Sunteți pe pagina 1din 621

Asocialia lnginerilor de lnstalalii din Romania

lectrice

ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII


'

MARUALUL DE IRSTALATII ,
SISTEME DE ILUMINAT,

INSTALATII ELECTRICE Sl DE AUTOMATIZARE ' '

- Sisteme de iluminat interior


~i

exterior;

- lnstalatii de alimentare cu energie electrica ale cladirilor; - lnstalatii pentru protectia cladirilor Ia descarcari electrice atmosferice; - Automatizarea instalatiilor de incalzire, ventilare, climatizare, sanitare, electrice; - Echipamente
~i

materiale pentru instalatii electrice

~i

de automatizare.

Editura ARTECNO Bucure$ti S.R.L.

Coordonator: Autori:

Prot. univ. dr. ing. Niculae MIRA Partea 1 Coordonator Partea 1: Prof. univ. dr. ing. Cornel BIANCHI Prof. univ. dr. ing. Cornel BIANCHI: 2; 3; 5 (5.7); 6; 8; 9; 10 (10.4; 10.5); 11; 12; 13 $ef lucrari dr. ing. Gabriel ISPAS: 4.8 Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 1; 7 Prof. univ. dr. ing. Dan MOROLDO: 5 (5.1; 5.2; 5.3; 5.4; 5.8) Cont. univ. dr. ing. Hrisia MOROLDO: 10 (10.1; 10.2; 10.3); 12 (12.2.1) $ef lucrari dr. ing. Cosmin TICLEANU: 4; 5 (5.5; 5.6) Partea II Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 1; 2; 3 (3.1; 3.2); 4; 5; 6; 7; 8 (8.4); 15 Cont. univ. dr. ing. $erban LAZAR: 3 (3.3; 3.4; 3.5) Prof. univ. dr. in g. Ovidiu CENlEA: 8 (8.1, 8.2, 8.3) lng. Teodor HRISTEA: 10 lng. Viorel Tule~: 10 (10.4) lng. Marian ILIESCU: 12 Prof. univ. dr. ing. Alexandru STAMATIU: 13; 14 lng. Mihai POPOVIC!: 11 lng. Marius $MILOVICI: 16 Partea Ill Prof. univ. dr. ing. Constantin IONESCU 1; 2; 3; 4 Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 3 (3.3) Cont. univ. dr. fizician: Nicolae FLOREA: 3 (3.4) Prof. univ. dr. ing.: Sarin CALUIANU: 3 (3.7.1; 3.7.2) Cont. univ. dr. ing.: Sarin COCIORVA: 3 (3.7.4) Partea IV Prof. univ. dr. ing. Constantin IONESCU 1; 2; 3; 4 Prof. univ. dr. ing. Sarin CALUIANU: 3 (3.3) Cont. univ. dr. ing. Nicolae IVAN: 5 Conf. univ. dr. ing. Daniel POPESCU: 3 (3.2.5); 6; 9 $ef lucrari ing. Dan IONESCU: 7 lng. Marius $MILOVICI: 8 Prof. univ. dr. ing. Sarin LARIONESCU: 8.5 Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 9.5

I:

I:

Coordonare 'i recenzie ,tiin,ificl:

Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU Membru al Academiei Central Europene de $tiinta $i Arta; Doctor Honoris Causa al UTC Bucure$ti; Doctor Honoris Causa al UP Timi$oara; ling. Achile PETRESCU

Coordonare editoriall:

Director General ing. Doru PETRESCU Director Marketing ing. Mihai Mateescu Director Comercial ing. Cristian Tudor

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Tipar: ARTPRINT Bucuresti, Str. Sulina 26, Tel: 021-3363633 ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII MANUALUL DE INSTALATII ISBN 978-973-85936-5-7 lnstalatii electrice si de automatizare ISBN 978-973-85936-9-5 Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2010 Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania

Cuprins

CUPRINS
Probleme generale
1. Etapele de elaborare a documentatiei tehnico-economice necesare realizarii obiectivelor de investitii publice pentru instalatii electrice ~i de automatizare ................................................................................2 2. Tncadrarea obiectivelor de investitii publice pentru instalatiile electrice, In sistemul de lucrari de alimentare cu energie electrica a localitatilor ..........................................................................................7 3. Cerinte esentiale de calitate ~i criteriile de performanta pentru instalatiile electrice ~i de automatizare ................... 7 4. Reglementari tehnice specifice pentru instalatiile electrice ~i de automatizare .......................................................... .7

I. SISTEME DE ILUMINAT
1. MMIMI FIZICE 1. 1. Marimi fizice In sistemele de iluminat ....................................................................................................................... 10 2. RELATIA LUMINA-VEDERE 2.1. Caracteristicile vederii umane ..................................................................................................................................... 16 2.2. Orbirea ~i efectele sale ...............................................................................................................................................18 3. MEDIUL LUMINOS CONFORTABIL 3.1. Mediul luminos interior ...............................................................................................................................................20 3. 1. 1. Aspecte cantitative .........................................................................................................................................20 3.1.2. Aspecte calitative ............................................................................................................................................20 3.2. Mediul luminos exterior ..............................................................................................................................................23 3.2.1. Aspecte cantitative .........................................................................................................................................23 3.2.2. Aspecte calitative ............................................................................................................................................23 4. SURSE ELECTRICE DE LUMINA 4.1. Lampi cu incandescenta ............................................................................................................................................26 4.1.1. Lampa cu incandescenta clasica (LIC) ..........................................................................................................26 4.1.2. Lampa cu ciclu regenerator cu halogen (LIH) ...............................................................................................27 4.2. Lampi fluorescente .....................................................................................................................................................29 4.2.1. Lampi fluorescente tubulare ...........................................................................................................................29 4.2.2. Lampi fluorescente compacte ........................................................................................................................32 4.3. Lampi cu descarcare In vapori de sodiu Ia joasa presiune .....................................................................................33 4.4. Lampi cu descarcare In vapori de mercur Ia lnalta presiune ..................................................................................33 4.5. Lampi cu descarcarcare In vapori de sodiu de lnalta presiune ..............................................................................35 4.6. Alte Iampi cu descarcare In gaze ..............................................................................................................................35 4.6.1. Lampile cu descarcare Ia joasa presiune In gaze sau amestecuri de gaze ~i vapori metalici cu coloana luminoasa pozitiva ...........................................................................35 4.6.2. Lam pile cu descarcare Ia joasa presiune In gazele mentionate ~i lumina negativa ................................... 35 4.7. Lampi cu inductie .......................................................................................................................................................36 4.8. Diode electroluminiscente (leduri) ..............................................................................................................................36 5. APARATE DE ILUMINAT.
5.1 Caracteristicile aparatelor de iluminat (AIL) ...............................................................................................................42 5.2. Aparate pentru iluminatul interior ..............................................................................................................................45 5.3. Aparate pentru iluminatul exterior .............................................................................................................................46 5.4. Aparate pentru iluminatul teatrelor/studiourilor .........................................................................................................47 5.5. Fibre ~i tuburi optice ..................................................................................................................................................49 5.6. Tuburi de lumina ........................................................................................................................................................50 5. 7. Suprafete luminoase sau luminate, arhitecturale ......................................................................................................54 5.7.1 Suprafete luminoase ........................................................................................................................................54 5.7.2 Suprafete luminate ...........................................................................................................................................55 5.8. Montarea aparatelor de iluminat. ...............................................................................................................................56

6. SISTEME DE ILUMINAT INTERIOR 6.1. Sisteme de iluminat normal (SIL) ...............................................................................................................................60 6. 1.1. Sisteme de iluminat in functie de distributia spatial a a fluxului luminos .....................................................60 6.1.2. Sisteme de iluminat in functie de distributia fluxului luminos I iluminarii in planul uti I ....................................................................................................................................................61 6.2. Sisteme de iluminat de siguranta ..............................................................................................................................63 6.2.1. Sisteme de iluminat pentru continuarea lucrului ...........................................................................................64 6.2.2. Sisteme de iluminat pentru interventii ...........................................................................................................64 6.2.3. Sisteme de iluminat pentru evacuare $i alte functiuni. .................................................................................64 6.2.4. Aspecte caracteristice ale echipamentului sistemelor de iluminat de siguranta ..............................................................................................................................66 7. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 7.1. Metode de calcul punctuale ......................................................................................................................................68 7.1.1. lluminarea directa, data de surse de lumina punctuale ...............................................................................68 7.1.2. lluminarea directa, data de surse de lumina liniare ......................................................................................69 7.1.3. lluminarea directa intr-un punct, data de surse luminoase (luminate) de suprafata perfect difuzante .......................................................................................................................71 7.1.4. Calculul iluminarii medii directe pe o suprafata (metoda ,punct cu punct") .............................................. 72 7.2. Metode de calcul globale ..........................................................................................................................................72 7 .2. 1. Metoda interreflexiilor .....................................................................................................................................72 7.2.2. Metoda factorului de utilizare ........................................................................................................................74 7.3. Calculul automat al sistemelor de iluminat interior ..................................................................................................74 8. APRECIEREA CALITATIVA A SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 8.1. Metoda curbelor de luminanta limita ........................................................................................................................76 8.2. Metoda UGR (CIE Unified Glare Rating System) .....................................................................................................77 8.3. Metoda Ro ..................................................................................................................................................................77 9. SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR 9.1. Sisteme de iluminat normal .......................................................................................................................................80 9.2. Sisteme de iluminat de securitate (evacuare, paza) .................................................................................................81 10. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 10.1. Calculul sistemelor de iluminat pentru cai de circulatie ........................................................................................84 10.1.1. Calculul in functie de luminanta ..................................................................................................................84 10.1.2. Calculul in functie de iluminare ....................................................................................................................86 10.2. Calculul sistemelor de iluminat pentru alte arii .......................................................................................................87 10.3. Calculul sistemelor de iluminat decorativ ...............................................................................................................87 10.4. Evaluarea calitativa a distributiei luminantelor ........................................................................................................88 11. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 11. 1. Metodologia de proiectare .......................................................................................................................................92 11.2. Tipuri $i solutii de sisteme .......................................................................................................................................93 11.2. 1. Locuinte, hotel uri, motel uri ...........................................................................................................................93 11.2.2. incaperi destinate activitatii intelectuale ......................................................................................................96 11.2.3. Spatii comerciale ..........................................................................................................................................99 11.2.3.1 Sistemul de iluminat general ........................................................................................................ 100 11.2.3.2 Sistemul general de iluminat pentru vitrine ................................................................................. 100 11.2.3.3 Firmele luminoase ......................................................................................................................... 101 11.2.4. lnstitutii medicale ........................................................................................................................................ 102 11.2.5. Muzee $i galerii de arta .............................................................................................................................. 103 11.2.5.1 Culoarea luminii ............................................................................................................................ 104 11.2.5.2 Galeriile de pictura, tapiserii $i alte exponate plane ................................................................... 105 11.2.5.3 Galeriile pentru sculptura .............................................................................................................. 105 11.2.5.4 Muzee de istorie, numismatica, $tiinte naturale $i alte destinatii ............................................... 105 11.2.6. Sali de spectacole ...................................................................................................................................... 106 11.2.7. Spatii industriale ......................................................................................................................................... 109

11.2.8. Sali de sport ...............................................................................................................................................112 11.3. Comanda manuala ~i automata a sistemelor de iluminat interior. Managementul in iluminat ........................... 114 11.3.1. Sisteme de control utilizate ........................................................................................................................ 115 11.3.2. Modul de abordare a controlului iluminarii ................................................................................................ 115 11.3.3. Managementul in iluminat .......................................................................................................................... 116
12. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 12.1. Metodologia de proiectare ..................................................................................................................................... 118 12.2. Solutii de sisteme pentru iluminatul exterior ......................................................................................................... 118 12.2.1. Cai de circulatie rutiera .............................................................................................................................. 118 12.2.2. Tuneluri ........................................................................................................................................................ 123 12.2.3. lluminatul decorativ arhitectural (monumente, cladiri) ............................................................................... 127 12.2.4. lluminatul decorativ pentru spatii verzi, jocuri de apa .............................................................................. 129 12.2.5. Arii utilitare ..................................................................................................................................................131 12.2.6. lluminatul publicitar ~i de reclama ............................................................................................................. 131 12.2.7. Terenuri de sport ........................................................................................................................................ 132 12.2.8. Gari, triaje, porturi, aeroporturi .................................................................................................................. 135 12.3. Comanda manuala ~i automata a sistemelor de iluminat exterior ...................................................................... 136 13. PUNEREA iN FUNCTIUNE $1 MENTINEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT 13.1. Punerea in functiune a sistemelor de iluminat ..................................................................................................... 140 13.2. Mentinerea sistemelor de iluminat ......................................................................................................................... 140 13.2.1. Estimari ale pierderilor de lumina .............................................................................................................. 140 13.2.2. Mentinerea sistemelor de iluminat interior ................................................................................................ 142 13.2.3. Mentinerea sistemelor de iluminat exterior ............................................................................................... 142

II.INSTALATII ELECTRICE
1. RECEPTOARE $1 CONSUMATORI 1. 1. Receptoare electrice ................................................................................................................................................ 144 1.2. Consumatori electrici ............................................................................................................................................... 144 2. FENOMENE FIZICE PROPRIIINSTALATIILOR ELECTRICE 2.1. incalzirea conductelor in regim de lunga durata .................................................................................................... 146 - Exemple de calcul ................................................................................................................................................ 146 2.2. incalzirea conductelor in regim intermitent.. ........................................................................................................... 147 - Exemple de calcul ................................................................................................................................................ 148 2.3. incalzirea conductelor in regim de scurta durata.. ................................................................................................. 148 - Exemple de calcul ................................................................................................................................................ 149 2.4. Solicitari electrodinamice. Calculul forte lor electrodinamice .................................................................................. 149 2.5 Arcul electric in instalatiile electrice ......................................................................................................................... 150 3. FUNCTIONMI ANORMALE TN INSTALATII ELECTRICE

3. 1. Functionarea cu tensiune crescuta ......................................................................................................................... 156 3.2. Functionarea cu tensiune scazuta (pierderi de tensiune) ....................................................................................... 157 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................ 158 3.3. Pornirea motoarelor electrice ................................................................................................................................... 160 3.3.1. Pornirea motoarelor de curent continuu ...................................................................................................... 160 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................ 161 3.3.2. Pornirea motoarelor asincrone trifazate ....................................................................................................... 162 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................ 165 3.3.3. Pornirea motoarelor sincrone ....................................................................................................................... 166 3.4. Functionarea motoarelor asincrone trifazate in doua faze ..................................................................................... 167 3.5. Functionarea in regim de scurtcircuit... ................................................................................................................... 167 3.5.1. Scurtcircuitul unui circuit monofazat ........................................................................................................... 167 3.5.2. Scurtcircuitul unui circuit trifazat ................................................................................................................. 168 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................168

4. APARATE ELECTRICE
4. 1. Aparate electrice de protectie ................................................................................................................................. 172 4. 1 1. Relee term ice ...............................................................................................................................................172 4.1.2. Relee cu termistoare .................................................................................................................................... 173 4.1.3. Relee electromagnetice ................................................................................................................................ 173 4.1.4. Sigurante fuzibile .......................................................................................................................................... 175 4.2. Aparate electrice de conectare ............................................................................................................................... 175 4.2.1. Yntreruptoare de putere ................................................................................................................................ 175 4.2.2. Contactoare ..................................................................................................................................................176 4.2.3. Disjunctoare $i disjunctoare diferentiale ...................................................................................................... 177 4.2.4. Yntreruptoare diferentiale .............................................................................................................................. 181 4.2.5. Chei de comanda $i butoane ...................................................................................................................... 181 4.3. Aparate electrice de semnalizare ............................................................................................................................ 181 4.4. Aparate electrice de masura ....................................................................................................................................181 4.4.1. Aparate magnetoelectrice ............................................................................................................................. 181 4.4.2. Aparate feromagnetice ................................................................................................................................. 182 4.4.3. Aparate electrodinamice ............................................................................................................................... 182 4.4.4. Aparate de inductie ...................................................................................................................................... 182 4.4.5. Masurarea tensiunilor. Extinderea domeniului de masurare ....................................................................... 182 4.4.6. Masurarea curentilor. Extinderea domeniului de masurare ........................................................................ 183 4.4. 7. Masurarea energiilor activa $i reactiva ........................................................................................................ 184

5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC.!. A RECEPTOARELOR $1 CONSUMATORILOR DE JOAsA TENSIUNE


5.1. 5.2. 5.3. 5.4. Scheme de alimentare pentru consumatori cu receptoare normale ..................................................................... 190 Bran$area consumatorilor clasici Ia SEN ................................................................................................................ 190 Alimentarea receptoarelor electrice normale cu energie electrica ......................................................................... 192 Alimentarea receptoarelor electrice vitale (preferentiale $i critice) ......................................................................... 193

6. CALCULUL INSTALAniLOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE


6.1. Calculul curentului nominal pentru circuite $i coloane ........................................................................................... 198 - Exemple de calcul ........................................................................................................................................................199 6.2. Alegerea sectiunii conductelor $i cablurilor electrice .............................................................................................200 - Exemple de calcul ........................................................................................................................................................200 6.3. Alegerea tuburilor de protectie ................................................................................................................................202 6.4. Alegerea aparatelor de actionare, protectie $i masura ..........................................................................................203 6.4. 1. Alegerea intreruptorului manual ...................................................................................................................203 6.4.2. Alegerea contactorului ..................................................................................................................................203 6.4.3. Algerea intreruptorului automat. ...................................................................................................................204 6.4.4. Alegerea disjunctorului $i disjunctorului diferential .....................................................................................204 6.4.5. Alegerea releelor termice ..............................................................................................................................205 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................205 6.4.6. Alegerea sigurantei fuzibile ..........................................................................................................................205 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................205 6.4.7. Alegerea aparatelor de masura ce se monteaza pe tablourile electrice ...................................................206 6.5. Programe de proiectare a instalatiilor electrice de joasa tensiune ........................................................................ 208

7. INSTALATII PENTRU PROTECTIA OMULUI lMPOTRIVA TENSIUNILOR ACCIDENTALE DE ATINGERE


Probleme generale ...................................................................................................................................................234 Efectele curentului electric asupra corpului uman ..................................................................................................234 Cazuri de electrocutare ............................................................................................................................................235 Clasificarea incaperilor $i receptoarelor din punct de vedere al pericolului de electrocutare ......................................................................................................................................236 7.5. Metode de protectie (metode de baza) ..................................................................................................................237 7.5.1 Metode de protectie impotriva atingerilor directe ........................................................................................237 7.5.2 Metode de protectie impotriva atingerilor indirecte .....................................................................................237 7.1. 7.2. 7.3. 7.4.

Cuprins
8. INSTALATII DE PROTECTIE A ClADIRILOR TMPOTRIVA EFECTELOR TRASNETELOR
8.1. Probleme generale ...................................................................................................................................................244 8.2. Cazuri In care echiparea cu instalatie de protectie lmpotriva trasnetelor este obligatorie ......................................................................................................................................245 8.3. lnstalatii de paratrasnet. ...........................................................................................................................................246 8.3.1. Dispozitivele de captare ...............................................................................................................................246 8.3.2. Conductoarele de coborare .........................................................................................................................248 8.3.3. Priza de pamant ...........................................................................................................................................249 8.3.4. Legaturi echipotentiale .................................................................................................................................251 8.3.5. Legaturi de echipotentializare $i bara de egalizare a potentialelor (BEP) ................................................. 251 8.3.6. lnstalatii speciale de protectie lmpotriva trasnetelor ..................................................................................251 8.3. 7. Verificari ale instalatiilor de paratrasnet.. .....................................................................................................251 8.4. Protectia lmpotriva supratensiunilor $i supracurentilor tranzitorii .......................................................................... 252

9. INSTALATII PENTRU TMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE LA CONSUMATORI


9. 1. Probleme generale ...................................................................................................................................................260 9.2. lnfluentele negative determinate de mic$orarea factorului de putere ................................................................... 260 9.3. Mijloace pentru cre$terea factorului de putere .......................................................................................................261 9.3.1. Cre$terea factorului de putere prin mijloace naturale ................................................................................262 9.3.2. Cre$terea factorului de putere folosind surse specializate de putere reactiva ....................................................................................................................263 9.4. Calculul de eficienta tehnico-economica ................................................................................................................267

10. INSTALATII DE SEMNALIZARE PENTRU TRANSMITEREA INFORMATIILOR


10.1. lnstalatii pentru detectia, semnalizarea $i stingerea incendiului ..........................................................................270 10.1.1. Probleme generale ......................................................................................................................................270 10.1.2. Metode $i tehnologii pentru detectia incendiului ......................................................................................270 10.1.2.1. Detectoare de fum .......................................................................................................................270 10.1.2.2. Detectia ultrarapida a fumului; detectoare specifice ..................................................................272 10.1.2.3. Detectoare de temperatura .........................................................................................................273 10.1.2.4. Detectoare de flacara ..................................................................................................................273 10.1.2.5. Detectoare de gaze .....................................................................................................................274 10.1.3. Centralizarea semnalizarilor In instalatiile pentru detectia, semnalizarea $i stingerea incendiului ........................................................................................................275 10.1.4. Alarmarea In instalatiile de detectie, semnalizare $i stingere a incendiului .............................................................................................................................276 10.1.5. Stingerea automata a incendiului ..............................................................................................................277 10.1.5.1. Agenti de stingere ........................................................................................................................277 10.1.5.2. Tipuri de instalatii .........................................................................................................................278 10.1.6. Proiectarea instalatiilor pentru detectarea, semnalizarea $i stingerea incendiului ...............................................................................................................................278 10.1.6.1. Dimensionarea supravegherii .......................................................................................................278 10.1.6.2. Calculul retelei de centralizare a semnalizarilor .........................................................................279 10.1.6.3. Metode de reducere a alarmelor false .......................................................................................280 10.1.7. Exploatarea instalatiilor pentru detectia, semnalizarea $i stingerea incendiului ...................................... 280 10.2. lnstalatii pentru detectia $i semnalizarea efractiei $i agresiunii ...........................................................................281 10.2.1. Scopul $i necesitatea instalatiilor pentru detectia $i semnalizarea efractiei $i agresiunii. Reglementari In vigoare ..........................................................................................281 10.2.1.1 Domeniile de aplicatie $i functiile instalatiilor pentru detectia $i semnalizarea efractiei $i agresiunii ............................................................................281 10.2.1.2 Reglementari legale In vigoare .....................................................................................................282 10.2.2. Metode (tehnologii) de detectie a tentativelor de efractie ........................................................................ 282 10.2.2.1 Detectia deschiderii U$ilor ............................................................................................................282 10.2.2.2 Detectia agresiunii .........................................................................................................................283 10.2.2.3 Detectia mi$Carii ............................................................................................................................283 10.2.2.4 Detectia tentativelor de spargere a geamurilor ...........................................................................285 10.2.2.5 Detectia tentativelor de penetrare a peretilor ..............................................................................286 10.2.2.6 Detectoare tensometrice ...............................................................................................................286

Cuprins
10.2.2.7 Supravegherea vitrinelor ...............................................................................................................286 10.2.2.8 Supravegherea perimetrelor .........................................................................................................287 10.2.3. Centralizarea semnalizarilor in instalatiile pentru detectia ~i semnalizarea efractiei ~i agresiunii ..........................................................................................289 10.2.4. Topologii de instalatii pentru detectia ~i semnalizarea efractiei ~i agresiunii ...................................................................................................................................290 10.2.5. Avertizarea in instalatiile pentru detectia ~i semnalizarea efractiei ~i agresiunii ...................................................................................................................................291 10.2.6. Proiectarea instalatiilor pentru detectia ~i semnalizarea efractiei ~i agresiunii ...................................................................................................................................292 10.2.6.1 Dimensionarea supravegherii in vederea detectiei efractiei ........................................................ 292 10.2.6.2. Calculul retelei de centralizare a semnalizarilor .........................................................................293 10.2.6.3. Metode de reducere a alarmelor false .......................................................................................293 10.2.7. Exploatarea instalatiilor pentru detectia ~i semnalizarea efractiei ~i agresiunii ...................................................................................................................................293 10.3. lnstalatii de control al accesului ............................................................................................................................294 10.3. 1. lnstalatii de control ~i identificare ..............................................................................................................294 10.3.2. lnterfoanele pentru imobil ...........................................................................................................................294 10.3.3. Metode ~i tehnologii de identificare in instalatiile de control al accesului ...............................................................................................................................295 10.3.3.1 Tehnologii de realizare a indentificatorilor ...................................................................................295 10.3.3.2 Metode biometrice de identificare ...............................................................................................297 10.3.4. Echipamente pentru controlul fizic al accesului ........................................................................................298 10.3.5. Metode de control al accesului. Tipuri de instalatii de control al accesului .................................................................................................................................................301 10.3.6. Proiectare ....................................................................................................................................................302 10.3.7. Exploatarea instalatiilor de control al accesului ........................................................................................303 10.4. Sisteme video de supraveghere ............................................................................................................................304

11. POSTURI DE TRANSFORMARE $1 SURSE DE REZERVA


11.1. lnstalatii pentru posturile de transformare ............................................................................................................316 11.1.1. Alegerea numarului de transformatoare ....................................................................................................316 11.1.2. Alegerea puterii transformatoarelor ............................................................................................................316 11.1.3. Stabilirea puterii nominale economice pentru transformatoare ................................................................ 317 11.1.4. Functionarea in paralel a transformatoarelor ............................................................................................318 11.1.5. Constructia transformatoarelor ~i caracteristici .........................................................................................318 11.1.6. Constructia posturilor de transformare ......................................................................................................319 11.1.7. Aparatajul aferent transformatoarelor ........................................................................................................320 11.2. lnstalatii pentru sursele de rezerva proprii. ...........................................................................................................321 11.2.1. Grup electrogen ..........................................................................................................................................322 11.2.2. Baterii de acumulatoare .............................................................................................................................324

12. INSTALATII ELECTRICE iN MEDIU EXPLOZIV $1 iN MEDIU CU PERICOL DE INCENDIU


12.1. 12.2. 12.3. 12.4. Probleme generale .................................................................................................................................................330 Clasificarea ariilor periculoase ...............................................................................................................................330 Alegerea echipamentelor electrice .........................................................................................................................331 Montarea cablurilor electrice .................................................................................................................................332 12.4.1. Sisteme de instalare ...................................................................................................................................332 12.4.2. Tipuri de cabluri utilizate in spatii cu pericol de explozie ........................................................................333 12.5. lnstalatia de paratrasnet ........................................................................................................................................334 12.6. Masuri de protectie impotriva electricitatii statice ................................................................................................334

13. TEHNOLOGIA EXECUTARII INSTALATIILOR ELECTRICE 13.1. Solutii tehnologice pentru montarea cablurilor ~i conductelor ............................................................................338 13.2. Solutii tehnologice pentru montarea aparatelor ~i tablourilor electrice ...........................................................................................................................345 13.3. Norme referitoare Ia constructia tablourilor electrice .................................................................................................................................................348

Cuprins
14. FIABILITATEA INSTALATIILOR ELECTRICE
14.1. Definitii ....................................................................................................................................................................352 14.1.1. Notiuni fundamentale ..................................................................................................................................352 14.1.2. Alte notiuni legate de fiabilitate .................................................................................................................352 14.2. Evaluarea fiabilitatii .................................................................................................................................................352 14.2.1. Evaluarea fiabilitatii in sens restrans .........................................................................................................352 14.2.2. Evaluarea mentenabilitatii ...........................................................................................................................353 14.2.3. Evaluarea disponibilitatii .............................................................................................................................354 14.3. Metode, modele :;;i procedee pentru determinarea fiabilitatii instalatiilor ............................................................ 354 14.3.1. Modelul structural pentru calculul fiabilitatii instalatiei .............................................................................354 14.3.2. lpoteze simplificatoare ................................................................................................................................355 14.3.3. Modelarea functionarii instalatiilor prin procese stocastice de tip Markov ............................................. 356 - Exemple de calcul ................................................................................................................................................357 14.3.4. Metoda elementelor echivalente din punct de vedere al fiabilitatii ..........................................................358 14.3.5. Metoda solutiei generale ............................................................................................................................358 14.3.6. Procedeul grupurilor de defectare .............................................................................................................359 14.3.7. Alte metode ................................................................................................................................................359 14.4. lngineria fiabilitatii instalatiilor electrice cu scheme logice de tipul ,a din n" .................................................... 360 14.4.1. Cazul general ..............................................................................................................................................360 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................360 14.4.2. Cazul a = n .................................................................................................................................................361 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................361 14.4.3. Cazul a = 1; n = 2 .....................................................................................................................................362 - Exemplu de calcul ................................................................................................................................................362 14.4.4. Cazul a = 2; n = 3 .....................................................................................................................................362 14.5. lngineria fiabilitatii instalatiilor electrice complexe ................................................................................................363 14.5.1. Relatii de calcul aproximative ....................................................................................................................363 14.5.2. Teoreme de transfigurare ...........................................................................................................................365 14.5.3. Aplicatii ........................................................................................................................................................366

15. MASURI DE PROTECTIE A OMULUI CE SE IAU TN EXECUTIA $1 EXPLOATAREA INSTALATIILOR ELECTRICE


15.1. 15.2. 15.3. 15.4. 15.5. Probleme generale .................................................................................................................................................370 Conditii tehnice .......................................................................................................................................................370 Responsabilitatile pentru aplicarea normelor de protectie a muncii ................................................................... 370 Principalele mijloace de protectie electroizolante utilizate in instalatiile electrice de joasa tensiune ................ 370 Masuri tehnice de protectie a muncii Ia executarea de lucrari cu scoaterea de sub tensiune, in exploatarea instalatiilor electrice .......................................................................................................................371 15.6. Norme specifice de protectie a muncii pentru activitati Ia instalatiile electrice de producere, transport :;;i distributie a energiei electrice ................................................................................................................................372 15.7. Masuri de prim ajutor in caz de accidente ...........................................................................................................372

16. SIMBOLURI UTILIZATE TN SCHEME $1 PLANURI ......................................... ................................................................376

Ill. MASURARI
1. PRINCIPII, METODE $1 MIJLOACE DE MASURARE ........................................................................................................384
2. MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE
2.1. Masurarea tensiunii ..................................................................................................................................................386 2.2. Masurarea intensitatii curentului electric .................................................................................................................386 2.3. Masurarea puterii ........................................ .' .............................................................................................................387 2.3.1. Masurarea puterii in curent continuu ...........................................................................................................387 2.3.2. Masurarea puterii active in curent alternativ ...............................................................................................388 2.3.2.1 Masurarea puterii active in curent alternativ monofazat.. ............................................................. 388 2.3.2.2 Masurarea puterii active in curent alternativ trifazat.. ...................................................................389 2.3.3. Masurarea puterii reactive ..........................................................................................................................390 2.3.3. 1 Masurarea puterii reactive in curent alternativ monofazat.. .......................................................... 390 2.3.3.2 Masurarea puterii reactive in curent alternativ trifazat.. ................................................................391

2.4. Masurarea energiei electrice ....................................................................................................................................391 2.4. 1. Masurarea energiei electrice in curent continuu .........................................................................................392 2.4.2. Masurarea energiei electrice active .............................................................................................................392 2.4.3. Masurarea energiei electrice reactive ..........................................................................................................393 2.4.4. Transmiterea Ia distanta a indicatiilor contoarelor de energie act iva $i reactiva .......................................................................................................................393 2.5. Masurarea defazajului $i a factorului de putere .....................................................................................................393 2.5. 1. Masurarea cu aparate electrodinamice .......................................................................................................393 2.5. 1. 1 Masurarea Ia circuitele monofazate ...............................................................................................393 2.5.1.2 Masurarea Ia circuitele trifazate .....................................................................................................394 2.5.2. Masurarea cu aparate feromagnetice (electromagnetice) ...........................................................................394 2.5.3. Masurarea cu aparate tip cle1,>te ampermetric ............................................................................................394 2.5.4. Masurarea unghiului de defazaj dintre doua tensiuni cu osciloscopul ...................................................... 395 2.5.5. Masurarea cu aparate cu elemente statice .................................................................................................395 - Exemple de calcul ................................................................................................................................................395 2.5.6. Masurarea indirecta ......................................................................................................................................395 2.6. Masurarea frecventei ................................................................................................................................................396 2.6. 1. Metode de punte ..........................................................................................................................................396 2.6.2. Metode de comparatie .................................................................................................................................397 2.6.3. Metode de rezonanta ...................................................................................................................................397 2.6.4. Filtru trece banda .........................................................................................................................................397 2.6.5. Multi metre .....................................................................................................................................................398 2.7. Aparate de masurat numerice .................................................................................................................................398 2.7.1. Elemente componente ..................................................................................................................................398 2.7.1.1 Circuite basculante bistabile CBB .................................................................................................398 2.7.1.2 Numaratoare binare NB ..................................................................................................................400 2.7.1.3 Decodificatoare D ...........................................................................................................................401 2.7.1.4 Sisteme de afi$are A ......................................................................................................................401 2.7.1.5 Convertoare .....................................................................................................................................403 2.7.2. Voltmetre $i ampermetre numerice ..............................................................................................................404 2.7.3. Puntea automata cu afi1,>are numerica .........................................................................................................405 2.7.4. Frecventmetre $i cronometre .......................................................................................................................405 2. 7 .5. Fazmetru numeric .........................................................................................................................................405 2.8. Aparate inregistratoare .............................................................................................................................................406
3. MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 3.1. Masurarea marimilor mecanice ................................................................................................................................410 3. 1. 1. Masurarea maselor $i forte lor ......................................................................................................................4 10 3. 1.2. Masurarea cuplurilor .....................................................................................................................................41 0

3.2.

3.3.

3.4.

3.5.

3.1.3. Masurarea vitezelor liniare ............................................................................................................................411 3.1.4. Masurarea vitezelor unghiulare ....................................................................................................................411 Masurarea marimilor hidraulice ................................................................................................................................411 3.2.1 Masurarea presiunii .......................................................................................................................................411 3.2.2 Masurarea nivelului ........................................................................................................................................411 3.2.3 Masurarea vitezei ...........................................................................................................................................412 3.2.4 Masurarea debitului .......................................................................................................................................413 3.2.5 Detectia scurgerilor din conducte .................................................................................................................413 Masurarea marimilor termotehnice ..........................................................................................................................414 3.3. 1. Masurarea temperaturii .................................................................................................................................414 3.3.2. Masurarea cantitatii de caldura ...................................................................................................................414 3.3.3. Masurarea umiditatii relative (UR) a aerului ................................................................................................414 3.3.4. Masurarea vitezei aerului ..............................................................................................................................414 3.3.5. Concentratia componentelor din gazele de ardere .....................................................................................415 Masurarea radiatiilor nucleare ..................................................................................................................................415 3.4. 1. Detectarea radiatiilor nucleare .....................................................................................................................415 3.4.2. Masurarea radiatiilor nucleare ......................................................................................................................416 Masurari in iluminat ..................................................................................................................................................416 3.5. 1. Masurari obiective ........................................................................................................................................416

Cuprins
3.5.2. Masurari subiective .......................................................................................................................................417 3.6. Masurarea pH-ului ....................................................................................................................................................417 3.6.1. Domeniul .......................................................................................................................................................417 3.6.2. Principiul de masurare a pH-ului .................................................................................................................418 3. 7. Masurari privind poluarea atmosferei ......................................................................................................................418 3. 7 .1. Masurarea concentratiilor de gaze combustibile in atmosfera .................................................................. .418 3. 7 .1.1 Masurarea intensitatii relative de absorbtie a radiatiei IR ............................................................ .419 3. 7 .1.2 Masurarea absorbtiei in doua benzi de unda in IR ......................................................................419 3.7.1.3 Senzorul catalitic de gaze combustibile ........................................................................................419 3.7.1.4 Microsenzori de gaz cu bioxid de staniu ......................................................................................420 3.7.2. Masurarea concentratiei de gaze toxice in atmosfera ............................................................................... .420 3.7.2.1 Masurarea pe baza proprietatilor de radiatie specifice ............................................................... .420 3.7.2.2 Senzorul electrochimic de gaze toxice ..........................................................................................421 3. 7 .3. Masurarea concentratiei de praf ~i aerosoli in atmosfera ......................................................................... .421 3. 7 .4. Retele de microsenzori de gaz ....................................................................................................................421 3.7.4.1 Nasul electronic ..............................................................................................................................421 3.7 .4.2 Retele de microsenzori de gaz ......................................................................................................421 3.7.4.3 Retele neuronale artificiale .............................................................................................................422 3.7.5. Sisteme inteligente de monitorizare a calitatii atmosferei ......................................................................... .423
4. MASURARI COMPLEXE .....................................................................................................................................................426

IV. AUTOMATizARI
1. PROBLEME GENERAL.E 1.1. Definitii .....................................................................................................................................................................430

1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. 1.9.

Functiunile sistemelor automate ..............................................................................................................................430 Clasificarea sistemelor automate .............................................................................................................................430 Problemele sistemelor automate .............................................................................................................................430 Semnale utilizate in automatica ...............................................................................................................................430 Transformata Laplace ...............................................................................................................................................431 Functia de transfer a functiei original h(t) ...............................................................................................................431 Functia indiciala ~i functia pondere ........................................................................................................................433 Sistem de urmarire a pozitiei unghiulare ................................................................................................................433

2. ELEMENTE DE AUTOMATIZARE

2. 1. 2.2. 2.3. 2.4.

Traductoare ...............................................................................................................................................................436 Elemente de comanda. Convertoare .......................................................................................................................438 Regulatoare ...............................................................................................................................................................439 Elemente de executie ...............................................................................................................................................446

3 SISTEME DE COMANDA AUTOMATA

3.1. Comanda instalatiilor de iluminat ............................................................................................................................448 3.1.1. lnstalatii de iluminat interior .........................................................................................................................448 3.1.2. lnstalatii de iluminat exterior ..................................................................................................................448450 3.2. Comanda motoarelor electrice ................................................................................................................................450 3.2.1. Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate .....................................................................................450 3.2.1.1 Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate cu rotorul in colivie ...................................... .450 3.2.1.2 Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate cu rotorul bobinat ........................................ .455 3.2. 1.3 Comanda fninarii motoarelor electrice ...........................................................................................458 3.2.2. Comanda motoarelor electrice sincrone ......................................................................................................459 3.2.3. Comanda motoarelor de curent continuu ...................................................................................................460 3.2.4. Comanda cu program a motoarelor electrice .............................................................................................462 3.2.5. Automate programabile ................................................................................................................................462 3.3. Comanda automatizata utilizand logica fuzzy .........................................................................................................463 3.3. 1. Generalitati ....................................................................................................................................................463 3.3.2. Caracteristicile comenzii fuzzy .....................................................................................................................463 3.3.3. Configuratia generala a unui controler fuzzy ..............................................................................................464

4. REGLAREA AUTOMATA A PARAMETRILOR 4.1. Reglarea presiunii .....................................................................................................................................................466 4.2. Reglarea debitului .....................................................................................................................................................468 4.3. Reglarea raportului gaz - aer ...................................................................................................................................469 4.4. Reglarea temperaturii ...............................................................................................................................................470 4.5. Reglarea umiditatii ....................................................................................................................................................470 4.6. Reglarea pH-ului .......................................................................................................................................................470 4.7. Reglarea fluxului luminos .........................................................................................................................................471 4.8. Reglarea turatiei .......................................................................................................................................................471 4.9. Acordarea regulatoarelor ..........................................................................................................................................4 73 5. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR HIDRAULICE 5. 1. Generalitati ................................................................................................................................................................4 76 5.2. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune .................................................................................. .476 5.3. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune, cu presiunea etajata descrescator ..........................................................................................................................476 5.4. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune, cu presiunea etajata crescator ................................................................................................................................477 5.5. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune :;;i debit... .................................................................. .478 6. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR TERMICE 6.1. Automatizarea punctelor term ice (PT) .....................................................................................................................482 6. 1. 1. Organizarea ierarhica a sistemului de conducere :;;i supraveghere a PT ................................................. .483 6. 1.2. Functionarea sistemului de automatizare a unui PT. ..................................................................................483 6.1.3. Functionarea sistemului de achizitie :;;i monitorizare a datelor din PT ..................................................... .483 6.1.4. Sistemul de citire automata a datelor provenite de Ia contoarele montate Ia scari de blocuri ........................................................................................................484 6.2. Automatizarea centralelor term ice ...........................................................................................................................485 6.2.1. Reglarea automata a temperaturii apei din boiler ......................................................................................485 6.2.2. Variante de automatizare folosite in centralele termice ............................................................................. .485 6.2.2. 1. Automatizarea mini mala a cazanelor ............................................................................................485 6.2.2.2. Reglarea temperaturii interioare cu termostat de camera ...........................................................485 6.2.2.3. Reglarea temperaturii interioare cu termostat de camera :;;i reglarea temperaturii apei calde cu termostat de boiler ........................................................................................................................486 6.2.2.4. Reglarea temperaturii interioare cu termostat de camera :;;i reglarea temperaturii apei calde cu termostat de boiler. Prioritate apa calda menajera. Cronotermostat. ........................................ .486 6.2.2.5. Reglarea temperaturii agentului termic intr-un circuit de incalzire direct folosind graficele de reglare .............................................................................................................................................487 6.2.2.6. Reglarea temperaturii agentului termic folosind graficele de reglare :;;i reglarea temperaturii apei calde menajere. Circuite directe independente de incalzire :;;i de apa calda ............................ .487 6.2.2.7. Reglarea temperaturii agentului termic folosind graficele de reglare, traductor de temperatura ambianta :;;i reglarea temperaturii apei calde menajere. Circuite directe independente de incalzire :;;i de apa calda ...............................................................................................................487 6.2.2.8. Reglarea temperaturii agentului termic folosind graficele de reglare :;;i reglarea temperaturii apei calde menajere. Circuite independente de incalzire cu robinete de amestec :;;i circuit direct pentru prepararea apei cal de ........................................................................................................488 6.2.2.9. Conducerea automata a unei centrale termice cu cazane in cascada, cu trei circuite pentru incalzire :;;i cu un circuit pentru prepararea apei cal de menajere .............................................. .489 6.2.3. Automatizarea instalatiilor de incalzire centrala de tip individual. ............................................................. .492 6.2.3.1. Cazanul este amplasat pe perete .................................................................................................492 6.2.3.2. Cazanul este amplasat pe sol .......................................................................................................493 6.2.4. Analiza sistemului automat de conducere a cazanelor in cascada .......................................................... .494 6.3. Automatizarea instalatiilor solare .............................................................................................................................495 6.3. 1. Generalitati ....................................................................................................................................................495 6.3.2. lnstalatii solare Ia care necesarul de caldura este acoperit integral de Ia soare .................................... .496 6.3.2.1. Prepararea a.c.m. cu un camp de captatoare solare :;;i un boiler solar .................................... .496 6.3.2.2. Prepararea a.c.m. cu un camp de captatoare solare :;;i doua boilere ....................................... .497

6.3.2.3. Prepararea a.c.m. cu ajutorul a doua campuri de captatoare solare :;;i un robinet de reglare cu trei cai .............................................................................................................................................498 6.3.2.4. Prepararea a.c.m. cu ajutorul a doua campuri de captatoare solare :;;i doua pompe de circulatie ........................................................................................................................................499 6.3.2.5. Prepararea a.c.m. folosind doua instalatii de incalzire conduse de un regulator solar ............ .499 6.3.3. lnstalatii solare Ia care necesarul de cal dura nu este acoperit integral de Ia soare ............................... .499 6.3.3. 1. lnstalatie solara cu sustinerea prepararii apei calde menajere .................................................. .499 6.3.3.2. lnstalatie solara cu sustinerea incalzirii :;;i a prepararii apei cal de menajere ............................. .499 6.3.3.3. lnstalatie solara care incalze:;;te piscina :;;i sustine incalzirea cladirii :;;i prepararea apei calde menajere .........................................................................................................................................501
7. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE- CLIMATIZARE .............................................................................504 8. ANCLAN$AREA AUTOMATA A SURSELOR DE REZERVA 8. 1. Anclan:;;area automata a rezervei (AAR) ..................................................................................................................508 8.2. Conectarea automata a rezervei tehnologice .........................................................................................................513 8.3. Descarcarea automata a sarcinii (DAS) :;;i reanclan:;;area automata a sarcinii (RAS) ............................................ 514 8.4. Automatizarea bateriilor de condensatoare ............................................................................................................516 8.5. Programarea unui automat pentru anclan:;;area rezervei. .......................................................................................517 9. SISTEME DOMOTICE 9.1. Tehnologia informatiei (IT) pentru Cladiri lnteligente :;;i domotica ..........................................................................522 9. 1. 1. Activitati de dezvoltare .................................................................................................................................522 9. 1.2. Concepte de modelare pentru cladirile inteligente .....................................................................................522 9.1.3.Standarde utilizate 9.2. Proiectarea sistemelor domotice ............................................................................................................................522 9.3. Sistemul EHS (European Home System) ................................................................................................................523 9.4. Principii, tehnici :;;i modele pentru comunicatia in sistemele domotice .................................................................524 9.5. Structura sistemelor domotice, magistral e. retele :;;i standarde de comunicatie .................................................. 524 9.6. Sisteme domotice specializate ................................................................................................................................526 9.7. Sistem integrat pentru conducerea ierarhizata a instalatiilor din cladiri. ............................................................... 527 9. 7 .1. Sistem ierarhizat pentru conducerea unei instalatii de incalzire ................................................................ 528 9.7.2. Sistem ierarhizat pentru asigurarea :;;i monitorizarea serviciilor in camerele unui hotel ........................... 528 9.7.3. Sistem ierarhizat pentru supraveghere :;;i alarmare Ia incendii. .................................................................. 529

V. EFICIENTA ENERGETICA
1. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE A INSTALATIILOR DE ILUMINAT 1. 1. Generalitati ................................................................................................................................................................532 1.2. Terminologie, simboluri :;;i notatii .............................................................................................................................532 1.3. Calculul energiei electrice anuale utilizata pentru iluminat... ..................................................................................532 1.3. 1. Metoda complexa .........................................................................................................................................533 1.3.2. Metoda simplificata ......................................................................................................................................533 1.3.3. Aprecierea corecta a performantei energetice ............................................................................................533 1.4 Recomandari privind reabilitarea sistemelor de iluminat din punct de vedere energetic cu respectarea conditiilor de contort vizual ......................................................................................................................................534 1.4.1 Alegerea sursei de lumina .............................................................................................................................534 1.4.2 Alegerea aparatului de iluminat ....................................................................................................................534 1.4.3 Alegerea aparatajului auxiliar ........................................................................................................................534 1.5 Alegerea echipamentelor electrice din punct de vedere al performantei energetice ............................................ 535 1.5. 1 Alegerea sursei de lumina .............................................................................................................................535 1.5.2 Alegerea aparatului de iluminat ....................................................................................................................535 1.5.3 Alegerea aparatajului auxiliar ........................................................................................................................535 1.6 Sisteme de iluminat artificial .....................................................................................................................................536 1. 7 Sistemul integrat de iluminat artificial :;;i natural ......................................................................................................537 1. 7.1 Controlul sistemului de iluminat in functie de timpul de utilizare al incaperii ............................................ 537 1.7.2 Controlul sistemului de iluminat in functie de accesul luminii naturale ...................................................... 537 1.7.3 Controlul mixt al sistemului de iluminat in functie de timpul de utilizare al incaperii :;;i de accesul luminii naturale .................................................................................................................................538

1n managementu e ege

Companie specializata Ia nivel global In managementul energiei, cu operatiuni In peste 100 de tari, Schneider Electric ofera solutii integrate pentru diverse segmente de piata. detinand pozitii de lider In domeniul energiei $i al infrastructurii, al proceselor industriale, automatizarilor In constructii $i al centrelor de date sau retelelor. Cei 114.000 de angajati ai companiei lucreaza pentru a face energia sigura, de lncredere ~i eficienta, ajutand indivizii $i organizatiile ,sa profite Ia maxim de resursele energetice".

www.schneider-electric.ro

..

PIMEX ELECTRICE S.R.L., reprezentant unic al renumitului producator de sigurante fuzibile ~i intrerupatoare automate de protectie, ETI din Slovenia, va ofera o gama larga de produse de inalta calitate Ia cele mai avantajoase preturi: sigurante fuzibile de joasa ~i medie tensiune, intrerupatoare automate, lntrerupatoare cu protectie diferentiala ~i multe altele.
Str. Doina 17A, Sector 5, Bucure~ti Tel: 021.3171743, 021.4560194 Tel/fax: 021.4248383 e-mail: eti.electrice@gmail.com www.eti.si

m .. ..

I. Sisteme de iluminat
Probleme generale

Sisteme de iluminat

1. Etapele de elaborare a documenta,iei tehnicoeconomice necesare realizirii obiectivelor de investijii publice pentru instal~ii electrice 'i de automatizare
Continutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare - este reglementat prin Ordinul Comun Nr. 1013/873/2001 al Ministerului Finantelor ~i al Ministerului Lucrarilor Publice ~i Amenajarii Teritoriului. Prin acest ordin este reglementat continutul cadru al documentatiilor de licitatie, al ofertelor ~i al contractelor pentru executia investitiilor. Pentru realizarea unei investitii de catre un investitor din punct de vedere al proiectarii, este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: - studiul de prefezabilitate; - studiul de fezabilitate; - proiectul tehnic (PT) ~i caietele de sarcini; - documentatia cu detalii de executie (ODE); Documentatiile tehnicoeconomice de investitii publice pentru instalatii electrice ~i de automatizare se elaboreaza pe baza datelor cuprinse in tema de proiectare.

1.1.2. Reguli de elaborare a documenfatiei de atribuire


Autoritatea contractanta are obigatia de a preciza, in cadrul documentatiei de atribuire, orice cerinta, criteriu, regula sau alte informatii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completa, corecta ~i explicita cu privire Ia modul de aplicare a procedurii de atribuire. Documentatia de atribuire trebuie sa cuprinda printre altele ~i caietul de sarcini sau documentatia descriptiva, aceasta din urma fiind utilizata in cazul aplicarii procedurii de dialog competitiv sau de negociere.

1.1.3. Caietul de sarcini co~ne, 1n mod obligatoriu, specificafil tehnice


a. Specificatiile tehnice reprezinta cerinte, prescriptii, caracteristici de natura tehnica ce permit fiecarui produs, serviciu sau lucrare sa fie descris, in mod obiectiv, in a~a maniera incat sa corespunda necesitatii autoritatii contractante. b. Specificatiile tehnice definesc caracteristici referitoare Ia nivelul calitativ, tehnic ~i de performanta, cerinte privind impactul asupra mediului inconjurator, siguranta in exploatare, dimensiuni, terminologie, simboluri, teste ~i metode de testare, instructiuni de utilizare, tehnologii ~i metode de productie, precum ~i sisteme de asigurare a calitatii ~i conditii pentru certificarea conformitatii cu standarde relevante sau altele asemenea. Tn cazul contractelor pentru lucrari, specificatiile tehnice pot face referire, de asemenea, ~i Ia prescriptii de proiectare ~i de calcul al costurilor, Ia verificarea, inspectia ~i conditiile de receptie a lucrarilor sau a tehnicilor, procedeelor ~i metodelor de executie, ca ~i Ia orice alte conditii cu caracter tehnic pe care autoritatea contractanta este capabila sa le descrie, in functie ~i de diverse acte normative ~i reglementari generale sau specifice, in legatura cu lucrarile finalizate ~i cu materialele sau alte elemente componente ale acestor lucrari. c. Specificatiile tehnice se definesc astfel incat sa corespunda, atunci cand este posibil, necesitatilor/exigentelor oricarui utilizator, inclusiv ale persoanelor cu dizabilitati. d. Specificatiile tehnice trebuie sa permita oricarui ofertant accesul egal Ia procedura de atribuire ~i nu trebuie sa aiba ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natura sa restranga concurenta intre operatorii economici. e. Fara a aduce atingere reglementarilor tehnice nationale obligatorii, in

1.1. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucririlor publice pentru instala1:ii


1.1.1. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucririlor pub/ice pentru instalatiile electrice din clddiri t~i instalatiile de alimentare cu energie
electrid
Pentru atribuirea contractelor de concesiune de lucrari publice, in conformitate cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34 din 19.04.2006, se elaboreaza documentatia de atribuire. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34 se aplica ~i contractelor de achizitie publica precum ~i a contractelor de concesii de servicii ~i se aplica din 4 octombrie 2007. Procedurile de atribuire constau in: licitatie deschisa, licitatie restrfmsa, dialog competitiv, negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, negociere tara publicarea prealabila a unui anunt de participare ~i cerere de oferta. Prin Hotararea de Guvern nr. 925 din 19.07.2006 s-au aprobat normele de aplicare a prevederilor referitoare Ia atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006.

masura in care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, autoritatea contractanta are obligatia de a defini specificatiile tehnice: - fie prin referire, de regula in urmatoarea ordine de prioritate, Ia standarde nationale care adopta standarde europene, Ia omologari tehnice europene, Ia standarde internationale sau Ia alte referinte de natura tehnica elaborate de organisme de standardizare europene; in cazul in care acestea nu exista, atunci specificatiile tehnice se definesc prin referire Ia alte standarde, omologari sau reglementari tehnice nationale privind utilizarea produselor sau proiectarea, calculul ~i executia lucrarilor. Orice astfel de referire trebuie sa fie insotita de mentiune sau echivalent; - fie prin precizarea performantelor ~i/sau cerintelor functionale solicitate, care trebuie sa fie suficient de precis descrise incat sa permita ofertantilor sa determine obiectul contractului de achizitie publica, iar autoritatii contractante sa atribuie contractu! respectiv; - fie atat prin precizarea performantelor ~i/sau cerintelor functionale solicitate, astfel cum sunt acestea prevazute Ia punctul b, cat ~i prin referirea Ia standardele, omologarile tehnice, specificatiile tehnice comune, prevazute Ia punctul a, ca mijloc de prezumtie a conformitatii cu nivelul de performanta ~i cu cerintele functionale respective; - fie prin precizarea performantelor ~i/sau cerintelor functionale solicitate, astfel cum sunt acestea prevazute Ia punctul b, pentru anumite caracteristici, ~i prin referirea Ia standardele sau omologarile tehnice, prevazute Ia punctul a, pentru alte caracteristici. f. Tn cazul in care autoritatea contractanta define~te specificatiile tehnice din caietul de sarcini, optand pentru modalitatea prevazuta Ia punctul e, al. 1, atunci nici o oferta nu poate fi respinsa pe motiv ca produsele sau serviciile prevazute in propunerea tehnica nu sunt conforme cu specificatiile precizate, daca ofertantul demonstreaza, prin orice mijloc adecvat, ca propunerea tehnica prezentata satisface intr-o maniera echivalenta cerintele autoritatii contractante definite prin specificatiile tehnice. g. Tn cazul in care autoritatea contractanta define~te specificatiile tehnice din caietul de sarcini prin precizarea performantelor ~i/sau cerintelor functionale solicitate, atunci nici o oferta nu poate fi respinsa daca ofertantul demonstreaza prin orice mijloc adecvat ca produsele, serviciile sau lucrarile oferite asigura indeplinirea

Sisteme de iluminat
performantelor sau cerintelor functionale solicitate deoarece sunt conforme cu: - un standard national care adopta un standard european; - o omologare tehnica europeana; - o specificatie tehnica comuna utilizata in Comunitatea Europeana; - un standard international; - alte reglementari tehnice elaborate de organisme de standardizare europene. h. ln sensul prevederilor punctelor 6 ~i 7, un mijloc adecvat de a dovedi conformitatea cu specificatiile tehnice solicitate il poate reprezenta dosarul tehnic al producatorului sau un raport de incercare/testare emis de un organism recunoscut, cum ar fi, dupa caz, un laborator neutru de incercari ~i calibrare sau un organism de certificare ~i inspectie care asigura respectarea standardelor europene aplicabile, autoritatea contractanta are obligatia de a accepta certificate emise de organisme recunoscute in oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene. i. Performantele ~i cerintele functionale prin care se definesc specificatiile tehnice, pot include ~i caracteristici de mediu. ln cazul in care autoritatea contractanta solicita indeplinirea anumitor caracteristici de mediu in ceea ce prive~te performantele ~i cerintele functionale, atunci aceasta are dreptul de a utiliza, integral sau partial, specificatii definite prin ,etichete ecologice" europene, (multi)nationale sau prin orice alte ,etichete ecologice", daca se indeplinesc, in mod cumulativ urmatoarele conditii: - specificatiile respective sunt adecvate pentru definirea caracteristicilor produselor sau serviciilor a caror furnizare/prestare reprezinta obiect al contractului de achizitie publica; - cerintele pentru ,eticheta ecologicii" au fast elaborate pe baze ~tiintifice; - ,eticheta ecologica" a fast adoptata printr-o procedura specifica ce a permis implicarea tuturor partilor interesate - organisme guvernamentale, consumatori, producatori, distribuitori, organizatii de mediu; - ,eticheta ecologicii" este accesibilii/disponibila oriciirei persoane interesate. Autoritatea contractanta are dreptul de a preciza in caietul de sarcini faptul ca produsele sau serviciile oferite care detin o anumita ,eticheta ecologica" sunt considerate ca indeplinesc implicit specificatiile tehnice solicitate. Pe de alta parte, autoritatea contractanta nu are dreptul de a considera o propunere de ordin tehnic ca fiind neconforma, pentru singurul motiv ca produsele sau serviciile ofertate nu detin ,eticheta ecologica" precizata, daca ofertantul demonstreaza, prin orice mijloc adecvat ca produsele/serviciile oferite corespund specificatiilor tehnice solicitate. Un mijloc adecvat de a dovedi conformitatea cu specificatiile tehnice solicitate il poate reprezenta dosarul tehnic al producatorului sau un raport de incercare/testare emis de un organism recunoscut, autoritatea contractanta are obligatia de a accepta certificate emise de organisme recunoscute in oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene. k. Se interzice definirea in caietul de sarcini a unor specificatii tehnice care indica o anumita origine, sursa, productie, un procedeu special, o marca de fabrica sau de comert, un brevet de inventie, o licenta de fabricatie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a unor produse. Prin derogare, se admite o astfel de indicatie, dar numai in mod exceptional, in situatia in care o descriere suficient de precisa ~i inteligibila a obiectului contractului nu este posibila ~i numai insotita de mentiunea ,sau echivalent". I. Autoritatea contractanta are dreptul de a impune in cadrul documentatiei de atribuire, in masura in care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, conditii speciale de indeplinire a contractului prin care se urmare~te obtinerea unor efecte de ordin social sau in legatura cu protectia mediului ~i promovarea dezvoltiirii durabile. m. Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura obtinerea documentatiei de atribuire de catre orice operator economic interesat care inainteaza o solicitare in acest sens. - detalii de executie. Proiectarea lucrarilor de constructii pentru investitii Ia constructii existente, inclusiv instalatiile aferente, se elaboreaza in patru faze ~i anume: - expertiza tehnica ~i. dupa caz, audit energetic; - documentatie de avizare a lucrarilor de interventii; - proiectul tehnic; - detalii de executie. Pentru obiectivele de investitii noi, inclusiv extinderi, ale caror documentatii tehnico-economice intra in competenta de apobare a Guvernului, se elaboreaza un studiu de prefezabilitate anterior elaboriirii studiului de fezabilitate. Documentatia de avizare pentru lucrari de interventii este definita ca documentatie tehnico-economica similara studiului de fezabilitate, elaborata pe baza concluziilor raportului de expertiza tehnica ~i. dupa caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti lucrarilor de interventii Ia constructii existente. Lucrarile de interventii sunt lucrarile Ia constructii existente, inclusiv instalatiile aferente, asimilate obiectivelor de investitii, care constau in: reparatii capitale, transformari, modificari, modernizari, consolidari, reabilitari termice, precum ~i lucrari de interventii pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale ~i calamitati naturale, efectuate in scopul asigurarii cerintelor esentiale de calitate ~i functionale ale constructiilor, potrivit destinatiei lor. Pentru aplicarea unitara a prevederilor hotararii, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice ~i Locuintelor, cu avizul Ministerului Economiei ~i Finantelor, poate emite instructiuni care se aproba prin ordin al ministrului.

1.2. Fazele de elaborare a docume~ei tehnicoeconomice pentru instal~ile electrice


Prin Hotararea de Guvern nr. 28/09/01/2008, s-a aprobat continutulcadru al documentatiilor tehnico-economice aferente investitiilor publice. Prevederile hotararii se aplica pentru realizarea obiectivelor de investitii noi, precum ~i lucrarilor de investitii Ia constructii existente care se finanteaza din bugetele previizute conform Legii privind finantele publice ~i Legii privind finantele publice locale, cu modificarile ~i completarile ulterioare. Proiectarea lucrarilor de constructii pentru obiective de investitii noi, inclusiv extinderi, se elaboreaza in trei faze ~i anume: - studiul de fezabilitate; - proiectul tehnic;

1.2.1. Continutul-cadro a/ studiului de prefezabilitate 1.2.1.1. Piese/e scrise


a. Date generals - denumirea obiectivului de investitii; - amplasamantul (judetul, localitatea, strada, numarul); - titularul investitiei; - beneficiarul investitiei; - elaboratorul studiului. b. Necesitatea ~i oportunitatea investitiei Necesitatea investitiei: - scurta prezentare privind situatia existenta, din care sa rezulte necesitatea investitiei; - tabele, harti, grafice, plan~e desenate, fotografii etc, care sa exemplifice situatia existenta ~i necesitatea investitiei;

Sisteme de iluminat
- deficientele majore ale situatiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei; - prognoze pe termen mediu $i lung. Oportunitatea investitiei: - incadrarea obiectivului in politicile de investitii generale, sectoriale sau regionale; - actele legislative care reglementeaza domeniul investitiei , dupa caz; - acorduri internationale ale statului care obliga partea romana Ia realizarea investitiei, dupa caz. c. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse: - scenarii propuse (minimum doua); - scenariul recomandat de catre elaborator; - avantajele scenariului recomandat. d. Date privind amplasamentul $i tarese amplanul pe care urmeaza seze obiectivul de investitie lnformatii despre terenul din amplasament: - situatia juridica privind proprietatea asupra terenului care urmeaza a fi ocupat - definitiv $ifsau temporar de obiectivul de investitii; - suprafata estimata a terenului; - caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate in baza studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investitii privind: zona seismica de calcul $i perioada de colt; datele preliminare asupra naturii terenului de fundare $i presiunea conventionala; nivelul maxim al apelor freatice; - studiile topografice preliminare; - datele climatice ale zonei in care este situat amplasamentul. e. Costul estimativ al investitiei Cheltuieli pentru elaborarea documentatiei tehnico-economice: - cheltuieli pentru elaborarea documentatiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertiza tehnica, proiect tehnic $i detalii de executie), dupa caz; - cheltuieli pentru activitatea de consultanta $i asistenta tehnica; - cheltuieli pentru obtinerea avizelor $i acordurilor de principiu necesare elaborarii studiului de prefezabilitate; - cheltuieli pentru pregatirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de lucrari $i a contractului de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instructiuni pentru ofertanti, publicitate, onorarii $i cheltuieli de deplasare etc). Valoarea totala estimata a investitiei h. Avize $i acorduri de principiu, dupii

caz
Piese desenate: - plan de amplasare in zona (1:250001:5000); - plan general ( 1:2000 - 1:500).

1.2.2. Confjnutul-cadru a/ studiului de fezabilitate 1.2.2.1. Piese scrise a. Date generale sunt acelea~?i ca Ia studiul de prefezabilitate b. lnformatii generale privind proiectul: - situatia actuala $i informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului; - descrierea investitiei concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea $i oportunitatea promovarii investitiei, precum $i scenariul tehnicoeconomic selectat; scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung): - scenarii propuse (minimum doua); - scenariul recomandat de catre elaborator; - avantajele scenariului recomandat; descrierea constructiva, functionala $i tehnologica, dupa caz. c. Date tehnice ale investitiei: - zona $i amplasamentul; - statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat; - situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan; - studii de teren: studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistern de referinta national; studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fi$ele complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare $i consolidari; alte studii de specialitate necesare, dupa caz; - caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, $i variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare; - Pentru instalatii este necesar sa se dea: destinatia, categoria de importanta $i caracteristicile constructive

sa

ale cladirii, numarul de niveluri $i destinatia tuturor incaperilor, inclusiv daca are sau nu subsol tehnic, tipul $i structura acoperi$ului sau terasei, dimensiunile incaperilor $i ale elementelor de constructii precum $i cotele geodezice ale tuturor punctalor caracteristice ale cladirilor, gradul de rezistenta Ia foe, categoria $i ciasa de pericol de incendiu a constructiilor $i instalatiilor, date privind caracteristicile proceselor tehnologice postului de transformare, grupului generator, tabloul general al cladirii $i atunci cand este cazul, spatii pentru amplasare. - situatia existenta a utilitatilor: necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii Pentru instalatiile electrice din cladire este necesar se dea: - receptoarele electrice de putere $i caracteristicile acestora; - conditiile luminotehnice pentru spatiile de lucru (niveluri de iluminare pentru iluminatul general $i local); - instalatiile $i echipamentele pentru transmiterea informatiilor (telefonie, avertizare incendiu, avertizare efractie, televiziune cu circuit inchis, interfon, voce-date etc); - caracteristicile receptoarelor vitale, din cladire $i conditiile de siguranta in functionare; - amplasarea utilitatilor cladirii (instalatii termice, hidraulice, de ventilareconditionare, gaze. solutii tehnice de asigurare cu utilitati. Pentru instalatiile electrice din cladire este necesar sa se dea: - sursele de alimentare cu energie electrica, de baza $i de rezerva; - planurile de situatie cu pozitionarea retelelor din zona; - conditiile climatice $i rezistivitatea solului. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului d. Durata de realizare $i etapele principale; graficul de realizare a investitiei. e. Costurile estimative ale investitiei: - valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general; - e$alonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei. f. Analiza cost-beneficiu: - identificarea investitiei $i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta; - analiza optiunilor; - analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate $i raportul cost-beneficiu; - analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta

sa

Sisteme de iluminat
economica: valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate $i raportul cost-beneficiu; - analiza de senzitivitate; - analiza de rise; g. Sursele de finan1are a investitiei Sursele de finantare a investitiilor se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare $i constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de Ia bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile $i alte surse legal constituite. h. Estimari privind forla de munca ocupatA prin realizarea investitiei: - numar de locuri de munca create in faza de executie; - numar de locuri de munca create in faza de operare. i. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei: - valoarea totala (I NV), inclusiv TVA (mii lei); (in preturi - luna, anul, 1 euro - lei); din care: constructii-montaj (C + M) e$alonarea investitiei (INV/C + M): anul I anul II - durata de realizare (luni); - capacitati (in unitati fizice $i valorice); - alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz. j. Avize ~;~i acorduri de principiu: - avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea $i oportunitatea investitiei; - certificatul de urbanism; - avize de princiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica $i electrica, gaz metan, apa-canal, telecomunicatii etc); - acordul de mediu; - alte avize $i acorduri de principiu specifice.

1.2.3. Continutul-cadro al documenfatiei de avizare a lucrlrilor de invesfitii 1.2.3.1. Piessle scrise


a. Date generale - sunt acelea$i ca Ia studiul de prefezabilitate. b. Descrierea investitiei: - situatia existenta a obiectivului de investitii: starea tehnica, din punctul de vedere al asiguarii cerintelor esentiale de calitate in constructii, potrivit legii; valoarea de inventar a constructiei; actul doveditor al fortei majore, dupa caz; - concluziile raportului de expertiza tehnica/audit energetic: prezentarea a eel putin doua optiuni; recomandarea expertului/auditorului energetic asupra solutiei optime din punct de vedere tehnic $i economic, de dezvoltare in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de investitii. c. Date tehnice ale investitiei: - descrierea lucrarilor de baza $i a celor rezultate ca necesare de efectuat in urma realizarii lucrarilor de baza; - descrierea, dupa caz, a lucrarilor de modernizare efectuate in spatiile consolidate/reabilitate/reparate. Consumuri de utilitati: necesarul de utilitati rezultate, dupa caz in situatia executarii unor lucrari de modernizare; estimari privind depa$irea consumurilor initiale de utilitati. d. Durata de realizare ~;~i etapele principale: - graficul de realizare a investitiei. e. Costurile estimative ale investitiei: - valoarea totala cu detaliere pe structura devizului general; - e$alonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei. f. lndicatori de apreciere a eficientei economice: - analiza comparativa a costului lucrarilor de investitii fata de valoarea de inventar a investitiei. g. Sursele de finan1are a investitiei Sursele de finantare a investitiei se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare $i constau in fonduri proprii, credite bancare, fonduri de Ia bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile $i alte surse legal constituite. h. Estimari privind forla de munca ocupatA prin realizarea investitiei: - numar de locuri de munca create in faza de executie; - numar de locuri de munca create in faza de operare.

i. Principalii
-

j. -

inidicatori tehnicoeconomici ai investitiei valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei) (in preturi - luna, anul, 1 euro = lei), din care: constructii-montaj (C + M); e$alonarea investitiei (INV/C + M): anul I; anul II' durata de realizare (luni); capacitati (in unitati fizice $i valorice); alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz. Avize ~;~i acorduri de principiu: certificatul de urbanism; avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica $i electrica, gaz metan, apa-canal, telecomunicatii etc); acordul de mediu; alte avize $i acorduri de princ1p1u specifice tipului de interventie.

1..2.3.2. Piess dessnate:


- plan de amplasare in zona (1 :25000 1:5000); - plan general ( 1:2000 - 1:500); - planuri $i sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura Ia realizarea proiectului; - planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz.

1.3. Studiul de fezabilitate


Reprezinta documentatia care cuprinde caracteristicile principale $i indicatorii tehnico-economici ai investitiei $i se elaboreaza de catre contractantul care a fost desemnat in urma organizarii licitatiei. Continutul cadru curpinde: Date generale - sunt cele cuprinse in Studiul de prefezabilitate Ia care se adauga descrierea functionala $i tehnologica a obiectivului; Date tehnice ale investitiei - cele cuprinse in studiul de prefezabilitate cu detalierea solutiilor tehnice (descriere) avute in vedere pentru cladiri, retele, utilajele principale $i instalatiile aferente constructiilor; Date privind forta de munca ce va fi ocupata pentru realizarea investitiei (total personal, total locuri de munca nou create); Devizul general a/ investitiei; Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei (valoarea totala, e$alonarea in timp, durata de realizare, capacitati); Finantarea investitiei (surse proprii, credite bancare, buget local etc.);

1.2.2.2. Piess dessnate:


- plan de amplasare in zona (1:25000 - 1:5000); - plan general (1:2000 - 1:500); - planuri $i sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura Ia realizarea proiectului; - planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz.

Sisteme de iluminat
Avize $i acorduri (avizul ordonatorului de credit, certificat de urbanism, asigurarea utilitatilor, protectia mediului, consumul de combustibil etc.); Plan de amplasament, plan general $i planuri de arhitectura pentru principalele constructii.
titiei; Partile desenate (planuri generale de amplasamente); planuri topografice principale; planurile principale ale obiectivelor investitiei :;;i de arhitectura; planuri de structura ale constructiilor; schema generala de distributie cu energie electrica; schemele tablourilor generale de lumina :;;i forta; schemele tehnologice pentru care se executa instalatiile de automatizare; schemele talourilor secundare - lumina, forta, automatizare; Caietele de sarcini reprezinta detalierea elementelor tehnice ale proiectului tehnic :;;i cuprind prescriptii tehnice :;;i economice pe care trebuie sa le realizeze ofertantul; caietele de sarcini se intocmesc pe specialitati, iar in functie de destinatia lor pot fi intocmite pentru executia lucrarilor; pentru probe, teste, receptii, verificari, puneri in functiune, urmarirea comportarii in exploatare; pentru furnizorii de materiale, utilaje, echipamente. evita eventualele accidente; descrierea solutiilor tehnologice de montare a tablourilor electrice, canale :;;i I sau poduri de cabluri; descrierea instalatiei tehnologice, in special a fluxului tehnologic (utilaje :;;i conducte pe care se monteaza aparatele de masura :;;i control); descrierea instalatiei de automatizare cu prezentarea programului de automatizare: se vor sublinia aparatele sau circuitele de masura :;;i reglare mai complexe :;;i cu o importanta mai mare in conducerea :;;i supravegherea procesului sub aspectul sigurantei in functionare :;;i a eficientei tehnico-economice. In instalatiile dotate cu calculatoare de proces, automate programabile sau alte sisteme de conducere automata se prezinta caracteristicile acestora, programele utilizate :;;i functiile sistemului. referiri Ia personalul necesar Ia investitor pentru urmarirea montarii :;;i participarea Ia punerea in functiune a instalatiei, ca parte integranta a procesului de instruire a viitorului personal de exploatare :;;i intretinere. testele :;;i procedurile de verificare a aparatelor, echipamentelor :;;i instalatiei atat in ce prive:;;te receptia Ia furnizori cat :;;i receptia lucrarilor de montare astfel incat perioada de probe :;;i de atingere a parametrilor proiectati sa se poata realiza de beneficiar in termenele programate :;;i in limita garantiilor acordate de furnizor; verificarile :;;i testele trebuie sa respecte documentatia de proiectare, caietele de sarcini ale echipamentelor, cartile tehnice ale utilajelor :;;i aparatelor, alte prescriptii in vigoare Ia data efectuarii probelor :;;i receptiei. Pentru verificare trebuie sa existe dotarea cu aparate :;;i echipamente necesare prevazute in documentatia de proiectare. Rezultatele verificarilor se consemneaza in procese-verbale care stau Ia baza preluarii lucrarilor de catre investitor; recomandari pentru conservarea aparatelor :;;i echipamentelor in cazul scoaterii din functiune a instalatiei pe perioade indelungate; instructiuni de protectie a muncii pentru personalul de specialitate care participa Ia lucrarile de verificare, probe, receptie :;;i punere in functiune.

1.4.Proiectul tehnic fi caietele de sarcini


Reprezinta documentatia pentru care este necesara eliberarea autorizatiei de constructie :;;i intocmirea documentatiei de licitatie pentru executie, pe baza caruia se contracteaza lucrarea :;;i se elaboreaza documentatia de executie (detaliile de executie). Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate aprobat :;;i are urmatorul continut-cadru: Descrierea genera/a a /ucriirii (amplasament, topografie, clima, seismicitate, organizare de :;;antier, programul de executie a lucrarilor, memorii tehnice de specialitate, solutii tehnice etc.); Memoriul tehnic de ca/cul Expliciteaza continutul lucrarii, al carui volum depinde de complexitatea documentatiei; se recomanda sa contina urmatoarele elemente: - baza de proiectare ce cuprinde documentele care stau Ia baza elaborarii lucrarii; acestea sunt, de regula: comanda beneficiarului, (investitorului sau proiectantului general), tema de proiectare sau faza anterioara aprobata tara modificari sau cu precizarea modificarilor intervenite pe parcursul aprobarii; alte elemente referitoare Ia obiectul contractului; - alimentarea cu energie electrica din sursa de baza, de rezerva :;;i sursa proprie, atunci cfmd este cazul; - solutiile adoptate pentru sistemele de iluminat normal :;;i de siguranta; - amplasarea tablourilor electrice, traseele coloanelor de alimentare; - traseele circuitelor electrice pana Ia receptoare; - echipamentele de actionare :;;i protectie adoptate; - descrierea instalatiei tehnologice :;;i de automatizare corespunzatoare :;;i corelarea cu celelalte instalatii, inclusiv electrice; - descrierea instalatiei de protectie a omului impotriva electrocutarii; - descrierea instalatiei de paratrasnet; - masurile pentru protectia muncii, prevazute din faza de proiectare, ca pe timpul executarii lucrarilor sa se evite accidentarea personalului; Listele cu cantitati de lucrari, inclusiv listele cu utilaje :;;i echipamente, aparatura de automatizare :;;i instalatii, specificatii tehnice; Graficul general de realizare a inves-

1.5. Detaliile de execl4ie


Reprezinta documentatia care sta Ia baza executarii obiectivului :;;i cuprinde toate elementele de detaliu necesare executantului pentru punerea in opera a obiectivului contractat. Principalele piese scrise :;;i desenate ale documentatiei de executie sunt: - planurile de amplasament, utilaje, aparate :;;i echipamente; planuri de trasee conducte :;;i cabluri etc.; - scheme tehnologice de flux cu amplasarea aparaturii :;;i a punctelor de masura :;;i control; - scheme electrice desfa:;;urate; - jurnale de cabluri; - specificatii de echipamente :;;i aparatura locala; - specificatii de aparate pentru echipamente electrice :;;i de automatizare (dulapuri, tablouri, pupitre etc.) - reglete de cleme :;;i scheme de conexiuni; - detalii de montare, aparate locale etc.; - instructiuni de montare :;;i punere in functiune; - instructiuni de exploatare; - documentatie economica.

1.6. lnstrue1:iunile de montare fi punere in fune1:iune


Se intocmesc odata cu documentatia de executie :;;i au un caracter preliminar, acestea vor fi revazute :;;i completate dupa punerea in functiune a instalatiei. lnstructiunile de montare :;;i punere in functiune contin: conditiile de montarea a echipamentelor electrice Ia inaltime, pentru a

1.7. lnstruc;tiunile de exploatare fi intre,inere


Se elaboreaza detaliat, in functie de complexitatea instalatiei, pentru diferite parti ale acesteia (aparatura locala, echipamente, aparatura din camerele centrale de comanda, sisteme de cal-

Sisteme de iluminat
cui, automate programabile etc.) sau pentru ansamblul instalatiei. Trebuie sa cuprinda, in principal: recomandari pentru numarul $i calificarea personalului de intretinere $i exploatare; modalitatile sau programul de instruire a personalului de exploatare, pe specialitati $i responsabilitati, Ia furnizorii de echipamente $i aparate; asigurarea respectarii perioadelor $i graficelor verificarilor periodice a aparatelor in scopul mentinerii lor in limitele performantelor din documentatia de proiectare; recomandari pentru dotarea atelierelor de intretinere $i a laboratoarelor de verificare cu aparatura de precizie necesara reparatiilor $i verificarilor; recomandari pentru dotarea personalului de exploatare $i intretinere, a atelierelor $i laboratoarelor de reparatii $i verificari cu mijloacele individuale $i colective pentru protectia muncii $i paza contra incendiilor. executie pe un anumit teren a unuia sau mai multor obiective cu destinatie precizata, tinfmd seama de particularitatile generate de teren, de vecinatfltile acestuia $i de cerintele functionale. automatizare se verifica pentru toate cerintele $i pentru toate categoriile de constructii, de verificatori atestati de MLPTL (MDLPL), pentru specialitatea lnstalatii Electrice - IE.

2.3. Avize 'i acorduri


Realizarea obiectivelor de investitii pentru instalatiile electrice este conditionata de obtinerea unor avize $i acorduri, dintre care cele mai importante sunt: Certificatul de urbanism care cuprinde elemente privind regimul juridic, economic $i tehnic al terenurilor $i constructiilor $i este emis de catre primarii sau prefecturi, dupa caz; Avizul tehnic de racordare pentru utilizarea energiei electrice; Acordul de mediu sau Autorizatia de mediu, care stabile$te conditiile de realizare a obiectivului de investitii din punct de vedere al impactului asupra mediului $i este eliberat de Agentia pentru Protectia Mediului pe baza unui studiu de impact asupra mediului; Avize $i acorduri pentru racordarea $i/sau coordonarea retelelor de alimentare cu energie electrica, cu cele de apa, canalizare, energie termica, telecomunicatii etc; eliberate, dupa caz, de regiile sau agentii economici care asigura utilitatile respective; Avizul lnspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari privind incadrarea in legislatia sigurantei Ia foe a obiectivelor respective de instalatii $i constructii; Alte avize $i acorduri (protectia sanitara, protectia muncii etc.).

4. Reglementlri tehnice specifice ~ntru instala,iile erectrice ,. de automatizare


Proiectarea, executarea, montarea, exploatarea si post utilizarea acestor instalatii se efectueaza in conformitate cu reglementarile tehnice specifice, cuprinse in: - acte legislative (legi, decrete, hotarari $i ordonante guvernamentale); - normative de proiectare $i executare, respectiv de exploatare a instalatiilor; - ghiduri, regulamente, instructiuni; - standarde. Datorita numaului relativ mare de reglementari tehnice specifice acestui domeniu de instalatii, in continuare, se vor mentiona cele mai importante: - 17 - 2002 - Normativ pentru proiectarea $i executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana Ia 1000V c.a. $i 1500 V c.c.; - GP 052 - 2000 - Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pana Ia 1000 V c.a. $i 1500 V c.c.; - GT 020 -1998 - Ghidul criteriilor de performanta pentru instalatii din cladiri (incalzire, ventilatii, sanitare $i electrice); - PE 103 - 1992 - lnstructiuni pentru $i verificarea dimensionarea instalatiilor electroenergetice Ia solicitari mecanice $i termice in conditii de scurtcircuit; - PE 106- 1995- Normativ pentru proiectarea $i executarea liniilor aeriene electrice de joasa tensiune; - NTE 007/08/00 - 2008 - Normativ pentru proiectarea $i executarea retelelor de cabluri electrice; - PE 111 - 1992 - lnstructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni $i transformare; - PE 112- 1993- Normativ pentru proiectarea instalatiilor de curent continuu din centrale $i statii; - PE 116 - 1994 - Normativ de incercari $i masuratori Ia echipamente $i instalatii electrice; - PE 118 - 1999 - Normativ de siguranta Ia foe a constructiilor; - PE 120 - 1994 - lnstructiuni privind compensarea puterii reactive in retelele electrice de distributie $i Ia consumatori industriali $i similari; - PE 124 - 1995 - Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali $i similari; - PE 132 - 2003 - Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica;

2. incadrarea obiectivelor de investitii eublice pentru instala,lile electrice, in sistemul de lucriri de alimentare cu energie electricA a localitA,ilor 2.1. Autoriza,ia de construire
Reprezinta actul eliberat de primaria municipiului, ora$ului sau comunei (in functie de importanta constructiei $i de amplasament), pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor legale referitoare Ia amplasarea, proiectarea, executarea $i functionarea instalatiilor electrice. Cererea de eliberare a autorizatiei de construire trebuie insotita de un certificat de urbanism emis de catre organele competente, cu respectarea urmatoarelor reglementari de urbanism $i amenajare a teritoriului: - Regulamentul general de urbanism; - Planul urbanistic general (PUG) $i Planul urbanistic zonal (PUZ); - Planul urbanistic de detaliu (PUD); - Regulamentul local de urbanism. Aceste documente se elaboreaza de catre arhitecti $i speciali$ti, cu participarea inginerilor de instalatii.

3. Cerin~e esentiale de calitate 'i criteriile de perfonnan~ ~ntru instala,iile electrice 'i de automatizare
Proiectarea $i executarea instalatiilor electrice $i de automatizare se fac astfel inciH acestea sa realizeze $i sa mentina, pe intreaga durata de utilizare, urmatoarele cerinte esentiale de calitate (conform Legii nr. 10/1995 $i Legii 123/2007): a - rezistenta mecanica $i stabilitate; b - securitate Ia incendiu; c - igiena, sanatate si mediu; d - siguranta in exploatare; e - protectia impotriva zgomotului. f - izolare termica $i economia de energie; Criteriile de performanta pentru realizarea acestor cerinte sunt sistematizate si prezentate, detaliat, in ,GHIDUL DE PERFORMANTE PENTRU INSTALATII ELECTRICE" (I.P.C.T). Proiectele de instalatii electrice $i de

2.2. Planurile urbanistice PUG 'i PUZ


Stabilesc solutiile generale de alimentare cu energie electrica, din perspectiva dezvoltarii localitatii in ansamblul ei. Planul urbanistic de detaliu (PUD) stabile$te conditiile de amplasare $i de

Sisteme de iluminat
- PE 134- 1996- Normativ privind metodologia de calcul a curentilor de scurtcircuit In retele electrice; - PE 142 - 1980 - Normativ privind combaterea efectului de flicker In retelele de distributie; - PE 143 - 1994 - Normativ privind limitarea regimului deformant; - SR 234 - 2008 - Standard pentru proiectarea $i executarea bran$amentelor electrice pentru cladiri civile; - C 56 - 2003 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii $i a instalatiilor eferente; - Ordinul MAl nr. 163- 2007- Norme generale de aparare lmpotriva incendiilor; - Legea 319 - 2006 - Legea securitatii $i sanatatii muncii $i normele metodologice de aplicare; - CEI 60 364-4-444-1996 - lnstalatii electrice In constructii. Protectia Ia supratensiuni; - CEI 60364-6-1998 - lnstalatii electrice In constructii. Verificari; - I 20-2000 - Normativ privind protectia constructiilor lmpotriva trasnetului; - I 18-1996 - Normativ pentru proiectarea $i executarea instalatiilor de telecomunicatii $i semnalizare din cladiri civile $i de productie; - I 36 - 2000 - lnstructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale $i puncte termice.

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Marimi lizice 1

Capitolul1: Marimi fizice

I. Sisteme de iluminat
Masurarea fluxului luminos emis de sursele sau aparatele de iluminat se realizeaza in laborator utilizand lumenmetrul (sfera integratoare). lntensitatea luminoasA (I ; I ) reprezinta raportul dintre fluxulllfmi~os ~i unghiul solid in care acesta este cuprins:
I y,c
=

1.1. Mirimi fizice in sistemele de iluminat


Fluxul luminos (C/J) Acesta reprezinta puterea sursei luminoase transformata in lumina ~i percaputa de ochi sub forma de senzatie luminoasa. in S.l. unitatea de masura este lumenul [lm], un submultiplu al Wattului luminos [WI] (daca acesta ar fi transformat integral in lumina). 1 lm = 1/683 WI intrucat etalonul de un lumen nu a fost inca elaborat, fluxul luminos nu este utilizat, in prezent, ca marime fundamentala. Se define~te fluxul inferior (C/J) sau superior ( cp.J fluxul em is intr-un unghi solid de 2:rt steradiani sub sau respectiv deasupra unui plan orizontal ce trece prin centrul sursei de lumina.
2

dC/J sau I dQ y,c

LiC/J LiQ

(1.1.1)

Pozitia unghiului solid se reda eel mai u~or in coordonate polare cu ajutorul a doua coordonate unghiulare (fig. 1.1.1), in care: y - unghiul dintre directia intensitatii luminoase I c ~i axa sursei de lumina, denurhit unghi de inaltime; c - unghiul dintre un plan de referinta (C=0) ~i planul format de axa sursei cu directia intensitatii luminoase I c (axa unghiului infinit mic dQ), dEmumit unghi de azimut. Unitatea de masura in S.l.:

['r.c] =

f:l

tru determinarea distributiei spatiale a intensitatilor luminoase emise de sursale ~i aparatele de iluminat (curbele de distributie a intensitatii luminoase). in acest scop se utilizeaza goniofotometrul. lntensitatea luminoasii caracterizeaza sursele luminoase. Fabricantii de aparate de iluminat au obligatia de a elabora, o data cu omologarea ~i agrementarea aparatului de iluminat, curba de distributie a intensitatii luminoase I =f(y) pentru diferite unghiuri c. Gel rhai adesea se folosesc unghiurile c: oo ... 180; 45o ... 225; goo ... 270 ~i 135 ... 315 sau 0 ... 180 ~i 90 ... 270. in fig. 1.1.2 ~i I. 1.3 se exemplifica distributia intensitatii luminoase in functie de unghiurile y ~i c sau numai y. Curbele de distributie a intensitatii luminoase pentru un aparat de iluminat se dau pentru situatia in care in aparat s-a montat o sursa etalon cu un flux de 1000 lm. Pentru a determina intensitatea luminoasa reala a unui aparat de , iluminat se folose~te relatia:
I

=:=candela [cd]

COIL

nC/J1 1000

[cd]

(1.1.2)

Fig. 1.1.1. Pozitja unghlului solid in coordonate polare cu a,lutorul a doui coordonate unghiulare:
1 - sursa de lumina; 2 ~i 4 - planuri de referinta; 3 - planul intensitatii luminoase; 5 - axa sursei.

Candela este intensitatea luminoasa pe o anumita directie a unei surse de lumina care emite o radiatie monocromatica de frecventa 540 Hz ~i a carei putere radianta pe aceasta directie este 11683 W/sr (cu o eroare de 5x10 3 ). in prezent, intensitatea luminoasa reprezinta marimea fizica fundamentala din iluminat. Masurarea intensitatii luminoase este o masurare de laborator realizata pen1

C=O

c=90 -f:=i:::=l-c=270 c,;,180

in care: (I JcoJL - este intensitatea, pe directia y, r data de curba de distributie a intensitatii luminoase; n - numarul de Iampi din aparatul de iluminat; C/>1 - fluxul luminos al unei Iampi. Distributia intensitatii luminoase mai poate fi redata sub forma tabelara. Se indica variatia I =f(y) pentru unghiuri c date. Variatia u~ghiului y este, de regula, Ia intervale de 5 sau 10. Aceasta forma de redare este foarte utila atunci cand se apeleaza Ia calculul automat. Se utilizeaza ~i reprezentarea in coordonate carteziene atunci cand intensitatea depinde numai de unghiul y (fig. 1.1.4). Aceasta reprezentare permite determinarea functiei analitice I =f(y), printr-o dezvoltare in serie Fourier; de forma:

'r

= 1 0

L I~ sin ky + L 1:
k~1 k~1

(X)

(X)

cos ky

Fig. 1.1.3. Dlsb'tbutfa intens~l lumlnoase in fun~e de unghlul y.

Fig. 1.1.2. Distributia intensiti1:ii luminoase in functle de unghlurile y fi c.

Fig. 1.1.4 Reprezentarea intens~i luminoase in coordonate cartezlene.

(1.1.3) in care: 1 valoarea mimma a . reprezinta 0 intensitatii luminoase (fig. 1.1.4); I~ ~i /~'- sunt coeficienti (marimi fizice) ce se determina grafoanalitic prin una din metodele Perry, Roth, Runge, Fischer - Hinner. De regula, pentru calculul analitic sunt suficienti primii 3-4 termeni ai dezvoltarii. Atunci cand se cunoa~te forma analitica de variatie a intensitatii luminoase Iy.c = f(y, c), fluxul luminos se poate determina cu relatia:

I. Sistema de iluminat
Z:n:

Capitolul1: Miirimi fizice


(1.1.4)
- pe fiecare din aceste paralele, incepand de Ia AA', se due segmente corespunzatoare intensitatilor luminoase 11, 12, ... , In; exemplu: pe paralela din 2' se plaseaza segmentul S2 = l2; - se unesc punctele 1, 2, ... ,n. Curba obtinuta, axa AA' ~i paralele duse din 1' ~i n' determina o suprafata A a carei marime [mm 2] este proportionala cu fluxul aparatului [lm] ce emite curba de distributie data. Demonstratie: suprafata elementara dA este cuprinsa intre intensitatile I ~i I +dr infinit apropiate. Distanta dh Jste ildysiny, iar suprafata dA rezulta: dA = a/ R sinydy ( 1.1.8) Toata >suprafata Ava fi:
:n:

lP

J J
:n:

:n:

'r.c sin ydydc

C=O y-0

sau daca variatia este independenta de unghiul c:

lP=2nf
y=O

/rsinydy

(1.1.5)

Exemplu: sursele perfect difuzante au o variatie a intensitatii luminoase de forma:


(1.1.6)

centrul sau. Unghiurile solide egale trebuie sa priveasca din centrul sferei arii egale. Se alege ca arie suprafata unei zone sferice de inaltime h. Unghiul solid ce prive~te o asemenea suprafata este: LiQ=2nh/R, unde: R - este raza sferei. Tn acela~i timp LiD=4n/n este constant daca numarul n de unghiuri solide se alege. Rezulta:

h=-

2R n ~~
0

Pentru acestea fluxul luminos rezulta:

(1.1.7)
unde: lm- este intensitatea maxima (emisa pe directia y=0). Alte metode de determinare a fluxului luminos, cand se cunoa~te curba de distributie a intensitatii luminoase:

lP = - n L.J ~ I . = 4nl y1 ms
i=1

4n n

(1.1.12)

A= a R f
0

'r sinydy
~i

(1.1.9) 1. 1.4 rezulta: (1.1.10)

Din relatiile 1. 1.8

lP

2n A aR

Afetodll grafoanllllllcl

unde:

a lui Rousseau
Rousseau propune o constructie grafica exemplificata in fig. I. 1.5. care consta in: - constructia curbei de distributie a intensitatii luminoase Ia scara convenabil aleasa - a [mm/cd]; -seduce un semicerc de raza R, [mm] oarecare cu centrul in 0, centrul sistemului de axe al curbei de distributie a intensitatii luminoase; - se due razele S1', S2', ... , .Sn' (cu cat se due mai multe astfel de raze cu atat eroarea de determinare a fluxului va fi mai mica); acestea intersecteaza curba de distributie in punctele 1, 2, .. , n. Astfel S1, S2 ... Sn sunt intensitatile luminoase pe aceste directii: 11, l2, ... , In Ia scara desenului; -din punctele 1', 2', ... , n' se due paralele Ia axa orizontala a sistemului de axe; acestea taie axa AA' paralela cu axa verticala a sistemului de axe al curbei de distributie;

a, R $i A - au semnificatiile cunoscute.
Fluxul luminos va fi determinat cu precizia cu care va fi construita ~i masurata suprafata A. Aceasta se poate face prin utilizarea unei hartii milimetrice sau printr-o alta metoda similara.

Afetodll grafoanallllcl

a ungh/urllor so/Ide egale


Principiul metodei consta in determinarea fluxului luminos ca o suma de fluxuri luminoase elementare. Fluxul elementar reprezinta produsul dintre unghiul solid (LiQ} ~i intensitatea luminoasa medie (lr;) din acesta:

in care: I . - este intensitatea medie a fiecarui r' ung h"1 so I'd 1 ; lms - este intensitatea medie sferica a aparatului de iluminat. I . se afla din curba de distributie a int~'nsitatii luminoase astfel: - se reprezinta curba de distributie a intensitatii luminoase Ia o anumita scara, convenabila (fig. I. 1.6); - se inconjoara aceasta cu un cere de raza R, oarecare; - diametrul se imparte in n parti egale ~i se due paralele Ia axa orizontalit AA', BB', ... , MM'; - se determina mijloacele arcelor AA', AB, BC, ... , MM' notate cu 1, 2, ... , n; - se determina intensitatile luminoase I 1 lr 2 ' ... , lyi'"""' lr n unind 0 cu 1,

2... n.

lP = L.J ~I. LiQ yl


i-1

(1.1.11)

unde:

n - este numarul de unghiuri solide


egale in care este cuprins fluxul. Unghiul total de 4Jt steradiani este unghiul sub care se vede o sfera din

1'

Fig. 1.1.8. Metoda unghlurllor sollde egale.

~ <I>
Fig. 1.1.5. Metoda Rousseau. Fig 1.1.7. Deflnlrea emlta~l.

Capitolul1: Miirimi fizice


Aplicand relatia 1.1.12 se afla fluxul <P sau E=luminos al aparatului de iluminat. Re(1.1.14) A zultatul va fi cu atat mai corect cu cat "n" va fi mai mare. Unitatea de masura pentru iluminare Emitanta este marimea fizica ce in S.l. este luxul [lx]. reprezinta raportul dintre fluxul luminos i Masurarea iluminarii $i a emitantei se emis de o suprafata $i marimea acelei realizeaza in general ,in situ", dar poasuprafete (fig. I. 1. 7): te fi realizata $i in laborator, cu ajutorul luxmetrului. Pentru efectuarea de maM= d<P sau M=~ dA A (1.1.13) I suratori precise trebuie aplicate urmatoarele corectii: Marimea caracterizeaza atat supra- - corectie de sensibilitate spectrala, fetele luminoase (panourile luminoase) - corectie de inclinare, cat $i suprafetele reflectante (pereti etc.). - corectie de temperatura. in functie de natura fluxului $i mariUnitatea de masura pentru emitanta in S.l.: mea suprafetei iluminarea poate fi: - punctuala - cand suprafata este infinit mica; - medie - cand suprafata este finita; - directa - cand fluxul provine direct de lluminarea este marimea fizica ce Ia unul sau mai multe aparate de iluminat; reprezinta raportul dintre fluxul luminos incident pe 0 suprafata $i marimea - reflectata - cand fluxul provine de Ia acelei suprafete (fig. 1.1.8). Relatiile gesuprafetele reflectante dintr-o incinta (pereti, tavan, mobilier); nerale pentru iluminare sunt: - totala - cand fluxul provine atat de Ia aparatele de iluminat cat $i de Ia suprafetele reflectante dintr-o incinta (incapere). Legile generale ale iluminarii exprima legatura dintre iluminarea directa intrun punct data de o sursa punctiforma (ale carei dimensiuni se pot neglija in raport cu distanta de Ia sursa Ia punct). Fie o sursa punctiforma S (fig. I. 1.9) ce trimite catre un punct p dintr-un plan oarecare (H) o intensitate luminoasa I . Unghiul y este eel dintre intensit~tea Fig. 1.1.8. Definirea iluminirii. luminoasa pe directia punctului P $i a1

I. Sistema de iluminat
xa geometrica a sursei. Punctul P se poate asimila cu o suprafata infinit mica dA. Atunci iluminarea directa in punctul P este:
E
p
=

d<P dA

(1.1.15)

unde:
d<P - este fluxul cuprins in unghiul solid dw sub care se vede dA din

sursa S. Fluxul d<P se inlocuiel;ite cu expresia lui din relatia de definitie a intensitatii luminoase (1.1.1) $i rezulta:
E
p

=-r-=_r_._n =
I
dA dA dA cos (} dA

I dw

dA

=-r_.

=-r_ _
12

12 I cos (}

12

(1.1.16)

unde:
I - este distanta de Ia sursa Ia punct;

(} - unghiul de incidenta dintre directia intensitatii luminoase $i normala in punctul P Ia planul (H) $i dAn - suprafata normala pe I cuprinsa in unghiul solid dw (calota sferica dintr-o sfera de raza 1 $i care subintinde Ia centru unghiul solid
dw).

Relatia 1.1.16 exprima cele doua legi generale ale iluminarii: - Legea cosinusului - iluminarea directa intr-un punct data de o sursa punctiforma este direct proportionala cu cosinusul unghiului dintre raza de lumina $i normala in punct Ia planul in care se afla. - Legea patratului distantei - iluminarea directa intr-un punct data de 0 sursa punctiforma este invers proportionala cu patratul distantei de Ia sursa Ia pun ct. Luminan1a pe 0 directie este marimea fizica egala cu raportul dintre intensitatea luminoasa pe acea directie $i suprafata normala de emisie (fig. I. 1.1 0).
dl L r I' dAcosy

(1.1. 17)

Luminanta unei surse de suprafata


dA pe directia y fata de normala Ia

Fig. 1.1.9. Reprezentarea expllcatlvlla leglle generale ale llumlnlril: 1 - axa sursei.

aceasta se mai definel;ite $i prin raportul:


L

=-

dEp
dw

(1.1.18)

dly

dw

in care: dEP - este iluminarea directa data de sursa de suprafata dA intr-un punct P aflat pe directia y $i in plan perpendicular pe aceasta; dw - unghiul solid in care se vede sursa de suprafata dA din punctul

P.
Flg.l.1.10. Reprezentare de deflnlre a luminame~.
Unitatea de masura pentru luminanta in S.l. este:

I. Sisteme de iluminat
avand valori supraunitare cand obiectul este mai luminos (2: 1; 3:1 etc) ~i subunitare ( 1:2; 1:3 etc) cand fondul este mai luminos. Pentru contrast mai este utilizata relatia:

Capitolul1: Marimi fizice


punct de vedere energetic. Pentru sursele de lumina insotite de aparataj conex (ex.: starter, balast) se define~te eficacitatea luminoasa globala ca raportul dintre fluxul luminos emis de sursa ~i puterea electrica globala absorbita de ansamblul sursa-aparataj conex:

(1.1.19)

Masurarea luminantei se poate realiza atilt in laborator cat ~i ,in situ" cu ajutorul luminantmetrului. Luminanta este singura marime fizica care impresioneaza ochiul. Fenomenul vederii se datoreaza posibilitatii ochiului de a distinge puncte de luminante diferite. Contrastul este definit ca raportul dintre luminanta obiectului (L) ~i luminanta fondului (L, ). ( 1. 1.20)

K _ILo-L,I

- ----;;-, vez1 cap.2.1.

Eficacitatea luminoasA a surselor de lumina reprezinta raportul dintre fluxul luminos al acesteia ~i puterea electrica absorbita.

e
9

=-=---

<P

<P

[lm/W].

Pg

p + Pac

=-

<P

[lm/W]

Cu cat aceasta este mai mare, cu atilt sursa este mai performanta din

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Relatia lumina vedere
'

Capitolul 2: Rela!ia lumina-vedere


Sistemul vizual este compus din ochi, nervul optic ~i partea aferenta din cortex care recepteaza ~i prelucreaza radiatia electromagnetica luminoasa. Ochiul este impresionat de radiatia luminoasa, rezultfmd senzatia ~i perceptia vizuala. Se spune ca senzatia are o pondere afectiva (se simte efectul stimulului mai tare sau mai slab), iar perceptia are o pondere reprezentativa (se percep culoarea stimului, forma, dimensiunile ~i mi~carile sale). Studiul senzatiei ~i perceptiei vizuale s-a realizat printr-un mare numar de evaluari pe diver~i subiecti ~i concluziile s-au stabilit apoi pe baza statistica. Ochiul poate fi considerat o ,camera de luat vederi", Ia care cristalinul (lentila) cu convergenta variabila formeaza imaginea pe retina - structura sensibila. Limitarea de flux luminos se realizeaza prin pupila care cu ajutorul irisului mare~te sau mic~oreaza (ca o diafragma) admisia de flux. Retina este formata din celule sensibile de forma unor conuri ~i bastona~e. repartizate neuniform. Partea centrala a retinei (fovea) reprezinta zona vederii clare (vedere conturata cu precizie). in partea centrala a foveii sunt concentrate mai multe conuri, iar spre extremitati cre~te numarul bastona~elor. Lumina exercita asupra celulelor o actiune fizicochimica: fizica prin varia-

I. Sisteme de iluminat
tia pupilei (1:5) ~i variatia convergentei cristalinului, iar chimica, prin pigmentii din celulele sensibile Ia radiatie. Trebuie subliniat ca bastona~ele sunt mult mai sensibile decat conurile, dar nu sesizeaza culoarea, spre deosebire de conuri care transmit informatia privind aceasta proprietate. Actiunea chimica Ia nivelul pigmentilor genereaza impulsuri electrice care vehiculeaza informatia Ia nivelul cortexului cerebral. Sensibilitatea retinei Ia lumina alba este variabila, fiind maxima in zona foveii, in care bastona~ele lipsesc complet. in zona centrala, in jurul acesteia se gase~te pata galbena, avand un diametru de 2 ... 3 mm, in care numarul conurilor este mult mai mare decat al bastona~elor. Numai imaginile formate pe fovee sunt clare ~i perfect conturate. Prin ,camp vizual" se define~te domeniul unghiurilor spatiale in care un obiect poate fi perceput, atunci cand un observator prive~te axial inainte (poate fi monoocular sau biocular). Campul vizual se define~te ~i prin unghiurile plane limita, vertical (V) ~i orizontal (H) (fig. 1.2.1). Campul vizual central cuprinde unghiul spatial (corespunzator semiunghiurilor plane de 25 - orizontal ~i vertical) unde imaginea, datorita conurilor, este clara ~i campul vizual periferic, unde imaginea este neclara (estompata) datorita preponderentei
bastona~elor.

Fig. I. 2.1. CAmpul vizual: a - unghiurile limitii: orizontal $i vertical; b - proiectia unghiului spatial pe un plan normal pe raza vizualii; 1 - zona corespunzatoare campului vizual central; 2 - limita campului vizual normal; 3 - zona in afara campului vizual.
SARCINA VIZUALA

2.1. Caracteristicile vederii umane


in fig. 1.2.2. se indica structura simplificata a sistemului vizual ~i caracteristicile sale. Organul vizual sesizeaza sarcina vizuala (SV) transmitand semnalul prin sistemul nervos Ia cortex care il prelucreaza. Prin sarcina vizuala se define~te obiectul sau detaliile sale asupra caruia se realizeaza operatia vizuala (sesizare/distingere). Toate caracteristicile vizuale constituie ,capacitatea vizuala" umana care, in general, scad ca performanta cu varsta ~i cresc cu nivelul de luminanta! iluminare al fondului.

CAMPUL VIZUAL

ACOMODAREA VIZUALA

SENSIBILITATEA SPECTRALA

CARACTERISTICI VIZUALE

ACUITATEA VIZUALA Sl CONVERGENTA

Senslbilitatea spectralt a vederil umane


ADAPTAREA (LUMINANTA $1 CROMATICA) VITEZA PERCEPTIEI VIZUALE

CONTRAST DE LUMINANTA

SATISFACTIA VIZUALA

PERF OR MANTA VIZUALA

Fig. I. 2.2. Structure slstemului vizual ,1 a capacititll vlzuale.

Sensibilitatea ochiului difera in tunctie de lungimea de unda a radiatiei luminoase. Aceasta inseamna ca daca ochiul prive~te simultan 2 surse luminoase monocromatice cu lungimi de unda diferite, dar de acela~i flux energetic, nu le percepe Ia tel, ca senzatie luminoasa. Aceasta este maxima pentru radiatia cu lungimea de unda Am=555 nm (corespunzatoare culorii galbene). Senzatiile luminoase perce-

I. Sisteme de iluminat
pute de ochi sunt influentate nu numai de lungimea de unda a radiatiei ci l?i de nivelul de luminanta a acesteia. Astfel, odata cu scaderea luminantei obiectului privit (Ia lasarea serii), obiectele albastre par mai luminoase decat cele rol?ii, Ia aceeal?i valoare a luminantei, adicii invers decat sunt percepute Ia luminantele mari din timpul zilei. Explicatia rezulta din aceea ca vederea diurna (fotopicA) este determinata, in special, de conuri, iar cea nocturna (scotopica) de bastonal?e care nu sesizeaza corect culorile. Sensibilitatea spectrala a vederii umane este apreciata prin coeficientul de vizibilitate relativa spectra/a V().). Acesta este definit, pentru o radiatie cu lungimea de unda ;. ca raportul dintre fluxul energetic al radiatiei cu lungimea de unda ;.m si fluxul energetic al radiatiei cu lungimea de unda ;. , in conditiile in care cele doua radiatii provoaca ochiului aceeasi senzatie luminoasa. CIE recomanda doi coeficienti de vizibilitate relativa spectrala (fig. I 2.3): - pentru vederea diurna (fotopica) VA cu ).m= 555 nm si - pentru vederea crepusculara sau nocturna (scotopica) V}. cu ;.m = 507 nm. Adaptarea vtzuall Adaptarea vizuala propriu-zisa consta in capacitatea ochiului uman de a se adapta Ia diferite luminante receptate, datorita proceselor fizicochimice ce se petrec Ia nivelul celulelor sensibile ale retinei. Adaptarea este mai rapida Ia trecerea de Ia luminante mici Ia luminante mari l?i mai lenta, invers. Adaptarea ochiului se realizeaza printr-un proces fizic care este rapid (datorat reflexului pupilei) si unul chimic care este lent (prin migrarea pigmentului retinian). Adaptarea repetata in timp si/sau spatiu provoaca o suprasolicitare a sistemului vizual, conducand Ia oboseala vizuala. Adaptarea cromatica este proprietatea ochiului de a se adapta Ia culoarea luminii ambientale. Pe baza acestei caracteristici vizuale, Ia doua surse de lumina de compozitii spectrale de culoare aparenta diferita, sarcinile vizuale colorate vor aparea observatorului de aceeasi culoare (nu vor fi sesizate diferentele).

Capitolul 2: Rela,ia luminii-vedere


Acultatea vlzuall Acuitatea vizuala sau prec1Z1a perceptiei vizuale se defineste, calitativ, drept capacitatea de distingere a doua obiecte (puncte) foarte apropiate l?i, cantitativ, ca inversul valorii unghiului (b) sub care, din ochiul observatorului, se vad cele doua puncte. Pentru evaluarea acuitatii vizuale se utilizeaza panourile cu inele Landolt (fig. 1.2.4). Cu cat se percepe mai clar un inel pentru care distanta s este mai mica, cu atat acuitatea vizuala este mai buna. Acuitatea vizuala variaza cu luminanta fondului dupa curba din fig. 1.2.5, motiv pentru care este unul din factorii de influenta in stabilirea nivelului de iluminare.

Performaf11a vizuall

.. aatlsfactla vlzuall
Performanta vizuala este notiunea prin care se apreciaza viteza cu care organul vizual sesizeaza (distinge) sarcina vizuala l?i precizia cu care aceasta poate fi realizata. Performanta vizuala este influentata, pe de o parte, de nivelul de luminanta ambientala, respectiv, de nivelul de iluminare, iar pe de alta parte, de dimensiunile sarcinii vizuale coroborate cu distanta fata de ochi l?i contrastul de luminanta si/sau culoare. Satisfactia vizuala este notiunea prin care se defineste senzatia de satisfactie a observatorului, realizata Ia un anumit nivel de iluminare. Ea este determinanta pentru stabilirea nivelului de iluminare, in special, in incaperile unde nu se realizeaza o munca fizica. Spre deosebire de celelalte caracteristici, satisfactia vizuala nu este influentata de varsta. in concluzie, caracteristicile vizuale enumerate sunt determinante pentru intelegerea influentei luminii asupra sistemului vizual si. respectiv, asupra efectelor cantitative si calitative ale mediului luminos. Capacitatea vizualli reprezinta o caracteristica a individului, ca si auzul, mirosul, inteligenta etc. Ea este dependenta de factorii fizici (forma si transmitanta pupilei s.a.) sau fiziologici (acomodarea, convergenta si centrarea ochilor s.a.). Capacitatea vizuala redusa datorata unor defecte fizice congenitale sau varstei poate fi corectata, dar intr-un mod limitat, neelastic.

Contrastul fl efectele sale


Distingerea unui obiect se realizeaza datorita contrastului de luminanta ( CL) dintre obiect (L 0 ) l?i fondul pe care este privit (L,) si/sau diferentei de culoare obiect-fond, definit de relatia:

C - La- L, - M. L L, - L,

(2.1. 1)

Contrastul de luminanta poate fi pozitiv, daca L0>L1 (surse de lumina in iluminatul stradal sau farurile autovehiculelor) si poate fi negativ daca L 0 <L, (scrisul negru pe hartie alba). Sensibilitatea relativa de contrast (RCS) este definita ca inversul contrastului de luminanta: RCS= 1/CL (2.1.2) si depinde de valoarea luminantei (respectiv iluminarii) fondului.

Vlteza perceptJel vtzuale


Prin viteza perceptiei vizuale a sarcinii vizuale se defineste inversul duratei de timp de Ia aparitia sarcinii vizuale in zona centrala a campului vin zual si pana Ia perceptia sa clara. T mod analog se defineste viteza de perceptie a contrastului care depinde de luminanta fondului.
1,0
V(A.)
V(~)

5s

1s

0,8

\
I

Fig. 1.2.4. lnel Landolt .


1,8 "" 1,5
~

0,6

\ I I

Acomodarea vlzuall
Acomodarea vizuala reprezinta proprietatea ochiului de a forma o imagine clara pe retina, indiferent de distanta Ia care se afla obiectul privit. Aceasta se realizeaza prin modificarea distantei focale oculare, prin schimbarea co. nvergentei cristalinului cu ajutorul muschilor ciliari. Acomodarea se realizeaza, in mod uzual, spontan (reflex).

0,4

0,2
0,0 _...

\ \
\
\

1,0 0,6

400

500

600
I. [nm]

" 700

0 10

10

10

10

10

Lt [cdfm2]

Fig I. 2.3. Curbele V (f..) si V'(f..).

Fig. 1.2.5. Vaf'iatla acuitlti vizuale (1/b ).

Capitolul 2: Relatia lumini-vedere

I. Sisteme de iluminat
birii, indicate Ia cap. 8, care trebuie aplicate (selectiv) in proiectarea curenta. Orbirea indirecta produsa de lumina reflectata de suprafetele cu o reflexie regulata sau imperfect difuze, produc senzatii perturbatoare, de Ia inconfort Ia incapacitate. Cand aceasta reflexie se produce , intr-a activitate vizuala (exercitata asupra unei sarcini vizuale), se nume!;lte reflexie de vaal (sau vaal de reflexie sau reflexie de ecran) !;li determina or, birea de vaal. Atunci cand se manifesta in afara unei activitati vizuale este denumita orbire reflectata. Lumina reflectata provoaca o scadere a contrastului sarcinii vizuale fata de fond ceea ce conduce Ia diminuarea capacitatii de distingere corecta . (fig. 1.2. 7 a). ! De asemenea, reflexia de vaal provo, cata de reflectarea AIL in ecranul calculatorului, creaza imposibilitatea perceperii corecte !;li confortabile a semnalelor (fig. 1.2.7 b). Un aspect foarte important privitor Ia alegerea unui sistem de iluminat sau a altuia il reprezinta determinarea clasei de calitate a aparatelor de iluminat folosite, in vederea limitarii orbirii (vezi tabelul 1.5.1).
1

2.2. Orbirea 'i efectele sale ; (ecranul calculatorului,


' in luminotehnica orbirea se define!;lte ca starea de jena sau de reducere a capacitatii de distingere a obiectelor, ca urmare a unei distributii nefavorabile a luminantelor in timp !;li/sau spatiu. Orbirea poate fi directa, atunci cand sursele cu luminanta ridicata se afla in campul vizual, deci sunt privite direct, !;li indirecta, atunci cand acelea!;li luminante ajung in campul vizual prin reflexie - deci sursa luminoasa nu este privita direct. Din punctul de vedere al actiunii intensitatii stralucirii sursei asupra ochiului, orbirea poate fi fiziologica !;li psihologica (fig. 1.2.6). Orbirea fiziologica (de incapacitate) se manifesta fie Ia !;lOcul luminantei ridicate a unei surse, fie Ia diferenta foarte mare de luminante (Ia momente consecutive) !;li se resimte printr-o seadere mare a capacitatii vizuale. Orbirea psihologica (de inconfort) se manifesta ca o senzatie de inconfort evaluata numai subiectiv !;li este datorata unei diferente de luminante (de exemplu, receptarea unui contrast de luminante Ia periferia campului vizual produs de diferenta de luminante dintre un AIL direct !;li plafonul neluminat). Orbirea psihologica, nefiind direct controlabila, ridica probleme cu un grad mai mare de dificultate decat orbirea fiziologica. Orbirea indirecta (reflectata) este provocata fie de suprafete pe care reflexia este regulata (de tipul oglinzilor), fie de suprafete difuzante imperfecte (in care imaginea sursei se contureaza). Efectul a!;la - numitului ,vaal de reflexie" este, de multe ori, o diminuare a sensibilitatii de distingere corecta a sarcinii vizuale, fie prin mic!;lorarea contrastului, fie prin
1

: ;
!
1

:
1

'
1

I
1

reflexii parazite pe suprafete lucioase piese mecanice, vitrine de magazine !;l.a.). Voalul de reflexie sau reflexia de vaal produce ,orbirea de vaal". Oat fiind faptul ca orbirea fiziologica este determinata de prezenta unei surse de luminanta mare in campul vizual, efectele sale sunt relativ U!;lor de controlat !;li evaluat (SL !;li AIL seara/noaptea, ferestre insorite ziua). lndicarea unei valori limita pentru orbirea directa implica un rise pentru ca, totdeauna, intervin o serie de factori de influenta (luminanta mediului, luminanta sarcinii vizuale, timpul de privire a luminantei perturbatoare etc.). Raportul CIE 19 arata ca unui observator a carui privire parase!;lte sarcina vizuala !?i prive!;lteo suprafata cu o luminanta de 10 ori mai mare, timp de 15 s, capacitatea vizuala ii scade cu 25 %. Masurile de protectie se pot lua relativ U!;lor prin utilizarea seara/noaptea de AIL corespunzatoare !;li prin ecranarea suprafetelor vitrate (jaluzele reglabile etc.). Orbirea psihologica, prin aspectele sale fenomenologice complexe, a pus probleme dificile in vederea determinarii mecanismului sau, influentei asupra capacitatii vizuale umane !;li sistemului de evaluare a efectelor sale !;li de limitare a lor. Factorii ce intervin in orbirea psihologica sunt: - luminanta AIL !;li pozitia lor in campul vizual; - numarul !;li dimensiunea aparenta a AIL; - luminanta generala a ambiantei (platon, pereti, pardoseala) !;li - contrastul dat de luminantele AIL !;li ale plafonului. Cercetarea internationala !;li nationala a determinat metode de evaluare a or-

FIZIOLOGICA (DE INCAPACITATE)

DIRECTA

Fig. 1.2.6. Schema tlpurtlor de orblre.

b Fig. 1.2.7. Reflexle de voal a - suprafata orizontala; b - ecran calculator in care se observa luminanta de voal.

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Mediul luminos conlortabil 3

Capitolul 3: Mediulluminos confortabil

I. Sisteme de iluminat
prezinta eficienta, iar eel superior confort. De Ia caz Ia caz, proportiile trebuie alese astfel !neat sa se satisfaca cerintele particulare ale mediului luminos considerat. Prin fluxul luminos superior se obtine l;li un efect estetic-arhitectural, creandu-se senzatia de marire a inaltimii incintelor. in lncaperile mici, pentru a se obtine o senzatie pozitiva de cre~tere a spatiului, este necesara l;li dirijarea unei importante cantitati de flux ciitre pereti, ceea ce asigura un echilibru foarte bun al distributiei luminantelor in spatiu.

3.1. Medlul luminos interior


Este determinat de ansamblul factorilor luminotehnici cantitativi ~i calitativi ce concura Ia realizarea unui sistem de iluminat necesar asigurarii confortului, functionalitatii ~i esteticii spatiului (incaperii) In care se desfa~oara o activitate umana (munca, divertisment, odihna ~.a.) Schema din fig. 1.3. 1 pune In evidenta factorii luminotehnici determinanti cantitativi (nivelul de iluminare ~i distributia fluxului luminos superior ~i interior) ~i calitativi (distributia luminantelor, culoarea luminii, directionarea luminii ~~ modelarea/reliefarea sarcinii vizuale tridimensionale, evitarea palpairii) precum ~i conexiunile lntre acestea. Cercetarile realizate pe plan mondial ~~ In tara noastra au cautat sa stabileasca echilibrul factorilor determinanti in realizarea unui mediu luminos confortabil.

ce nivelul de iluminare pe suprafata utiIii Ev este direct proportional cu lumi-

nanta fondului L, a suprafetei utile


(L,=qEv ), unde q este coeficientul de

luminanta, prin realizarea iluminarii se asigura l;li realizarea luminantei fondului ceea ce este determinant In procesul perceptiei vizuale. Pe baza elementelor determinante (sarcina vizuala, performanta vizuala l?i satisfactia vizuala) au fost stabilite nivelurile de iluminare recomandate de ,Ghidul CIE de iluminat interior". Pentru a Ul;lura adaptarea vizuala se recomanda ca, Ia trecerea de Ia o incapere Ia alta, diferentele de iluminare sa nu fie mai mari de 5: 1 (sau mai mici de 1:5).

3.1.2. Aspecte calttatlve Dlstrtbutla lumlnantelor


Confortul ambientului luminos impune o distributie echilibrata a luminantelor in spatiul incaperii (camp vizual l;li suprafata utila), pentru evitarea orbirii fiziologice l;li psihologice. Distributia corecta a luminantelor pe suprafata utila necesita: - realizarea uniformitatii luminantelor pe ansamblul ariei utile a lncaperii; - realizarea uniformitatii luminantelor pe zona de lucru (masa, birou, plan~eta, bane de lucru ~.a.); - directionarea corespunzatoare a luminii asupra sarcinii vizuale ~i fondului In vederea redarii corecte a contrastului l;li a evitarii aspectelor perturbatoare enuntate Ia cap. 2 (voalul de reflexie). Dupa normele internationale (cod CIE) se recomanda uniformitatea generaJa pentru un sistem uniform distribuit Emin /Em >0,8, iar pentru suprafata efectiva de lucru (birou, plan~eta, bane etc.) Emin /Emx ?::0,8. Em, Emin' Emx sunt iluminarile medie, minima ~i maxima pentru suprafetele respective. De asemenea, In cazul iluminatului general, localizat sau combinat, acelea~i norme CIE indica o variatie maxima a iluminarilor medii lntre suprafata utila l?i suprafata de lucru de eel mult 1:3. Gradarea judicioasa a luminantelor In campul vizual este o problema esentiala in realizarea calitatii unui mediu luminos confortabil. in plus, se recomanda ca variatia maxima a iluminarii medii intre incaperi adiacente sa fie de eel mult 1:5, pentru a se respecta cerintele de adaptare vizuala Ia trecerea dintr-o incapere intr-alta. Avand In vedere problema echilibrului stralucirii lntr-o lncapere, rezulta necesitatea controlului ~i a echilibrului urmatoarelor surse de luminanta: - aparate de iluminat; - surse de lumina; - ferestre (prin care se vede cerul/soarele); - pereti ~~ plafon;

Dlstrlbutla spallall a ftuxulullumlnos


Distributia fluxului luminos emis de aparatele de iluminat In semispatiul inferior l;li superior (fata de planul de amplasare a aparatelor de iluminat) reprezinta un factor cantitativ, care are o foarte mare importanta In distributia luminantelor in campul vizual. Fluxul inferior creeaza contraste accentuate In campul vizual, in timp ce fluxul superior ridica iluminarea (luminanta) plafonului l;li diminueaza contrastele sau ca efect, fluxul inferior re-

3.1.1. Aspecte cantitatlve


Nlvelul de llumlnare
Reprezinta factorul de baza In iluminat prin posibilitatile de normare, de calcul l;li masurare ce le ofera. Deoare-

1.------11
IAspecte cantitativel

Mediul luminos confortabil interior

1
IAspecte calitativel

1
1Nivel de

~~--~ !==~,~!~!~ ,--~,


Directionareai ,Culoarea IIEvitarea piilpairii 1 luminii _ l luminii _] I ~i a zaomotului j

liluminare

Distribulial-l Distributia fluxuiUI luminantelor luminos

I Modelarea I J Culoarea I Redarea aparentii culorilor


a surselor de lumina

lr:Culoare:~ uprafetel
reflectante

L------------>~ 1 I

Claritate vizualii

II------' I

Fig. 1.3.1. Medlullumlnos Interior.

' lumina reflectata

Fig. 1.3.3. Unghlul a;min

de lncldenf.l optlm.

= 25

I. Sisteme de iluminat
pardoseala; mobilier sau utilaje; figura umana; marimea sarcinii vizuale.

Capitolul 3: Mediulluminos confortabil

le de expunere de diferite destinatii sau I - calda (alb-ro$iatic, Tcc<3300 K), a unor elemente plane (fragmente de- j - neutra (alb, Tcc=3300 ... 5300 K) $i corative de pe pereti $i plafon). - rece (alb-albastrui, Tcc>5300 K). Directionarea luminii reprezinta o De asemenea, se definesc culoarea conditie determinanta $i pentru redarea aparenta neutra-calda pt. Tcc>3300... Modelarea fl dlrec1:1onarea lumlnll sarcinilor vizuale din planul util orizon- 4000 K $i culoarea aparenta neutraModelarea sau reliefarea reprezinta tal (mai rar, vertical) prin: rece pt. Tcc>4000 ... 5300 K. modul de a pune in evidenta sarcinile - redarea corespunzatoare a contrasCulorile neutre sunt recomandate in vizuale tridimensionale prin contraste tului sarcina vizuala-fond (evitarea toate incaperile in care se desfa$oara o voalului de reflexie prin respectarea activitate fizica sau intelectuala daca de luminanta. unghiului a, de incidenta optima, de se realizeaza un sistem partial integrat lmaginea poate fi: A. normala (redare corecta); 25 - fig. 1.3.3); cu iluminatul natural. - utilizarea de AIL cu luminanta redusa Culorile calde se recomanda pentru B. contrastanta (redare ,dramatica"/,dura"); in directiile critice (de privire); : incaperile in care se urmare$te realizac. tara contraste (redare slaba, ,plata"). - utilizarea de AIL ce emit in unghiuri . rea unei atmosfere calde, placute, relaModelarea se poate realiza printr-o solide mari, in special, Ia incaperi de xante sau stimulative. De asemenea, directionare corespunzatoare a luminii, inaltime mica. pot fi utilizate pentru efecte $i sarcini respectiv, prin amplasarea $i orientarea , Un alt aspect al directionarii/mode- speciale de ambianta, precum $i in zoaparatelor de iluminat (AIL). , larii este punerea in evidenta, atunci nele cu clima rece sau in incaperile Evaluarea modelarii se realizeaza du- i c{md procesul de munca o cere, a amplasate spre nord. pa Fischer, cu indicele de modelare m: unor defecte pe suprafetele plane. i Culorile neutre-reci sunt recomandate Tn aceste conditii unghiul a cre$te mult numai Ia niveluri de iluminare ridicate, in m=(3.1.1) (pma Ia 70 ... 80) $i se utilizeaza ilumi- . sisteme integrate de iluminat naturalEsc electric, pentru incaperi cu o suprafata natul local (. 11.2. 7). in care: vitrata foarte mare sau in zonele cu cliE - este vectorul iluminare (definit ca Culoarea lumlnll rna calda. diferenta dintre iluminarile de pe fata Culoarea luminii prin cele trei aspecTn Romania nu se recomanda culoa(E,) $i spatele (E5 ) unui disc de refe- te mentionate (culoarea aparenta a rea aparenta rece a surselor de lumina rinta de raza r), iar Esc reprezinta ilumi- surselor de lumina, redarea culorilor $i (electrice). narea scalara pe o sfera de referinta cu culoarea suprafetelor reflectante), reaceea$i raza, r (fig. 1.3.2), produse de prezinta o conditie calitativa foarte im- ! Redsrea culorilor sistemul de iluminat. portanta in realizarea mediului luminos Este o conditie calitativa ce devine Daca E,=E5 , mmin=O, reprezinta o confortabil. extrem de importanta in incaperile in Alegerea corespunzatoare a culorii care sarcinile vizuale sunt colorate. Prin imagine tara contraste (de tip C). Daca E5 =0, rezulta valoarea maxima: aparente a surselor este o conditie de- redarea culorilor se define$te modul in terminanta in realizarea functionalitatii care se manifesta efectul luminii asupra tP $i esteticii incaperii. Pe de alta parte, i aspectului cromatic al obiectelor ilu(3.1.2) culoarea suprafetelor reflectante trebu- i minate. CIE, indica o formula empirica ie, de asemenea, aleasa judicios fata ce surprinde procesul redarii culorilor: de culoarea aparenta a surselor, pentru (3.1.4) Ra= 100-4,6J.E a a nu compromite efectul dorit. ceea ce reprezinta o modelare cu conunde: traste maxime (tip B) - adica o imagine Cu/oarea aparentll Ra - este indicele general de redare a dura, dramatica. Temperatura de culoare corelata Tee, culorilor; Pentru o modelare normala (A), cu o a unei surse luminoase este definita ca J.t=a - media aritmetica a diferentelor buna redare a figurii umane, se reco- temperatura Ia care trebuie incalzit corde coordonate cromatice din sismanda, pentru m, valori intre 1 $i 2. pul negru pentru a emite un spectru lutemul tricromatic CIE pentru 8 Un alt indice folosit in aprecierea minos cat mai apropiat de eel al sursei. culori de referinta (care acopera modelarii este: tot domeniul spectrului vizual) ale Tn functie de temperatura de culoare m '=Ec lEu (3.1.3) corelata, culoarea aparenta a surselor unui iluminant de referinta (luunde: de lumina se clasifica in 3 categorii: mina incandescenta sau lumina Eu - este iluminarea planului util $i Tabelull.3.1. Valori orientative pentru Ra Ec - iluminarea cilindrica (iluminarea suI prafetei laterale a unui cilindru de Ra 100 I 100 ... 90 90 ... 70 ! 70 ... 50 I 50 ... 30 30 -referintfl plasat perpendicular pe ' Redare ldeala Excelenta Foarte ! Moderata ! Modesta Slaba planul util). bun a - buna 0 modelare normala se obtine pen- ' Surse .lluminant de LIC, LIH, LF cu LF LVF, sox tru m'=0,3-3. Daca Ec=O, m'=O $i imareferinta* LF cu LPN/SON redare I ginea este plata, iar daca E =0 $i E :dl, inalta foarte ! m'-?oo contrastul este maxi'fn. c redare . buna, MH' Valoarea minima se obtine printr-o i * Corpul negru incalzit sau lumina naturala reconstituita amplasare simetrica a AIL, iar cea maxima, printr-o amplasare asimetrica di- I LIC - lampa cu incandescenta clasica; LIH - lampa cu incandescenta cu halogen; LF - lampa fluorescenta; LVF - lampa fluorescenta cu descarcari in rijata (cap. 6). vapori de mercur Ia inalta presiune; LPN/SON - lampa cu descarcari in vapori Modelarea $i directionarea luminii rede sodiu de inalta presiune; SOX - lampa cu descarcari in vapori de sodiu Ia prezinta, de asemenea, un aspect esjoasa presiune; MH - lampa cu descarcari in vapori de mercur de inalta tetic care contribuie Ia evidentierea upresiune cu adaosuri de halogenuri metalice. nor elemente tridimensionale din spatii1

lEI

----

----------------

Capitolul 3: Mediulluminos confortabil


de zi) $i coordonatele acelora$i culori din spectrul emis de sursa considerata. Daca t1E a =0, atunci Ra= 100 (valoarea maxima) $i redarea culorilor este ideala. Valorile orientative pentru Ra sunt date in tabelul 1.3. 1. Datorita proprietatii de adaptare cromatica, obiectele colorate nu produc ochiului uman diferente sesizabile daca sunt privite Ia surse de lumina diferite din punctul de vedere al compozitiei spectrale, cu indice de redare foarte bun sau excelent (de exemplu, un obiect colorat Ia lumina incandescenta creeaza acela$i aspect cromatic ca $i obiectul privit Ia lumina zilei, cu toate ca diferentele de coordonate sunt foarte mari). Ochiul va sesiza diferenta numai daca prive$te simultan mostra de culoare luminata de cele doua surse diferite.
(p;z:0,5), ceea ce contribuie Ia echilibrul ambiental al luminantelor; - culoarea suprafetelor reflectante sa aiba un rol functional in incaperile de lucru $i estetic in incaperile de odihna $i divertisment. Functionalitatea $i estetica incaperilor pot fi influentate de efectul psihologic al culorilor asupra sistemului vizual $i asupra omului, in general. Gradul de saturatie al culorii (proportia de culoare pura) este o componenta importanta in realizarea unor efecte ambientale. Culorile cu un grad mare de saturatie produc contraste puternice, favorabile atentionarii observatorilor (magazine, vitrine, panouri de expunere, reclame etc.). Culorile nesaturate sau putin saturate realizeaza o ambianta agreabila, favorabila lucrului $i odihnei, fiind indicate in majoritatea incaperilor. Culorile calde nesaturate au, de regula, urmatoarele efecte: - diminueaza senzatia de rece din incaperile cu temperatura scazuta; - creeaza un efect stimulativ pentru activitatea intelectuala; - dau o U$Oara senzatie de reducere a dimensiunilor. Culorile reci nesaturate: - diminueaza senzatia de caldura din incaperile cu temperatura ridicata; - produc o senzatie de lini$te, de calmare; - produc o U$Oara senzatie de marire a dimensiunilor incaperii (cand au un grad de saturatie foarte redus). Pentru suprafete mari de expunere, fondul se recomanda sa fie realizat in culori nesaturate pentru a permite accentuarea exponatelor ce vor fi prezentate in culori saturate. Contrastul dintre fond $i exponate va permite o buna evidentiere a acestora. Pentru alegerea corecta a culorilor $i a combinatiilor acestora se pot folosi: - cercul culorilor, din fig. 1.3.4 $i - schemele de alegere a culorilor, pre-

I. Sisteme de iluminat
zentate in fig. 1.3.5. Acestea pot fi: - armonizate, recomandate pentru incaperile obi$nuite de lucru sau odihna, unde se urmar8$te realizarea unei ambiante agreabile (schema monocromatica cu 3 saturatii diferite - fig. 1.3.5 a sau de culori adiacente - fig. 1.3.5 b). Utilizarea schemei monocromatice de aceea$i saturatie a culorii poate conduce Ia monotonie, efect ce poate fi evitat prin variatii de saturatie Ia aceea$i culoare; - contrastante, recomandate pentru incaperile in care oamenii sunt in trecere $i in care se urmare$te punerea in evident{! a anumitor obiecte $i diverse efecte speciale de atentionare (se adopta fie o schema complementara - fig. 1.3.5 c, fie schema contrastanta din fig. I. 3.5 d). in unele cladiri industriale se pot utiliza culorile pentru protectia $i securitatea muncii, vopsind elementele ce prezinta pericol in culori de atentionare, cu contrast de culoare fata de mediul ambiental. De exemplu: - conductele de gaze sau cu pericol de explozie se vopsesc in galben; - conductele de agent termic cu temperatura mare (conducte de abur sau apa fierbinte) se vopsesc in rO$U inchis; - partile metalice, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune, se vopsesc in verde inchis etc.

Cu/oarea suprafefe/or reflectante Pot contribui, daca sunt judicios alese, Ia realizarea culorii ambientale confortabile sau pot altera calitatea mediului luminos, daca alegerea nu este corespunzatoare. Este necesara astfel indeplinirea urmatoarelor conditii: - armonizarea culorii suprafetelor reflectante cu culoarea aparenta a luminii (culori apropiate); - utilizarea de culori cu reflectanta mare pentru plafon (p;z:O, 7) $i pereti

CULORIRECI
+-- :- -

i CULORICALDE -1- - - - --

PaJpirea $i zgomotul Sursele de lumina cu agitatie moleculara (in special, cele cu descarcari) au ca efecte secundare: - palpairea, determinata de trecerea curentului alternativ prin zero Ia frecventa retelei de 50 Hz; - zgomotul, produs de balasturile clasice prin vibratia tolelor, datorita campului electric variabil. Palpairea este atenuata atat prin inertia luminoasa a stratului/straturilor

Fig. 1.3.4. Cercul culortlor.

c d Fig. 1.3.5. Scheme de culoare:


a - monocromatica; b - de culori adiacente; c - complementara; d - contrastantii.

Fig. 1.3.6. Mediulluminos exterior.

I. Sisteme de iluminat
de luminofor modern(e), cat l;li prin utilizarea balasturilor electronice (de inalta frecventa cand, practic, trecerea prin zero nu mai este sesizata). Zgomotul Ia balasturile clasice poate fi atenuat printr-o executie ingrijita l;li o montare atenta, cu strangerea elementelor ce pot vibra. El este total eliminat Ia balasturile electronice. De mentionat posibilitatea aparitiei efectului stroboscopic, in conditiile folosirii surselor clasice vechi sau acoperire fluorescenta, cand exista componente ale unor mal;lini ce au o mil;lcare periodica de frecventa apropiata cu cea a retelei. intre diferitele aspecte ale mediului luminos exista influente logice univoce sau biunivoce care trebuie luate in considerare, (fig. 1.3.1) l;li anume: - cu cat nivelul de iluminare este mai mare, redarea culorilor este mai buna realizandu-se ,claritatea vizuala"; - distributia fluxului luminos determina nivelul de iluminare in planul util; - distributia fluxului luminos determina distributia luminantelor; - distributia fluxului luminos in conexiune cu distributia luminantelor l;li directionarea luminii determina modelarea, iar directionarea luminii influenteaza distributia lurninantelor. Cercetarile recente au demonstrat ca nu exista o relatie de proportionalitate intre nivelul de iluminare l;li temperatura de culoare (culoarea aparenta). Trebuie mentionat ca numai respectand aspectele cantitative l;li calitative expuse l;li conexiunile dintre ele se va putea realiza un mediu luminos interior confortabil, functional l;li estetic.

Capitolul 3: Mediulluminos confortabil


baza In determinarea cantitativa a sistemul de iluminat (SIL) exterior In care elementulln mil;lcare este omul in una din activitatile sale de munca, sport, divertisment, circulatie pietonala l;l.a. Pentru platformele deschise, nivelul de iluminare se stabilel;lte pe baza sarcinilor vizuale caracteristice procesului de munca sauh;;i vitezei de circulatie, iar In cazul supravegherii l;li securitatii, In functie de gradul de rise determinat de procesul tehnologic. Pentru activitatile sportive, nivelul de iluminare se stabilel;lte In functie de urmatoarele criterii: - disciplina sportiva, - viteza de executie a mil;lcarilor sportivului, - dimensiunile mingii, in cazul jocurilor, - categoria functionala a terenului (antrenament sau competitie), - exigentele impuse de transmisia TV color. De asemenea, o conditie suplimentara determinata de necesitatea de distingere spatiala corecta (modelare) este mentinerea iluminarii verticale (Ev), In zona centrala Ia h= 1,5 m, Ia eel putin jumatate din iluminarea medie orizontala (EH) recomandata, iar pentru obtinerea unei redari corecte TV se recomanda Ev =(1 ... 2) EH (cu cat Ev este mai mare, cu cat imaginea este mai buna). Nivelul de luminanta este marimea de baza pentru calculul SIL rutier, datorita vitezei mari de deplasare a observatorului l;li caracterului ,activ" al luminantei fata de ochi. Valoarea se stabilel;lte In functie de categoria drumului l;li intensitatea traficului. mite diferite, In functie de scopul sistemului, cu mentiunea ca pentru terenurile de sport exigentele de uniformitate sunt maxime, date fiind conditiile de vedere corecta l;li confortabila pentru spectatori l;li sportivi. Evitarea orbirii directe fiziologice provocata de sursele de lumina, in general, se realizeaza folosind AIL cu unghi de protectie mare, In al;la fel lncat sursa sa nu fie observata Ia unghiuri de privire normale. in circulatia rutiera problema orbirii fiziologice determinata de luminanta l;li numarul AIL, precum l;li problema orbirii psihologice determinata de neuniformitatea luminantelor, sunt deosebit de importante pentru realizarea securitatii traficului in conditiile vitezelor foarte mari de deplasare a vehiculelor. Din aceste motive, modul de abordare a problemei este diferit fata de rezolvarea celorlalte SIL exterior. Codurile CIE pentru iluminatul rutier cat l;li al spatiilor destinate sportului prezinta metode de evaluare a aspectelor complexe ale orbirii fiziologice l;li psihologice.

tara

'i modelarea Directionarea l;li modelarea SIL se realizeaza prin orientarea AIL cu distributie directa catre suprafata de iluminat cu unghiuri de lnclinare determinate de necesitatile nivelelor de iluminare/luminanta orizontale sau verticale, pentru redarea corecta a sarcinilor vizuale (sportivi, minge, obstacole pe drumuri $.a.). in cazul special al iluminatului decorativ pentru structuri spatiale se asigura niveluri diferite de luminante pentru reliefarea subiectului. Culoarea luminii 0 conditie de calitate este culoarea luminii sub cele doua aspecte: culoarea aparenta a surselor de lumina $i redarea culorilor, importanta lor fiind diferita In functie de destinatia SIL considerat. Exigentele de redare se impun SIL pentru terenurile sportive cu public sau de Ia care se fac transmisiuni TV. Sursa cea mai indicata este lampa cu descarcari In vapori de mercur Ia lnalta presiune $i cu adaosuri de halogenuri metalice (MH) - cu redare $i eficacitate foarte bune. Exigenta de redare a culorilor este necesara l;li Ia iluminatul decorativ numai atunci cand importanta obiectivului impune o redare foarte buna. Pentru toate celelalte destinatii primeaza eficienta sistemului (obtinerea de niveluri ridicate cu consumuri energetice minime). in aceste conditii sursele de lumina cu vapori de sodiu de lnalta presiune sunt cele mai indicate l;li mai rar cele

Di~onarea

3.2. Mediul luminos exterior


Analog cu iluminatul interior, l;li in eel exterior se poate defini mediul luminos ce reprezinta ansamblul factorilor luminotehnici cantitativi l;li calitativi (fig. 1.3.6) ce concura Ia realizarea unui ambient luminos necesar unor activitati specifice: de munca, jocuri sportive, circulatie pietonala, circulatia auto l;li a mijloacelor de transport, a accentuarii estetice a unor obiective de interes civic sau arhitectural. in general, lipsa suprafetelor reflectante laterale l;li de sus transforma sistemul de iluminat exterior intr-un iluminat, de regula, al unei suprafete plane, amplasat lntr-o incinta ,neagra" cu dimensiuni infinit mari, ceea ce creeaza deosebiri esentiale In abordarea conditiilor cantitative l;li calitative specifice.

fluxului luminos Datorita structurii SIL exterior (iluminatul unei suprafete. de regula, orizontale l;li rareori verticale), distributia fluxului luminos In marea majoritate a cazurilor este directa, pentru realizarea unor sisteme eficiente (utilitare, rutiere, sport, fatade, monumente l;l.a.). in situatiile In care un ambient este format din cladiri (In zone rezidentiale sau comerciale) sau din vegetatie (arbori cu coroane cu volum mare) sau mixte, distributia semidirecta (cu flux lateral) sau directa-indirecta devine necesara pentru estetica ambientala.

Disbib~a

3.2.2. Aspecte calitative


Disbib~a luminan~elor

3.2.1. Aspecte cantitative


Nivelul de iluminare sau luminan~ Nivelul de iluminare este marimea de

Conditia de calitate de baza In mediul luminos exterior este distributia luminantelor In planul orizontal util l;li In campul vizual. Pentru planul orizontal util, In vederea evitarii orbirii psihologice, este necesara realizarea unei uniformitati In li-

Capitolul 3: Mediulluminos confortabil


cu sodiu de joasa presiune. Optiunea se bazeaza atat pe eficienta. cat ~i pe sensibilitatea maxima a vederii umane Ia culoarea galbena a acestor surse (dominanta Ia inalta presiune/ ~i totala Ia joasa presiune). specifice. Dintre acestea cea ma1 lmportanta este ghidajul vizual al SIL care consta in necesitatea realizarii orientarii vizuale prin amplasarea judicioasa a AIL. Acestea trebuie sa marcheze corect (tara distorsiuni vizuale) ~i sa faciliteze circulatia rutiera, deplasarea pe traseul iluminat. Ghidajul vizual trebuie realizat atat Ia drumuri, tuneluri ~i pasaje subterane cat ~i Ia pistele de bob,

I. Sisteme de iluminat
schi etc. La SIL destinate tunelurilor ~i pasajelor rutiere, apar doua efecte specifice de: a - grota neagra, Ia intrarea in tunel, ziua, cand nivelul luminantei interioare este prea mic in comparatie cu eel exterior (mai mult de 1:10); b - palpaire, produs de AIL montate cu discontinuitati Ia periferia campului vizual.

Aspecte particulare ale unor sisteme in anumite sisteme de iluminat exterior, se impun unele conditii calitative

1. Sisteme de iluminat
Capito lui
,---

Surse electrice de lumina

Capitolul 4: Surse electrice de lumina


Sursa electrica de lumina sau lampa electrica reprezinta un aparat care transforma energia electrica in energie luminoasa. Dupa natura producerii radiatiilor luminoase, sursele de lumina (fig. 1.4.1) se clasifica in surse cu radiatii produse: - pe cale termica (Iampi incandescente); - prin agitatie moleculara (descarcari sau camp electromagnetic indus) grupa din care fac parte: lampile cu descarcari in gaze sau amestecuri de gaze (neon, argon, kripton, xenon), in vapori metalici (mercur, sodiu) sau in gaze ~i vapori metalici cu ~i fara adaosuri de halogeni, lampile fluorescente de joasa (tuburi fluorescente) ~i inalta (baloane fluorescente) presiune ~i lampile cu inductie. Parametrii surselor de lumina sunt: - tensiunea de alimentare [V] ce reprezinta tensiunea Ia care sursa de lumina este alimentata pentru obtinerea parametrilor nominali; - fluxul luminos [lm] ce reprezinta puterea radiata de sursa in domeniul vizibil; - eficacitatea luminoasa [lm/W] ce reprezinta raportul dintre fluxul luminos emis de sursa ~i puterea absorbita de aceasta; - durata de functionare tt [h] ce reprezinta timpul in care fluxul luminos al lampii ajunge Ia 80 % din valoarea sa nominala; - culoarea aparenta ce reprezinta expresia de ansamblu a impresiei de culoare cand se prive~te 0 sursa de lumina; - temperatura de culoare corelata Tee; - indicele de redare a culorilor Ra ce reprezinta evaluarea gradului de asemanare intre aspectul cromatic al obiectului iluminat de sursa considerata ~i acela al aceluia~i obiect iluminat de un iluminant de referinta. in acelea~i conditii de observare caracteristice. lndicele de redare a culorilor are valoarea maxima 100; - luminanta L [cd/m2]. a unei suprafete luminoase elementare intr-o directie data; - geometria ~i dimensiunile. in tabelul 1.4.1 sunt prezentate cateva din caracteristicile unor Iampi fabricate de compania PHILIPS. in continuare se prezinta cateva din lampile cele mai utilizate in tehnica iluminatului electric.

I. Sisteme de iluminat
4.1. LAmpi cu incandescen~
Lampile cu incandescenta. in ciuda vechimii lor, sunt folosite ~i in prezent pe scara foarte larga ~i se produc in gama cea mai variata. Sunt cautate pentru calitati deosebite: culoarea ambientala calda ~i redarea excelenta a culorilor. Conversia energiei electrice in lumina se realizeaza prin incalzirea Ia incandescenta a unui filament dintr-un material rezistent (wolfram) Ia temperaturi ridicate, inchis etan~ intr-un balon din sticla in care se afla un mediu neutru.

4.1.1. LAmpi cu incandescemA clasice (LIC)


Aceste Iampi utilizeaza filamentul din wolfram, functionand Ia o temperatura de aproximativ 3000 K, mediul din balon fiind gaz neutru sub presiune (argon, azot, cu rol de mic~orare a vitezei de evaporare a particulelor din wolfram incandescent). Partile componente ale unei surse incandescente (fig. 1.4.2) sunt:

SURSE ELECTRICE DE LUMINA

RADIATII PE GALE TERMICA

LAMPl CU INCANDESCENTA CLASICA (CONVENTIONALA)

I
j

RADIATII PAIN AGITATIE MOLECULARA

RADIATII PAIN ELECTROLUMINESCENTA

+
CU DESCARCARI

+
iN CAMP ELECTROMAGNETIC INDUS EXCITAREA UNEI JONCTIUNI DE CURENT CONTINUU (LED)

LAMPl CU INCANDESCENTA CU HALOGEN

- cu reflector inglobat - tubulare - cu dublu filament - decorative etc.

l
- balon cu anvelopa simpla sau dubla - liniare

_t
iN VAPORI METALICI

+
iN GAZE

- xenon, neon - argon, kripton - heliu

iN AMESTEC (GAZE+ VAPOR I METALICI)

~
LAMPA CU INDUCTIE - QL (Philips) - Endura (Osram) - Genura (GE) LED-uri DE PUTERE - Luxeon Philips Lumileds - XR-E Cree, Inc. - P4 Seoul Semiconductor

Lampa cu ...... --------------------------------------------------1 lumina JOASA PRESIUNE iNALTA PRESIUNE mixta (lampa (cu balon fluorescent fluorescenta tubulara ~i cu halogenuri sau compacta) metal ice)

IMERCUR

'

I SODIU I

'

+
JOASA PRESIUNE (cea mai eficace, dar Ra=O)

'

iNALTA PRESIUNE (inclusiv sodiu alb, pentru Ra de valoare ridicata)

Fig. 1.4.1. Clasificarea surselor electrice de luminA 1n functie de natura radiatiilor luminoase.

I. Sisteme de iluminat
Filamentul realizat din wolfram - metal ce are punctul de topire foarte ridicat. Acesta poate fi simplu sau dublu spiralat; radiatiile din domeniul vizibil :;;i eficacitatea lampii cresc cu cat temperatura filamentului este mai mare. Balonul /ampii realizat din sticla. Pentru Iampi ce sunt supuse Ia temperaturi ridicate sau Ia variatii de temperaturi foarte mari, balonul este realizat din sticla cu continut de aluminosilicati sau borosilicati ce-i conferci rezistenta necesara. Exista :;;i tipuri de Iampi ce folosesc in componenta lor sticla colorata cu rol de a filtra lungimile de unda nedorite, cum este cazul lampilor cu spectrul alb lumina zilei cu tente de albastru. Balonul lampii se realizeaza intr-o gama foarte variata de forme. Conform IEC (International Electrical Commission) codul de identificare a tipului lampii cuprinde: o litera ce indica forma balonului :;;i o citra ce indica diametrul nominal in mm. 0 a doua sau chiar o a treia litera se poate adauga pentru o identificare suplimentara a unor detalii. Tipul balonului (litera de baza): A - forma standard; B - lumanare; C - con (baza conului montat pe soclu); E - ovoid; F - flacara neregulata; G- glob; K - ciuperca alungita; M - ciuperca; P - tacrima inversata; A - paraboloid (folosita in special pentru balonul cu reflector incorporat); S - con inversat; T - tub sau cilindru; PAR - circular. Tipul balonului (litera suplimentara): A- ascutit;

Capitolul 4: Surse electrice de lumina


C - sectiune conica Ia baza; D - adancituri, ondulatii; F - striatii pe suprafata exterioara; L - lentila; S - sectiune circulara Ia baza; T - sectiune circulara Ia varf; X - special (fig. 1.4.3.) Balonul din sticla poate fi supus unor tratamente ca de exemplu: matuire, opalizare, colorare, lacuire, oglindare. (adica in zona peretelui din sticla) o halogenura volatila din W. Aceasta nu se poate depune pe balon ci migreaza in interiorul balonului datorita curentilor convectivi din acesta, astfel incat, in timp, ravine in apropierea filamentului. La temperatura filamentului de aproximativ 3000 K se descompune in W (care se depune pe filament) :;;i halogenul care ravine in ciclu. Din acest motiv LIH au balonul sferic sau cilindric, in a:;;a fel incat filamentul sa se afle Ia egala distanta de peretii balonului. Prin acest proces durata de functionare a lampii cre:;;te. Deoarece atat temperatura balonului cat :;;i presiunea gazului inert sunt mai mari decat Ia UC, dimensiunile balonului sunt reduse, iar materialul utilizat este sticla de cuart, rezistenta Ia temperatura :;;i presiune ridicate, dar mai putin rezistenta Ia actiunea unor agenti chimici. Din acest motiv lampa cu halogen nu trebuie manipulata cu mana. Grasimea de pe degete este suficienta,

4.1.2. LAmpi cu ciclu regenerativ cu halogen (LIH)


Lampa cu incandescenta cu ciclu regenerativ cu halogen elimina inconvenientul evaporarii filamentului din W :;;i depunerii acestuia pe peretii balonului din sticla. Principiul de functionare este aratat in fig. 1.4.4. Particulele din W, rezultate din evaporarea filamentului formeaza cu halogenu!, Ia temperatura de 200 ...300 o c

QQ0
A

11

PAR

8A

cc

EO

Rg.I.4.2.Lampa cu I~

claslcl.
1 - filamentul; 2 - suportul filamentului; 3 - balonul lampii; 4 - gaz inert, de umplere; 5 - soclu cu filet sau baioneta; 6 - su ort electrozi.

t
Cf

~
Gl GS GT

EST

~
.

GX

Fig. 1.4.3. Prlncipalele fonne de baloane ale limpilor lncandescente.

Capitolul 4: Surse electrice de lumina


ca Ia temperatura foarte mare a balonului, sa duca Ia distrugerea acestuia. Reflectorul .dichroicu Multe tipuri de Iampi incandescente, in special, cele cu ciclu regenerativ (cu halogen), sunt echipate cu a:;;a-numitul ,reflector dichroic" sau ,cold-light mirror". Altele sunt previizute cu filtre colorate ce functioneaza pe acela:;;i principiu. Scopul acestuia este de a reflecta anumite radiatii :;;i de a transmits altele. Reflectorul dichroic este alcatuit din straturi (aproximativ 20) dispuse alternativ ce contin doua materials cu indici de refractie diferiti (fig. 1.4.5). Principiu/ de functionare Fenomenul de reflexie apare Ia interfete. in functie de grosimea stratului, unele radiatii sunt transmise, altele sunt reflectate. Astfel, reflectorul reflecta radiatii vizibile (380 ... 780 nm), fluxul luminos fiind dirijat in zona de interes, in timp ce radiatiile infraro:;;ii (800 ... 1600 nm) sunt transmise inapoi in aparatul de iluminat. Astfel, caldura emisa - o caracteristica a sursei incandescente - este considerabil redusa in fata aparatului de iluminat, ea fiind dirijata in spatele acestuia. Transmisia :;;i reflexia sunt determinate de numarul de straturi, variatiile in grosimea fiecarui strat :;;i valorile indicilor de refractie.

I. Sisteme de iluminat

~
i
1

: , '
I
1

W+2Br

WBr2
i

Fig. I. 4.4. Princlpiul de functionare a llmplllncandescente cu clclu regenerativ cu halogen (cu brom).

decurs de cativa ani sa fie gradat eliminate complet din sistemele de iluminat. Redarea cu/orilor Lampa cu incandescenta clasica se Soclul llmpii caracterizeaza printr-un spectru lumiLampile incandescente se executa cu . nos agreabil, bogat in radiatii calde. Ea soclul in urmatoarele variants: permite realizarea unei ambiante in - tip Edison (E 10, E 14, E 27, E 40) care redarea culorilor este excelenta. lndicele de redare este apropiat de vasau cu filet; - tip baioneta (B 15, B 22) sau tara loarea maxima Ra= 100. filet. Numarul indica diametrul socluDe asemenea, inertia termicii :;;i lului lampii, [mm]. minoasa a filamentului fac ca variatia curentului alternativ sa nu fie sesizabila, Caractertstlclle llmpllor cu ceea ce conduce Ia un mediu placut, incandescent~ (claslce cu halogen) odihnitor, care nu agreseazii ochiul. Lampile cu incandescenta se fabrica Luminanta intr-o gama larga de puteri: Valoarea ei este ridicata, fiind de 7,5 ... 2000 W, dar cele folosite pentru 7106 cd/m2, dar poate fi diminuata iluminat au puterile intre 25 :;;i 200 W. prin utilizarea sticlei mate sau opale Tensiunile de alimentare sunt de 12, 24 (3104 cd/m2), atunci cand sursa este vizibila. :;;i 230 v. Eficacitatea luminoasa Deprecierea in timp a lampii cu Este cuprinsa intre 8 :;;i 17 [lm/W] incandescenta clasice Exista doua motive pentru care fluxul pentru lampa cu incandescenta clasica (LIC) (in conditiile pastrarii tensiunii Ia luminos al unei Iampi incandescente valoarea nominala). La lampile cu ciclu clasice descre:;;te in timp. Primul regenerativ cu halogen, eficacitatea lu- consta in evaporarea filamentului care minoasa poate ajunge Ia 20 ... 30 lm/W. devine mai subtire. Cel de-al doilea Durata de functionare motiv il constituie depunerea W pe Este de aproximativ 1000 h pentru peretii balonului din sticla, ceea ce LIC :;;i 2000 h pentru LIH. Scaderea in duce Ia formarea unui strat absorbant timp a fluxului luminos se produce da- pe peretii interiori ai lampii (avand ca torita imbatranirii lampii. Dupa acest efect scaderea puternica a eficacitatii timp lampa trebuie inlocuita. luminoase). Aceste inconveniente sunt Durata de viata a unei Iampi este eliminate, partial, Ia lampa cu ciclul timpul dupa care aceasta are fluxul ze- regenerativ cu halogen. Caracteristicile lampilor incandesro (se intrerupe filamentul, se fisureaza balonul de sticla :;;i patrunde aer in ba- cente sunt mult influentate de tensiulon, aer care provoaca arderea imedia- nea de alimentare Ia care functioneaza (fig. 1.4.6). ta a filamentului). Lampile incandescente au durata de Lampile cu incandescenta clasice se functionare aproape egala cu durata de pot utiliza :;;i in instalatii a caror tensiuviatii, astfel ca schimbarea acestor sur- ne de alimentare este variabila, in scose se face, de regula, in momentul in pul modificarii fluxului luminos, obtinandu-se astfel un nivel de iluminare care acestea nu mai emit flux luminos. Datorita eficacitatii luminoase sciizute corespunzator cerintelor din incaperea :;;i a duratei de functionare reduse, Comunitatea Europeana i:;;i propune reducerea Ia minimum a utiliziirii lampilor cu incandescenta clasice, urmand ca in

,1

40 20
0

Fig. 1.4.5. Princlplul de func1ionare a reflectorulul ,dlchroicu

Fig. lA.&. Diagraml ce lndlcl efectul vari~i tenslunll de alimentare asupra duratel de func1ionare (D), fluxulullumlnos (ct), eflca~l luminoase (e), puteril dislpate (P) ca procente din valortle lor nomlnale.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 4: Surse electrice de lumina


$i, totodata, valoarea indicelui de reda. re a culorilor. Amorsarea descarcarii se realizeaza Ia lampile cu descarcari prin: supratensiune ($0C de tensiune), SCaderea lenta, prin ionizare, a rezistentei mediului ' de descarcare sau prin combinarea celor doua sisteme. Pentru stabilizarea descarcarii este utilizata o bobina (balastul). Acesta : trebuie sa indeplineasca urmatoarele ' conditii: sa asigure stabilizarea descarcarii, sa prezinte un factor de putere ridicat, sa aiba un procentaj scazut de armonici, sa fie echipat cu sisteme de atenuare a parazitilor radio sau TV, sa prezinte o functionare silentioasa intrun timp de viata cat mai indelungat. Til purile de balasturi clasice pot fi inlocuite cu unele electronice prevazute cu . convertor de frecventa (pana Ia 20 kHz). Marirea frecventei conduce Ia eliminarea fenomenului de palpaire, caracteristic lampilor cu descarcari ali, mentate in curent alternativ Ia frecveni ta de 50 Hz.
1
'l

respectiva (in cazul sistemelor de ilumi- aplicatii speciale: Ia farurile auto, ale bicicletelor, Ia lanterne, instrumente nat interior). Astfel, o reducere a tensioptice, echipamente medicale, penunii de alimentare conduce Ia scaderea tru fibrele optice, semafoare, pentru temperaturii filamentului, a temperaturii iluminatul mijloacelor de transport; de culoare, a eficacitatii luminoase, dar domeniul foto: pentru proiectoare, Ia cre$terea duratei de functionare. pentru iluminatul studiourilor; Lampa cu ciclu regenerativ cu halogen poate fi, de asemenea, utilizata radiator de infraro$ii (in scopuri medicale, uscare, coacere etc.). in astfel de cazuri, dar, sub o anumita Conform Directivei 2005/32/EC, davaloare, lampa se race$te astfel incat ciclul regenerativ inceteaza. De aici, torita performantelor energetice (randalampa cu ciclu regenerativ se va com- ment, eficacitate luminoasa) reduse, in porta ca o lampa clasica, obi$nuita. raport cu alte tipuri de Iampi, lampile Datorita dimensiunilor mici efectul de cu incandescenta clasice vor fi scoase innegrire a peretilor lampii este mai ac- din uz in Uniunea Europeana intre sepcentuat. De aceea, este de recoman- , tembrie 2009 $i septembrie 2012. dat ca folosirea lampii cu halogen sa nu se faca sub o anumita valoare a 4.2. LAmpi fluorescente tensiunii intr-un circuit cu o miC$Orare prelungita a tensiunii. Sunt Iampi cu descarcari in vapori de mercur, cu sau fara adaosuri de gaze. Domenii de utilizare Datorita simplitatii sale, a calitatilor Radiatiile luminoase sunt obtinute in sale de contort $i culoare, datorita po- cea mai mare parte nu datorita sibilitatii de conectare directa, lampa cu fenomenului de descarcare ci celui de fluorescenta. produs de o substanta incandescenta poate fi utilizata pentru: (luminofor) plasata pe fata interioara a iluminatul din: - locuinte. hoteluri, sali de spectacol acestora. Lampile fluorescente clasice sunt clasice, iluminatul local industrial (unde sunt cerinte de redare a Iampi cu descarcare in vapori de mercur de inalta sau joasa presiune. Desculorilor); - muzee, studiouri, incaperi cu timp carcarea electrica in astfel de medii de utilizare redus; este foarte bogata in radiatii ultraviolete. Pentru obtinerea radiatiilor luminoa- iluminatul de siguranta; semnalizari: se se folose$te o substanta fotolumi- pe panourile de semnalizare, nescenta denumita luminofor. - tablouri de comanda, Stratul de luminofor (care acopera - lifturi (accentul punandu-se pe peretii din sticla Ia interior) are rolul de semnalizarea functionarii $i nu pe a realiza conversia energiei emise in iluminatul mediului inconjurator); spectrul U.V. in energie in spectrul vi iluminatul decorativ (in care se folo- zibil, indeplinind urmatoarele conditii: randament bun al conversiei, transpasesc mai ales lampile miniatura); medii speciale cu temperatura ridica- renta Ia radiatiile vizibile, rezistenta in ta, cu particule de apa pulverizata, in timp Ia iradiere, rezistenta Ia $OCuri de care sursele sunt supuse unor $OCuri , iradiere produse de conectari - decode temperatura $i impactului cu ! nectari frecvente. Compozitia stratului diferite particule; de luminofor determina culoarea lampii
1

4.2.1. Limpi fluorescente tubulare


Acestea (fig. 1.4.7) sunt Iampi cu des' carcari in vapori de mercur Ia joasa presiune. ' Descarcarea in lampa fluorescenta
10v
!!!! (%)

!L
~
~

2.

CD

::J

~+0-0---4+0-0---5~0-0~~6~0=0~-7~0-0~
--+A.[nm)

JMlA

Fig. IA.S. Componenfa stratulul


fluorescent

RUV

1 - aluminat de bariu $i magneziu; 2 - borat de magneziu; 3 - oxid de ytriu.

\Q==Q
EL
AM
Flg.IA.7. Lampa ftuorescentl tubulari.

160/

60""

EL - electrod; E - electroni; AM - atom de mercur; L - luminofor; RUV - radiatii ultraviolete; RL - radiatii luminoase. 4 6 _putere PM. _ . 8 Tip soclu - - 85 85 85 - - - - - - - - - - -16 16 - --- 16 _l;>iarn. {mm] . -. Lungime [mm] 136 212 288
..

a b Fig. IA.9. ~une printr-o Iampi cu reflector (a) ,1 cu fantl (b): 1 - tub de sticla; 2 - stratul reflector; 3 - stratul luminofor.
38 40 58 813 813 813 26 38 26 1047 1200 1500
---

Tabelull.4.2. Diametre sllunalml ale tuburllor ftuorescente (exemDie)


-

----

13 813 16 517

14 26 360

15
-

813 813 ----------------26 437

16 813 26 590

18 813 26 590

--

20 30 36 813 813 ------ - - - 813 38 26 26 590 895 1200

----

-----

65 813 38 1500
-----

Capitolul 4: Surse electrice de lumina


este de tipul ,coloanei pozitive", majoritatea radiatiilor (95 %) producandu-se in spectrul ultraviolet (pe benzile: 253,7 l;li 185 nm) l;li 5 % in spectrul vizibil. Dimensiunile tubului l;li ale diametrelor sunt tipizate (tab. 1.4.2). Se executa l;li Iampi fluorescente cu tubul de forma toroidala cu diametrul de 32 mm, torul avand diametrul de 305 mm pentru lampa de 32 W l;li 406 mm pentru lampa de 40 W. Se monteaza in aparate de iluminat speciale. Lampile sunt echipate cu doua socluri, cate unul in fiecare capat al lampii, prevazut cu terminatii bipolare pentru electrozii de capat; citra soclului (ex. 813) reprezinta distanta [mm] dintre conexiuni. Stratul de luminofor Gompozitia acestuia determina caracteristicile luminoase ale lampii: temperatura de culoare, indicele de redare a culorilor (Ra) l;li eficacitatea luminoasa. in compozitia luminoforului intra saruri complexe, substante denumite activatori (cu rol de a asigura initierea l;li activarea radiatiilor luminoase) l;li lianti. De exemplu, in gama de culoare 80 Philips, in componenta stratului fluorescent, intra: aluminat de bariu l;li magneziu, borat de magneziu l;li oxid de ytriu, fiecare avand emisia maxima Ia lungimea de unda de: 447, 542 l;li, respectiv, 610 nm (fig. I 4.8). Eficacitatea luminoasa a lampii fluorescente depinde l;li de alti factori cum ar fi, de exemplu: grosimea stratului fluorescent, uniformitatea l;li finetea sa. Exista insa l;li alte straturi, cu roluri diferite, aplicate pe suprafata tubului astfel: - silicon - ce se aplica in exteriorul lampii in vederea prevenirii problemelor de punere in functiune in medii cu umiditate mare; - conductor - dioxid de indiu sau de staniu aplicat intre stratul fluorescent l;li peretele din sticla pentru a permite punerea in functiune a lampii l;li Ia variatii mari de temperatura; - reflector (pentru lampa cu reflector inglobat) format din dioxid de aluminiu; este un strat opac, alb, aplicat intre stratul fluorescent l;li peretii tubului. Acesta nu se aplica pe toata suprafata tubului (fig. 1.4.9 a), pe restul suprafetei fiind aplicat numai luminoforul. Astfel tubul emite flux luminos intr-un unghi solid redus. Fluxul luminos este emis prin suprafata prevazuta cu strat de luminofor. Se executa l;li Iampi ce au prevazuta o fanta, cu rol de dirijare a fluxului luminos intr-un unghi solid foarte mic (pe suprafata fantei nu este prevazut luminofor - fig. 1.4.9 b). Electrozii Sunt realizati dintr-un material emisiv ce furnizeaza electronii necesari descarcarii. Din punct de vedere constructiv, electrozii sunt alcatuiti dintr-un filament din wolfram acoperit cu un strat emisiv ce elibereaza electroni atunci cand electrodul este incalzit Ia 800 G. Gel mai bun material emisiv utilizat pe scara larga este amestecul de oxid de bariu, strontiu l;li calciu. Amorsarea lampilor fluorescente utilizeaza in majoritatea cazurilor l;lOcul de tensiune cu ajutorul unui starter pe fondul scaderii rezistentei interioare a tubului, datorita preincalzirii electrozilor l;li ionizarii spatiului dintre electrozi. Astfel, lampa tip LFA (lampa fluorescenta cu electroni preincalziti) utilizea-

I. Sisteme de iluminat
za acest sistem. Lampile de tip LFR (cu aprindere rapids) folosesc l;lOCul de tensiune, realizat prin intermediul unui balast cu rezonanta de tensiune. Gazul de umplere Se utilizeaza un gaz inert ale carui functii sunt: - controlul asupra vitezei electronilor eliberati in descarcare (in caz contrar s-ar produce mai degraba ionizarea decat excitarea atomilor de mercur); - prelungirea vietii electrodului prin reducerea evaporarii materialului emisiv ca rezultat al unui bombardament prea intens; - amorsarea lampii. Gel mai uzual gaz este argonul care este amestecat cu neon in proportie de pana Ia 25 % in scopul asigurarii vitezei optime a electronilor emil;li. Eficacitatea luminoasa Aceasta poate fi: -a sursei e=cf>!Psursa [lm/W], - globala e= cf>/(Psursa+Pbatast) [lm/W]. La lampile fluorescente elementul de ' referinta este eficacitatea luminoasa globala. Uzual, pentru o lampa fluores centa e=40... 105 lm/W. Cu/oarea aparenta ~; redarea culorilor Gama de culori ale lampilor fluorescente este foarte variata datorita diferi' telor retete de pulberi ale luminoforului. Temperatura de culoare variaza intre 2700 l;li 6500 K. GIE a sugerat clasificarea urmatoare a culorilor l;li temperaturilor de culoare: temp. de culoare [K] I aparenta 3000 I alb-cald 3500 ' alb 4200 alb-rece : alb lumina zilei 6500

i
I I

rculoarea ___ _
1

'

N tzJ'--------_j
a
L1
~

L1:-~

_L_

5I
b

i L1 tzJ---'

NtzJ N
c

liiiii

TL

c II
d

Fig. 1.4.10. Scheme de conexlune a llmpllor fluorescente Ia ~:


a - cu balast inductiv; b - montare tandem; c - duo balast; d - montare cu rezonanta de tensiune (amorsare rapida). L 1 - faza sursei; N - neutrul sursei; TL - tub luminos; S - starter; L - bobina (balast); G - condensator; i - intreruptor.

in general, alegerea temperaturii de culoare se face in functie de nivelul de iluminare recomandat l;li de destinatia spatiului de iluminat. Se pot obtine ambiante calde Ia valori ale temperaturii de culoare de 2700... 3000 K, ambiante neutre Ia valori de 3000 ... 5300 K l;li ambiante reci Ia valori de 5300... 6500 K. Galitatea luminii este data de posibilitatea distingerii corecte a culorilor. lndicele de redare a culorilor variaza i intre valorile 51...98 in functie de fabricant l;li de tipul de lampa (tab.l.4.4). Se fabrica l;li Iampi cu emisie mono, croma pentru iluminatul decorativ. Lampile, in functie de caracteristicile lor, se folosesc in diferite aplicatii: - Ra<BO (ofera o redare moderata) sunt folosite in iluminatul exterior, activitati industriale unde nu sunt cerinte mari de redare a culorilor, - BO<RB<90 (ofera o redare buna) sunt folosite in activitati comerciale, sociale, locuinte, - Ra>90 (ofera o redare foarte buna) 1

I. Sisteme de iluminat
sunt folosite acolo unde sunt cerinte mari de redare a culorilor - muzee, spitale (cabinete medicale), anumite magazine, studiouri grafice, ateliere toto etc. fn tabelele 1.4.3. !?i 1.4.4. sunt date cateva din caracteristicile lampilor fluorescente. Deprecierea lampii Star!;litul perioadei de functionare a unei Iampi este marcat de pornirea ternporizata a acesteia !?i inneg-irea peretilor tubului datorita evaporarii filamentului. Acest proces de imbatranire a lampii este accelerat de o insuficienta preincalzire a electrozilor sau de punerea !?i scoaterea in/din functiune repetata.

Capitolul 4: Surse electrice de lumina


Deprecierea lampii se datoreaza, in nu determina senzatii suparatoare Ia : principal, stratului de luminofor care, privirea lor directa, in comparatie cu ; datorita iradierii, devine mai putin efi- cea a lampii incandescente. cace, procentul de radiatii UV transferTimpul de reamorsare mate in radiatii vizibile fiind din ce in ce Este de maximum 3... 5 s Ia cele cu mai mic. ' starter !?i instantaneu, Ia cele tara starter. Factorul de putere Reg/area f/uxu/ui /ampii f/uorescente Deoarece circuitul de alimentare a Aceasta se realizeaza Ia lampile fluolampii este inductiv (datorita balastului !?i rescente cu ajutorul unui sistem cu descarcarii in arc) este necesara o tiristor sau variator de frecventa. imbunatatire locala a factorului de putere Reglarea fluxului lampii, cu balast cu ajutorul unui condensator static. clasic, se poate face pana Ia o valoare Valoarea factorului de putere ameliorat de 50 % din valoarea curentului elecpentru sursele fluorescente montate in tric din tub, valoare sub care descaraparate de iluminat este, de regula, 0,95. carea nu mai asigura caldura suficienta i Luminanta sursei pentru electrozii lampii. 1 Are valori sub 3104 cd/m2, ceea ce Cu regulatorul electronic de frecventa
1

Tabelull.4.3. Ceracterlstlclle tuburllor ftuorescente fabricate 1n RomAnia

Temperatura de culoare [K]

6500

lipul

alb lu;.,ina

Tip de culoare zilei 1-::c=-u--=-lo_a_r_e_a----+r-e_c_e---=::_:_-:.::___, aparenta Redarea slaba culorilor Eficacitatea luminoasa [lm/W] 57,5

I.
1

zilei I ---lneutra neutra I --~ ameliorata I acceptabila foarte fata de (1) . buna I 53,75 67,5 46,25 rece

~~inB- OJ~ =la~~~~-:xl~~~J ~:a;:d-! 81b ~uS.


i

4300

2900

4000

de lux generatie" calda calda ; , _{Qiacuta} I slaba : acceptabila I foarte i buna


I
!
1

calda

70

44,75

80

Tabelull.4.4. Ceracterlsllclle tuburllor ftuorescente PHIUPS

Clasificare culoare

I I

Limitele pentru indicele Cod de de redare a culorilor Ra culoare PHILIPS


Ra < 80 80 < Ra < 90

f--------___,_1
1

t-

alb-cald

f---------------+-- RB-<aO - --~--!~


alb : - - - - - - - ...

~-- -----Ra ;-so- --

t- --

29 32 82

~~--- --+--~~gg- ~- ~~

Temp. de I lndice culoare [K] , de redare a _j iculorilor (Ra) 2900 51 2900 87 ! 2700 81
1
1
1

I
1

I
!

80 < Ra < 90
Ra > 90 Ra < 80

I
1
1

t-~::~~ii- L~0:_
36

--1- Eg -i- -5 --_


i
I
_J__

-t- --~~- ---42

Eficacitatea luminoasa [lmiW] 83 49 90

~!

~:gg : ~~
4100 4100 4000
I

3700

ii -~---~- 47__ _
84

~~

L_l

alb-rece
1

-------+80 < Ra < 90


Ra> 90
1

33 25 84

i
1

alb lumina zilei

as ~ sooo 37 j 4100 47 5ooo 95 i 5300 Ra < 80 ---r 54 6200 I 86 I 6300 89 (Iampi j 10000 cu aplicatii , speciale) ' I ~--~--~~----+--=~~~--T----~----~------~ Ra > 90 55 6300 95 50 96 I 6500 98 64 57 i 7300 94 45
___

---------------------L
I
1

83 62 96 J _____ 9 __ ___ ______ 92 ___ _ 96 46 i 96 46 98 65 I 72 69 77 90 70 69


1

63 70 80

---

Capitolul 4: Surse electrice de lumina


variabila intensitatea curentului electric din lampa poate fi diminuat pfma Ia 10 % din valoarea nominala. Functionarea $i /egarea Ia retea in functie de tipul balastului, durata de functionare poate sa fie: 6000 h, 7000 h putand ajunge pana Ia 10000 h. in fig. 1.4.10 sunt prezentate cele mai folosite solutii de Iegare Ia retea a lampilor fluorescente.
120
[%)

I. Sisteme de iluminat

100

....- --- --- ---

_,
...'
---

ind

~~

80

-~ ', ' ~-

cap :..:.=.-'Pind Vind

60

i-- --- ---

""""'' ~'

~-

"~~ "\
' ''

40

~-~~

Pea
Vcap

~ T]ind <Pind
T]cap

20
I

'

Illcap

20 30 40 50 60 70 80 90 Temperatura, [ 0 C]

100

Fig. IA.11. Vart&1ia caractertstlcllor limpll ftuorescente de 40W. I - curent; <I> - flux; V - tensiunea pe tub; P - puterea absorbita de lampa; YJ - randamentul luminos pentru toate caracteristicile: in montaj inductiv (ind) ~i capacitiv (cap).

Aprinderea lampii tensiuni, a retelei ~i cea de autoinducLa punerea sub tensiune (fig. 1.4.10 a) tie, sa nu aiba acela~i semn incat intre intre electrozii tubului nu se poate pro- electrozii tubului sa nu creasca tenduce descarcarea electrica, rezistenta siunea. in acest caz descarcarea in tub dintre ace~tia fiind foarte mare. intre nu se produce ~i se reia aprinderea cu electrozi trece un curent mic de con- prima faza. Ciclul se repeta pana Ia ductie datorita ionizarii naturale din tub. realizarea descarcarii in tub. Starterul este o lampa_ cu descarcari in lnfluenta temperaturii mediului ambilicarire ce are doi electrozi, unul dintre ant asupra caracteristicilor unei Iampi ace~tia fiind bimetalic. in prima faza a fluorescente de 40 W in montaj inducaprinderii, Ia punerea sub tensiune, tiv (ind) ~i capacitiv (cap) este redata in intre electrozii starterului are loc o des- fig. 1.4.11. carcare ce produce incalzirea electroin ultimii ani balastul lampilor fluoreszilor acestuia. Electrodul bimetalic se cente a fost inlocuit cu un balast elecdeformeaza, apropiindu-se de celalalt. tronic. Faza se incheie cand cei doi electrozi Acesta are urmatoarele avantaje: intra in contact, moment in care incepe - putere asbsorbita mica, sub 5 W; faza a doua a aprinderii. Electrozii - timp de aprindere foarte scurt - circa starterului se afla in contact, astfel ca , 1 secunda. rezistenta dintre ace~tia se mic~oreaza Dezavantajul balasturilor electronice foarte mult (pana Ia rezistenta de con- consta in aceea ca introduc armonici tact) incat curentul prin electrozii tubu- superioare ce deformeaza puternic lui cre~te semnificativ. Electrozii tubului reteaua. se incalzesc pana Ia incandescenta ceea ce conduce Ia o puternica ioniza4.2.2. Umpi fluorescente re a mediului din tub, ce ajunge Ia sacompacta turatie. in aceasta faza electrozii starterului nemaifiind sub actiunea termica a Din punct de vedere al principiului de arcului electric se racesc. Ultima faza a functionare lampa fluorescenta comaprinderii incepe in momentul in care pacta este identica cu cea tubulara. electrodul bimetalic al starterului se in- Descarcarea se produce intr-un tub ~i departeaza brusc de celalalt. intrerupe- canat, de dimensiuni mult mai mici. Erea curentului din circuit produce o ten- chipamentul anex de punere in functisiune electromotoare de autoinductie une ~i stabilizare a descarcarii este ce se suprapune pe tensiunea retelei montat in interiorul soclului lampii. astfel ca are loc descarcarea electrica ! Din punct de vedere constructiv, intre electrozii tubului (rezistenta dintre lampile fluorescente compacta sunt: ace~tia fiind redusa datorita incalzirii ~i , - direct interschimbabile cu lampile inionizarii). Este posibil ca cele doua candescente, soclul fiind de tip Edison (E), fig. 1.4.12 a; - Iampi cu soclul tip baioneta (B), fig. 1.4.12 b. Tubul de descarcare poate fi direct vizibil, protejat in globuri sau cilindrii, clari sau opalescenti, fig. 1.4.12 c.
Timpu/ de functionare Timpul de functionare garantat de producatori este de regula, de Ia 8000 Ia 10.000 h. Eficacitatea luminoasa La aceea~i valoare a fluxului luminos emis, lampa fluorescenta compacta consuma de 4 ... 5 ori mai putina energie decat lampa cu incandescenta ciasica (tab.l.4.5). Luminanta sursei fluorescente compacta este acceptabila fiind mai mica

Fig. 1.4.12. npurt de surse ftuorescente compacta:


a - cu soclu tip Edison; b - cu soclu tip baioneta; c - cu tuburile protejate.

Tabelull.4.5. Caractertstlclle lumlnotehnlce ale limpilor ftuorescente compacta. soclu tip Edison 25 11 13 15 18 20 23 P[W] 9 400 550 1100 1400 1500 350 800 850 <I> Jim] 36 e [lm/W] 42 47 61 60 39 53 55 soclu tip baioneta 7 9 10 11 1-1:3 18 24 26 32 40 55 5 PJW] <I> [lm] 250 400 600 600 900 f.IOQ_ 1200 1600 1800 2400 2500 4800 67 60 82 69 67 67 75 87 87 e [lm/W] 50 57 69
---- -------------

Fig.l.4.13. Lampa cu vapori de sodiu Ia joasi presiune: 1 - tub de descarcare; 2 - adancituri ce contin sodiu; 3 - tub exterior; 4 - electrod; 5 - soclu.

I. Sisteme de iluminat
de 3104 cd/m2, tara a provoca o senzatie de inconfort. Aceste Iampi vor lnlocui lampile incandescente clasice, care vor ie~i din uz In Uniunea Europeana lntre 2009 ~i 2012.

Capitolul 4: Surse electrice de lumina


condensarea sodiului In procesul de racire dupa ce sursa a fost scoasa din functiune. in cazulln care aceste adancituri n-ar exista, sodiul ar putea condensa oriunde pe peretii tubului fapt ce ar conduce Ia formarea unui strat ce ar absorbi o parte din fluxul luminos emis de lampa, scazandu-i astfel eficacitatea luminoasa. Gazul de umplere Amestecul este format din 99 % neon ~i 1 % argon, Ia o presiune In stare de nefunctionare a lampii de 1000 Pa. Neonul are rolul de amorsare a lampii, iar argonul are rolul de a forma cu neonul un amestec de gaze ce initializeaza descarcarea Ia o tensiune de numai 500 ... 1500 V, In functie de tipullampii. in mod normal, fiecare adancitura este umpluta cu 75 mg de sodiu. in primele minute ale functionarii, din cauza neonului, culoarea lampii este ro~u-oranj, culoare care dispare dupa amorsare. Lampa intra In functionare normala dupa 10 min. E/ectrozii Sunt din wolfram. Ca material emisiv depus pe electrozi se folosesc oxizii de bariu, strontiu sau calciu. Tubul exterior Pentru a mentine temperatura de 260 oc. pentru evaporarea In conditii optime a sodiului, este necesar ca tubul exterior sa asigure o izolatie termica buna. Pe suprafata lui interioara se depune un strat de oxid de indiu, cu rol de a reflecta radiatiile infraro~ii lnspre tubul de descarcare, pastrand constanta temperatura necesara proSOX 90W cesului. Exista ~i Iampi cu sodiu de joasa presiune cu tubul de descarcare sub forma liniara, de fabricatie PHILIPS (denumite SLI). Acestea difera atat prin caracteristici cat ~i prin faptul ca electrozii trebuie prelncalziti. Caracteristicile lampii Aproximativ o treime din puterea consumata este convertita In radiatii vizibile. Restul II reprezinta ,pierderi" sub forma de caldura, marea majoritate prin convectie ~i conductie. Culoarea aparenta :;;i redarea culorilor Lampa cu vapori de sodiu de joasa presiune are temperatura de culoare de 1700 K ~i emite o radiatie monocromatica (589 nm). De aceea, nu se poate vorbi de o redare a culorilor Ia acest tip de sursa, astfel ca Ra=O. Eficacitatea luminoasa Este de 100 ... 200 lm/W. Emisia radiatiilor vizibile se face In apropierea domeniului ce corespunde eficacitatii luminoase relative spectrale maxime (V~.=1, fig. 1.4.14). La aceasta sursa nu se poate realiza o reglare tina a fluxului luminos.

4.3. Lim~i cu descirciri in vapori Cle sodiu Ia joasi presiune


Lampa cu descarcari In vapori de sodiu Ia joasa presiune este prezentata In fig. 1.4.13. Radiatiile luminoase sunt produse direct de descarcarea In vaporii de sodiu. Tubul de descarcare Este confectionat din sticla clara tratata pentru a fi rezistent Ia solicitari termice ~i mecanice. Tubul de descarcare este prevazut cu mici adancituri unde este depus sodiul. Aceste spatii sunt mai reci decat restul suprafetelor, fapt ce determina
1,0 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,1
I

---,
I
I

lnfluenta temperaturii mediului exterior


Datorita izolarii termice bune, lampa cu descarcari In vapori de sodiu de joasa presiune nu este influentata, practic, de variatiile de temperatura. Totu~i. amorsarea lampii este influenta ta negativ Ia o temperatura mai mica de -30 oc. Pozitia de functionare Este recomandata de fabricant. Utilizarea lampii lntr-o alta pozitie reduce durata de functionare ~i eficacitatea luminoasa a acesteia deoarece sodiul nu mai condenseaza In spatiile prevazute. in fig. I 4.15 se pot urmari pozitiile de functionare pentru lampile PHILIPS SOX ~i SOX-E.

0,31 0,2
400 450-500-550 60o650l00 750 Lungimea de unda /-.., [nm]

Fig. 1.4.14. Radiatla monocromaticA a limpii cu vapori de sodiu(A.::589 rvn) Ia joasl preslune are o eficacitate lumlnoasi relativi spectrali de 0,n.

sox 18 w sox 35 w sox 55 w


SOX-E 18 SOX-E 26 SOX-E 36

sox 135 w
SOX 180W SOX-E 66 SOX-E 91 SOX-E 131

4.4. LAmpi cu descirciri in vapori de mercur Ia inalti presiune


Acestea pot fi: - cu sticla clara sau strat fluorescent; - cu adaosuri de halogenuri metalice.

Fig. 1.4.15. Pozijla de functionare Ia limpile cu descArciri Tn vapori de sodiu Ia joasi presiune (SOX 'i SOX-E produse de PHILIPS).

365

253,7
435,8

546,1 579 404,

Umpile cu descArcAri 1n vapori de mercur Ia 1na~ presiune cu sticliJ clariJ sau strat fluorescent
S-a constatat ca, odata cu cre~terea presiunii mercurului din tub, se obtine o eficacitate luminoasa mai mare, prin cre~terea emisiei radiatiei In domeniul vizibil ~i mic~orarea celei In domeniul ultraviolet. 0 comparatie a spectrului de emisie lntre lampile cu descarcari In vapori de mercur de joasa presiune (a) ~i cele de lnalta presiune (b) poate fi urmarita In fig. 1.4.16. La acest tip de lampa descarcarea are loc lntr-un tub din cuart. 0 parte

184,9
7 579 5,a546,1 I 29 ,7 313365 404 '43 200 300 400 500 600 [nm] 253,7 300 400 500

600 700 [nm] b F~g. 1.4.16. Compa~ a spectrelor pentru limpile cu clescirciri in vapori de rnercur: a - Ia joasa presiune; b - Ia inalta presiune.

I. Sisteme de iluminat
din radiatia emisa se gase~te In domeniul vizibil iar o alta parte In domeniul ultraviolet. De aceea lampa poate fi prevazuta ~i cu un strat fluorescent cu rol de convertire a radiatiilor UV In radiatii vizibile (In acest caz eficacitatea
cre~te).

3
4

5 6 7
8

Partile componente ale lampii pot fi urmarite In fig. 1 .4.17. Aprinderea lampii se realizeaza cu ajutorul electrodului auxiliar. Acesta este conectat Ia electrodul opus prin intermediul unei rezistente de aproximativ 4000 Q. Astfel, Ia punerea sub tensiune, intre electrodul principal ~i eel auxiliar alaturat lui (de regula ace~ tia sunt spiralati impreuna incat distanta dintre ei este foarte mica - diviziuni de milimetru), au loc descarcari electrice. Acestea lncalzesc tubul ~i ionizeaza atmosfera din el pana Ia saturatie, moment in care descarcarea se produce intre electrozii principali - deoarece rezistenta dintre ei este mult inferioara celei de 4000 Q aflata pe circuitul alectrod principal-electrod auxiliar. Parametrii nominali ai lampii se obtin dupa cateva minute, atunci cand mercurul s-a evaporat complet. Variatia caracteristicilor (intensitatea curentului electric, puterea lampii, fluxul) cu tensiunea de alimentare poate fi urmarita in fig. 1.4.18. Lampi cu descarcari in vapori de mercur Ia lnalta presiune cu adaosuri de halogenuri meta/ice (metal halide - MH) Pentru a se modifica spectrul radiatiilor emise de lampa cu vapori de mercur de lnalta presiune In culori calde s-a ajuns Ia introducerea unor elemente metalice In tubul de descarcare. Folosirea unor halogenuri metalice (ioduri, bromuri, fluoruri}, de sodiu, taliu sau indiu ce produc radiatii in spectrul galben, verde ~i. respectiv, albastru, spectrul luminos ale acestor Iampi se im-

bunatate~te foarte mult oferind o buna redare a culorilor: Lampile "MH" au eficacitatea luminoasa cuprinsa lntre 70 ~i 95 lm/W, aceasta depinzand de metalul folosit.

Flg. IA.17. Lampa cu deacircirtln vapori de mercur lalnaltl preslune: 1 - inel de sustinere; 2 - balon din sticla clara; 3 - lnveli~ interior; 4 - suporturi conductoare; 5 - tubul de descarcare; 6 - electrod auxiliar; 7 - electrozi principali; 8 - rezistenta; 9- soclu.

1
% 150

140
/

/ / / /
/
/

130 120
/
/ /

2 3
4

v%

5 6 7

110 115 120 80


/ /

70
60

I' / p' <I>

Fig. 1.4.18. Varia11& procentuali a caractertstlcllor limpll cu vaport


de mercur fun~ de tensiune: I - intensitatea; P - puterea; cj> - fluxul luminos; V - tensiunea.

F"~g.IA.19.

Lampa cu luminA mixti:

1 - balonul, 2 - filamentul, 3 - tubul

rn

de descarcare, 4 - suportul filamentului, 5 - electrodul principal, 6 - lnveli$ interior, 7 - suportul tubului de descarcare, 8 - soclu.

Lampi cu desciircari In vapori de mercur Ia fnalta presiune cu balast Incorporal (Iampi cu lumina mixta) Acestea sunt similare lampilor obi~ nuite cu descarcari In vapori de mercur de inalta presiune cu deosebirea ca balastul (format dintr-un filament din W} este incorporat In lampa, fiind conectat In serie cu tubul de descarcare. Lampa functioneaza pe baza a doua principii: descarcare In vapori de mercur de inalta presiune $i principiul filamentului incandescent. Spectrul luminos al descarcarii eontine ~i radiatii calde produse de filament. Lampa are avantajul ca poate fi folosita, prin conectare directa, In locul celei incandescente. Ea se fabrica in gama de puteri de 100, 160, 250 $i 500 w. La lampile cu lumina mixta, eficacitatea variaza intre 11 $i 26 lm!W. Partile componente ale lampii cu balast incorporat sau cu lumina mixta sunt prezentate In fig. 1.4.19. Caracteristicile limpii cu vapori de mercur de tnalti preslune Eficacitatea luminoasa Eficacitatea este influentata de stratul fluorescent, acesta determinand transformarea unui procent mare de radiatii UV In radiatii vizibile. De aceea, eficacitatea pentru lampa cu strat fluorescent este mai mare decat Ia cea cu balon clar. in general eficacitatea variaza in jurul valorilor 35 ... 60 lm/W. Culoarea aparenta $i redarea culorilor Lampile cu balon clar au spectrul emis In domeniile de nm: 404 - violet, 435,8 albastru, 546,1 - verde $i 579 - galben. Lampa are o culoare cu tenta albastruie $i este deficitara in radiatii ro~ii. De aceea Ra=15 (pentru Tc=6000 K). Doua variante imbunatatite le reprezinta lampa cu adaos de ytrium ~i vanadium cu rol In modificare a temperaturii de culoare (Tc=3850 K $i, respectiv, Tc=3300 K). in acest caz indicele de redare a culorilor este Ra=45 ~i. respectiv, Ra=53. La lampile cu filamentul incandescent Tc=3600 K ~i Ra=60. Pozitia de functionare este universals cu o exceptie: Ia cea cu lumina mixta se impune o inclinare cu 30 fata de verticals pentru 100 $i 160 W, $i 45 pentru 250 $i 500 W, iar pentru MH, cea indicata de fabricant. Durata de functionare a lampii este de 12000... 20000 h, dar depinde de ti-

I. Sisteme de iluminat
pul lampii. De exemplu, Ia cea cu lumina mixta, este influentata de frecventa punerii/scoaterii in/din functiune a lampii ~i. de asemenea, ~i de faptul ca, Ia inceput, tensiunea aplicata filamentului este mult mai mare decat cea nominafa (pentru lampile incandescente aceste procese conduc Ia mic~orarea duratei de functionare a lampii). lnfluente exterioare Temperatura exterioara i ntre -20 ~i +40 oc nu influenteaza, esential, punerea in functiune a lampii. Lampa trebuie sa se raceasca pentru a putea fi repusa in functiune. La cea cu lumina mixta, timpul de repunere in functiune este de 5 .. . 10 min, iar Ia MH, 20 min. Palpairea (flickerul) Eliminarea fenomenului de palpaire este realizata, in mare parte, Ia cele cu strat fluorescent, prin legarea a doua Iampi intr-un circuit duo sau alimentarea pe faze diferite a aparatelor de iluminat alaturate (de regula sunt utilizate circuitele trifazate). Variatia f/uxului luminos Cu un echipament adecvat se poate varia fluxul luminos al lampii pana Ia 50 % din valoarea sa nominala. Sub aceasta valoare apar (in special Ia MH) diferente de culoare, radiatiile devenind monocromatice.

Capitolul 4: Surse elect.rice de lumina


lampa SON White (PHILIPS) cu p=95 mercur Ia inalta presiune, conectarea Ia retea facandu-se direct igniter. kPa are Ra::::BO. Eficacitatea /uminoasa e=66 ... 138 lm/W, in functie de gazul folosit pentru 4.6. Alte limpl cu descirclrt gaze punerea in functiune a lampii. La lampa SON White eficacitatea are cea mai 4.8.1. Limpile cu deaclrclri Ia , mica valoare: 37.. .48 lm!W. joasl prealune tn gaze sau Durata de functionare a liimpii este estimata a ajunge chiar pana Ia amestecuri de gaze '' vaport metallci cu coloana lumlnoasi 26000 h fiind influentata de: stabilitatea pozltlvi tensiunii, frecventa conectarii Ia retea, tipul de balast ~i igniter, temperatura Sunt utilizate pentru efecte decoratitubului de descarcare. Aprinderea se realizeaza cu ajutorul ve, reclame. Pentru gaze culorile sunt: unui dispozitiv (igniter) ce produce ~o ro~u (neon), galben (heliu), albastru (arcuri de tensiune de 1-3 kV cu frecventa gon). Alte culori se pot obtine prin . amestecul in proportii diferite sau prin de 1 Hz. Variantele constructive sunt i n gama amestecuri cu vapori metalici (mercur, de puteri: 50, 70, 100, 150, 250, 400, sodiu sau alte combinatii). ! 1000W. SON White (SDW-T): 35, 50 $i Lampile au forme ~i lungimi diferite pentru a se realiza literele sau desenele I 100 W iar SON-H: 210 $i 350 W. Domeniile de utllizare: iluminat pu- impuse de reclama. Acestea se conecblic, urban, decorativ, industrial ~i co- teaza in serie. Tensiunea de alimentare mercia!. SON-H poate inlocui lampa cu se alege astfel incat sa asigure caderile ' . - - - - - - - - - - - - - - - - . . . , de tensiune liniare de-a lungul tuburilor inseriate ~i caderile de tensiune Ia electrozii aflati in serie. Caderile de tensiune depind de compozitia ameste; cului de gaze din tuburi, de diametrul tuburilor ~i de materialul din care se : executa electrozii. Se pot atinge astfel tensiuni de cativa kV, ceea ce impune masuri speciale de izolare a lampilor ~~ de protectie impotriva electrocutarii. De exemplu, pentru o lampa tubulara cu neon, tensiunea necesara, ih curent alternativ, este cuprinsa intre 500 ~~ 5000 V, depinzand de lungimea firmei i luminoase. Lungimea tampii tubulare : poate sa ajunga Ia 14 m (argon/mercur), ' tubul avand diametrul de 22 mm. In' tensitatea este cuprinsa intre 20 ~i 100 rnA. Datorita tensiunii foarte mari aplicate Ia capetele lampii, este necesara impunerea unor masuri speciale in ceea Fig. 1.4.20. Lampe cu deeclrcirt In ce priv~te interferenta cu undele RTV. vapori de sodlu Ia hdtl preslune: Fluxul luminos este de 100...300 lrn/m 1 - suport; 2 - intrare curent; 3 balon (tub clar tara luminofor) sau 160 lrn/m exterior ovoid sau tubular; 4 - tubul (tub ce fol~e un strat de luminofor cu de descarcare; 5 - inveli~ interior; fosfor de culoare verde). fn general, fluxul 6 - dispozitiv de dilatare; 7 - intrare luminos depinde de diametrul tubului, de curent; 8 - dispozitiv pentru mentineintensitatea campului, de culoarea luminii rea vidului; 9 - soclu. ~i sistemului de producere a luminii (claca are sau nu strat fluorescent). Dt.Jata de viata este de 10000...20000 h.

tara

tn

tn vaport ile sodlu Ia fnalti


presiune
Lampa este diferita de cea Ia joasa presiune, datorita presiunii mult mai mari de vaporizare a sodiului, care produce scaderea fluxului luminos. Partile componente se pot observa in fig. 1.4.20. Comparativ cu lampa Ia joasa presiune, Ia care aproape toate radiatiile din domeniul vizibil sunt monocromatice, Ia aceasta, i n functie de presiunea din tubul de descarcare (de 10, 40 ~i 95 kPa), sunt emise radiatii ~i pe alte lungimi de unda, ceea ce contribuie Ia cre~terea capacitatii de redare a culorilor. in tubul de descarcare se introduc mercur ~i xenon pentru amorsare ~i echilibru termic care influenteaza pozitiv ~i compozitia spectrala (tab. 1.4.1).

4.5. Lim~ cu desclrciri

c.actertstlctle llmpl cu vapori de aodlu Ia tna1t1 preelune


Culoarea aparenta $i redarea culorilor Culoarea aparenta este galbena moderata (Tc= 1950 ...2500 K), dar, fata de cea de joasa presiune, Ia aceasta lampa exista radiatii ~i in alte benzi, ceea ce face ca aceasta sa aiba un indice de redare a culorilor ce variaza in limite largi. De exemplu, lampa SON (PHILIPS) cu p=10 kPa are Ra=23 ~i

4.6.2. Limpile cu desclrciri Ia joasi preslune tn gazele mentionate fl lumina negatlvl


Sunt utilizate ca Iampi de semnalizare i n tablourile de comanda pentru marcarea intreruptoarelor/comutatoarelor de perete, Ia iluminatul de veghe din spitale, dormitoare, aparate (~uru belnita pentru controlul tensiunii ~.a.). Datorita faptului ca electrozii pot lua

Fig. 1.4.21. Lampe cu lnductle:


1 - generator de inalta frecventa; 2 - convertor de putere; 3 - balon.

Capitolul 4: Surse electrice de lumina


diferite forme, h:lmpile pot fi sub forma de litere sau pot fi folosite $i ca elemente decorative. Puterea lampilor are valori intre 0,04 $i 0,05 W; intensitatea curentului este situata in intervalul 0,3 ... 2,5 rnA; tensiunea de amorsare este cuprinsa intre 50 $i 100 V c.a., intre 80 $i 160 V c.c.; eficacitatea luminoasa are valori de 0,3 ... 1 lm/W; durata de functionare este de peste 10000 h. minat. Pentru a putea fi utilizate in sisteme de iluminat, LED-urile trebuie sa aiba caracteristici luminoase (flux luminos, intensitate luminoasa, eficacitate luminoasa) mult superioare LED-urilor indicatoare. Acest lucru se traduce in principal prin valori foarte mari ale curentului direct (IF = 1000 ... 1500 mA, fata de 20 ... 40 rnA Ia LED-urile indicatoare). Aceasta implica luarea in considerare a degajarilor puternice de caldura in timpul functionarii Ia conceptia sistemelor de iluminat pe baza de LED-uri de putere, adica urmarirea realizarii unui management termic. Curentul direct IF este curentul (majoritar) absorbit de LED Ia alimentarea in polarizare directa (borna pozitiva a sursei de alimentare este pozitionata Ia anodul LED-ului). Materiale utilizate in fabricarea LED-urilor de putere sunt AI In GaP (fosfo-galioindura de aluminiu - pentru culorile ro$U, portocaliu $i chihlimbar) $i In Ga N (nitrogaliura de indiu - pentru culorile ver, albastru $i alb). Caracteristicile LED-urilor Una dintre cele mai importante caracteristici luminotehnice ale LED-urilor o reprezinta unghiul de vedere (notat 281/2). El reprezinta unghiul plan al conului cu varful in centrul optic al LED-ului $i care cuprinde 50 % din intensitatea maxima emisa. Acest unghi se mai poate defini ca fiind dublul unghiului dintre axa mecanica (acolo unde unghiul are valoarea 0) $i generatoarea care delimiteaza zona de Ia care intensitatea luminoasa scade sub 50%. Pentru LED-urile de putere de ultima generatie, unghiul 281/2 ajunge pana Ia 149 $i chiar 160, ceea ce inseamna Ca ele pot fi observate U$Or aproape din orice pozitie. Pentru un LED de putere, cea mai importanta caracteristica este temperatura jonctiunii (T). care nu trebuie sa depa$easca o valoare maxima admisibila pentru a nu permite distrugerea capsulei din material plastic. Temperatura jontiunii p-n influenteaza valoarea intensitatii luminoase, culoarea emisa $i tensiunea directa (Up). Astfel, odata cu cre$terea temperaturii, intensitatea luminoasa scade, lungimea de unda dominanta (a radiatiei monocromatice emise) se deplaseaza spre valori mai mari (capatul ro$U al spectrului vizibil}, iar tensiunea directa scade. Lungimea de unda dominanta variaza $i in valori mai mari (capatul ro$U al spectrului vizibil), iar tensiunea directa scad e. Tensiunea directa UF este tensiunea aplicata intre bornele sursei de alimen-

I. Sisteme de iluminat
tare Ia polarizarea directa, caracteristica valorii curentului direct. Lungimea de unda dominanta variaza $i in functie de curentul direct. Astfel, daca acesta cre$te, lungimea de unda se va deplasa spre valori mai mici (capatul violet al spectrului vizibil}. Eficacitatea luminoasa a LED-ului de putere se define$te, Ia fel ca in cazul oricarei surse de lumina, ca raportul dintre fluxul luminos emis 4>Led (lm} $i puterea absorbita strict de catre LED (W), a lua in considerare puterea absorbita de rezistenta inseriata necesara pentru miC$Orarea tensiunii directe pe LED. Valorile eficacitatii luminoase nominale pentru LED-urile de putere existente Ia ora actuala variaza de Ia 20 lm/W pana Ia 95 lm/W, in functie de curentul direct IF $i de tensiunea directa UF, iar eficacitatea luminoasa globala, inclusiv rezistenta, are valori reduse cu 20 ... 30 %. Durata de funcponaare a LED-urilor de putere atinge valori de 100.000 de ore, in conditiile unei exploatari corecte. Pentru aplicatiile legate de sisteme de iluminat interior, este importanta obtinerea luminii albe de culoare aparenta

4. 7. Limpi cu induqie
in general, Ia o sursa de lumina partile cele mai vulnerabile sunt electrozii. in timpul functionarii, datorita reactiilor chimice cu vaporii din tubul de descarcare, ace$tia i$i diminueaza functia. Lampa cu inductie ofera unul din cele mai mari avantaje - lipsa electrozilor fapt care conduce Ia o cre$tere considerabila a duratei de functionare (pentru lampa PHILIPS QL este de 60.000 h). De aceea, acest tip de sursa este folosit acolo unde intretinerealinlocuirea ei este foarte dificil de facut $i ar costa foarte mult. Principiul lampii cu inductie are Ia baza realizarea agitatiei moleculare printr-un camp electromagnetic indus, produs de un generator de inalta frecventa (fig. 1.4.21). Generatorul de inalta frecventa (2,65 MHz) are rol de sursa de energie. Este format dintr-un circuit electronic care genereaza un semnal de inalta frecventa Ia tensiunea corespunzatoare. El initiaza $i mentine agitatia moleculara. Generatorul poate fi inglobat in soclul lampii sau poate fi furnizat separat, legatura dintre acesta $i lampa facandu-se printr-un cablu coaxial, in eel de-al doilea caz. De asemenea, generatorul este amplasat intr-o cutie metalica cu rol de a disipa caldura emisa $i de a evita transmisia campurilor parazitare (pentru protectie RTV). Convertorul de putere este, o bobina (de regula, un filament simplu, spiralat) care produce un camp electromagnetic alternativ in balonul de sticla, camp ce va determina agitatia moleculara in interiorul acestuia.

tara

100.-~~~~~~~~~~

CDIL de tip dublu convex in coordonate carteziene pentru valori relative, culoare alb

90 80 70 60 50

-,--,--~--J--

- r--'--~--~-I I I I

40 -- T--, - -,--- ~-- ~-30 -- f-- ~ - -:--- ~- - f-- ~-- -:-20 --~--I --:---~--~--~---:-'T-I
I

-:-I

I"-- 'T-I I

~--

f-I

~--~--

10 - - f - ~ f - - ~- J - 0 -100-80-60-40-20 0 20 40 60 80 100 Unghi [grd]


I- I -:- - I _I_ I I I I

a.
CDIL de tip perfect difuza in coordonate carteziene pentru valori relative, culoare alb
100.-~~~~-=~~~~~

4.8 Diode elecb'oluminescente

(LED-unl

Una din ultimile solutii care va deschide noi dezvoltari in tehnica iluminatului electric este utilizarea diodelor electroluminescente - LED-uri de putere. Datorita eforturilor cercetatorilor de a descoperi surse de lumina mai economice, tinand seama $i de dezvoltarea continua a tehnologiilor de fabricadiodele electroluminescente tie, (LED-uri de putere) au devenit solutii viabile pentru anumite sisteme de ilu-

90 80 70 60 50 40 --,-- ---,---r--,--,---r-- --,--_J __ _ 30 20 10


I ' I I 1 I I I I I I I I I

--JI

~---'---L--J--~---L--L
I I I I I I I

a~~~~~~~~~~

-100-80-60-40-20 0 20 40 60 80 100 Unghi [grd] b.


Fig. 1.4.22. Distrib~a intens~i luminoase de tip dublu convex (a), respectiv perfect difuz (b), in coordonate carteziene, pentru un LED de putere

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 4: Surse electrice de lumina


ficate in fig. 1.4.22). Trebuie mentionat ca alegerea corecta a culorii aparente a LED-urilor este esentiala atat in iluminatul interior cat ~i in eel exterior, avand in vedere aspectele ce tin de destinatie ~i de celelalte tipuri de surse. Avantajele utilizarii LED-urilor: - durata de functionare foarte mare, in raport cu toate celelalte surse luminoase; - consum redus de energie electrica, datorita eficacitatii luminoase ridicate; - sistem simplu ~i eficient de control; - tensiune redusa de alimentare; - forma compacta ~i dimensiuni mici; - influenta redusa Ia vibratii ~i ~ocuri mecanice; - pot fi utilizate in medii umede ~i reci {chiar pana Ia -40C; - varietate foarte mare de culori ale luminii emise; - absenta radiatiilor IR ~i UV din fluxul emis. Domenii de utilizare a LED-urilor in iluminatul interior ~i exterior: - iluminatul de accent - LED-urile prezinta cea mai redusa emisie de raze IR ~i UV comparativ cu alte surse de lumina (cu exceptia fibrelor optice), protejclndu-se astfel obiectele sensibile Ia aceste tipuri de radiatii; dimensiunile mici ~i aspectul discret le recomanda pentru iluminat de accent tara a evidentia sursa de lumina; - iluminatul decorativ-arhitectural ~i de efect - iluminatul suprafetelor, iluminatul de contur, efectul de ,.spalare" cu lumina a suprafetelor ~i elementelor arhitecturale; - iluminatul ambiental - posibilitati multiple de variatie a fluxului luminos emis ~i/sau de realizare de efecte de schimbare dinamica a culorilor in functie de starea de spirit a utilizatorilor ~i de tipul aplicatiei; - realizarea ghidajului vizual. - iluminatul exterior - unde sursa de alimentare poate fi ~i un panou fotoelectric.

Fig. IA.23. Tipuri de aparate de iluminat pentru interior ~I exterior echipate cu LED-uri.
calda, neutra sau rece. Exista trei procedee de a realiza acest lucru: a) combinarea, in cadrul aceluia~i dispozitiv, a culorilor ro~u. verde ~i albastru, cu observatia ca persoanele cu deficiente de perceptie a culorii pot sa nu sesizeze corect culoarea alba astfel obtinuta - cea mai eficienta metoda; b) utilizarea unui strat de luminofor dispus pe interiorul capsulei din material plastic a LED-ului pe baza de lnGaN, cu spectrul majoritar in domeniul vizibil albastru (cu luminofor pentru culoarea galben sau luminafor pentru culorile verde ~i ro~u) metoda este simpla, fiabila ~i permite obtinerea unei lumini albe stabile ~i de calitate; c) un LED cu emisie in ultraviolet (UV), pe a carui capsula (Ia interior) se dispune un luminofor pentru lumina alba (denumit luminofor RGB) - in timp, se produce o degradare a suportului fizic al LED-ului, datorat interactiunii dintre acesta ~i radiatia emisa in domeniul ultraviolet, dar lumina alba este de calitate. Distributia intensitatii luminoase a LED-ului de putere este realizata implicit, prin optica inclusa in capsula (lentila). Pentru sistemele de iluminat interior, prezinta interes distributiile de tip dublu convex ~i perfect difuz (exempli-

Tabelul 1.4.1 C&racterlstlclle surselor de lumlnl produse de PHIUPS


GLS LIH SL 9 ... 25
1

PL

Tl

ML

HP(L)

HPI

MHN/MHD

, SOX(E)

SON

SDW-T

QL

15 ... 500

75 ... 2000 , 975 ... 5oooo 13 ... 25

1 . .j4~--~~1ci() ..]O"Q-=f5tL.JO[ol 25o ... 5oo : _50 ... 8~

JQ ... 20Q9

, 70 ... 180QU

,_18'-,.180u _so ,.. 1!)0Q

!-~5.,joo---=_lu85
I

-- -- ,_-- - --- -+------41...501)


alb cald alb cald

45 ... 12oo

r--j
1

11oo... 13ooo 18oo ... 58ooo 55oo ... 189ooo ,51oo ... 15oooo 180 ... 33ooo ]33oo ... 13oooo r13o0 .. .48oo 6ooo -----~------+---. -------1---------- ------r---------__J____~----1 [__~0 ... 1042) 11...~6 ) I 36 ... 58 79 ... ~5 _ e- 73 .... 83 100_... 200 ! __66 ... 1~~- l-~~ ~8 1-7~-1
1

l75o ... 73oo

alb cald

alb cald

, alb cald Ia z1le1 ' lmoderata Ia- ~ : excelent . alb

intermediar ' intermediar

rece

alb rece

galben

~~~ina

t
1

..

-=

:
5.

- - - - - - - - - - - - ---

: excelenta Redarea culorilor 100 Ra - Balastlignitor

excelenta

buna

buna

modera~
50 ... 55
-

slab~ Ia
moderata

moderata

r- -buna Ia -- -- - foarte
!

alb auriu

alb cald

alb cald

en r:::::
Ci1

100
1

70 ... 85

70 ... 85

65 ... 68

excelenta

slaba

- - slaba-la moderata

buna

buna

85
I

180... 85

incoroorat--bobinA

i- ~~'bi~: -incorporat~
reacta""

~~'bi~~ ~--bobina -t--~~'bi~~


''"cta"lii

--hobina-----+--!

~~'bi~~

bobina

electronic

a c:r
ca.
CD
r:::::

CD'
CD

CD CD

Starter
------

_ _ _ _

electronic electronic i - - - : incorporat , incorporHcu sau- --_---- -I - --_ ' I ' . _: _ ;sall ~parat ---:- _____ ,_______ __,
. I

,,.cta,lii,

far~-:

----~.
I

reacta"tii
I

'eactmtii

reacta"tii ' """"'""


. sep"at
.

ignito-r

Timp de punere in funcfuJDe [min] 'Tfrr1p de----

-T ig"i'"' -----l-

I
I

sau in balast ~_in la!!l a


I

sepan~t ; " I
I

'eactarrtii i

sOpamt ~J-5 0 -----I

<1

0
1

0-2

3
,

.
,

. - -- --,-------------------- -r- ---------

----

--------,-------------------~------

--------~.

10 I 5 I -----+I

= I<

E!.

repunere in 0 0 i 0 5 5 : 0 0 I functiune [min] Dur~ta de 8000 1600 ... 1 -20000 1000 ftmctlp_narejh] _ _ __ _ _ _ _ ________ . - - _____ L --- ----------GLS - cu incandescenta clasica; LIH - cu incandescenta cu ciclu regenerativ cu halogen; SL, PL - fluorescenta compacta; Tl - fluorescenta tubulara; ML - cu lumina mixta; HP(L) - cu descarcari in vapori de mercur Ia inalta presiune; HPI, MHN, MHD - cu descarcari in vapori de mercur Ia inalta presiune cu adaosuri de halogenuri metalice; SOX (E) - cu descarcari in vapori de sodiu de joasa presiune. SON, SDW- cu descarcari in vapori de sodiu Ia inalta presiune; QL - cu inductie; 1 - inclusiv pierderile balastului; 2 - culorile - 83, 84 [50 W] cu balast de inalta frecventa;

10 20000

10 20000

2 20000 --

<1

0~0~

I
I

r-;~0~~--______

0 60000
1

_l _______ ___l

-2-~~0~--

en

~:

ca.
CD

CD

= E!. =

Tabelull.4.2 Anallzi com 1)8ratlvi 1ntre sursele electrlce de lumini utillzate in lluminatullnterlor '' LED-urtle de putere

Putere electrica absorbita P[Wl Flux luminos <I>[Im] Eticacitate luminoasa e rJm/Wl Temperatura de culoare (corelata) Tc [K]

~
e

lncandescenta clasica

lncandescenta cu halogen

Fluorescenta compacta

Fluorescenta tubulara

LED de putere

I 3
c
I

en
CD
r:::l.

15... 500 120... 8400 8... 17 .. 3000

75 ... 2000 975 ... 50000 13... 25 .. 3000

3... 80 250 ... 3500 41 ... 88 3000 ... 5400 (1A), . 2700 ... 6000 (18)

4... 80 120... 6150 40 ... 105 3300 ... 6500 (1A), 3000 ... 6000 (18), 4000 ... 6000 (2A), 3000 (3) 80 ... 90 (18), 90 ... 100 (1A) conventional/electronic
--

1, 1... 5,7 100... 240 20 ... 95 4500 ... 10000 (neutru rece l;li rece) l;li 2850 ... 3800 (cald l;li neutru cald) 70 - neutru rece l;li rece, 90 - cald l;li neutru cald dispozitiv electronic redresor cu transtormator, rezistor, condensator 0 0 In curs de standardizare

:r

CD

lndice de redare a culorilor Ra 8alast/ignitor


-----------------------

100

100

80 ... 90 (18), 90 ... 100 (1A) incorporat sau electronic


------

-- - - - - --- --

----- - - -------------------------

Starter Timp de punere in tunctiune [min] Timp de repunere in tunctiune [min] Tip soclu

- ---incorpciat - sau separat

---cusau tara -------

0 0 E14, E27, E40, S14s, S14d

0 0 G9, GU10, GZ10, E14, E27, 815d, R7s, GY6,35, G4, G53, 8A15d, GY4, GUS, 3, GU4 160104... 2800104 1000.. .4000 12, 230, AC, DC 0... 100%

... o

... o -o
G13, 2G13, 2GX13, GS

.. o
E14, E27, GX24d-1, GX24d-2, GX24d-3, GX24q-1, GX24q-3, GX24q-4, G23, 2G7, 2G11, 2G10 2,1104 ... 7104 .. 8000 230 AC

I "1:1
Q

Luminanta cd/m 2P Durata de tunctionare [ore] Tensiuni uzuale de alimentare [V] Variatia tluxului luminos

4010 4... 700104 800 ... 1000 12, 24, 230 AC, DC 0... 100%

0,7104 ... 1,5104 6000 ... 10000 230 AC

2010 4... 40104 100000 6 DC, 12 DC, 110 DC, 220 DC 0,05%- 100% sistem PWM
I
I

en c
Ci1
CD CD

-
Ci'

10 % ... 100% cu 10 % ... 100% cu balast electronic balast electronic 30chiul uman percepe tara pericol de orbire maximum 30000 cd/m 2 Dupa aceasta valoare senzatia produsa este de durere. 0 valoare de 60000 cd/m 2 este limita pragului de Ia care orbirea produce etecte ireversibile.

c:r CD
'

= 5!.
f(
::I

CD

r:::l.

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Aparate de iluminat 5

Capitolul 5: Aparate de iluminat

I. Sisteme de iluminat
Amplasand intensitatile luminoase {lr,c) in centrul de simetrie al aparatului de iluminat, varfurile acestora se vor gasi pe o suprafata numita ,suprafata de distributie a intensitatii luminoase". Aceasta este redata prin una sau mai multe curbe de distributie a intensiti(Jtii luminoase (COIL) - cap. I - in functie de felul suprafetei: - daca suprafata este de revolutie este suficienta o singura COIL ly= f(y); - daca suprafata este oarecare sunt necesare mai multe COIL lr= f(y) pentru unghiuri c constante. De regula, sunt utilizate 2 sau 4 asemenea curbe, din planurile c=0 ... 180; 90 ... 275 sau c=O ... 180; 45 ... 225; 90 ... 270; 135... 315. Daca AIL este nesimetric sunt necesare mai multe curbe de distributie a intensitatilor luminoase, numarul lor fiind ales in functie de gradul de nesimetrie. In acest caz intensitatea luminoasa este in functie de y l?i c, y fiind unghiul de inaltime, iar c fiind unghiul de azimut. De exemplu, pentru AIL fluorescente liniare sunt suficiente 2 curbe (una transversala c = 0-180 l?i una longitudinala c = 90 ... 270). Curbele de distributie pentru aparatele de iluminat interior l?i exterior sunt date de producatori. Aceste curbe, in majoritatea cazurilor, sunt ridicate pentru cazul in care in aparatul de iluminat se monteaza o lampa conventionala cu fluxul de 1000 lm. Ele sunt date, de regula, in coordonate polare, pentru AIL obil?nuite, l?i coordonate rectangulare, pentru proiectoare. Coeficientul de amplificare Ca este o caracteristica mai putin utilizata, definit cu relatia: = lmJims' (5.1.3) in care: lmx- este intensitatea maxima emisa de AIL, iar lms- este intensitatea medie sferica, fms = (1/4n)tPA (5.1.4) Acest parametru da o informatie a-

5.1. Caracteristicile aparatelor de iluminat (AIL)


Prin aparat de iluminat se definel?te un aparat electric care: - sustine mecanic lampa (lampile), - asigura alimentarea cu energie electrica a lampii (lampilor) l?i - distribuie fluxul luminos in mod convenabil. AIL are 2 componente principale: - armatura ce cuprinde dispozitivul de fixare a sursei sau surselor, aparatura necesara aprinderii l?i functionarii lampilor cu descarcari (balasturi, startere, ignitere, condensatoare), elementele de conexiune electrice (socluri, cleme) l?i conductele electrice; - dispozitivul optic ce are rolul de a distribui, reflecta l?i/sau transmite fluxu! luminos asigurand, de asemenea, protectia vizuala a sursei. Uneori dispozitivul optic asigura l?i protectia fata de mediu: Ia lovire, Ia degajB.ri de praf sau umiditate etc. Aparatul de iluminat trebuie sa: - aiba o forma placuta, estetica;

- fie Ul?Or de instalat; - mentina o temperatura de functionare constanta in limitele admise; - permita o intretinere Ul?Oara oferind un acces rapid Ia pflrtile componente pentru curatire, schimbarea surselor sau reparatii. Din punct de vedere functional, aparatele de iluminat prezinta o serie de caracteristici luminotehnice specifice (fig. I 5.1.). Randamentul 17A al aparatului de iluminat este dat de relatia: T/A = fPA/t/16 (5.1.1) in care: tP6 =ntP1 (5.1.2) tP6 - este fluxul emis de Iampi; n - numarul de Iampi; tP1 - fluxul unei Iampi; tPA - fluxul luminos emis de AIL. Sistemele optice ale AIL, nefiind perfect reflectante sau transmitatoare, fac ca fluxul emis de aparat sa fie mai mic decat eel emis de surse. Curba de distributie a intensitatii luminoase (COIL) reprezinta repartitia intensitatilor luminoase intr-un plan care trece prin axa AIL.

I
II
~
ct>A

CARACTERISTICILE AIL

I
!
CL

as MtAIL Fig. I. 5.1 C&racterlstlclle lumlnotehnlce ale aparatelor de llumlnat.


11A
COIL Ca

II

I I

II

II

II

II

Curba de distributie a intensitatii luminoase (calitativa)

Clls

-Cll;

[%]

[%]

-b--b- 13--- -p- -p0 ... 10 10 ... 40 40 ... 60 60 ... 90 90 ... 100 100 ... 90
directs

90 ... 60

60 ... 40

40 ... 10

10 ... 0

ca

Aparate cu distribute

semidirecta

directa-indirecta semiindirecta

in directs

Fig. 1.5.3. Claslftcarea aparatelor de llumlnat din punctul de vedere al


dlslrtb~

spa11ale a ftuxulullumlnos.

Domeniul luminantei medii Lm a Iampi Ior cdfm2

Tipul lampii

*Pentru unghiul de protectie longitudinal

oo

Fluorescente tubulare Cu descarcari Ia inalta presiune ~i balon fluorescent sau opal Cu balon clar ~i Iampi incandescente

Fig. 1.5.2. Modalltl1l de stablllre a u hlulul de proteqle.

1. Sisteme de iluminat
supra modului de amplificare a intesitatii luminoase. Unghiul de protectie al AIL este unghiul in care ochiul nu prive$te sursa de lumina, a$a cum se arata in fig. 1.5.2. Tn tabelul 1.5. 1. sunt indicate unghiurile de protectie minime, recomandate, in functie de luminanta lampilor $i clasa de calitate privind limitarea orbirii. Clasele de calitate A, B, C, D $i E corespund claselor de calitate din metoda curbelor de luminanta limita (cap. 8). Pentru alte tipuri de AIL, de exemplu, cele cu ecrane opale, protectia vizuala este totala. Aceasta se realizeaza prin difuzia luminii, obtinandu-se o diminuare substantiala a luminantei sursei. Curbele de luminantii (CL) sunt, de asemenea, o caracteristica importanta a aparatelor de iluminat, ele servind Ia aprecierea calitatii iluminatului din punctul de vedere al orbirii directe ce poate fi produsa de sursa (cap. 8). Coeficientu/ de mentinere (Mt), exprima faptul ca fluxul luminos al aparatelor de iluminat scade in timp. Scaderea se datoreaza: - imbatranirii lampii, fenomen ce se manifesta prin evaporarea filamentului $i depunerea acestuia pe globul sau tubul de sticla, marind coeficientul de absorbtie al acestuia; - imbatranirii dispozitivului optic, ce duce Ia mic$orarea coeficientilor de reflexie sau transmisie; - depunerii de praf intre 2 curatiri consecutive. Acest coeficient este introdus in calculele de proiectare astfel ca Ia expirarea duratei de functionare a lampilor sistemul de iluminat sa ofere conditii optime pentru activitatea din incapere. Re-

Capitolul 5: Aparate de iluminat


C - mijloacelor de transport (auto, aero, navale etc.) D - iluminat special (din domeniul medical etc). Clastftcarea aparatelor Clasele A $i B formeaza grupa aparatelor de iluminat obi$nuite (cu o utilide llumlnat Din punct de vedere functional (sau zare generala), iar clasele C $i D grupa al destinatiei) se disting 4 clase de aparatelor de iluminat speciale (cu o aparate de iluminat pentru iluminatul: utilizare restransa $i specializata). A - interior; Din punctul de vedere al distributiei B - exterior; [ fluxului luminos, aparatele de iluminat zulta ca Ia instalarea sistemelor de iluminat acestea trebuie sa asigure conditii superioare celor prevazute in norme.

a=4 ... 20

a=20 ... 60

a=60 ... 120

a=120 ... 160

a=160 ... 180

Fig. 1.5.4. aastncarea aparatelor de llumlnat din punctul de vedere al dlstributlel fluxulullnfertor.

Tabelull.5.2. Claslllcarea AIL din punctul de vedere al protectlel elecbtce lmpotrtva eleclrocullrll fckml CEE - Comlsla I _,,. D8l1lru echl elecbtce)
lZolatie bornfi-ae Iegare Ia conductorul de protectie AIL cu izolatie tunctionala :;;i cu borna de Iegare Ia conductorul . -- -----~__QI"Q!eqi~ -~- .. - --~-I AIL mobile conectate prin cablu tlexibil sunt echipate cu ti:;;a cu contact de protectie sau ------~ socllJ_~U_Q()I"Iector~!r.LJ conductorul de protectie__ ___ II AIL cu izolatie dubla sau intarita tara _____ .c __bQrQ.a_cj~J~are l<! constl.J_ctorul d~.QI"_Qt~~1i~-_- __ _ Ill AIL realizat pentru conexiuni Ia circuite de distributie , de tensiune toarte joasa :;;i neavand Ia interior sau exterior cale de curent Ia alta tensiune

~lasa i

AIC cu

tunction:f~~&f~~~~~c~ilfrfi

Tabelull 5.3. Clastftcarea aparatelor de llumlnat (dupi IEC* ) din punctul de vedere al proteqlella corpurl sollde ,1 api
C=----

Tipul de_protecti~{IP} ___ -----~----------~----- --~ - . . -. __ __ Prima citra caracteristica A doua citra caracteristica Protectia persoanelor impotriva atingerii sau apropierii de ; Protectia echipamentului din interior impotriva partile active :;;i impotriva contactului cu partile mobile ' patrunderii periculoase a apei din interior; protectia echipamentului impotriva patrunderii de corpuri straine
-~-------

0 Neprotejat _ _ __ _ _ ______ __ _ ___ _ : 0 NeprQ!~at _ ___ _ . _____ ____ _ __ __ __ __ _ 1 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 50 mm, 1 Protejat impotriva picaturilor de apa pe verticala _de_ E3)(.: m~n_a_ {dar_I"I.LJlrm:>otriva a_c<::eiLJiui in_!entiona.!)_ 2 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 12 mm, 2 Protejat impotriva picaturilor de apa Ia un ~ ex.: deg13tele __ _ __ _ . _ unghi_ m_(!i ml<2__~1"__-------~-- _ _ 3 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 2,5 mm, 3 Protejat impotriva apei pulverizate de exemplu, sculele, conductele :;;.a. (cu diametrul sau , grosime mai mica de 2,5 mm) 4 Protejat impotriva obiectelor mai mici de 1 mm, de ex.: 4 Protejat impotriva stropirii cu apa conductele cu diametrul sub 1 mm - ---.~.Protejat impotriva pratului ~ ProtejC!t impotriva jetullli de apa 6 Protectia impotriva valurilor puternice 6 !=tan:;; Ia prat 7____ _ .. ~_?_Pr()telat impotriv~_if!l~l5jl.JI"Iii_**_ _ _ __ _ __ ~~---- __ ________ ______ ________ _ ______________ 8 Prot~tJI!lpotriva_SClJf_l.l_ll_cJ_WiL_ __________ _ * IEC - Comisia electrotehnica internationala ** introducers temporara in apa
I
1 _. _ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

-----

--

----------------------

---

---

-------------

Capitolul 5: Aparate de iluminat


se clasifica astfel: dupa distributia spatiala a fluxului (<PA) in cele douii semisfere, inferioara (<P) $i superioara (<P 5) (fig. 1.5.3). dupa distributia fluxului inferior <Pi' aparatele de iluminat pot fi cu distributii de Ia foarte intensiv (cu flux concentrat) Ia foarte extensiv (cu o distributie evazata) (fig. 1.5.4); de regula, distributia foarte intensiva este proprie proiectoarelor, iar cea foarte extensiva, aparatelor folosite pentru iluminatul rutier. Celelalte distributii sunt proprii aparatelor de iluminat obi$nuite. dupa distributia intensitatii luminoase, mult utilizata de normele britanice $i de metoda CIE; se mai nume$te $i clasificarea BZ (British Zonal). Din acest punct de vedere aparatele de iluminat se Impart in 10 clase, dupa modul de variatie al functiei lr _ f(r). astfel: 4 8Z1: ly= lmax COS y 3 BZ2: lr = Imax cos y 2 BZ3: lr = /max cos l BZ4: lr = /max cos:v; y BZ5: lr = /max cos y BZ6: lr = /max (1+2 cosy)

I. Sisteme de iluminat
BZ7: lr= lmax (2+cosy) BZB: lr = /max BZ9: lr= lmax (1+siny) BZ10: lr = lmu sin y De regula, forma analitica lr f(y) a COIL nu se cunoa$te. De aceea lncadrarea In clasa BZ se mai face In tunctie de rapoartele de fluxuri N1, N2, N3 $i N4 definite de:

Nt

FC1. FC4'

N 2 FC2. FC4' N 4 = FC4. F

N 3 FC3. FC4'

I
.c

C=O C=90

I C=270

y [0]

C=180 Curba de distributie a intensitatii luminoase

Pentru 1000 lm lntensitate [Cd] Flux zonal 0 .. . 180 90 ... 270 [lm]

100 80
~ ~ ~

121 123 . 15'- .. 130 25 137 3s ... 144.. '45'' 1.48 .

0 5

121 120 - 11'5 Hl9 .1 .00

55 65 ....,s.
85 95 105 115 "125 135 145 155 165 175
Reflectan Tavan Pereti Podea lndice

148 145 137 ' 128 124 124 118


.. 1bb

78. 56 35 16 4

0,00 11,60 46,32 103,25 1i9:9o -85--'"" 270,'12 367,01 68 56 ..,_ , '463,79 .27 3 ... _.. 550,54 .. 622,01 0,00 689,65 0,00 755,24 0,00 813,81 0,00 858,66 ..o;oo-- -888,87 0,00 906,46 0,00 914,56 0,00 916 ,82 911;02 ... 0,00
..

60
40
20
0

--

30

60

90

120

150

180 [ 0

04<<

ICiasa
leal caLIUI /

lluminare de serviciu [lx]

.~

75

lr t-- ...
\" "'
\ '\

r-.....

65
55 45

=;::1

<
/

2~:. .~~0
"-.._

t;r-

\
56 8 103
2

'\
3 4 56

"'

r---.r3 4

0.=1150 1m

810"

(CdJm2]

, . OJ O
o.~o Q.~o

.. Q,10

.... - i

_..9..Q
0,30 0,10 0,:}.0 _. . 0,30 0.2.3 0,18 0,24 0,35 0,30 0 ,41 . 0,35 0,45 0,49 0,52 0,47 0,57 0,53 0,61 ! 0,57 0,6?. . ,0,62 0,68 0,65
0,2~

o ..~o
0,33 0,41 0,48 0,54 0,59 0,67 0,73 0,76 0,81 0,84

.Q.30 0 ,?5 0,33 0,39 .Q,46 0,51 0,59 0,65 0,70 0,75 0,79

0,39. . . o.~o . 0,?0.. 0,27 0,33 0,39 0,45 0,53 0,59 0,64 0,70 0,74
. . Q,~9

o.~Q

o;3o
(),10

0,30

0,00 0 10 0 00 . ;!.. . - - ".1.. .. 0, 10 0,00

lndicatorii N1 N2 N3 N4 N5 de distributie 83 . 68 : 92 ai fluxului [% 31 ' 59

Factori de utilizare

0,60 0,80 1,00 1,25 1,50 2,00 2,50 3,00 4,00 5,00

0,36 0,42 0,47 0,52 0,59 0,63 0 ,66 0,7Q_ 00,72


e

0,20 0, 17 . ..0,13 (),17 Q_,2? -:- _9.._2~ 0,30 0,26 0,21 0 ,25 0, 35 . --.9.z~_:1 .. _ Q,39 0,35 0,?8 0,44 9..41 . 0,33 0,48 0 ,45 0,37 0,48 0,39 0,51 0,54 0,52 0,42 0,56 0,54 0,44

Fig. 1 .5.5. Datele de prolectare pentru un AIL:


a - vedere spatia/a; b - sectiune; c - COIL pentru 4>8 1000 /m; d - tabel cu variatia intensitatilor $i /uminantelor; e - factorii de utilizare $i indicatorii de distributie zonalii a fluxului; f - graficu/ de variatie a fluxului /uminos in spafiu, $i curbele de luminantii suprapuse pe graficul curbe/or limita de /uminantii.

I. Sisteme de iluminat
unde: FC1 ... FC4 - sunt fluxurile cumulate caracteristice ale aparatelor de iluminat cuprinse in unghiurile solide rc/2; n; 3rc/2; 2n ~i. respectiv, 4n, iar N 1... N4 reprezinta numere intregi formate din primele doua zecimale ale rapoartelor. dupa gradul de protectie fata de mediu, care poate fi: - e/ectrica sau impotriva electrocutarii (tab. 1 .5.2.}; protectia omului Ia atingerea ~i manevrarea aparatului de iluminat cre~te de Ia clasa 0 Ia Ill; - fa(A de patrunderea corpurifor so/ide $i a apei - ce se exprima prin gradul de protectie IPXX, unde prima citra (de Ia 0 Ia 6} indica protectia pe care o asigura echipamentul aparatului de iluminat impotriva corpurilor straine, iar a doua citra (de Ia 0 Ia 8) indica protectia impotriva patrunderii apei (tab. 1.5.3.}. Cu cat prima citra este mai mare cu atilt omul este mai bine protejat Ia atingerea l?i manevrarea aparatului de iluminat. Cu cat a doua citra este mai mare cu atilt apa (sub diferite forme} poate patrunde mai g-eu Ia echiparnentul electric al aparatului. Patrunderea apei Ia echipamentul electric ar duce Ia sclJ"tcircuit, Ia deconectarea aparatului de iluminat. Multi fabricanti de aparate de iluminat dau gradul de protectie IP prin 3 cifre, cea de a treia indicfmd rezistenta aparatelor Ia ~ocuri mecanice. - fata de patrunderea medii/or gazoase cu pericol de explozie; din acest punct de vedere aparatele de iluminat se executa in doua variante constructive: Exct (antiexploziv), capabil reziste Ia presiuni determinate de explozii interne, pentru a evita transmiterea acestara in mediul inconjurator. Acest tip va avea armatura din otel ~i dispozitivul optic din sticla dura rezistenta Ia presiuni ridicate.

Capitolul 5: Aparate de iluminat


Exe (cu siguranta marita), capabil sa evite patrunderea gazelor sau amestecurilor gazoase explozibile in interior printr-o constructie speciala (eventual cu suprapresiune) dublata de un sistern de siguranta electrica pentru deconectare in cazul depresurizarii sale. dupa modul de montare, aparatele de iluminat pot fi montate: - aparent pe elementele de constructii: direct pe plafon: plafoniera; suspendat de plafon: lustra, candelabru; pe perete: aplica (dreapta sau oblica) - ing-opat in elernentele de construc~e: in plafon, de regula in plafon fals; in scafe: pe perete, pe stalpi. - pe stalpi etc.

5.2. AP&rate pe~Jtru

llumlnatullntertor

Aparate de iluminat pentru lampile cu incandescenta (normale ~i cu halogen) ~i fluorescente compacte pot fi clasificate in urmatoarele categorii principale, in functie de folosinta: - locuinte; - unele sali de spectacole; - iluminatul decorativ interior sau de accent; - medii cu degajari de praf, umiditate sau cu pericol de explozie. In fig. 1.5.5 este indicata o fi~ tehnica de date pentru un aparat de iluminat interior (ELBA -FIA-09-1 18) echipat cu lampa fluorescenta de 18 W. Pentru incaperile moderne destinate birourilor cu calculatoare se recomanda AIL sub forma de aplice (iluminat indirect) echipate cu Iampi MH (in poz~ii fixe, fig.

sa

'!2 "'
ID-SW

crr
70

247

~347 ~
U')

, (iS

35

1 ';;

.E

Fig. 1.5.6. Aplica pentru birouri mici

cu calculatoare.

Fig. I.SA Montaje de AIL pe structuri spa1iale.

Flg.l.5.7. AIL pentru locui~e: a - plafoniera pentru camere obi$nuite; b - plafoniere pentru incaperi de trecere; c - aplice indirecte; d - AIL cu e/emente decorative suspendate.

I. Sisteme de iluminat
1.5.6) sau lampadare identice ca structtxa luminotehnica cu aplica din a~i figt.ra (solutie flexibila). Evident, pentru alte utilizari decorative se pot utiliza ca st.rse ~ LIH tubula-e. Cateva AIL moderne pentru locuinte (p lafoniere sau aplice) pot fi urmarite in fig. 1.5.7. Pentru sistemele de iluminat flexibile/adaptabile, AIL se monteaza pe ~ina sau pe structuri spatiale utilizate atat pentru fixare cat ~i pentru alimentare electrica (fig. 1.5.8). Aparatele de iluminat pentru Iampi fluorescente de joasa presiune (liniare) se pot utiliza in: - spatii industriale obi~nuite ~i similare; - spatii din cladirile administrative, cu birour i, sali de proiectare, i nvatamant, cercetare, social - culturale, magazine; - spatii de circulatie ~i similare; - medii cu degajari de praf, umiditate sau cu pericol de explozie. - Pentru spatiile industriale obi$nuite (tara degajari de praf, umiditate, gaze explozive) cu o i naltime sub 4-5 m, se utilizeaza iluminatul fluorescent ~i AIL cu distributie directa a fluxului. Un AIL tipic este prezentat i n fig. 1.5.9 (gen. FIRA). - Pentru spatiile de munca intelectuala, invatamant, unele magazine ~.a., AIL cu distributie semidirecta pana Ia indirecta ~i. mai rar, directa (cu gratare oglindate ~i unghi de emisie mare) sunt cele adecvate (fig. 1.5.10). Sistemele de iluminat flexibile/adaptabile utilizeaza, de asemenea, structuri spatiale suspendate care inglobeaza AIL fluorescente liniare (fig. 1 .5 . 11). - Spafiile cu degajari de praf $i umiditate, AIL trebuie protejate $i etan~ate corespunzator (fig. 1.5.12). Aparatele de iluminat pentru Iampi cu descarcari in vapori metalici (de mercur sau sodiu) sunt destinate halelor industriale inalte (peste 6 m). AIL au o distributie directa ~i pot fi deschise sau protejate in functie de mediu (cu sau tara degajari). in fig. 1.5.13 se pot urmari 3 tipuri de aparate i n constructie deschisa. Pentru medii cu degajari, AIL se construiesc de tip etan~. reflectorul fiind protejat Ia partea inferioara cu aparatoare din sticla sau material plastic transparent. Aparatele pentru iluminatul de siguranta. in sistemele de iluminat de siguranta. in general, se pot utiliza acelea~i aparate ca ~i pentru iluminatul normal, tinand seama de indicatiile specificate de norme. Pentru iluminatul de siguranta specializat se utilizeaza AIL speciale echipate cu surse corespunzatoare, cu elemente colorate adecvate ~i. eventual, cu un sistem de comutare automata Ia caderea iluminatului normal.

~t
2

-.---t= ==.=i;L==::j-

Flg.l.5.9. AIL lndus1rtal.

~~ ~ .......... -~ ..........~
a
L
B

~r~li I( , J
595 b

~ q-r
I,
Lz c

,I

~t=~-=1 ~-2 .I~ ~' ~.Iff~~~

Fig. 1.5.10. AIL pentru fncipert de muncllntelectuali, fnvitimlnt .... a - FlAG - 03; b - FIR/; c $i d - AIL D-ID Zumtobel.

Fig. 1.5.11. Strucut ...... cu AIL Tnglobate.

5.3. Aparatele pentru ilum1natul exterior


2

Se clasifica i n doua grupe principale pentru: - iluminatul public (stradal); - iluminatul suprafetelor indepartate, denumite proiectoare.

a
Flg.l.5.13. AIL lndustriale:

s - tip ELBA; b $i c - tipU'i PHILIPS;


1 - dispozitiv optic (reflector) din tabla deschis Ia partea inferioara; 2 - aparataj; 3 - dispozitiv de prindere.

Fig. 1.5.12. AIL protejat fi eta.....

I. Sisteme de iluminat
HGS 204/250 42,0 80,0
lso

Capitolul 5: Aparate de iluminat

6,0 5,0

lso

L.O.R.=0,75

120" 150"180"150" 120"

0,3 1-+--+-+~1-+--+--1

0,21::-..... ~:t:~:t::t:::+~
'\.

0 (cd/1000 lm)

1H
b

2H

Fig.l.5.15. Lampi decorativA.


Aparatele pentru iluminatul public (stradal) Tn iluminatul rutier sunt utilizate aparate cu distributie directa larga. Pentru zonele rezidentiale !?i spatiile verzi se recomanda AIL cu distributie semidirecta sau directa-indirecta. Tn fig. 1.5.14. este prezentat aparatul de iluminat HGS 204/250 (PHILIPS) pentru iluminatul rutier. Pentru zonele rezidentiale, un exemplu de AIL poate fi ~rmarit in fig. 1.5.15. Proiectoarele pentru iluminatul exterior sunt destinate iluminatului suprafetelor indepartate de sursa. Se folosesc in iluminatul triajelor cailor ferate, iluminatul ~ntierelor, zonelor de lucru din porturi, terenurilor sportive etc. Emisia fluxului luminos se realizeaza, de regula, intr-un unghi solid mic, obtinandu-se un fascicul luminos cu amplificare importanta a intensitatilor luminoase. De regula, pentru iluminatul terenurilor de sport mari (stadioane cu tribune) se folosesc proiectoare cu: - sectiunea fasciculului luminos circulara (fig. 1.5. 16), atunci cand proiectoarele sunt amplasate concentrat (pe stalpi) in colturile terenului; - sectiunea fasciculului rectangulara (fig. 1.5.17), atunci cand proiectoarele sunt amplasate uniform de-a lungul laturii mari a terenului de joe. Proiectoare pentru iluminatul arhitectural, festiv $i alte utilizari Pentru iluminatul fatadelor se folosesc proiectoare asemanatoare cu cele amintite, de regula, cu o deschidere mai mare a unghiului de emisie.

a
1xHPL-N 250W 1x12,7001m

~-;!

LL

Fig. 1.5.14. Aparat de lluminat rutler tip MGS 2041250 (PHIUPS):


a - COIL longitudinala $i transversa/a, inclusiv date de calcul; b - TJ=f(E) sau rJ=f(L); c - niveluri de E obtinute pentru diferite date geometrice; d, e, f - niveluri de L, Uo, Ut $i T; obfinute pentru diferite date geometrice; g - AIL.

NNF 020N
1/21max -

1 x SON - T PLUS 400W


1 x 189,000 lm L.O.R. = 0,63

635

-2/2 -212 lmax = 13600 cd/1000 lm, o

--

1
'-

"ln
II

13750

.......

11000 8250

"""'
Ill

~
J a

~
<0

5500 2750

...... on

1/

\
/
-20 -20 0 0

5.4. Aparate ~ ifuminatul teatrelor/studlourilor


r-...
20 20
6Q[]J 60(]M 40 880712000000

5o

--

K-60 -40 L -60 -40 [cd/1000 lm]

40

Fig. 1.5.18. Prolectoare c u sec1iunea fasclculululluminos clrcularl:


a - sectiune, b - COIL in coordonate rectangulare.

Proiectoarele destinate iluminatului tehnologic al scenelor de teatru, studiourilor cinematografice, de televiziune !?.a. sunt AIL speciale cu un sistem optic complex, cu reflector, in majoritatea cazurilor, din oglinda metalica parabolica sau elipsoidala, cu rol de concentrare a fluxului intr-un unghi spatial ingust

Capitolul 5: Aparate de iluminat


sau foarte ingust (corespunzator unor unghiuri plane de 2x 10...2x5). De asemenea, proiectoarele a~ezate Ia distants mai mari de scena (in sala sau in fundul salii), precum ~i cele de urmarire a personajelor cu spoturi luminoase, sunt inzestrate cu obiective alcatuite din Ientile care realizeaza o amplificare substantiala a intensitatii luminoase (pentru urmarire se obtine un spot foarte concentrat de lumina). Datorita concentrarii fluxului luminos intr-un unghi spatial ingust, curbele de distributie a intensitatilor luminoase se dau In coordonate rectangulare. Pentru efectele de lumini impuse in astfel de sistema, proiectoarele sunt echipate cu filtre colorate ce se pot schimba, comandate de Ia distanta. Pentru redarea excelenta a culorilor. proiectoarele destinate functiilor amintite se echipeaza cu Iampi incandescente (LIC) de constructie speciala sau Iampi cu halogen (LIH). Pentru proiectoarele de orizont, se folosesc lampile cu descarcari in xenon, datorita temperaturii de culoare cea mai apropiata de lumina alba a soarelui. in continuare, se prezinta cateva proiectoare specializate: - de rampa (pentru lumina de jos) format din mai multe AIL intr-un sistem comun de montara ~i protectie, cu trei culori (albastru, ro~u. galben) inseriate, realizate fie din sticla colorata, fie cu Iampi colorate cu incandescenta. Uimpile sunt alimentate independent (pe culoare) pentru obtinerea efectelor de lumina monocromatica, bicromatica sau tricromatica; se pot echipa ~i cu Iampi cu reflector inglobat, caz in care aparatul de iluminat nu mai necesita reflector. Distributia fluxului luminos este larga (extensiva). - de rivalta (pentru lumina de sus) utilizat pentru realizarea iluminatului ge-

I. Sisteme de iluminat

neral ambiental, al scenei sau studioIentile Fresnel clare pentru obtinerea ului; este asemanator celui de rampa, unei , pete de lumina" conturate ~i fiind suspendat peste nivelul scenei semiobscure pentru obtinerea estomsau studioului, utilizand surse incanparii conturului ,petei de lumina". descente de 100... 500 W. Gama de puteri este variabila de Ia Pentru teatre se utilizeaza ~i rivalte 100 Ia 5000 W $i mai mult, utilizand cu mai multe etaje, fiecare ~ir de pro- pentru teatre Iampi LIC/LIH. iectoare avand alta directionare a flu- - pentru efecte speciale. in aceasta caxului luminos. tegorie se inscriu proiectoarele de efecte coloristice care sunt echipate Pentru studiouri se folosesc grupuri cu o caseta de filtre colorate montate compacta de rivalte, cu reflector coinaintea obiectivului $i care pot fi mun pentru un ~ir de surse. - de platou (tip clopot) utilizat pentru schimbate prin comanda de Ia distanta (comanda electromecanica). iluminatul de sus al anumitor zone ale Se realizeaza, de asemenea, proiecscenei, prevazute cu LIC sau LIH 500... 1000 W; pot fi echipate cu len- toare pentru reproducerea unor fenotile plan convexe pentru concentra- mene naturale (nori, ploaie, fulgere $.a.) rea fluxului ~i cu filtre colorate fixe. Acestea au un sistem optic complex - de orizont cu rolul de a realiza ilu- cu mai multe Ientile plan convexe $i minatul suprafetelor mari ale pfmzelor oglinzi de focalizare, rezultand un fasde fundal din teatre ~i studiouri T.V. i cicul luminos foarte concentrat $i uniSunt echipate cu Iampi LIH sau cu ' form distribuit in sectiune. in fata descarcare, echipate sau nu cu filtre obiectivului, solidar cu proiectorul, se colorate (albastru saturat, albastru monteaza caseta de efecte echipata cu nesaturat, verde, galben, ro~u $i alb). un mecanism cu motor cu viteza variPuterea pentru LIH este cuprinsa abila, ce produce rotirea diapozitivului intre 500 $i 2000 W. de efect. lmaginea proiectata pe panza Pentru studiouri se utilizeaza $i reproduce fenomenul natural dorit. aparate de iluminat multiple mobile cu Sursa de lumina este LIH. Iampi tubulare fluorescente. in functie de multitudinea compo- mobil de scena sau studio cu rolul de nentelor regiei tehnice, se utilizeaza $i a realiza un iluminat local pe zone re- proiectoare cu un grad ridicat de comstrfmse sau de a pune in evidenta un plexitate, cu mai multe obiective (de element decorativ sau de efect. Ele exemplu proiectoare de nori). sunt diferite ca forma ~i putere. Astfel Pentru obtinerea efectelor de fosfopentru iluminatul local (din apropiere) rescenta a unor suprafete. se utilizeaza puterea LIC/LIH variaza intre 100 $i proiectoare echipate cu Iampi cu des500 W, iar cele destinate iluminatului carcari in domeniul u.v. cu balonul din suprafetei fundalului de jos sunt de sticla Wood. - de urmarire. Acesta este caracterizat 1000.. .2000 W (cu LIH). - cu lentila $i oglinda - utilizat pentru 100 obtinerea unei mari amplificari a intensitatii luminoase intr-un unghi 90 solid mic; de regula, lentila sau lentilele (plan-convexe, biconvexe $i 80 Fresnel) au rolul de a concentra $i dirija fluxul luminos emis. Se utilizeaza ~ 70

...

SNF 210/61 1/2 1 max-

1xSON-T400W

--

-28ts
-33f30

1 x 47,000 lm L.O.R. "'0,71

60 50 0 2 4 6 8 10

lmax = 672 ccV1000 lm, 61 750

~ ~
495 185 630

,
I
,~J

t[aniJ -

lO

600

1 /

...
\ \

C\1

Fig. 1.5.18. YMatla coaftclentului de trw181risie, "t 8 polirnelac:rtla" timp..

450 300
150
./

11

\ \
21 41 61 0 81 20

'
...
101 121[)J

--

K 1

L -60

-40 -20

40

60 ()M

[ccV1000 lm)

LVW065140000

Flg.l.5.17. Prolector aslmetrfc: a - sectiune; b - COIL.

Fig. 1.5.19. Generator 'i fibre optice.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Aparate de iluminat


raza maxima de curbura (15 mm). unghiul optic de deschidere (30). Cablurile sunt realizate din polimetilmetacrilat - material ce asigura transmisia foarte buna a luminii $i pastreaza intacte calitatile sursei de lumina (temperatura de culoare $i redarea culorilor), oferind o inalta eficacitate datorita deprecierii sale foarte mici, in timp. Graficul din fig. 1.5. 18. indica deprecierea fluxului luminos intr-un sistem de fibre optice putandu-se folosi Ia estimarea nivelului de iluminare cu cabluri mai lungi de 2 m, punctul de calcui fiind considerat Ia 2 m de generator. Acest sistem este folosit cu succes in iluminatul diferitelor obiecte ale caror culori se degradeaza sub actiunea UV (tablourile dintr-o expozitie, muzeu). De asemenea, caldura degajata de sursa, in generator, nu este transportata de-a lungul fibrelor optice, motiv pentru care acestea se folosesc Ia iluminatul vitrinelor casetate (casete cu exponate dintr-un muzeu, magazin) nemaifiind nevoie de ventilarea acestora. Ansamblul de terminatii optice. Acestea au rolul de a dirija fluxul luminos spre zona de interes (fig. 1.5.20). Pentru efecte speciale ele pot fi insotite de Ientile sau filtre colorate. Acestea sunt caracterizate de: forma, modul $i diametrul de incastrare, unghiul lentilei Fresnel, focalizare sau nu (fig. 1.5.19). Deci fibrele optice pot fi folosite in iluminatul general (Ia un nivel scazut al iluminarii), de accentuare, pentru exponate din muzee $i aplicatii exterioare ca fatade de cladiri, fantani arteziene, domeniul industrial $i medicinal. Tuburile optice, a caror sectiune este detaliata in fig. 1.5.21, inlocuiesc cu succes tuburile cu neon ale firmelor luminoase. Ele sunt insa mult mai U$Or de folosit Ia accentuarea conturului, fiind flexibile. Sunt folosite deci pentru: directionare, iluminat de contur, reclame luminoase, semnale luminoase.

Fig. 1.5.20. Tipuri de tenninafii optice.


pentru scene de teatru $i ajunge Ia 3000 W $i mult mai mult pentru studiouri. Varietatea proiectoarelor destinate scenelor de teatru $i studiouri este cu mult mai mare decat cea prezentata.

5.5. Fibre

'i

tuburi optice

1 +-------------------+

17 mm

Fig. 1.5.21. Secttunea tuburilor optice: 1 - miez reflectant; 2 - strat exterior protector Ia radiatii UV; 3 - strat protector suplimentar al fibrelor optice; 4 - fibre optice.

0 0
[]

pana Ia

10m

0
[5

pana Ia 30m
6peste 30m

Rg. 1 .5.22. Folosirea generatoarelor: un generator pentru o lungime de cablu L < 10m; doua generatoare pentru o lungime de cablu 10 < L < 30m; trei generatoare sunt folosite pentru o lungime de cablu L >30m.
printr-o amplificare deosebit de mare a intensitatii luminoase, cu o emisie superconcentrata intr-un unghi spatial foarte mic, obtinuta printr-un sistern complex de Ientile. Proiectoarele se echipeaza cu Iampi LIC/LIH. Puterea surselor cu incandescenta este cuprinsa intre 500 $i 1500 W

Transportul luminii Ia distanta prin intermediul fibrelor optice este tot mai des folosit in iluminatul arhitectural, In mod special. Ansamblul sistemului de iluminat cu fibre optice cuprinde: Generatorul care contine sursa principala de lumina, care in mod uzual, este 0 sursa cu incandescenta cu halogen sau sursa cu descarcare in vapori metalici cu adaosuri de halogenuri metalice cu indicele de redare a culorilor foarte bun (Ra > 80). Rolul generatorului este de a asigura alimentarea sursei propriu-zise $i de a focaliza fluxul luminos emis de sursa spre zona de ie$ire a fibrelor optice prin intermediul dispozitivului optic intern. Are In componenta sa un filtru de raze ultraviolete, impiedicand propagarea componentei UV de-a lungul fibrelor optice astfel incat punctul luminos contine numai radiatii in domeniul vizibil. Generatorul poate fi prevazut cu filtre colorate, in scopul obtinerii unor efecte speciale. Ansamblul de cabluri are rolul de a conduce numai fluxul luminos de Ia generator Ia zona dorita a fi iluminata. Cablurile pot fi de diferite lungimi sau diametre, in functie de nivelul de iluminare necesar $i de numarul de cabluri aferente generatorului. Este caracterizat de: lungime (Ia cerere), diametrul conductelor flexibile (eel mai utilizat fiind eel de 5 mm), numarul de fibre optice,

0~
Fibra optica OptiC ore Cablu optic clasic

Fig. 1.5.23. Fibra opticA de mare diametru OptiCore transportA cu 50% mal multA luminA declit un cablu optic clasic.

Capitolul 5: Aparate de iluminat


Aplicatii: fatade ale cladirilor, piscine, poduri, gradini etc. Pentru efecte coloristice se pot utiliza filtre amplasate in generatorul aferent. in functie de lungimea fibrelor optice, in sistemul de iluminat se amplaseaza un anumit numar de generatoare conform schemei din fig. 1.5.22. Avantajele principale ale sistemelor de iluminat cu fibre optice sunt: - economie de energie pentru iluminat - solutiile de iluminat cu fibre optice pot reduce consumul de energie in comparatie cu iluminatul conventional; - sustenabilitate - 97% din sursa de lumina se reutilizeaza; componentele chimice ~i sticla se recicleaza; - eliminarea degajarilor de caldura ~i a razelor UV - ansambluri de fibre optice ~i filtre pot elimina toate radiatiile infraro~ii ~i ultraviolete din radiatia transmisa catre sarcina vizuala; - multitudine de scheme cromatice ~i efecte decorative - fibrele optice pot aduce o cromatica dinamica, animata ~i pot da viata unui proiect ~i adesea sunt utilizate doar in acest scop; - dimensiuni reduse ~i adaptabilitate solutiile de iluminat cu fibre optice pot fi utilizate acolo unde solutiile conventionale de iluminat nu sunt posibile sau adecvate; - siguranta I securitate mult marita generatorul de lumina este singura componenta a sistemului de iluminat cu fibre optice care necesita conectarea Ia o sursa de curent electric; cablurile optice nu transporta energie electrica ~i nu necesita protectie electrica, putfmd fi instalate in deplina siguranta in orice proiect, inclusiv in medii acvatice; - mentinere redusa - un singur generator de lumina alimenteaza mai multe terminatii optice, operatiunile de mentinere reducandu-se doar Ia niveProiector punctual 50mm diametru
Termina1i~_optica

I. Sisteme de iluminat
cifice. Transportul luminii de Ia un capat Ia celalalt al tubului se realizeaza prin fenomenul de reflexie interna totala (repetata), eficienta acestui sistem fiind foarte mult influentata de reflectanta materialului. Exista trei tipuri principale de tuburi de lumina: - tub din aluminiu oglindat; - tub cu film optic polimeric multistrat montat Ia interior; - tub flexibil spiralat din aluminiu. Printre avantajele tubului de lumina se numara transportul exclusiv al radiatiilor luminoase, precum ~i faptul ca nu transporta energie electrica, putand fi instalat in medii acvatice sau cu rise de explozie. Prin faptul ca sursa de lumina se afla amplasata Ia unul din capete, se faciliteaza foarte mult operatiunile de mentinere a sistemului de iluminat, in special pentru spatiile unde schimbarea lampilor din sistemele clasice de iluminat electric este dificil de realizat. Tubul de luminA cu film optic. Transmite radiatia luminoasa in interiorul sau pe baza reflexiei interne totale care se produce in structura filmului optic infa~urat cu fata prismatica Ia exterior ~i fata plana Ia interior (fig. 1.5.24). in functie de aplicatie, se alege o structura a filmului optic care sa permita transmisia laterala de-a lungul tubului a razelor de lumina cu unghiuri

lui generatorului de lumina. Comparatie Tntre fibrele optice ~i LED-uri. Tehnologia actuala in domeniul LEDurilor destinate iluminatului le confera acestora (in prezent) o emisie de flux luminos mai mica in comparatie cu sistemele de iluminat cu fibre optice. in tabelul I 5.4. sunt prezentate comparativ caracteristicile de baza ale unui proiector punctual cu diametrul de 50mm in doua variante: echipat cu o terminatie optica in cadrul unui sistem de iluminat cu fibre optice ~i respectiv echipat cu o lampa LED. Recent au fost dezvoltate fibre optice cu diametru mare (OptiCore), care elimina spatiile goale dintre fibrele optice de diametre mici din components cablurilor optice clasice, crescand astfel fluxul de lumina transportat cu 50% fata de un cablu optic de acela~i diametru (fig. I 5.23).

5.6. Tuburi de luminA


Tubul de lumina reprezinta o sursa secundara de lumina care transmite lumina de Ia sursa primara (naturala sau electrica) in spatiul de interes, catre un obiectiv specific sau catre anumite suprafete reflectante sau transmitatoare. Transmisia luminii se realizeaza Ia capatul tubului, unde lumina este distribuita sau directionata in functie de particularitatile sarcinii vizuale sau prin transfer lateral catre obiectivele spe-

o.~o

rmn
0.17mm

Fig. 1.5.24. Structura ,1 prtncipiul de fun~onare a filmului optic.

Tabell 5.4. Com


Proiector punctual 50mm diametru Lampa LED Flux luminos emis max. 150 lm Optiuni limitate in alegerea emisiei de flux luminos in faza de proiectare a SIL Posibilitati de reglaj al fluxului luminos emis Posibilitate de schimbare a culorii luminii emise, milioane de culori Joasa tensiune electrica Eliminarea radiatiilor IR ~i UV din fluxul emis Dispozitivul se incalze~te Dimensiuni in functie de marimea LED-ului ~i de managementul termic Durata de viata a lampii de peste 50.000 ore Nu necesita mentinere Flux luminos emis dupa 50.000 ore de 70% din fluxul initial Eficacitate luminoasa realizabila de 30 lm/W

Flux luminos emis max. 500 lm Optiuni variate in alegerea emisiei de flux luminos in faza de proiectare a SIL Posibilitati de reglaj al fluxului luminos emis Posibilitate de schimbare a culorii luminii emise, max. 8 culori Fara tensiune electrica Eliminarea radiatiilor IR ~i UV din fluxul emis Dispozitivul nu se incalze~te Dimensiuni reduse Durata de viata a lampii de 5.000-12.000 ore Necesita mentinere Flux luminos emis dupa 50.000 ore in functie de mentinere ~ide varstalampii- po~t~liJOO% din fluxul iniUaL Eficacitate luminoasa realizabila peste 50 lm/W

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Aparate de iluminat


de incidenta peste o valoare limita, iar pentru unghiuri de incidenta sub aceasta valoare limitata razele de lumina sunt reflectate de filmul optic inapoi catre interiorul tubului. Filmul optic este realizat din acril sau policarbonat transparent cu grosimea de 0,5mm iar reflectanta tubului de lumina cu film optic poate ajunge Ia 0,98. Tuburile de lumina cu film optic pot fi folosite atat in iluminatul general, cat si in iluminatul arhitectural sau publicitar. Prin utilizarea unei surse de lumina cu o distributie a fluxului luminos precis focalizata, lumina poate fi transportata total sau partial prin reflexie Ia celalalt capat, aflat Ia o distanta maxima de 20 m de sursa. Exista diverse tehnici de extractie a luminii de-a lungul tubului care ii confera acestuia o luminanta scazuta si uniforma (fig. 1.5.25). Tuburile de lumina cu film optic pot fi echipate atat cu surse de lumina electrice, cat si cu dispozitive optice conectate Ia sisteme de captare a luminii naturale pentru realizarea iluminatului natural si a iluminatului integrat natural - electric. in cele ce urmeaza este prezentat un exemplu de sistem de iluminat integrat cu tuburi de lumina. Elementele de captare a luminii naturale reprezinta unitatea functionala de cea mai mare importanta din punctul de vedere al cantitatii de lumina naturala captata. Acestea sunt astfel construite i ncat sa urmareasca in mod eficient pozitia soarelui pe cer prin rotatia i n jurul axului vertical si/sau in jurul axului orizontal (fig. 1.5.26) si sunt numite heliostate. Lumina solara captata de heliostate (a - cu oglinzi plane) este apoi focalizata de un sistem de oglinzi parabolice (b), care o reflecta catre sistemul de transfer cu tuburi de lumina prin deschideri in plafon (c) si coturi oglindate (d) situate sub fiecare deschidere. Sistemul de iluminat este de asemenea echipat cu surse de lumina electrice, capabile sa compenseze variabilitatea permanenta a luminii naturale. Urmand semnalele provenite de Ia fotocelulele aflate in deschideri (c), unitatea de control pune in functiune una sau doua Iampi cu descarcari in vapori de mercur Ia inalta presiune cu adaos de halogenuri metalice de 400 W, pentru a suplimenta sau a inlocui iluminatul natural in cazul in care cerul este acoperit sau dupa lasarea intunericului. Aceste Iampi sunt situate in punctul d, Ia capetele tuburilor de lumina. Tubul solar. Pentru un transport simplu si eficient al luminii naturale catre spatiile interioare, s-au dezvoltat sisteme specifice pentru aplicatii in acoperis si fatada,

Fig. 1.5.27. Principiul de fune1ionare a tuburilor solare.


cunoscute sub numele de tuburi solare. Acestea reprezinta un caz particular al tuburilor de lumina din aluminiu oglindat, fiind realizate din aluminiu 0,5mm grosime impregnat cu argint pur si stabilizat prin depunere de vapori, avand reflectanta 0,98. Tuburile solare maximizeaza conceptul de energie regenerabila prin concentrarea si transportul prin reflexie a luminii directe solare si a luminii difuze a cerului (fig. 1.5.27). Prevazut cu coturi reglabile si cu o suprafata interioara oglindata super-reflectanta (reflectanta 98%), tubul solar capteaza, tocalizeaza si reflecta lumina naturala, distribuind-o apoi uniform in interior printr-un difuzor microprismatic. Odata instalat, poate ilumina orice spatiu interior tara nici un cost. in functie de caracteristicile arhitecturale ale proiectului, captarea luminii se poate face fie Ia acoperis (inclinat sau orizontal, din orice tel de material), fie Ia

Fig. 1.5.26. Structure unui sistem integrat de iluminat cu tuburi de luminA.

I. Sisteme de iluminat

Fig. 1.5.28. Exemple de aplicatii realizate cu ajuton.ll tuburllor solare: a - spatii pentru tocuit; b - spatii pentru i'nvatamant; c - ctadiri de birouri; d, e - spatii comerciate; f- spatii de circulatie; g, h - efecte tuminoase In structuri arhitecturale.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Aparate de iluminat

Fig. 1.5.28. Exemple de aplicatli realizate cu ajutorul tuburilor solare:


g, h - efecte luminoase in structuri arhitecturale.

fatada, printr-un dom de captare de tip diamant, compus din prisme plane $i prisme verticale. Prismele verticale sunt amplasate pe circumferinta domului $i permit captarea luminii solare dimineata $i seara, atunci c~nd soarele se afla aproape de linia orizontului. Tubul solar prezinta avantajul de a capta $i de a focaliza, pe langa lumina directa solara, l?i lumina difuza a cerului, astfel inc~t se poate realiza iluminatul oricarui spatiu interior in orice conditii meteorologice. Exista l;li alte tipuri de astfel de tuburi de lumina care transporta catre interiorul cladirilor lumina naturala captata Ia exterior, Ia care domul de captare este de forma semisferica. in acest caz datorita formei domului, captarea luminii solare l?i in special a celei difuze a cerului este mai putin eficienta decat in cazul domului de tip diamant. Tuburile solare sunt sisteme de iluminat pasive, piese in mi$care, cum este cazul sistemelor cu tuburi de lumina l?i heliostate prezentate mai sus, ceea ce conduce Ia eliminarea costurilor de functionare $i a celor de mentinere. Prin utilizarea tuburilor solare se obtine o importanta economie de energie. Studiile $i cercetarile realizate au aratat ca consumul global de energie electrica poate scadea cu p~na Ia 75-80%, in functie de tipul cladirii $i conditiile meteorologice specifice locatiei proiectului. Tuburile solare permit diminuarea fluxului luminos sau chiar obturarea completa a luminii provenite de Ia tub (acolo unde este necesar: sali de proiectie, spatii de recreere etc.) prin doua modalitati: montarea manuala pe difuzorul luminos a unui capac opac cu prindere magnetica; utilizarea unui sistern motorizat de variere a fluxului luminos cu o clapeta cu pozitie variabila montata in tub. Pentru situatia de seara $i de noapte, se poate utiliza o sursa electrica de lumina, amplasata in tubul solar printr-un suport special oglindat care nu afecteaza reflexia lu-

tara

minii naturale in tub pe timpul zilei. Tuburile solare cunosc o gama larga de aplicatii practice, putand fi instalate cu ul;lurinta in spatii pentru locuit (case, apartamente, hoteluri), institutii de invatamant (!?coli, universitati), cladiri de birouri, sali de conferinte, spatii comerciale, Spitale l;li centre de sanatate, spatii industriale, sali de sport etc. in fig. 1.5.28 sunt prezentate c~teva exemple de utilizare a tuburilor solare, in care se remarca realizarea unei distributii uniforme a iluminarii in planul util care conduce Ia un contort vizual ridicat, precum $i posibilitatea realizarii de efecte luminoase prin integrarea difuzoarelor luminoase de plafon in structuri arhitecturale specifice. Tuburile solare pot fi combinate cu ventilatia naturala, ajungandu-se astfel Ia diminuarea substantiahi sau chiar eliminarea costurilor de energie $i Ia un contort mult sporit al utilizatorilor. Fig. 1.5.29 prezinta schema sistemului comFante pentru preluarea aerului proaspat si

binat de iluminat natural l;li ventilare naturala, in care se poate observa Ia interior tubul solar, iar in jurul acestuia conducta de ventilare prin care circula curentii de aer proaspat (rece) l;li curentii de aer uzat (cald), datorita principiului natural al circulatiei aerului pe baza diferentei de presiune I temperatura I densitate. Un avantaj deosebit al sistemelor de iluminat cu tuburi de lumina il reprezinta posibilitatea realizarii unui iluminat natural chiar $i pentru incinte care nu au contact cu spatiul exterior {cu utilitate practica deosebita in asigurarea eficientei energetice pentru spatii subterane de tipul pasajelor $i parcarilor subterane, tuneluri, statii de metrou etc.), conducand Ia scaderea substantiala a consumului global de energie electrica $i Ia cre$terea confortului vizual $i ambiental.

Dom de captare

Oirectia curentilor de aer Ia exterior

Conducta flexobola

montete Ia plafon

\__ Oifuzor luminos

Fig. 1.5.29. Princlplul de fUncJionare a sistemului comblnat care reallzeazi slmultan llumlnatul natural '' ventilarea naturall a ~llor intertoare.

Capitolul 5: Aparate de iluminat


5.7. Suprafe~ luminoase sau luminate amitecturale
Pentru unele incaperi aferente unor cladiri care necesita componente decorative (sali de spectacole, muzee, magazine, locuinte $.a.) se pot utiliza suprafete arhitecturale ca surse de lumina secundare ce transmit sau reflecta fluxul luminos emis de surse de lumina primare (fig. 1.5.30). ta, pentru imbunatatirea randamentului ansamblului care lucreaza ca un aparat mare de iluminat. Atunci cand se utilizeaza aparate de iluminat cu reflector (tip FIRA) este necesara o adancime mare a cavitatii. A$a cum se poate urmari in fig. 1.5.32 pentru realizarea unei iluminiiri uniforme a placii transparente Ia o distanta intre axe de 0,65 m, rezulta o adancime necesara de 0,83 m a cavitatii. Utilizarea aparatelor de iluminat tara reflector, tip FIA, are doua avantaje: - se pot monta mai distantat, fluxul luminos fiind uniformizat prin reflexia de ansamblu a cavitatii plafonului daca a= (1,5 ... 2); - investitia este mai sciizuta. ln functie de unghiul de protectie al gratarului difuzant se poate determina bmin (fig. 1.5.33) pentru asigurarea protectiei vizuale in cazul utilizarii AIL tip FlA. Practic, intotdeauna, b ~ bmin datorita conditiilor de uniformitate amintite. Plafoanele luminoase din placa continua difuzeaza foarte bine fluxul luminos realizand o distributie uniforma a iluminarilor. Un dezavantaj este acela ca imaginea obtinuta este ,plata", tara relief. Plafoanele luminoase cu gratar difuzant ofera o imagine mai bine con-

I. Sisteme de iluminat
turata, datorita difuziei mai reduse. Acestea din urma ofera $i posibilitatea integrarii cu climatizarea incaperii. Utilizarea plafoanelor luminoase presupune investitii mari pentru obtinerea

5.7.1. Suprafe~ luminoase Plafoane luminoase


Plafonul luminos este un element arhitectural realizat dintr-o placa transmitatoare din module, suspendata de plafonul de rezistenta al constructiei (fig. 1.5.31). Modulele pot fi confectionate dintr-un material transparent opal sau clar, cu model $i suprafata de difuzie sau din gratar difuzant. Panoul difuzant continuu ofera avantajul unei emitante constante, dublate de un aspect placut, dar pierderile prin absorbtie sunt relativ mari (30 .. .40 %), iar deprecierea prin prafuire, rapida. Suprafata interioara a cavitatii plafonului necesita o culoare alba, reflectan-

Fig. 1.5.32. Detaliu de plafon lumlnos echipat cu AIL gen FIRA.


' '

~r I ~

" I I I I I" J, I j

"")
Fig. 1.5.33. Detenninarea dlstam&i mlnlme bmln 1n functie de unghiul de protectie vlzuali.

SUPRAFETE ARHITECTURALE

f-----------------1
'

I I
LUMINATE (REFLECTANTE)

I I I

I
LUMINOASE (TRANSMITATO ARE)

.... / ....

............~....
2

/~',' .. ,I "'.
I

'

I I
PLAFON LUMINOS

~
PERETE LUMINOS

PLAFON LUMINAT

I I
PERETE LUMINAT

L_

---~=--::~_L
1

Fig. 1.5.34. Scafi de luminA indirecti: 1 - element de sustinere $i mascare; 2 - aparat de iluminat.

Flg.l.5.30. Clasilicaraa ~ arhitecbrale ulilizate ... sislamele de iluminal

a
3

INCINTA

- - - - - - - - - - rig-:T.S.31. PliifotiTuinmos:-------1 - structura de rezistenta; 2 - suprafata interioara; 3 - aparate de iluminat fluorescente; 4 - placa transmitatoare; 5 - elemente de prindere.

b Fig. 1.5.35. Plafoane luminate:


a - scafe pe contur; b - scafe pe f8$ii longitudina/e sau transversale.

I. Sisteme de iluminat
acelora:;;i niveluri de iluminare cu aparatele clasice. Aceasta, deoarece densitatea de aparatele de iluminat Ia piaton este mare, pe de o parte, :;;i pe de alta parte, elementele modulate ale plafonului impreuna cu elementele de sustinere a acestora sunt foarte pretentioase pentru o realizare artistica reu:;;ita. Domeniul de aplicare este restrfms; nivelurile ridicate :;;i modelarea redusa impun aceste sisteme pentru salile de expozitii de mare valoare artistica, vitrine importante, ateliere de pictura :;;.a.

Capitolul 5: Aparate de iluminat


Plafoanele luminate
Se obtin utilizand scafe de lumina ce pot lumina plafonul sau zone din acesta, conditionate de rezolvarea din punctul de vedere estetic al arhitecturii incaperii. in fig. 1.5.34 este reprezentata scafa de lumina indirecta, componenta arhitecturala care mascheaza sursa de lumina astfel incat sa nu poata fi privita direct. Acest ansamblu reprezinta, de fapt, un aparat de iluminat liniar care face parte din constructie :;;i care distribuie indirect fluxul luminos. Suprafata interioara a scafei, daca aparatul de iluminat este simplu :;;i sursa este Iibera, trebuie sa fie alba, perfect difuzanta, pentru mflrirea randamentului. Sistemul poate fi montat pe conturul incaperii (fig. 1.5.35 a). Pentru obtinerea unei uniformizari acceptabile a emitantei plafonului, pozitia scafei trebuie sa respecte conditia d> 1/3 I. Uneori, aceasta conduce Ia montarea scafei Ia o inaltime scazuta fata de pardoseala, ceea ce face ca scafa sa devina inestetica. Pentru reducerea distantei, d, exista 2 posibilitati: - fragmentarea plafonului in fa:;;ii luminate (fig. 1.5.35 b) :;;i montarea de scafe in campul acestuia; - echiparea scafei cu aparate de iluminat cu reflector cu distributie asimetrica (fig. 1.5.36) . in acest caz este suficienta conditia d=(115 ... 118) I (in functie de tipul reflectorului). Scafele se pot echipa, in mod uzual, cu surse punctiforme cate 6 Iampi pe m, in cazul utilizarii sursei libere in dulie, sau 3 aparate pe m, in cazul utilizarii aparatelor cu distributie asimetrica. Daca se utilizeaza Iampi fluorescente, acestea se vor monta ,cap Ia cap" sau ,petrecute" pentru a evita umbrele. Pe langa cele enuntate, scafa mai trebuie sa indeplineasca conditiile: - sa distribuie neuniform intensitatile catre plafon (intensitati mai mici in zona apropiata :;;i intensitati mai mari in zona departata) pentru a realiza o uniformitate a iluminarii plafonului; - sa prezinte un unghi de protectie corespunzator; - sa poata fi curatate u:;;or de praf (pentru a evita producerea petelor de praf ars, in special deasupra lampilor cu incandescenta; scafele :;;i lampile trebuie curatate eel putin o data Ia 30 de zile). Un alt exemplu de plafon luminal este dat in fig. 1.5.37 unde se poate urmari un fragment din sectiunea longitudinala a unui plafon decorativ al unei sali polivalente. Astfel, de plafonul de rezistenta, 1, este atarnat plafonul fals (decorativ) 2, in care se formeaza scafele unde sunt montate aparatele de iluminat cu reflector, 4, care realizeaza o emitanta uniforma a acestuia. Pentru iluminatul direct se utilizeaza aparatele de iluminat cu reflector, 5. Utilizarea plafoanelor luminate este mai restransa datorita consumurilor energetice mari ale acestora :;;i caracteristicilor luminotehnice specifice (iluminat difuz, tara contraste, imagine plata, tara reflectarea obiectelor in spatiu).

Perete luminos
Este rar utilizat, fie ca element decorativ (perete luminos sau zone de perete luminos), fie pentru punerea in evidenta. prin transparenta a unor exponate sau a conturarii lor, fie pentru obtinerea unui efect luminos colorat intrun local de divertisment. Toate aspectele expuse pentru plafonul luminos sunt valabile :;;i in acest caz, cu observatia ca pentru realizarea lor trebuie utilizate materiale perfect difuzante, cu transmitanta scazuta, pentru ca luminanta surselor de lumina sa fie mult diminuata, in scopul protejarii vizuale.

0
UJ a: a: 0 > ::::!0 a: a: c.. 0 UJ ~

5.7.2. Suprafe~ luminate


Anumite suprafete arhitecturale: pereti, plafon sau portiuni din ele, pot servi ca surse de lumina secundare pentru iluminatul general al unei incaperi sau drept componente aditionale pentru obtinerea unui sistem de iluminat confortabil.

<1:

0 0 <1:

z ::J

tJo UJ
c..
0

(/)

J~SJ_
c
Fig. 1.5.36. Scafl echipati cu AIL cu reflector asimebic.
2

ECRAN

I I I

Ill\'
I
I

:>~
\
\

I
1

/
I

I ' I~ ~
I
,' \

I
b

I
'

I I

lo

I
\

'
\ I
\ I

\
I

I I I
I

Fig. 1.5.38. Pereti luminati, componente ale sistemulul de iluminat pentru o sali de cinematograf:
a - sectiune prin salii; b - detaliu de scafa; 1 - aparat de iluminat simplu cu lampa cu incandescenta sau lampa fluorescenta tubulara; 2 - fa:;;ie de perete luminata de o scafa verticala; 3 - aparat de iluminat punctual cu distributie directa.

--~~_,: ____________ I_N_CI~_T_A ----------------~


Figura 1.5.37. Plafon luminat pentru o sail de spectacole.

Capitolul 5: Aparate de iluminat


perete decorativ sau a unor exponate plate (picturi) se pot utitiza scafete orizontate dirijate direct catre perete (fig. 1.5.39) echipate cu aparate de ituminat speciate (fig. 1.5.39 a) sau obi$nuite simple (fig. 1.5.39 b). Utilizarea tampilor cu incandescenta de mica $i foarte mica putere conduce Ia sisteme estetice agreabile. Pentru realizarea unui efect de lumina de zi, in conditii de noapte sau seara, se recomanda sistemul din fig. 1.5.40. Sursele de lumina fluorescente sunt mascate de galeria perdelei sau draperiei, acestea reflectand lumina catre incapere. Montarea mascata a unei scafe de lumina in spatele unei mobile, in interiorul unei vitrine sau unei ni$e, poate conduce Ia efecte plastice deosebite (.11).

I. Sisteme de iluminat
treruptor. Dispozitivele pentru suspendare (carlige, tije, dibluri, hold$uruburi etc) se vor alege astfel incat sa suporte, fara deformari, o greutate egala cu de 5 ori greutatea aparatului de iluminat ce urmeaza a fi fixat, dar eel putin 10 kg. Se interzice suspendarea aparatului prin conducte de alimentare; fac exceptie aparatele prevazute cu conducte, $ine de alimentare $i sustinere in executie speciala, pentru acest scop. AIL se monteaza astfel incat sa permita accesul U$0( Ia lampa in vederea inlocuirii acesteia si in vederea intretinerii. in cazul montarii aparatelor de iluminat pe elemente combustibile (lemn, materiale plastice) intre aparat si acestea trebuie introdusa o placa de

I' I ,' -~~INT~ J ~~NCI~TA/__ _


I

a b Rg. 1 .5.39. PereJi lumin&Jj pentru efecte decorative cu scafe orizontale: a - scafa cu aparat de iluminat cu reflector nesimetric; b - scafa cu aparat de iluminat;

1 - reflector nesimetric; 2- aparat de ituminat; 3 - plafon de rezistenta; 4 - piaton fats.

INCINTA

I I I '
I

'

5.8. Montarea aparatelor de iluminat


CondiJji de alimentare fl montare a aparatelor de lluminat (AIL)
AIL se conecteaza Ia circuitul de alimentare prin cleme de conexiune. La contactul exterior (partea filetata) a duliei lampii se va lega conducta de nul a circuitului, iar Ia borna din interior a duliei, conducta de faza, trecuta prin in-

---- ----------t-Ag. 1.5.40. Draperie/perdealjaluzele, 1, iluminate cu aparat de llumlnat fluorescent tubular mascat de galeria, 2.

Fig. 1 .5.42. Aparat de llumlnat ftxat cu

aiutorul piasalor meta1ce alastlce.

Sistemut se adopta in cazut in care se dore$te fie reatizarea ituminarii $i punerii in evidenta a unui plafon decorativ, fie diminuarea contrastelor $i realizarea unui ambient luminos, echilibrat. Sistemul poate fi utilizat, de asemenea, in scopuri pur decorative pentru marcarea unui plafon sau a unei zone din acesta utilizand surse de mica sau foarte mica putere. in birourile moderne, cu calculatoare personate cu ecran, pentru evitarea reftexiei de voal, se vor utiliza plafoane $i pereti luminati folosind alte solutii, indicate in .1 1.2.2.

w;1
p
M

1>.

Q_h

c a
b

PereJji lumln..,
Peretii luminati se realizeaza prin scafe de lumina verticale sau orizontale. Peretii luminati emit fluxul prin reftexie catre incapere, creand 0 ambianta luminoasa placuta, odihnitoare $i confortabila. Se folosesc ca elemente aditionale (de completare confortabila, estetica sau de efect) ale sistemului de iluminat, principal, al incaperii. In fig. 1.5.38 este dat un exemplu de pereti luminati cu scafa verticala, Ia o sala de cinematograf, unde ace$tia sunt utilizati ca o componenta a sistemului general. Spectatorii, privind in sensu! $i directia marcate (catre ecran), nu vad sursele de lumina din scafe. Pentru punerea in evidenta a unui

Flg. l.5.41. Dlblurt foloslte Ia montarea AIL.


Tabelul 1.5.5. Modul de prindere a AIL in fun~e de elementul de constru~i

Tipul elementului de constructii Beton

Elemente U$Oare - ipsos Metal Lemn

Element de prindere Dibluri plastic Dibluri metal Bolturi Tmpu:?cate Dibluri plastic Dibluri metal Dibluri lemn Dibluri speciale din plastic Dibluri speciale din metal $uruburi cu piulita Nituri pop $uruburi autoperforante Suruburi autofiletante

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Aparate de iluminat

teaza prin infiletare sau prin batere $i poate avea diverse lungimi $i diametre $i diverse capete (fig. 1.5.41 a). Diblul de plastic pentru fixarea aparatului de iluminat in pereti U$Ori (de tip gipscarton) are aripioare care se curbeaza, facilitand prinderea (fig. 1.5.41 b). Diblurile din metal sunt folosite atunci cand AIL sunt grele $i este necesar un grad sporit de rezistenta $i siguranta (fig. 1.5.41 c). De cele mai multe ori, in montarea aparatului de iluminat se folosesc alemente intermediare de prindere. Astfel, se folosesc piese metalice de fixare care se monteaza pe elementele de constructie. Prinderea aparatului de iluminat se face U$Or (de exemplu, prin presare ca in fig. 1.5.42). Tot pentru a U$Ura montarea, dar $i pentru a permite modificarea configuratiei sistemului de iluminat, se folosesc cabluri din otel (a caror lungime poate fi reglata). Aparatul de iluminat se fixeaza de aceste cabluri prin elemente ,coada de randunica", permi' tand culisarea elementelor de prindere. Un alt sistem de montare este eel Fig. 1.5.43. Slstem ,,inl" cu elemente de conectare. ,$ina". Acesta permite atat montarea aparatului de iluminat cat $i conectarea Ia circuitele electrice. Sistemele ,$ina" mai ofera $i posibilitatea de a modifica pozitia $i orientarea aparatului de iluminat in functie de dorinta beneficiarului (fig. 1.5.43). Pentru a nu putea fi atinse $i crea pericol de electrocutare pentru om, $inele se monteaza in canale, de regula, din material izolant. Daca se folosesc canale metalice acestea din urb ma se leaga Ia conducta de protectie. Un sistem de montare foarte modern il constituie inglobarea aparatului de iluminat in elementele de constructii. Folosind tehnologiile moderne de constructie: pereti U$Ori (cu grosimi de 12,5 mm), plafoane suspendate sau fixe din gipscarton sau din fibra minerala, montarea aparatului de iluminat se poate realiza direct in aceste alea mente. Aparatele de iluminat echipate cu Fig. 1.5.44. Montajul ingropat al AIL. Iampi fluorescente se pot monta in plaprotectie izotermica $i incombustibila In fig. 1.5.41 sunt prezentate cateva ti- fonul suspendat prin a$ezare pe ele(ex., azbest) pentru evitarea posibilitatii puri de dibluri ce pot fi folosite in mon- mentele de sustinere a structurii (fig. de incendiere a elementului de con- tarea aparatelor de iluminat. Diblul de 1.5.44). In cazul aparatelor cu dimenstructii (I. 7 $i Normativ PC I). plastic este folosit pentru aparatele de siuni mai mici decat distanta dintre eleiluminat U$Oare, pe elemente de con- mentele de sustinere, ele se vor fixa in structie cu o buna rezistenta. Gaurile se placa plafonului prin clemele elastice. Montarea pe in elementele de construqii realizeaza cu ma$ini rotopercutante, Montarea aparatelor de iluminat in In functie de tipul de prindere (tab. pentru a asigura cilindricitatea loca$ului pereti (tip gipscarton) se va realiza prin 1.5.5), montarea poate fi facuta direct unde se va fixa diblul. Hold$urubul ca- prindere cu cleme $i piese metalice de sau cu elemente intermediare. re fixeaza aparatul de iluminat se mon- fixare.

'i

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Sisteme de iluminat interior 6

I. Sisteme de iluminat
Ansamblul aparatelor de iluminat echipate cu surse de lumina corespunzatoare, amplasate dupa 0 dispunere logica Tntr-o incinta (Tncapere) dependenta de considerente functionale !;li/sau estetice, Tn scopul realizarii mediului luminos confortabil capabil sa asigure desfa!;lurarea unei activitati umane (impuse) sau realizarii unei anumite functiuni, define!;lte notiunea de SISTEM DE ILUMINAT. Sistemele de iluminat se clasifica din punct de vedere functional (fig.l.6.1) Tn 2 categorii: sisteme de iluminat normal; !;li de iluminat de siguranta. Sistemul de iluminat normal asigura desfa!;lurarea normala a unei activitati umane Tntr-o incinta, conform destinatiei acesteia Tn conditiile Tn care iluminatul natural nu este satisfacator. Sistemul de iluminat de siguranta asigura fie continuarea activitatii, fie evacuarea incintei sau alte functiuni (fig.l 6.1) Tn cazul Tntreruperii alimentarii cu energie electrica a iluminatului normal. de ambianta (decorativ) !;l.a. luminos, ceea ce conduce Ia o distriDaca SIL principale se realizeaza butie necorespunzatoare de luminante pentru orice incinta, cele secundare au Tn campul vizual. un domeniu mai restrans !;li se folosesc, Sistemu/ de iluminat semidirect aditional, Tn spatii !;li locuri deosebite ' (SIL- SO) realizeaza o repartitie spatiala (spatii comerciale, cladiri de locuit, mu- mai echilibrata a fluxului luminos zee, spatii pentru expuneri etc.). (tl>/tl>A = 0,6 ... 0,9; t1>/t1>A = 0,4 ... 0, 1 ). SIL principale se clasifica, Ia randul Cu cat proportia de flux superior este lor, in functie de distributia spatiala mai mare cu atat distributia ambientala !;li/sau Tn planul util al fluxului luminos. a luminantelor este mai echilibrata. Sistemele pot avea o structura fixa sau in conditii energetice, economice una flexibila care sa permita adaptabi- SIL-SD poate ti o alternativa optima !;li litatea in timp sau spatiu. pentru unele incaperi de lucru intelectual (laboratoare, sali de invatamant, bi6.1.1. Sisteme de iluminat in rouri tara calculator). Este indicat incaperilor industriale de Tnaltimi mici sau functie de distrib14ia spatiali a fluxului luminos chiar medii cu sarcini vizuale de mare !;li foarte mare precizie, Ia care ochiul Clasificarea sistemelor de iluminat, trebuie menajat pentru a se evita scadupa distributia spatiala a fluxului lumi- derea pertormantei vizuale !;li, respecnos, se face Tn mod conventional, in tiv, a productivitatii muncii. functie de raportul Tntre cele 2 fluxuri Sistemu/ de i/uminat direct-indirect semisferice (emisfera superioara t/>5 !;li (SIL-DID) determina un echilibru foarte cea inferioara tP;) !;li fluxul emis de bun al distributiei spatiale a fluxului luaparatul de iluminat tPA. minos: Sistemul de iluminf}t direct (SIL-O) I tP/tPA = 0,4 ... 0,6; tP/tPA = 0,6 ... 0,4 se caracterizeaza prin proportie foarte ! - ceea ce conduce, de asemenea, Ia 6.1. Sisteme de iluminat mare de flux luminos dirijat in emisfera o echilibrare confortabila a luminantei in nonnal (SIL) inferioara (tP/tPA 2: 0,9; tP/tPA < o, 1). campul vizual, tavorabila desfa!;lurarii Sistemele de iluminat normal se pot Acest sistem de iluminat este eficient procesului de munca intelectuala, clasifica dupa functiunile !;li rolul pe !;li economic, randamentul utilizarii flu- odihnei !;li divertismentului, in conditii care le indeplinesc Tn: principale !;li xului luminos fiind maxim pentru ca economice acceptabile din punct de secundare (fig. 1.6.1). acesta este dirijat direct catre planul vedere al consumului energetic. SIL principale asigura desfa!;lurarea de lucru. Sistemul determina contraste Sistemul de iluminat semiindirect activitatii umane intr-o incapere, reali- mari !;li o buna modelare a sarcinilor vi- (S/L-S/0) se caraterizeaza printr-o reparzand un ambient luminos confortabil, zuale tridimensionale. Datorita acestor , titie a fluxului luminos cu preponderenfunctional !;li estetic. avantaje este folosit in iluminatul indus- ' ta in zona superioara: SIL. secundare se folosesc pentru trial !;li Ia incaperi medii !;li inalte unde tP/tPA=0,4 ... 0, 1; tP/tPA=0,6... 0,9). delimitarea unor zone de interes !;li/sau se impune o buna reliefare a produsePeate fi acceptat pentru unele rezolrealizarea de aspecte vizuale speciale lor prelucrate, tinand seama !;li de ca- vari ale unor incaperi social-culturale (accentuare, de efect, modelare sau racteristicile geometrice ale sarcinilor (de arta), locuinte, hoteluri, spitale !;li, culoare), pentru punerea in valoare a vizuale. nu in ultimul rand, pentru birouri mounor obiecte sau a unor suprafete caSIL-O nu corespunde activitatii inte- derne, datorita confortului ee-l ofera racteristice din incinta (arhitectural) lectuale datorita inconfortului creat de din punctul de vedere al echilibrului lu!;li/sau pentru realizarea unui iluminat repartitia spatiala neuniforma a fluxului minantelor. De asemenea, reprezinta o J 8TEME DE ILUMINAil sol~tie ce a_v~ntaje"a:a _!?i -~~ec~ul ~sih?1-l 81 INTERIOR log1c de manre a malt1m11 1n mcapenle care necesita aceasta. Sistemul de iluminat indirect (SIL/D) se caracterizeaza prin fluxul luminos ' emis in emisfera superioara de eel putin - pentru continuarea 90 % din fluxul luminos al aparatelor de PRINCIPALE _ ~~ci~~~:ventie iluminat (t1>5 /tl>A<e:0,9). Randamentul - pentru evacuarea din utilizarii fluxului este minim, dar con- de accent cladire fortul realizat, din punct de vedere al - cu rol decorativ - pentru evitarea panicii distributiei luminantelor in campul vizu-de efect - de paza . - arhitectural -de veghe al, este maxim. Datorita acestor avan, - pentru ambianta placuta , - de circulatie taje se utilizeaza pentru obtinerea unor I - pentru marcarea plafoane luminate decorative sau zone hidrantilor de platen, in incaperi care prezinta aceasta cerinta, pentru birouri in care se lucreaza, exclusiv, cu calculatoare, - direct ! I Tn scopul evitarii reflexiilor parazitare de i ____ - semidirect voal de pe ecranele acestora sau Ia ac- direct-indirect l _____1____ - semiindirect centuarea senzatiei de inflltime a incaIGENERALI ~ lcoMBINA~ ~ - indirect perilor sau, Ia salile de spectacole inalte, ca sistem suplimentar etc. Fig. 1. 6.1. Clasificarea sistemelor de lluminat. Sistemul de iluminat indirect este eel

----l

~-~

------l
*

1. Sisteme de iluminat
112~ 1
E
~I

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior


------ _L_____ - .----- ---+
1/n
I
I

IV2n

1/n

1/n

I
X
!

I
I

*
X X X

'

--t
j

:::Ji

.tl
_JI

vi
I

:::

w2n

1/n ----+i'<----""'' l/2nl


I

)
~

t'OiI
I

I I I I
.~
b

I I

=~

aJ
~

4-- I
I

=-

"'0 I i
I

as I

J'

~~ ~EI :ol_
tI

_ __.I

I I
j__d

I --=+
- I I

all

~~

I -=j
d _J

----4
/A

Fig. I. 6.2. SIL unlfonn dlstrtbulte:


a - surse punctuale; b - surse liniare.

mai costisitor energetic, dar reprezinta i in planul util, respectiv, printr-o uniforavantajul ca uniformizeaza luminantele, mitate mare a iluminarii. Sistemul se realizeaza printr-o amelimina umbrele ~i reduce fenomenul de orbire. Lipsa modelarii poate fi un deza- plasare simetrica a aparatelor de ilumivantaj atunci cand sarcinile vizuale sunt nat punctuale sau liniare in planul plafonului (fig. 1.6.2). tridimensionale. in cazul acestui sistem de iluminat Se impune ca pentru o distributie relaeste necesar ca suprafetele reflectante tiv uniforma, distanta dintre doua ~iruri sa fie de culori nesaturate (deschise) ~i alaturate sa fie dubla fatii de distanta dincurate pentru a se obtine reflectante tre perete ~i ~irul apropiat de acesta. De Sistemul de iluminat general localimaxi me. asemenea, din acel~i considerente, in zat sau zonat este o varianta a sistein concluzie, de Ia SIL-D Ia SIL-ID, cazul ~irurilor luminoase cu discontinuitati mului de iluminat general ce se realiconfortul cre~te substantial, fluxul su- se recomanda ca d s 1,5 h, in care h i zeaza prin concentrarea aparatelor de perior determinand echilibrul luminan- reprezinta inaltimea de montaj a surselor iluminat in zona de lucru cu o distributelor in campul vizual, dar costurile de deasupra planului util, iar, d, distanta . tie neuniforma a iluminarii in planul util investitie ~i. in special, de exploatare dintre ~iruri (fig. 1.6.3). ~i anume: vor fi, de asemenea, mai ridicate. - iluminari ridicate in zonele efective Datorita uniformitatii distributiei fluRamane ca inginerul de iluminat sa xului luminos, sistemul este confortabil, unde se realizeaza procesele de munaleaga, de Ia caz Ia caz, in functie de dar necesita o investitie mare ~i consu- ca (tehnologice) ~i iluminari scazute in aspectele cantitative ~i calitative deter- muri energetice ridicate, in special, in spatiile de circulatie ~i depozitare. Daminante, solutia optima. ca in hala industriala se desfa~oara cazul spatiilor de dimensiuni mari. mai multe procese de munca cu sarcini 6.1.2. Sisteme de llumlnat tn vizuale diferite, sistemul de iluminat se funqle de dlstributla ftuxului divizeaza in mai multe fractiuni, caraclumlnosllluminirti tn planul util teristice ca nivel de iluminare fiecarei zone, corespunzatoare sarcinii vizuale Sistemul de iluminat general, unispecifice. form distribuit se caracterizeaza printrin fig. 1.6.5 se poate urmari un o repartitie uniforms a fluxului luminos exemplu de SIL localizat, practicat in industria pentru incaperile cu inaltimi medii sau mari; dezavantajele sunt de d d
1

Se utilizeaza, in special, in incaperile , aferente cladirilor social-culturale (sali , de spectacole, lectura, jocuri, holuri, foaiere etc.), sali de sport, hale industriale in care se desfa~oara un singur tip de activitate care, de regula, necesita niveluri de iluminare mici sau medii. De aceea, astfel de sisteme trebuie sa permita sectorizarea aprinderii , aparatelor de iluminat prin comenzi i manuale/automate putand forma un sistem integrat de iluminat electric ~i natural. Astfel, in cazul unei incaperi cu un perete vitrat, sistemul fiind echipat cu : surse liniare sau punctuale, conectarea ~i deconectarea circuitelor se va realiza . in ~iruri paralele cu zona vitrata, de regula, coliniare cu raza vizuala a subi. ectilor (fig. 1.6.4). in aceasta situatie, conectarea se realizeaza pe ~iruri, in ordinea stabilita in functie de scaderea nivelului iluminarii naturale (3-2-1), iar deconectarea in sens invers (1-2-3), in functie de cre~terea nivelului iluminarii naturale. in unele incaperi din cladirile socialculturale, unde aspectul estetic este i determinant, se pot realiza distributii asimetrice impuse de plastica arhitectu' rala a incintei.
1

'1

11

12

13

~
h

I' I' I, I' I' I, I, I' I'

I I II II II II II
a
b

Fig. 1.6.3. Semnlnc&11& mlrtmll h.

Fig. 1.6.4. Sectorlzarea unul SIL general unlfonn dlstrtbuiL

Fig. 1.6.5. SIL locallzat:


a - plan; b - sectiune.

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior


contort (AIL apropiate de campul vizual central) ~i de estetica (neglijabila in industrie). in fig. 1.6.6 este prezentat un alt exemplu cu astfel de sisteme. Acesta are 4 zone diferite, marginite de zone de circulatie, fiecare constituind un sistern independent, cu iluminari diferite. Avantajul sistemelor de acest tip este economia de energie, dezavantajul fiind distributia neuniforma a luminantelor in campul vizual, diminuate de distantele mari. 0 alta varianta este sistemul de iluminat localizat asimetric dirijat ce se realizeaza cu aparate de iluminat liniare montate in functie de locul de munca, in a~a fel incat fluxul sa fie concentrat catre suprafata efectiva de lucru (fig. 1.6. 7). Sistemul este aplicabil pentru spatiile sau incaperile destinate muncii intelectuale (proiectare, invatamant, unele laboratoare, birouri etc.) in care un perete (de regula, eel din stanga lucratorilor) este vitrat, iar locurile de munca (Ia birouri, plan~ete, pupitre etc.) sunt fixe. Sistemul prezinta urmatoarele avantaje: - aceea~i directie ~i sens ca iluminatul natural, prin amplasarea aparatelor de iluminat paralel cu ferestrele ~i pe directia razei vizuale a lucratorilor; - fluxul fiind receptat din stanga lucratorului este favorabil activitatii simulandu-se, eel mai adesea, iluminatul natural; - permite realizarea unui sistem integrat economic, cu comanda manuala sau automata, prin asigurarea posibilitatii de conectare pe ~iruri, in trepte (de exemplu, daca iluminatul natural seade, se pune in functiune numai ~irul 2) sau prin reglaj fin al fluxului SIL; - este eficient prin concentrarea fluxului luminos pe zona de lucru neglijandu-se zona de circulatie sau depozitare (E 1 > E2 ); - ~irul de langa ferestre poate fi montat inclinat ceea ce conduce Ia o mai buna utilizare (economica) a fluxului, evitandu-se pierderile de flux prin fereastra; sistemul nu corespunde totdeauna din punct de vedere estetic; - ~irul de Ia ferestre poate fi montat
obi~nuit (cu axul vertical); in acest caz este necesara o distanta minima fata de peretele vitrat de 0,7 ... 1 m; pentru evitarea pierderilor de flux, noaptea, este indicata utilizarea draperiilor cu reflectanta mare; - solutia moderna consta in utilizarea, pentru ~irul marginal a AIL cu distributie asimetrica a intensitatilor luminoase, care realizeaza o distributie similara cu cea a AIL inclinat. Astfel de aparate prezinta ~i un aspect estetic corespunzator; - sistemul prezinta ~i calitati din punct de vedere al eliminarii reflexiei voalate pe suprafetele de lucru plane datorita unghiurilor de incidenta favorabile. Proiectarea moderna presupune realizarea unor sisteme de iluminat flexibile care se pot adapta in timp ~i/sau spatiu Ia unele schimbari functionale sau recompartimentari (birouri ~i similare), Ia schimbari determinate de estetica, mentalitate, stil, de asemenea variabile in timp (spatii comerciale, muzee, locuinte) sau Ia schimbari tehnologice (industriale). in toate cladirile moderne (indiferent de destinatie) este necesar sa se realizeze posibilitatea echiparii cu un sistem de iluminat flexibil care sa permita: - modificarea pozitiei AIL (fixe relativ), Ia coordonate spatiale diferite in functie de necesitati sau dorinte in timp (spatii comerciale, muzee, expozitii, locuinte ~.a.); - modificarea pozitiei AIL mobile pe o anumita directie (montaj pe ~i na/canal); - schimbarea AIL cu altele mai moderne (performante); - modificarea parametrilor sursei de lumina prin sisteme de reglaj al fluxului, manual sau automat;

I. Sisteme de iluminat
- modificarea geometriei unor AIL sau focalizarii sursei in interiorul AIL. 0 varianta de SIL general localizat o reprezinta SIL directional in care fluxul luminos este dirijat pe o anumita directie preferentiala fiind realizat cu aparate de iluminat oglindate echipate cu surse liniare sau surse de tip spot luminos. Sistemul se utilizeaza atunci cand sunt necesare: - modelarea ~i accentuarea unor obiecte sau exponate tridimensionale; - realizarea de umbre ~i/sau contraste pentru a modela (reliefa) forma sau textura unor exponate; - pentru iluminatul unor suprafete reflectante care devin astfel suprafete emisive servind Ia realizarea unor efecte ambientale sau locale. Sistemul directional poate fi utilizat ~i in completarea iluminatului general uniform distribuit din incaperile unor cladiri social culturale pentru ruperea monotoniei acestuia ~i punerea in evidenta a unor exponate sau a unor elemente de plastica arhitecturala. Sistemul de iluminat local are ca scop realizarea unui nivel ridicat de iluminare numai pe suprafata restransa de lucru (masa, plan~eta, bane de lucru, ma~ina-unealta, zona de control tehnic etc.) unde sarcinile vizuale sunt de precizie mare ~i foarte mare, iar, uneori, chiar in cazul celor normale. Pentru diminuarea contrastelor de luminanta inconfortabile, iluminatul local este utilizat, totdeauna, in completarea unui sistem de iluminat general de nivel redus, ansamblul devenind astfel un sistem de iluminat combinat care, schematic, este prezentat in fig. 1.6.8. Sistemul de iluminat local este economic pentru ca sursa este foarte apropiata de sarcina vizuala realizanduse niveluri mari ~i foarte mari de iluminare, Ia consumuri energetice reduse. Avand in vedere aceste aspecte se recomanda utilizarea iluminatului local in urmatoarele cazuri (de regula, Ia incaperi cu lucru manual): - sarcini vizuale de precizie mare ~i foarte mare; - suprafete care reprezinta un anumit relief ce trebuie controlat; - iluminatul general nu este suficient pentru modelarea ~i distingerea sar-

I I ZONA 2 I I [E 2] I I- - - f------ZONA 1

[E,]

r---------1
ZONA 3

ZONA DE CIRCULATIE [Eo]

[E3]

I ZO~A I [E4] I

---

Fig. 1.6.6. Schema unul SIL zonal Tntr-o hall indusbiali cu 4 zone de munci, flecare fllnd caractertzate de o alti sarcinA vizuali.

Fig. 1.6.7. SIL locallzat aslmetric dlrtjat.

666
Fig. 1.6.8. Schema unui SIL combinat.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior


lluminatul pentru interventii in zone de rise este o parte a iluminatului de securitate prevazut sa asigure nivelul de iluminare necesar sigurantei persoanelor implicate intr-un proces sau activitate cu pericol potential $i sa permita desfal;>urarea adecvata a procedurilor de activitate pentru siguranta ocupantilor zonei precum $i operarea in caz de incendiu. lluminatul pentru evacuarea din ciadire este parte a iluminatului de securitate destinat sa asigure identificarea $i folosirea, in conditii de securitate, a cailor de evacuare. lluminatul pentru circulatie este parte a iluminatului de securitate destinat sa asigure parcurgerea in conditii de securitate catre caile de evacuare sau catre zonele de interventie. lluminatul impotriva panicii este parte a iluminatului de securitate prevazut sa evite panica $i sa asigure nivelul de iluminare care sa permita persoanelor sa ajunga in locul de unde calea de evacuare poate fi identificata. lluminatul pentru marcarea hidrantilor este parte a iluminatului de securitate prevazut sa permita identificarea U$Oara a hidrantilor. lluminatul de siguranta portabil este parte a iluminatului de securitate destinat a fi utilizat in spatiile fara personal $i este asigurat de echipament portabil prevazut cu alimentare proprie. Timpii de punere in functiune, de Ia intreruperea iluminatului normal, sunt urmatorii: - in cladirile destinate publicului sau lucratorilor: 0,5 s pana Ia 5 s pentru iluminatul pentru continuarea lucrului $i iluminatul de interventie in zonele de rise; in mai putin de 5 s pentru celelalte tipuri de iluminat de securitate. -in industrie (conform STAS 12294): 0,5 s pana Ia 15 s pentru: iluminaSistemele de iluminat de siguranta tul pentru continuarea lucrului, iluau rolul de a functiona atunci cand iluminatul de interventie in zonele de minatul normal, alimentat de Ia reteaua rise $i iluminatul pentru circulatie furnizorului, se intrerupe. in functie de gradul de pericol; lluminatul de siguranta se clasifica 1 s pana Ia 15 s pentru iluminatul (conform SREN 1838) in: de evacuare $i eel de marcare a - iluminat pentru continuarea lucrului; hidrantilor - in functie de gradul de - iluminat de securitate. pericol. Acesta din urma se clasifica in: Timpul de functionare, pentru toate - iluminat pentru interventii in zone de sistemele de iluminat de securitate rise; este de eel putin o ora. - iluminat pentru evacuarea din cladiri; Timpul de functionare al iluminatului - iluminat pentru circulatie; pentru continuarea lucrului este pana - iluminat impotriva panicii; Ia terminarea activitatii cu rise. - iluminat pentru veghe; Aparatele de iluminat pentru: conti- iluminat pentru marcarea hidrantilor; nuarea lucrului, interventia in zonele de - iluminat de siguranta portabil. rise, impotriva panicii, circulatie, trelluminatul pentru continuarea lucrului buie integrate in iluminatul normal al este o parte a iluminatului de siguranta spatiilor respective, dar li se asigura prevazut pentru continuarea activitatii punerea in functionare, Ia intreruperea normale, tara modificari esentiale. iluminatului normal, in timpul mentionat

cinilor vizuale; in capitolul 11 sunt prezentate as- pentru realizarea unor niveluri ridicate pecte de detaliu privind realizarea sisnecesare lucratorilor de varsta inaintata temelor de iluminat local utilizate in insau cu capacitate vizuala redusa; caperile industriale. - pentru toate cazurile in care, pe baza unui calcul tehnico-economic com Sisteme integrate de iluminat parativ, se poate demonstra realiza- electric $i natural - se caracterizeaza rea unei economii substantiale in prin utilizarea armonioasa $i echilibrata a luminii naturale $i electrice in cadrul consumul de energie electrica. in fig. 1.6.9 sunt prezentate 9 tipuri sistemelor normale de iluminat interior caracteristice de iluminat local (in gene- (general $i combinat) al;>a cum s-a ral, industrial) utilizand surse de lumina amintit anterior. liniare (Iampi fluorescente de putere Astfel, printr-o comanda automata, mica) sau Iampi cu incandescenta (in sistemul poate fi utilizat cu succes, special, in cazul in care se impun nece- conducand Ia importante economii. sitati deosebite de redare a culorilor). Comanda manuala este o necesitate Asupra celor 9 tipuri se mentioneaza: atat pentru exploatarea rationala cat $i a - amplasarea sursei evita reflexia voa- pentru adaptarea ulterioara Ia sistemul lata, directia luminii reflectate ne- automat. fiind coliniara cu raza vizuala (SL 1); Pentru incaperile de mare adancime b - sistemul favorizeaza observarea in care iluminatul natural nu poate perdetaliilor lucioase pe un fond difu- mite un nivel corespunzator $i uniformitate ale iluminarii este necesar un zant (SL2); c - iluminat paralel cu suprafata ori- iluminat electric (chiar $i in zilele insozontala reliefeaza neregularitatile rite) in zona opusa ferestrelor. Se rea(SL3); lizeaza astfel conditii corespunzatoare d - sursa de lumina de suprafata este atat ca nivel de iluminare in intreaga infavorabila depistarii defectelor pe o cinta a incaperii cat $i ca echilibru al suprafata lucioasa (SL4); luminantelor. Totodata se evita sau se e - lumina difuza produsa de panou diminueaza $i efectul de silueta ce se este favorabila urmaririi vizuale a manifesta in zona ferestrelor. sarcinilor din tipografii (SL5); Sistemele de acest tip, denumite $i f - sistemul prin transparenta pune in PSALI (Permanent Supplementary Artievidenta neregularitatile materialelor ficial Lighting of Interiors - iluminat transparente ca: stofe, tesuturi, har- electric permanent pentru interioare), tie, calc etc. (SL6); sunt neeconomice prin consumul suplig - sistemul utilizeaza efectul de mentar permanent de energie electrica, silueta pentru realizarea controlului dar deosebit de confortabile. de contur (SL7); Din ratiuni de economie de energie h - sistemul directionat modeleaza co- electrica $i de crel;>tere a confortului virespunzator sarcina vizuala spatiala zual, se recomanda implementarea pe (SL8); scara cat mai larga a tehnologiilor de i - sistemul, utilizand o sursa mascata iluminat natural atunci cand structura de un material perfect difuzant, cladirilor permite. poate realiza un control corespunzator in cazul materialelor transpa6.2. Sisteme de iluminat rente (SL9). desigura~

~
c

Fig. 1.8.9 Sistema de llumlnat local

Industrial.

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior


mai sus. Aparatele de iluminat pentru: evacuarea din ch!idiri, marcarea hidrantilor, trebuie sa respecte recomandarile din SREN 60592-2-22 ~i tipurile de marca (sens, schimbari de directie) stabilite de Directia Consiliului Europei 92158 EEC din 24 ianuarie 1992, transpusa prin HG 971 din 26 iulie 2006. Sursele de alimentare pentru aparatele de iluminat de siguranta sunt: - sursa principala de alimentare: reteaua publica de distributie. - sursa de securitate (de rezerva) ce trebuie aleasa astfel incat sa intre in functionare in timpul mentionat mai sus !?i sa mentina o alimentare un timp minimum de o ora, cu exceptia celui pentru continuarea lucrului care trebuie asigurat pe toata perioada lucrului cu rise. Sursa de securitate poate fi: - sursa !ocala, atunci cand este continuta in aparatul de iluminat - aparat de iluminat de tip autonom (luminabloc); - sursa centralizata, atunci cand se amplaseaza in spatii special destinate (baterie de acumulatori, UPS sau grup generator). Aparatele de iluminat de tip autonom (executate conform SREN 60598-2-22) se alimenteaza pe circuite din tablourile de distributie pentru receptoarele normale. Pot fi alimentate ~i din circuite comune cu aparatele de iluminat normal. Conductoarele $ifsau cablurile trebuie sa fie cu intarziere Ia propagarea flikarii in manunchi (conform cu SREN 50266 pe parti - de exemplu CYYF). Aparatele ~~ coloanele aparatelor de iluminat de siguranta alimentate din sursele centralizate se executa astfel: - cu cabluri cu izolatie minerala, conform SREN 60702 - 1 $i 2; - cu cabluri de rezistenta Ia foe, conform cu SREN 50200, SREN 50362, CEI 60331 - 11 $i 21; - un sistem de cablaj care sa-$i pastreze caracteristicile de protectie mecanice ~i electrice Ia foe. Tablourile de distributie pentru iluminatul de siguranta. de regula, trebuie fie distincte de cele pentru iluminatul normal. Exceptia este atunci cand sunt utilizate aparate de iluminat de tip autonom.

I. Sisteme de iluminat

8.2.2. Slsteme de llumlnat de securitate pentru interventii


Sistemele au rolul de a asigura interventia personalului de exploatare, in incaperile sau spatiile in care exista aparate sau utilaje ce trebuie comandate sau manevrate, Ia intreruperea functionarii iluminatului normal. Sistemul de iluminat de securitate pentru interventii se prevede in urmatoarele cazuri, in: a - incaperi unde sunt montate armaturi (vane, robinete $i dispozitive de comanda $i control) ale unor instalatii ~i utilaje care trebuie actionate in caz de incendiu; b - incaperea centralei de avertizare $i semnalizare a incendiilor ~i in incaperi de garare a utilajelor PSI; c - incaperile industriale unde, Ia intreruperea functionarii iluminatului normal, trebuie actionate aparate sau utilaje in vederea scoaterii din functiune a unor utilaje ~i echipamente, sau in vederea reglarii parametrilor aferenti. in scopul protejarii utilajelor, echipamentelor sau persoanelor.

sa

pentru continuarea lucrulul


Sistemele au rolul de a asigura continuarea procesului de munca sau a unor activitati importante Ia acela$i nivel de iluminare sau Ia unul mai scazut, determinat de sarcina vizuala in procesui ce nu poate fi intrerupt. Sistemul de iluminat pentru continuarea lucrului trebuie prevazut in urmatoarele situatii: a - incaperile in care intreruperea iluminatului normal poate provoca: distrugeri, explozii, incendii, pagube materiale, accidente sau victime umane; b - salile de operatii ale spitalelor $i policlinicilor; c - laboratoarele unde au loc experimentari ce nu pot fi intrerupte; d - incaperi industriale in care utilajele necesita o permanenta supraveghere sau manevre specifice; e - incaperi importante pentru activitatea de conducere a statului. in general, aceste sistema necesita conditii speciale de alimentare cu energie electrica. Capacitatea bateriilor de alimentare, pentru cazurile (a), (c) $i (d) se stabi le~ te astfel incat sa se asigure functionarea iluminatului de siguranta pentru continuarea lucrului in tot timpul necesar luarii unor masuri care sa asigure continuarea activitatii pe o perioada de timp de eel putin 3 h.

6.2.1. Slsterne de llumlnat

: : j

8.2.3. Sisteme de U uminat de securitate pentru evacuare fi alte functiuni


Sistemele au rolul de a asigura, de exemplu, evacuarea persoanelor din cladire in cazul intreruperii iluminatului normal precum $i alte functiuni conexe

, ..
_

-- -------- ---.

i
~

,
1

I ZONA DE CIRCULATIE I . I AIL ! .~ I o~ ' I


_ ___ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _J

. I .

,-----------------;

[21

ljf

I -,:::::::#/#//#/$/#/~
b

pr~GRATAR

AIL

I . I I

- - - - - - - - - - - - - - _j

Fig. 1.8.10 lndlcatoare de evacuare, lumlnoase sau lumlnate: a - ie$ire de evacuare (fond verde, simbol alb); b- atentiune! cafe de acces blocatA (fond galben, simbol alb}; c $i d- sisteme directionale pentru caile de evacuare (fond verde, simbol alb); e - reprezentare uzuala (alb pe fond verde).

Fig. 1.6.11. Amplasarea aparatelor de llumlnat cu circu..,._: a - In perete lateral in zona plintei; b - contratreapta.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior


anta luminoasa de nivel scazut necesara evitarii accidentelor grave ce se pot produce in salile de spectacole mai mari de 400 locuri (teatre, cinematograte, sali de concert individuale sau inglobate in case de cultura !?i similare), in cazul intreruperii iluminatului normal sau in conditiile nefunctionarii acestuia din motive tehnologice. Acest SIL trebuie sa intre in functiune automat cu o temporizare mai mica de 5 s de Ia intreruperea iluminatului normal, dar trebuie prevazuta !?i comanda manuala de punere in functiune (fara posibilitate de intrerupere), din locuri accesibile personalului de intretinere !?i publicului; tipul de alimentare va fi acela!?i cu eel al iluminatului de evacuare a cladirii. in general, se utilizeaza, in fiecare incapere protejata !?i in incaperile de evacuare, eel putin doua surse cu amorsare practic instantanee, montate cu o protectie vizuala din sticla clara (nu se modifica culoarea luminii emisa de sursa), iar alimentarea surselor pe fiecare traseu de evacuare se realizeaza cu doua circuite separate (un circuit poate asigura circulatia pe un traseu Ia un nivel de iluminare redus cu 50 % fata de nivelul impus ales pentru situatia de panica).

securitatii, in cazul aparitiei unor situatii avertizarea unui pericol (de ex.: semnaaccidentale (incendii, panica etc.), sau lizarea obstacolelor), iar culoarea alunor functiuni suplimentare in conditii bastra pentru informare (de ex.: camera tablou electric). de noapte (veghe, paza etc.). Formele geometrice utilizate pentru Sistemele de evacuare au rolul sa marcheze clar traseele de circulatie semnalizari sunt: triunghiul echilateral, destinate evacuarii in cazul intreruperii pentru avertizare; patratul sau dreptuniluminatului normal sau in caz de nece- ghiul, pentru informare; cercul taiat de un diametru, pentru interzicere. sitate. Aparatele de iluminat pentru evacuaSIL de evacuare trebuie sa asigure cu claritate ghidajul vizual al traseului de re trebuie amplasate astfel incat sa se evacuare, sa puna in evidenta eventua- asigure un nivel de iluminare adecvat lele obstacole, modificari de directie etc. (conform NP - 061/02) langa fiecare Utilizarea unor sisteme de ghidaj lu- U!?a de ie!?ire !?i in locurile unde este minate sau luminoase constituie un necesar sa fie semnalizat un pericol element vizual de mare importanta in potential sau amplasamentul unui echiasigurarea evacuarii rapide !?i fluente a pament de siguranta, dupa cum urmeaza: cladirii (fig. 1.6.10). De asemenea, realizarea unui con- , a) Ia fiecare U!?a de ie!?ire dintr-o sala cu aglomerari de persoane conform trast de luminante corespunzator reP 118; prezinta, ca !?i contrastul de culoare, un aspect de ghidare eficienta. Pentru b) langa scari, astfel incat fiecare treapta sa fie iluminata direct; SIL-evacuare, culoarea verde este cea indicata de normele romane!?ti, atunci c) langa orice alta schimbare de nivel; cand sistemul functioneaza cu ghidaj d) Ia fiecare U!?a de ie!?ire destinata a fi folosita in caz de urgenta; in permanenta (de ex.: Ia salile de spectacole). Daca SIL de evacuare e) Ia panourile de semnalizare de securitate; face parte !?i din iluminatul normal, se utilizeaza acelea!?i AIL, cu conditia f) Ia fiecare schimbare de directie; marcarii lor distincte pentru a da posi- g) in exteriorul !?i langa fiecare ie!?ire din cladire; bilitatea verificarii in exploatare. Culoarea ro!?ie este utilizata pentru semnali- h) langa fiecare post de prim ajutor; zarea unei interziceri (de ex.: cale care i) langa fiecare echipament de interse blocheaza), culoarea galbena pentru ventie impotriva incendiului !?i fiecare punct de alarma. *) ,langa" este considerat ca fiind sub 2 m masurati pe orizontala. lnstalatiile electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie ; prevazute in: - cladirile civile cu mai mult de 50 de persoane; ,Ill - incaperile amplasate Ia nivelurile supraterane cu suprafata mai mare de ~IL 300 m 2 , indiferent de numarul de per);:\ soane; ILUMINAT VEGHE - incaperile amplasate Ia subsol cu suprafata mai mare de 100 m2 , indiferent de numarul de persoane; Fig. 1.8.12 Amplaaarea aparatelor de - spatiile de productie cu mai mult de 20 llumlnat de veghe. persoane sau atunci cand distanta dintre u~ de evacuare !?i punctul de lucru eel mai dep'rtat depa!?e!?te 30 m. Sistemu/ de iluminat pentru evitarea panicii are rolul de a asigura ambi-

i
!

: ,
1

' , ' ' : . ' : , :


1

le

AIL~~

Sistemu/ de iluminat de circulatie (fig. 1.6.11) are rolul de a asigura circulatia in interiorul salilor mari de spectai cole, magazine etc., atat in cazul intre1 ruperii tehnologice a iluminatului normal cat !?i a intreruperii sale accidentale. Acesta are acela!?i regim de functionare ca !?i in iluminatul de evacuare pentru ! marcarea ie!?irilor din salile respective. ; AIL de circulatie se monteaza in: - plinta pe peretii laterali ai salilor de spectacole; - contratreptele din sala. Sistemul de iluminat de veghe (fig. 1.6.12) are rolul de a asigura circulatia in incaperile destinate odihnei, din spitale, maternitati, sanatorii, gradinite, ere~. camine pentru batrani !?.a., in lipsa iluminatului normal (deconectat voit sau accidental). Culoarea recomandata a sursei este albastru, montarea

~------:~1~;-~~- AIL)il ! INCE~DIU /j, \".. i

I i ,

d'

.I

~////&/.W ..w///#//#//#//#/#//##/// .W#/##///4

! I

_X:~~lP~~==---- ~1-i--~--T~-:
Lampi fluorescente cu aprindere rapida Lampi fluorescente cu amorsare lenta Lampi cu descarcari in vapori metalici Ia inalta presiune

Tabelull.8.1. Utlllzarea dlferitelor surse in SIL de slguranti Observatii

+ , +

+ +

1 f+ + +

L--------------'
Flg.l.8.13. Amplasarea aparatelor de llumlnat pentru marcarea lumlnoasl a hklrantllor de lncendlu (d' < 2 m).

Numai daca AIL sunt utilizate !?i in iluminatul normal AIL utilizate !?i in iluminatul normal (cu alimentare permanent din sursa de rezerva)
- - ------------

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior


Tabelull.6.2. Nlvelurl de llumlnare (orlentatlve), confonn nonnelor romln&fti

I. Sisteme de iluminat
sursele de lumina uzuale (cu incandescenta sau cu descarcari), in conditiile indicate in tabelul 1.6. 1. Se observa ca numai lampile cu incandescenta l?i cele fluorescente cu amorsare rapida au u tilizare generala. in cazul in care se utilizeaza Iampi fluorescente tubulare, pentru siguranta in functionare, aparatele de iluminat vor fi echipate cu eel putin doua surse care pot functiona l;li independent (nu este permisa utilizarea montajului de tip ,tandem"). ; Daca se utilizeaza aparate de iluminat echipate cu o singura lampa fluorescenta tubulara, atunci se vor cupla cate doua montate Ia o distanta maxima de 6 m, in linie dreapta.

actuale
Domeniul de utilizare Nivelul normat de iluminare medie r=d:=ec-=s~ig""'u=r~a,_,nt"'ia=t--c--_________ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Evacuare - in general 20 % din nivelul de iluminare normat - in cazuri speciale 50 lx in crel;le pe trasee de evacuare 1 lx din crel;le, sali de spectacol egal cu nivelul de iluminare normat ---=,---~~cu peste 400 locuri --'------c-------- - - - - - - - - - - Evitare -in sali se spectacol cu 10 % din nivelul de iluminare normat, _ _d~ !!![njm_~_m_?O_lx ______ _ _Qanic_! __ +_l>E:l!!t~_400 _I_Q_curL ___ _ __ _ Circulatie pe traseele de circulatie 10 % din nivelul de iluminare normat, din salile de spectacol -t----dar minimum 30 lx Veghe , - in crel;le, cam1ne pentru 2 lx ---------~ Q_Oj)ii, gradinite, sQi!a~_ ____ - --20 % din nivelul de iluminare normat Continuarea , - in general, in cazurile lucrului : prevazute in normativul 1.7; , dar minimum 5 lx
1
1
1 1

Tipul i iluminatului i

lnterventie

~- @c::llo~afic~_c:l_e__l,!l"~!lti3,
i -

in cazuri speciale in incaperile blocului operator pentru campul de operatie; in cabinete '
1 -

~=====i=n=n=o=r=m=a=ti=v=u=l=1.7:::::::=======:::::::=========~
1

in cazurile prevazute

Se pot utiliza l?i Iampi fluorescente compacta, de regula, in acelal;li regim cu lampile cu incandescenta., daca amorsa80 % din nivelul de iluminare normat rea este rapida. in solutiile alese se prefera lampile fluorescente (tubulare sau egal cu nivelul de iluminare normat compacta) cu amorsare rapida. Pentru blocurile de locuinte se admiegal cu nivelul de iluminare normat. te montarea aparatelor unitub. -- -- ---- ----------- Din considerente economice, aparateminim 50 lx , le de iluminat de siguranta pot sa faca

Tabelull.6.3. Nlvelul de llumlnare ~ paz1 (securltatelorlentare). E [lx] ! __ _ _ _ __ garf!cter-jsticile zonei 1 Minimum in zone unde nu exista iluminat adiacent -5 Valoare medie ce-Otera faciift'ijfde orientare --------------------- ___ ! _jf:ores_p_unde c_lJ_ nivelul strazilor secundare) _______ ___ __ _ 20 Recomandare pentru zone adiacente strazilor cu circulatie; recunoal;lterea figurii umane este posibila, corespunde nive,lului strazilor principale ,

I
1

aparatelor de iluminat realizandu-se Ia : Sistemul de iluminat de paza are 0,2 ... 0,5 m de Ia pardoseala, de re- rolul asigurarii securitatii unor incinte, cai de circulatie sau in exteriorul unor gula, ingropate in pereti. Alimentarea cu energie electrica a obiective. Acest sistem trebuie sa acestui sistem se realizeaza in acelal;li i functioneze o data cu lasarea intuneriregim ca l;li iluminatul de evacuare a cului sau permanent in incaperile tara lumina naturala. cladirii respective. Deoarece normativul (1-7) nu prevede Sistemul de iluminat pentru marca- masuri speciale pentru sistem, el se rea hidrantilor de incendiu are rolul de i implementeaza de Ia caz Ia caz, in a permite identificarea acestora in caz : functie de necesitati, alimentarea cu de necesitate cand, de regula, ilumina- , energie electrica de rezerva fiind, de tul normal este intrerupt (fig. 1.6.13). Se : asemenea, aleasa in functie de imporprevede in cladirile in care iluminatul i tanta obiectivului. de evacuare nu este suficient pentru 6.2.4. Aspecte caracteristice marcarea hidrantilor. in cazul in care i echipamentului sistemelor pentru marcarea hidrantului se utilizeaza un aparat de iluminat folosit l;li : de iluminat de sigura~ pentru evacuare, intre axele hidrantului in general, in conformitate cu norme- , l?i AIL respectiv, distanta nu trebuie sa le romanel;lti, cu exceptia cladirilor fie mai mare de 2m. foarte importante se pot utiliza toate
1

parte l;li din iluminatul normal (ex.: sisteme de iluminat pentru evacuare pe coridoare, scari, holuri). in cazul utilizarii comune, iluminat normall;li de siguranta. acestea vor fi marcate discret pentru asigurarea intretinerii. in tabelul 1.6.2 sunt date nivelurile de iluminare recomandate pentru diferite tipuri de iluminat de siguranta. Pe plan international se recomanda: pentru evacuare!impotriva panicii - 1 , % din nivelul normal, dar eel putin 5 lx; pentru interventie minimum 5 % din nivelul normal. Pentru sistemele de iluminat de se, curitate (paza) nivelurile sunt indicate in i tabelul 1.6.3, valabile atat in interior cat ; l;li in exterior. in cazul in care iluminatul de securitate este cuplat cu un sistem de came' re de luat vederi, in functie de tipul a: cestora, nivelul de iluminare variaza intre 3 ... 20 lx pe planurile orizontale ! (de supraveghere) l;li intre 1,5 ... 10 lx pe : cele verticale.
I
1
1 -

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Calculul sistemelor de iluminat interior 7

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior

I. Sisteme de iluminat

Pentru a realiza mediul luminos con- anumit plan al incaperii (plan util, pere- narea cu prec1z1e mare a iluminarilor fortabil, functional l;li estetic, sistemul te, platen), iar prin metoda interreflexiei directe punctuale cat l;li a celei medii. de iluminat trebuie dimensionat cores- se poate determina distinct iluminarea Totodata permite aprecierea uniformipunzator, din punct de vedere cantita- medie directa Emd de iluminarea medie tatii iluminarii pe planul util, pe planurile tiv, l;)i evaluat corect, din punct de ve- reflectata Emr pe aceleal;)i planuri. De efective de lucru (birouri, banci, planfapt, fenomenul interreflexiei sta Ia ba- l;)ete, bancurile de lucru etc.). dere calitativ. in cadrul acestui capitol se trateaza za tuturor metodelor globale (MFU, Pentru calculul manual/automat cusumar metodele de calcul cantitativ MCIE l;).a.) care reprezinta o aplicare rent, metodele globale sunt utilizate pentru predimensionarea sau chiar di(fig. 1.7.1) cu selectarea metodologiei practica a acesteia. Metodele punctuate - prezinta avan- mensionarea (Ia incaperi uzuale), iar de aplicare. Metodele globale - au Ia baza feno- tajul ca permit calculul unor valori pre- cele punctuale sau mixte sunt destinamenul interreflexiei l;li au avantajul uti- cise in orice punct al incaperii, respec- te verificarii iluminarii efective l;li uniforlizarii lor rapide, eficiente in proiectarea tiv al planului util, pentru componenta ! mitatii acesteia data de sistemul de ilucurenta prin faptul ca ofera posibili- directa, Ed. lluminarea punctuala totala minat analizat. tatea, fie a dimensionarii sistemului in se va determina din suma iluminarii difunctie de valoarea medie normata a recte in acel punct cu iluminarea medie ' 7.1. Metode de calcul iluminarii (Em), fie a evaluarii iluminarii , reflectata a suprafetei ce contine puncpunctuale medii pentru un sistem dat. Metoda : tul. Se utilizeaza astfel o metoda mixta Metodele de calcul punctuale se utifactorului de utilizare permite determi- (punctuala combinata cu una globala). narea iluminarii medii (totale) Em pe un ; Avantajul metodei consta in determi- lizeaza in scopul determinarii componentei directe a iluminarii (iluminarea directa) in orice punct din plan. Ele METODE DE CALCUL sunt specifice fiecarui tip de sursa AL ILUMINARII (punctuala/liniara/de suprafata). I Pentru deducerea relatiilor de calcul specifice se pleaca de Ia legea generala a iluminarii, considerand fie contribuMETODE GLOBALE METODE PUNCTUALE tia sursei punctuale ca atare, fie a unui I I element de linie sau de suprafata (ce ( BAZA poate fi aproximat cu un punct) l;li integrand pentru intreaga sursa liniara sau l AIL I I LINIARE AIL II! AIL I SUPRAFATA de suprafata considerata. I REFLEXIA MULTIPLA I IIPUNCTUALE
1

l
I

l
I

l
LAPLICATII
~

I
~

METODA
INTERREFLEXIEI

MIA

METODA FACTORULUI de UITLIZARE MFU

~
I

7.1.1. lluminarea dlrecti, dati de surse de lumini punctuale


Se considera o sursa punctuala (AIL este considerat punctual daca dimensiunea sa maxima este mai mica de 1/5 I - AIL echipate cu Iampi incandescente sau cu descarcari in vapori metalici de inalta presiune sau cu vapori de sodiu de joasa presiune sau Iampi fluorescente compacte) concentrata in punctul 0 din fig. 1.7.2. Pe baza legii generale a iluminarii, rezulta iluminarea in punctul P din pianul orizontal H, intensitatea luminoasa fiind /r.co I ccosfJ EPH = M, y, (7.1.1) 12 in care: M, - este factorul de mentinere pentru AIL; fJ - unghiul de incidenta dintre directia OP l;li normala in puctul P Ia planul orizontal (H); I - distanta dintre punctele 0 l;li P. Relatia se exprima, in mod uzual, in functie de unghiul de inaltime y l;li de inaltimea deasupra planului orizontal h astfel:
(7.1.2)

METODA CIE (APLICATA)


M C IE

9-----------------

METODA MIXTA
~

(Ed+ Emr

Fig. 1.7.1. Claslflcarea metodelor de calcul uttllzate 1n lumlnotehnlci.

(V)

0
I I
1

0'
------o
I I I I I I I

~--yC
I I I

/.Q"___
I

lh

' \I

/''

if/

~_ \
'

-----\

0"

'''

(H)

orv

d_ --

nv

/p

9'~

:~rH

Flg.l.7.2. Elementele geometrtce 'llumlnotehnlce caractertstlce pentru determlnarea llumlnirtltn punctul P 1n planurtle (H) (V).

atunci cand axa AIL este perpendiculara pe planul punctului P (y=S).

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior


Relatia 7.1.9 conduce Ia rezultate corecte pentru AIL apropiate de suprafetele emitatoare perfect difuzante (Iampi fluorescente libere, aparate de iluminat protejate cu ecrane opale). Relatia 7.1.1 0 da rezultate corecte pentru aparate de iluminat cu distributii directe, echipate cu reflector emailat. Relatia 7.1. 11 corespunde aparatelor de iluminat echipate cu g-atare difuzante. Pentru fiecare din cele 3 clase relatia de calcul al iluminarii directe va fi diferita (in plan paralel !;li perpendicular pe axul !;lirului).

Similar, iluminarea verticala EPv va fi, infinit mici. cu notatiile din fig. 1.7.2: Pentru corecta evaluare a contributiei portiunii elementare se tine seama de I c cosfJ' Epv=Mr y, 2 (7. 1.3) , variatia transversala !;li longitudinala a I ! intensitatii luminoase. Astfel, se considera, de regula, variatia transversala ciin care: fJ' - este unghiul de incidenta dintre tita din curba de distributie a intensitadirectia OP !;li normala in punctul P tilor luminoase a AIL considerat, iar cea longitudinala, dupa o lege cosinusoIa planul vertical (V) idala specifica, exprimata analitic. Tn scopul simplificarii calculului, stu(7.1.4) diile experimentale au aratat ca tipurile de aparate de iluminat se pot incadra lluminarea directa intr-un plan oareca- in 3 clase, in functie de distributia inre (D) inclinat cu unghiul y fata de planul tensitatii luminoase: (H), rezulta in mod similar (fig. 1.7.3): Glasa A d I =dl cosE - (legea lui Lambert) Iy,c cosfJ" Ex y X (7.1.9) Mf ..1..!..::..---,2-EPD = (7.1.5) 1 ; Glasa B
i,

llumlnarea dlrectllntr-un punct, daUi de o sursi de lumlnl perfect dlfuzantl


(clasa A)
Se considera !;lirul din fig. 1.7.4 format din n aparate de iluminat de lungime IL' lungimea !;lirului fiind L = nIL Pentru simplificarea relatiei de calcul se considera un punct P din planul orizontal H situat Ia intersectia cu un plan perpendicular pe axul !;lirului !;li aflat Ia extremitatea sa. Pentru alte cazuri, iluminarea directa se va putea deduce CU U!;lUrinta prin adunarea !;li SCaderea efectelor unor !;liruri virtuale.

d I
Ex

=---'------'2

dly (cOSEx+COS Ex)

(7.1.10)

Glasa C in care: 2 3 dly (2cOSEx+COS Ex+ COS Ex) semnul (-) corespunde unui unghi d I =---'-----------'{) < rc/2, iar Ex 4 semnul (+) unui unghi {) ~ rc/2. (7.1.11) Se observa ca, daca {) = 0 (planul in care: orizontal H), se obtine relatia 7.1.2, iar daca {) = rt/2 (planul vertical V) se ob- dlr - este intensitatea luminoasa elementara normala in planul y. tine relatia 7.1.4. Pentru aparatele de iluminat simetri0 ce, intensitatea luminoasa depinde nu- i mai de y (y = arctg a/h). lntensitatea luminoasa I sau I se determina din curba de dfstributie i intensitatii luminoase in functie de y !;li c ' pentru lampa conventionala de 1000 lm. De exemplu, pentru un aparat de iluminat simetric: / / -0:; I =1 rt000 cpe (7.1.7)
y

1000 in care:
-

0' ~=--------'-"----\---f1~0'''

este intensitatea luminoasa ~D) pentru lampa conventionala de 1000 lm, iar (/>e- este fluxul luminos emis de cele , 1"---(H_l _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __,-o-;--,_,'-------==-L____ _ __/ m Iampi componente ale aparatului de iluminat care emite, fiecare, F"1g. 1.7.3. lluminarea dlrectllntr-un plan oarecare. un flux nominal (/>1: L (/>e = m(/> (7. 1.8) 1 dx Pentru cazurile uzuale, cand sistemul X de iluminat este realizat cu p aparate de iluminat, este necesara determinarea contributiei lor intr-un punct sau in n puncte.

1 1000
r

--~,....__

7.1.2. lluminarea directi, dati de surse de lumini liniare

,_--- 0

's

Pentru determinarea iluminarii directe intr-un punct din planul orizontal sau vertical realizata de un !;lir luminos forp mat din unul sau mai multe aparate de (H) iluminat liniare, se considera contribu-----------tia data de o portiune elementara a !;li- : Fig. 1.7.4. Detemlnarea lluminirii dlrecte dintr-un punct p din planul or1zonta1 (H). rului, insumand apoi toate contributiile ' ' - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - '

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior


llun*larea dractl tdr-un pmct, dall de Slnillnlld cu clstriJulla lntaiSIIill U11moasa corespmzjiDa'e clasel C

I. Sisteme de iluminat
: considerat continuu, dar cu intensitatea ' luminoasa redusa (I}) (fata de un ~ir continuu lr) astfel: r (7.1.20)

(7.1.12) in care: I - este intensitatea luminoasa a AIL, r (rei. 7.1.7), [cd]; lu a ~i h - au semnificatiile din fig. 1.7.4, [m]; t: - unghiul sub care se vede din P ~irul luminos [rad]; L e =arctan 1 + h2 'l/a2 Analog, relatia pentru iluminarea directa EPv intr-un punct din planul vertical M (fig. 1.7.5) este:

Considerand acelea~i ipoteze de calL cui, dar o variatie a intensitatilor lumi- : Iril. =Ir L i\. noase data de relatia 7.1.11, rezulta iluminarea directa in planul orizontal: unde: L=nIL ~i Li\.=nIL +(n-1}). sau: I .h x(e) EPH = Mf ---'-r __ (7.1.16) a2 + h2 41L IL I = I . ril. r ). ( n Analog, rezulta iluminarea directa in IL + ----'---'plan vertical: n 1 _ M r . x'(e) EPV- f (7.1.17) ~a2 + h2 41L A M 8 unde:

-1)

(7.1.21)

PV-

- M

'l/a2 + h2

lr

. sin2 e
21L

(7.1.13)

(e) = (1~) e + (1 1~) Sin2 e +


5

(7.17')

M'

: 8'
-<l

2 1 3 2 . 1 +Sine-COS e-COS e+4 3 3

(H)

llumlnarea dlrecti intr-un punct, dati de o sursi llnlari cu dlstrlbutla l~llumlnoase corespunzltoare clasel B
Considerand acelea~i ipoteze de calcui, dar o variatie a intensitatii luminoase data de relatia 7.1.10, rezulta iluminarea directa in plan orizontal:
E

x'(e)

-+COSe cos 3e 1-cose = sin2e. 4 3 + - - + - -

N
I

-~---~

=M
PH
f

lr. h
a2 + h2

'l'(e) 21L

(7.1.14)

Analog, iluminarea directa in plan vertical va fi:

- M
f

PV-

Ja lr+ h
2
2

'l''(e) 21L

(7.1.15) 2 e+

in care: 'l' (e)=

si~ e +~+sine ;os

2s~ne

(7.1.15') 2 2 '" _sin e+ sin COSe-COSe+ 1 ..- , (e) -e -----

(7.17") Daca punctul P nu se afla in planul de capat al ~irului AB, fig. I. 7 .6, iluminarea se calculeaza cu relatia: (7.1.18) Ep = EPMA + EPMB unde: EPMA ~i EPMB - sunt iluminarile ~iruriler fictive MA ~i MB ale carer efecte cumulate dau efectul ~irului AB sau Ep = EPNB- EPNA (7.1.19) unde: EPNB ~i EPNA - sunt iluminarile ~iruriler fictive NB ~i NA, ale carer efecte scazute dau efectul ~irului AB (fig. 1.7.6 b). Daca ~irul luminos este discontinuu intre aparatele de lungime lu exista o distanta A<IL (fig. 1.7.7)- acesta poate fi

(H)

Fig. I.7.6. Cazurt partlculare ale po~el punctulul P fat~ de ,lr.

~:-

----------y
.c,

Fig. 1.7.7. $1r lumlnos dlscontinuu.

'.-~ I

L
X

i ~. . . . . . . ...,~. . . . . . . . . .~8

'

dx

Fig. 1.7.8. llumlnarea dlrecti 1n punctul P detenninati de o suprafa1i lumlnoasi/lumlnati oarecare.


b
~~
;/
AAAAA

.,I
(H)

..: lt'".oQ

Fig. 1.7.5. Detennlnarea llumlnirtl dlrecte intr-un punct P din planul vertical (V).

v / Fig. 1.7.9. S8ctlune prtntr-o tnclpere cu plafonullumlnat.

I. Sistema de iluminat
punct, dati de aurae luminoase (lumlnate) de suprafati perfect dlfuzante
Se considers o suprafata luminoasa (luminata) oarecare (fig. 1.7.8), perfect difuzanta, de luminanta L (L = const.) ~i emitanta M (M = const.). lluminarea in punctul P din planul H este data de relatia: EPH = M, Me (7.1.21) in care s-a notat coeficientul de iluminare:
e- -

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior


unde: a ~i b- sunt dimensiunile panoului iar h - distanta de Ia punctul P Ia panou. Daca pozitia punctului P difera de cea a perpendicularei coborate din coltul panoului, iluminarea directa se determina printr-un procedeu analog ~irurilor luminoase, adica prin compunerea ; de panouri reale ~i virtuale care indeplij nesc conditiile de aplicare a relatiilor i de calcul. i Daca perpendiculara ridicata din P I intersecteaza in P' suprafata panoului in interiorul conturului sau (fig. 1.7.12 a) . atune: Ep= E 1+E2+E3+E4 =M,.M(e1+e2+e3+e4 ) (7. 1.26) 1 unde: e 1, e2 , e3 , e4 - sunt coeficientii de iluminare corespunzatori pano~.rilor 1,2,3 ~i res1 pectiv 4 in punctul P. 1 Daca perpendiculara ridicata din P intersecteaza in P", suprafata panoului in af~a conturului sau (fig. 1.7.12 b) 1 atune: I
EP = E 1234 -E13 -E34 +E3 = (7.1.27) =M,.M{e 1234-e 13-e34+e3 ) unde: 1 : e 1234 - este coeficientul de iluminare al . panoului format din panourile : 1,2,3 ~i 4 impreuna, in punctul : P etc. 1 Pentru panourile cirulare, coeficientul ' de iluminare pentru un punct P aflat : intr-un plan paralel cu acesta (fig. 1 1.7.13) este dat de relatia: i 1 _ cosy (7.1.27') J ePH - .:..___:_:~

7.1.3.llumlnarea dlrectl tntr-un

1C I 0 P' 2 Calculul iluminarii directe pentru 1 3 4 surse de suprafata implica doua as1 pecte: unul geometric (calculul coeficientului de iluminare) ~i unul luminotehj nic (calculul emitantei). Pentru plafoane luminoase emitanta se determina cu relatiile de Ia calculul I interreflexiei in cavitatea unui plafon lua minos realizat din g-atar difuzant, iar pentru plafoanele luminate ea se poate 1 determina, de Ia caz Ia caz, fie pe baza . . . . . - - - - - - - - - \ - - - - - - - - , 1 2 evaluani iluminarii plafonului, fie conside- 1 I rand scafa fats de plafon o sursa ~i de(/. terminand iluminarea medie directa. i P"~SJ2_,_ - - - 4 - - - -' Astfel, daca se considera plafonul din fig. 1.7.9 se poate determina iluminarea medie a plafonului Ep ~i. prin l> p metoda factorului de utilizare, cu relatia 7.2.14, indicele cavitatii plafonului fiind ! i (bcYa{b+c). I b Daca se noteaza cu p reflectanta ! Fig. I.7.12. Determlnarea llumlnlrll medie a plafonufui, rezulta Pemitanta sa: dlrecte ctnd punctul P ae afti: M Pp Ep (7.1.23) a - in contur; b - in afara conturu/ui. p

1f (cosa cos8) dA
2

(7.1.22)

I I

I I

j .....----------------,

I;

Calculul coellclentulul de lumlnere


pentru panourl mart (plafoane) (H) Pentru panourile de forma dreptunFlg. l.7.10. Calc:Wul coetlclentulul de ghiulara coeficientul de iluminare, llumlnare pentru panourl paralele cu calculat cu relatia (7. 1.22), se determiplanul utll (ortzontale). na intr-un punct aflat pe verticala Ia panou intr-unul din colturile acestuia: - in fig. 1.7.10 punctul P se afla intr-un z plan paralel cu panoul ~i - in fig. I.7. 11 , punctul P se afla intr-un plan perpendicular fata de panou. 1 Rezulta, pentru P aflat intr-un plan ~ orizontal, paralel cu panoul (fig. 1.7.10): : 1 a b ePH - - ( arctan + y 2n ~a2 + h2 ~a2 + h2
+~

Flg.l.7.13. Panou circular.


0

arctan

b2 +h2

~b2 +h2

(7.1.24)
~i pentru P aflat lntr-un plan vertical
h

fats de panou (fig. 1.7.11):


ePV - ...!..._ (arctan - _ h _
2" h Jaz + h2

p
6A

. arctan

--r=f!==:)
..;a2 + h2

(7. 1.25)

I I

Fig. 1.7.11. calculul coeftclentulul de llumllnare pentru penourt perpendlculere pe planul utll (vertlcale).
~----------------------_J

Fig. 1.7.14. Calculul lumlnlrll mecll dlrecte pe o auprafaf;l.

Capito lui 7: Calculul sistemelor de iluminat interior


indiferent de pozitia punctului P in plan.

I. Sisteme de iluminat

7.1 A. Calculul iluminlrii medii directe pe o suprafatl (metoda ,punct cu punct")


Fie suprafata A (fig. 1.7.14) ce primel;lte flux direct de Ia un aparat de iluminat plasat in punctul 0. Fluxul direct trimis pe suprafata A este fluxul emis de aparat in unghiul solid Q. fntrucat intensitatea luminoasa nu este uniform distribuita in Q l;li nici 0 nu are o pozitie simetrica fata de suprafata A, fluxul direct din 0 pe suprafata A este greu de evaluat. Acesta (41d) se determina prin componentele sale finite i!cp; ce cad pe suprafetele elementare M. Pentru Ul;lurinta se aleg suprafete egale: M=Ain unde n este numarul total de suprafete elementare. Rezulta: f!cp; = E; M (7.1.28) unde: E; - este iluminarea directa in centrul suprafetei M. Aceasta se determina cu una din relatiile anterioare in functie de tipul

aparatului de iluminat. ' suprafete reflectante, unde fluxul lumiRelatia 7. 1.28 este cu atat mai preci- nos receptat de Ia sursele de lumina, sa cu cat suprafata LlA este mai mica, dupa prima reflexie, este din nou redeci cu cat numarul n este mai mare. flectat, dar mai mic, iar procesul conFluxul direct pe toata suprafata A este: tinua pana Ia amortizarea sa. n n A n Deoarece reflectantele sunt subunitaq,d = L1tp; = E;L1A = E; re, dupa primele reflexii, fluxul pe sui=1 i=1 i=1 prafata se stabilizeaza. Fenomenul se (7.1.29) ' produce intr-un timp scurt ce nu poate Rezulta iluminarea medie directa pe fi perceput direct datorita vitezei mari a luminii. Mecanismul interreflexiei poate suprafata A: fi urmarit in exemplele urmatoare. (7. 1.30) ' lnterreflexia intr-o incapere paralelipipedica in care pardoseala (0), peretii (1) ca media aritmetica a iluminarilor direc- ' $i tavanul (2) sunt suprafete reflectante te E; determinate intr-un numar n de distincte (fig. I. 7. 15). puncte, uniform distribuite. Practic, prin aceasta metoda se deRelatia 7.1.30 este cu atat mai preci- termina valoarea iluminarii reflectate sa cu cat n este mai mare. Se apreci- medii E,0 pentru suprafata pardoselii aza ca pentru valori n = 250 ... 1000 re- (A0 ), care se poate asimila cu valoarea zultatele sunt suficient de precise. Teh- iluminarii reflectate medii Erpu in planul nica de calcul utilizata in prezent per- util (PU), aceasta aproximatie fiind acmite efectuarea unui astfel de calcul cu ceptabila deoarece valoarea iluminarii Ul;lurinta. este mai mare in planul util (PU) decat Relatia 7.1.29 permite determinarea pe suprafata pardoselii (A 0 ). fluxului direct pe o suprafata atunci cand Se fac notatiile: se cunoal;lte iluminarea directa medie pe cpdO' cpd1 l;li cpd2 suprafata, respectiv, iluminarile directe - fluxurile directe pe cele 3 suprafete, punctuale intr-un numar suficient de suma lor fiind fluxul total al aparatelor mare de puncte de pe acea suprafata. de iluminat ce formeaza sistemul (calculul lor este redat in capitolul 7. 2. Metode de calcul globale 7.1.4). Uao uot uo2; 7. 2.1. Metoda interreflexiei uto utt' u12 $i lnrerreflexia reprezinta fenomenul ce u2o u21' u22 are loc intr-a cavitate (incapere) cu - factorii de utilizare corespunzatori

:L

:L

-n .:L

. P.U.,

ErPU

'----------a
Fig. 1.7.15. N~lle pentru calculul lnterreftexlel dlntr-o incipere paralellplpedlci. Flg.l.7.16. Semnlflcafla factorulul de utlllzare u;k" Tabelull.7.1. Fluxurt reflectate

Fig. 1.7.17. Pozltille frecvente pentru A; fl Ak.

Fluxuri
~irecte

Fluxuri ', din reflexie ', Dupa prima reflexie

Flux reflectat de A 0 Pa 41do

Flux reflectat de A 1 Pt.q,dt

Flux reflectat de A2

Dupa o infinitate de reflexii

I. Sisteme de iluminat
suprafetelor incaperii (se mai numesc factori de forma). Astfel uik este factorul de utilizare dintre suprafetele A; !;li Ak (fig. 1.7.16) !;li reprezinta raportul dintre: fluxul emis de A; care ajunge direct Ia Ak ( cp;k) !;li fluxul total emis de A; (cJJ;): uik =tP;k ltP; . Daca suprafetele A; !;li Ak au pozitiile din fig. 1.7.17, factorii de utilizare sunt dati de relatiile:

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior


zatoare factorilor de utilizare. Astfel, lpoteza 1: peretii incaperii pot fi indifluxul direct pe pereti c]Jd1 se reflectS. vidualizati in calculul interreflexiei !;li nu considerati ca o singura suprafata. Tn rezultand p 1c1Jd 1. Acest flux este distribuit astfel: acest tel indicele 1 se inlocuie!;lte cu 4 indici: p 1 , p2 , p 3 !;li p 4 corespunzatori u 10 -p 1 c1Jd 1 - pe pardoseala; celor 4 pereti. u11-p1.cpd1- pe pereti; lpoteza 2: in care peretii, pardoseala u 12 -p 1c1Jd 1 - pe tavan. Fluxurile ajunse pe pardoseala, pereti !;li tavanul se impart, fiecare, intr-un nu!;li tavan dupa prima reflexie devin cpp;, mar foarte mare de suprafete elemencp $i cp Acestea vor fi !;li ele tare. Numarul acestora poate fi de orreflectate de suprafetele respective !;li dinul sutelor sau chiar miilor, astfel ca distribuite, din nou, in incapere, feno- sistemul 7.2.3 va trebui rezolvat cu ajumenul continuand Ia infinit. Acest me- torul unor programe specializate. Daca canism este redat in tabelul 1.7.1. suprafetele elementare sunt suficient Fluxurile finale pe cele 3 suprafete de mici, iluminarile medii ale acestora pot fi apreciate ca iluminari punctuale. vor fi: Programele moderne, utilizate de cpo = cpdo+cJJPl+c1J/2)+c1J/3J+... (7.2.3) multe firme de prestigiu, sunt concepucp1 = cpd1+cJJPJ+cJJFJ+cJJPJ+ .. . . te dupa aceasta ipoteza, cu observatia cp2 = cpdz+cJJP)+cJJF)+cJJ#_(1}+ .. . lnlocuind fluxurile cJJ/fJ, cJJ}1J ... ca numarul de suprafete elementare in cu componentele lor rezulta sistemul li- care se imparte fiecare din suprafetele mari (pereti, tavan, pardoseala) ale inniar: caperii este limitat Ia ordinul zecilor sau (1-uooPo)c]Jo-u1oP t"cp 1-uzopz-cJJz=cJJdO sutelor. Totodata, toate suprafetele ele-uot"Poc1Jo+(1-u u"P JcJJ 1-uzt"PicJJz=cJJd1 - uoz"Poc1Jo-u1z"Pt"cp 1+(1-uzz"Pz)cJJz=cJJd2 mentare ale unui perete (tavan sau par(7.2.4) doseala) au aceea!;li caracteristica fotoale carei solutii sunt fluxurile totale cJJ0 , metrica - aceea!;li reflectanta. lpoteza 3: peretii !;li tavanul pot fi cJJ 1 $i cJJ2 pe cele 3 suprafete ale incaI considerati o singura suprafata reflecperiL lluminarile medii totale pe cele 3 su- tanta (A 1) cu reflectanta p 1 (fig. I. 7. 18), iar pardoseala (A2 ) este perfect absorprafete rezulta: banta (p 2=1). lluminarea medie reflectaE0 = M,-1110 /A 0 ta a pardoselei rezulta: E 1= M,-111 1/A 1 E2 = M,-1112 /A2 (7.2.5) E _ Mf . g . u12 . Pt . l1lA (7.2.7) lluminarile medii reflectate pe cele 3 r2- A2(1-p1(1-u12}) suprafete ale incaperii pot fi calculate unde: cu relatiile: M, - are semnificatia cunoscuta; E,o = M, (111o- tPdo) cpA - fluxul total emis de aparatele de Ao iluminat; A2 - suprafata planului util; E,t = M, (tPt- tPd1) A 1 = A + A1 - suprafata totala a pere~ (7.2.6) P tilor (pana Ia cota pardoselii) !;li a tavanului; E,2 = (1112- 111d2) p P . AP + Pt . At 2 reflectanta medie Pt = AP +At a pere~lor !;li plaunde: fonului, determiM, - este factorul de mentinere al sistemului de iluminat. nata ca o medie Observafie: Sistemul 7.2.3 se poate ponderata intre amplifica in functie de ipotezele de calreflectantele cui, cum ar fi: acestor suprafete;

p;

p;.

b a b arctan- + -arctanc c a 2 2 ~a + c arcmn-r==== b C ~a2 +C2


uik
=1r

a2 a2(a2+b2+c2) +-In .,---'--,...,.-~c, 4bc (a2 + b2)(a2 + c2) b (a2 + b2)(c2 + b2) + -ln..l...---r--.!..l...--+ 4c b2 ( a2 + b2 + c2) c c2 (a2 + b2 + c2) +-In.,---'--.,...,---'>4b (a2 + c2)(b2 + c2)

c1J/ ,

pentru fig. 1.7.17 a.

(7.2.1)

a2 (a2 + c2)(a2 + b2) uik=--ln ( ) + nbc a2 a2 + b2 + c2

~a2 + c2 b -'-----arctan -r==== c ~a2 + c2


2 ~a 2 + b 2 arctan c +- + 1 1r b '\la2+b2

a b a c --arcmn-- -arcmn-

~f

pentru fig. 1.7.17 b, (7.2.2) unde: P0 P1 !;li p 2 - sunt reflectantele pardoselii, peretilor !;li plafonului. Tn cadrul interreflexiei, fluxurile directe sunt reflectate de suprafetele ce le primesc. Acestea se distribuie pe celelalte suprafete in proportiile corespun-

~I

Ul'

f-b t-a

/A1.P1
AIL - - PLAN --------

\..

\..

(PS)

+---+-------------

~ }---~---~------~
Fig. 1.7.18. Ca'aclarlsllcle geomeb1ce .. foiDmelrlce ale t1Ciperl.
A3.P3

::::J

PLAN UTIL -------(PU)

Fig. 1.7. 19.

Sect~une lntr-o tnclpere

cu datele caractertstlce pentru MFU.

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior


plafonul); din fluxul aparatelor care cade di- - indicii 1,2,3 se refera Ia plafon, pereti rect pe plafon $i pereti $i plan util (pardoseala). In calculele de dimensionare fluxul (l/>d2 - fluxul direct pe pardoseala calculabil cu necesar este dat de relatia (de dimenrelatia 7.1.29); ' sionare): u 12 - este factorul de utilizare cores- l/>nec = Em AIUM, (7.2.9) punzator suprafetelor A 1 (pereti $i unde: tavan) $i A 2 (pardoseala) $i repre- Em - iluminarea medie admisa [lx]; zinta fluxul ajuns pe A2 din fluxul A - suprafata planului util [m2]; total emis (prin reflexie) de A 1 (pe- U - factorul de utilizare (stabilit de reti $i tavan); catre firma producatoatre de AIL); u 12 - trebuie determinat cu relatiile M, - factorul de mentinere a SIL. 7.2.1 $i 7.2.2 in functie de dimenFactorul de utilizare este indicat de siunile incaperii. fabricantul de aparate de iluminat. El In foarte multe calcule practice se u- se alege in functie de: tilizeaza o relatie empirica: - tipul aparatului de iluminat; u12 = A2 IA 1=A2 /(A +At) (7.2.8) - reflectantele tavanului (ptf, peretilor considerata satisflcatoare pentru ipo- ' (p 2 ) $i pardoselii (p 3 ); - indicele incaperii (i) ce exprima legateza de calcul folosita. Fluxul total al aparatelor de iluminat tura dintre pozitia sistemului de iluminat $i geometria incaperii. Cea mai ul/>A = NTIAnll>, in care: tilizata relatie pentru acesta este: N- este numarul de aparate, i = /.Uh(l + L) (7.2.10) T/A - randamentul unui aparat, unde: n - numarul de Iampi ce se monteaza /, L - sunt dimensiunile incaperii iar h distanta de Ia planul AIL Ia planul intr-un aparat l/>1 - fluxul nominal al unei Iampi. util (fig. 1.7.19). Cunoscand fluxul necesar pentru un sistem de iluminat se determina numa7.2.2. Metoda factorului de utilizare rul de Iampi ale acestuia cu relatia: i n = q,ne/q,, (7.2.11) Metoda factorului de utilizare (MFU) in care: a fost $i este frecvent utilizata, datorita r])1 - este fluxul emis de o lampa. simplitatii, rapiditatii $i eficientei sale in Pentru ca rezultatele obtinute prin calculele curente de predimensionare MFU sa fie corecte, trebuie indeplinite sau chiar de dimensionare a sistemelor urmatoarele condilii: sistemul de iluminat sa fie de tip general, uniform distride iluminat MFU se aplica, in mod curent, pentru buit $i reflectanta peretilor sa se determinarea fluxului necesar realizarii stabileasca ca o medie ponderata a reunui anumit nivel de iluminare in planul flectantelor (p;J suprafetelor ce compun util/de lucru al incaperii. peretii (A; j. De asemenea, pentru un sistem de A.I iluminat dat, se poate determina ilumi- p = I (7.2.12) P }:A; narea medie efectiva pe o singura suprafata a incaperii (plan util/de lucru) sau iluminarile medii efective pe toate Numarul de aparate de iluminat cele 3 planuri caracteristice ale incape- rezulta: (7.2.13) rii (plan util (pardoseala), pereti, plafon). N = nln1 In fig. 1.7.19 se pot urmari marimile unde: geometrice $i fotometrice necesare in n1 - reprezinta numarul de Iampi dinaplicarea metodei: tr-un aparat de iluminat. Practic, se fac cateva incercari pen- planul util - eel in care se desfa$oara activitatea din incapere (pe care se tru diverse puteri $i numar de surse din afla sarcina vizuala). Acesta se afla Ia aparat, pana se ajunge Ia o solutie distanta hu de pardoseala. De exem- convenabila care sa corespunda $i plu: pentru clase, birouri, hu = 0,7 m; conditiilor privind amplasarea AIL. Metodele de calcul globale au dezapentru sali de sport hu = 0 m etc. - planul AIL - planul aflat Ia distanta h5 vantajul ca nu ofera informatii asupra (distanta de suspendare) de plafon $i ' distributiei iluminarilor pe suprafetele care trece prin centrul surselor de lu- considerate foarte importante, in spemina (aparatele de iluminat dintr-o in- cial, asupra uniformitatii in planul util, capere sunt de acela$i tip $i se am- factor de calitate in desfa$urarea actiplaseaza in acela$i plan - paralel cu vitatilor umane.
1

I. Sisteme de iluminat
Metoda factorului de utilizare poate fi folosita $i pentru verificarea unui SIL dat. Astfel, iluminarea medie a acestuia este:
E
=

~= 1-r])d2 /r])A - pro portia

M Uq, f ef A

(7.2.14)

unde marimile din relatie au semnificaliile cunoscute. Aprecierea iluminarii medii va fi cu atat mai corecta cu cat M, $i q,et se vor aprecia mai corect.

7.3. Calculul automat al sistemelor de iluminat interior


Verificarea cantitativa a sistemelor de iluminat interior se poate realiza in conditii mult mai bune utilizand calculul automat cu toate posibilitatile de analiza rapida pe care le ofera acesta. In mod uzual, suprafata planului util se imparte in n suprafete dreptunghiulare cu laturile cat mai apropiate ca dimensiune (a ::::b), centrale de greutate ale acestor suprafete mici, pe care se poate considera o distributie uniforma a fluxului luminos, reprezenta'nd punctele de calcul ale iluminarii (directa $i reflectata). Pentru calculul iluminarii directe medii cu o eroare sub 5 % numarul ,.n" de puncte de calcul al iluminarii directe trebuie sa fie intre 250 $i 1000. Realizarea unui calcul corect al iluminarii directe impune determinarea acesteia intr-un numar foarte mare de puncte, ceea ce conduce, practic, Ia obtinerea unei valori cat mai apropiate de cea reala. Amplasarea AIL este posibila cu anumite restrictii determinate de structura plafonului, prezenta unor utilaje etc. Verificarea cantitativa urmare$te calculul: - iluminarii medii efective Em ; - factorului de uniformitate pe planul uti I Emin /Em; - factorului de uniformitate pe suprafetele de lucru din planul util Emin IEmax $i trasarea curbelor sau zonelor izolux pe planul util. Programe performante de calcul automat ofera posibilitatea de a determina: - iluminarile (luminantele) de pe celelalte suprafete din incapere (pereti, plafon); - factorii de uniformitate pe acestea. Aceste informatii suplimentare permit o mai buna evaluare a sistemului de iluminat din punct de vedere calitativ prin: - stabilirea distributiei luminantelor in campul vizual; - culoarea luminii $i redarea culorilor; - modelarea obiectelor tridimensionale.

LP

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Aprecierea calitativa a sistemelor de iluminat interior 8

Capitolul 8: Aprecierea calitativa a sistemelor de iluminat


Galitatea unui sistem de iluminat este apreciata prin aceea ca nu produce ocupantilor din lncapere: - orbire fiziologica - prin privirea directa a surselor luminoase; - orbire psihologica - prin inconfortul creat de alternanta de luminante In campul vizual central $i periferic. Aprecierea cantitativa a calitatii sistemelor de iluminat este, de regula, o problema dificila $i controversata. Se prezinta metodele cele mai utilizate din acest punct de vedere. luminantei de catre aparatul de iluminat fata de normala Ia acesta (fig. 1.8. 1). Aceasta variatie este data pentru: - 5 clase de calitate pentru sistemele de iluminat (de Ia A Ia E); - 4 trepte de niveluri de iluminare: 2000, 1000, 500 si sub 300 lx. Prima familie de curbe (fig. 1.8.2 a) este folosita atunci cand aparatele de iluminat ale sistemului analizat au emisia de flux numai in semispatiul inferior (<P5 = 0, emisia este directa). De asemenea, se aplica $i atunci cand aparatele de iluminat liniare sunt amplasate paralel cu directia de privire (fig. 1.8.1). Gea de-a doua familie de curbe (fig. 1.8.2 b) este folosita atunci cand aparatele de iluminat ale sistemului evaluat au emisie laterala a fluxului $i atunci cand aparatele sunt liniare si amplasate perpendicular pe directia de privire. Gele 5 clase de calitate ale sistemelor de iluminat sunt date in functie de valoarea indicelui de orbire (G) In tabelul 1.8. 1. De regula, un sistem de iluminat se verifica pentru pozitia observatorului eel mai dezavantajos plasat fata de sistem. Pozitia acestuia corespunde valorii maxime a unghiului y (fig. 1.8.1). Ymx = arctg amx lh5 (8. 1.1) unde:
amx

I. Sisteme de iluminat
este distanta de Ia primul aparat de iluminat Ia peretele opus $i hs - distanta de Ia planul aparatelor de iluminat Ia planul In care se afli'l directia de privire. Daca activitatea din lncapere are loc In mod normal, pe scaun, directia de privire se considera Ia 1,25 m de Ia pardoseala. Daca activitatile din lncapere obliga Ia pozitia in picioare (activitate Ia strung, plan$eta, bane de lucru etc.) aceasta se considera Ia 1,6 m de pardoseala. Gampul vizual firesc desupra axei de privire corespunde unui unghi plan de 45. De aceea variatia unghiului y din fig. 1.8.2 este data numai pentru valori ale acestuia mai mari de 45. Limita superioara este de 85 ceea ce corespunde unei pozitii a planului aparatelor de iluminat foarte aproape de directia de privire, greu de realizat in practica. Verificarea sistemului de iluminat consta in faptul ca se determina: - unghiul ymx pentru observatorul eel mai dezavantajos plasat, folosind relatia 8.1.1; - luminanta emisa de aparatul de iluminat pe directia ymx fata de verticala. De regula, fabricantii de aparate de iluminat indica distributia luminantei in spatiu. Atunci cand aceasta nu este data, se determina prin calcul: Lr = lr !Acosymx (1.8.2) mx mx

8.1. Metoda curbelor de luminanJj limiti


Gomisia lnternationala de lluminat (GIE) a elaborat doua familii de curbe ale modului de variatie a luminantei limita (ce nu provoaca ochiului fenomenul de orbire fiziologica) In functie de unghiul (y) de emisie al
A

.c

(/)

Fig. 1.8.1. Semntfl~ unghlurtlor y d = directia de privire.

n 'Y
85

ILUMINAREA [lx] G Glasa 1,15 A 20001000 500.~300 1,5 B 20001000 500~300 G 2000 1000 500 ~300 1,85 D 20001000 500~300 2,2 2,55 E 20001000 500~300 a bed e f g h

n y

ILUMINAREA [lx] G Glasa 1,15 2000 ~ 18881ggg.~ggg~300 1,5 1,85 G 20001000 500 ~300 D 2000 1000 500 ~300 2,2 E 20001000 500~300 2,55 abc de f g h

85 75 65

75 65

55

55
1

3456 8104 L[cdfm2]

34568104 L[cdfm2]

b Fig. 1.8.2. Curbele de luminan~ limitA pentru evitarea orbirii: a - paralel fata de directia de privire; b - perpendicular pe directia de privirelemisie latera/a.

I. Sisteme de iluminat
unde: - este intensitatea luminoasa a mx aparatului de iluminat pe directia ymx ~i A suprafata luminoasa a acestuia. - se alege familia de curbe ce va fi utilizata in functie de tipul aparatului de iluminat. Pe aceasta familie de curbe se reprezinta punctul corespunzator valorilor (ymx . Lrmx) determinate anterior; de exemptu: pentru ymx=65 ~i Lr =8103 cd/m 2 corespunde punctul"~ din fig. 1.8.2 a. - se stabilie~te clasa de calitate in care se incadreaza sistemul de iluminat, una din liniile orizontale de Ia A Ia E (fig. 1.8.2); - pentru clasa de calitate ~i nivelul de iluminare medie al sistemului de iluminat analizat se identifica curba de luminanta limitii - una din curbele de Ia a Ia h din fig. 1.8.2; de exemplu: pentru familia de curbe de luminanta limita .,a", din fig. 1.8.2 clasa de calitate .. G" ~i nivelul de iluminare de 500 lx, corespunde curba de luminantii lim ita .,e". - daca punctul de functionare al sistemului de iluminat analizat (F) corespunzator valorilor (ym)(' Lr ) se afla in stanga curbei de luminan~ limita corespunzatoare sistemului de iluminat, atunci acesta este considerat corespunzator din punctul de vedere al calitatii (orbirii directe). Daca punctul F se afla chiar pe curba de luminanta limita, sistemul se afla Ia limita acceptabilitatii. Daca punctul F se afla Ia dreapta curbei de luminanta limita, sistemul este necorespunzator. Pentru a deveni corespunzator, se poate lua una (sau mai multe) din urmatoarele masuri, in functie de posibilitati: - se ridica planul aparatelor de iluminat: cre~te h5 , se mic~oreaza Ymx ~i punctul F i~i modifica pozitia;

Capitolul 8: Aprecierea calitativii a sistemelor de iluminat


- se alege alt aparat de iluminat cu luminante mai mici. Principalul fabricant de aparate de iluminat din Romania (ELBA) indica curbele de luminanta limita numai pentru 3 clase de calitate (1, II, ~i Ill) ce corespund claselor A, B, ~i D din clasificarea GIE. valorile UGR calculate pentru un numar de situatii standard ~i pentru diferite tipuri de AIL, adica: UGRefectiv :s; UGRadmis (8.2.2) Un dezavantaj al utilizarii tabelelor este acela ca o clasificare a AIL este dificil de realizat. Aceasta dificultate a fast depa~ita, realizandu-se o nomograma cu curbele lim ita UGR (fig. 1.8.3) Ele constau doar in cinci linii pentru valori UGR constante. Se poate observa ca domeniul pentru luminanta este mult mai mare decat eel utilizat de curbele limita de luminanta. Domeniul indicilor de orbire este de Ia 16 Ia 28, acesta fiind eel mai mic interval care da o schimbare semnificativa in senzatia de inconfort prin orbire. Echivalenta fata de clasele de calitate GIE este data in tabelul 1.8.2.

lr

8.2. Metoda UGR (CIE Unified Glare Rating System)


0 noua orientare in domeniul studiului orbirii este data de Sistemul Unificat GIE de Evaluare a orbirii - UGR, care este destinat, evaluarii orbirii in iluminatul interior. Baza noului sistem o constituie un indice global UGR, dat de relatia (analoga cu indicele global dat de metoda britanica - BZ):
UGR = 8 lg

to

0,25 "\' L w L LJ 2 b p

8.3. Metoda Ro
(8.2.1) Realizata in urma cercetarilor intreprinse de Gatedra de Luminotehnica din Universitatea Tehnica de Gonstructii din Bucure~ti s-a ajuns Ia evaluarea indicelui de contort (GL) determinat in controlul orbirii psihologice produse de contrastul de luminanta AIUplafon, in functie de raportul Ga dintre iluminarile (luminantele) plafon/plan util (fig. 1.8.4). S-a stabilit ca pentru incaperile destinate activitatilor intelectuale (tara ecran de calculator), este necesar, pentru realizarea unui contort bun ca: Gs = 0,3 ... 0,4 respectiv, Et = (0,3 ... 0,4)Eu. Gonfortul maxim se obtine Ia Et = Eu.
CL

I
1

unde: Lb - este luminanta fondului; L - luminanta partilor luminoase ale fiecarui aparat de iluminat in directia ochiului observatorului; w- unghiul solid sub care se vede suprafata luminoasa a aparatului de iluminat (steradiani); p - indice de pozitie (denumit indice Guth) pentru fiecare aparat de iluminat individual care da informatii despre pozitia sa fata de linia vederii. Metoda UGR are avantajul ca poate fi inclusii in programe de calcul automat. 0 valoare simpla, dar putin precisa pentru calculul coeficientului UGR, poate fi obtinuta prin folosirea unor tabele standard UGR. Aceste tabele dau

[0) y
85

Tabelull.8.1. Clasa de calltate in funct:le de lndlcll de orblre.


lndicele de II Glasa de calitate orbire _(Q)_j _ _ _ _ _ _ _ _ _ 1,15 A-foarte inalta calitate ~'------j EFna~t~_ fil_lit~l_~_ .. _ 1,85 i G-cahtate medte r=-==------~--------~----_L_p-cl!litate scazuta 2,55 i E-calitate foarte scazuta
1

!;1111111~~.
103 104 105 -L[cdfm2] 106

16 19 22 25 28 -UGR

Fig. 1.8.4. Curba de vartat~e a conforlulul vlzual in funqle de raportulllumlnlrtlor:


Et - iluminare plafon: Eu - iluminare in plan util.

Flg.l.8.3. Curbele llmltl UGR.

Tabelull. 8.2. Echlvalenfa valortlor UGR cu clasele de calltate CIE


Glasa de calitate GIE UGR
------------------- i

A 16 ... 19

B G 19... 22 22 ... 25

--------------~-

D 25 ... 28 :

--------

E >28

1. Sisteme de iluminat
Capitolul Sisteme de iluminat exterior 9

Capitolul 9: Sisteme de iluminat exterior


Prin sistem de iluminat exterior se ansamblul realizat de aparatele de iluminat sau proiectoare (echipate cu surse de lumina corespunzatoare) amplasate intr-a anumita dispunere logica, in general, de-a lungul perimetrului suprafetei de iluminat, in scopul realizarii unui mediu luminos confortabil, functional (~i estetic), corespunzator desfa~urarii activitatii umane cerute (munca, divertisment, circulatie rutiera sau pietonala ~.a.). Tn fig. 1.9.1 se prezinta o clasificare a sistemelor de iluminat exterior. Spre deosebire de iluminatul interior, in general, in exterior sistemele sunt destinate activitatii normale, rareori utilizandu-se ~i iluminatul de siguranta ~i/sau evacuare a zonei cu aglomerari de persoane. De asemenea, pentru zonele in care conditiile de securitate o impun, se prevede un iluminat de paza, eventual cu alimentare permanenta. Sistemele de iluminat exterior pot fi
define~te

I. Sisteme de iluminat

' ,
i

'

'

: :
1

: ;

i
:

clasificate ~i in funtie de modul de amplasare (fig. 1.9.2) astfel: - distributii concentrate, ce se utilizeaza pentru iluminatul suprafetelor foarte mari. Se utilizeaza baterii de AIL specializate (proiectare), care emit un fascicul luminos concentrat intr-un unghi solid mic. Bateriile se monteaza pe piloni l'nalti (20 .. .40 m), fiecare proiector avand orientare diferita, in a~ tel incat sa se realizeze o distributie uniforma a iluminarii in planul util. - distributii uniform distribuite ce se utilizeaza pentru zone inguste (de exemplu, cai de circulatie) unde AIL sunt montate cate unul sau mai multe, Ia inaltimi de 5 ... 15 m pe perimetrul zonei. - distributii mixte utilizate pentru suprafetele mari Ia care este necesara un SIL general in anumite ore, iar in altele numai un iluminat localizat pe caile de circulatie sau pe alte puncte de interes.

9.1. Sistema de iluminat nonnal


SIL, in functie de destinatiile ariilor luminate pot fi generale (uniform distribuite: drumuri, terenuri de sport ~.a.) ~i localizate (decorativ-arhitectural). Sistemele de i/uminat destinate desfi!i$uri!irii activiti!itilor in spafii deschise servesc multiplele necesitati de munca, divertisment, tranzit ~.a. Amplasarea aparatelor de iluminat pentru aceste zone largi deschise este, in mod uzual, cea concentrata, exceptie facand solutiile destinate unor zone mai inguste, unde ~i amplasarea uniform distribuita poate fi acceptata, eventual, in urma unui calcul tehnico-economic. Sistemele de iluminat destinate terenurilor de sport prezinta o varietate de solutii in functie de natura activitatii sportive (fotbal, rugbi, atletism, tenis ~.a.), precum ~i de functia terenului (competitie cu sau tara public, antrenament ~i competitii sau numai antrenament). Tn cazul in care sistemul de iluminat are mai multe functii, acesta trebuie sa fie flexibil, incat sa se adapteze Ia toate cerintele. Aceasta se realizeaza fie prin prevederea mai multor sistema independente utilizand aceea~i amplasare, fie prin sectorizarea unui sistem unic. Este important de subliniat ca variatia nivelului de iluminare, prin sectorizare este dificil de realizat, in special, pe spatiile mari, data fiind orientarea diferita a fiecarei surse de lumina. Pentru zona publicului este necesar un sistem de iluminat local, de circulatie, suficient cantitativ ~i uniform distribuit pentru a putea asigura circulatia in conditii bune. Sistemele de i/uminat destinate platforme/or deschise in care se desfa~oa ra diferite activitati sunt, in general, de tip concentrat, date fiind dimensiunile mari ale acestora. 1/uminatul pistelor pentru aterizare ~i decolare este reglementat pe plan international atat din punct de vedere al functionalitatii cat ~i din acela al constructiei fiecarui tip de aparate de iluminat destinat fiecarei functiuni. Sistemele de i/uminat destinate ci!iilor de circulatie rutieri!i, datorita vitezei mari de deplasare a autovehiculelor, impun conditii deosebite de contort vizual pentru a se asigura securitatea ~i fluenta traficului. Tn general, data fiind latimea relativ ingusta a cailor de circulatie, amplasarea uniform distribuita corespunde necesitatilor curente, chiar daca uneori, Ia deschideri mai mari, se asociaza mai multe aparate de iluminat (2 ... 3 Ia un stalp). De asemenea, pentru piete sau intersectii largi poate sa

SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR

DIRECT

SEMIDIRECT

DIRECTINDIRECT

CAIDE CIRCULATIE RUTIERA

Flg.l.9.1. Claslftcarea slsternelor de llumlnat exterior.

I
ZONE LARGI

SISTEMELE DE AMPLASARE

I
J ZONE
I

L I

INGUSTE

1
DISTRIBUTII CONCENTRATE PE PILONI iNALTI DISTRIBUTII MIXTE

1
DISTRIBUTII UNIFORME

Fig. 1.9.2. Slsteme de amplasare.

1. Sisteme de iluminat
fie adoptat :;;i sistemul de amplasare concentrat cu mai multe aparate de iluminat sau chiar proiectoare. Sistemele de iluminat destinate pasajelor sau tune/uri/or rutiere sunt cu totul deosebite fata de cazurile tratate. Astfel, din punct de vedere luminotehnic, aceste sisteme reprezinta o problema de ,interior" tratata ca o portiune dintr-un sistem de iluminat exterior. Fata de sistemele obi:;;nuite, statice, iluminatul pasajelor :;;i tunelurilor are un caracter total diferit, trebuind sa fie dinamic lncat sa se poata adapta Ia variatiile de iluminare exterioara (zi lnsorita, umbrita, de vara, toamna, iarna sau primavara, seara :;;i noapte). 0 astfel de adaptare corecta se va putea realiza numai prin utilizarea unui sistem de comanda automata.

Capitolul 9: Sisteme de iluminat exterior


in iluminatul exterior, sisteme/e de iluminat decorativ reprezinta sisteme aparte unde dominant este rolul estetic al acestora fata de eel functional. Sistemele de iluminat decorativ sunt destinate monumentelor de arta sau de arhitectura, unor constructii de valoare istorica sau moderne importante. Sistemele de iluminat decorativ sunt utilizate ~i pentru obtinerea de efecte plastice a spatiilor verzi sau jocurilor de apa.

9.2. Sisteme de iluminat de securitate (evacuare, pazi)


Pentru zonele In care exista mari aglomerari de persoane (stadioane ~i alte terenuri sportive), trebuie asigurat un iluminat de securitate (evacuare) similar cu eel pentru salile mari de spectacole, care sa marcheze ie:;;irile ~i caile de circulatie. De asemenea, pentru anumite obiective, se prevede un iluminat de paza, de regula, perimetral, cu un grad sporit de protectie mecanica ~i siguranta In alimentarea cu energie electrica (In functie de importanta obiectivului). Nivelurile de iluminare recomandate sunt date In tabelul 1.6.3.

1. Sisteme de iluminat
Capitolul 1o Calculul sistemelor de iluminat exterior

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior


Calculul SIL exterior se simplifieS. datorita lipsei componentei reflectate, iar precizia sa este mai mare. 0 alta caracteristica a SIL exterior este faptul ca sursele de lumina liniare sau punctuale vor fi considerate intotdeauna ,surse punctuale, simetrice sau nesimetrice" datorita distantelor mari de Ia sursa Ia planul util. Calculul se poate realiza, in functie de iluminare sau de luminanta (fig. 1.10.1). de pozitia observatorului. Normele internationale (CIE) considerS. ochiul observatorului plasat Ia inaltimea de 1,5 m de drum pe axul benzii de circulatie. Acesta prive~te o suprafata din drum aflata Ia 60 m de el ~i care se intinde pe o lungime de 100 m (fig.l.10.3). Aceasta suprafata se refera Ia tot drumul (pe ambele sensuri de circulatie, cand intre sensuri nu exista obstacole de delimitare sau zone verzi) nu numai Ia banda de circulatie pe care se afla observatorul. Unghiurile a sub care se vad de catre observator punctele aflate pe suprafata mentionata mai sus variaza intre 0,5 ~i 1,5. Pentru calcule, se considera acest unghi constant de valoare a=1, fiindca intre cele doua limite luminanta emisa de drum nu variaza sensibil. in fig. 1.10.4 este prezentat ansamblul aparat de iluminat - drum - observator ~i sunt definite marimile necesare calculului (marimi fotometrice, distante, inaltimi, unghiuri) luminantei din punctul P, privita de observatorul 0. intre luminanta ~i iluminare exists. relatia: L=qE, (10.1.1) Pcu q:;e:gt pentru suprafete de difuzie imperfects. ~i mixta.
L =qE
P PH

I. Sisteme de iluminat
este: q = f(a,f3,y) (10.1.3) Cum a este considerat constant (a=1) pentru pozitia critica a observatorului, stabilita anterior conform prevederilor CIE, rezulta: q = f(y,f3) (10.1.4) Daca suprafata drumului este perfect difuzanta, atunci: q = p/n = ct (10.1.5) in fig. 1.10.5 se poate urmari reprezentarea tridimensionala a variatiei coeficientului de luminanta q. Volumul V reprezinta imaginea spatiala a acestei variatii care constituie caracteristica de reflexie a suprafetei drumului (locul geometric al marimilor q == f(y,f3)). Se define~te coeficientul mediu de luminanta 0 0 in unghiul spatial Q cu 0 relatia:
Do

10.1. Calculul slstemelor de iluminat ~ cii de circula1ie


10.1.1. Calculultn functle de luminanti
Datorita cre~terii circulatiei stradale (trafic ~i viteza), informatiile furnizate de distributia iluminiirii in planul util sunt nesatisfacatoare pentru o dimensionare corecta, deoarece suprafetele imbracamintilor drumurilor nu au o reflexie perfect difuza. Este necesara dimensionarea in functie de luminanta, care este o marime activa, ochiul percepand cu u~urinta diferentele de luminanta. Pentru suprafetele drumurilor sau strazilor, reflexia este de tip imperfect difuza (fig. 1.10.2), ceea ce face ca in functie de pozitia observatorului, valoarea luminantelor sa fie diferita, chiar daca iluminarile sunt egale. De exemplu, in 2 puncte simetrice fata de un AIL simetric, Ia iluminari egale, luniinantele sunt diferite in functie

q(r.P)dD
(10.1.6)
Qo

Qo

_,.o'-----

lntegrarea se realizeaza numa1 1n spatiul corespunzator, uzual determinat in functie de inaltimea de montara a aparatului de iluminat, h. Se noteaza expresia:

=qM

ccos3 y
h2

..!.Y:..:..---::---

(10.1.2) Coeficientul de luminanta, in functie de structura acoperamantului drumului,

/
-~-: / '
'

CALCULUL SIL METODE DE PROIECTARE

-~-

-------------

c-------

!A
SUPRAFETE DE MUNCA, DEPOZITARE, GARARE, TRIAJ TERENURI SPORT, ILUMINAT ARHITECTURAL, FESTIV DRUM URI SECUNDARE PIETONALE $1 ALE I STRAzl $1 AUTOSTRAzl

0
a

Fig. 1.10.4. lntensllatea lumlnoaslly,c .. coordonatele unghlulare fafi de pozqla observatorulul aftat Ia volan .. centru1 P al unel suprafeJel

Flg.l.10.1. Schema calcululul SIL exterior.

elementare de drum.

s
i'i 0
1 so -1o -0,5 p
/ /

"

Fig. 1.10.2. Reftexla dlfuzi a lumlnll pe suprafata drumulul.

Fig. 1.10.3. Pozqla crttlci a observatorulul 0 fafi de zona de calcul care Inti~ direct prtvlrea conducitorulul auto.

Flg.I.1D.5. Reprezentarea spatlall a coellclentulul de lumiiUUifl q.

1. Sistema de iluminat
1

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

q (y,{3)cos3y = R(y,{3) (10.1.7) tia luminantelor in planul util. in tabelul I determinarea lui Lmin sau Lmax. Curbele in care R(y,{3) este coeficientul de lumi- 1.10.1 sunt date clasificarile CIE actuale I de izoluminanta relative sunt date in nanta redus. pentru drumuri, iar in tabelul 1.10.2, noua I procente din Lmax independent de inalCIE a adoptat o noua clasificare a variantS simplificata in curs de adoptare timea de montare a AIL. imbracamintelor drumurilor dupa de catre CIE. Diagramele sunt calculate pentru un factorul 8 1 , definit prin relatia: Avand in vedere aceste aspecte, cal- observator amplasat intr-un plan C0 81 = R(0,2)/R(O,O), (10.1.8) culul luminantelor se poate realiza du- vertical, coliniar cu axul 0 (fig. 1.10.7) in care: pa schema din fig. 1.10.6. situat Ia o distants egala cu 10 h fata R(0,2) - reprezinta coeficientul de lumi Calculul luminantei intr-un punct a/ de AIL. nanta redus pentru coordona- drumului data de un AIL cu distributie Pot aparea 2 situatii: tele {3 = 0 ~i tgy = 2; simetrici!i a intensiti!itii luminoase $i cu I - observatorul coliniar cu axa oo a R(O,O) - reprezinta coeficientul de lu- axa optici!i inclinati!i fati!i de drum AIL sau minanta redus pentru coordoPentru calculul luminantei punctuale - in afara axei oo. natele f3 = 0 ~i tgy = 0. date de nAIL in punctul P, se utilizeaCurbele izoluminanta sunt construite ' in prima ipoteza, iar metoda se poate Masurarea directa a coeficientilor 0 0 za relatia: utiliza direct. Astfel, se aplica pe planul ~i 8 au condus Ia realizarea aparaten r I 1 (10.1.9) i aflat Ia scara diagramei, curbele izolulor de masurare specializate. Experien- LP = M, ~ h;c i minanta desenate pe hartie transpata practica a anitat ca exista o variatie foarte mare intre reteta imbracamintei in care: renta, axul drumului ~i axul diagramei drumului ~i realizarea sa practica, vari- r=qcos3y - este determinat in functie I fiind paralele, iar punctul central al diaetatea granulelor ~i a liantilor provode {3 ~i tgy din Codul CIE l gramei se plaseaza pe pozitia AIL, cand variatia lui q Ia acela~i tip de a30.2/1990, : citind luminanta relativa L, intr-un I Celelalte marimi avand SemnifiCatiile punct P. coperamant. De asemenea, schimbarea caracte- cunoscute. Luminanta absoluta in punctul P este: risticilor se manifesta ~i in timp, datori- ' Ca/cu/u/ grafoanalitic a/ luminanteaL ncp Q -M r I 0 (10.1.10) ta circulatiei ~i factorilor atmosferici. lor punctuate cu ajutorul curbelor de Lpf h2 Astfel, trebuie cautata, practic, o solu- izoluminanti!i relativi!i Calcul este posibil numai atunci in care: tie care sa se inscrie in una din cele 4 clase curente, printr-o aproximare ac- cand se cunosc curbele de izoluminan- a - este factorul de amplificare caracta relative ale aparatului de iluminat teristic al diagramei AIL dat de proceptabila (tab. 1.10.1). ducator; Dificultatea masurarii lui q(y,{3) a facut sa pentru cele 4 clase de drumuri CIE. se renunte Ia aceasta marime, utilizanduA doua conditie de aplicabilitate este n - este numarul de Iampi ale AIL; se valoarea medie 0 0 care da o informatie ca determinarile sa se faca in cateva rp1 - este fluxul unei Iampi [lm]; considerata satistacatoare pentru distribu- puncte fixe pentru sondaj, fie pentru 0 0 - este coeficient de luminanta mediu al clasei CIE; h- este inaltimea de montare a AIL [m]; CALCULUL SIL EXTERIOR (DRUMURI) M, - este factor de mentinere a sistein functie de luminanta mului AIL - sursa de lumina. in ipoteza a doua, diagrama izoluminanta se rote~te avand un punct fix in pozitia AIL, iar axa sa longitudinala LUMINANTE LUMINANTE 00' trebuie sa fie coliniara cu dreapta PUNCTUALE MEDII ce trece prin AIL ~i punctul ce marcheaza pozitia observatorului.
1

l
l

CALCUL PUNCTUAL DE MARE PRECIZIE

t
CALCUL GRAFOANALITIC

CURBE 11L

MANUAL (SONDAJ)

AUTOMAT

I I CURBERELATIVE IZOLUMINANTA I

Fig. 1.10.8. Calculul SIL in fun de lumlnanfl.


Tabelull.10.1. Claslficarea R a suprafetelor drumurilor Glasa Limite pentru 81 ________ 8istem ,R" Tip reflexie 81 standard Nominalizare Oo __ F!!_ -~-=-5! < o_,-42 -~-- --~--- --o~-~5-- o, 10 --- Difuza ___B!I__~_Q,42_~_1 < 0,85--:-__ ~oJ;~ __Q,07__ ____Aproape difuzfi Rill 0,85_~ 81 < 1,35 ' 1,11 0,07 8tralucitoare RIV 1,3S_s_S1____ ~ 1,550,08 Foarte stralucitoare
1
1

____

a
Flg.l.10.7. Curbe lzoluminanfl relatlvi caractertstlce unul AIL in care
Lmax= 100%: a - curba de referinti!i; b - utilizarea pe un fragment de drum.

Tabelull.10.2. Clastflcarea Casu

Cla~a- __ Lim~e pentru 8 1 8 1 standard Cl 8 1 < 0,4 : 0,24 Cll 8 1 <!: 0,4 --,----0~97
1 __

or drumurilor Nominalizat 0 0 0,10 0,07

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior


Daca rotirea f3 < 5, eroarea este: 10 %, relatia de calcul fiind aceea!;)i. Calculul luminantei medii De multe ori, in calculul SIL exterior, este necesar sa se cunoasca luminanta medie ce caracterizeaza zona de calcui. Aceasta se poate determina prin: - metoda analities - ce consta in calculul luminantelor punctuale pe o retea densa de puncte aflate in zona de interes. Acest calcul cuprinde un volum imens de munca, greu de realizat chiar !;li cu ajutorul metodelor grafo-analitice prezentate anterior. De aceea, se recomanda utilizarea calculului automat. Luminanta medie efectiva se determina cu relatia:

I. Sisteme de iluminat

SIL este considerat bun daca lumi- fata de planul drumului). nanta medie reala este mai mare sau in general, calculul analitic al iluminaeel putin egala cu valoarea admisibila rilor punctuale din planul util se reali(Lmed.ad) ce corespunde tipului de drum zeaza cu ajutorul relatiilor cunoscute pentru surse punctiforme (cap. 7.1.1): pentru care se face calculul. - metoda grafo-analitici!i - consta in - pentru plan orizontal determinarea luminantei medii cu aju- , I ccos3 y -M ._,_r'-'-. E (10.1.13) torul factorului de utilizare rh pentru luPHf - --h2 minanta !;li poate fi utilizata numai in conditiile in care producatorul de AIL - pentru plan vertical 3 pune Ia dispozitia proiectantului curbeI ccos y d -M-'-r'-''--EPV(10.1.14) le caracteristice 11L pentru tipul de AIL f h2 h utilizat (fig. 1.10.8). pentru un plan oarecare in acest caz, luminanta medie este 3 data de relatia: I I cos d ) 'YJ n. fP . Q Epa= M,- y,c cosl'J -sin6 L =M L I 0 h2 h (10.1.12) med f A
I -

y(

Lmed.e,=-~LP n LJ .
i-1 '

unde: (10.1.11)

11L - este factorul de utilizare caracteristic AIL (extras din curbele date de producator); M,- factorul de mentinere pentru ansamblul AIL - sursa de lumina; 0 0 - coeficientul de luminanta mediu al ! clasei CIE a drumului; , cp1 - fluxul unei Iampi [lm]; A - aria de drum considerata intre doua AIL amplasate consecutiv pe aliniament.
I

unde: Lp; - este luminanta punctelor P; din zona de calcul, n - numarul de puncte caracteristice ale retelei (centrale unor suprafete dreptunghiulare).

10.1.2. Calculul in fune1:ie de iluminare


O,Oh 0 h 2h 3h

Fig. 1.1 0.8.. Cu.rba TJL pentru calculul lumlnamel medii: A - pentru un observator amplasat in zona trotuarului Ia o distanta h de linia AIL; 8 - pentru un observator amplasat pe linia AIL; C - pentru un observator amplasat pe drum, Ia o distanta h de linia AIL.

Se aplica pentru ariile utilitare, parcari, terenurile sportive !;li cai de circulatie, in care vitezele de deplasare sunt mici, sau alei pentru pietoni. Pentru acest calcul s-au stabilit metoda specifice diferite ca forma, dar nu ca fond (fig. 1.10.9), in functie de tipul AIL ales (simetric sau nesimetric) !;li in functie de modul de orientare a AIL (cu axa optica perpendiculara sau inclinata

i
: . '
1

I
l
AIL cu AXAOPTICA PARALELA cu LINIA VERTICALA

DEMETODE CALCULAL ILUMINARII DIRECTE

I
l

'

IILUMINARE PUNCTUALAI rMETODE PUNCT cu PUNCT

IILUMINARE MEDIEI

AIL cu AXA OPTICA NEPARALELA cu LINIA VERTICALA

1
0'

METODA FACTORULUI DE UTILIZARE

..----'
ISIMETRICEI

~
INESIMETRICEI

ISIMETRICEI INESIMETRICEI

'

)7(
o~v
------

OIV

~
l\ o~v

o,~!"
.

IV'
-

\'

0~~
' _____v__~
-,--------

-----------------y----

-----

LA TOATE TIPURILE
DE ILUMINAT EXTERIOR

NUMAI LA CALCULELE DE PREDIMENSIONARE A ILUMINATULUI

Fig. 1.10.9. Claslflcarea metodelor de calcul al ilumlnlrtl dlrecte pentru dlfertte Upurt de AIL fl amplaslrt faJI de llnla vertlcali a sursel de luminA.

(10.1.15) unde: I c - este intensitatea luminoasa emisa Y de Sursa de lumina !;)i orientata catre punctul in care se calculeaza iluminarea; y,c - unghiurile care definesc intensitatea luminoasa I c; h - inaltimea de montarl a AIL; d - distanta dintre proiectia sursei de lumina pe planul util !;li punctul pentru care se face calculul; M,- factorul de mentinere; (i - unghiul format intre planul oarecare unde se calculeaza iluminarea !;li planul orizontal. Metoda de calcul analitic al iluminarilor punctuale este laborioasa !;li necesita un volum foarte mare de munca. Cu ajutorul programelor special realizate pentru calculul punctual al iluminarii, calculul devine precis !;)i rapid. Pentru calculul iluminarilor punctuale se pot utiliza !;)i metode grafoanalitice: - pentru AIL simetrice, folosind graficul iluminarii in functie de distanta, E = f(aj, - pentru AIL nesimetrice, folosind curbe izolux relative (similara cu metoda curbelor izoluminanta relative), acestea cand sunt cunoscute. Este de mentionat ca metodele grafo-analitice au fast, practic, abandonate, fiind inlocuite cu programe de calcui automat, specializate. in majoritatea SIL exterior, AIL sau proiectoarele sunt inclinate fata de verticala locului, astfel incat intre aceasta !;li axul optic exista un unghi p -'" 0. Desigur ca relatiile de calcul sunt cele cunoscute, fiind necesare precizari privind geometria spatiala pentru determinarea coordonatelor de pozitie !;li a unghiurilor de referinta. Fie AIL nesimetric (proiector) din fig. 1.10.10, inclinat cu axa optica 0'0" fata de verticala OZ cu unghiul p. Se considera un sistem de axe tridimensionale fata de care se vor fixa coordonatele sursei.

I. Sisteme de iluminat
Daca O'P= I, rezulta: I
=

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

Jx2 + y2 + z2
2

(10.1.16)
2

10.2.Calculul sistemelor de iluminat pentru alte arii

. Jx + Y . OP e = arcsm= arcsm - - - O'P I (10.1.17) Se noteaza cu y1 - unghiul corespunzator unei distributii longitudinale fata de AIL $i Yr - eel corespunzator directiei transversale. Rezulta:

r1 = arctg-0'0" rt
= arctg--- p
00" 00'

O"P

(10.1.18)

(10.1.19)

lluminarea in punctul P(X,Y) (fig. 1.10.11) se poate exprima cu relatia de baza: I r,.r, cose (10.1.20) EH{X,Y) = Mf . ..:....!...:....!...._/2..,.--' Pentru iluminatul in plan vertical, (fig. 1.10.11) se considera componenta pe planul paralel cu YOZ (normala nx). X Evx = EH(X,YJ Z (10.1.21) $i componenta pe planul paralel cu xoz (normala ny):
Ew = EH(X,Y).

i
: !

Metodologia de calcul a SIL pentru suprafete pe care se desfa$oara diferite alte activitati (terenuri de sport, platforme industriale, parcaje, exploatari carbonifere deschise, depozite de combustibil etc.) se bazeaza pe calculul iluminarilor punctuale care a fost prezentat in 10.1.2. Astfel, dupa alegerea initiala a SIL exterior (amplasare, inaltime, tip surse, tip AIL $i pozitia lor), se trece Ia verifi- Metoda lntensltltli lumlnoase Un proiector ce este amplasat Ia carea prin calcul automat a conditiilor cantitative (pentru realizarea unui nivel inaltimea h (fig.l.10.12 a) $i care trebuie de iluminare mediu corespunzator) $i sa realizeze pe o suprafata verticala pe calitative (al distributiei iluminarilor in : axa sa o iluminare Ev, trebuie sa emita plan orizontal $i/sau vertical, dupa cum ' o intensitate luminoasa: sunt cerintele de uniformitate). I = 11M,-E d2 (10.3.3) r Daca pr~iectorul se afla Ia inaltimea Calculul iluminarii punctuale se realizeaza prin metoda punct cu punct. h = 0 (montat pe suprafata solului) $i Datorita avantajelor pe care le ofera, analiza cantitativa $i calitativa se va realiza numai cu ajutorul calculatorului, prin intermediul programelor realizate in acest scop.
1

(10.3.1) = EAirrM, in care: 11 - este factorul de utilizare a proiectorului respectiv, M, - factorul de mentinere a ansamblului sursa-aparat, (se poate lua 1JM,=0,25... 0,35). Numarul de proiectoare n necesare este determinat cu relatia: (10.3.2) n = cpnecjcpp in care: tPP- este fluxul luminos emis de un proiector.
tPnec

10.3. Calculul sistemelor de iluminat decorativ


Sistemele decorative, unde nu este necesara o precizie deosebita a calculului, utilizeaza metode aproximative din care se mentioneaza: - fluxul luminos (similara metodei factorului de utilizare); - intensitatea luminoasa (rezultata din legea generala a iluminarii).

.s:::

(10.1.22) ,

--------)o.iI

Cu aceste relatii se pot determina iluminarile punctuale in plan orizontal pentru surse nesimetrice sau simetrice (cmd intensitatea luminoasa va depinde numai de un singur unghi). Cum calculele manuale sunt laborioase data fiind multitudinea de puncte necesare ridicarii unei harti a iluminarilor, este indicat calculul automat.

Metoda fluxulullumlnos
Cunoscand iluminarea recomandata E [lx] pe o anumita suprafata de arie A [m2] a obiectivului de iluminat (constructie, monument), rezulta fluxul necesar:

1--- ----

Flg.l.10.12. Detennlnarea lntensitltll lumlnoase in functle de Ey:


a - proiector montat Ia lnalpmea h; b - proiector montat Ia nivelu/ solului.

(H)

(H)

Flg.l.10.10. Parametrll geometric! pentnl un AIL neslmetrlclprolector lncllnat fat~ de axa vertlcali.

Flg.l.10.11. Date asupn determlnirllllumlnirll dlrecte tn plan vertical.

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

I. Sistema de iluminat

se impune in punct o iluminare vertica- pentru cai de circulatie !;li pentru te- indice global G calculat cu relatia emla Ev (in Q), rezulta, conform : renuri mari de sport. pirica: G 13,84-3,31-log/80+ 1,31(/og/80 !188 )112_ fig.l.10. 12 b: Evaluarea orblrll SIL din clrcufa11a -0,08/og/80 /188+ 1,29/ogF+0,971ogLm+ E h2 I v (10.3.4) rutSerl + 4,41-logh'-1,46/ogp+c (10.4.5) 2 Y M, sin acosa in circulatia rutiera, problema orbirii in care: - este intensitatea luminoasa maxiPentru o pozitie oarecare a punctului psihologice ~~ fiziologice este foarte 1 80 P, relatia va rezulta din geometria de- importanta pentru desfa~urarea in conma Ia un unghi de lnaltime y 80 ditii de maxima securitate a traficului, !;li un unghi de azimut c = 0 ... 20 senului. [cd}; in functie de intensitatea necesara, avand in vedere ca viteza de deplasa. 1 din curba de distributie a intensitatii lu- re a autovehiculelor este mare. 88 - este intensitatea luminoasa maximinoase, se determina tipul de proiec- Evaluarea orbirii psihologice In planul : ma Ia un unghi de lnaltime y = 88 ~i un unghi de azimut c = 0... 20 tor necesar ~i sursa de lumina cores- caii de circulafie se realizeaza prin fac[cd]; punzatoare. torul de uniformitate general U0 pe toata Diametrul petei de lumina pe supratata suprafata drumului ABCD ~i factorul de F - este aria suprafetei luminoase a verticala a obiectivului va fi (fig. 1.10.13): uniformitate longitudinal U1 care se AIL, proiectata sub un unghi de 76 fata de verticala [m2]; D = 2dtg {3/2 (10.3.5) refera Ia iluminarile de pe linia de deplasare (fig. 1.10.14) a observatorului Lm - luminanta medie a ~oselei [cdfm2]; 10A. Evaluarea calltatlvl (axul benzii de circulatie pe care se afla). h ' - lnaltimea AIL deasupra nivelului ochiului observatorului de Ia volan Relatiile sunt: a dlslrtbuJiei lumifl8$1or h-1 ,5m), unde h este inalti(h' U0 =Lmin A...m pe zona ABCD (10.4.1) Se utilizeaza metode care au drept ~i mea de montaj a AIL [m]; scop aprecierea sistemelor de iluminat U1 = LminA...mx ' pe linia 0 '0 ", (10.4.2) p - numarul de AIL pe kilometru (1/km}; - Evafuarea orbirii psihologice in c - un factor de corectie In functie de din punct de vedere al fenomenului de orbire fiziologica ~i psihologica ee-l campul vizual se calculeaza cu relatia culoare (c 0,4 pentru Iampi cu vapori de sodiu de joasa presiune, c poate crea utilizatorului sistemului. empirica: = 0 pentru Iampi cu vapori de sodiu Aprecierea orbirii psihologice in pia- Tl =65Lv A...'/;,8 (%) (10.4.3) Lumina produsa de sursele care de lnalta presiune ~Vsau pentru nul suprafetei luminate, atat pentru Iampi cu vapori de mercur de inalta circulatia rutiera, cat ~~ pentru celelalte genereaza orbirea se suprapune ca un arii se realizeaza calculand factorii de "voal" luminos pe imaginea receptata a presiune). Valorile admise ale indicelui global obiectivului. Luminanta de voal Lv se uniformitate (Emin/Em ~i Emin !Emx> Pentru orbirea fiziologica exista me- poate calcula cu relatia empirica Stiles ; de orbire G sunt date In tabelul 1.10.3. Pentru caile cu circulatie redusa din tode specifice prezentate in continuare -Holladay: n E zonele rezidentiale evaluarea orbirii se IV L v =k"'_!l (10.4.4) realizeaza diferit ( 12). LJ 2 i 1 (Ji Orbirea psihologica ~i fiziologica In in care: ; campul vizual este interpretata In mod E0 . - este iluminarea pe retina ochiului ! diferit de diferitii cercetatori. in acest ' observatorului l ntr-un plan per- i capitol se ia In considerare efectul de pendicular pe linia vederii {V) de- : inconfort creat de multitudinea surselor 0 0 terminata de sursa perturbatoare : ce pot fi vizibile ~i efectul de incapaci; tate produs In campul vizual de sursele S; (fig. 1.10.15); 8; - este unghiul dintre directia vederii din zona 60 ... 160 m. !;li directia intensitatii luminoase /; orientata de Ia sursa catre ochi; k - este factorul de varsta (se ia In s2 d calcul In mod curent valoarea 10). Valorile admise ale indicelui Tl sunt ) __ : :. Fig. 1.10.13. Unghlul plan tn care este date In 12 ~i variaza intre 10 ~i 20 %, ' Obiectiv emia fluxullumlnos al prolectorulul In functie de destinatia drumului. " ochiul utfllzat .. dlametrul ,petel de luminA" - Evaluarea orbirii fiziologice in Sa ' observatorului ob11nuti pe suprafata oblectlvulul. campul vizual se realizeaza printr-un ~s

~.J:.il]_ia_v~~ll
n

~~ ~

lJ

Flg.l.10.15. Determlnarea lumlnantel de voal Ly pe retina unul observator.


a:i
...-:0)

A-

.. -

.. -

.. -

.. - . - .. -

.. -

. . - - - - - .. -

.. -

. . -

a:i

~~

2
8
11 9 10 ,,

a/4

I~- --- - - - - -- - - ----- - -a/4

0'

0"

c
100m

_ V4.A .. . .... :

J/2.A. ...:

14--- - - - -- - . 4 -- - - -- ----- - -

60m

.. A.

----.

Fig. 1 .10.18. Puncte caractertstlce


pentru determlnarea valortl GR.

Flg.l.10.14. Expl~a detennlnlril factortlor Uo .. U1.

I. Sisteme de iluminat
Evaluarea orblrtl SIL pentru terenurile de sport Pentru orbirea fiziologica a SIL pentru terenurile de sport, CIE recomanda o metoda pe baza indicelui global GR dat de relatia empirica: 9 GR = 27+24 log Lv; (10.4.6) 9 in care:

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior


(cu semnificatiile din fig. 1.10.15), iar Lve este luminanta suprafetei orizontale perfect difuzante, data de relatia: (10.4.8) unde: k - este un coeficient de corectie; Em - este iluminarea medie orizontala; p - este reflectanta suprafetei terenului. Valoarea admisibila pentru GR = 50. Pentru calculul lui Em conform CIE se determina iluminarea in 11 puncte caracteristice indicate in fig. 1.10.16. Pentru orbirea psihologica din planul suprafetei terenurilor, verificarea se realizeaza prin factorii de uniformitate

!Le

U
1

Emin. E '
mx

U
2

Emin E
m

Lvi

"i (};
1 i

n E0 .

Ace~ti

(10.4.7)

factori trebuie sa fie mai mari decat valorile indicate in 12 pentru categoria respectiva de teren.

1. Sisteme de iluminat Capitolul 11 Proiectarea sistemelor de iluminat interior

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

I. Sisteme de iluminat

11.1. Metetodologia de proiectare


Conceptia sistemelor de iluminat este un proces complex care trebuie sa se bazeze pe o strfmsa armonizare lntre aspectele ce realizeaza ambianta interioara confortabila, placuta, capabila sa asigure desfal;lurarea activitatii (de munca, divertisment, odihna, circulatie l;l.a.) In conditii corespunzatoare din punctele de vedere functional l;li estetic. Sistemul de iluminat trebuie sa fie functional pentru a asigura desfal;lurarea corespunzatoare a activitatii umane, adaptat Ia realizarea tuturor aspectelor specifice variabile In timp l;li spatiu. Sistemul de iluminat trebuie sa fie estetic, placut, cu o distributie judicioasa a luminantelor l?i culorilor In campul vizual, In armonie cu ambianta estetica - arhitecturala (atat ca volume interioare, elemente de constructii, vitrare, culori, cat l;li ca forma, amplasament, dimensiuni l;li culoare de mobilier sau de utilaje). Sistemul de iluminat trebuie sa fie, In acelal;li timp, rentabil din punctul de vedere al investitiei l;li al consumului de energie electrica, asigurand contort maxim. Solutia unui sistem de iluminat se stabilel;lte printr-o cooperare lntre specialitati, astfel: - de iluminat, care stabilel;lte solutia din punctul de vedere luminotehnic; - de ~hi~ectura, care rezolva aspectele estetice l;li functionale; - de tehnologie, care rezolva aspectele tehnologice specifice (In special, In industria); - de instalatii electrice care stabilel;lte solutia de alimentare l;li conectare Ia sursa sau sursele de energie electrica (fig. 1.11.1). Un iluminat necorespunzator conduce Ia oboseala vizuala, ceea ce se reflecta In scaderea performantei vizuale. in conformitate cu structura conceptiei unui sistem de iluminat interior se realizeaza metodologia proiectarii, schematizata In fig. I. 11.2. Alegerea nivelului de iluminare trebuie realizata conform codului CIE de iluminat interior ale carui indicatii sunt date In tabelul 1.11. 1. Pentru o activitate se indica 3 trepte, lasandu-se Ia latitudinea l;li competenta proiectantului alegerea celei corespunzatoare pe baza datelor luminotehnice specifice locului. Prima treapta corespunde valorilor minime pentru nivelurile de iluminare, cea de a doua, valorilor recomandate l;li cea de a treia, valorilor pentru un contort ridicat. Un beneficiar poate solicita niveluri de iluminare mai ridicate, pentru a asigura un contort deosebit

fiecarui loc de munca, dar nu poate - sarcina vizuala are reflectanta mica solicita reducerea nivelului de iluminare ; sau contrastul este scazut; sub treapta minima recomandata pen- , - erorile In activitate sunt greu de rectificat; tru respectivele locuri de munca. Pentru procesele de munca nepreva- - sarcina vizuala este dificila; zute In tabelul I. 11. 1, In functie de sar- - acuratetea sau productivitatea sunt cina vizuala l;li conditiile de ambient, se foarte importante; alege un nivel corespunzator unei acti- - capacitatea vizuala a lucratorului este vitati similare. scazuta. Valoarea maxima se ia In considerare Valoarea minima se ia In considerare daca: daca:
1

Fig. 1.11.1. Sbuctura concep1iel unui slstem de llumlnat Interior. MLIC - mediu luminos interior confortabil

1. STABILIREA DATELOR INITIALE PE BAZA


CONDITIILOR MLIC Sl ASPECTELOR GENERALE ALE SISTEMELOR

I
I
1.5 ALTE DATE
SPECIFICE ESTETICE/ FUNCTIONALE

I
1.1 NIVEL
ILUMINARE (Em)

1.2 MODUL DE
DISTRIBUTIE AL<> (TIP AIL)

1
l

1.3 TIPUL
SURSELOR DE LUMINA

1.4 SISTEMUL
DE AMPLASARE A AIL

1
l

l
12. ANALIZA CANTITATIVA Sl
CALITATIVA A SISTEMULUI

Fig. 1.11.2. Metodologla de prolectare. Tabelull.11.1. Treptele nlvelurllor de llumlnare recomandate pentru dlferite sarclnl ,1 a vlzuale
Valoarea iluminarilor [lxL . _______ l"jguJ 9eslircinf1 sau activitate vizllala 20 - 30 - 50 Spatii de intrare din exterior 50 - 75 - 100 Spatii de circulatie, orientare simpla sau vizite __ ..f.I.JI"t~ ~mpg.r~r~ _ __ Camere nefolosite In mod continuu, pentru scopuri 100 - 150 - 200 de lucru (ex.: supraveghere industriala, suprafete de 9ep()z.itare_,_lle~tjar~holur.i_c:l~ iDtf"are_L 200 - 300 - 500 Sarcini cu necesitati vizuale simple (ex.: prelucrari brute, sali de lnvatamant l;li conferinte) 300 - 500 - 750 Sarcini cu necesitati vizuale medii (ex.: _ prei!Jcrari llledii,birourLsp~cia.Le, fa.rnere de ~on!roll _ _ _ 500 - 750 - 1000 Sarcini cu necesitati vizuale pretentioase (ex.: __croitorie, inspe_ctie ~i te~are!, ajeji~!~-ded~senl __ _ 750 - 1000 - 1500 Sarcini cu necesitati vizuale dificile (ex.: prelucrari _. _.. __ fine_ ~i asa1'11_1:l_Lar_e, fil_QQ_t~e_,_cli!;tir}~r.e_dElculori _ 1000 - 1500 - 2000 Sarcini cu necesitati vizuale speciale (ex.: gravura ___ 1""-~_LJala, l_n_?p_ectare a lu~r~Ugr foa.r!eJine) lndeplinirea unor sarcini vizuale foarte exacte (ex.: 2000 asamblari electronice minutioase, interventii chirurgicale)
..

I. Sisteme de iluminat
- sarcina vizuala sau contrastul sunt mari; - viteza sau siguranta in activitate nu sunt importante; - sarcina vizuala este numai ocazionala. Valoarea medie reprezinta valoarea recomandata. De asemenea, se pot utiliza !;li standardele din seria 6646 in masura racordarii Ia sistemul international. Proiectul de iluminat trebuie sa se realizeze inca de Ia primele faze, coordonat cu arhitectura !;li celelalte aspecte, sa urmareasca ,pas cu pas" procesul de conceptie unitara. Tratarea iluminatului, independent de cladire sau invers, poate conduce Ia solutii defectuoase. Numai printr-o astfel de tratare se poate obtine un mediu luminos interior confortabil, o ambianta luminoasa placuta care sa serveasca estetica !;li functiunile cerute in conditiile unui consum energetic minim.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


utilizarea AIL cu protectie vizuala !;li cu o distributie corespunzatoare a fluxului luminos. Se recomanda surse de culoare calda. Sunt de preferat sursele fluorescente compacta !;li tubulare - de culoare calda, cu temperatura de culoare de maxim 3000 K !;li cu un coeficient de redare a culorilor Ra > 80. Acestea din urma vor fi de dimensiuni corespunzatoare spatiului in care se monteaza. Armonizarea culorilor suprafetelor reflectante (finisaje pereti, plafon, U!;)i, ferestre, draperii !;).a.) !;li culoarea calda a sursei constituie, de asemenea, un aspect foarte important al obtinerii mediului placut, odihnitor, relaxant. Aceasta cade in sarcina arhitectului proiectului. Modelarea este o problema importanta pentru realizarea unei ambiante placute in anumite zone ale locuintei (camera de zi) sau in holurile !;li camerele de a!;)teptare ale hotelurilor. Aceasta se realizeaza cu un iluminat directionat (cu spoturi sau galerii !;li ni!;)e iluminate) care, Ia randul sau, poate creea efecte deosebit de plastice !;li interesante.

Sisteme de llumlnat pentru locuim& in locuinte, pe langa atractivitatea !;li ambianta calda, SIL trebuie sa prezinte

Tabelul 1.11.2. Niveluri de ilumlnare


lluminarea Hoteluri, moteLu_rj____ [lx] - hoi pri)1Ci!'~Untar~ __ 3_QO .. .00 _ 150 ... 200 __: recepti~_,_~a-~e!i_e_ ------------bar 100 ... 150 -- restaurant 150 ... 200 - --- --- - holuri de odihna, 50 ... 100 __ ~r_der9_!??_______ ,- ------------ camere cazare 150 ... 300 ' - dormitor local 100 ... 200 _jr"l_optieraJe>_~leta) ___ - - - - - - - - - - - sali de baie 150 (ziua) - coridoare ____ 2_0 (n~ap_tea) .. - -. -B. Locuinte --'camere de zi 50 ... 100 ------ ----dormitoare 50 ------------------- iluminat local 200 ... 300 _ _Qi_rQ_~_~it, scris _________ - iluminat local 100 ... 150 mas;a (mancare) 300 - bucatarie -------- --------- baie (Ia oglinda) 100 ... 200
~~-

-- - - - -

----------

---

- - -

-- -- -

11.2. Tipuri fi sol~i desisteme

Capitolul trateaza solutii ale sistemalor de iluminat recomandate pentru diverse destinatii ale cladirilor!incaperilor LEGENDA pe baza conditiilor cantitative !;li calitative determinante in realizarea mediului AIL TIP LUSTRA luminos. De asemenea, se pun in evirKx AIL TIP APLICA denta aspectele caracteristice ale fieca- ' ~ DECORATIVA rui tip de sistem !;li aspectele specifice.

1..::
X

(X AIL TIP APLICA

11.2.1

Locul~,

hotelurl, motelurl

FUNCTIONALA AIL SIMPLU LAMPADAR AIL DE MASA BIROUIPAT AIL FLUORESCENT liniar

Sistemele de iluminat destinate acastor cladiri au un rol important in realizarea unei ambiante calde, placute, atragatoare. Totodata, au un rol important in accentuarea aspectelor arhitectonice !;)i decorative.

Aspecte cantltaUve
Nivelurile de iluminare se caracterizeaza prin valori mai reduse in raport cu alte destinatii, variind conform normelor internationale intre 50 !;li 500 lx (tab. 1.11.2.). Pentru a realiza confortul vizual necesar !;li un echilibru al luminantelor, favorabil, sunt recomandate aparatele de iluminat cu distributie superioara a fluxului, cum ar fi: - indirecta, semiindirecta !;li direct-indirect pentru dormitoarele din locuinte !;li incaperile de cazare din hoteluri; - direct-indirect !;)i semidirecta pentru incaperile de zi din locuinte, holuri !;li zona de receptie din hoteluri.
i

Aspecte calltative
Distributia luminantelor in campul vizual trebuie sa fie echilibrata pentru evitarea !;)i diminuarea orbirii fiziologice !?i psihologice. De aceea se recomanda
Fig. 1.11.3. SIL pentru un apartament: 1 - camera de zi; 2 - camere de dormit; 3 - bucatarie; 4 - camara; 5 - camera de baie; 6 - camera pentru du!;); 7 - hoi.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


:;;i flexibilitate in timp :;;i spatiu, atat din punct de vedere al variatiei nivelului de iluminare, cat :;;i al pozitiei AIL (in special, in camerele de zi). Tn camerele de zi se recomanda un iluminat general cu unul sau mai multe AIL de tip plafoniera. Utilizarea de aparate de comanda cu reglare fina sau in trepte permite obtinerea nivelurilor ambientale mai scazute: de veghe, de vizionare T.V. :;;.a. Pentru sarcini vizuale de citit sau scris :;;i pentru economie energetica, se recomanda utilizarea iluminatului local. Acesta se realizeaza fie cu AIL de birou, masa, fie cu lampadare. Trebuie mentionat ca sistemele de iluminat clasice, cu lustre atarnate de plafon, reprezinta o solutie depa:;;ita, prezentand urmatoarele aspecte negative: - mic:;;orarea spatiului liber :;;i accentuarea senzatiei de inaltime mica; - orbirea directa produsa de AIL transparente, aflate in zona sau in apropierea zonei campului vizual central. Solutia este acceptabila numai Ia incaperi de peste 3,50 ... 4,0 m (cladiri vechi). Solutiile moderne folosesc aparate de iluminat plate, Ia plafon, sau cand exista plafon fals, semiingropatelingropate. Cand camera de zi are dimensiuni mai mari (30 m2 sau mai mult), o sursa centrala nu mai poate satisface necesitatile de uniformitate :;;i functionale. Tn acest caz, iluminatul general, zonat, reprezinta o solutie estetica :;;i eficienta. Tn fig. 1.11.3 unde camera de zi are o suprafata mare :;;i o forma geometrica variata s-au prevazut mai multe sisteme de iluminat: A - AIL montat deasupra mesei, care realizeaza un iluminat localizat; B - lampadare mobile montate in zona de odihna, de citit, de relaxare (cu comanda locala); C - aplice fixe, montate pe perete, ce pot fi utilizate pentru iluminat ambiental, placut, cu o distributie semiindirecta sau indirecta; D - aplice fixe in zona din camera care poate fi utilizata pentru lucru Ia birou. Utilizarea unui numar mare de AIL nu

I. Sisteme de iluminat

I
1

' : '

reprezinta o risipa de energie, ci o fle- pot fi utilizate pentru iluminatul local xibilitate a instalatiei, care poate fi ast- pentru citit. Pentru oglinda toaletei se fel folosita in mai multe scopuri dictate impune, de asemenea, un iluminat local pentru machiaj, realizat cu AIL ce poate de tipul activitatii. Utilizarea aparatelor de comanda cu fi cu surse incandescente cu halogen reglare fina este o conditie de functio- sau fluorescente alb cald, special de lux (Ra = 90). Tn camera copiilor, Ia menalitate :;;i eficienta energetica. Utilizarea unor SIL decorative are ca se-pupitre de lucru, este necesar un scop punerea in evidenta a unor obiec- iluminat local mobil F cu sursa incante de arta sau a unor elemente de ar- descenta cu halogen sau fluorescenta hitectura :;;i reprezinta o solutie agrea- de culoare aparenta calda :;;i cu foarte bila prin efectele sale. Tn fig. I. 11.4 se buna redare a culorilor. Un sistem simpot urmari cateva solutii de iluminat lo- plu :;;i economic se realizeaza prin aplical de efect: al unor elemente de arhi- ce (fixe), montate Ia o inaltime mica tectura (ni:;;a) (fig. 1.14.4 a), al unei por- (1,0 ... 1,6 m), deasupra noptierelor. Atiuni dintr-un perete (fig. 1.11.4 b), al u- cestea vor avea o distributie direct-innei portiuni dintr-un mobilier-bibliote- direct a fluxului luminos. Solutia poate ca/vitrina (fig. 1.11.4 c), al peretelui par- inlocui eficient :;;i estetic veiozele clasitial al plafonului (fig. I. 11.4 d) sau al fe- : ce. 0 solutie bifunctionala, cu aplica restrei :;;i perdelei. Efectele decorative echipata cu doua surse (fig. 1.11.5): una obtinute pot fi favorabile daca se are in jos (pentru citit) :;;i una sus (pentru vedere evitarea stridentelor :;;i realiza- ambianta), cu comanda separata, rerea unor aspecte reale de frumos, de prezinta o rezolvare estetica :;;i eficienta a iluminatului unui dormitor mic. Pentru bun gust. Tn cazul in care se dore:;;te punerea dormitoare mari se poate prevedea un in evidenta sau accentuarea unor iluminat supliinentar localizat (AIL ingloobiecte decorative (sculpturi, vaze bate) in zona :;;ifonierelor :;;i Ia toaleta. Tn camera de baie sau du:;;, ilumina:;;.a.), se pot utiliza spoturile luminoase. Lampile sistemelor de iluminat vor fi tul general este localizat, de regula, Ia incandescente cu halogen, fluorescen- oglinda, pentru incaperi mici (sub. te compacta de puteri variate sau tip 6 m2), uniformitatea fiind satisfacatoare LED de culoare aparenta calda. Co- (fig. 1.11.6). La baile mari sistemul se manda lor trebuie realizata cu aparate completeaza :;;i cu un iluminat general. de reglare fina a fluxului, pentru a rea- Sursele de lumina indicate sunt cele de culoare aparenta calda, cu un indice liza nivelul de iluminare dorit. Camerele de dormit trebuie prevazute cu sisteme de iluminat care sa realizeze o atmosfera odihnitoare, umbre :;;i contraste, cu o componenta mare a fluxului luminos superior (semiindirect :;;i indirect pentru indtperile destinate oamenilor maturi :;;i in varsta ,.... :;;i direct-indirect sau semidirect, pentru 6 q cele destinate copiilor :;;i tineretului). Tn general, utilizarea aplicelor montate pe pereti, (fig. 1.11.3, notata cu E Ia camera de dormit 2a) cu distributie semiindiFig. 1.11.5. SIL direct-Indirect recta sau indirecta a fluxului reprezinta pentru donnltor. o solutie superioara celei prevazute in camera de dormit 2b (pentru copii) cu un AIL plat (plafoniera) montat in centrul incaperii. AIL de noptiera (veioza) F
1

tara

b c Flg.l.11.4. SIL decoratlv/arhltectural.

Fig. 1.11.6 SIL local pentru bale.

I. Sisteme de iluminat
de redare a culorilor Ra > 85. in bucaUirie, se recomanda un sistern de iluminat combinat (general+local, in zonele de interes) cu Iampi fluorescente de culoare aparenta calda, cu un indice de redare a culorilor Ra>85. in fig. 1.11.3 s-a prevazut un iluminat general realizat cu aplice fluorescente ce pot fi inglobate in mobilier. Pe coridoare ~i holuri, se utilizeaza aplice decorative sau functionale cu surse incandescente cu halogen, fluorescente compacte de culoare aparenta calda, sau LED-uri. in camari ~i debarale, se prevad aplice functionale cu Iampi cu incandescenta. De asemenea, balcoanele, terasele ~i logiile pot fi iluminate in functie de dimensiunile lor ~i dorintele utilizatorului. Se folosesc fie AIL functionale pentru cele mici, fie ~i decorative pentru cele mari. Partile comune ale blocurilor de locuinte (scari, holuri ~.a.) pot fi iluminate utilizand AIL functionale cu LIH sau LEDuri de culoare aparenta calda datorita comenzilor frecvente. in mod obi~nuit, pe scarile blocurilor de locuinte se utilizeaza 2 AIL: unul pentru iluminatul normal ~i altul pentru evacuare.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


noptiera montate ca in fig. I. 11.5 (pot fi utilizate ~i veioze mobile care au insa dezavantajul ca pot fi lovite ~i degradate); C - SIL local al toaletei, care poate fi realizat cu surse cu incandescenta cu halogen sau fluorescente de culoare aparenta calda cu indicele Ra>85; D - SIL local mobil in zona de scris, citit sau relaxare, realizat cu lampadar mobil; E - iluminat de efect Ia fereastra, realizat cu Iampi fluorescente de culoare aparenta calda, care poate fi utilizat ca iluminat general, caz in care se poate renunta Ia aplicele A; F - SIL general localizat fluorescent in camera de baie; G - SIL realizat cu o plafoniera. Din aceste posibilitati, in functie de gradul de contort (categoria hotelului), se aleg sistemele necesare. De exemplu, Ia un hotel de o stea sau Ia moteluri, se poate utiliza SIL realizat numai cu aplicele B. Holul principal, unde se amplaseaza ~i receptia hotelului, trebuie echipat cu un sistem de iluminat general de ambianta, de nivel acceptabil, ~i cu iluminatul localizat al zonei de receptie, schimb valutar, shop, Ia nivelurile mai ridicate mentionate anterior (fig. 1.11.8). Holurile hotelurilor sunt, de regula, mari, ample, completate cu foaiere, zone de a~teptare, zone de vizita, discutii, de citit sau scris. La un hotel de categoria 2 sau 3 stele se recomanda ca SIL general sa aiba distributie nesimetrica a amplasamentului. 0 banda luminoasa, in zona perdelelor, poate creea un efect ambiental placut ~i un echilibru al luminantelor. Pentru un grad de contort mai ridicat se recomanda utilizarea sistemelor direct-indirect, de iluminat fluorescent ~i incandescent cu halogen sau cu Iampi tip LED de culoare aparenta calda, cu surse punctuale sau spoturi. Spoturile pun in evidenta aspecte estetice, cum ar fi o pictura, elemente de relief (modelare) ~i culoare ale peretelui sau ale altor obiective, plante sau flori. Pentru acelea~i zone se utilizeaza uneori ~i lampadare mobile sau AIL mobile de masa, ' care, de asemenea, realizeaza o ambianta calda sau placuta. lntrarea in hotel se recomanda a fi bine iluminata, pentru a atentiona piacut pe vizitator. Astfel, se poate realiza un iluminat fluorescent montat pe copertina sau portalul intrarii, Ia un nivel de 50 - 100 lx, completat cu o firma lu' minoasa sau luminata atractiv. De asemenea, locurile de parcare se cer iluminate uniform ~i estetic, Ia un nivel de 10 - 20 lx, in functie de prevederile normelor. Coridoarele de acces in camerele de cazare trebuie prevazute cu ' sisteme de iluminat care sa asigure ambianta placuta ~i de securitate, trebuie echipate cu eel putin 2 surse care sa asigure impreuna 100 - 150 lx, ziua - seara ~i. separat, una, pentru 20 lx, noaptea. Aceasta se poate obtine cu un AIL special cu o sursa fluorescenta normala ~i una compacta (solutia optima pentru functionalitate ~i economie), cu posibilitatea de comanda separata. in cazul in care nu se dispune de acest AIL special, conectarea pe circuite separate este o solutie acceptabila (deexemplu, iluminatul normal ~i de evacuare asigura aproximativ 100 - 150 lx, ! iar iluminatul de evacuare singur, apro. ximativ 20 lx). . in incinta sau vecinatatea hotelurilor i ~i motelurilor se prevad totdeauna res taurante care se trateaza diferentiat ca echipare, in functie de categoria hote' lului. Sistemele de iluminat trebuie sa asigure niveluri de iluminare diferite pentru zi ~i seara. Se recomanda utilizarea surselor fluorescente pentru hotelurile de 1 sau 2 stele ~i a surselor cu incandescenta cu halogen (in spoturi) pentru un contort mai ridicat. Suprafata meselor va fi luminata cu surse fixe (mai rar, mobile) alese astfel incat sa se afle in concordanta cu arhitectura salii.
1 1

Sistema de llumlnat pentru hoteluri "motelurl in camerele de cazare, SIL trebuie sa asigure un ambient luminos placut, atractiv ~i odihnitor (culoare calda a surselor ~i a suprafetelor reflectante). Pentru hoteluri, SIL va fi mai pretentios ~i cu mai multe posibilitati functionale ~i estetice, in functie de gradul de contort al acestora. La moteluri, SIL vor fi mai simple ~i economice. in fig. 1.11. 7 este prezentat un SIL pentru o structura standard de hotel de 2 sau 3 stele, format din: A - aplice decorative cu distributia fluxului semiindirecta, directindirect sau semidirecta, pentru SIL general de ambianta; B - aplice pentru iluminatul local de
B F B

c
PLACA REZISTENTA PLAFON FALS

/I
X

X '0

'X '0
0

A
\

~))~
'G A

\)0
""
A

'!...
I '

Fig. 1.11.7. SIL pentru o echlpare standard de hotel de 2 sau 3 stele.

Fig. 1.11.8. Schema SIL hoi: B - SIL general; A - SIL local.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


Pentru baruri, iluminatul trebuie sa fie calculatoarelor. in general, aceasta discret (cu spoturi ascunse) pentru re- ' conditie este greu de acceptat deoarece costul aparatelor de iluminat crel;>te alizarea ambiantei corespunzatoare. in restaurante, baruri, discoteci, un- mult. De cele mai multe ori sunt utilizade se danseaza, se pot utiliza, cu suc- te aparate cu o distributie semidirecta ces, in zona ringului, suprafete lumi- sau direct-indirect, dar cu suprafete lunoase colorate (peretii luminol;>i). minoase difuzante. Totodata, ecranul calculatorului este astfel orientat incat, 11.2.2. lnciperi destinate a~i din pozitia sa, operatorul sa nu percealntelectuale pa luminante de vaal, suparatoare. Pentru incaperile cu sarcini vizuale Din aceasta categorie fac parte birou- obil;>nuite, dar l;>i calculator, trebuie asirile de toate tipurile, inclusiv cele banca- gurata posibilitatea comenzilor separare, sali de reuniuni, sali de invatamant, te ale componentelor iluminatului: 1 - direct; biblioteci, laboratoare de cercetare l;>.a. Aceste spatii se caracterizeaza prin 2 - indirect; 3 - direct-indirect, in functie de sarcina urmatoarele aspecte comune: - acelal;>i tip de sarcini vizuale (scris, citit, vizuala l;>i necesitatile beneficiarilor. desenat) cu exceptia laboratoarelor, unde intervin l;>i sarcini specifice; Aspecte calltatlve Distributia luminantelor in campul vi- activitatea se desfal;>oara atat in plan orizontal (mese, planl;>ete, birouri l;>.a.) zual l;>i pe suprafata de lucru sunt exIa o inaltime aproximativ constanta trem de importante in aceste incaperi (0,75 ... 0,9 m de Ia nivelul pardoselii), pentru evitarea atat a orbirii fiziologice, cat l;>i in plan vertical atunci cand cat l;>i a celei psihologice. Evitarea orbirii directe se realizeaza sunt utilizate calculatoarele; - plafonul l;>i peretii sunt de culori des- utilizand aparate de iluminat de lumichise, putin saturate, cu reflectanta nanta scazuta, echipate cu gratare, panouri sau alte sisteme difuzante, impumare; - inaltimea incaperii este, in general, se de inaltimea redusa de montare. Evitarea orbirii psihologice determiconstanta (in medie 3,00 m), cu exnata de luminanta sursa-plafon, de Ia ceptia salilor de invatamant mari. Pe baza acestor aspecte comune se periferia campului vizual, este posibila pot stabili l;>i sisteme de iluminat care prin alegerea unor aparate cu distribusa asigure exigentele mediului luminos tia direct-indirect a fluxului. Solutia optima din punctul de vedere confortabil. al echilibrului luminantelor, respectiv, confortului vizual, este ca luminanta Aspecte cantitatlve Nivelurile de i/uminare se inscriu, in plafonului sa fie egala cu luminanta conformitate cu prevederile codului planului util. Echilibrul luminantelor se obtine prin CIE, in domeniul 300 - 500 - 750 lx cu eliminarea efectului de ,grata neagra" observatiile indicate Ia tabelul I. 11.3. Distributia fluxului /uminos se carac- al ferestrelor in timpul serii (noptii), prin terizeaza prin prevederea, in toate ca- utilizarea jaluzelelor reglabile sau a drazurile, a unei componente de flux supe- periilor de culoare l;>i reflectanta aprorior al carei efect consta in ridicarea ' piata cu a peretilor. Pentru birourile adanci este necesara confortului din punct de vedere al distributiei echilibrate a luminantelor. De a- compensarea distributiei neuniforme a ceea distributia semidirecta l;>i cea mix- luminantei din timpul zilei prin utilizarea ta a fluxului luminos sunt cele indicate. permanenta a iluminatului electric in Pentru incaperile in care se lucreaza : zona opusa ferestrelor. cu calculatoare, distributia indirecta : Evitarea orbirii reflectate produse de este recomandata pentru evitarea re- : suprafetele din zona de lucru (utila) se flexiei de vaal parazitare pe ecranul '
1

I. Sisteme de iluminat
realizeaza, Ia birourile obil;>nuite l;>i salile de invatamant, prin orientarea l;>irurilor de aparate de iluminat paralel cu directia vederii (DV), al;>a cum se poate urmari l;>i in fig. 1.11.9. Acest aranjament poate fi realizat numai in cazul in care mobilierul este fix. in conformitate cu Ghidul CIE, uniformitatea generala, recomandata pentru intreaga suprafata utila, este Emin /Em~ 0,8. Daca se utilizeaza un iluminat combinat, iluminarea minima nu trebuie sa fie mai mica de 50 % din cea medie, dar eel putin 300 lx. Pentru evitarea orbirii psihologice este necesar ca in incaperile adiacente (de trecere) nivelul de iluminare sa nu ' fie mai mic de 1:5, dar eel putin 150 lx. De asemenea in campul vizual cen, tral l;>i periferic, valoarea raportului luminantelor (maxim/minim) trebuie sa se , afle intre 3:1 l;>i, respectiv, 10:1. Cu cat uniformitatea este mai buna cu atat l;>i confortul este mai ridicat. Confortul este cu atat mai mare cu cat contrastul dintre luminantele aparatului de iluminat l;>i plafonului este mai : mic. De asemenea, reflectantele trebuie ' sa fie crescatoare de Ia pardoseala (0,2 ... 0,3) Ia pereti (0,5 ... 0,7) l;>i plafon (p ~ 0, 7). Pentru mobilier se recomanda in general 0,4 ... 0,5 l;>i pentru jaluzele/draperii 0,5 ... 0,7. Culoarea luminii. Deoarece in majoritatea acestor incaperi nu se pun probleme speciale de redare a culorilor, ci numai de ambianta placuta, se prefera
1

Tabelull.11.3. Nlveluri de lluminare _j~._n~nJielor gl_._ ' Nivel de Tipul incaperii iluminare [lx] 500 Birouri Sali de . 300 (variabil) reuniuni/conferinte L __~-cl~_lnvffitamant I 500 _S~Ii prpi!!ctare _ ,__500 Laboratoare minim 500 (functie de sa_rciDI3_vizuala) 300 Biblioteci
----------

'-ati~B-1I
__ jf_

'

l frj
I __

l
b

Fig. 1.11.9. Pozftla AIL linlare paralell cu dlreqia vedertl (DV) observatorilor(Obs.)

Fig. 1.11.10. Structura unul SIL general uniform dlstrfbult pentru: a - un birou (proiectare) mare; b - o salii de invatamant cu mobilier mobil.

I. Sisteme de iluminat
lampile fluorescente de culoare alba, cu eficacitatea luminoasa mare, de culoare aparenta neutra $i care ofera o redare a culorilor acceptabila, spre medie. Pentru birourile vitrate culoarea aparenta va fi neutra sau neutra-rece, iar pentru cele nevitrate se recomanda culoarea calda/neutra-calda. in cazurile in care este necesara redarea corecta a culorilor (laboratoare, ateliere de arhitectura etc.) se utilizeaza Iampi cu indicele de redare Ra~BS. Atentie trebuie acordata $i culorilor suprafetelor reflectante ambientale (pereti, plafon, pardoseala) care trebuie alese astfel incat sa se armonizeze cu culoarea aparenta a surselor $i avfmd valorile reflectantelor indicate mai inainte. Mode/area $i direcfionarea luminii pentru sarcinile vizuale obi$nuite se realizeaza prin $iruri paralele cu directia razei vizuale (de privire).
Caracteltstlclle slstemelor

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


exemplu de amplasare a sistemului de iluminat intr-o incapere mare, destinata unui atelier de proiectare, in care s-au utilizat $iruri de aparate de iluminat paralele. Montarea aparatelor de iluminat se realizeaza tinand seama de tipul plafonului, astfel, daca: - grinzile sunt aparente, se monteaza aparate de iluminat aparente intre grinzi; - exista plafon fals, aparatele de iluminat se monteaza aparent sau semiingropat (tot intre grinzi), eventual integrate intr-un sistem de incalzire-ventilare-acustica. Sistemul de iluminat combinat (general uniform distribuit si local) este mai favorabil din punct de vedere economic $i functional, in special, in ind'lperile mari in care sarcinile vizuale sunt diferite (laboratoare). in cazul unei sali de invatamant in care mobilierul nu este fix, se recomanda amplasarea uniform distribuita (fig. 1. 11.10 b). Trebuie asigurat $i iluminatul local al tablei cu aparate cu distributia asimetrica. Sistemul de iluminat general localizat $i asimetric dirijat corespunde unor incaperi (ca salile de clasa sau birouri $i ateliere de proiectare) Ia care amplasarea mobilierului poate fi facuta in tunctie de pozitia aparatelor de iluminat. Avantajele sistemelor de iluminat general asimetric dirijat au fost indicate in capitolul 6. in fig. 1.11. 11 se poate urmari in sectiune transversala modul in care se pot echilibra iluminarile (respectiv luminantele) in cazul in care iluminatul natural nu este satisfacator decat pentru primul $ir de banci. Punand in functiune (manual sau automat) $irul y se obtine o echilibrare substantiala, iluminarile minime fiind inregistrate in zona de circulatie, neinteresanta pentru sarcina vizuala curenta. in fig. 1.11.12 a este pus in evidenta contrastul (modelarea dura) realizat de efectul iluminarii naturale En $i diminuarea lui prin punerea in functiune a sursei de lumina interioara y (fig. 1.11.12 b). Pentru incaperile de dimensiuni mici $i medii destinate atelierelor de proiectare $i birourilor de diferite destinatii, poate fi aplicat acela$i sistem de iluminat general asimetric dirijat, numarul de $iruri fiind determinat de adancimea incaperii (d). Astfel, orientativ, pentru calculele preliminare se poate tine seama de urmatoarele recomandari, in functie de "d" $i de inaltimea incaperii .,h": - d < 1,5 h, este necesar un $ir; - 1,5 h s d < 2,5 h, sunt necesare doua $iruri; - d <!: 2,5 h, sunt necesare trei $iruri, unde h este inaltimea incaperii. Salile de cursuri, mari, construite in amfiteatru, de conferinte $i a altor activitati similare se prevad, in mod obi$nuit, cu un iluminat general uniform distribuit ce trebuie sa fie atat functional cat $i estetic. Aceasta va rezulta in urma unei stranse colaborari cu arhitectul proiectului. De asemenea, trebuie indeplinite urmatoarele conditii specifice acestor destinatii: - un iluminat suplimentar al tablei $i catedrei Ia salile de conferinte, ultimul necesar desfa$urarii unor experimente demonstrative; - un iluminat suplimentar al zonei prezidiului Ia salile de sedinta $i/sau festivitati; - comanda centralizata a iluminatului, de Ia catedra!masa centrala, cu posibilitati de reglare in trepte sau fin a nivelului de iluminare (necesar proiectiei de filme, diapozitive etc.).

de llumlnat pentru lnciperfle


destinate actlvttjJiii intelectuale in general, pentru incaperile destinate activitatilor intelectuale sunt indicate sistemele de iluminat general uniform distribuit sau general localizat asimetric, dirijat, $i uneori general asimetric.
Sistemul de iluminat general, uniform distribuit este recomandat in incaperile mari $i in cele in care mobilierul nu este fix sau in care amplasarea este dictata de considerente tehnologice (laboratoare de fizica sau chimie Ia care nu se pastreaza paralelismul dintre planul ferestrelor $i raza vizuala). in fig. 1.11. 10 a, se poate urmari un

Fig. 1.11 .11. Secttunelntr-o sali

declasi:
- variatia iluminarii En naturale: 2 ~ variatia iluminarii Ey data de $irul lummos y; 3 - suma iliminarilor (Ey+Enl

Fig.l.11.12. Diminuarea contrastului de luminantJ: a - numai En; b - En+Ey (artificiala).

Fig. 1.11.13 Sistema de iluminat flexibile.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


Aceasta comanda este indicat sa se faca de Ia un mic pupitru montat pe catedra. De Ia acesta trebuie sa poata fi actionata ecranarea ferestrelor, In timpul zilei etc. Salile de cursuri nevitrate prezinta avantaje functionale $i de iluminat deosebite, dar au dezavantajul ca sunt neeconomice din punctul de vedere al consumului de energie electrica. Pentru incaperile destinate avizarilor, reuniunilor $i altor activitati similare, sistemele de iluminat vor fi proiectate in aceea$i conceptie ca $i cele destinate salilor de conferinte. Suplimentar se va realiza iluminatul planului de expunere, reglarea fluxului luminos, posibilitatea ecranarii ferestrelor etc.). Ia nou, impune realizarea unor sistema de iluminat $i instalatii electrice flexibile care sa respecte astfel de cerinte noi, in timp $i spatiu. Solutiile amintite, care utilizeaza iluminatul direct-indirect cu comanda separata, reprezinta una din variantele cele mai bune. in fig. 1.11. 13 a, se poate urmari o astfel de solutie cu aparate de iluminat suspendate, iar in fig. 1. 11.13 b, o solutie cu aparate de iluminat montate Ia plafon. Un grad mai mare de flexibilitate se obtine cand una dintre componente este mobila (fig. 1.11.13 c $i d) - de exemplu, un lampadar mobil cu distributie indirecta a fluxului $i cu sursa MH. 0 solutie deosebita se poate realiza cu structuri spatiale suspendate care sunt mai adaptabile Ia modificari dar mai putin estetice. in figura 1.1 .14 este prezentat un astfel de sistem de iluminat indirect pentru un birou cu calculatoare. Sistemele flexibile permit modificari ale geometriei aparatului, orientari u$Oare in spatiu $i chiar ale pozitiei sursei in interiorul aparatului, modificand astfel mult distributia fluxului.

I. Sisteme de iluminat
(SC1, SC2 $i SC3), diferite prin modul de vehiculare a aerului tratat $i viciat, avand insa ca factor comun evacuarea prin aparatul de iluminat. Sistemul SC1 (evacuare prin cavitatea etan$a intre plafonul de rezistenta $i plafonul fals fonoabsorbant). Distributia aerului tratat se realizeaza prin canale in plafonul dublu, iar evacuarea prin aparatele de iluminat, direct in cavitatea plafonului dublu aflat In depresiune (fig. 1. 11 . 15). Dezavantajul principal al sistemului consta In imposibilitatea realizarii etan$arii perfecte a cavitatii plafonului, care va provoca intrarea de aer .,fals", daregland sistemul $i murdarind orificiile de trecere. Un alt dezavantaj este transferul de caldura (Oc) catre lncapere, (O'c) catre lncaperea de sus $i (O"c) catre aerul preparat din canal, ceea ce reprezinta, de asemenea, o dereglare a echilibrului termic dorit $i consum suplimentar de energie. Avantajul sistemului este acela ca necesita o investitie redusa, prin eliminarea canalelor de evacuare $i pieselor speciale care sunt necesare Ia racordarea cu canalul colector. Sistemul este recomandat In cazul in care numarul de schimburi orare de aer este mai mic decat 8. Sistemul SC2 (introducere prin cavitatea plafonului dublu) Distributia aerului tratat se realizeaza prin cavitatea plafonului dublu care se afla In suprapresiune, iar evacuarea printr-un sistem de canale (fig. 1. 11.16). Aerul tratat patrunde in incapere datarita suprapresiunii prin plafonul fals cu perforatii sau benzi de difuzie a aerului, iar aerul viciat este extras prin aparatele de iluminat speciale, racordate Ia reteaua de canale de evacuare. Dezavantajele sistemului sunt: distributia neuniforma a aerului in cavitate provoaca o distributie similara a aerului introdus prin plafonul perforat $i transferul de caldura de Ia aerul evacuat (Oc), aerului din incapere (O'c) $i aerului din incaperea de Ia etaj (O"c), ceea ce constituie elemente perturbatoare, de consum suplimentar de energie. Acesta poate fi diminuat, partial, prin izolarea

Siateme de llumlnat ftexiblle


Necesitatea permanenta de adaptare

Sisteme Integrate de iluminat cu lnsta._,i de climatizare .. acustlce


Cladirile moderne, prevazute cu sistema de climatizare $i izolatie tonica adecvata destinatiei, pot avea sistemele de iluminat integrate in acestea pentru ca, functional, avantajele tehnice $i economice sunt deosebite. in sistemele integrate, aerul este evacuat prin aparatul de iluminat pentru a realiza controlul $i utilizarea sarcinii termice produse de iluminat. Aceasta conduce Ia reducerea temperaturii sursei $i aparatului de iluminat, Ia miC$0rarea radiatiilor termice ale acestora catre ocupanti, Ia reducerea temperaturii ambientale in jurul sursei $i Ia mentinerea emisiei fluxului luminos Ia valorile maxime. Cercetarile realizate de Sollner, Hentschel $i Fischer au pus bazele teoretice ale sistemelor integrate din punct de vedere al constructiei $i dimensionarii. Se utilizeaza 3 sistema

Fig.l.11 .14 Sistem de iluminat indirect pentru un birou prevAzut cu calculatoare.

sc,
~--------------- --- -~

Flg. l.11.15. Sistem lntegratSC1.

! ~Oc I ~~
!~ I .

~~

j::c:=~=;z:::==z' !

tC
I
~-

20~ ~

~!

. II ~ \ I . .
a

~ ti!_~- :
. l
b

L.------------- . --

sc2

~------- --- -- ---------

l .

Fig. L11.16. Sistemullntegrat SC2.

Rg.l.11.17. Sistemullntegrat SC3.

1. Sisteme de iluminat
canalelor de evacuare (reducerea lui Oc). Avantajele sistemului sunt investitia redusa in canale prin utilizarea cavitatii pentru introducere ~i reducerea radiatiei plafonului fals prin racirea sa de catre aerul tratat. Sistemul SC2 este recomandat cand inaltimea de Ia pardoseala Ia plafon fals este redusa (2,50 ... 2,80 m).

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


tul de accent, nivelul de iluminare proPentru vitrine este indicata distributia dus de iluminatul general trebuie sa fie directa realizata de un plafon luminos ceva mai scazut decat eel recomandat, sau de surse mascate privirii observapentru ca iluminatul de accent pro- torilor. De cele mai multe ori sunt neduce, local, niveluri ridicate ale ilumina- cesare ~i completari locale de accenrii, care contribuie Ia punerea in evi- tuare pentru exponatele din vitrine. denta a exponatelor. Un iluminat general puternic ar limita posibilitatea de A8pecte calltatlve creare a accentelor de lumina. in incinta magazinelor mari, distribuNivelul de iluminare variaza in functie tia luminantelor trebuie sa fie uniforma, de destinatia magazinului. Pe plan inter- tara a fi insa cerinta de baza, important national, el variaza intre 300 ~i fiind efectul vizual. 750 lx pentru iluminatul general, intre in majoritatea cazurilor, se recoman500 ~i 2000 lx pentru vitrine ~i intre 3000 da contrastele de lumina ~i/sau culoare ~i 10000 lx pentru accente punctuale. pentru a atrage atentia cumparatorilor, Valeri spre limita superioara se aleg mai ales daca ace~tia nu stau un timp Ia iluminatul unor exponate de reflec- prea indelungat in magazin. tanta mica (p = 0,3), pentru realizarea in tabelul I. 11.4 sunt indicati factorii unor luminante acceptabile. de accent (nivel de iluminare local raDistributia fluxului luminos indicata portat Ia nivelul de iluminare general) in pentru magazinele de inaltime mica conexiune cu efectele produse de mosau medie este cea semidirecta pentru : delare/reliefare. a obtine ~i o buna echilibrare a lumi- ' in magazinele mici, tara exponate nantelor; pentru magazinele cu inaltime care sa pretinda conditii speciale, este mare se prefera o distributie directa. suficienta o iluminare uniforma.

Sistemul SC3 (cu dub/a canalizare)


Distributia aerului se realizeaza prin doua sisteme de canale de aer preparat ~i aer viciat, introducerea realizandu-se prin fante (eventual, apropiate de aparatul de iluminat) ~i evacuarea prin aparatele de iluminat (fig. 1.11.17 a, b). Dezavantajul sistemului consta in investitia suplimentara in dubla canalizare pentru aer. Avantajele sistemului sunt pastrarea permanents a parametrilor aerului preparat ~i viciat, inlaturarea dificultatilor cerute de o cavitate etan~a. controlul eficient al sarcinii termice ~i intretinerea mai simpla. in concluzie, sistemul de iluminat integrat este economic din punctul de vedere al reducerii consumului energetic (conduce Ia o scadere a puterii instalate pentru iluminat de 10... 15 %) fiind, de asemenea, confortabil ~i estetic. Dezavantajul luminotehnic se manifesta prin cre~terea gradului de inconfort determinat de necesitatea incastrarii AIL in plafonul fals ~i accentuarea contrastului aparat de iluminat-plafon, care determina 0 posibila orbire psihologica.

11.2.3. Spatll comerclale


Sistemul de iluminat are un rol foarte important in relatia dintre client rnagazin. Un sistem de iluminat ales corect scoate in evidenta caracterul unui anumit magazin, adica il individualizeaza in raport cu celelalte magazine.

~i

~~::~ea~~=t~~~~n~:r~~~~~~;~~~:~
lor in interiorul magazinului.

De asemenea, printr-o a~ezare judi-

A8pecte cantH:atlve Alegerea unui nivel de iluminare corect este o cerinta necesara atat pentru personalul magazinului cat ~i pentru cumparatori. Atunci cand este prezent ~i ilumina-

Tabelull. 11.4. Factorll de accent in conexlune cu efectele produse de accentuare (modelare) Factor de accent I Efectul produs
u

(contra!L __ 1: 1 , Nu exista accent 2:1 I Accent perceptibil Putin teatral 5:1 15:1 Teatral 30:1 Dramatic >50:1 Foarte dramatic I I

-h

Ambianta neutra: durata foarte mare de functionare, redare buna a culorilor, consum e:--------------------t----;-- - - - - - mic de energie electrica Redare excelenta a ', lnc-andesc--e-nta-cu reflector*) l N U _ ___jl'- __ D ___ A_ culorilor, durata mica de I functionare, consum __ , rigj~ 9e_~l19!'~ el9_91!'ica I Redare excelenta a lncandescenta cu halogen*) I DA I DA i culorilor, durata mai mare i de functionare decat Ia i ultimile doua tipuri _ ---------- -------- __[_ ------Fiuorescenta tubulara : DA NU ; 0 larga gama de culori conventionala , aparente Ia diferiti indici ! : i Ra, durata mare de functionare, consum ' relativ redus de energie electrica ---------------~------i Fluorescenta compacta *) i DA NU Idem LF tubulara, I , culori calde -LED *) cu conditiaunei culoriNU DA Durata foarte mare de aparente calde sau ' functionare, consum neutre-calde ~i a unui redus de energie indice Ra > 80 electrica, dimensiuni foarte mici ce ofera , solutii multiple de utilizare, posibilitati . variate de control electronic al fluxului , I emis ~i al culorii : f---c-------------_j ___ j - ____ _ll!!!!!l_rill__ ___ --- --* Ofera prin dimensiunile mici posibilitatea unor sisteme variate ~i estetice.

--------------~eraqst_e ag~;_ent_, Descarcari in vapori ' , de sodiu de inalta presiune I I I (,sodiu alb" - ,SON - White", 1 DA DA ~Y'J" -T- PHILIPS) ---!- - -------r------ i ,Descarcari in vapori de mercur de inalta presiune cu halogenuri metalice (,MH") cu Ra bun ~i I DA foarte bun I DA

Tabelull.11.5. Tlpuri de surse de lumlnl utlllzate 1n ilumlnatul general 'lllumlnatul de accent al magazlnelor Tipul lampii . t'ICI.1 . lluminat .1 .-----,--- - - - ' Caract ens e1 amp1 or

_________ _ Ambianta calda, durata mare de functionare, redare buna a culorilor

L
1'

--------------

--- - - - ----------

- - --

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


- Culoarea aparentB a siiS8/or de lumin4 Pentru magazine cu aport redus de lumina naturale este indicate utilizarea surselor de culoare aparenta. calda (cu temperatura de culoare in jurul valorii de 3000 K). Daca exista aport important de lumina naturale atunci este recomandata culoarea aparenta. neutra sau neutra-rece (temperatura de culoare avand valori maxime de 5000 K) pentru a realiza o buna integrare a culorilor.

I. Sisteme de iluminat

- Redsrea culorilor
Pentru cele mai multe magazine,

este indicat sa se foloseasca Iampi cu surselor. in mod obit;;nuit, culorile calde proprietati bune, foarte bune sau exce- estompate sunt cele indicate, cu exlente de redare a culorilor. Aceasta, ceptia zonelor in care se cere punerea pentru ca 0 lampa cu 0 valoare a indi- in evidenta a unor exponate t;;i atentiocelui Ra buna-foarte buna (80 ... 85), ' narea cuparatorilor prin t;;oc de culoare dar cu o culoare aparenta calda poate (zone intens colorate, eventual utilizand fi uneori mai potrivita pentru redarea o schema contrastanta de culori). culorii pielii t;;i a altar obiecte colorate, - Mode/area exponatelor tridimensioimaginea fiind mai atractiva Ia lumina nale este foarte importanta atat in vitriacestei Iampi decat Ia lumina zilei. nele interioare, cat t;;i in cele exterioain tabelul I. 11.5 sunt prezentate sur- re. Obtinerea unor contraste dure care sale de lumina recomandate pentru re- sa dea un aspect ,dramatic" manechializarea iluminatului general, precum t;;i nelor expuse poate conduce Ia efecte a iluminatului de accent in magazine. deosebit de atractive, prin iluminatul - Culoarea suprafetelor reflectante de accent. trebuie sa fie armonizata. cu culoarea

C&ractertslidle slstemelor de llumlnat destinate spatlllor comerclale

~lni"r::-ilnlnlr

5:o:o:o:o:E 5:o:o:o:o:E 5:o:o:o:o:E


a
b

_jiLJILJILJILJIL

Cerintele fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca un sistem de iluminat al unui spatiu comercial sunt: atentionarea cumparatorilor, crearea interesului, crearea unei ambiante placute t;;i atractive, ghidarea vizuala, integrarea in ansamblul ambiental al magazinului (care este o reflectare a strategiei de vanzare) t;;i flexibilitatea sistemalor de iluminat in functie de anotimpuri.

-.
d

.I

'
I
e

I I I

Flg.l.11.18. Sistema de llumlnat general uniform dlstrtbult Ia magazine prevlzute cu plafon fals: a - AIL fluorescente inglobate in plafon in structura patrata;
b - idem, in structura liniara; c - panouri patrate montate in structura simetrica; d - AIL punctuate montate in et?ichier; e - combinatie intre c $i d.
1

-------

---l

4
2

I ' I I ' I ' I I


I

11.2.3.1 Slstemul de 1/umlllllf general Tinand cont de aceste aspecte, dispunerea aparatelor de iluminat se realizeaza intr-un mod ordonat, folosind, in mod special, surse fluorescente cu indice bun de redare a culorilor mai ales deasupra zonelor de interes deosebit, cum ar fi zona propriu-zisa de vanzare (fig. 1.11.18) in magazinele de lux se recomanda a se folosi amplasari simetrice, uniform distribuite utilizand aparate de iluminat punctuale cu Iampi incandescente cu halogen sau Iampi cu descarcari in vapori de inalta. presiune (,SON - White" sau ,MH"). Sistemele de iluminat moderne utilizeaza sisteme flexibile, adaptabile in timp t;;Vsau spatiu Ia cerintele dinamice ale magazinelor. Astfel, structurile spatiale care inglobeaza atat distributia electrica cat t;;i aparatele de iluminat liniare sau punctuale orientabile ( 5) reprezinta solutii moderne, chiar daca aspectul estetic nu este eel mai favorabil (al structurii). Se pot utiliza, in completare, sisteme de iluminat secundare, de accent, montate pe o t;;ina de fixare. Aparatele de iluminat pot fi punctuale (spoturi) cu posibilitati de orientare in spatiu.

Ia
' ___________ _j_

'

I b

,.

11.2.3.2 Sltltemul de /lumlnst pentru

___________ _l

Fig. 1.11.19. Sistema de llumlnat pentru vlb1ne extertoare:

a - S/L

complet; b - SIL redus.

De regula, iluminatul unei vitrine cuprinde urmatoarele sisteme: - general pentru o iluminare uniforma; - de accent (de modelare); -de fond.

1. Sisteme de iluminat
Sistemul de iluminat de accent reprezinta o necesitate pentru punerea in evidenta a produselor destinate vanzarii, realizandu-se astfel atragerea cumparatorilor. El este destinat, in mod special, spatiilor de expunere a produselor din vitrina (atat interioara cat t;;i exterioara). 0 conditie importanta a calitatii sistemului de iluminat de accent este mascarea sursei de lumina, fata de ochiul observatorului, prin integrarea sa in mobilier sau in alte elemente de constructii. in fig. 1.11.19 se pot urmari componentele SIL pentru o vitrina exterioara: 1 - iluminat general; 2 - modelare/accent de sus; 3 - modelare/accent de jos; 4 - fundal de sus; 5 - fundal de jos. Analizarea obiectivelor vizate in iluminatul de accent duce Ia necesitatea crearii de contraste de lumina sau de culoare, contraste intre produs t;;i mediul inconjurator t;;i contraste pe produse identice. Aceste contraste vor fi mai accentuate daca exista un iluminat general mai redus. Prin cret;;terea sau descret;;terea locala a nivelului de iluminare este posibil sa se creeze efecte variate de lumini t;;i urnbre, cu contraste care sugereaza dinamism. Se pot obtine efecte dure, agresive, dramatice din combinarea luminilor t;;i umbrelor. Efectele speciale folosite in iluminatul de accent al magazinelor sunt, in functie de specificul magazinului: formarea umbrelor, formarea petelor de lumina, reflexiile stralucitoare, efectele de contur, efectul de silueta t;;i altele. 0 problema deosebita de calitate, in cazul vitrinelor, este evitarea reflexiei suparatoare determinate de geamul vitrinei in timpul zilei. Aceasta se poate realiza prin mentinerea in functiune a iluminatului artificial, in timpul zilei (neeconomic), fie prin schimbarea unghiului de reflexie (prin modificarea verticalitatii planului geamului vitrinei - in fata

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


sau in spate). , magazinele mici t;;i medii), deasupra viin fig. 1.11.20 se prezinta solutia de ' trinelor, t;;i pe orizontala sau verticalS., Ia evitare a reflexiei de voal ce poate aparea ziua: a - solutie recomandata cand acoperamantul strazii are reflectanta mica t;;i nu este iluminat direct de soare; b - solutie recomandata cand se foloset;;te o copertina fixa de reflectanta scazuta (se pot utiliza t;;i copertine mobile ce se strang seara). Vitrinele interioare t;;i iluminatul de accent in locurile de expunere, urmaresc atentionarea (atragerea) clientilor. in aceste cazuri este necesar ca sursa de lumina Sa nu fie aSCUnSa priVirii. in fig. 1.11.21 este indicata o solutie de amplasare a aparatelor de iluminat cu LIH care pune in evidenta exponate din cristal sau bijuterii, punandu-se in ! valoare suprafetele mari reflectante t;;i stralucitoare. Efectele contrastante de silueta re- i Flg.l.11.21. SIL local de accent. prezinta o solutie pentru a pune in evidenta conturul exponatelor. Aceasta se , r - - - - - - - - - - - - - - . . . , poate realiza cu surse liniare mascate in spatele exponatelor ca in fig. 1.11.22. Un alt sistem de iluminat local poate fi urmarit in fig. 1.11.23, folosit pentru accentuarea unor articole de imbracaminte. Spatiile comerciale se prevad (in conformitate cu indicatiile de Ia 6 t;;i normativul 1-7) cu sisteme de iluminat de evacuare, de marcare hidranti, de circulatie t;;i de paza/securitate. lluminatul de securitate se prevede atat Ia magazinele mici, cat t;;i Ia cele mari sau foarte mari, utilizand fie o parFig. 1.11.22. SIL local prin efect te din sursele iluminatului general, fie desllueti. surse specializate cu eficacitate mare (cu vapori de sodiu de joasa sau inalta presiune). Comanda acestora se realizeaza din zone accesibile personalului de paza. Pot fi combinate t;;i cu un sistern de supraveghere cu camere 1V in circuit inchis.
1

'

'

11.2.3.3 Rnnele lum/noase Se monteaza, uzual, pe orizontala (Ia

/
a

II

________________________ ! b

Fig. 1.11.20. Amplasarea geamulul vltrtnei pentru evltarea reftexlel de voal.

Fig. 1.11.23. Sistem de llumlnat local cu limpi fluorescent& tubulare lnglobate 1n structure de expunere.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


magazinele mari cu mai multe niveluri. Se folosesc firme luminoase din tuburi modelate cu descarcari in gaze (cu coloana pozitiva), care sunt estetice, vizibile ~i se conecteaza, practic, instantaneu, dar au, in principal, dezavantajul functionarii Ia o tensiune ridicata (ceea ce obliga Ia luarea unor masuri suplimentare de protectie). Se mai pot folosi panouri luminoase care au marele avantaj al utilizarii lampilar fluorescente dar au ~i dezavantajul ca nu mai pot crea efecte Ia fel de spectaculoase. Se mai folosesc uneori ~i panourile luminate (cu proiectoare). Solutii deosebite se pot obtine utilizand fibrele optice (decorative sau functionale), tuburile de lumina ~i noile Iampi cu LED-uri. pentru consultatii sau interventii se recomanda o distributie a fluxului luminos direct sau semidirect, spre deosebire de saloanele pacientilor, unde este indicata o distributie indirecta sau semiindirecta.

I. Sisteme de iluminat

iluminat local Ia patul bolnavului, orientat astfel incat sa nu-i deranjeze pe ceilalti ocupanti ai salonului, sistem realizat prin intermediul unui aparat de iluminat special care asigura, in afara unei luminante scazute (sub 350 cdfm2), ~i alte utilitati, cum ar fi: locuri de priza, circuite de alimentare, circuite Aspecte calltatlve Distributia /uminantelor in campul vi- de curenti slabi ~i eventuale circuite zual trebuie sa fie foarte echilibrata, tehnologice (conducte de oxigen, aer pentru realizarea unui ambient placut ~i comprimat etc - fig. 1.11.24). confortabil. Tn afara de aceste doua sisteme de Reflectantele vor fi, din acelea~i mo- iluminat, se mai pot prevedea: iluminat tive, crescatoare de Ia pardoseala local suplimentar doar pentru incaperi (0,2 ... 0,4) Ia pereti (0,4 ... 0,6) ~i plafon ! speciale, in care tratamentul sau exa(0,7 ... 0,9). minarea pacientului se fac chiar in Culoarea luminii are un rol foarte im- : acea incapere; iluminat de veghe care portant, ea contribuind Ia realizarea unei asigura atat senzatia de lini~te a bolnaambiante placute, intime pentru pacienti. vului, cat ~i circulatia in timpul noptii; Culoarea aparenta a surselor de lumi- iluminat de supraveghere (redus) de na folosite in saloanele bolnavilor va fi noapte care poate fi comandat local 11.2.4. ln~i medicale calda sau neutra (aceasta din urma in doar de catre personal. Distributia longitudinala a iluminarilor Cerintele pe care trebuie sa le inde- spitalele din regiunile tropicale). plineasca sistemele de iluminat destiCulorile suprafetelor reflectante tre- obtinuta cu acest tip de aparat de iluminat este prezentata in fig. 1.11.25. nate institutiilor medicale sunt foarte buie sa fie calde ~i estompate. diferite dupa zonele din incinta instituRedarea culorilor trebuie sa fie foarte tiei ~i depind de conditiile de vizibilitate buna/excelenta pentru incaperile destipe care le necesita utilizatorii: pacienti, nate operatiilor, interventiilor ~i consulpersonal auxiliar, medici. tatiilor. Modelarea intervine in cazul examiTn unele incaperi sunt determinante conditiile impuse de consultatia sau in- narilor ~i interventiilor chirurgicale ~i terventia chirurgicala (cabinete medicale este realizata prin intermediul aparatelor de iluminat special destinate aces~i sali de operatie), iar in altele este determinant confortul bolnavului (saloa- tui scop. ne, rezerve).
1

Csractertstlclle slstemelor
Aspecte cantltatlve
Nivelurile c;Je i/uminare sunt foarte diferite, in functie de destinatia incaperii. Ele pot fi, de asemenea, reduse (seara, in saloanele pacientilor) sau amplificate (in timpul consultatiei medicale, in saloanele pacientilor). Tn tabelul 1.11.6 sunt prezentate cateva din nivelurile de iluminare racemandate de CIE in functie de destinatia spatiului. De mentionat ca ele se refera Ia aparatele de iluminat din clasele de calitate A ~i 8 ( 5). Tn camerele
!

'

de llumlnat Tn camerele bolnavilor, sistemul de iluminat trebuie sa asigure acestora odihna, destinderea, lectura, sa permita ~i examinarea lor, iar din alt punct de vedere sa asigure conditiile de circulatie, de veghe (noaptea), precum ~i conditiile de curatire a incaperii. Aceste cerinte implica realizarea unui sistem general, de regula, fluorescent direct-indirect, necesar ingrijirii medicale curente ~i alter servicii uzuale, cu comanda de Ia u~a. precum ~i a unui

Fig. 1.11.24. Sectlune prlntr-un aparat

de..,.,_ntagratcu nUIIple~
1 - sursa de lumina indirecta; 2 - sursa de lumina directa; 3 - canal pentru curenti slabi; 4 - canal pentru circuite de alimentare; 5 - canale pentru circuite tehnologice; 6 - capac transparent de protectie; 7 - lentila tip Fresnel din plexiglas; 8 - gratar difuzant; 9 - diblu.

Tabelull.11.6. Nlvelur1 de llumlnare


lncaperi
Coridoare:

lmedlcale
Nivel . de ill.Jrnlnar~jlx

Nivel de , iluminare [lx]

Terapie intensiva: _______________ _

_l")oaptea _______ ziua/seara


clr<2uJ~~ noaptea______ obserl@l~ noaptea

50 200
_ __1_9__ 5 150
_

l~c:_a_g~!!JJ_patu_h.Ji

_Ob_ervatie

___ 50 __ 750

E~
T"": E'
01 ,....._
'

Camera de garda~---- ___ _ __ _

_ __ ln_ft_rfTJ_f}rii _______ -~00 __iMi__Sj~ ~rEfj_e: __ _ _ _________ _

iluminat general ,examinari simple,_ <2ttin~"


Cabinete medicale:

--~OQ_

_ pre_g_atire_opera1iEL_ iluminat genera!_ iluminat local


Autopsie:
iluiTlin~~n_e_l'"(ll

500 __ jOOO _ 10000 750 5000

!8i
i ,....,

I I
!

------+ _

__

ilull}i11_at gener~l_ _ iluminat local pentru examinari


- -----------------

500 1000

' '

__

0,5

1,00

1,50

2,00 m

iluminat local

. --- --- -- -]~~i;~kQ~!Qi~i_t~!!!~qii~~-~--------- _____ ___j_ iluminat general 750


iluminat local

Fig. 1.11.25. DlstrlbuJ~a llumlnir11or lntr-o sec11une longltudlnali: 1 - contributia iluminatului direct; 2 - contributia iluminatului indirect;
3 - suma celor doua contributii.

1000

I. Sisteme de iluminat
Tn fig. I. 11.26 a, se poate observa modul de amplasare a unui astfel de aparat de iluminat In lncaperea bolnavilor. Pentru coridoare, se are In vedere ca trecerea, de Ia o camera luminata de soare In coridor sa se faca cu evitarea contrastelor inconfortabile. De aceea aparatele de iluminat se monteaza asimetric, In opozitie, fata de U!;lile camerelor. Pentru ca bolnavul transportat orizontal sa nu priveasca direct aparatele de iluminat, acestea se monteaza lateral pe coridor, eventual dirijat. Tn privinta salilor de operatii, importanta este folosirea aparatului de iluminat scialitic amplasat, de obicei, In centrul lncaperii, deasupra mesei de operatie, cu ajutorul caruia se obtin niveluri foarte mari de iluminare. Apara-. tul de iluminat scialitic (fig. 1.11.26 b) se compune din mai multe surse de lumina montate In aparate de iluminat cu reflector care concentreaza fluxul luminos pe o suprafata mica (aproximativ 500 cm2) corespunzatoare campului operator, asigurand o uniformitate foarte buna !;li un nivel de iluminare de 10000 lx, evitand umbrele sau contrastele In zona de interventie. AIL scialitic este dotat !;li cu sursa de alimentare proprie (baterie de acumulatoare) care are rolul de a asigura un nivel de iluminare pentru continuarea lucrului, egal cu eel normal alimentat din reteaua de 230 V. Pentru celelalte tipuri de lncaperi, tratarea sistemelor de iluminat se face In mod obi!;lnuit, binelnteles tinand sea-

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de ilu'minat interior


rna de caracteristicile fiecarei lncaperi. I La cladirile vechi, unde de multe ori ! trebuie puse In evidenta plafoanele ca11.2.5. Muzee 'i galerii de arti i re constituie elemente de arta., se recomanda distributia semi-indirecta, indiSistemele de iluminat destinate mu- recta sau directa-indirecta, avand In zeelor, expozitiilor !;li galeriilor de arta, vedere considerentele locale specifice. trebuie sa lndeplineasca conditii specifice, In special calitative, punand In va- Aspecte calltatlve loare exponatele tara a atrage atentia Calitatea iluminatului este deosebit asupra componentelor sistemului (sur- de importanta. se, aparate, amplasament) sau asupra Distributia /uminantelor In cazul muunora din efectele sale (suprafete de zeelor !;li galeriilor de arta are aspecte specifice. Problemele de orbire fizio/oluminanta prea mare sau prea mica). SIL trebuie sa realizeze punerea In gica sunt, In general, evitate printr-o aevidenta a caracterului exponatelor, a legere corespunzatoare a AIL, iar cele intentiilor autorilor atunci cand ele sunt de orbire psihologica sunt mai putin cunoscute. importante, durata de vizionare fiind destul de scurta pentru ca urmarile Aspecte cantitative . contrastului de luminanta sa se maniNivelul de iluminare In muzee !;li ga- ' teste. Aspectul care creeaza problema lerii de arta trebuie mentinut In limite 1 este eel al orbirii indirecte (reflectate). relativ reduse datorita efectelor de de- i Acesta se manifestS. sub forma orbirii gradare a unor exponate Ia radiatii lu- I de voal a picturilor pe panza luminate minoase !;li ultraviolete. cu spoturi daca unghiurile de incidentS. Avand In vedere influenta luminii nu sunt corespunzator alese. asupra vietii obiectelor de arta se recoDaca se folosesc casete de protectie manda nivelurile din tabelul 1.11.7. din sticla, reflexia de voal poate produDistributia fluxului luminos utilizata, ce orbire de voal. Evitarea se realizealn general, Ia cladirile noi poate fi di- za prin alegerea unor unghiuri de incirecta, direct-difuzanta sau combinata denta corespunzatoare sau prin intro(directa sau indirecta) pentru echilibru. ducerea de AIL speciale In caseta
Tabelull.11.7. Nlveluri de llumlnare pentru muzee galeril de artl Materialul expus I Nivelul de iluminare maxim I admis [lxl Obiecte insensibile Ia lumina I Nelimitat daca nu exists. (ex.: metal, piatra, sticla sau ceramicS., I considerente speciale dictate de 1 cristal, bijuterii !;l.a.) radiatia termica a sursei de ! luminUorien_1:ativ, 30Q... 500) _ Picturi In ulei sau tempera, articole din 150 piele, corn, os, filde!;l, lemn lustruit !;l.a. Materiale foarte sensibile Ia lumina ca: 1 picturi de apa, textile, tapiserii, costume, 1 manuscrise, tiparituri, gua!;le, 50 articole de botanieS. !;l.a. Tabelull.11.8. Factori de depreclere caracteristlcl pentru dlferlte llmpl I Factor de Temperatura I Eficacitate I lndicele de Sursa de lumina I depreciere de culoare [K) luminoasa redare a [lm/W} culorilor Ra White SON 46 80 _ _lSDW-TI 50 W -o~1-5----t----2-8--oo----+--1-2.-5--,---1oo-- Lampa cu incandescenta

Fig. 11.28 a. llumlnatul tntr-un salon debolnavl; 1 - SIL direct local; 2 - SIL indirect; 3 - SIL veghe.

i-o.1o -- ,
1 I

2soo -

_______ _l4_Q_m_ _____


Lampa fluorescenta tubulara [36 W] culoare: 93

------------------------~

94 82 83 84
b

0,15 0,18 0,19 0,20 0,2! 0,60


I

3000 3800 2700 3000 4000 4500- 7000

64 65 90 96 96 100- 290

95 95 85 85 85 100

Fig. 11.28 b AIL sclalltlc 1 - AIL scialitic; 2 - SIL de plafon; 3 - masa de operatie.

Lumina de zi data de un cer acoperit, filtrata printr-o sticla de 44 mm grosime

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


(mascate). Reflectanta pardoselii trebuie sa fie, in general, scazuta (0, 1... 0,3) pentru a evidentia mai bine exponatele. in cazul in care iluminatul este general localizat, cu nivel ambiental scazut, se impune o pardoseala cu reflectanta mai ridicata (0,4). Culoarea suprafetelor reflectante trebuie sa fie armonizata cu cea a surselor. De aceea pentru zugraveli ~i placaje se aleg culori calde, mate. Directionarea luminii contribuie Ia modelarea exponatelor tridimensionale (sculptura, ceramica, portelanuri ~.a) ~i uneori chiar a celor plane cu textura. Relieful trebuie realizat prin umbre u~oare care accentueaza echilibrat imaginea reala, gandita de autor. lluminatul difuz suprima contrastele ~i capacitatea de modelare, imaginea receptata fiind aplatizata ~i fara detalii, metalul apare fara luciu, cristalul ~i ceramica fara stralucire. Lumina provenita de Ia o sursa punctuala pe o anumita directie, conduce Ia contraste dure care pot degrada imaginea reala, daca nu se intervine cu surse de intensitati (distante de montare) diferite. Practic, se recomanda ca directionarea sa se realizeze prin incercari directe sau pe model in scopul realizarii unei modelari (reliefari) corespunzatoare. Accentuarea exponatelor plane sau tridimensionale este un alt aspect calitativ specific, in stransa conexiune cu modelarea.

I. Sisteme de iluminat
lluminatul suplimentar local, contras' tul de luminantfl, culoare sau tonalitate : al aceleia~i culori, intre exponat ~i I fond, reprezinta aspecte ale modului I de accentuare. Pentru exponatele tridimensionale se recomanda ca fondul sa aiba o culoare neutra sau foarte deschisa (in functie de culoarea ~i intensitatea culorii) cu finisaj difuzant ~i fara textura. Pentru obiectele mici, expuse pe fond general deschis, trebuie prevazu! te fonduri locale de saturatie medie i pentru a se evita pierderea vizuala a I detaliilor, datorita contrastului de luminante. De asemenea, orice solutie necesita o verificare ulterioara inainte de darea in exploatare, direct Ia locul de montare, unde se realizeaza ultima reglare, eventual, in prezenta autorului exponatului (cand este posibil). 0 conditie calitativa specifica a iluminatului muzeelor este expresivitatea sistemului, prin aceasta intelegand ca, pacitatea de a pune in evidenta, prin lumina, caracterul compozitiei prezen. tate. Astfel, pentru o scena dramatica este necesar un iluminat concentrat cu contraste, iar pentru o scena vesela, iluminatul uniform fara contraste. lnversarea sistemelor conduce Ia interpretari vizuale eronate. Adaptarea vizualii, in conditiile mu' zeelor, pune probleme specifice. Astfel, intrarea in muzeu trebuie sa realizeze o trecere acceptabila din exterior in interior. De asemenea, gradarea iluminarilor pe parcursul circuitului de vi, zitare trebuie sa fie judicios aleasa incat sa nu se produca, niciodata, salturi de niveluri. in special, trecerea de Ia niveluri ridicate (sculptura) Ia niveluri scazute (tapiserii) nu trebuie sa se produca direct. Aspectul exponatelor, daca nu se respecta aceasta conditie, va fi intunecat, sumbru.
1

11.2.5.1 Culoarea lumlnll


Culoarea luminii este deosebit de importanta in privinta redarii culorilor pentru galeriile de pictura ~i expozitiile in care se expun opere de arta. Pe de alta parte s-a constatat ca lampile cu emisie de radiatii reci in spectrul vizibil degradeaza (altereaza) mai rapid culorile naturale. Datorita acestui considerent ~i al necesitatii realizarii unei ambiante calde, placute atractive, trebuie alese Iampi fluorescente de culoare calda ~i neutra cu o redare foarte buna a culorilor (tab. 1.11.8). De asemenea, suplimentarea cu Iampi incandescente cu halogen sau fluorescente compacte este adeseori necesara ~i deosebit de eficienta. Noua sursa SDW-T produsa de firma PHILIPS poate asigura un ambient cald, o redare buna ~i o conservare maxima a exponatelor.

'0

I I

'--2

b a Fig. 1.11.27. SIL pentru galeril de plcturi ,1 exponate plane: a - SIL general/ocalizat direct difuz; b - SIL generallocalizat 1. , - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - , ' caractertstlclle slstemelor de llumlnat destinate muzeelor ~ galerillor de artl Sistemul de iluminat prin componentele lor trebuie sa realizeze conditiile cantitative ~i calitative enuntate. Avand I in vedere caracterul, in general, dinamic al acestor obiecte (in special, expozitiile) ~i sistemul de iluminat trebuie sa se adapteze acestor cerinte, prin flexibilitatea (supletea) sa, respectiv, L__-,-----prin modul de adaptare rapida Ia situatii noi fara modificarea cailor de curent. SIL combinat (general ~i local) acolj pera, in mod uzual, cerintele functionale ~i estetice ale muzeelor ~i galeriilor. Astfel, sistemul de iluminat general uniform distribuit asigura nivelul de ambib a anta. Acesta poate fi suplimentat, Flg.l.11.28. SIL local pentru exponate plane: atunci cand este necesar, cu iluminatul ....__________a_-_A_l_L_I_in_ia_r_e_;_b_-_A_IL_p'--un_c_t_u_a_le_.- - - - - - - - - - ' local.

rl

~IJ L~

--nlil ~~~----

I. Sisteme de iluminat
Printre cele mai dinamice sunt structurile spatiale cu AIL punctuale, variabile ca pozitie.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

30

11.2.5.2 Galerllle de plt:lurl, taplserll ,Jslte exponste plsne


Sistemul de iluminat general localizat destinat galeriilor de pictura poate fi realizat prin benzi sau ~iruri luminoase, montate pe contur, cu o eventuala orientare catre peretii de expunere, utilizand AIL fluorescente integrate in piaton (fig. I. 11.27 a). Sistemul este flexibil deoarece permite schimbarea exponatelor, eficient, realizand directionarea iluminatului catre exponate, ~i confortabil, datorita unei distributii acceptabile de luminante ~i cu accentuarea corespunzatoare a peretilor de expunere. Un sistem de iluminat general localizat ~i directional (in sectiune) este prezentat in fig. I. 11.27 b. Se poate remarca AIL echipat cu Iampi fluorescente integrat in plafonul fals (2). Sistemul este prezentat pentru o incapere ingusta de expunere (coridor), dar poate fi utilizat ~i pentru o incapere mai larga prin simetrizarea solutiei. Se preteaza Ia inaltimi mici. De asemenea, tot pentru muzeele amenajate in cladiri vechi, cu caracter istoric, care sunt accesibile publicului in timpul zilei, se poate combina iluminatul natural cu eel electric. Astfel, primul este folosit pentru ambianta, iar al doilea, localizat (cu spoturi), pentru accentuare. Pentru curatenie ~i circulatia personalului se utilizeaza un iluminat redus de circulatie. Un SIL general uniform distribuit utilizand un plafon luminos/luminat poate fi, de asemenea, realizat pentru galeriile de pictura, unde nu este necesara modelarea. Expozitiile de desene, plan~e. fotografii ~i alte exponate instalate pe panouri verticale, pe langa iluminatul general, trebuie echipate cu iluminat local, realizat, in mod obi~nuit, cu Iampi fluorescente montate in AIL specializate (fig. I. 11.28 a) sau cu AIL cu LIH (fig. 1.11.28 b). Sistemele de iluminat local pentru galeriile de picturi sau alte exponate plane verticale similare trebuie sa indeplineasca o serie de conditii geometrice de amplasare, pentru realizarea conditiilor calitative anterior enuntate, coordonate cu sistemul de iluminat general ambiental. Astfel, in fig. 1.11.29 c, sunt indicate coordonatele unghiulare ~i liniare ale pozitiei unui spot luminos cu distributie concentrata sau larga. Pentru o vedere corecta a exponatului, sunt necesare: - o components data de iluminatul general difuz (:::: 40 % Etot) - distante minime de vedere in functie

,Cl

~~
I~

IQj

plafon
~gg~~c=~l~um~in~os~ ,b

/I
_j _ _

I I
_l_ _ _ _ _ _ _ _ j

1.5 m

Fig. 1.11.29. SIL (amplasare) pentru o galerle de plcturl: a - SIL general fix perimetral + SIL local reglabil; b - SIL general fix (banda +
Iafon luminos + SIL local re labil, c - coordonatele de ozitionare.

de dimensiunile exponatului (daca inaltimea exponatului este mai mare decat cea din fig. I. 11.29 c, se adauga 4 em Ia cre~terea inaltimii cu 2,5 em). Distanta de montare x rezulta: X= (H-1,6)tg 30 (1.11.1) Tn fig. I. 11.29 a ~i b se poate urmari , modul de amplasare a SIL local fats de SIL general (perimetral sau central) in conexiune cu pozitia de observare.

11.2.5.3 Galerllle pentru sculpturl Tn aceste incaperi, SIL combinate reu~esc sa acopere toate exigentele, printr-un SIL general uniform distribuit de ambiantfl, realizat cu surse fluorescente, completat cu un SIL local cu spoturi. Flexibilitatea sistemului Ia dinamica schimbarii exponatelor poate fi obtinuta prin montarea spoturilor pe ~ina, ceea ce permite modificarea u~oara a pozitiei acestora. Tn fig. 1.11.30 este prezentata schita ' unui sistem de iluminat combinat. Sistemul de iluminat general (1) este realizat cu AIL cu Iampi fluorescente integrate in plafon ~i iluminatul local (2) cu spoturi luminoase montate pe ~ina intra structura spatiala. Adeseori, in cladiri vechi sau chiar de data mai recenta, se utilizeaza un pia; fon luminos (transparent) cu lumina na, turala ziua, ~i electrica, seara.
1

- vitrine din sticla aparenta. Fenomenul de reflexie perturbatoare de vaal, ce se manifests Ia suprafata sticlei de protectie, trebuie diminuat astfel: - adoptarea de suprafete cu reflectante mari pentru fondul de expunere, postamente sau socluri; - utilizarea de AIL cu luminanta scazuta; - inclinarea geamului vitrinei/casetei cu eel putin 10 fata de planul vertical (fig. 1.11.31). Ni~ele neprotejate se utilizeaza in muzeele de istorie amenajate in cladirimuzeu. Se pot utiliza ni~ele existente,

Fig. 1.11.30. SIL comblnat din muzeele cu sculpturi.

11.2.5.4 Muzee de lstotfe, numlsnJstlcj, flll,.lllllunlle ,Jslte

destlnstll
Tn afara aspectelor comune tratate in domeniul istoriei ~i ~tiintelor naturale, se utilizeaza ~i sisteme specifice de expunere, ca: - ni~e protejate sau neprotejate cu pe- ' rete din sticla; - casete verticale sau orizontale;

Fig. 1.11.31. SIL general (2) "SIL local (1).

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


ferestrele ~.a. pentru a monta in acestea exponate tridimensionale iluminate cu spoturi sau alte sisteme mascate. Ni~ele protejate cu sticla, utilizate in muzeele de ~tiinte naturale sau de istorie, pentru exponatele tridimensionale, se echipeaza cu un sistem de iluminat propriu integrat. Aceste moduri de expunere (in ni~a inchisa) se pot utiliza numai in cazul in care exponatele nu se degradeaza datorita degajarilor de caldura ale surselor. Daca evacuarea caldurii nu este posibila, se alege un alt sistem. Casetele verticale se monteaza aparent, pe perete, cuprinzand iluminatul local integrat (fig. 1.11.31). Daca exponatele se degradeaza Ia temperatura sau lumina, AIL local, se monteaza (cu anexele ~i suprafata de transfer de caldura) in afara casetei (fig. I. 11.32). Casetele orizontale, utilizate pentru exponate mici (bijuterii, numismatica), primesc lumina fie de Ia SIL-general, fie cumulat cu eel local (inglobat in caseta). Vitrinele utilizeaza iluminatul general fluorescent direct realizat cu AIL integrate in plafon. Pot fi echipate ~i cu ilu: minat local interior fluorescent (1) sau ' incandescent (2), ca in fig. 1.11.33, daca exponatele impun aceasta. Partlcularfti1i speclftce Radiatiile luminoase ~i ultraviolete reprezinta factori agresivi, de degradare a unor opere de arta. Degradarea depinde de: - sensibilitate spectrala a materialului; - compozitia spectrala a luminii; - cantitatea de lumina captata, care . este in functie de nivelul de iluminare ~i timpul de expunere. Deteriorarea se poate manifesta in general sau selectiv, prin alterarea uneia sau a mai multor culori. Degradarea se manifesta Ia materialele de natura organica ~i este in functie de cantitatea de lumina Q = Cl>t [lms] (in care cJ> este fluxul luminos ~i. t, timpul de expunere) care actioneaza asupra exponatului. Efectul cumulat al cantitatii de lumina ~i al compozitiei spectrale produce o degradare (D) mai rapida sau mai lenta in functie de caracteristicile fizicochimice ale materialelor. Efectul radiatiilor asupra culorilor este determinat de lungimea de unda astfel ca radiatiile luminoase cu lungimi de unda mici ~i cele ultraviolete sunt cele mai agresive. Radiatiile luminoase de lungime de unda mare ~i cele infraro~ii nu degradeaza culorile, dar daca sunt in apropierea exponatelor de hartie, fibre textile ~.a. pot conduce Ia uscarea ~i distrugerea lor, datorita caldurii acumulate in acestea. Masurile de protectie impotriva degradarii sunt: - utilizarea de Iampi fluorescente cu emisie scazuta sau practic nula de radiatii ultraviolete (datorita conversiei ~i absorbtiei acestor radiatii de catre stratul de luminofor dublu); - utilizarea lampilor incandescente cu halogen sau cu descarcari tip SDW; - utilizarea materialelor absorbante de radiatii ultraviolete (filtre ultraviolete) ~i transparente pentru lumina naturala; - limitarea nivelului de iluminare ~i reducerea timpului de expunere Ia radiatiile luminoase.
I
1 1

I. Sisteme de iluminat
tional. lnterconexiunea dintre iluminat ~i arhitectura este, mai ales in acest ' caz, o conditie determinanta in conceptia unui ansamblu care sa corespunda exigentelor destinatiei. Mediul luminos trebuie sa realizeze o ambianta placuta, calda, de divertisment festiv. Din punct de vedere al functiunii se pot distinge doua tipuri de sisteme de iluminat: - destinate salilor de spectacole ~i anexelor lor, accesibile publicului, ' pentru care caracteristicile sunt similara indiferent de destinatia salii (teatru, opera, cinematograf sau cele cu caracter polivalent); - de productie, specific scenei teatrelor, operelor, care are multe parti comune cu sistemul din studiourile de cinematografie ~i televiziune.

'
,

. ;
i

Fig. 1.11.32 Caseti vertlcali (2) cu AIL (1) montat in exteriorul casetel; in caseti transmlsia lumlnll se reallzeazi prin stlcli plani (3).

: , I I
i
I

Aspecte cantitative Nivelul de iluminare pentru aceste categorii de incaperi trebuie astfel ales incat sa asigure o trecere treptata de Ia intrarea in cladire ~i pana in sala de spectacole, tara variatii mari, ~i. in orice caz, ultima incapere inainte de sala va avea un nivel mai scazut decat eel al salii. Nerealizarea acestui deziderat va crea un aspect sumbru, trist al salii, Ia prima vedere. Pentru sala de spectacole, nivelul variaza in functie de destinatie de Ia 50 lx pentru cinematografe, 100 lx Ia teatre, sali de concerte, pana Ia 150 lx pentru auditorii ~i sali de conferinte. Pentru cladirile reprezentative, de tip unicat, nivelul poate fi ridicat cu 1 sau 2 trepte. Pentru salile polivalente se asigura mai multe trepte de niveluri, obtinute in mod obi~nuit prin reglarea tina a fluxului luminos, in functie de activitatea desfa~urata in sala, in momentul considerat. Pentru holuri de intrare ~i foaiere se recomanda 150 ... 200 lx, iar pentru zona de acces catre sala, un nivel de iluminat mai redus, in functie de distributia salii. Distributia fluxului luminos trebuie sa satisfaca conditiile de contort, astfel ca are totdeauna ~i o componenta de flux superior, mai mare sau mai mica, in functie de destinatie (Ia salile de cinematograf mai mare, Ia celelalte, moderata), atat pentru sala de spectacole, cat ~i pentru anexele sale. Aspecte calltatlve in sala ~i in anexe distributia luminantelor trebuie sa prezinte un echilibru foarte bun. Astfel, sursele de lumina trebuie sa aiba 0 luminanta moderata pentru evitarea orbirii directe (fiziologice), in special, cand Ia sali vechi se utilizeaza candelabra sau aplice decorative cu surse de lumina vizibile. Evitarea orbirii psihologice se realizeaza

11.2.6. Sili de spectacole


/,:

Fig. 1.11.33. SIL Interior pentru vttrlne transparente.

Sistemele de iluminat destinate salilor de spectacole trebuie sa raspunda unor problema deosebite atat din punct de vedere estetic cat ~i tunc-

1. Sisteme de iluminat
prin echilibrul de ansamblu obtinut prin gradarea judicioasa a fluxului superior. Gradarea ambientala a reflectantelor este deosebit de importanta pentru echilibrul vizual. Astfel, plafonul se zugrave!;lte intr-a culoare foarte deschisa, p =0,8 ... 0,9, peretii cu culori estompate cu p = 0,4 ... 0,6 $i pardoseala cu p < 0,3. in cazul utiliziirii surselor incandescente cu halogen, suprafata pardoselii va fi difuzanta $i cu reflectanlfi mica. Necesitatile de contort impun o culoare aparenta calda a surselor de lumina, cu exceptia salilor de conferinte unde este recomandata o culoare neutra care corespunde necesitatilor ambientale. Pentru sali reprezentative (unicat) de teatru, opera, concert, LIH realizeaza un ambient cald-atragator, placut, punand in evidenta stralucirea unor elemente decorative. De asemenea, spatiile de acces (holuri, foaiere, scari monumentale $.a) vor fi tratate similar. Pentru salile polivalente mari $i anexele lor, se pot folosi ca solutii moderne lampile fluorescente din noua generatie de culoare calda cu redare foarte buna a culorilor. Casele de cultura $i salile de cinematograf obi!;lnuite se trateaza similar. in salile de cinematograf importante, cu finisaje deosebite, se utilizeaza surse incandescente cu halogen.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


distribuit, cu amplasarea AIL in functie de rezolvarea plastica arhitecturala a salii, intr-a conceptie unitara arhitectura-iluminat. Totodata se tine seama de necesitatea functionala a intretinerii curente prin accesul U$Or Ia AIL $i surse, pentru curatire $i inlocuire. in mod uzual, pentru AIL integrate in plafoane inalte, se prevede un etaj superior tehnic, cuprinzand pasarele $i plattorme de circulatie pentru personalul de intretinere. Pentru salile de opera se adopta, de cele mai multe ori, solutia clasica a iluminatului general realizat cu candelabra decorative din cristal, echipate cu Iampi fluorescente compacta de dimensiuni reduse. Candelabrul trebuie prevazut cu un sistem mecanic (troliu) de ridicare Ia partea superioara a salii sau chiar de mascara, intr-un plafon fals, asttel ca pe perioada spectacolului sa nu impiedice vizibilitatea spectatorilor aflati Ia balcoane. Sistemul este completat cu aplice laterale pe pereti $i balcoane, din material $i de conceptie similare. Pentru salile de concert vechi, in cazul unei modernizari a instalatiilor de iluminat, sistemul se mentine in nota initiala in concordanta cu rezolvarea arhitectonica. Pentru salile de concert moderne se recomanda un SIL uniform distribuit cu integrarea AIL cu Iampi incandescente cu halogen in plafonul salii Ia inaltime mare. Deoarece contrastul AIL-platen poate fi mare, este necesara introducerea unui iluminat suplimentar indirect sau semiindirect, pentru echilibrarea distributiei luminantelor. in fig. 1.11.34 se poate urmari o sectiune printr-o sala de concert echipata cu doua sistema de iluminat general uniform distribuit $i anume: iluminat direct concentrat cu AIL.D (cu reflector din sticla oglindata, Iampi LIH $i integrate in platen) $i iluminat indirect realizat cu AIL.ID cu distributie nesimetrica

a fluxului luminos, acesta fiind dirijat catre plafonul fals, obtinand astfel 0 luminanta uniforma a acestuia. Comanda luminii trebuie realizata centralizat, dintr-o camera de regie; alimentarea cu energie electrica a aparatelor de iluminat se face asttel incat sa se poata efectua reglarea tina a nivelului de iluminare. Pentru salile de spectacole cu carac ter multifunctional (concert, conferinte, manifestari !;ltiintifice sau culturale, cinematograf $.a) este necesara realizarea unui sistem de iluminat flexibil adaptabil Ia diferitele functiuni. Se prezinta, de exemplu, doua posibilitati: - echiparea salii cu doua sau mai multe SIL, care sa poata fi conectate independent, tara ca nefunctionarea unuia sa fie sesizata de publicul spectator. - prevederea unui singur SIL direct sau semidirect cu mai multe trepte de functionare ( 1... 3), corespunzatoare mai multor niveluri de iluminare. Prima varianta este mai estetica dar necesita o investitie mai mare; a doua este mai economica, dar mai modesta ca aspect. Pentru salile de $edinte importante este recomandabil un iluminat direct pentru scris-citit $i un iluminat indirect de echilibrare a luminantelor. Salile de cinematograf impun sistema specifice, data fiind solicitarea permaRedarea culorilor trebuie sa fie foarte nenta a ochiului. Datorita acestui considerent este indicat ca, in perioadele buna sau buna. Culoarea suprafetelor ambientale, in general calda $i nesatudintre spectacole, mediul luminos sa fie rata, corespunde unui mediu luminos odihnitor, tara contraste $i cu un echiconfortabil. libru deosebit al distributiei luminanModelarea figurii umane nu pune ' telor. Aceasta se poate realiza cu un problema in cazul utilizarii unor aparate SIL indirect in totalitate sau combinat. cu components de flux inferior. Aceasin fig. 1.11.35 este data o sectiune ta se rezolva, de regula, prin folosirea : longitudinala printr-o sala de cinema. tograf prevazuta cu un SIL indirect (1) iluminatului incandescent cu halogen. mascat in scafele transversale (3), sus Caractertstlclle sistemelor . pendate de pla!;leul de rezistenta (4). de llumlnat pentru sAil de spectacole Pentru completare este utilizat SIL semiindirect realizat cu aplicele (2) manPentru toate tipurile de sali amintite se adopta sistemul general uniform . tate pe peretii laterali. r-------------------------------, Adaptarea vizuala Ia trecerea de Ia iluminatul in functiune Ia intreruperea ~ PASARELA sa sau invers este o problema foarte ACCES importanta pentru confortul vizual. 0 trecere instantanee sau rapida ,de Ia totul Ia nimic" este inadmisibila pentru confortul ochiului, in conditiile unei sali

ZONA ORCHESTREI (ESTRADA)

ZONA PUBLICULUI

REGIE LUMINI

Fig. 1.11.34. Sectble longlludnall prlnb"-o sail de concert, echipatl cu 2 SIL

Fig. 1.11.35. SecPune longitudinall prlntr-o sail de cinematograf.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


de spectacole. Solutia optima este reglarea tina a fluxului luminos. Solutia economica, dar mai putin confortabila, este reglarea in trepte. La cinematografe, comanda principahi se realizeaza din cabina de proiectie ~i anume, de Ia fiecare aparat cinematografic (comanda amplasata langa orificiul de observare). in afara comenzii principale, se prevad 1 sau 2 comenzi de securitate, accesibile numai personalului de intretinere. Deasemenea, trebuie prevazuta posibilitatea de actionare de catre personalul de intretinere, din locuri u~or accesibile, a unui iluminat redus pentru curatenie. Sistemele de iluminat destinate anexelor salii trebuie sa creeze un cadru placut, festiv, de Ia intrare, hoi principal, holuri secundare, foaiere, scari ~i pana in sala. Astfel, Ia intrare, in exteriorul cladirii, sub copertina de protectie sau sub porticul fatadei, Ia cladirile clasice, se prevede un iluminat de primire, atragator, realizat cu Iampi incandescente cu halogen sau fluorescente in functie de solutia de ansamblu ~i in concordanta cu iluminatul stradal. Holul principal trebuie sa fie deosebit de atractiv, cu un nivel de iluminare de 100 ... 200 lx in functie de importanta salii ~i de stilul arhitectural, folosind LIHILF compacte/MH sau LEDuri de culoare calda. Pentru holurile salilor de conferinte ~i similare se adopta un SIL uniform distribuit ce se realizeaza in functie de rezolvarea plastica a plafonului, folosind AIL fluorescente, de regula, incastrate. in afara iluminatului normal al salii ~i anexelor, data fiind aglomerarea de oameni care creeaza posibilitati de accidente Ia intreruperea acestuia, trebuie prevazute SIL de siguranta. pentru iluminat astfel: de evacuare, impotriva panicii (Ia salile cu mai mult de 400 de locuri), de circulatie in sala ~i iluminat de marcare a hidrantilor.

I. Sisteme de iluminat
re de urmarire a actiunii, de 1,5 kW, cu fascicul concentrat. Daca sunt montate in fundul salii, treptele de putere vor fi mai mari. in cazul in care sala are balcon AIL se pot manta ~i pe frontalul balconului realizandu-se un sistem mixt: iluminat din plafon combinat cu iluminat din balcon. Pentru proiectoarele destinate iluminatului lateral-fata se prevad deschideri laterale fixe sau escamotabile comandate de Ia distanta. Se monteaza 3 ... 6 proiectoare de 1...3 kW pe fiecare parte, de regula, cu pozitie fixa. Este recomandabil ca toate proiectoarele pentru iluminatul din fata ~i lateral-fata, sa fie prevazute cu filtre colorate comandate de Ia distanta. lluminatul lateral din scena se realizeaza de Ia doua grupuri de proiectoare (5) a~ezate pe un ax vertical comun, denumite arlechine. Se prevad pe fiecare parte cate 3 ... 6 arlechine de 500 ... 1000 w in functie de marimea scenei. lluminatul lateral se poate completa ~i cu proiectoare portative (6) montate pe stative ~i racordabile Ia prizele laterale sau Ia cutiile de prize prevazute in pardoseala. lluminatul de sus se realizeaza cu rivaltele (7), proiectoarele (8) montate pe pasarela mobila sau pe stelajul rivaltei, precum ~i cu ajutorul proiectoarelor de tip clopot (9) montate intre rivalte. Acestea asigura iluminatul general difuz al scenei, prevazandu-se 2 ... 3 :;;iruri paralele in functie de adancimea scenei. Calculul rivaltei se face pentru culoarea alba, incat sa se realizeze Ia nivelul scenei o iluminare medie de 500 lx. Proiectoarele amplasate pe pasarela mobila sunt de tipul spot concentral (cu Ientile Fresnel) avand o putere de 500 ... 2000 W, cu rol de urmarire a actorilor pe scena (se monteaza 2 ... 6 proiectoare). Clopotele au rolul de a ridica nivelul de iluminare orizontala in scena, fiind echipate cu Iampi de 500 ... 1000 W. in mod curent, se monteaza intre prima ~i cea de a doua rivalta. La scenele adanci se pot manta :;;i intre a doua :;;i a treia rivalta. lluminatul orizontului are rolul de a realiza lumina de orizont pentru a putea simula cerul Ia diferite ore ale zilei, de Ia aurora :;;i pana Ia amurg, precum ~i a noptilor cu luna. Pentru a putea reproduce efectele reale din natura, iluminatul orizontului se realizeaza de sus, cu proiectoarele (10), ~i de jos, cu AIL speciale (11) :;;i (12). Pentru iluminatul de sus al orizontului, se folosesc proiectoare de tip special, avand intre 500 ~i 1000 W echipate cu filtre de culori diferite (4 ... 6 culori: albastru intens, albastru palid deschis, galben, ro~u. verde :;;i alb). Fluxul necesar se calculeaza astfel incat sa se realizeze

Sistema de llumlnat pentru scene (de


prod~)

Fig. 1.11.38. Sec1iune prtntr-o scenl cu marcarea echlpamentului: 1 - iluminat pentru rampa; 2 - proiector de sus din sala; 3 - proiector din fatii (balcon); 4 - proiectoare laterale din sala; 5 - proiectoare laterale scena (arlechine); 6 - proiectoare mobile; 7 - rivalte; 8 - proiectoare de sus, montate pe pasarela mobila (14); 9- clopote; 10 - proiector de orizont (sus-fata); 11 - proiector de orizont (jos-fata); 12 - proiector de orizont (jos-spate); 13 - AIL pentru circulatie; 14 - pasarela mobila; 15 - pasarela fixa.

SIL de productie sunt destinate scenele teatrelor, operelor, studiourilor de radio, televiziune ~i cinematografie. lluminatul de productie pentru scena prezinta o complexitate deosebita datorita necesitatii de a fi in concordanta cu desfa~urarea actiunii, de a servi aceasta actiune, de a simula iluminatul natural de zi, seara sau intermediar, de a produce efecte luminoase care sa sublinieze actiunea piesei. lluminatul scenei trebuie sa poata fi comandat cu proptitudine manual sau automat, cu reglare lenta sau rapida a fluxului luminos. SIL de productie pentru scena se pot grupa in urmatoarele categorii de iluminat: din fata ~i din lateral-fata, iluminat lateral, de sus, iluminatul orizontului, mobil. in fig. 1.11.36 sunt indicate pozitiile de principiu ale diferitelor AIL pentru scena. lluminatul din fata ~i lateral-fata au rolul de a acoperi avanscena ~i zona imediat urmatoare de Ia Cortina catre interior. AIL folosite sunt pentru iluminatul rampei (1), proiectoarele reglabile comandate de Ia distanta montate fie in pozitia (2) in cavitatea transversala din plafonul salii, fie in pozitia (3) in ni~a realizata transversal pe peretele de protectie al balconului. La teatrele mari :;;i moderne proiectoarele din fata (3) se pot manta in fundul salii, intr-a incapere special destinata :;;i care poate fi comuna cu camera de comanda ~i orga de lumini. Pentru iluminatul lateral-fata se prevad proiectoarele (4) montate in deschideri in peretii laterali ai salii sau avanscenei. lluminatul rampei are rolul diminuarii contrastelor produse pe fata actorilor de iluminatul din plafon sau din peretii laterali. Ea este echipata cu patru culori: alb, albastru, galben ~i ro:;;u, fiecare putand fi comandata ~i reglata separat, in functie de necesitatile functionale. La teatrele mari rampa este escamotabila. Proiectoarele din plafon se orienteaza cu axul longitudinal coliniar cu latura unghiului de 35 .. .45 facut cu linia vederii orizontale a unui actor situat in zona centrala a scenei. Pentru iluminatul din plafon se prevad urmatoarele surse: 4 ... 8 proiectoare de 3 kW cu repartitie elipsoidala a intensitatilor luminoase, 2 ... 3 proiectoare de 5 kW cu lentila plan-convexa ~i 2 .. .4 proiectoa-

I. Sisteme de iluminat

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


culoare neutra, iar Ia halele inalte lampile cu vapori de mercur sau sodiu de inalta presiune. Se preferS. culoarea neutra-rece Ia halele puternic vitrate sau cu luminatoare l;li culoarea neutra pentru halele cu vitrare moderata sau nevitrate.

1000... 2000 lx albastru l;li 300 ... 600 lx sa i se acorde importanta functionala pentru celelalte culori. Pentru iluminatul ce o are, iar prin gradarea judicioasa a de jos se folosesc fie proiectoare echi- factorilor cantitativi sa se asigure o pate cu Iampi de 500 W, fie AIL speci- creli)tere a productivitatii muncii in conale de tipul celor folosite pentru ilumina- ditiile realizarii calitative a produselor l;li tul rampelor cu o putere de 300 ... 500 a economiei energetice. W. Se utilizeaza, de asemenea, filtre colorate in aceeali)i proportie ca l;li in ilumi- Aspecte cantitatlve Nivelul de iluminare natul de sus. in cazul utilizarii AIL de tip rampa, acestea se prevad astfel incat La spatiile industriale, acesta este sa fie escamotabile, pentru a permite impus, in exclusivitate, de sarcina vicirculatia in zona respectiva. Fluxul ne- zuala caracteristica (tab. 1.11.1). Distributia f/uxului /uminos cesar se calculeaza astfel incat sa reain general, datorita inaltimii mari a halizeze 250 ... 500 lx pentru albastru l;li 75 ... 150 lx pentru celelalte culori. lelor industriale, distributia directa este Utilizarea LIC pentru iluminatul ori- cea mai economica l;li recomandabila zontului prezinta dezavantaje cum ar fi: pentru sarcinile vizuale obil;lnuite. Pentru unele incaperi industriale de - eficacitate luminoasa scazuta cu un inaltime mica, unde sarcinile vizuale consum mare de energie electrica; - reglarea Ia temperaturi scazute ale fi- presupun 0 precizie ridicata, trebuie sa lamentului (cu coborarea tensiunii) se creeze conditi suplimentare de conproduce importante modificari de cu- fort. Aceasta se realizeaza printr-o propartie de flux superior mai mare utililoare, care altereaza efectul filtrelor; - lumina insuficient de difuza creata de zand aparate cu distributie semidirecta. Pentru cazuri cu totul speciale, unde aceste surse. Valorile indicate pentru puterile pro- procesul tehnologic o cere (mecanica iectoarelor sunt date pentru LIC, Ia alte foarte tina), Ia punctele de control, ghisurse determinandu-se in functie de dul CIE recomanda chiar un iluminat aditional indirect de echilibrare a distrieficacitatea luminoasa. Pentru comanda l;li reglarea luminii, butiei luminantelor. se utilizeaza un pupitru electronic de Solutia este oneroasa din punct de comanda, (orga de lumini) conectat Ia vedere al consumului de energie eleccomputer l;li amplasat in partea opusa trica l;li se aplica numai dupa un calcul scenei, din care operatorul are o buna : tehnico-economic atent. vizibilitate a scenei l;li salii. La pupitrul de comanda se conecteaza toate cir- Aspecte calltatlve cuitele de lumina ale scenei, sistemul Distributia luminantelor in campul viputand memora un numar de scene de zual consta in evitarea orbirii directe, lumina. Sistemul mai dispune de me- reflectate l;li o judicioasa gradare a ummorii de grup l;li de un registru de me- brelor. Evitarea orbirii directe se realizeaza in marie, care poate fi programat pentru a obtine secventele dorite pentru siste- halele inalte, printr-o corecta alegere a ansamblului aparat de iluminat - sursa, mele de iluminat. Tranzitia luminii de Ia o scena Ia alta care sa asigure unghiul de protectie vipoate fi abrupta, continua sau centro- zuala corespunzator, iar in halele de inaltime mica, marimea luminantei plafolata de ritmul muzicii. nului este o solutie uneori acceptabila. Evitarea orbirii reflectate pune pro11.2.7. Spatli industriale blema dificile in halele industriale inalDatorita proceselor tehnologice l;li de te. Orbirea reflectata poate fi diminuata munca variate, in functie de categoria sau eliminata prin orientarea aparatelor produselor realizate in industria, sarcinile de iluminat in al;la tel incat intensitatea vizuale sunt extrem de variate ca dimen- reflectata sa nu coincide cu linia privirii siuni, forma (bi-sau tridimensionale) al;l9- (amplasarea AIL in stanga observatoruzate pe un fond contrastant sau necon- lui cu un unghi de incidents mai mare trastant, colorate (intens sau estompat) de 25"). Orientarea corespunzatoare a ilumisau cenuli)ii. Cu cat detaliile sunt mai fine, cu atat se cere o distingere mai natului local contribuie in mod eficient buna a sarcinii vizuale, impunand conditii Ia modelarea sarcinilor vizuale tridimensionale. cantitative l;li calitative superioare. Culoarea luminii este impusa, in geMicile defecte calitative de orbire ale sistemelor pot conduce, prin acumulare, neral, de necesitatile de redare a culoIa degradarea conditiilor de vizibilitate rilor specifice, sarcinilor vizuale coloracare au ca efect oboseala vizuala urma- te din anumite domenii industriale (texta de scaderea performantei vizuale. tile, coloranti etc.). in general, daca nu Deoarece iluminatul este o compo- sunt necesitati de redare, Ia halele innents. de baza a desfali)urarii corespun- dustriale de inaltime mica se recomanzatoare a procesului de munca, trebuie da utilizarea lampilor fluorescente de
I
1

Caracterlstlclle slstemelor de llumlnat pentru lndustrlale


Aspectele cantitative l;li calitative enuntate au definit, de fapt, caracteristicile sistemului care va trebui sa fie ales, incat sa realizeze exigentele impuse. in general, in functie de inaltimea incaperii se definesc: spatii (hale) industriale de inaltime mica sau medie (h < 6 m); spatii (hale) industriale inalte (h > 6 m). in conformitate cu cele enuntate Ia cap. 6, in iluminatul spatiilor industriale se utilizeaza unul din urmatoarele sistema: - general uniform distribuit; - localizat/zonat; - combinat. Sistemul de iluminat general uniform distribuit este specific halelor inalte cu procese de fabricatie de aceeali)i categorie (aceeali)i sarcina vizuala de precizie mica l;li medie, uniform distribuita pe suprafata utila). Cateva example de utilizare: hale din industria metalurgica, siderurgica, halele echipate cu mali)ini l;li utilaje mari din constructia de mali)ini, hale destinate realizarii prefabricatelor din constructii li).a. in fig. 1.11.37 este data o sectiune printr-o hala industriala inalta. Se remarca montarea AIL deasupra podului rulant, care, de regula, este utilizat l;li , pentru intretinerea acestora l;li schimi barea surselor. De asemenea, monta! rea AIL in acest caz general se face pe elementele de constructii existente : (ferme, grinzi cu zabrele, grinzi din be: ton armat prefabricate) cu prindere prin sudare de structurile metalice l;li prin dibluri impuli)cate in cazul betonului armat; nu sunt admise sistema de prindere care micli)oreaza rezistenta meca: nica a structurii.
1
1

..,.i

Flg. 1 .11 .37. Sectlune prlntr-o hall

lndustrlali lnalti.

' - - - - - - - - - - - - - - - - - '

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


Sistemele de iluminat general localizat $i zonat sunt specifice halelor industriale in care se desfa$oara simultan mai multe procese de fabricatie sau mai multe operatii cu sarcini vizuale diferite. Sunt caracterizate printr-o distributie neuniforma a iluminarilor determinate de cerintele tehnologice. De regula, aceste hale sunt de inaltime mica $i medie. Sistemele de iluminat combinat (general $i local) sunt specifice locurilor de munca distribuite neuniform in spatiul industrial, cu sarcini vizuale diferite. Sunt economice, putmdu-se realiza niveluri de iluminare ridicate, cu surse de putere mica. Cele trei tipuri de sistema se pot realiza cu urmatoarele tipuri de Iampi: - fluorescente tubulare in spatiile de inaltime mica (h = 3 ... 4 m) $i uneori medie (pana Ia 6 m); - cu vapori de mercur sau sodiu de inalta presiune in halele inalte, necesitati de redare a culorilor; - cu vapori de mercur de inalta presiune $i adaosuri de halogenuri metalice in halele inalte cu necesitati de redare corecta a culorilor. Amplasarea AIL cu Iampi fluorescente se realizeaza, de regula, in $ir cu sau

I. Sisteme de iluminat
zire $i ventilare. lluminatul local industrial se poate ! alege, in general, pe baza schemelor din fig. 1.11.42 (recomandate de ghidul CIE de iluminat interior), care cuprinde indicatii pentru sistemele de iluminat local in functie de caracteristicile sarcinilor vizuale dificile. Prin iluminatul local se urmaresc, cani titativ $i calitativ, urmatoarele aspecte: marirea nivelului de iluminare necesar sarcinii vizuale $i fondului de lucru; ' - directionarea iluminatului atat pentru modelarea sarcinilor tridimensionale $i evitarea orbirii reflectate sub toate formele sale, cat $i pentru realizarea contrastului necesar distingerii corecte a detaliilor; - evitarea inconfortului Ia sarcinile vizuale in mi$care rapida sau periodica, cand sursele cu descarcari nu pot fi i utilizate; - economie de energie electrica. Sarcinile vizuale care necesita un iluminat local (suplimentar) se folosesc pentru controlul (fig. 1.11.42): a - dimensiunilor unor piese; b - obiectelor mici sau ansamblurilor de piese foarte mici; c - reliefului $i suprafetelor cu neregularitati; d - unor parti in mi$care apartinand unor ma$ini; ! e - unor materiale transparente (sticla). Tn cazurile a $i b, se pot utiliza Ientile i de marire sau sistema de proiectie pe ! ecran pentru a putea realiza controlul; f - efectul de directionare a luminii are ! ca rezultat modelarea sarcinii vizuai le tridimensionale precum $i scoaterea in evidenta a neregularitatii i unor suprafete; I g' - utilizarea surselor variabile pe baza efectului stroboscopic pentru observarea sarcinii vizuale; g" - utilizarea efectului de silueta da rezultate foarte bune, in special, cand este combinat cu utilizarea luminii monocromatice (Iampi cu vapori de sodiu de joasa presiune). Radiatiile ultraviolete pun in evidenta fisurile din metal, plastic sau materiale
1 1

tara intervale, in functie de nivelul de iluminare. Pentru obtinerea unei distributii uniforme se recomanda respectarea distantelor indicate in fig. 1.11.38. Din punctul de vedere al directionarii luminii $i al evitarii orbirii reflectate, amplasarea paralela cu directia vizuala este cea rnai recomandata (fig. 1.11.39). De mentionat ca, daca inaltimea este mai mare, AIL cu distributie directa sunt cele corespunzatoare atunci cand nu sunt exigente speciale (de exemplu, aparatul de iluminat FIRA tip ELBA). Pentru asigurarea elasticitatii sistemului de iluminat, Ia schimbarea tehnologiei de fabricatie, care implica $i schimbarea pozitiei utilajelor, se recomanda utilizarea structurilor spatiale pentru montarea AIL $i conductelor electrice ca solutia cea mai buna. La halele industriale ce au luminatoare laterale ( 6), trebuie sa se realizeze un sistem integrat de iluminat natural $i electric (cu comanda manuala sau automata) pentru utilizarea optima a contributiei iluminatului natural (fig. I. 11.40). Conectarea AIL se face in trepte pe linii paralele cu luminatoarele pentru a da posibilitatea unei reglari in functie de variatia luminii diurne (fiecare $ir poate fi conectat separat), ereand un sistem integrat. La halele industriale cu $eduri (fig. 1.11.41 ), in general, de inaltime sub 6 m, montarea AIL se poate realiza paralel sau perpendicular fata de pozitia spatiilor vitrate. Montarea paralela prezinta urmatoarele avantaje: - functional, ofera posibilitatea integrarii cu iluminatul natural; - de contort, deoarece iluminatul electric are aceea$i directie $i acela$i sens cu iluminatul natural; - constructiv, este mai simplu de realizat prin fixarea in lungul structurii orizontale. Tn cazul incaperilor in care, datorita procesului de munca, trebuie sa se asigure un climat cu parametrii termofizici constanti, se recomanda utilizarea sistemelor integrate de iluminat, incal-

'

tara

a
& ----

_!_!Jl
_E_LAl'LUTIL

l_

~L..L

...J... :

...J...

j,bs2f'~

Fig. 1.11.38. Dlstante recomandate pentru reallzarea untfonn~lllu mlnlrtlor in planul utll.

Fig. 1.11.39. Pozqla ....... de

llmH

vlzuall a luc:rllorl&ll.

a
Flg.I.11A1. Halllndustrlall cu f8(1urt: Fig. 1.11.40. Halllndustrtall cu lumlnatoarele laterale.

a - montarea AIL para/eta cu pozitia luminatoarelor; b - montarea AIL perpendiculara pe pozitia /uminatoarelor.

I. Sistema de iluminat
ceramice, cu conditia ca sursa de radiatii sa fie ascunsa de ochiul uman pentru a nu-l agresa. Lumina polarizata permite investigarea detectelor de neuniformitate ~i deformare din sticla, Ientile, tuburi T.V., plastice transparente ~.a. Aparatele de iluminat destinate iluminatului local trebuie sa indeplineasca conditii speciale ca: flexibilitatea (adaptabilitatea permanenta Ia sarcini), mobilitatea (schimbarea locului in functie de necesitati), protectia vizuala, protectia mecanica ~i protectia impotriva electrocutarii.
Partlcula~ ale sistemelor de llumlnat determinate de degajlrtle ce pot aplrea tn procesele de produc1ie in anumite medii industrials, datorita proceselor tehnologice, pot aparea degajari mai mult sau mai putin agresive pentru SIL ca: umiditatea, praful, gazele inflamabile sau explozibile. in asemenea situatii se impun masuri specials de protectie atat pentru aparatele de iluminat ~i surse, cat ~i pentru instalatia electrica de alimentare. Sistemul de iluminat, in special prin aparatele de iluminat, trebuie sa asigure protectia: - omului, impotriva electrocutarii; - echipamentului de iluminat, impotriva degradarii datorita agresivitatii mediului; - mediului, impotriva exploziei sau incendiului; - impotriva patrunderii prafului sau a altor particule; - impotriva patrunderii apei. Gradul de protectie a aparatelor de iluminat in functie de caracteristicile mediului in care se monteaza conform Comisiei Electrotehnice Internationals (IEC) este dat in tabelul 1.11.9. in cazul in care nu pot fi procurate aparatele de iluminat corespunzatoare, este necesara utilizarea iluminatului din exterior prin ni~e etan~ate cu geam incasabil dublu. Degajarile de caldura trebuie luate in considerare in alegerea echipamentului sistemului de iluminat. Astfel, Ia temperaturi joase (de exemplu, depozite frigorifice) trebuie sa se tina seama de limita de temperatura inferioara a pornirii lampilor fluorescente ~i de faptul ca fluxul luminos emis scade cu temperatura. in astfel de cazuri este indicata utilizarea surselor cu descarcari in vapori metalici de inalta presiune neinfluentate semnificativ de temperaturile scazute. De asemenea, lampile cu incandescenta pot fi utilizate in astfel de situatii, caracteristicile lor luminotehnice nefiind afectate de temperaturile joase. La temperaturi ridicate, fluxul Iampi-

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


Tabelull.11.9.

AIL in~ de medu (cu pertcol de


Caracteristica mediului Caracteristica aparatului de iluminat necesar fixe mobile
--

saulncendu

Categ. incaperii EIO

Observatii

El

Ela

Elb

Ell

Ella

Temp. max. Ia suprafete <135 oc Ell Ia IP54 Temp. max. Ia suprafete <135 oc Obs: AIL montate cu tije se prevad cu dispozitive de fixare impotriva pendularii.

Elll

Amestecuri explozive sau vapori inflamabili: permanents in Exd funclio11are normala ___ Amestecuri explozive sau vapori Exd inflamabili: periodic sau intermitent in funclionare normala _ Amestecurile explozive sau vaporii Exe inflamabili sunt vehiculati in instalatii inchise ~i apar in interior in caz de avarie Idem Ela cu personal de Exe sau supraveghere care pune in functiune, IP54 Ia avarie, ventilarea mecanica de evacuare Praf combustibil permanent, periodic IP54 sau intermitent in functionare normala, ce poate provoca amestecuri inflamabile sau explozive Praful combustibil se depune pe IP54 echipamentul electric in cantitati suficiente pentru a produce inflamarea datorita maririi _rezistenlei termice a carcasei Degajari de fibre sau scame IP54 inflamabile in suspensie in aer putand forma _amest~_uri_explozibile I Fibre sau scame inflamabile IP54 depozitate sau manipulate

Exd
-

Exd

Exd

Exd

IP54

IP54

IP54

E
....-=:::-.'~
I I
1

t/
I

~- ~
~v
G"

oiQ]o
G

G'

Fig. 1.11.42. Sistema de llumlnat local tip, dupl Ghidul CIE.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


1

I. Sisteme de iluminat

lor fluorescente scade, iar balastul tu11.2.8. Sili de sport realiza eficienta economica a sistemuturor h1mpilor cu descarcari se poate : lui, este in marea majoritate a sistemedegrada. De aceea, este necesara resSistemele de iluminat destinate siililor ; lor de tip direct. Rareori (Ia sali de inalpectarea limitei de temperatura a ba- de sport trebuie sa realizeze un mediu time mica, destinate natatiei sau in silastului, indicata de fabricant, iar , luminos confortabil pentru cele doua tuatii speciale-sali cu acoperire gonflaaparatele de iluminat nu se amplasea- grupe de participanti, sportivi ~i spec- bila), se poate utiliza distributia indirecza in zonele CU mari degajari de caldu- I tatori, determinate, pe langa conditiile ta a fluxului luminos. ra (de exemplu, deasupra cazanelor obi~nuite, de viteza mare de deplasare a Pentru marirea gradului de contort din centralele termice, deasupra cup- sportivilor ~i. eventual, a mingii (Ia jocuri), Ia salile de inaltime mica se recomanda toarelor de topire a metalelor ~.a.). precum ~i de rapiditatea mi~ciirilor. ~i o componenta de flux superior. Salile de sport pot fi clasificate, din punctul de vedere al functiunii, in patru Condltll calltative M8f11:1nerea slstemelor categorii: de llumlnat lndusb1al Realizarea unei bune distributii a luin mediul industrial unde degajarile i - jocuri sau competitii cu public; minantelor in campul vizual al sportivide praf, umiditate, scame ~.a. sunt in- - antrenamente sau competitii tara pu- lor de pe terenul de joe este de cele tense, este importanta problema menblic; mai multe ori o problema dificila tinerii constante in timp a iluminarii. - functiune dubla (competitii ~i antre- ace~tia fiind nevoiti sa priveasca ~i caPentru aceasta sistemul trebuie sa namente); tre plafon unde sunt montate aparatele prevada modul de acces Ia aparatele - anexe ale institutiilor de invatamant, de iluminat. de iluminat, pentru curatirea lor ~i a intreprinderilor, locuinte ~.a. Pentru siilile cu inaltime mica sau mesurselor, precum ~i inlocuirea acestora Din punct de vedere al utiliziirii, siilile die (6 ... 7 m) se recomanda lampile fludin urma. Probleme dificile apar Ia ha- pot fi: unifunctionale sau multifunctionale. orescente montate in aparate cu difuSistemele de iluminat trebuie sa co- ; zoare. Aparatele de iluminat se amplalele industriale inalte in care, daca nu exista poduri rulante ce pot fi folosite respunda destinatiei ~i utilizarii lor. seaza pe ~iruri paralele cu directia de joe. ~i in scopul intretinerii, trebuie create j Diminuarea orbirii psihologice se rampe ~i pasarele de acces. Condltll cantltatlve poate realiza fie prin cre~terea compoPeriodicitatea curatirii ansamblului in tabelul 1.11.10 sunt indicate princi- nentei de flux superior, fie prin alegesursa-AIL este indicata in standardul palele caracteristici cantitative ale sis- i rea unor finisaje ale suprafetelor reflec6646/2. De asemenea, este necesara temelor de iluminat pentru cateva tipuri tante (pereti, tavan etc.) in culori calde, curatirea ~i zugravirea suprafetelor re- de sali de sport, in functie de nivelul de estompate ~i mate. flectante din incapere care contribuie activitate al acestora. Distributia luminantelor pe suprafata Ia mentinerea iluminarii. Distributia fluxului luminos, pentru a de joe se realizeaza daca se respecta factorii de uniformitate a iluminarii, Tabelull.11.10. Caractertstlcllelumlnotehnlce ale slstemelor de llumlnat din mentionati in tabelul 1.11.10. sAllie de sport Culoarea luminii Nivelul de Sport E Ra Tc in general, in salile de sport se cere activitate [lx] [K] o buna redare a culorilor, atat pentru necesitatile de contort ale spectatorilor antrenamente 200 2000 Baschet, _0,3 -- _ _Q,__ _____5 ----- ---------~i jucatorilor, cat ~i pentru transmisiile handbal -competitii 0,4 0,5 65 4000 300 ! lV, filmarile color (Ia salile mari ~i imnationale portante). -competitii I 500 ~ 0,5 4000 Astfel, sursele de lumina vor fi fie ' . t" I Fotbal _ ~--- 1nterna lona.~--~-lampile fluorescente (Ia inaltimi mici) cu un indice de redare foarte bun, fie lampile cu descarcari in vapori de mercur _'!~~Le_ de inalta presiune ~i adaosuri de halo-competitii t 6oo-r o,5 o,7 65 --~--4ooo genuri. int~rnationale ' ! __ Pentru siilile obi~nuite aferente instituGimnastica, antrenamente 300 ! _ _Q,_4 0,6 _ ____ -+-- 400Q_ __ tiilor de invatamant sau intreprinderilor -competitii 400-r 0,5 -----0,7 65 ' 4000 se pot utiliza ~i lampile fluorescente de ! __ na.tionale __ _ --: _ culoare aparenta neutra cu eficacitate . -competitii , 600 0,5 0, 7 65 4000 luminoasii mare ~i redare acceptabila. _____ ---+- international~--+I . __ ___ ___ _ Culoarea suprafetelor reflectante treBox ~i arte L-. __antrenamente _I 500 , ___ O_A Q& 65 , 4000 buie sa fie calda, estompata ~i cu remartiale ' -competitii r 1000 i 0,5 0,7 -:--- 65--i 4000 flectantele: 0,6 pentru plafon; 0,4 ... 0,6 ~----ll~ion~ pentru pereti ~i sub 0,25 pentru pardo-competitii I 2000 0,5 0, 7 65 4000 seala. Exceptie fac salile pentru jocurile int~r@i~n_ale , cu viteza mare a mingii (tenis, volei, 4000 a.n!!"~nl'l~~nte_ I - 6oo 0,5 _____0_,_6 60 Natatie badminton) unde peretii trebuie sa fie 4000 -competitii 750 0,6 0, 7 60 de culoare rece neutra (gri) in a~ fel --- -- ~-~!i9~~~----------- ----------___ J incat mingea, fata de fond, sa aiba -competitii 1000 0,6 0,7 60 4000 contrastul necesar distingerii. Mode/area are rolul functional de Tenis .,5o:Q=t- 0,4 _ _5 distingere a mingii in jocuri ~i a contu-competitii 750 0,4 0,6 65 4000 rarii corpului uman (gimnastica, pati- -_llational_e ____ naj artistic ~.a). :competitii ~ -1ooo 0.4 o,6 65 ' 4ooo Sistemele de iluminat cu AIL pe ~iruri internationale de lumina asigura o buna modelare, daca
1
1

1
1

~-~~~~~~~~tj~ : --~~~ 1--- ~::- -1

---+----------------+-

g:f --- ~~
_

+- -l~~g
1

____

~~~~~--

~--0~~--~--

L-4:@_!) _

l
1
1

1. Sisteme de iluminat
acestea sunt paralele cu directia de joe. La salile inalte, unde se folosesc surse concentrate de mare intensitate, exista riscul unei modelari dure daca sursa amite lntr-un unghi solid mic. Se prefers aparate cu distributie larga.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


orientate ( 1 l;)i 2), formate din aparate salile mentionate l;)i chiar pentru cele de iluminat fluorescente care realizeaza multifunctionale, AIL fluorescente realiiluminatul terenului de joe. Pentru ilu- zand o lumina difuzata care diminueaminatul tribunelor s-au prevazut apara- za contrastele AIL-plafon. Pentru tenisul de masa, este recote de iluminat (3) ~i (4) montate lateral l;)i care pot fi, eventual, deconectate in mandat iluminatul general uniform distimpul desfal;)urarii jocului. Pentru jocu- tribuit (nivel 400...600 lx). rile cu porti de marcare (de exemplu, hochei pe gheata) este necesar un ilu- SMI deBtiMie boxulul f/ /uplrllor minat din fata a zonei portarului, In limiBoxul l;)i luptele martiale necesita un tele uniformitatii. Se pot utiliza AIL am- nivel de iluminare ridicat: 500...2000 lx. plasate lateral In fata. pentru evitarea Realizarea acestui nivel impune un sisorbirii reflectate (ce ar putea fi produsa tern general localizat fix, daca sala este destinata, in exclusivitate, boxului l;)i, de suprafata lucioasa a ghetii). Unghiui p de lnclinare fata de verti- mobil, daca sala are l;)i alta destinatie. cals a l;)irului se determina in urma calin fig. 1.1 1.45 se poate urmari strucculului de dimensionare a sistemului tura unui sistem de iluminat general loprin incercari pornind de Ia o lnclinare calizat pentru un ring de box sau arte initials corespunzatoare coliniaritatii martiale, distantele indicate fiind cele dintre axa optica a AIL (1) cu linia 08 minime. Ele pot fi mal marl in functie l;)i AIL (2) cu linia O'A'. AIL inclinate se de tipul surselor. tipul AIL l;)i posibilitapot lnlocui cu AIL moderne cu distribu- tilor de amplasare a acestora. tia nesimetrica a fluxului luminos, monPlllfa . . , . , . joculul tate In pozitie orizontala. $irlKile de aparate de iluminat pot fi in- poplce (bowling} tegrate in plafon daca conditiile estetice Aceasta se compune din 3 zone diso cer. Pentru salile multifunctionale inalte . tincte: lansare, pista propriu-zisa $1 zosunt recomandate sistemele cu AIL man- na de tinta. Sistemul de iluminat trebutate in structura zonei superioare echi- ie sa fie diferentiat pe cele 3 portiuni, pate cu Iampi de mare putere (de regula, : a$a cum se poate urmari In fig. I. 11.46. AIL din zona II $i Ill trebuie sa fie tip MH) cu redare buna l;)i foarte buna a culorilor. AIL sunt orientate astfel incat sa mascate privirii jucatorilor pentru a nu acopere toate necesitatile de nivel de produce orbire directa. in acest scop iluminare l;)i uniformitate cerute. Pentru salile destinate, exclusiv, joI=8m cului de baschet, unde zona de privire in sus este zona col;)ului, se pot utiliza sistema cu aparate uniform distribuite, evitand montarea acestora in apropieE rea co~ului. De asemenea, pentru salile de gimN nastica, patinaj artistic l;)i/sau hochei, se recomanda o distributie uniforma a aparatelor de iluminat pe toata suprafata plafonului deoarece pozitia sportivilor pe teren nu necesita ridicarea privirii spre plafon. In fig. 1.11.44 este preFlg.l.11.46. SIL locallzat pentru zentata o solutie de amplasare cu surun rtng de box. se liniare l;)i punctuate valabila pentru

caractertsllcle 8lstemelor
de llumNt destinate sllllor de sport
Pentru salile de sport mici l;>i medii (tara spectator!) se recomanda un sistern de iluminat general uniform distribuit, iar pentru salile medii sau mari cu spectator! doua sisteme de iluminat general uniform distribuit: pentru teren, Ia un nivel ridicat de iluminare impus de exigentele jocului, In zona publicului, de nivel scazut. Pentru anumite sporturi (box, tenis de masa ~.a.) se recomanda un iluminat general localizat pe zona de desfal;)urare cu un nivel de iluminare mare sau foarte mare.

Sll . . . . . .jotulor.~~ blld'llt*' ,....,...,

~ cum s-a mentiOnat, pentru evitarea orbirii directe, l;)irlxile distribuite lateral l;>i paralel cu cfrectia de joe reprezinta solutia optima din punctul de vedere aJ confortului jucatorului. Vederea unui l;)ir luminos sau, In eel mai defavorabil caz, doua ~ui, deranjeaza mult mai putin decat privirea unui numar mai mare de surse punctuale sau l;>ilu"i transversale pe care ji.JcAtorul le-ar putea sesiza In cAmpul sau vizual central sau periferic. in fig..I. 1~ ;43 se prezinta o solutie de sistem realizat cu doua ~lM"i paralele

E . ..

!"0"''"0J"'
gratar subtire

( o .

oJ "

difuzor

. ..
/

/2
1

z:d

gratar obisnuit
<0 ' ..,.

4
b

E;

Fig. 1.11.43. SIL pentn1 8811 de aport - )ocurt (cu pubic): a - plan; b - secfiune.

_ _ _ _ _ _ __, .. __y
1

i+- -- ... --- -

29m

... ..~

.
'

m~onall

F1g. 1.11.44. SIL general untfonn dlstrtbutt, sail cu AIL llnlare (1) fl punctuale (2):
a - plan $i sectiune; b - detalii de montare a All.

Capitolul 11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


se recomanda un plafon avand profilul in ,dinti de fierastn3u".
Slllle destinate tltulul cu anna sau arcul Nu pun problema speciale pentru iluminatul salii, care va fi uniform distribuit, necesitand insa o marire substantiala a nivelului de iluminare in planul vertical pe suprafata panourilor de tinta (500 ... 1000 lx). Se pot diferentia, de asemenea, 3 zone distincte pentru care conditiile de iluminat difera: zona I - locul de tragere; zona II - culoarul; l;li zona Ill - tinta de tragere (de regula, marcarea zonelor este realizata pe pardoseala salii). AIL trebuie integrate in plafon dublu pentru a nu fi vazute de competitori l;li pentru evitarea orbirii directe fiziologice. Sill de nafBtle Sistemele de iluminat destinate salilor de natatie necesita exigente speciale datorita apei care poate crea reflexii suparatoare provocand orbire de voal. Tn acest scop trebuie realizate urmatoarele conditii: - realizarea unui nivel de iluminare, corespunzator normelor, Ia suprafata apei; - utilizarea de AIL cu luminanta scazuta (fluorescente liniare cu difuzor) in al;la fel incat luminanta acestora sa fie cat mai apropiata de luminanta suprafetei apei; - realizarea unui iluminat lateral al apei, din peretii bazinului, pentru a mari luminanta acesteia l;li a micl;lora diferentele de stralucire: aparatele de iluminat trebuie plasate Ia 0,5 ... 1 m sub nivelul apei; acestea vor fi echipate

I. Sisteme de iluminat

cu LIH (cu o putere specifica de instalatie etanl;la pentru AIL l;li 150 ... 225 Wfm2), MH (cu 100 Wfm2) ansamblu (cai de curent). Tntretinerea in acest ultim caz, este mai dificila l;li LEDuri sau fibre optice; - realizarea unui iluminat general direct nu permite reglarea pozitiei AIL. difuzat ce se poate asigura cu AIL fluorescente amplasate pe linii para11.3. Comanda manuali lela cu axa longitudinala a bazinului 'i automatA a sistemelor ca in fig. I. 11.47 pentru un bazin de de iluminat interior. 25 m lungime; sistemul este econoManagementul in iluminat mic l;li eficient, dar nu asigura conditiile de contort optime; - un iluminat Multe spatii din cladirile administrageneral direct ce se poate realiza cu tive sunt folosite pentru mai multe AIL laterale punctuale echipate cu functiuni (birouri, sali de conferinte, surse MH (fig. 1.11.47) care asigura amfiteatre etc.). Tn aceste spatii exista conditii de contort optime. sarcini vizuale variabile, ceea ce impulluminatul bazinului, realizat din pere- ne utilizarea unui sistem de iluminat tii laterali sub nivelul apei, in afara de flexibil care sa satisfaca conditiile de contort este necesar pentru urmarirea contort vizual l;li performanta vizuala a inotatorilor de catre publicul spectator utilizatorilor l;li sa permita modificarea l;li/sau antrenor, precum l;li pentru se- dispunerii in spatiu a aparatelor de ilucuritate, pentru a evita accidentele in , minat in cazul unor schimbari a comcazul unor situatii neprevazute. partimentarii incaperilor. Tn acest scop Sunt utilizate AIL, de tip etanl;l, mon- se folosesc comenzi electrice de cotate pe cele doua laturi longitudinale, Ia mutare l;li/sau de reglare. adancimea mentionata, care sa asigure Strategiile utilizate pentru controlul reflexia totala a radiatiei luminoase Ia iluminarii includ: suprafata apei. - comenzi manuale; Pentru bazinele adanci destinate sa- - sisteme de control prestabilite; riturilor de Ia trambulina este indicata - sisteme de control central. Comenzile manuale se realizeaza cu utilizarea unui al doilea l;lir de AIL montat Ia h = 3,0 m sub nivelul apei. comutatoare (intreruptoare) locale, de Montarea acestor aparate poate fi in perete sau centrale comandate de Ia nil;la: tabloul de lumina. Aceste comenzi nu - uscata realizata etanl;l l;li despartita sunt eficiente deoarece sunt depenfata de bazin printr-un geam de sticla dente de utilizator. groasa (simpla sau dubla); Sistemele de control prestabilite per- umeda, cand se utilizeaza AIL etan- mit comandarea simultana a mai mull;le, montate incastrat in peretele ba- tor circuite de iluminat. Toate canalele zinului. Primul sistem ofera avantaje sunt programate pentru a asigura doua functionale ca: instalatie sigura l;li sau trei moduri de functionare. Aceste controlabila intr-un mediu uscat, sisteme se pot folosi in spatiile multiaccesul simplu prin coridorul de i functionale (sali de conferinte, amfiteavizitare l;li reglarea Ul;lOara a AIL catre I tre, sali de sport etc.). bazin. AI doilea sistem necesita o , Sistemele de control central sunt cele mai performante sisteme de reglare.
1

I - LANSARE I
-

--- --- --- --a

II II II PISTAII

II II

II II II II TINTA I
0
0

0 0 0
0 0

0 0
0

0;:00

1.0 C\1

C')

100-150 lx
0

ZONAl

II 100-200 lx

ZONA

Ill 250-400 lx (vertical)


b

ZONA

~
12

~\
I

Flg.l.11.48. SIL pentru o plstl de poplce (bowling): a - plan; b - sectiune.

Fig. 1.11 A7. SIL sill de nata1ie

1. Sisteme de iluminat
Ele au eel putin un panou central de reglare. Statiile de control pot include procesoare !;li mai multe sisteme de control prestabilit sau manual. Aceste sisteme pot folosi senzori de mi!;lcare sau/!;li celule fotoelectrice ce pot fi conectate Ia un computer. Unele sisteme permit controlul de Ia distanta (cu telecomanda) $i pot fi conectate Ia sisteme de transmitere a informatiilor (sisteme audio-vizuale). Prin utilizarea dispozitivelor modulate de reglaj local a unui computer central !;li a statiilor principale de reglaj, se poate controla iluminarea, in timp, din incaperile cladirii.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


ral mai multe zone locale. Sistemele cu microprocesor central pot comanda fiecare sistem de iluminat al unei cladiri. Aceste sisteme permit controlarea administrarii energiei !;li posibilitatea de monitorizare a unor functiuni. Un avantaj major al sistemelor de control al iluminarii consta in faptul ca iluminarea poate fi reglata astfel incat sa satisfaca cerintele utilizatorilor prin integrarea SIL natural cu eel electric. Sistemele de control al iluminarii cuprind, de regula, 3 componente principale: a - dispozitivul de captare (celula fotosensibila/ senzori de ocupare) care recepteaza semnalul !;li-1 transmite Ia (b); b - circuitul logic care recepteaza semnalul de Ia (a) !;li transmite comanda Ia (c); c - controlerul de putere ce prime!;lte comanda de Ia (b) !;li regleaza SIL. in proiectarea unui sistem de control al iluminarii, marimea !;li distributia zonelor de control au un efect important asupra eficientei sistemului de iluminat. Exista o legatura intre marimea zonei de control !;li costul sistemului. Zonele mai mici sunt mai scumpe din punct de vedere al echipamentului !;li al costurilor de instalare, dar ofera mai multa flexibilitate !;li posibilitatea reducerii costurilor de exploatare. Unele strategii de control sunt adecvate zonelor mici de control (reglarea iluminarii in functie de lumina naturala !;li de sarcina vizuala), in timp ce programarea !;li intretinerea sistemului de iluminat sunt adecvate zonelor de control corespunzatoare suprafetelor mari (100 .. .400 m2). Un avantaj principal al sistemelor de control al luminii consta in faptul ca se pot realiza economii importante de energie, tara afectarea confortului vizual al utilizatorilor. in fig. 1.11.48 este prezentata o schema bloc de distributie !;li control automat al unui sistem integrat. Elementul principal al unui sistem de control centralizat al luminii este computerul central. Acesta este conectat Ia un tablou central de distributie !;li control prin intermediul unei interfete. Computerul central proceseaza datele de intrare, determina modificarile cerute !;li initiaza actiunea de executare a modificarilor. Acesta raspunde unui numar de conditii complexe de iluminat in spatiu, colecteaza date cu privire Ia puterea !;li folosirea energiei, realizeaza
Aparate de iluminat Senzor de prezenta Celula fotoelectrica Tablou de automatizare l;li control Aparate de iluminat

11.3.1. Sisteme de control utilizate


Toate sistemele !;li dispozitivele de control al iluminatului se incadreaza in doua tipuri de baza: - dispozitive de comutare sau reglare; - sisteme de control al puterii. Dispozitivele de comutare sau de reg/are includ relee de timp, senzori de ocupare (prezenta), celule foto-electrice, intreruptoare de circuit !;li orice alte aparate de comutare sau de reglare capabile sa fie automatizate. Cu ajutorul dispozitivelor de reglare, iluminarea in fiecare zona poate fi variata lent sau rapid !;li continuu astfel incat sa raspunda dinamic cerintelor utilizatorilor. Sistemele de control al puterii reduc puterea in sistemele de iluminat prin reducerea tensiunii de alimentare sau prin modificarea caracteristicilor fizice ale sistemului. Aceste sisteme includ variatoare de tensiune, balasturi electronice, balasturi capacitive !;li orice alt dispozitiv sau sistem care modifica sau reduce puterea in sistemele de iluminat.

[IDintreruptoare locale

Aparate de iluminat Aparate de iluminat Tablou de automatizare l;li control

11.3.2. Modul de abordare a controlului iluminirii


Sistemele de control al iluminarii pot fi implementate in cladiri folosind sistema locale, centrale sau combinatii ale acestora. Cele doua sisteme de abordare se deosebesc prin marimea zonelor controlate !;li prin felul in care echipamentul de control este integrat in sistem. Sistemele locale de control al iluminarii se folosesc in zone mici controlsbile in mod independent, marimea $i forma zonelor fiind dictata de geometria spatiilor (amplasamentul peretilor despartitori $i al ferestrelor), precum !;li de necesiUitile functionale. Senzorii sunt cuplati Ia comanda localizata astfel incat fiecare modul este independent de alte module. Sistemele centrale combina in gene-

Senzor de prezenta Celula fotoelectrica

intreruptoare locale Computer central Magistrala de comanda I control I reglaje Retea 220 V

Tablou central de distributie l;li control

Fig. 1.11.48. Schema de dlstrlbut:le ,1 control automat a unui

slstem de lluminat Integral.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior


rapoarte de administrare a energiei pe intreaga ch3dire l;li permite, in orice moment, monitorizarea starii sistemului de iluminat al tuturor incaperilor din cUidire. Computerul primel;lte intormatii de Ia celulele totoelectrice l;li senzorii de prezenta conectati in sistem, proceseaza datele primite pe baza unui program prestabilit l;li initiaza moditicarile necesare in sistem. Comenzile de comutare sau reglare initiate de computer sunt transmise Ia tablourile de automatizare l;li control prin magistrala de date. Aceste tablouri comanda, etectiv, aparatele de iluminat din incaperi in tunctie de comenzile primite. Aparatele de iluminat echipate cu Iampi cu descarcari trebuie sa dispuna de balasturi electronice pentru a permite reglarea tina a tluxului luminos in tunctie de comenzile primite. in tiecare incapere exista intrerupatoare locale prin care se poate comanda manual sistemul de iluminat. sistemele de iluminat presupune a lua in considerare urmatoarele elemente: - sursele l;li aparatele de lumina utilizate; - dimensiunile spatiilor ce trebuie iluminate l;li sarcinile vizuale aterente acestora; - iluminatul natural al spatiilor din cladire; - tiabilitatea (mentinerea) sistemelor de iluminat din cladire. Sursele de lumina ale sistemelor de iluminat vor ti cu: - eticacitate luminoasa ridicata; - indice de redare a culorilor adecvat tiecarui spatiu; - durata de utilizare cat mai mare; - echipamente anexe care sa permita reglarea tluxului luminos. Aparatele de iluminat din astfel de sisteme vor: - corespunde destinatiei tiecarui spatiu in care se monteaza; - avea randamente cat mai bune; - permite actionarea separata a tiecarei surse din aparat; - ti echipate cu retlectoare a caror pozitie sa se poata regia; - avea posibilitatea de a moditica pozitia sursei in aparat; - ti integrate in sistemele de ventilare sau conditionare, atunci cand aceasta este posibil; - ti montate pe sisteme tlexibile care sa permita moditicarea ul;loara a pozitiei acestora Ia shimbarea destinatiei sau a mobilierului din incapere. Sistemul de iluminat al tiecarui spatiu este dimensional corespunzator destinatiei sarcinilor vizuale l;li dimensiunilor acestora. De asemenea, este prevazut cu dispozitive de actionare l;li reglare a tluxului luminos pentru a permite o utilizare cat mai economica a sistemului pentru diterite sarcini

I. Sisteme de iluminat
vizuale, in timp, in acelal;li spatiu (tara diminuarea conditiilor de contort luminos) l;li/sau in combinatie cu iluminatul natural. Aceasta posibilitate de reglare reprezinta, in cea mai mare parte, succesul managementului in iluminat. 1/uminatul natural este prevazut cu sisteme de reglare (jaluzele, draperii, sticla absorbanta) pentru a evita orbirea (directa sau de vaal) l;li a controla transterul de caldura cu exteriorul (utilizarea sticlei retlectorizante). De asemenea, in toate cazurile in care arhitectura permite, se vor utiliza tehnologii avansate pentru accesul controlat al luminii naturale in spatiile interioare, care au atat rolul de a crel;lte nivelul de iluminare l;li/sau unitormitatea iluminarii Ia interior, concomitent cu evitarea orbirii, cat l;li rolul de a asigura controlul aporturilor termice solare. Prin implementarea acestor tehnici avansate de iluminat natural, se poate ajunge Ia economii de energie semniticative, de pana Ia 60-80% din energia electrica sau de 40-60% din energia globala consumata in cladiri. Mentinerea sistemelor de iluminat Ia parametrii proiectati se realizeaza prin: - monitorizarea tunctionarii sistemelor din tiecare spatiu (Iampi, aparatelor); - schimbarea surselor de lumina Ia expirarea duratei de tunctionare (pentru a mentine permanent contortul in incaperi); - curatarea aparatelor de iluminat Ia datele prevazute Ia proiectare (in tunctie de tactorul de mentinere). Managementul energetic al sistemelor de iluminat este cu atat mai eticient cu cat se poate integra intr-un ,sistem inteligent" de control energetic al cladirii.

11.3.3. Managementul1n iluminat


Pentru iluminat se consuma o cantitate de energie de circa 8 ... 10 % din energia consumata in cladire. Sistemele de iluminat degaja o cantitate de caldura suplimentara, reprezentand 4 ... 8 % din sarcina de racire a sistemelor de conditionare a aerului. Economia de energie electrica poate ti realizata atat prin reducerea puterii necesare sistemelor de iluminat cat l;li prin reducerea duratei de tunctionare a sistemelor de iluminat. Energia consumata de sistemele de iluminat trebuie minimizata tara reducerea contortului vizual al utilizatorilor sistemelor respective. Managementul energiei inglobata in

1. Sisteme de iluminat
Capitolul 12 Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

I. Sisteme de iluminat
tenta indicatoarelor ~i a panourilor de semnalizare rutiera ~i existenta semafoarelor. Acolo unde acestea lipsesc, controlul traficului se apreciaza a fi scazut. - Separarea anumitor benzi de circulatie destinate altar categorii de participanti Ia trafic se refera Ia benzile de circulatie special destinate unei anumite categorii, cum ar fi: camioane, autobuze, biciclete, pietoni. Pentru a realiza un ambient luminos, corespunzator, sistemele de iluminat destinate cailor de circulatie trebuie sa ia in considerare urmatorii factori: - nivelul de luminanta ~i uniformitatea distributiei luminantei pe suprafata drumului;

12.1. Metodologia de proiectare


Proiectarea sistemelor de iluminat exterior este similara, din punct de vedere al conceptiei ~i metodologiei, cu cea a sistemelor de iluminat interior, tinandu-se seama ~i in acest caz de aspectele cantitative ~i calitative ale mediului luminos confortabil. Un factor important consta in lipsa incintei reflectante ~i inlocuirea sa cu ,incinta neaga", absorbanta, ceea ce, din punct de vedere al calculului, introduce o simplificare - prin aceea ca nu se calculeaza componenta reflectata a iluminarii. De asemenea, datorita distantelor (AIL suprafata) foarte mari in raport cu dimensiunile AIL, acestea pot fi considerate in toate cazurile, punctiforme. Gonceptia sistemelor se realizeaza dupa aceea~i structura ca aceea din fig. I. 11. 1, adaptata Ia cerintele specifice ale sistemelor de iluminat exterior, cu mentiunea ca, de exemplu, in sistemele rutiere, ,functionalitatea" reprezinta ,siguranta ~i fluenta traficului". De asemenea, metodologia este similara, mentionand ca Ia datele de baza pentru circulatia rutiera, este necesara, in general, utilizarea marimii de referinta ,luminanta", exceptand anumite zone din circulatia rutiera cum ar fi: intersectii cu cai de circulatie sau cai ferate, piete. pasaje, sensuri giratorii nesemnalizate ~i cai de circulatie destinate circulatiei pietonale, unde marimea de baza este iluminarea.

destinate altar categorii de participanti Ia trafic (tab. I. 12. 1 a). - lntensitatea traficului rutier se refera Ia valoarea numarului de vehiculelh, banda ~i sens care circula pe un drum; astfel: traficul redus presupune mai putin de 100 vehicule/h, banda ~i sens, traficu/ mediu intre 100 ~i 1000 vehiculelh, banda ~i sens ~i traficul ridicat peste 1000 de vehicule/h, banda ~i sens. - Gomplexitatea configuratiei drumului se refera Ia infrastructura, modificari ale traficului ~i vecinatati; factorii de care trebuie sa se tina seama sunt: numarul de benzi de circulatie de pe fiecare sens, panta drumului, indicatoarele ~i panourile de semnalizare rutiera. - Gontrolul traficului se refera Ia exis-

12.2. Sol'*-i de sisteme pentru iluminatul exterior


12.2.1. Cii de circul&1:ie rutieri
SIL destinate cailor de circulatie rutiera se realizeaza luandu-se in consideratie viteza mare de deplasare a observatorilor, astfel incat se asigure o circulatie fluenta ~i sigura.

Tabelull.12.1a. Clasele slstemelor de llumlnat pentru dlferite tlpuri de eli de clrcu~ Garacteristicile cailor de circulatie Glasa sistemului de iluminat corespunzator Gai de circulatie destinate traficului cu viteza mare de deplasare, cu sensuri de circulatie separate, tara intersectii ~i cu controlul accesului (autostrazi, cai de circulatie expres). lntensitatea traficului ~i complexitatea configuratiei caii rutiere: Ridicate M1 Medii M2 Scazute M3 -------- -- Gai de circulatie destinate traficului de viteza mare, cu 2 sensuri de circulatie Gontrolul traficului ~i separarea benzilor de circulatie: M1 Ridicate Scazute M2 Gai de circulatie urbane cu trafic important, cai de circulatie radiale Gontrolul traficului ~i separarea benzilor de circulatie: M2 Ridicate M3 ____ Scazut~-- ________________ _ Gai de circulatie urbane cu trafic mai putin important ~i de acces in zonele rezidentiale Gontrolul traficului ~i separarea benzilor de circulatie: Ridicate M4 M5 Scazute
----

sa

Tabelull.12.1 b. Valorile mirimllor de refertnfl


Glasa sistemului de iluminat Domeniul de aplicare -toate caile de circulatie caJ cfe-circulatie

Aspecte cantltative Nivelul de luminanfi


Reprezinta conditia cantitativa de baza in iluminatul rutier, fiind dependent de viteza de circulatie ~i de intensitatea traficului rutier. Tn publicatia NP-062-02 (GIE 115) se recomanda, pentru realizarea unor sisteme de iluminat corespunzatoare destinate drumurilor, utilizarea a 5 clase ale sistemelor de iluminat, M1, ... ,M5. Atribuirea unei anumite clase a sistemului de iluminat unui tip de cale de circulatie (drum) se face in functie de urmatorii factori: intensitatea traficului, complexitatea configuratiei caii, controlul traficului, separarea anumitor benzi de circulatie

-- e:a.rC:Je
-----------

circulatie cu trotuare neiluminate inte~sec:;tii . im[ cdlm2] SA* Tl[%] Uo ul val. val. val. val. val. admisa minima maxima minima minima 0.5 M1 2,0 0,4 __ 10 _____ Q.,_L_ 0.5 M2 ___ 1,5 9~4 10 _ Q.Z 0.5 M3 1._Q__ _!>A _ _ _1_0_ 0_, __ ~ _ M4 0,?5 0,4 15 M5 0,5 0,4 15 *) Su-rrounding Ratio-niportde-zon~ al~turati definit caraportuldintre iluminarea medie pe zona alaturata drumului (o latime de 5 m) ~i iluminarea medie pe zona marginala a drumului (pe o latime de 5 m).

tara

I. Sisteme de iluminat
- nivelul de iluminare al vecinatatilor; - limitarea orbirii psihologice ~i fiziologice; - ghidarea vizuala. Primii 3 factori din enumerarea de mai sus pot fi controlati prin valori limits, corespunzatoare claselor sistemelor de iluminat M1, ... ,M5. Aceste valori recomandate de CIE sunt prezentate in tabelul 1.12.1 b.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


in functie de tipul zonei periculoase, CIE recomanda 6 clase ale sistemelor de iluminat CO, ... ,C5 (tab. 1.12.2a). Pentru o zona periculoasa importanta, clasa sistemului de iluminat C(i-1) este superioara (din punct de vedere al cerintelor luminotehnice impuse) clasei sistemului de iluminat al celui mai important drum intersectat ~i caruia ii corespunde clasa sistemului de iluminat Mi. De exemplu, daca celui mai important drum din zona periculoasa ii corespunde clasa M4, zonei periculoase ii corespunde clasa C3. Conditiile luminotehnice impuse de clasele sistemelor de iluminat CO, ... ,C5 sunt prezentate in tabelul 1.12.2 b. Zone pentru pietoni sau cicli$ti Sarcinile vizuale ale pietonilor difera mult de cele ale conducatorilor auto, deoarece viteza de deplasare este mai mica, timpul de adaptare vizuala este mai mare ~i obiectele aflate in apropiere sunt mai importante decat cele aflate Ia distants. Realizarea unui ambient luminos corespunzator are ca urmare marirea securita~i zonei ~i a vecinatatilor acesteia. Acest lucru este posibil prin alegerea unei clase a sistemului de iluminat corespunzatoare, conform tabelului 1.12.3 a. Valorile iluminarilor recomandate de Comisia lnternationala de lluminat pentru clasele P1 ... P7 sunt date in tabelull.12.3b.

Aspecte calltative
Distributia echilibrata a luminantelor ' in campul vizual ~i in planul drumului . este determinanta pentru asigurarea confortului vizual ~i a securitatii circulatiei. Dezechilibrul de luminante genereaza orbire psihologica ~i fiziologica, creand inconfort ~i pericol de accidentare. Echilibrul luminantelor se verifica cantitativ in planul drumului prin coe: ficientii de uniformitate generals (Uo) ~i longitudinala (U1), iar in campul vizual prin indicii G, Tl % ~i SR. Culoarea aparenta a luminii este un factor important in circulatia rutiera. Lampile cu vapori de sodiu sunt cele mai indicate avand in vedere sensibilitatea maxima a ochiului Ia culoarea galbena. Astfel, se recomanda pentru caile de , circulatie destinate traficului cu viteza mare, lampile cu vapori de sodiu de i inalm presiune care ofera un aspect i ambiental cald, deosebit de placut, ~i : o redare satisfacatoare a culorilor pen. tru necesitatile curente ale circulatiei i rutiere. Pentru zonele din afara ora~e , lor, destinate traficului de viteza mare, ; pot fi utilizate ~i lampile cu vapori de . sodiu de joasa presiune (nefiind nece: sara redarea culorilor). Redarea buna sau foarte buna a culorilor, in cadrul sistemelor de iluminat destinate circulatiei rutiere, nu este o ! conditie necesara, determinante fiind conditiile de vizibilitate ~i utilizarea eficienta a energiei electrice.
1

Nivelul de iluminare Pentru anumite zone destinate circulatiei rutiere cum ar fi: intersectii cu alte cai de circulatie sau cai ferate, piete, pasaje, sensuri giratorii nesemnalizate ~i zone destinate circulatiei pietonale, unde viteza de deplasare a observatorului este relativ mica in comparatie cu cea din circulatia rutiera, marimea care sti!i Ia baza calculului sistemelor de iluminat este iluminarea. Zone periculoase Sunt zonele in care traficul rutier este ingreunat de prezenta unui numar mare de autovehicule, pietoni, cicli~ti ~i alti participanti Ia trafic sau zone in care caile de circulatie se ingusteaza datorita reducerii numarului de benzi de circulatie. in aceste zone, probabilitatea coliziunilor intre autovehicule sau intre acestea ~i ceilalti participanti Ia trafic este mare.

Tabelull.12.2 a. Clasele slstemelor de llumlnat P8ldnJ dlfertte tiPIJrl de zone


Tipul zonei periculoase
1--:----:----------------- -------------- ---- ---

Clasa sistemului de iluminat <2QrE'lsp_u_!lzator C(i-1)=Mi


I

---

lntersectii de 2 sau mai multe cai de circulatie, rampe, zone in care se face reducerea numarului _de 1:?e11zi _de g_ircul_a_tie lntersectii cu cai ferate sau cu linii de tramvai: -simple __ :com~~ Sensuri giratorii semnalizare rutiera: - complexe sau mari - de complexitate medie _ _ ___ - _sj'!!QI_~a_u r11k:i _ Zone aglomerate (in care traficul se desfa~oara greu): - complexe sau mari - de complexitate medie - simple sau mici

tara

Ci=Mi G{i-1)=JY1i C1 C2 C3 C1 C2 C3

----

----

Tabelull.12.2 b. Condltlllumlnotehnlce lmpuse de clasele slstemelor de llumlnat C Clasa Em ; Uo (E) sistemului i de iluminat valoare ! valoare _ -1- acj!!l_i~_[lx] _i m!fl!rn~ co ' 50,0 . 0,4 C1 ----t 30,0 --r--~C2 I 20,0 I 0,4 - -------"1 ~-:L---j 15,0 0,4 9_4_- - ____J_ 10,0 i 0,4 --C5 I 7,5 0,4
1
1

---- ---- - +-

----'----- - -

--nun

+----1

Tabelull.12.3 a. Clasele slstemelor de llumlnat pentru dtferlte tlpurl de ell de clrculatle destinate pletonllor '' ciclletllor , Clasa sistemului Caracteristicile cailor de circulatie _j)_entru pietoni sau cicli~ti ___________ de iluminat ________ __Ej _____ - Foarte imj:>ortante : ------------------Greu de utilizat de p~!Qni sau cicliti !)e timpul noptii P2 --- ----- - I ------ Moderat utilizate de j:>ietoni sau cicliti_pe timj:>ul noJ:ltii +---___E_~ ___ ___ - Rar utilizate de pietoni sau cicli~ti pe timpul noptii, P4 _ irl_zo_n_~rE'lzident~l~ _ __ __ _ _ - Rar utilizate de pietoni sau cicli~ti pe timpul noptii, P5 in zone rezidentiale, imj:>ortante arhitectural i - Foarte rar utilizate de pietoni sau cicli~ti pe timpul noptii : P6 in zone rezidentiale, importante arhitectural I I - Unde exista numai ghidarea vizuala provenita P7 de Ia AIL existente '

-i
1

admisa

minima

2_Q,_Q__

- I,?_
i

------------

- ---

- +- _10,0

3,0 -! ____]',_____ __ : -- 1_,!)_ ' 50 ' 10

---~- __ 1,___

l-~~3.o

_ _i_ ~----+----

O.s~

---

.tara valoare I tara


impusa

0,2_ valoar impusa

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


Realizarea unui ambient ora~enesc estetic ~i atractiv se face mentinand aceea~i culoare pe toata aria ora~ului, de preferinta culoarea aparenta calda, obtinuta prin utilizarea sursei de lumina cu descarcari in vapori de sodiu de inalta presiune. Solutii cu amestec de culori (surse diferite) creeaza distorsiuni cromatice inestetice. Ghidarea vizuala in circulatia rutiera este determinanta pentru asigurarea securitatii traficului, avand rolul de a realiza recunoa~terea rapida, din mers, a traseului. Se obtine utilizand solutiile indicate in continuare. poate face pe partile laterale ale caii rutiere (este cazul strazilor din zonele vechi ale ora~elor); - existenta unei vegetatii abundente, motiv pentru care AIL nu se pot ampiasa unilateral sau bilateral. in primul caz (fig. 1.12.5) aparatele sunt suspendate pe cabluri fixate pe cladirile aflate in imediata vecinatate a strazii. Se realizeaza o uniformitate corespunzatoare a luminantelor in planul util, datorita componentei reflectate a iluminarii data de suprafetele laterale. in cazul unei vegetatii abundente, existente pe ambele laturi, amplasarea axiala este singura solutie, cu dezavantajul ca, in cele mai multe cazuri, amplasarea AIL se face Ia inaltimi mici, astfel incat acestea se atla Ia periferia campului vizual central al conducatorului auto. De aceea trebuie utilizate AIL cu unghi de protectie mare. in acest caz, fixarea cablurilor pe care sunt suspendate AIL se face pe stalpi special realizati sau utilizati in transportul electric (tramvai ~i troleibuz), atunci cand ace~tia exista, ~i sunt amplasati fata in fata. Utilizarea in comun a acestor stalpi (pentru transportul electric ~i iluminatul rutier) se evita ori de cate ori este posibil, deoarece AIL sunt supuse, timp indelungat, Ia trepidatii, cu efecte negative asupra ansamblului AIL sursa. Amplasarea axiala ofera un ghidaj vizual foarte bun. Prezenta arborilor pe marginea strazilor impune alegerea unor solutii diferite de cele mentionate. Aparatele de iluminat vor fi astfel amplasate incat arborii din apropiere sa nu produca umbre pe drum. Se recomanda tunderea coroanei copacilor, periodic, pentru a mentine distributia initiala a fluxului luminos ~i mentinerea uniformitatii distributiei luminantelor in planul util. in functie de latimea ~i profilul autostrazii, precum ~i de intensitatea traficului rutier, se alege ~i se utilizeaza unul dintre urmatoarele sisteme de iluminat: central, bilateral, fata in fata, sau catenar. Sistemul central se utilizeaza pentru autostrazile cu un numar mic de benzi de circulatie pe sens ~i se realizeaza prin amplasarea stalpilor cu doua brate in zona axiala de securitate (fig. 1.12.6 a). Sistemul bilateral, fata in fata. se utilizeaza in cazul autostrazilor cu trei sau

I. Sisteme de iluminat
mai multe benzi de circulatie pe sens, in scopul realizarii unei distributii uni' forme a luminantelor in planul caii de rulare (fig. 1.12.6 b). Sistemul catenar se realizeaza prin suspendarea AIL, pe cablu, intre stalpii de sustinere amplasati in zona centraIa. Solutia este utilizata in cazul autostrazilor mai inguste. SIL catenar pre, zentat in fig. 1.12.7 (vedere transversa' Ia) asigura o excelenta ghidare vizuala, o excelenta uniformitate ~i un nivel scazut de orbire fata de celelalte sisteme. Distanta dintre stalpi este de 60 ... 90 m, iar distanta dintre AIL este d = 10 ... 20 m. Zone particulare din circulatia rutiera Pe anumite portiuni ale arterelor de , circulatie este necesara o dispunere a : AIL impusa de caracteristicile acelei portiuni de artera, astfel incat SIL sa satisfaca necesitatile vizuale ale conducatorului auto. in aceasta situatie, in care caracteristicile geometries ale : ~oselei se schimba, se solicita o aten,
1 1

Aspecte caractertstlce Sistemele pentru iluminatul rutier sunt, de regula, sisteme uniform distribuite. Clasificarea acestora este redata in fig. 1.12. 1. Amplasarea unilaterala este utilizata in cazul strazilor inguste, cu latimea strazii (I) egala cu inaltimea de montare a AIL (/=h) ~i o inaltime de montare maxima de 12 m. in fig. 1.12.2 este reprezentat un SIL cu amplasare unilaterala a AIL. El se caracterizeaza printr-o distributie neuniforma a luminantelor ~i o marcare neuniforma a bordurii (se vede mai bine bordura opusa AIL). Amplasarea bilaterala, alternata, (fig. 1.12.3) se utilizeaza pentru strazi cu Iatimea cuprinsa intre 12 ~i 16 m ~i latimea s 1,5 h. Adoptarea unei astfel de solutii are ca rezultat realizarea unei distributit uniforme a luminantelor in planul util, o mai buna marcare a bordurii trotuarelor ~i a semnelor de circulatie aflate pe partile laterale ale arterelor de circulatie (fig. 1.12.3). Utilizarea sistemelor de iluminat de tip bilateral, (fig. 1.12.4) fata in fata, se recomanda Ia strazi mai largi de 16 m ~i I ;;;:1,5h, strazi foarte largi cu 2, 3, 4 ~i 5 benzi de circulatie pe sens. Este solutia care asigura, in acest caz, o distributie uniforma a luminantelor in planul drumului. Se realizeaza, de asemenea, o marcare foarte buna a bordurii trotuarelor. Amplasarea axiala (fig. 1.12.5) se utilizeaza in cazul in care exista eel putin una din urmatoarele situatii: - strazi inguste unde, datorita cladirilor existents, amplasarea stalpilor nu se

~4'

Flg.l.12.2. SIL unilateral: I - latimea strazii; h - inaltimea de mentare a AIL; d - distanta dintre doua aparate consecutive; p - marimea proiectiei consolei AIL; s - distanta de Ia bordura Ia proiectia AIL pe drum.
'

Flg.l.12.3. SIL bilateral altemat.

Fig. 1.12.4. SIL bilateral fati in fati.

A..

SISTEME DE ILUMINAT PENTRU GAILE DE CIRCULATIE

UNILATERAL IALTERNATI A IN FA

.
Flg.l.12.1. Clastflcarea SIL rutler.

'

c. i

,.

. c ,..

Fig. 1.12.5. SIL axial: I - latimea drumului; c - distanta de Ia stalp Ia bordura.

1. Sisteme de iluminat
tie marita din partea conducatorului auto, in scopul depistarii eventualelor obstacole in timp util pentru a le evita. Cazurile particulare sunt: curbele, pantete, intersectiile (drumuri !?i cai ferate). treceri de pietoni, poduri, parcari. Zone In curba ale arterelor de circulatie in zonele de curbura ale !?OSelelor, dispunerea AIL se face astfel !neat sa fie asi~urata, preferential, ghidarea vizuala. In cazul in care raza de curbura a drumului este r > 300 m, SIL se realizeaza tratand aceasta zona in curba ca un aliniament drept. Pentru zone cu raza de curbura mica, r ~ 300 m, se adopta solutia amplasarii unilaterale a AIL pe partea exterioara a curbei, pentru a marca corespunzator zona arterei de circulatie (fig. 1.12.8 b). Amplasarea pe ambele parti ale drumului creeaza o imagine .12.8 a), derusuprapusa neclara (fig. 1 tanta pentru conducatorul auto. Amplasarea pe partea interioara poate conduce Ia accidente provocate de ie!?irea din artera, daca sursele de lumina sunt mascate privirii de obstacole, ca In fig. 1 .12.8 c (vedere) !?i 1.12.8 d (plan).

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


Observatorul 0 de Ia volan nu poate urmari vizual conturul clrumului prin urmarirea surselor de lumina. Se mentioneaza ca acest tip de ghidare vizuala i!?i indepline!?te rolul !?i in timpul zilei. Amplasarea AIL pe partea interioara a curbei se poate face numai in cazul in care conditiile existente in teren nu permit amplasarea AIL pe partea exterioara a curbei, dar marcarea curbei nu se realizeaza corespunzator, existand pericolul ie$irii de pe $Osea a autovehiculului. Daca artera de circulatie este foarte larga (I >1,5 h), atunci se impune utilizarea sistemului bilateral, fata in fata. Utilizarea SIL bilateral, alternat, poate produce confuzii !?i poate genera grave accidente de circulatie. Tn zona de curbura, pentru securitatea circulatiei este necesara cr9$terea nivelului luminantei cu eel putin 50 %, ceea ce se realizeaza prin reducerea distantei dintre stalpi, aceasta fiind cuprinsa intre 0,5 $i 0,7 d (d fiind distanta dintre doua aparate consecutive, pe aliniamentul in linie <teapta), in functie de raza de curbura, astfel incat conducatorul auto sa poata vedea, simultan, eel putin 3 puncte luminoase consecutive. Montarea AIL pe exteriorul curbei (stanga), atunci cand inainte de curba ele sunt montate pe partea dreapta, se face ca In fig. 1. 12.9. Orbirea ce poate fi produsa de AIL echipate cu surse de puteri mari !?i care se pot afla in campul vizual al conducatorului auto se evita daca se aleg AIL cu unghi mare de protectie !?i inclinare redusa fats de orizontala. Pentru realizarea unor conditii de contort vizual corespunzatoare, in cazul arterelor de circulatie in panta, este necesar ca distanta dintre AIL sa scada progresiv catre v~ul pantei, proportional cu unghiul de inclinare a pantei, pentru a realiza nivelurile de luminanta dorite. Pentru reducerea fenomenului de orbire, se utilizeaza AIL cu unghi mare de protectie, iar axul de simetrie al AIL este perpendicular pe suprafata $0Selei. - lntersectii Sunt zone foarte importante ale cailor de circulatie $i modul de realizare a SIL necesita o atentie deosebita din partea proiectantului in ceea ce prive!?te nivelul de luminanta. distributia luminantelor in plan util, alegerea AIL $i a surselor de lumina, amplasarea stalpilor. Atentionarea conducatorului auto aflat in aproierea unei intersectii se poate face in mai multe moduri: prin ridicarea nivelului de luminanta in intersectie, cu 50 % peste eel mai mare nivel de luminanta de pe arterele care se intersecteaza, prin utilizarea de AIL de tipuri diferite pe fiecare artera $i prin moduri de amplasare diferite a AIL pe strazile care se intersecteaza. Utilizarea de surse de culoare aparenta diferita pe strazile ce se intersecteaza sau Ia ie$irea din autostrada este un mod folosit uneori pentru orientare. in conditiile interiorului unui ora$,

r~~; r
~f.

r T--~ r

rt r
'

~-~~
-~~

1-~~ I
-- - - L

I I ~~ I ~~ I I ~~ I I '----- - - - _

I
I
-L--

I
i

I
- -L

.-I - ( I
a

a b c Fig. 1.12.8. SIL pentru eutostrlzl (~ transversali fl vedere In plan):


a - central; b - bilateral fats In fata; c - catenar.

J 1

r :=I:
04 4

Fig. 1 .12.7. SIL catenar (veclere).

d
Fig. 1.12.8. Ghldajul vlzual" curbe.

t:
Fig. 1.12.9. Arn.,a-ea In curbl a AIL

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


aceasta solutie poate avea doua efecte importante: necesitatea adaptarii cromatice vizuale (diferita in functie de individ) ~i degradarea uniformitatii cromatice a ambientului urban. inaltimea de montare, distanta dintre AIL, puterea ~i numarul surselor de lumina se vor determina prin calcul. Amplasarea stalpilor se face cat mai aproape de colturile intersectiei. in fig. 1.12.10 a, este reprezentata intersectia unei strazi principale cu o strada secundara; amplasarea stalpilor s-a fikut Ia colturile intersectiei, pe strada prin-

I. Sisteme de iluminat

cipala s-au utilizat tipuri de AIL diferite, . sarea stalpilor in spatiul verde pentru ' iar dispunerea AIL s-a facut diferit pe realizarea unei iluminari mai bune a ar cele doua strazi care se intersecteaza, . terelor de circulatie ~i utilizarea fluxului in functie ~i de latimea cailor. in functie luminos in totalitate. de tipul strazilor care se intersecteaza - lntersectii de drumuri cu calea fe~i de numarul lor se aleg solutii . rata sau alte linii meta/ice corespunzatoare (fig. I. 12.10 b ~i c). SIL destinate intersectiilor cu calea in cazul pietelor ~i al intersectiilor terata sau cu alte tipuri de linii metalice mari se utilizeaza stalpi inalti (20 ...30m) au rolul de a asigura securitatea desfa pe care sunt montate baterii de AIL, ~urarii traficului rutier ~i punerea in evi astfel incat sa se asigure o distribuitie denta a semnelor de circulatie care : uniforma a luminantelor in planul ~ose avertizeaza apropierea de acestea. Pe : lei. Atunci cand exista spatii verzi in o lungime de 33 m de Ia calea terata zona carosabila, se recomanda ampla- este considerata zona de securitate in . care se amplaseaza AIL, de o parte ~i .,.,--.u, de alta a liniilor metalice. in functie de . intensitatea traficului rutier, de latimea ' strazii ~i de numarul de linii de cale fe; rata se stabile~te solutia luminotehnica . corespunzatoare (fig. 1.12.11). - Treceri de pietoni Sunt zone ale arterelor de circulatie unde pericolul de accidentare a pietonilor, in conditiile lasarii intunericului, este mare. Se impune adoptarea unor solutii luminotehnice care sa atentioneze conducatorul auto asupra prezentei trecerilor de pietoni, semnalizate prin . semne de circulatie ~i marcaje rutiere. . Un SIL destinat trecerilor de pietoni a . bine realizat trebuie sa asigure: nivelul ; de iluminare mai mare cu 50 % decat pe restul arterei de circulatie, amplasa: rea corecta a AIL fata de trecerea de , pietoni ~i sensu! de circulatie, dirijarea ! fluxului luminos astfel incat pietonul sa ,_ fie observat (fig. 1 .12.12). - - - - - - - - - - - Poduri ' . Tn cazul podurilor tara suprastructura ; peste nivelul caii de circulatie, se utilii zeaza acela~i tip de SIL cu eel al arte; rei de circulatie in continuarea careia ! se atla podul. AIL se monteaza pe 1 stalpi amplasati dupa una din regulile ; prezentate anterior. AIL se mai pot ' monta in balustrada, mascat privirii. in 1 cazul podurilor cu suprastructura, se b utilizeaza elemente de constructie penRg. 1 .12.10. lntersecpJ de strlzl: tru a monta AIL suspendate pe cablu a - intersecfie simp/a, strazi inguste; b - intersectie simp/a, strazi largi; (axial sau catenar). c - intersectie multip/a; d - ie$ire din autostrada.

--- -~

..

" 1/3d

t d

1/Sd1
I
I

:
~!
I
I

33m

~It;: !! .
b

8/11d

...

i+'-.
...
u

- - 1/2d 1/4dl
I I I

33m

Fig. 1.12.11. SIL pentru lnter'aecJII de


l 112d

tlUI.

a
33m

...

drumurt cu llnll metallce:


d

. ~
!_

1/2d

33m

a, b - bilateral alternat cu 6 AIL pentru trafic intens; c - bilateral alternat cu 4 AIL pentru trafic mediu; d - idem, bilateral fata In fata; e - bilateral alternat cu 2 AIL pentru trafic redus.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


pendicular pe directia y=90. ; Valorile maxima recomandate de : norma CIE sunt date in tabelul 1.12.5. Este recomandabil ca sursele de lu. mina sa fie cu spectrul luminos apropi' at de eel al surselor din locuintele din zona. Se recomanda lampile cu descarcari in vapori de sodiu de inalta presiu: ne de putere mica sau lampile compac; te de culoare calda. AIL au forme variate in functie de zoj na (noua sau veche), cu distributii se! midirecte sau directe-indirecte (globuri 1 sferice sau aplatizate, tronconice ~i alte forme), montate pe stalpi, iar in zone vechi, chiar pe fatade.

- Spatii de parcare latie superioare, cAt ~i a celor aflate Ia Din motive de securitate ~i datorita partea inferioara. in completare, pentru necesitatilor de a executa anumite ma- asigurarea uniformitatii iluminarii in planevre cu automobilulln spatiul de par- nul util, se prevad AIL montate sub arcare, nivelul de luminanta ~i distributia terele de circulatie superioare. Echipaluminantelor trebuie sa fie apropiate de rea stalpilor se face cu AIL amplasate, cele ale cailor de rulare. Amplasarea intr-o distributie simetrica sau asimetristalpilor pe care sunt montate unul sau ca, in functie de necesitati. - Zonele rezidentiale doua AIL se va face In spatiul verde, daca acesta exista. T n caz contrar, amGaile de circulatie pentru astfel de plasarea stalpilor se va face astfellncat zone sunt de 6 ...7 m Iatime ~i se canu stanjeneasca conducatorul auto racterizeaza prin viteza de circulatie in manevrele de parcare. mica, astfel ca marimea de referinta va - Noduri din circulatia rutiera fi iluminarea. Cerintele AIL sunt: Sunt zone de mare iJ'11>(ll1an1A unde - detectarea obstacolelor aflate pe ~ea traficului rutier trebuie sa se drum de catre conducatorii auto, morealizeze fluent ~ in conditii de sigt.ranta. to sau cicli~ti; Pentru realizarea unor astfel de SIL - detectarea obstacolelor de pe trose utilizeaza stalpi de \'naltime foarte , tuare de catre pietoni; mare (20.. .40 m) cu mai multe AIL, - orientarea vizuala buna pentru a recunoa~te casele sau alte structuri; montate astfellncat sa asigure o iluminare uniforms atAt a arterelor de circu- - recunoa~terea trasaturilor fetei umane de Ia o distants acceptabila, penTabelul l.12.4. Valorlle recomandate tru protectie; pentru llumlnarea ortzontall [lx] Ia - aspectul placut ~i confortabil al zonei. h 1.5 m de Ia sol - nu se folosesc AIL de putere mare care Situatia zonei sa lumineze ~i In interiorul caselor. Nesigura f--:' __ _ Sigu!'_a ___ ,__ Pentru asigurarea majoritatii cerintecirculatie j circulatie lor sunt recomandate nivelurile de ilu5-10 .. .~~vent~ i rara minare orizontala - Ia h=1,5 m - din L___ _-.~.._ __;;, 5_ ___L I _ _.:..3---' tabelul 1.12.4. Pentru controlul distributiei luminanTabelull.12.6. Valortle rnaxlme pentru . telor se recomanda: lndlcele de lurnlnanCI. (l.A)114 (dupi CIE) - mentinerea uniformitatii generate In liValoarea 1na1t1mea mitele cunoscute (Emin/Em :a>,4); i admisa de montara - verificarea indicelui de luminanta I maxima a lui (LA)1'4 _ (LA)1'4, in care L este luminanta me3000 ~ 4,5m die [cd/m 2] pentru un unghi 4,5 < h s 6 ..... . 4000 y=85 ...90, iar A este suprafata ami-----. 5000 h>6 siva a AIL proiectata lntr-un plan per-

sa

12.2.2. Tunelwt

i tuneluri se fac tinand cont de o serie ! de caracteristici specifice care fac ca

Proiectarea

~i

realizarea SIL pentru

------

b Fig. 1.12.12. Amplasarea AIL - zonele trecerllor de pletonl: a- fan b- vedere nocturna.

; sistemele de iluminat destinate acestora sa fie tratate ca sisteme pentru spatii interioare. 0 caracteristica importanta este pre1 zenta suprafetelor reflectante (pereti ~i I plafon), de care trebuie sa se tina sea! rna in calculul nivelului de luminanj tafiluminare, constituind o componenta favorabila echilibrului luminos. I . Montarea aparatelor de iluminat se face Ia inaltimi m1 c1, astfel incat este : obligatorie utilizarea unor aparate de iluminat specializate care sa asigure o protectie optica corespunzatoare pentru conducatorii auto, aflati In mi~e i cu viteza mare de deplasare. Tunelul este un spatiu inchis pe o lungime foarte mare, in care exista degajari de gaze corosive, praf ~i umiditate. Echipamentul ce trebuie ales in realizarea sistemelor de iluminat trebuie sa prezinte un grad mare de protectie contra efectelor rezultate in urma acestor degajari. Tn general, tunelul se poate imparti in urmatoarele zone principale distincte de: acces, prag, tranzit ~i interioara. Zonele mentionate se regasesc ~i pe traseul de ie~ire din tunel atunci cAnd circulatia prin acesta se face In ambele sensuri. Daca circulatia este intr-un

r-- - A _c _ c_ es _ _ ___

Prag

Tranzit ~- ---

lnterio~---~~ire ; ____ Exteri?ID'a

___ _;

Flg. l.12.13. Seqlune cu zonele caractertstlce unul tuneL

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


singur sens, ie~irea din zona interioara se face numai prin doua zone: de ie~ire ~i exterioara (fig. 1.12.13). Zona de acces este zona aflata inainte de intrarea in tunel, unde ochiul observatorului aflat Ia volan recepteaza intrarea in tunel, de regula, sub un unghi de 20. Lungimea zonei este in functie de distanta de franare ~i depinde de viteza de circulatie. Pe aceasta zona a tunelului ochii conducatorului auto, ce se apropie de intrarea in tunel, sunt adaptati Ia un nivel de luminanta foarte mare (7000 ... 8000 cd/m 2 in zilele insorite). Daca tunelul este suficient de lung, astfel incat conducatorul auto sa nu poata vedea ie~irea din tunel, iar nivelul de luminanta din interiorul tunelului are o valoare foarte mica in comparatie cu nivelul de luminanta din exterior, impresia pe care o are observatorul de Ia volan aflat in zona de acces este de ,grota neagra" ~i acesta nu poate distinge nici un detaliu din interiorul tunelului. Pentru a mic~ora nivelul de luminanta de-a lungul zonei de acces, deci pentru o adaptare vizuala mai buna, se recomanda adoptarea uneia din urmatoarele solutii: - realizarea unui sistem constructiv de[cd/m 2]

I. Sisteme de iluminat

10000 3000 1000

- --

a lungul zonei de acces, din sticla arZona de tranzit este cea in care se mata, u~or transparenta (ecran conti- face adaptarea ochiului observatorului nuu) sau suprafete laterale cu reflec- de Ia un nivel de luminanta L20 Ia un niscazut de luminanta de tanta mica (p<0,2), combinate cu , vel ecrane semitransparente montate Lint= 10... 15 cd/m 2. Legatura dintre ludeasupra suprafetei de Ia intrare, minanta ~i tipul de adaptare a fast stapentru ecranarea luminii naturale, ~i bilita experimental ~i este redata in fig. care sa contribuie substantial Ia re- 1.12.14. Lungimea acestei zone depinducerea nivelului de luminanta in de de timpul de adaptare a ochiului ~i zona de acces; de viteza de deplasare, fiind aproxima- prevederea unei zone cu vegetatie , tiv 300 m pentru o viteza de 70 km/h. abundenta (arbori ~i tufi~uri) de-o Zona centra/a se gase~te in contiparte ~i de alta a zonei de acces, cu nuarea zonei de tranzit ~i lungimea aacelea~i efecte ca ~i in primul caz. cesteia depinde de cea totala a tuneluZona de prag este zona in care se lui. Se caracterizeaza, in general, prinnivel de luminanta face trecerea brusca, de Ia un nivel de tr-un luminanta foarte mare Ia un nivel de lu- Lint= 5 ... 10 cd/m 2, iar in conditiile unui minanta scazut. Pentru a face vizibil trafic ridicat ~i o viteza admisa in tunel conturul interior al tunelului ~i eventua- de 70 ... 80 km/h se recomanda un nilele obstacole aflate pe calea de rulare, vel de 15 cdfm2. nivelul de luminanta din zona de prag Catre sfar~itul tunelului exista ,in trebuie sa fie, aproximativ, 4 ... 10 % succesiune inversa" acelea~i zone ca din valoarea celui exterior, in functie de ! ~i Ia inceputul acestuia ~i anume zoneSIL adoptat. le de tranzit, de prag, de ie~ire, daca Lungimea zonei de prag depinde de tunelul este cu dublu sens. Diferenta viteza cu care se deplaseaza conduca- consta in faptul ca ochiul observatorutorul auto ~i este cu atat mai mica, cu lui se adapteaza mult mai u~or Ia nivecat viteza de deplasare este mai redu- luri mari de luminanta. le~irea din tunel sa; Ia 50 ... 60 km/h, lungimea acestei in timpul zilei ofera privirii un contrast zone va fi aproximativ 40 m, iar Ia o vi- negativ, dand imaginea de ,grata alba" teza de 100 km/h, lungimea zonei va fi stralucitoare, pe fondul careia obstacode 90 m. lele se vad in efect de silueta. Pentru a realiza o conturare mai buna a acestora, precum ~i pentru o adaptare vizuala "" , mai buna, se recomanda realizarea peLc ', x---,, ; retilor tunelului din placaje de culoare / \ I deschisa, lavabile, u~or de intretinut.
1 1

:::II
30 10
3

Aspecte cantltative
Nivelul de luminanta in planul caii de rulare este variabil in timp ~i/sau spatiu, in functie de caracteristicile luminii naturale (soare tara nori, cer acoperit, amurg, noapte) ~i in functie de nivelurile de luminanta recomandate pentru diferite zone, caracteristice tunelului. Pe zona de acces se recomanda adoptarea unei solutii de ecranare a luminii naturale (sisteme constructive cu lamele sau vegetatie abundenta), prezentate anterior. in zona de prag, normele internationale impun un nivel de luminanta care poate ajunge pana Ia 10 % din nivelul de luminanta exterior (ceea ce corespunde aproximativ unui nivel de iluminare de 10.000 lx -in cazul unei zile insorite, valoare mare, care necesita un consum energetic ridicat). Utilizarea sistemelor constructive de ecranare a luminii naturale are ca urmare o reducere a nivelului de iluminare in zona de prag (cu pastrarea acelora~i conditii vizuale) ~i implicit reducerea consumului energetic. Tot in scopul reducerii consumului energetic se poate utiliza un sistem, in care aparatele de iluminat au o distributie nesimetrica a

1L___
0
5

10

15

-----

20 [s]

Flg.l.12.14. Rel&1:1a dlntre lumlnantl " tlmpul de adaptare.


[%]
-

Fig. 1.12.15. Expllcatlvi asupra valorilor Lc, Ld, Lt.


Lc - luminanta cerului; Lt - luminanta fondului; Ld - luminanta drumului.

:
!

Lth --

-~

100 80 60

Ltr 40 ! I I 20

--Ltr

10 8 6 4
Linterior

2
-----~------~------~--

10

12

14

16

18

20 [s]

Fig. 1.12.16. Expllcatlvi asupra luminantel zonel de tra~e.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


reflexiei incintei tunelului. Aceasta contribuie Ia reducerea substantiala a fe! nomenelor de orbire psihologica ~i fiziologica ~i a efectelor negative ale i acestora asupra capacitatii vizuale a ; conducatorului auto. Redarea culorilor nu este un factor determinant in alegerea surselor de lumina. Ghidajul vizual este un factor important in realizarea sistemelor de iluminat destinate tunelurilor ~i o realizare co: respunzatoare a acestuia asigura o i desfa~urare in siguranta a traficului ru tier. Ghidajul vizual se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat in linii paralele cu axul drumului. in cazul existentei a doua sensuri de circulatie este necesara utilizarea eel putin a u: nui ~ir de aparate de iluminat pe fiecare sens, de preferat amplasat pe pial ton, in axul benzii de circulatie. : Fenomenul de palpaire este nedorit in tuneluri. Acesta apare atunci cand ~irurile de aparate de iluminat sunt discontinue in campul vizual al conducatorului auto sau datorita reflexiilor luminii pe suprafetele lucioase ale autovehiculelor. Acest fenomen se accen. tueaza, in special, in zona centrala unde aparatele de iluminat sunt mai rare. , Efectul de inconfort, generat de fenomenul de palpaire este apreciat prin ' frecventa (f) data de relatia: f=vls [Hz] (12.2.5) in care: v- este viteza de deplasare a vehiculului [m/s], s - este distanta dintre aparatele de iluminat [m]. Pentru fs2,5 Hz ~i f:<!15 Hz, fenomenul este neglijabil sau tara efecte negai tive asupra capacitatii vizuale a observatorului.
i
1
1

fluxului luminos ~i sunt montate in opo- 3000 ... 8000 cd/m 2, Ia nivelul recomanpentru zona centrala de zitie cu sensul de circulatie (sistem nu- dat mit ,counter beam"). Aceasta conduce 5 ... 15 cd/m 2. Datorita conditiilor de Ia o reducere a nivelului de luminanta contort vizual impuse, nivelurile de luminanta diferite, de Ia o treapta Ia alta treLth cu eel putin 20 %. Conform normelor CIE, L20 se deter- buie, sa se incadreze in limitele Ln_ 1 /Lns3/1, astfel incat sunt necesare 4 mina cu relatia: L 0 = yLc+PLd+EL, (12.2.1) sau 5 trepte de schimbare a nivelului de ir{ care semnificatiile luminantelor re- iluminare de-a lungul zonei de tranzit. zulta din fig. 1.12.15 (Lc=Lcer' Ld = Ldrum ~i L, = Lfond)' iar Aspecte calitatlve Distributia luminantelor este un facvalorile sunt date in tabelul 1.12.6, in functie de directia geografica de intrare tor calitativ important (ca ~i in cazul celorlalte cai rutiere) in stabilirea conforin tunel y, p ~i E [%] reprezinta procentele tului vizual. Verificarea uniformitatilor din suprafata cercului obtinut prin in- luminantelor in planul caii de rulare se tersectarea unghiului spatial corespun- realizeaza cu ajutorul factorilor de unizator unghiului plan de 20 cu planul formitate mentionati pentru evitarea orbirii psihologice. vertical tangent Ia intrarea in tunel Luminanta zonei de prag se determiDe remarcat ca prezenta suprafetelor na din tabelul 1.12.7 in functie de L20 ~i , reflectante (pereti, plafon ~i uneori calea de rulare, daca aceasta are o de SIL ales. Luminanta zonei de tranzitie, care re- reflectanta p :<! 0,3) are un rol pozitiv in prezinta o valoare descrescatoare, este uniformizarea luminantelor din plan util. Pentru evitarea orbirii fiziologice se data de relatia: Ltr=Lth (1,9+t)" 14 (12.2.2) recomanda AIL cu unghiuri de protecreprezentata ~i in fig. 1.12.16 ~i care tie corespunzatoare sau prevazute cu este functie de timpul de parcurs in zo- difuzoare. na de tranzitie (t) [s]. Pentru aprecierea orbirii psihologice Pentru zona centrala, nivelul de lumi- in campul vizual, determinarea indicelui nanta Lint se determina in functie de de cre~tere a pragului Tl se face cu redistanta de franare ~i trafic, fiind indi- latiile: cat, conform CIE, in tabelul 1.12.8. TI=65Lv JL~B (pentru Lms5 cdfm2) in fig. 1.12.17 este indicata distanta (12.2.3) de franare in functie de viteza de de- sau plasare ~i panta caii (pozitiva-urcare TI=95Lv!LJ;,05 (pentru Lm>5 cd/m 2) sau negativa-coborare). (12.2.4) De-a lungul zonei de tranzit, nivelul de in care: luminanta scade in trepte de Ia Lm- reprezinta luminanta medie a peretilor ~i tavanului, [m) Lv - este luminanta de voal a surselor [kmlh] care apar in unghiul spatial cores250 100 punzator celui plan de 20 ~i se calculeaza cu relatia din 10.4. 200 Confortul este asigurat daca Tl<15% Contrastele din campul vizual se pot reduce in mare masura prin cre~terea

Caracteristlclle slstemelor

uj 150
100

80

: de llumlnat pentru tuneluri


Acestea trebuie sa satisfaca exigentele cantitative ~i calitative amintite, printr-o amplasare rationala a AIL ~i o

Categoria SIL

a/h
1,5

surse SOX-E SON-T SOX-E SON-T

60
50

I
63$::.

~l==t==t=;:::=;:= 40 f-30
+12 +8 +4 0 p--4 -8
[%)

rtrn
c:!5acfs

TLD

:h
I
I

Tabelull.12.7. Valorlle raportulul t.,1120


Distanta de SIL SIL franare [m] simetric ,Counter-Beam
__ -"

2,0 3,5

II
~

-12

~th 1-20

__ _

'--_th_IL_2Q
-

Fig. 1.12.17. Distants de frlnare 1n funqle de v1teza de deplasare .. panta clll.


Directia de intrare Lc . Ld .

Ill

~-

if~2'

Flg.l.12.18. SIL pentru tuneluri.

:h 2-2,5 SON-T

60 100 160

--

O,Q5 _- __ _ __9,04 0,06 0,05 0,10 0,07

Tabelul1.12.8. Valortleluminantai 1n zona centrall (Lint} [cdlm2]


Distanta de Trafic [veh/h] franare [m] _ 100 ... 1000 >1000 ---.--- <100 60 1 2 3 - --I 100 2 -i 4 6 160 5 10 15
-----------

Tabelull.12.6. Valorilelumlna~lor Lc, Let $1 Lt


L1 r.~-------- ~--= ~-=---~~~~-.Rietre ~- -Cit%ciiri- ___ zi%pa<iL paifsti-.l!__ ----------r-__-+- 3 I 3 : 8 ' 15--+_ _.2--___-J

~-v

-----~ ~~---;- - :

-- r

-1---r-~-~5 .:~'+sl-f---

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


corespunzatoare a surselor de lumma. Dupa PHILIPS, SIL utilizate in tuneluri se clasifica i n 3 categorii in raport cu linia privirii: I, II l?i Ill (.,counter beam"). Acestea sunt prezentate in fig. 1 .12.18 unde sunt date l?i rapoartele a/h l?i tipul surselor de lumina recomandate. Sistemele se pot clasifica l?i din punct de vedere al continuitatii l?i orientarii astfel: A - l?iruri cu discontinuitati in limita evitarii fenomenului de palpaire (fig. 1.12.19 a);
ale~ere
1

I. Sisteme de iluminat

: ! ,

i
!
:

i
i

B - l?iruri continue montate in mod grota (neagra/alba), al?3 cum se vede obil?nuit cate unul pe fiecare sens : din figura 1.12.20. Cele mai utilizate AIL sunt: de circulatie (fig. 1.12.19 b); C - benzi paralele montate pe plafon : - aparat de iluminat polivalent ce poasau pereti, in plan orizontal sau te fi echipat cu Iampi fluorescente l?i vertical (orientate) (fig. 1 .12.19 c); cu una sau doua Iampi cu vapori de D - l?iruri luminoase continue realizate sodiu de inalta presiune; din tuburi de lumina, montate pe : - aparat de iluminat cu distributie nesiperetii laterali ai tunelului. 1 metrica dirijata i n opozitie cu fluxul SIL "counter beam" utilizeaza AIL de circulatie (sistemul .,counter nesimetrice cu intensitatea maxima dibeam"). Acest AIL se utilizeaza numai rijata i n opozitie cu sensul de circulatie. in zonele de prag ale tunelelor; monEste utilizat numai in zona de intrare l?i tarea aparatelor de iluminat se poate iel?ire pentru diminuarea efectului de face l?i i ntr-un plafon fals creat din necesitati fonoizolante; i - aparate de iluminat universale ce pot fi echipate cu surse fluorescente tubulare sau cu vapori de sodiu de 1 inalta presiune; ; - tuburi de lumina al carei principiu de functionare consta in transmiterea luminii prin aer, cu ajutorul unui film optic OLF (Optical Ligthing Film) care acopera interiorul tubului l?i asigura un coeficient de reflexie mare (98 %), permitand astfel transportul luminii Ia

a
Fig. L 12.19. npurt de SIL pentru tunelurl: a - $iruri cu discontinuitati; b - intrare tune/; c - benzi paralele.

1.{) .

~ : !

.L -://!~,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,..,.,.tr/

c
1. Lungimea tunelului <25m 25-75 m

Fig. 1 .12.20. AIL montat tn s1818mul

.counter beam.
75- 125 m >125m

2. le~ire complet vizibila

DA

~
DA

NU

DA

~
DA

NU

3. Lumina zilei de valoare ridicata in tunel

~
MARE

NU

~l
MARE

NU

4. Reflectanta peretilor mare (> 0,4) sau mica (<0,2) ?

~
I
DA

MICA

~
I
DA

MICA

I
5. Trafic greu ? (sau c icli!?til sau pietoni) tara iluminat electric

I
NU

NU

I
50 % d in nivelul normal al zonei de prag

I
I
nivel normal al zonei de prag

Flg.l.12.21. ParametrO SIL pentru tune1ur1 tn funqle de: lunglme, vlzlbllltatea leflrtl, accesullumlnll naturale, ret1ectenta ~lor .. tlpul traftculul.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


xima admisa in aceasta situatie. Pentru zona de prag ~i tranzitie, nivelul de luminanta asigurat se adapteaza Ia indicatia de viteza admisa in aceasta ipoteza (de defect). Conform normei CIE 88, pentru astfel de situatii, in functie de lungimea tunelului ~i trafic, se recomanda una dintre urmatoarele solutii de alimentare cu energie de rezerva: - dintr-o sursa independentS. fata de cea a SIL normal; - din doua surse independente (baterie de acumulare cu comutare instantanee ~i grup electrogen cu pornire automata), daca intreruperea este mai mare de 30 s; - dintr-un grup electrogen automat cu timp de pornire rapida (cateva s).

SIL pentru tuneluri trebuie sa fie sistedistante mari. Datorita acestui tub de lumina este posibila transformarea ma dinamice ale caror niveluri de ilumisurselor punctuale" in ,surse lini- narelluminanta trebuie sa fie permanent ~re". Ele sunt utilizate, de regula, in adaptate in functie de nivelurile de iluminare/luminanta din exterior (cer senin, zona centralS. a tunelului. Aparatele de iluminat destinate tune- acoperit, zi, seara, noapte -fig. 1.12.22). Datorita acestor variatii SIL trebuie lurilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele exigente suplimentare: sa fie sa fie prevazut cu instalatii de reglare robuste ~i sa nu se degradeze datorita automata, actionate in functie de ilumitraficului sau curatirii; sa fie etan~e narea orizontala exterioara sau de lu(capsulate) Ia efectele corosive ale ga- minanta ambientala exterioara. Regiazelor de e~pare ~i produselor utilizate rea in functie de luminanta este prefepentru curatire; partea exterioara a AIL rabila pentru ca asigura o mai mare sa fie foarte neteda, evitand astfel de- corectitudine, tinand seama de starea punerea materialelor corosive, permi- reala a suprafetei imbracamintei rutiere tand 0 curatire u~oara; sa asigure pro- (umeda, uscata, acoperita cu zapada tectie vizuala corespunzatoare; sa fie etc.). Se masoara, Ia 100 m de Ia intraprevazute cu asigurare locala, cu sigu- re, luminanta ~oselei, a zonei inconjuranta fuzibila (este de preferat); fixarea ratoare ~i a boltii cere~ti, semnalul reAIL ~i racordul sau Ia retea sa permita zultat comandand sistemul automat de schimbarea rapida ~i sigura a acestuia. reglare (13). Pentru realizarea multitudinii de trepSursele de lumina utilizate pentru echiparea AIL montate in tunel sunt te de luminanta pe zonele de prag ~i alese dupa urmatoarele criterii: tranzit, sistemele implica necesitatea eficacitatea luminoasa mare, reco- reglarii permanente, realizate astfel: mandandu-se utilizarea in zona de a - in trepte pe ansamblu; prag a surselor cu descarcari (Iampi b -in trepte pe AIL (cu comanda sepacu vapori de sodiu Ia inalta ~i joasa rata a fiecarei surse); presiune); in zona de tranzit, surse cu c -tina descarcari in vapori de sodiu ~i Iampi Variantele b ~i c sunt cele mai bune, fluorescente tubulare in zona centra- ele mentinand ~i uniformitatea sistemuIS., Iampi fluorescente singure sau in lui; varianta c este aplicabila numai Ia combinatie cu alte surse cu descar- sursele care permit acest lucru. Pentru cazul caderii sursei de alicari cu durata de viata mare; functionarea Ia diverse temperaturi mentare a iluminatului normal este necesara prevederea unui SIL de siguranale mediului ambiant; timpul mic de amorsare in cazul in ta cu punere automata in functiune ~i care se face comutarea automata pe care sa poata. suporta puterea necesao retea de alimentare de rezerva. ra pentru nivelul minim (interior de in functie de lungimea tunelului, se , noapte). De asemenea, trebuie puse in prevede sau nu iluminatul electric in functiune, simultan, sisteme de avertitimpul zilei, a~a cum se poate urmari in zare luminoasa Ia 100 ... 150 m de tunel fig. 1.12.21. care sa indice defectul ~i viteza maNIVEL LIE pentru un anotimp (zona L2o)

12.2.3. lluminatul decorativ arhitectural (monumente, clidin1


Sistemele de iluminat decorativ - arhitectural au rolul de a realiza punerea in evidenta, Ia lasarea serii/noptii, a unor monumente de arta sau a unor cladiri. Datorita specificului, sistemul nu se inscrie in modelul prezentat anterior pentru iluminatul exterior. De multe ori sistemul de iluminat electric poate realiza noaptea efecte decorative spectaculoase, mult mai interesante decat cele oferite de lumina de zi. Posibilitatea de a orienta, in maniera dorita, sursele de lumina catre obiectiv reprezinta un grad de libertate care, utilizat corespunzator, poate conduce Ia o redare estetica, superioara iluminatului natural. Conceptia sistemului necesita studii atente ale efectelor intr-o stransa conexiune cu ambianta arhitecturala.

I
I
4.NOAPTE

Zl

I
2. ACOPERIT

I
3.SEARA

I
4.1 CIRCULATIE NOR MALA (Lint=10 cdfm2)

1. CER SENIN

4.2 CIRCULATIE REDUSA (Lint= 5 cdlm 2)

I
1.1 DIMINEATA

II

1.2 AMIAZA

11

1.3 DUPAAMIAZA

II II

2.1 PARTIAL

t
I
2.1.2 AMIAZA

II II

2.2 TOTAL

I I

I
2.1.3 DUPAAMIAZA

2.1.1 DIMINEATA

Flg.l.12.22. Reglmurl de functlonare ale SIL pentru tunelurl.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


Trebuie sa se ia in considerare caracteristicile cele mai atractive ale cladirii sau monumentului, pentru a fi accentuate prin iluminat. in mod evident, spre deosebire de alte sisteme, amprenta originalitatii estetice a autorului devine determinanta.

I. Sisteme de iluminat

Sunele de lumlnlfi aparatele deluiNnat Pentru iluminatul arhitectural se pot utiliza toate sursele de lumina cunoscute, fiecare obtin~nd insa un anumit efect, determinat de caracteristicile specifice de culoare. in tabelul 1.12.9 sunt date caracteristicile surselor utilizate. Daca se urmare~te o redare corecta, reala a culorilor ~i o variatie a fluxului luminos, este necesara utilizarea surselor cu incandescenta cu halogen care au un cost de investitie redus, dar un consum energetic mare. Un aspect important i1 reprezinta alegerea culorii aparente a sursei in functie de necesitatea armonizarii cu ambientul luminos din zona. Uneori, in functie de obiectiv ~i de aspectul urmarit, se pot alege ~i contraste de culoare. Daca nu se urmare~te redarea culorilor ci efectul artistic de reliefare a monumentului, se vor prefera Iampi cu vapori de mercur sau sodiu. Costul initial este mai mare decflt al lampilor cu incandescenta cu halogen, dar consumul de energie este mult mai mic (in special, Ia lampile cu vapori de sodiu). Atunci cand este necesara redarea culorilor se vor prefera lampile cu descarcari in vapori de mercur in amestec

' cu ioduri metalice (MH). Aceasta solu- rectia principala de privire a observatotie are dezavantajul unui cost de inves- rului 0 este indicata de sageata, proiec! titie mai ridicat fatA de alte solutii, dar toarele sunt amplasate i n A ~i 8, opus ! ~i avantajul unui cost de exploatare i fata de diagonala A'B', obtim3ndu-se un : foarte redus. : contrast bun de luminanta intre cele Aparatele de iluminat utilizate sunt doua suprafete laterale alaturate, ceea proiectoarele cu distributie concentra- 1 ce creeaza reliefarea corecta ~i sugestita, medie sau larga, in care se montea- ' va a obiectivului. Montarea Ia sol (sau in apropierea solului) a proiectoarelor (fasza sursele amintite. ciculul de lumina oblica) pune in evi Alpecle cletennlnante t. reallzarea denta rugozitatea materialului fatadei. Suprafetele de apa, daca exista in ! Directia de privire principala a obiec- ; preajma obiectivului, pot contribui intr tivului este importanta deoarece trebu- : un mod fericit Ia realizarea efectului arie sa coincida cu directia sistemului de : tistic. Astfel pe suprafete mari de apa, i iluminat, respectiv, zona care trebuie ; in raport cu obiectivul, se poate realiza : reflexia constructiei iluminate in oglinda : iluminata. 1 Distanta de privire este importanta ' ,neagra" a apei. ; pentru determinarea vizibilitatii fatadei Obstacolele naturale create de arbori 1 ~i a detaliilor caracteristice. sau alta vegetatie abundenta pot consti: Gradul de intunecare a mediului am- tui o componenta decorativa a sistemubiant sau fondului pe care se conturea- lui de iluminat. Astfel amplasarea pro1 za obiectivul sunt foarte importante in iectoarelor in spatele arborilor, arbu~tilor ' alegerea nivelului de iluminare. Astfel, . sau tufi~IXilor are ca efect, pe de o daca acestea sunt intunecate, va fi ne- parte, mascarea sursei fata de obser: cesar un nivel de iluminare, relativ re- vator, iar pe de alta, punerea in eviden. dus pentru a realiza un contrast sufici- ta a vegetatiei prin efectul de silueta. ent redarii sugestive a obiectului (fig. 1.12.23). Daca zona este iluminata, cu .Ampla8area prolectoarelor strazi ~i cladiri ce creeaza o ambianta Deoarece se urmare~te, in principal, de luminanta relativa ridicata, subiectul efectul decorativ - artistic, pentru realisistemului va trebui sa primeasca un zarea sistemului trebuie sa se studieze flux mai mare pe unitatea de suprafata (fig. 1.12.24). De asemenea, se poate realiza un contrast de culoare ce va fi favorabil conturarii imaginii dorite. Geometria (forma) obiectivului trebuie pusa in evidenta in functie de directia de privire. Astfel, pentru o constructie a paralelipipedica (fig. 1.12.25) Ia care di-

.........,

A~B
o/

Fig. 1.12.23. Imagines unei clAdirl iluminate pe fond intunecat

Fig. 1.12.24. lmaglnea unei ciAdirl iluminate fond luminos.

b Fig. 1 .12.25. SIL pentru o clldlre: a - ansamblu; b - plan.

Tabelull.12.9. Caracterlsticlle 8UI"888or de lurnlnl cln punct de vedere al utlllzirti t1 llumlnatulul llor .. monument8lor
Surse de lumina fPosibilitati dei Timpul de jEficacitatea: Redarea : Durata de lnvestitie Consum 1-- - - - - - - -1-reglare _f!~ mor ~!lfe l!nkllfJuminoas.! :_ - ~_!Jiorilo_r __ .. ~ .f~!lE!ion!'~: - - - .. - en~!!tic __ incandescente cu f Da 0 i scazuta excelenta ; medie redusa foarte mare haloge.l) _ ____ _ __________ _l______ .. _ .... . .. . ...... . _!. _ .. . ..... .. . ... ---- -- ____ ... _ ... . _ .. ___ .. 1 .fJ.uor~s~~~ _... _ _ ! . .0~ _ ~ .....~ . _ ll)~e J?.~n~.. . '!l!Me. - mare s_yaz4~ ~_vap~-~~- -mer~l!r:.__~-- . -.N!::!..... --- .. ?.-..~.. .. __ L_ - ~~.e. ~ il9S_e.f?!a.!?!!~ , mare .. ___ _r:nar~ __ __.. . . -~c-~ut ___ Nu : 4 ...5 mare fo~~~ab~~a ! mare , mare scazut cu vapori de mercur : , ~ Loduri rn.~~ali.~ __ 1 cu vapori de Nu >4 1 foarte mare' acceptabila mare foarte mare foarte seazut sodiu Ia i~?Jt~_p_r:_e~iU,!'!~ .. . - _ _ _____ i...... ________ ______ : _____ ---- ______________ .. cu vapori de Nu 7 ... 12 ifoarte mare: nesatisfacatoare , mare mare foarte scazut 1 ~diu ~ j~~sa presiune ' II LEDuri de culoare r 0 . - medie bun;\' -~i . .. . 'toarte mare scazut 1 aparenta caleta sau <>i mare foarte buna ' mare

.L. _ _

. ... ...

L_ __ _ __ ___

Da -

;....

I
I
1

neU~

I I

I. Sisteme de iluminat
toate posibilitatile de amplasare din exteriorul cladirii (balustrade, copertine, parapete, balcoane sau logii $.a.). Amplasarea proiectoarelor pe orizontala se poate realiza astfel: - In apropierea obiectivului, ca in fig. 1.12.26 a, avand ca avantaje: o buna utilizare a fluxului luminos, eficienta economica, dar $i ca dezavantaje: umbre pronuntate, excesive; aceasta amplasare creaza un efect dramatic ce poate reprezenta un aspect de atractie; - in apropierea obiectivului cu iluminat suplimentar integ-at In elementele de arhitectt.d proprii (balcoane, balustrade, copertine $.a.) ca in fig. 1.12.26 b. Se elimina contrastele de pe fatada; - Ia o departare mai mare de obiectiv, cain fig. 1.12.26 c, care areca avantaj o utilizare mai redusa a fluxului. Amplasarea proiectoarelor pe verticala se poate realiza Ia inaltimi diferite $i anume: - Ia h = 0 (fig. 1.12.27) cand acestea se plaseaza in spatii cu vegetatie, in alte constructii joase, existents sau in locuri special destinate acestui scop. - Ia h ~ 0 In functie de particularitatile existents in zona; (pe stalpii iluminatului public, alte constructii). Uneori se creeaza conditii speciale montarii pe stalpi independenti a unor baterii de proiectoare. Proiectoarele cu distributie larga corespund unei lnaltimi de 1 sau 2 etaje. Pentru constructiile lnalte (h>25 m) trebuie utilizate sisteme combinate: pentru etajele inferioare proiectoare cu distributie larga sau medie, iar pentru cele superioare, proiectoare cu distributie concentrata (fig. 1.12.26 d). Se obtine astfel o luminanta relativ uniforma pe fatada luminata.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


- corelarea armonioasa lntre iluminatul decorativ $i eel pietonal sau stradal; - mascarea proiectoarelor prin integrarea acestora in decorul existent pentru a fi ascunse privirii observatorului in timpul zilei; - protejarea plantelor aflate in apropierea aparatelor de iluminat impotriva 1 ; degajarilor de dtldura ale aparatelor : de iluminat; : - protectia observatorului impotriva or! birii fiziologice care poate apare Ia ; privirea directa a stxselor de lumina. ! Efectele luminoase obtinute lntr-o ; zona cu vegetatie abundenta (arbori, ; arbu$ti, zone plantate cu flori) sunt nu: meroase $i foarte placute. Aceste efec te se pot obtine respectand cateva t principii de baza prezentate in cele ce j urmeaza. : - Arbori izolati cu coroana deasa (castan, platan etc.). Se adopta o solutie in care amplasarea proiectoarelor se face astfel !neat fluxul luminos sa fie orientat din partite laterale $i de jos . pentru a evidentia coroana. Adoptarea ; acestei solutii se face evitand posibili. tatea de orbire fiziologica Ia privirea di; recta a sursei de catre observatorii care circula in imediata vecinatate a ar: borelui (fig. 1.12.27 a). - Arbori izolafi cu coroana rara {sali cia plangatoare, salcamul etc.). Unul ' sau mai multe proiectoare pot fi am plasate Ia sol, cat mai aproape de trunchiul arborelui $i orientate catre zenit. Proiectoarele se amplaseaza In ni$9 special construite, In pamant, cu pro~ tectie realizata dintr-un gratar metalic ! $i se asigura legatura Ia canalizare ! pentru evacuarea apelor de ploaie. A~ ceasta solutie se recomanda numai in -===:--- -- - - -1 cazul arborilor cu frunzi$ rar $i de cu: loare deschisa. Efectele luminoase deosebite se pot obtine cand arborele : respectiv se gase$te intr-un mediu in. tunecat (fig. 1.12.27 b). - Grup format din mai multi arbori din aceea$i specie, cu coroana deasa $i dezvoltatA mutt pe verticala (plopul, a , bradul, chiparosul). Efecte spectacu: lease se obtin iluminand arborii din : planul al doilea, lndepartat de observa tor. Arborii din primul plan vor aparea iluminati datorita efectului de silueta (obtinandu-se una sau mai multe siluete pe un fond luminos). Se recomandtl aceasta sotutie pentru a fi adoptata b acolo unde siluetele arborilor se pot observa in lntregime, acestea nefiind obturate de alte vegetatii sau constructii existente In zona. - Grup format din aceea$i specie de arbori cu coroana rara (mesteacanul c alb, pinul etc.). in general, sunt intere, sant de iluminat in masura In care co: roana lor prezinta aspecte particulare deosebite. in acest caz iluminarea lor se face in acela$i mod, descris in paragraful anterior. De remarcat faptul ca efectele obtinute sunt acelea$i iarna ca $i vara, chiar $i pentru arborii care nu-$i pastreaza frunzi$UI tot timpul anului.

r - -;--

! !

. :

12.2.4. llumlnatul decoratlv


pentru apatll verzi, jocuri de api
Spattl verzl
lluminatul zonelor verzi din gradini $i parcuri are un dublu rol $i anume: - asigura un contort vizual ridicat (suprimand impresia de ambient nne- : gru") $i securitatea pietonilor, prin ri- dicarea nivelului de iluminare; - pune In evidenta, pe timpul noptii, frumusetile naturii prin contraste de lumini $i umbre. Pentru realizarea sistemelor de iluminat destinate zonelor verzi trebuie sa se ia in considerare urmatoarele aspecte: - obiectivele asupra carora trebuie in- , trodus accentul sunt arborii declarati monuments ale naturii, arborii ornamentali etc. - corelarea sursei de lumina cu culoarea frunzelor $i a florilor;

Fig. 1 .12.28:
a, b, c,- variante amplasare AIL Ia cladirile de ina/time mica; d: SIL cladire inalta.
b

Fig. 1.12.27. AIL decorativ pentru arbori

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

I. Sisteme de iluminat

- Grup format din mai multe specii iluminat cu proiectoare mobile pentru a - instalatia electrica sa fie de tip etan~ Ia de arbori. Se recomanda realizarea putea fi deplasate in functie de zona scufundarea in apa ~i prevazuta cu sisunui iluminat care sa redea grupul in de interes. Fluxul luminos trebuie dirijat teme de protectie impotriva electrocuperspectiva ~i relief. Trebuie sa se ia in de sus in jos, prin utilizarea proiectoatarii destinate mediilor foarte periculoaconsiderare urmatoarele aspecte: for- relor de dimensiuni mici cu suporturi se, conform normelor in vigoare; ma ~i dimensiunile coroanelor, culoa- de sustinere de inflltime redusa. - alimentarea Ia tensiuni nepericuloase rea frunzi~ului, alegerea culorii aparen- Masive de plante anuale $i bianua(12 sau 24 V), pentru cazul in care acte a surselor de lumina, amestecul de le. lluminatul se realizeaza in mod asecesul persoanelor Ia AIL este posibil; culoare etc. Se evita realizarea unui ilu- manator cu eel prezentat Ia punctul an- - fixarea aparatelor de iluminat in bazin minat de ansamblu al grupului, care ar terior, cu deosebirea ca florile acestor pentru a nu fi smulse de jetul de apa; duce Ia crearea unui decor plat ~i inex- plante dureaza un timp indelungat in - intretinerea corespunzatoare a sistepresiv. cursul unui an, fiind posibila utilizarea , mului de iluminat. - Perdea de arbori din aceea$i spe- unor aparate de iluminat fixe. Tn cazul fantfmilor arteziene, sistemecie, intalnita de obicei Ia marginile gra- Pefuzefe. Tntr-un decor luminos bi- le de iluminat trebuie sa se realizeze in dinilor. lluminatul acestor arbori este ne echilibrat, un ,covor" verde u~or i- , functie de tipul jocului de apa jeturi: interesant pentru a pune in evident{~ li- luminat este recomandabil pentru a su- verticale; oblice (aproape verticale); mitele gradinii sau pentru a estompa o blinia linia despartitoare intre diferite inclinate (aproape orizontale); jeturi de zona mare scufundata in intuneric. A- vegetatii. Pentru iluminatul peluzelor se pulverizare; cascade artificiale. Sistemele de iluminat destinate jetucest ,perete de lumina" poate anula recomanda proiectoare montate pe suefectele luminoase create pe obiective porturi de inaltime mica. Pentru pelu- rilor verticale sunt realizate prin amplasituate in fata acestuia. Tn acest caz se zele de dimensiuni reduse se recoman- sarea a 3 ... 9 aparate de iluminat Ia barecomanda contrastul de culoare. da folosirea AIL de inaltimi mici (tip za jetului cu orientarea fluxului luminos - G"up alcatuit din diverse specii dear- borna luminoasa), cu distributie semi- : pe verticala locului (fig. 1.12.29). Exisbu$ti. Atractia exercitata de frumusetea , directa pentru a asigura nivelul de ilu- tenta mai multor jeturi verticale ilumiarbu~ilor asupra observatorului variaza, in minare dorit pe gazon. , nate creeaza imaginea unor coloane functie de anotimp. Din acest motiv se - Fantani arteziene, jocuri $i caderi ; luminoase. recurge Ia realizarea unor sisteme de de apa Sistemele de iluminat destinate jetuiluminat mobile, unde proiectoarele sunt Un joe de apa sau o tantana arteziana rilor oblice se realizeaza prin amplacorespunzator iluminata, dupa lasarea sarea unor aparate de iluminat Ia baza u~ de deplasat in alte zone de interes, iar racordarea se face prin intermediul intunericului, poate schimba intregul fiecarui jet astfel incat fluxul luminos sa unor prize etan~. 0 astfel de grupare de aspect al zonei in care este amplasata, urmareasca traseul acestuia ~i alte arbu~i. corespunzator iluminata, care sa eland viatfl prin culoare ~i armonie. aparate de iluminat amplasate in locul puna in evident{~ culoarea ~i forma florilor Pentru realizarea unor sisteme de i- unde are loc caderea jetului de apa, cu ~i a frunzelor, poate crea efecte specluminat care sa puna in valoare jocurile flux orientat pe verticala locului (fig. taculoase pentru observatori. Nu se de apa, fantanile arteziene ~i suprafe- 1.12.30) Numarul aparatelor de iluminat, recomanda un iluminat de ansamblu care tele lacurilor, trebuie sa se tina seama distributia ~i puterea surselor se aleg in functie de inaltimea ~i grosimea jetului ar crea un decor plat, inexpresiv. Este de o serie de aspecte: necesara utilizBrea unui singur tip de - alegerea corespunzatoare a aparate- de apa. La caderea jetului de apa se sursa, cu o redare foarte buna a culorilor. lor de iluminat ~i a puterii surselor, in recomanda utilizarea unor aparate de functie de dimensiunile ~i tipul jetului; iluminat cu distributie larga, iar Ia baza -Botta aeata din acee8$i specie dearbori, aflata deasupra unei alei. Tn acest - corelarea culorii aparente a surselor jetului, utilizarea aparatelor de iluminat alese pentru jocurile de apa ~i fanta- cu distributie concentrata. caz se poate realiza un iluminat de circulatie pietonal combinat cu un iluminat nile arteziene cu culoarea surselor Sistemele de iluminat destinate utilizate in iluminatul utilitar; jeturilor cu pulverizare se realizeaza decorativ. Se utilizeaza proiectoare cu o distributie larga, montate pe stalpi aflati in - utilizarea apelor limpezi ~i lini~tite ca prin utilizarea unor aparate de ilumioglinda pentru reflectarea imaginii nat cu distributie larga ~i a unor surse rand cu arborii, Ia aproximativ 2 m de putere mica, iar amplasarea AIL se unor cladiri, sculpturi, vegetatie etc.; ina~ime ~i orientate catre balta. - Gradini cu flori $i plante mici. 0 so- - amplasarea reflectoarelor astfel incat face Ia baza jetului de apa. Efectul sa nu se produca orbire prin reflexie, obtinut este spectaculos datorita parlutie buna, in acest caz, este utilizarea cu influente negative asupra circulatiei ' ticulelor de apa foarte fine rezultate in unor aparate de iluminat de tip ciuperca (fig. 1.12.28), special construite in urma pulverizarii (fig. 1.12.31). rutiere sau pietonale din apropiere; - utilizarea unor echipamente cu grad ' r - - - - - - - - - - - - - - - , acest scop. - Masive de p/ante perene. Fiorile mare de protectie Ia umiditate; acestor plante au o durata scurta de viata, in timpul unui sezon. Este recomandabila utilizarea unor sisteme de

:j
.. 1 (

r
.-.......__

Flg.l.12.28. AIL pentru vegeta11e.

Flg.l.12.29. SIL pentru jet vertical.

-=---::--it:_.~. --

II.

Flg.l.12.30. SIL pentru jeturt obllce.

1. Sisteme de iluminat
Sisteme de iluminat destinate jeturi/or inc/inate sunt realizate in mod asemanator cu cele de Ia punctul anterior (fig. 1.12.32). Sistemele de iluminat destinate caderilor de apa sau cascade/or artificiale se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat Ia baza deversorului, cu fluxul luminos orientat impotriva caderii de apa. Aparatele de iluminat au o distribulie larga, iar puterea surselor se alege in funclie de inallimea jetului. Tn ultimii ani, pentru iluminatul fantanilor arteziene !?i a jocurilor de apa se utilizeaza tot mai mult fibrele optice !?i lampile tip LED datorita numeroaselor avantaje pe care le implies folosirea acestora (. 4).

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


Emin/Em;;dJ,33, Emin/Ema~.2 daca nu se impun alte condilii speciale. Pentru evitarea orbirii directe, fiziologice produse de luminanla surselor, alegerea de aparate de iluminat cu unghiuri de proteclie mari (proiectoare sau AIL public) este suficienta in scopul eliminarii acestui efect suparator. Tn privinla redarii culorilor nu se pun problema speciale motiv pentru care se aleg sursele de lumina cu eficacitate luminoasa cat mai ridicata, cum ar fi lampile cu vapori de sodiu.

12.2.6. lluminatul publicitar


~de

reclami

caractertstlclle slstemelor de llumlnat destinate platformelor ,1 spa1:111or mart deschlse


Sistemele de iluminat se pot realiza cu surse punctiforme: A - de putere mica, uniform distribuite !?i montate pe stalpi de inallime obi!?nuita in iluminatul public (8 ... 12 m); 8 - concentrate in baterii de reflectoare montate pe stalpi inalli (20 ... 30 m !?i mai mult). Varianta 8 reprezinta o solulie mai economics !?i, deseori, funclionala, amplasarea pe stalpii inalli specializali sau comuni cu alte destinalii nederanjand procesul tehnologic sau utilajele de pe platforms !?i permiland o iluminare relativ uniforms (printr-o orientare convenabila a proiectoarelor utilizate). De exemplu, in cazul platformelor energetice, stalpii de paratrasnet se pot utiliza, in comun, !?i pentru montarea bateriilor de proiectoare. Accesul Ia bateriile de proiectoare de pe stalpii inalli trebuie asigurat prin scari protejate impotriva caderii, in a!?a fel incat reglarea !?i intrelinerea surselor !?i a AIL se faca U!?Or !?i eficient. Sistemele de amplasare sunt, in general, determinate de natura !?i geometria spaliului deschis iluminat, preferandu-se fie 0 distribulie perimetrala, cand deschiderile nu depa!?esc 50 ... 100 m (fig. 1.12.33 a) fie o distribulie in incinta (uniforms sau neuniforma) determinata de condiliile specifice tehnologice (fig. 1.12.33 b).

12.2.5. Arii utilitare


Tn aceasta categorie se inscriu sistemele de iluminat exterior destinate !?antierelor, platformelor industrials deschise, parcajelor platformelor energetics (stalii de transformare de inalta !?i foarte inalta tensiune), exploatarilor carbonifere deschise, depozite de combustibil deschise !?.a.
I

Aspecte cantltatlve Nivelul de iluminare are, in general, valoarea de 20 lx, daca condiliile unor sarcini vizuale speciale nu impun alte niveluri mai ridicate, dar care insa nu depa!?esc 50 lx. Pentru !?Bntierele de construclii Ia care se lucreaza, in condiliile sistemului de iluminat electric, nivelurile de iluminare vor fi determinate de sarcina vizuala specifics (cofrare, asamblare armaturi, turnare betoane, lucrari de finisaje !?.a.). Aspecte calltatlve Tn general, problema calitalii iluminatului nu este atat de importanta in acaste sistema, nivelul exigenlelor fiind scazut. Astfel, pentru evitarea inconfortului produs de neuniformitatea iluminarilor, se recomanda menlinerea factorilor de uniformitate in limitele:

Firmele luminoase au rolul de a atenliona observatorul !?i de a-1 atrage, ele trebuind sa indeplineasca urmatoarele condilii: sa aiba emitanla uniforms, forma lor sa fie bine conturata !?i sa aiba o aparenta estetica corespunzatoare atat seara (noaptea), cat !?i ziua, !?i sa fie atractive prin forma culoare !?i contrast. Firmele luminoase se pot realiza in mai multe variante: tuburi mode/ate cu descarcare in gaze (cu coloana pozitiva), panouri luminoase de culoare alba sau galben nesaturat cu litere sau desene de culoare neagra (sau o alta culoare rece saturata), panouri luminate, tuburi de lumina, fibre optice $i LEDuri. Tuburile mode/ate cu descarcari au urmatoarele avantaje: varietate mare a culorilor ce se realizeaza prin amestecuri de gaze, modelare U!?Oara dupa forma dorita !?i luminanle mari ceea ce le face U!?Or vizibile de departe. Dezavantajele lor constau in alimentarea Ia tensiuni inalte (cu transformatoare specializate amplasate in apropiere) !?i in faptul ca structura lor arata mult mai putin favorabil ziua decat noaptea. Tn fig. 1.12.34 sunt date detalii privind modul de realizare a firmelor din tuburi modelate. Astfel, variantele a, b !?i c dau o imagine laterals de noapte neconturata, spre deosebire de , variantele d, e !?i f, a caror imagine este
!
.---------~~-------------.

sa

~__ . --~

)( )(
_

~ __ _100

-!- so I

Fig. 1.12.32. SIL pentru Jeturt lndlnate.

Fig. 1.12.33. SIL pentru artl utllltare.

Fig. 1.12.31. SIL pentru un Jet vertical .. Jeturt cu pulverlzare.

----

0 0 TI Lf
0

Flg.l.12.34. Profile utllzate pentru llterele flrmelor lumlnoase

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


imbunatatita ziua t?i noaptea, iar varianta g asigura o imagine de noapte foarte buna (tubul fiind ingropat, nu poate da imagini laterale suparatoare). Ecranarea tubului in varianta h t?i conturarea literei prin efectul de silueta conduc Ia o imagine atractiva. Utilizarea ca ecran a unui material alb perfect difuzant pe fondul intunecat (varianta i) da o imagine placuta atat ziua cat t?i noaptea. De mentionat ca, in cazul ultimelor variante, confectionarea firmelor luminoase este mai scumpa. Panourile luminoase se executa din material plastic opal pe care sunt structurate literele sau desenul publicitar. Ele au marele avantaj ca pot utiliza Iampi fluorescente obit?nuite insa nu pot crea efecte deosebit de spectaculoase. Pentru ca emitanta panoului opal sa fie uniforma, lampile fluorescente trebuie sa fie suficient de dese, in functie de gradul de difuzie al materialului (se recomanda d = 2/3 a, conform fig. 1.12.35).

I. Sisteme de iluminat

e
-4--I

Fig. 1.12.35. Panou lumlnos destlnat unel reclame lumlnoase alb-negru.


>h/2 _ ____._
i

I
I
I

' ..c::i

Tuburile de lumina t?i fibrele optice Acestea nu satisfac in mod obit?nuit se pot folosi, in mod uzual, pentru con- necesitatile transmisiilor TV t?i de filmaturul luminos al unor structuri spatiale re color care necesita nivelurile minime de reclama. Fibrele optice creeaza as- orizontale t?i verticale indicate in tabelul pecte spectaculoase in anumite situatii 1.12.11. particulare. Distributia fluxului luminos al aparaPanourile sau reclamele luminate se telor de iluminat caracteristice (proieccaracterizeaza prin aceea ca sunt bine toare) este in exclusivitate directa. Cu vazute t?i Ia lumina naturala, imaginea cat sursa de lumina este mai departata de seara/noapte trebuind sa fie simila- de teren, cu atat fluxul luminos va fi ra, dar mai atractiva. Ele se pot realiza mai concentrat intr-un unghi solid mai ' in planul fatadei unei cladiri sau in plan mic pentru o eficacitate mai mare a , perpendicular pe aceasta. sistemului. Tn continuare se prezinta cateva siste; me pentru iluminatul acestor reclame: Aspecte calltative - panou publicitar care are Ia baza o Distributia luminantelor in planul de mica suprafata orizontala (A) reflec- desfat?urare a activitatii sportive este tanta (fig. 1.12.36 a); controlata prin factorii de uniformitate - panou publicitar iluminat cu mici pro- : a iluminarilor: U 1=Emin/Em !$i iectoare cu emisie intr-un unghi solid U2 =Em;/Emax indicati in tabelele 1.12.10. mare (fig. 1.12.36 b); t?i 1.12.11. - litere iluminate prin efect de silueta ' Distributia luminantelor in campul vi(fig. 1.12.37). zual al jucatorilor pune probleme deo, ; sebit de dificile, orbirea directa produ12.2.7. Terenuri de sport sa de sursele de lumina cu luminanta ridicata practic imposibil de evitat. ToSistemele de iluminat destinate tere- ' tut?i, se poate realiza o diminuare acnurilor de sport trebuie sa realizeze ' ceptabila a inconfortului adoptand uratat conditii optime de vizibilitate pen- matoarele masuri: tru jucatori, in at?a fel incat mediul lu- - AIL cu unghi de protectie mare; minos sa asigure rapiditatea t?i precizia - se alege inaltimea de montare a suractiunilor specifice sportului practicat, ' selor destul de mare pentru ca acestea sa se situeze Ia periferia campucat t?i posibilitatea urmaririi sportivilor, lui vizual sau chiar in afara sa (orizonin conditii optime, de catre spectatorii tal t?i paralel cu directia de actiune prezenti in tribune. sau joe); Din punct de vedere estetic, SIL trebuie sa fie integrat in ambianta arhitectu- - sursele de lumina se grupeaza (concentrate) sub forma de benzi sau rala. Pentru manifestarile sportive transpuncte incat numarul de surse vizibil mise prin televiziune Qn direct t?ilsau prin intr-a anumita directie sa fie minim. inregistrari), SIL vor asigura exigentele Pentru spectatori, problema este mai necesare realizarii unor imagini de inalta calitate (nivel de iluminare mai mare t?i o putin dificila, pozitia acestora din tribufoarte buna redare a culorilor). ne (in special cei amplasati Ia inaltime mare) oferind, in mod obit?nuit, o protectie vizuala corespunzatoare. Aspecte cantitatlve Tn tabelul 1.12.10 sunt indicate niveCuloarea luminii produsa de surse lurile de iluminare medie orizontala ! impune exigente deosebite pentru tepentru diferite categorii de sporturi. l renurile cu spectatori t?i cu transmisiuni TV sau filmari color. Tn aceste conditii este necesara asigurarea unui indice general de redare Ra > 80, ceea ce coFLORE respunde lampilor cu descarcari in va; pori de mercur de inalta presiune t?i I adaosuri cu halogenuri (MH). Pentru Flg.l.12.37. Slstem de lluminat I antrenament t?i divertisment redarea nu pentru lltere vertlcale llumlnate I mai este necesara, sursele cu vapori n efect de sllueti: 1 - alb mat. de sodiu de inalta presiune fiind satis1
1

1'-

3c

1
.T

CAMERA
T

-~-j,_ __ ___ _J._~__J.

z.J~~
c/2 b

1-r~ A~

SISTEME DE ILUMINAT PENTRU STADIOANE

c/2

j.___g __ J

1 I
I
LINIARA (2 BENZI)

AMPLASARE .___L_A...,.TE_R_ALA _ _,----J

II

1
I

AMPLASARE .____CO_M_B_IN_A_TA _ __,

II

AMPLASARE TN CELE COLTURI

I
41

Flg.l.12.38. Slsteme de llumlnat pentru panouri publlcltare vertlcale:


a - SIL de sus; b - SIL de jos.

1 I I1

CONCENTRATA (IN PUNCTE)

Flg.l.12.38. Claslflcarea SIL destinate stadloanelor.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


Aceasta reprezinta avantajul unei amplasari independente de sistemul constructiv al stadionului. lnaltimea de montare se determina in functie de unghiul complementar de incidenta (EI ~ 25) , a!;)a cum rezulta din fig. 1.12.39 b. In acest caz trebuie asigurat accesul simplu pentru montarelintretinere (pe scari sau cu ascensoare). SIL destinate stadioanelor de antrenament !;)i divertisment necesita o rezolvare mult mai simpla. Astfel, solutiile utilizate sunt realizate cu baterii cu surse concentrate pe piloni in cele 3 variante din fig. I. 12.41. In aceste variante stalpii pot fi montati foarte aproape de teren (1,5 ... 5 m), inaltimea de montare fiind mult mai mica (15 ... 20 m) !;li rezultand din conditia unghiului complementar de incidenta (EI ~ 25). Pentru amplasarea bilaterala sau liniara sunt recomandate proiectoarele cu

facatoare !;)i deosebit de eficiente. In i Amplasarea liniara sau pe contur retabelul 1.12.10 se dau atat indicii de re- prezinta o solutie functionala !;li estetidare, cat !;li temperaturile de culoare ca, putand fi integrata armonios in sorecomandate. lutia arhitecturala de ansamblu. SisteModelarea mingii (Ia jocuri) ca !;li a mul corespunde realizarii stadioanelor sportivilor se realizeaza printr-o ilumi- de mare capacitate, cu copertina in zonare verticala ridicata Ia valorile indi- , na spectatorilor. Sectiunea prin tribuna cate Ia 3.2. Aceasta se obtine prin unui astfel de stadion este prezentat in montarea laterala a AIL fata de teren fig. 1.12.40 a. (in linie sau concentrat). lntegrarea estetica in arhitectura sta: dionului se poate face cain fig. 1.12.40 caractertstlclle slstemelor de ! b, ce reprezinta o sectiune laterala prin partea construita a stadionului. AIL llumlnat destinate terenurtlor de sport Varietatea sporturilor determina o va- care formeaza banda luminoasa (1) rietate de SIL specifice, in general, fie- sunt montate in copertina, putand fi incarei activitati sportive corespunzandu- tretinute !;li orientate din coridorul tehi o anumita solutie. Desigur, exista !;li nic de acces. Se observa, de asemeprevederi comune ca, de exemplu, nea, AIL destinate iluminatului tribunepentru sporturile ce se desfa!;)oara pe lor (2, 3 !;li 4). Utilizarea surselor de lumina montate un stadion (fotbal !;li rugbi), sistemul de iluminat fiind unic. In cele ce urmeaza concentrat in baterii de AIL specializasunt descrise principalele sisteme !;li te constituie o solutie economica !;li functionala, dar mai putin estetica. solutii specifice terenurilor de sport.
1
1

Din punct de vedere functional, sta- , - Stadioane dioanele pot fi destinate, in exclusivitate, jocurilor (fotbal, rugbi) sau jocurilor ' !;)i atletismului. In mod obi!;)nuit SIL sunt similare. SIL caracteristice sunt indicate in fig. 1.12.38, iar schema in plan a acestor amplasari poate fi urmarita in fig. 1.12.39. Amplasarea laterala prezinta avantajul unei bune uniformitati a iluminarii verticale, favorabila modelarii corespunzatoare a mingii indiferent de pozitia acesteia.
1

[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l

Flg.l.12.39. Schema in plan a amplasirii AIL pentru stadloane:


a - amplasare latera/a pe doua benzi; b - amplasare in 4 colturi.

Flg.l.12.41. SIL pentru terenuri de antrenament fl divertisment.

Fig. 1.12.40. Sectiune prtn b1buna stadlonulul: a - sectiune transversa/a in ansamblu; b - detaliu; 1 - AIL destinate iluminatului terenului; 2, 3, 4 - AIL destinate iluminatului tribunelor; 5 - camera lV.

a b Fig. 1.12.42. SIL pentru terenurt de tenls cuplate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


fascicul rectangular care vor acoperi menea, culoarea deschisa a mingii bine terenul $i tu$91 e, iar pentru ampla- (alba sau galbena) de reflectanta mare sarea in 4 colturi sunt preferabile cele vazut~ pe fondul relativ lnchis al terecu fascicul circular care genereaza nurilor (ro!i)u, verde etc.) sau al supra"pete" de lumina eliptice, ce vor aco- fetelor verticale aflate pe laturile mici peri corespunzator terenul. ale terenului ce trebuie ofere con- Terenurile de rugbi se caracterizea- trast de culoare sau de luminanta. conza prin cateva aspecte diferite fata de stituie factori ajutatori in realizarea unor cele de fotbal !;li anume: prin dimensi- conditii corespunzatoare de vizibilitate unile $i zonele de interes (tu!;>e de ca- pentru jucatori !;li spectatori. pat $i pflrti). Ca $i Ia celelalte sporturi, este imAvand in vedere aceste caracteris- portanta realizarea unei iluminari vertitici, SIL se amplaseaza lateral, in apro- cale capabile sa dea relieful necesar pierea terenului, utilizandu-se 3 sau 4 (modelarea) mingii $i distingerea corecstalpi pe o latura, montati nesimetric. ta a fileului. Tnaltimea stalpilor se determina, ca $i SIL cu amplasare laterala a unor mici Ia terenurile de fotbal, recomandandu- baterii de proiectoare satisfac exigense un unghi ~ 25. Daca constructia tele mentionate, utilizand cate 4 sau 6 tribunelor o permite, stalpii pot fi apro- stalpi de 10 ... 12 m pentru doua terepiati pana Ia 5 m de tu~ laterala. Sur- nuri cuplate (fig. 1.12.42). sele de lumina utilizate pot fi Iampi cu . - Piscinele in aer fiber cu bazine de mercur de lnal~ presiune cu adaosuri inot destinate concursurilor sportive, de halogenuri metalice MH {in cazul . jocului de polo pe apa, sariturilor de Ia transmisiilor lV sau filmarilor color) sau trambulina $i baletului acvatic necesita Iampi cu vapori de sodiu de inalta SIL electric destinate continuarii activipresiune pentru terenurile obi!;>nuite $i tatii Ia lasarea l ntunericului. de antrenament. Sistemul de amplasare laterala cu - Terenurile de tenis se ilumineaza ti- sursele concentrate pe stalpi este sonand seama de dimensiunile mici ale lutia uzuala $i eficienta din punct de mingii de tenis, viteza mare de circula- vedere functional $i economic. 0 astfel tie a acesteia $i de pozitia, In permanenta. variabila a jucatorului. De ase-

I. Sisteme de iluminat
j de rezolvare este
prezentat~ in fig.

, 1.12.43 pentru un bazin olimpic cu lunPentru a evita reflexia suprafetei apei de orbire reflectat~). , este necesar un unghi de incidenta (i) ! cat mai mic, ceea ce conduce Ia o inal: time de montare mai mare decat Ia alte : sporturi (15... 35 m), in functie de ln~l : timea tribunelor, In a~ fel incat nu ! fie coliniare cu raza vizuala a spectato: rului eel mai dezavantajat. : Pentru diminuarea efectului de orbire ! reflecta~. ca ~i in cazul piscinelor acoi perite, se poate utiliza cu succes ilumii natul direct al apei din peretii bazinului. : - Patinoare pentru hochei SIL este determinat in functie de di: rectia jocului de hochei, fiind indicata ; amplasarea lateral~ pe stalpi inalti (fig. i 1.12.44) care realizeaza ~i evitarea orbi, rii reflectate ce poate fi produsa de suprafata ghetii (unghiurile de incidenta fie suficient de mari pentru : trebuie I protejarea spectatorilor). Pentru o buna ! uniformitate a ilumin&ilor ~i evitarea ! orbirii reflectate, se recomanda siste! mul cu AIL uniform distribuite, ampla! sate deasupra patinoarului, suspendate ! eventual pe retea de cabluri. Acesta realizeaza conditii bune de joe ~i vizibilitate atat pentru spectatori cat !;li pentru jucatori. - Pistele de ciclism necesi~ conditii : de vizibilitate pentru sportivi $i pentru ! spectatori. . Daca pista este descoperita, se utili: zeaza un sistem perimetral, uniform i distribuit, pe stalpi, in a~ fel incat ! spectatorii din tribune nu fie expu~i : orbirii directe fiziologice. In mod uzual : inaltimea stalpilor (h) este eel putin : egala cu latimea pistei sau mai mare, iar distanta (d) dintre stalpi va fi ' d = (1...1,5) h. Pentru terenurile de antrenament stalpii se pot amplasa chiar langa pis~. iar pentru cele cu tribune, in spatele acestora, caz in care inaltimile se maresc. - Partiile de schi $i bob. 'I De!;>i, de regula, concursurile de schi $i bob se desf~!i)oar~. in conditii obi~ i nuite, ziua, totu!;>i exis~ SIL electric u~ tilizate in cazurile speciale (de exemplu, cand temperatura In timpul zilei ! este prea ridicata datorita insolatiei). Tn : general, SIL pentru o partie de schi esf te asemanator celui destinat unei cai : de circulatie (sistem cu puncte de lu; mina uniform distribuite situate Ia o Jl naltime de 6 ...8 m $i Ia o distanta de 25... 30 m). Stalpii de sustinere se 1 . monteaza Ia eel putin 1,5.. . 2 m de elementele de protectie aflate pe margi1 i nea pistei pentru evitarea accidentelor. ; Trambulinele de schi reprezinta un caz : particular al c&ui SIL se realizeaza prin I ~iruri luminoase montate in balustradeII

~ gimea de 50 m.
(produc~toare

sa

sa

sa

I!)

,...

II

sa

Flg.l.12.43. SIL pentru o plsclnl ollmplci.

F1g. 1.12.44. SIL cu amplaaare bllal8rall cu 8 stAipl, deatlnati unul pallnoar.

Fig. 1.12.47. SIL pentru un peron AIL 1x . acoperit reahzat cu cu amp fluorescente tubulare montate paralel I . ---' ~,__ _c ::.:u ::....= d:.:. ire -=qi =a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:.... .----------------,

Fig. 1.12..45. Trambulna de schl llumhrtl cu "rurt de AIL cu LF montate sub balustradi.

Fig.l.12.48. SIL - spelll de...._. cu ~ z~ .. umbri clntre

. - . CNJU]{l
de
vagoane.

L __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _

..,~

I. Sisteme de iluminat
le laterale, realizate cu AIL echipate cu Iampi fluorescente (fig.l.12.45). Pentru partiile de bob construite sub forma unui !;lant cu adancime variabila, AIL se amplaseaza intotdeauna pe partea interioara a curbelor, pentru a evita atingerea lor accidentala Ia coborarea bobului (fig. 1.12.46). AIL se indesesc Ia curbe pentru a oferi conditii mai bune de vizibilitate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


proiectoare pe stalpi de inaltime mare. Slstemele de llumlnat destinate Tn general, se monteaza baterii de porturtlor maritime sau fluvlale proiectoare in dispozitie bilaterala, fata Acestea au rolul de a asigura incarcarea !;li descarcarea navelor, circulatia in fata. Tn cazul unui numar mare de linii, ma!;linilor de transportat sau ridicat, cirpentru a evita mic!;lorarea coeficientului culatia pasagerilor. de umbrire, se introduc stalpi !;li pe zoNivelurile de iluminare recomandate na mediana. Datorita volumului vagoa- variaza intre 5 !;li 10 lx, iar pentru zonenelor !;li reflectantei foarte mici a supra- le de circulatie a pasagerilor intre 20 !;li fetei acestora, intre ele apar zone de 30 lx. umbra foarte pronuntata, a!;la cum se Sistemele de iluminat pentru zonele vede !;li in fig. 1.12.48. de incarcare-descarcare (danele portu- Liniile de primire $i expediere ale lui), in functie de marimea vaselor !;li trenurilor de calatori se echipeaza cu danelor respective, pot fi cu: un sistem uniform distribuit realizat cu - AIL uniform distribuite (ca in iluminaAIL amplasate pe stalpi de inaltime tul public cu inflltimi ale stalpilor de mica (ca in iluminatul public) echipate 8 ... 12 m); cu Iampi cu vapori de mercur de inalta - AIL concentrate in baterii de proiecpresiune. toare ca in cazurile spatiilor mari, - La liniile de primire $i expediere a descoperite, montate pe stalpi inalti trenurilor de marfa, zona liniilor de made 25 ... 30 m. nevra, zona de incarcare !;li descarcare, Sistemele de iluminat ~i semnallzain functie de deschiderea spatiului, se re destinate aeroaomurilor utilizeaza fie sisteme uniform disAceste sisteme reprezinta un caz tribuite, fie concentrate. i particular al spatiilor mari, descoperite, - Grupele de primire $i expediere ale care impun exigente deosebite. Tn triajelor, zona de acumulare a vagoa- functie de zona iluminata, exista doua nelor !;l.a. se echipeaza, de asemenea, categorii de sisteme de: in functie de deschidere cu unul din ~---6 cele doua sisteme mentionate. Zona de impingere (ascendenta) se 0 echipeaza cu un sistem de iluminat uniform distribuit. Varful pantei este pre0 o~ vazut cu iluminat local cu un proiector 5 g = montat pe cabina !;li orientat catre va0 0 gon. Partea descendenta !;li zona ma0 g 0 = cazurilor se echipeaza cu un sistem de g._____ f - - - - - - - - 4 iluminat cu baterii de proiectoare mon= g 0 0 tate pe stalp. 0 0 Atat in functionarea normala, cat !;li in ---3 0 regim tranzitoriu, sursele de lumina uti0 0 0 0 lizate trebuie sa aiba o culoare aparen0 0 = ta care sa evite confundarea acestora 0 0 0 0 cu orice semnal luminos specific acti0 vitatilor desfa!;lurate. 0 0 Datorita acestui considerent, lampile cu vapori de sodiu de joasa !;li inalta 2 presiune se utilizeaza in a!;la fel incat sa nu poata fi confundate cu semnalele luminoase specifice. Din acest motiv, ,.________ ____ sunt preferate lampile cu vapori de mercur care au spectre mult diferite de culorile de semnalizare. Sursele de luI I mina ce se afla pe directia semnalelor luminoase se ecraneaza pentru camecanicul de locomotiva sa fie protejat impotriva orbirii directe fiziologice, conditie importanta pentru distingerea corecta a semnalizarii tehnologice. Deprecierea sistemului de iluminat in zona cailor ferate cu tractiune cu aburi Flg.l.12.48. Slstemele de llumlnat de este mult mai accentuata decat Ia alte semnallzare destinate unel plste de sisteme de iluminat exterior, datorita aerodrom: degajarilor de fum !;li gaze de ardere. 1 de apropiere; 2 - de prag; Datorita acestui considerent, factorii de 3 - a zonei de contact; 4 - axial; mentinere ce se for lua in calcul vor fi 5 - lateral de marcare; 6 - de marmai scazuti (M, = 0,5 ... 0,6) pentru a care a sfar!;litului pistei. compensa acest dezavantaj.
1

12.2.8. Giri, triaje, porturi, aeroporturi


SIL aferente acestor arii au aspecte comune din punct de vedere cantitativ !;li calitativ cu cele ale spatiilor utilitare. Fac exceptie sistemele de semnalizare luminoasa a aeroporturilor (piste decolare/aterizare). Tn continuare se pun in evidenta aspectele specifice. - Sistemele de iluminat destinate gari/or $i triajelor de cale ferata Deoarece activitatea pe caile ferate este permanenta, sistemele de iluminat trebuie sa asigure desfa!;lurarea traficului in conditii de securitate Ia lasarea intunericului. De asemenea, trebuie asigurata manevrarea trenurilor, intretinerea acestora, a cailor ferate !;li anexelor, precum !;li circulatia calatorilor in incinta garii. Nivelurile de iluminare minime in zonele de circulatie a calatorilor sunt de 15 lx (in plan orizontal) !;li de 10 lx (in plan verical). Pentru zonele liniilor, macazurilor !;l.a. acestea variaza intre 1 !;li 3 lx, iar pentru spatiile de triaje, intre 1 !;li 30 lx conform normelor romane!;lti. - Sistemele de iluminat destinate peroanelor acoperite se realizeaza prin AIL liniare montate paralel cu directia de circulatie sub copertina !;li distribuite neuniform, in a!;la fel incat nivelurile din zona de acces in tren sa fie mai mari (fig. 1.12.47). Tn cazul peroanelor neacoperite se utilizeaza AIL uzuale in iluminatul public, montate pe stalpi de inaltime mica (tronconice, sferice sau alte forme), echipate cu Iampi cu vapori de mercur de inalta presiune. Nu este recomandabila utilizarea lampilor cu vapori de sodiu pentru a nu fi confundate de departe cu culoarea verde utilizata in semnalizarile feroviare. Pentru pasajele pietonale se utilizeaza, data fiind inaltimea redusa, acela!;li tip de aparat de iluminat !;li sursa. Tn cazul in care, constructiv, este posibil, AIL se integreaza intr-un plafon dublu. Solutia este estetica !;li functionala, dar mai scumpa. - Sistemele de iluminat destinate zonei cailor ferate se realizeaza, in functie de marimea deschiderii sau spatiului de triaj, cu puncte uniform distribuite (deschideri mici), pe stalpi mici, sau concentrat cu baterii de

!
j

:
I

'

- - - - - -

= = =

= = =

=._ -----

""' - = = = = =

--

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


a) semnalizare !;li b) circulatie; stationare !;l.a.; a) Sistemele de iluminat de semnalizare pentru pistele aerodromurilor trebuie sa asigure conditiile de aterizare sau decolare in conditii de securitate !;li ghidajul vizual pentru apropierea, aterizare !;li parasirea pistei catre stationare. Ghidajul vizual, conditie esentiala de securitate, se obtine prin forma AIL, amplasarea !;li culoarea acestora. Oat fiind caracterul international al zborurilor, sistemele destinate pistelor sunt reglementate prin normele internationals elaborate de Conventia lnternationala pentru Aviatia Civila (ICAO). in fig. 1.12.49 este data amplasarea, in plan, a sistemelor de semnalizare caracteristice unei piste complete. in functie de categoria pistei o parte din sistema pot lipsi. b) Sistemele de iluminat destinate suprafetelor de circulatie !;li stationare a avioanelor sunt necesare pentru asigurarea functionarii permanents a aerodromurilor, avand urmatoarele scopuri de asigurare a: - iluminatului necesar pentru manevrarea aparatelor de zbor Ia sol; intretinerii curente; - securitatii !;li supravegherii aerodromului; - circulatiei pasagerilor, bagajelor !;li vehiculelor de intretinere. Nivelul de iluminare in plan orizontal, in functie de zona considerata, este de 20 ... 50 lx; iar eel vertical, de 5 ... 50 lx. lluminarea verticala impusa pe zonele de circulatie !;li de intretinere se realizeaza, de regula, printr-un iluminat suplimentar cu proiectoare. Nivelul de iluminare, in ansamblu, trebuie sa descreasca de Ia locul de parcare a avionului, pista de circulatie pana Ia pista de decolare, pentru a asigura adaptarea vizuala a pilotului. Orbirea directa fiziologica trebuie evitata pentru a asigura conditii de vizibilitate !;li securitate pentru: pilotii aparatelor ce circula Ia sol; pilotii aparatelor care se apropie; controlorii de trafic (din turnul de control); personalul de intretinere !;li securitate al aeroportului. in acest scop se utilizeaza proiectoare echipate, de regula, cu ecrane laterale, orientate corespunzator fata de sensurile de circulatie !;li montate Ia o inaltime suficienta pentru a asigura protectia vizuala. inaltimea de montara a unui proiector este normata prin regulamentul international ICAO, in functie de distanta pana Ia pista de zbor. Stalpii inalti folositi pentru proiectoare nu trebuie sa fie masivi !;li sa constituie un obstacol vizual pentru piloti !;li personalul de control, amplasamentul !;li alegerea tinand seama !;li de considerentele este-

I. Sisteme de iluminat

tice de ansamblu. La sistemele de ilu- in utilizarea All echipate cu mai multe minat destinate circulatiei, stationarii surse de lumina care pot fi actionate sau manevrarii aparatelor de zbor nu independent. Dezavantajul principal al se impun conditii de redare a culorilor. acestei solutii este gabaritul AIL care ar Din acest motiv se prefera Iampi cu trebui sa contina 2, 3 sau chiar 4 surse de eficacitate luminoasa foarte mare lumina !;li aparatajul anex. (Iampi cu vapori de sodiu). 0 alta posibilitate este reglarea fluxului luminos emis de AIL prin utilizarea fie a unui circuit balast-serie (fig. 1.12.51), fie a 12.3. Comanda manuali unor regulatoare speciale. Principiul aces'i automatA a sistemelor . tui circuit este inserierea, in circuitul lamde iluminat exterior pii, a unui dispozitiv aditional cu ajutorul Una din caile de reducere a consu- caruia se pot obtine reduceri ale fluxului mului de energie electrica in iluminatul exterior este comanda manuala !;li/sau automata a SIL. Evitarea risipei se y y. poate realiza printr-o conceptie ratio,1> nala !;li economica care sa permita o I exploatare in conditii optime atat din ---- . -- - --- - punct de vedere economic cat !;li teha nic. Astfel, se poate realiza, inca din fa- , za de proiectare, un sistem ce poate fi I sectorizat !;li/sau sectionat. in cazul iluminatului public, o solutie este reduceI H 'll 'll rea nivelului de iluminare odata cu scaI derea traficului, prin sectorizarea SIL. De exemplu, intr-un SIL public cu b amplasare tip bilateral fata in fata (x+y) Fig. 1.12.50. Exemple de sectorizare (fig. 1.12.50 a), sectorizarea se poate 1n SIL public: obtine prin conectare separata a sura - sectorizare bilaterala alternata; selor notate cu x !;li y in perioadele de b - sectorizare unilaterala. scadere a traficului. Se obtine astfel o distributie bilateraL2 L1 la alternata, Ia un nivel de iluminare redus cu aproximativ 50 % !;li Ia 50 % din puterea instalata. Chiar daca uniformitatea nu mai poate fi obtinuta, totu!;li, conditiile de circulatie sunt acceptabile in conditiile traficului scazut de noapte. De asemenea, solutia neceNe--sita un cost de investitie suplimentar. in fig. 1.12.50 b este data o varianta Fig. 1.12.51. Reglarea fluxulul cu economica din punct de vedere al in- ' .___aJ_uto_ru_lcl_rcu_ltu_lu_l_ba_last __ se_rl_e_._ _, vestitiilor care transforma amplasarea lluminare relativa [%) bilaterala, fata in fata (x+y) intr-un sistern redus unilateral (x sau y) cu deza100 vantajul unei neuniformitati transversaReducere le mari. De Ia caz Ia caz, conditiile de poter,tijil~ proiectare specifice vor duce Ia alege- ' 50% rea solutiei corespunzatoare. in general I Nivel insa alegerea sistemului de iluminat : de iluminare public !;li a celui de alimentare trebuie i ,.. coordonata intr-o conceptie sistemica, 06.00 08.00 18.00 22.00 tehnico-economica. [Ora] in functie de frecventa traficului, de luFlg.l.12.52. Reducerea llumlnirll minanta fondului !;lilsau a mediului sau de pe tlmp de noapte cu 50 %. nivelul de iluminare, o alta solutie consta
---

'Y ,x

'x

_iL 11 JJ--l[
-----

JJ x

--

--

'

'x

l!'

x x

_fj

rr

--

%1

OJ

___

Retea de joasa tensiune lluminat public Celula 1


. _ 1_ _

__,1--~--- Amplificator Aparat conectare

Celula 2 ----,f(rezerva) ' - - - - - '


.-I

Flg.l.12.53. Comanda automati a SIL rutier.

1. Sisteme de iluminat
luminos de pana Ia 50 % Ia lampile cu vapori metalici (cu exceptia celor cu vapori de sodiu de ihalta presiune Ia care fluxul poate fi redus pana Ia 35 %). Datorita caracteristicilor aparatajului anex, specific ~i naturii c:Jescarcarii, orice actionare i~i are efectul dupa 3... 10 minute de Ia initiere. Regulatoarele speciale ofera, prin intermediul unui microprocesor, posibilitatea reglarii fluxului luminos intre 0 ~i 100 % in functie de tipul de lampa, volumul ~i natura traficului, structura imbracamintei asfaltice, in sensul pastrarii caracteristicilor luminotehnice care intereseaza (uniformitate, reducerea orbirii, ghidajul de optic etc.) cu un consum de energie redus. in fig. 1.12.52 este prezentata variatia iluminarii unui drum public pe durata unei zile utilizand una din metodele de

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


reglare de mai sus. in cazul celorlalte sisteme de iluminat exterior (pentru tuneluri rutiere, trafic pietonal, arii mari de lucru ~i/sau functionale, decorative) se recomanda actionarea pe zone, comanda automata putandu-se realiza in functie de nivelul de iluminare, timp etc). Trebuie mentionat faptul ca, in sistemele de iluminat rutier din tarile dezvoltate, nu se adopta, in mod curent, reglarea fluxului luminos. Aceasta se aplica, de regula, pe caile de circulatie secundare, aleile pietonale ~i iluminatul din parcuri. Comanda SIL rutier se realizeaza automat, Ia lasarea intunericului, prin sistemul automat prezentat in fig. 1.12.53. Comanda iluminatului de paza/secu- . ritate se realizeaza, de asemenea, automat (cu fotocelula). Comanda automata a SIL de reducere a nivelului de iluminare se practica noaptea, dupa o anumita ora, prin sectorizarea ~i scaderea tensiunii de alimentare (in functie de sursele de lumina ~i de componentele aparatajului electric). Sistemele de iluminat exterior destinate activitatilor sportive se recomanda a fi proiectate cu actionare in trepte in functie de tipul activitatii: intretinere, pregatire fizica, antrenament, competitie nationala, internationala, transmisie TV color sau inregistrare pe pelicula. Alegerea tipului de comanda este influentata de multi parametri, astfel incat devine un proces complex care, bine rezolvat, conduce Ia rezultate economice importante.

1. Sisteme de iluminat
tie marita din partea conducatorului auto, in scopul depistarii eventualelor obstacole in timp util pentru a le evita. Cazurile particulare sunt: curbele, pantete, intersectiile (drumuri !?i cai ferate). treceri de pietoni, poduri, parcari. Zone In curba ale arterelor de circulatie in zonele de curbura ale !?OSelelor, dispunerea AIL se face astfel !neat sa fie asi~urata, preferential, ghidarea vizuala. In cazul in care raza de curbura a drumului este r > 300 m, SIL se realizeaza tratand aceasta zona in curba ca un aliniament drept. Pentru zone cu raza de curbura mica, r ~ 300 m, se adopta solutia amplasarii unilaterale a AIL pe partea exterioara a curbei, pentru a marca corespunzator zona arterei de circulatie (fig. 1.12.8 b). Amplasarea pe ambele parti ale drumului creeaza o imagine .12.8 a), derusuprapusa neclara (fig. 1 tanta pentru conducatorul auto. Amplasarea pe partea interioara poate conduce Ia accidente provocate de ie!?irea din artera, daca sursele de lumina sunt mascate privirii de obstacole, ca In fig. 1 .12.8 c (vedere) !?i 1.12.8 d (plan).

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


Observatorul 0 de Ia volan nu poate urmari vizual conturul clrumului prin urmarirea surselor de lumina. Se mentioneaza ca acest tip de ghidare vizuala i!?i indepline!?te rolul !?i in timpul zilei. Amplasarea AIL pe partea interioara a curbei se poate face numai in cazul in care conditiile existente in teren nu permit amplasarea AIL pe partea exterioara a curbei, dar marcarea curbei nu se realizeaza corespunzator, existand pericolul ie$irii de pe $Osea a autovehiculului. Daca artera de circulatie este foarte larga (I >1,5 h), atunci se impune utilizarea sistemului bilateral, fata in fata. Utilizarea SIL bilateral, alternat, poate produce confuzii !?i poate genera grave accidente de circulatie. Tn zona de curbura, pentru securitatea circulatiei este necesara cr9$terea nivelului luminantei cu eel putin 50 %, ceea ce se realizeaza prin reducerea distantei dintre stalpi, aceasta fiind cuprinsa intre 0,5 $i 0,7 d (d fiind distanta dintre doua aparate consecutive, pe aliniamentul in linie <teapta), in functie de raza de curbura, astfel incat conducatorul auto sa poata vedea, simultan, eel putin 3 puncte luminoase consecutive. Montarea AIL pe exteriorul curbei (stanga), atunci cand inainte de curba ele sunt montate pe partea dreapta, se face ca In fig. 1. 12.9. Orbirea ce poate fi produsa de AIL echipate cu surse de puteri mari !?i care se pot afla in campul vizual al conducatorului auto se evita daca se aleg AIL cu unghi mare de protectie !?i inclinare redusa fats de orizontala. Pentru realizarea unor conditii de contort vizual corespunzatoare, in cazul arterelor de circulatie in panta, este necesar ca distanta dintre AIL sa scada progresiv catre v~ul pantei, proportional cu unghiul de inclinare a pantei, pentru a realiza nivelurile de luminanta dorite. Pentru reducerea fenomenului de orbire, se utilizeaza AIL cu unghi mare de protectie, iar axul de simetrie al AIL este perpendicular pe suprafata $0Selei. - lntersectii Sunt zone foarte importante ale cailor de circulatie $i modul de realizare a SIL necesita o atentie deosebita din partea proiectantului in ceea ce prive!?te nivelul de luminanta. distributia luminantelor in plan util, alegerea AIL $i a surselor de lumina, amplasarea stalpilor. Atentionarea conducatorului auto aflat in aproierea unei intersectii se poate face in mai multe moduri: prin ridicarea nivelului de luminanta in intersectie, cu 50 % peste eel mai mare nivel de luminanta de pe arterele care se intersecteaza, prin utilizarea de AIL de tipuri diferite pe fiecare artera $i prin moduri de amplasare diferite a AIL pe strazile care se intersecteaza. Utilizarea de surse de culoare aparenta diferita pe strazile ce se intersecteaza sau Ia ie$irea din autostrada este un mod folosit uneori pentru orientare. in conditiile interiorului unui ora$,

r~~; r
~f.

r T--~ r

rt r
'

~-~~
-~~

1-~~ I
-- - - L

I I ~~ I ~~ I I ~~ I I '----- - - - _

I
I
-L--

I
i

I
- -L

.-I - ( I
a

a b c Fig. 1.12.8. SIL pentru eutostrlzl (~ transversali fl vedere In plan):


a - central; b - bilateral fats In fata; c - catenar.

J 1

r :=I:
04 4

Fig. 1 .12.7. SIL catenar (veclere).

d
Fig. 1.12.8. Ghldajul vlzual" curbe.

t:
Fig. 1.12.9. Arn.,a-ea In curbl a AIL

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


aceasta solutie poate avea doua efecte importante: necesitatea adaptarii cromatice vizuale (diferita in functie de individ) ~i degradarea uniformitatii cromatice a ambientului urban. inaltimea de montare, distanta dintre AIL, puterea ~i numarul surselor de lumina se vor determina prin calcul. Amplasarea stalpilor se face cat mai aproape de colturile intersectiei. in fig. 1.12.10 a, este reprezentata intersectia unei strazi principale cu o strada secundara; amplasarea stalpilor s-a fikut Ia colturile intersectiei, pe strada prin-

I. Sisteme de iluminat

cipala s-au utilizat tipuri de AIL diferite, . sarea stalpilor in spatiul verde pentru ' iar dispunerea AIL s-a facut diferit pe realizarea unei iluminari mai bune a ar cele doua strazi care se intersecteaza, . terelor de circulatie ~i utilizarea fluxului in functie ~i de latimea cailor. in functie luminos in totalitate. de tipul strazilor care se intersecteaza - lntersectii de drumuri cu calea fe~i de numarul lor se aleg solutii . rata sau alte linii meta/ice corespunzatoare (fig. I. 12.10 b ~i c). SIL destinate intersectiilor cu calea in cazul pietelor ~i al intersectiilor terata sau cu alte tipuri de linii metalice mari se utilizeaza stalpi inalti (20 ...30m) au rolul de a asigura securitatea desfa pe care sunt montate baterii de AIL, ~urarii traficului rutier ~i punerea in evi astfel incat sa se asigure o distribuitie denta a semnelor de circulatie care : uniforma a luminantelor in planul ~ose avertizeaza apropierea de acestea. Pe : lei. Atunci cand exista spatii verzi in o lungime de 33 m de Ia calea terata zona carosabila, se recomanda ampla- este considerata zona de securitate in . care se amplaseaza AIL, de o parte ~i .,.,--.u, de alta a liniilor metalice. in functie de . intensitatea traficului rutier, de latimea ' strazii ~i de numarul de linii de cale fe; rata se stabile~te solutia luminotehnica . corespunzatoare (fig. 1.12.11). - Treceri de pietoni Sunt zone ale arterelor de circulatie unde pericolul de accidentare a pietonilor, in conditiile lasarii intunericului, este mare. Se impune adoptarea unor solutii luminotehnice care sa atentioneze conducatorul auto asupra prezentei trecerilor de pietoni, semnalizate prin . semne de circulatie ~i marcaje rutiere. . Un SIL destinat trecerilor de pietoni a . bine realizat trebuie sa asigure: nivelul ; de iluminare mai mare cu 50 % decat pe restul arterei de circulatie, amplasa: rea corecta a AIL fata de trecerea de , pietoni ~i sensu! de circulatie, dirijarea ! fluxului luminos astfel incat pietonul sa ,_ fie observat (fig. 1 .12.12). - - - - - - - - - - - Poduri ' . Tn cazul podurilor tara suprastructura ; peste nivelul caii de circulatie, se utilii zeaza acela~i tip de SIL cu eel al arte; rei de circulatie in continuarea careia ! se atla podul. AIL se monteaza pe 1 stalpi amplasati dupa una din regulile ; prezentate anterior. AIL se mai pot ' monta in balustrada, mascat privirii. in 1 cazul podurilor cu suprastructura, se b utilizeaza elemente de constructie penRg. 1 .12.10. lntersecpJ de strlzl: tru a monta AIL suspendate pe cablu a - intersecfie simp/a, strazi inguste; b - intersectie simp/a, strazi largi; (axial sau catenar). c - intersectie multip/a; d - ie$ire din autostrada.

--- -~

..

" 1/3d

t d

1/Sd1
I
I

:
~!
I
I

33m

~It;: !! .
b

8/11d

...

i+'-.
...
u

- - 1/2d 1/4dl
I I I

33m

Fig. 1.12.11. SIL pentru lnter'aecJII de


l 112d

tlUI.

a
33m

...

drumurt cu llnll metallce:


d

. ~
!_

1/2d

33m

a, b - bilateral alternat cu 6 AIL pentru trafic intens; c - bilateral alternat cu 4 AIL pentru trafic mediu; d - idem, bilateral fata In fata; e - bilateral alternat cu 2 AIL pentru trafic redus.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


pendicular pe directia y=90. ; Valorile maxima recomandate de : norma CIE sunt date in tabelul 1.12.5. Este recomandabil ca sursele de lu. mina sa fie cu spectrul luminos apropi' at de eel al surselor din locuintele din zona. Se recomanda lampile cu descarcari in vapori de sodiu de inalta presiu: ne de putere mica sau lampile compac; te de culoare calda. AIL au forme variate in functie de zoj na (noua sau veche), cu distributii se! midirecte sau directe-indirecte (globuri 1 sferice sau aplatizate, tronconice ~i alte forme), montate pe stalpi, iar in zone vechi, chiar pe fatade.

- Spatii de parcare latie superioare, cAt ~i a celor aflate Ia Din motive de securitate ~i datorita partea inferioara. in completare, pentru necesitatilor de a executa anumite ma- asigurarea uniformitatii iluminarii in planevre cu automobilulln spatiul de par- nul util, se prevad AIL montate sub arcare, nivelul de luminanta ~i distributia terele de circulatie superioare. Echipaluminantelor trebuie sa fie apropiate de rea stalpilor se face cu AIL amplasate, cele ale cailor de rulare. Amplasarea intr-o distributie simetrica sau asimetristalpilor pe care sunt montate unul sau ca, in functie de necesitati. - Zonele rezidentiale doua AIL se va face In spatiul verde, daca acesta exista. T n caz contrar, amGaile de circulatie pentru astfel de plasarea stalpilor se va face astfellncat zone sunt de 6 ...7 m Iatime ~i se canu stanjeneasca conducatorul auto racterizeaza prin viteza de circulatie in manevrele de parcare. mica, astfel ca marimea de referinta va - Noduri din circulatia rutiera fi iluminarea. Cerintele AIL sunt: Sunt zone de mare iJ'11>(ll1an1A unde - detectarea obstacolelor aflate pe ~ea traficului rutier trebuie sa se drum de catre conducatorii auto, morealizeze fluent ~ in conditii de sigt.ranta. to sau cicli~ti; Pentru realizarea unor astfel de SIL - detectarea obstacolelor de pe trose utilizeaza stalpi de \'naltime foarte , tuare de catre pietoni; mare (20.. .40 m) cu mai multe AIL, - orientarea vizuala buna pentru a recunoa~te casele sau alte structuri; montate astfellncat sa asigure o iluminare uniforms atAt a arterelor de circu- - recunoa~terea trasaturilor fetei umane de Ia o distants acceptabila, penTabelul l.12.4. Valorlle recomandate tru protectie; pentru llumlnarea ortzontall [lx] Ia - aspectul placut ~i confortabil al zonei. h 1.5 m de Ia sol - nu se folosesc AIL de putere mare care Situatia zonei sa lumineze ~i In interiorul caselor. Nesigura f--:' __ _ Sigu!'_a ___ ,__ Pentru asigurarea majoritatii cerintecirculatie j circulatie lor sunt recomandate nivelurile de ilu5-10 .. .~~vent~ i rara minare orizontala - Ia h=1,5 m - din L___ _-.~.._ __;;, 5_ ___L I _ _.:..3---' tabelul 1.12.4. Pentru controlul distributiei luminanTabelull.12.6. Valortle rnaxlme pentru . telor se recomanda: lndlcele de lurnlnanCI. (l.A)114 (dupi CIE) - mentinerea uniformitatii generate In liValoarea 1na1t1mea mitele cunoscute (Emin/Em :a>,4); i admisa de montara - verificarea indicelui de luminanta I maxima a lui (LA)1'4 _ (LA)1'4, in care L este luminanta me3000 ~ 4,5m die [cd/m 2] pentru un unghi 4,5 < h s 6 ..... . 4000 y=85 ...90, iar A este suprafata ami-----. 5000 h>6 siva a AIL proiectata lntr-un plan per-

sa

12.2.2. Tunelwt

i tuneluri se fac tinand cont de o serie ! de caracteristici specifice care fac ca

Proiectarea

~i

realizarea SIL pentru

------

b Fig. 1.12.12. Amplasarea AIL - zonele trecerllor de pletonl: a- fan b- vedere nocturna.

; sistemele de iluminat destinate acestora sa fie tratate ca sisteme pentru spatii interioare. 0 caracteristica importanta este pre1 zenta suprafetelor reflectante (pereti ~i I plafon), de care trebuie sa se tina sea! rna in calculul nivelului de luminanj tafiluminare, constituind o componenta favorabila echilibrului luminos. I . Montarea aparatelor de iluminat se face Ia inaltimi m1 c1, astfel incat este : obligatorie utilizarea unor aparate de iluminat specializate care sa asigure o protectie optica corespunzatoare pentru conducatorii auto, aflati In mi~e i cu viteza mare de deplasare. Tunelul este un spatiu inchis pe o lungime foarte mare, in care exista degajari de gaze corosive, praf ~i umiditate. Echipamentul ce trebuie ales in realizarea sistemelor de iluminat trebuie sa prezinte un grad mare de protectie contra efectelor rezultate in urma acestor degajari. Tn general, tunelul se poate imparti in urmatoarele zone principale distincte de: acces, prag, tranzit ~i interioara. Zonele mentionate se regasesc ~i pe traseul de ie~ire din tunel atunci cAnd circulatia prin acesta se face In ambele sensuri. Daca circulatia este intr-un

r-- - A _c _ c_ es _ _ ___

Prag

Tranzit ~- ---

lnterio~---~~ire ; ____ Exteri?ID'a

___ _;

Flg. l.12.13. Seqlune cu zonele caractertstlce unul tuneL

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


singur sens, ie~irea din zona interioara se face numai prin doua zone: de ie~ire ~i exterioara (fig. 1.12.13). Zona de acces este zona aflata inainte de intrarea in tunel, unde ochiul observatorului aflat Ia volan recepteaza intrarea in tunel, de regula, sub un unghi de 20. Lungimea zonei este in functie de distanta de franare ~i depinde de viteza de circulatie. Pe aceasta zona a tunelului ochii conducatorului auto, ce se apropie de intrarea in tunel, sunt adaptati Ia un nivel de luminanta foarte mare (7000 ... 8000 cd/m 2 in zilele insorite). Daca tunelul este suficient de lung, astfel incat conducatorul auto sa nu poata vedea ie~irea din tunel, iar nivelul de luminanta din interiorul tunelului are o valoare foarte mica in comparatie cu nivelul de luminanta din exterior, impresia pe care o are observatorul de Ia volan aflat in zona de acces este de ,grota neagra" ~i acesta nu poate distinge nici un detaliu din interiorul tunelului. Pentru a mic~ora nivelul de luminanta de-a lungul zonei de acces, deci pentru o adaptare vizuala mai buna, se recomanda adoptarea uneia din urmatoarele solutii: - realizarea unui sistem constructiv de[cd/m 2]

I. Sisteme de iluminat

10000 3000 1000

- --

a lungul zonei de acces, din sticla arZona de tranzit este cea in care se mata, u~or transparenta (ecran conti- face adaptarea ochiului observatorului nuu) sau suprafete laterale cu reflec- de Ia un nivel de luminanta L20 Ia un niscazut de luminanta de tanta mica (p<0,2), combinate cu , vel ecrane semitransparente montate Lint= 10... 15 cd/m 2. Legatura dintre ludeasupra suprafetei de Ia intrare, minanta ~i tipul de adaptare a fast stapentru ecranarea luminii naturale, ~i bilita experimental ~i este redata in fig. care sa contribuie substantial Ia re- 1.12.14. Lungimea acestei zone depinducerea nivelului de luminanta in de de timpul de adaptare a ochiului ~i zona de acces; de viteza de deplasare, fiind aproxima- prevederea unei zone cu vegetatie , tiv 300 m pentru o viteza de 70 km/h. abundenta (arbori ~i tufi~uri) de-o Zona centra/a se gase~te in contiparte ~i de alta a zonei de acces, cu nuarea zonei de tranzit ~i lungimea aacelea~i efecte ca ~i in primul caz. cesteia depinde de cea totala a tuneluZona de prag este zona in care se lui. Se caracterizeaza, in general, prinnivel de luminanta face trecerea brusca, de Ia un nivel de tr-un luminanta foarte mare Ia un nivel de lu- Lint= 5 ... 10 cd/m 2, iar in conditiile unui minanta scazut. Pentru a face vizibil trafic ridicat ~i o viteza admisa in tunel conturul interior al tunelului ~i eventua- de 70 ... 80 km/h se recomanda un nilele obstacole aflate pe calea de rulare, vel de 15 cdfm2. nivelul de luminanta din zona de prag Catre sfar~itul tunelului exista ,in trebuie sa fie, aproximativ, 4 ... 10 % succesiune inversa" acelea~i zone ca din valoarea celui exterior, in functie de ! ~i Ia inceputul acestuia ~i anume zoneSIL adoptat. le de tranzit, de prag, de ie~ire, daca Lungimea zonei de prag depinde de tunelul este cu dublu sens. Diferenta viteza cu care se deplaseaza conduca- consta in faptul ca ochiul observatorutorul auto ~i este cu atat mai mica, cu lui se adapteaza mult mai u~or Ia nivecat viteza de deplasare este mai redu- luri mari de luminanta. le~irea din tunel sa; Ia 50 ... 60 km/h, lungimea acestei in timpul zilei ofera privirii un contrast zone va fi aproximativ 40 m, iar Ia o vi- negativ, dand imaginea de ,grata alba" teza de 100 km/h, lungimea zonei va fi stralucitoare, pe fondul careia obstacode 90 m. lele se vad in efect de silueta. Pentru a realiza o conturare mai buna a acestora, precum ~i pentru o adaptare vizuala "" , mai buna, se recomanda realizarea peLc ', x---,, ; retilor tunelului din placaje de culoare / \ I deschisa, lavabile, u~or de intretinut.
1 1

:::II
30 10
3

Aspecte cantltative
Nivelul de luminanta in planul caii de rulare este variabil in timp ~i/sau spatiu, in functie de caracteristicile luminii naturale (soare tara nori, cer acoperit, amurg, noapte) ~i in functie de nivelurile de luminanta recomandate pentru diferite zone, caracteristice tunelului. Pe zona de acces se recomanda adoptarea unei solutii de ecranare a luminii naturale (sisteme constructive cu lamele sau vegetatie abundenta), prezentate anterior. in zona de prag, normele internationale impun un nivel de luminanta care poate ajunge pana Ia 10 % din nivelul de luminanta exterior (ceea ce corespunde aproximativ unui nivel de iluminare de 10.000 lx -in cazul unei zile insorite, valoare mare, care necesita un consum energetic ridicat). Utilizarea sistemelor constructive de ecranare a luminii naturale are ca urmare o reducere a nivelului de iluminare in zona de prag (cu pastrarea acelora~i conditii vizuale) ~i implicit reducerea consumului energetic. Tot in scopul reducerii consumului energetic se poate utiliza un sistem, in care aparatele de iluminat au o distributie nesimetrica a

1L___
0
5

10

15

-----

20 [s]

Flg.l.12.14. Rel&1:1a dlntre lumlnantl " tlmpul de adaptare.


[%]
-

Fig. 1.12.15. Expllcatlvi asupra valorilor Lc, Ld, Lt.


Lc - luminanta cerului; Lt - luminanta fondului; Ld - luminanta drumului.

:
!

Lth --

-~

100 80 60

Ltr 40 ! I I 20

--Ltr

10 8 6 4
Linterior

2
-----~------~------~--

10

12

14

16

18

20 [s]

Fig. 1.12.16. Expllcatlvi asupra luminantel zonel de tra~e.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


reflexiei incintei tunelului. Aceasta contribuie Ia reducerea substantiala a fe! nomenelor de orbire psihologica ~i fiziologica ~i a efectelor negative ale i acestora asupra capacitatii vizuale a ; conducatorului auto. Redarea culorilor nu este un factor determinant in alegerea surselor de lumina. Ghidajul vizual este un factor important in realizarea sistemelor de iluminat destinate tunelurilor ~i o realizare co: respunzatoare a acestuia asigura o i desfa~urare in siguranta a traficului ru tier. Ghidajul vizual se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat in linii paralele cu axul drumului. in cazul existentei a doua sensuri de circulatie este necesara utilizarea eel putin a u: nui ~ir de aparate de iluminat pe fiecare sens, de preferat amplasat pe pial ton, in axul benzii de circulatie. : Fenomenul de palpaire este nedorit in tuneluri. Acesta apare atunci cand ~irurile de aparate de iluminat sunt discontinue in campul vizual al conducatorului auto sau datorita reflexiilor luminii pe suprafetele lucioase ale autovehiculelor. Acest fenomen se accen. tueaza, in special, in zona centrala unde aparatele de iluminat sunt mai rare. , Efectul de inconfort, generat de fenomenul de palpaire este apreciat prin ' frecventa (f) data de relatia: f=vls [Hz] (12.2.5) in care: v- este viteza de deplasare a vehiculului [m/s], s - este distanta dintre aparatele de iluminat [m]. Pentru fs2,5 Hz ~i f:<!15 Hz, fenomenul este neglijabil sau tara efecte negai tive asupra capacitatii vizuale a observatorului.
i
1
1

fluxului luminos ~i sunt montate in opo- 3000 ... 8000 cd/m 2, Ia nivelul recomanpentru zona centrala de zitie cu sensul de circulatie (sistem nu- dat mit ,counter beam"). Aceasta conduce 5 ... 15 cd/m 2. Datorita conditiilor de Ia o reducere a nivelului de luminanta contort vizual impuse, nivelurile de luminanta diferite, de Ia o treapta Ia alta treLth cu eel putin 20 %. Conform normelor CIE, L20 se deter- buie, sa se incadreze in limitele Ln_ 1 /Lns3/1, astfel incat sunt necesare 4 mina cu relatia: L 0 = yLc+PLd+EL, (12.2.1) sau 5 trepte de schimbare a nivelului de ir{ care semnificatiile luminantelor re- iluminare de-a lungul zonei de tranzit. zulta din fig. 1.12.15 (Lc=Lcer' Ld = Ldrum ~i L, = Lfond)' iar Aspecte calitatlve Distributia luminantelor este un facvalorile sunt date in tabelul 1.12.6, in functie de directia geografica de intrare tor calitativ important (ca ~i in cazul celorlalte cai rutiere) in stabilirea conforin tunel y, p ~i E [%] reprezinta procentele tului vizual. Verificarea uniformitatilor din suprafata cercului obtinut prin in- luminantelor in planul caii de rulare se tersectarea unghiului spatial corespun- realizeaza cu ajutorul factorilor de unizator unghiului plan de 20 cu planul formitate mentionati pentru evitarea orbirii psihologice. vertical tangent Ia intrarea in tunel Luminanta zonei de prag se determiDe remarcat ca prezenta suprafetelor na din tabelul 1.12.7 in functie de L20 ~i , reflectante (pereti, plafon ~i uneori calea de rulare, daca aceasta are o de SIL ales. Luminanta zonei de tranzitie, care re- reflectanta p :<! 0,3) are un rol pozitiv in prezinta o valoare descrescatoare, este uniformizarea luminantelor din plan util. Pentru evitarea orbirii fiziologice se data de relatia: Ltr=Lth (1,9+t)" 14 (12.2.2) recomanda AIL cu unghiuri de protecreprezentata ~i in fig. 1.12.16 ~i care tie corespunzatoare sau prevazute cu este functie de timpul de parcurs in zo- difuzoare. na de tranzitie (t) [s]. Pentru aprecierea orbirii psihologice Pentru zona centrala, nivelul de lumi- in campul vizual, determinarea indicelui nanta Lint se determina in functie de de cre~tere a pragului Tl se face cu redistanta de franare ~i trafic, fiind indi- latiile: cat, conform CIE, in tabelul 1.12.8. TI=65Lv JL~B (pentru Lms5 cdfm2) in fig. 1.12.17 este indicata distanta (12.2.3) de franare in functie de viteza de de- sau plasare ~i panta caii (pozitiva-urcare TI=95Lv!LJ;,05 (pentru Lm>5 cd/m 2) sau negativa-coborare). (12.2.4) De-a lungul zonei de tranzit, nivelul de in care: luminanta scade in trepte de Ia Lm- reprezinta luminanta medie a peretilor ~i tavanului, [m) Lv - este luminanta de voal a surselor [kmlh] care apar in unghiul spatial cores250 100 punzator celui plan de 20 ~i se calculeaza cu relatia din 10.4. 200 Confortul este asigurat daca Tl<15% Contrastele din campul vizual se pot reduce in mare masura prin cre~terea

Caracteristlclle slstemelor

uj 150
100

80

: de llumlnat pentru tuneluri


Acestea trebuie sa satisfaca exigentele cantitative ~i calitative amintite, printr-o amplasare rationala a AIL ~i o

Categoria SIL

a/h
1,5

surse SOX-E SON-T SOX-E SON-T

60
50

I
63$::.

~l==t==t=;:::=;:= 40 f-30
+12 +8 +4 0 p--4 -8
[%)

rtrn
c:!5acfs

TLD

:h
I
I

Tabelull.12.7. Valorlle raportulul t.,1120


Distanta de SIL SIL franare [m] simetric ,Counter-Beam
__ -"

2,0 3,5

II
~

-12

~th 1-20

__ _

'--_th_IL_2Q
-

Fig. 1.12.17. Distants de frlnare 1n funqle de v1teza de deplasare .. panta clll.


Directia de intrare Lc . Ld .

Ill

~-

if~2'

Flg.l.12.18. SIL pentru tuneluri.

:h 2-2,5 SON-T

60 100 160

--

O,Q5 _- __ _ __9,04 0,06 0,05 0,10 0,07

Tabelul1.12.8. Valortleluminantai 1n zona centrall (Lint} [cdlm2]


Distanta de Trafic [veh/h] franare [m] _ 100 ... 1000 >1000 ---.--- <100 60 1 2 3 - --I 100 2 -i 4 6 160 5 10 15
-----------

Tabelull.12.6. Valorilelumlna~lor Lc, Let $1 Lt


L1 r.~-------- ~--= ~-=---~~~~-.Rietre ~- -Cit%ciiri- ___ zi%pa<iL paifsti-.l!__ ----------r-__-+- 3 I 3 : 8 ' 15--+_ _.2--___-J

~-v

-----~ ~~---;- - :

-- r

-1---r-~-~5 .:~'+sl-f---

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


corespunzatoare a surselor de lumma. Dupa PHILIPS, SIL utilizate in tuneluri se clasifica i n 3 categorii in raport cu linia privirii: I, II l?i Ill (.,counter beam"). Acestea sunt prezentate in fig. 1 .12.18 unde sunt date l?i rapoartele a/h l?i tipul surselor de lumina recomandate. Sistemele se pot clasifica l?i din punct de vedere al continuitatii l?i orientarii astfel: A - l?iruri cu discontinuitati in limita evitarii fenomenului de palpaire (fig. 1.12.19 a);
ale~ere
1

I. Sisteme de iluminat

: ! ,

i
!
:

i
i

B - l?iruri continue montate in mod grota (neagra/alba), al?3 cum se vede obil?nuit cate unul pe fiecare sens : din figura 1.12.20. Cele mai utilizate AIL sunt: de circulatie (fig. 1.12.19 b); C - benzi paralele montate pe plafon : - aparat de iluminat polivalent ce poasau pereti, in plan orizontal sau te fi echipat cu Iampi fluorescente l?i vertical (orientate) (fig. 1 .12.19 c); cu una sau doua Iampi cu vapori de D - l?iruri luminoase continue realizate sodiu de inalta presiune; din tuburi de lumina, montate pe : - aparat de iluminat cu distributie nesiperetii laterali ai tunelului. 1 metrica dirijata i n opozitie cu fluxul SIL "counter beam" utilizeaza AIL de circulatie (sistemul .,counter nesimetrice cu intensitatea maxima dibeam"). Acest AIL se utilizeaza numai rijata i n opozitie cu sensul de circulatie. in zonele de prag ale tunelelor; monEste utilizat numai in zona de intrare l?i tarea aparatelor de iluminat se poate iel?ire pentru diminuarea efectului de face l?i i ntr-un plafon fals creat din necesitati fonoizolante; i - aparate de iluminat universale ce pot fi echipate cu surse fluorescente tubulare sau cu vapori de sodiu de 1 inalta presiune; ; - tuburi de lumina al carei principiu de functionare consta in transmiterea luminii prin aer, cu ajutorul unui film optic OLF (Optical Ligthing Film) care acopera interiorul tubului l?i asigura un coeficient de reflexie mare (98 %), permitand astfel transportul luminii Ia

a
Fig. L 12.19. npurt de SIL pentru tunelurl: a - $iruri cu discontinuitati; b - intrare tune/; c - benzi paralele.

1.{) .

~ : !

.L -://!~,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,..,.,.tr/

c
1. Lungimea tunelului <25m 25-75 m

Fig. 1 .12.20. AIL montat tn s1818mul

.counter beam.
75- 125 m >125m

2. le~ire complet vizibila

DA

~
DA

NU

DA

~
DA

NU

3. Lumina zilei de valoare ridicata in tunel

~
MARE

NU

~l
MARE

NU

4. Reflectanta peretilor mare (> 0,4) sau mica (<0,2) ?

~
I
DA

MICA

~
I
DA

MICA

I
5. Trafic greu ? (sau c icli!?til sau pietoni) tara iluminat electric

I
NU

NU

I
50 % d in nivelul normal al zonei de prag

I
I
nivel normal al zonei de prag

Flg.l.12.21. ParametrO SIL pentru tune1ur1 tn funqle de: lunglme, vlzlbllltatea leflrtl, accesullumlnll naturale, ret1ectenta ~lor .. tlpul traftculul.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


xima admisa in aceasta situatie. Pentru zona de prag ~i tranzitie, nivelul de luminanta asigurat se adapteaza Ia indicatia de viteza admisa in aceasta ipoteza (de defect). Conform normei CIE 88, pentru astfel de situatii, in functie de lungimea tunelului ~i trafic, se recomanda una dintre urmatoarele solutii de alimentare cu energie de rezerva: - dintr-o sursa independentS. fata de cea a SIL normal; - din doua surse independente (baterie de acumulare cu comutare instantanee ~i grup electrogen cu pornire automata), daca intreruperea este mai mare de 30 s; - dintr-un grup electrogen automat cu timp de pornire rapida (cateva s).

SIL pentru tuneluri trebuie sa fie sistedistante mari. Datorita acestui tub de lumina este posibila transformarea ma dinamice ale caror niveluri de ilumisurselor punctuale" in ,surse lini- narelluminanta trebuie sa fie permanent ~re". Ele sunt utilizate, de regula, in adaptate in functie de nivelurile de iluminare/luminanta din exterior (cer senin, zona centralS. a tunelului. Aparatele de iluminat destinate tune- acoperit, zi, seara, noapte -fig. 1.12.22). Datorita acestor variatii SIL trebuie lurilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele exigente suplimentare: sa fie sa fie prevazut cu instalatii de reglare robuste ~i sa nu se degradeze datorita automata, actionate in functie de ilumitraficului sau curatirii; sa fie etan~e narea orizontala exterioara sau de lu(capsulate) Ia efectele corosive ale ga- minanta ambientala exterioara. Regiazelor de e~pare ~i produselor utilizate rea in functie de luminanta este prefepentru curatire; partea exterioara a AIL rabila pentru ca asigura o mai mare sa fie foarte neteda, evitand astfel de- corectitudine, tinand seama de starea punerea materialelor corosive, permi- reala a suprafetei imbracamintei rutiere tand 0 curatire u~oara; sa asigure pro- (umeda, uscata, acoperita cu zapada tectie vizuala corespunzatoare; sa fie etc.). Se masoara, Ia 100 m de Ia intraprevazute cu asigurare locala, cu sigu- re, luminanta ~oselei, a zonei inconjuranta fuzibila (este de preferat); fixarea ratoare ~i a boltii cere~ti, semnalul reAIL ~i racordul sau Ia retea sa permita zultat comandand sistemul automat de schimbarea rapida ~i sigura a acestuia. reglare (13). Pentru realizarea multitudinii de trepSursele de lumina utilizate pentru echiparea AIL montate in tunel sunt te de luminanta pe zonele de prag ~i alese dupa urmatoarele criterii: tranzit, sistemele implica necesitatea eficacitatea luminoasa mare, reco- reglarii permanente, realizate astfel: mandandu-se utilizarea in zona de a - in trepte pe ansamblu; prag a surselor cu descarcari (Iampi b -in trepte pe AIL (cu comanda sepacu vapori de sodiu Ia inalta ~i joasa rata a fiecarei surse); presiune); in zona de tranzit, surse cu c -tina descarcari in vapori de sodiu ~i Iampi Variantele b ~i c sunt cele mai bune, fluorescente tubulare in zona centra- ele mentinand ~i uniformitatea sistemuIS., Iampi fluorescente singure sau in lui; varianta c este aplicabila numai Ia combinatie cu alte surse cu descar- sursele care permit acest lucru. Pentru cazul caderii sursei de alicari cu durata de viata mare; functionarea Ia diverse temperaturi mentare a iluminatului normal este necesara prevederea unui SIL de siguranale mediului ambiant; timpul mic de amorsare in cazul in ta cu punere automata in functiune ~i care se face comutarea automata pe care sa poata. suporta puterea necesao retea de alimentare de rezerva. ra pentru nivelul minim (interior de in functie de lungimea tunelului, se , noapte). De asemenea, trebuie puse in prevede sau nu iluminatul electric in functiune, simultan, sisteme de avertitimpul zilei, a~a cum se poate urmari in zare luminoasa Ia 100 ... 150 m de tunel fig. 1.12.21. care sa indice defectul ~i viteza maNIVEL LIE pentru un anotimp (zona L2o)

12.2.3. lluminatul decorativ arhitectural (monumente, clidin1


Sistemele de iluminat decorativ - arhitectural au rolul de a realiza punerea in evidenta, Ia lasarea serii/noptii, a unor monumente de arta sau a unor cladiri. Datorita specificului, sistemul nu se inscrie in modelul prezentat anterior pentru iluminatul exterior. De multe ori sistemul de iluminat electric poate realiza noaptea efecte decorative spectaculoase, mult mai interesante decat cele oferite de lumina de zi. Posibilitatea de a orienta, in maniera dorita, sursele de lumina catre obiectiv reprezinta un grad de libertate care, utilizat corespunzator, poate conduce Ia o redare estetica, superioara iluminatului natural. Conceptia sistemului necesita studii atente ale efectelor intr-o stransa conexiune cu ambianta arhitecturala.

I
I
4.NOAPTE

Zl

I
2. ACOPERIT

I
3.SEARA

I
4.1 CIRCULATIE NOR MALA (Lint=10 cdfm2)

1. CER SENIN

4.2 CIRCULATIE REDUSA (Lint= 5 cdlm 2)

I
1.1 DIMINEATA

II

1.2 AMIAZA

11

1.3 DUPAAMIAZA

II II

2.1 PARTIAL

t
I
2.1.2 AMIAZA

II II

2.2 TOTAL

I I

I
2.1.3 DUPAAMIAZA

2.1.1 DIMINEATA

Flg.l.12.22. Reglmurl de functlonare ale SIL pentru tunelurl.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


Trebuie sa se ia in considerare caracteristicile cele mai atractive ale cladirii sau monumentului, pentru a fi accentuate prin iluminat. in mod evident, spre deosebire de alte sisteme, amprenta originalitatii estetice a autorului devine determinanta.

I. Sisteme de iluminat

Sunele de lumlnlfi aparatele deluiNnat Pentru iluminatul arhitectural se pot utiliza toate sursele de lumina cunoscute, fiecare obtin~nd insa un anumit efect, determinat de caracteristicile specifice de culoare. in tabelul 1.12.9 sunt date caracteristicile surselor utilizate. Daca se urmare~te o redare corecta, reala a culorilor ~i o variatie a fluxului luminos, este necesara utilizarea surselor cu incandescenta cu halogen care au un cost de investitie redus, dar un consum energetic mare. Un aspect important i1 reprezinta alegerea culorii aparente a sursei in functie de necesitatea armonizarii cu ambientul luminos din zona. Uneori, in functie de obiectiv ~i de aspectul urmarit, se pot alege ~i contraste de culoare. Daca nu se urmare~te redarea culorilor ci efectul artistic de reliefare a monumentului, se vor prefera Iampi cu vapori de mercur sau sodiu. Costul initial este mai mare decflt al lampilor cu incandescenta cu halogen, dar consumul de energie este mult mai mic (in special, Ia lampile cu vapori de sodiu). Atunci cand este necesara redarea culorilor se vor prefera lampile cu descarcari in vapori de mercur in amestec

' cu ioduri metalice (MH). Aceasta solu- rectia principala de privire a observatotie are dezavantajul unui cost de inves- rului 0 este indicata de sageata, proiec! titie mai ridicat fatA de alte solutii, dar toarele sunt amplasate i n A ~i 8, opus ! ~i avantajul unui cost de exploatare i fata de diagonala A'B', obtim3ndu-se un : foarte redus. : contrast bun de luminanta intre cele Aparatele de iluminat utilizate sunt doua suprafete laterale alaturate, ceea proiectoarele cu distributie concentra- 1 ce creeaza reliefarea corecta ~i sugestita, medie sau larga, in care se montea- ' va a obiectivului. Montarea Ia sol (sau in apropierea solului) a proiectoarelor (fasza sursele amintite. ciculul de lumina oblica) pune in evi Alpecle cletennlnante t. reallzarea denta rugozitatea materialului fatadei. Suprafetele de apa, daca exista in ! Directia de privire principala a obiec- ; preajma obiectivului, pot contribui intr tivului este importanta deoarece trebu- : un mod fericit Ia realizarea efectului arie sa coincida cu directia sistemului de : tistic. Astfel pe suprafete mari de apa, i iluminat, respectiv, zona care trebuie ; in raport cu obiectivul, se poate realiza : reflexia constructiei iluminate in oglinda : iluminata. 1 Distanta de privire este importanta ' ,neagra" a apei. ; pentru determinarea vizibilitatii fatadei Obstacolele naturale create de arbori 1 ~i a detaliilor caracteristice. sau alta vegetatie abundenta pot consti: Gradul de intunecare a mediului am- tui o componenta decorativa a sistemubiant sau fondului pe care se conturea- lui de iluminat. Astfel amplasarea pro1 za obiectivul sunt foarte importante in iectoarelor in spatele arborilor, arbu~tilor ' alegerea nivelului de iluminare. Astfel, . sau tufi~IXilor are ca efect, pe de o daca acestea sunt intunecate, va fi ne- parte, mascarea sursei fata de obser: cesar un nivel de iluminare, relativ re- vator, iar pe de alta, punerea in eviden. dus pentru a realiza un contrast sufici- ta a vegetatiei prin efectul de silueta. ent redarii sugestive a obiectului (fig. 1.12.23). Daca zona este iluminata, cu .Ampla8area prolectoarelor strazi ~i cladiri ce creeaza o ambianta Deoarece se urmare~te, in principal, de luminanta relativa ridicata, subiectul efectul decorativ - artistic, pentru realisistemului va trebui sa primeasca un zarea sistemului trebuie sa se studieze flux mai mare pe unitatea de suprafata (fig. 1.12.24). De asemenea, se poate realiza un contrast de culoare ce va fi favorabil conturarii imaginii dorite. Geometria (forma) obiectivului trebuie pusa in evidenta in functie de directia de privire. Astfel, pentru o constructie a paralelipipedica (fig. 1.12.25) Ia care di-

.........,

A~B
o/

Fig. 1.12.23. Imagines unei clAdirl iluminate pe fond intunecat

Fig. 1.12.24. lmaglnea unei ciAdirl iluminate fond luminos.

b Fig. 1 .12.25. SIL pentru o clldlre: a - ansamblu; b - plan.

Tabelull.12.9. Caracterlsticlle 8UI"888or de lurnlnl cln punct de vedere al utlllzirti t1 llumlnatulul llor .. monument8lor
Surse de lumina fPosibilitati dei Timpul de jEficacitatea: Redarea : Durata de lnvestitie Consum 1-- - - - - - - -1-reglare _f!~ mor ~!lfe l!nkllfJuminoas.! :_ - ~_!Jiorilo_r __ .. ~ .f~!lE!ion!'~: - - - .. - en~!!tic __ incandescente cu f Da 0 i scazuta excelenta ; medie redusa foarte mare haloge.l) _ ____ _ __________ _l______ .. _ .... . .. . ...... . _!. _ .. . ..... .. . ... ---- -- ____ ... _ ... . _ .. ___ .. 1 .fJ.uor~s~~~ _... _ _ ! . .0~ _ ~ .....~ . _ ll)~e J?.~n~.. . '!l!Me. - mare s_yaz4~ ~_vap~-~~- -mer~l!r:.__~-- . -.N!::!..... --- .. ?.-..~.. .. __ L_ - ~~.e. ~ il9S_e.f?!a.!?!!~ , mare .. ___ _r:nar~ __ __.. . . -~c-~ut ___ Nu : 4 ...5 mare fo~~~ab~~a ! mare , mare scazut cu vapori de mercur : , ~ Loduri rn.~~ali.~ __ 1 cu vapori de Nu >4 1 foarte mare' acceptabila mare foarte mare foarte seazut sodiu Ia i~?Jt~_p_r:_e~iU,!'!~ .. . - _ _ _____ i...... ________ ______ : _____ ---- ______________ .. cu vapori de Nu 7 ... 12 ifoarte mare: nesatisfacatoare , mare mare foarte scazut 1 ~diu ~ j~~sa presiune ' II LEDuri de culoare r 0 . - medie bun;\' -~i . .. . 'toarte mare scazut 1 aparenta caleta sau <>i mare foarte buna ' mare

.L. _ _

. ... ...

L_ __ _ __ ___

Da -

;....

I
I
1

neU~

I I

I. Sisteme de iluminat
toate posibilitatile de amplasare din exteriorul cladirii (balustrade, copertine, parapete, balcoane sau logii $.a.). Amplasarea proiectoarelor pe orizontala se poate realiza astfel: - In apropierea obiectivului, ca in fig. 1.12.26 a, avand ca avantaje: o buna utilizare a fluxului luminos, eficienta economica, dar $i ca dezavantaje: umbre pronuntate, excesive; aceasta amplasare creaza un efect dramatic ce poate reprezenta un aspect de atractie; - in apropierea obiectivului cu iluminat suplimentar integ-at In elementele de arhitectt.d proprii (balcoane, balustrade, copertine $.a.) ca in fig. 1.12.26 b. Se elimina contrastele de pe fatada; - Ia o departare mai mare de obiectiv, cain fig. 1.12.26 c, care areca avantaj o utilizare mai redusa a fluxului. Amplasarea proiectoarelor pe verticala se poate realiza Ia inaltimi diferite $i anume: - Ia h = 0 (fig. 1.12.27) cand acestea se plaseaza in spatii cu vegetatie, in alte constructii joase, existents sau in locuri special destinate acestui scop. - Ia h ~ 0 In functie de particularitatile existents in zona; (pe stalpii iluminatului public, alte constructii). Uneori se creeaza conditii speciale montarii pe stalpi independenti a unor baterii de proiectoare. Proiectoarele cu distributie larga corespund unei lnaltimi de 1 sau 2 etaje. Pentru constructiile lnalte (h>25 m) trebuie utilizate sisteme combinate: pentru etajele inferioare proiectoare cu distributie larga sau medie, iar pentru cele superioare, proiectoare cu distributie concentrata (fig. 1.12.26 d). Se obtine astfel o luminanta relativ uniforma pe fatada luminata.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


- corelarea armonioasa lntre iluminatul decorativ $i eel pietonal sau stradal; - mascarea proiectoarelor prin integrarea acestora in decorul existent pentru a fi ascunse privirii observatorului in timpul zilei; - protejarea plantelor aflate in apropierea aparatelor de iluminat impotriva 1 ; degajarilor de dtldura ale aparatelor : de iluminat; : - protectia observatorului impotriva or! birii fiziologice care poate apare Ia ; privirea directa a stxselor de lumina. ! Efectele luminoase obtinute lntr-o ; zona cu vegetatie abundenta (arbori, ; arbu$ti, zone plantate cu flori) sunt nu: meroase $i foarte placute. Aceste efec te se pot obtine respectand cateva t principii de baza prezentate in cele ce j urmeaza. : - Arbori izolati cu coroana deasa (castan, platan etc.). Se adopta o solutie in care amplasarea proiectoarelor se face astfel !neat fluxul luminos sa fie orientat din partite laterale $i de jos . pentru a evidentia coroana. Adoptarea ; acestei solutii se face evitand posibili. tatea de orbire fiziologica Ia privirea di; recta a sursei de catre observatorii care circula in imediata vecinatate a ar: borelui (fig. 1.12.27 a). - Arbori izolafi cu coroana rara {sali cia plangatoare, salcamul etc.). Unul ' sau mai multe proiectoare pot fi am plasate Ia sol, cat mai aproape de trunchiul arborelui $i orientate catre zenit. Proiectoarele se amplaseaza In ni$9 special construite, In pamant, cu pro~ tectie realizata dintr-un gratar metalic ! $i se asigura legatura Ia canalizare ! pentru evacuarea apelor de ploaie. A~ ceasta solutie se recomanda numai in -===:--- -- - - -1 cazul arborilor cu frunzi$ rar $i de cu: loare deschisa. Efectele luminoase deosebite se pot obtine cand arborele : respectiv se gase$te intr-un mediu in. tunecat (fig. 1.12.27 b). - Grup format din mai multi arbori din aceea$i specie, cu coroana deasa $i dezvoltatA mutt pe verticala (plopul, a , bradul, chiparosul). Efecte spectacu: lease se obtin iluminand arborii din : planul al doilea, lndepartat de observa tor. Arborii din primul plan vor aparea iluminati datorita efectului de silueta (obtinandu-se una sau mai multe siluete pe un fond luminos). Se recomandtl aceasta sotutie pentru a fi adoptata b acolo unde siluetele arborilor se pot observa in lntregime, acestea nefiind obturate de alte vegetatii sau constructii existente In zona. - Grup format din aceea$i specie de arbori cu coroana rara (mesteacanul c alb, pinul etc.). in general, sunt intere, sant de iluminat in masura In care co: roana lor prezinta aspecte particulare deosebite. in acest caz iluminarea lor se face in acela$i mod, descris in paragraful anterior. De remarcat faptul ca efectele obtinute sunt acelea$i iarna ca $i vara, chiar $i pentru arborii care nu-$i pastreaza frunzi$UI tot timpul anului.

r - -;--

! !

. :

12.2.4. llumlnatul decoratlv


pentru apatll verzi, jocuri de api
Spattl verzl
lluminatul zonelor verzi din gradini $i parcuri are un dublu rol $i anume: - asigura un contort vizual ridicat (suprimand impresia de ambient nne- : gru") $i securitatea pietonilor, prin ri- dicarea nivelului de iluminare; - pune In evidenta, pe timpul noptii, frumusetile naturii prin contraste de lumini $i umbre. Pentru realizarea sistemelor de iluminat destinate zonelor verzi trebuie sa se ia in considerare urmatoarele aspecte: - obiectivele asupra carora trebuie in- , trodus accentul sunt arborii declarati monuments ale naturii, arborii ornamentali etc. - corelarea sursei de lumina cu culoarea frunzelor $i a florilor;

Fig. 1 .12.28:
a, b, c,- variante amplasare AIL Ia cladirile de ina/time mica; d: SIL cladire inalta.
b

Fig. 1.12.27. AIL decorativ pentru arbori

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

I. Sisteme de iluminat

- Grup format din mai multe specii iluminat cu proiectoare mobile pentru a - instalatia electrica sa fie de tip etan~ Ia de arbori. Se recomanda realizarea putea fi deplasate in functie de zona scufundarea in apa ~i prevazuta cu sisunui iluminat care sa redea grupul in de interes. Fluxul luminos trebuie dirijat teme de protectie impotriva electrocuperspectiva ~i relief. Trebuie sa se ia in de sus in jos, prin utilizarea proiectoatarii destinate mediilor foarte periculoaconsiderare urmatoarele aspecte: for- relor de dimensiuni mici cu suporturi se, conform normelor in vigoare; ma ~i dimensiunile coroanelor, culoa- de sustinere de inflltime redusa. - alimentarea Ia tensiuni nepericuloase rea frunzi~ului, alegerea culorii aparen- Masive de plante anuale $i bianua(12 sau 24 V), pentru cazul in care acte a surselor de lumina, amestecul de le. lluminatul se realizeaza in mod asecesul persoanelor Ia AIL este posibil; culoare etc. Se evita realizarea unui ilu- manator cu eel prezentat Ia punctul an- - fixarea aparatelor de iluminat in bazin minat de ansamblu al grupului, care ar terior, cu deosebirea ca florile acestor pentru a nu fi smulse de jetul de apa; duce Ia crearea unui decor plat ~i inex- plante dureaza un timp indelungat in - intretinerea corespunzatoare a sistepresiv. cursul unui an, fiind posibila utilizarea , mului de iluminat. - Perdea de arbori din aceea$i spe- unor aparate de iluminat fixe. Tn cazul fantfmilor arteziene, sistemecie, intalnita de obicei Ia marginile gra- Pefuzefe. Tntr-un decor luminos bi- le de iluminat trebuie sa se realizeze in dinilor. lluminatul acestor arbori este ne echilibrat, un ,covor" verde u~or i- , functie de tipul jocului de apa jeturi: interesant pentru a pune in evident{~ li- luminat este recomandabil pentru a su- verticale; oblice (aproape verticale); mitele gradinii sau pentru a estompa o blinia linia despartitoare intre diferite inclinate (aproape orizontale); jeturi de zona mare scufundata in intuneric. A- vegetatii. Pentru iluminatul peluzelor se pulverizare; cascade artificiale. Sistemele de iluminat destinate jetucest ,perete de lumina" poate anula recomanda proiectoare montate pe suefectele luminoase create pe obiective porturi de inaltime mica. Pentru pelu- rilor verticale sunt realizate prin amplasituate in fata acestuia. Tn acest caz se zele de dimensiuni reduse se recoman- sarea a 3 ... 9 aparate de iluminat Ia barecomanda contrastul de culoare. da folosirea AIL de inaltimi mici (tip za jetului cu orientarea fluxului luminos - G"up alcatuit din diverse specii dear- borna luminoasa), cu distributie semi- : pe verticala locului (fig. 1.12.29). Exisbu$ti. Atractia exercitata de frumusetea , directa pentru a asigura nivelul de ilu- tenta mai multor jeturi verticale ilumiarbu~ilor asupra observatorului variaza, in minare dorit pe gazon. , nate creeaza imaginea unor coloane functie de anotimp. Din acest motiv se - Fantani arteziene, jocuri $i caderi ; luminoase. recurge Ia realizarea unor sisteme de de apa Sistemele de iluminat destinate jetuiluminat mobile, unde proiectoarele sunt Un joe de apa sau o tantana arteziana rilor oblice se realizeaza prin amplacorespunzator iluminata, dupa lasarea sarea unor aparate de iluminat Ia baza u~ de deplasat in alte zone de interes, iar racordarea se face prin intermediul intunericului, poate schimba intregul fiecarui jet astfel incat fluxul luminos sa unor prize etan~. 0 astfel de grupare de aspect al zonei in care este amplasata, urmareasca traseul acestuia ~i alte arbu~i. corespunzator iluminata, care sa eland viatfl prin culoare ~i armonie. aparate de iluminat amplasate in locul puna in evident{~ culoarea ~i forma florilor Pentru realizarea unor sisteme de i- unde are loc caderea jetului de apa, cu ~i a frunzelor, poate crea efecte specluminat care sa puna in valoare jocurile flux orientat pe verticala locului (fig. taculoase pentru observatori. Nu se de apa, fantanile arteziene ~i suprafe- 1.12.30) Numarul aparatelor de iluminat, recomanda un iluminat de ansamblu care tele lacurilor, trebuie sa se tina seama distributia ~i puterea surselor se aleg in functie de inaltimea ~i grosimea jetului ar crea un decor plat, inexpresiv. Este de o serie de aspecte: necesara utilizBrea unui singur tip de - alegerea corespunzatoare a aparate- de apa. La caderea jetului de apa se sursa, cu o redare foarte buna a culorilor. lor de iluminat ~i a puterii surselor, in recomanda utilizarea unor aparate de functie de dimensiunile ~i tipul jetului; iluminat cu distributie larga, iar Ia baza -Botta aeata din acee8$i specie dearbori, aflata deasupra unei alei. Tn acest - corelarea culorii aparente a surselor jetului, utilizarea aparatelor de iluminat alese pentru jocurile de apa ~i fanta- cu distributie concentrata. caz se poate realiza un iluminat de circulatie pietonal combinat cu un iluminat nile arteziene cu culoarea surselor Sistemele de iluminat destinate utilizate in iluminatul utilitar; jeturilor cu pulverizare se realizeaza decorativ. Se utilizeaza proiectoare cu o distributie larga, montate pe stalpi aflati in - utilizarea apelor limpezi ~i lini~tite ca prin utilizarea unor aparate de ilumioglinda pentru reflectarea imaginii nat cu distributie larga ~i a unor surse rand cu arborii, Ia aproximativ 2 m de putere mica, iar amplasarea AIL se unor cladiri, sculpturi, vegetatie etc.; ina~ime ~i orientate catre balta. - Gradini cu flori $i plante mici. 0 so- - amplasarea reflectoarelor astfel incat face Ia baza jetului de apa. Efectul sa nu se produca orbire prin reflexie, obtinut este spectaculos datorita parlutie buna, in acest caz, este utilizarea cu influente negative asupra circulatiei ' ticulelor de apa foarte fine rezultate in unor aparate de iluminat de tip ciuperca (fig. 1.12.28), special construite in urma pulverizarii (fig. 1.12.31). rutiere sau pietonale din apropiere; - utilizarea unor echipamente cu grad ' r - - - - - - - - - - - - - - - , acest scop. - Masive de p/ante perene. Fiorile mare de protectie Ia umiditate; acestor plante au o durata scurta de viata, in timpul unui sezon. Este recomandabila utilizarea unor sisteme de

:j
.. 1 (

r
.-.......__

Flg.l.12.28. AIL pentru vegeta11e.

Flg.l.12.29. SIL pentru jet vertical.

-=---::--it:_.~. --

II.

Flg.l.12.30. SIL pentru jeturt obllce.

1. Sisteme de iluminat
Sisteme de iluminat destinate jeturi/or inc/inate sunt realizate in mod asemanator cu cele de Ia punctul anterior (fig. 1.12.32). Sistemele de iluminat destinate caderilor de apa sau cascade/or artificiale se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat Ia baza deversorului, cu fluxul luminos orientat impotriva caderii de apa. Aparatele de iluminat au o distribulie larga, iar puterea surselor se alege in funclie de inallimea jetului. Tn ultimii ani, pentru iluminatul fantanilor arteziene !?i a jocurilor de apa se utilizeaza tot mai mult fibrele optice !?i lampile tip LED datorita numeroaselor avantaje pe care le implies folosirea acestora (. 4).

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


Emin/Em;;dJ,33, Emin/Ema~.2 daca nu se impun alte condilii speciale. Pentru evitarea orbirii directe, fiziologice produse de luminanla surselor, alegerea de aparate de iluminat cu unghiuri de proteclie mari (proiectoare sau AIL public) este suficienta in scopul eliminarii acestui efect suparator. Tn privinla redarii culorilor nu se pun problema speciale motiv pentru care se aleg sursele de lumina cu eficacitate luminoasa cat mai ridicata, cum ar fi lampile cu vapori de sodiu.

12.2.6. lluminatul publicitar


~de

reclami

caractertstlclle slstemelor de llumlnat destinate platformelor ,1 spa1:111or mart deschlse


Sistemele de iluminat se pot realiza cu surse punctiforme: A - de putere mica, uniform distribuite !?i montate pe stalpi de inallime obi!?nuita in iluminatul public (8 ... 12 m); 8 - concentrate in baterii de reflectoare montate pe stalpi inalli (20 ... 30 m !?i mai mult). Varianta 8 reprezinta o solulie mai economics !?i, deseori, funclionala, amplasarea pe stalpii inalli specializali sau comuni cu alte destinalii nederanjand procesul tehnologic sau utilajele de pe platforms !?i permiland o iluminare relativ uniforms (printr-o orientare convenabila a proiectoarelor utilizate). De exemplu, in cazul platformelor energetice, stalpii de paratrasnet se pot utiliza, in comun, !?i pentru montarea bateriilor de proiectoare. Accesul Ia bateriile de proiectoare de pe stalpii inalli trebuie asigurat prin scari protejate impotriva caderii, in a!?a fel incat reglarea !?i intrelinerea surselor !?i a AIL se faca U!?Or !?i eficient. Sistemele de amplasare sunt, in general, determinate de natura !?i geometria spaliului deschis iluminat, preferandu-se fie 0 distribulie perimetrala, cand deschiderile nu depa!?esc 50 ... 100 m (fig. 1.12.33 a) fie o distribulie in incinta (uniforms sau neuniforma) determinata de condiliile specifice tehnologice (fig. 1.12.33 b).

12.2.5. Arii utilitare


Tn aceasta categorie se inscriu sistemele de iluminat exterior destinate !?antierelor, platformelor industrials deschise, parcajelor platformelor energetics (stalii de transformare de inalta !?i foarte inalta tensiune), exploatarilor carbonifere deschise, depozite de combustibil deschise !?.a.
I

Aspecte cantltatlve Nivelul de iluminare are, in general, valoarea de 20 lx, daca condiliile unor sarcini vizuale speciale nu impun alte niveluri mai ridicate, dar care insa nu depa!?esc 50 lx. Pentru !?Bntierele de construclii Ia care se lucreaza, in condiliile sistemului de iluminat electric, nivelurile de iluminare vor fi determinate de sarcina vizuala specifics (cofrare, asamblare armaturi, turnare betoane, lucrari de finisaje !?.a.). Aspecte calltatlve Tn general, problema calitalii iluminatului nu este atat de importanta in acaste sistema, nivelul exigenlelor fiind scazut. Astfel, pentru evitarea inconfortului produs de neuniformitatea iluminarilor, se recomanda menlinerea factorilor de uniformitate in limitele:

Firmele luminoase au rolul de a atenliona observatorul !?i de a-1 atrage, ele trebuind sa indeplineasca urmatoarele condilii: sa aiba emitanla uniforms, forma lor sa fie bine conturata !?i sa aiba o aparenta estetica corespunzatoare atat seara (noaptea), cat !?i ziua, !?i sa fie atractive prin forma culoare !?i contrast. Firmele luminoase se pot realiza in mai multe variante: tuburi mode/ate cu descarcare in gaze (cu coloana pozitiva), panouri luminoase de culoare alba sau galben nesaturat cu litere sau desene de culoare neagra (sau o alta culoare rece saturata), panouri luminate, tuburi de lumina, fibre optice $i LEDuri. Tuburile mode/ate cu descarcari au urmatoarele avantaje: varietate mare a culorilor ce se realizeaza prin amestecuri de gaze, modelare U!?Oara dupa forma dorita !?i luminanle mari ceea ce le face U!?Or vizibile de departe. Dezavantajele lor constau in alimentarea Ia tensiuni inalte (cu transformatoare specializate amplasate in apropiere) !?i in faptul ca structura lor arata mult mai putin favorabil ziua decat noaptea. Tn fig. 1.12.34 sunt date detalii privind modul de realizare a firmelor din tuburi modelate. Astfel, variantele a, b !?i c dau o imagine laterals de noapte neconturata, spre deosebire de , variantele d, e !?i f, a caror imagine este
!
.---------~~-------------.

sa

~__ . --~

)( )(
_

~ __ _100

-!- so I

Fig. 1.12.32. SIL pentru Jeturt lndlnate.

Fig. 1.12.33. SIL pentru artl utllltare.

Fig. 1.12.31. SIL pentru un Jet vertical .. Jeturt cu pulverlzare.

----

0 0 TI Lf
0

Flg.l.12.34. Profile utllzate pentru llterele flrmelor lumlnoase

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


imbunatatita ziua t?i noaptea, iar varianta g asigura o imagine de noapte foarte buna (tubul fiind ingropat, nu poate da imagini laterale suparatoare). Ecranarea tubului in varianta h t?i conturarea literei prin efectul de silueta conduc Ia o imagine atractiva. Utilizarea ca ecran a unui material alb perfect difuzant pe fondul intunecat (varianta i) da o imagine placuta atat ziua cat t?i noaptea. De mentionat ca, in cazul ultimelor variante, confectionarea firmelor luminoase este mai scumpa. Panourile luminoase se executa din material plastic opal pe care sunt structurate literele sau desenul publicitar. Ele au marele avantaj ca pot utiliza Iampi fluorescente obit?nuite insa nu pot crea efecte deosebit de spectaculoase. Pentru ca emitanta panoului opal sa fie uniforma, lampile fluorescente trebuie sa fie suficient de dese, in functie de gradul de difuzie al materialului (se recomanda d = 2/3 a, conform fig. 1.12.35).

I. Sisteme de iluminat

e
-4--I

Fig. 1.12.35. Panou lumlnos destlnat unel reclame lumlnoase alb-negru.


>h/2 _ ____._
i

I
I
I

' ..c::i

Tuburile de lumina t?i fibrele optice Acestea nu satisfac in mod obit?nuit se pot folosi, in mod uzual, pentru con- necesitatile transmisiilor TV t?i de filmaturul luminos al unor structuri spatiale re color care necesita nivelurile minime de reclama. Fibrele optice creeaza as- orizontale t?i verticale indicate in tabelul pecte spectaculoase in anumite situatii 1.12.11. particulare. Distributia fluxului luminos al aparaPanourile sau reclamele luminate se telor de iluminat caracteristice (proieccaracterizeaza prin aceea ca sunt bine toare) este in exclusivitate directa. Cu vazute t?i Ia lumina naturala, imaginea cat sursa de lumina este mai departata de seara/noapte trebuind sa fie simila- de teren, cu atat fluxul luminos va fi ra, dar mai atractiva. Ele se pot realiza mai concentrat intr-un unghi solid mai ' in planul fatadei unei cladiri sau in plan mic pentru o eficacitate mai mare a , perpendicular pe aceasta. sistemului. Tn continuare se prezinta cateva siste; me pentru iluminatul acestor reclame: Aspecte calltative - panou publicitar care are Ia baza o Distributia luminantelor in planul de mica suprafata orizontala (A) reflec- desfat?urare a activitatii sportive este tanta (fig. 1.12.36 a); controlata prin factorii de uniformitate - panou publicitar iluminat cu mici pro- : a iluminarilor: U 1=Emin/Em !$i iectoare cu emisie intr-un unghi solid U2 =Em;/Emax indicati in tabelele 1.12.10. mare (fig. 1.12.36 b); t?i 1.12.11. - litere iluminate prin efect de silueta ' Distributia luminantelor in campul vi(fig. 1.12.37). zual al jucatorilor pune probleme deo, ; sebit de dificile, orbirea directa produ12.2.7. Terenuri de sport sa de sursele de lumina cu luminanta ridicata practic imposibil de evitat. ToSistemele de iluminat destinate tere- ' tut?i, se poate realiza o diminuare acnurilor de sport trebuie sa realizeze ' ceptabila a inconfortului adoptand uratat conditii optime de vizibilitate pen- matoarele masuri: tru jucatori, in at?a fel incat mediul lu- - AIL cu unghi de protectie mare; minos sa asigure rapiditatea t?i precizia - se alege inaltimea de montare a suractiunilor specifice sportului practicat, ' selor destul de mare pentru ca acestea sa se situeze Ia periferia campucat t?i posibilitatea urmaririi sportivilor, lui vizual sau chiar in afara sa (orizonin conditii optime, de catre spectatorii tal t?i paralel cu directia de actiune prezenti in tribune. sau joe); Din punct de vedere estetic, SIL trebuie sa fie integrat in ambianta arhitectu- - sursele de lumina se grupeaza (concentrate) sub forma de benzi sau rala. Pentru manifestarile sportive transpuncte incat numarul de surse vizibil mise prin televiziune Qn direct t?ilsau prin intr-a anumita directie sa fie minim. inregistrari), SIL vor asigura exigentele Pentru spectatori, problema este mai necesare realizarii unor imagini de inalta calitate (nivel de iluminare mai mare t?i o putin dificila, pozitia acestora din tribufoarte buna redare a culorilor). ne (in special cei amplasati Ia inaltime mare) oferind, in mod obit?nuit, o protectie vizuala corespunzatoare. Aspecte cantitatlve Tn tabelul 1.12.10 sunt indicate niveCuloarea luminii produsa de surse lurile de iluminare medie orizontala ! impune exigente deosebite pentru tepentru diferite categorii de sporturi. l renurile cu spectatori t?i cu transmisiuni TV sau filmari color. Tn aceste conditii este necesara asigurarea unui indice general de redare Ra > 80, ceea ce coFLORE respunde lampilor cu descarcari in va; pori de mercur de inalta presiune t?i I adaosuri cu halogenuri (MH). Pentru Flg.l.12.37. Slstem de lluminat I antrenament t?i divertisment redarea nu pentru lltere vertlcale llumlnate I mai este necesara, sursele cu vapori n efect de sllueti: 1 - alb mat. de sodiu de inalta presiune fiind satis1
1

1'-

3c

1
.T

CAMERA
T

-~-j,_ __ ___ _J._~__J.

z.J~~
c/2 b

1-r~ A~

SISTEME DE ILUMINAT PENTRU STADIOANE

c/2

j.___g __ J

1 I
I
LINIARA (2 BENZI)

AMPLASARE .___L_A...,.TE_R_ALA _ _,----J

II

1
I

AMPLASARE .____CO_M_B_IN_A_TA _ __,

II

AMPLASARE TN CELE COLTURI

I
41

Flg.l.12.38. Slsteme de llumlnat pentru panouri publlcltare vertlcale:


a - SIL de sus; b - SIL de jos.

1 I I1

CONCENTRATA (IN PUNCTE)

Flg.l.12.38. Claslflcarea SIL destinate stadloanelor.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


Aceasta reprezinta avantajul unei amplasari independente de sistemul constructiv al stadionului. lnaltimea de montare se determina in functie de unghiul complementar de incidenta (EI ~ 25) , a!;)a cum rezulta din fig. 1.12.39 b. In acest caz trebuie asigurat accesul simplu pentru montarelintretinere (pe scari sau cu ascensoare). SIL destinate stadioanelor de antrenament !;)i divertisment necesita o rezolvare mult mai simpla. Astfel, solutiile utilizate sunt realizate cu baterii cu surse concentrate pe piloni in cele 3 variante din fig. I. 12.41. In aceste variante stalpii pot fi montati foarte aproape de teren (1,5 ... 5 m), inaltimea de montare fiind mult mai mica (15 ... 20 m) !;li rezultand din conditia unghiului complementar de incidenta (EI ~ 25). Pentru amplasarea bilaterala sau liniara sunt recomandate proiectoarele cu

facatoare !;)i deosebit de eficiente. In i Amplasarea liniara sau pe contur retabelul 1.12.10 se dau atat indicii de re- prezinta o solutie functionala !;li estetidare, cat !;li temperaturile de culoare ca, putand fi integrata armonios in sorecomandate. lutia arhitecturala de ansamblu. SisteModelarea mingii (Ia jocuri) ca !;li a mul corespunde realizarii stadioanelor sportivilor se realizeaza printr-o ilumi- de mare capacitate, cu copertina in zonare verticala ridicata Ia valorile indi- , na spectatorilor. Sectiunea prin tribuna cate Ia 3.2. Aceasta se obtine prin unui astfel de stadion este prezentat in montarea laterala a AIL fata de teren fig. 1.12.40 a. (in linie sau concentrat). lntegrarea estetica in arhitectura sta: dionului se poate face cain fig. 1.12.40 caractertstlclle slstemelor de ! b, ce reprezinta o sectiune laterala prin partea construita a stadionului. AIL llumlnat destinate terenurtlor de sport Varietatea sporturilor determina o va- care formeaza banda luminoasa (1) rietate de SIL specifice, in general, fie- sunt montate in copertina, putand fi incarei activitati sportive corespunzandu- tretinute !;li orientate din coridorul tehi o anumita solutie. Desigur, exista !;li nic de acces. Se observa, de asemeprevederi comune ca, de exemplu, nea, AIL destinate iluminatului tribunepentru sporturile ce se desfa!;)oara pe lor (2, 3 !;li 4). Utilizarea surselor de lumina montate un stadion (fotbal !;li rugbi), sistemul de iluminat fiind unic. In cele ce urmeaza concentrat in baterii de AIL specializasunt descrise principalele sisteme !;li te constituie o solutie economica !;li functionala, dar mai putin estetica. solutii specifice terenurilor de sport.
1
1

Din punct de vedere functional, sta- , - Stadioane dioanele pot fi destinate, in exclusivitate, jocurilor (fotbal, rugbi) sau jocurilor ' !;)i atletismului. In mod obi!;)nuit SIL sunt similare. SIL caracteristice sunt indicate in fig. 1.12.38, iar schema in plan a acestor amplasari poate fi urmarita in fig. 1.12.39. Amplasarea laterala prezinta avantajul unei bune uniformitati a iluminarii verticale, favorabila modelarii corespunzatoare a mingii indiferent de pozitia acesteia.
1

[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l

Flg.l.12.39. Schema in plan a amplasirii AIL pentru stadloane:


a - amplasare latera/a pe doua benzi; b - amplasare in 4 colturi.

Flg.l.12.41. SIL pentru terenuri de antrenament fl divertisment.

Fig. 1.12.40. Sectiune prtn b1buna stadlonulul: a - sectiune transversa/a in ansamblu; b - detaliu; 1 - AIL destinate iluminatului terenului; 2, 3, 4 - AIL destinate iluminatului tribunelor; 5 - camera lV.

a b Fig. 1.12.42. SIL pentru terenurt de tenls cuplate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


fascicul rectangular care vor acoperi menea, culoarea deschisa a mingii bine terenul $i tu$91 e, iar pentru ampla- (alba sau galbena) de reflectanta mare sarea in 4 colturi sunt preferabile cele vazut~ pe fondul relativ lnchis al terecu fascicul circular care genereaza nurilor (ro!i)u, verde etc.) sau al supra"pete" de lumina eliptice, ce vor aco- fetelor verticale aflate pe laturile mici peri corespunzator terenul. ale terenului ce trebuie ofere con- Terenurile de rugbi se caracterizea- trast de culoare sau de luminanta. conza prin cateva aspecte diferite fata de stituie factori ajutatori in realizarea unor cele de fotbal !;li anume: prin dimensi- conditii corespunzatoare de vizibilitate unile $i zonele de interes (tu!;>e de ca- pentru jucatori !;li spectatori. pat $i pflrti). Ca $i Ia celelalte sporturi, este imAvand in vedere aceste caracteris- portanta realizarea unei iluminari vertitici, SIL se amplaseaza lateral, in apro- cale capabile sa dea relieful necesar pierea terenului, utilizandu-se 3 sau 4 (modelarea) mingii $i distingerea corecstalpi pe o latura, montati nesimetric. ta a fileului. Tnaltimea stalpilor se determina, ca $i SIL cu amplasare laterala a unor mici Ia terenurile de fotbal, recomandandu- baterii de proiectoare satisfac exigense un unghi ~ 25. Daca constructia tele mentionate, utilizand cate 4 sau 6 tribunelor o permite, stalpii pot fi apro- stalpi de 10 ... 12 m pentru doua terepiati pana Ia 5 m de tu~ laterala. Sur- nuri cuplate (fig. 1.12.42). sele de lumina utilizate pot fi Iampi cu . - Piscinele in aer fiber cu bazine de mercur de lnal~ presiune cu adaosuri inot destinate concursurilor sportive, de halogenuri metalice MH {in cazul . jocului de polo pe apa, sariturilor de Ia transmisiilor lV sau filmarilor color) sau trambulina $i baletului acvatic necesita Iampi cu vapori de sodiu de inalta SIL electric destinate continuarii activipresiune pentru terenurile obi!;>nuite $i tatii Ia lasarea l ntunericului. de antrenament. Sistemul de amplasare laterala cu - Terenurile de tenis se ilumineaza ti- sursele concentrate pe stalpi este sonand seama de dimensiunile mici ale lutia uzuala $i eficienta din punct de mingii de tenis, viteza mare de circula- vedere functional $i economic. 0 astfel tie a acesteia $i de pozitia, In permanenta. variabila a jucatorului. De ase-

I. Sisteme de iluminat
j de rezolvare este
prezentat~ in fig.

, 1.12.43 pentru un bazin olimpic cu lunPentru a evita reflexia suprafetei apei de orbire reflectat~). , este necesar un unghi de incidenta (i) ! cat mai mic, ceea ce conduce Ia o inal: time de montare mai mare decat Ia alte : sporturi (15... 35 m), in functie de ln~l : timea tribunelor, In a~ fel incat nu ! fie coliniare cu raza vizuala a spectato: rului eel mai dezavantajat. : Pentru diminuarea efectului de orbire ! reflecta~. ca ~i in cazul piscinelor acoi perite, se poate utiliza cu succes ilumii natul direct al apei din peretii bazinului. : - Patinoare pentru hochei SIL este determinat in functie de di: rectia jocului de hochei, fiind indicata ; amplasarea lateral~ pe stalpi inalti (fig. i 1.12.44) care realizeaza ~i evitarea orbi, rii reflectate ce poate fi produsa de suprafata ghetii (unghiurile de incidenta fie suficient de mari pentru : trebuie I protejarea spectatorilor). Pentru o buna ! uniformitate a ilumin&ilor ~i evitarea ! orbirii reflectate, se recomanda siste! mul cu AIL uniform distribuite, ampla! sate deasupra patinoarului, suspendate ! eventual pe retea de cabluri. Acesta realizeaza conditii bune de joe ~i vizibilitate atat pentru spectatori cat !;li pentru jucatori. - Pistele de ciclism necesi~ conditii : de vizibilitate pentru sportivi $i pentru ! spectatori. . Daca pista este descoperita, se utili: zeaza un sistem perimetral, uniform i distribuit, pe stalpi, in a~ fel incat ! spectatorii din tribune nu fie expu~i : orbirii directe fiziologice. In mod uzual : inaltimea stalpilor (h) este eel putin : egala cu latimea pistei sau mai mare, iar distanta (d) dintre stalpi va fi ' d = (1...1,5) h. Pentru terenurile de antrenament stalpii se pot amplasa chiar langa pis~. iar pentru cele cu tribune, in spatele acestora, caz in care inaltimile se maresc. - Partiile de schi $i bob. 'I De!;>i, de regula, concursurile de schi $i bob se desf~!i)oar~. in conditii obi~ i nuite, ziua, totu!;>i exis~ SIL electric u~ tilizate in cazurile speciale (de exemplu, cand temperatura In timpul zilei ! este prea ridicata datorita insolatiei). Tn : general, SIL pentru o partie de schi esf te asemanator celui destinat unei cai : de circulatie (sistem cu puncte de lu; mina uniform distribuite situate Ia o Jl naltime de 6 ...8 m $i Ia o distanta de 25... 30 m). Stalpii de sustinere se 1 . monteaza Ia eel putin 1,5.. . 2 m de elementele de protectie aflate pe margi1 i nea pistei pentru evitarea accidentelor. ; Trambulinele de schi reprezinta un caz : particular al c&ui SIL se realizeaza prin I ~iruri luminoase montate in balustradeII

~ gimea de 50 m.
(produc~toare

sa

sa

sa

I!)

,...

II

sa

Flg.l.12.43. SIL pentru o plsclnl ollmplci.

F1g. 1.12.44. SIL cu amplaaare bllal8rall cu 8 stAipl, deatlnati unul pallnoar.

Fig. 1.12.47. SIL pentru un peron AIL 1x . acoperit reahzat cu cu amp fluorescente tubulare montate paralel I . ---' ~,__ _c ::.:u ::....= d:.:. ire -=qi =a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:.... .----------------,

Fig. 1.12..45. Trambulna de schl llumhrtl cu "rurt de AIL cu LF montate sub balustradi.

Fig.l.12.48. SIL - spelll de...._. cu ~ z~ .. umbri clntre

. - . CNJU]{l
de
vagoane.

L __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _

..,~

I. Sisteme de iluminat
le laterale, realizate cu AIL echipate cu Iampi fluorescente (fig.l.12.45). Pentru partiile de bob construite sub forma unui !;lant cu adancime variabila, AIL se amplaseaza intotdeauna pe partea interioara a curbelor, pentru a evita atingerea lor accidentala Ia coborarea bobului (fig. 1.12.46). AIL se indesesc Ia curbe pentru a oferi conditii mai bune de vizibilitate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


proiectoare pe stalpi de inaltime mare. Slstemele de llumlnat destinate Tn general, se monteaza baterii de porturtlor maritime sau fluvlale proiectoare in dispozitie bilaterala, fata Acestea au rolul de a asigura incarcarea !;li descarcarea navelor, circulatia in fata. Tn cazul unui numar mare de linii, ma!;linilor de transportat sau ridicat, cirpentru a evita mic!;lorarea coeficientului culatia pasagerilor. de umbrire, se introduc stalpi !;li pe zoNivelurile de iluminare recomandate na mediana. Datorita volumului vagoa- variaza intre 5 !;li 10 lx, iar pentru zonenelor !;li reflectantei foarte mici a supra- le de circulatie a pasagerilor intre 20 !;li fetei acestora, intre ele apar zone de 30 lx. umbra foarte pronuntata, a!;la cum se Sistemele de iluminat pentru zonele vede !;li in fig. 1.12.48. de incarcare-descarcare (danele portu- Liniile de primire $i expediere ale lui), in functie de marimea vaselor !;li trenurilor de calatori se echipeaza cu danelor respective, pot fi cu: un sistem uniform distribuit realizat cu - AIL uniform distribuite (ca in iluminaAIL amplasate pe stalpi de inaltime tul public cu inflltimi ale stalpilor de mica (ca in iluminatul public) echipate 8 ... 12 m); cu Iampi cu vapori de mercur de inalta - AIL concentrate in baterii de proiecpresiune. toare ca in cazurile spatiilor mari, - La liniile de primire $i expediere a descoperite, montate pe stalpi inalti trenurilor de marfa, zona liniilor de made 25 ... 30 m. nevra, zona de incarcare !;li descarcare, Sistemele de iluminat ~i semnallzain functie de deschiderea spatiului, se re destinate aeroaomurilor utilizeaza fie sisteme uniform disAceste sisteme reprezinta un caz tribuite, fie concentrate. i particular al spatiilor mari, descoperite, - Grupele de primire $i expediere ale care impun exigente deosebite. Tn triajelor, zona de acumulare a vagoa- functie de zona iluminata, exista doua nelor !;l.a. se echipeaza, de asemenea, categorii de sisteme de: in functie de deschidere cu unul din ~---6 cele doua sisteme mentionate. Zona de impingere (ascendenta) se 0 echipeaza cu un sistem de iluminat uniform distribuit. Varful pantei este pre0 o~ vazut cu iluminat local cu un proiector 5 g = montat pe cabina !;li orientat catre va0 0 gon. Partea descendenta !;li zona ma0 g 0 = cazurilor se echipeaza cu un sistem de g._____ f - - - - - - - - 4 iluminat cu baterii de proiectoare mon= g 0 0 tate pe stalp. 0 0 Atat in functionarea normala, cat !;li in ---3 0 regim tranzitoriu, sursele de lumina uti0 0 0 0 lizate trebuie sa aiba o culoare aparen0 0 = ta care sa evite confundarea acestora 0 0 0 0 cu orice semnal luminos specific acti0 vitatilor desfa!;lurate. 0 0 Datorita acestui considerent, lampile cu vapori de sodiu de joasa !;li inalta 2 presiune se utilizeaza in a!;la fel incat sa nu poata fi confundate cu semnalele luminoase specifice. Din acest motiv, ,.________ ____ sunt preferate lampile cu vapori de mercur care au spectre mult diferite de culorile de semnalizare. Sursele de luI I mina ce se afla pe directia semnalelor luminoase se ecraneaza pentru camecanicul de locomotiva sa fie protejat impotriva orbirii directe fiziologice, conditie importanta pentru distingerea corecta a semnalizarii tehnologice. Deprecierea sistemului de iluminat in zona cailor ferate cu tractiune cu aburi Flg.l.12.48. Slstemele de llumlnat de este mult mai accentuata decat Ia alte semnallzare destinate unel plste de sisteme de iluminat exterior, datorita aerodrom: degajarilor de fum !;li gaze de ardere. 1 de apropiere; 2 - de prag; Datorita acestui considerent, factorii de 3 - a zonei de contact; 4 - axial; mentinere ce se for lua in calcul vor fi 5 - lateral de marcare; 6 - de marmai scazuti (M, = 0,5 ... 0,6) pentru a care a sfar!;litului pistei. compensa acest dezavantaj.
1

12.2.8. Giri, triaje, porturi, aeroporturi


SIL aferente acestor arii au aspecte comune din punct de vedere cantitativ !;li calitativ cu cele ale spatiilor utilitare. Fac exceptie sistemele de semnalizare luminoasa a aeroporturilor (piste decolare/aterizare). Tn continuare se pun in evidenta aspectele specifice. - Sistemele de iluminat destinate gari/or $i triajelor de cale ferata Deoarece activitatea pe caile ferate este permanenta, sistemele de iluminat trebuie sa asigure desfa!;lurarea traficului in conditii de securitate Ia lasarea intunericului. De asemenea, trebuie asigurata manevrarea trenurilor, intretinerea acestora, a cailor ferate !;li anexelor, precum !;li circulatia calatorilor in incinta garii. Nivelurile de iluminare minime in zonele de circulatie a calatorilor sunt de 15 lx (in plan orizontal) !;li de 10 lx (in plan verical). Pentru zonele liniilor, macazurilor !;l.a. acestea variaza intre 1 !;li 3 lx, iar pentru spatiile de triaje, intre 1 !;li 30 lx conform normelor romane!;lti. - Sistemele de iluminat destinate peroanelor acoperite se realizeaza prin AIL liniare montate paralel cu directia de circulatie sub copertina !;li distribuite neuniform, in a!;la fel incat nivelurile din zona de acces in tren sa fie mai mari (fig. 1.12.47). Tn cazul peroanelor neacoperite se utilizeaza AIL uzuale in iluminatul public, montate pe stalpi de inaltime mica (tronconice, sferice sau alte forme), echipate cu Iampi cu vapori de mercur de inalta presiune. Nu este recomandabila utilizarea lampilor cu vapori de sodiu pentru a nu fi confundate de departe cu culoarea verde utilizata in semnalizarile feroviare. Pentru pasajele pietonale se utilizeaza, data fiind inaltimea redusa, acela!;li tip de aparat de iluminat !;li sursa. Tn cazul in care, constructiv, este posibil, AIL se integreaza intr-un plafon dublu. Solutia este estetica !;li functionala, dar mai scumpa. - Sistemele de iluminat destinate zonei cailor ferate se realizeaza, in functie de marimea deschiderii sau spatiului de triaj, cu puncte uniform distribuite (deschideri mici), pe stalpi mici, sau concentrat cu baterii de

!
j

:
I

'

- - - - - -

= = =

= = =

=._ -----

""' - = = = = =

--

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


a) semnalizare !;li b) circulatie; stationare !;l.a.; a) Sistemele de iluminat de semnalizare pentru pistele aerodromurilor trebuie sa asigure conditiile de aterizare sau decolare in conditii de securitate !;li ghidajul vizual pentru apropierea, aterizare !;li parasirea pistei catre stationare. Ghidajul vizual, conditie esentiala de securitate, se obtine prin forma AIL, amplasarea !;li culoarea acestora. Oat fiind caracterul international al zborurilor, sistemele destinate pistelor sunt reglementate prin normele internationals elaborate de Conventia lnternationala pentru Aviatia Civila (ICAO). in fig. 1.12.49 este data amplasarea, in plan, a sistemelor de semnalizare caracteristice unei piste complete. in functie de categoria pistei o parte din sistema pot lipsi. b) Sistemele de iluminat destinate suprafetelor de circulatie !;li stationare a avioanelor sunt necesare pentru asigurarea functionarii permanents a aerodromurilor, avand urmatoarele scopuri de asigurare a: - iluminatului necesar pentru manevrarea aparatelor de zbor Ia sol; intretinerii curente; - securitatii !;li supravegherii aerodromului; - circulatiei pasagerilor, bagajelor !;li vehiculelor de intretinere. Nivelul de iluminare in plan orizontal, in functie de zona considerata, este de 20 ... 50 lx; iar eel vertical, de 5 ... 50 lx. lluminarea verticala impusa pe zonele de circulatie !;li de intretinere se realizeaza, de regula, printr-un iluminat suplimentar cu proiectoare. Nivelul de iluminare, in ansamblu, trebuie sa descreasca de Ia locul de parcare a avionului, pista de circulatie pana Ia pista de decolare, pentru a asigura adaptarea vizuala a pilotului. Orbirea directa fiziologica trebuie evitata pentru a asigura conditii de vizibilitate !;li securitate pentru: pilotii aparatelor ce circula Ia sol; pilotii aparatelor care se apropie; controlorii de trafic (din turnul de control); personalul de intretinere !;li securitate al aeroportului. in acest scop se utilizeaza proiectoare echipate, de regula, cu ecrane laterale, orientate corespunzator fata de sensurile de circulatie !;li montate Ia o inaltime suficienta pentru a asigura protectia vizuala. inaltimea de montara a unui proiector este normata prin regulamentul international ICAO, in functie de distanta pana Ia pista de zbor. Stalpii inalti folositi pentru proiectoare nu trebuie sa fie masivi !;li sa constituie un obstacol vizual pentru piloti !;li personalul de control, amplasamentul !;li alegerea tinand seama !;li de considerentele este-

I. Sisteme de iluminat

tice de ansamblu. La sistemele de ilu- in utilizarea All echipate cu mai multe minat destinate circulatiei, stationarii surse de lumina care pot fi actionate sau manevrarii aparatelor de zbor nu independent. Dezavantajul principal al se impun conditii de redare a culorilor. acestei solutii este gabaritul AIL care ar Din acest motiv se prefera Iampi cu trebui sa contina 2, 3 sau chiar 4 surse de eficacitate luminoasa foarte mare lumina !;li aparatajul anex. (Iampi cu vapori de sodiu). 0 alta posibilitate este reglarea fluxului luminos emis de AIL prin utilizarea fie a unui circuit balast-serie (fig. 1.12.51), fie a 12.3. Comanda manuali unor regulatoare speciale. Principiul aces'i automatA a sistemelor . tui circuit este inserierea, in circuitul lamde iluminat exterior pii, a unui dispozitiv aditional cu ajutorul Una din caile de reducere a consu- caruia se pot obtine reduceri ale fluxului mului de energie electrica in iluminatul exterior este comanda manuala !;li/sau automata a SIL. Evitarea risipei se y y. poate realiza printr-o conceptie ratio,1> nala !;li economica care sa permita o I exploatare in conditii optime atat din ---- . -- - --- - punct de vedere economic cat !;li teha nic. Astfel, se poate realiza, inca din fa- , za de proiectare, un sistem ce poate fi I sectorizat !;li/sau sectionat. in cazul iluminatului public, o solutie este reduceI H 'll 'll rea nivelului de iluminare odata cu scaI derea traficului, prin sectorizarea SIL. De exemplu, intr-un SIL public cu b amplasare tip bilateral fata in fata (x+y) Fig. 1.12.50. Exemple de sectorizare (fig. 1.12.50 a), sectorizarea se poate 1n SIL public: obtine prin conectare separata a sura - sectorizare bilaterala alternata; selor notate cu x !;li y in perioadele de b - sectorizare unilaterala. scadere a traficului. Se obtine astfel o distributie bilateraL2 L1 la alternata, Ia un nivel de iluminare redus cu aproximativ 50 % !;li Ia 50 % din puterea instalata. Chiar daca uniformitatea nu mai poate fi obtinuta, totu!;li, conditiile de circulatie sunt acceptabile in conditiile traficului scazut de noapte. De asemenea, solutia neceNe--sita un cost de investitie suplimentar. in fig. 1.12.50 b este data o varianta Fig. 1.12.51. Reglarea fluxulul cu economica din punct de vedere al in- ' .___aJ_uto_ru_lcl_rcu_ltu_lu_l_ba_last __ se_rl_e_._ _, vestitiilor care transforma amplasarea lluminare relativa [%) bilaterala, fata in fata (x+y) intr-un sistern redus unilateral (x sau y) cu deza100 vantajul unei neuniformitati transversaReducere le mari. De Ia caz Ia caz, conditiile de poter,tijil~ proiectare specifice vor duce Ia alege- ' 50% rea solutiei corespunzatoare. in general I Nivel insa alegerea sistemului de iluminat : de iluminare public !;li a celui de alimentare trebuie i ,.. coordonata intr-o conceptie sistemica, 06.00 08.00 18.00 22.00 tehnico-economica. [Ora] in functie de frecventa traficului, de luFlg.l.12.52. Reducerea llumlnirll minanta fondului !;lilsau a mediului sau de pe tlmp de noapte cu 50 %. nivelul de iluminare, o alta solutie consta
---

'Y ,x

'x

_iL 11 JJ--l[
-----

JJ x

--

--

'

'x

l!'

x x

_fj

rr

--

%1

OJ

___

Retea de joasa tensiune lluminat public Celula 1


. _ 1_ _

__,1--~--- Amplificator Aparat conectare

Celula 2 ----,f(rezerva) ' - - - - - '


.-I

Flg.l.12.53. Comanda automati a SIL rutier.

1. Sisteme de iluminat
luminos de pana Ia 50 % Ia lampile cu vapori metalici (cu exceptia celor cu vapori de sodiu de ihalta presiune Ia care fluxul poate fi redus pana Ia 35 %). Datorita caracteristicilor aparatajului anex, specific ~i naturii c:Jescarcarii, orice actionare i~i are efectul dupa 3... 10 minute de Ia initiere. Regulatoarele speciale ofera, prin intermediul unui microprocesor, posibilitatea reglarii fluxului luminos intre 0 ~i 100 % in functie de tipul de lampa, volumul ~i natura traficului, structura imbracamintei asfaltice, in sensul pastrarii caracteristicilor luminotehnice care intereseaza (uniformitate, reducerea orbirii, ghidajul de optic etc.) cu un consum de energie redus. in fig. 1.12.52 este prezentata variatia iluminarii unui drum public pe durata unei zile utilizand una din metodele de

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


reglare de mai sus. in cazul celorlalte sisteme de iluminat exterior (pentru tuneluri rutiere, trafic pietonal, arii mari de lucru ~i/sau functionale, decorative) se recomanda actionarea pe zone, comanda automata putandu-se realiza in functie de nivelul de iluminare, timp etc). Trebuie mentionat faptul ca, in sistemele de iluminat rutier din tarile dezvoltate, nu se adopta, in mod curent, reglarea fluxului luminos. Aceasta se aplica, de regula, pe caile de circulatie secundare, aleile pietonale ~i iluminatul din parcuri. Comanda SIL rutier se realizeaza automat, Ia lasarea intunericului, prin sistemul automat prezentat in fig. 1.12.53. Comanda iluminatului de paza/secu- . ritate se realizeaza, de asemenea, automat (cu fotocelula). Comanda automata a SIL de reducere a nivelului de iluminare se practica noaptea, dupa o anumita ora, prin sectorizarea ~i scaderea tensiunii de alimentare (in functie de sursele de lumina ~i de componentele aparatajului electric). Sistemele de iluminat exterior destinate activitatilor sportive se recomanda a fi proiectate cu actionare in trepte in functie de tipul activitatii: intretinere, pregatire fizica, antrenament, competitie nationala, internationala, transmisie TV color sau inregistrare pe pelicula. Alegerea tipului de comanda este influentata de multi parametri, astfel incat devine un proces complex care, bine rezolvat, conduce Ia rezultate economice importante.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


singur sens, ie~irea din zona interioara se face numai prin doua zone: de ie~ire ~i exterioara (fig. 1.12.13). Zona de acces este zona aflata inainte de intrarea in tunel, unde ochiul observatorului aflat Ia volan recepteaza intrarea in tunel, de regula, sub un unghi de 20. Lungimea zonei este in functie de distanta de franare ~i depinde de viteza de circulatie. Pe aceasta zona a tunelului ochii conducatorului auto, ce se apropie de intrarea in tunel, sunt adaptati Ia un nivel de luminanta foarte mare (7000 ... 8000 cd/m 2 in zilele insorite). Daca tunelul este suficient de lung, astfel incat conducatorul auto sa nu poata vedea ie~irea din tunel, iar nivelul de luminanta din interiorul tunelului are o valoare foarte mica in comparatie cu nivelul de luminanta din exterior, impresia pe care o are observatorul de Ia volan aflat in zona de acces este de ,grota neagra" ~i acesta nu poate distinge nici un detaliu din interiorul tunelului. Pentru a mic~ora nivelul de luminanta de-a lungul zonei de acces, deci pentru o adaptare vizuala mai buna, se recomanda adoptarea uneia din urmatoarele solutii: - realizarea unui sistem constructiv de[cd/m 2]

I. Sisteme de iluminat

10000 3000 1000

- --

a lungul zonei de acces, din sticla arZona de tranzit este cea in care se mata, u~or transparenta (ecran conti- face adaptarea ochiului observatorului nuu) sau suprafete laterale cu reflec- de Ia un nivel de luminanta L20 Ia un niscazut de luminanta de tanta mica (p<0,2), combinate cu , vel ecrane semitransparente montate Lint= 10... 15 cd/m 2. Legatura dintre ludeasupra suprafetei de Ia intrare, minanta ~i tipul de adaptare a fast stapentru ecranarea luminii naturale, ~i bilita experimental ~i este redata in fig. care sa contribuie substantial Ia re- 1.12.14. Lungimea acestei zone depinducerea nivelului de luminanta in de de timpul de adaptare a ochiului ~i zona de acces; de viteza de deplasare, fiind aproxima- prevederea unei zone cu vegetatie , tiv 300 m pentru o viteza de 70 km/h. abundenta (arbori ~i tufi~uri) de-o Zona centra/a se gase~te in contiparte ~i de alta a zonei de acces, cu nuarea zonei de tranzit ~i lungimea aacelea~i efecte ca ~i in primul caz. cesteia depinde de cea totala a tuneluZona de prag este zona in care se lui. Se caracterizeaza, in general, prinnivel de luminanta face trecerea brusca, de Ia un nivel de tr-un luminanta foarte mare Ia un nivel de lu- Lint= 5 ... 10 cd/m 2, iar in conditiile unui minanta scazut. Pentru a face vizibil trafic ridicat ~i o viteza admisa in tunel conturul interior al tunelului ~i eventua- de 70 ... 80 km/h se recomanda un nilele obstacole aflate pe calea de rulare, vel de 15 cdfm2. nivelul de luminanta din zona de prag Catre sfar~itul tunelului exista ,in trebuie sa fie, aproximativ, 4 ... 10 % succesiune inversa" acelea~i zone ca din valoarea celui exterior, in functie de ! ~i Ia inceputul acestuia ~i anume zoneSIL adoptat. le de tranzit, de prag, de ie~ire, daca Lungimea zonei de prag depinde de tunelul este cu dublu sens. Diferenta viteza cu care se deplaseaza conduca- consta in faptul ca ochiul observatorutorul auto ~i este cu atat mai mica, cu lui se adapteaza mult mai u~or Ia nivecat viteza de deplasare este mai redu- luri mari de luminanta. le~irea din tunel sa; Ia 50 ... 60 km/h, lungimea acestei in timpul zilei ofera privirii un contrast zone va fi aproximativ 40 m, iar Ia o vi- negativ, dand imaginea de ,grata alba" teza de 100 km/h, lungimea zonei va fi stralucitoare, pe fondul careia obstacode 90 m. lele se vad in efect de silueta. Pentru a realiza o conturare mai buna a acestora, precum ~i pentru o adaptare vizuala "" , mai buna, se recomanda realizarea peLc ', x---,, ; retilor tunelului din placaje de culoare / \ I deschisa, lavabile, u~or de intretinut.
1 1

:::II
30 10
3

Aspecte cantltative
Nivelul de luminanta in planul caii de rulare este variabil in timp ~i/sau spatiu, in functie de caracteristicile luminii naturale (soare tara nori, cer acoperit, amurg, noapte) ~i in functie de nivelurile de luminanta recomandate pentru diferite zone, caracteristice tunelului. Pe zona de acces se recomanda adoptarea unei solutii de ecranare a luminii naturale (sisteme constructive cu lamele sau vegetatie abundenta), prezentate anterior. in zona de prag, normele internationale impun un nivel de luminanta care poate ajunge pana Ia 10 % din nivelul de luminanta exterior (ceea ce corespunde aproximativ unui nivel de iluminare de 10.000 lx -in cazul unei zile insorite, valoare mare, care necesita un consum energetic ridicat). Utilizarea sistemelor constructive de ecranare a luminii naturale are ca urmare o reducere a nivelului de iluminare in zona de prag (cu pastrarea acelora~i conditii vizuale) ~i implicit reducerea consumului energetic. Tot in scopul reducerii consumului energetic se poate utiliza un sistem, in care aparatele de iluminat au o distributie nesimetrica a

1L___
0
5

10

15

-----

20 [s]

Flg.l.12.14. Rel&1:1a dlntre lumlnantl " tlmpul de adaptare.


[%]
-

Fig. 1.12.15. Expllcatlvi asupra valorilor Lc, Ld, Lt.


Lc - luminanta cerului; Lt - luminanta fondului; Ld - luminanta drumului.

:
!

Lth --

-~

100 80 60

Ltr 40 ! I I 20

--Ltr

10 8 6 4
Linterior

2
-----~------~------~--

10

12

14

16

18

20 [s]

Fig. 1.12.16. Expllcatlvi asupra luminantel zonel de tra~e.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


reflexiei incintei tunelului. Aceasta contribuie Ia reducerea substantiala a fe! nomenelor de orbire psihologica ~i fiziologica ~i a efectelor negative ale i acestora asupra capacitatii vizuale a ; conducatorului auto. Redarea culorilor nu este un factor determinant in alegerea surselor de lumina. Ghidajul vizual este un factor important in realizarea sistemelor de iluminat destinate tunelurilor ~i o realizare co: respunzatoare a acestuia asigura o i desfa~urare in siguranta a traficului ru tier. Ghidajul vizual se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat in linii paralele cu axul drumului. in cazul existentei a doua sensuri de circulatie este necesara utilizarea eel putin a u: nui ~ir de aparate de iluminat pe fiecare sens, de preferat amplasat pe pial ton, in axul benzii de circulatie. : Fenomenul de palpaire este nedorit in tuneluri. Acesta apare atunci cand ~irurile de aparate de iluminat sunt discontinue in campul vizual al conducatorului auto sau datorita reflexiilor luminii pe suprafetele lucioase ale autovehiculelor. Acest fenomen se accen. tueaza, in special, in zona centrala unde aparatele de iluminat sunt mai rare. , Efectul de inconfort, generat de fenomenul de palpaire este apreciat prin ' frecventa (f) data de relatia: f=vls [Hz] (12.2.5) in care: v- este viteza de deplasare a vehiculului [m/s], s - este distanta dintre aparatele de iluminat [m]. Pentru fs2,5 Hz ~i f:<!15 Hz, fenomenul este neglijabil sau tara efecte negai tive asupra capacitatii vizuale a observatorului.
i
1
1

fluxului luminos ~i sunt montate in opo- 3000 ... 8000 cd/m 2, Ia nivelul recomanpentru zona centrala de zitie cu sensul de circulatie (sistem nu- dat mit ,counter beam"). Aceasta conduce 5 ... 15 cd/m 2. Datorita conditiilor de Ia o reducere a nivelului de luminanta contort vizual impuse, nivelurile de luminanta diferite, de Ia o treapta Ia alta treLth cu eel putin 20 %. Conform normelor CIE, L20 se deter- buie, sa se incadreze in limitele Ln_ 1 /Lns3/1, astfel incat sunt necesare 4 mina cu relatia: L 0 = yLc+PLd+EL, (12.2.1) sau 5 trepte de schimbare a nivelului de ir{ care semnificatiile luminantelor re- iluminare de-a lungul zonei de tranzit. zulta din fig. 1.12.15 (Lc=Lcer' Ld = Ldrum ~i L, = Lfond)' iar Aspecte calitatlve Distributia luminantelor este un facvalorile sunt date in tabelul 1.12.6, in functie de directia geografica de intrare tor calitativ important (ca ~i in cazul celorlalte cai rutiere) in stabilirea conforin tunel y, p ~i E [%] reprezinta procentele tului vizual. Verificarea uniformitatilor din suprafata cercului obtinut prin in- luminantelor in planul caii de rulare se tersectarea unghiului spatial corespun- realizeaza cu ajutorul factorilor de unizator unghiului plan de 20 cu planul formitate mentionati pentru evitarea orbirii psihologice. vertical tangent Ia intrarea in tunel Luminanta zonei de prag se determiDe remarcat ca prezenta suprafetelor na din tabelul 1.12.7 in functie de L20 ~i , reflectante (pereti, plafon ~i uneori calea de rulare, daca aceasta are o de SIL ales. Luminanta zonei de tranzitie, care re- reflectanta p :<! 0,3) are un rol pozitiv in prezinta o valoare descrescatoare, este uniformizarea luminantelor din plan util. Pentru evitarea orbirii fiziologice se data de relatia: Ltr=Lth (1,9+t)" 14 (12.2.2) recomanda AIL cu unghiuri de protecreprezentata ~i in fig. 1.12.16 ~i care tie corespunzatoare sau prevazute cu este functie de timpul de parcurs in zo- difuzoare. na de tranzitie (t) [s]. Pentru aprecierea orbirii psihologice Pentru zona centrala, nivelul de lumi- in campul vizual, determinarea indicelui nanta Lint se determina in functie de de cre~tere a pragului Tl se face cu redistanta de franare ~i trafic, fiind indi- latiile: cat, conform CIE, in tabelul 1.12.8. TI=65Lv JL~B (pentru Lms5 cdfm2) in fig. 1.12.17 este indicata distanta (12.2.3) de franare in functie de viteza de de- sau plasare ~i panta caii (pozitiva-urcare TI=95Lv!LJ;,05 (pentru Lm>5 cd/m 2) sau negativa-coborare). (12.2.4) De-a lungul zonei de tranzit, nivelul de in care: luminanta scade in trepte de Ia Lm- reprezinta luminanta medie a peretilor ~i tavanului, [m) Lv - este luminanta de voal a surselor [kmlh] care apar in unghiul spatial cores250 100 punzator celui plan de 20 ~i se calculeaza cu relatia din 10.4. 200 Confortul este asigurat daca Tl<15% Contrastele din campul vizual se pot reduce in mare masura prin cre~terea

Caracteristlclle slstemelor

uj 150
100

80

: de llumlnat pentru tuneluri


Acestea trebuie sa satisfaca exigentele cantitative ~i calitative amintite, printr-o amplasare rationala a AIL ~i o

Categoria SIL

a/h
1,5

surse SOX-E SON-T SOX-E SON-T

60
50

I
63$::.

~l==t==t=;:::=;:= 40 f-30
+12 +8 +4 0 p--4 -8
[%)

rtrn
c:!5acfs

TLD

:h
I
I

Tabelull.12.7. Valorlle raportulul t.,1120


Distanta de SIL SIL franare [m] simetric ,Counter-Beam
__ -"

2,0 3,5

II
~

-12

~th 1-20

__ _

'--_th_IL_2Q
-

Fig. 1.12.17. Distants de frlnare 1n funqle de v1teza de deplasare .. panta clll.


Directia de intrare Lc . Ld .

Ill

~-

if~2'

Flg.l.12.18. SIL pentru tuneluri.

:h 2-2,5 SON-T

60 100 160

--

O,Q5 _- __ _ __9,04 0,06 0,05 0,10 0,07

Tabelul1.12.8. Valortleluminantai 1n zona centrall (Lint} [cdlm2]


Distanta de Trafic [veh/h] franare [m] _ 100 ... 1000 >1000 ---.--- <100 60 1 2 3 - --I 100 2 -i 4 6 160 5 10 15
-----------

Tabelull.12.6. Valorilelumlna~lor Lc, Let $1 Lt


L1 r.~-------- ~--= ~-=---~~~~-.Rietre ~- -Cit%ciiri- ___ zi%pa<iL paifsti-.l!__ ----------r-__-+- 3 I 3 : 8 ' 15--+_ _.2--___-J

~-v

-----~ ~~---;- - :

-- r

-1---r-~-~5 .:~'+sl-f---

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


corespunzatoare a surselor de lumma. Dupa PHILIPS, SIL utilizate in tuneluri se clasifica i n 3 categorii in raport cu linia privirii: I, II l?i Ill (.,counter beam"). Acestea sunt prezentate in fig. 1 .12.18 unde sunt date l?i rapoartele a/h l?i tipul surselor de lumina recomandate. Sistemele se pot clasifica l?i din punct de vedere al continuitatii l?i orientarii astfel: A - l?iruri cu discontinuitati in limita evitarii fenomenului de palpaire (fig. 1.12.19 a);
ale~ere
1

I. Sisteme de iluminat

: ! ,

i
!
:

i
i

B - l?iruri continue montate in mod grota (neagra/alba), al?3 cum se vede obil?nuit cate unul pe fiecare sens : din figura 1.12.20. Cele mai utilizate AIL sunt: de circulatie (fig. 1.12.19 b); C - benzi paralele montate pe plafon : - aparat de iluminat polivalent ce poasau pereti, in plan orizontal sau te fi echipat cu Iampi fluorescente l?i vertical (orientate) (fig. 1 .12.19 c); cu una sau doua Iampi cu vapori de D - l?iruri luminoase continue realizate sodiu de inalta presiune; din tuburi de lumina, montate pe : - aparat de iluminat cu distributie nesiperetii laterali ai tunelului. 1 metrica dirijata i n opozitie cu fluxul SIL "counter beam" utilizeaza AIL de circulatie (sistemul .,counter nesimetrice cu intensitatea maxima dibeam"). Acest AIL se utilizeaza numai rijata i n opozitie cu sensul de circulatie. in zonele de prag ale tunelelor; monEste utilizat numai in zona de intrare l?i tarea aparatelor de iluminat se poate iel?ire pentru diminuarea efectului de face l?i i ntr-un plafon fals creat din necesitati fonoizolante; i - aparate de iluminat universale ce pot fi echipate cu surse fluorescente tubulare sau cu vapori de sodiu de 1 inalta presiune; ; - tuburi de lumina al carei principiu de functionare consta in transmiterea luminii prin aer, cu ajutorul unui film optic OLF (Optical Ligthing Film) care acopera interiorul tubului l?i asigura un coeficient de reflexie mare (98 %), permitand astfel transportul luminii Ia

a
Fig. L 12.19. npurt de SIL pentru tunelurl: a - $iruri cu discontinuitati; b - intrare tune/; c - benzi paralele.

1.{) .

~ : !

.L -://!~,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,..,.,.tr/

c
1. Lungimea tunelului <25m 25-75 m

Fig. 1 .12.20. AIL montat tn s1818mul

.counter beam.
75- 125 m >125m

2. le~ire complet vizibila

DA

~
DA

NU

DA

~
DA

NU

3. Lumina zilei de valoare ridicata in tunel

~
MARE

NU

~l
MARE

NU

4. Reflectanta peretilor mare (> 0,4) sau mica (<0,2) ?

~
I
DA

MICA

~
I
DA

MICA

I
5. Trafic greu ? (sau c icli!?til sau pietoni) tara iluminat electric

I
NU

NU

I
50 % d in nivelul normal al zonei de prag

I
I
nivel normal al zonei de prag

Flg.l.12.21. ParametrO SIL pentru tune1ur1 tn funqle de: lunglme, vlzlbllltatea leflrtl, accesullumlnll naturale, ret1ectenta ~lor .. tlpul traftculul.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


xima admisa in aceasta situatie. Pentru zona de prag ~i tranzitie, nivelul de luminanta asigurat se adapteaza Ia indicatia de viteza admisa in aceasta ipoteza (de defect). Conform normei CIE 88, pentru astfel de situatii, in functie de lungimea tunelului ~i trafic, se recomanda una dintre urmatoarele solutii de alimentare cu energie de rezerva: - dintr-o sursa independentS. fata de cea a SIL normal; - din doua surse independente (baterie de acumulare cu comutare instantanee ~i grup electrogen cu pornire automata), daca intreruperea este mai mare de 30 s; - dintr-un grup electrogen automat cu timp de pornire rapida (cateva s).

SIL pentru tuneluri trebuie sa fie sistedistante mari. Datorita acestui tub de lumina este posibila transformarea ma dinamice ale caror niveluri de ilumisurselor punctuale" in ,surse lini- narelluminanta trebuie sa fie permanent ~re". Ele sunt utilizate, de regula, in adaptate in functie de nivelurile de iluminare/luminanta din exterior (cer senin, zona centralS. a tunelului. Aparatele de iluminat destinate tune- acoperit, zi, seara, noapte -fig. 1.12.22). Datorita acestor variatii SIL trebuie lurilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele exigente suplimentare: sa fie sa fie prevazut cu instalatii de reglare robuste ~i sa nu se degradeze datorita automata, actionate in functie de ilumitraficului sau curatirii; sa fie etan~e narea orizontala exterioara sau de lu(capsulate) Ia efectele corosive ale ga- minanta ambientala exterioara. Regiazelor de e~pare ~i produselor utilizate rea in functie de luminanta este prefepentru curatire; partea exterioara a AIL rabila pentru ca asigura o mai mare sa fie foarte neteda, evitand astfel de- corectitudine, tinand seama de starea punerea materialelor corosive, permi- reala a suprafetei imbracamintei rutiere tand 0 curatire u~oara; sa asigure pro- (umeda, uscata, acoperita cu zapada tectie vizuala corespunzatoare; sa fie etc.). Se masoara, Ia 100 m de Ia intraprevazute cu asigurare locala, cu sigu- re, luminanta ~oselei, a zonei inconjuranta fuzibila (este de preferat); fixarea ratoare ~i a boltii cere~ti, semnalul reAIL ~i racordul sau Ia retea sa permita zultat comandand sistemul automat de schimbarea rapida ~i sigura a acestuia. reglare (13). Pentru realizarea multitudinii de trepSursele de lumina utilizate pentru echiparea AIL montate in tunel sunt te de luminanta pe zonele de prag ~i alese dupa urmatoarele criterii: tranzit, sistemele implica necesitatea eficacitatea luminoasa mare, reco- reglarii permanente, realizate astfel: mandandu-se utilizarea in zona de a - in trepte pe ansamblu; prag a surselor cu descarcari (Iampi b -in trepte pe AIL (cu comanda sepacu vapori de sodiu Ia inalta ~i joasa rata a fiecarei surse); presiune); in zona de tranzit, surse cu c -tina descarcari in vapori de sodiu ~i Iampi Variantele b ~i c sunt cele mai bune, fluorescente tubulare in zona centra- ele mentinand ~i uniformitatea sistemuIS., Iampi fluorescente singure sau in lui; varianta c este aplicabila numai Ia combinatie cu alte surse cu descar- sursele care permit acest lucru. Pentru cazul caderii sursei de alicari cu durata de viata mare; functionarea Ia diverse temperaturi mentare a iluminatului normal este necesara prevederea unui SIL de siguranale mediului ambiant; timpul mic de amorsare in cazul in ta cu punere automata in functiune ~i care se face comutarea automata pe care sa poata. suporta puterea necesao retea de alimentare de rezerva. ra pentru nivelul minim (interior de in functie de lungimea tunelului, se , noapte). De asemenea, trebuie puse in prevede sau nu iluminatul electric in functiune, simultan, sisteme de avertitimpul zilei, a~a cum se poate urmari in zare luminoasa Ia 100 ... 150 m de tunel fig. 1.12.21. care sa indice defectul ~i viteza maNIVEL LIE pentru un anotimp (zona L2o)

12.2.3. lluminatul decorativ arhitectural (monumente, clidin1


Sistemele de iluminat decorativ - arhitectural au rolul de a realiza punerea in evidenta, Ia lasarea serii/noptii, a unor monumente de arta sau a unor cladiri. Datorita specificului, sistemul nu se inscrie in modelul prezentat anterior pentru iluminatul exterior. De multe ori sistemul de iluminat electric poate realiza noaptea efecte decorative spectaculoase, mult mai interesante decat cele oferite de lumina de zi. Posibilitatea de a orienta, in maniera dorita, sursele de lumina catre obiectiv reprezinta un grad de libertate care, utilizat corespunzator, poate conduce Ia o redare estetica, superioara iluminatului natural. Conceptia sistemului necesita studii atente ale efectelor intr-o stransa conexiune cu ambianta arhitecturala.

I
I
4.NOAPTE

Zl

I
2. ACOPERIT

I
3.SEARA

I
4.1 CIRCULATIE NOR MALA (Lint=10 cdfm2)

1. CER SENIN

4.2 CIRCULATIE REDUSA (Lint= 5 cdlm 2)

I
1.1 DIMINEATA

II

1.2 AMIAZA

11

1.3 DUPAAMIAZA

II II

2.1 PARTIAL

t
I
2.1.2 AMIAZA

II II

2.2 TOTAL

I I

I
2.1.3 DUPAAMIAZA

2.1.1 DIMINEATA

Flg.l.12.22. Reglmurl de functlonare ale SIL pentru tunelurl.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


Trebuie sa se ia in considerare caracteristicile cele mai atractive ale cladirii sau monumentului, pentru a fi accentuate prin iluminat. in mod evident, spre deosebire de alte sisteme, amprenta originalitatii estetice a autorului devine determinanta.

I. Sisteme de iluminat

Sunele de lumlnlfi aparatele deluiNnat Pentru iluminatul arhitectural se pot utiliza toate sursele de lumina cunoscute, fiecare obtin~nd insa un anumit efect, determinat de caracteristicile specifice de culoare. in tabelul 1.12.9 sunt date caracteristicile surselor utilizate. Daca se urmare~te o redare corecta, reala a culorilor ~i o variatie a fluxului luminos, este necesara utilizarea surselor cu incandescenta cu halogen care au un cost de investitie redus, dar un consum energetic mare. Un aspect important i1 reprezinta alegerea culorii aparente a sursei in functie de necesitatea armonizarii cu ambientul luminos din zona. Uneori, in functie de obiectiv ~i de aspectul urmarit, se pot alege ~i contraste de culoare. Daca nu se urmare~te redarea culorilor ci efectul artistic de reliefare a monumentului, se vor prefera Iampi cu vapori de mercur sau sodiu. Costul initial este mai mare decflt al lampilor cu incandescenta cu halogen, dar consumul de energie este mult mai mic (in special, Ia lampile cu vapori de sodiu). Atunci cand este necesara redarea culorilor se vor prefera lampile cu descarcari in vapori de mercur in amestec

' cu ioduri metalice (MH). Aceasta solu- rectia principala de privire a observatotie are dezavantajul unui cost de inves- rului 0 este indicata de sageata, proiec! titie mai ridicat fatA de alte solutii, dar toarele sunt amplasate i n A ~i 8, opus ! ~i avantajul unui cost de exploatare i fata de diagonala A'B', obtim3ndu-se un : foarte redus. : contrast bun de luminanta intre cele Aparatele de iluminat utilizate sunt doua suprafete laterale alaturate, ceea proiectoarele cu distributie concentra- 1 ce creeaza reliefarea corecta ~i sugestita, medie sau larga, in care se montea- ' va a obiectivului. Montarea Ia sol (sau in apropierea solului) a proiectoarelor (fasza sursele amintite. ciculul de lumina oblica) pune in evi Alpecle cletennlnante t. reallzarea denta rugozitatea materialului fatadei. Suprafetele de apa, daca exista in ! Directia de privire principala a obiec- ; preajma obiectivului, pot contribui intr tivului este importanta deoarece trebu- : un mod fericit Ia realizarea efectului arie sa coincida cu directia sistemului de : tistic. Astfel pe suprafete mari de apa, i iluminat, respectiv, zona care trebuie ; in raport cu obiectivul, se poate realiza : reflexia constructiei iluminate in oglinda : iluminata. 1 Distanta de privire este importanta ' ,neagra" a apei. ; pentru determinarea vizibilitatii fatadei Obstacolele naturale create de arbori 1 ~i a detaliilor caracteristice. sau alta vegetatie abundenta pot consti: Gradul de intunecare a mediului am- tui o componenta decorativa a sistemubiant sau fondului pe care se conturea- lui de iluminat. Astfel amplasarea pro1 za obiectivul sunt foarte importante in iectoarelor in spatele arborilor, arbu~tilor ' alegerea nivelului de iluminare. Astfel, . sau tufi~IXilor are ca efect, pe de o daca acestea sunt intunecate, va fi ne- parte, mascarea sursei fata de obser: cesar un nivel de iluminare, relativ re- vator, iar pe de alta, punerea in eviden. dus pentru a realiza un contrast sufici- ta a vegetatiei prin efectul de silueta. ent redarii sugestive a obiectului (fig. 1.12.23). Daca zona este iluminata, cu .Ampla8area prolectoarelor strazi ~i cladiri ce creeaza o ambianta Deoarece se urmare~te, in principal, de luminanta relativa ridicata, subiectul efectul decorativ - artistic, pentru realisistemului va trebui sa primeasca un zarea sistemului trebuie sa se studieze flux mai mare pe unitatea de suprafata (fig. 1.12.24). De asemenea, se poate realiza un contrast de culoare ce va fi favorabil conturarii imaginii dorite. Geometria (forma) obiectivului trebuie pusa in evidenta in functie de directia de privire. Astfel, pentru o constructie a paralelipipedica (fig. 1.12.25) Ia care di-

.........,

A~B
o/

Fig. 1.12.23. Imagines unei clAdirl iluminate pe fond intunecat

Fig. 1.12.24. lmaglnea unei ciAdirl iluminate fond luminos.

b Fig. 1 .12.25. SIL pentru o clldlre: a - ansamblu; b - plan.

Tabelull.12.9. Caracterlsticlle 8UI"888or de lurnlnl cln punct de vedere al utlllzirti t1 llumlnatulul llor .. monument8lor
Surse de lumina fPosibilitati dei Timpul de jEficacitatea: Redarea : Durata de lnvestitie Consum 1-- - - - - - - -1-reglare _f!~ mor ~!lfe l!nkllfJuminoas.! :_ - ~_!Jiorilo_r __ .. ~ .f~!lE!ion!'~: - - - .. - en~!!tic __ incandescente cu f Da 0 i scazuta excelenta ; medie redusa foarte mare haloge.l) _ ____ _ __________ _l______ .. _ .... . .. . ...... . _!. _ .. . ..... .. . ... ---- -- ____ ... _ ... . _ .. ___ .. 1 .fJ.uor~s~~~ _... _ _ ! . .0~ _ ~ .....~ . _ ll)~e J?.~n~.. . '!l!Me. - mare s_yaz4~ ~_vap~-~~- -mer~l!r:.__~-- . -.N!::!..... --- .. ?.-..~.. .. __ L_ - ~~.e. ~ il9S_e.f?!a.!?!!~ , mare .. ___ _r:nar~ __ __.. . . -~c-~ut ___ Nu : 4 ...5 mare fo~~~ab~~a ! mare , mare scazut cu vapori de mercur : , ~ Loduri rn.~~ali.~ __ 1 cu vapori de Nu >4 1 foarte mare' acceptabila mare foarte mare foarte seazut sodiu Ia i~?Jt~_p_r:_e~iU,!'!~ .. . - _ _ _____ i...... ________ ______ : _____ ---- ______________ .. cu vapori de Nu 7 ... 12 ifoarte mare: nesatisfacatoare , mare mare foarte scazut 1 ~diu ~ j~~sa presiune ' II LEDuri de culoare r 0 . - medie bun;\' -~i . .. . 'toarte mare scazut 1 aparenta caleta sau <>i mare foarte buna ' mare

.L. _ _

. ... ...

L_ __ _ __ ___

Da -

;....

I
I
1

neU~

I I

I. Sisteme de iluminat
toate posibilitatile de amplasare din exteriorul cladirii (balustrade, copertine, parapete, balcoane sau logii $.a.). Amplasarea proiectoarelor pe orizontala se poate realiza astfel: - In apropierea obiectivului, ca in fig. 1.12.26 a, avand ca avantaje: o buna utilizare a fluxului luminos, eficienta economica, dar $i ca dezavantaje: umbre pronuntate, excesive; aceasta amplasare creaza un efect dramatic ce poate reprezenta un aspect de atractie; - in apropierea obiectivului cu iluminat suplimentar integ-at In elementele de arhitectt.d proprii (balcoane, balustrade, copertine $.a.) ca in fig. 1.12.26 b. Se elimina contrastele de pe fatada; - Ia o departare mai mare de obiectiv, cain fig. 1.12.26 c, care areca avantaj o utilizare mai redusa a fluxului. Amplasarea proiectoarelor pe verticala se poate realiza Ia inaltimi diferite $i anume: - Ia h = 0 (fig. 1.12.27) cand acestea se plaseaza in spatii cu vegetatie, in alte constructii joase, existents sau in locuri special destinate acestui scop. - Ia h ~ 0 In functie de particularitatile existents in zona; (pe stalpii iluminatului public, alte constructii). Uneori se creeaza conditii speciale montarii pe stalpi independenti a unor baterii de proiectoare. Proiectoarele cu distributie larga corespund unei lnaltimi de 1 sau 2 etaje. Pentru constructiile lnalte (h>25 m) trebuie utilizate sisteme combinate: pentru etajele inferioare proiectoare cu distributie larga sau medie, iar pentru cele superioare, proiectoare cu distributie concentrata (fig. 1.12.26 d). Se obtine astfel o luminanta relativ uniforma pe fatada luminata.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


- corelarea armonioasa lntre iluminatul decorativ $i eel pietonal sau stradal; - mascarea proiectoarelor prin integrarea acestora in decorul existent pentru a fi ascunse privirii observatorului in timpul zilei; - protejarea plantelor aflate in apropierea aparatelor de iluminat impotriva 1 ; degajarilor de dtldura ale aparatelor : de iluminat; : - protectia observatorului impotriva or! birii fiziologice care poate apare Ia ; privirea directa a stxselor de lumina. ! Efectele luminoase obtinute lntr-o ; zona cu vegetatie abundenta (arbori, ; arbu$ti, zone plantate cu flori) sunt nu: meroase $i foarte placute. Aceste efec te se pot obtine respectand cateva t principii de baza prezentate in cele ce j urmeaza. : - Arbori izolati cu coroana deasa (castan, platan etc.). Se adopta o solutie in care amplasarea proiectoarelor se face astfel !neat fluxul luminos sa fie orientat din partite laterale $i de jos . pentru a evidentia coroana. Adoptarea ; acestei solutii se face evitand posibili. tatea de orbire fiziologica Ia privirea di; recta a sursei de catre observatorii care circula in imediata vecinatate a ar: borelui (fig. 1.12.27 a). - Arbori izolafi cu coroana rara {sali cia plangatoare, salcamul etc.). Unul ' sau mai multe proiectoare pot fi am plasate Ia sol, cat mai aproape de trunchiul arborelui $i orientate catre zenit. Proiectoarele se amplaseaza In ni$9 special construite, In pamant, cu pro~ tectie realizata dintr-un gratar metalic ! $i se asigura legatura Ia canalizare ! pentru evacuarea apelor de ploaie. A~ ceasta solutie se recomanda numai in -===:--- -- - - -1 cazul arborilor cu frunzi$ rar $i de cu: loare deschisa. Efectele luminoase deosebite se pot obtine cand arborele : respectiv se gase$te intr-un mediu in. tunecat (fig. 1.12.27 b). - Grup format din mai multi arbori din aceea$i specie, cu coroana deasa $i dezvoltatA mutt pe verticala (plopul, a , bradul, chiparosul). Efecte spectacu: lease se obtin iluminand arborii din : planul al doilea, lndepartat de observa tor. Arborii din primul plan vor aparea iluminati datorita efectului de silueta (obtinandu-se una sau mai multe siluete pe un fond luminos). Se recomandtl aceasta sotutie pentru a fi adoptata b acolo unde siluetele arborilor se pot observa in lntregime, acestea nefiind obturate de alte vegetatii sau constructii existente In zona. - Grup format din aceea$i specie de arbori cu coroana rara (mesteacanul c alb, pinul etc.). in general, sunt intere, sant de iluminat in masura In care co: roana lor prezinta aspecte particulare deosebite. in acest caz iluminarea lor se face in acela$i mod, descris in paragraful anterior. De remarcat faptul ca efectele obtinute sunt acelea$i iarna ca $i vara, chiar $i pentru arborii care nu-$i pastreaza frunzi$UI tot timpul anului.

r - -;--

! !

. :

12.2.4. llumlnatul decoratlv


pentru apatll verzi, jocuri de api
Spattl verzl
lluminatul zonelor verzi din gradini $i parcuri are un dublu rol $i anume: - asigura un contort vizual ridicat (suprimand impresia de ambient nne- : gru") $i securitatea pietonilor, prin ri- dicarea nivelului de iluminare; - pune In evidenta, pe timpul noptii, frumusetile naturii prin contraste de lumini $i umbre. Pentru realizarea sistemelor de iluminat destinate zonelor verzi trebuie sa se ia in considerare urmatoarele aspecte: - obiectivele asupra carora trebuie in- , trodus accentul sunt arborii declarati monuments ale naturii, arborii ornamentali etc. - corelarea sursei de lumina cu culoarea frunzelor $i a florilor;

Fig. 1 .12.28:
a, b, c,- variante amplasare AIL Ia cladirile de ina/time mica; d: SIL cladire inalta.
b

Fig. 1.12.27. AIL decorativ pentru arbori

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

I. Sisteme de iluminat

- Grup format din mai multe specii iluminat cu proiectoare mobile pentru a - instalatia electrica sa fie de tip etan~ Ia de arbori. Se recomanda realizarea putea fi deplasate in functie de zona scufundarea in apa ~i prevazuta cu sisunui iluminat care sa redea grupul in de interes. Fluxul luminos trebuie dirijat teme de protectie impotriva electrocuperspectiva ~i relief. Trebuie sa se ia in de sus in jos, prin utilizarea proiectoatarii destinate mediilor foarte periculoaconsiderare urmatoarele aspecte: for- relor de dimensiuni mici cu suporturi se, conform normelor in vigoare; ma ~i dimensiunile coroanelor, culoa- de sustinere de inflltime redusa. - alimentarea Ia tensiuni nepericuloase rea frunzi~ului, alegerea culorii aparen- Masive de plante anuale $i bianua(12 sau 24 V), pentru cazul in care acte a surselor de lumina, amestecul de le. lluminatul se realizeaza in mod asecesul persoanelor Ia AIL este posibil; culoare etc. Se evita realizarea unui ilu- manator cu eel prezentat Ia punctul an- - fixarea aparatelor de iluminat in bazin minat de ansamblu al grupului, care ar terior, cu deosebirea ca florile acestor pentru a nu fi smulse de jetul de apa; duce Ia crearea unui decor plat ~i inex- plante dureaza un timp indelungat in - intretinerea corespunzatoare a sistepresiv. cursul unui an, fiind posibila utilizarea , mului de iluminat. - Perdea de arbori din aceea$i spe- unor aparate de iluminat fixe. Tn cazul fantfmilor arteziene, sistemecie, intalnita de obicei Ia marginile gra- Pefuzefe. Tntr-un decor luminos bi- le de iluminat trebuie sa se realizeze in dinilor. lluminatul acestor arbori este ne echilibrat, un ,covor" verde u~or i- , functie de tipul jocului de apa jeturi: interesant pentru a pune in evident{~ li- luminat este recomandabil pentru a su- verticale; oblice (aproape verticale); mitele gradinii sau pentru a estompa o blinia linia despartitoare intre diferite inclinate (aproape orizontale); jeturi de zona mare scufundata in intuneric. A- vegetatii. Pentru iluminatul peluzelor se pulverizare; cascade artificiale. Sistemele de iluminat destinate jetucest ,perete de lumina" poate anula recomanda proiectoare montate pe suefectele luminoase create pe obiective porturi de inaltime mica. Pentru pelu- rilor verticale sunt realizate prin amplasituate in fata acestuia. Tn acest caz se zele de dimensiuni reduse se recoman- sarea a 3 ... 9 aparate de iluminat Ia barecomanda contrastul de culoare. da folosirea AIL de inaltimi mici (tip za jetului cu orientarea fluxului luminos - G"up alcatuit din diverse specii dear- borna luminoasa), cu distributie semi- : pe verticala locului (fig. 1.12.29). Exisbu$ti. Atractia exercitata de frumusetea , directa pentru a asigura nivelul de ilu- tenta mai multor jeturi verticale ilumiarbu~ilor asupra observatorului variaza, in minare dorit pe gazon. , nate creeaza imaginea unor coloane functie de anotimp. Din acest motiv se - Fantani arteziene, jocuri $i caderi ; luminoase. recurge Ia realizarea unor sisteme de de apa Sistemele de iluminat destinate jetuiluminat mobile, unde proiectoarele sunt Un joe de apa sau o tantana arteziana rilor oblice se realizeaza prin amplacorespunzator iluminata, dupa lasarea sarea unor aparate de iluminat Ia baza u~ de deplasat in alte zone de interes, iar racordarea se face prin intermediul intunericului, poate schimba intregul fiecarui jet astfel incat fluxul luminos sa unor prize etan~. 0 astfel de grupare de aspect al zonei in care este amplasata, urmareasca traseul acestuia ~i alte arbu~i. corespunzator iluminata, care sa eland viatfl prin culoare ~i armonie. aparate de iluminat amplasate in locul puna in evident{~ culoarea ~i forma florilor Pentru realizarea unor sisteme de i- unde are loc caderea jetului de apa, cu ~i a frunzelor, poate crea efecte specluminat care sa puna in valoare jocurile flux orientat pe verticala locului (fig. taculoase pentru observatori. Nu se de apa, fantanile arteziene ~i suprafe- 1.12.30) Numarul aparatelor de iluminat, recomanda un iluminat de ansamblu care tele lacurilor, trebuie sa se tina seama distributia ~i puterea surselor se aleg in functie de inaltimea ~i grosimea jetului ar crea un decor plat, inexpresiv. Este de o serie de aspecte: necesara utilizBrea unui singur tip de - alegerea corespunzatoare a aparate- de apa. La caderea jetului de apa se sursa, cu o redare foarte buna a culorilor. lor de iluminat ~i a puterii surselor, in recomanda utilizarea unor aparate de functie de dimensiunile ~i tipul jetului; iluminat cu distributie larga, iar Ia baza -Botta aeata din acee8$i specie dearbori, aflata deasupra unei alei. Tn acest - corelarea culorii aparente a surselor jetului, utilizarea aparatelor de iluminat alese pentru jocurile de apa ~i fanta- cu distributie concentrata. caz se poate realiza un iluminat de circulatie pietonal combinat cu un iluminat nile arteziene cu culoarea surselor Sistemele de iluminat destinate utilizate in iluminatul utilitar; jeturilor cu pulverizare se realizeaza decorativ. Se utilizeaza proiectoare cu o distributie larga, montate pe stalpi aflati in - utilizarea apelor limpezi ~i lini~tite ca prin utilizarea unor aparate de ilumioglinda pentru reflectarea imaginii nat cu distributie larga ~i a unor surse rand cu arborii, Ia aproximativ 2 m de putere mica, iar amplasarea AIL se unor cladiri, sculpturi, vegetatie etc.; ina~ime ~i orientate catre balta. - Gradini cu flori $i plante mici. 0 so- - amplasarea reflectoarelor astfel incat face Ia baza jetului de apa. Efectul sa nu se produca orbire prin reflexie, obtinut este spectaculos datorita parlutie buna, in acest caz, este utilizarea cu influente negative asupra circulatiei ' ticulelor de apa foarte fine rezultate in unor aparate de iluminat de tip ciuperca (fig. 1.12.28), special construite in urma pulverizarii (fig. 1.12.31). rutiere sau pietonale din apropiere; - utilizarea unor echipamente cu grad ' r - - - - - - - - - - - - - - - , acest scop. - Masive de p/ante perene. Fiorile mare de protectie Ia umiditate; acestor plante au o durata scurta de viata, in timpul unui sezon. Este recomandabila utilizarea unor sisteme de

:j
.. 1 (

r
.-.......__

Flg.l.12.28. AIL pentru vegeta11e.

Flg.l.12.29. SIL pentru jet vertical.

-=---::--it:_.~. --

II.

Flg.l.12.30. SIL pentru jeturt obllce.

1. Sisteme de iluminat
Sisteme de iluminat destinate jeturi/or inc/inate sunt realizate in mod asemanator cu cele de Ia punctul anterior (fig. 1.12.32). Sistemele de iluminat destinate caderilor de apa sau cascade/or artificiale se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat Ia baza deversorului, cu fluxul luminos orientat impotriva caderii de apa. Aparatele de iluminat au o distribulie larga, iar puterea surselor se alege in funclie de inallimea jetului. Tn ultimii ani, pentru iluminatul fantanilor arteziene !?i a jocurilor de apa se utilizeaza tot mai mult fibrele optice !?i lampile tip LED datorita numeroaselor avantaje pe care le implies folosirea acestora (. 4).

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


Emin/Em;;dJ,33, Emin/Ema~.2 daca nu se impun alte condilii speciale. Pentru evitarea orbirii directe, fiziologice produse de luminanla surselor, alegerea de aparate de iluminat cu unghiuri de proteclie mari (proiectoare sau AIL public) este suficienta in scopul eliminarii acestui efect suparator. Tn privinla redarii culorilor nu se pun problema speciale motiv pentru care se aleg sursele de lumina cu eficacitate luminoasa cat mai ridicata, cum ar fi lampile cu vapori de sodiu.

12.2.6. lluminatul publicitar


~de

reclami

caractertstlclle slstemelor de llumlnat destinate platformelor ,1 spa1:111or mart deschlse


Sistemele de iluminat se pot realiza cu surse punctiforme: A - de putere mica, uniform distribuite !?i montate pe stalpi de inallime obi!?nuita in iluminatul public (8 ... 12 m); 8 - concentrate in baterii de reflectoare montate pe stalpi inalli (20 ... 30 m !?i mai mult). Varianta 8 reprezinta o solulie mai economics !?i, deseori, funclionala, amplasarea pe stalpii inalli specializali sau comuni cu alte destinalii nederanjand procesul tehnologic sau utilajele de pe platforms !?i permiland o iluminare relativ uniforms (printr-o orientare convenabila a proiectoarelor utilizate). De exemplu, in cazul platformelor energetice, stalpii de paratrasnet se pot utiliza, in comun, !?i pentru montarea bateriilor de proiectoare. Accesul Ia bateriile de proiectoare de pe stalpii inalli trebuie asigurat prin scari protejate impotriva caderii, in a!?a fel incat reglarea !?i intrelinerea surselor !?i a AIL se faca U!?Or !?i eficient. Sistemele de amplasare sunt, in general, determinate de natura !?i geometria spaliului deschis iluminat, preferandu-se fie 0 distribulie perimetrala, cand deschiderile nu depa!?esc 50 ... 100 m (fig. 1.12.33 a) fie o distribulie in incinta (uniforms sau neuniforma) determinata de condiliile specifice tehnologice (fig. 1.12.33 b).

12.2.5. Arii utilitare


Tn aceasta categorie se inscriu sistemele de iluminat exterior destinate !?antierelor, platformelor industrials deschise, parcajelor platformelor energetics (stalii de transformare de inalta !?i foarte inalta tensiune), exploatarilor carbonifere deschise, depozite de combustibil deschise !?.a.
I

Aspecte cantltatlve Nivelul de iluminare are, in general, valoarea de 20 lx, daca condiliile unor sarcini vizuale speciale nu impun alte niveluri mai ridicate, dar care insa nu depa!?esc 50 lx. Pentru !?Bntierele de construclii Ia care se lucreaza, in condiliile sistemului de iluminat electric, nivelurile de iluminare vor fi determinate de sarcina vizuala specifics (cofrare, asamblare armaturi, turnare betoane, lucrari de finisaje !?.a.). Aspecte calltatlve Tn general, problema calitalii iluminatului nu este atat de importanta in acaste sistema, nivelul exigenlelor fiind scazut. Astfel, pentru evitarea inconfortului produs de neuniformitatea iluminarilor, se recomanda menlinerea factorilor de uniformitate in limitele:

Firmele luminoase au rolul de a atenliona observatorul !?i de a-1 atrage, ele trebuind sa indeplineasca urmatoarele condilii: sa aiba emitanla uniforms, forma lor sa fie bine conturata !?i sa aiba o aparenta estetica corespunzatoare atat seara (noaptea), cat !?i ziua, !?i sa fie atractive prin forma culoare !?i contrast. Firmele luminoase se pot realiza in mai multe variante: tuburi mode/ate cu descarcare in gaze (cu coloana pozitiva), panouri luminoase de culoare alba sau galben nesaturat cu litere sau desene de culoare neagra (sau o alta culoare rece saturata), panouri luminate, tuburi de lumina, fibre optice $i LEDuri. Tuburile mode/ate cu descarcari au urmatoarele avantaje: varietate mare a culorilor ce se realizeaza prin amestecuri de gaze, modelare U!?Oara dupa forma dorita !?i luminanle mari ceea ce le face U!?Or vizibile de departe. Dezavantajele lor constau in alimentarea Ia tensiuni inalte (cu transformatoare specializate amplasate in apropiere) !?i in faptul ca structura lor arata mult mai putin favorabil ziua decat noaptea. Tn fig. 1.12.34 sunt date detalii privind modul de realizare a firmelor din tuburi modelate. Astfel, variantele a, b !?i c dau o imagine laterals de noapte neconturata, spre deosebire de , variantele d, e !?i f, a caror imagine este
!
.---------~~-------------.

sa

~__ . --~

)( )(
_

~ __ _100

-!- so I

Fig. 1.12.32. SIL pentru Jeturt lndlnate.

Fig. 1.12.33. SIL pentru artl utllltare.

Fig. 1.12.31. SIL pentru un Jet vertical .. Jeturt cu pulverlzare.

----

0 0 TI Lf
0

Flg.l.12.34. Profile utllzate pentru llterele flrmelor lumlnoase

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


imbunatatita ziua t?i noaptea, iar varianta g asigura o imagine de noapte foarte buna (tubul fiind ingropat, nu poate da imagini laterale suparatoare). Ecranarea tubului in varianta h t?i conturarea literei prin efectul de silueta conduc Ia o imagine atractiva. Utilizarea ca ecran a unui material alb perfect difuzant pe fondul intunecat (varianta i) da o imagine placuta atat ziua cat t?i noaptea. De mentionat ca, in cazul ultimelor variante, confectionarea firmelor luminoase este mai scumpa. Panourile luminoase se executa din material plastic opal pe care sunt structurate literele sau desenul publicitar. Ele au marele avantaj ca pot utiliza Iampi fluorescente obit?nuite insa nu pot crea efecte deosebit de spectaculoase. Pentru ca emitanta panoului opal sa fie uniforma, lampile fluorescente trebuie sa fie suficient de dese, in functie de gradul de difuzie al materialului (se recomanda d = 2/3 a, conform fig. 1.12.35).

I. Sisteme de iluminat

e
-4--I

Fig. 1.12.35. Panou lumlnos destlnat unel reclame lumlnoase alb-negru.


>h/2 _ ____._
i

I
I
I

' ..c::i

Tuburile de lumina t?i fibrele optice Acestea nu satisfac in mod obit?nuit se pot folosi, in mod uzual, pentru con- necesitatile transmisiilor TV t?i de filmaturul luminos al unor structuri spatiale re color care necesita nivelurile minime de reclama. Fibrele optice creeaza as- orizontale t?i verticale indicate in tabelul pecte spectaculoase in anumite situatii 1.12.11. particulare. Distributia fluxului luminos al aparaPanourile sau reclamele luminate se telor de iluminat caracteristice (proieccaracterizeaza prin aceea ca sunt bine toare) este in exclusivitate directa. Cu vazute t?i Ia lumina naturala, imaginea cat sursa de lumina este mai departata de seara/noapte trebuind sa fie simila- de teren, cu atat fluxul luminos va fi ra, dar mai atractiva. Ele se pot realiza mai concentrat intr-un unghi solid mai ' in planul fatadei unei cladiri sau in plan mic pentru o eficacitate mai mare a , perpendicular pe aceasta. sistemului. Tn continuare se prezinta cateva siste; me pentru iluminatul acestor reclame: Aspecte calltative - panou publicitar care are Ia baza o Distributia luminantelor in planul de mica suprafata orizontala (A) reflec- desfat?urare a activitatii sportive este tanta (fig. 1.12.36 a); controlata prin factorii de uniformitate - panou publicitar iluminat cu mici pro- : a iluminarilor: U 1=Emin/Em !$i iectoare cu emisie intr-un unghi solid U2 =Em;/Emax indicati in tabelele 1.12.10. mare (fig. 1.12.36 b); t?i 1.12.11. - litere iluminate prin efect de silueta ' Distributia luminantelor in campul vi(fig. 1.12.37). zual al jucatorilor pune probleme deo, ; sebit de dificile, orbirea directa produ12.2.7. Terenuri de sport sa de sursele de lumina cu luminanta ridicata practic imposibil de evitat. ToSistemele de iluminat destinate tere- ' tut?i, se poate realiza o diminuare acnurilor de sport trebuie sa realizeze ' ceptabila a inconfortului adoptand uratat conditii optime de vizibilitate pen- matoarele masuri: tru jucatori, in at?a fel incat mediul lu- - AIL cu unghi de protectie mare; minos sa asigure rapiditatea t?i precizia - se alege inaltimea de montare a suractiunilor specifice sportului practicat, ' selor destul de mare pentru ca acestea sa se situeze Ia periferia campucat t?i posibilitatea urmaririi sportivilor, lui vizual sau chiar in afara sa (orizonin conditii optime, de catre spectatorii tal t?i paralel cu directia de actiune prezenti in tribune. sau joe); Din punct de vedere estetic, SIL trebuie sa fie integrat in ambianta arhitectu- - sursele de lumina se grupeaza (concentrate) sub forma de benzi sau rala. Pentru manifestarile sportive transpuncte incat numarul de surse vizibil mise prin televiziune Qn direct t?ilsau prin intr-a anumita directie sa fie minim. inregistrari), SIL vor asigura exigentele Pentru spectatori, problema este mai necesare realizarii unor imagini de inalta calitate (nivel de iluminare mai mare t?i o putin dificila, pozitia acestora din tribufoarte buna redare a culorilor). ne (in special cei amplasati Ia inaltime mare) oferind, in mod obit?nuit, o protectie vizuala corespunzatoare. Aspecte cantitatlve Tn tabelul 1.12.10 sunt indicate niveCuloarea luminii produsa de surse lurile de iluminare medie orizontala ! impune exigente deosebite pentru tepentru diferite categorii de sporturi. l renurile cu spectatori t?i cu transmisiuni TV sau filmari color. Tn aceste conditii este necesara asigurarea unui indice general de redare Ra > 80, ceea ce coFLORE respunde lampilor cu descarcari in va; pori de mercur de inalta presiune t?i I adaosuri cu halogenuri (MH). Pentru Flg.l.12.37. Slstem de lluminat I antrenament t?i divertisment redarea nu pentru lltere vertlcale llumlnate I mai este necesara, sursele cu vapori n efect de sllueti: 1 - alb mat. de sodiu de inalta presiune fiind satis1
1

1'-

3c

1
.T

CAMERA
T

-~-j,_ __ ___ _J._~__J.

z.J~~
c/2 b

1-r~ A~

SISTEME DE ILUMINAT PENTRU STADIOANE

c/2

j.___g __ J

1 I
I
LINIARA (2 BENZI)

AMPLASARE .___L_A...,.TE_R_ALA _ _,----J

II

1
I

AMPLASARE .____CO_M_B_IN_A_TA _ __,

II

AMPLASARE TN CELE COLTURI

I
41

Flg.l.12.38. Slsteme de llumlnat pentru panouri publlcltare vertlcale:


a - SIL de sus; b - SIL de jos.

1 I I1

CONCENTRATA (IN PUNCTE)

Flg.l.12.38. Claslflcarea SIL destinate stadloanelor.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


Aceasta reprezinta avantajul unei amplasari independente de sistemul constructiv al stadionului. lnaltimea de montare se determina in functie de unghiul complementar de incidenta (EI ~ 25) , a!;)a cum rezulta din fig. 1.12.39 b. In acest caz trebuie asigurat accesul simplu pentru montarelintretinere (pe scari sau cu ascensoare). SIL destinate stadioanelor de antrenament !;)i divertisment necesita o rezolvare mult mai simpla. Astfel, solutiile utilizate sunt realizate cu baterii cu surse concentrate pe piloni in cele 3 variante din fig. I. 12.41. In aceste variante stalpii pot fi montati foarte aproape de teren (1,5 ... 5 m), inaltimea de montare fiind mult mai mica (15 ... 20 m) !;li rezultand din conditia unghiului complementar de incidenta (EI ~ 25). Pentru amplasarea bilaterala sau liniara sunt recomandate proiectoarele cu

facatoare !;)i deosebit de eficiente. In i Amplasarea liniara sau pe contur retabelul 1.12.10 se dau atat indicii de re- prezinta o solutie functionala !;li estetidare, cat !;li temperaturile de culoare ca, putand fi integrata armonios in sorecomandate. lutia arhitecturala de ansamblu. SisteModelarea mingii (Ia jocuri) ca !;li a mul corespunde realizarii stadioanelor sportivilor se realizeaza printr-o ilumi- de mare capacitate, cu copertina in zonare verticala ridicata Ia valorile indi- , na spectatorilor. Sectiunea prin tribuna cate Ia 3.2. Aceasta se obtine prin unui astfel de stadion este prezentat in montarea laterala a AIL fata de teren fig. 1.12.40 a. (in linie sau concentrat). lntegrarea estetica in arhitectura sta: dionului se poate face cain fig. 1.12.40 caractertstlclle slstemelor de ! b, ce reprezinta o sectiune laterala prin partea construita a stadionului. AIL llumlnat destinate terenurtlor de sport Varietatea sporturilor determina o va- care formeaza banda luminoasa (1) rietate de SIL specifice, in general, fie- sunt montate in copertina, putand fi incarei activitati sportive corespunzandu- tretinute !;li orientate din coridorul tehi o anumita solutie. Desigur, exista !;li nic de acces. Se observa, de asemeprevederi comune ca, de exemplu, nea, AIL destinate iluminatului tribunepentru sporturile ce se desfa!;)oara pe lor (2, 3 !;li 4). Utilizarea surselor de lumina montate un stadion (fotbal !;li rugbi), sistemul de iluminat fiind unic. In cele ce urmeaza concentrat in baterii de AIL specializasunt descrise principalele sisteme !;li te constituie o solutie economica !;li functionala, dar mai putin estetica. solutii specifice terenurilor de sport.
1
1

Din punct de vedere functional, sta- , - Stadioane dioanele pot fi destinate, in exclusivitate, jocurilor (fotbal, rugbi) sau jocurilor ' !;)i atletismului. In mod obi!;)nuit SIL sunt similare. SIL caracteristice sunt indicate in fig. 1.12.38, iar schema in plan a acestor amplasari poate fi urmarita in fig. 1.12.39. Amplasarea laterala prezinta avantajul unei bune uniformitati a iluminarii verticale, favorabila modelarii corespunzatoare a mingii indiferent de pozitia acesteia.
1

[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l

Flg.l.12.39. Schema in plan a amplasirii AIL pentru stadloane:


a - amplasare latera/a pe doua benzi; b - amplasare in 4 colturi.

Flg.l.12.41. SIL pentru terenuri de antrenament fl divertisment.

Fig. 1.12.40. Sectiune prtn b1buna stadlonulul: a - sectiune transversa/a in ansamblu; b - detaliu; 1 - AIL destinate iluminatului terenului; 2, 3, 4 - AIL destinate iluminatului tribunelor; 5 - camera lV.

a b Fig. 1.12.42. SIL pentru terenurt de tenls cuplate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


fascicul rectangular care vor acoperi menea, culoarea deschisa a mingii bine terenul $i tu$91 e, iar pentru ampla- (alba sau galbena) de reflectanta mare sarea in 4 colturi sunt preferabile cele vazut~ pe fondul relativ lnchis al terecu fascicul circular care genereaza nurilor (ro!i)u, verde etc.) sau al supra"pete" de lumina eliptice, ce vor aco- fetelor verticale aflate pe laturile mici peri corespunzator terenul. ale terenului ce trebuie ofere con- Terenurile de rugbi se caracterizea- trast de culoare sau de luminanta. conza prin cateva aspecte diferite fata de stituie factori ajutatori in realizarea unor cele de fotbal !;li anume: prin dimensi- conditii corespunzatoare de vizibilitate unile $i zonele de interes (tu!;>e de ca- pentru jucatori !;li spectatori. pat $i pflrti). Ca $i Ia celelalte sporturi, este imAvand in vedere aceste caracteris- portanta realizarea unei iluminari vertitici, SIL se amplaseaza lateral, in apro- cale capabile sa dea relieful necesar pierea terenului, utilizandu-se 3 sau 4 (modelarea) mingii $i distingerea corecstalpi pe o latura, montati nesimetric. ta a fileului. Tnaltimea stalpilor se determina, ca $i SIL cu amplasare laterala a unor mici Ia terenurile de fotbal, recomandandu- baterii de proiectoare satisfac exigense un unghi ~ 25. Daca constructia tele mentionate, utilizand cate 4 sau 6 tribunelor o permite, stalpii pot fi apro- stalpi de 10 ... 12 m pentru doua terepiati pana Ia 5 m de tu~ laterala. Sur- nuri cuplate (fig. 1.12.42). sele de lumina utilizate pot fi Iampi cu . - Piscinele in aer fiber cu bazine de mercur de lnal~ presiune cu adaosuri inot destinate concursurilor sportive, de halogenuri metalice MH {in cazul . jocului de polo pe apa, sariturilor de Ia transmisiilor lV sau filmarilor color) sau trambulina $i baletului acvatic necesita Iampi cu vapori de sodiu de inalta SIL electric destinate continuarii activipresiune pentru terenurile obi!;>nuite $i tatii Ia lasarea l ntunericului. de antrenament. Sistemul de amplasare laterala cu - Terenurile de tenis se ilumineaza ti- sursele concentrate pe stalpi este sonand seama de dimensiunile mici ale lutia uzuala $i eficienta din punct de mingii de tenis, viteza mare de circula- vedere functional $i economic. 0 astfel tie a acesteia $i de pozitia, In permanenta. variabila a jucatorului. De ase-

I. Sisteme de iluminat
j de rezolvare este
prezentat~ in fig.

, 1.12.43 pentru un bazin olimpic cu lunPentru a evita reflexia suprafetei apei de orbire reflectat~). , este necesar un unghi de incidenta (i) ! cat mai mic, ceea ce conduce Ia o inal: time de montare mai mare decat Ia alte : sporturi (15... 35 m), in functie de ln~l : timea tribunelor, In a~ fel incat nu ! fie coliniare cu raza vizuala a spectato: rului eel mai dezavantajat. : Pentru diminuarea efectului de orbire ! reflecta~. ca ~i in cazul piscinelor acoi perite, se poate utiliza cu succes ilumii natul direct al apei din peretii bazinului. : - Patinoare pentru hochei SIL este determinat in functie de di: rectia jocului de hochei, fiind indicata ; amplasarea lateral~ pe stalpi inalti (fig. i 1.12.44) care realizeaza ~i evitarea orbi, rii reflectate ce poate fi produsa de suprafata ghetii (unghiurile de incidenta fie suficient de mari pentru : trebuie I protejarea spectatorilor). Pentru o buna ! uniformitate a ilumin&ilor ~i evitarea ! orbirii reflectate, se recomanda siste! mul cu AIL uniform distribuite, ampla! sate deasupra patinoarului, suspendate ! eventual pe retea de cabluri. Acesta realizeaza conditii bune de joe ~i vizibilitate atat pentru spectatori cat !;li pentru jucatori. - Pistele de ciclism necesi~ conditii : de vizibilitate pentru sportivi $i pentru ! spectatori. . Daca pista este descoperita, se utili: zeaza un sistem perimetral, uniform i distribuit, pe stalpi, in a~ fel incat ! spectatorii din tribune nu fie expu~i : orbirii directe fiziologice. In mod uzual : inaltimea stalpilor (h) este eel putin : egala cu latimea pistei sau mai mare, iar distanta (d) dintre stalpi va fi ' d = (1...1,5) h. Pentru terenurile de antrenament stalpii se pot amplasa chiar langa pis~. iar pentru cele cu tribune, in spatele acestora, caz in care inaltimile se maresc. - Partiile de schi $i bob. 'I De!;>i, de regula, concursurile de schi $i bob se desf~!i)oar~. in conditii obi~ i nuite, ziua, totu!;>i exis~ SIL electric u~ tilizate in cazurile speciale (de exemplu, cand temperatura In timpul zilei ! este prea ridicata datorita insolatiei). Tn : general, SIL pentru o partie de schi esf te asemanator celui destinat unei cai : de circulatie (sistem cu puncte de lu; mina uniform distribuite situate Ia o Jl naltime de 6 ...8 m $i Ia o distanta de 25... 30 m). Stalpii de sustinere se 1 . monteaza Ia eel putin 1,5.. . 2 m de elementele de protectie aflate pe margi1 i nea pistei pentru evitarea accidentelor. ; Trambulinele de schi reprezinta un caz : particular al c&ui SIL se realizeaza prin I ~iruri luminoase montate in balustradeII

~ gimea de 50 m.
(produc~toare

sa

sa

sa

I!)

,...

II

sa

Flg.l.12.43. SIL pentru o plsclnl ollmplci.

F1g. 1.12.44. SIL cu amplaaare bllal8rall cu 8 stAipl, deatlnati unul pallnoar.

Fig. 1.12.47. SIL pentru un peron AIL 1x . acoperit reahzat cu cu amp fluorescente tubulare montate paralel I . ---' ~,__ _c ::.:u ::....= d:.:. ire -=qi =a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:.... .----------------,

Fig. 1.12..45. Trambulna de schl llumhrtl cu "rurt de AIL cu LF montate sub balustradi.

Fig.l.12.48. SIL - spelll de...._. cu ~ z~ .. umbri clntre

. - . CNJU]{l
de
vagoane.

L __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _

..,~

I. Sisteme de iluminat
le laterale, realizate cu AIL echipate cu Iampi fluorescente (fig.l.12.45). Pentru partiile de bob construite sub forma unui !;lant cu adancime variabila, AIL se amplaseaza intotdeauna pe partea interioara a curbelor, pentru a evita atingerea lor accidentala Ia coborarea bobului (fig. 1.12.46). AIL se indesesc Ia curbe pentru a oferi conditii mai bune de vizibilitate.

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


proiectoare pe stalpi de inaltime mare. Slstemele de llumlnat destinate Tn general, se monteaza baterii de porturtlor maritime sau fluvlale proiectoare in dispozitie bilaterala, fata Acestea au rolul de a asigura incarcarea !;li descarcarea navelor, circulatia in fata. Tn cazul unui numar mare de linii, ma!;linilor de transportat sau ridicat, cirpentru a evita mic!;lorarea coeficientului culatia pasagerilor. de umbrire, se introduc stalpi !;li pe zoNivelurile de iluminare recomandate na mediana. Datorita volumului vagoa- variaza intre 5 !;li 10 lx, iar pentru zonenelor !;li reflectantei foarte mici a supra- le de circulatie a pasagerilor intre 20 !;li fetei acestora, intre ele apar zone de 30 lx. umbra foarte pronuntata, a!;la cum se Sistemele de iluminat pentru zonele vede !;li in fig. 1.12.48. de incarcare-descarcare (danele portu- Liniile de primire $i expediere ale lui), in functie de marimea vaselor !;li trenurilor de calatori se echipeaza cu danelor respective, pot fi cu: un sistem uniform distribuit realizat cu - AIL uniform distribuite (ca in iluminaAIL amplasate pe stalpi de inaltime tul public cu inflltimi ale stalpilor de mica (ca in iluminatul public) echipate 8 ... 12 m); cu Iampi cu vapori de mercur de inalta - AIL concentrate in baterii de proiecpresiune. toare ca in cazurile spatiilor mari, - La liniile de primire $i expediere a descoperite, montate pe stalpi inalti trenurilor de marfa, zona liniilor de made 25 ... 30 m. nevra, zona de incarcare !;li descarcare, Sistemele de iluminat ~i semnallzain functie de deschiderea spatiului, se re destinate aeroaomurilor utilizeaza fie sisteme uniform disAceste sisteme reprezinta un caz tribuite, fie concentrate. i particular al spatiilor mari, descoperite, - Grupele de primire $i expediere ale care impun exigente deosebite. Tn triajelor, zona de acumulare a vagoa- functie de zona iluminata, exista doua nelor !;l.a. se echipeaza, de asemenea, categorii de sisteme de: in functie de deschidere cu unul din ~---6 cele doua sisteme mentionate. Zona de impingere (ascendenta) se 0 echipeaza cu un sistem de iluminat uniform distribuit. Varful pantei este pre0 o~ vazut cu iluminat local cu un proiector 5 g = montat pe cabina !;li orientat catre va0 0 gon. Partea descendenta !;li zona ma0 g 0 = cazurilor se echipeaza cu un sistem de g._____ f - - - - - - - - 4 iluminat cu baterii de proiectoare mon= g 0 0 tate pe stalp. 0 0 Atat in functionarea normala, cat !;li in ---3 0 regim tranzitoriu, sursele de lumina uti0 0 0 0 lizate trebuie sa aiba o culoare aparen0 0 = ta care sa evite confundarea acestora 0 0 0 0 cu orice semnal luminos specific acti0 vitatilor desfa!;lurate. 0 0 Datorita acestui considerent, lampile cu vapori de sodiu de joasa !;li inalta 2 presiune se utilizeaza in a!;la fel incat sa nu poata fi confundate cu semnalele luminoase specifice. Din acest motiv, ,.________ ____ sunt preferate lampile cu vapori de mercur care au spectre mult diferite de culorile de semnalizare. Sursele de luI I mina ce se afla pe directia semnalelor luminoase se ecraneaza pentru camecanicul de locomotiva sa fie protejat impotriva orbirii directe fiziologice, conditie importanta pentru distingerea corecta a semnalizarii tehnologice. Deprecierea sistemului de iluminat in zona cailor ferate cu tractiune cu aburi Flg.l.12.48. Slstemele de llumlnat de este mult mai accentuata decat Ia alte semnallzare destinate unel plste de sisteme de iluminat exterior, datorita aerodrom: degajarilor de fum !;li gaze de ardere. 1 de apropiere; 2 - de prag; Datorita acestui considerent, factorii de 3 - a zonei de contact; 4 - axial; mentinere ce se for lua in calcul vor fi 5 - lateral de marcare; 6 - de marmai scazuti (M, = 0,5 ... 0,6) pentru a care a sfar!;litului pistei. compensa acest dezavantaj.
1

12.2.8. Giri, triaje, porturi, aeroporturi


SIL aferente acestor arii au aspecte comune din punct de vedere cantitativ !;li calitativ cu cele ale spatiilor utilitare. Fac exceptie sistemele de semnalizare luminoasa a aeroporturilor (piste decolare/aterizare). Tn continuare se pun in evidenta aspectele specifice. - Sistemele de iluminat destinate gari/or $i triajelor de cale ferata Deoarece activitatea pe caile ferate este permanenta, sistemele de iluminat trebuie sa asigure desfa!;lurarea traficului in conditii de securitate Ia lasarea intunericului. De asemenea, trebuie asigurata manevrarea trenurilor, intretinerea acestora, a cailor ferate !;li anexelor, precum !;li circulatia calatorilor in incinta garii. Nivelurile de iluminare minime in zonele de circulatie a calatorilor sunt de 15 lx (in plan orizontal) !;li de 10 lx (in plan verical). Pentru zonele liniilor, macazurilor !;l.a. acestea variaza intre 1 !;li 3 lx, iar pentru spatiile de triaje, intre 1 !;li 30 lx conform normelor romane!;lti. - Sistemele de iluminat destinate peroanelor acoperite se realizeaza prin AIL liniare montate paralel cu directia de circulatie sub copertina !;li distribuite neuniform, in a!;la fel incat nivelurile din zona de acces in tren sa fie mai mari (fig. 1.12.47). Tn cazul peroanelor neacoperite se utilizeaza AIL uzuale in iluminatul public, montate pe stalpi de inaltime mica (tronconice, sferice sau alte forme), echipate cu Iampi cu vapori de mercur de inalta presiune. Nu este recomandabila utilizarea lampilor cu vapori de sodiu pentru a nu fi confundate de departe cu culoarea verde utilizata in semnalizarile feroviare. Pentru pasajele pietonale se utilizeaza, data fiind inaltimea redusa, acela!;li tip de aparat de iluminat !;li sursa. Tn cazul in care, constructiv, este posibil, AIL se integreaza intr-un plafon dublu. Solutia este estetica !;li functionala, dar mai scumpa. - Sistemele de iluminat destinate zonei cailor ferate se realizeaza, in functie de marimea deschiderii sau spatiului de triaj, cu puncte uniform distribuite (deschideri mici), pe stalpi mici, sau concentrat cu baterii de

!
j

:
I

'

- - - - - -

= = =

= = =

=._ -----

""' - = = = = =

--

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


a) semnalizare !;li b) circulatie; stationare !;l.a.; a) Sistemele de iluminat de semnalizare pentru pistele aerodromurilor trebuie sa asigure conditiile de aterizare sau decolare in conditii de securitate !;li ghidajul vizual pentru apropierea, aterizare !;li parasirea pistei catre stationare. Ghidajul vizual, conditie esentiala de securitate, se obtine prin forma AIL, amplasarea !;li culoarea acestora. Oat fiind caracterul international al zborurilor, sistemele destinate pistelor sunt reglementate prin normele internationals elaborate de Conventia lnternationala pentru Aviatia Civila (ICAO). in fig. 1.12.49 este data amplasarea, in plan, a sistemelor de semnalizare caracteristice unei piste complete. in functie de categoria pistei o parte din sistema pot lipsi. b) Sistemele de iluminat destinate suprafetelor de circulatie !;li stationare a avioanelor sunt necesare pentru asigurarea functionarii permanents a aerodromurilor, avand urmatoarele scopuri de asigurare a: - iluminatului necesar pentru manevrarea aparatelor de zbor Ia sol; intretinerii curente; - securitatii !;li supravegherii aerodromului; - circulatiei pasagerilor, bagajelor !;li vehiculelor de intretinere. Nivelul de iluminare in plan orizontal, in functie de zona considerata, este de 20 ... 50 lx; iar eel vertical, de 5 ... 50 lx. lluminarea verticala impusa pe zonele de circulatie !;li de intretinere se realizeaza, de regula, printr-un iluminat suplimentar cu proiectoare. Nivelul de iluminare, in ansamblu, trebuie sa descreasca de Ia locul de parcare a avionului, pista de circulatie pana Ia pista de decolare, pentru a asigura adaptarea vizuala a pilotului. Orbirea directa fiziologica trebuie evitata pentru a asigura conditii de vizibilitate !;li securitate pentru: pilotii aparatelor ce circula Ia sol; pilotii aparatelor care se apropie; controlorii de trafic (din turnul de control); personalul de intretinere !;li securitate al aeroportului. in acest scop se utilizeaza proiectoare echipate, de regula, cu ecrane laterale, orientate corespunzator fata de sensurile de circulatie !;li montate Ia o inaltime suficienta pentru a asigura protectia vizuala. inaltimea de montara a unui proiector este normata prin regulamentul international ICAO, in functie de distanta pana Ia pista de zbor. Stalpii inalti folositi pentru proiectoare nu trebuie sa fie masivi !;li sa constituie un obstacol vizual pentru piloti !;li personalul de control, amplasamentul !;li alegerea tinand seama !;li de considerentele este-

I. Sisteme de iluminat

tice de ansamblu. La sistemele de ilu- in utilizarea All echipate cu mai multe minat destinate circulatiei, stationarii surse de lumina care pot fi actionate sau manevrarii aparatelor de zbor nu independent. Dezavantajul principal al se impun conditii de redare a culorilor. acestei solutii este gabaritul AIL care ar Din acest motiv se prefera Iampi cu trebui sa contina 2, 3 sau chiar 4 surse de eficacitate luminoasa foarte mare lumina !;li aparatajul anex. (Iampi cu vapori de sodiu). 0 alta posibilitate este reglarea fluxului luminos emis de AIL prin utilizarea fie a unui circuit balast-serie (fig. 1.12.51), fie a 12.3. Comanda manuali unor regulatoare speciale. Principiul aces'i automatA a sistemelor . tui circuit este inserierea, in circuitul lamde iluminat exterior pii, a unui dispozitiv aditional cu ajutorul Una din caile de reducere a consu- caruia se pot obtine reduceri ale fluxului mului de energie electrica in iluminatul exterior este comanda manuala !;li/sau automata a SIL. Evitarea risipei se y y. poate realiza printr-o conceptie ratio,1> nala !;li economica care sa permita o I exploatare in conditii optime atat din ---- . -- - --- - punct de vedere economic cat !;li teha nic. Astfel, se poate realiza, inca din fa- , za de proiectare, un sistem ce poate fi I sectorizat !;li/sau sectionat. in cazul iluminatului public, o solutie este reduceI H 'll 'll rea nivelului de iluminare odata cu scaI derea traficului, prin sectorizarea SIL. De exemplu, intr-un SIL public cu b amplasare tip bilateral fata in fata (x+y) Fig. 1.12.50. Exemple de sectorizare (fig. 1.12.50 a), sectorizarea se poate 1n SIL public: obtine prin conectare separata a sura - sectorizare bilaterala alternata; selor notate cu x !;li y in perioadele de b - sectorizare unilaterala. scadere a traficului. Se obtine astfel o distributie bilateraL2 L1 la alternata, Ia un nivel de iluminare redus cu aproximativ 50 % !;li Ia 50 % din puterea instalata. Chiar daca uniformitatea nu mai poate fi obtinuta, totu!;li, conditiile de circulatie sunt acceptabile in conditiile traficului scazut de noapte. De asemenea, solutia neceNe--sita un cost de investitie suplimentar. in fig. 1.12.50 b este data o varianta Fig. 1.12.51. Reglarea fluxulul cu economica din punct de vedere al in- ' .___aJ_uto_ru_lcl_rcu_ltu_lu_l_ba_last __ se_rl_e_._ _, vestitiilor care transforma amplasarea lluminare relativa [%) bilaterala, fata in fata (x+y) intr-un sistern redus unilateral (x sau y) cu deza100 vantajul unei neuniformitati transversaReducere le mari. De Ia caz Ia caz, conditiile de poter,tijil~ proiectare specifice vor duce Ia alege- ' 50% rea solutiei corespunzatoare. in general I Nivel insa alegerea sistemului de iluminat : de iluminare public !;li a celui de alimentare trebuie i ,.. coordonata intr-o conceptie sistemica, 06.00 08.00 18.00 22.00 tehnico-economica. [Ora] in functie de frecventa traficului, de luFlg.l.12.52. Reducerea llumlnirll minanta fondului !;lilsau a mediului sau de pe tlmp de noapte cu 50 %. nivelul de iluminare, o alta solutie consta
---

'Y ,x

'x

_iL 11 JJ--l[
-----

JJ x

--

--

'

'x

l!'

x x

_fj

rr

--

%1

OJ

___

Retea de joasa tensiune lluminat public Celula 1


. _ 1_ _

__,1--~--- Amplificator Aparat conectare

Celula 2 ----,f(rezerva) ' - - - - - '


.-I

Flg.l.12.53. Comanda automati a SIL rutier.

1. Sisteme de iluminat
luminos de pana Ia 50 % Ia lampile cu vapori metalici (cu exceptia celor cu vapori de sodiu de ihalta presiune Ia care fluxul poate fi redus pana Ia 35 %). Datorita caracteristicilor aparatajului anex, specific ~i naturii c:Jescarcarii, orice actionare i~i are efectul dupa 3... 10 minute de Ia initiere. Regulatoarele speciale ofera, prin intermediul unui microprocesor, posibilitatea reglarii fluxului luminos intre 0 ~i 100 % in functie de tipul de lampa, volumul ~i natura traficului, structura imbracamintei asfaltice, in sensul pastrarii caracteristicilor luminotehnice care intereseaza (uniformitate, reducerea orbirii, ghidajul de optic etc.) cu un consum de energie redus. in fig. 1.12.52 este prezentata variatia iluminarii unui drum public pe durata unei zile utilizand una din metodele de

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


reglare de mai sus. in cazul celorlalte sisteme de iluminat exterior (pentru tuneluri rutiere, trafic pietonal, arii mari de lucru ~i/sau functionale, decorative) se recomanda actionarea pe zone, comanda automata putandu-se realiza in functie de nivelul de iluminare, timp etc). Trebuie mentionat faptul ca, in sistemele de iluminat rutier din tarile dezvoltate, nu se adopta, in mod curent, reglarea fluxului luminos. Aceasta se aplica, de regula, pe caile de circulatie secundare, aleile pietonale ~i iluminatul din parcuri. Comanda SIL rutier se realizeaza automat, Ia lasarea intunericului, prin sistemul automat prezentat in fig. 1.12.53. Comanda iluminatului de paza/secu- . ritate se realizeaza, de asemenea, automat (cu fotocelula). Comanda automata a SIL de reducere a nivelului de iluminare se practica noaptea, dupa o anumita ora, prin sectorizarea ~i scaderea tensiunii de alimentare (in functie de sursele de lumina ~i de componentele aparatajului electric). Sistemele de iluminat exterior destinate activitatilor sportive se recomanda a fi proiectate cu actionare in trepte in functie de tipul activitatii: intretinere, pregatire fizica, antrenament, competitie nationala, internationala, transmisie TV color sau inregistrare pe pelicula. Alegerea tipului de comanda este influentata de multi parametri, astfel incat devine un proces complex care, bine rezolvat, conduce Ia rezultate economice importante.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


reflexiei incintei tunelului. Aceasta contribuie Ia reducerea substantiala a fe! nomenelor de orbire psihologica ~i fiziologica ~i a efectelor negative ale i acestora asupra capacitatii vizuale a ; conducatorului auto. Redarea culorilor nu este un factor determinant in alegerea surselor de lumina. Ghidajul vizual este un factor important in realizarea sistemelor de iluminat destinate tunelurilor ~i o realizare co: respunzatoare a acestuia asigura o i desfa~urare in siguranta a traficului ru tier. Ghidajul vizual se realizeaza prin amplasarea aparatelor de iluminat in linii paralele cu axul drumului. in cazul existentei a doua sensuri de circulatie este necesara utilizarea eel putin a u: nui ~ir de aparate de iluminat pe fiecare sens, de preferat amplasat pe pial ton, in axul benzii de circulatie. : Fenomenul de palpaire este nedorit in tuneluri. Acesta apare atunci cand ~irurile de aparate de iluminat sunt discontinue in campul vizual al conducatorului auto sau datorita reflexiilor luminii pe suprafetele lucioase ale autovehiculelor. Acest fenomen se accen. tueaza, in special, in zona centrala unde aparatele de iluminat sunt mai rare. , Efectul de inconfort, generat de fenomenul de palpaire este apreciat prin ' frecventa (f) data de relatia: f=vls [Hz] (12.2.5) in care: v- este viteza de deplasare a vehiculului [m/s], s - este distanta dintre aparatele de iluminat [m]. Pentru fs2,5 Hz ~i f:<!15 Hz, fenomenul este neglijabil sau tara efecte negai tive asupra capacitatii vizuale a observatorului.
i
1
1

fluxului luminos ~i sunt montate in opo- 3000 ... 8000 cd/m 2, Ia nivelul recomanpentru zona centrala de zitie cu sensul de circulatie (sistem nu- dat mit ,counter beam"). Aceasta conduce 5 ... 15 cd/m 2. Datorita conditiilor de Ia o reducere a nivelului de luminanta contort vizual impuse, nivelurile de luminanta diferite, de Ia o treapta Ia alta treLth cu eel putin 20 %. Conform normelor CIE, L20 se deter- buie, sa se incadreze in limitele Ln_ 1 /Lns3/1, astfel incat sunt necesare 4 mina cu relatia: L 0 = yLc+PLd+EL, (12.2.1) sau 5 trepte de schimbare a nivelului de ir{ care semnificatiile luminantelor re- iluminare de-a lungul zonei de tranzit. zulta din fig. 1.12.15 (Lc=Lcer' Ld = Ldrum ~i L, = Lfond)' iar Aspecte calitatlve Distributia luminantelor este un facvalorile sunt date in tabelul 1.12.6, in functie de directia geografica de intrare tor calitativ important (ca ~i in cazul celorlalte cai rutiere) in stabilirea conforin tunel y, p ~i E [%] reprezinta procentele tului vizual. Verificarea uniformitatilor din suprafata cercului obtinut prin in- luminantelor in planul caii de rulare se tersectarea unghiului spatial corespun- realizeaza cu ajutorul factorilor de unizator unghiului plan de 20 cu planul formitate mentionati pentru evitarea orbirii psihologice. vertical tangent Ia intrarea in tunel Luminanta zonei de prag se determiDe remarcat ca prezenta suprafetelor na din tabelul 1.12.7 in functie de L20 ~i , reflectante (pereti, plafon ~i uneori calea de rulare, daca aceasta are o de SIL ales. Luminanta zonei de tranzitie, care re- reflectanta p :<! 0,3) are un rol pozitiv in prezinta o valoare descrescatoare, este uniformizarea luminantelor din plan util. Pentru evitarea orbirii fiziologice se data de relatia: Ltr=Lth (1,9+t)" 14 (12.2.2) recomanda AIL cu unghiuri de protecreprezentata ~i in fig. 1.12.16 ~i care tie corespunzatoare sau prevazute cu este functie de timpul de parcurs in zo- difuzoare. na de tranzitie (t) [s]. Pentru aprecierea orbirii psihologice Pentru zona centrala, nivelul de lumi- in campul vizual, determinarea indicelui nanta Lint se determina in functie de de cre~tere a pragului Tl se face cu redistanta de franare ~i trafic, fiind indi- latiile: cat, conform CIE, in tabelul 1.12.8. TI=65Lv JL~B (pentru Lms5 cdfm2) in fig. 1.12.17 este indicata distanta (12.2.3) de franare in functie de viteza de de- sau plasare ~i panta caii (pozitiva-urcare TI=95Lv!LJ;,05 (pentru Lm>5 cd/m 2) sau negativa-coborare). (12.2.4) De-a lungul zonei de tranzit, nivelul de in care: luminanta scade in trepte de Ia Lm- reprezinta luminanta medie a peretilor ~i tavanului, [m) Lv - este luminanta de voal a surselor [kmlh] care apar in unghiul spatial cores250 100 punzator celui plan de 20 ~i se calculeaza cu relatia din 10.4. 200 Confortul este asigurat daca Tl<15% Contrastele din campul vizual se pot reduce in mare masura prin cre~terea

Caracteristlclle slstemelor

uj 150
100

80

: de llumlnat pentru tuneluri


Acestea trebuie sa satisfaca exigentele cantitative ~i calitative amintite, printr-o amplasare rationala a AIL ~i o

Categoria SIL

a/h
1,5

surse SOX-E SON-T SOX-E SON-T

60
50

I
63$::.

~l==t==t=;:::=;:= 40 f-30
+12 +8 +4 0 p--4 -8
[%)

rtrn
c:!5acfs

TLD

:h
I
I

Tabelull.12.7. Valorlle raportulul t.,1120


Distanta de SIL SIL franare [m] simetric ,Counter-Beam
__ -"

2,0 3,5

II
~

-12

~th 1-20

__ _

'--_th_IL_2Q
-

Fig. 1.12.17. Distants de frlnare 1n funqle de v1teza de deplasare .. panta clll.


Directia de intrare Lc . Ld .

Ill

~-

if~2'

Flg.l.12.18. SIL pentru tuneluri.

:h 2-2,5 SON-T

60 100 160

--

O,Q5 _- __ _ __9,04 0,06 0,05 0,10 0,07

Tabelul1.12.8. Valortleluminantai 1n zona centrall (Lint} [cdlm2]


Distanta de Trafic [veh/h] franare [m] _ 100 ... 1000 >1000 ---.--- <100 60 1 2 3 - --I 100 2 -i 4 6 160 5 10 15
-----------

Tabelull.12.6. Valorilelumlna~lor Lc, Let $1 Lt


L1 r.~-------- ~--= ~-=---~~~~-.Rietre ~- -Cit%ciiri- ___ zi%pa<iL paifsti-.l!__ ----------r-__-+- 3 I 3 : 8 ' 15--+_ _.2--___-J

~-v

-----~ ~~---;- - :

-- r

-1---r-~-~5 .:~'+sl-f---

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


corespunzatoare a surselor de lumma. Dupa PHILIPS, SIL utilizate in tuneluri se clasifica i n 3 categorii in raport cu linia privirii: I, II l?i Ill (.,counter beam"). Acestea sunt prezentate in fig. 1 .12.18 unde sunt date l?i rapoartele a/h l?i tipul surselor de lumina recomandate. Sistemele se pot clasifica l?i din punct de vedere al continuitatii l?i orientarii astfel: A - l?iruri cu discontinuitati in limita evitarii fenomenului de palpaire (fig. 1.12.19 a);
ale~ere
1

I. Sisteme de iluminat

: ! ,

i
!
:

i
i

B - l?iruri continue montate in mod grota (neagra/alba), al?3 cum se vede obil?nuit cate unul pe fiecare sens : din figura 1.12.20. Cele mai utilizate AIL sunt: de circulatie (fig. 1.12.19 b); C - benzi paralele montate pe plafon : - aparat de iluminat polivalent ce poasau pereti, in plan orizontal sau te fi echipat cu Iampi fluorescente l?i vertical (orientate) (fig. 1 .12.19 c); cu una sau doua Iampi cu vapori de D - l?iruri luminoase continue realizate sodiu de inalta presiune; din tuburi de lumina, montate pe : - aparat de iluminat cu distributie nesiperetii laterali ai tunelului. 1 metrica dirijata i n opozitie cu fluxul SIL "counter beam" utilizeaza AIL de circulatie (sistemul .,counter nesimetrice cu intensitatea maxima dibeam"). Acest AIL se utilizeaza numai rijata i n opozitie cu sensul de circulatie. in zonele de prag ale tunelelor; monEste utilizat numai in zona de intrare l?i tarea aparatelor de iluminat se poate iel?ire pentru diminuarea efectului de face l?i i ntr-un plafon fals creat din necesitati fonoizolante; i - aparate de iluminat universale ce pot fi echipate cu surse fluorescente tubulare sau cu vapori de sodiu de 1 inalta presiune; ; - tuburi de lumina al carei principiu de functionare consta in transmiterea luminii prin aer, cu ajutorul unui film optic OLF (Optical Ligthing Film) care acopera interiorul tubului l?i asigura un coeficient de reflexie mare (98 %), permitand astfel transportul luminii Ia

a
Fig. L 12.19. npurt de SIL pentru tunelurl: a - $iruri cu discontinuitati; b - intrare tune/; c - benzi paralele.

1.{) .

~ : !

.L -://!~,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,..,.,.tr/

c
1. Lungimea tunelului <25m 25-75 m

Fig. 1 .12.20. AIL montat tn s1818mul

.counter beam.
75- 125 m >125m

2. le~ire complet vizibila

DA

~
DA

NU

DA

~
DA

NU

3. Lumina zilei de valoare ridicata in tunel

~
MARE

NU

~l
MARE

NU

4. Reflectanta peretilor mare (> 0,4) sau mica (<0,2) ?

~
I
DA

MICA

~
I
DA

MICA

I
5. Trafic greu ? (sau c icli!?til sau pietoni) tara iluminat electric

I
NU

NU

I
50 % d in nivelul normal al zonei de prag

I
I
nivel normal al zonei de prag

Flg.l.12.21. ParametrO SIL pentru tune1ur1 tn funqle de: lunglme, vlzlbllltatea leflrtl, accesullumlnll naturale, ret1ectenta ~lor .. tlpul traftculul.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior


xima admisa in aceasta situatie. Pentru zona de prag ~i tranzitie, nivelul de luminanta asigurat se adapteaza Ia indicatia de viteza admisa in aceasta ipoteza (de defect). Conform normei CIE 88, pentru astfel de situatii, in functie de lungimea tunelului ~i trafic, se recomanda una dintre urmatoarele solutii de alimentare cu energie de rezerva: - dintr-o sursa independentS. fata de cea a SIL normal; - din doua surse independente (baterie de acumulare cu comutare instantanee ~i grup electrogen cu pornire automata), daca intreruperea este mai mare de 30 s; - dintr-un grup electrogen automat cu timp de pornire rapida (cateva s).

SIL pentru tuneluri trebuie sa fie sistedistante mari. Datorita acestui tub de lumina este posibila transformarea ma dinamice ale caror niveluri de ilumisurselor punctuale" in ,surse lini- narelluminanta trebuie sa fie permanent ~re". Ele sunt utilizate, de regula, in adaptate in functie de nivelurile de iluminare/luminanta din exterior (cer senin, zona centralS. a tunelului. Aparatele de iluminat destinate tune- acoperit, zi, seara, noapte -fig. 1.12.22). Datorita acestor variatii SIL trebuie lurilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele exigente suplimentare: sa fie sa fie prevazut cu instalatii de reglare robuste ~i sa nu se degradeze datorita automata, actionate in functie de ilumitraficului sau curatirii; sa fie etan~e narea orizontala exterioara sau de lu(capsulate) Ia efectele corosive ale ga- minanta ambientala exterioara. Regiazelor de e~pare ~i produselor utilizate rea in functie de luminanta este prefepentru curatire; partea exterioara a AIL rabila pentru ca asigura o mai mare sa fie foarte neteda, evitand astfel de- corectitudine, tinand seama de starea punerea materialelor corosive, permi- reala a suprafetei imbracamintei rutiere tand 0 curatire u~oara; sa asigure pro- (umeda, uscata, acoperita cu zapada tectie vizuala corespunzatoare; sa fie etc.). Se masoara, Ia 100 m de Ia intraprevazute cu asigurare locala, cu sigu- re, luminanta ~oselei, a zonei inconjuranta fuzibila (este de preferat); fixarea ratoare ~i a boltii cere~ti, semnalul reAIL ~i racordul sau Ia retea sa permita zultat comandand sistemul automat de schimbarea rapida ~i sigura a acestuia. reglare (13). Pentru realizarea multitudinii de trepSursele de lumina utilizate pentru echiparea AIL montate in tunel sunt te de luminanta pe zonele de prag ~i alese dupa urmatoarele criterii: tranzit, sistemele implica necesitatea eficacitatea luminoasa mare, reco- reglarii permanente, realizate astfel: mandandu-se utilizarea in zona de a - in trepte pe ansamblu; prag a surselor cu descarcari (Iampi b -in trepte pe AIL (cu comanda sepacu vapori de sodiu Ia inalta ~i joasa rata a fiecarei surse); presiune); in zona de tranzit, surse cu c -tina descarcari in vapori de sodiu ~i Iampi Variantele b ~i c sunt cele mai bune, fluorescente tubulare in zona centra- ele mentinand ~i uniformitatea sistemuIS., Iampi fluorescente singure sau in lui; varianta c este aplicabila numai Ia combinatie cu alte surse cu descar- sursele care permit acest lucru. Pentru cazul caderii sursei de alicari cu durata de viata mare; functionarea Ia diverse temperaturi mentare a iluminatului normal este necesara prevederea unui SIL de siguranale mediului ambiant; timpul mic de amorsare in cazul in ta cu punere automata in functiune ~i care se face comutarea automata pe care sa poata. suporta puterea necesao retea de alimentare de rezerva. ra pentru nivelul minim (interior de in functie de lungimea tunelului, se , noapte). De asemenea, trebuie puse in prevede sau nu iluminatul electric in