Auto- imbratisarea si petele oarbe personale ( Self- hugging and personal blind spots )

Avem ncredere deplina in experientele noastre,aceasta implica dificultati in aprecierea individualitatii si intelegerii altora in alegerea valorilor sau preocuparilor cu care noi am avut numai experiente neplacute. Deseori ne confruntam cu tendinta de a confunda individualitatea cu anormalitatea, cand cei de langa noi nu se pot bucura de ceea ce noi gasim placut si aleg inversul ceea ce ni se pare neplacut noua. In acest caz interpretam ca este ceva in neregula cu ei. In general suntem suspiciosi in legatura cu respingerea valorilor noastre sau sustinerea valorilor opuse cu ale noastre. Toate acestea pot fi incluse intr-un tipar de gandire, inerente conditiei umane, definite de autor auto-imbratisare (self- ugging!" in onoarea filozofului #eorge $amsa%. &onform ipotezei filozofului #eorge $amsa% toti ne auto-imbratisam si o facem adesea incat a'ungem sa confundam natura noastra individuala cu natura umana. (ucrarea pleaca de la ideea de auto-imbratisare! a filosofului #eorge $amsa%, idee ce explica de ce oamenii cu preocupari si valori diferite tind sa nu se inteleaga unii cu ceilalti si sa se certe in mod repetat. Auto-imbratisarea reprezinta o tendinta naturala de a crede ca preocuparile si valorile noastre sunt cele mai bune, nu doar pentru noi, ci potential pentru oricine altcineva!. )rin aceasta se explica tendinta cuplurilor de a avea aceleasi certuri de fiecare data si in mod repetat, motivul fiind ca fiecare partener crede ca valorile sale sunt valide!. &onfruntrea cu cei care resping ceea ce ne face fericiti sau aproba ceea ce ne face nefericit ne uimeste si asa cum sustine #eorge $amsa%, 'umatate din lume trece prin viata intrebandu-se despre preocuparile celeilalte 'umatati. *u putem simti si un ne putem imagina cum alti oameni se pot bucura de ceea ce noi un putem suporta, sau cum altora le displace ceea ce noua ne place. )resupunem ca din moment ce placerile si neplacerile noastre sunt reale, trebuie sa fie ceva in neregula cu cei care nu pot exprima aceleasi placeri sau disconfort. ! +ulti oameni care nu sunt foarte fericiti, din cauza auto-imbratisarii, a'ung sa creada ca stiu si au gasit c eia! fericirii fiind increzatori ca stiu drumul catre fericire, incat dau sfaturi oamenilor mai fericiti ca ei. Auto-imbratisarea apare in legatura cu cele mai puternice si mai slabe dorinte de baza ale noastre.! )utem avea dorinte puternice de baza care ne motiveaza sa imbratisam valori puternice, dar care ne ingreuneaza capacitatea de a-i intelege pe cei cu valori opuse noua. )utem avea deasemenea si dorinte de baza slabe care au efecte similare, insa acestea motiveaza valorile opuse astfel incat toleranta individuala este adesea singura solutie posibila!. Tipul acesta de gandire apare intre oameni formali (dorinta puternica de baza pentru statut!" sau informali (dorinta slaba de baza pentru statut!". ,amenii formali pot crede ca informalii sunt neimportanti si pot fi ignorati din cauza lipsei de insemnatate.! Diferenta si contradictia dintre oamenii farmali si informali se gaseste in valorile fiecaruia, exemplu in cazul unei relatii de lunga durata (sef-anga'at, parinte-copi, sot-sotie" acestia se pot certa la infint. Ucenicul- Ideea de auto-imbratisare adesea apare intre oamenii curiosi si cei practici. Intelectualii care fac parte din oamenii curiosi impartasesc ideea ca toata lumea ar trebui sa invete pe tot parcursul vietii, iar oamenii practici prin definitie cred ca lumea ar trebui sa se concentreze pe o problema data si sa o rezolve. &uriosii sunt oamenii care vorbesc prea mult si pun multe intrebari din nevoia de cunoastere. Intectualii tind sa fie oamenii foarte verbali si curiosi care se

asteapta ca sefii lor sa fie impresionati de aptitudinile lor intelectuale, acestia realizeaza cu dificultate daca prin natura lor analitica isi deran'eaza sefii.! )entru unele persoane actiunile cantaresc mai mult decat cuvintele si tind sa aiba o dorinta slaba de baza pentru curiozitate. ,amenii practici tind sa-si piarda rabdarea ce cei intelectuali, gandindu-se ca acestia sunt prea concentrati pe lucruri abstracte si irelevante. Acestia pot aprecia ideile cu relevanta practica, dar nu si ideile teoretice fara implicatii practice evidente.! Persoana econoama- Ideea de auto-imbratisare pe langa faptul ca influenteaza gandirea in afaceri, influenteaza si opiniile politice. Antrenorul- Ideea de auto-imbratisare se regaseste si in contextul in care antrenorii au o sansa mai mare de a-si incura'a ec ipa, apeland la valorile familiare!. Petele oarbe personale- +otivele si valorile creeaza pete oarbe personale care determina oamenii sa 'udece gresit ceea ce cred altii despre ei.! .xista situatii in care crezi ca faci o impresie buna, cand de fapt opusul este valabil. )oti sa iriti sau sa enervazi pe cineva si sa realizezi acest lucru cu dificultate, lent.! .rorile acestea de 'udecata pot apare atunci cand tu pretuiesti un comportament foarte diferit decat al ma'oritatii. Din cauza auto-imbratisarii, supraestimezi cat de mult altii iti impartasesc valorile si suestimezi masura in care esti diferit de alte persoane. Ai impresia ca comportamentul tau impresioneaza oamenii, cand de fapt ii indeparteaza deoarece un impartasesc acelesi valori.! Ambitia prostesca- /nii oameni avizi dupa putere dezvolta un tip de personalitate ce tinde sa preia conducerea! si ii pot impresiona pe altii ca avand o personalitate puternica. +anifesta rapiditate in oferirea sfaturilor si pot cauta roluri de conducere. 0copul lor este sa tinteasca cat mai sus, isi urmaresc obiectivele cu o ambitie uimitoare si au o mare capacitate de munca. ,amenii cu acest tip de personalitate au tendinta de a supraestima cat de mult ii impresioneaza pe celilalti cu determinarea, puterea si conducerea lor. )ersoanele acestea care urmaresc puterea cu ardoare tind de asemenea sa supraestimeze masura in care alte persoane le pot aprecia comportamentul bazat pe control si sfaturi.! Prea important pentru a cadea- Auto-imbratisarea este evidenta si in cazul supraestimarii importantei. Concluzia- In concluzie motivarea reprezinta afirmarea valorilor noastre, nu pe cele ale altei persoane. Auto-imbratisarea ne convinge ca preocuparile si valorile noastre sunt cele mai bune, nu doar pentru noi, ci potential pentru oricine altcineva. Avem tendinta de a folosi valorile noastre pentru a 'udeca alte persoane exemplu certurile cu copiii nostri cand ei un imbratiseaza valorile pe care noi le consideram corecte! sau certurile cu sotul1sotia, pentru ca acesta1aceasta sa imbratiseze valorile noastre cat mai coplet. !