MARII CLASICI AI

LITERATURII
ROMANE
Mihai Eminescu

Mihai Eminescu a fost un poet, prozator i jurnalist romn,
socotit de cititorii romni i de critica literar postum
drept cea mai important voce poetic din literatura
romn. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII
i XIX, i-a asimilat viziunile poetice occidentale, creaia sa
aparinnd unui romantism literar relativ ntrziat. n
momentul n care Mihai Eminescu a recuperat temele
tradiionale ale Romantismului european, gustul pentru
trecut i pasiunea pentru istoria naional, creia a dorit
chiar s-i construiasc un Pantheon de voievozi, nostalgia
regresiv pentru copilrie, melancolia i cultivarea strilor
depresive, ntoarcerea n natur etc., poezia european
descoperea modernismului
Natura in operele lui Mihai Eminescu
Deosebindu-se de predecesorii
sai:Bolintineanu si Alecsandri ,care
compara femeia iubita cu o floare si cu o
privighetoare ,in termenii secolului trecut
filomela ,Eminescu evita banalitatea
unor asemenea procedee ,privind-o ca pe
o reprezentanta a erosului ,ca pe o Venus
Anadyomene ,ca pe aceea care asigura
prin iubire continuitatea vietii.O singura
data Eminescu compara femeia cu o floare
si atunci magistral ,realizand o imagine
neegalata ,de o prospetime care contine
parca efluviile unei noi geneze.(din Atat
de frageda:Atat de frageda te-
asameniIn calea vieti mele iesi).
OPERE
Luceafrul este una dintre cele mai celebre poezii ale lui Mihai
Eminescu, nceput nc n 1873, dar scris i finisat de-a
lungul multor ani pn la publicarea sa n aprilie 1883 n
Almanahul societii studeneti Romnia Jun din Viena. Dup
publicarea la Viena, poemul a fost reluat apoi n acelai an n
revista Convorbiri literare i n final n volumul princeps intitulat
Poesii sub ngrijirea lui Titu Maiorescu.
Floare albastr este o poezie scris de Mihai Eminescu i
publicat la 1 septembrie 1873 n revista Convorbiri literare.
Poezia Floare albastr constituie, dup cum spunea Vladimir
Streinu primul mare semn al operei viitoare.
Precedat n timp de unele mari creaii cum sunt Venere i
Madon, Epigonii, Mortua est i Egipetul, urmat de
mprat i proletar, Clin-File din poveste sau Strigoii, poezia
Floare albastr i are punctul de plecare n mitul romantic al
aspiraiei ctre un ideal nalt, de fericire, ncununat de o iubire
pur, desvrit.
Astfel, poezia Floare albastr este o meditaie pe tema iubirii, o
idil desfurat ntr-un cadru feeric, n care visul romantic
prefigureaz peisajul, putndu-se confunda cu natura, dar i o
eglog pe tema fericirii i a iubirii ca form de cunoatere.
El i numai el, ne-a ajutat s ntelegem btaia
inimii. El ne-a luminat ntelesul i bucuria
nenorocului de a fi romn. (Mircea Eliade)
Mihai Eminescu este poetul national
al Romniei, ce a fost o personalitate
coplesitoare. Ca poet, s-a remarcat
prin forta de sintez a izvoarelor
autohtone si universale, prin
imaginatie bogat si fantezie
creatoare, prin nltarea filosofic si
printr-o viziune cosmic si mitologic
asupra omului. Pe lng poezie,
Eminescu a mai experimentat si n
dram, dar toate piesele sale de
teatru sunt doar proiecte. De
asemenea, el a scris si proz, in
special fantastic, dar acestea au stat
mult timp n umbra poeziilor sale,
doar n ultima vreme recstigndu-si
adevrata lor recunoastere.
IOAN SLAVICI
Ioan Slavici (n.18 ianuarie 1848, d. 17 august 1925) a fost un scriitor i
jurnalist romn. Alaturi de Eminescu,Creang,Caragiale,mari creatori
de limba,Ioan Slavici este cel dintai mare scriitor pe care Transilvania
il daruie literaturii romne la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Opera lui cuprinde:comedii,drame
istorice,nuvele,romane,memorialistica.
Opera lui Slavici nu este doar o copie a realitatii,cat mai exacta,ci o
viziune a ei.Creaia lui Slavici prezint cu eviden trei faze:

I. a idilismului si reveriei
II. dramatica si obsesiva
III. didactica si instructive
Tot ce a scris Slavici sugereaza o atmosfera de
remarcabila autonomie interioara,in care
creatorul nu depinde atat de conventiile
constituite ale unui mediu cultural cat de propria
sa vointa de a scrie.
Opera literar MARA de Ioan Slavici este un
ROMAN TRADIIONAL DE TIP OBIECTIV, prin
respectarea tiparelor scrisului convenional,
accesibil, i a normelor naraiunii omnisciente,
prin prezentarea unei lumi omogene i a unui
anumit tip de personaje.
Nuvela moara cu noroc de Ioan Slavici a aparut
in volumul de debut Novele din popor , din 1881
si s-a bucurat de o larga apreciere critica. Ioan
Slavici construieste o opera literara bazata pe
cunoasterea sufletului omenesc, cu un puternic
caracter moralizator conceptia lui fiind un
argument pentru iubirea de oameni.
Compozitia si structura nuvelei
Nuvela este realista, de factura clasica, avand o
structura viguroasa unde fiecare episod aduce
elemente esentiale si absolut necesare pentru
firul epic, conflictul se desfasoara liniar si
ascendent, faptele fiind distribuite in cele 17
capitole respectandu-se ordinea cronologica a
desfasuririi actiunii
Opera Popa Tanda este o oper epic
deoarece are aciune ce se poate relata pe
momentele subiectului literar
Aciunea operei este plasat n timp i spaiu.
Drame istorice
Bogdan Voda
Gaspar Gratiani
Fata de birau ( 1871)
Memorii
Inchisorile mele ( 1921)
Amintiri ( 1924)
Lumea prin care am trecut (1924)
Nuvele
Popa Tanda
Scormon
Gura satului
Budulea Taichii
Moara cu noroc (1881)
Comoara (1896)
O viata pierduta
Vatra parasita (1900)
O jertfa a vietii
Padureanca (1884)
Piese de teatru
Fata de birau (1871)
Povesti
Zana zorilor ( 1908)
Florita din codru ( 1908)
Ileana cea sireata (1908)
Petrea-Prostul ( 1908)
Limir-imparat ( 1908)
Spaima zmeilor ( 1908)
Romane
Din batrani (1902)
Mara (1906)
Romanii de peste Carpati (1911)
Zbuciumari politice la romanii din
Ungaria (1911)
Din doua lumi (1920)
Cel din urma armas (1923)
ION CREANG
Ion Creang a fost un scriitor romn. Recunoscut datorit miestriei
basmelor, povetilor i povestirilor sale, Ion Creang este considerat a fi
unul dintre clasicii literaturii romne mai ales datorit operei sale
autobiografice
Amintiri din copilarie reprezint partea cea mai personal a operei lui
Creang. Acestea i-au stabilit reputaia de mare prozator. Scoaterea la
iveal a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebit,
vivacitatea naraiunii i sinceritatea cu care povestete cele mai intime
detalii ale vieii lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creang una din
cele mai nsemnate opere ale literaturii romne.
Amintiri din copilrie este una dintre principalele lucrri ale scriitorului
romn Ion Creang. Cea mai mare dintre cele dou lucrri ale sale
aparinnd genului memorialistic, ea conine unele dintre cele mai
caracteristice exemple de naraiune la persoana nti din literatura romn,
fiind considerat de critici capodopera lui Creang. Structurat n capitole
separate scrise de-a lungul mai multor ani (ntre 1881 i 1888), pri din ea
au fost citite n faa cenaclului literar Junimea din Iai. Trei dintre cele patru
seciuni au fost publicate n timpul vieii lui Creang de revista Convorbiri
Literare, ultima parte rmnnd neterminat dup moartea scriitorului.
OPERA
Anecdote
Mo Ion Roat i Unirea (1880)
ranul i Unirea (1881)
Cinci pni (1882)
Ioan Roat si Vod Cuza (1882)
Mo Ion Roat i boierul (1885)
Basme
Povestea lui Harap Alb (1877)
Poezii
Pasarica in timpul iernei (1868)
Nu lucrezi n-ai ce manca (1874)
Ia, clopotelul suna (1874)
Poezii populare
Cand eram in floarea mea (1881)
Mielusica (1881)
Lina Catalina (1882)
Bratu (1882)
Azi am bani azi am parale
Cunoaste-te pre tine insuti!
Poezii populare



Povesti
Capra cu trei iezi (1875)
Soacra cu trei nurori (1875)
Punguta cu doi bani (1876)
Danila Prepeleac (1876)
Povestea porcului (1876)
Povestea lui Stan Patitul (1877)
Fata mosului si fata babei (1877)
Ivan Turbinca (1878)
Ursul pacalit de vulpe (1878)
Povestea unui om lenes (1878)
Prefata la povestile mele
Fat-Frumos, fiul iepei - postum
Dragoste chioara si amoriu ghebos -
postum

Povestea lui Harap -Alb
de Ion Creanga
Basmul "Povestea lui Harap-Alb" se ncadreaz n
genul epic, iar ca specie literar este un basm cult,
deoarece are un autor, Ion Creang.
Critici literare:
Ion Creang este cel mai mare povestitor romn.
Particularlittile sale cele mai importante sunt jovialitatea,
vitalitatea si dragostea de oameni. De aceea, majoritatea
operei sale const n povesti, o oper original bazat pe
folclorul autohton.
Realismul rezultat din cultivarea detaliului si punerea
n evident a unei individualitti stilistice apartine artei de
scriitor a lui Creang. nti Creang fixeaz o dat pentru
totdeauna textul, fcnd imposibil o alt editie. Secretul la
Creang st n studiul efectelor, n cuvntul rar, n fixitate."
"n Ion Creang vedem astazi pe primul romancier al literaturii
noastre, pe primul creator de epos, nu n timpul istorico-literar, ci ntr-o
durat spiritual, fiindc romnul lui Filimon anticipeaz cu dou decenii
Amintirile.

Pompiliu Constantinescu
I.L. CARAGIALE
Este considerat a fi cel mai mare dramaturg
romn i unul dintre cei mai importani scriitori
romni. A fost ales membru post-mortem al
Academiei Romne.
D-ale carnavalului este o pies de teatru de Ion
Luca Caragiale. A fost scris pentru concursul
organizat de Teatrul Naional din Capital, pe
care autorul l-a ctigat.
O noapte furtunoas este o pies de teatru. A
aprut n Convorbiri literare, cu o elogioas
prezentare a lui Titu Maiorescu, ajungnd i pe
scena Operei Romne, n 1935, nsoit de
muzica lui Paul Constantinescu. n 1943
regizorul Jean Georgescu a fcut un film dup
aceast valoroas pies de teatru.
n vreme de rzboi este o nuvel . O creaie
realist psihologic, avnd i accente naturaliste,
ea a fost publicat pentru prima oar n 1898.
Alturi de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale este
creatorul nuvelei realist-psihologice,
deosebindu-se de acesta nu numai prin
tematica abordat, ci mai ales prin capacitatea
artistic de a insera n firul epic principiile
estetice naturaliste, reprezentate n literatura
universal de mile Zola. Barbu tefnescu
Delavrancea afirma: Ion Luca Caragiale este
scriitorul cel mai zolist, naturalistul nostru prin
excelen.
Comedii:

O noapte furtunoas
Conu Leonida fa cu reaciunea
O scrisoare pierdut
D-ale carnavalului
O soacr
Hatmanul Baltag
ncepem 1 Aprilie
Drame
Npasta
Nuvele i povestiri
O fclie de Pate
n vreme de rzboi
Din carnetul unui vechi
sufleur
Un artist
Om cu noroc
Pcat
O invenie mare
Poveste
Boborul
Noaptea nvierii
La hanul lui Mnjoal
Dou loturi
Aprecieri critice
fondul comediilor lui Caragiale este rece si cinic
. Realitatea ce el ne zugraveste nu ne poate incalzi
, necum sa ne entuziasmeze ; ea e repulsiva si va
deveni , din ce in ce mai repulsiva cu cat omenirea
va inainta pe calea progresului moral . In nici o
opera clasica nu vei gasi situatiuni de valoare ca
cele pe care dramaturgul nostru le primeste in
actiunea dramatica - le primeste si le mentine cu
seninatatea cea mai desavarsita - chiar la sfarsitul
si dupa sfarsitul ei .
Mihail Dragomirescu
Caragiale n-a gasit , nu l-a lasat inima sa vada
ridicolul in viata taranimii - cum n-a gasit , n-a vazut
, nu l-a lasat inima sa vada ceva omenesc in viata
claselor noua.
G.Ibraileanu

Realizat de urmatorii elevi :

1.Andrei Cosmin ZAHARIA
2.Heilin KILIC
3.Ciprian CLINESCU