STRESUL OXIDATIV IN SENESCENTA

Stresul oxidativ
Stresul oxidativ (SO) reprezinta totalitatea deteriorarilor oxidative produse
de Radicalii Liberi ai Oxigenului la nivelul intregului oganism. Deci in acest
sens, in sfera SO intra procesele biologice complexe cum sunt inflamatiile,
precum si conditii biologice in care se produc depasirea capacitatii
antioxidante totale. Organismul nostru produce radicali liberi in mod natural,
atunci cand respiram, digeram alimentele, neutralizam bauturile alcoolice si
medicamentele sau cand celulele transforma grasimile si carbohidratii in
energie. Radicalii liberi sunt de regula anihilati de sistemul antioxidant
natural al organismului. Daca acest sistem protector nu mai face fata, acestia
incep sa atace celulele si alte molecule, ducand la ateroscleroza, cancer,
diminuarea capacitatii mintale, imbatranire si la alte probleme de sanatate.
ntioxidantii naturali sunt coplesiti, date fiind lipsa fructelor si a legumelor
din alimentatie, stresul si miscarea insuficienta.
!e parcursul timpului au fost descoperite numeroase dovezi cum ca
radicalii liberi "oaca un rol important in imbtranire prin faptul ca ataca
moleculele.Radicalii liberi induc leziuni oxidative de imbatranire si altereaza
rezistenta oxidative si longevitatea.#mplicarea stresului oxidativ in procesul
de imbatranire este bine cunoscuta in prezent, desi nu este complet inteleasa
datorita retelei complexe de sisteme redox reglatoare.$ai mult, este
compatibila cu alte teorii actuale ale imbatranirii (cele care implica
senescenta prematura indusa de stress, acumularile biologice de %deseuri&).
$ecanismele redox implicate in timpul procesului de imbatranire implica'
agenti oxidanti ai imbatranirii (sinteza oxidului nitric si reactia (enton,
)utuc drian Laurentiu
*rupa ++,
+
enzime microzomale ale citocromului !-./, beta oxidarea peroxisomala),
schimbari antioxidante in imbatranire ( superoxid dismutaza enzimatica,
glutation0reductaza, glutation0peroxidaza, ascorbatul, bilirubina, melatonina,
tocoferolul, carotenoidele), alterarea mecanismelor de aparare ale
deteriorarilor oxidative.
S0au dezvoltat doua teorii principale ale imbatranirii' teorii ale imbatranirii
%accidentale& produse de greseli reprezentate de diverse mecanisme
vatamatoare care induc deteriorari progressive la diferite nivele si teorii ale
imbatranirii %programate& induse de colectia de subproduse de actiune a
genelor selectate pentru a intensifica conditiile de inmultire.1hiar daca nu
sunt gene care au evoluat special pentru a induce senescenta, cercetatorii au
estimat ca variatia alelica pana la 2/// de gene aferente pot modula
anumite tipare de imbatranire la om.
#mplicarea RL in producerea senescentei este evidenta la celulele care nu
se divid, cum sunt neuronii si unele celule musculare3 in aceste celule de la o
anumita varsta incep sa se depuna pigmenti lipofunscinici in a caror
compozitie intra peroxizii lipidici si produsii lor de descompunere, aldehide
(de tip baze Schiff). !igmentii lipofuscinici se cumuleaza liniar cu varsta,
mai ales in creier si inima, a"ungand si la ,4 din volumul celulei
miocardice.
Se poate spune ca senescenta provine din impletirea mai multor factori'
0 cresterea treptata a formarii RL cu consecintele lor3
0 scaderea treptata a O si a eficientei enzimelor de refacere3
0 expunerea la factori prooxidanti din mediu' radiatii, poluanti chimici.
Imbatranirea
)utuc drian Laurentiu
*rupa ++,
5
#mbatranirea este un proces multifactorial extrem de complex si reprezinta
deteriorarea gradata a functiilor care se intampla dupa maturitate si duce la
moarte.O definitie recenta si mai precisa identifica imbatranirea cu
incapacitatea organismului de a raspunde la stress si de a mentine reglarea
homeostazica, astfel scazand abilitatea organismului de a supravietui
schimbarilor defavorabile care au loc odata cu trecerea timpului.
Surse prinipale de a!enti oxidanti in imbatranire
6xista doua mari surse de agenti oxidanti ' surse mitocondriale (care "oaca
rolul principal in imbatranire) si surse non0mitocondriale.
Surse mitoondriale
Sunt reprezentate de lantul de transport al electronilor si de sinteza
oxidului nitric.$itocondriile par a fi principala sursa de oxidanti endogeni
implicati in imbatranire.Rata respiratiei e responsabila de rata generarii de
specii reactive de oxigen. $itocondriile sunt de asemenea implicate in
generarea oxidului nitric, prin reactia de sinteza a oxidului nitric.Oxigenul si
oxidul nitric reactioneaza pentru a forma alt oxidant, peroxinitritul, care
reprezinta o potentiala sursa a puterii si agresivitatii radicalului hidroxil.
$itocondriile contin superoxid dismutaza. 6nzima antioxidanta superoxid
dismutaza a fost descoperita de doctorul $c1ord si profesorul #r7ing
(ridovich, in anul +8,8. Superoxid dismutaza (S.O.D.), glutation peroxidaza
si catalaza sunt enzime antioxidante endogene (produse de organismul
uman) care asigura apararea organismului impotriva actiunii radicalilor
liberi (O50, 9O si 95O5) care produc leziuni la nivelul D:0ului si al
membranelor celulare.
)utuc drian Laurentiu
*rupa ++,
;
S.O.D. este de pana la ;.// de ori mai eficient antioxidant decat vitamina
1. Superoxid dismutaza catalizeaza reducerea anionului superoxid (O50),
una dintre cele mai reactive specii de oxigen, la apa oxigenata (95O5), mai
putin reactiva. pa oxigenata (peroxidul de hidrogen) este transformata in
apa (95O) de catalaza si glutation peroxidaza.
D: mitocondrial nu este prote"at de proteine (nu exista histone).(aptul
ca sistemul de reparare a D:ului mitocondrial este ineficace si ca
mitocondriile sunt producatoare de radicali liberi ai oxigenului lasa sa se
presupuna ca D:0ul mitocondrial este in mod special expus lezarilor
oxidative. ceste lezari provoaca mutatii ale D:ului, care sunt la originea
alterarilor in sinteza proteinelor mitocondriale si apoi a pierderii activitatii
proteice. #n plus de efectul radicalilor liberi asupra activitatilor enzimatice,
trebuie mentionat efectul radicalilor liberi asupra structurii membranelor
mitocondriale.
Surse non"mitoondriale
Reactia (enton e catalizata de ioni bivalenti de fier liber si duce la
generarea de radical hidroxil.Studii recente au localizat reactia (enton la
reticulul endoplasmic si nu la nivelul mitocondriei sau altui
compartiment.Surse de 95O5 pot fi mitocondria (prin reactia superoxid
dismutazei), peroxizomii si placile senile cu beta0amiloid.Reactia (enton
este implicata in oxidarea R:0ului ribosomal din tesutul nervos obtinut in
urma autopsiei de la cazuri confirmate de lzheimer.De aceea poate "uca un
rol important in contextul imbatranirii, avand in vedere si faptul ca odata cu
varsta creste si continutul de fier din organism.
)utuc drian Laurentiu
*rupa ++,
-
En#ime miro#omale ale itoromului $%&'
$icrozomii contin enzimele citocromului !-./ care catalizeaza oxidarea
univalenta sau reducerea compusilor xenobiotici3 in acelasi timp si O5 este
generat.#mbatranirea induce un declin in concentratiile monooxigenazei
citocromului !-./ la animalele batrane, in timp ce infometarea creste
numarul diferitelor proteine din familia citocromului.$embrii familiei
citocromului !-./ sunt implicati in rezistenta la stressul oxidativ, prin
urmare cresc longevitatea.
(eta"oxidarea peroxi#omala
)eta0oxidarea peroxizomala a acizilor grasi genereaza 95O5.!eroxizomii
de asemenea contin catalaza care descompune 95O5 si astfel previne
acumularea locala a acestui compus.!e masura ce celulele imbatranesc,
abilitatea peroxizomilor de a mentine aceasta balanta intre pro0oxidantii
peroxizomali si antioxidanti e compromisa.
Antioxidanti ai imbatranirii
ntioxidantii sunt clasificati in doua clase' enzimatici si neenzimatici.
A!entii antioxidanti en#imatii
$ulte studii arata ca varsta induce diferite tipuri de activitati ale
antioxidantilor enzimatici (superoxid dismutaza, glutation peroxidaza,
glutation reductaza, glutation transferaza)
A!entii antioxidanti neen#imatii
ntioxidantii neenzimatici sunt reprezentati de o grupa foarte mare de
substante, foarte variate ca structura si compozitie, care intervin in diferite
etape ale formarii si evolutiei RL.
)utuc drian Laurentiu
*rupa ++,
.
)lutationul
*lutationul este un tripeptid (L00glutamil0L0cistcinil0glicocol) considerat a
fi principalul antioxidant neenzimatic. *lutationul redus este principalul
transportor al gruparilor S9 (sulfhidril) libere. Datorita marii reactivitati a
gruparii S9, care are capacitatea de a ceda o pereche de electroni, realizand
astfel combinatii electrovalente sau covalente, reversibile sau ireversibile,
glutationul este implicat in foarte multe reactii si procese, multe inca
necunoscute. *ruparile S9 din structura glutationului sau cisteinei constituie
prima <tinta< a radicalilor liberi.
*S9 actioneaza drept coenzima si in alte enzime, ca peroxidaza si
reductaza implicate in apararea nespecifica. *S9 este necesar si in alte
functii celulare cum sunt mentinerea integritatii membranelor, structura
citoplasmatica, conformationarea proteinelor, biosinteza D: si R:. *S9
intervine si drept componenta a unor enzime permitand detoxifierea
xenobioticelor pe calea biosintezei acizilor mercapturici.
Aidul asorbi *vitamina C+
cidul ascorbic este o vitamina cu rol antiinfectios, detoxifiant si nu in
ultimul rand antioxidant.=itamina 1 are urmatoarele roluri'
0 rolul antiinfectios se bazeaza pe efectele modulatoare ale acidului ascorbic
in imunitatea celulara prin stimularea fagocitozei prin intermediul
limfocitelor.
0 rolul detoxifiant se bazeaza pe faptul ca acidul ascorbic accelereaza
metabolizarea substantelor xenobiotice de catre sistemul hidroxidant
microzomial din ficat dar si din alte organe. 6fectul este totusi controversat
deoarece pe de alta parte acidul ascorbic intensifica si bioactivarea
substantelor precancerigene, de tip benzopiren.
)utuc drian Laurentiu
*rupa ++,
,
Seleniul
Seleniul este prezent in centrul activ al *S9 peroxidazei, dar poate actiona
si ca antioxidant sau in asociatie cu vitamina 6. #mplicarea Se in detoxifiere
presupune legaturi atat cu biosinteza citocromului ! -./, ca o componenta a
*S9 peroxidazei, dar si ca agent reglator al metabolismului gruparilor S9.
dministrarea in limite tolerabile a Se imbunatateste performantele
imunologice prin cresterea chemotactismului si a rezistentei la infectii de tip
bacterian si virotic, micsorand reactia la sensibilizare de tip intarziat. La
aceste efecte se adauga si cresterea capacitatii de a respinge celulele
canceroase de catre limfocitele :> (natural ?iller).
:umeroase studii au confirmat atat inhibarea dezvoltarii cancerului indus
chimic prin administrare de Se, dar si existenta unei corelatii inverse intre
frecventa cancerului si continutul de Se in sange.
Aidul Uri
!rin experimente in vitro s0a demonstrat ca acidul uric, cat si unele purine,
capteaza RLO inhiband peroxidarea acizilor grasi polinesaturati, prote"eaza
hematiile de atacul +O5 hemoglobina de stress oxidativ cu nitrit si oxidarea
degradativa a acidului hialuronic.
Stresul mental si emotional poate spori stresul oxidativ, de asemenea
relaxarea il poate reduce. :u exista nici o analiza care sa determine nivelul
stresului oxidativ din sistemul circulator, dar stilul de viata ales poate spune
multe.
)utuc drian Laurentiu
*rupa ++,
2