Sunteți pe pagina 1din 47

UNIVERSITATEA

FACULTATEA DE MEDICINA
LUCRARE DE LICEN
COORDONATOR ABSOLVENT
Prof.univ dr. GOLU IOANA ANDREI NISTOR
FEBRUARIE 2010
Aritmiile supraventriculare la
copii-activitati in dianosticul si
tratamentul modern ale ta!icardiei
paro"istice supraventriculare#
A ritm i il e s u r !ven tri "u l! r e l! "o ii # !" ti v it ! t i in d i!$no sti " u l s i tr ! t! m en tu l
modern !le t!%i"!rdie i !ro&ist i"e sur!ventri"u l!re.
-De$initia
-Date epidemioloice%in $unctie de virsta&
-Cau'ele
mecanismul electro$i'ioloic de producere
-ta(lou clinic
-criterii de dianostice electrocardiora$ice
-alte metode de dianostic electrocardiora$ice
-alte metode de dianostic %inva'ive&
-importanta )olter-EC* in dianostic
-metode moderne de tratament
-aloritmul direct +++# m s # m d %!iduri si protocoale clinice nationale urent'e aritmice
la copii###&
-medicamente antiaritmice
-tratamentul interventional
Actualitatea temei,
-copul sarcinei-anali'a datelor de literatura asupra actualitatii metodelor moderne si
tratament in T.-/ la copii#Date de mortalitate#
0
Cio$u Carmen1Cio$u E#.#1Dictionar de pediatrie 1 Ed#Univers Enciclopedic1 2ucuresti 0334
5
Tratatul de cardioloie /ol#I Carp1Costin 56651 Ed# National
DEFINITIE
Aritmiile %disritmiile& repre'int7 tul(ur7ri 8n $ormarea si9sau conducerea impulsului electric
prin cord# Inima (ate nereulat1 prea repede sau prea 8ncet# :n ca'ul unei inimii s7n7toase1 palpita;iile
cardiace oca'ionale sunt rareori motiv de 8nri<orare =i nu necesit7 un tratament medical special# Dac7
sunt deran<ante1 se va 8ncerca evitarea cau'ei care a determinat apari;ia palpita;iei#
Aritmiile pot apare la persoane care su$era de (oli cardiace1 dar pot apare si la persoane $ara (oli
cardiace# Aritmia rareori pune viata in pericol1 dar poate predispune la di$erite a$ectiuni1 cum ar $i
accidentul vascular cere(ral#
0
2ataile cardiace normale sunt controlate prin semnale electrice care pornesc de la nivelul
nodulului sino-atrial# Nodulul sino-atrial este situata in partea de sus a atriului dreptul# Inima este
impartita in patru camere, doua atrii in partea de sus si doua ventricule in partea de <os# Rolul atriilor
este de a umple ventriculele cu sane si ventriculele propulsea'a %pompea'a& sanele catre plamani si
restul corpului# In mod normal impulsul electric de la nivelul nodulului sino-atrial se propaa concentric
%in pata de ulei& la nivelul atriilor1 apoi impulsul electric a<une la nivelul nodulului atrio-venricular de
unde prin intermediul $ascicului )is si retelei .ur>in<e este transmis ventriculelor# Aritmiile se datorea'a
unei anomalii in producerea si transmiterea stimului electric# E"ista di$erite $orme de aritmii1 dar cele
care interesea'a ventriculele sunt1 in eneral1 mai rave#
Clasi$icarea tul(ur7rilor de ritm se poate $ace dup7 diverse criterii#
Dup7 mecanismul de producere se deose(esc aritmii prin tul(ur7ri 8n1 $ormarea %enerarea&
impulsului %tul(ur7rile automatismului&1 tul(ur7ri 8n conducerea impulsului %(locurile cardiace& =i
$onne mi"te %tul(ur7ri 8n $ormarea si conducerea impulsului&#
Aritmiile se pot produce $7r7 niciun motiv sau pot $i cau'ate de un stimul care ac;ionea'7 asupra
inimii# Ast$el de stimuli pot $i stresul1 tutunul1 alcoolul1 su(stan;ele care in!i(a apetitul sau
medicamentele pentru r7ceal7 =i tuse care con;in co$ein7 sau al;i stimulan;i# A$ectarea arterelor
coronare1 ! iper tens iunea ar ter ia l7 =i insu$icien;ele valvulare cardiace pot sl7(i miocardul1 a$ect?ndu-i
$unc;ia de pomp7# Cu v?rsta1 se produce sl7(irea natural7 a inimii1 $apt care poate conduce1 de
asemenea1 la apari;ia aritmiilor# @ aritmie se poate produce =i dup7 un in$arc t 1 datorit7 cicatricii care se
$ormea'7 =i care tul(ur7 circula;ia impulsului electric de-a lunul inimii# Totodat71 anumite
medicamente utile 8n tratamentul a$ec;iunilor cardiace pot produce aritmii1 ca e$ect secundar# *landa
tiroid7 !iperactiv71 de'ec!ili(rul sanvin sau utili'area anumitor drouri1 precum cocaina1 produc1 de
asemenea1 apari;ia aritmiilor#
5
Tul(ur7rile automatismului se su(divi'ea'7 8n, tul(ur7ri 8n $ormarea ritmului sinusal %(radicardie
sinusal71 ta!icardie sinusal7 etc# & =i tul(ur7ri prin $onnarea ectopica a impulsului %e"trasistole1
ta!icardie atrial71 ta!icardie ventricular7 etc&#
Dup7 locul unde apare tul(urarea 8n $ormarea =i conducerea impulsului aritmiile =i (locurile
se divi'ea'7 8n sinusale1 atriale1 <onc;ionale =i ventriculare#
A
Cio$u Carmen1Cio$u E#.#1Dictionar de pediatrie 1 Ed#Univers Enciclopedic1 2ucuresti 0334
B
Cio$u E#.# 1 Cio$u Carmen1 Esentialul in pediatrie1 Ed#Medicala Amaltea1 2ucuresti 033C
Termenul aritmie supraventricular7 reune=te toate tul(ur7rile enerate p?na la
rami$icarea $asciculului )is %sinusale1 atriale1 <onc;ionale&1 deci1 toate aritmiile cu e"ceptia celor
ventriculare#
-e mai pot deose(i tul(ur7ri de ritm cu ritm reulat sau nereulat# :n $unctie de $recven;7 se
eviden;ia'7 ta!iaritmii1 (radiaritmii =i tul(ur7ri de ritm cu alura cardiac7 normal7 %normosistolice&# -e
mai eviden;ia'7 aritmii permanente %spre e"emplu1 $orma permanent7 a $i(rila;iei atriale& =i paro"istice
%de e"emplu1 $i(rila;ia atrial7 paro"istic7&1 termenul paro"istic semni$ic?nd instalarea =i oprirea (rusc7 a
unei aritmii %ta!icardii&#
@rice tul(urare de ritm si de conducere pre'inta modi$icari EC* caracteristice1 care permit
dianosticul1 ast$el ca aceste tul(urari sunt de$inite clinic si EC*#
Cea mai practica clasi$icare a aritmiilor se (a'ea'a pe mecanismul de producere1 desi nu e"ista
nici o relatie 8ntre etioloie si tipul de aritmie# Aritmiile evoluea'a uneori la copii cu cordul ndemn.
E"ista pe de alta parte aritmii asimptomatice la copii cu (oli cardiace# @ parte dintre aceste aritmii pot
deveni letale# Numai utili'area aparatelor )olter poate aprecia e"act impactul aritmiilor asupra
mortalitatii la copil#
Ritmul cardiac normal este ritmul sinusal 8n care impulsurile care comanda contractiile inimii
pornesc cu o reularitate remarca(ila din nodul sino-atrial cu o $recventa caracteristica1 leata de v?rsta
si un aspect tipic pe 8nreistrarile EC*# Ritmul sinusal varia'a ca $recventa cu v?rsta1 starea de aitatie a
copilului %tipat1 $e(ra1 $rica&D evaluarea corecta a ritmului sinusal va $i $acuta numai 8n somn %la suar&#
.entru declararea ritmului sinusal vor $i 8ndeplinite criterii clinice si electrice# 8n mod normal e"ista o
relatie inversa 8ntre $recventa cardiaca si de(it9(ataie# Ritmurile $oarte mari sau $oarte mici au
consecinte !emodinamice#
Aritmiile se instaleaza n trei tipuri de irumstante,
0# Modi$icari ale automatismului centrului sino-atrial1 care constau din accelerari %ta!icardie& sau
8ncetiniri %(radicardie& ale ritmului cardiac1 mai rar in!i(area centrilor superiori de automatism si
intrarea 8n $unctie a centrilor in$eriori#
A
5# Aparitia unor centri ectopici de automatism,
- aparitia automatismelor 8n $i(rele miocardice care 8n mod normal sunt lipsite de aceasta calitateD
- centri de e"citatie patoloica1 asa numite curente de $rontiera1 8ntre 'one de miocard a$ectate si 'one
sanatoase sau 8ntre doua 'one de miocard a$ectate 8n rade di$erite#
A# Tul(urarile de conducere a impulsului1 care se datoresc alterarii transmiterii normale a impulsului de
la atrii la ventriculi# Aritmiile la copil sunt pluri-etioloice1 spre deose(ire de adult1 unde sunt enerate
aproape e"clusiv de cardiopatia isc!emica# Cele mai rave aritmii la copil apar 8n cardiomiopatii1 (oli
conenitale de cord1 reumatism articular acut si miocardita acuta#
B
4
Cio$u Carmen1Cio$u E#.#1Dictionar de pediatrie 1 Ed#Univers Enciclopedic1 2ucuresti 0334
Aritmiile sunt 8mp7r;ite 8n mai multe cateorii1 sta(ilite 8n $unc;ie de ritmul (7t7ilor inimii =i de
locul de oriine al anomaliei cardiace#
:n $unc;ie de ritmul (7t7ilor inimii1 artmiile se 8mpart 8n,
2radicardie %ritm cardiac redus&- 2radicardia se produce atunci cand inima (ate atat de lent
incat nu poate pompa su$icient sane pentru a satis$ace nevoile oranismului# Netratata1
(radicardia poate provoca o(oseala e"cesiva1 verti<1 ameteli sau lipotimii %lesin& pentru ca nu
a<une
su$icient sane la nivelul creierului# Tratamentul acestei aritmii consta in plasarea unui pace-
ma>er %stimulator electronic& care a<uta inima sa (ata normal#
4
Ta!icardie %ritm cardiac accelerat&- Ta!icardia se produce atunci cand inima (ate prea repede#
E"ista doua tipuri principale de ta!icardii,
E Ta!icardii supraventriculare %situate la nivelul atriilor sau nodulului
atrioventricular&
E Ta!icardii ventriculare %situate la nivelul ventriculilor&
Fi(rila;ie %(7t7i cardiace rapide1 necoordonate&#
Fi(rilatia ventriculara
Fi(rilatia ventriculara este o tul(urare rava a ritmului cardiac1 caracteri'ata prin
disparitia oricarei contractii orani'ate a ventriculelor1 inlocuita printr-o tremulatie
ventriculara %contractii locali'ate anar!ice si ine$icace&# @ $i(rilatie ventriculara
poate sa $ie o(servata ca urmare a unui in$arct miocardic sau a unei alte cardiopatii
sau c!iar ca o complicatie a unei electrocutari# Fi(rilatia ventriculara provoaca o
oprire cardiocirculatorie responsa(ila de o pierdere a constientei side o stare de
moarte aparenta# Dianosticul1 evocat pe (a'a starii su(iectului1 tre(uie sa $ie
con$irmat prin electrocardiorama1 practicata imediat dupa internarea de urenta#
Tratamentul de urenta consta in de$i(rilare %soc electric e"tern&1 destinat sa
reulari'e'e contractiile cardiace#
Fi(rilatia atriala
:n $unc;ie de locul 8n care s-a produs anomalia1 aritmiile pot $i,
Aritmii atriale %8=i au oriinea la nivelul camerelor cardiace superioare&D
Aritmii supraventriculare %se produc la nivelul camerelor in$erioare ale inimii&#
C
Cio$u E#.# 1 Cio$u Carmen1 Esentialul in pediatrie1 Ed#Medicala Amaltea1 2ucuresti 033C
Aritmiile supra!entriulare cu potential letal la copii sunt,
-indromul sinusului (olnav (si"' sinus s(ndrome)
2radicardia poate $i cau'ata de o a$ectiune a nodulului sinusal %stimulatorul natural al inimii&1
ceea ce $ace ca inima sa (ata prea lent# Unele medicamente pot1 de asemenea1 provoca sau
arava (radicaridia# 2oala nodulului sinusul poate $i tratata cu medicamente aritmice sau cu
a<utorul pace-ma>er-ului %stimulator electronic&#
Ta!icardia supraventriculara
Flu8ter atrial
Este e"ceptional in pediatrie# E"citatia se produce nivel ventricular 1 intr-un $oacar
ectopic 1 unic care descarca o $recventa de 566-A669min#EC* inreistrea'a o unda sinusoidala
reulata# Undele . lipsesc 1 iar comple"ele FR- sunt inlocuite de o succesiune reulata de unde
larite1 uneori crosetate# Comple"ele ventriculare sunt a(erante# Din cau'a $recventei umplerea
ventriculara este incompleta si nu e"ista de(it ventricular e$icace# Insu$icienta cardica se
instalea'a rapid mai ales ca su$era si iraitia coronariana# -e nasc si se cuse ventriculare !aotice1
stimulii luand nastere din multiple $ocare ectopice ventriculare# .e EC* nu e"ista interval .R 1 ci
o activitate ventriculara !aotica1 cu ine$icacitatea !omodinamica completa1 care conduce rapid la
moartea (olnavului# In acest ca' s-a instalat $i(rilatia ventriculara 1 considerata cea mai rava
tul(urare de ritm imaina(ila# -e incearca cardioversia 1 de o(icei ine$icace
C
#
Fi(rilatie atriala
G
Cio$u E#.#1 Cio$u Carmen %Ed#& 1 .ediatrie1 Tratat1 Editia I1 Ed#Medicala1 2ucuresti 5660
Aceasta $orma de ta!icardie se produce in ca'ul in care activitatea electrica a atriilor este
de'orani'ata si $oarte rapida# -timulul electric stimulea'a atriile la intamplare si cu o $recventa
$oarte mare1 provocand contractii $oarte rapide ale ventriculilor care vor $unctiona ine$icient# Desi
1deo(icei1 nu pune viata in pericol1 (ataile nereulate si de'orani'ate ale ventriculilor pot provoca
ameteli sau palpitatii# Daca aceasta pro(lema persista creste riscul de accidente vasculare cere(rale1
pentru ca sanele stanea'a in atrii cu $ormarea de c!eauri ce pot mira de la inima la creier cu
producerea unui accident vascular cere(ral#
-indromul Hol$$-.ar>inson-H!ite %H.H&
Aceasta este o mal$ormatie conenitala %pre'enta de la nastere&# Cele mai multe persoane
cu sindrom H.H duc o viata normala si multi nu au simptome sau episoade de ta!icardie#
G
Cu
toate acestea1sindromul H.H poate provoca contractii cardiace $oarte rapide1 $recventa poate sa
a<una pana la 5B6 de (atai pe minut# Dintre simptomele sindromului H.H cele mai $recvente
sunt palpitatiile1 respiratie di$icila si scurta1 lesin si anina pectorala %dureri toracice&# Cu toate ca
aceasta (oala este pre'enta de la nastere1 simptomele apar $recvent la maturitate#
Ta"iardia par#$isti%
Este disritmia %aritmia& caracteri'at7 prin $recven;7 cardiac7 sporit71 instalare (rusc71
durat7 varia(il7 %de la minute p?n7 la 'ile =i s7pt7m?ni&1 s$?r=it (rusc =i tendin;7 de repetare a
acceselor la intervale varia(ile de timp#
I
Esentialul in cardioloie de )a(ert1 Ralp!1 Ed# Farma Media15600
Ta!icardia paro"istic7 care apare 8n ventriculi este denumit7 ta!icardic ventricular7# Dac7 ea
este enerat7 8n atrii sau 8n tesutul <onctiunii atrioventriculare1 ta!icardia se nume=te supraventricular7#
Ta"iardia par#$istia supra!entriulara &T'SV(
Ta!icardia paro"istic7 supraventricular7 %T.-/& se o(serv7 la pacien;ii de toate v?rstele,
nou- n?scuti1 copii1 adul;i1 v?rstnici# Adesea1 8n a$ar7 de aceast7 disritmie pacien;ii nu au alte
a$ectiuni cardiovasculare sau alte (oli# La altii T.-/ apare pe $undalul unei cardiopatii %valvulare1
aterosclerotice1 tireoto"ice1 !ipertensive etc#&1 spre e"emplu1 ea se 8nreistrea'7 la A-IJ ca'uri de
in$arct miocardic acut# T.-/ este aritmia cea mai $recvent7 la (olnavii cu sindromul Hol$-.ar>inson-
H!ite =i alte $orme de pree"citatie ventricular7
I
#
Unii pacien;i semnalea'7 relatia dintre declan=area paro"ismului =i ast$el de $actori ca,
surmena< $i'ic =i emotionalD a(u' de ca$ea1 tutun1 alcoolD !iperventila;ieD sc!im(area po'itiei corpuluiD
deluti;ie1 inspir ad?nc#
.aro"ismele au de(utul si s$?r=itul (rusc# .acientii acu'71 de o(icei1 accese de palpita;ii rapide =i
reulate1 uneori 8nso;ite de dispnee1 verti<1 nelini=te# Durata accesului este di$erit7 %secunde-minute-
ore1 rareori s7pt7m?ni&# @prirea %spontan7 sau dup7 pro(ele vaale& este (rusc7 =i adesea urmat7 de o
emisie a(undent7 de urin7 %Kurina spasticaK&1 datorat7 !ipersecre;iei de !ormon natriuretic atrial
secundar7 dilatatiei atriale#
:n ca' de aparitie a T.-/ la o persoan7 cu cardiopatie oranic71 accesele prelunite %8n special cu
$recventa cardiac7 mare& pot produce anin7 pectoral71 sta'a pulmonar7 sau aravarea insu$icientei
cardiace lo(ale1 pr7(u=irea TA %cre=te lucrul cordului =i se scurtea'7 perioada de umplere diastolic7&#
Deseori paro"ismele sunt $oarte scurte =i in$recvente1 deaceea pacientul nu este v7'ut de doctor
la moment# E"amenul clinic 8n paro"ism arat7 ritm reulat cu $recven;7 accelerat7 8ntre 046 =i 5B6
I
Esentialul in cardioloie de )a(ert1 Ralp!1 Ed# Farma Media15600
9min#
.ro(ele vaale %8n special masa<ul sinusului carotidian& pot 8ntrerupe ta!icardia# Dac7 nu se
opre=te ta!icardia1 alura nu se mic=orea'7#
Tahicardia paroxistica supravenlriculara (TPSV). Este una dintre cele mai $recvente tipuri de
aritmii 8nt?lnite la copil1 inclusiv la suar si c!iar la nou nascut %8n acest ca' de(utul este de o(icei
intrauterin si dianosticul se $ace prenatal prin ec!ocardiora$ie $etala&# -e caracteri'ea'a clinic prin
ritm cardiac $oarte reulat si $oarte rapid %peste 566-546 (atai9minut&# Impulsul ia nastere 8ntr-un centru
ectopic situat supra ventricular
3
# De(utul este (rusc si este perceput de (olnav %pentru suari de catre
antura<&# EC* 8nreistrea'a un ritm rapid $oarte reulat1 cu comple"e FR- normale1 unda . e"ista1 dar
are $orma anormala1 %impulsul ia nastere 8ntr-un $ocar ectopic&# Din cau'a scurtarii e"treme a diastolei
undele T si . $ormea'a adesea o unda unica1 comple"ele FR-1 de mor$oloie normala1 pot $i urmate de
su(denivelare -T si unda T neativa1 suer?nd su$erinta miocardica isc!emica %iriatie miocardica
de$icitara 8n timpul diastolei $oarte scurte&#
Daca $ocarul ectopic este situat <onctional stimularea atriilor se $ace retrorad si undele .
inversate pot $i situate imediat 8naintea sau dupa comple"ul FR- %care pastrea'a mor$oloie normala&#
De $apt nu este esential sa di$erentiem ta!icardia paro"istica atriala de cea <onctionala deoarece am(ele
au aceeasi semni$icatie patoloica si se tratea'a identic#
DATE E'IDE)I*+*,I-E
Fre!enta di.era in .untie de /rupele de !arsta asadar di$era de aridmiile adultului prin,
0inidenta mai redusa
0-antitati!1$recventa cardica de 046(9min la nou nascut este normala dar la adult este ta!icardie
supraventriculara
--alitati!1A/ de A669min la copii este relativ (ine tolerata cateva ore de miocardul copilului in timp ce
la adult conduce rapid catre sincopa
06
#
Aparitia unei cri'e de T.-/ in copilarie este posi(ila la una dintre urmatoarele trei cateorii de (olnavi,
a& -uari su( v?rsta de B luni %inclusiv nou nascuti1 la care T.-/ de(utea'a de $apt intrauterin&1 mai
$recvent la copiii de se" masculin1 cu cord clinic indemn1 cu o $recventa de 61BJ din totalul aritmiilor#
De(utul este (rutal si nu totdeauna sesi'at de $amilie1 dar prelunirea cri'ei peste 5B de ore $avori'ea'a
aparitia semnelor de insu$icienta cardiaca !ipo-diastolica# -uarul devine e"trem de aitat1 an"ios1 palid1
transpira1 are e"tremitati reci1 este dispneeic1 $oarte ta!icardie si are !epatomealie %$icatul palpa(il la B-
4 cm su( re(ordul costal&# Anore"ia este cvasi-totala si $recvent copilul este $e(ril1 ceea ce 8ndreapta
atentia medicului catre o a$ectiune in$ectioasa# Radiora$ia cardiopulmonara o(iectivea'a cardio-
mealia1 iar pe EC* se 8nreistrea'a un traseu tipic#
00
3
Esentialul in cardioloie de )a(ert1 Ralp!1 Ed# Farma Media15600
06
Cio$u E#.# 1 Cio$u Carmen1 Esentialul in pediatrie1 Ed#Medicala Amaltea1 2ucuresti 033C
00
Cior$u Carmen 1 Cio$u E#.#- -emne si simptome in pediatrie 1 mic dictionar# Ed# -tiinti$ica si eciclopedica1 2ucuresti 0334
(& Copiii trecuti de v?rsta de 0 an pot $ace cri'e de T.-/ pe cord sanatos sau daca su$era de (oli
conenitale de cord1 anomalia E(stein $iind cea mai reputata 8n a $avori'a aritmia1 dilatatia enorma a
atriului drept1 caracteristica acestei mal$ormatii conenitale1 $iind un $actor $avori'ant# Mai rar
ra(domio-sarcomul atrial este la oriinea cri'ei# Copilul pre'inta cri'e de pierdere a constientei1
varsaturi1 dureri a(dominale si $e(raD decompensarea cardiaca nu se mai instalea'a asa de usor ca la
suari# Aceste ca'uri au o mare tendinta de recidiva a cri'ei si presupun mentinerea 8ndelunata a unui
tratament medicamentos pro$ilactic %amiodarona&#
c& Copiii care au sindrom Hol$-.ar>inson-H!ite %H.H&1 $ara nici o predominanta de se" sau v?rsta1 au
o mare tendinta de a pre'enta cri'e de T.-/# H.H este cel mai cunoscut dintre sindroamele de pre-
e"citatie ventricular# Ar putea $i 8ncadrat 8n (oli cu tul(urare de conducere intracardiaca a impulsului1
care nu enerea'a 8nsa 8ncetinirea impulsului1 ci accelerarea acestuia#
In ma<oritatea ca'urilor1 e"istenta di$erentelor $unctionale in conducerea si re$racti(ilitatea nodului
A/ sau pre'enta unui $ascicul A/ accesor repre'inta su(stratul producerii T.-/ %denumita anterior
ta!icardie paro"istica atriala&# -tudiile electro$i'ioloice au demonstrat ca mecanismul ce sta la (a'a
ma<oritatii T.-/ este reintrarea %ura 5A0-4&# La copii mecanismele electro$i'ioloice de producere al
T.-/ sunt,automatismul crescut1reintrare1mecanismul declansator%triered&#Asadar sunt mai multe
entitati clinice si9sau elecro$i'ioloice,-ta!icardia atriala ectopica
-ta!icardia atriala multi$ocala
-ta!icardia prin reintrare nodala atrio ventriculara
-ta!icardia prin reintrare via H.H
-ta!icardia prin reintrare via caii accesorii ascunse
Reintrarea a $ost locali'ata la nivelul nodului sinusal1 atriului1 nodului A/ sau e"ista un
macrocircuit cu conducere anterorada prin nodul A/ si retrorada printr-o cale accesorie# @ ast$el de
cale accesorie poate conduce si in sens anterorad1 in acest ca' $iind pre'ent sindromul Hol$$-
.ar>inson-H!ite %H.H&# Atunci cand calea accesorie se mani$esta numai prin conducere retrorada
este denumita cale accesorie ascunsa %ura 5ALL-42&# in aceste ca'uri1 aspectul comple"ului FR- in
timpul ritmului sinusal este normal# In a(senta sindromului H.H1 reintrarea in nodul A/ sau printr-o
cale A/ accesorie ascunsa repre'inta mecanismul de producere a peste 36J din T.-/#
TAHICARIA PRI! R"I!TRAR" I! !#$% AV
Nu e"ista o predispo'itie leata de varsta sau de o anumita a$ectiune in producerea acestei
ta!icardii1 cea mai $recventa cau'a de ta!icardie supraventriculara# Totusi1 ea a $ost mai $recvent o(serta
la $emei# -e pre'inta ca o ta!icardie cu comple"e FR- inuste1 cu un ritm reulat1 cu o $recventa $iind
intre 056 si 546 (atai pe minut# EA care initia'a aritmia se asocia'a aproape intotdeauna cu un interval
.R prelunit# Undele . retrorade pot $i a(sente1 incluse in comple"ul FR- sau apar ca distorsiuni ale
partii terminale a comple"ului FR-#
T.-/ prin reintrare in nodul A/ poate $i initiata si oprita prin e"trasistole atriale# De(utul
ta!icardiei se asocia'a aproape intotdeauna cu alunirea intervalului .R datorat intar'ierii marcate a
conducerii in nodul A/ %alunirea intervalului A)& care urmea'a unei EA care este critica pentru
producerea aritmiei# Alunirea (rusca a interlului A) concorda cu teoria celor doua cai de la nivelul
nodulului A/, %0& o cale (eta %rapida&1 cu conducere rapida si perioada re$ractara luna1
%5& o cale al$a %lenta&1 cu conducere lenta si perioada re$ractara scurta
05
#
In timpul ritmului sinusal se mani$esta numai conducerea pe cale rapida1 re'ultand un interl .R normal#
E"trastimulii atriali cu un interl de cupla< critic sunt (locati pe calea (eta datorita perioadei lor re$ractare
mai luni si sunt condusi lent pe cale al$a# In ca'ul cand conducerea pe calea al$a este su$icient de lenta
pentru a permite caii (eta sa iasa din perioada re$ractara preala(ila1 urma un sinur ecou atrial sau o
ta!icardie sustinuta# -ustinerea reintrarii in nodul A/ necesita e"istenta unui ec!ili(ru critic intre vite'a
de conducere si perioadele re$ractare din interiorul nodului A/# Actirea atriala retrorada si cea
ventriculara anterorada se produc simultan1 e"plicand de ce undele . pot sa nu $ie vi'i(ile pe EC* de
supra$ata#
Caractere clinice Reintrarea A/ nodala poate produce palpitatii1 sincope si insu$icienta cardiaca1
in $unctie de $recventa si durata aritmiei si de pre'enta si severitatea (olii cardiace de $ond#
)ipotensiunea si sincopa se pot produce prin disparitia (rusca a contri(utiei atriale la umplerea
ventriculara1 acest lucru putand duce si la o importanta crestere a presiunii atriale1 la edem pulmonar
acut si la scaderea umplerii ventriculare# Contractiile atriale simultane cu cele ventriculare pot produce
unde a ample cu $iecare (ataie a inimii#
TAB+*U -+INI- IN T'SV
0# LA N@U NA-CUT -I -U*AR,
De(ut insidios -aitatie1
-o(oseala in timpul suptului1
-varsaturi1
-paluare1apoi dispnee cu ta!ipnee 1
-ciano'a 1
# -$e(ra 09A din ca'uri
Nu cedea'a in mod spontan decat in 06J sin ca'uri#
5#LA C@.ILUL MARE -I LA AD@LE-CENTI,
-palpitatii1
-ameteli1
-dureri aninoase1
05
Cior$u Carmen 1 Cio$u E#.#- -emne si simptome in pediatrie 1 mic dictionar# Ed# -tiinti$ica si eciclopedica1 2ucuresti 0334
-irita(ilitate1
-an"ietate1
-poliurie la oprirea atacului%poliuria atesta un cord sanatos&
-de cele mai multe ori paro"ismul cedea'a spontan
0A
"&A'"!$% C%I!IC I! TPSV
E"amenul clinic incepe cu istoricul pacientului# Medicul va intre(a de e"istenta altor (oli1
administrarea de medicamente1 consumul de tutun sau alcool1 practicarea unui sport# Ascultatia inimii cu
a<utorul stetoscopului ramane un e"amen valoros pentru dianosticul aritmiilor1 dar aparatura moderna
poate a<uta la identi$icarea tul(urarilor de ritm cu o acuratete mult mare.
*alop presistolica
.uls alternant
Unda MaM ample
)ipotensiune arteriala
Nomotul I este $i"%$ara vi(ratii de intensitate&
Conducerea A/ este 0,0 in cele mai multe ca'uri#
-RITERII DE DIA,N*STI-E E+E-TR*-ARDI*,RAFI-E
Electrocardiorama %EC* sau EO*& este o 8nreistrare ra$ica a po te nt ia l el or el ec tr
i c e en er at e d e co rd # - emna l e le su nt d e t e c t a t e d e n i s t e e l e c t r o ' i m e t
a l i c i p l a s a t i l a e " t r e m i t a t i s i p e t or ac el e p ac ie nt ul u i s i sun t a po i a mp
l i $i c a t e s i 8n re i st ra te de catre electrocardiora$#
0B
Electro'ii EC* 8nreistrea'P di$erente i n s t a n t a n e e d e p o t e n t i a l # Utilitatea clinica a
EC* re'ulta din aceea ca ea este o metoda usor de aplicat1 neinva'iva1 ie$tina# .e l?na detectarea
aritmiilor1a t ul (u ra ri lo r de c on du ce re s i a i sc !e mie i mi o ca rd i c e1 EC * po at e ev id
en ti a s i al te si tu at ii pa to lo i ce 1 c um a r $i tu l( ur ar i meta(olice amenintatoare de viata
%de e"emplu1 !iper>aliemia&s au si nd ro mu l de F T p re lu n it 1 c u ma r e r is c de mo ar t
e su (i ta #F ol os ir ea tr at a me n tu lu i tr om(o l i t ic sa u a a n io pl as ti e i 8n $ a' a
precoce a in$arctului miocardic acut a concentrat atentia 8n mod special asupra sensi(ilitPtii si
speci$icitatii semnelor E C* 8 n d et ec ta r ea is c! e mi e i mi oc a rd i c e#
Interpretarea este stric independenta de varsta (olnavului 1desi semni$icatia udnelor inscrise pe
traseu este aceeasi 1 si anume ,
Unda . corespunde activitatii electrice a atriilor
0A
Cio$u E#.# 1 Cio$u Carmen1 Esentialul in pediatrie1 Ed#Medicala Amaltea1 2ucuresti 033C
14
C!arron .#1 Du(our @# 1 Desnons M# 1 Isnard E# 1 Dianostic value o$ electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or
$amilial !Qpertrop!ic cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 033G
Comple"ul FR- corespunde depolari'arii ventriculare
Unda T repolari'arii ventriculare %avand o(isnuit acelasi sens cu unda R& Frecventa
cardiaca de 0A6-046 9min la nou nascut scade proresiv spre pu(ertate# Nou nascutul are predominanta
ventriculara drepta%consecinta !emodinamicii $etale& pe cand adolescentul mani$esta predominanta
ventriculara stana# In acest conte"t notiunea de !ipertro$ii ventriculara dreapta sau stana devina
patoloica in $unctie de varsta# A$irmarea unei !ipertro$ii ventriculare pe EC* desemnea'a un sindrom
electric si nu un aspect anatomic# Nici o modi$icare EC* nu este patonomonica pentru o anumita
mal$ormatie conenitala 1ast$el ca acest e"amen se inscrie ca ad<uvant in sta(ilirea
dianosticului de (oala conenitala de cord pastrandu-si nealterata valoarea in tul(urarile de ritm si de
conducere#
04
ELECTR@FINI@L@*IE
De po la ri 'a re a st ru ct ur il or c or du lu i re pr e' in t P e ve ni men t u l c ar e initia'a
contractia acestuia# Curentii electrici care se rPsp?ndesc l a n iv el ul in i mi i sun t p ro dus i d e t
re i c o mp on en t e , c el ul e le pacema>er ale inimii1 tesutul speci$ic de conducere si musc!iul p ro
pr iu - 'i s#
0 C
E le ct ro c ar d io r a ma 8n re i st re a 'P nu ma i de po la r i ' a r e a % s t i m u l a r e a & s i r
e p o l a r i ' a r e a % r e v e n i r e a & e n e r a t P 8 n mio c ar du l at ri al si v en tr ic ul a r# :n
c on di ti i d e re pa us 1 c el ul el e miocardice sunt polari'ate 1 adicP pre'intP o 8ncPrcare
electricPla supra$atP1 datoritP di$erentelor transmem(ranare de concentratie a io ni lo r# Ac es t p ot
en ti a l1 mP su ra t l a n iv el ul me m( ra n e ic e lu l e lo r a tr ia l e s i ve nt ri cu la r e1 est e
de a pr o" i ma t i v 3 6 m/ 1 sarcinile neative $iind distri(uite dominant 8n interiorul celulei#-t i
mu l ar e a a ce st or ce lu le pe st e p ot en ti a lu l p ra d uc e l a o d e p o l a r i ' a r e r a p i
d P a m e m ( r a n e i 1 c u i n v e r s a r e a p o l a r i t P t i i # Ac es t pr oc es de d ep ol ar i' ar
e se t ra ns mit e ca o un dP l a n iv el u at ri il or si v en tr ic ul i l or # R ep ol ar i' ar e a r ep
re 'i nt P r ev en ir ea $i (r el or mio c ar d ic e la po te nt ia l ul de re pa us #
0 G
- ti mul i i pe
nt ru
15
C!arron .#1 Du(our @# 1 Desnons M# 1 Isnard E# 1 Dianostic value o$ electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or
$amilial !Qpertrop!ic cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 033G
16
Interret!re! r!id! ! E*G#u rilor # Editi! ! s!se! de Du +in , D!le 1Ed#Medicala15664
0G
Int er p re tar e a ra pida a E O * - u rilor - Edi tia a s a s e a de Du(in1 D a le 1Ed#M edicala15664
d ep ol ar i' ar e 1 l a n iv el ul co rd ul ui no rma l1 8 s i a u o r i i n e a 8 n n o d u l u l s i n u s a l
sau
s i n o a t r i a l % - A & 1 o a l o me r ar e d e c el ul e . ac ema >e r c a r e s e d e s c a r c P s p o
n t a n 1 adicP pre'intP automatism# .rima $a'P a activPrii e l e c t r i c e c a r d i a c e o r e p r e ' i n t
P t r a n s m i t e r e a l a a t r i u l d r e p t s i a tr iu l s t? n a un de i d e de po la ri ' ar e1 ur ma
t P d e c on tr ac ti a atrialP# :n continuare1 impulsul stimulea'P celulele pacema>er si tesutul
speciali'at de conducere din nodulul atrioventricular %A/& si $asciculul )isD 8mpreunP1 aceste douP
reiuni constituie < o n c t i u n e a A / #
F a s c i c u l u l ) i s s e ( i $ u r c P 8 n d o u P r a m u r i p r i n c i p a l e 1 d r e a p t P s i s t ?
n P 1 c a r e t r a n s m i t r a p i d u n d a d e de po la ri 'a r e l a mio c ar du l ve nt ri cu lu l
ui st ?n s i dr ep t p e c al ea $ i( re lo r .ur >i n< e# R amur a st ?n P se ( i$ ur cP 8n tr - u n
$a sc ic ul a n t e r i o r s i u n $ a s c i c u l
p o s t e r i o r # U n d a d e d e p o l a r i ' a r e s e rP sp ?n de st e a po i pr in p er et el e ve nt
ri cu la r d e l a e nd oc ar d la e p i c a r d 1 d e c l a n s ? n d c o n t r a c t i a v e n t r i c u l u l
u i #
D ep ol ar i' ar e a s i re po la ri 'a r ea co rd ul ui p ot $i r ep re 'e nt a t e v e c t o r i a l #
/ectorcardiorama c a r e m P s o a r P s i a r a t P a c e s t e potentiale instantanee1 nu se mai
$oloseste 8n practicP# @ricum1principiile enerale ale anali'ei vectoriale rPm?n de importantP $u nd ame
nt a l P p en tr u 8 nt el e e re a $o rmPr i i u nd el or no rma l e s i patoloice ale EC*# Anali'a
vectorialP ilustrea'P un concept $ un da men t a l 8 n el ec tr o ca rd i o ra $ ie si a nu me c P E C* 8
nr e is t r e a ' P p o t e n t i a l e l e e l e c t r i c e 8 n s u m a t e s p a t i a l s i t e m p o r a l t ra ns
mis e l a su pr a$ at a co rp ul ui d e l a n iv el ul mul t i pl e l or $i (r e mio c ar d ic e # A ces t p ri
nc ip iu e" pl ic P li mi t e le EC *1 a t? t 8 n ce pr iv es te s ens i( il i ta t e a %a ct iv i ta t e a a nu
mit or 'o ne al e co rd ul ui p oa te r Pm?n e as cu nsP sa u de a mp l i tu d in e p re a mi c P p en
tr ua $i 8n re i st ra t P& 1 c ?t si spe ci $i c i ta t e a % ac ee as i su mP
v ec to ri a lP p o a t e r e ' u l t a $ i e d i n a d u n a r e a 1 $ i e d i n s c P d e r e a $ o r t e l o r
c u d i r e c t i e o p u s P & #
R ep re 'e nt ar e a s c! ema t i cP
a s ist e mu l u i c ar di ac de co nd
uc er e#
Alte met#de de dia/n#sti eletr#ardi#/ra.ie
A(latia R prima metoda utili'ata de a(latie a cailor accesorii a $ost $uluratia 1 care presupune un soc
electric endocavitar de mare enerie1 cu pretul unor e$ecte secundare nedorite 1 deloc neli<a(ile#
Te!nica noua 1 prin curenti de radio $recventa 1 tinde sa inlocuiasca te!nica precedenta # -e utili'ea'a
distructia terapeutica a cailor accesorii in H.H1 si a $oacarelor de T.-/ 1 sau intreruperea conducerii
A/ prin caile nodo-!isiene% cand sediul ta!icardiei paro"istice este <onctional&# E$ectul terapeutic al
radio-$recventei se (a'ea'a pe e$ectul termic %producerea de caldura reali'ata cu un curent electric&# Din
punct de vedere anatomopatoloic1 procedeul antrenea'a o denaturare a proteinelor 1 o disolutie a
mem(ranei celulare si ruptura ncleului urmata de necro'a 1 coaulare si $i(ro'a#
0I
Radio$recventa
utili'ea'a un enerator si un cateter speci$ic intr-o con$iuratie monopolara 1 cu electrod endocavitar si o
placa toracica# Durata procedurii este varia(ila %0-5 ore& in $unctie de di$icultatea de a locali'a sediul
anatomic ce urmea'a a $i (locat# Riscul em(olic inerent te!niciii poate $i ani!ilat asociind anti
areante plac!etare# -uccesul metodei depinde direct de preci'ia de locali'are a $ascicolului
accesor%EC* endocavitar care inreistrea'a depolari'area $ascicolului OENT1 potentialul ventricular
care se inscrie la de(utul undei T1 cel mai scurt timp de conducere A/ si ritmul reciproc ortodromic& #
Te!nica este e$icace si putin aresiva asiurand con$ort (olnavului si medicului%securitatea ma"ima
pentru (olnav&# E$icacitatea este de 3IJ# Doar in A6J dintre ca'uri s-au semnalat recidive presupunand
reinterventii# Acest tip de tratament a devenit posi(il in ma<oritatea tarilor
03
#
Alte metode de dianosticare neinva'ive sunt,
m#nit#rizarea 2#lter R este o metoda de a inreistra continuu activitatea electrica
a inimii1 de o(icei mai mult de 5B de ore1 iar aceasta procedura este utila pentru
pacientii la care simptomatoloia este inconstantaD e"ista mai multe tipuri de
monitori'ari am(ulatorie#
Testul de e.#rt sau E-, de e.#rt este o electrocardiorama - o
investiatie neinva'iva utili'ata pentru inreistrarea (atailor inimii si a
ritmului cardiac - e$ectuata in timp ce pacientul $ace e$ort $i'ic#
.rin intermediul unor electro'i montati pe corpul pacientului1 %la $el ca la EC* de
repaus& un este inreistrat ritmul cardiac in timp ce pacientul mere pe o (anda
rulanta# /ite'a si inclinarea % panta& acestui covor sunt crescute la intervale reulate
de timp# In acest $el creste intensitatea e$ortului si implicit consumul de o"ien al
inimii# .e tot parcursul pro(ei sunt monitori'ate tensiunea arteriala si
electrocardiorama pacientului# Avand in vedere consumul crescut de o"ien1 prin
testul de e$ort se poate dianostica pre'enta unor le'iuni coronariene care nu produc
0I
C!arron .#1 Du(our @# 1 Desnons M# 1 Isnard E# 1 Dianostic value o$ electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or
$amilial !Qpertrop!ic cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 033G
03
Int er p re tar e a ra pida a E O * - u rilor - Edi tia a s a s e a de Du(in1 D a le 1Ed#M edicala15664
56
C!arron .#1 Du(our @# 1 Desnons M# 1 Isnard E# 1 Dianostic value o$ electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or
$amilial !Qpertrop!ic cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 033G
modi$icari pe electrocardiorama de repaus#
Indiatii
Este recomandat in primul rind pentru dianosticul si strati$icarea riscului in
cardiopatia isc!emica#
Testul de e$ort este indicat atunci cand anamne'a1 e"amenul clinic si
celelalte investiatii nu sunt su$iciente pentru a sta(ili dianosticul de cardiopatie
isc!emica#
De asemenea testul de e$ort este recomandat si pentru sta(ilirea severitatii
(olii atunci cand dianosticul este clar# In $unctie de praul de e$ort pe care il poate
atine pacientul se poate sta(ili atitudinea terapeutica, controlul $actorilor de risc si
limitarea la tratament medicamentos sau trecerea la investiatii mai comple"e
% coronarora$ie&
56
#
Testul de e$ort este recomandat si in urmarirea (olnavilor care au (ene$iciat
de diverse metode de tratament - medicamentos1 anioplastie1 (Q-pass aorto -
coronarian
-#ntraindiatii
Testul de e$ort nu este indicat in a$ectiuni severe cardiace sau ale altor
orane , anina insta(ila1 in$arct miocardic acut1 steno'a aortica stransa1 )TA severa
necontrolata terapeutic1 anemie1 in$ectii acute1 etc#
Testul de e$ort nu este util atunci cand pe electrocardiorama de repaus apar
modi$icari care nu permit interpretarea testului % de pilda in (locul de ramura stana&
sau cand pacientul nu poate $ace e$ort % arteriopatie peri$erica1 artro'a1 etc#&#
E$amenul radi#l#/i care este o etapa valoroasa in evaluarea dianosticului1desi
numai unele aspecte sunt caracteristice iar altele ramana doar evocatoare# .entru
varsta de nou-nascut in$ormatiile o(tinute nu sunt in totdeauna su$iciente iar
suestiile de dianostic procurate de acest e"amen clasic necisita con$irmarea eco-
cardiora$ica# .e radiora$ia radio-pulmonara se aprecia'a volumul cordului1silueta
cardiomediastinala si caracterul circulatiei pulmonare#
E#ardi#/ra.ia si ultras#n#/ra.ia cu aplicatie in cardioloie constituie verita(ila
revolutie te!nica a ultimului deceniu propulsand la var$ valoarea dianostica a
te!nicilor neinva'ive # ultra sunetele sunt vi(ratii de inalta $recventa %5-G>)' in
pediatrie&1 enerate de cristale pie'oelectrice de Sart' care trans$orma eneria
electrica in enerie mecanica%vi(ratii&# Ele stra(at structurile cardice si in $uctie de
densitatea tesuturilor intalnite isi sc!im(a $recventa# TEcourileU se intorc la cristalul
50
C!arron .#1 Du(our @# 1 Desnons M# 1 Isnard E# 1 Dianostic value o$ electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or
$amilial !Qpertrop!ic cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 033G
emitator% avand de $apt rol de emitator-receptor de ultra sunete& 1 ii modi$ica
structura si induc alte semnale electrice1 ce pot $i ampli$icate 1 anali'ate si
inreistrate de un computer# Fascicoulul de ultra sunete este indreptat spre cord ca si
spre marile vase prin asa numitele T$erestre ecocardiora$iceU# -e o(tin verita(ileU
sectiuni anatomiceU
( "cocardio)ra*ia unidimensionala
( "cocardio)ra*ia +idimensionala (,)
( "cocardio)ra*ia oppler - este un complement util al ima)isticii
a&Doppler continuu
(& Doppler pulsatil( oppler codat color
Ima/istia prin rez#nanta ma/netia nuleara %MRI& ac!i'itie te!noloica a
ultimului deceniu a permis prorese remarca(ile in evaluarea copilului cardiac# Are
avanta<ul ca nu utili'ea'a radiatii ioni'ante si este capa(ilsa sa o$ere imaini in trei
planuri dar pretul unei e"aminari este $oarte mare %du(lu de cel al unui e"amen
computer tomora$ic&# .rincipiul metodei este comple"#
E$pl#rarea radi#iz#t#pia principiul metodei consta in in<ectarea intravenoasa a
unui em(ol radioactiv $oarte concentrat%volum su( 6#4 mm
A
& care a<une in cavitatile
cordului1 reteaua vasculara pulmonara si vasele mari de la (a'ele inimii#
Sinti/ra.ia mi#ardia u t"alium utili'ea'a calitatea radiotrasorului de a se
$i"a la nivelul miocardului 1 proportional cu radul de propulsie# -e poate aprecia
per$u'ia miocardului prin $lu" coronarian 1 e"amen indicat in special in anomaliile
coronariene conenitale sau do(andite%(oala Oa+asa>i& se mai poate utili'a pentru
aprecierea raspunsului miocardic la stres sau la e$ort
50
#
)et#de in!azi!e de dia/n#sti
Evaluarea !emodinamica a (olilor conenitale de cord prin $olosirea te!nicilor inva'ive de dianostic se
<usti$ica numai daca aceste e"amene sunt urmate de act c!irurical# Te!nicile $oarte moderne de
ultrasonora$ie au redus mult numarul ca'urilor cu indicatii a(solute # .entru scaderea riscurilor 1 atentia
tre(uie concentrata asupra materialului utili'at si asupra cali$icarii personalului care e"ecuta e"plorarea#
Aparatura este so$isticata si costisitoareD o aniocardiora$ie (iplan cu inreistrare radio-cinema permite
e$ectuarea a 066 de imaini pe secunda #
In special pentru nou-nascut1 administrarea su(stantei de contrast nu este lipsita de riscuri# Do'a
conventiolna este de0#4-5 ml9> pentru o sinura administrare si B ml9> pentru tot e"amenul#
Incarcarea rapida a circulatiei copilui cu o do'a mai mare de su(stanta de contrast poate avea ca e$ect
scaderea rapida a p!-ului 1 acido'a % mai importanta la (olnavii cianotici61 artmii ventriculare si
A
cresterea rapida a osmolaritatii plasmatice 1 urmata de cresterea volumului circulant cu I-06ml1 ceea ce
creste mult riscul de precipitare a insu$icentei cardice #
-u(stanta de contrast tre(uie sa $ie e"trem de $luida1 permitand in<ectarea cu mare vite'a 1 si sa ai(a
o concentratie su$icienta de iod care sa permita un contrast $otora$ic (un# E"ista su(stante de contrast
neionice de aparitie recenta1 care corespund acestor de'iderate#
C!teterismul "!rdi!" si !n$io"!rdio$r!fi! sunt te!nici de dianostic inva'iv prin e"celenta 1 care
aduc in$ormatii anatomice si !emodinamice de mare e"actitate# Ele raman si asta'i cele mai precise si
$ia(ile metode pentru masurarea presiunilor 1 de(itelor si re'istentelor 1 sunt superioare ecocariora$iei
AD privind re'olutia spatiala si sunt mai putin dependente de $actorul uman decat aceasta# -unt indicate
cu deose(ire in domenii de esec al a ecocardiora$iei , aprecierea elemntelor e"tracardiace 1 intoarcere
venoasa pulmonara sau sistematica anormala1 anatomia crosei aortice1 a trunc!iului si ramurilor arteriale
pulmonare1 ca si in evaluarea unor elemente intracardiace %septul interventricular 1 calea de e<ectie a
ventricolului drept&# Cateterismul cardiac poate deveni terapeutic per$orand septul interatreial in
transpo'itia vaselor mari sau dilantand e$icace steno'ele valvulare pulmonare1 aortice D se incearca acum
si dilatarea steno'elor ramurilor arterelor pulmonare
55
#
*radul de steno'a sau de reuritare valvulara se paote sta(ili cu preci'ie# @(isnuit1 se practica o
cateteri'are dreapta %vena $emurala& mai rar una stana%calea arteriala retrorada1 te!nica -eldiner&#
Cateterismul cardiac ramane o te!nica e"acta pentru aprecierea siunturilor 1 evaluarea o"imetriei
si opresiunilor intracavitare1 aprecierea radiantelor de presiune intre cele doua versante ale unei le'iuni
stenotice 1 masurarea $lu"ului sistemic sau pulmonar 1 precum si a re'istentelor vasculare pulmonare#
Cateterismul cardiac poate $i completat cu (iopsie endomiocardica 1 utili'and un (iopton adecvat#
Aceasta permite evaluarea !istoloica in cardiopatia dilatativa sau !ipetro$ica1 $i(reoelasto'a
endocardica 1miocardita sau cardiomiopatia post c!imioterapeutica% adramicina&# Indicatia ma<ora
ramane detectarea precoce a re<etului de re$a cardiaca dupa transplatul de cord %i'olat sau cord-
pulmon&# Complicatiile acestei metode nu apar la mai mult de 5J dintre e"aminari#
Folosind metode si aparaturi $oarte moderne se poate practica aniora$ia cu su(stractie diitala 1
care permite utili'area unor cantitati sensi(il de mici de su(stanta de contrast %56-C6J din do'a
conventionala& si o do'a mai mica de radiatii %06J&# .rin aceste remarca(ile avanta<e metoda are o lara
aplica(ilitate in pediatrie#
Imp#rtanta 2#lter0E-, in dia/n#sti
)#nit#rizarea am3ulat#rie & 24 #re ( a ritmului ardia 0 E-, permite inreistrarea ritmului
cardiac 5B de ore o$erindu-i medicului in$ormatii despre $unctionarea inimii pacientului1 pe tot parcursul
unei 'ile normale# Ast$el sint surprinse atit momentele mai linistite cit si momentele mai stresante ale
pacientilor# Aceasta inreistrare se $ace prin intermediul unor electro'i montati pe corpul pacientului 1
electro'i ce sint conectati la un recorder prins la curea#
.acientul tre(uie sa se pre'inte in clinica pentru montarea !olterului si sa revina a doua 'i pentru
55
Esentialul in cardioloie de )a(ert1 Ralp!1 Ed# Farma Media15600
demontarea si interpretarea in$ormatiilor de catre medicul cardiolo# acestuia#
.acientului i se montea'a niste electro'i pe corp1 electro'i ce sint conectati la un mic aparat ce va $i
purat la (riu
5A
#
Indiatii
Este recomandata pentru
0# - dianosticarea si evaluarea severitatii aritmiilor cardiace si a tul(urarilor de conducere#
Aritmiile si tul(urarile de conducere pot $i permanente si atunci vor $i evidentiate cu a<utorul
unei electrocardiorame o(isnuite# Cand aceste tul(urari sunt intermitente1 ele nu sunt surprinse
in timpul unei electrocardiorame1 dar monitori'area )olter le poate evidentia#
5# - in ca'ul simptomele de palpitatii si pierderi de cunostinta % sincopele&#
A# - in a(senta simptomelor1 in anumite (oli cu risc crescut de aritmii sau pentru evaluarea
e$icientei tratamentului antiaritmic#
B# - dianosticarea isc!emiei silentioase - isc!emie care produce modi$icari electrocardiora$ice1
dar nu este insotita de durere#
)et#de m#derne de tratament
A3latia prin radi#.re!enta
Multe aritmii pot $i vindecate imediat prin eliminarea tesutului cardiac anormal cu a<utorul undelor de
radio$recventa# -ondele utili'ate pentru studiul electro$i'ioloic pot emite unde de radio$recventa cu
distruerea tesutului cardiac care transmite neadecvat semnalul electric %crearea de mici cicatrici la
nivelul tesutului cardiac pentru a (loca undele electrice responsa(ile de aparitia aritmiei&# Aceasta
actiune resta(ileste ritmul cardiac normal#
5B
'aema5er ardia sau stimulat#r ardia
-timulatorul cardiac este alcatuit dintr-un enerator de impulsuri electrice conectat la unul sau doi
electro'i conductori introdusi pe cale venoasa in cavitatile cardiace sau pe supra$ata e"terioara a inimii#
Atunci cind eneratorul ramane in a$ara corpului pacientului1 se reali'ea'a o cardiostimulare temporara#
Aceasta este indicata in acele situatii in care se presupune ca ta!icardia simptomatica tratata prin
electrostimulare va inceta spontan# In situatia unei cardiostimulari permanente1 eneratorul de impulsuri
este po'itionat intr-un (u'unar su(cutanat %su( piele&# Impulsurile electrice emise de acesta sunt conduse
la inima $ie prin intermediul unor catetere introduse pe cale endovenoasa pana in cavitatile drepte ale
inimii1 $ie prin electro'i epicardici implantati in miocard#Un pacema>er este capa(il sa-si intrerupa
activitatea in pre'enta unui ritm cardiac spontan1 evitind ast$el competetia intre activitatea cardiaca
spontana si activitatea cardiaca initiata de catre eneratorul de impulsuri# .ractic in ca'ul unui (olnav cu
5A
C!arron .#1 Du(our @# 1 Desnons M# 1 Isnard E# 1 Dianostic value o$ electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or
$amilial !Qpertrop!ic cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 033G
24
*uidelines $or t!e tratament o$ !eart $ailure- t!e tas> $orce on !eart $ailure o$ Eurpean societQ o$ cardioloQ 1 Eur# )eart
033G
stimulator cardiac1 pacema>er-ul intervine atunci cand este nevoie si prin socuri electrice asiura
$recventa cardiaca asemanatoare cu cea normala#
54
De.i3rilare
De$i(rilatoarele sunt dispo'itive care resta(ilesc ritmul sinusal %ritmul normal al inimii& prin aplicarea
unui soc electric la nivelul toracelui# De$i(rilarea este e$icienta in $i(rilatia ventriculara1 dar pentru ca
acest tip de aritmie duce la deces in termen de patru minute1 de$i(rilarea este utila daca se $ace imediat#
De$i(rilarea in primele A-4 minute de la de(utul $i(rilatiei ventriculare poate du(la sau tripla sansele de
resuscitare#
Tratament naturist
-Coen'Qme F06 %0-0-6 dupa masaD A luni continuuD $acilitea'a o"ienarea sanelui in arterele inimii
prevenind (ataile nereulate ce produc discom$ort in 'ona precordiala si an"ietate - stare de teama
secundara instalarii aritmiei& sau -uper Coen'Qme F06 .lus %0-0-6 dupa masaD A luni continuuD indicata
mai ales la varstnicii cu a$ectiuni cardiovasculare& sau Coen'Qme F06 -u(linual %6-0-6 dupa masaD 5
luni continuuD actionea'a rapid1 eliminand diversele tipuri de aritmie ce pot aparea atat la oamenii
aparent sanatosi cat si la pacientii cardiaci&#
- R!odiolin %5-B capsule pe 'i in momontele de stres asociate cu derelari ale ritmului cardiacD inlatura
simptomele neplacute prin rela"area sistemului neuroveetativ&#
- /ital A9 29 A29 6 %0-0-6 dupa masaD se administrea'a pana la terminarea ta(letelor din $lacon si se
repeta in ritm de A cure pe anD com(ate aritmia prin relarea nivelului de minerale1 vitamine din
oranism si prin inlaturarea anemiei destul de $recvente la populatie ce are ca repercursiuni tul(urarea
ritmului cardiac&#
E"ista si o serie de plante din care se pot prepara remedii pentru aceste a$ectiuni,
.aducelul este un ar(ust inrudit cu macesul# Creste su( $orma unei tu$e spinoase in poieni1 la li'iera
padurilor1 dar si pe dealuri#-u(stantele active pe care le asim in atat in $lorile cat si in $run'ele sale sunt
acidul crateic1 acidul ursolic1 vitamina C1 tanin1 $lavonoi'i si uleiuri aromate# Ceaiul de paducel
produce vasodilatarea arteriala1 scaderea tensiunii si are e$ect sedativ# In acelasi timp este si un tonic al
inimii# .rodusele pe (a'a de paducel sunt numite de specialistii $rance'i laptele (atranilor1 datorita
e$ectelor (ene$ice pe care le are in special asupra persoanelor de varsta a treia#
Unurasul este o planta medicinala 1 inalta de A6-46 cm1 acoperita cu perisori care ii con$era un aspect
al(icios# In$loreste incepand din iunie pana in septem(rie1 perioada in care se pot recolta partile aeriene
ale pantei# Este o planta $ara pretentii1 re'istenta la seceta si o putem intalni in locuri insorite1 pe
terenurile necultivate sau pe pasuni# .lanta este pomenita in medicina antica eipteana dar si in cea
indiana1 ca e"pectorant si remediu in di$erite a$ectiuni respiratorii# Ceaiul de unuras provoaca scaderea
tensiunii si se recomanda pacientilor !ipertensivi1 e$ect care se datorea'a continutului de a'otat de
potasiu si colinei# -e prepara in$u'ii din o linura de planta uscata si maruntita la o cana de apa
clocotita1 iar ceaiul se (ea pe stomacul ol#
5C
25
*uidelines $or t!e tratament o$ !eart $ailure- t!e tas> $orce on !eart $ailure o$ Eurpean societQ o$ cardioloQ 1 Eur# )eart
033G
26
Aenda medicala 5666 1 ed#Medicala 1 2ucuresti1 5666
Talpa astii se mai numeste in popor si creasta cocosului sau somnisor#Creste in aceleasi conditii ca si
unurasul si in$loreste toata vara# @ putem intalni si pe dealuri si in $anete# De la talpa astii se pot
utili'a in scop terapeutic partile aeriene care se recoltea'a1 de asemenea1 cand planta este in$lorita# -e
recomanda in starile depresive1 planta reland (ataile inimii1scade tensiunea arteriala si produce
somnolenta %este de A ori mai puternica decat valeriana&
Al/#ritmul diret 6 66. m s . m d
Managementul tahicardiei supraventriculare si ventriculare u #mple$e 7RS lar/i
Nu
Da
Manevre vagale (daca nu
sunt contraindicatii)
Cardioversie
sincrona 1 J/kg
3
Manevre vagale
Lidocaina 1 mg/kg timp
de 1- min! lent (ma"im
# mg/kg)
Cardioversie sincrona
J/kg
$emedii de linia a doua%
&rocainamida '-1( mg/kg
i.v. lent sau )miodarona (
mg/kg i.v. lent
*e ia +n consideratie
)miodarona
1
J
Manevre vagale (daca nu
sunt contraindicatii)
)veti acces, vascular
(a-ord venos) mai rapid
dec+t .de/i-rilator0
Da
Nu
Manevre vagale
X min.
)deno1ina 122
mcg/kg
r
min.
Cardioversie sincrona
1 J/kg
)deno1ina
22 mcg/kg
Cardioversie sincrona
J/kg
)deno1ina
#22 mcg/kg
)ediamente antiaritmie
Medicamentul este un preparat utili'at pentru a preveni1 a dianostica1 a trata o (oa la 1 un
trau m a ti s m sau pentru a restaura1 a corecta1 a modi$ica $unctiile oranice#
Multa vreme1 m e d ic a m e n te le au $ost preparate pornind numai de la veetale %alcaloi'i ca
diitalina sau m or$ in a &1 de la animale %vacc inur i & sau de la minerale %aluminiu&# Asta'i1 toate
m ed ic a m e n te le s unt $a(ricate prin industria $armaceutica1 ceea ce permite o mai mare preci'ie
si o mai mare securitate de utili'are# In paralel1 $armacia propune din ce in ce mai multe
produse sintetice1 care copia'a mai mult sau mai putin $idel su(stantele naturale sau sunt in
intreime oriinale %(en'od ia'e p in e &
5G
#
Introducerea pe piata a unor noi medicamente se supune unor directive administrative
comple"e1 varia(ile de la tara la tara# Medicamentele noi tre(uie sa treaca teste %pe animale de
la(orator1 pe voluntari umani sanatosi in mediu spitalicesc1 apoi pe (olnavi& destinate sa
evalue'e e$icacitatea e$ectelor secundare ale principiilor lor active $ara de care oranismele
pu(lice %Ministerul -anatatii in Franta1 @$iciul International de control al m e d ic a m e n te lor in
Elvetia1 -ante CLt 2ien - catre s oc ial in Canada1 Food and Dru Administration in -tatele
Unite etc#& nu eli(erea'a autori'atia de lansare pe piata# Aceasta autori'atie1 desemnata prin
sila A#M#M# in Franta si in 2elia1 este denumita Katestare de inreistrareK in Elvetia1 Kavi'
de con$ormitateK in Canada1 si poate $i retrasa pentru un m ed ic a m e n t daca interesul sanatatii
pu(lice o cere# In timpul perioadei de productie1 tre(uie e$ectuate cu reularitate controale de
$a(ricatie#
Medicamentele pot $i in van'are li(era sau pot sa nu $ie eli(erate decat la pre'entarea unei
retete# Eli(erarea unui m ed ic a m e n t la pre'entarea unei retete $olosite de<a o data sau de mai
multe ori este relementata
5I
.
E.etele seundare ale m e di a m e n te l#r 0 E$ectele secundare ale unui m e d ic a m e nt s unt
e$ecte1 o(isnuite sau nu1 care se adaua e$ectului terapeutic urmarit#
Un e$ect secundar poate $i nedorit intr-o utili'are data a unui m e d ic a m e n t 1 dar cautat intr-o
alta utili'are a aceluiasi medicamentD el poate deveni c!iar un e$ect principal# E$ectul nedorit
poate sa $ie leat de e$ectul principal al medicamentului# De e"emplu1 m e d ic a m e n te le
anticanceroase ataca atat celulele sanatose1 cat si ce lu le le canceroas e 1 anticoaulantele pot
provoca o !emoraie daca tratamentul este prelunit1 medicamentele ototo"ice pot le'a
5G
Aenda medicala 5666 1 ed#Medicala 1 2ucuresti1 5666
5I
idem
sistemul auditiv1 medicamentele ne$roto"ice sau !epatoto"ice pot altera rinic!iul sau $icatul1
merand pana la provocarea de le'iuni1 reversi(ile sau permanente# In toate aceste ca'uri1
e$ectul nedorit este previ'i(il si inevita(il#
In alte ca'uri1 e$ectul nedorit este imprevi'i(ilD el apare la un (olnav care pre'inta $actori de
risc %a(senta unei en'ime speci$ice deradarii medicamentului1 reactie alerica etc#&1 in ca' de
toleranta sau de o(isnuinta la medicament ori de dependenta $ata de el %$armacodependenta
sau to"icomanie&
53
1 de persistenta sau de acumulare a medicamentului in oranismD e$ectul
nedorit varia'a1 de asemenea1 cu importanta consumului si cu tipul de medicament#
E$ectele minore nu necesita spitali'are1 nici tratamentD e$ectele moderate necesita un
tratament sau o spitali'areD e$ectele rave1 care pun in pericol viata (olnavului1 ca in timpul
into"icatiilor voluntare sau accidentale1 necesita un tratament intensiv si pot lasa sec!ele
importante#
Trecerea medicamentului prin oranism# @data administrat1 un medicament urmea'a trei
$a'e, resor(tia1 distri(uirea si eliminarea# -tudiul lor este denumit $armacocinetica#
Res#r3tia mediamentului 0 Resor(tia inseamna trecerea medicamentului de la locul sau de
administrare spre circulatia enerala# Doar o $ractiune din do'a administrata a<une in
circulatia enerala# Aceasta depinde de proprietatile $i'ico-c!imice ale medicamentului
%solu(ilitate1 vite'a de di'olvare a principiului activ ctc#&#
Crono$armacoloia <oaca si ea un rol, un medicament este mai mult sau mai putin e$icace
dupa ora la care este administrat1 in particular din cau'a variatiilor ciclice ale activitatii
en'imelor care il deradea'a in $icat# In s$arsit1 are importanta $aptul ca unele medicamente sa
$ie luate inainte1 altele in timpul1 iar altele dupa masa#
Distri3uirea mediamentului - Dupa intrarea sa in circulatia enerala1 un medicament se
distri(uie in tot oranismul# Reparti'area sa intre di$eritele tesuturi este ineala1 din cau'a
di$erentelor de permea(ilitate1 volum si de iriare sanvina a acestor tesuturi#
Eliminarea mediamentului 0 @ranismul incearca sa elimine cat mai repede posi(il orice
su(stanta straina si9sau to"ica introdusa in interiorul sau# Eliminarea se $ace prin e"cretie
directa %eliminare $ara trans$ormarea medicamentului& sau prin e"cretia meta(olitilor %produse
care re'ulta din trans$ormarea medicamentului in oranism& cu a<utorul di$eritelor orane care
servesc la evacuarea in e"teriorul oranismelor a deseuri lor de meta(olism, rinic!i1 $icat1
plaman1 intestin etc#
'resriptia si supra!e/"erea 0 Mai multi $actori care in$luentea'a comportamentul
29
/oicu 1 /#A# to"icoloie clinica1 ed# Al(atros1 2ucuresti 033G
30
*uidelines $or t!e tratament o$ !eart $ailure- t!e tas> $orce on !eart $ailure o$ Eurpean societQ o$ cardioloQ 1
Eur# )eart 033G
medicamentelor in oranism tre(uie sa $ie luati in calcul in prescriptia unui medicament1
varsta si reutatea corporala a pacientului1 eventuala e"istenta a unei alte (oli1 in tera c ti un i le
m ed ic a m e n toas e 1 calea de introducere in oranism a medicamentului# @ data prescriptia
sta(ilita1 tre(uie sa se continue suprave!erea comportarii medicamentelor in oranism1 in
particular concentratia lor in plasma sanvina# In mod particular tre(uie suprave!eate
nivelurile sanvine ale diitalicelor in tratamentul insu$icientei cardiace1 ale teo$ilinelor in
tratamentul astmului1 ale litiului in tratamentul psi!o'elor maniaco-depresive1 ale
anticoaulantelor1 mai ales ale celor de cursa luna1 si ale diverselor medicamente
antiaritmice si !ormonale.
Tratamentul T'SV# Cri'ele de T.-/ care evoluea'a la suarul mic necesita o serie de
masuri1 care se aplica in trepte# .rimele masuri constau din manevre de stimulare vaala1
avand drept scop crearea unui (loc A/ tran'itor prin !ipertonie parasimpatica# In acest $el1 se
intrerupe circuitul de autointretinere care trece prin calea nodo-!issiana# -e va evita
compresiunea lo(ilorr ocular la suari1ca si masa<u<Vunilateral al lomusuli carotidian Cea
mai recomandata metoda este aceea de a se aplica pe $ata suarului1pentru o perioada scurta
de
56 secunde 1un sac de plastic %sau tesaturi &in care se a$la cu(uri de !eata#Aceasta manevra
de stimulare vaala poate stopa o cri'a de ta!icardie paro"istica# E"ista si var ian ta de
stimulare vaala pe cale c!imica# -e va in<ecta i#v# rapid adeno'in-tri$os$at %AT.1 produsul
comercial -trvadineW& in do'a de 0 m9># Copilul va $i monitori'at continut EC* si
in<ectarea se va $ace su( monitor# De o(icei1 i( cateva secunde1 (olnavul intra in ritm sinusal1
ceea ce este usor de demonstrat pe EC*# Daca se instalea'a (radicardie nedorita1 este prudent
sa avtem preatita o serina cu atropina1 pentru a interveni rapid# Testul cu -trQadineW poate
servi la preci'area dianosticului1 dar e$ectul este de scurta durata si curand cri'a se
reinstalea'a .entru a evita aceasta1 se administrea'a1 practic amiodarona%Cordarone&in do'a
initiala %de atac& 466 m9m
5
# dupa care do'a se scade proresiv#
A6
Cea mai practica metoda de oprire a cri'ei de T.-/ este administrarea de dio"in i#v# De
o(icei1 se administrea'a o do'a de atac eala c u 616C0n9> %su( 5 ani& si 6#6A m9>
%peste
5 ani&# Din do'a de atac se administrea'a initial <umatate i#v urmand ca restul do'e sa se
administre'e in 5 pri'e1 la 05 si 5B ore# De o(icei (olnavul iese din cri'a in 0 -5 ore si pe EC*
30
*uidelines $or t!e tratament o$ !eart $ailure- t!e tas> $orce on !eart $ailure o$ Eurpean societQ o$ cardioloQ 1
Eur# )eart 033G
se inscrie un sindrom post-ta!icardic cu unde . ample si iante1 cu alternante -T-T# Cri'ele
$oarte severe si $oarte re(ele necesita cardioverse sincrona # /erapamilul i#v# este practice
31
-pear point O#* 1 *ru(er .#C#1 2rett -#X# impact o$ t!e immediate li$e support course on t!e incidence and
outcome o$ in !ospital cardiac area calls , an o(servational studQ over si" Qears # Resuscitation 5663
inter'is la suar# Daca este vor(a de prima cri'a de T.-/ daca suarul are su( 4 luni1 daca nu
e"ista H.H si nici o cardiopatie su(iancenta 1 iar asistolia a $ost usoara 1 nu este necesar
tratament de intretinere# Daca este necesar tratamentul de intretinere se $ace cu dio"in .#@#
in do'e de Y- 0906 din do'a de atac sau 066m95B ore%se calculea'a do'a adultului care se
imparte care se impartea al supra$ata corporala a acestuia R 01GA m%patrati& R si valoarea care
re'ulta se inmulteste cu supra$ata corporala a copilului 1 calculata dupa $ormule sau ta(ele&# In
$ine 1 pentru recidivele repetate intra in discutie si alte variante terapeutice ca 2eta R
(locantele %propanolol &1 propa$enona si $lecainida %din clasa 0 de antiaritmice& sau sotalol si
cordarone%din clasa A-a&#
Tratamentul cri'ei de T.-/ la copilul mare este usor di$erit# In primul rand ca
manevrele de stimulare vaala sunt mai e$iciente si se pot $olosi cu mai mult succes#
-trQadina si /erapamilul i#v# %6#0 m9>& se dovedesc e"treme de e$icace# Unii autori pre$era
ca dupa manevrele de stimulare vaala sa continue cu o do'a de incarcare .#@# de amiodarona
%0666-0546 m9m%patrat& &# Daca cri'a se repeta 1 tratamentul de intretinere va $i centrat pe
preparate diitalice # Numai in ca' de recidive se va recure la propa$enona sau $lecainida#
Daca su(stratul T.-/ este H.H preparatele diitalice sunt $ormal contraindicate deoarece
aceastea scurtea'a perioada re$ractara a $ascicolului accesor si deprima conducerea impusului
pe caile normale1 $avori'and ast$el conducerea e"citatiei pe cai anormale# Deci in cri'ele de
T.-/ survenite la cei cu H.H se va recure la antiaritmice nediitale %disopiramid
1$lecainidina 1amiodarona 1 verapamil 1 propa$enona&#
Aesul !asular
Aesul intra#s#s
Accesul vascular este esential pentru a permite administrarea
$luidelor1medicamentelor si o(tinerea pro(elor de sane# Accesul venos
poate $i di$icil in timpul resuscitarii unui suar sau al unui copil#
A0
In ca'ul copiilor in stare critica in ca'ul in care accesul venos nu este
posi(il cu usurinta1 accesul intraosos tre(uie luat in considerare cat mai
devreme posi(il1 in special daca copilul este in stop cardiac sau
insu$icienta circulatorie decompensata#
In orice ca' la copii in stare critica daca sta(ilirea caii venoase nu are
succes dupa un minut1 introduceti un ac intra osos in locul acesteia#
Accesul intraosos repre'inta o cale rapida1 siura si e$icienta
pentru#administrarea medicamentelor1 $luidelor si produselor din sane#Timpul necesar pentru
instalarea e$ectelor si timpul necesar pentru a atine concentratlile plasmatice adecvate este
similar cu timpul necesar in ca'ul $olosirii caii venoase centrale# Esantioane din maduva
osoasa pot $i utili'ate pentru a sta(ili tipul sau rupa de sane1 pentru anali'e c!imice si
pentru masurarea a'elor sanvine %valorile sunt compara(ile cu cele ale a'elor din sanele
venos central daca nu au $ost in<ectate medicamente in cavitate&
#
@ricum1 mostrele pot
de$ecta autoanali'oarele si tre(uie $olosite de pre$erinta in autoanali'oare cu cartus#
-palati $iecare medicament cu un (olus de ser $i'ioloic1 pentru a asiura dispersia dincolo de
cavitatea medulara1 si pentru a o(tine o distri(utie mai rapida in circulatia centrala# In<ectati
(olusuri mari de $luid $olosind presiunea manuala# Accesul intraosos poate $i mentinut pana
cand accesul I#/# de$initiv a $ost sta(ilit# 2ene$iciile aduse de dispo'itivele 06 semiautomate
ramane sa $ie studiate dar e"perientele preliminare arata ca sunt rapide si e$iciente pentru
o(tinerea accesului circulator#
Aesul intra!en#s
Accesul I/ peri$eric asiura concentratii plasmatice ale medicamentelor si
raspunsuri clinice ec!ivalente cu accesul central sau 06# Liniile venoase centrale asiura un
acces mai siur pe termen lun dar1 comparate cu accesul 06 sau I#/ peri$eric nu o$era
avanta<e in timpul resuscitarii#
A5
Aesul prin tu3ul tra"eal
Accesul intra osos sau I#/ sunt net pre$erate $ata de tu(ul tra!eal pentru administrarea
medicamentelor.
88
Rata de a(sor(tie a medicamentelor administrate pe cale tra!eala
varia'a mult1dar pentru orientare 1 au $ost recomandate urmatoarele do'e,
Adrenalina 066-$tiicrorame >K
0
Lidocaina 5-A m >K
0
Atropina A6 microrame >K
0
Do'a optima pentru nalo"ona nu este cunoscuta#
Diluati medicamentul in 4 ml de ser $i'ioloic si dupa administrare comtinuati cu cinci
32
-pear point O#* 1 *ru(er .#C#1 2rett -#X# impact o$ t!e immediate li$e support course on t!e incidence and
outcome o$ in !ospital cardiac area calls , an o(servational studQ over si" Qears # Resuscitation 5663
33
Co!n X#N1 T!e menement o$ c!ronic !eart $ailure N#Inl#X#Med#1033C
ventilatii#
Nu administrati medicamente care nu sunt liposolu(ile %cum ar $i luco'a1 (icar(onatul1
calciul& prin tu(ul tra!eal deoarece acestea vor produce le'iuni ale mucoasei caii aeriene#
)EDI-A)ENTE F*+*SITE IN ARIT)II+E +A -*'II
Denumirea
internationala
.reparate
Comerciale
.osoloie Indicatii
Atac Intretinere
AT.
%adeno'in-tri$os$at&
-trQadine 0 19>
i#v# rapid
Ta!icardia paro"istica
supraventriculara1 pentru
convertiera cri'ei de ritm
sinusal
Amiodarona Cordarone
cor(iona"
466m9m95Bore in 5
repri'e 904 'ile
Durata de atac,0666
m9m95B ore
546 m9m95B ore1 4 'ile
din G9A-5B luni
Ta!icardii artriale si
<onctionale cu ritm reciproc #
prevenirea ta!icardiilor
<onctionale in H.H#
Aceleasi cu dio"ina
Diito"ina Diitalina 6#64-6#04 m9> 6#64m9> in A repri'e Controlulo alurei ventriculare
in $lutter si $i(rilatie atriala#
Aceleasi cu dio"ina
Dio"ina Dio"ine 6#65-6#6B m9> in A
repri'e D i#v,
Do'a "6#G
6#60-6#6A m in do'e
i#v Ddo'a " G
Ta!icardia paro"istica
supraventriculara cu e"ceptia
ca'urilor de +p+ # aceleasi cu
diito"ina
Di$enil-!idantiona Dilatin
Epanutin
0 m9> 4min .ana la 4 m in 54 min Aritmii induse de diitala
1e"trasistole ventriculare1
postoperator
Disopiramid RQt!modan
Norpace
546 m9m95Bore in A
repri'e
Aritmii supraventriculare si
ventriculare # ta!icardii
artriale re(ele
Flecainida Flecanide A m9>95B ore
0-5 m9> i#v# in 4-06
min
.ana la 4 m 9> in 5
repri'e
Ta!icardii paro"istice
supraventriculare inclusiv
H.H1ta!icardii
<onctionale1e"trasistole
ventriculare si aritmii
ventriculare comple"e
Lanato'id Cedilanide Idem Dio"in i#v Aceleasi cu diito"ina si
dio"ina
Lidocaina Zilocaina 0m9> 0m9m9min Ta!icardii ventriculare1
e"trasistolele ventriculare
.ropa$enona RQt!nol 56m9m95Bore
0m9>
.ana la C66 m9m95Bore Ta!icardii cronice re(ele
.ropanolol AvlocardQl 56m>9m95Bore inA
repri'e 6#64-6#0 m9>
.ana la 46 m9m95Bore
in A repri'e 0-A m9> 9
5B ore in A-Brepri'e
Cri'e ano"ice din tetraloia
Fallot# Ta!icardii
supraventriculare# Aritmii
ventriculare
/erapamil Isoptine
Cardiolo"
6#60 m9> i#v# in A
repri'e
A-C m9>95B ore Conversia ta!icardiei
paro"istice supraventriculare
in ritm sinusal 1 inclusiv
H.H# Controlul alurii
ventriculare in $lutter si
$i(rilatie ventriculara #
ta!icardii <onctionale
Aden#zina&Str9adine(
Adeno'ina este un nucleotid purinic natural# Incetineste transmiterea impulsului electric la
nivelul nodulului atrioventricular cu e$ect minim asupra altor celule miocardice sau cai de
conducere# Are e$icienta crescuta in cuparea ta!icardiilor paro"istice supraventriculare cu
circuite de reintrare care includ nodul atrioventricular %A/NRT&# In alte ta!icardii cu
comple"e inuste1 adeno'ina permite identi$icarea ritmului de (a'a prin incetinirea
raspunsului ventricular# Are timp de in<umatatire e"trem de scurt1 de 06-04 secunde si1 din
acest motiv1 se administrea'a in (olus rapid intr-o per$u'ie cu $lu" mare sau administrarea
intravenoasa directs este urmata de un *lush de solutie salina# Cea mai mica do'a terapeutic
e$icienta este de C m %cantitate neareata ca do'a initiala de unele protocoale curent util>ate&1
in ca' de insucces aceasta poate $i urmata de 5 do'e1 $iecare de 05 m1 la interval de 0-5
minute# .acientii tre(uie averti'ati despre e$ectele adverse neplacute dar tran'itorii1 in mod
particular reata1 eritem $acial cu sen'atie de caidura locala si discom$ort toracic# Adeno'ina
nu este disponi(ila in unele tari europene dar adeno'intri$os$atul %AT.& este o alternativa# In
citeva tari europene nici unul dintre aceste preparate nu este disponi(ilD verapamilul este
pro(a(il cea mai (una alternativa#
AB
Teo$ilina si compusii inruditi (loc!ea'a e$ectele
adeno'inei# .acien$ii in tratament cu dipiridamol sau car(ama'epina sau cu cord transplantat
%denervat& pre'inta un raspuns marcat e"aerat si care este imprevi'i(il# La acesti pacienti sau
in ca'ul administrarii pe un acces venos central1 do'a initiala de adeno'ina este rediisa la A
m# In pre'enta sindromului H.H1 (locarea conducerii prin nodul A/ poate duce la
$avori'area conducerii prin caile accesorii# In pre'enta unei aritmii supraventriculare acest
e$ect poate produce un raspuns ventricular rapid1 cu rise vital# Uneori1 in pre'enta sindromului
H.H adeno'ina poate precipita o $i(rilatie atriala asociata cu un raaspuns ventricular
periculos de rapid#
A4
Ami#dar#na
Administrarea intravenoasa de amiodarona are e$ecte asupra canalelor de sodiu1 potasiu si
calciu asociate cu proprietati de alia si (eta(locada adreneric# Indicatiile pentru
administrarea intravenoasa de amiodarona includ,
controlul T/ monomoria1 T/ polimorla si a ta!icardiilor cu comple"e FR- lari
de oriine incerta - sta(ile !emodinamicD
ta!icardiile supraventriculare %T-/& necontrolate de adeno'ina1 manevre vaale
sau (locada A/D
controlul raspunsului ventricular rapid secundar conducerii pe cai accesorii din aritmii
34
Cio$u E#.#1 Cio$u Carmen1 Esentialul in pediatrie1 ed#Medicala Amaltea1 2ucuresti 033C
35
Muller *#1 Ulmmer )# E# )ael> 1X# Cardiac disr!Qt!mias in c!ildren +!it idiop!atic dilate or !Qpertro$ic
cardiomiopat!Q # .ediatr# Cardiol# 0334
36
36
Aenda medicala 5666 1 ed#Medicala 1 2ucuresti1 5666
atriale %sindroamele de pree"citatie&D
cardioversie electrica $ara succes
Di/italina&Di/it#$ina(
Compo.itie
-olutie !idroalcoolica licerinata continand diito"ina 0 m9ml sau 46 p ica tur i #
Actiune terapeutica
Tonicardiac1 cres te $or ta de con trac ti e a miocardului1 corectea'a insu$ ic ien ta card iaca1 m arind
de(itul card ia c 1 cu ameliorarea iriarii tesuturilor1 scaderea presiunii venoase1 indepartarea
conestiei si ed e m e lo r 1 cres terea d iure'eiD micsorea'a $recventa sinusalaD intar'ie conducerea
atrio-ventriculara1 diminuand ritmul ventricular in $ i(r il a t ia a tr ia l a si alte ta!iaritmii
supraventriculare# Actiunea se instalea'a lent %incepe la 5-4 ore1 este ma"ima la C-06 ore de la
administrarea unei do'e orale1 concentratia plasmatica constanta se o(tine dupa 5B-5I 'ile de
tra ta m en t &1 si este dura(ila %in conditiile diitali'arii complete compensarea se mentine cca 0I
'ile dupa oprirea tratamentului&1 cu posi(ilitatea de acumulare#
AC
Indicatii
Insu$icienta cardiaca conestiva cronicaD $ i(r il a t ie a tr ia l a si $ lu tt er a tr ial cu ritm rapid1 mai
ales in cadrul insu$ ic ien t ei card iac e D este utila indeose(i pentru tratamentul de durata
%e$icacitatea se mentine c!iar in conditiile omisiunii sporadice a administrarii& si in
insu$icienta cardiaca cu $i(rilatie sau $lutter atriale#
Contraindicatii
2radicardie marcata %su( C69minut&1 e"trasistole ventriculare polimor$e sau ritmate1 ta! icard ie
ven tr icu lar a D prudenta in ca' de le'iuni miocardice acute %miocardita reumatismala1 in$arct
acut de miocard& si (loc partialD se recomanda do'e mici daca (olnavul a primit un alt
diitalic inaintea inceperii tratamentuluiD de asemenea1 do'e mai mici la !epatici1 la (olnavi
cu insu$icienta renala severa si la (atrani1 la nou-nascuti si la imaturi1 in pre'enta !ipo"iei prin
insu$ ic ien ta r e sp ira tor ie 1 la !ipotiroidieni1 in in$arctul de miocard recent1 in ca' de
!ipo>aliemie sau !ipercalcemie# -e vor evita sarurile de calciu intravenos si aminele
simpatomimetice %risc sporit de aritmii severe&D prudenta la (olnavii su( tratament diuretic
intensiv sau care a(u'ea'a de purative1 la cei care primesc e"tract paratiroidian sau do'e
37
37
Aenda medicala 5666 1 ed#Medicala 1 2ucuresti1 5666
mari de vitamina D1 lucocorticoi'i1 corticotro$ina1 car(eno"olona1 am$otericina 2 %risc de
aritmii prin !ipo>aliemie&D prudenta cand se asocia'a c!inidinaD reserpina creste e$ectul
(radicardi'ant1 (eta-(locantele adrenerice si verapamilul $avori'ea'a (radicardia si
deprimarea conducerii atrio-ventriculareD $enitoina1 $eno(ar(italul1 $enil(uta'ona1
spironolactona1 ri$ampicina pot scadea concentratia plasmatica a diito"inei1 $avori'andu-i
meta(oli'area prin inductie en'imatica %uneori este necesara cresterea do'ei de tonicardiac&D
colestiramina micsorea'a a(sor(tia intestinala a diito"inei %in ca'ul asocierii1 cele doua
medicamente se administrea'a la interval de cel putin 5 ore&#
Reactii adverse
E$icacitatea terapeutica ma"ima este uneori insotita de reactii adverse de tip to"ic, reata1
salivatie1 voma1 anore"ie1 diaree1 dureri a(dominale1 ce$alee1 stari de rau1 somnolenta1 stare
con$u'iva %mai ales la (atrani&1 tul(urari de vedere %culori&1 (ieminism1 ta! icard ie
s upraven tr ic u lar a 1 de$ecte de conducere1 (locD in ca'uri e"treme poate $i declansata $i(rilatia
ventriculara %$avori'ata de !ipo>aliemia prin tratament diuretic (rutal&D rareori urticarie1
eo'ino$ilie1 trom(ocitopenie %alerica&1 inecomastie#
AG
'od de administrare
@ral1 la adulti initial 615-614 m9'i %06-54 picaturi& pana la corectarea ta!icardiei si
compensarea %cateva 'ile&1 apoi 61C m9saptamana reparti'ate in A-C 'ile %do'a medie de
intretinere este de 610 m1 adica 4 picaturi1 'ilnic&#
La copii1 dupa varsta1 in prima 'i 610-61B m1 in a 5-a si a A-a 'i 610-615 m1 apoi intretinere
cu 61654-6164 m1 'ilnic sau la 5 'ile#
.osoloia tre(uie individuali'ata1 su( suprave!ere medicala#
Di/#$ine
Compo.itie si descriere
Fiole a 5 ml solutie in<ecta(ila continand d io" ina 614 m #
*lico'idele cardiace au $ost utili'ate in medicina occidentala in tratamentul insu$ ic ien t ei
card iace de la pu(licarea in 0GI4 de catre Hilliam Hit!erin a cartii KAccount on t!e
Fo"loveK# Acestea au $ost utili'ate de asemenea ca rodenticide si pentru otravirea saetilor#
In a$ara de dio"in mai e"ista si alte lico'ide cardiotonice naturale - diito"in1 convalato"in1
38
38
Aenda medicala 5666 1 ed#Medicala 1 2ucuresti1 5666
oleandrin1 etc#
AI
2iodisponi(ilitatea dio"inului este mare1 cuprinsa intre B6 si 36J# De(utul actiunii in ca'ul
administrarii orale este de 014 - C ore1 cu aparitia e$ectului ma"im in B-C ore# In ca'ul
administrarii intravenoase de(utul actiunii este de 4-A6 minute1 cu e$ect ma"im dupa 014 - A
ore# Timpul de in<umatatire este lun1 de 0#C 'ile1 eliminarea $acandu-se pre$erential pe cale
renala %C6-I6J&1 restul pe cale !epatica#
Dio"inul actionea'a prin,
- in!i(area pompei Na-O cu acumularea ulterioara a calciului la nivelul celulelor cardiaceD
- cresterea tonusului vaal#
.rincipala actiune $armacodinamica a diitalicelor consta in stimularea contractiei miocardice
# actiune inotrop po.itiva. Creste in special contractia miocardului ventricular1 $enomenul
$iind mai evident in conditii de insu$icienta cardiaca# @ alta actiune importanta este cea
+radicardi.anta sau cronotrop(ne)ativa. Diitalicele incetinesc conducerea si cresc $unctia de
$rana a nodului atrio-ventricular # actiune dromotrop ne)ativa, datorita1 in parte1 stimularii
vaale1 in parte in$luentarii directe a NA/# Musculatura neteda vasculara este stimulata1 dar
pentru do'ele o(isnuite e*ectul vasoconstrictor este modest# Diitalicele *avori.ea.a
automatismul ectopic ( actiune +atmotrop po.itiva.
Diitalicele sunt indicate in,
0 insu$icienta cardiaca1
- aritmii supraventriculare cu ta!icardie - $ i(r il a ti e a triala1 $ lu tt er a tr ia l .
Actiune terapeutica
*lico'ida tonicardiaca cu actiune intensiva1 relativ rapida %apare la 0-5 ore1 este ma"ima la C
ore dupa administrarea oralaD apare la 56 de minute1 este ma"ima la 014-A ore dupa in < ec tarea
in travenoas a D concentratia plasmatica constanta se o(tine dupa C-G 'ile de tratament& si de
durata relativ scurta %la (olnavii complet diitali'ati decompensarea survine dupa 4-C 'ile de
la oprirea medicatiei&#
Indicatii
Insu$icienta cardiaca acuta1 insu$ ic ien ta card iaca cones ti v a 1 cord pulmonar cronic1
insu$icienta cardiaca la copii %in cursul cardiopatiilor conenitale sau capatate&D $i(rilatie si
$lutter atriale1 ta!icardie supraventriculara# Este de ales pentru diitali'are rapida si la (olnavii
cu tendita mare de acumulare a diitalicelor# Tratamentul diitalic reali'ea'a re'ultate optime
39
39
Aenda medicala 5666 1 ed#Medicala 1 2ucuresti1 5666
in insu$icienta cardiaca cu de(it mic1 inima dilatata1 $unctie sistolica diminuata1 dar re'erva
contractila pastrata si cand se adaua $i(rilatia atriala sau alta ta!iaritmie supraventricularaD
medicatia diitalica se poate asocia cu diuretice si vasodilatatoare#
Contraindicatii
Aceleasi ca pentru diito"ina1 dar riscurile to"icitatii cumulative sunt mai miciD in<ectarea
intravenoasa tre(uie $acuta cu prudenta# Nou-nascutii si imaturii sunt mai sensi(ili %prudenta
in do'are&D insu$icienta renala si varsta inaintata $avori'ea'a acumularea %do'e mici&#
Antiacidele1 sucral$atul1 colestiramina pot diminua a(sor(tia intestinala a dio"inei1
anticolinericele1 eritromicina1 tetraciclina pot creste a(sor(tiaD c!inidina1 diltia'emul si
verapamilul1 amiodarona1 cimetidina pot creste concentratia plasmatica a dio"inei %uneori
este necesara reducerea do'ei de tonicardiac&D tia'idele1 $urosemidul1 acidul etacrinic1
am$otericina1 corticosteroi'ii cresc riscul aritmiilor %prin !ipo>aliemie&1 de asemenea
simpatomimeticele (eta-adrenerice - adrenalina1 i'oprenalina %prin marirea e"cita(ilitatii
miocardice&D (eta-(locantele si alte deprimante ale conducerii atrio-ventriculare pot $i
riscante1 mai ales pentru calea intravenoasaD litiul poate sensi(ili'a miocardul la actiunea
dio"inei#
A3
'od de administrare
Adulti - tratament de atac %eventual& cu 614-0 m9'i oral1 pana la compensare %cateva 'ile&1
apoi intretinere cu 61054-6146 m9'i %o(isnuit 6154 m mai putin la (atrani si la (olnavii cu
insu$icienta renala - 61054 m&D
- in urente1 daca pacientul nu a mai $ost diitali'at1 se in<ectea'a intravenos lent %diluat si cu
prudenta& 614- 0 m1 repetand la nevoie dupa B-I ore inca 614 m#
Copii - oral 61654 m9>ilocorp la I ore1 5-B do'e pentru diitali'are1 apoi intretinere cu 616054
m9>ilocorp si 'i#
.osoloia tre(uie individuali'ata su( control medical#
Actiune toxica.
To"icitatea lico'idelor cardiace este relativ mare1 corespun'and unui indice terapeutic mic
%51I-A6&# Do'ele terapeutice sunt apropiate de cele to"ice1 $recventa reactiilor adverse la
(olnavii diitali'ati $iind de 05-56J#
To"icitatea clinica,
0# La nivel e"tracardiac,
- reata1 voma %pre'enta aproape intotdeauna in suprado'area acuta&D
40
/oicu 1 /#A# to"icoloie clinica1 ed# Al(atros1 2ucuresti 033G
- ce$a le e 1 tul(urari vi'uale %!alouri1 vedere neclara1 a(eratii in perceperea culorilor&D
- con$u'ie1 de li r - in special la varstniciD
- convulsii - $oarte rar %raportate la copii&D
B6
- !iperpotasemie - prin (locarea AT.-a'ei Na
[
9O
[
# Potasiul este un *actor de predictie a
pro)nosticului in ca.ul pacientilor adulti cu suprado.a acuta de di)oxin.
5# Cardiac - actiunea diitalicelor poate $i evidentiata pe E O* pr in %Ke$ectul dio"inK&- rarirea
$recventei sinusale1 prelunirea intervalului .R %prin deprimarea conducerii atrioventriculare&1
micsorarea intervalului FT %scurtarea potentialului de actiune in miocardul ventricular&1
su(denivelarea sementului -T %mustata lui -alvador Dali& si aplati'area sau inversarea undei
T %datorate modi$icarii procesului de repolari'are&#
Tul(urari de ritm asociate to"icitatii dio"inului,
- 2r a d icard ie s inusa la 1 (loc sino-atrial %oriine la nivelul N-A&D
- Ta!icardie atriala cu (loc A/1 Flutter atrial cu raspuns ventricular lent %oriine la nivelul
atriului&D
- toate tipurile de ( loc A / 1 scapare <onctionala sau ta!icardie <onctionala %oriine la nivelul
NA/&D
- Contractii ventriculare premature %apar cel mai $recvent&1 ta! icar d ie ven tr icu l ar a 1 $ i(r il a t ie
ven tr icu lara %or iine la nivelul ventriculilor&#
Imainea clasica pe EO* a to"icitatii dio"inului este ta!icardia atriala cu (loc A/ de rad
inalt# .atonomonica este ta!icardia ventriculara (idirectionala#
R9t"m#n#rm #mprimate
Compo.itie
Ta(lete a cate 046 m .ropa$enona#
Fiole de 56 ml9G6 m clor!idrat de propa$enona
Actiune terapeutica
RQtmonorm este cataloat dupa clasi$icarea /au!an Hilliams ca $iind un aent an ti ar it m i c
de clasa Ic# Totusi1 proprietatile sale electro$i'ioloice il plasea'a concomitent in cateva clase1
cum ar $i, II1 III si I/# E$ectul sau principal consta in determinarea unei reduceri dependen te
de do'a a vite'ei potentialului de actiune si a amplitudinii potentialului de actiune ca si o
prelunire a perioadei re$rectare e$ective# Aceste ac ti uni se datorea'a proprietatii RQtmonorm
B0
Aenda medicala 5666 1 ed#Medicala 1 2ucuresti1 5666
de (locare a canalelor rapide de sod iu# .e lana actiunea sa clasica - (locanta a canalelor de
sodiu1 RQtmonorm pre'inta si un important e$ect -(locant datorat similitudinilor sale
structurale cu proprano lo lu l # Acest e$ect determina e$icacitatea sa deose(ita in suprimarea
aritmiilor declansate prin stimulare adrenerica# Deasemeni1 RQtmonorm pre'inta si o sla(a
actiune de tip clasa I/ %(locanta a canalelor de calciu&# Numeroase teste clinice demonstrea'a
e$icacitatea si nivelul redus al reactiilor adverse al RQtmonorm in tratamentul tuturor tipurilor
de ar it m i i card iace dar in special al celor supraventriculare#
B0
Indicatii
Ta!iaritmii supraventriculare simptomatice si care necesita tra ta m e n t 1 de e"emplu, ta! icar d ii
A/ si <onctionale1 ta! icar d ii supraven triculare in s indro m ul H.H sau $ i(r il a t ia a tr ia l a
paro"istica# Ta!iaritmii ventriculare simptomatice severe1 in ca'ul in care medicul aprecia'a
ca acestea periclitea'a v ia ta #
Contraindicatii
.ropa$enona nu tre(uie administrata in, insu$ ic ien t a card iaca m ani$esta1 soc cardioen %cu
e"ceptia celui produs de ar itmi e &1 (rad icard ie rava simptomaticaD in primele A luni dupa
in$arc tul de m iocard sau in ca' de insu$ ic ien t a con tractila %FE/- \ A4J&1 cu e"ceptia
pacientilor cu tu l(urari de r it m ven triculare amenintatoare de v ia ta D tu l(urari de conducere
sinoatriale1 atrioventriculare si intraventriculare de rad inaltD (oa la nodu lui sinusal1
! ipo tens iune ar ter ia la severaD tu l(urari e lectrolitice mani$este %e"# tu l(urari a le
m e ta( o li s m u lu i po tasic&D (o li pu lm ona r e o(s tructive raveD m i as ten i a rav is D
! ipersens i( ilit a te cunoscu ta la su(stanta activa propa$enona#
'asuri de precautie
-u( tra ta m en tu l cu propa$enona se poate modi$ica unda de pacin si cea de sensin ale
stimulatorului card ia c # Functia stimulatorului cardiac tre(uie testata si daca este ca'ul1
reproramata# In ca' de utili'are necorespun'atoare1 acest m e d ic a m e nt poa te modi$ica
capacitatea de reactie ast$el incat este periclitata participarea la circulatia stradala sau
utili'area masinilor# Aceasta este vala(il mai ales in ca'ul interactiunii cu a lcoo lu l #-arc ina si
a lap tar e , in timpul sarcinii1 mai ales in primele trei luni si in timpul a lap tar ii 1 propa$enona nu
tre(uie administrata decat su( indicatia stricta a medicului#
Reactii adverse
@ca'ional1 mai ales la do'e initiale ridicate1 pot aparea tu l(urari as tro in tes ti n a le % inape te n ta 1
sen'atie de satietate1 rea ta1 vo m a 1 ust amar1 sen'atie de amorteala in ura&1 u scac iun e a ur ii 1
constipatie1 ca si pareste'ii1 tu l(urari de veder e 1 sen'a ti e de a m e tea l a s i1 $oarte rar1 o(osea la1
B5
Aenda medicala 5666 1 ed#Medicala 1 2ucuresti1 5666
dureri de cap1 sen'atie de neliniste1 cos m aru r i 1 tu l(urari de s o m n 1 tul(urari psi!ice cu
an"ietate si con$u'ie1 ca si simptome e"trapiramidale - in special dupa o do'a initiala crescuta#
La suprado'are s-au o(servat1 $oarte rar1 $enomene spastice# in ca'uri rare pot aparea
$enomene alerice cutanate1 ca eritem cutanat1 prurit1 e"antem sau urticarieD aceste mani$estari
alerice dispar dupa intreruperea tratamentului# Indeose(i la varstnici pot aparea tul(urari ale
relarii circulatorii1 cu tendinta la !ipotensiune1 ce apar in ortostatism sau sindrom de
ortosta'a# Aceste $enomene dispar complet dupa scaderea do'ei sau dupa intreruperea
tratamentului# --au comunicat, tu l(urari a le veder ii 1 o(oseala1 sen'atie de ameteala1
! ipo tens iune or tos ta ti c a 1 $enomene ce pot reduce capacitatea de reactie1 ast$el incat este
periclitata capacitatea de a so$a sau de a participa la circulatia stradala# E$ecte secundare mai
rare, (radicardie1 (loc -A1 (loc A/1 tul(urari ale e"cita(ilitatii %ca (loc -A1 A/ sau
intraventricular& - ce impun tratament cu atropina1 orciprenalina1 si tul(urari de conducere
intraventriculare - ce pot impune ca masuri intreruperea tratamentului si1 daca este ca'ul1
electroterapie&# Are e$ecte deprimante asupra e"cita(ilitatii si contractilitatii miocardice ce pot
deveni mani$este la un miocard cu le'iuni pree"istente#
B5
Administrarea de RQtmonorm poate
arava o insu$icienta cardiaca pree"istenta# Rareori poate aparea1 ca o consecinta a
tratamentului cu RQtmonorm1 o accelerare a ritmului cardiac si1 e"trem de rar1 $i(rilatie si
$lutter ventricular# Ca o complicatie e"trem de rara a tratamentului s-a semnalat colesta'a prin
mecanism de tip !ipereric - aleric# Fenomenul este independent de do'a si dispare complet
la intreruperea tratamentului# In ca'uri sinulare se descrie o crestere a an ti corp il or
an ti nuc lea r i si un sindrom lupus er it e m a to s # In ca'uri $oarte rare s-a o(servat scaderea
numarului de leucocite1 ranulocite sau trom(ocite1 modi$icari reversi(ile dupa intreruperea
tratamentului# Au $ost semnalate ca'uri rare de aranulocito'a# La do'e mari poate aparea o
diminuare a li(idoului si o reducere a numarului de spermato'oi'i# Aceste $enomene au
disparut dupa intreruperea tratamentului# Deoarece tratamentul cu RQtmonorm poate $i
important pentru viata1 datorita acestei reactii adverse1 RQtmonorm nu poate $i administrat
$ara avi'ul medicului#
Fleanide&Tam3##r(
Comprimate 46 m1 066 mD cutie " 01 5 sau B (list# " 56 comprimate
Indicatii/
tra ta m en tu l si prevenirea recidivelor in ta! icard ii ven triculare cu potential le ta l 1 ta! icar d ii
BA
Aenda medicala 5666 1 ed#Medicala 1 2ucuresti1 5666
ventriculare simptomatice si invalidante %in a(senta a$ectarii $unctiei ventriculului stan&1
ta! icard ii s upraventriculare %in a(senta a$ectarii $unctiei ventriculului stan&#
BA
o.e si mod de administrare/
066 m de 5 ori9'i1 dimineata1 pana la ma"imum 566 m %e"ceptional pana la A66 m&#
Contraindicatii
)ipersensi(ilitateD in primele A luni dupa un IMA sau in ca'ul unui de(it card iac redus %$ractie
de e<ectie a ventriculului stan su( A4J&1 cu e"ceptia pacientilor cu ar itmi i ven triculare care
pun v ia ta in pericolD IC severa1 decompensataD s oc card ioen1 cu e"ceptia celui datorat
ar itmi i lo r D (rad icard ie severaD tu l(urari de conducere atrialeD tu l(urari de conducere
atrioventriculara si9sau intraventriculara la pacienti $ara stimulator card iac implantatD (oala
nodului sinusal %s indro m ul (rad icardie-ta!icardie&1 la pacienti $ara stimulator cardiac
implantatD tul(urari electrolitice %de e"emplu !ipo- sau !iperpotasemii&D !ipertenisune
arteriala severa#
Atentionari/
EC* standard la intervale de 0 luna sau1 la nevoie1 e"amen EC* de e$ortD prudenta dupa
implantarea unui stimulator cardiacD insu$ ic ien ta rena la 1 I)D monitori'area concentratiei
plasmatice a $lecainideiD sarcina si alaptareD so$eri si activitati de preci'ie#
Reactii adverse/
Tul(urari cardiace %acuti'ari severe ale IC si soc cardioen&1 aravarea tul(urarilor de
conducere pree"istenteD (loc atrioventricular1 (loc de ramura complet si permanent sau (loc
interatrialD incetinirea conduceriiD poate arava tul(urarile de ritm pree"istente sau poate
provoca aparitia unei noi tul(urari de ritm&D verti<1 tu l(urari de vedere %d ip lop ie 1 vedere
ince tosa ta 1 diminuarea acuitatii vi'uale&1 tremor1 sen'atie de insta(ilitate1 ce$alee1 stare de
astenie1 scaderea li ( idou lu i 1 reata1 uscaciunea urii1 tul(urari de ust1 cresterea en'imelor
!epatice cu sau $ara icter1 $e(ra1 artralii1 mialii1 urticarieD leucopenie1 trom(ocitopenie1
pneumonie interstitiala#
Verapamil
Comprimate 46 m1 066 mD cutie " 01 5 sau B (list# " 56 comprimate
Indicatii/
tra ta m en tu l si prevenirea recidivelor in ta! icard ii ven triculare cu potential le ta l 1 ta! icar d ii
ventriculare simptomatice si invalidante %in a(senta a$ectarii $unctiei ventriculului stan&1
ta! icard ii s upraventriculare %in a(senta a$ectarii $unctiei ventriculului stan&#
o.e si mod de administrare/
066 m de 5 ori9'i1 dimineata1 pana la ma"imum 566 m %e"ceptional pana la A66 m&#
Contraindicatii
)ipersensi(ilitateD in primele A luni dupa un IMA sau in ca'ul unui de(it card iac redus %$ractie
de e<ectie a ventriculului stan su( A4J&1 cu e"ceptia pacientilor cu ar itmi i ven triculare care
pun v ia ta in pericolD IC severa1 decompensataD s oc card ioen1 cu e"ceptia celui datorat
ar itmi i lo r D (rad icard ie severaD tu l(urari de conducere atrialeD tu l(urari de conducere
atrioventriculara si9sau intraventriculara la pacienti $ara stimulator card iac implantatD (oala
nodului sinusal %s indro m ul (rad icardie-ta!icardie&1 la pacienti $ara stimulator cardiac
implantatD tul(urari electrolitice %de e"emplu !ipo- sau !iperpotasemii&D !ipertenisune
arteriala severa#
BB
Atentionari/
EC* standard la intervale de 0 luna sau1 la nevoie1 e"amen EC* de e$ortD prudenta dupa
implantarea unui stimulator cardiacD insu$ ic ien ta rena la 1 I)D monitori'area concentratiei
plasmatice a $lecainideiD sarcina si alaptareD so$eri si activitati de preci'ie#
Reactii adverse/
Tul(urari cardiace %acuti'ari severe ale IC si soc cardioen&1 aravarea tul(urarilor de
conducere pree"istenteD (loc atrioventricular1 (loc de ramura complet si permanent sau (loc
interatrialD incetinirea conduceriiD poate arava tul(urarile de ritm pree"istente sau poate
provoca aparitia unei noi tul(urari de ritm&D verti<1 tu l(urari de vedere %d ip lop ie 1 vedere
ince tosa ta 1 diminuarea acuitatii vi'uale&1 tremor1 sen'atie de insta(ilitate1 ce$alee1 stare de
astenie1 scaderea li ( idou lu i 1 reata1 uscaciunea urii1 tul(urari de ust1 cresterea en'imelor
!epatice cu sau $ara icter1 $e(ra1 artralii1 mialii1 urticarieD leucopenie1 trom(ocitopenie1
pneumonie interstitiala#
Tratamentul inter!enti#nal
A(latia
Radio$recventa utili'ea'a un enerator si un cateter speci$ic intr-o con$iuratie
monopolara 1 cu electrod endocavitar si o placa toracica# Durata procedurii este varia(ila %0-5
ore& in $unctie de di$icultatea de a locali'a sediul anatomic ce urmea'a a $i (locat# Riscul
em(olic inerent te!niciii poate $i ani!ilat asociind anti areante plac!etare# -uccesul metodei
depinde direct de preci'ia de locali'are a $ascicolului#
B4
Te!nica noua 1 prin curenti de radio $recventa 1 tinde sa inlocuiasca te!nica precedenta #
-e utili'ea'a distructia terapeutica a cailor accesorii in H.H1 si a $oacarelor de T.-/ 1 sau
intreruperea conducerii A/ prin caile nodo-!isiene% cand sediul ta!icardiei paro"istice este
<onctional&# E$ectul terapeutic al radio-$recventei se (a'ea'a pe e$ectul termic %producerea de
caldura reali'ata cu un curent electric&#
BC
BB
Aenda medicala 5666 1 ed#Medicala 1 2ucuresti1 5666
45
AddQ D#.# investiation in pediatrics 1 H#2# -aunders Co#033B
46
*uidelines $or t!e tratament o$ !eart $ailure- t!e tas> $orce on !eart $ailure o$ Eurpean societQ o$ cardioloQ 1
S-*'U+ SAR-INII
Lucrarea de $a;7 MAritmiile supraventriculare la copii-activitati in dianosticul si
tratamentul modern ale ta!icardiei paro"istice supraventriculareU are la (a'7 un volum mare
de munc71 deoarece cuprinde multe date de specialitate1 acest $apt impun?nd culeerea
datelor1 anali'a =i prelucrarea in$orma;iilor# De asemenea am consultat o vast7 (i(liora$ie de
specialitate1 cu o mare importan;7 =tiin;i$ic7 =i metodoloic7 pentru reali'area lucr7rii de $a;7#
Anali'area =i interpretarea datelor culese1 reali'area EO* au presupus implicit munc71 timp =i
concentrare#
-copul 8l repre'int7 tratarea datelor despre aritmiile supraventriculare la copii si
eviden;ierea unor aspecte teoretice =i practice privind posi(ilit7;ile de dianostic si tratament
modern al ta!icariei paro"istice supraventriculare#
Am discutat despre ceea ce inseamna aritmiile,eneralitati si punctual despre ta!icardia
paro"istica supraventriculara si de asemenea mecanismul electro$i'ioloic de producere al
acestora1despre dianosticarea lor electrocardiora$ic si importanta )olter-EC*1despre toate
metodele inva'ive si neinva'ive de dianosticare si de asemenea am studiat toate metodele de
Eur# )eart X# 033G
tratament modern in T.-/ la copii#La tratamentul medicamentos am vor(it despre $iecare
medicament antiaritmic in parte speci$icand do'ele $olosite la copii cat si despre indicatii si
contraindicatii1reactii adverse si modul de administrare al acestora si de asemene am presentat
si modalitatea de tratament interventional prin A(latie#
Din in$ormatiile pe care le-am o(tinut am a<uns la conclu'ia ca ta!icardiile si $i(rilatia la
nivel atrial nu sunt mortale1 pot $i1 cel mult1 neplacute in ca'ul in care sunt simptomatice1 (a
c!iar roa'nice in anumite ca'uri1dar nu provoaca decesul# .e cand o ta!icardie sau o
$i(rilatie ventriculara pot duce $oarte usor la decesul pacientului# De aceea1toate metodele de
tratament modern se ocupa de sta(ili'area ritmului ventricular#
In sc!im(1 Insu$icienta cardiaca cronica este ultimul stadiu al (olii coronariene1 o
pro(lema ma<ora de sanatate la nivel mondial1 care a$ectea'a 04 milioane de pacienti in
Europa %intre 5J si AJ din populatia totala&# Repre'inta o povara economica ma<ora datorita
asistentei medicale necesare %prin decompensari repetate &1 cu mai mult de 06J din
spitali'arile anuale1 iar <umatate din pacientii cu insu$icienta cardiaca mor in B ani#
Bi+lio$r!fie sele"tiv!
Cio$u Carmen1Cio$u E#.#1 Dictionar de pediatrie 1 ed#Univers eciclopedic1
2ucuresti 0334
Cio$u E#.#1 Cio$u Carmen1 Esentialul in pediatrie1 ed#Medicala Amaltea1
2ucuresti 033C
Cio$u E#.#1 Cio$u Carmen%Ed& 1 pediatrie1 tratat1 ediatia 01 ed#Medicala1
2ucuresti 5660
C!arron .#1 Du(our @# 1 Desnons M# 1 Isnard E# 1 Dianostic value o$
electrocardiorap!Q and ec!ocardiorap!Q $or $amilial !Qpertrop!ic
cardiom Qopat!Q in enotQpe population # Circulation 033G
Co!n X#N1 T!e menement o$ c!ronic !eart $ailure N#Inl#X#Med#1033C
Muller *#1 Ulmmer )# E# )ael> 1X# Cardiac disr!Qt!mias in c!ildren +!it
idiop!atic dilate or !Qpertro$ic cardiomiopat!Q # .ediatr# Cardiol# 0334
-pear point O#* 1 *ru(er .#C#1 2rett -#X# impact o$ t!e immediate li$e
support course on t!e incidence and outcome o$ in !ospital cardiac area
calls , an o(servational studQ over si" Qears # Resuscitation 5663
/oicu 1 /#A# to"icoloie clinica1 ed# Al(atros1 2ucuresti 033G
*uidelines $or t!e tratament o$ !eart $ailure- t!e tas> $orce on !eart $ailure
o$ Eurpean societQ o$ cardioloQ 1 Eur# )eart X# 033G
Aenda medicala 5666 1 ed#Medicala 1 2ucuresti1 5666
Cio$u Carmen1 Cio$u E#.# Rsemne si simptome in pediatrie1 mic dictionar#
Ed#-tiinti$ica si Enciclopedica1 2ucuresti 0334
AddQ D#.# investiation in pediatrics 1 H#2# -aunders Co#033B
Tratat de cardioloie R/ol I1Carp1 Costin 5665
Esentialul in cardiloie )a(ert1 Ralp! 56001Farma Media
I nterp r et a r ea r a p ida a E O* - u r ilor - E ditia a s a s ea de Du(in1 Dale 5664