Venetia

Considerata unul dintre cele mai

frumoase orase din lume ,Venetia
este cunoscuta ca Regina Marii
Adriatice.Patru sute de poduri
traverseaza labirintul de canale
format din cele 120 de insule ale
orasului situat intr-o laguna de apa
sarata intre gurile de varsare ale
raurilor Pad si Piave in nord-estul
Italiei.Venetia este principalul oras
al regiunii Veneto si al Italiei nord -
orientale.Venetia are in prezent
266.181 locuitori si este capitala
provinciei cu acelasi nume.Intregul oras a fost declarat in 1979 patrimoniu al umanitatii de catre
UNESCO.Republica Venetia cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost si
este cunoscuta si sub urmatoarele nume: "Republica Sfantului Marcu" , "Republica Leului" ,
"Prealuminata" etc. Asezat la granita culturala cu Imperiul Bizantin, Venetia si-a dezvoltat un
puternic spirit de independenta care a dus la formarea unui oras-stat.
Nu exista date verificabile asupra originii orasului,insa legenda acrediteaza ziua de 25 martie a
anului 421 drept moment al intemeierii sale .Se pare ca Venetia s-a nascut ca urmare a fluxului
de refugiati care au abandonat campia padana sub amenintarea mai multor invazii longobarde
si hune din nordul Italiei.La inceput locuitorii si-au ridicat asezamintele pe mlastinile instabile
ale lagunei si au trait din comertul cu sare si din pescuit.O exploatare agricola a tinutului nu a
fost posibila,dar acest neajuns era compensat de o pozitie care permitea usor apararea
localitatii ,deoarece putine corabii ale acelui timp puteau strabate marea e mica adancime din
jurul Venetiei.Situatia geografica i-a predestinat pe venetieni inca de pe atunci de a fi
navigatori.De pe vremea ostrogotilor exista marturia istoricului roman Cassiodor despre aceasta
indeletnicire a lor.



In secolul al VIII-lea se pun bazele santierelor navale din laguna .Astfel Venetia ajunge treptat o
importanta putere maritima,concurand cu alte orase-republica precum Amalfi,Pisa sau Genova
pentru a controla comertul dintre franci ,bizantini si orient.Din anul 992 dateaza prima
reprezentanta comerciala a Venetiei laConstantinopol ,din 1082 primele privilegii comerciale
acordate republicii de catre imparatul Alexios I Comnen.Prin cucerirea Dalmatiei (998-1001)
Venetia devine o supraputere a marii Adriatice.Victoria asupra piratilor dalmati va fi
comemorata la Venetia incepand cu sarbatoarea inaltarii din 1177 drept o "nunta a dogelui cu
marea".Dogele era conducatorul politic ,teoretic ales pe viata ,dar in practica ,in special in
primele secole de existenta a comunitatii,adesea constrans sa renunte la propriul mandat ca
urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern.
In apogeul puterii sale,orasul controla astfel o mare parte din coasta Marii Adriatice
,multeinsule din marea Ionica si Marea Egee,era principala putere militara in Mediterana
orientala si se numara printre principalele forte comerciale din Orientul apropiat. Odata ajunsa
o mare putere maritima ,Venetia a intrat intr-un lung conflict cu Genova intre anii 1256 si
1381.Conflictul s-a desfasurat in trei razboaie pe Marea Egee si intr-o infruntare decisiva pe
teritoriul italian si in apele teritoriale ale celor doua republici.Invingatoare din aceasta ultima
confruntare iese Venetia.
In secolul al XVIII-lea,Venetia era printre orasele cele mai rafinate din Europa ,cu o mare
influenta in domeniul artelor ,arhitecturii si al literaturii acelei perioade.Din 1866,Venetia a
intrat in componenta Regatului Italiei.
Azi orasul Venetia este impartit in sase
cartiere,cuprinzand 118 insule si 354
poduri.Piata San Marco poate fi
considerata "centrul centrului
"orasului,una dintre cele mai frumoase
din lume.Aici se gaseste Bazilica San
Marco ,Palatul Ducal si clopotnita bazilicii
Un alt simbol este Podul Rialto pe care se
gasesc magazine.Alte importante
monumente venetiene sunt : Arsenalul,Bazilica Maria della Salute si Bazilica Maria Gloriosa
Frari.
Canalele principale ale orasului sunt Canal Grande si Canale della Giudecca.Primul traverseaza
orasul formand un "S",iar al doilea separa centrul vechi de insula Giudecca.