Nichifor Crainic - viaa unui om de culura i mare eolog

Date biografice generale

Ion Nichifor Crainic a fost un teolog romn, scriitor, poet, ziarist, politician, editor, filosof (creator al curentului gndirist), legionar, colaborator al securitii i unul dintre principalii ideologi antisemii din Romania. Pe plan politic s-a plasat la extrema dreapt a spectrului politic i a fost adeptul tendinelor tradiionaliste religioase, susinnd ca Romnia trebuie s ramn credincioas motenirii spirituale cretin-ortodoxe, dar a trecut de partea stng odata cu comunizarea Romniei. Pe numele su adevrat Ion Dobre, s-a nscut n comuna Bulbucata (Vtasca) la 22 decembrie 1889. Este fiu de ran. Studiaz la Seminarul Teologic central din Bucureti. Tot n Capital i va continua studiile superioare. Obine licena n teologie la Bucureti i Viena. Este, din anul 1926, profesor universitar la Chiinu, iar din 1929 profesor universitar la Institutul Teologic Superior din Bucureti. Tot din anul 1926 ncepe colaborarea la revista Gandirea, al crei director i mentor spiritual devine, dndu-i acesteia o orientare tradiionalist sprijinit pe spiritul ortodoxiei. Eseist i filosof, militeaz n lucrarile sale (Puncte cardinale n haos, 1936, Nostalgia paradisului, 1940), ca i n ntreaga sa publicistic, pentru revelarea fondului spiritual romnesc ca o rezultant fireasc i catalizatoare a existenei noastre dintotdeauna sub semnul credinei. In anul 1930 primeste Premiul National de Poezie, este membru al Academiei Romane, se manifesta de asemenea ca traducator. n 1947 se preda noilor autoritati si va fi condamnat, pentru conceptiile sale politice, fara sentinta judecatoreasca, la 25 de ani munca silnica. A stat in detentie grea, in inchisoarea de la Aiud, timp de 15 ani, si a fost eliberat in 26 aprilie 1962. Nu va mai avea insa dreptul de a publica. Va trece la dreapta Domnului in 21 august 1972. Poetul ramane, indeosebi prin mijlocirea revistei Gandirea, al carei director a fost, cel mai infocat sustinator al poeziei fiorului religios. inceputurile sale poetice stau insa, asa cum Eugen Lovinescu observa, mai mult sub semnul unui traditionalism care se manifesta dealtfel in epoca. Lirica sa imbratiseaza temele curente ale spiritului traditionalist, precum solidaritatea cu solid natal si cu strabunii, descrierea sesurilor nesfarsite cu care poetul isi simte sufletul contopit, legatura cu traditiile, datinile si obiceiurile poporului. Poezia sa este treptat patrunsa de fiorul religios, infratind efemerul cu harul divin, cautand epifania divina, salvarea prin credinta. Criticul Ov. S. Crohmalniceanu ii remarca viziunile apocaliptice de tip exjiresionist in care poetul fixeaza imaginea orasului-cavou, dar mai ales faptul ca Nichifor Crainic a fost practic printre cei dintai care a avut ideea stilizarii iconografice a peisajului autohton, revarsand asupra lui o lumina blanda suprafireasca si facandu-l teatrul legendei biblice repetate mereu. Versul

sau, de o forta de incantatie superioara, invaluie viziunea iconografica intr-o muzica melopeica, tamaduitoare si inaltatoare totodata. Aceste elemente esentiale caracterizante, ca si coborarea adanca in spiritualitatea noastra crestina, pana cand cuvantul se divinizeaza si devine Logos, vor strabate intreaga lirica lui Nichifor Crainic, inclusiv aceea incredintata (de catre altii) foarte de curand tiparului. Prin poezia fiorului religios poetul continua in literatura noastra un filon vechi si de mare profunzime a sentimentului, incepand cu Dosoftei, Vacarestii, Carlova, Heliade, Grigore Alexandrescu, Hasdeu, Eminescu, Arghezi, pana la loan Alexandru si Daniel Turcea, si devine, in aceasta directie, unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai liricii noastre.

Studii i activitate profesional

Dupa primele clase facute la scoala din satul natal, Ion Dobre ajunge, in 1904, la Seminarul Central din Bucuresti. Va studia la Seminarul Central (1904-1912) si la Facultatea de Teologie din Bucuresti (1912-1916), dupa care a participat la Primul Razboi Mondial, lucrand intr-un spital din Iasi (1916-1918). Dupa razboi, teologul si poetul Nichifor Crainic continua sa publice articole si poezii la diverse reviste. Ii apar noi volume: "Icoanele vremii" (1919), "Darurile pamantului" (1920), "Privelisti fugare" (1921). Va urma, mai apoi, studii de specializare la Facultatiile de Teologie catolica si de Filosofie ale Universitatii din Viena (1920-1922). Publica versuri, articole si traduceri in reviste precum "Luceafarul", "Ramuri", "Semanatorul", "Lumina literara", "Viata romaneasca", "Drapelul", "Flacara". Ele erau semnate Nichifor Crainic, nume pe care tanarul Ion N. Dobre l-a adoptat ca pseudonim literar. A lucrat ani in sir la redactia unor ziare, ca "Neamul Romanesc" al lui Nicolae Iorga (19171918, Iasi), "Dacia" (1918-1920), "Lamura" (1922-1923), "Cuvantul" (1922-1926), toate acestea din urma, la Bucuresti: a condus el insusi ziarul "Calendarul" (1932-1933) si revista lunara "Gandirea" (1926-1944), fiind principalul animator si teoretician al curentului "gandirist" traditionalist. Paralel a functionat ca profesor la catedra de Literatura religioasa moderna a Facultatii de Teologie din Chisinau (1927-1932), transferat apoi la catedra de Istoria literaturii bisericesti si relgioase moderne de la Facultatea de Teologie din Bucuresti (de la 1 decembrie 1932), devenita catedra de Ascetica si Mistica (1941-1944); suplinitor al catedrei de Apologetica si Dogmatica (1938-1944). Angajat si in viata politica, a fost secretar general in Ministerul Cultelor si Artelor (1926), deputat independent de Vlasca (1927), ministru al Propagandei Nationale, pentru scurt timp (1940 si 1941).

Laureat al Premiului National pentru poezie (1930), membru al Academiei Romane in locul lui Octavian Goga (1940, cu discursul de receptie la 22 mai 1941), demnitate pe care a pierdut-o in timpul regimului comunist si "doctor honoris causa" al Universitatii din Viena (1940), participant la Congrese Internationale ale scriitorilor la Bruxelles (1927), Viena (1929), Arles si Avgnon (1930) s.a. Conferinte la Universitatiile din Sofia (1941), Zagreb (1943), Berlin (1943 si 1944), Viena (1943), Weimar (1943) etc. Din iarna anului 1944 pana in mai 1947 a stat ascuns la Manastirea Sambata de Sus, in casa unor preoti din Muntii Apuseni si de pe Tarnave. In iunie 1945 a fost judecat in lipsa si condamnat la inchisoare pe viata. S-a predat autoritatiilor in satul Cerchid - Mures, fiind inchis la Manastirea Vacaresti, apoi la Inchisoarea Aiud, unde a stat 15 ani, eliberat la 26 aprilie 1962, dupa care a lucrat in redactia ziarului "Glasul Patriei", pana in 1968.

Perioada postbelic
ncepnd cu primvara anului 1945 ncep persecuiile lui Nichifor Crainic. Trimiterea lui n judecat este salutat de "Scnteia, ntr-un articol special din rubrica Activitatea Tribunalului special. Noi criminali de rzboi, n cercetarea Tribunalului Poporului, destinat s semnaleze "elementele reacionare" care puteau pune n pericol procesul de sovietizare a rii: Nichifor Crainic i Stelia Popescu trimii n faa Tribunalului Poporului: "Prin hotrrea Consiliului de Minitri, pe baza actului de acuzare ntocmit de acuzatorii publici, s-a decis sesizarea Tribunalului Poporului pentru judecarea n conformitate cu dispoziiunile Decretului Lege Nr. 312 din 1945 a urmtorilor: Dobre Ion zis Nichifor Crainic i Stelian Popescu, ambii ziariti" ("Scnteia", nr. 235, 27 mai 1945, p. 6). Mentorul "Gndirii" este judecat n contumacie de Tribunalul Poporului, la 4 iunie 1945, n cadrul procesului lotului "ziaritilor fasciti" (alturi de nume ca Radu Gyr i Pamfil eicaru), fiind condamnat la "detenie grea pe via i degradare civic pe timp de 10 ani, pentru crima de dezastrul rii, prin crime de rzboi". n aceste condiii, Nichifor Crainic triete timp de doi ani ca fugar: cu numele Ion Vladimir Spnu, el se ascunde prin diferite sate din Transilvania, n casele unor preoi care-i fuseser elevi la Teologie.

Detenia
n 1947, creznd c atmosfera se mai destinsese i c va fi repus n drepturi, Nichifor Crainic se pred autoritilor comuniste. Acestea anuleaz sentina nedreapt din 1945, dar l in nchis fr judecat timp de cinsprezece ani[12]. n anii de detenie (1947 -1962) trece printr-un regim de exterminare i reeducare, fiind deinut la Jilava, Vcreti i Aiud, mai ales datorit funciei de ministru n Guvernul Antonescu pe care o deinuse.

Prin Decretul 293/ 18 aprilie 1962 al Consiliului de Stat, Nichifor Crainic este graiat la data de 24 aprilie 1962. Dup eliberarea din nchisoare, ntre 1962 i 1968 Nichifor Crainic scrie la ziarul comunist de propagand "Glasul Patriei" - menit s-i influeneze pe romnii din exil.[13] Ana Selejan consider c aceasta a fost o form de mercenariat, n sperana reintrrii n circuitul literar. n 1968 Nicolae Manolescu l include ntr-o antologie de poezie, care avea s fie interzis, att din cauza prezenei poeilor fasciti i a celor din exil (Nichifor Crainic, Radu Gyr, Aron Cotru, tefan Baciu), ct i din cauza absenei unor scriitori proletcultiti ca Mihai Beniuc i Eugen Jebeleanu. Acest episod este semnalat de Monica Lovinescu n revista "Destin" aprut n Spania, care face o analiz a polemicii iscate atunci n Romnia. mpotriva lui George Ivacu, nverunat contestatar al antologiei semnate de Manolescu, scriitoarea din exil remarc, la p. 131: "Singurul criteriu cu putin privind trecutul este cel estetic. Poezia unui Crainic este inclus n antologie iar nu articolele sale politice. Atunci? Luptele trecutului i ciocnirile ideologice aparin istoriei, cel mult istoriei literare. Operele, literaturii. Totul e de a ti dac poezia unor Crainic, Gyr sau Crevedia nfrunt timpul ca poezie. Acesta este trmul pe care-l alesese Nicolae Manolescu, i era singurul justificat (Monica Lovinescu, Asaltul umbrelor, n "Destin", Madrid, 1969, 19-20, p. 126-135).

Activitatea literar
Crainic a debutat ca poet naintea Primului Rzboi Mondial, cu poezii la diverse publicaii literare i naionalist tradiionaliste: Ramuri, Luceafrul, Drum Drept, Flacra, Dacia, Transilvania, Cuget Romnesc. A condus revista Flamura i dup strmutarea revistei Gndirea, una dintre cele mai importante reviste literare din perioada interbelic, de la Cluj la Bucureti, preia conducerea revistei de la Cezar Petrescu, devenind directorul i mentorul revistei i - dup cum lsa s se neleag - iniiatorul curentului gndirist, axat pe autohtonism, neo-ortodoxism i naionalism i un ideolog al extremei drepte din Romnia. n "Gndirea" au aprut numeroase articole i eseuri programatice care vor defini orientarea politica naionalist a curentului gndirist. Acesta fusese tributar ortodoxismului militant, prezentnd similitudini cu fascismul italian; a considerat c nazismul (naional socialismul german) este opiunea ideal, care este cea mai corect pentru Romnia[6]. Crainic a scris mai multe articole etnocentriste n care a elogiat regimul dictatorial din Italia al lui Benito Mussolini. A elaborat apoi, n 1938, teoria statului etnocratic" n lucrarea Ortodoxie i etnocraie. De asemenea, a colaborat la publicaii legionare, ca revistele SfarmPiatr i Buna Vestire.

Dumitru Stniloae l descrie cu urmtoarele cuvinte: Nichifor Crainic este cel dinti teolog romn din epoca modern a istoriei noastre care scoate teologia din cercul strmt i ocolit al specialitilor, prezentnd-o, ntr-o form impuntoare, ateniunii generale a lumii intelectuale.... Nichifor Crainic nnoiete prin reactualizarea tradiiei ntr-o teologie care se mulumea cu cteva coji din aceast tradiie, primite pe calea i de multe ori prin interpretarea ocolit a teologiilor apusene, svrind o adevrat restaurare a teologiei romneti n duhul ortodox. Deci, profesorul dr. Stniloae nu s-a simit stnjenit de afirmaiile lui Crainic care i-a folosit ntreaga exegez teologic pentru a argumenta c Vechiul Testament nu este evreiesc, c Iisus nu a fost evreu i c Talmudul a fost creat ca o arm de combatere i distrugere a cretinilor. De altfel, Biserica Ortodox Romn, sub patronajul patriarhului Miron Cristea nu a contrazis niciodat poziiile susinute de Nichifor Crainic, un teoretician al religiei cu influen foarte mare n epoc, ca profesor la Facultatea de Teologie a Universitii din Bucureti.

A. Nostalgia paradisului ,, Nostalgia paradisului,, are ca tem principiul crerii lumii i a omului de ctre Dumnezeu. Ideea textului, enunat de la nceput, este mult discutata libertate a omului sau principiul liberului arbitru. Dumnezeu l-a creat pe om liber, fiindc dac ar fi lecuit pcatul suprimnd libertatea omului, aceasta ar fi nsemnat o nou desfigurare a lumii". Ba, mai mult, noi credem c Dumnezeu, ca orice printe, trebuie iubit, cinstit, slvit i slujit, idee care apare clar n porunca: S cinsteti pe tatl tu i pe mama ta ", dar mai ales: S iubeti pe Domnul Dumnezeul tu". Prinii cei lumeti sunt un dar dumnezeiesc pentru cretinii adevrai, prinii cei cereti sunt un dar pentru cei nscui a doua oar, adic n Duhul Sfnt, iar pstorul sufletesc (profetul, preotul, profesorul, poetul) i aduce omului darul de a nelege c Iisus Hristos a dat omului acest dar ndoit de a-l ridica dintr-o dat deasupra universului pentru a-i ptrunde nelesul din perspectiva gndirii divine"(p.7). De aceea creaia exist mai nti n aceast elit spiritual a fiecrui neam, ochii de foc, prin care spiritul colectiv privete venicia n fa i braele prin care vrea s-o cucereasc. Munii au piscuri ctre cer, mrile aburi, neamurile au sfinii credinei i geniile culturii"(p.70). Valoarea acestui citat o validm n acesta carte. Nichifor Crainic ne d cea mai profund definiie a geniului: dac tot omul poart n spirit chipul lui Dumnezeu, gradul natural cel mai nalt al acestui chip e geniul, precum sfntul e gradul cel mai nalt de asemnare moral" (p. 28). In acest context, sensul culturii, al literaturii, dar mai ales al poeziei este s stabileasc un raport simbolic cu nlimea transcendent, dar un raport exprimat de puterile proprii ale neamului respectiv. Cine nu are o cultur naional, dovedete incapacitatea de a-i crea acest raport propriu. De aceea proprietatea unei culturi o ntiprete procesul creaiei. Elita

productoare de bunuri spirituale constituie justificarea natural, pe care popoarele o aduc n faa eternitii" (p. 29). Poetul este geniul, care eprin excelen chipul lui Dumnezeu n aceast lume a pcatului i a morii, ndeplinete parc o solie cereasc de a ne aminti prin plsmuirile, pe care le mpinge ctre perfeciune, culmile pierdute cndva de om i de a ne reaprinde n inim nostalgia lor"(p. 30). Acestei definiii a geniului i rspund prin creaiile lor Mihail Eminescu, Ion Barbu, Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Alexandru Macedonski, George Cobuc, Octavian Goga, Nichita Stnescu, Emilian de la Neam. Spiritul creator al omului este prezent nc de la crearea lui de ctre Dumnezeu. Nichifor Crainic argumenteaz acest lucru prin faptul c Adam, din porunca lui Dumnezeu, pune nume vieuitoarelor pmntului. Numele este destinul, deci i acord o dimensiune fundamental a creatorului. Czut din condiia sa paradisiac, Adam este nvat s se mbrace, Noe s construiasc corabia, Moise s fac altar de jertf, s conduc, Solomon i David s fac templul din Ierusalim. De aceea cultul religios genereaz cultura, arat Nicolae Berdiaev, dar o afirm indienii, o justific ntreaga cultur european sedimentat n monumente, muzee, biblioteci. Cultura de valoare este o mplinire a cuvintelor Sfntului apostol Petru: Dac vorbete cine va, cuvintele lui s fie ca ale lui Dumnezeu, dac slujete cine va, slujba lui s fie ca din puterea, pe care o d Dumnezeu, pentru ca ntru toate Dumnezeu sase mreasc prin Iisus Hristos". Legea Iubirii, psaltirea romneasc de la Neam, este o mplinire deplin a acestui citat. De aceea cultura cretin e posibil cnd aceast libertate haotic se las de bunvoie cristalizat de puterea harului dumnezeiesc", fiindc puterea de a crea vine de la Creator, care -i las omului o adnc i insondabil libertate, aa cum o exprim ortodoxia. ntregul cult cretin n general i ortodox n special este o mpletire de art: arhitectur, pictur, muzic, poezie, costume, sculptur i prelucrarea metalelor preioase. B. Poezia cretin Poezia lui Crainic nu e nici ea o poezie a unor simtiri general umane, si in acest sens, o poezie "abstracta", ci o poezie care exprima viata spirituala concreta a poporului roman. Poezia lui poate fi considerata, de aceea, ca expresia spiritualitatii concrete a acestui popor. Insusi titlul unuia din volumele sale de poezii exprima aceasta calitate a poeziei sale: Iisus in tara mea. S-ar putea spune ca Nichifor Crainic este poetul nostru crestin prin excelenta, cum este Paul Claudel poetul crestin francez prin excelenta, sau Rainer Maria Rilke poetul crestin german prin excelenta. Unii ar putea obiecta fata de aceasta caracterizare a lui, ca multe din poeziile lui Crainic nu au un continut crestin, ci oarecum panteist, deoarece vede in acestea pe Dumnezeu ca un fel de ultima esenta a tuturor.

Dar din caracterul personal in care prezinta pe Dumnezeu in mod explicit ca persoana, se poate vedea ca esenta de care afirma el ca este fundamentul tuturor, este energia necreata a lui Dumnezeu, in care e prezent El insusi ca Persoana, dupa invatatura ortodoxa. Gratie acestei invataturi, Dumnezeu e prezent in toate, fara sa se confunde cu ele. Ucenicul Tu, marele bijutier Al diademelor cereti Tu, care venic lefuieti n cosmicul atelier, Primete-m ca ucenic, n nopi de tain s m-nvei Canonul sfintei frumusei S scot podoabe din nimic. i-aa trudind la cizelat, Slvitul meu stpn i Domn, n zori s picotez de somn Cu praf de stele pe halat. Tu, care dscleti artiti i-i iei la glorie prtai Vizionarii uriai n geniul crora te miti, Cuvinte d-mi s le-mpreun Fierbini de-ntiul suflu viu, D-mi s le vd ct nu se scriu i s le-aud ct nu se spun. Din matca lumii s le chem i-n duhul ei s le trimit n constelaii de sonet i-n ci lactee de poem.

Ca incheiere precizam ca cea mai mare parte a poeziilor care alcatuiesc volumul "Soim peste prapastie" profund, explicit crestine, au fost alcatuite de Nichifor Crainic in cei peste cincisprezece ani de inchisoare, invatandu-le, odata cu alcatuirea lor, pe de rost si, apoi, comunicandu-le, prin alfabetul Morse, in celulele invecinate si prin ele in toate incaperile inchisorii din Aiud. Aceste poezii sunt opera unui poet martir, create in lunga perioada a

martirajului sau, suportat fara nici o vina de-a fi apartinut vreunui partid politic, ci pentru simplul fapt ca s-a manifestat ca ziarist si ca poet roman crestin. Putem spune ca poezia de cea mai profunda spiritualitate romneasca s-a nascut in inchisoare si credem ca si alte opere importante au fost fructul meditatiei din aceasta perioada de grele suferinte a multor spirite alese ale poporului roman.

C. Maxime: ,, A fi naionalist n Romnia, adic a-i nchina viaa ridicrii neamului i rii tale, nsemneaz a te aeza pe un pisc n btaia tuturor furtunilor urii i a trznetelor rzbunrii. Nimic nu e mai urt, nimic mai prigonit i mai lovit dect dragostea suprem de romnism. ,, ,, Sunt candel aprins sub bolile divine, n haos spnzur, dar atrn de Tine. ,, ,, Cine cunoate numai teoretic adevrul evangheliei poate fi un savant, dar nu un cretin. ,, ,, Culmea umanului rmne sfntul, nu geniul. ,, ,, Teologia este explicarea sistematic, prin mijloace raionale, a adevrului revelat n Sfnta Scriptur i Sfnta Tradiie, a cror depozitar e Biserica. ,, D. Lucrri Teologice: - Curs de istoria literaturii bisericeti i religiose moderne. Editat dupa note stenografice de Pandele Olteanu si Ion V. Georgescu, Bucuresti, 1933 - Curs de teologie mistic, litografiat, Bucuresti, 1938 - Curs de mistica german, litografiat - Curs de Apologetic, litografiat - Curs de Dogmatic, litografiat. - Sfinenia - mplinirea umanului (Curs de Teologie mistica, 1935 - 1936), ediie ngrijit de ierod. Teodosie Paraschiv, Iasi, 1993, 224 p.

E. Volume de versuri: - esuri natale, Craiova, 1916 - Darurile pmntului, Bucureti, 1920 - Cntecele patriei. Bucureti, 1925 - ara de peste veac. Bucureti, 1931 (si 1940, 129 p.) - oim peste prpastie. Versuri inedite create n temniele Aiudului, Bucureti, 1990,168 p.

- Poezii alese 1914-1944. n selecia autorului, Bucureti, 1990, 104 p. F. Eseuri i alte lucrri: - Icoanele vremii (schie i articole din vremea rzboiului), Bucureti, 1919 - A doua neatrnare, Bucureti, 1926 - Sensul tradiiunii, Bucureti, 1929 - Sensul frumosului, Bucureti, 1932 - Rasa i religie, Bucureti, 1935 - Puncte Cardinale n haos, Bucureti, 1936, 320 p. - Ortodoxia, concepia noastr de via, Sibiu, 1937, 31 p. - Ortodoxie i etnocraie. Bucureti, 1938, 312 p. - Nostalgia paradisului. Bucureti, 1940, 416 p. (reed. la Iai n 1994, XXXIV + 334 p.). - Zile albe - zile negre. Memorii, Bucureti, 1991, XXXIII + 388 p.

G. Traduceri: - Din Rabindranath Tagore (Sadhana, 1932). - Povestiri despre bunul Dumnezeu (din limba german), din Rainer Maria Rilke .a. Colaborri la numeroase ziare i reviste din perioada interbelic. Coautor la unele manuale pentru nvmntul primar. H. Distincii Laureat al Premiului Naional pentru poezie (1930) Doctor honoris causa al Universitii din Viena (1940) I. Republicri postume Poezii. Memorii scrise n timpul deteniei: "Zile albe, zile negre" (1991). Sfinenia - mplinirea umanului, Curs de teologie mistic (1993) Nostalgia paradisului (1994) Iisus, (Colecia lucrtorului cretin, 1956) Puncte cardinale n haos (1996 i 1998) Ortodoxie i etnocraie (1938, 1997) ara de peste veac. Poezii antume: 1916-1944 (1997) Dostoievski i cretinismul rus (1998)

Spiritualitatea poeziei romneti (1998) Teologie i filosofie. Publicistica 1922-1944, Editura AIUS, Craiova, 2010

Concluzii
Opera sa poetic i literar se bazeaz pe o viziune teologic asupra istoriei i artei romneti, poezia lui fiind inspirat din viaa cmpeneasc i dominate de nota religioas i revista "Gndirea" a lansat sau a ncurajat muli poei i eseiti contemporani (Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Ion Pillat .a.). Despre gndirea de teolog a lui Nichifor Crainic, printele Dumitru Stniloae scria: "Prin activitatea sa, Nichifor Crainic a ndeplinit cea mai important oper de rspndire a nvturii ortodoxe n lumea noastr intelectual. Nichifor Crainic e misionarul de prestigiu al credinei bisericeti n mijlocul intelectualilor romni." Nichifor Crainic este un gnditor cretin ortodox. Dar a fost nu numai un gnditor al ortodoxiei, ci i un tritor al ei. i att n nelegerea ct i n trirea ei s-a deprins din copilrie prin via comuniune cu poporul satelor romneti. De aceea, gndirea i simirea lui cretin poart o pecete romneasc, ceea ce face din scrisul lui Crainic o mrturie a spiritualitii romneti, care e o sintez ntre credina ortodox tradiional i calitile specifice ale poporului nostru, determinate de originea, de spaiul i de istoria lui. De aici, ajungem, n mod logic la o concluzie, sub forma unei ipoteze demonstrate: alturi de Newton, Einstein, Galileo Galilei, Weber, Mozart, Bethoween i muli alii ( genii de cea mai nalt i prestigioas clas), Nichifor Crainic rmne a fi o amintire vie ( venic a zice ), datorit Dumnezeului, n care au crezut/ n Care s-au ncrezut, pe Care L-au mrturisit, proclamat i reclamat, Cel care nsui rmne Venic i neschimbabil n planurile, natura Sa i hotrrile Sale !!! Nu ne rmne dect s ne proternem n Faa Divinitii, recunoscndu-I Suveranitatea i Dreptul Suprem de a face ce vrea n cer i pe pmnt !!! Alte anse de afirmare cu adevrat nu exist !!! Realitatea faptelor incontestabile n existena lor trebuie acceptate fr nici unfel de prejudeci ( de ce ne-am chinui sufletul n zadar ) !!! Pur i simplu, natura noastr egoist, pctoas i nefericit trebuie supus unui proces de divinizare care sigur se va desfura ntr-un mediu plin de dragoste, compasiune, nelegere garanteaz nsui Dumnezeu cu mila Sa !!! Manifestrile Divinului n viaa noastr, att de necesare i benefice au, de fapt menirea s ne readuc pe treapta de glorie i slav, conferit de Creator primului om ca o dovad incontestabil a superioritii noastre n toat creatura !!! Vestea bun este c vine o zi n care divinitatea va rechema acas, n cer, n Raiul att de rvnit de majoritatea umanitii, pe cei care acum sunt gata s recunoasc Adevrul Divin, s accepte schimbarea i ,, cu Dumnezeu s mearg doar nainte !!!

Resurse bibliografice:
1. http://www.poeziile.com/autori/Nichifor-Crainic/biografie.php , accesat n data de 16.04.2013 2. http://www.sursa.md/product_info.php/info/p729_Nichifor-Crainic---%E2%80%9DNostalgia-paradisului.html , accesat n data de 16.04.2013

3. http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Nichifor+Crainic , accesat n data de 16.04.2013 4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichifor_Crainic , accesat n data de 16.04.2013

UNIVERSITATEA DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

FACULTATEA SOCIOLOGIE I ASISTEN SOCIAL SPECIALITATEA SOCIOLOGIE

Referat
la obiectul Sociologia naional ,, Nichifor Crainic - viaa unui om de cultur i mare teolog ,,

Efectuat: Suruceanu Alexandru, Student a. II, Sociologie

Verificat: d-na Cheianu Diana, Doctor n Sociologie

CHIINU 2013