cu o constanta K ce deu2 "' m care actioneaza asupra elemen- pinde de presiune l?i temperatura l?i este tului de executie. Avantajul SRA in cas- aplicat ca marime impusa W Ia intrarea cada consta in reducerea constantei regulatorului automat RA de tip Pl. de timp. Debitul de aer este masurat prin in. termediul diafragmei de masura EM2. 4.3. Reglarea raportului Presiunea diferentiah~ rezultata este gaz- aer aplicata adaptorului Ad2 care o trans. forma in semnalul unificat electronic Reglarea raportului gaz - aer este 4 ... 20 mAce. Acestui semnal i se aplica o corectie necesara Ia instalatiile de ardere in vederea obtinerii unei combustii optime. de temperatura KT din care se extrage Schema bloc rentru reglarea raportu- radicalul cu elementul de calcul FX2 l?i lui gaz - aer, utilizand aparatura din ' prin intermediul ERap. Se aplica RA sistemul unificat electronic 4 ... 20 sub forma semnalului de reactie Y, 1 mAce, este data in fig. IV.4.12. : Corectia de temperatura KT este neceSistemul de reglare automata menti- : sara pentru ca Ia crel?terea sau scadene raportul constant, actionand asupra rea de temperatura debitul sa ramana debitului de aer. Debitul de gaz nece- constant. sar se regleaza prin clapeta de reglare Aceasta rezulta in conditiile in care Ia CR1. Masurarea debitului de gaz se intrarea RA este aplicata marimea imFig. IV.4.11. Reglarea debitulul in efectueaza prin intermediul diafragmei : pusa (de referinta) W l?i cea de reactie cascadi. de masura EM1. Presiunea diferentiala , i y r 1 in functie de abaterea E = W- yr 1 , . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - , RA transmite semnalul de comanda u amplificatorului sensibil Ia faza ASF, care transmite motorului electric ME semnal de executie m1 sau m2. , Daca semnalul apare pe canalul m1, motorul electric ME se rotel?te in sensui (1); daca semnalul apare pe canalul m2, ME se rotel?te in sensul (2). Pentru ' sensul (1) clapeta de reglare CR2 se deschide iar pentru sensul (2) se inchide astfel incat sa se mentina raportul gaz - aer constant. FX2 Cand debitul de gaz crel?te din anui mite motive, pentru mentinerea con' stanta a raportului gaz - aer trebuie sa creases l?i debitul de aer; ME se va roti Aer Gaz : in sensul (1) l?i CR2 se va deschide. flg.IV.4.12. Reglarea raporb.llul gaz _ aer. Cand debitul de gaz scade, CR2 se va ' - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ' ~ inchide.
1
1
1

(tensiune-curent), acest semnal este transformat intr-un semnal electric unificat 4 ... 20 mAce, care constituie marimea de reactie Y, (masura) ce este aplicata regulatorului de tip Pl. Regulatorul compara marimea de reactie Y, (masura) cu marimea impusa w (referinta) l?i trimite marimea de comanda u convertorului electropneumatic CV, care actioneaza corespunzator elementul de executie EE. Daca este necesara o reglare riguroasa a debitului este utilizat un sistem de reglare automat in cascada (fig. IV.4.11). Diafragma de masura EM, transmite diferenta de presiune !Jp Ia traductorul de presiune diferential Tr unde transforma semnalul hidraulic in semnal electric unificat 4 ... 20 mAce. Pentru ca

:------------{0---s---

Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor 4.4. Reglarea temperaturii

IV. Automatizari

ajunge pana Ia 5 %. acesta necesita preincalzire, racire cu Reglarea temperaturii, intr-un cuptor umidificare :;;i reincalzire. Pentru mic:;;outilizand regulatoare liniare cu semnal rarea umiditatii este utilizata incalzirea, Reglarea temperaturii este practic o electronic unificat 4 ... 20 mAce este ' iar pentru cre:;;terea umiditatii este utireglare a transferului de dildura. Cand data in fig. IV.4.13. lizata umidificarea cu apa sau abur. transferul de caldura este mare :;;i reMarimea impusa (de referinta) W Procesele de reglare a umiditatii sunt glarea liniara, se ajunge Ia oscilatii de este aplicata regulatorului RA de tip caracterizate de capacitati mari :;;i conamplitudini mari. in aceasta situatie se PID. Ca element de masura EM a tem- stante de timp medii. La reglari precise recomanda o reglare de tip P. Daca peraturii din cuptor este utilizat un ter- sunt necesare regulatoare de tip PID. perturbatiile de sarcina sunt mari :;;i mocuplu. Acesta transforma tempera- Daca variatiile de sarcina nu sunt prea frecventa sau constantele de timp mari tura intr-a tensiune de ordinul mV ce mari, regulatoarele pot fi de tip P sau (cazul schimbatoarelor de caldura :;;i al este transmisa adaptorului tensiune - neliniare (bi sau tripozitionale). Menticuptoarelor continue) se recomanda o curent Ad. lntensitatea curentului i de nerea umiditatii intre anumite limite, de reglare de timp Pl. in general, Ia pro- Ia ie:;;irea Ad reprezinta marimea de re- exemplu intr-un depozit de materiale, cesele cu constante de timp mari in actie a sistemului Y,. Comparatorul d!n : are Ia baza utilizarea unor traductoare care se regleaza temperatura se utili- ' interiorul RA compara W cu Y, . In de umiditate ce functioneaza pe princizeaza reglarea PID. La procesele cu functie de abaterea E = W - Y, 1 , rezulta piul psihrometrului Tr. Aceste traduccapacitate mare, constante de timp :;;i marimea de comanda u ce este aplica- toare sunt conectate Ia aparate inregistimp mort mici sunt utilizate regu- ta convertorului electropneumatic CV. tratoare ce indica :;;i inregistreaza atat latoare neliniare (bi sau tripozitionale). Convertorul actioneaza asupra elemen- : temperatura cat :;;i umiditatea. Aceste Regulatoarele liniare sunt directe :;;i tului de executie EE format din servo- inregistratoare sunt prevazute cu indirecte. motorul pneumatic SP :;;i clapeta de re- functie de reglare (ie:;;irea pe contacte). Regulatoarele directe sunt utilizate in glare CR, marind sau mic:;;orand debiCand umiditatea scade sub valoarea mod obi:;;nuit Ia reglarea temperaturii tul de gaz, astfel incat sa se mentina minima prescrisa se inchide contactul mobil deschis e-m, iar cand umiditatea apei calde de consum prin punctele temperatura impusa W. termice sau Ia reglarea temperaturii Ia Reglarea temperaturii cu regulatoare cre:;;te peste valoarea maxima precorpurile de incalzire. neliniare este realizata cu presostate, scrisa se inchide end e-M (fig.IV.4.14). Este de prevazut o extindere a utili- manometre cu contacte electrice, reCand umiditatea rp este mai mica zarii regulatoarelor directe, deoarece gulatoare neliniare cu semnal electro- decat cea prescrisa rp < rpP (conform ele sunt simple, robuste, u:;;or de intre- nic unificat, milivoltmetre regulatoare, diagramei de contacte) se inchide end tinut, se monteaza local (nu necesita logometre regulatoare, miliampermetre e-m (eire. 11) :;;i anclan:;;eaza bobina dulapuri de automatizare) :;;i lucreaza regulatoar etc. releului intermediar D2. Ca urmare se tara a consuma energie auxiliara (enerdeschide end d2 din circuitul 8, se intrerupe alimentarea bobinei contactogia consumata este preluata chiar din 4.5. Reglarea umid~i procesul pe care il regleaza). Un dezarului K 1 :;;i ventilatorul care evacua vantaj este constituit de faptul, ca in Reglarea umiditatii rp constituie un aerul din depozit se opre:;;te. Daca general in pozitia inchis, robinetul de proces care necesita reglarea tempera- umiditatea rp cre:;;te :;;i ajunge Ia un reglare nu inchide complet, existand turii :;;i a cantitatii de apa continuta in moment dat egala cu cea precisa un debit de scapari ale apei care poate aer (diagrama i-x). in cazul general rp = rp sau rp > rp , atunci se inchide end c~M (eire. 7).P Ca urmare anclan, :;;eaza bobina releului intermediar D1 ' care inchide end d1 (eire. 9) :;;i se pune EE , sub tensiune bobina contactorului K 1 care inchide contactele principale de alimentare cu energie electrica a ventilatorului care incepe sa functioneze. Concomitent cu inchiderea contactelor 1,4 bar principale se inch ide :;;i end K 1 din circuitul 10 de automentinere. Ventilatorul !Yr Ad functioneaza pana cand rp < rpp cand acestea se opre:;;te. : __ ------EM
1

~:.~-~ ~:C:-----~Zl

87!Qr I } I -o------
c

Fig.IVA.13. Reglarea temperaturiiintr-un cuptor.

N m

4.6. Reglarea pH-ului

Datorita faptului ca adaosul de reactivi intr-a solutie nu influenteaza liniar variatia pH-ului acesteia (fig. IV.4.15), reglarea ridica probleme deosebite. Debitul unui reactiv adaugat intr-a solutie determina o variatie liniara a concentratiei ionilor de hidrogen :;;i o variatie exponentiala a pH-ului. Se observa ca variatiile mari de pH sunt in zona neutra, in jurul valorii pH = 7. in ' aceasta zona, Ia cele mai mici adaosuri : de reactiv Llx, pH-ul cre:;;te brusc in timp ce in zona A-8 :;;i C-D Ia o cantitate mare de reactiv, pH-ul cre:;;te putin.
1

----~JL~~~-+------~----------~------~~------~
2 3 4 5 6 7 8 9 10

So

Fig. IV.4.14. Reglarea umld~l.

IV. Automatiziiri
Pentru a anita aceasta este utilizat indicele de tamponare i1 definit de raportul:

Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor

automat A. Alegerea regimului de tunc. tionare M sau A se efectueaza prin in: termediul comutatorului s1. Daca se , alege regimul manual, respectiv s1 pe pozitia 2-3, atunci marimea impusa se , stabile~te prin intermediul potentiometrului PI, iar marimea de reactie este I data de potentiometrul semireglabil PF. Pentru functionarea in regim automat , se trece comutatorul s1 pe pozitia 2-1, marimea impusa se stabile~te prin PI iar marimea de reactie este data de fototraductorul (fototranzistor) FT. Cele doua marimi date de PI ~i PF sau PI ~i FT sunt prelucrate in interiorul circuitului integrat, obtinandu-se pe terminalul 7 un tren de impulsuri sincrone cu re: teaua ~i un unghi variabil, proportional cu tensiunea de abatere.

~irea semnalului de comanda u aplicat elementului de executie EE. Daca pH-ul Ia ie~irea solutiei tratate . !JpH ', = !Jx (4.6.1) din instalatie (Y,) este mai mic decat pH-ul prescris (W) atunci robinetul de lndicele de tamponare are o valoare reglare RR actionat de servomotor mare in zona neutra ~i o valoare redu- , electric SE se deschide ~i este admis sa in zonele acida ~i bazica. El se de- : in reactor mai mult reactiv. Astfel contermina experimental. Daca i1 este mai centratia de reactiv in solutie cre~te ~i mare (concentratia ridicata) se utilizea- Y, va cre~te. za reglari de tip PI sau PID, in cascada sau cu previziune. 4.7. Reglar:ea fluxului Daca i1 este mic (concentratie re1um1nos dusa) se utilizeaza reglare de tip P sau Se realizeaza Ia lampile cu incandesbipozitionala. in fig. IV.4.16 este aratata o reglare centa. Plaja in care se poate efectua reglarea fluxului luminos Ia lampile flutip PID a pH-ului. Traductorul de pH Tr transforma pH- orescente (cu descarcare in gaze este ul intr-o tensiune U ce este aplicata limitata Ia 20-30 V) ceea ce face ca o adaptorului Ad care o transforma in in- reglare a fluxului luminos Ia astfel de tensitatea unui curent electric i compa- Iampi sa nu fie eficienta. tibil cu regulatorul automat RA (y,). in fig. IV.4.17 este prezentat princiAcest semnal provenit de Ia masurarea piul de realizare a reglarii fluxului lumipH-ului (Y,) este comparat in interiorul nos Ia un grup de Iampi cu incandesRA cu pH-ul impus (W) ~i rezulta Ia ie- centa GLI. Alimentarea circuitului este realizata prin intermediul Dispozitivului de Comutatie Statica DCS (comutator pH static realizat prin montarea a doua ti14 ristoare Th1 ~i Th2). Comanda deschi12 derii tiristoarelor (principiul taierii sinuBaze soidei) este data de Dispozitivul de Co7 --------- ,-;-_- _-i_------manda pe Grila DCG. Comanda este in functie de iluminarea exterioara rea:: ApH :: --_,Acizi lizata de fotorezistenta FR ~i fixarea 8 2 ------ -~I punctului de functionare prin interme0 A diul potentiometrului P;. in fig. IV.4.18 este prezentata regiaConcentratia de reactivi x(m 3) rea fluxului luminos, Ia grupul de Iampi cu incandescenta GLI, cu un triac, coFlg.IVA.15. Curba de va~e a mandat de circuitul integrat L 120. RepH-ululla tratarea cu reactlv a unel glarea se poate realiza manual M sau

4.8. Reglarea tuf81:iei

Din mecanica fluidelor sunt cunoscu; te relatiile: (4.8.1)

(4.8.2)

(4.8.3)

--:-:-! -----------

in care:

li' - este debitul;

H - inaltimea de pompare; n - turatia pompei lndicii 1 ~i 2 se refera Ia parametrii corespunzatori turatiilor n, ~i n2.

soluJII.

-220

GLI

15

14

13

12

Flg.IV.4.16. Reglarea PID a pH-ului.

GLI

~ P;tJ :----[]
Flg.IV. 4.17. Reglarea fluxululluminos cu Urtstoare. Flg.IVA.18. Reglarea fluxului lumlnos cu un biac.

Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor

in fig. IV.4.19 este ari!ltata cum variaza calitativ 1% H l?i P in functie de turatie. Din relatia 4.8.3 l?i fig. IV.4.19 c rezulta dependenta puternica a puterii P fata de turatia n ceea ce implica l?i dependenta consumului de energie W in functie de turatia n (fig.IV.4.20).

IV. Automatizari

a
H2 H1 100%
H1 64% H1 26%

n1 n1 n1 50% 80%100% b

n2

P1

100%
P1

64%
P1

26%~--~~--~--~----+ 0 n1 n1 n1 n2 50% 80%100%

Flg.IVA.19. Vart&1ia parametrtlor V', H P 1n funqle de n: a - variatia debitului V'2 cu turatia n2 ; b - variatia inaltimii de pompare H2 cu turatia n2 ; c - variatia puterii consumate P2 cu turatia n2 .

La variatia debitului, utilizarea pom- cat dispozitivului de comanda pe grila pelor cu turatie constanta, conduce Ia DCG care deschide cele l?ase tiristoare crel?terea inaltimii de pompare care are (sau trei triacuri) in al?a tel incat Ia boro serie intreaga de inconveniente. nele statorice ale motorului electric sa Problema reglarii turatiei a fost asi- se aplice o tensiune care conduce Ia gurata Ia inceput Ia motoarele de cu- obtinerea n, = n;. rent continuu l?i apoi Ia cele de curent Reglarea turatiei motoarelor asincroalternativ. Initials-au utilizat metode de ne cu inele cu cascada subsincrona cu reducere a tensiunii de alimentare a tiristoare, conduce Ia reglarea turatie statorului Ia motoarele sincrone cu ro- tara pierderi, energia electrica din rotor torul in colivie l?i introducerea de rezis- : fiind recuperata in retea. tente in circuitul rotoric Ia motoarele Schema bloc pentru reglarea turatiei asincrone cu rotorul bobinat; de ase- ' motoarelor asincrone cu inele prin casmenea, s-a utilizat modificarea numa- cada subsincrona cu tiristoare este rului perechilor de poli conform relatiei: ' prezentata in fig. IV.4.24. Aceasta schema cuprinde un redre60( n=(4.8.4) sor trifazat cu diode R cu rolul de a reP dresa tensiunea rotorica Lt cu rol de ' filtru de curent l?i un invertor I cu tirisin care: f - este frecventa, ' toare care are rolul de a transforma p - numarul perechilor de poli. tensiunea continua in tensiune alternaSolutia optima este aceea a modifi- tiva l?i de a recupera in retea energia carii frecventei. Ea a putut fi utilizata electrica prin intermediul unui transforodata cu introducerea comutatiei stati- mator de recuperare T, astfel obtinance, a dispozitivelor semiconductoare du-se l?i variatia turatiei motorului. de putere l?i realizarii convertizoarelor Schema desfal?urata electrica corespunzatoare schemei bloc este identica de frecventa. Reglarea turatiei prin variatia tensiu- ! cu cea prezentata in fig. IV.4.8. nii de alimentare a statorului Ia motoaCurentul de Ia retea este redresat l?i rele asincrone cu rotorul in colivie se i filtrat dupa care este transformat in poate realiza eficient cu tiristoare ce curent alternativ trifazat prin intermeutilizeaza principiul ,taierii sinusoidei" i diul unui invertor. Comanda invertorului (fig. IV.4.21) sau a ,trenurilor de impul- este asigurata prin intermediul unui misuri" (fig. IV.4.22). , crocalculator conceput pentru aceasta in fig. IV.4.23 este prezentata sche- I aplicatie. Curentii furnizati de convertima de principiu a reglarii turatiei mo- ! zor sunt trifazati cu frecventa variabila toarelor asincrone cu rotorul in colivie ' intre 0 ... 160 Hz pentru motoarele cu prin variatia tensiunii de alimentare a puteri sub 4 kW l?i 0 ... 240 Hz pentru statorului cu ajutorul tiristoarelor. motoarele cu puteri cuprinse intre 5 l?i Se observa ca tahogeneratorul TG 110 kW. masoara turatia l?i 0 trimite comparatoDANFOSS produce convertizoare de rului C. Acesta face comparatia intre frecventa, seria VLT - 3500 pentru turatia motorului n, l?i turatia dorita; motoare electrice cu puteri cuprinse abaterea o transmite regulatorul de tu- intre 0,75 ... 250 kW. Firma SCHNEIDER ELECTRIC realiratie Rn. Semnalul acestuia este aplizeaza convertizoarele statice ALTISTART pentru motoare electrice cu puteri cuprinse intre 1,1 l?i 37 kW.
1

w
100% 90% ------------::..;.-; 75% ------~ ~ "\
~

u
0~-4----+----\----j'---+--..:.

U1
+U2~~--~~+-~~~

0
40% 14%
U3

~p....;..~---+--?r-____,~-+-~

30%

70%

100% n(V)

Fig. IV.4.20. Consumul de energle Ia o pompi cu tu~a constanti 'I Ia o pompi cu tur&1:1a vartablll: a - pompa cu turatia constanta; b - pompa cu turatie variabila.

a:
Fig.IV.4.21. Varl&1ia tenslunll de allmentare cu ajutorul tlrtstoarelor, pe prtnclplul .,tllertl sinusoidal".

Fig. IVA.22. Vart&1ia tenslunll de alimentare cu ajutorul tlrtstoarelor, prtn apllcarea unor .,trenurt de sinusolde".

IV. Automatizari
L1------~-------------------------

Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor

L1--------~----------------------~~-L3

L2------,_--~--------------------L3 ______,___-+--~r---------------N --,------+----+

t--'----------'
~::

L2===~~=================;~== N-r----+-+-+----------t--+'
~.

''
''

-n,

Fig. IV.4.23. Schema de prtnclpiu a regllrii turatiei motoarelor asincrone cu rotorulln colivle prin variat~a tenslunii de allmentare a statorului cu ajutorul tiristoarelor.

Fig. IV.4.24. Schema bloc pentru reglarea turatlel motoarelor asincrone cu inele prin cascadl subsincronl cu tlristoare.

4.9. Acordarea regulatoarelor

La punerea in functiune a instalatiilor automatizate se verifica atingerea performantelor impuse in faza de proiectare. in acest scop se fac determinari experimentale ale unor valori ale marimilor conduse automat ~i se verifica valoarea corecta a parametrilor aparatelor ~i regulatoarelor. in primul rand se probeaza functionarea instalatiei in regim stationar ~i cu conducere manuala. Cu regulatorul automat in regim manual se masoara semnalul in toate punctele accesibile ale buclei de reglare pentru intregul domeniu de functionare ~i se verifica constantele de proportionalitate ale aparatelor. Daca constanta de timp ia valoarea maxima(~= co), iar COnstanta de timp derivativ este nula (T0 = 0) se determini! cu aceasta ocazie ~i valoarea corecta a urmatorilor parametri ai regulatorului: constanta de proportionalitate KR, zona de insensibilitate ~i pragul limitatorului miirimii de comanda. Performantele instalatiei cu bucla de reglare inchisa se verifica, de obicei,

pe baza raspunsului indicia! cu para- variabilelor de ie~ire y egal cu numiirul metrii proiectati ai regulatorului, in variabilelor de comanda u se solicitii, punctul nominal de functionare ~i in re- adeseori, propietatea de decuplare. in gim de urmarire. Parametrii utilizati mai felul acesta fiecare ie~ire depinde de o frecvent pentru aprecierea performan- singura intrare. in practica, pe langa robustete sunt telor sunt eroarea stationara E51 , suprareglarea T, gradul de amortizare c'l, du- ' necesare, de cele mai multe ori, ~i alte rata regimului tranzitoriu ttr ~i pulsatia performante. Acestea sunt specifice oscilatiilor w 0 Daca sistemul automat sistemelor automate de urmarire, sisteeste aproximat cu un sistem de ordinul melor automate de stabilizare (reglare) doi, cum se intampla adesea, atunci ~i sistemelor automate care trebuie sa toti ace~ti indicatori de performanta functioneze bine atat in regim de urmadepind numai de doua marimi: fractiu- rire cat ~i in regim de stabilizare. in canea de amortizare critica p ~i frecventa zurile frecvente in care nu se impun proprie (naturala) vn a sistemului. sistemului automat anumite performanMinimum de performante solicitate te specifice este de dorit ca sistemul sistemelor automate i1 reprezintii: siste- sa aiba 0 comportare globala buna. mul sa fie stabil; eroarea stationara sa Daca performantele instalatiei autofie zero sau mai mica decat o valoare matizate nu pot fi atinse cu ajutorul impusii; proprietatile sistemului sa ra- regulatorului proiectat, iar mici modifimana valabile chiar ~i in prezenta unor cari ale constantei de proportionalitate variatii arbitrare, dar mici, ale parametri- nu sunt folositoare, atunci este necelor sistemului. Regulatorul multivariabil sara reproiectarea regulatorului. in care asigura aceste performante se nu- acest scop se verifica identificarea partii fixe a sistemului automat, se stabime~te robust. Regulatorul monovariabil tip PID poseda intotdeauna caracte- le~te domeniul de liniaritate, se reconristici de robustete daca este acordat in sidera structura sistemului automat ~i a mod corespunzator. Pentru sistemele regulatorului ~i se stabilesc valori noi automate multivariabile avand numiirul pentru parametrii regulatorului.

IV. Automatizari
Capitolul Automatizarea instalatiilor hidraulice
'

Capitolul 5: Automatizarea instalatiilor hidraulice

5.1. General~
8tatiile de pompare pentru alimentarea cu apa necesara consumului menajer, industrial sau pentru combaterea incendiilor, sunt prevazute cu instalatii de automatizare care au scopul de a asigura functionarea acestora Ia parametrii proiectati, de a pune in functiune prin rotatie pampa de rezerva $i de a asigura pornirea automata a pompei de rezerva in cazul defectarii pompei active. in cazul statiilor de pompare pentru incendiu, schema de comanda realizeaza anclanl;larea pompei de rezerva Ia disparitia tensiunii de alimentare a pompei in functiune. Automatizarea functionarii pompelor se poate realiza in functie de presiune, de debit, sau de presiune $i debit.

IV. Automatizari

sunt montate presostate. Pentru statii de pompare cu o pampa activa $i una de rezerva, regimul de functionare este prezentat in fig. IV.5.1. La atingerea presiunii PP, presostatul PC comanda pornirea pompei active, iar Ia atingerea presiunii P0 , presostatul comanda oprirea pompei active. 8emnalizatorul de nivel cu electrozi 5.2. Automatizarea ~ilor de pompare in funqie LIC a fast prevazut pentru protectia de presiune pompelor in cazul scaderii nivelului apei in VT sub o valoare minima. in schema de comanda exemplificata Pentru automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune, se in fig. IV.5.2, aferenta schemei tehnoloprevad recipiente de hidrofor pe care gice din fig. IV.5.1, s-a prevazut selectarea regimului de comanda (A - autop mat, M - manual) prin intermediul comutatorului cu came 81. Comanda manuala a pompelor, realizata prin intermediul bornelor de pornire bp1 $i bp2, respectiv de oprire bo1 $i bo2, este specifica perioadelor de probe. in regimul de comanda automata, pampa activa, selectata in prealabil cu ajutorul comutatorului 82, va porni $i se va opri automat, comandata de PC, iar in cazul defectarii pompei active va porni automat pampa de rezerva (releul termic al pompei active, F1 respectiv F2, va anclanl;la releul intermediar de avarie, Ko1 respectiv Ko2, care va realiza comutarea pe rezerva). Atingerea nivelului minim in VT, precum $i avarierea ambelor pompe sunt semnalizate optic !;li acustic.

Flg.IV.5.1.

Stat~e de pompaPe cu o pompi actlvi ''una de rezervl,

automatlzatltn fune11e de preslune:

a - schema tunctionala; b - schema tehnologica cu aparatura de automatizare; VT- vas tampon; P1, P2- pompe; RH- recipient de hidrofor; LIC- semnalizator de nivel cu electrozi; PC - presostat; PZ - blocul (schema) de comanda.
L

5.3 Automatizarea staJjilor de pompare in fun~e de presiune, cu presiunea etajati descr8scitor

in cazul unei statii de pompare cu doua pompe care functioneaza in paralel !;li una de rezerva, schema functionala !;li schema tehnologica sunt redate in fig. IV.5.3. La atingerea presiunii P 1 presostatul primei pompe comanda pornirea pompei, iar Ia atingerea presiunii P01 acesta va comanda oprirea pompei. Ciclul se reia pfma in momentul in care debitul cerut de consumatori devine mai mare ca debitul li 1 dat de prima pampa, cand scadetea presiunii in recipientul de hidrofor pana Ia valoarea PP2 este sesizata de presostatul celei de-a doua pompe care va comanda pornirea acesteia. La atingerea presiunii P02 , daca debitul cerut Ia consumatori este mai mare ca li 1 , Ia comanda presostatului, cea de-~ doua pampa se va opri, ramanand in functiune numai prima pampa. Daca Ia atingerea presiunii P02 debitul cerut Ia consumatori este mai mic decat li 1 , presiunea din recipientul de hidrofor bre!;lte !;)i in acest caz presostatele

s1
---, LIC
: min

~-i~\~

:.......

h bp1

--------------- -.-~~-~ -;~-- ----- --rl---~~- ~

K1

: : ,- -:

K2

b p2

.......

Comanda pampa P2

Flg.IV.5.2. Schema de comandl aferentl

~ei

de pompare din ftg.IV.5.1.

IV. Automatizari
comanda oprirea celor doua pompe. La atingerea presiunii PP 1 prima pampa intra in functiune !;li ciclul se repeta. in fig. IV.5.4 este exemplificata o schema de comanda care realizeaza algoritmul de functionare descris mai sus, semnificatia !;li rolul componentelor fiind asemanatoare cu cele din schema IV.5.2.
p

Capitolul 5: Automatizarea instala!iilor hidraulice

Pentru obtinerea unei uzuri uniforme a pompelor, in schema IV.5.4 s-a prevazut comutatorul S2 prin intermediul caruia se pot selecta cele doua pompe active !;li implicit pampa de rezerva, aceasta intnlnd automat in functiune Ia defectarea oricareia dintre pompele active. De exemplu, grupul de contacte din circuitele 8 !;li 9 va realiza pornirea automata a pompei P1 atunci cand sunt selectate P1 !;li P2 ca pompe active !;li s-a atins nivelul de presiune PP 1 (releul Kp1 !;li-a inchis contactul din circuitul 8), sau cand este selectat grupul de pompe P2 !;li Pa iar P2 este avariata, sau cand este selectat grupul de pompe Pa !;li P1 !;li !;li-a atins nivelul de presiune PP2 (releul Kp2 !;li-a inchis contactul din circuitul 9). $i in aceasta schema functionarea, respectiv, avarierea unei pompe, sunt semnalizate optic, iar avarierea pompei de rezerva sau atingerea nivelului minim in VT sunt semnalizate !;li acustic. intreruperea semnalizarii acustice se face prin actionarea butonului oprirehupa (boh), anclan!;landu-se releul Koh, acesta automentinandu-se prin contactul sau normal deschis din circuitul 23 !;li deschizand contactul normal inchis din circuitul 22. Dupa indepartarea avariei, hupa va trece automat in stare de functionare (Koh nu se mai automentine).

~-----,,

---~0------w~ Po1 :,' ~;:::::::==1

"
VT

:---------:

RH

5.4 Automatizarea st&Jjilor de pompare in fun91ie de presiune, cu presiunea etajatl cresCAtor

A!;la cum se observa din schema functionala din fig. IV.5.1 !;li in special din fig. IV.5.3, presiunile sunt etajate descrescator in sensul ca prima pampa intra !;li iese din functiune Ia presiuni mai mari decat presiunile celei de-a doua pompe. Deoarece o mare parte din timp Ia functionarea in paralel a doua pompe, functioneaza numai prima pampa, se poate obtine o economie de energie daca prima pampa poate sa functioneze Ia nivelele de presiune mai scazute decat cele Ia care functioneaza cea de-a doua pampa (fig. IV.5.5 a). Schema de automatizare din fig. IV.5.6 realizeaza algoritmul de pornire descris in fig. IV.5.5 a. Spre deosebire de schema anterioara, aceasta schema utilizeaza in plus un presostat cu actiune inversa (deschide circuitul Ia presiunea de pornire !;li i1 inchide Ia presiunea de oprire) !;li un releu intermediar. Considerand momentul de functionare cand pompele nu lucreaza !;li cand apa este trimisa in instalatie de catre presiunea creata in recipientul de hidrofor, acest moment corespunde unei presiuni cuprinse in!fe PP 1 !;li P01 , respectiv unui debit V1 mai mic decat debitul unei singure pompe. Contactele presostatelor PC 1 !;li PC2 sunt deschise, deci pompele P1 !;li P2 nu lucreaza. Daca se mentine debitul V !;li pom1 pele nu lucreaza, presiunea in recipien: tul de hidrofor va scadea pana Ia atingerea valorii PP 1

de pompare cu doul pompe active ,1 una de rezervl, automatlzatltn funqle de preslune, cu preslunea eta,latl descrescltor:
Fig. IV.5.3.
~

VT- vas tampon; P1, P2, P3 - pompe; RH -recipient de hidrofor; LIC - semnalizator de nivel cu electrozi; PC 1, PC2 - presostate; PZ - blocul (schema) de comanda.

~
a.'-

14

18
23

d:24
Camanda pampa P2 Camanda pampa Pa Semnalizare acustica

~~7

~ ~ Semnalizare Presastate Camanda

l!l:! ~ 8l

nivel minim camanda in VT pampe

pampa P,

Fig. IV.5A. Schema de comandl aferenti din fig. IV.5.3.

statlel de pompare

Capitolul 5: Automatizarea instala!iilor hidraulice

IV. Automatizari

in acest moment presostatul PC 1 i:;;i inchide contactul realizand pornirea pompei P1 care va functiona pana Ia atingerea presiunii po1 cand presostatul PC 1 va comanda oprirea pompei. Atata timp cat consumul este mai mic decat debitul maxim al pompei P 1 (debitul corespunzator presiunii ei de pornire, ~ 1), aceasta pampa va functiona singura intre limitele P 1 :;;i P01 Daca consumul cre:;;te PeSte debitul li 1 presiunea din recipient scade sub atingand valoarea PP2 , cand con1 tactul presostatului PC2 se inchide comandand intrarea in functiune a pompei P2. Cand pampa P2 incepe sa lucreze, ea asigura un debit ~2 care va detera mina o cre:;;tere brusca a presiunii in recipientul de hidrofor deoarece consumu.l ~ 1 ~ste destul de mic in com~~~ ................ Q~z ................................................... i parat1e cu V . 2 Odata cu ~nclan:;;area releului Kp2 prin PCO care comanda pornirea pompei P2 contactul presostatului PC2 pune sub tensiune :;;i bobina releului Kpo care i:;;i VT ' inchide contactul sau din circuitul 4. Astfel, atata timp cat va actiona pampa P2 va functiona :;;i pampa P1, indiferent de pozitia contactului presostatului PC 1. Pentru . oric~ debit ~ cuprins intre b debitele \.j :;;i \{,2 pompele P1 :;;i P2 vor Iuera intre limitele de presiune PP3 :;;i Po3' pampa P1 functionand contmuu, Flg.IV.5.5. Sfa1:1e de pompare cu douA pompe active una de rezervl, ' iar pampa P2 va functiona intre precu preslunea etajatl crescltor: siunea de pornire PP3 :;;i presiunea de a - schema functionala In cazul presiunii etajate crescator; oprire P03 (Ia atingerea presiunii P03 b - schema tehnologica cu aparatura de automatizare. contactul normal inchis al presostatului P1; P2; P3 - pompe de circulatie; PC1; PC2; PC3 - presostate; PC3 se deschide :;;i pampa P2 este M1; M2- motoarele pompelor de circulatie active P1 :;;i P2; LIC - semnalizator oprita). de nivel cu electrozi; PC - presostat; PZ - bloc (schema) de comanda; Daca consumul scade sub debitul RH - recipient de hidrofor ~. Ia functionarea celor doua pompe, presiunea va cre:;;te in recipientul de hidrofor pan a Ia valoarea P03 , cand se va opri pampa P2; pampa P1 ramanand in functiune, presiunea va continua sa creases deoarece debitul ei va fi mai mare decat consumul. in acest caz presiunea va cre:;;te peste valoarea , P03 atingand valoarea P02 cand se va opri :;;i pampa P1. Cand presiunea coboara Ia valoarea PP 1, intra in functiune pampa P1 :;;i intregul ciclu se reia. Fata de schema de automatizare cu presiunea etajata descrescator, schema de automatizare cu presiunea etajata crescator necesita in plus un pre03 ~14 !02 !03 8~ 03 18 sostat cu actiune inversa :;;i un releu in11 21 23 24 termediar, dar conduce Ia o reducere a consumului de energie electrica cu aiQ) .... 1:: Semnalizar Presostate Comanda Comanda Comanda cca. 50 ... 10 %. Semnalizare 5i.2 comanda NUl nivel minim
1

P',

~~7

a: a.

Q)Q)

in VT

pompe

pompa P1

pompa P2

pompa P3

acustica

Fig. IV.5.6. Schema de comandl aferentl sta1iei de pompare cu doul pompe active '' o rezervl, automatlzatl cu presiunlle etajate crescltor.

IV. Automatizari

Capitolul 5: Automatizarea instalatiilor hidraulice

functie de debit un variator de turatie care functioneaza pe principiul reglarii directe a cuplului (DTC - Direct Torque Control), tehnologia fiind dezvoltata de firma ABB care livreaza acest tip de variator incepand din anul 1995. Acest principiu de reglare elimina, practic, tahometrul l;li necesitatea unei
p

5.5. Automatizarea ~ilor de pom~re in fun9P.e

de presiune 'i debit
Comanda pompelor in functie de debit elimina, in principiu, recipientele de hidrofor din statiile de pompare l;li, dupa unii autori, se considera ca este mai economica dedit comanda in functie de presiune. Costul de investitie al statiilor de pompare cu recipienti de hidrofor este, in general, cu 25 ... 35 % mai mare decat costul de investitie al statiilor recipienti, ca in cazul comenzii pompelor functie de debit. Costul consumului de energie de pompare este in general mai mare in cazul comenzii functie de debit decat in cazul comenzii functie de presiune. Alegerea solutiei care trebuie adoptata se va face pe baza unui calcul tehnicoeconomic comparativ. Reglajul dependent de debit din fig. IV.5. 1 presupune o curgere continua in reteaua de alimentare cu apa, astfel ca el nu poate fi aplicat pentru toate pompele, deoarece, in cazul in care nu exista consum sau Ia un consum foarte mic instalatia nu mai poate functiona. in acest caz este nevoie de combinarea comenzii functie de debit cu comanda functie de presiune. Prima pompa va fi comandata de presiune, iar cea de-a doua in functie de debit. Pentru pompa de baza este indicat sa se foloseasca o pompa cu caracteristica debit-presiune accentuat descendenta, nu aplatizata, l;li cu un debit mic. Aceasta va permite utilizarea comenzii functie de presiune l;li cu un ecart optim intre presiunea de pornire l;li presiunea de oprire, deci cu un consum redus de energie electrica l;li totodata un volum mic al recipientului de hidrofor. in fig. IV.5.7 este redata schema tehnologica cu aparatura de automatizare pentru instalatia descrisa mai sus, in care s-a prevazut o pompa de rezerva numai pentru pompa de baza, avanduse in vedere fiabilitatea ridicata a actionarii cu variator de turatie. Adaptorul de debit FT ofera Ia iel;lire un semnal unificat 0 ... 10 mA, proportional cu debitul masurat de detectorul FE, care este aplicat pe intrarea analogica a variatorului de turatie FZ. Schema de comanda aferenta este redata in fig. IV.5.8, in care circuitele 1...12 sunt identice cu circuitele corespunzatoare din schema de comanda aferenta statiei de pompare cu o pompa activa l;li una de rezerva din fig. IV.5.2. Schema de comanda exemplificata utilizeaza pentru comanda pompei P3 in

bucle de reactie inversa de Ia acesta. Schema bloc de principiu a acestui tip de variator de turatie este redata in fig. IV.5.9. Specific acestui regulator este ca incorporeaza un bloc de calcul numeric in care este programat modelul adaptiv al motorului.

tara

--4 -_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_- -,' ~y

'

' '

'

VT

:_------------------------------ ~

~ +

'

Fig.IV.5.7. Sta1ie de pompare cu o pompi actlvi ,1 una de rezervi actlonate 1n functle de preslune ,1 o a trela pompi actlonati 1n functle de debit. cu variator de turatle.
L

Variator de turatie

220 Semnalizare 50 Hz nivel minim In VT

Comanda pompei P2
~el

Comanda pompei P3

Semnalizare acustica

Flg.IV.5.8. Schema de comandi aferenti

de pompare din ftg.IV.5.7.

Capitolul 5: Automatizarea instalatiilor hidraulice

IV. Automatizari
Acest model se autoacordeaza in primele cateva secunde de Ia pornirea motorului, iar cu valorile pe care le prime$te Ia intrare (curentul pe linia de alimentare a motorului, tensiunea Ia intrarea in inverter $i starea switch-urilor) $i cu valorile presetate, determina valorile actuale ale: turatiei motorului, fluxului statoric $i cuplului, valori actuale care constituie msrimile de intrare in comparatoarele regulatoarelor prevazute in blocul de reglare pentru aceste msrimi. in schema de comands din fig. IV.5.8 se pune in functiune variatorul de turatie Ia comutarea cheii 81 pe pozitia A - automat, intrucat pe intrarea analogics Al1 este aplicat semnalul de Ia traductorul de debit. Stsrile de functionare, repaus sau avarie sunt semnalizate optic pe cutia variatorului, pe tabloul de comands proiectat fiind prevazuts o lamps de semnalizare avarie HaVT care va fi puss sub tensiune de contactorul nor, mal deschis al releului de avarie R3 de Ia ie$irea variatorului. Avarierea variatorului va fi semnalizats $i acustic, caz pentru care s-a prevszut releul intermediar KaVT. in schema electrics de forts (fig. IV.5.10) pentru circuitul motorului pompei P3 se vor prevedea in mod obligatoriu sigurante fuzibile rapide. De asemenea, se va acorda o atentie deosebits alegerii motorului, mai ales in ce prive$te rezistenta de izolatie $i se vor lua toate mssurile de protectie contra tensiunilor de atingere prevazute de furnizor.
1

Redresor

---[::1
M
Regulator

referinta Cn cuplu ----~-----~-- (rot/min) y Regulator <1> optim : ------------ - - - referinta

-.. Regulator impuls optim

->

--

--- --' '

- ?~!!~?~?P_- _:_----

--

flux

: _________________~a__________ _

:---~~---

Modelul adaptiv al motorului

; __!,){'{)~ ""

: ---- _IJ~L

Fig. IV.5.9. Schema-bloc de princlplu a vartatorulul de turatle FZ.

~ IT'-------------r------------------------~---------------------r--------~-----

L,

So

~ 11'------------~--------------------+-.--.-------------+----r-+-----~ N
PE
Fg F10 Fn

m3

~----

Cl LP

.. -------------------------------e.----------Alimentare pompa P2 (porniVoprit)

~el

'

r '

Punere sub Tensiune

Alimentare pompa P1 (porniVoprit)

Alimentare pompa P3 (variator turatie)

Flg.IV.5.10. Automatlzarea

de pompare din flg.IV.5.7.

IV. Automatizari
Capitolul Automatizarea instalatiilor termice
'

Capitolul 6: Automatizarea instala,iilor termice

6.1. Automatizarea punctelor term ice
Stadiul actual de automatizare a punctelor termice a atins un nivel ridicat de complexitate prin faptul ca rezolva atftt conducerea locala a proceselor din fiecare punct termic, cat :;;i conducerea intregului sistem de puncte termice dintr-o retea de termoficare. Sistemul automat de conducere :;;i supraveghere a proceselor dintr-un anumit numar de puncte termice este un sistem distribuit, cu functii distincte pentru a_utomatizarea proceselor din punctele termice, pentru monitorizarea proceselor :;;i supervizarea comenzilor,

IV. Automatiziiri
respectiv pentru citirea automata a contoarelor de energie termica. Un astfel de sistem complex de conducere a punctelor termice este, de fapt, un sistem SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition), care este format din doua parti principale: 1. reglarea temperaturilor de lucru din punctul termic;

l
QIQ

AC

Tinc.1

6.1

FE~
irE

6.2

--

Tinc.2

Li
AC

AR

AR '

~an~ tara acumul~re ~

Fig. IV. 8.1. Schema tehnologici cu aparatura de automatlzare pentru un punct tannic.
Legends:

AR
AC

i
T Ter

apa rece apa calda expansiune incalzire tratare termoficare

@ @ @ @
exterioara apa rece apa calda de consum apei calde din vasul de acumulare

element primar de temperatura element primar de debit (curgere) termostat regulator de temperatura cantor de debit

Te Ta.r. Ta.c.c. TAc

temperatura temperatura temperatura temperatura

detector de debit (senzor)

@ @
cantor de caldura element de executie in functie de temperatura senzor de presiune element de comanda in functie de presiune

Tine. 1;2 -temperatura agentului termic secundar de incalzire pe tur, respectiv retur Td, Tr -temperatura agentului termic primar (de Ia termoficare) pe tur, respectiv retur circuite de masura, de semnalizare, de comanda (electrice) ............... semnal hidraulic

@ @

element de executie in functie de presiune

IV. Automatiziiri
2. monitorizarea !;li conducerea operativa a punctului termic impreuna cu citirea automata a contoarelor montate Ia scarile de bloc aferente punctului termic. Functionarea in conditii optime a unui punct termic precum !;li a unei retele urbane de termoficare presupune urmarirea !;li corectarea in timp real a principalilor parametri: debite, presiuni, temperaturi, cantitati de caldura etc. Rezultatul exploatarii unui astfel de sistem de conducere !;li supraveghere a punctelor termice consta in gestionarea mai eficienta a resurselor, a consumurilor energetice !;li a productiei Ia nivelul punctului termic, lucrul simplu !;li rapid cu clientii abonati (facturare automata).

Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor term ice

ducere operativa de Ia distanta a punctelor termice. In continuare, se prezinta sub aspectele conceptuale !;li functionale primele doua niveluri ierarhice ale sistemului de conducere !;li supraveghere automata, localizate fizic in interiorul punctelor termice. fntr-un punct termic, pentru sistemul de conducere !;)i supraveghere automata se disting urmatoarele parti componente: automatizarea punctului termic cu ajutorul unui controler specializat (CS) pentru procese termice; achizitia !;li monitorizarea datelor din punctul termic cu ajutorul echipamentului de achizitie a datelor (EAD); citirea automata a datelor provenite de Ia contoarele montate Ia scarile de blocuri. de reglare cu semnale tripozitionale (rotire dreapta, rotire stanga, neactionat) 9) Pornirea !;li oprirea pompelor de circulatie incalzire, recirculare !;li respectiv ridicare presiune apa calda menajera, in functie de programarea orara !;li de regimul de operare. 10) Protectia Ia inghet prin pornirea pompei de circulatie incalzire. 11) Raspuns intarziat pe circuitul de incalzire Ia fluctuatiile rapide ale temperaturii exterioare. 12) Semnalizarea starii reale a elementelor de executie din proces (pompe, robinete de reglare). 13) Pornirea periodica !;li pentru intervale de timp scurte a pompelor in perioadele prelungite de nefunctionare, pentru a preveni blocarea mecanica a pompelor. 14) Semnalizarea defectiunilor aparute Ia traductoarele folosite in buclele de reglare. 15) Ajustarea valorilor masurate de traductoarele de temperatura, ca urmare a constatarii unei erori sistematice de masurare. 16) Comunicatia cu echipamentul de achizitie a datelor (EAD) printr-o interfata, astfel incat toate informatiile necesare sa fie disponibile Ia EAD !;li sa poata fi transmise Ia nivelul ierarhic superior.

6.1.1. Organizarea ierarhici a sistemului de conducere 'i supraveghere a punctelor termice

Sistemul de conducere !;li supraveghere a punctelor termice este organizat ierarhic pe trei niveluri. Primul nivel este constituit din elementele primare care interactioneaza cu procesul. Acestea permit automatizarea locala a procesului, cat !;li preluarea !;)i masurarea marimilor de interes din proces. Componentele sistemului amplasate Ia acest nivel sunt urmatoarele: traductoarele de temperatura, presiune, nivel !;li alte elemente de masurare/detectare; elementele primare de executie, cum ar fi pompe de circulatie, de recirculatie, de ridicare a presiunii, robinete de reglare cu doua sau cu trei cai; contoarele de energie termica mantate pe intrarea, respectiv ie!;)irile punctului termic. AI doilea nivel ierarhic cuprinde echipamentele de conducere automata !ocala a punctului termic !;li de achizitie a datelor din punctul termic. La acest nivel se deosebesc doua tipuri de echipamente: controler specializat (CS) pentru procese tamice care implementeaza algoritrnii numerici de reglare !;li logica de comanda. combinationala !;li secventiala; echipamentul de achizitie a datelor (EAD) din punctul termic. Tot aici are loc !;li gestionarea !;li centralizarea automata a datelor in vederea transmiterii Ia distanta catre dispecerul de zona. AI treilea nivel ierarhic este reprezentat de dispecerul de zona, prevazut cu mai multe calculatoare PC, unde se vor concentra toate informatiile solicitate de Ia fiecare punct termic. Pe langa functia de monitorizare, dispecerul de zona are !;)i rolul de supervizare !;li con-

6.1.2. Funct:ionarea sistemului de automatizare al unui punct termic

Schema tehnologica cu aparatura de automatizare pentru un punct termic care prepara apa calda de consum intr-a treapta in paralel cu instalatia de incalzire, este prezentata in fig. IV.6.1. Sistemul de automatizare a unui punct termic trebuie sa asigure urmatoarele cerinte principale: 1) Comanda automata a pompelor de circulatie a agentului termic de incalzire p 1 in functie de temperatura exterioara (8e); 2) Reglarea temperaturii agentului termic secundar pentru incalzire (8inc) in functie de temperatura exterioara (Oe); 3) Reglarea temperaturii apei calde menajere ((}ace) Ia valoarea prescrisa, in doua variante: prepararea cu acumulare a apei calde; tara. 4) Limitarea debitului de agent termic primar care intra in punctul termic, prin actiunea unei vane de reglare cu doua cai !;li conditionata de temperatura pe conducta de retur. 5) Mentinerea unei caderi de presiune constanta pe intregul punct termic prin utilizarea unui regulator de presiune diferentiala (regulator direct sau energie auxiliara) montat pe returul primar. Se obtine o echilibrare a circuitului primar !;)i asigura un punct de functionare stabil pentru vanele de reglare. 6) Posibilitatea de a configura programe orare, saptamanale !?i anuale, cu comutare automata intre regimurile iarna/vara, pentru furnizarea de caldura !;li apa calda menajera. 7) Permiterea functionarii in oricare din regimurile urmatoare dorite: automat, contort, redus !;li manual. 8) Comanda servomotoarelor vanelor

6.1.3. Funct:ionarea sistemului de achizi1je 'i monitorizare a datelor din punctul termic
Sistemul de achizitie !;li monitorizare a datelor Ia nivelul unui punct termic (PT) este organizat in jurul unui echipament de achizitie a datelor (EAD), care este de fapt un calculator industrial de proces specializat pentru utilizarea in procesele termice. Aceasta componenta a sistemului SCADA este necesara pentru colectarea din punctul termic !;li transmisia Ia nivelul ierarhic superior (dispecerat) a tuturor parametrilor necesari, dupa cum se prezinta in continuare.
1) De Ia controlerul specializat (CS) CS este prevazut cu o interfata seriala AS 232 prin care se pot transmite Ia EAD urmatoarele informatii: a) Configuratia CS; b) Parametrii buclelor de reglare automata; c) Temperatura primara Ia intrarea in schimbatorul de caldura ACM; d) Temperatura ACM; e) Temperatura circuitului secundar de incalzire; f) Temperatura exterioara; g) Temperatura pe returul circuitului primar;

tara

Capitolui 6: Automatizarea instalatiilor termice

h) Starea traductoarelor ~i a elemen- ' care permite transmisia Ia EAD a urmatoarelor informatii: telor de executie; a) Starea de pornit I oprit a pompei i) Diferite semnale de avarie; j) Valorile indicate de contoarele de ACM sau de iNC; pentru apa de adaos. b) Frecventa de lucru; c) Diferite avarii. Pompele pot fi pornite ~i oprite de Ia 2) De Ia contoarele de energie termidispecer. ca montate in PT In PT se masoara energia termica pe 5) De Ia sistemul de expansiune urmatoarele circuite: a) Circuitul primar tur; Sistemul de expansiune dispune de b) Circuitul secundar incalzire (pe propriul echipament de automatizare, care printr-o interfata serials AS 485 tiecare ie~ire spre consumator); c) Circuitul ACM (pe fiecare ie~ire : transmite Ia EAD informatii privind: spre consumator); a) Nivelul apei din rezervor (min, max); d) Aecirculare ACM. b) Starea de pornit sau de oprit a pompelor; 3) De Ia contoarele de energie termi- : c) Semnale de avarie. montate Ia scarile de bloc, organi- i zate intr-o retea MBUS, prin interme- ' 6) De Ia analizorul electric de putere diul centralei de citire MBUS. i se transmit Ia EAD energiile activa ~i I reactiva. 4) Da Ia convertizoarele de frecventa : pentru actionarea pompe/or de ACM $i 7) Presiunile masurate pe circuitele de iNC primar ~i secundar INC ~i ACM, pe Convertizoarele de frecventa sunt conductele de ducere ~i intoarcere. prevazute cu o interfata seriala AS 485

IV. Automatizari
8) De Ia sistemul de supraveghere a/ conductelor se trimite Ia EAD printr-o interfata seriala AS 485 un semnal numeric referitor Ia detectarea avariilor pe conducte.

i
:

i
.
I

La EAD poate fi conectat un PC Laptop pentru operatii de service, o imprimantii !ocala pentru tiparirea de rapoarte ~i calculatorul PC de Ia dispecerat prin fibra optica. Schema bloc a sistemului de monitorizare a PT ~i conexiunile electrice pentru interfatarea EAD cu celelalte echipamente de automatizare din PT este prezentata in fig. IV.6.2.

ca

: 6.1.4. Sistemul de citire automati a datelor provenlte j de Ia contoarele montate Ia i sclrtle de blocurt

i . Contoarele de energie termica mon: tate Ia scarile de bloc pe circuitele de ' incalzire ~i de apa calda menajera sunt citite automat prin intermediul unei retele fizice MBUS, controlata de o cenr - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - , ; trala MBUS de lecturare a datelor. : Pentru conectarea Ia EAD este necesai ra o interfata serials AS 232. ; Prin intermediul comunicatiei MBUS, ' de Ia contoarele de energie sunt preluate urmatoarele marimi: TCP/IP Fibra optica 1Q. . - valorile instantanee ale temperaturilor c tur- retur; Ethernet '5 Q) : - valorile cumulate ale volumului ~i G) RS232 Dl - 1 energiei termice; BACnet l8 B - orele de functionare; c 0 - starea senzorilor de temperatura; 0 RS232 - starea acumulatoarelor de alimentare BACnet cu energie electrica; - codurile de eroare, in masura in care sunt disponibile.

EAD
14--~RS232

Dispozitive tip on I off (Contacte sistem expansiune stari pompe-ie$iri tip contact)

i+o-~RS485

ransmitator de presiune ransmitator de presiune

14--~RS485

Al-16

.....__,L._________,
Dispozitive cu ie$ire analogica 4-20 mA sau 0-10 Vc.c.

14-----JtRS485
LPT

lmprimanta

Fig. IV.8.2. Schema bloc a slstemulul de monltortzare tn puncta tennlce.

IV. Automatiziiri

Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor term ice

ajutorul unei bucle de reglare automata - termostat de reglare a temperaturii proprie cazanului, prin actiuni asupra cazanului; arzatorului cazanului. - termostat de securitate pentru opriLa finalizarea prepararii apei calde i rea arzatorului in cazul atingerii temmenajere (atingerea valorii temperaturii ! peraturii maxime permise in cazan. 6.2.1. Reglarea automati a prescrise) centrala termica trece in rePompele de circulatie functioneaza temperaturii apei din boiler gimul incalzire, cand alimenteaza cu . permanent ~i temperatura agentului caldura instalatia de incalzire. termic Ia ie~irea din cazan se controStructura de reglare automata utilileaza cu ajutorul termostatului de rezata pentru controlul temperaturii apei 6.2.2. Variante de automatizare glare al cazanului. menajere din boiler este structura de folosite 11'1 centralele termice In cazul existentei unui boiler pentru reglare clasica, cu un singur regulator. prepararea apei calde menajere, temFunctionarea se bazeaza pe principiul Se prezinta principalele variante de peratura din boiler va fi egala cu cea a minimizarii abaterii dintre temperatura automatizare folosite in centralele ter- agentului termic care pleaca din cazan. de referinta impusa pentru apa calda mice, incepand cu cele mai simple ~i Nu se asigura prioritate pentru prepamenajera ~i temperatura masurata a mai putin performante ~i terminand cu rarea apei calde menajere ~i nici o temapei preparate in boiler. Regulatorul cele mai complexe ~i mai eficiente din peratura constanta dorita a acesteia. automat este unul neliniar de tip bipo- punctul de vedere al asigurarii conforSchema electrica de automatizare zitional. tului termic cu un consum minim de este prezentata in fig. IV.6.3. Temperatura apei calde preparate in energie. boiler va fi adusa Ia valoarea impusa Modul de prezentare este gradual ~i , 6.2.2.2. Reglsrea tempersturll cu ajutorul referintei, prin actiuni de ti- se bazeaza pe adaugarea Ia varianta lnterlosre cu tennostst de csmenl pul pornit I oprit ale regulatorului asu- precedenta a unor noi posibilitati de Varianta de automatizare se bazeaza pra pompei din circuitul primar al boi- conducere automata. pe automatizarea minimala a cazanelor lerului. Pompa pornita actioneaza asudescrisa mai inainte care se complepra boilerului modificandu-i crescator 6..2.2.1. Automatlzarea minimalls teaza cu un termostat de camera, amtemperatura. plasat corespunzator in interiorul cladiCBZBnelor Galea de reactie negativa a sistemuCea mai simpla varianta de automa- rii incalzite. lui automat este constituita din traduc- tizare a unei centrale termice ~i in Temperatura interioara se stabile~te torul care mascara temperatura apei acela~i timp cea mai slaba din punctul dupa dorinta cu ajutorul termostatului preparate in boiler. Functie de tipul de vedere al performantelor obtinute, ~i contactul electric al termostatului se constructiv al boilerului, traductorul de este atunci cand se utilizeaza automa- leaga pe linia termostatica a cazanului, temperatura se amplaseaza pe boiler Ia tizarea minimala a unui cazan. in serie cu contactul termostatului de diferite inflltimi fata de baza acestuia. Centrala termica dispune de unul : reglare ~i cu contactul termostatului de Diferentele dintre valoarea referintei sau mai multe cazane, fiecare echipat securitate. cu arzatorul propriu automatizat. Auto~i valoarea marimii reglate apar ca urTemperatura interioara din cladire se mare a modificarii valorii marimii de re- matizarea arzatorului este conditie obli- regleaza folosind o structura de reglare ferinta sau prin actiunea perturbatiilor gatorie. bipozitionala. Arzatorul cazanului se (consumul de apa calda menajera, izoIn centrala termica exista un tablou ' opre~te atunci cand se atinge tempelatia termica imperfecta a boilerului). electric pentru alimentarea cazanelor ~i ratura interioara dorita. Pentru functionarea centralei termice a pompelor de circulatie a agentului Termostatul de reglare a temperaturii in regimul preparare apa calda mena- termic. cazanului se fixeaza Ia valoarea maxijera cu prioritate fata de incalzirea claCazanul (cazanele) sunt prevazute cu ! rna permisa de acesta. Daca valoarea dirii, cazanul se comporta ca o sursa tablou (tablouri) de automatizare care temperaturii prescrisa de Ia termostatul cazanului va fi mai mica, atunci vade energie termica Ia temperatura con- contin: stanta. Aceasta temperatura a cazanu- - circuit de alimentare electrica a arza- loarea trebuie sa fie aleasa astfel incat torului; cazanul sa asigure pentru cladirea (clalui se regleaza Ia valoarea de 80C cu dirile) incalzita necesarul de caldura F cerut conform temperaturilor exterioare inregistrate in acea perioada. Pompele de circulatie din circuitul de incalzire functioneaza permanent. TRC in cazul existentei unui boiler pentru prepararea apei calde menajere, temperatura din boiler depinde de starile de pornit sau de oprit ale arzatorului, TS comandate de termostatul de camera ~i de termostatul de reglare a temperaturii cazanului. Temperatura apei calde menajere poate atinge o valoare maxiAUTOMATUL PB ma egala cu cea fixata Ia termostatul ARzATORULUI de reglare a temperaturii cazanului. Nu se asigura prioritate pentru prepararea apei calde menajere ~i nici o temperatura constanta dorita a acesteia. Fig. IV.6.3. Schema pentru automatizarea minimall a cazanelor. Schema electrica de automatizare IG - intreruptor general, F - siguranta fuzibila, PB - pompa boiler, Pi - pompa incalzire este prezentata in fig. IV.6.4. TRC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate

8.2. Automatizarea centralelor termice

Capitolul 6: Automatizarea instalatiilor termice

6.22.3. Reglatea tempenllurfl lnf8tlotn CCI termosfat de CIIIJ'Hri f/ reg/BreB fampenltutllapel CIJide CCI tetmo8tBt de~ Automatizarea se bazeaza pe varianta de reglare a temperaturii interioare cu termostat de camera completata cu un termostat montat pe boiler. Nu se asigura prioritate pentru prepararea apei calde menajere. Temperatura acesteia poate atinge o valoare maxima egala cu cea fixata Ia termostatul boilerului prin comanda functionarii pompei din circuitul primar al boilerului. Pompele de circulatie din circuitul de incalzire functioneaza permanent. Schema electrica de automatizare este prezentata in fig. IV.6.5.
IG
F

IV. Automatizari

0- ~-F===lf-----,------.-----.----

PB
N 0- Y-- - --.1..- - - - ' - - - - - - ' - - -

Fig. IV.8.4. Schema pentru reglarea temperaturtllntertoare cu termostat decamerl. IG- intreruptor general, F- siguranta fuzibila, PB- pompa boiler, Pi- pompa incalzire
TC - termostat de camera, TRC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate.

8.2.U Reg/lltN ,.,.,..,.,

lnf8ttoete CCI f8nnolt8t de camerl f/ reg/8rea ,.,.,..,... ape/ CIJide CCI fannosfat de~ctlldl mentJ/et'l. Cronofelmoefat. Sistemul automat in acest caz se completeaza cu un sistem logic de comanda care asigura prioritatea prepararii apei calde menajere in raport cu incalzirea: - daca apa calda preparata in boiler are temperatura prescrisa, atunci pompa din circuitul primar al boilerului este oprita, functioneaza pompa (pompele) din circuitul de incalzire ~i cazanul (cazanele) functioneaza numai pentru incalzirea cladirii; - daca apa calda preparata in boiler are temperatura mai mica decat cea prescrisa, atunci pompa (pompele) din circuitul de incalzire se opresc, porne~te pompa din circuitul primar al boilerului ~i cazanul (cazanele) functioneaza numai pentru prepararea apei calde menajere. Daca temperatura interioara din etadire ~i temperatura apei din boiler sunt Ia valorile impuse cu ajutorul termostatului de camera, respectiv termostatul de boiler, atunci sistemul automat at centralei termice opre~te pompele de circulatie din circuitul de incalzire ~i pompa din circuitul primar al boilerului. Arzatorul cazanului se opre~te ~i va porni numai pentru mentinerea temperaturii cazanelor Ia valoarea stabilita Ia termostatul de reglare al cazanului. Termostatul de camera poate fi inlocuit cu un cronotermostat, in scopul optimizarii consumului de energie termica pentru incalzirea cladirii. Acesta permite prog-amarea orara zilnica sau saptamanala a regimurilor contort ~i economic, Ia temperaturi interioare dorite. Schema electrica de automatizare este prezentata in fig. IV.6.6.

PrfotftBte.,.

TB

PB
N Q- :,-- - ---1-- - - l . . . - - - - - L - - -

Fig. IV.8.5. Schema pentru reglarea temperaturtllntartoare cu termostat de camerlfl reglarea temperaturtl apel calde cu termostat de boiler IG - intreruptor general, F - siguranta fuzibila, PB - pompa boiler, Pi - pompa incalzire,
TC - termostat de camera, TRC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate, TB - termostat boiler. IG
L

F
CTR :
k

0- ,.--F===lf - - - r - - - - . - - - - ,- - - . - - -..-- - - . - - - - - , -

TB
k
ke

PT

N o- ~---~----'--------~--~---~
Fig. IV.6.8. Schema pentru reglarea temperaturtllntertoare cu tennostat de cameri reglarea temperaturtl apel calde cu tennostat de boiler. Prlorttate api caldi menajerl. Cronotennoatat.
IG - intreruptor general, F - siguranta fuzibila, TB - termostat boiler, TC - termostat de camera, TRC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate, CTR - cronotermostat, Ke - releu comanda pompa boiler, K - releu comanda, PB - pompa boiler, Pi - pompa incalzire.

IV. Automatiziiri
6.2.2.5. Reglsres temperaturll agentulul tennlc lillr-un circuit de lircllzlre direct fo/oslnd graflcele de reglsre Cazanul centralei termice produce dildura numai pentru incalzire. Circuitul hidraulic al boilerului lipsel;lte. Temperatura agentului termic Ia plecarea din centrala se controleaza cu un regulator electronic specializat care are implementate graficele (curbele) de reglare ale cladirii. Astfel, necesarul de caldura adus cladirii tine seama de temperatura exterioara masurata, prin corelarea temperaturii agentului din conducta de ducere cu temperatura exterioara. Regulatorul electronic dispune de o familie de grafice de reglare din care se poate alege graficul corespunzator tipului de cladire l;li zonei climatice in care se afla aceasta. Regulatorul actioneaza asupra arzatorului (arzatoarelor) prin comenzi de pornire-oprire, sau de modulare a puterii flacarii. Aceasta varianta de automatizare nu dispune de traductor de temperatura interioara. Schema electrica de automatizare este prezentata in fig. IV.6.7. 6.2.2.6. Reglsres temperaturll

Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor termice

rii automate consta in utilizarea unei re prescrise va determina oprirea pom,sonde de temperatura ambianta" care pei de circulatie din circuitul de incalzire dispune de un traductor pentru masu- al spath..ilui interior prevazut cu sonda rarea temperaturii ambiante (interioare) de temperatura ambianta proprie. l;li de un sistem de prescriere a valorii Prepararea apei calde menajere se dorite pentru aceasta temperatura. : face prioritar fata de incalzire, Ia doua Atingerea valorii temperaturii interioa- , valori diferite ale temperaturii (de exem-

REGULATOR

ELECTRONIC

SPECIALIZAT

Pi

AUTOMATUL ARzATORULUI

agentulul tennlc foloslnd gratlcele de

reglsre ,I reglsres temperaturll ape# calde mena]ere. C/rculte dlrecte lndependente de lircllzlre ,I de apj

Fig. IV.8.7. Schema pentru reglarea temperaturtl agentulul tennlc lntr-un circuit de lncilzlre direct foloslnd graflcele de reglare. IG - lntreruptor general, F - siguranta fuzibila, Pi - pompa lncalzire, TRC - termostat
reglare cazan, TS - termostat securitate, SEXT - senzor temperatura exterioara, Sc - senzor temperatura cazan, kP - contact releu din regulator pentru comanda pompei, kA - contact releu din regulator pentru comanda arzatorului.

csldl

Cazanul centralei termice produce caldura pentru incalzire l;li pentru pre- i pararea apei calde menajere. Circuitele hidraulice pentru instalatia de incalzire l;li pentru boiler functioneaza automat independent, dar prepararea apei calde menajere este prioritara. REGULATOR ELECTRONIC SPECIALIZAT IG F Circuitele de incalzire sunt reglate pe baza graficelor de reglare conform ceL 0- r-+---1~---,.---------;--------, lor prezentate anterior. N I ()-IJ-----~~------+----Pompele de circulatie din circuitele de incalzire se opresc atunci cand se prepara apa calda in boiler. Cazanul functioneaza Ia aooc pentru prepararea I rapida a apei calde, dupa care se oprel;lte pampa boilerului l;li se repornesc pompele de circulatie din circuitele de incalzire. Schema electrica de automatizare Pi PB este prezentata in fig. IV.6.8.
1

6~7. Reglsres temperaturll sgentu/ul tennlc foloslnd gratlcele de reglsre, traductor de temperatunl smblsntl ,I reglsres temperaturllspel calde mena]ere. Clrculte dlrecte lndependente de lircllzlre ,I de apj

Fig. IV.8.8. Schema pentru reglarea temperaturii agentului tennic folosind graflcele de reglare 'i reglarea temperaturtl apei calde menajere. Clrculte dlrecte Independent& de lncilzlre ,1 de api caldi. IG - lntreruptor general, F - siguranta fuzibila, Pi- pompa incalzire, PB - pompa boiler,
TRC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate, SEXT - senzor temperatura exterioara, Sc- senzor temperatura cazan, Se - senzor temperatura boiler, kP - contact releu din regulator pentru comanda pompei instalatiei de incalzire, ke - contact releu din regulator pentru comanda pompei boilerului, kA - contact releu din regulator pentru comanda arzatorului.

csldl
Sistemul de automatizare al centralei termice functioneaza conform celor descrise anterior. Completarea structu-

Capitolul 6: Automatizarea instala!iilor termice

IV. Automatiziiri
plu 20C in regim economic !;li 55C in regim contort) conform unei programari orare zilnice sau saptamanale. Daca exista un circuit hidraulic pentru recircularea apei calde menajere, atunci pampa din acest circuit poate porni sau opri conform unui program orar zilnic sau saptamanal. Schema electrica de automatizare este prezentata in fig. IV.6.9.

REGULATOR

ELECTRONIC

SPECIALIZAT

ks

Pi

PB

Fig. IV.6.9. Schema pentru reglarea temperaturil agentulul tannic foloslnd graftcele de reglare, traductor de temperaturA amblantl fl reglarea temperaturil apel calde menajere. Clrcuite dlrecte Independent& de tncilzlre fi de api calcUli.
IG - intreruptor general, F - siguranta fuzibila, Pi - pompa incalzire, PB - pompa boiler, TRC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate, SEXT - senzor temperatura exterioara, Sc - senzor temperatura cazan, Sa - senzor temperatura boiler, SAMa senzor temperatura ambianta, kp - contact releu din regulator pentru comanda pompei instalatiei de incalzire, ka - contact releu din regulator pentru comanda pompei boilerului, kA - contact releu din regulator pentru comanda arzatorului.

6.2.2.8. Reglal'ea tempenll.urll egenlulul tennlc foloslnd grstlcele de reg/are , reglat811 tempenll.urll ape/ cskle mensjere. Clrculte lndependente de 1itcllzlre cu roblnete de amestec 1}1 circuit direct pentru pt8p11181'811 ape/ cskle Circuitele de incalzire sunt prevazute fiecare cu: ' - robinet de reglare cu trei cai; - pampa de circulatie; - traductor de temperatura montat pe conducta de ducere a circuitului; - regulator electronic tripozitional pentru comanda robinetului de reglare cu trei cai. Circuitele de incalzire pot dispune, optional, de sonda de temperatura ambianta proprie. Deoarece fiecare circuit de incalzire are propriul robinet de reglare, atunci

REGULATOR

ELECTRON! C SPECIALIZAT

Pi,

PB

Fig. IV.6.10. Schema pentru reglarea temperaturil agentulul termic folosind graftcele de reglare fl reglarea temperaturii apel calde menajere. Clrculte Independent& de tncilzlre cu roblnete de amestec fl circuit direct pentru prepararea apel calde.
IG- intreruptor general, F- siguranta fuzibila, Pi1 - pompa circuit incalzire 1, Pi2- pompa circuit incalzire 2, PB- pompa boiler M 1 - servomotorul robinetului de reglare 1, M2 - servomotorul robinetului de reglare 2, TRC - termostat reglare cazan TS - termostat securitate, SEXT - senzor temperatura exterioara, Sc - senzor temperatura cazan, Sa - senzor temperatura boiler SAMB- senzor temperatura ambianta, SCi1 - senzor temperatura circuit incalzire 1, SCi2- senzor temperatura circuit incalzire 2 kP1 -contact releu din regulator pentru comanda pompei circuitului de incalzire 1, kP2- contact releu din regulator pentru comanda pompei circuitului de incalzire 2, k1i- contact reglare tripozitionala pentru inchidere robinet reglare 1, km - contact reglare tripozitionalii pentru deschidere robinet reglare 1, k2i - contact reglare tripozitionalii pentru inchidere robinet reglare 2, k2o - contact reglare tripozitionala pentru deschidere robinet reglare 2, ka - contact releu din regulator pentru comanda pompei boilerului, kA - contact releu din regulator pentru comanda arziitorului.

IV. Automatiziiri
se pot regia independent temperaturile agentului termic din fiecare circuit. Se impune, insa, ca temperatura sursei calde (cazanul) sa fie superioara celei mai ridicate temperaturi care trebuie atinsa pe un circuit de incalzire. Circuitele de incalzire pot fi conduse automat dupa grafice de reglare distincte, alese fiecare conform specificului circuitului de incalzire: radiatoare, ventiloconvectoare, incalzire prin pardoseala, centrala de tratare a aerului, piscina, etc. Prepararea apei calde menajere Ia temperatura prescrisa, in raport cu circuitele de incalzire, se face cu prioritate sau fara prioritate. Schema electrica de automatizare este prezentata in fig. IV.6.10.

Capito lui 6: Automatizarea instala!iilor termice

verticale stanga a cladirii pe toate nivelurile; acesta contine ventilele de separare VD2 - VC2 l?i pompa de circulatie PCI2 cu robinetul de separare VP2; - circuitul de incalzire 2 cu ventiloconvectoare asigura incalzirea sectiunii verticale dreapta a cladirii pe toate nivelurile; acesta contine ventilele de separare VD3 - VC3 l?i pompa de circulatie PCI3, cu robinetul de separare VP3; - circuitul independent cu boiler pentru prepararea apei calde menajere (a.c.m.); acesta contine ventilele de separare VD4- VC4l?i pompa de circulatie PCI4 cu robinetul de separare VP4; boilerul are capacitatea de 200 litri l?i contine pe circuitui primar ventilele de separare VA1, VA2. Vasul de expansiune inchis VE preia variatiile de volum ale agentului termic l?i este racordat Ia nivelul distribuitorului prin intermediul ventilului de separare VE1. Umplerea l?i completarea cu apa rece a instalatiei se realizeaza pe circuitul principal retur prin intermediul robinetelor VR 1 (VR2). Supravegherea presiunii in instalatie se efectueaza vizual prin intermediul manometrului P. Presiunea maxima din instalatie nu va depal?i 3,5 bari. Tn vederea functionarii corecte a instalatiei termice, in schema tehnologica cu aparatura de automatizare s-au mai prevazut urmatoarele: - pe circuitul de ducere al fiecarui cazan se monteaza clapetele de retinere cu ventilele de separare CR 1 V1.2; CR2 - V2.2; CR3 - V3.2, respectiv CR4 - V4.2; - pe circuitul de incalzire cu corpuri statice se monteaza robinetul de reglare cu trei cai VRI1 l?i clapeta de retinere CRI1 cu robinetul de separare VR1. - pe circuitul primar al boilerului se monteaza clapeta de retinere CRI4, intercalata intre pompa PCI4 l?i ventilul de separare VP4. Pentru a elimina pericolul de explozie in centrala termica se recomanda instalarea unui detector de gaz natural pe tavanul incaperii centralei l?i montarea unui electroventil pe conducta principala de alimentare cu gaz natural, in exteriorul cladirii. b. Functionarea sistemului de automatizare. Tn conformitate cu specificul instalatiei de incalzire din cladire s-a adoptat urmatoarea strategie de conducere automata: - Asigurarea optimizarii relatiei confort - consum minim de energie pentru incalzirea holurilor, spatiilor comune de acces l?i grupurile sanitare se realizeaza printr-un reglaj calitativ cu ajutorul robinetului de reglare cu trei cai VRI1; - Asigurarea optimizarii relatiei confort - consum minim de energie pentru spatiile incalzite cu ventiloconvectoare se asigura prin reglare locala folosind buclele de reglare din dotarea acestora, individual, pe spatii compartimentate; Cantitatea de caldura produsa de cazane se adapteaza permanent Ia cerintele circuitelor de incalzire l?i de preparare apa calda menajera. Tn acest sens se utilizeaza o strategie de conducere care tine seama de temperatura exterioara pentru reglarea temperaturii agentului de pe conducta de tur general. Cazanele se comanda sa functioneze in cascada, in concordanta cu parametrii mentionati l?i curbele de reglare prescrise. Prepararea apei calde menajere in boiler se efectueaza prioritar fata de circuitele de incalzire. Sistemul de reglare adoptat conduce Ia obtinerea unui randament maxim al cazanelor, precum l?i o uzura uniforma a acestora. Strategia de conducere automata descrisa este asigurata prin intermediul regulatorului pentru cascada de cazane modulante A:x 5200 SR-R (regulator master) l?i regulatorul zonal cu 6 iel?iri digitale A:x 5112 ZN (regulator slave). La intrarile regulatoarelor se conecteaza traductoarele de temperatura TBE (temperatura agentului termic din conducta de ducere principala), TEX (temperatura mediului exterior), TC (temperatura agentului termic din conducta de ducere pentru circuitul de incalzire cu corpuri statice), TV (temperatura agentului termic din conducta de ducere pentru circuitul de incalzire cu ventiloconvectoare) l?i TB (temperatura a.c.m. preparate in boiler). Regulatorul master comanda cazanele C1 ... C4, conform strategiei de functionare in cascada l?i pompa PCI4 a boilerului. Regulatorul slave comanda elementele de executie ale circuitelor de incalzire. Pentru circuitul de incalzire cu corpuri statice se comanda pompa PCI1 l?i robinetul de reglare cu trei cai VRI1, functie de TC l?i TV. Pentru circuitele de incalzire cu ventiloconvectoare se comanda pompele PCI1, respectiv PCI3, functie de TV. lnterfata de comenzi este constituita din releele de comanda l?i siguranta de protectie. Acestea sunt necesare pentru comanda data de regulatoare catre motoarele pompelor.

6.2.2.9. ConducetN automstla unel centrale tennlce cu cazane liJ cascacll, cu tTel clrculte pentru Tncllzlre J1 cu un circuit pentru prepararea ape/ calde menajere a. Schema tehnologicl cu aparatura de automatizare Solutia adoptata pentru conducerea automata a centralei termice aferente unui imobil de birouri P+5 se prezinta in fig. IV.6.11. Circuitele hidraulice ale instalatiei termice reprezinta structura centralei termice l?i a instalatiei de incalzire din cladire. Acestea sunt organizate astfel: - 4 cazane C 1, C2, C3, C4, legate in paralel Ia butelia de egalizare a presiunii BEP; - circuit independent cu boiler pentru prepararea apei calde menajere (a.c.m.); - circuit independent pentru incalzire cu corpuri statice (radiatoare), prevazut cu robinet de reglare cu trei cai; - 2 circuite directe pentru incalzire cu ventiloconvectoare. Cazanele functioneaza cu condensatie, cu combustibil gaz natural l?i sunt de tip Keston C55. Fiecare cazan poate fi izolat hidraulic de restul instalatiei termice cu ajutorul robinetelor de izolare cu actionare manuala V1.1 - V1.3; V2.1 - V2.3, V3.1 - V3.3; V4.1 - V4.3. Circuitele de incalzire sunt racordate Ia butelia de egalizare a presiunii prin intermediul unui distribuitor - colector. Cladirea este dotata cu trei circuite de incalzire l?i unul de preparare a apei calde menajere, astfel: - circuitul de incalzire cu corpuri statice care asigura incalzirea holurilor, spatiilor comune de acces l?i grupurilor sanitare; acesta contine ventilele de separare VD 1 - VC 1 l?i pompa de circulatie PCI1 cu robinetul de separare VP1; - circuitul de incalzire 1 cu ventiloconvectoare asigura incalzirea sectiunii

C")
CIRCUIT INCALME VENTLOCON\I'ECTOARE 2

"CC
CIRCUIT INCAI.ZIAE CAI.OfUFERE
TEX

i'

.,
,--------------------------------------------.--------------~
me
'Ill>

,.. c:
~

s:
a
I

S'

---

TV

1111

:
(6
12

ACM

a iii'

:;
APA

BCP

lmERfATA

COMENZI

L~;:

BOILER
2001

m
RECE

.. ~.

i i
0

.''"

"'' __ _J
_......
XIB 8u$

REGULATOR MASTEA
AX ~200 $0-R

;5)

- ...
c:r CD

I 'IR2

IC31

Fig. IV.8.11. Schema telvlologlci cu aparatura de automatlzare pentru o centrall tennlci cu cazaneln cascadi.
INSTALATIE TERMICA C1...C4- CAZANE CU CONDENSATIE TIP KESTON, CR1...CR4- CLAPETE DE RETINERE, PC1...PC4- POMPELE DE CIRCULATIE DIN CAZANE; CRI1 V I.J- ROBINETE, BEP- BUTELIE, EGALIZARE PRESIUNE, VE- VAS DE EXPANSIUNE INCHIS, PC11 ... PCI4- POMPELE DE CIRCULATIE TNCALZIRE INSTALATIE DE AUTOMATIZARE TEX- SENZOR DE TEMPERATURA EXTERIOARA, TV- SENZOR DE TEMPERATURA PENTRU CIRCUITELE VENTILOCONVECTOAAELOR, TC - SENZOR DE TEMPERATURA PENTRU CIRCUITUL CORPURILOR STATICE DE iNCAlziRE, TB- SENZOR DE TEMPERATURA BOILER, TBE- SENZOR DE TEMPERATURA TUR GENERAL, AC1 ...AC4- BLOC DE AUTOMATIZARE PROPRIU CAZANELOR CU CONDENSATIE TIP KESTON, T- TERMOMETRU, M- MANOMETRU.

,..
:<
~ a

a ;::;
~.

t<

TABLOU DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA EXISTENT

REGULATOR MASTER M5200 SO-R (C3)

REGULATOR

SlAVE
M 5112 ZN ( C3)

:<
):a

g
a
C<

....jl~~ frn ~ ~]"]""

~ ~

XIB

I
32814

XIB

I
s

~~ "'~ ~laD ~
\1 .....

"""'"""" IIUJ
"-J
VRI1

a ;::j'
::!.

, '/
'
, I~
PCI2 PCI1

: TBE

~
I'

3'

31&31

PCI3

/ . ~. <
PCI4

~~~

~ ~~~ 5)4

~ (5}4 IS}4
NL

f000<

I
..---' INTERFATA COMENZI

"'CC

"
i' 5:
~ ):a

r/__ ~

AC1
TI-IERM
SENZOR

~EN

I
1
2

AC2
~EAM

~EN

SENZOR

I
1
2

AC3
THERM SENZOR EXTERIOA
Sl2 Sl.1 ALIMENTARE
CAZAN

~N

I
1 2 I 2
N L

AC4
THERM
SENZOR
~XT1=t!CIA

~EN

I
1
2
1

3
C

g
a C
~

EXTERIOR SL2
Sl.1 AUMENTARE CAZAN Cl

1 2

EXTERIOR
SL2
SL1

,
2

~~
~

AltMENTAAE CI<ZAN
C2

C3

' of( v

SL2 SLI
ALIMENTARE CAZAN
CA

' ~

-------

CIRCUITE DE FORTA CIRCUITE DE COMANDA CIRCUITE DE MASURA SI SEMNAL CONDUCTOR DE FAZA CONDUCTOR NEUTRU CONDUCTOR DE LEGARE LA PAMANT

- = ;
" S::
0 ...
ii'

a
(;'

Cf
ct

Fig. IV.8.12. Schema electrtci de comandl eutomati.

TEX- SENZOR DE TEMPERATURA EXTERIOAAA, lV - SENZOR DE TEMPERATURA PENTRU CIRCUITELE VENTILOCONVECTOAAELOR, TC - SENZOR DE TEMPERATURA PENmU CIRCUITUL CORPURILOR STATICE DE TNCALZIRE, T8 - SENZOR DE TEMPERATURA BOILER, TBE - SENZOR DE TEMPERATURA TUR GENERAL, AC1 ... AC4- BLOC DE AUTOMATIZARE PROPRIU CAZANELOR CU CONDENSATIE TIP KESTON.

Capitolul 6: Automatizarea instala,iilor termice

c. Schema electricA de comanda automata (fig. IV.6.12) Circuite de fortii lnstalatiile de alimentare cu energie electrica se prevad din tabloul electric existent al centralei termice. Tot aici se alimenteaza regulatoarele $i interfata de comenzi. Regulatoarele $i interfata de comenzi sunt pozitionate grupate In acela$i loc, langa regulatorul master AX 5200 SQ-R. Circuite de comandii Circuitele de comanda se refera Ia motoarele pompelor PCI1 ... PCI4, robinetului de reglare VRI1 $i comenzile cazanelor AC 1... AC4. Cablarea se face pe traseu comun cu circuitele de forta. Circuite/e de miisurii $i semnal Circuitele de masura $i semnal se refera Ia traductoarele de temperatura din sistem. Cablarea circuitelor de rnasura $i semnal se face cu cabluri flexibile din cupru, montate aparent In canale de cabluri din PVC cu capace. Traseele acestor circuite sunt separate de traseele de forta. in cazul In care traseul acestor circuite este paralel cu celelalte trasee, atunci ele se monteaza Ia o distanta minima de 0,3 m lntre ele.
tor (gaz natural, propan, butan, combustibil lichid); - numarul cazanelor utilizate (un singur cazan, doua, trei sau mai multe cazane care functioneaza in cascada); - numarul $i tipul circuitelor independente de incalzire (preparare apa calda menajera instantaneu sau cu acumulare, lncalzire cu corpuri statice, incalzire cu ventiloconvectoare, lncalzire prin pardoseala, lncalzire piscina, circuite de incalzire directe sau cu robinete de reglare cu trei cai, etc.); - exigentele In asigurarea confortului termic $i efectuarea economiei de energie (tablouri de automatizare care asigura functii minime obligatorii $i tablouri de automatizare electronice complexe prevazute cu posibilitati de programare a parametrilor de functionare ai sistemului, programare orara zilnica $i saptamanala a regimurilor contort I economic $i protectie impotriva inghetarii agentului termic, cu regulatoare numerice, cu logica de comanda a pompelor, cu posibilitati de comunicare cu alte echipamente inteligente de automatizare, etc.); - posibilitatea de integrare a instalatiei de incalzire in sisteme de gestiune tehnica a cladirilor. lnstalatia de lncalzire analizata in continuare poate fi utilizata pentru lncalzirea unui apartament sau a unei vile. in aceste conditii cazanul $i instalatia de lncalzire propriu-zisa pot avea caracteristicile care se prezinta in continuare.

IV. Automatizari
Cazanul poate functiona In regim de incalzire sau de preparare a apei calde menajere, folosind o singura pampa de circulatie pentru agentul termic. Comutarea intre cele doua regimuri de functionare se face automat prin actionarea clapetei de inversare lncalzire/a.c.m. (C.I.). Aceasta dirijeaza agentul termic din cazan spre corpurile de incalzire sau spre schimbatorul de caldura al a.c.m .. Prepararea apei calde menajere este prioritara fata de circuitul de incalzire. Atunci cand se solicita de catre consumator apa calda, unitatea centrala de automatizare prime$te un semnal electric de Ia traductorul de debit al a.c.m. $i comanda clapeta de inversare incalzire/a.c.m; se lnchide circuitul corpurilor de incalzire $i pampa alimenteaza circuitul primar al schimbatorului de caldura pentru prepararea apei calde. Se comanda de asemenea $i o putere a arzatorului adaptata acestui regim de functionare. Dupa ce consumul de apa calda inceteaza, se inchide circuitul schimbatorului de caldura pentru prepararea apei calde $i se deschide circuitul de incalzire, urmarindu-se realizarea temperaturii impuse pentru temperatura agentului termic, conform graficului de reglaj termic calitativ. Sistemul de reglare automata existent in cazan asigura mentinerea constanta a temperaturii agentului termic Ia ie$irea din cazan prin inchiderea sau deschiderea alimentarii cu combustibil a arzatorului sau, in cazul cazanelor cu flacara modulanta, prin modularea debitului de combustibil. Aceasta temperatura este un indicator de reglare a alimentarii cu combustibil a arzatorului cazanului. Valoarea temperaturii se stabile$te fie manual cu ajutorul termostatului de cazan, fie automat prin intermediul traductorului de temperatura exterioara $i al curbei de reglare alese. in varianta stabilirii automate, temperatura agentului termic Ia ie$irea din cazan este obtinuta cu ajutorul curbei de reglare alese, functie de temperatura exterioara. in general, cazanele au aceasta functie de automatizare disponibila optional. Se alege o anumita curba de reglaj termic calitativ, potrivita ansamblului constructie-instalatie de incalzire. Astfel, o curba de reglaj termic bine setata reflecta aprecierea corecta a corelatiei dintre necesarul de caldura al constructiei, marimea suprafetei de incalzire $i parametrii agentului termic (temperatura $i debit). 0 alta categorie de reglaje se face prin intermediul termostatului de interior. Prin intermediul lui se mentine o temperatura cvasiconstanta intr-una din incaperile imobilului incalzit. Daca temperatura interioara masurata este

6.2.3. Automatizarea instal~ilor de incilzire cenb'ali de tip individual

Sistemul de conducere automata a instalatiilor de lncalzire de tip individual este capabil sa asigure alimentarea rationala $i eficienta cu caldura a cladirii, adica o calitate superioara a serviciilor (lncalzire $i apa calda) cu un consum de energie termica cat mai scazut. Se prezinta principalele modalitati de automatizare a functionarii unei instalatii de lncalzire centrala individuala. lnstalatia de lncalzire, din punctul de vedere constructiv, consideram ca este formata din trei componente principale: - centrala termica, - instalatia de lncalzire propriu-zisa; - instalatia de preparare $i de alimentare cu apa calda. Echipamentele de automatizare au rolul conducerii automate a lntregii instalatii de incalzire. in general, structura sistemului automat se alege corespunzator particularitatilor instalatiei de lncalzire adoptate $i depinde de o serie intreaga de factori cum ar fi: - tipul cazanului utilizat (cazan amplasat pe perete, cazan din fonta amplasat pe sol, cazan cu arzator atmosferic cu tiraj natural sau cu tiraj fortat, cazan cu arzator cu aer suflat, cazan cu arzator cu o singura treapta, cazan cu arzator cu doua trepte, cazan cu arzator cu flacara modulata, etc.); - tipul combustibilului utilizat de arza-

6.2.3.1. Cazanul este amplasst pe perete Cazanul poate fi cu tiraj natural sau cu tiraj fortat. Aceasta varianta se alege acolo unde spatiul nu permite amplasarea unui cazan pe sol $i atunci cand beneficiarul dore$te 0 investitie minima in instalatia de incalzire. Arzatorul poate functiona cu gaz natural, propan sau cu butan $i puterea flacarii poate fi modulata cu ajutorul unui ventil electromagnetic. Echipamentul de automatizare poate controla un circuit de lncalzire direct, iar temperatura interioara se masoara $i se regleaza prin intermediul termostatului sau al cronotermostatului de camera. Acest aparat de automatizare este recomandat a fi utilizat Ia acest cazan pentru asigurarea confortului termic $i reducerea consumului de combustibil. Prepararea apei calde menajere se face in regim instantaneu cu un debit decca. 11.;.14 1/min., cre$terea temperaturii apei calde menajere fiind de cca. 35C fata de temperatura apei reci din reteaua de alimentare (fig. IV.6.13.).

IV. Automatizari
diferita de temperatura interioara setata, atunci unitatea centrala de automatizare comanda lntreruperea alimentarii cu combustibil a arzatorului sau pornirea alimentarii dupa cum temperatura interioara masurata este mai mare sau mai mica decat temperatura interioara impusa Ia termostatul de interior. Tot unitatea centrala de automatizare controleaza ~i activitatea pompei de circulatie a agentului termic prin instalatie, care este In corelatie cu comenzile date asupra alimentarii cu combustibil a arzatorului cazanului. Cazanele cu condensatie dispun de modularea flacarii, adica debitul de combustibil Ia arzatorul cazanului poate fi modificat aproximativ continuu. La cele mai multe tipuri de centrale termice debitul de combustibil poate fi mo-

Capitolul 6: Automatizarea instalatiilor termice

dificat pe doua trepte. Termostatul de interior poate fi ~i un cronotermostat, adica un termostat care permite setarea temperaturii interioare Ia diferite momente ale zilelor saptamanii. 0 solutie mai elastica din punctul de vedere al reglarii este solutia cu robinete termostatice plasate pe fiecare corp de lncalzire. Fiecare din robinetele termostatice poate fi setat individual pe temperatura interioara dorita. Realizarea temperaturi interioare se face prin reglarea debitului de agent termic. Fluctuatiile diurne climatice sau de aporturi interioare de caldura indue prin intermediul robinetelor termostatice fluctuatii ale debitului total de agent termic. Scaderile debitului de agent termic conduce Ia atingerea temperaturii setate a agentului termic Ia ie~irea din cazan, ceea ce atrage dupa caz: - diminuarea debitului de combustibil Ia arzatorul cazanului; - trecerea de Ia treapta superioara Ia cea inferioara; - oprirea arzatorului.

42.3.2. Cazllnul este amp/llsllt,. sol

Cazanul se amplaseaza lntr-un loc special amenajat ~i arzatorul poate fi atmosferic (cu tiraj natural sau cu tiraj fortat) sau cu aer suflat. Poate dispune de o singura treapta de putere, de doua trepte de putere ~i de modulatia puterii flacarii. Combustibilul poate fi gazul natural, propanul sau butanul. Un arzator cu aer suflat poate utiliza ~i combustibilul lichid. Echipamentele de automatizare pot atinge aici niveluri ridicate de complexitate, asigurand conducerea arzatorului, conducerea mai multor circuite de incalzire independente ~i conducerea circuitului de preparare al apei calde menajere In boiler. Prepararea apei calde menajere se poate face cu prioritate sau fara prioritate ~i se poate activa functia "antilegionela". Prepararea cu acumulare In boiler se poate face Ia temperatura dorita de utilizator, fixata de Ia tabloul de automatizare sau cu ajutorul termostatului de boiler. Schemele hidraulice ale instalatiei de lncalzire cu aparatura de automatizare pot avea o multitudine de structuri. Pornind de Ia cerintele beneficiarului, alegerea solutiei optime trebuie facuta numai lmpreuna de catre inginerii de instalatii termi~ti cu inginerii de instalatii automati~ti. Schema cea mai simpla poate fi atunci cand instalatia are un singur circuit de incalzire direct (fara robinet de reglare cu trei cai) ~i circuitul de boiler. Urmeaza apoi schema obtinuta prin introducerea robinetului de reglare cu trei cai pe circuitul de lncalzire (fig.
IV.6.14.).

Fig. IV.6.13. lnstal~ie individuaiA de incAizire cu preparare instantanee de a.c.m.

S.C. - schimbator de caldura instantaneu, U.C.A. - unitatea centrala de automatizare, V.G. - vana alimentare combustibil (gaz), C.l. - clapeta inversare (incalzire I a.c.m.), P - pompa agent termic, T.T. - traductor de temperatura agent termic (alimentare generala), TAC - traductor de temperatura apa calda menajera, T.l. - traductor de temperatura interioara, T.E. - traductor de temperatura exterioara, DAC - traductor de debit apa calda.

r - T~_~ 1::~:c.~ r;;.:~~===Tk.~~;A. .

'

.:::_ h _.,, _ _ _____.::..,....

CAS

iT.T.I

Fig. IV.6.14. Instal~ de lncllzJre de dlmenslunl medii, cu preparare fl

acumulare de a.c .m.

U.C.A. - unitatea centrala de automatizare, V.G. - vana alimentare combustibil (gaz), R.T.C. - robinet de reglare cu trei cai, P - pompa agent termic, T.T. -traductor de temperatura agent termic (alimentare generala), T.T.I. - traductor de temperatura agent termic alimentare incalzire, TAC - traductor de temperatura apa calda consum T.l. - traductor de temperatura interioara, T.E. - traductor de temperatura exterioara, DAC - traductor de debit apa calda.

Daca se prevad mai multe circuite de lncalzire independente atunci se poate utiliza butelia de amestec ~i cate un robinet de reglare cu trei cai pe fiecare circuit. Echipamentul de conducere automata trebuie ales ~i configurat corespunzator schemei hidraulice adoptate. De asemenea, programarea echipamentului trebuie sa fie facuta corespunzator schemei adoptate ~i scopului propus. Prepararea apei calde se programeaza dupa caz a fi prioritara fata de incalzire sau simultana cu lncalzirea. in cazul constructiilor mici avem un circuit de lncalzire ~i un circuit pentru boiler. Circuitele functioneaza automat independent cu prioritate pentru prepararea apei calde menajere.

Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor termice

in general schema hidraulica a instalatiei de incalzire cu aparatura de automatizare cuprinde urmatoarele elemente de automatizare: tabloul electronic central, automatul arzatorului, pompele de circulatie pentru incalzire $i pentru boiler, pampa de recirculatie pentru apa calda menajera, robinetul de reglare cu trei cai pentru circuitul de incalzire, traductoarele pentru masurarea temperaturii (din cazan, de pe circuitul de incalzire dupa robinetul de reglare cu trei cai, din boiler, temperatura exterioara, temperatura interioara din locuinta), sesizorul de curgere a agentului termic prin cazan, presostatul pentru sesizarea atingerii presiunii minime in circuitul hidraulic, termostatul de securitate al cazanului. Functionarea sistemului automat tine seama de temperaturile dorite in locuinta $i in boiler. Tabloul electronic comanda pornirile $i opririle arzatorului, in timp ce derularea secventelor obligatorii pentru arzator sunt controlate de automatul propriu al arzatorului. a. Prepararea apei calde menajere Prepararea apei calde din boiler, in varianta in care aceasta este prioritara fata de incalzire, se realizeaza prin oprirea pompei de circulatie a incalzirii, pornirea pompei boilerului $i mentinerea temperaturii Ia sooc in cazan pana ce in boiler se atinge temperatura impusa (recomandata Ia 55C). Pornirile $i opririle arzatorului sunt comandate de regulatorul bipozitional destinat prepararii apei calde menajere. in cazul variantei in care prepararea apei calde se face simultan cu incalzirea atunci rezulta de regula capacitati superioare ale sursei de alimentare cu cal dura. b. Reglarea temperaturii interioare din locuin~ Pompa de circulatie pentru incalzire functioneaza $i pampa boilerului este oprita. Arzatorul porne$te $i opre$te sub comanda regulatorului bipozitional al cazanului, mentinand temperatura in cazan Ia o valoare ceruta de atingerea randamentului maxim al acestuia (superioara celei necesare in circuitul de incalzire). Un regulator tripozitional comanda servomotorul robinetului de reglare cu trei cai, tinand seama de temperatura masurata pe circuitul de incalzire dupa robinetul de reglare $i pampa de circulatie. Aceasta temperatura trebuie sa fie mentinuta Ia valoarea impusa prin graficul de reglare al cladirii in functie de temperatura exterioara. Panta graficului de reglare se alege prin programare de Ia tabloul electronic. Valoarea temperaturii de referinta a regulatorului tripozitional rezulta din graficul de reglare $i se modifica corespunzator

IV. Automatiziiri

temperaturii exterioare, care reprezinta ceruta de instalatia de incalzire (fig. perturbatia principala pentru structura IV.6.15) $i devine nesatisfacator pentru de reglare tripozitionala. o functionare Ia sarcina redusa. De Reglarea temperaturii agentului ter- aceea, este preferabila instalarea mai mic prin intermediul robinetului cu trei multor cazane de putere medie, decat cai se face in cadrul instalatiilor mai un singur cazan de putere mare, mari, in care alimentarea circuitului de pentru ameliorarea bilantului energetic incalzire se face concomitant cu ali- al centralei termice. mentarea cu apa calda a consumatoa. Descrierea functionaiA prin metorului. Cazanul prepara agent termic da Grafcet a automatului pentru conform graficului de reglaj termic (cu conducerea cascadei portiunea de frangere) iar pe circuitul Avand in vedere complexitatea conde incalzire se corecteaza temperatura ducerii unor cazane in cascada, se utiagentului termic conform graficului de lizeaza descrierea functionala cu ajuto: rul metodei Grafcet, specifica automareglaj termic propriu incalzirii. Reglarea temperaturii interioare din tizarilor industriale. Se folosesc doua locuinta folose$te structura de reglare Grafcet-uri structurate ierarhic, unul Ia combinata. Aceasta intrune$te avanta- nivelul superior (fig. IV.6.17) denumit jele reglarii clasice dupa abatere (eroa- Grafcet de supraveghere, cu rolul de a re stationara nula) $i a reglarii dupa per- , autoriza sau a bloca functionarea casturbatie (actiunea regulatorului de com- cadei $i unul Ia nivelul inferior (fig. pensare a efectului perturbatiei are loc IV.6.18) denumit Grafcet de conducere, inainte de aparitia unei abateri intre va- cu rolul de a asigura procedurile de loarea dorita a temperaturii din cladire pornire $i de oprire ale cascadei. Pentru a permite unei etape sa emita $i valoarea reala masurata a acesteia). Sistemul automat de conducere a in- un ordin de executie catre Grafcet-ul stalatiei de incalzire mai asigura printre i de Ia nivelul ierarhic inferior, se foloaltele: stabilirea temperaturilor minime Se$te o macro-etapa. Macro-etapele, $i maxime admise in cazan $i pe circu- in general, permit descompunerea unui itele de incalzire, programarea orara Grafcet in mai multe parti, :;;i permit zilnica $i saptamanala a temperaturilor dialogul intre Grafcet-urile situate pe interioare in regim contort I economic, niveluri ierarhice diferite. protectie impotriva inghetarii agentului Modul in care actioneaza o macrotermic $i a apei din boiler, logica de etapa se poate urmari in fig. IV.6.16, comanda a pompelor, comportarile Ia unde activarea macro-etapei M 1, din intreruperea tensiunii electrice de ali- Grafcet-ul de pe nivelul ierarhic supe, mentare, Ia intreruperea alimentarii cu rior, conduce prin salt Ia activarea eta' combustibil, Ia scaderea presiunii din pei de intrare 11 din Grafcet-ul subor. instalatie, Ia supratemperatura. donat. ' Dupa parcurgerea etapelor acestui
1

6.2.4. Analiza sistemului automat de conducere a cazanelor 1n

l](%)
lJ teoretic
I I I I

cascadi
, , , incalzirea cladirilor $i prepararea apei calde pentru consum menajer se poate asigura cu un singur cazan sau cu 2 ... 10 cazane identice legate in cascada. Termenul "cascada" se refera Ia un numar corespunzator de cazane identice legate hidraulic in paralel $i care beneficiaza de o automatizare specifica acestei situatii. Energia termica totala solicitata de instalatia de incalzire este obtinuta din suma energiilor termice produse de fiecare cazan in parte. Deoarece cantitatea de energie termica solicitata de instalatia de incalzire este variabila pe durata unei zile, de Ia o zi Ia alta $i de Ia un anotimp Ia altul, automatizarea specifica acestui caz va determina pornirea Ia un moment dat a unui singur cazan sau a mai multor cazane. Puterea arzatoarelor va fi contralata prin numarul de trepte in functiune sau prin sistemul de modulare a flacarii. Randamentul 1J al unui cazan se diminueaza rapid cu sarcina termica
80
70

----------r
I I

lJ mediu anual

60 0

(%)

;
1

100 Sarcin

Fig. IV.6.15. Randamentul unul cazan in fun~e de sarcina tennlci ceruti de lnstal&11e

.
i
1

,
I
1

Etapa de intrare

Etapa de ie!;lire

Flg.IV.6.16. Macro-etapi in Grafcet

IV. Automatizari

Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor termice

Grafcet se ravine in Grafcet-ul principal, unde tranzitia din aval de macroetapa este validata prin activarea etapei de ie!;lire E1 din Grafcet-ul subordonat. b. Grafcet de supraveghere a cascadei (nivelul superior) Acest grafcet asigura punerea in functiune a cascadei. Etapa 0 este etapa activa initial, iar etapa 3 este macro-etapa. c. Grafcet de conducere a cascadei (nivelul inferior) Are rolul de asigurare a functionarii normale a cascadei atunci cand Grafcet-ul de Ia nivelul ierarhic superior o cere. Acest Grafcet asigura temperatura impusa in conducta de tur prin pornirea !?i oprirea corespunzatoare a etajelor cascadei. d. Concluzii Functionarea cazanelor in cascada se poate caracteriza prin: - un randament mai bun al instalatiei de incalzire; - dispune de un anumit grad de rezervare care permite furnizarea caldurii Ia parametri nominali sau diminuati chiar atunci cand un cazan este defect; - asigura o uzura uniforma a cazanelor prin permutarea acestora Ia intervale de timp prestabilite. Un cazan al cascadei care nu functioneaza trebuie sa fie izolat hidraulic, pentru a nu se comporta ca un consumator de energie termica !;li sa nu conduca Ia pierderi de energie in sistem. Automatizarea cascadei regleaza temperatura ek din conducta comuna de tur, temperatura care se masoara cu un traductor ce trebuie irigat permanent prin circulatia apei. La oprirea unui cazan, trebuie mentinuta un timp circulatia apei in corpurile de incalzire dupa oprirea arzatorului, pentru evitarea supraincalzirii cazanului care poate duce Ia actionarea termostatului de protectie Ia supratemperatura. Cascada se recomanda a fi utilizata pentru instalatiile de incalzire ale cladirilor mari !?i cu destinatie speciala, cum ar fi: !?COli, spitale, hoteluri, banci, centre comerciale, etc.

Deschiderea circuitului hidraulic al cazanului 1

Circulatia apei in cazanul

6.3. Automatizarea
instalatiilor solare
6.3.1. Generalitl1i
lnstalatiile termice din cladiri pot functiona cu energie obtinuta de Ia diferite surse de caldura: - cazane care functioneaza pe diferite tipuri de combustibil sau cazane electrice; - captatoare solare; - combinat de Ia cazane !;li de Ia captatoare solare. 0 schema de principiu care arata cum se prepara apa calda menajera folosind instalatia solara se prezinta in fig. IV.6.19. Preluarea energiei termice de Ia captatoarele solare !;li I sau de Ia cazan, se asigura prin automatizarea corespunzatoare a instalatiilor. Rezulta ca vom avea doua tipuri de echipamente de automatizare: - pentru instalatia solara; - pentru cazan. Cele doua tipuri de echipamente de automatizare trebuie sa functioneze impreuna, cuplate functional prin procesele termice din instalatie, dar separate din punctul de vedere al semnalelor electrice purtatoare de informatii masurate sau de comanda. Echipamentul principal de automatizare al instalatiei solare este un echi-

Autorizarea functioniirii cascadei

Mentinerea circulatiei apei in cazanul 1

Oprirea circulatiei apei in cazanul1

inchiderea circuitului hidraulic al cazanului 1

Flg.IV.6.17. Grafcet de supraveghere cu macro-etapi.

Deschiderea circuitului hidraulic al cazanului 2

Circulatia apei in cazanul 2

incalzire cu cazanul 1 si cazanul 2

Oprirea cazanului 2. Mentinerea circulatiei apei in cazanul 2

/~-------------0 T1/ : :
..........

RS

; ; ~
\

Oprirea circulatiei apei in

r/
!
!PC

BS

~-~3

11

-~--~'
~

;~..... ;

.
Car

inchiderea circuitului hidraulic al cazanului 2

............... .

incalzire cu cazanul 1

Oprirea cazanului 1

Fig. IV.6.18. Grafcet de conducere.

Flg.IV.6.19. Schema de princlplu a unellnstalatll solare de preparare a apei calde menajere CS - captator solar; BS - boiler solar; PC - pompa de circulatie; RS - regulator solar; Car - contor de apa rece menajera; T 1 - senzor de temperatura pentru captatorul solar; T2 - senzor de temperatura pentru apa din partea inferioara a boilerului; T3- senzor de temperatura pentru apa din partea superioara a boilerului.

Capitolul 6: Automatizarea instala!iilor term ice

pament complex, denumit in continuare regulator solar. La intrarile regulatorului solar se conecteaza traductoare (senzori) pentru masurarea temperaturilor: - din captatoarele solare; - apei calde din partea inferioara a boilerului; - apei calde din partea superioara a boilerului. le~irile regulatorului solar comanda electric elementele de executie prin intermediul carora conduce procesul: - pompe de circulatie; - robinete de reglare cu trei cai. Regulatorul solar regleaza temperatura apei din boiler actionand asupra pompei de circulatie din circuitul primar, contorizeaza energia termica acumulata in boiler, comanda pompa de recirculare a.c.m., maximizeaza cantitatea de energie acumulata in boilere functie de valorile temperaturilor din captatorul solar ~i din boilere, etc. Tn instalatiile solare, regulatoarele pot conduce instalatiile termice astfel incat sa functioneze in urmatoarele regimuri: - preparare a.c.m. numai cu energia captata de Ia soare; - preparare a.c.m. cu energia produsa de cazan, sau de un incalzitor elec- ' tric, sustinut de energia captata de Ia soare.
1

IV. Automatiziiri
data de regulatorul solar in perioadele de timp programate, respectiv cand temperatura din conducta de distributie a apei calde menajere coboara sub valoarea de 35 c

temperatura T3 detecteaza o temperatura mai mare de 60 c. comanda oprirea pompei. Pompa porne~te automat atunci cand temperatura a.c.m. din boiler scade sub valoarea impusa de 40C. Regulatorul solar controleaza diferenta dintre temperaturile masurate de T1 ~i T2 , in scopul impiedicarii pornirilor ~i opririlor frecvente ale pompei. Regulatorul opre~te pompa daca temperatura masurata de T1 depa~e~te valoarea de 65C. Pompa reporne~te atunci cand temperatura masurata de T1 scade sub 65C ~i daca temperatura masurata de T2 este sub 40C. b) cu recircularea a.c.m. (fig. IV.6.20) Functionarea instalatiei este asemanatoare cu cea prezentata Ia punctul a) cu singura completare ca aici pompa pentru recircularea a.c.m. este coman-

6.3.2.2. PreparaffNJ a.c.m. cu un cmp de captstoare so/are 1J1 ~ bol/ere a) folosind robinet de reglare cu trei

cAi (fig. IV.6.21) Apa calda menajera se prepara in doua boilere solare, folosind un singur camp de captatoare solare. Temperaturile apei din boilere depind de consumul de a.c.m. Pentru aducerea ~i mentinerea temperaturii apei in fiecare boiler Ia valoarea prescrisa, regulatorul solar va comanda servomotorul M al robinetului de reglare cu trei cai. Schema ofera posibilitatea contorizarii energiei termice captate ~i stocate in

6.3.2. lnstala1:ii solare Ia care necesarul de cilduri este acoperit Integral de Ia soare
1

Fig. IV.8.20. lnstalfl1:1e solarl de preparare a a.c.m. cu reclrcularea a.c.m.

PR - pompa de recirculare a apei calde menajere; celalalte notatii au semnificatia din fig. IV.6.19.

in acest caz parametrii a.c.m. depind ~~--------------------------------------------------------~ de conditiile meteorologice, deoarece ' r--------------------------------------------------------------, nu se utilizeaza o alta sursa de caldura ' clasica pentru perioadele din an in care energia solara nu este suficienta. Boilerul care prepara a.c.m. este un boiler clasic cu o singura serpentina. Volumul acestui boiler va fi marit conform specificului functionarii instalatiilor solare: se acumuleaza cat mai multa energie termica in boiler atunci cand M --~--:soarele poate sa o ofere ~i se consuma :fBS1'! ! apa calda atunci cand este necesara.
1

:
j

:
j

6.3.2.1. PreparaffNJ a.c.m. cu un cmp de captstoare sol8re 1J1 un boiler solar

a) fm'A recircularea a.c.m. (fig. IV.6.19) Reglarea temperaturii in boiler se obCar tine prin pornirea I oprirea pompei, sau prin reglarea turatiei motorului electric Fig. IV.8.21. lnstalfl1:1e solarl de preparare a apei calde menajere cu 2 bollere al pompei, atunci cand senzorul de de acumulare a apel cakle fl cu roblnet de reglare cu trei ell: temperatura T1 detecteaza faptul ca ' 881 - boiler solare 1; 882 - boiler solar 2; T2 - senzor de temperatura pentru apa din temperatura captatorului este mai partea inferioara a boilerului 881; T3- senzor de temperatura pentru apa din partea mare decat temperatura apei de superioara a boilerului 881; T4- senzor de temperatura pentru apa din partea inferioara deasupra serpentinei din boiler T2. a boilerului 882; Ts - senzor de temperatura pentru apa din partea superioara a Apa din boilerul solar este incalzita boilerului 882; Ts- senzor de temperatura pentru turul circuitului solar; T7 - senzor de pana Ia valoarea prescrisa a temperatemperatura pentru returul circuitului solar; TD - traductor de debit; R3c - robinet de turii acesteia, care de obicei are valoareglare cu trei cai ~i servomotor; celalalte notatii au semnificatia din fig. IV.6.19 rea de 60C. Cand senzorul de

IV. Automatiziri

Capitolul 6: Automatizarea instalafiilor term ice

pind de consumul de a.c.m. Pentru reglarea temperaturii apei in fiecare boiler se utilizeaza pompe de circulatie distincte, PC1 !;li PC2, pentru fiecare boiler. Regulatorul solar va comanda pornirile I opririle pompelor PC 1 sau PC2. Boilerul solar 1 se incarca prioritar fats de boilerul solar 2. Schema ofera posibilitatea contorizarii energiei termice trimise de Ia captator Ia boilere; in acest scop se folosesc traductorul de debit TO !;li traductoarele de temperatura T6 !;)i T7. Tn momentul in care T2 sesizeaza indeplinirea conditiilor de pornire ale boilerului prioritar, acesta este incarcat cu prioritate fata de eel de-al doilea boiler. Printr-o strategie de reglare in functie de timp !;li praguri de temperatura prestabilite !;li in acest caz se comanda bascularea stocarii intre cele doua boilere, in sensul optimizarii, pe criterii de maxim a acumularii de energie termica.

Daca procesul de stocare s-a incheboilere; in acest scop se folosesc traductorul de debit TO !;li traductoarele iat, regulatorul comanda prin intermede temperatura T6 !;li T7. ' diul robinetului initializarea stocarii Ia Sistemul de conducere automata nivelul boilerului secundar. asigura prioritate pentru boilerul solar Printr-o strategie de reglare in functie BS 1 (boiler prioritar), care se incalze!;)te de timp !;li praguri de temperatura prioritar fata de boilerul solar BS2 prestabilite se comanda bascularea stocarii intre cele doua boilere, in sen(boiler secundar). sui optimizarii, pe criterii de maxim a Functionarea schemei Tn momentul in care senzorul de acumularii de energie termica. temperatura T2 sesizeaza indeplinirea b) folosind doua pompe de circulatie pentru circuitul solar (fig. IV.6.22) conditiilor de alimentare a boilerului prioritar, regulatorul comanda robinetul Apa calda menajera se prepara in de reglare cu trei cai, astfel incat ince- doua boilere solare folosind un singur pe stocarea apei calde Ia nivelul aces- camp de captatoare solare. Temperaturile T2 !;li T3 ale apei din boilere detuia.

necesarul de cilduri nu este

acoperit integral de Ia soare
Tn zona de clima in care se afla Romania, radiatia solara nu este sufiTD cienta pe toata durata unui an pentru a acoperi intreaga cantitate de caldura necesara pentru prepararea a.c.m. De aceea, in Romania, o instalatie solara Car ' trebuie sa functioneze combinata cu un alt generator de caldura (un cazan PC2 care functioneaza pe combustibil lichid Fig. IV.8.22. lnstala11e solarl de preparare a apel calde menajere cu 2 bollere sau gazos, sau un incalzitor electric). de acumulare a apel calde ,1 cu 2 pompe de clrculatie:
PC1 - pompa de circulatie 1, pentru incarcarea cu apa calda a boilerului solar BS1; PC2 - pompa de circulatie 2, pentru incarcarea cu apa calda a boilerului solar BS2; celalalte notatii au semnificatia din fig. IV.6.22.

6.3.3. lnstal&1ii solare Ia care

.........................................

RS Cl
-I

r-6 I ...

IS

-I
~

tr-.6 I ...
I ::

..

.,,

I I

_ _ _ _ _ _ _ _ _J _ _ ...l

t
TD
!PC
Car
Fig. IV.8.23. lnstalatie solarl de preparare a apel calde menajere cu cazan pentru incilzlrea apei calde menajere pentru incilzlrea clidlrtl:
_ _ _ _ _ _ _ _ _ JI

.a

CZ - cazan pentru pentru incalzirea apei calde menajere ~i pentru incalzirea cladirii; Cl - corpuri de incalzire; IS - instalatie sanitara de alimentare cu apa calda menajera; T4 - senzor de temperatura pentru returul circuitului solar; celalalte notatii au semnificatia din fig. IV.6.19.

Capitolul 6: Automatizarea instalaJiilor termice

6.3.3.1. lnstalatle solstd cu sustJneres ,.,.,..,, ape/ calde menajere (fig. IV.6.23) Se prezinta structura l;li functionarea unei instalatii solare de prepararea apei calde menajere intr-o cladire, care utilizeaza un boiler cu 2 serpentine, cu sustinerea instalatiei de incalzire a cladirii. Conducerea automata a instalatiei se realizeaza cu ajutorul regulatorul solar. La intrarile regulatorului solar se conecteaza traductoare (senzori) care masoara temperaturile: din captatoarele solare, apei calde din partea inferioara l;li superioara a boilerului solar. Regulatorul solar comanda elementele de executie ale sistemului de conducere automata conform algoritmului implementat in regulator: motorul electric al pompei de circulatie din statia de pompare solara $i servomotorul robinetului de reglare cu trei cai din circuitul de incalzire al cladirii. Cazanul va porni automat, in sprijinul instalatiei solare pentru preparare a.c.m., atunci cand temperatura

IV. Automatiziri

masurata in partea superioara a boi- functioneaza, Ia scaderea temperaturii lerului va fi sub valoarea impusa. Ca- a.c.m. sub valoarea impusa, cazanul zanul dispune de propria sa automati- pornel;lte automat, servomotorul vanei zare clasica, care primel;lte o singura cu 3 cai asigura circulatia agentului informatie din instalatia solara: tem- termic prin serpentina din partea peratura din partea superioara a boile- superioara a boilerului. in acest tel se asigura prepararea rului. Tncarcarea boilerului cu energie sola- apei calde menajere in perioadele in ra se realizeaza intotdeauna atunci care captatoarele solare nu pot asigura cand radiatia solara este capabila sa ri- temperatura minima de 40C. dice temperatura in captatoarele solare Cand instalatia de incalzire functiopeste valoarea temperaturii apei stoca- neaza iar captatoarele solare asigura te in boiler. Principiul folosit este acela temperatura apei calde menajere din ca trebuie stocata oricand in boiler boiler sub temperatura minima preenergia solara captata, oricat de mica scrisa, servomotorul vanei cu trei cai ar fi cantitatea de energie l;li se consu- , asigura circulatia agentului termic prin ma aceasta energie atunci cand con- serpentina situata in partea superioara a boilerului. fortul din cladire o cere. Apa din boiler este incalzita pana Ia Tn acest tel instalatiile solare pot valoarea prescrisa a temperaturii aces- asigura o parte din energia necesara teia. Pentru a acumula o cantitate cat prepararii apei calde menajere in pemai mare de energie termica in boiler, rioadele de Ia inceputul l;li sfarl;litul este necesara mentinerea unei tempe- perioadei de incalzire, cand temperaraturi ridicate in boiler; se recomanda turile exterioare sunt pozitive .. valoarea de 60C. Daca instalatia de incalzire nu

IV. Automatizari
Capitolul Automatizarea instalatiilor ' de ventilare-climatizare 7

Capitolul 7: Automatizarea instala1iilor de ventilare-climatizare

IV. Automatizari

Automatizarea unei instal~i de climatizare cu reglarea t~~J~~raturii 'i umidita1:ii

Descrierea instalatiei tehnologice (fig.12.5.6 din vol V lnstalatii de ventilare !;li climatizare) lnstalatia de climatizare este compusa din urmatoarele echipamente: PA - priza de aer, GE - gura de evacuat a aerului viciat, CR1 - clapeta de reglare actionata cu servomotor montata pe circuitul de introducere, CRR - clapeta de reglare actionata cu servomotor montata pe circuitul de recirculare, CRE - clapeta de reglare actionata cu servomotor montata pe circuitul de evacuare, F - filtru de praf, 81 - baterie de incalzire cu agent termic apa calda, 8R - baterie de racire cu agent termic apa racita, 14 - generator de abur, VI - ventilator de introducere, VE - ventilator de evacuare, M - servomotor, V1 - ventil cu 3 cai montat pe circuitul primar al bateriei de incalzire, V2 - ventil cu 3 cai montat pe circuitul primar al bateriei de racire.
Programul de automatizare Automatizarea trebuie sa asigure urmatoarele functiuni: 1. reglarea automata a temperaturii aerului introdus, prin actionarea vanei cu 3 cai V1 din circuitul de alimentare cu agent termic al bateriei de incalzire 81 respectiv prin actionarea vanei cu 3 cai V2 din circuitul de alimentare cu agent frigorific al bateriei de racire 8R; 2. reglarea automata a umiditatii aerului introdus, prin comanda functionarii in trepte a generatorului de abur 14. 3. protectie Ia inghet a bateriei de incalzire daca temperatura aerului Ia ie!;lirea din bateria de incalzire 81 coboara sub o valoare minima setata, prin inchiderea clapetei de aer proaspat CR1, deschiderea clapetei de recirculare CRR !;li deschiderea completa a vanei cu 3 cai V1 Ia bateria de incalzire; 4. semnalizarea colmatarii filtrului; 5. semnalizarea defectului Ia curea ventilatoarele VI, respectiv VE. Descrierea instalatiei de automatizare Aceasta cuprinde: un regulator de control universal tip POL YGYR, respectiv RWX62. 763 productie Landis&

Staefa Elvetia pentru controlul circuitului de incalzire, a celui de racire !;li reglarea proportiei de aer recirculat. Regulatorul poate fi utilizat atat ca regulator secvential (pana Ia 3 controlere independente, cu actiune P, PI sau PID) cat !?i ca regulator digital (pana Ia 3 controlere independente, cu actiune P). Regulatorul de control universal RWX62.7036 poate indeplini functii principale !;li auxiliare de control. Functiile principale de control sunt corespunzatoare functiilor cerute de schema functionala !;li anume: 1. reglarea automata a temperaturii aerului introdus, prin actionarea vanei cu 3 cai V1 din circuitul de alimentare cu agent termic al bateriei de incalzire 81, respectiv prin actionarea vanei cu 3 cai V2 din circuitul de alimentare cu agent frigorific al bateriei de racire 8R; Functii auxiliare de control: 1. Comutarea in regim "normal", operare in regim de "noapte" !;li "stand-by". 2. incalzire sau racire rapida 3. Alarma Ia deviatia valorii curente, pe termen lung (timpul este reglabil), in afara limitelor de toleranta setate. 4. Setarea Ia distanta. 5. Limitator general, cu actiune PI, care permite limite absolute minime !;li maxime. 6. Comutare de inghet care determina deschiderea clapetei de aer recirculat CRR !;li a ventilului de pe circuitul bateriei de incalzire V1 in pozitia maxima, precum !;li inchiderea clapetei aer proaspat CRI. 7. Protectie Ia inghet. care determina, suplimentar fata de functia prezentata mai sus, oprirea ventilatoarelor !;li da semnal de alarma. 8. Controlul in functie de temperatura exterioara, care, in combinatie cu monitorizarea protectiei Ia inghet, mentine pornita in mod continuu pompa de apa calda atat timp cat

temperatura exterioara este sub valoarea punctului setat. Pentru realizarea functiunilor principale descrise mai sus sunt necesare 5 sonde (fig. IV.7.1) de temperatura, !;li anume: 81 + 82 - unitate de camera cu posibilitate de setare a temperaturii dorite tip QAA 25; 83 - senzor de temperatura montat pe canalul de introducere aer tratat tip QAM 22, cu rol de mentinere a parametrilor aerului introdus in limite prestabilite; 84 - senzor de temperatura montat pe canal tip QAM 22, dupa bateria de incalzire, cu rol de protectie Ia inghet a acesteia; 85 - senzor de temperatura aer exterior tip QAM 22, pentru compensarea punctelor setate in functie de conditiile exterioare !;li pornirea pompei de pe circuitul bateriei de incalzire periodic atunci cand temperatura exterioara scade sub o valoare limita. Furnitura generatorului de abur GA contine tabloul de comanda !;li automatizare. Acesta este echipat cu automatizare propria care realizeaza controlul umiditatii relative a aerului, respectiv un senzor de umiditate care comanda pornirea !;li oprirea generatorului GA in trepte in functie de nivelul de umiditate setat. Pentru siguranta functionarii instalatiei se prevede montarea unor diferentiale tip Q8M 81.13 sau Q8M 81.15 pentru sesizarea !;li semnalizarea colmatarii filtrului, respectiv a defectului Ia curea ventilatoarele VI, respectiv VE.
Functionarea instalatiei Functionarea echipamentelor tehnologice conform programului de automatizare se face cu ajutorul echipamentelor de automatizare, descrise mai sus, precum !;li cu ajutorul unui tablou care realizeaza comanda echipa-

Fig.IV.7.1. Schema de automatlzare.

IV. Automatiziri

Capitolul 7: Automatizarea instala1iilor de ventilare-climatizare

mentelor din centrala de climatizare l;)i interconditionarile echipamentelor de automatizare. Schema de comanda a tabloului de automatizare este prezentata in fig. IV.7.1. Sesizarea colmatarii (fig. IV.7.2.) Presostatul diferential AP 1 sesizeaza pierderea de sarcina pe filtru. La depal;)irea unei valori limita (ce poate fi setata in functie de caracteristicile filtrului) contactorul de comanda K 1 este pus sub tensiune, iar acesta Ia randul sau comanda aprinderea lampii de semnalizare H 1. Sesizarea ruperii curelelor ventilatorului VI l;>i VE (fig. IV.7.2). Semnalizatoarele de rupere t:P2 l;)i t:P3 sunt conditionate de functionarea ventilatoarelor VI l;)i VE prin contractele NO cu temporizare Ia inchidere KT1 l;)i KT2. La ruperea uneia dintre curele semnalizatorul de rupere corespunzator inchide contactul (t:P2 sau t:P3) punand sub tensiune un contactor de comanda (K2 sau K3). Acesta va semnaliza defectul prin aprinderea lampii (H2 sau H3). Este de mentionat ca semnalizarea

K2

K3

SEMNALIZARE COLMATARE FILTRU (QBM 81.13)

SEMNALIZARE RUPERE CUREA VENTILATOR VI (QBM 81.13)

SEMNALIZARE RUPERE CUREA VENTILATOR VE (QBM 81.13)

Fig. IV.7.2. Schema pentru semnallzarea colmatirll ,1 ruperti curelelor de ventilator. se mentine pana Ia scoaterea manuala ! contactoarele K2 l;)i K3 fiind automentidin functiune cu butoanele ni S 1 l;)i 82, ~ nute cu ajutorul end K2 l;)i K3.

IV. Automatizari
Capitolul Anclansarea automata a surselor de rezerva
'

Capitolul 8: Automatizarea

instala~iilor

electrice

IV. Automatizari

8.1. Anclan.-rea automatA a rezervei (AAR)

Rolul anclam~arii automate a alimentarii de rezerva $i domeniul de aplicare La alegerea solutiilor de alimentare a consumatorilor trebuie sa se tina searna de importanta acestora, de continuitatea necesara in alimentarea cu energie electrica, de cheltuielile de investitii, exploatare :;;i intretinere etc. Pe baza considerentelor economice este rational, intotdeauna, sa se utilizeze alimentarea radiala. Acest tel de alimentare nu rezolva insa problema continuitatii in alimentare, deoarece un defect ce survine pe ramura de alimentare poate scoate din functiune consumatorul respectiv. Pentru marea majoritate a consumatorilor, schemele de alimentare trebuie concepute astfel incat, in timpul unei avarii pe linia sau Ia sursa de alimentare normala, sa existe posibilitatea unei alimentari de rezerva. Pentru aceasta, consumatorii pot avea o dubla alimentare (de exemplu: prin doua linii sau prin doua transformatoare in permanenta in functiune) sau o alimentare in functionare normala :;;i una de rezerva, care intervine cand alimentarea normala a ie:;;it din functiune. Solutia dublei alimentari are urmatoarele dezavantaje: - nu sunt utilizate decat eel mult 50 % din capacitatile elementelor de legatura; - se utilizeaza de doua ori mai mult aparataj de legatura decat eel necesar (intreruptoare, separatoare, transformatoare de intensitate etc); - deoarece cele doua alimentari functioneaza in paralel, impedanta lor scade Ia jumatate, ceea ce conduce Ia cre:;;terea puterilor de scurtcircuit pe barele consumatorilor, deci solicitarile termice :;;i dinamice ale aparatajului cresc; - protectiile prin relee ale elementelor
Alimentare rezerva Alimentare nor mala

TT2

L2

L1
5

11

BS

Flg.IV.8.1. Schema bloc

de elemente a dlspozltlvelor AAR.

de legatura se complica :;;i implicit le Ia care sunt racordati ace:;;ti consusunt mai scumpe (protectii diferentia- matori. Disparitia alimentarii normale le longitudinale sau transversale, di- (principale) poate fi produsa de: rectionale etc.). - avarierea elementului de legatura principal (linie sau transformator); Solutia alimentarii de rezerva consta in aceea ca Ia fiecare consumator exis- - avarierea sursei de alimentare princita, pe langa elementul de legatura norpala; mal, :;;i un element de rezerva, care are - manevrarea gre:;;ita a intreruptoarelor rolul de a suplini elementul normal in elementului de legatura principal; cazul defectarii acestuia. in functionare - avarierea barelor de Ia statia de alinormala elementul de rezerva este dementare; conectat. - avarii in sistemul consumatorilor. Rezulta urmatoarele posibilitati de Solutia prezinta urmatoarele avantaje: - alimentarea normala este incarcata in pornire a unei AAR: permanenta cu sarcina consumatoru- - prin protectia care determina declanlui; :;;area intreruptorului elementului de - solicitarile termice :;;i dinamice ale apalegatura principal; ratajului consumatorului sunt reduse; - prin declan:;;area intreruptorului elementului de legatura principal (cand - sistemele de protectii prin relee sunt mai simple, deoarece reteaua este pornirea se face instantaneu); - prin masurarea tensiunii pe barele radiala; - o singura alimentare poate servi ca statiei de alimentare (cand pornirea rezerva pentru mai multe elemente in se face cu intarziere). functiune. Utilizarea primei metode nu este relntrarea in functiune a rezervei poate comandata deoarece prezinta dezafi comandata manual sau automat. Co- vantajul ca nu este sensibila Ia manenectarea manuala intarzie alimentarea vrare gre:;;ita, Ia disparitia tensiunii pe consumatorilor, mai ales cand nu exis- bare datorita avarierii sursei de alimenta personal de exploatare Ia fata locu- tare principala, precum :;;i pentru ca lui. De aceea, in instalatiile care ali- timpul AAR (tAAR) este eel putin egal cu menteaza consumatori importanti sau timpul protectiei considerate. foarte importanti (in instalatii de distrilnstalatiile de AAR trebuie sa fie blobutie :;;i de producere a energiei elec- cate in cazul defectelor in reteaua contrice) conectarea alimentarii de rezerva sumatorilor, care pot duce Ia scaderi trebuie sa se faca automat. Prin an- importante ale tensiunii :;;i care trebuie c/an$area automata a alimentarii de re- , sa fie eliminate de protectiile acestora. zerva - AAR - se intelege totalitatea De asemenea, instalatiile de AAR nu dispozitivelor care, in cazul deconecta- trebuie sa lucreze in cazul defectelor rii din orice cauza a alimentarii norma- din amonte fata de barele de alimenta/e, conecteaza automat alimentarea de re, care trebuie eliminate de protectiile rezerva. respective. lntroducerea anclan:;;arii automate a AAR trebuie executata dupa declanrezervei prezinta urmatoarele avantaje: :;;area alimentarii normale. Schemele AAR vor cuprinde urma- reducerea personalului tehnic de extoarele elemente (schema bloc din fig. ploatare a instalatiilor electrice; - simplificarea schemelor de alimen- IV.8.1.): tare pentru acela:;;i grad de siguranta; - elementul de pornire (1), format din relee minimale de tensiune care con- marirea considerabila a sigurantei in functionare in caz de avarie; troleaza tensiunea pe barele consu- eliminarea completa a intreruperilor matorilor :;;i care comanda pornirea numai dupa ce s-a constatat existence survin in urma manevrelor gre:;;ite. lntroducerea acestor automatizari ta tensiunii pe barele alimentarii de rezerva (elementul de control 2); necesita unele cheltuieli de investitii :;;i intretinere, care sunt relativ reduse fata - elementul de temporizare (3); tAAR trebuie sa fie cat mai scurt posibil, dar de avantajele pe care le prezinta. trebuie sa fie mai mare decat timpul Conditiile pe care trebuie sa le indenecesar deionizarii mediului in care a plineasca AAR. avut loc scurtcircuitul; Scopul unei scheme AAR este cain - elementul de comanda a declan:;;flrii momentul cand, din orice cauza, aliintreruptorului elementului de legatura principal :;;i, ca urmare a acestei dementarea principala nu mai este in rnaclan:;;ari, anclan:;;area intreruptorului sura sa satisfaca cererile consumatorilor (manevre gre:;;ite sau avarii) sa intre elementului de legatura de rezerva; - un element de blocare contra anclanin functiune alimentarea de rezerva. :;;arilor repetate ale intreruptorului eleElementul care permite o detectare sigura a unei stari normale care periclimentului de legatura de rezerva (4); teaza functionarea in bune conditiuni a - impulsul de declan:;;are de Ia intreconsumatorilor este tensiunea pe bareruptorul din amonte (5);

IV. Automatizari
- un element de intarziere (6) a anclanl?arii elementului de legatura de rezerva in cazul cand timpul propriu de declanl?are al intreruptorului elementului de legatura principal plus timpul de anclanl?are al intreruptorului elementului de rezerva este mai mic decat timpul necesar deionizarii; - dispozitive auxiliare: cheia AAR, semnalizari de functionare Schema electricii pentru AAR Ia post de transformare cu douii transformatoare (1+ 1) MT/0,4 kV Se prezinta principiile de functionare AAR exemplificate pe schema desfal?urata a unei instalatii AAR Ia un post de transformare cu doua transformatoare MT/0,4 kV racordate Ia doua sectii de bare unite prin cupla longitudinala (fig. IV.8.2) in regim normal de functionare cele doua transformatoare T1 l?i T2 sunt in functiune l?i sunt racordate prin intreruptoarele 10 l?i 20 Ia cate o sectie de bare, intreruptorul de cupla 30 fiind deschis. intreruptoarele 10, 20, 30 sunt de tip OROMAX. Similar sunt concepute l?i schemele

Capitolul 8: Automatizarea instalatiilor electrice

AAR pentru statii de medie tensiune. Principiile de functionare sunt: 1. AAR pornel?te Ia lipsa tensiunii pe barele active l?i in prezenta tensiunii pe barele de rezerva. La statiile de medie tensiune (6, 10 kV) este indicat ca demarajul AAR sa fie realizat de releele de minima tensiune care comanda declanl?aMT

rea motoarelor prin protectie de minima tensiune. Releele de minima tensiune F301 ... F306 trebuie sa aiba contactele normal inchise inseriate pentru a nu da comanda grel?ita Ia arderea sigurantelor in circuitele de tensiune. Conditia prezentei tensiunii este multiplicata prin releele K 143, K 149 (eire. 18, 19).

T1

T2

1L 1;1L2;1L3 F041 F042 F043

1l 1

2L1 F054 30 Sectia II

F051 F052 F053

~ 10
______
Sectia I

F044
~._---.~~~

--~--~--_.

Fig. IV.8.2 a. Schema electrlci AAR Ia post de transfonnare echlpat cu doui transfonnatoare MT/0,4 kV.

eire. 3

eire. 7

K153

K154

F304

F305

F306

2L1----------------+---~--~~--~----

2L2--------------------~---4~-------2L3------------------------~~--------

N - - - - - - - - - - - - - - - - - 8 9 10 11 12
Control sigurante

13

14

Control tensiune pe sectia la bare Ur=0.65 Un

Control lensiune pe sectia lla bare Ur=0.65 Un

Fig.IV.8.2 b, c. Schema electrlci AAR Ia post de transfonnare echlpat cu doui transfonnatoare MT/0,4 kV: b - controlu/ sigurantelor de comandii $i a tensiunii pe sectia /-a de bare; c - idem, pe sectia a 1/-a de bare.

K156

K151

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

Tensiune minima lntreruotor 1a lntreruotor 2a Anclan~are Anclan~are Alimentare Pozitie Pozitie I Armare intreruptor 1a intreruptor 2a barete I Armare Sectia 1-a Sectia 11-a de comandii U<0,65 Un U<0,65 Un lntrodusl Extras! resorturi lntrodusl Extra~ resortur Extras llntrodus lntrodus Extras

Flg.IV.8.2 d. Schema electrtci AAR Ia post de transformare echlpat cu doui transformatoare MT/0,4 kV.

Capitolul 8: Automatizarea instala1iilor electrice

Arderea sigurantelor in circuitele de tensiune se semnalizeaza personalului de exploatare prin intermediul contactelor releelor K147, K148, respectiv K153, K154. Releele F307, F308 controleaza pe fazele omoloage ale fiecarei sectii de bare (1L 1 - 2L 1, 1L3 - 2L3) tensiunea rezultata din tensiunea reziduala a motoarelor, astfel in cat aceasta sa aiba o valoare sub 1,2 Un - tensiunea nominaIs, evitand inchiderea cuplei cand tensiunile rezultante ale fazelor omoloage sunt in opozitie de faza. 2. lnstalatia MR comanda cu temporizare declan~rea intreruptorului de alimentare normals, corespunzatoare sursei defecte (circuitele 37, 38 pentru 10, respectiv 45, 46 pentru 20). Temporizarea determina ,pauza MR" :;;i de aceea trebuie sa fie cat mai mica. 3. Declan:;;area alimentarii normale este urmata tara temporizare de anclan:;;area alimentarii de rezerva (comanda este data prin contactul normal inchis al intreruptorului alimentarii normale). in consecinta. Ia declan:;;area accidentala a intreruptorului alimentarii normale, intreruptorul alimentarii de rezerva anclan:;;eaza tara temporizare. Acela:;;i contact auxiliar realizeaza :;;i blocajul conectarii alimentarii de rezerva cand alimentarea normals este in functiune, in scopul evitarii punerii in paralel a celor doua surse care ar putea fi nesincrone sau, chiar daca fiind

IV. Automatiziri
; sincrone, ar determina o circulatie de putere inadmisibila (circuitele 48 :;;i 51). 4. Pentru accelerarea AAR, declan~ , rea intreruptorului din amonte al fide' rului de alimentare a unei sectii de bare (sau a intreruptorului de MT al unui transformator MT/0,4 kV), comanda prin contactul sau normal inchis declan:;;area intreruptorului corespunzator de pe ; fider, care constituie alimentarea sectiei ; respective de bare (circuitele 36,44). in acest fel, declan:;;area accidentala sau prin protectii netemporizate este urmata de functionarea netemporizata a AAR. Daca Ia conditia de mai sus se adauga blocajul anclanl?Srii intreruptorului din , aval, daca intreruptorul pe acela:;;i fider (transformator) este declan:;;at, se evita

54oo:::v~
\ K144

54oo------- A r150 ao1

~
K143

i
ya

il ~K202
K144 ,

--rM
\ K150

C\1

5201

r
'115

a:-

Q)

~~ .,
K202 32 33

\1~.
34

3a 54p1 K146u 'ED a

::__]

\
35

~t., ~
36
Deelan~e

~
K149 K204 39 40 41 42 Condilii AAA pe Sectia a 11-a Co manda manuala Temp. l;emp. mica mare

~nK204

'7

5202

\~ \ 54~1 -~1., J
3a K152u 'ED a
::__]

1
43

K150 ,

15

37

38

44
Declan~e

45

46

47

Conditii AAR pe 5ectia la Temp. l;emp. mica mare

Control eire. de c-daAAR Sectia 1-a

intreruptor 1a Prin AAR

La para lei prin 30

Prin decl. intreruptor MT

T~mp. l;emp.
m1ca mare

Control eire. de La c-da AAR para lei 5ectia a 11-a prin 30

intreruptor 2a Prin AAR Tefi!P l;emp. m1ca mare Comanda manuala

Prin decl. intreruptor MT

I
(C9)

10}
%

K142

2:

5401

(C5D)

10

A
M

;;
C\1

C\1

C\1

"'
0
C\1

<t

C\1

"'
0
C\1

"'
0
C\1

:X:

:X:

:X:

:X:

:X:

:X:

46

49

50

51

52

53

54

55

56

57

56

59

60

61

62

63

64

65

Anclan~e intreruptor 3Q
Pe pozitia "INTRODUS" Prin

intreruptor 3Q Pozitie intreruptor

AAR

IComanda
manuala

Pe pozitia "EXTRAS" lntrodus

I Extras

Semnalizari de stare Multiplicare con- lntreruptor 1Q intreruptor 20 lntreruptor 3Q Arm are tact cheie resorturi Comenzi!l Comenzi Declan$311Anclan$31 Declan$311Anclan$31 Declan$31 Anclan$31 S401 automate manuale

Declan~e

Flg.IV.8.2 e, f. Schema electrici AAR Ia post de transfonnare echlpat cu doui transfonnatoare MT/0,4 kV: e - comenzi declan$are intreruptoare, 1Q, 2Q; f - comenzi intreruptor 3Q. Semnalizari.

IV. Automatizari
:;;i alimentarea fiderului din aval in amonte (circuitele 27, 30). 5. in cazul existentei unor motoare sincrone sau generatoare racordate Ia bare tara tensiune, pornirea AAR se face in conditiile de mai sus, iar comanda de declan:;;are a intreruptorului alimentarii de rezerva va fi blocata de conditia declan:;;arii intreruptoarelor motoarelor sincrone :;;i generatoarelor conectate Ia bara tara tensiune. in acest caz, temporizarea anclan:;;arii alimentarii de rezerva este max (tAAR,
tdecl.mot.sincr. ).

Capitolul 8: Automatizarea instalaliilor electrice

bare Ia care functioneaza releele de tensiune minima ce pornesc AAR. Regland Ia o valoare mai mare, este posibil sa apara un curent (Ia un defect Ia consumator) :;;i o scadere a tensiunii corespunzatoare pe bare, astfel ca AAR sa porneasca :;;i sa nu fie blocata de protectia maximala de curent. Rezultatul este conectarea sursei de rezerva pe un consumator defect, deci extinderea avariei. in cazul inexistentei blocajului AAR Ia scurtcircuite pe bare sau in aval, temporizarea AAR trebuie sa fie superioara temporizarii maxime a protectiilor circuitelor conectate Ia barele respective, astfel ca scurtcircuitele pe aceste circuite sa poata fi lichidate de intreruptoarele circuitelor inainte de conectarea sursei de rezerva. 7. lnstalatia AAR prezentata nu este reversibila, adica trecerea respectivei sectii de bare de pe alimentarea de rezerva pe alimentarea normala nu se realizeaza automat. Functionarea cu alimentare pe sursa de rezerva inseamna functionarea tara nici 0 alta rezerva. De aceea, este necesar ca punerea in functiune a alimentarii sa se realizeze cat mai repede :;;i sa treaca sectia de bare pe alimentarea normala. Pentru ca trecerea de pe o alimentare pe alta sa se realizeze tara intreruperea tensiunii, este necesar ca cele doua alimentari sa fie puse in paralel, pentru scurt timp, cu conditia realizarii paralelului in amonte. Reducerea maxima a duratei de functionare in paralel se obtine prin declan:;;area automata a unui intreruptor (care intrerupe legatura de punere in paralel), dupa anclan:;;area intreruptorului care realizeaza paralelul. Alegerea intreruptorului care se dore:;;te a fi declan:;;at automat se face prin intermediul comutatorului S401 cu blocare mecanica, care are 4 pozitii: 0; 1 - T1; 2 - T2; C - cupla (de exemplu, pentru scoaterea voita din functiune a transformatorului T1, anclan:;;area cup lei 30 este urmata de declan:;;area automata a intreruptorului 10 - circuitul 35). 8. Punerea in functiune a instalatiei de AAR se realizeaza cu cheia de comanda S400. 9. in cazul disparitiei tensiunii pe o bara, toate barele din aval alimentate de Ia aceasta vor fi lipsite de tensiune, ceea ce determina pornirea AAR in toate statiile electrice respective. Pentru rezolvarea acestei situatii este suficient sa lucreze AAR in statia de amonte; acest lucru este necesar :;;i pentru ca barele din aval sa ramana pe alimentarea normala, pastrandu-:;;i rezerva. De aceea, este indicat ca AAR in toate statiile de MT :;;i JT sa aiba doua trepte de temporizare: treapta mai mica, pentru cazurile in care AAR din amonte nu a pornit (deci nu trebuie a:;;teptata conectarea sursei de rezerva in amonte) :;;i o treapta superioara, pentru situatia in care AAR din amonte a pornit. in ultimul caz revenirea tensiunii se realizeaza cu treapta de timp mai mica, datorita functionarii AAR in amonte. Daca AAR in amonte nu rezolva conectarea sursei de rezerva in locul celei normale, de:;;i a demarat, AAR in aval lucreaza cu treapta a 11-a (mai mare). Cele doua trepte de timp ale AAR sunt acelea:;;i pentru toate statiile de MT :;;i de 0,4 kV. in lipsa interblocarii instalatiilor AAR amonte-aval trebuie marita temporizarea AAR din aval fata de AAR din amonte, ceea ce conduce Ia pauze mari AAR pe barele de 0,4 kV, adica tocmai Ia consumator, ceea ce scade eficienta AAR. in cazul existentei interblocarii intre

6. Scaderea tensiunii pe bare, care determina pornirea AAR, poate fi provocata de: a. scurtcircuite pe barele respective sau in aval care determina trecerea unor curenti mari prin intreruptorul alimentarii normale; b. scurtcircuite pe alte plecari din statiile in amonte, declan:;;ari ale alimentarii acestor statii, care nu determina trecerea unor curenti mari prin intreruptorul alimentarii normale. in cazul ,a", defectul se afla pe partea consumatorului, in raport cu bara tara tensiune (daca sursa de alimentare nu este defecta, dar este deranjata de defect) :;;i AAR nu trebuie sa functioneze. in cazul ,b", defectul este pe partea sursei de alimentare in raport cu bara tara tensiune. in aceasta situatie AAR trebuie sa functioneze pentru a inlocui sursa defecta cu cea de rezerva. Blocajul AAR Ia scurtcircuite pe bare sau in aval se realizeaza cu o protectie maximala de curent netemporizata (in cazul analizat, contactele 1 CSD, 2 CSD-circuitele 48,51 - al releelor electromagnetice ale intreruptoarelor automate). Reglarea releelor de curent se face Ia valoarea minima a curentului care determina scaderea tensiunii pe

~K141

I
>aJ aJ (.)

~K146 ~K1452 ~K147 ~K153

1K1481K154 K157 67 Multiplicare contacte 68

u
0 (.)

Pozitie

~ ~
'

Pozitia

.!!! c:

Manual ~utomat M A
X

Contact

0
A-8 C-D E-F G-H 1-K L-M
X

1
X

c
-

2
-

A-8 C-D E-F 2 G-H 1-K 3 L-M

1

69

70

71

72

73

74

Semnalizari Ia distants Pozitie intreruptoare 10

I Functionare normals
30

Diagrama cheii S400

Diagrama cheii S401

20

ISectia 1-a ISectia 11-a

Flg.IV.8.2 g. Schema electrlcl AAR Ia post de transfonnare echlpat cu doul transfonnatoare MT/0,4 kV. Semnalizari Ia distanta (contacte libere). Diagrame chei.

Capitolul 8: Automatizarea instala~iilor electrice

instalatiile AAR amonte-aval, revenirea tensiunii se realizeaza cu treapta mica de timp ~i. numai in caz de refuz de functionare a unei instalatii AAR, cu treapta a doua de temporizare. 10. Valoarea temporizarii treptei a doua (mai mare) a AAR trebuie sa fie mai mica decat pauza de tensiune maxima admisa de consumatori; in caz contrar AAR poate deveni inutil. Treapta a doua trebuie sa fie mai mare decat treapta intai cu un interval de timp determinat de timpii proprii ai intreruptoarelor ~~ ai releelor de tensiune (Ia excitare). De asemenea, este uti! ca treapta intai sa depa~sca timpul cu care sunt lichidate acele scurtcircuite care produc pornirea AAR. Acoperitor, se poate lua treapta intai de 0,4 - 0,5 sec, ceea ce reprezinta in general un timp satisfacator pentru utilajele actionate de motoare asincrone. 11. Tn schema AAR realizata cu intreruptoare debro$<lbile este importanta nu numai pozitia contactelor principale ale intreruptoarelor, ci ~i pozitia ,introdus" sau ,extras" a intreruptorului. Astfel, un intreruptor inchis, aflat pe pozitia ,extras" este echivalent cu acela~i intreruptor deschis aflat pe pozitia ,.introdus", adica circuitul respectiv este deschis. Pentru a utiliza in schemele desfa~u rate pozitia intreruptorului, se folosesc limitatoare de cursa pentru cele doua pozitii - , introdus" ~i ,.extras". Contactele multiplicate ale acestora servesc Ia realizarea schemelor de comanda, pro- tectie ~~ semnalizare astfel ca: - pe pozitia ,introdus" intreruptorul sa fie supus comenzilor manuale ~i automate, blocajelor cu alte aparate electrice, iar comenzile ~i blocajele determinate in alte circuite sa fie active; - pe pozitia , extras" intreruptorul sa nu fie supus comenzilor manuale exterioare ~i automate ~i nici blocajelor exterioare, iar blocajele ~i comenzile date in alte circuite sa fie anulate; pe pozitia ,extras" se pot face probe electrice ~i mecanice, reglarea diferitelor dispozitive. Este necesar sa fie controlate contactele limitatoarelor de cursa, iar deschiderea lor anormala sa fie semnalizata personalului de exploatare. 12. 0 conditie esentiala pentru eficacitatea instalatiei de AAR este aceea ca receptorii alimentati de Ia sursa normala, inainte de avarierea ei sa fie conectati Ia sursa de rezerva dupa functionarea AAR. Scheme electrice pentru AAR Ia tablouri electrice Schema electrica, pentru alimentarea dublu radiala a unui tablou de forta este prezentata in fig. IV.8.3. Schema electrica pentru alimentarea dublu radiala a unui tablou de iluminat (solutie aplicabila ~i pentru alimentarea
1L, 1L2 1L3 q041

IV. Automatiziri
iluminatului de siguranta tip 3) este prezentata in fig. IV 8.4. Schema electrica pentru alimentarea tabloului de iluminat de siguranta (ali. mentarea iluminatului de siguranta tip 1) este prezentata in fig. IV.8.5. Utilizarea AAR ca metoda de evitare , a intreruperii procesului tehnologic Ia : caderea sursei de alimentare norma/a; : implicafii asupra scheme/or de comanda a receptoarelor Pentru eficacitatea AAR, consumatorii alimentati in sli"Sa normala inainte de avarierea ei, trebuie sa fie conectati Ia sursa de rezerva, dupa functiorwea AAR. Se disting urmatoarele categorii de receptoare: - racordate Ia bare prin separator ~i sigurante; - racordate Ia bare prin sigurante ~i contactoare ale caror bobine sunt alimentate Ia tensiunea barelor; - racordate Ia bare prin sigurante ~i contactoare ale caror bobine sunt alimentate de Ia o sursa independenta de tensiunea de pe bare (baterie de acumulatoare); - racordate Ia bare prin intreruptoare automate (0,4 kV sau 6 kV). Receptoarele racordate Ia bare prin

.
.
K02

-+-

2L, 2L2 2L3

F044

.
o-

-+

~2 ~
F043

K1420

.. ,
0

~ F046
K1430

._
K01

\ K141

S400

?
S400

' \ K201 \ K142 \ K143

\ K142

001

t
F041, F042, ~3
'M'--'

~ K201
\ K143

002

f
K1410 0K01 K201

"'

0K02

K01 \

\ K02

N (PEN)

F04 1, F042, ~3
'M'--'

Diagrama selectorului S400 Pozitia Contact 1, o "2

2-4
X- X

3-5 - K01 K02

AlimentarP.a

nuhlt ranialli

a unui tablou de forta Comanda Samnalizare contactorului Ia distantii

K02

0,4 kV
Ill
1/,

Alimentaraa Controlul Comanda Alimentarea~~ Controlul circuitului de1 tensiunii contactorului circuitului de tansiunii comandii pe fider K01 comanda pe fider
NOTA

IIAiimentarea dublu radiala a tabloului de fortS Alimentare 2 Alimentare 1 I II

Fig. IV.8.3 a. Allmentare dublu

Circuite principale.

Puneraa in paralal a calor douii alimentari se face obligatoriu numai cu verificarea prealabilii a sincronismului intra cele doua sistema de tensiune din amonte.

raclall a unul tablou de forti.

Fig. IV.8.3b. Allmentare dublu radlall a unul tablou de forti. Circuite de comanda.

IV. Automatizari
separator ~i sigurante (instalatii electrice de iluminat, coloane spre tablouri secundare etc.) raman conectate Ia bare in cazul variatiilor de tensiune pe bare ~i in pauza de AAR (functionand apoi pe sursa de rezerva). Receptoarele racordate Ia bare prin sigurante ~i contactoare cu bobina alimentata de tensiunea de pe bare vor fi deconectate datorita lipsei tensiunii de comanda (bobinele contactoarelor se dezexcita Ia tensiuni aplicate mai mici de 0,7 Un). Pentru ace~ti consumatori AAR nu are nici o eficienta. lor trebuie sa li se asigure conectarea (anclan~area contactoarelor) Ia bare imediat dupa conectarea sursei de rezerva. Anclan~a rea contactoarelor dupa conectarea alimentarii de rezerva se poate realiza: - prin intermediul instalatiilor de automatizare tehnologica care sesizeaza scaderea sau cre~terea unor parametri ~i dau comenzile necesare; - cu ajutorul unui releu de timp cu temporizare Ia dezexcitare (fig. IV.8.6 a); - cu ajutorul unui releu intermediar avand tensiunea de comanda de Ia o sursa independenta de tensiunea de pe bare (fig. IV.8.6 b); - prin alimentarea receptoarelor din circuite echipate cu contactoare ale carer bobine au tensiune de comanda in curent continuu (fig. IV.8.6 c). In schema din fig. IV.8.6 a, Ia disparitia tensiunii pe bare, bobina contac-

Capitolul 8: Automatizarea instalatiilor electrice

torului K se dezexcita, dar circuitul ei Ia sursa de tensiune continua a bareteramane inchis pe durata temporizarii lor aferente receptoarelor racordate Ia releului de timp K201. Daca tensiunea barele tara tensiune. revine pe bare (dupa AAR sau dupa liUtilizarea acestor scheme implica o chidarea unui scurtcircuit care a deter- extindere considerabila a retelei de cuminat scaderea tensiunii pe bare) in li- rent continuu, cu consecinte negative mitele temporizarii releului K20 1, con- legate de punerile Ia pamant ~i sporitactorul K anclan~eaza, iar releul K201 rea numarului surselor de curent contise automentine. nuu. In schema din fig. IV.8.6 c, Ia lipsa Dezavantajul acestei scheme este acela ca orice comanda de oprire tre- tensiunii pe bare, contactoarele raman buie sa dureze mai mult decat tempo- anclan~ate pana Ia conectarea sursei rizarea releului de timp. Se impune uti- de rezerva. Aceasta are avantajul alilizarea butoanelor de oprire cu retine- mentarii cu tensiunea remanenta de pe re, dar aceasta are dezavantajul ca im- bare, ceea ce are ca efect o reducere piedica comanda de anclan~are manu- mai mica a turatiei pana Ia conectarea sursei de rezerva prin AAR ~i deci u~u ala sau automata din alt lac. In schema din fig. IV.8.6 b, tensiunea rarea autopornirii motoarelor. $i in de comanda este asigurata de o sursa acest caz, Ia lipsa prelungita a tensiunii independenta de tensiunea de pe bare, pe bare, contactoarele trebuie sa fie aceasta sursa fiind o baterie de deconectate printr-o protectie de miniacumulatoare. In cazul lipsei de tensi- ma tensiune care sa declan~eze aliune pe bare, contactorul K declan~ea mentarea baretelor de comanda de pe za datorita dezexcitarii bobinei sale, fiecare sectie de bare. dar circuitul bobinei sale ramane inIn aceasta schema apare ca element chis, intrucat releul K100 ramane exci- nou rezistenta r, de stabilizare termica tat, astfel ca Ia revenirea tensiunii pe . (economizer) inseriata cu bobina conbare, contactorul K anclan~eaza. tactorului. Oat fiind faptul ca circuitul bobinei contactorului K se mentine inchis timp 8.2. Conectarea automatA a rezervei tehnologice nelimitat, in absenta unei comenzi de declan~are a releului K100, din motive Pentru asigurarea functionarii normade protectia muncii, este necesara o protectie de tensiune minima (pot fi uti- le a multitudinii de echipamente ~i utilizate releele de tensiune minima ale in- laje ale instalatiilor industriale din stalatiei AAR) pentru deconectarea de centralele termice, de exemplu, este
2L2--4---~.-------~~-----

t 001)
F041
r-+,

t 002)
..,....,
'+--'

F041

F042

K02

K201

F042

L+-1

K01

K02

0,4 kV
Ill

IAiimentarea tabloului general de iluminatl Alimentare 1 I Alimentare 2 I

Fig. IV BAa. Allmentarea dublu radlall a unul tablou de llumlnat. Circuite principale.

Alimentarea circuitului de comanda

Controlul tensiunii pe fiderul Semnalizare alimentarii 2 ~i temporizarea Ia distanta comenzii

Fig. IV 8.4 b. Allmentarea dublu radlall a unul tablou de lluminat. Circuite de comanda.

Capitolul 8: Automatizarea instalatiilor electrice

L1
N

IV. Automatizari
necesar sa se realizeze conectarea automata a diverselor agregate sau echipamente, in sensu! corelarii functiunilor $i interconditionarii acestora. intr-a centrala termica, Ia ie$irea din functiune a unei electropompe (ca urmare a scaderii frecventei tensiunii de alimentare, de exemplu), se recurge Ia conectarea automata a pompei de rezerva. Se convine ca dispozitivele de conectare automata a rezervei tehnologice (utilajul de rezerva) sa se noteze DCRT. DCRT trebuie sa asigure anclan$area automata a utilajului de rezerva cand utilajul de lucru (in serviciu) se opre$te sau nu mai satisface parametrii tehnologici normali. Schema pentru anclan$area automa. ta a utilajului de rezerva, cu un ciclu, realizeaza: - blocarea circuitului de anclan$are automata a rezervei in cazul in care fiecare schema proprie utilajului transmite, simultan, celei urmatoare, comanda de anclan$are (Bic, fig.
IV.8.7);

PE

(+)

(-)

Rl Tl
01 02

Rl Tl

t+ t+
c
A

c~rc. {

.----,
L-....1

F11

F21
'r----1_

L-....1

}c;c.

r---1
'-------'

R sJ T
1
\ \ \

s' c

IZJ

R I\ ~ T \
\

F22

ALB

[Z]

L1(+)
N(-)

PE

------------~------------------

I
I

Schema de alimentare a tabloului de iluminat de sigurantii Alimentare in curent alternativ I Alimentare in curent continuu

I
I

- blocarea circuitului de anclan$are automata a utilajului de rezerva, in cazul in care acesta a fast oprit de catre protectia de minima tensiune
(U<);

Fig. IV.8.5 a. Allmentarea tabloulul de llumlnat de slguranfj. Circuite principale.

F11

(+)

F21

K10'l
r:
K201
7

Ir
:. ...................:

K102
2

K201 K1

K101

K1~
3
4

- blocarea in cazul in care utilajul a fost oprit, in mod voit, prin comanda manuala sau automata (AIM)); - pornirea, Ia primirea semnalului de permisie de lucru (Pm), determinata de parametrii tehnologici (Pt); dupa scurgerea timpului necesar pentru atingerea acestora (Ta) executarea comenzii automate pentru prima anclan$are a rezervei (PA); - selectarea utilajului de rezerva ce urmeaza a fi conectat (Sel); in aceasta situatie, comanda de pornire normala (prin anclan$are PA), sosita simultan Ia schemele tuturor utilajelor ciclului, determina pornirea utilajului preselectat, celelalte ramanand in rezerva; - verificarea executiei comenzii de anclan$are; in caz de neexecutare, intrun timp prescris, comanda este transmisa utilajului urmator; in orice situatie, schema blocheaza, un timp, orice comanda de pornire, pentru a permite utilajului respectiv sa intre in functiune, Ia parametrii tehnologici necesari.

Alimentarea Comanda eire. de contactorului eomandii C2

Controlul tensiunii

Alimentarea eire. de eomandii

Controlul tensiunii

Comanda Semnalizare eontaetorului Ia distant{! C2

8.3. Descircarea automatA a sarcinii (DAS) 'i reanclan~rea automatA a sarcinii (RAS)
Descarcarea automata a sarcinii (DAS). Obiectul $i necesitatea DAS. Principiu/ de functionare. Dispozitive pentru DAS

Fig. IV.8.5 b. Allmentarea tabloulul de ilumlnat de slguranfj. Circuite de comanda.

IV. Automatiziiri
Cat timp se mentine echilibrul dintre puterea electrica activa generata in sistem (PE) ~i cea consumata (Pc), frecventa ramfme in jurul valorii de consemn fa = 50 Hz. La conectarea unor consumatori mari sau Ia deconectarea unor grupuri generatoare, carora rezerva de putere turnanta din SEN nu le poate face fata integral, acest echilibru se pierde (deficitul de putere t1P = PE- Pc < 0 impiedica sistemele de reglare automata a frecventei ~i puterii active sa restabileasca echilibrul) ~i frecventa scade inadmisibil de mult ~i se pierde stabilitatea sistemului. Sca.derea frecventei in SEN determina scaderea productivitatii sau chiar ie~irea din functiune a unor consumatori importanti, ceea ce are ca efect atenuarea deficitului de putere activa fJ, dar, totodata, reducerea frecventei pana Ia o valoare fm;n inadmisibil de mica (de~i este posibil ca Ia aceasta valoare sa se fi restabilit echilibrul PE - Pc functionarea Ia aceasta frecventa nu mai este posibila). Este posibila aparitia unui deficit de putere reactiva, insotit de scaderea tensiunii in diferite puncte ale SEN. Se produce astfel fenomenul de ,avalan~a de frecventa ~i tensiune", care, Ia scaderea frecventei pana Ia valori fmin = 44 - 45 Hz, poate determina ie~irea din functiune a intregului sistem energetic. in aceste conditii, unica solutie pentru evitarea unei avarii generalizate in SEN ramane sacrificarea anumitor consumatori, mai putin importanti, prin intreruperea automata a alimentarii lor, e~alonata, in trepte, urmata de reducerea deficitului de putere. in acest fel, se creeaza conditiile ca egalitatea PE = Pc sa se restabileasca cat mai repede ~i frecventa sa revina Ia valoarea de consemn f = fa sau in vecinatatea acesteia, Ia o valoare de revenire de regim admisibila f = frev < fa. Dispozitivele de automatizare care realizeaza deconectarea automata a consumatorilor Ia scaderea frecventei in SEN se numesc dispozitive de descarcare automata a sarcinii - DAS. in sistemele dezvoltate, descarcarea automata a sarcinii Ia scaderea frecventei este folosita pentru u~urarea resincronizarii unor parti din SEN care, in urma unei perturbatii oarecare, ajung sa functioneze nesincron. in sistemul energetic national se folosesc doua trepte pentru DAS: - prima treapta, rapida, are rolul de a evita scaderea frecventei sub valoarea criticS. fcr =45 Hz ~i este temporizata cu numai 0,5 s (temporizare necesara pentru a nu se produce actionarea in timpul fenomenelor tranzitorii provocate de scurtcircuite, in timpul actionarii RAR ~i AAR rapide etc);

Capitolul 8: Automatizarea instalatiilor electrice

- cea de a doua treapta are rolul de a restabili frecventa Ia valoarea de revenire f~ =48 - 49 Hz (de regula 48,5 Hz), fiind temporizata cu 3 s. Daca fer = 45 Hz, se adopta drept frecventa minima admisibila, pentru un scurt timp, valoarea de 45,5 Hz. De asemenea, nu se admite scaderea frecventei sub 47 Hz mai mult de culele privind volumul ~i parametrii tran~lor de DAS se refac din doi in doi ani. Se urmare~te realizarea volumului necesar de sacrificii cu un numar limitat de dispozitive, pentru a u~ura exploatarea acestora ~i a le menta doar in statii ale SEN Ia care sunt racordati consumatori sacrificabili. Dispozitivele pentru DAS au un element sensibil, reprezentat de releul de masura a frecventei, acordat pentru

20-30 s.
Datorita dezvoltarii continue a SEN, calL1--~-----------------L2--~--~-------------

L3
N

--~--+-~-----------

Fs

(~ p
801 ( ~
p

K201

Fig. IV.8.6 a. Schema de comandi pentru receptoarele electrice cu releu de tlmp.

L1--~~---------------
L2---1--~------------- L3--~--r-~-----------

+ BC

N--

K100

K100

- BC
Fig. IV.B.& b. Schema de comandi pentru receptoarele electrice cu releu lntermediar allrnentat de Ia o sursi lndependenti de tensiunea de pe bare (c.a.).

IV. Automatizari
pornirea selectiva In functie de frecventa. Acesta poate fi un releu de inductie, cu cuplu de actionare dependent de frecventa sau un releu polarizat, combinat cu filtre de frecventa (L, c) alimentate de Ia tensiunea retelei. Cele mai noi tipuri de dispozitive DAS utilizeaza tehnologie numerica.
L,--~~-----------
L2--~~~---------

in fig. IV.8.8 este prezentata schema de principiu a dispozitivului DAS, cu doua tran$e, realizat cu relee de frecventa, releu de timp $i relee intermediare. Tran$a de baza, rapida se realizeaza cu releul de frecventa F701 $i releu intermediar K 101. Cand frecventa scade

+BC Fs

L3--~~+-~--------

N-------------

Ia valoarea de actionare a releului F701, acesta 1$i lnchide contactul $i prin releul K 101 comanda declan$area lntreruptoarelor consumatorilor din prima tran$3. de sacrificiu. Daca dupa executarea treptei de baza frecventa nu revine Ia valoarea prestabilita, intervine o tran$3. suplimentara, realizata cu releele F702, K201 $i K102. Valoarea de actionare pentru releul F702 este f82 = 47 - 48 Hz. La lnchiderea contactului releului F702, se excita bobina releului de timp K201, care actioneaza releul K102, cu o temporizare de 15... 25 s, conform programului DAS. Prin contactele releului K102 se comanda declan$area lntreruptoarelor consumatorilor din tran$a II de sacrificiu, alcatuind treapta suplimentara de DAS.

Reanclan$area automata a sarcinii

(RAS)

Hv

Rg. IV.8.8 c. Schema de comandl pentru receptoarele electrtce cu contactor cu bobina alimentatlln curent contlnuu.

Automat Blc

U<
Comanda

Manual Pm Declan$3re

Pt Ta

PA

Sel

l
Blocaje
F 701 +

l
J(
F 701

Pornire

Fig.IV.8.7. Reprezentarea slmbolici a schemei pentru anclanf&rea automatA a utllajulul de rezervi, cu un clclu.

K 101
K 201

F 702 K 102

Pentru restabilirea alimentarii consumatorilor sacrificati prin DAS, Ia revenirea frecventei, ca urmare a lichidarii defectelor sau a conectarii unor generatoare cu pornire rapida (hidroagregate), se poate folosi reanclan$area automati:1 a sarcinii (RAS) (fig. IV.8.9) sau reanclan$area automata rapida In tunctie de frecventa (RAR de frecventa). De regula, aceste dispozitive se folosesc In statiile personal de deservire, care sunt echipate cu dispozitive pentru DAS. Eficacitatea RAS este legata direct de durata efectiva a lntreruperii. Astfel, ea este eficace Ia lntreruperi de alimentare care nu depa$9SC 25 secunde. RAS este comandata tot pe trepte (tran$e) de consumatori. Dispozitivele care asigura reconectarea automata a sarcinii contin un releu de frecventa (care lucreaza de aceasta data Ia cre$terea frecventei), un releu de timp $i unul sau mai multe relee intermediare, prin contactele carora se transmite semnalul pentru anclan$area lntreruptoarelor de Ia consumatorii ce urmeaza a fi reconectati. De obicei, schema porne$te prin impuls de comanda de Ia dispozitivul DAS.

tara

-----}

La intreruptoarelor (treapta de baza)

declan~area

8.4. Automatizarea baterlllor de condensatoare

De regula, lmbunatatirea factorului de putere Ia consumatorii industriali de energie electrica In reteaua de medie sau joasa tensiune se realizeaza cu baterii de condensatoare. Bateriile automatizate de condensatoare derivatie, de medie sau joasa tensiune, sunt baterii trifazate, avand puterea nominala divizata In mai multe trepte egale sau inegale, comutabile automat sau manual.

- ----La declan$3rea intreruptoarelor } (treapta superioara)

- -----

Fig. IV.8.8. Dlspozltlv pentru DAS cu doui tr'anf8.

IV. Automatizari
Numarul de trepte se stabilel;lte in functie de variatiile curbei de sarcina reactiva. Blocul de comanda este un regulator care permite cuplarea automata a treptelor de condensatoare, in functie de necesarul de putere reactiva de compensat al retelei consumatorului, astfel incat sa se mentina un factor de putere egal sau superior celui neutral. Blocul de comanda preia semnalele de tensiune :?i curent pe care le prelucreaza, determinand puterea reactiva consumata in sarcina; in functie de valoarea obtinuta, comanda conectarea sau deconectarea treptelor de condensatoare, cu o temporizare intre 10 ... 200 s. Secventele de conectare :?i deconectare ale treptelor pot fi geometrice (1:2:4), caz in care cu un numar mic de trepte fizice se obtine un numar mare de trepte de reglare sau aritmetice (1:1:1; 1:1:1). Logica de conectare sau deconectare ia in considerare trei obiective decisive pentru durata de viata a sistemului de imbunatatire a factorului de putere: a) optimizarea numarului de conectari al treptelor, prin contorizarea numarului de conectari ale fiecarei trepte l;li conectarii intotdeauna a acelei trepte care a functionat eel mai putin; b) condensatoare ,in repaus"; reconectarea oricarei trepte se face numai dupa ce aceasta a fost scoasa din circuit un timp programabil, pentru a reduce solicitarea condensatoarelor; c) regulatorul supravegheaza constant factorul de putere :?i il compara cu valoarea prescrisa, evitand conectari inutile ale treptelor. Regulatoarele moderne asigura protectia retelei pentru conditia de rezonanta intre condensatoare :?i impedanta retelei, in special Ia amplificarea anormala a armonicilor 5 :?i 7.

Capitolul 8: Automatizarea instalatiilor electrice

retele Petri interpretate :?i temporizate. ' interpreteaza tranzitiile :?i locatiile Modificarea caietului de sarcini prin eli- . retelei Petri (fig. IV.8.12) sunt marimile minarea blocarilor :?i introducerea inter- de intrare, respectiv de ie:?ire, ale AP locarilor apare in fig. IV.8.13. (fig. IV.8.11). Variabilele logice T (timer) Conceptele :?i metodele definite in le- determina intarzierile Ia declan:?area gatura cu retelele Petri interpretate, tranzitiilor. temporizate :?i conforme sunt prezentaLocatiile, desemnate prin cercuri :?i te pe scurt in continuare in legatura cu denumite L 1, L2 ... L 12, L 16 sunt automatul pentru anclan~rea rezervei. interpretate de actiunile specificate in Variabilele I, S :?i Q, R care dreptul lor. Locatiile active sunt speci-

grsz

az

OOE'Egrsr
SOI-I'D

.......

~n

2..:1-

1 21

1 21 l l

t..:l..;

;;:;

3J ~l

~~~~~R r+,
\
LJ..J

OL'Z

EITR'E ~rf j;rE

2;
::c ::c

06Z"E lrf El'' 08Z'E 051'Z -

~~
1 21

r-zr, ~
~'
'~'~

iff r---nl ~
f--::C
'U

<I
___;_

._..u

21 v <I ---u-

~ :j

~!"- ~

(To)[.<:.

C\J 0
I

f-'

grsz

az aT"'

O'Z'E 9 rsr
SOl I'D

.......

~n

l..:1-

8.5 Programarea unui microautomat pentru anclan~rea rezervei.

0

1 21

1 21 l l

Microautomatele programabile pot fi folosite :?i Ia anclan:?area automata a rezervei AAR in cazul existentei a doua surse de alimentare cu energie electrica. Elaborarea programului necesita cunoa:?terea schemei electrice, schemei de configurare a automatului programabil AP :?i caietul sau de sarcini. Schema electrica de forta este prezentata in fig. IV.8.9, schema electrica de comanda in fig. IV.8.10 iar schema de conectare :?i configurare AP in fig. IV.8.11. Caietul de sarcini al automatului pentru anclan:?area rezervei AAR este prezentat in fig. IV.8.12 sub forma unei

"' ..;
N

~q
~~I

~~~~~
\

v'l vl v

R
r+,
LJ..J

..:1OEI'Z OEZ'E EffR'E ~if j;rE

2;
::c ::c

IIT!zr' ~
El''

1 21

OZZ'E 06'Z -

crf' r---nl ~
f--::C
'~'~

~'

~-----P.:1 :.----[v <I

~.:.L

E~ c.,z

=~

0
I

+ __

..U

---u~~ ~~ _JI-' 1-'

21

Capitolul 8: Automatizarea instalafiilor electrice

ficate cu ajutorul unei marci plasate in conectare ~i deconectare, are prioritate interiorul lor. La momentul initial este deconectarea prrintr-o interblocare activa locatia L 16. Toate variabilele lo- electrica realizata de contactul normal gice care interpreteaza o locatie iau inchis K4 din circuitul 50, fig. IV.8.11. valoarea logica unu (adevarat) atunci Din locatia L3 se poate trece in L5 cand locatia este activa. Pentru ampli- sau L 11 atunci cand apare una sau ficare se specifica numai variabilele doua avarii in amonte. Daca traductocare i~i modifica valoarea. in locatia rul de tensiune minima F31 (fig. IV.8.9) L 16 automatul este initializat ~i toate actioneaza contactul sau normal inchis variabilele logice iau valoarea zero din circuitul 240 (fig. IV.8.13) se trimite daca nu se speciifica altfel. De un semnal logic zero Ia intrarea 105 a exemplu, in locatia L 11 din fig. IV.B.12, automatul pentru anclan~area rezervei AAR executa toate actiunile corespun.., ;! zatoare unei avarii duble in amonte. in acest scop ie~irile AP notate cu 02, 04 NZ ~i S3 iau valoarea llica unu, releele co(j:E respunzatoare K4, K6 se actioneaza ~i lampa H9 semnalizeaza (fig. IV.B.11) in xtCA X consecinta se deconecteaza intrerup'<.>' toarele 011 ~i 012 (fig. IV.8.10). .... :I: Tranzitiile, desenate prin linii perpendiculare pe arcele orientate, suntt interpretate de variabile sau expresii logice. ... Cand acestea iau valoarea logica unu (adevarat) ~i toate locatiile precedente :.:: ... "' sunt active tranzitia se declan~eaza. Prin aceasta operatie toate locatiile :.:: "" precedente tranzitiei se dezactiveaza ~i cele posterioare tranzitiei se activeaza. .., ;! De exemplu tranzitia de Ia locatia L3 Ia locatia L5 este interpretata de o temporizare care face variabila logica T1 :=~ O:I: egala cu unu dupa 0,3 s de Ia activarea locatiei L3 daca negarea variabilei x X 105 ia valoarea unu, adica traductorul de avarie Ia tensiune minima F31 i~i i: activeaza contactul normal inchis. Se folose~te un contact normal inchis pentru detectarea avariei pentru a se ... putea sesiza eventuale intreruperi ale liniei de transmisie a semnalului (fail .... ... :.:: safe). Din locatia 16 in care AAR este ini..j" tializat se poate selecta statia de lucru :.:: ~i statia de rezerva prin actionarea butoanelor de impuls S21 ~i S22 care tri... mit un semnal logic unu Ia intrarile 101 ~i 102 ale AP (fig. IV.8.11). Dupa de;;;:: clan~area tranzitiilor corespunzatoare se trece in locatiile L 1 respectiv L2. Daca s-a ales drept statie de lucru statia de alimentare numarul 1 (locatia L 1) se poate porni/opri alimentarea prin N u. N actionarea butoanelor de impuls I:::::; S11/S13 care trimit semnale logice unu Ia intrarile 107R01 ale AP (fig. IV.8.11). La pornirea statiei 1 se activeaza L3. Aceasta locatie este interpretata de o ... actiune care trimite semnalul logic unu N Ia ie~irea 01 a AP. Din fig. IV.8.11 re:.:: zulta ca in aceasta situatie se activeaza releul K3 care conecteaza Ia statia <C u 1 de alimentare intreruptorul 011 prin ,....----, > actionarea contactului sau K3 din cir0 .... cuitul 50, fig. IV.8.10. Cu aceasta :! u::: ~ ocazie se observa ca daca intrerupto- , ;;::; :::::; ...J rului i se transmit simultan semnale de
~ ~

IV. Automatiziri
AP. in reteaua Petri din fig. IV.8.12 acest semnal interpreteaza tranzitia de Ia L3 Ia L5 prin intermediul timerului T3 dupa ce este negat ~i temporizat cu 0,3 s. Declan~area acestei tranzitii dezactiveaza L3 ~i activeaza simultan L5. in L5 se deconecteaza statia 1 de alimentare cu ajutorul intreruptorului 011 prin trimiterea unui semnal logic unu Ia ie~irea 02 a AP (fig. IV.8.11). Se actioneaza releul K4 care Ia randul sau

x~
..j"

:I:

...

;! .,;

.,;

t!!

o:c ... ...

:.:: ""

::=>
N

___!:.....

;::

....
C>

N dI
xtCA
'<.>'
:I:
N

...
X

...

.... "'
;;;....._
~

.,;

t!!

... ....
~

... ...

~;::::=

O:I:

___!:.....

;::

:.::

..j"

....
C>

'-~

dI

~
~

... ...
:.::
N

D;;;::
I

...
;;;::

~ ~ ~
I

...J

IV. Automatizari
il;li actioneaza contactul sau normal deschis in circuitul 40 (fig. IV.8.10). Atunci cand intreruptorul 011 s-a deconectat efectiv contactul sau din circuitul 40 (fig.IV.8.10). Atunci cand intreruptorul 011 s-a deconectat efectiv contactul sau din circuitul 220 (fig. IV.8.11) se inchide l;li 103 = 1. Tranzitia dintre L5 l;li L7 se declanli)eaza, L5 se dezactiveaza, L7 se activeaza simultan,

Capitolul 8: Automatizarea instala!iilor electrice

iar in consecinta se conecteaza statia 2 de alimentare. Locatia L7 este interpretata de 03 care devine unu Ia activarea sa. Daca avaria din amonte dispare, adica tensiunea statiei de alimentare 1 revine Ia normal mai mult de 0,3 s, atunci timerul T7 declanli)eaza tranzitia spre L9. Tranzitia dinspre locatiile L9 l;li L3 este interpretata de timerul T9 $1 1n consecinta se declanli)eaza temporizat avand loc reversarea Ia statia de alimentare numarul 1. Aparitia unei avarii in aval de intreruptorul 011 este sesizata de catre acesta l;li AAR trece din locatiile L3 sau L7 in locatiile L 12. Modul de functionare al AAR in cazul selectarii sursei 2 de alimentare drept

~
:;;':"
fj)
"'
iE

sY

~~
~~
r-.

t
,.,

_..,1
VI

r-.
~

,.,

~ ~

L.l.J"'

~ It!

~
~

,.., "" VI
.c'\

c-.

.c'\

,_
~
:I:

""
VI

'-"
r-.
~

r-.
~,1 ~

L.l.Jv;

,.,

L.l.Jv;

VI

c-.

""

~ ~
~-

"' ""'
.;

u..

"' ""'
It!
~

~
'll

"" d "' .c'\

'-"

.;

,., u..
N

~
. .c'\

~!! d:l:

;:::

,.,

""'
;!

~
NZ

~'-"

O:E

;>'

~~
c-.

L.l.Jv;

,.,

:"!

,., u..

"!

L.l.Jv;
It! 'll

.;
;:::...:
d:E

;;;
u..

;>'
,Y

.;

~
N

;;;
'" L.l.J

~~

;>'

N N V)-.4'

;;;

L.l.J"'

~
,Y
r-.
to~

0 D
~
Qj

_..,1""
d
.c'\

'-"

-'rll

,..,,1 '-"
d
r-.
~

.c"\

"' "'f "'

:.::

r-.

N\1 '-"'
d
c-. '-"
.c"\

' ' '

sr=il
:.::
~

'-" r-.
~

-'rll ,.,

:.::

""'"
V'

> u > C\J 0

V'

" u u

" u

C\J ....J

C\J C\J ....J

T> Qj"<t
I::Q

~C\J

I~ M ....J

" u u

>
V'

" u u

C\J ""' "

> 0
V'

C\J M ....J

Capitolul 8: Automatizarea instalaJiilor electrice

Initializare ARR,Q6

IV. Automatiziiri

I<j>2 R<j>l

I<j> 1

R<j>2

T 9 { L9/t /0,3s} T 10 { Ll O/t/0,3s}

3.I<j>5/t/0,3s}

T {M4.111/t/0,3

t
Avarie aval, S4

T 8 {M8.111/ 0,3s}

Fig. IV.8.12.

IV. Automatizari

Capitolul 8: Automatizarea instalaliilor electrice

105.T4{M4.111 t/0,3s}

To{MB.Ill/ 0,3s}

Fig. IV.8.13.

Capitolul 8: Automatizarea instalatiilor electrice

.rxxxx

IV. Automatiziri

r' n

~
I

sn
Xn
I

<+61
I

I
Fig. N.8.15.

Fig. N.8.14.
sursa de lucru, In care este activa intr-un mod determinist este necesar locatia L2, este asemanator deoarece ca in reteaua Petri sa nu existe conflicreteaua Petri este simetrica. te structurale $i efective. Aceste con0 performanta importanta a automa- flicte pot aparea daca dintr-o locatie telor o constituie reversibilitatea, adica pleaca mai mult de doua arce $idaca posibilitatea revenirii i n oricare locatie tranzitiile corespunzatoare se declandupa un numar finit de tranzitii. Retea- $9aza in acela$i timp. Conflictele strucua Petri din fig. IV.8. 12 are o locatie turale $i efecti pot fi eliminate prin insursa L 16 tara nici un arc de ie$ire $i terblocare. doua locatii receptoare L 11, L12 tara ; Reteaua Petri pentru AAR, interprenici un arc de ie$ire. Din aceasta cauza tata $i temporizata, modificata astfel l+d' reteaua nu este reverssibla. Pentru a incat sa fie asigurate reversibilitatea $i X II obtine aceasta performanta se adauga eliminarea conflictelor structurale $i doua arce suplimentare de Ia L 11, res- efective se nume$te conforma $i este pectiv L 12 Ia L 16. Tranzitiile care con- prezentata in fig. IV.8.13. Fig. IV.8.18. troleaza deplasarea marcilor pe aceste Pentru implementarea automatelor arce sunt interpretate de variabila logi- descrise de retele Petri interpretate, ca R03 care ia valoarea logica unu temporizate $i conforme, retele care cox,."' ; n + i1 ) + n x' (8.5.1) atunci c~nd este actionat butonul de respund unei clase largi de g-afceturi $i n n automate finite (FSM) folosite i n pracinitializare S15 a AAr (fig. IV.8.1 1). lnitializarea, adica activarea fortata a tica, am propus (10, 11, 3, 12) o metoda 1 xn "' - s' + (r' + i' \.,t (8.5.2) uneia sau mai multor locatii, este o alta bazata pe folosireaaa automatelor n n performanta a automatelor. in cazul elementare cu prioritate Ia pornire. Metoda de implementare propusa Prima relatie (1) se refera Ia locatiile AAR prin initializare, actionarea butonului S15, trebuie sa devina activa lo- necesita prelucrarea retelei Petri pentru active initial (L4 i n fig. IV 8.14) iar a docatia L 16 indiferent de starea automa- asigurarea caracterului sau conform. ua relatie (2) este valabila pentru locatului. Realizarea acestei actiuni s-ar Pentru aceasta, se fac modificarile ne- tiile inactive initial. Variabilele logice au traduce In reteaua Petri din figura cesare pentru inlaturarea buclelor care urmatoarea semnificatie: IV.8.12 prin introducerea unor arce cu produc degenerarea, pentru asigurarea i - conditia de initializare a automatranzitii interpretate de variabila logica repetabilitatii $i viabilitatii $i se elimina tului; conditia de setare a bitului n; R03 de Ia toate locatiile Ia locatia L 16. prin interblocare conflictele structurale Deoarece prin introducerea acestor efective. 0 astfel de retea este prezenconditia de resetare a bitului n. arce reteaua Petri s-ar complica foarte tata in fig. IV.8.14. Se codifica distribulmplementarea relatiilor (1) $i (2) prinmult am preferat introducem initiali- tiv locatiile $i se atribuie fiecarui bit un tr-un program pentru AP elaborat sub zarea nu in caietul de sarcini ci In algo- automat elementar cu prioritate Ia por- forma LD (ladder diag-am) este prezenritmul de programare care va fi prezen- nire. in aceste conditii relatiile logice . tata in fig. IV.8.15 $i IV.8.16. Conditia de setare a bitului caractetat In continuare. care asigura evolutia retelei in timp functioneze este data de urmatoarele relatii logice: : ristic a unei locatii este data de declanPentru ca un automat

(s'

fi

rn

'n-

sn-

sa

sa

IV. Automatiziri

Capitolul 8: Automatizarea instala!iilor electrice

I pentru locatia L4 din fig. IV.8.14. Deoarece aceasta locatie este activa initial se folose~te relatia (1). Conditia. de setare este data de declan~ea tranzitiei e 1 sau e2 care sunt validate de locatiile L 1 respectiv L2. Deci:

54

~ x;e, + x~e2

(8.5.3)

, l
e4

Conditia de resetare a bitului corespunzator locatiei L4 este data de declan~ea tranzitiei e3 care este validata de locatiile L3 ~i L4.

Se lnlocuiesc conditiile de setare ~i resetare In relatia (1) ~i se obtine dupa 1 aplicarea teoremei De Morgan.
1

I I

r4

x~x~e3

(8.5.4)

(8.5.5)

Fig. IV.8.17.

r.
I

s'
I

F]
l

t I - x,e, + x2 e2 + e3 x4

+ 1

X I.

l+l>

! __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ ___;,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _-.~

Fig. IV.8.18.

Se observa ca pentru automate tip de stare conditia de resetare nu mai necesita validarea pentru de' clan~rea tranzitiei posterioare. Aceas; ta simplificare a metodei este imporl tanta atunci cand implementarea auto! matului se face cu automate progra! mabile care folosesc automate ale; mentare tip RS cu prioritate Ia pornire. : Automatele programabile poseda

ma~ina

.I

: instructiuni care implementeaza autoi mate elementare. Pentru folosirea ! acestor automate elementare Ia imple; mentarea relatiilor (1) ~i (2) le transfor: mam In modul urmator: Relatia (1) corespunzatoare locatiilor active initial devine:

S I.

: x'"!l n

(s' + i') + -;rx'

n

n n

(8.5.7)

X I.

l+f>

lmplementarea sa cu un automat elementar SR cu prioritate Ia pornire apare in fig. IV. 8.18 Relatia (2) corespunzatoare locatiilor inactive initial o transformam in felul urmator:

x~+il = s'n ji + (r' + i' \vr n n

Flg.IV.8.19.
tranzitiilor precedente iar condi- i este validata, adica toate locatiite pretia de resetare a aceluia~i bit este data ! cedente sunt active ~i conditia logica de declan~ea locatiilor posterioare. ata~ta are valoarea 1 (adevarat). Drept Declan~area unei tranzitii are loc daca exemplu, determinam relatia logica
~area

rn

(8.5.8)

sa

Automatul elementar SR cu prioritate Ia pornire corespunzator apare In fig. IV.8.19. Drept exemplu se determina conditiile de setare sn ~i resetare rn pentru Ia-

Capitolul 8: Automatizarea instala.iilor electrice

IV. Automatizari

006

-iJ-J
007

--------1c

M01

---1~
102

008

---1

s
M01

101

009

M02

010

-1~
M03

RD1

I~
1/~

011

~------t
MOB

R06

II

110

Fig. IV.8.20.
catia L 1 inactiva initial a automatului pentru anclan$area rezervei AAR cu caietul de sarcini dat de reteaua Petri interpretata, temporizata $i conforma din fig. IV.8.13. Conditia de setare s1 ca locatia L 1 sa fie activa, impune ca una dintre tranzitiile precedente sa se declan$eze. 0 tranzitie se declan$eaza daca este validata, adica toate locatiile precedente sunt active, iar variabila logica ce o interpreteaza ia valoarea unu (adevarat). Locatia L 1 este accesata de patru arce in structura SAU, deci conditia sa de setare este: din tranzitiile posterioare sa se declan$eze. Din L 1 pleaca doua arce in structura SAU $i deci conditia de resetare este: (8.5.10) lnstructiunile de program LD (ladder diagram) pentru automatul programabil corespunzatoare locatiei L 1 se obtin introducand conditiile logice (9) $i (10) in fig. IV.8. 19. Se obtine rezultatul din fig. IV.8.20 cu urmatoarele observatii: 1. Programul LD a fost realizat de data aceasta sub forma de schema desfa$urata LD (ladder diagram) in fig. IV.8.20 conform specificatiilor standardului IEC 61131.3; 2. Microautomatul programabil permite un numar limitat Ia patru contacte intr-un circuit. Folosind conditia de setare (9) in fig. IV.8. 19, ar rezulta un circuit cu cinci contacte. Pentru a realiza totu$i programul, am reuntat Ia butonul de initializare i conectat Ia intrarea R03 a automatului. Acest buton va fi folosit numai Ia pornirea AAR prin activarea locatiei L 1; 3. lnitializarea AAR se va face cu ajutorul butoanelor STAAT/STOP al AP $i pornirea AAA cu butonul i; 4. Prioritatea Ia pornire a automatului este asigurata de faptul ca intai se implementeaza in fig. IV.8.20 conditia de resetare $i apoi conditia de setare; 5. Programul LD conform specificatiilor standardului IEC 61131.3 pentru AAA implementat pe un microautomat programabil este format din automate elementare de tipul celui din fig. IV.8.20 pentru toate locatiile din fig. IV.8.13. Programarea automatelor programabile se poate face folosind aceea$i metoda ca cea prezentata pentru microautomatele programabile $i exemplificata in cazul automatului pentru anclan$area rezervei. In acest caz, datorita resurselor crescute pe care le au automatele programabile, se renunta Ia restrictiile adoptate in cazul microautomatelor programabile.

s,

M,io/o2 + M/ot + MsRo, Ts 1 w+

(8.5.9)

Pentru calculul conditiei de resetare r 1 tinem seama de rezultatul obtinut anterior referitor Ia automatele finite (FSM). Pentru acestea nu este neesara Ia calculul resetarii validarea tranzitiei in vederea declan$i'lrii sale. Cu aceasta observatie constatam ca conditia de resetare r1 a locatiei L 1 prin care aceasta devine inactiva, impune ca una

IV. Automatizari
Capitolul 09 Sisteme domotice

Capitolul 09: Sisteme domotice

IV. Automatizari
Sistemele inserate ,embedded" - pot fi de asemenea asociate. In aspectul ,functional" sunt incluse aspectele de descriere a activitatilor $i proceselor sub forma unor liste de proceduri sau diagrame ,data-flow". Modelele despre date/informatii sunt cuprinse in modulul ,sisteme de informatii".

9.1. Tehnolqgla infonnatiei (11} pentru Clldiri lnteligente 'i domoticl

9.1.1. A~ de dezvoltare
Conceptul de cladire inteligenta integreaza contributia mai multor agenti. Fig. IV.9.1.1 prezinta mai multe activitati de dezvoltare asociate implementarii conceptului de cladire inteligenta $i care identifica trei grupuri importante, fiecare dintre ele asociate diferitelor grupuri de persoane, de Ia echipele de proiectare Ia utilizatori. Primul grup, din varful fig. IV.9.1.1, denumit "dezvoltare", este asociat cu dezvoltarea sistemului. Telul acestui grup de activitati este dublu: pe de o parte sa asigure dezvoltarea unor subsistema ce urmeaza sa fie instalate In cladire, produse de grupuri de proiectanti $i arhitecti $i, pe de alta parte, sa asigure ca aceste sub-sisteme sa interactioneze astfel incat sa se poata beneficia de interoperabilitatea lor. Activitatea grupului de Ia baza, denumita ,executie", este responsabila de operativitatea In timp real a sistemelor domotice. Principalii agenti care interactioneaza cu aceste sisteme includ managerii, proprietarii $i utilizatorii. Asigurand In mod convenabil legatura intre cele doua grupuri anterioare, se poate indentifica, Ia mijlocul fig. 1 grupul de ,configurare". Activitatile in interiorul acestui grup sunt de o importanta esentiala pentru suportul implementarilor incrementale, schimbarilor in cladire $i reconfigurarea dinamica a resurselor cladirii.

implementare $i folosinta. Aspectul ,functional" este un exemplu de ,modelare pentru specificare", in carte aspectele "comportamental" $i , structural" pot fi incluse in grupul , modelare pentru proiectare". in aspectul , comportamental" sunt incluse toate modelele asociate controlului diferitelor dispozitive $i resurse.

Populatie

Mediu

"Off-line"

"On-line" Real-time!"on-line"
Flg. IV.9.1.1. Dezvottarea actlvttl1flortn interiorul conceptulul de Clidlre lntellgenti.

Functionalitate
activitati

9.1.2. Concepte de modelare pentru clidlrtle lntellgente

Din punct de vedere general pot fi considerate doua tipuri de obiecte: - in primul grup, obiectul fundamental este specificatia: aici, caracterizarea sistemului va fi indeplinita dintr-un punct de vedere , extern", ca intr-un , black-box" Ia care se cunosc numai intrarile $i ie$irile; - in eel de-al doilea, obiectul specific este sprijinul proiectarii/implementarii. ln acest caz este necesara cunoa$terea In detaliu a caracteristicilor interne ale modelului. ln fig. IV.9.1.2, cele mai importante aspect (din punct de vedere al tehnologiei informatiei) sunt: comportamentul, functionalitatea, structura $i informatia sistemului. Acestea trebuie vazute ca fiind complementarele unui acela$i sistem complex, cladirea inteligenta, care permit sustinerea specifica a unor activitati de modelare, specificare,

informare

arhitectura

Flg.IV.9.1.2. Difertte aspect ale modellrii Clldlrilor lntellgente.

Flg.IV.9.1.3.1ntegrarea dezvoltarea actlvttl1flor care folosesc standarde ,1 reprezentlri europene.

'i

IV. Automatiziri
9.1.3. Standard& utilizate
Conceptul de cladire inteligenta/ domotica este in mod intrinsec unul multidisciplinar. De aceea, este de a~ teptat ca diferitele comunitati incluse in diferite proiecte sa aiba diferite concepte despre formalismele cele mai potrivite, precum $i despre modelele $i utilitatile care trebuie folosite. Chiar daca se utilizeaza diferite modele $i unelte, toate g-upurile trebuie sa contribuie Ia specificatia globala a cladirii, a$8 cum se prezinta in fig. IV.9.1.3, unde aplicatiile specifice sunt integrate $i interoperabile.

Capitolul 09: Sisteme domotice

o integrare U$oara a unor interfete pentru: - reducerea costurilor de dezvoltare; - reducerea costurilor de productie; - reducerea costurilor de mentenanta. in plus, prin definirea anumitor interfete ale sistemelor domotice este posibila o recunoa$tere automata a functiilor. astfel identificandu-se o retea de elemente aditionale. Acest mecanism poate fi aplicat tuturor elementelor domotice $i sistemelor $i este denumit "plug and play". in anumite situatii este necesar pentru structurarea elementelor sistemelor domotice sa se automodifice singure in mod automat, in interiorul ciclului lor de viata. pentru a obtine obiectele dorite intr-o maniera optima. Astfel de sisteme, care pot sa-~i modifice structura in interiorul functiilor lor, in scopul indeplinirii anumitor criterii de optimizare sunt denumie "sisteme cu reconfigurare". in acest scop "programarea in-system" a acestor alemente a dobandit o importanta sporita in sistemele domotice actuale. Sistemele distribuite sunt de asemenea configurate catre o ierarhie a elementelor constituente, fiecare grup de elemente fiind diferit activat pentru: - implementarea functiilor locale; - conducerea unui grup de functii; - integrarea $i supervizarea activitiitilor. Totodata, exista "sistema dedicate" pentru ajustarea anumitor procese: sistema care implementeaza confortul termic sau luminos. sistema de supraveghere a unitatilor, sisteme care intervin in controlul echipamentelor audiovizuale, in accesul cladirilor $i pentru controlul comunicatiilor. Este esentiala pentru aceste sisteme intercomunicarea, ca un aspect optimal de indeplinit. Deoarece elementele sistemelor domotice sunt, in general, elemente programabile, mediile de programare $i limbajele de programare sunt mijloace utilizate in implementarea functionalitatii lor. Acestea pot fi: - Limbaje de programare de nivel scazut, denumite "low level program ming"; - Limbaje de programare de nivel mediu "medium level"; - Limbaje de programare de nivel inalt, "high level"; - Macro-limbaje, limbaje specializate diferitelor domenii, ca de exemplu XML (Extensible Markup Languaje); - Limbaje formale (destinate pentru descrierea a ceea ce o aplicatie sau un sistem trebuie sa faca), ca de exemplu UML (Unified Modeling Language) sau VRML (Virtual Reality Modeling Language).

9.2. Proiectarea sistemelor domotlce

in zilele noastre, instrumentatia, aparatele $i sistemele de automatizare in interiorul cladirilor nu pot fi concepute ca elemente independente, deoarece cerintele referitoare Ia confortul indivizilor versus economisirea resurselor de energie cat $i programarea facilitatilor ~i actionarea Ia distanta, sunt esentiale in aplicatii. Dezvoltarea sistemelor de automatizare care sa raspunda nevoilor "domestice" implica o conceptie unitara despre elementele hardware $i software, acestea generand functii specifice sau locale, de o complexitate relative redusa. Pe de alta parte elementele trebuie sa fuctioneze impreuna pentru a indeplini functii globale Ia nivelul unei case sau cladiri. Tinand cant de elementele componente, sistemele pot fi clasificate in felul urmator: - Sisteme care implementeaza functii definite de un numar finit de stari; - Sisteme care implementeaza regulatoare pentru controlul dimensiunilor; - Sisteme complexe care implementeaza strategii de control; - Sisterme inteligente, capabile sa recunoasca limbajele, mesajele, sa se autoadapteze automat anumitor circumstante. sa recunoasca starile $i sa n!spunda in concordanta cu ele. Sistemele actuale distribuite au in componenta microcontrolere sau microprocesoare care le genereaza functionalitatea: ele transmit $i preiau date de Ia protocoalele de comunicare, cu scopul de a-$i corela functiile cu cele ale sistemului integrat cladirii. De Ia mijlocul secolului trecut a fost statuat principiul care stipuleaza ca fiecare functie va fi implementatii de propriul procesor, principiu care permite: o structura functionala de aplicatii; o dezvoltare separata de module hardware $i software;

9.3. Sistemul EHS (European Home System)

ESH este un protocol de comunicatie dedicat sistemelor Home Automation (automatizarea cladirilor - domoticii) care se concretizeaza printr-o noua faza actuala: produse hardware $i software. Specificitatea sistemului EHS a fost definita ca dedicata aplicatiilor in cladiri, care pot comunica $i .,imparti" resursele existente. Protocolul European EHS este fundamentat pe o comunicare impartita ("shared") $i functionalitati ale dispozitivelor bine definite. EHS precizeaza ,physical layer". ,data layer", ,.network layer" $i .,application layer" in sistem (fig. IV.9.3.1). Modelul urmeaza structura OSI (Open Standard Interconnection) ca $i model de referinta. Stratul .,layer application" traduce limbajul intr-un cadru de date, capabile sa circule in retea. ,.Data link layer" -ul, separat in doua substraturi, "Medium Acces Control" (MAC) $i Logical Link Control (LLC), manevreaza conversia fluxului de biti. regulile de acces catre retea, recunoal?terea cadrelor $i produce intelegerea $i repetitia acestui mecanism. ,.Network layer" (stratul de retea) este

Applicalion l ayer

~ ------ - -- - - -- -- - -- -- - -- - - :
'

.
.---.

Netw011< l ayer

Dala Link Layer (Pl)

EHS frame sb'uctiXe

2 two bytes 1 - one byte

---------------------------------''

L------L----~------~------~

Flg.IV.9.3.1. Nlvele de procesare a mesajelor tn cazul unul protocol EHS.

Capitolul 09: Sisteme domotice

IV. Automatizari
componente ale sistemului teleinformatic. Mode/u/ arhitectural. Din cauza complexitatii lor deosebite, sistemele teleinformatice au fost concepute ~i proiectate intr-o maniera ierarhica, cu o serie de niveluri, fiecare fiind construit pe baza nivelului inferior. Modelul interconectarii sistemelor deschise (OSI - Open Systems lnterconnectation), dezvoltat in cadrul Organizatiei lnternationale de Standardizare (ISO - International Standards Organizations), se refera Ia procesele de software care permit schimbul de informatii intre sisteme diferite, in principal, pentru legarea echipamentelor inteligente in retele. S-a constatat necesitatea organizarii unei ierarhii de procese, intre care legaturile se asigura standardizat de jos in sus. Modelul arhitectural ISO-OS/ este proiectat in ideea stabilirii cadrului de coordonare a dezvoltarii standardelor existente ~i viitoare pentru interconectarea sistemelor (fig. IV.9.4.1). Sistemele de conducere distribuite (a~a cum este cazul instalatiilor din cladiri) sunt sisteme deschise, Ia care se pot conecta, respectiv deconecta, alte sisteme. Modelul de referinta propus de standardul ISO 7498, descrie ~apte niveluri pe care trebuie asigurata compatibilitatea lntre doua sisteme interconectate (fig. IV 9.4.1), corespunzatoare celor ~apte functii care intervin In comunicatia dintre sisteme.

EHS

Fig. IV.9.3.2. Structura comenzllor lntr-un EHS, corespunzAnd unui DD.

identic pentru toate unitatile componente ale EHS ~i conduce datele catre ruta (adresele care acceseaza o unitate din mai multe sub-straturi). Arhitectura unei retele EHS se bazeaza pe controlere ~i dispozitive conectate in diferite domenii. Controlerul denumit ,feature controller" (FC) controleaza aplicatia domotica ~i produce programe ~i inteligenta pentru aplicatie ca, de exemplu, resurse de monitorizare, algoritmi de control sau de luare a deciziilor in procesul condus. Un dispozitiv produce ~i conduce resursele aplicate. De exemplu, un sistern de incalzire electric conduce resursele de incalzire, un termostat stabile~ te pragul de temperatura. in general, un dispozitiv apartine unui domeniu de aplicate, dar poate fi impartita de mai multe controlere. Fiecare dispozitiv este descris de un Device Descriptor (DD). Toate dispozitivele care au acela~i DD sunt inter~an jabile (fig. IV.9.3.2).

9.4. Principii, tehnici 'i modere ~ntru comuni~a iri sistemele domotice
Orice sistem de transmisie a informatiei implica un emitator (sursa de informatie) care furnizeaza mesaje, un canal de comunicatie ~i un receptor. Transmisia informatiei presupune diferite tehnici de comunicatie: modulatia impulsurilor in amplitudine, modulatia impulsurilor in cod, modulatia ,delta". Un sistem de transmisie Ia distanta a datelor, cunoscut ~i sub denumirea de sistem teleinformatic, este un ansamblu arhitectural de echipamente inteligente conectate intre ele prin legaturi de date. Sistemul teleinformatic include un numar arbitrar de procese ~i fiecare proces este condus de un echipament de automatizare propriu, care are una sau mai multe interfete de legatura cu

reteaua de comunicatie. Comunicatia intre procese se efectueaza prin mesaje, avfmd ca suport un subsistem de comunicatie distribuit. Arhitectura sistemelor teleinformatice este modulara ~i structurata ierarhic. Canalele pentru transmisia informatiei, de obicei, sunt linii de comunicatie pe fire metalice, fibre optice sau radio. Tehnicile de comunicatie specifice pentru transmisia datelor prin linii metalice, In ordinea aparitiei, sunt urmatoarele: comutarea de circuite, de mesaje ~i de pachete. Modelarea este o metoda de studiu a sistemelor complexe, greu accesibile cercetarii directe, cu ajutorul unor modele teoretice sau materiale, cu care res- , pectivele sisteme prezinta o analogie. 9.5. Structura sistemelor Mode/u/ topo/ogic al unui sistem te- ' domotice, magistrale, r:e1;ele leinformatic este un prag neorientat 'i standafde ere comunic8f;ie G = (N,R), in care nodurile (varfurile) N reprezinta echipamentele inteligente, Tehnicile actuale de conducere a iar arcele (ramurile, legaturile) R repre- proceselor au condus Ia utilizarea unor sisteme numerice de prelucrare a inforzinta legaturile de comunicatie. Configuratiile cele mai raspandite sunt: matiei cum ar fi regulatoarele numerice, retea in stea, retea in linie, retea ar- automatele programabile, calculatoarele borescenta, retea in inel, retea in piasa. de proces, sistemele multiprocesor, Mode/u/ structural are rolul de a eviden- care ridica problema transferului de tia repartizarea functiilor intre diferite date, sub forma numerica, intre aceste
1

SistemA 7 Aplicatie Prezentare Sesiune Transport Retea Legiitura de date Nivel fizic Mediu de comunicatie Sistem intermediar 7

Sistem B Aplicatie Prezentare Sesiune Transport Retea Legiitura de date Nivel fizic

6 5
4

6 5
4

3
2
1

3
2
1

Flg.IV.9.4.1. ModeluiiSO-OSI pentru lnterconectarea slstemelor deschlse.

IV. Automatiziiri
echipamente. Sistemul de transmisie de date va avea o structura ierarhizata, care va urmari structura ierarhizata de conducere a procesului. Progresele din microelectronica, realizarea dispozitivelor cu un inalt grad de integrare, determina patrunderea tehnicii numerice in achizitia ~i prelucrarea informatiei Ia nivelul procesului, inlocuind rapid adaptoarele solutiei ,sistem unificat". Structurile inteligente, programabile, care iau locul adaptoarelor sunt robuste ~i mult mai bine adaptate Ia conditiile din proces, motiv pentru care sunt denumite frecvent ,echipamente de camp". Aceste echipamente sunt conectate intre ele pe o magistrala seriala, numita magistrala de proces sau magistrala de camp (fieldbus). Un sistem ierarhizat de conducere ~i transmisie de date cu o structura, care poate satisface aplicatii de mare complexitate, poate fi structurat pe patru niveluri. Nive/ul proces/aparatura de camp este nivelul Ia care are loc achizitia de date de Ia traductoare ~i se trimit comenzi spre elementele de executie. Nivelul productie/fabricatie grupeaza echipamente de conducere a proceselor care se interconecteaza prin retele locale (LAN - Local Area Network). Echipamentele interconectate sunt automate programabile, echipamente de conducere numerica, regulatoare numerice, calculatoare de proces. Nivelul conducerelgestiune asigura conectarea intre ele a diferitelor retele existente Ia nivelul productie/fabricatie. Nivelu/ supervizare este un nivel utilizat numai in cazul aplicatiilor complexe ~i transmisia are loc, in general, Ia distante mari. Sistemele de conducere ierarhizata s-au impus ~i in automatizarea instalatiilor din cladiri, incat ASHRAE (American Society of Heating Refrigerating and Air Conditioning Engineers) a elaborat un standard pentru o retea dedicata automatizarii instalatiilor din cladiri, retea care poarta numele de BAGNet. Echipamentele de conducere din retea sunt conectate printr-o magistrala de camp realizata conform acestui standard. Solutii standard pentru comunicatia Ia nive/u/ proces Firma INTEL a elaborat specificatia BITBUS Interconnect Specification, care propune o metoda de conectare Ia calculator a echipamentelor de conducere dedicate ~i a echipamentelor de achizitie a datelor din proces. Metoda

Capitolul 09: Sisteme domotice

bazata pe comunicatia seriala Ia viteza ridicata intre echipamentele inteligente plasate chiar in proces, conduce Ia elaborarea de sisteme distribuite, care, datorita realizarilor in domeniul microelectronicii, permit performante sporite Ia preturi mai mici. Magistrala BITBUS este definita ca o magistrala seriala de mare viteza pentru sisteme ierarhizate. in ceea ce prive~te controlul accesului Ia magistrala BITBUS se disting doua modele: - modelul ierarhic cu un singur nivel al magistralei, care contine un singur echipament master ce comunica cu mai multe echipamente slave; - modelul ierarhic multinivel. Din punctul de vedere electric, magistrala BITBUS este conceputa in acord cu prevederile standardului EIA RS-485, care permite conectarea pe doua fire torsadate a unui numar de eel mult 32 de echipamente. PROFIBUS (PROcess Field BUS) este o norma industriala germana (DIN 19245), care conduce Ia asigurarea comunicatiei intr-o conceptie unitara pentru intregul spectru de aplicatii de Ia nivelul procesului independent de aplicatie. Serviciile in magistrala PROFIBUS sunt structurate pe trei niveluri: nivelul fizic, nivelul legatura de date ~i nivelul aplicatiei. Arhitectura magistralei PROFIBUS este in acord cu modelul de referinta ISO-OSI pentru magistralele de camp. Participantii conectati Ia magistrala PROFIBUS pot fi participanti activi (asigura controlul accesului Ia magistrala) sau participanti pasivi (tara controlul accesului Ia magistrala). Comunicatia in reteua PROFIBUS se efectueaza conform standardului EIA RS-485, iar codificarea informatiei este de tip NRZ (nonreturn to zero). in acest caz structura magistralei este liniara, mediul de comunicatie este cablul bifilar torsadat sau ecranat, care permite interconectarea a maximum 32 de participanti pe un segment (tronson) al magistralei, tara a utiliza amplificatoare de linie (repetoare). Daca se utilizeaza repetoare, atunci numarul participantilor poate cre~te pana Ia 127. Lungimea magistralei PROFIBUS este de maximum 1200 m, atunci cand nu se utilizeaza repetoare ~i de 4,8 km, atunci cand se utilizeaza repetoare. Una din aplicatiile tipice de sisteme informatice, Ia nivelul fabricatiei, este reteaua de automate programabile. Standardul de comunicatie PROFIBUS, datorita tehnicii de transmisie simple (semiduplex asincrona) ~i a alinierii lui Ia standarde internationale, a depa~it nivelul de standard national al Germaniei, fiind acceptat ~i de firme din alte tari. Este aliniat Ia standardele

Fig.IV.9.5.1 Accesulla maglstrall prin metoda hlbrtdl in standardul PROFIBUS.

internationale existente, deoarece arhitectura magistralei are Ia baza modelul de referinta ISO-OSI al unei retele locale ISO 7498. in standardul PROFIBUS, participantii Ia comunicatia in retea, care au din punctul de vedere al sistemului de automatizare o complexitate mare sau medie, pot avea controlul accesului Ia magistrala ~i se numesc statii active. Atunci cand exista o singura statie activa in retea, accesul Ia magistrala este de tipul master/slave cu polling central. in al doilea caz, cand exista mai multe statii active in retea, metoda accesului Ia magistrala este hibrida (fig. IV.9.5.1): token ring (deplasarea in inel a jetonului) intre statiile active; master/slave intre statiile active ~i cele pasive. Sistemele de conducere distribuite in general ~i sistemele distribuite din domeniul constructiilor in special, folosesc pentru comunicatie interfata seriala. Dezavantajul unui timp mai mare pentru efectuarea transmisiei este compensat de numarul redus de fire ~i pretul mic al cablului, care nu necesita tehnologie speciala de realizare. Standardele folosite pentru interfetele seriale sunt RS-232C, RS-422, RS-423, RS-485. Pentru firme specializate (STAEFA CONTROL SYSTEM, HONEYWELL, JOHNSON CONTROLS, LANDIS & GYR, SATCHWELL etc.), singurul mod de comunicatie folosit este eel serial, conform standardului RS-485.

9.8. Sisteme domotice specializate

in cazul cladirilor, sistemele de conducere sunt distribuite ~i distantele dintre echipamentele inteligente sunt de ordinul sutelor de metri. Din punctul de vedere al topologiei, modelele adoptate pot fi in stea sau in inel. Modelul structural este de tipul retea de calculatoare, iar modelul arhitectural este stratificat pe ~apte niveluri, conform modelului de referinta ISO-OSI pentru sistemele deschise. Arhitectura reprezentativa a unui sistern de gestiune tehnica a cladirilor este prezentata in fig. IV.9.6.1. La nivelul instalatiilor automatizate se afla echipamentele specifice cladirilor

Capitolul 09: Sistema domotice

energie electrica $i eel de iluminat, statiile de hidrofor, dispozitivele de contorizare a consumurilor de energie, grupurile electrogene, sistemele de supraveghere $i alarmare Ia incendii etc. Nivelul automatizarii locale poate fi implementat cu echipamente specializate sau cu automate programabile $i functioneaza independent cu nivelul trei. Nivelul doi asigura conducerea proceselor grupate Ia posturile locale de automatizare. T EE T EE Nivelul gestiunii tehnice este dotat, Fig. IV.9.8.1 Sl8tem de conducere de obicei, cu un calculator numeric. lerarftlzati a lnstal81illor din clldlrt. Nivelul utilizator este rezervat persoStructura generall. nalului de exploatare $i intretinere a cla1 - echipamente; 2 - automatizare dirii, care este informat permanent deslocala; 3 - gestiune tehnica; pre starea de functionare a instalatiilor. 4 - utilizator; T - traductoare; La acest nivel se iau deciziile privitoare EE - elemente de executie; Ia regimul de exploatare a cladirii. PLA - post local de automatizare; Pornind de Ia conceptia generala a RC - retea de comunicatie; . sistemului de conducere, prezentata in LP _C _ -_:p _r_ o_ ce _s _o _r_d_e _ c_ o_ m _u _ n _ ic _a _: t_ ie _ ____, ' fig. IV.9.6.2, se prezinta doua structuri care sunt adoptate de firmele specialicum ar fi: cazanele, schimbatoarele de zate in acest domeniu. caldura, sistemul de distributie al agenPrima structura de sistem este pretului termic, sistemul de alimentare cu zentata in fig. IV.9.6.3, in care elemen-

IV. Automatiziri
tele componente au urmatoarea semnificatie: 1 - adaptor de magistrala, care asigura conversia semnalelor din standardul RS-232 in standardul RS 485, pentru transmisie de date pana Ia 1200 m; 2 - interfata care asigura transferul datelor intre echipamentul local $i echipamentul de supervizare; 3 - automat logic pentru conducerea secventiala a procesului; 4 - regulator numeric multicanal. Sistemul este ierarhizat pe trei niveluri astfel: nivelul inferior contine echipamentele de automatizare locala a proceselor, formate din automate logice $i regulatoare numerice; nivelul doi este rezervat comunicatiei; este constituit din supervizorul (controlorul) Ia care se conecteaza toate echipamentele locale $i din interfetele 1 $i 2 pentru transferul datelor intre supervizor $i echipamentele locale; Ia supervizor se pot conecta $i alte retele locale LAN A, LAN B. nivelul superior corespunde postului central format dintr-un calculator personal dotat cu software-ul adecvat. Modulul regulator numeric (4), din figura, poate fi conectat direct Ia interfata (2) proprie formand un singur echipament, sau poate fi desprins $i utilizat local pentru conducerea procesului. in acest al doilea caz, fiecare regulator se conecteaza Ia magistrala proprie regulatoarelor printr-un adaptor/convertor RS-232/RS-485 $i intreaga retea de regulatoare numerice este conectata Ia supervizor numai printr-o singura interfat{! (2). Daca, in anumite aplicatii, este necesara utilizarea mai multor supervizoare conectate in retea, atunci lungimea maxima a liniei intre primul $i ultimul supervizor nu poate depa$i 1200 m. Pentru distante mai mari se folosesc modem-uri. De asemenea, daca distanta dintre postul central $i supervizor este mai mare de 15m, transmisia seriala a datelor nu se mai poate realiza conform standardului RS-232, fiind necesar $i aici adaptorul RS-232/RS-485. Cea de-a doua varianta de implementare a sistemului de conducere a instalatiilor din cladiri este prezentata in fig. IV.9.6.3. Echipamentele de conducere locala exercita controlul asupra proceselor prin intermediul modulelor de intrarelie$ire. T n functie de complexitatea procesului, sertarul electronic contine numarul adecvat de module intrare/ ie$ire $i un modul de comunicatie cu nivelul superior. Schimbul de informatie intre sertarele cu module intrare/ie$ire $i echipamentul de conducere !ocala

3 4

3 4

34

Fig. IV.9.8.2 Slatame de conducere alnstal81iflor cln clidlrt. Vartanta 1.

Post central

lnterfata grafica ~ cu utilizatorul

: ; '

Fig. IV.9.8.3 Slstem de conc1ucere a lnstalatlllor din clldlrt. Vartanta 2. , ' - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - -- - - - -- ------' !

IV. Automatiziiri
coordonator se efectueaza pe o magistrala PROFIBUS, conform standardului specific. Echipamentul de conducere locala indepline~te o serie de functii, dintre care se pot mentiona: programare orara (saptamfmala, zilnica, speciala etc.); reglari ale parametrilor din proces (chiar ~i reglare adaptiva); optimizarea consumurilor energetice; memorarea datelor semnificative din proces ~i administrarea bazei de date; rapoarte de functionare a instalatiei (stari normale sau anormale, alarme, marimi logice, analogice sau numerice etc.); tratarea situatiei create Ia intreruperea accidentala a tensiunii de alimentare ~i reluarea functionarii Ia restabilirea alimentarii cu energie; comunicatia cu reteaua subordonata ~i cu echipamentul de supraveghere centralizata Ia nivelul ierarhic superior. Topologia retelelor locale respecta metodele topologice ale sistemelor teleinformatice. Echipamentele ,inteligente" conectate in retea trebuie sa comunice intre ele, fapt pentru care este necesara o conexiune fizica ~i o conexiune logica. Se utilizeaza de obicei protocoale dinamice, care permit alocarea canalului de comunicatie numai utilizatorului care solicita acest lucru.

Capitolul 09: Sisteme domotice

veghere ~i alarmare Ia incendii ~~. 1n anumite cazuri (hoteluri, spitale), cu instalatie de asigurare ~i monitorizare a serviciilor in camere sau saloane. Sistemul propus se remarca prin faptul ca permite integrarea in sistem a unor automate programabile sau a unor automate specializate, care pot proveni de Ia firme producatoare diferite sau din generatii diferite, cu conditia ca acestea sa fie aliniate Ia standardele de comunicatie pe magistralele sistemului ierarhizat ~i Ia protocoalele de comunicatie adoptate in sistem. in vederea comunicatiei intre automate ~i calculatorul de Ia nivelul ierarhic superior, programarea automatelor, cat ~i conceperea driverilor software pentru calculator, se vor adopta distinct, tinand seama de particularitatile echipamentelor care se angajeaza Ia dialog (calculator -automat). in mod obi~nuit, un PC este capabil sa comunice serial pe patru porturi. Din acest motiv, in structura propusa, calculatorul comunica cu doua echipamente specializate (antiefractie ~i siguranta contra incendiilor), cu un automat programabil puternic configurat incat sa asigure conduceri secventiale, reglari, comunicatii ~i cu o retea locala de automate programabile (exemplu reteaua PROFIBUS). Sistemul ierarhizat propus poate fi constituit dintr-o mare diversitate de echipamente de automatizare, care dispun de functiile de baza pentru conducerea automata ~i pentru comunicatie. Pentru fiecare cladire supusa automatizarii, configuratia sistemului poate dobandi forme particulare, insa nu se poate indeparta prea mult de structura din fig. IV.9.7.1. Acest sistem poate fi construit cu un efort financiar redus, deoarece poate prelua, partial, automatizarea existenta in cladire ~i poate fi dezvoltat pe etape. Argumentele prezentate pana aici au stat Ia baza utilizarii termenului ,integrat" pentru sistemul de conducere propus. intre nivelurile de automatizare ~i supraveghere/gestiune, distantele Ia care se efectueaza transmisia informatiei pot atinge maxim 1200 m (RS-485). Structura prevazuta in fig. IV.9. 7.1 se detaliaza prin prezentarea urmatoarelor sisteme: mat din aparatele ~i echipamentele de automatizare montate in procesul din instalatia de incalzire, motiv pentru care acest nivel mai este denumit ~i nivelul proces. Nivelul automatizare este prezentat de automatul programabil TSX 17-20, produs de SCHNEIDER ELECTRIC, a carui configuratie hardware este urmatoarea: modulul de baza al automatului; modulul de intrari analogice (patru canale in tensiune 0 ... 10 V c.c.); modulul de ie~iri analogice (doua canale in tensiune 0 ... 10 V c.c.); adaptorul pentru termorezistenta. Nivelul supraveghere $i gestiune este asigurat de un calculator PC, care comunica serial cu automatul programabil. Software-ul utilizat de calculator este sistemul de simulare ~i comunicatie Kit, pentru sisteme analogioce, discrete logice cu e~antionare, conceput in Catedra de Electrotehnica din Universitatea Tehnica de Constructii Bucure~ti, ~i completat, in mod special, pentru conducerea ierarhizata a instalatiilor, cu driveri de comunicatie dedicate. in volumul ,lnstalatii de incalzire" 7 sunt prezentate sistemele de gestiune a energiei termice.

9.7. Sistem i~rat pentru conducerea ierarh1zatl a instal&1:iilor din clidiri

Cre~terea gradului de complexitate a proceselor tehnologice, corelata cu necesitatea optimizarii regimurilor de functionare, impun tot mai mult solutii moderne in automatizarea acestora, atat in ceea ce prive~te aspectele conceptuale, cat ~i in ceea ce prive~te aspectele aplicative. Modalitatea ideala pentru indeplinirea obiectivelor care revin sistemelor de conducere automata este organizarea acestor sisteme in structuri ierarhizate, ce satisface exigentele actuale din automatizarea instalatiilor. Un sistem de conducere ierarhizata este un sistem Ia care sarcinile de conducere sunt distribuite pe mai multe niveluri sau structuri. in continuare, se prezinta o solutie de sistem ierarhizat specializat pentru conducerea instalatiilor din cladiri (fig. IV.9.7.1.). Orice cladire moderna, de dimensiuni medii ~i mari, de o anumita importanta sociala (hoteluri, spitale, ~coli, cladiri administrative, centre de afaceri etc.) trebuie dotata minimal cu instalatie de incalzire automatizata, instalatie impotriva patrunderii prin efractie ~i pentru controlul accesului, instalatie de supra-

9.7.2. Sistem ieramizat pentru asigurarea 'i monitorizarea serviciilor in camerele unui hotel
Din structura generala propusa in fig. IV.9.7.2., reiese ca sistemul de conducere poate asigura ~i ierarhizarea intre un calculator PC ~i o retea de automate programabile APC 702 (produse de AUTOMATICA SA din Bucure~ti), conectate conform standardului de comunicatie seriala pe doua fire RS-485, protocolul PROFIBUS. Scopul constituirii retelei de automate programabile este acela de a oferi o solutie de preluare ~i deservire distribuita in camerele unui hotel, cum ar fi: prestatii ale menajerei de pe etaj, solicitari Ia spalatorie, bar, receptie etc. Reteaua de automate APC 702 este dimensionata pentru un hotel cu parter ~i patru etaje, care are 20 de camere pe fiecare nivel. La fiecare nivel a fost prevazut cate un automat programabil, care trateaza solicitarile de Ia camere catre oficiul menajerei pe respectivul nivel. lnterconectarea in retea a automatelor de Ia fiecare nivel, permite tratarea solicitarilor de servicii in camera incat, daca menajera de Ia etajul respectiv nu poate rezolva solicitarea intrun interval de timp prestabilit, atunci solicitarea se transfera catre oficiul menajerei de Ia nivelurile apropiate, pana Ia rezolvarea solicitarii. in camera care solicita serviciul este prevazut un sis-

9.7.1. Sistem ieramizat pentru conducerea unei instalatii de incilzire

lerarhizarea sistemului de conducere este structurata pe trei niveluri ~i anume: nivelul aparatura de camp (nivelul de proces); nivelul automatizare; nivelul supraveghere ~i gestiune. Nivelul aparatura de camp este for-

Capitolul 09: Sisteme domotice

tem de confirmare optica a faptului ca apelul a fost preluat $i urmeaza rezolvarea solicitarii. Calculatorul PC de Ia nivelul supraveghere/gestiune este conectat in re~eaua automatelor programabile de Ia nivelul automatizare $i, prin folosirea unui software adecvat, poate monitoriza asigurarea serviciilor in camerele hotelului, cat $i interventia in timp real Ia eventualele necorelari ale personalului pe oricare nivel al hotelului. Observatie. Automatele APC 702 pot fi conectate intr-o re~ea locala de maximum opt automate, cu ajutorul interferen~elor seriale RS-485 (protocolul este de tip PROFIBUS Token-Ring). Din cauza limitarii Ia opt a numarului de automate din re~ea, hotelul nu poate avea mai mult de opt niveluri. Pentru un numar mai mare de etaje se pot adopta solutii speciale, bazate pe automatele APC 702 (cum ar fi constituirea mai multor retele independente) sau se utilizeaza alte tipuri de echipamente. Principiul de functJonare a slstemulul in oficiul menajerei de Ia fiecare din cele cinci niveluri ale hotelului se atla cate un automat APC 702, legat prin intrarile $i ie$irile logice Ia cele 20 de camere de pe un nivel. Suportul fizic prin care se interconecteaza automatele in retea este constituit din doua fire metalice torsadate (rasucite), conform standardului serial RS-485. Un automat instalat Ia un nivel al ho- ' telului are configuratia hardware minimala oferita de modulul de baza al automatului, tara utilizarea modulelor APC 702 EXTENSIE. Acesta dispune de 24 intrari logice pe tranzistoare, o intrare de numarare rapida (neutralizata), un canal de comunicatie seriala RS-232C pentru consola de programare $i un canal de comunicatie seriala RS-485 pentru conectarea in reteaua locala de automate. in reteaua celor opt automate programabile este conectat calculatorul PC, de Ia nivelul ierarhic superior de supraveghere $i gestiune. Calculatorul poate sa ,asculte" toate informatiile vehiculate in retea, dar nu poate emite propriile mesaje. Are rol de supervizor central $i se instaleaza intr-unul din birourile personalului de conducere a hotelului sau Ia receptie. De aici se poate urmari dinamica asigurarii serviciilor in camere, cu ajutorul ecranului special conceput in acest scop. Camerele care solicita servicii se coloreaza in mod diferit de celelalte (rO$U) $i revin Ia culoarea comuna (gri), dupa anularea serviciului prin executare. Organlzarea progamului de lucru al unui automat Automatele programabile APC 702, plasate Ia fiecare nivel al hotelului, sunt dotate cu programe de aplicatie care au structuri similare. Deosebirile apar Ia numerotarea diferita a camerelor de Ia parter $i de Ia fiecare etaj, conform regulilor obi$nuite in hoteluri, cat $i Ia zo-

IV. Automatiziiri
nele de memorie alocate procesoarelor de comunicatie ale automatelor conectate in retea. Unitatea centrala a automatului, de tip biprocesor, contine un procesor de

Automat specializat (antiefractie !;i control acces)

Automat specializat (antiefractie si control acces)

AP (Automatizare instalatii)

liE specializate antiefractie !;i control acces

liE specializate liE logice si supraveghere $i analogice alannare Ia incendii

BuciA de reglare

liE logice $i analogice

Flg.N.9.7.1 Slatem lntegrat de conducere lerarhlzati a proceselor fl serviclllor din clidiri.

Nivel supraveghere/gestiune

magistrala PROFIBUS

Oficiu de etaj

Nivel automatizare Nivel aparatura de camp

Camera de hotel

lntrari/ie~iri

logice

Flg.IV.9.7.2 Slstem ieramlzat pentru asigurarea servlclllor tn camerele unul hotel.

Nivel supraveghere/gestiune Convertor RS-232/RS-485 Hupa Nivel automatizare Sonerie

~
Nivel aparatura de camp

~ @

ApeI telefonic

Linia 1 Linia 2 Linia 3 Linia 4 F1g. N.9.7.3 Structura slstemului lerarhlzat reallzat cu MICRO-sAM.

IV. Automatiziiri
automat (80C32) pentru executia programelor utilizator si un procesor de comunicatie (80C32) pentru transferul datelor pe linie. Transmisia informatiilor in reteaua de automate programabile se efectueaza prin utilizarea memoriei de date pentru comunicatie. Aceasta zona de memorie este alocata tuturor automatelor din retea si orice modificare, care apare Ia un automat, este actualizata prin intermediul retelei de comunicatie si in zonele corespunzatoare ale celorlalte automate din retea. Emisia datelor se efectueaza din zona memoriei de date alocata in automat, catre toate automatele din retea pentru care s-a validat emisia. Receptia datelor se efectueaza prin preluarea din memoria de date pentru comunicatie, a datelor care au fost receptionate de pe magistrala si se actualizeaza memoria de date in zona dedicata automatului care le-a transmis.

Capitolul 09: Sisteme domotice

a elementelor de initiere a alarmei cat si a elementelor de executie (avertizare). lndicarea evenimentelor care au loc in sistem se efectueaza local pe un afisor cu patru caractere sintetice prin sapte segmente, apartinand centralei, sau prin tiparire Ia o imprimanta conectata pe iesirea seriala RS-232 a centralei. lndicarea evenimentelor produse in sistemul de supraveghere se poate efectua si Ia distanta, datorita comunicatiei care se poate stabili intre centrala MICRO-SAM si un calculator Ia nivelul ierarhic superior. De asemenea, Ia distanta se poate comunica automat prin linie telefonica, folosind principiul comunicarii circuitelor, dispozitivul de apel telefonic avand o capacitate de maxim patru numere (abonati). Centrala de semnalizare a fost conectata in vederea comunicatiei cu un calculator PC, aflat Ia nivelul ierarhic superior. Comunicatia intre centrala si calculator se efectueaza serial, cu o viteza de 2400 bauds, este de tip asincron si respecta standardul RS-232C. Sensul transmisiei informatiei este de Ia centrala MICRO-SAM, aflata Ia nivelul automatizare al sistemului ierarhizat, catre calculatorul situat Ia nivelul de supraveghere si gestiune. Este posibila transmisia informatiei si in sens invers, atunci cand centrala se programeaza de Ia nivelul calculatorului. Distanta maxima dintre centrala MICRO-SAM si calculator poate fi de 15 m, atunci cand comunicatia se realizeaza conform standardului RS-232C. Daca situatia concreta dintr-o cladire impune comunicatia Ia distante mai mari, atunci se poate utiliza cea de-a doua iesire seriala a centralei, care foloseste standardul RS-485. La capatul dintre calculator al cablului de comunicatie se va utiliza un adaptor RS232/RS-485 si distanta maxima poate fide 1200 m. in regim de monitorizare, centrala MICRO-SAM transmite Ia calculator sau tipareste Ia imprimanta orice eveniment care se produce in sistem: alarme provenite de Ia butoane sau detectoare, intreruperi sau scurtcircuite in liniile de semnalizare cablate in cladirile sau spatiile supravegheate, intreruperea alimentarii centralei de Ia reteaua de 220 V c.a., descarcarea acumulatoarelor etc. Sistemul ierarhizat pentru detectare si alarmare Ia incendii realizat cu MICRO-SAM (fig. IV.9.7.3) este implementat ca o parte componenta a sistemului pentru conducerea ierarhizata a instalatiilor din cladiri (fig.IV.9.7.1). Calculatorul de Ia nivelul supraveghere/gestiune este acelasi calculator care asigura nivelul ierarhic superior in sistemul de conducere al instalatiei de incalzire si in sistemul pentru asigurarea si monitorizarea serviciilor in camerele de hotel. Daca dimensiunile sau alte particularitati ale cladirilor supravegheate Ia incendii impun utilizarea a mai mult de patru linii de semnalizare cu un total de butoane si detectoare mai mare de 60 elemente, atunci se poate opta pentru solutii cu mai multe centrale MICROSAM conectate in retea. Comunicatia in reteaua centralelor MICRO-SAM se efectueaza conform standardului serial RS-485. La calculator este necesara prevederea convertorului RS-232/RS-485. Protocolul de comunicatie PROFIBUS nu poate fi adoptat in acest caz, deoarece reprezinta o solutie prea complicata pentru resursele hardware ale centralei. Microprocesorul 80C32 din unitatea centrala a MICRO-SAM este suficient de ocupat cu activitatea de supraveghere si alarmare Ia incendii, pentru a prelua si sarcinile de comunicatie in retea. Un argument suplimentar ar fi ca automatele programabile APC 700, 701, 702 pot comunica conform protocolului PROFIBUS deoarece dispun de un microprocesor 80C32 afectat special acestui scop, pe langa microprocesorul care rezolva sarcinile de automatizare obisnuite ale procesului.

9.7.3. Sistem ieramizat pentnJ supraveghere 'i alannare Ia incendii

Rolul unei instalatii de semnalizare a incendiilor consta in supravegherea permanenta a spatiului protejat, in depistarea corecta si precoce a prezentei incendiului si in declansarea sistemelor de alarmare si/sau de protectie adaptate unei interventii rapide si eficiente. MicroSupervizorul Adresabil Modular ,MICRO-SAM", produs in Romania de AUTOMATICA SA, este un sistem de tip adresabil destinat supravegherii, detectarii si a!armarii in cazul aparitiei unor incendii in spatii inchise. Sistemul (fig. IV.9.7.3) este compus dintr-o centrala de semnalizare si dispozitive periferice adresabile (butoane, detectoare de fum, de flacara, de temperatura, sonerii etc.). Centrala permite realizarea a 4 linii (circuite) de semnalizare si pe fiecare dintre acestea se pot stabili 15 adrese distincte. Fiecare circuit de semnalizare permite conectarea atat

v. Elicienta energetica '

Capitolul 01 Metodologia de calcul a perlormantei ' energetice a instalatiilor de iluminat
'

Capitolul 01: Metodologia de calcul a performanJei energetice a instalaJiilor de iluminat

V. Eficie~ energetic&

1.1.

General~

Legea 372/2005 are drept scop cre~ terea performantei energetice a cla.dirilor. Pe baza Legii 372/2005, s-a elaborat ,Metodologia de calcul privind pertermanta energetica a instalatiilor de iluminat McOO 1/11-4-2006". Metodologia de calcul cuprinde ~i evaluarea consumului de energie a sistemelor de iluminat interior, cu scopul eficientizarii consumului energetic al intregii cladiri. Metoda de calcul poate fi utilizata pentru urmatoarele aplicatii: evaluarea conformitatii cu normele care prevad limite de consum energetic; optimizarea performantei energetice a unei cladiri in proiectare prin aplicarea metodei pentru mai multe variante posibile de realizare; stabilirea unui nivel conventional de performanta energetica pentru cla.dirile existente; certificarea energetica a cladirilor; evaluarea efectului asupra unei cladiri existente al masurilor posibile de conservare a energiei, prin calcularea necesarului energetic cu sau fara implementarea masurilor de reabilitare; predictia resurselor energetice necesare in viitor Ia scara nationala sau internationala prin calcularea necesarului energetic al unor cladiri reprezentative pentru intregul segment de cladiri. Realizarea confortului vizual se face pe baza unor criterii de performanta ~i a unor valori normate specifice sistemelor de iluminat artificial sau integrat interior.

Puterea instalatA a unui sistem de iluminat dintr-o zonA delimitatA sau incApere, Pn- care deserve~te o incapere reprezinta suma puterilor nominale ale tuturor surselor de lumina montate in aparatele de iluminat aferente sistemului de iluminat, Ia care se cumuleaza puterea totala a aparatajului auxiliar. Relatia de calcul este:

electrica pentru doua sau mai multe cladiri cu aceea~i destinatie, de dimensiuni ~i configuratii diferite. lndicatorul LENI se stabil~te din relatia: LENI
=

W,,um
A

[kWhfm2an]

Pn

N[n(Pc + P.J]

unde: N - numarul de aparate de iluminat; n - numarul de surse de lumina mentate in aparatul de iluminat; Pc- puterea nominala a unei surse de lumina; Pa - putere aparataj auxiliar. Unitate de masura: [W]. Puterea specificA a unui sistem de iluminat, p 5 - reprezinta raportul dintre puterea instalata a acestuia ~i suprafata totala a incaperii iluminate. Relatia de calcul este: p

unde: reprezinta energia electrica consumata de sistemele de iluminat din cladire. Eficacitatea luminoasA a unei surse de luminA, e - raportul dintre fluxul luminos nominal <P v em is de o sursa de lumina ~i puterea nominala Pc consumata de aceasta, tara sa se ia in consideratie puterea consumata de aparatajul auxiliar.
Wilum -

e=

<P
___!L

P=_..!!.
s

1.2. Tenni11o1o~. simboluri

,. no
1
Puterea electricA a corpului de iluminat P; - este reprezentata de puterea consumata de sursele de lumina care echipeaza corpul de iluminat, balast (balasturi) ~i alte aparate electrice necesare functionarii acestora, masurata in situatia functionarii normale sau in cazul emisiei unui flux luminos maxim, atunci cfmd corpurile de iluminat pot fi actionate prin intermediul unui variator de tensiune. Unitatea de masura [Wfm2]. Puterea parazitarA Pp; este puterea nominala a corpului de iluminat masurata cand acesta este in ,stand-by". Pentru corpurile de iluminat cu detector de prezenta. puterea parazitara este puterea absorbita de detector, iar pentru cele din iluminatul de siguranta puterea parazitara este puterea necesara pentru a incarca bateriile. Unitatea de masura [W].

Unitate de masura: [Wfm2]. limp de functionare to - numarul de ore de functionare a aparatului de ilu<P e =--minat. Acest numar depinde de destig p +P c a natia cladirii ~i de programul de lucru. Unitate de masura: [h]. Unitate de masura: [lm/W]. limp standard anual ty - durata unui Unghi de ecranare, y - unghiul dintre axa de referinta a aparatului de iluminat an standard - 8760 h. limp efectiv de utilizare tn - timpul , ~i linia vederii (cea mai dezavantajoasa) de Ia care sursele de lumina ~i suprade utilizare a sistemului de iluminat. Unitate de masura: [h]. fetele luminoase ale aparatului de limpul operational al puterii para- iluminat nu mai sunt vizibile. zitare, t este timpul de utilizare efec- ! tiva a p~terii parazitare. 1.3. Calculul energiei Unitate de masura: [h]. electrice anuale utiHzati pentru iluminat Aria totaiA a pardoselii folosite a ciAdirii, A - cuprinsa intre peretii exteriori Determinarea consumului de energie excluzand spatiile nefolosite ~i spatiile electrica utilizata se poate face in doua neiluminate. Unitate de masura: [m2]. moduri: prin calcul ~i prin masurari diFactor de dependentA de lumina de recte. zi, F0 - exprima gradul de utilizare a Metodele de calcul pentru estimarea puterii sistemului de iluminat dintr-o in- energiei electrice necesare se vor aplicapere in functie de cantitatea de lu- ca urmatoarelor tipuri de cladiri: mina naturala admisa in incapere. - birouri; Factor de dependentA de durata de - cladiri de invatamant; utilizare F0 - exprima gradul de utilizare - spitale; al puterii instalate a sistemului de ilu- - hoteluri ~i restaurante; minat luand in considerare durata de - sali de sport; utilizare a sistemului de iluminat aferent - cladiri pentru servicii de comert; - alte tipuri de cladiri consumatoare de unei incaperi sau unei zone. energie electrica. lndicatorul numeric al iluminatului, LENI - reprezinta raportul dintre enerPentru consumul specific mediu gia electrica consumata de sistemele anual de energie electrica al locuintelor de iluminat aferente unei cladiri in sco- unifamiliale ~i apartamente din blocuri pul crearii mediului luminos confortabil de locuit se vor utiliza valorile din necesar desfa~urarii activitatii in cladire tabelul 10.4. ~i aria totala a pardoselii folosite a clain cazul cladirilor mai sus mentionate puterea electrica absorbita din reteaua dirii, A. lndicatorul LENI poate fi utilizat pen- electrica poate fi considerata, din punct tru a compara consumul de energie de vedere al performantei energetice,

Unitate de masura: [lm/W]. Eficacitatea luminoasA globaiA a unei surse de luminA, e - raportul dintre 9 fluxul luminos nom1nal <P v em is de o sursa de lumina ~i puterea nominala Pc consumata de aceasta, Ia care se cumuleaza puterea consumata de aparatajul auxiliar (balast).

v. EficieiJla energetica

Capitolul 01: Metodologia de calcul a performantei energetice a instalatiilor de iluminat

Factorii F0 $i F0 vor fi apreciati cu ajutorul tabelelor 1.3 $i 1.2. factorul de dependenta de durata de utilizare (tabelul 1.3) A - aria totala a pardoselii folosite din cladire [ m2]. Numarul 6 din relatia de calcul reprezinta 1 kWh/m 2an (consumul de energie estimat pentru incarcarea bateriilor corpurilor de iluminat de siguranta) Ia care se adauga 5 kWhfm2an (consumul de energie electrica pentru sistemul de control al iluminatului).
-

ca fiind: puterea nominala a aparatului de iluminat P $i puterea parazitara P . Puterea no~inala a aparatului de il~ minat este formata din puterea nominala a sursei (surselor de lumina), puterea nominala a balastului (balasturilor) montate in circuitul de alimentare, puterea nominala a altor receptoare consumatoare de energie electrica, masurate in cazul functionarii Ia parametrii nominali a aparatului de iluminat sau in cazul emisiei unui flux luminos maxim atunci cand se poate varia fluxul luminos emis de sursele de lumina. Puterea parazitara este puterea absorbita de intregul sistem (aparat de iluminat + aparate necesare functionarii) $i trebuie masurata cand aparatul de iluminat este in stand-by. Pentru aparatele cu senzor de prezenta. aceasta poate fi puterea nominala a detectorului de prezenta, iar in cazul iluminarii de siguranta, puterea necesara pentru a incarca bateriile. Calculul energiei electrice necesare realizarii unui iluminat adecvat destinatiei cladirii se face cu ajutorul a doua metode de calcul, prezentate in continuare.

F0

10.3.2. Metoda simplificatl

Aceasta metoda este o metoda rapida de calcul $i consta in aplicarea urmatoarei relatii de calcul:

W =6A+-"-" [kWh/an]
"""' 1000

ti.P

(1.3.2.)

unde:

tu =(toFoFo)+(tNFo)
Pn - puterea instalata; t0 - timpul de utilizare a luminii de zi in

1.3.3. Aprecierea corecti a perfonna"'ei energetics

1. Consumul specific de energie functie de tipul cladirii (tabelul 1. 1); electricA se calculeaza raportand enertN - timpul in care nu este utilizata gia electrica calculata Ia aria totala a lumina naturala (tabelul 1.1); pardoselii folosite a cladirii, A, ceea ce F0 - factorul de dependenta de durata conduce Ia determinarea indicatorului LENI, definit anterior. de utilizare; F0 - factorul de dependenta Ia lumina 2. Aprecierea corectl a pertormantei de zi (tabelul 1.2) care depinde de ' energetice $i incadrarea cladirii intr-o sistemul de control al iluminatului clasa de consum energetic se face numai in conditiile in care sistemele de din cladire $i de tipul de cladire. Tabel1.1. Tlmpul de utllizare anual, in functle de tlpul clldlrll
Orele de functionare, anua/

Tipul cMdirii
Cladiri de birouri Cladiri de invatamant Soitale Hotel uri Restaurante Sali de sport Cladiri pentru servicii de comert

tD
2250 1800 3000 3000 1250 2000 3000

tN
250 200 2000 2000 1250 2000 2000

_ ttotBI
2500 2000 5000 5000 2500 4000 5000

1.3.1. Metoda complexi

Pentru calculul cu acurateta a estimarilor consumului de energie electrica pentru iluminat se folose$te relatia:
W
..,

JI(PP tp) +}";P" [(t0 F

1000

F0 ) +

(tN F 0)]]

[kWh/an] (1.3.1.) unde:

P - puterea parazitara [W];

timpul operational al puterii parazitare; Pn- puterea instalata a unui sistem de iluminat; t0 - timpul de utilizare a luminii de zi in functie de tipul cladirii; tN - timpul in care nu este utilizata lumina naturala; F0 - factorul de dependenta de durata de utilizare; F0 - factorul de dependenta de lumina de zi. Determinarea factorilor t0 $i tN care intervin in relatia de calcul complexa se va face prin stabilirea riguroasa a timpului de utilizare a luminii naturale sau a timpului in care lumina naturala nu este utilizata pentru completarea iluminatul general al spatiilor aferente cladirii, in functie de conditiile existente $i de anotimp. De asemenea, se determina cu precizie timpul de operare a puterii parazitare, luandu-se in consideratie situatia existenta (de exemplu: regimul de functionare a aparatului de iluminat de siguranta etc.).

t:-

'

Tabel1.2. F0 - Factorul de dependen- de lumina de zi Tipul clidirii Tipul sistemului de control F0 Birouri, cladiri sportive Manual 1,0 Celula toto iluminare 0,9 constanta Celula toto iluminare cu 0,8 senzor lumin;inatyrala Manual 1,0 Hoteluri, restaurante, Celula toto iluminare magazine 0,9 constantll _ Manual 1,0 Cladiri de invatamant, 0,9 spitale Celula toto iluminare constanta 0,7 Clelula toto iluminare cu senzor lumina naturala
---- --

Notii: Se considera ea eel putin 60% din iluminat este eontrolat prin intermediul sistemului eonsiderat.

Tabel1.3. - Factorul de dependent~ de durata de utilizare Tipul clidirii Tipul sistemului de control F0 Birouri, cladiri Manual 1,0 de invatamant Automat s 60 % din 0,9 incarcatura conectata Cladiri sportive, Manual 1,0 0,7 resturante 0,7 Manual Hotel 0,8 Manual (controlul automat Spital prezent in procent redus)

-Nota:- Se ConsideiB-control auiOmat cu seniOr

prezenta, eel putin unu7 din fieeare fneapere, iar pe suprafete mari, eel pufin unulla 30m 2

ae

Capitolul 01: Metodologia de calcul a performanJei energetice a instalaJiilor de iluminat

iluminat din cladire realizeaza gradul de contort vizual minim impus prin reglementarile tehnice in vigoare. In cazul in care confortul vizual nu este realizat, incadrarea energetica a cladirii intr-una din clase nu este relevanta $i trebuie sa se impuna masuri de reabilitare a sistemelor de iluminat. Realizarea confortului vizual in incaperile aferente cladirilor Ia care se face referire in prezentul document este impusa prin normativ, fiind obligatorie. Pentru cla.dirile de locuit, se va opta pentru stabilirea unui consum mediu de energie electrica, in functie de tipul apartamentului, conform tabelului 1.4. Pentru estimarea acestui consum specific s-a considerat utilizarea unui iluminat incandescent, preponderent in locuinte. Auditorul va face recomandari privind cre$terea eficientei energetice a sistemelor de iluminat aferente locuintelor, in vederea reducerii consumului de energie electrica. electrice utilizate, astfel incat instalatia de iluminat sa prezinte un grad ridicat al eficientei energetice; alegerea adecvata a tipului de sistem de iluminat din punct de vedere al distributiei fluxului luminos in spatiu; utilizarea de metode de calcul precise pentru stabilirea solutiei luminotehnice; utilizarea programelor de calcul specializate pentru o dimensionare corecta a solutiilor de iluminat in vederea evitarii supradimenionarii sau subdimensionarii sistemelor de iluminat artificial;

V. EficieR!B energeticii

1.4.2 Alegerea aparatului de iluminat

Din punct de vedere functional, tipul aparatului de iluminat se alege in tunctie de o serie de criterii: activitatea desfa$urata in incaperea respectiva; estetica; unghiul minim de protectie vizuala; luminanta; modul de distributie al fluxului luminos: direct, semi-direct, direct-indirect, semi-indirect, indirect. tipul suprafetei pe care va fi montat; grad de protectie Ia agentii de mediu; grad de protectie Ia electrocutare.

1.4.1 Alegerea sursei de luminA

Sursa de lumina sau lampa electrica realizeaza conversia energiei electrice in energie luminoasa. Pentru realizarea unui mediu luminos adecvat se recomanda ca, in alegerea sursei de lumina, sa se ia in consideratie parametrii luminotehnici ai surselor de lumina: culoarea aparenta; temperatura de culoare; redarea culorii caracterizata prin indicele de redare a culorilor, Ra; durata de functionare; durata de punere in functiune; geometrie $i dimensiuni AIL. Alegerea parametrilor enumerati anterior se face de catre specialistul in tehnica iluminatului, in functie de destinatia incaperii, activitatea desfa$urata, in consecinta, de conditiile minime de contort pe care trebuie sa le asigure sistemul de iluminat.

1.4.3 Alegerea aparatajului auxiliar

Aparatajul auxiliar necesar functionarii adecvate a surselor de lumina este reprezentat de balast $i condensator. Balastul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa asigure stabilizarea descarcarii, sa prezinte un factor de putere ridicat, sa introduca un procentaj redus de armonici, sa fie echipat cu sisteme de atenuare a parazitilor radio sau lV, sa prezinte 0 functionare silentioasa 0 perioada cat mai lunga de timp, atenuarea fenomenului de palpaire. Din punct de vedere functional, aceste echipamente electrice trebuie sa prezinte compatibilitate electrica, astfel incat functionarea surselor de lumina sa se faca Ia parametrii nominali. in general, aparatele de iluminat sunt distribuite de catre furnizorii de echipamente, complet echipate.

1.4 RecomandAri privind reabilitarea sistemelor de iluminat din punct de vedere ene~etic cu respectarea condiliilor de contort vizual
Mediul luminos confortabil este determinat de o serie de factori cantitativi $i calitativi care caracterizeaza un sistern de iluminat artificial interior, conducand Ia asigurarea confortului vizual, functionalitatii $i esteticii incaperii in care se desfa$oara activitatea umana. Reabilitarea corespunzatoare a sistemelor de iluminat artificial in vederea asigurarii confortului vizual prin respectarea factorilor cantitativi $i calitativi imPU$i de normativul in vigoare, precum $i a implementarii unor solutii performante din punct de vedere energetic se fac luand in considerare urmatoarele aspecte: alegerea adecvata a echipamentelor electrice din punct de vedere functional; alegerea judicioasa a echipamentelor

Tip locuinta

Tabel 1.4. Consumul mediu de energie electricl estimat pentru spatiile de locult Consumul specific Consumul specific Suprafata wlight considerata mediu de energie mediu de energie electrica electrica [m2] [kWh/sezonm2] [kWh/anm2] [kWh/sezon] Sezon Sezon Sezon Sezon rece cald rece cald

wlight

[kWh/an]

8,7 6,2 14,8 Garsoniera 25 217 155 Apartament 2 camere 40 6,3 4,5 10,8 253 180 Apartament 3 camere 60 6,5 4,5 11 390 270 5,3 3,6 8,9 Apartament 4 camere 80 420 294 7,1 Apartament 5 camere 120 4,2 2,9 498 350 Valorile corespund unui raport Av /A (suprafata vitratatsuprafata pardoselii incaperii) intre 0,30 $i 0,45 $i existenta grupurilor sanitare cu fereltre exterioare. Pentru cazul unui raport Av lAP mai mic de 0,30, valorile din tabel se maresc cu 10 %. Pentru apartamente cu grupuri sanitare tara ferestre exterioare, valorile din tabel se maresc cu 5 %.

372 433 660 714 848

V. EficielllS energetici

Capitolul 01: Metodologia de calcul a performantei energetice a instalaJiilor de iluminat

Tabel1.5. Puteri speciflce pentru llumlnatullnterior general recomantate 1h vederaa raabllltirll slstemelor de llumlnat Tipuri de destinatii Putere specifica Em [lx] [W/m 2 ] pentru incaperi 1.5.1 AJegerea sursel de lum/nl avand inaltimea in functie de natura producerii racuprinsa intre: diatiilor luminoase, sursele de lumina 2,4+4 m pot fi: surse cu radiatii produse pe cale 1. Arii comune ale cla.dirilor termica (surse cu incandescenta) sau Birou 13,7 ... 17,2 500 surse cu radiatii produse prin agitatie Holuri de intrare 3,5 ... 5,9 200 moleculara (surse cu descarcari). 3,3 ... 4,2 Holuri hotel 100 Din punct de vedere al eficientei lumi100 3,3 .. .4,2 Zone de circulatie, coridoare noase, sursele cu descarcari folosite in Platforme de incarcare 150 3,9 ... 5,0 interiorul cladirilor sunt net superioare 100 3,3 ... 5,3 Scari, scari rulante celor cu incandescenta. eficacitatea luCantine 150 3,3 ... 5,9 minoasa a acestora fiind de cca 3 ... 6 200 3,5 .. .4,2 Camere de odihna ori mai mare. Deci, se recomanda utiliSali pentru exercitii fizice 100 5,0 ... 10,6 zarea cu preponderenta a surselor cu 300 3,3 ... 5,9 Sali de baie, toalete descarcari, cu conditia realizarii conditilnfirmerii 13,7 ... 17,2 200 ilor de contort vizual impuse de preveSali consiliu medicale 13,7;17,2 500 derile reglementarilor tehnice in vigoare. Salile ma~inilor 200 5,0 ... 6,7 Utilizarea surselor cu incandescenta Sali cu panouri de comanda 500 13,7 ... 17,2 este permisa numai in cazuri speciale Depozite, magazii (h = 3+5 m) 100 2,5 ... 3,3 (ex: foaierele teatrelor, localuri de lux Spatii pentru ambalare 300 5,0 ... 10,6 etc.), acolo unde conditiile de contort Puncte de control 150 3,3 ... 5,9 (redare excelenta a culorilor, culoarea 2. Birouri aparenta calda etc.) impun aceasta soScris, citit, procesare de date 500 13,8 ... 17,2 lutie neeconomica atat din punct de Desen tehnic vedere al consumului de energie cat ~i 750 13,8 ... 17,2 - iluminat local din punct de vedere al costurilor de in- iluminat general 13,8 ... 17,2 500 tretinere. Birouri/sali de proiectare asistata de calculator 500 13,8 ... 17,2 1.5.2 AJegerea apsratu/ul de 1/umlnat Sali de conferinte ~i reuniuni 300 7,6 ... 10,6 Din punct de vedere al performantei 7,6 ... 10,6 Birouri de primire 300 energetice, alegerea aparatului de ilumiArhive 200 5,0 ... 6,7 nat se va face in functie de randamen3. Spatii comerciale tul optic al acestuia, lJ. Randamentul 7,6 ... 0,6 300 Spatii comerciale mici optic al aparatelor de iluminat variaza in 500 13,8 ... 17,2 Spatii comerciale mari functie de tipul aparatului de iluminat ~i 11 ,9 ... 13,4 500 de firma producatoare, acesta avand o , Zone case de plata 11 ,9 ... 13,4 Zone de impachetare 500 gama de valori cuprinsa intre 0,28 ~i 4. Restaurants ~i hoteluri 0,98. Alegerea unor aparete de iluminat cu randament necorespunzator duce Ia 7,6 ... 10,6 Receptii 300 10,0 ... 12,6 reducerea eficientei energetice a : Bucatarii 500 sistemului de iluminat. 5,04 ... 7,5 Restaurants, spatii functionale 200 in consecinta, se va opta cu prepon5,04 ... 7,5 200 Restaurant auto-servire derenta pentru aparate de iluminat cu 7,6 ... 10,6 Bufet 300 randament optic mare, in conditiile in 13,8... 17,2 Sali de conferinta 500 care calitatea mediul luminos al unei 100 3,3 .. .4,2 Coridoare incaperi (oricare ar fi destinatia aces5. Spatii de divertisment teia), este cea indicata prin normativul 200 Teatre ~i sali de concert in vigoare. Sali polivalente 7,6 ... 10,6 300 7,6 ... 10,6 300 Sali pentru repetitii, cabine arti~ti 1.5.3 AJegerea aparats}u/ul aux/1/ar 7,6 ... 10,6 Muzee 300 Balasturile utilizate in circuitul de ali6. Biblioteci mentare al surselor de lumina pot fi: 5,0 ... 7,5 Rafturi carti 200 balasturi electromagnetice ~i balasturi 500 13,8 ... 17,2 Locuri pentru lectura electron ice. Ghi~ee 500 13,8 ... 17,2 Din punct de vedere al eficientei 7. Parcari interioare energetice, balasturile electronics au Rampe intrare/ie~ire pe timp un consum energetic redus, utilizarea 6,3 ... 7,9 de zi 300 acestora conducand Ia o importanta Rampe intrare/ie~ire pe timp reducere a consumului global de ener1,2 ... 1,6 75 de noapte gie electrica (pentru intreaga cladire) ~i. 1,2 ... 1,6 Banda de circulatie 75 de asemenea, Ia o serie de avantaje 1,2 ... 1,6 Spatii de parcare 75 din punct de vedere functional, cum ar fi: cre~terea eficacitatii luminoase a

1.5 Alegerea echipamentelor

electrice din punct de vedere al performa~i energetice

Capitolul 01: Metodologia de calcul a performantei energetice a instalatiilor de iluminat

Tabel 1.5. Puteri specifice pentru iluminatul interior general recomantate in vederea reabilitlrii sistemelor de iluminat (continuare) Tipuri de destinatii Putere specifica [W/m 2 ] Em [lx] pentru incaperi avand in{!ltimea cuprinsa intre: 2,4+4m 8. lnstitutii de invatamant Camere de joaca 300 7,6 ... 10,6 Sali de clasa in cre$e $i gradinite 300 7,6 ... 10,6 300 7,6 ... 10,6 Sali de consultatii 7,6 ... 10,6 300 Sali de clasa Sali de clasa pentru cursuri 13,8 ... 17,2 de seara sau pentru adulti 500 Sali de lectura 13,8 ... 17,2 500 Tabla 500 13,8 ... 17,2 11,9 ... 13,4 Ateliere 500 Ateliere de arta in $Coli de arta 750 16,8 ... 21,0 Sali de desen tehnic 13,8 ... 17,2 - iluminat local 750 13,8 ... 17,2 - iluminat general 500 500 13,8 ... 17,2 Laboratoare 13,8 ... 17,2 500 Amfiteatre Sali de muzica 7,6 ... 10,6 300 500 13,8 ... 17,2 Sali de calculatoare 300 7,6 ... 10,6 Laboratoare lingvistice 13,8 ... 17,2 500 Sali de studiu Camere comune pentru 3,3 .. .4,2 studenti $i sali de reuniune 200 7,6 ... 10,6 Cancelarii 300 300 7,6 ... 10,6 Sali de sport $i bazine de inot 9. Spitale $i clinici Sali de a$teptare 200 3,5 ... 5,9 3,5 ... 5,9 200 Coridoare, ziua Coridoare, noaptea 1,6 ... 2,5 50 500 3,8 ... 17,2 Birouri personal 7,6 ... 10,6 Camere personal 300 3,3 .. .4,2 lluminat general saloane 100 Bai $i toalete pentru pacienti 200 3,5 ... 5,9 3,8 ... 17,2 lluminat general sali de consultatie 500 Examinarea ochilor $i urechilor - iluminat local 1000 13,8 ... 17,2 13,8 ... 17,2 - iluminat Qeneral 500 Teste de vedere (citit $i culoare) 13,8 ... 17,2 500 Saloane dializa 500 13,8 ... 17,2 Saloane de dermatologie 13,8 ... 17,2 500 Saloane de endoscopie 300 7,6 ... 10,6 500 13,8 ... 17,2 Sali de pansare Saloane de masaj $i radioterapie 7,6 ... 10,6 300 Saloane preoperator $i de reanimare 13,8 ... 17,2 500 Sali de operatii: 13,8 ... 17,2 500 - iluminat Qeneral; Terapie intensiva: 3,3 .. .4,2 - iluminat general 100 7,6 ... 10,6 300 - examinari simple - supraveghere pe timp de noapte 20 1,6 ... 2,5 Stomatologie: - iluminat general 13,8 ... 17,2 500 Controlul culorii (laboratoare) - iluminat local 1000 13,8 ... 17,2 13,8 ... 17,2 - iluminat general 500 7,6 ... 10,6 300 Camere sterilizate/dezinfectate Sali de autopsie $i morga 13,8 ... 17,2 - iluminat local 750 - iluminat general 13,8 ... 17,2 500

V. Eficienta energetica

lampilor fluorescente, cre$terea duratei de functionare a acestor surse, posibilitatea varierii fluxului luminos in functie de necesitatile utilizatorului. Balasturile electromagnetice pot fi utilizate, dar numai cele performante, in vederea gestionarii judicioase a energiei electrice.

1.6 Sisteme de iluminat artificial

Sistemele de iluminat interior trebuie, prin mod de conceptie $i realizare, sa asigure mediul luminos functional, confortabil $i estetic, in functie de activitatea desfa$urata in incapere, luand in considerare criteriile de realizare a performantei energetice. Reabilitarea sistemelor de iluminat se va face cu respectarea nivelurilor de iluminare impuse de normativul in vigoare. in tabelul 1.5 sunt indicate valorile puterii specifice necesare realizarii nivelului de iluminare impus, in functie de destinatie $i in functie de inaltimea incaperii. Sistemele de iluminat interior pot fi clasificate din punct de vedere functional, astfel: sistema de iluminat normal - care asigura desfa$urarea activitatii umane in conditii optime de confort vizual, in cazul in care iluminatul natural nu este satisfacator sau lipse$te. sistema de iluminat de siguranta care trebuie sa asigure conditii optime pentru evacuarea persoanelor din cladire in caz de urgenta, continuarea lucrului etc. Sistemele de iluminat normale pot fi sisteme de iluminat principale care realizeaza iluminatul general al incaperii necesar desfa$urarii activitatii, completate sau nu cu sisteme de iluminat secundare, cu rol in realizarea unor efecte luminoase decorative, de accent etc. Sistemele de iluminat principale se realizeaza pentru orice incinta, cele secundare au un domeniu mai restrans de aplicabilitate cum ar fi: expozitii, magazine, muzee etc. Reabilitarea sistemului de iluminat normal se face luand in consideratie situatia de seara/noapte, atunci cand componenta naturala lipse$te, astfel incat aceasta sa indeplineasca factorii cantitativi $i calitativi ce caracterizeaza un sistem de iluminat. Din punct de vedere al performantei energetice, sistemul de iluminat trebuie dimensionat astfel incat consumul de energie electrica sa fie minim, in conditiile realizarii unui mediu luminos adecvat activitatii umane desfa$urate. La alegerea sistemului de iluminat se au in vedere urmatoarele aspecte: sarcina vizuala specifica activitatii

V. EficieOlB energetici

Capitolul 01: Metodologia de calcul a performan!ei energetice a instalaliilor de iluminat

Tabel 1.5. Puteri specifice pentru iluminatullntertor general recomantate in vederea reabilitirii sistemelor de llumlnat (contlnuare) Tipuri de destinatii Putere specifica Em [lx] [W/m 2] pentru incaperi avand inaltimea cuprinsa intre: 2,4+4 m 3+5 m 10. Aeroporturi Terminale plecari, sosiri, spatii de recuperare a bagajelor 200 5,0 ... 6,7 Zone de legatura, scari rulante 200 5,0 ... 6,7 Birouri de informatii ~i de inregistrare 500 13,8... 17,2 Posturi de control _Q_asapoarte 500 13,8 ... 17,2 Spatii de a~teptare 200 5,0 ... 6,7 Spatii de depozitare a bagajelor 200 5,0 ... 6,7 Posturi de verificare ~i control 7,6 ... 10,6 300 Turnul de control 13,8 ... 17,2 500 Camere de urmarire a traficului aerian 500 13,8 ... 17,2 Platforme ~i pasaje pietonale 50 1,3 ... 2,0 Holul caselor de bilete 200 3,5 ... 5,9 Case de bilete ~i birouri bagaje 300 7,6 ... 10,6 200 3,5 ... 5,9 Sali de a~teptare Consumul specific de energie electrica se obtine luand in consideratie numarul de ore de functionare specific fiecarui tip de incapere.
Scoaterea aparatelor de sub tensiune se face etapizat, prin reducerea treptata a nivelului de iluminare. Sistemul este eficient si se realizeaza cu costuri suplimentare reduse. sistema cu detectare automatA a prezenlei utilizatorilor in incApere Actionarea aparatelor de iluminat se poate face, in acest caz, prin intermediul senzorilor care detecteaza prezenta utilizatorilor in incapere. Senzorul de prezenta comanda punerea sub tensiune a aparatelor de iluminat in momentul in care sesizeaza prezenta utilizatorilor in incapere ~i apoi scoaterea de sub tensiune a acestara atunci cand ultima persoana parase~te incaperea. Avantajul consta in faptul ca utilizarea aparatelor de iluminat se face numai pe perioada utilizarii incaperii, neexistand consumuri inutile de energie electrica. lmplementarea acestui sistem presupune insa costuri de investitie suplimentare, costuri ce se amortizeaza in timp prin economia de energie ce se realizeaza. cu ferestrele, astfel incat aparatele de iluminat sa fie puse sub tensiune pe masura ce iluminarea produsa de lumina naturala scade in intensitate. Acest tip de control nu presupune costuri suplimentare, se poate implementa inca din faza de proiectare printr-o conceptie corecta a sistemului de iluminat. Eficientizarea sistemului prin implementarea acestui sistem ramane insa Ia latitudinea utilizatorilor prezenti in incapare, existand riscul ca functionarea sistemului de iluminat sa nu se realizeze Ia parametrii nominali sau sa nu se realizeze parametrii de contort luminos. Deci implementarea acest tip de control presupune o urmarire atenta a acestui aspect de catre utilizatori, actionarea aparatelor de iluminat fiind manuala. reglarea automatA a fluxului luminos emis de sursele de lumina ce echipeaza aparatelor de iluminat dintr-o incapere prin intermediul unor fotocelule montate in incapere care comanda variatia tensiunii Ia bornele surselor de lumina artificiala in tunctie de aportul de lumina naturala. Se realizeaza astfel un iluminat integrat artificial - natural, cu efecte pozitive asupra confortului vizual al utilizatorilor ~i eficient din punct de vedere al consumului de energie electrica. Costul investitiei este mai ridicat dar, amortizarea acestora se face intr-un timp relativ scurt prin reducerea semnificativa a consumului de energie pentru iluminatul spatiilor.

desfa~urate in incaperea respectiva; clasa de calitate a sistemului de iluminat: A - foarte inalta calitate, B - inalta calitate, C - calitate medie, D - calitate scazuta, E - calitate foarte scazuta; nivelul de iluminare impus prin normativ; modul de distributie a fluxului luminos: SIL direct, SIL semi-direct, SIL direct-indirect, SIL semi-indirect, SIL indirect; estetica. Sistemele de iluminat normal se clasifica dupa mai multe criterii, cele mai importante fiind: distributia fluxului luminos in spatiu; distributia iluminarii (a fluxului luminos) in plan util.

1.7 Sistemul i~rat de iluminat artificial fl natural

Sistemele integrate de iluminat au ca scop realizarea mediului luminos confortabil in conditiile utilizarii echilibrate a luminii naturale, iar din punct de vedere al confortului vizual ~i al performantei energetice reprezinta solutia cea mai indicata. De~i sistemul de iluminat al unei incaperi este conceput pentru situatia de seara.Jnoapte (iluminatul natural lipse~te sau este insuficient), proiectantul sistemului de iluminat trebuie sa conceapa sistemul de iluminat ca pe un sistem integrat prin implementarea unor solutii agreate ~i de beneficiar. Cre~terea performantei energetice a sistemelor integrate de iluminat se face prin implementarea unui tip de control, in functie de care se poate face diferentierea acestora din punct de vedere al gestionarii judicioase a energiei electrice.

1.7.1 Controlul sistemului de iluminat 1h funqie de timpul de utilizare allncAperii.

Acest tip de control se poate realiza prin: sistema fArA detectare automatizatA a prezenlei utilizatorilor in incApere Actionarea aparatelor de iluminat se face prin intermediul: - intreruptoarelor manuale; - intreruptoarelor manuale, Ia care se adauga stingerea automata Ia sfar~i tul programului, pentru a se evita functionarea sistemului de iluminat dupa terminarea programului. Stingerea automata se poate realiza prin intermediul unui ceas programator care sa comande intreruperea alimentarii cu energie electrica.

1.7.2 Controlul sistemului de iluminat 1h funqie de accesul luminii naturale

Acest tip de control se poate realiza prin: aclionarea sectorizatA a corpurilor de iluminat Acest lucru presupune actionarea aparatelor de iluminat in ~iruri paralele

Capitolul 01: Metodologia de calcul a performan!ei energetice a instala!iilor de iluminat

1.7.3 Controlul mixt al sistemului de iluminat in funqie de timpul de utilizare al inciperii i de accesulluminii naturale
Acest tip de control se poate realiza prin: control local Ia nivelul fieci!irei inc8peri Prin combinarea celor doua tipuri de control al iluminatului pot fi obtinute alte variante de control, cea mai eficienta fiind aceea in care se folosesc senzori de prezenta pentru actionarea aparatelor de iluminat :;;i celule fotoelectrice pentru reglarea fluxului luminos in functie de aportul de lumina naturala. control centralizat al instalatiei de iluminat din ciAdire Un alt tip de control al iluminatului, pe tipuri de incaperi avand destinatii diferite, deci programe diferite de functionare, se poate realiza prin intermediul implementarii unei instalatii BMS. Controlul :;;i gestiunea instalatiei de iluminat se poate realiza prin inter-

v. Eficie~J!a energetica

mediul unui program de calcul specializat, care confera acesteia eficienta :;;i flexibilitatea, permite masurarea consumului real de energie electrica, inregistrarea curbelor de sarcina.

Nota:
Pentru auditul energetic :;;i certificatul energetic al unei ciAdiri, vezi cap. 7 din volumul de lncAizire, editia a 11-a.

Bibliografie

BIBLIOGRAFIE
1. Alexandrov - Sintez reguliatovo mnogomerhih sistem. Ma~inostroienie, 1986. 2. Bejan, M. - in lumea unitatilor de masura, Editura AGIR, Bucure~ti, 2000. 3. Bianchi, C. ~.a. - Sisteme de iluminat interior $i exterior. Editura Matrix-Rom, Bucure~ti, 2001. 4. Bianchi, C. Mira, N., Parlog, R.C. - Dictionar explicativ- Luminotehnica. Editura Academiei Romane, Bucure~ti, 2001. 5. Bianchi, C. ~.a. - Proiectarea instalafiilor de iluminat electric. Editura Tehnica, Bucure~ti, 1981. 6. Bistriceanu, E. - Algebre Booleene $i circuite digitate. Editura Matrix Rom, Bucure~ti, 1997. 7. Caluianu, S.; Cociorva, S. - Masurarea $i controlul poluarii atmosferei. Editura Matrix Rom, Bucure~ti, 1999. 8. Caluianu, S. - lnteligenta artificiala in instalatii. Logica fuzzy $i teoria posibilitatilor. Editura Matrix-Rom, Bucure~ti, 2000. 9. Centea, 0. - Protectia instalatiilor electrice de joasa tensiune. Editura Tehnica, Bucure~ti, 1982. 10. Constantin, P. - Culoare. Arta. Ambient. Editura Meridiana, Bucure~ti, 1979. 11. Centea, 0.; Bianchi, C. - lnstalatii electrice. Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1973. 12. Chevalier, G. - Le GRAFCET /es automatismes par le diagramme functionnel et Ia technologie modulaire, Dunod, Paris, 1980. 13. Chirita, 1.; Conecini, I. - Compensarea regimu/ui energetic deformant. Editura Tehnica, Bucure~ti, 1989. 14. Ciugudean, M. ~.a. - Circuite integrate liniare. Aplicafii. Editura Facia, Timi~oara, 1986. 15. Colo~i. T. ~.a. - Automatizari industriale continue. IP Cluj-Napoca, 1983. 16. Com~a. D. ~.a. - Proiectarea instalatiilor electrice industria/e. Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1983. 17. Constantinescu I. ~.a. - Pre/ucrarea date/or experimentale cu calculatoare numerice. Editura Tehnica, Bucure~ti, 1980. 18. Duminicatu, M. ~.a. - Proiectarea instalatiilor de joasa tensiune. Editura Tehnica, Bucure~ti, 1975. 19. Dumitrache, I. ~.a - Retele neurale. ldentificarea $i conducerea proceselor. Editura Matrix Rom, Bucure~ti, 1999. 20. Dumitrache, I. - Automatizari electronice. Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1993. 21. Freudenthal, H. - Limbaju/logicii matematice (traducere din limba engleza). Editura Tehnica, Bucure~ti, 1973. 22. Georges Asch et collaborateurs - Acquisition de donnees. Du capteur a l'ordinateur. Dunod, Paris, 1999. 23. Georges Asch et collaborateurs - Les capteurs en instrumentation industrielle. Dunod, Paris, 1999. 834 pages, ISBN 2-10-004758-2. 24. Ghiau~. C. - La conception assistee par Ordinateur. UTCB, 1997. 25. Hans, Jurgen, Eysenek - IQ teste de inteligenta. Editura Queen, 1998. 26. lonescu, C.; Larionescu, S.; Popescu, D. - Masurarea marimilor e/ectrice, UTCB, 1997. 27. lonescu, C; Larionescu, S. - Mode/area fizica a sistemelor automate. Bul. $t. al ICB, nr. 2, Bucure~ti, 1986. 28. lonescu, C; Larionescu, S. - ldentificarea procese/or dintr-un sistem multivariabil de tratament termic. Bul. $t. al ICB, nr. 2, Bucure~ti, 1987. 29. lonescu, C.; lonescu, D. - Comutatia statica in automatizarea instalatiilor. ICB, 1981. 30. lonescu, C.; Vladeanu, V. - Automatizarea instalatiilor pentru constructii. Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1981. 31. lonescu, C.; Vladeanu, V.~.a. - Automatizari. Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1982 32. lonescu, C,; Larionescu, S. - Automatizari. Sisteme Automate Discrete Logice. UTCB, 1997. 33. lonescu, C.; Noran, Ov. - Tratarea statistica a erorilor de masurare. ICB, 1993. 34. lonescu, C.; Slavescu, M.; Caluianu, S. - Masurari in insta/afii. ICB, 1990. 35. lonescu, C.; Larionescu, S. - Automatizari. Modele fizice $i analogice. ICB, 1987. 36. lonescu, C.; lonescu, D. ~.a. - indrumator de proiectare pentru automatizarea instalafiilor, Vol. I, II, ICB, 1981, 1982. 37. lonescuuu C., Larionescu S., Caluianu S., Popescu D., Automatizarea lnstalatiilor. Comenzi Automate, Matrix Rom, Bucure~ti 2002. 38. lonescu C., Larionescu S., Decizii prin simulare in retelele Petri temporizate, Simpozionul $tiinta Moderna ~i Energia, Universitatea Tehnica Cluj Napoca, 1992. 39. lonescu C., Larionescu S., Ghiau~ C., lmplementarea pe Automate Programabile a Retelelor Petri sigure, a XXIV-a Conferinta de lnstalatii, Sinaia, 1990. 40. lonescu C., Larionescu S., Retele Petri ~i Grafcet, Conferinta a Vll-a, Facultatea de lnstalatii, Bucure~ti, 2001. 41. lonescu C., Larionescu S., Simularea Sistemelor Discrete Logice cu Evolutie Paralela, a XXV-a Conferinta de lnstalatii, Sinaia, 1991. 42. lonescu C., Larionescu S., Tntocmirea Caietelor de Sarcini pentru lnstaatii de Automatizare prin GRAFCET, Constructii, nr. 9, 1984. 43. Jack H., Automating Manufacturing Syste, http://claymore.engineer.gvsu.edu/,2005. 44. Larionescu, S. - KitSAS - Simularea $i Analiza sistemelor. Editura Matrix Rom, Bucure~ti, 1999. 45. Larionescu S., Compararea Grafcetului cu reteaua Petri, Masurari ~i Automatizari, nr. 3, 2001. 46. Larionescu S., lonescu C., lmplementarea Caietului de Sarcini GRAFCET cu automate programabile, Simpozion SIEAR, Bucure~ti, 18 noiembrie, 1994. 47. Larionescu S., lonescu C., Proiectarea automatelor cu contacte ~i relee prin metoda automatului elementar, Sesiunea ~tiintifica instalatii montaj, Bucure~ti, 25-26 mai, 1984. 48. Larionescu S., Sinteza sistemelor discrete logice cu evolutie paralela, A XXV-a Conferinta de lnstalatii, Sinaia, 1992. 49. Larionescu S., Teoria sistemelor, Matrix Rom, Bucure~ti, 2006. 50. Larionescu S., Proiectarea Sistemelor de Conducere cu Automate Programabile, a 41-a Conferinta Nationala de lnstalatii, Sinaia, 19-21 octombrie, 2006. 51. Larionescu S., Programarea Automatelor de tip ma~ina de stare, a 41-a Conferinta Nationala de lnstalatii, Sinaia, 19-

52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80.

21 octombrie, 2006. Lazar, C. - Conducerea asistata de calculator a proceselor tehnice. Editura Matrix Rom, Bucurel?ti, 1997. Mange, D. -Analyse et synthese des systemes logiques. Dumond, Paris, 1981. Manolescu, P. l?.a. - Masuri electrice $i e/ectronice. Editura Didactica l?i Pedagogica, Bucurel?ti, 1979. Millea, A. - Masurari e/ectrice, principii $i metode. Editura Tehnica, Bucurel?ti, 1980. Moroldo, D. - 1/uminatu/ urban. Editura Matrix Rom, Bucurel?ti, 1999. Nicolau, Edm. l?.a. - Manualul inginerului electronist. Masurari e/ectronice. Editura Tehnica, Bucurel?ti, 1979. Nicolau, Edm.; Belil?, M. - Masurari e/ectrice $i electronice. Editura Didactica l?i Pedagogica, Bucurel?ti, 1984. Novae, I. l?.a. - Ma$ini $i actionari electrice. Editura Didactica l?i Pedagogica, Bucurel?ti, 1983. Palma, R. - Algebra binara a lui Boole $i aplicatiile ei In informatica (traducere din limba franceza). Editura Tehnica, Bucurel?ti, 1976. Pastravanu, 0. - Sisteme cu evenimente discrete Tehnici calitative bazate pe formalismul retele/or Petri. Editura Matrix Rom, Bucurel?ti, 1997. Popescu, D. - Contributii Ia conducerea ierarhizata a instalatiilor din c/adiri. Teza de doctorat. UTCB, 1998. Popescu, D. - Norme utilizate In transmisia numerica a informatiei, Revista Masurari l?i Automatizari, nr. 2/2001, pag. 52-54, Editura Artecno Bucurel?ti, ISSN 1582-2834. Popescu, D. - Automatizari In constructii, Matrix Rom Bucuretti, 2006, ISBN (10)973-755-071-4 Popescu, D. - Automate Programabile, Matrix Rom, Bucure$ti, 2005, ISBN 973-685-942-8. Popescu, D. - Conducerea automata a instalatiilor de lncalzire solara pentru prepararea apei ca/de menajere. Revista lnstalatorul nr.3/2008, pag. 14-16, ARTECNO Bucurel?ti. Popescu, D. l? a. - Aspecte specifice automatizarii instalatiilor de lncalzire so/are. Revista lnstalatorul nr.?-8/2007, pag. 28-31, ARTECNO Bucurei;lti. Popescu, D. l? a. - Conducerea automata a instalatiei de lncalzire so/are cu doua campuri de captatoare so/are. Revista Masurari&Automatizari nr.1/2008, pag.52-54, ARTECNO Bucurei;lti. Popescu, D. - Aspecte ale functionarii automate a centralelor termice. Revista Masurari&Automatizari nr.5/2007, pag. 36-38, ARTECNO Bucurel?ti. Potter, D. - Signal Conditioning Fundamentals for PC - Based Data Acquisition Systems - Orizonturi In instrumentatie, Vol. 1, Nr. 2, 1993. Pul?Cal?u, S.; Marcovici, J. - Marimi $i regimuri e/ectrice nesinusoidale. Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1984. Rumi;liski, L.Z. - Prelucrarea matematica a date/or experimentale (traducere din limba rusa). Editura Tehnica, Bucurel?ti, 1974. Sufrim, M. i;l.a. - Mijloace moderne de protectie lmpotriva tensiunilor accidentale In instalatiile e/ectrice de joasa tensiune, Oradea, 2000. $erban, S. - Teoria sistemelor: Vol. /, II, Editura Matrix Rom. Bucurel?ti, 1997. $erban, S. - Teoria sistemelor. Culegere de probleme. Editura Matrix Rom, , 1997. Tiron, M. - Prelucrarea statistica $i informationala a date/or de masurare. Editura Tehnica, Bucurel?ti, 1976. Todoran, I. - Tratarea matematica a date/or experimentale. Editura Academiei, Bucurel?ti, 1976; Taconet B., Chollot B., Programmation du Grafcet sur automate a langage logique, a ralais ou boolean, Automatisme, feb., 1997. Toulotte J.M., Reseaux de Petri et automate programmables, Automatisme, aug., 1978. Vasilache, G. - Sisteme de protectie lmpotriva tensiunilor electrice accidentale. Editura Tehnica, Bucurel?ti, 1980.

81. *** Normativ pentru proiectarea, executia $i exploatarea instalatiilor e/ectrice sub 1000V In c.a. $i 1500 V In c.c. /-7-2002 82. *** Normativ privind protectia constructiilor fmpotriva trasnetu/ui. 1-20-2000 83. *** Memoratorul inginerului electrician - Siemens. Traducere In limba romana. Editura Tehnica, Bucurel?ti. 84. *** Normativ pentru proiectarea $i executarea sistemelor de i/uminat artificial din cladiri, 2002. 85. *** Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier $i pietona/, 2002. 86. *** PE 112193 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de curent continuu din centrale $i statii electrice. 87. ***Access Control Systems-Phi/ips. Comunication & Security Systems. 88. *** Antifurto, 1997-1998 89. *** International Fire and Security News, 1997-1998. 90. *** Buletinul pompierilor 1996-1998. 91. *** Manual de uti/izare: Eff-Eff- Germania, Northern Computers; Keri Szstems; Philips; Motorola; Kantech; Tesa; Koba Systems; Mitsubishi Electric; Linear Industries; Aritech; Bewator A.B. 92. *** CNR-CEI Dictionarul termino/ogiei E/ectrotehnice Standardizate - roman-englez; englez-roman. Editura Tehnica, Bucurel?ti, 1996. 93. *** /nstructiuni tehnice pentru stabilirea puterilor nomina/e economice ale transformatoarelor din posturi, 1993. 94. *** Donald G. Fink, H. Waine Beaty; Standard Handbook for Electrical Engineers, Thirteenth Edition, Me. Graw-Hill Inc., New York. 95. *** International Vocabulary of Basic and General Terms in Metrology (BIPM, lEG, ISO, 0/ML) Geneva, ed. 150/1984. 96. *** STAS 737/1 ... 15 (standard pe parti). Sistemullnternational de Unitati (SI}. 97. *** Sistemullnternational de Unitati (Sf). Editia a 111-a In limba romana. Editura Academiei Romane, Bucurel?ti, 1989. 98. *** STAS 100852-86. Unitati de masura care nu fac parte din sistemul international de unitati (SI}. 99. *** STAS 10085/1, 3-75. Conversiunea valorilor numerice dintr-un sistem de unitati In altul. Metode generale de conversiune. Tabele de conversiune. 100. *** The New Lexicon Webster's Encyclopedic Dictionary of the English Language. De luxe Edition 1991, Lexicon

Bibliografie
Publication, Inc. New York. 101. *** Sisteme de automatizare :;;i monitorizare pentru puncte/e termice ale RADET Bucure:;;ti. Documentatie tehnici!J ELSACO Electronic Bucure:;;ti, 2001. 102. *** Sistem ierarhizat, cu automat programabil TSX 17-20 (SCHNEIDER ELECTRIC), pentru conducerea unei instalatii
de inci!Jizire;

103. *** Sistem ierarhizat, cu automate programabile APC 702 (Automatica SA) conectate In retea PROFIBUS, pentru
asigurarea :;;i monitorizarea serviciilor in camerele unui hotel;

104. 105. 106. 107.

*** Sistem ierarhizat pentru supraveghere :;;i alarmare fa incendii, realizat cu centrala MICRO-SAM (Automatica SA).

Raymond, J.P., Minne, J - Les schemas d'automatisme, Theorie et pratique, Dunot Paris, 1983.
*** Ghid pentru proiectarea automatizi!Jrii instalatiilor din centrale :;;i puncte termice, lndicativ I 36-01.

108. 109. 110. 111. 112. 113.

Cataloage de produse - Philips, Helukabel, OBO Bettermann; - Legrand, Phoenix Contact, Rehau, Schrack; - Schneider Electric, Tehalit, Hilti, Erico; - Eaton Moeller Electric. SA EN 61082- 1+A1+A2 (CEI 61082- 1+A1+A2): Elaborarea documentelor utifizate in electrotehnici!J, Partea 1: Prescriptii generate, ASRO, Asociatia de Standardizare din Romania, editia 1, 2000. SA EN 61082 - 2 (CEI 61082-2): Elaborarea documentelor utilizate in electrotehnici!J, Partea 2: Scheme adaptate Ia functie, ASRO, Asociatia de Standardizare din Romania, editia 1, 2002. SA EN - 60617: 1999: Simboluri grafice pentru scheme 'efectrice. Corespondent CEI 60617: 1983. SA EN 61346 - 1: 1998 (EN 61346-1-1996): Sisteme industria/e. instalatii :;;i echipamente :;;i produse industria/e. Principii de structuri!J :;;i identifici!Jri de referinti!J. Partea 1: Reguli de baza. Mc001/ll-4-2006 Metodologia de calcul a performantei energetice a instalatiilor de iluminat. Legea 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor.