S.M.U.R.D.

Introducere in sistemul medical de urgenta

(S.M.U.)
1
S.M.U.R.D.
Introducere in sistemul medical de urgenta
(S.M.U.)
Obiectivele cursului:
- A intelege si a descrie obiectivele generale ale pregatirii ca membrii a
unui echipaj de prim ajutor.
- A defini componentele unui serviciu medical de urgenta.
- A stabili gradul de severitate a starii victimei si de a decide asupra
momentului transportului la cea mai apropiata, adecvata unitate medicala.
- A cunoaste rolul si responsabilitatile membrilor echipajului de prim
ajutor.
- A intelege necesitatea completarii fiselor de interventii.
- A aborda atitudinea si comportamentul cel mai adecvat situatiei.
E.P.A.
E.P.A. = echipaj de prim ajutor, care ajunge la locul interventiei, fiind instruit
sa acorde primul ajutor.
Acordarea primului ajutor precoce poate insemna diferenta dintre viata si
moarte.
Veti invata urmatoarele manevre pentru a stabiliza si trata persoane
traumatizate
- !ontrolul cailor aeriene, respiratie, circulatie.
- !ontrolul hemoragiilor e"terne
- #ratamentul primar al plagilor
- $mobilizarea fracturilor e"tremitatilor
- %rancardajul pacientilor
&
Veti invata sa recunoasteti, stabilizati si initiati tratamentul pentru urmatoarele
situatii medicale netraumatice
- !ontrolul cailor aeriene, respiratie, circulatie.
- $nfactul miocardic acut '$.(.A.)
- !onvulsi
- Patologii legate de caldura sau temperaturi scazute.
- $nto"icatie alcoolica sau cu alte droguri.
- $nto"icatii * otraviri.
- $ntepaturi, muscaturi.
- +tatus mental alterat.
- #ulburari comportamentale.
- ,asteri in conditii de urgenta.
Veti invata cum
- +a evaluati, stabilizati si tratati pacientii folosind un minim de
echipament specializat.
- +a va descurcati in lipsa echipamentelor.
- !um puteti ajuta personalul medical de specialitate.
-eguli de baza
- +a stii ce nu trebuie sa faci.
- +iguranta salvatorului.
- !unoasterea echipamentului de prim ajutor.
- !um sa te descurci in lipsa echipamentelor.
- +a stii cum sa ajuti personalul serviciilor medicale de urgenta.
+a stii ce nu trebuie sa faci
- +a nu faci nici o manevra care poate inrautatii starea victimei.
+ecuritatea locului de interventie
- +ecurizarea zonei este un element foarte important pentru membrii
echipajului de prim ajutor.
- +ecuritatea presupune securitatea personala precum si a tuturor celor
prezenti la locul incidentului. .n salvator ranit sau mort nu ii mai poate
ajuta pe cei in nevoie si devine la randul lui unul care are nevoie de
ajutor, sporind gradul de dificultate al actiunii.
- Acordarea atentiei cuvenite elementelor de securitate pot preveni rani
inutile, leziuni sau chiar moartea.
/
0ispecerarea
- +ecuritatea incepe de cand esti trimis la o solicitare. 1oloseste
informatiile furnizate de dispecerat pentru a anticipa pericolele la care te
poti e"pune si pentru a-ti pregati strategia de abordare.
0eplasarea la solicitare
- Accidentele rutiere sunt o cauza majora de deces sau invaliditate pentru
pompierii sau cei din fortele de ordine. $n timpul deplasarii la o solicitare
readuceti-va aminte recomandarile despre siguranta deplasarii.
- 1i"ati-va centura, planificati-va traseul si deplasati-va rapid dar in
siguranta la locul solicitarii.
Parcarea autovehiculului
- Parcati autovehiculul in asa fel incat sa protejeze zona de lucru de
pericolele din trafic. Aveti grija ca luminile de avarie, girofarele sa fie
aprinse. 0aca autovehiculul nu trebuie sa protejeze zona de actiune
parcati-l in afara zonei de trafic.
- Asigurati loc si altor mijloace auto, ambulante, pentru a se pozitiona in
apropierea pacientului.
- $nsa mai intai de toate, fiti sigur ca ati protejat zona impotriva altor
accidente.
Asecte etico!legale
2biective
- A intelege interventia ca o datorie.
- Primul aspect legal este datoria de a actiona. .n cetatean oarecare, ce
ajunge la locul accidentului nu are obligatia legala de a opri si de a acorda
primul ajutor victimelor.
#rebuie sa ajungeti rapid la locul faptei si sa acordati primul ajutor medical in
limitele cunostintelor si echipamentului disponibil. 2rice intarziere in prezentare
sau acordarea de ingrijiri va face vulnerabili din punct de vedere legal.
+tandardele ingrijirilor acordate
Pentru a va incadra in standardele de calitate trebuie sa
- sa ingrijim pacientul in cea mai buna masura.
- trebuie sa oferiti acelasi ajutor pe care o persoana cu pregatire similara ar
face-o in conditii similare.
!onsimtamant = accept, permisiune.
3
0in punct de vedere legal, e"ista diferite tipuri de consimtamant
- !onsimtamantul e"primat e"pres = pacientul isi da acordul verbal sau
nonverbal de a accepta tratamentul pe care il oferiti. Acest consimtamant
porneste de la premise ca o persoana poate decide asupra propriului corp.
Pacientul trebuie sa aiba varsta legala si sa fie capabil de o decizie
rationala. 4a abordarea unui pacient fiti sigur ca a inteles cine, ce sunteti,
e"plicati ce urmeaza sa faceti, si fiti sigur ca este de acord cu acesta.
- !onsimtamantul implicit = in majoritatea cazurilor acordarea ingrijirilor
de catre un medic trebuie temporizata pana cand un parinte sau un
reprezentant legal isi da consimtamantul. 0aca un minor necesita ingrijire
de urgenta la locul incidentului 'prespital) si acest accept nu poate fi
obtinut nu se ezita in a acorda primul ajutor. -amane in grija sistemului
spitalicesc sa decida in continuare temporizare pana la obtinerea
acceptului.
- !onsimtamantul in cazut bolnavilor mentali = un adult in deplinatatea
facultatilor mentale poate refuza sa fie tratat. Problemele din punct de
vedere legal pot aparea in cazul pacientilor ce refuza tratamentul dar care
par a fi rupti de realitate si reprezinta pericol pentru ei sau pentru altii.
#estamentul = este un document scris si semnat de catre un pacient in fata unui
medic si a unui avocat. (ai pot purta denumirea de 5directive in avans6, 5directive
avansate catre medic6 sau 5autoritati6 de a nu se resuscita.
Abandonul = situatia in care o persoana instruita incepe manevrele medicale de
urgenta si le abandoneaza inainte de a le prelua urmatorul esalon specializat. ,u se
lasa niciodata pacientul fara ingrijiri, odata ce ati preluat cazul.
Persoana decedata la locul interventiei
- $n general o persoana nu poate fi considerata de la inceput decedata in
afara situatiilor enumerate
1) 0ecapitare
&) -igiditate cadaverica = rigidizarea corpului.
/) 0escompunere tisulara = apare dupa cel putin o zi de la deces.
3) 4ichiditati cadaverice = de culoare rosie, sau violet. Apar in portiunile
delicve ale corpului.
4egea bunului samaritean = +e refera la acordarea primului ajutor atunci cand
este nevoie, de catre persoane care au cunostinte minime necesare.
7
"omonentele S.M.U.
#antul suravietuirii
4antul supravietuirii este alcatuit din verigile de baza necesare pentru a salva
cel mai mare numar posibil de pacienti aflati in stop cardio-respirator '+!-) 8n faza
prespitaliceasca. $n faza prespitaliceasca puterea acestui lant este afectata direct de
cea mai slaba veriga, astfel ca pentru salvarea unui numar mare de victime aflate in
stop cardio-respirator, verigile acestui lant trebuie aplicate corect si in ordine in faza
prespitaliceasca.
!omponentele lantului supravietuirii sunt
1) Acces rapid 11&
- Accesarea unui dispecerat unic unde se va da date despre pacient varsta,
se", locatie. Aceasta trebuie sa fie rapida si neconditionata
&) Prim ajutor de baza '%4+)
- Acesta este de importanta majora dovedit in cazul unui stop cardio-
respirator. Pronosticul pacientilor cu +!- la care s-a efectuat corect
resuscitarea cardio-pulmonara de baza de la inceput este mult mai
favorabil comparativ cu cel al pacientilor la care nu s-a efectuat manevre
de -!P si au ramas o perioada de timp neasistati pana la sosirea echipei
medicale. Populatia si personalul de interventie din cadrul personalului de
specialitate trebuie sa fie instruite in acest domeniu si sensibilizate de
importanta majora a acestui act, in asteptarea sosirii echipajelor medicale.
/) 0efibrilarea precoce
9
- (ajoritatea situatiilor de +!- la adult au intial la baza o fibrilatie
ventriculara. '1.V.). .nicul tratament al 1.V. este defibrilarea. Astfel,
defibrilarea efectuata imediat la aparitie are sanse de reusita de peste
:7;, insa o defibrilare efectuata la 7-: minute de la aparitia 1.V. are
sanse de reusita variabila fara a depasi 7<; si care necesita multiple
defibrilari cu energii mari. Pentru a face defibrilarea accesibila
personalului nemedical au fost create o categorie de defibrilatoare numite
defibrilatoare semiautomate.
3) +uport avansat de viata 'A4+)
- Aceasta veriga este de mare importanta pacientilor aflati in +!- si care
necesita interventie de terapie intensiva, administrare de medicamente si
aplicarea de manevre speciale in timpul resuscitarii. #impu optim de
sosire al acestor echipe trebuie sa fie sub 1< minute de la aparitia
evenimentului sau cel mult 7-9 minute daca lipsesc verigile & si / din
lantul supravietuirii.
7) +pitalul
- Este o veriga foarte importanta pentru reabilitarea pacientului.
=
Sistemul circulator
Aparatul cardio-circulator este format dintr-un organ central * inima * si un
sistem inchis de vase format din artere, capilare, vene.
$nima * este un organ musculos, cavitar, de apro"imativ /<< grame, cu un
volum care a fost comparat cu volumul pumnului drept al unui adult.
Este alcatuit din & jumatati complet separate, dreapta si stanga, despartite
printr-un perete vertical. 1iecare jumatate este impartita la randul ei de un perete
transversal in cate & camarute care comunica intre ele.
!amarutele din partea de sus se numesc A#-$$ iar cele din partea de jos, se
numesc VE,#-$!.4E. 1iecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin
orificiile atrio-ventriculare 'valva unisens).
Valve unisens - in stanga - valva atrioventriculara stanga 'valva bicuspida).
- in dreapta - valva atrioventriculara dreapta 'valva tricuspida).
Atriul drept primeste sange de la venele din corp.
Atriul stang primeste sange de la plamani.
Ventriculul drept pompeaza sangele spre plamani iar ventriculul strang
pompeaza sangele spre corp si este cea mai dezvoltata camera a inimii.
!ele 3 camere ale inimii lucreaza impreuna intr-o ordine bine determinate
pentru a pompa sangele spre restul corpului.
Arborele circulator * este format din artere, capilare si vene.
Arterele = sunt vase de sange prin care circula sangele de la inima spre intreg
organismul 'corp). !alibrul arterelor scade dinspre inima spre periferie.
Venele = sunt vase care aduc sangele la inima. !alibrul lor creste de la
periverie spre inima.
!apilarele = sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv intre
sange si celule.
+angele circula intr-un singur sens artere, capilare, vene. Arterele si venele
poarta diferite denumiri, dupa regiunea si organul pe care il iriga. $nima poate fi
considerata, din punct de vedere functional, ca o dubla pompa, fiecare deservind o
circulatie complet separata.
:
$n structura arborelui circular e"ista - !irculatia mare
- !irculatia mica
!irculatia mare 'sistemica) = incepe in ventriculul stang, si este formata din
aorta, arterele mari si mici, arteriole, capilare, venule, vene mijlocii si mari, vene
cave, care se deschid in atriul drept.
!irculatia mica 'pulmonara) = constituita din artera pulmonara, cu originea in
ventriculul drept, capilare, venele pulmonare ce se deschid in atriul stang. !irculatia
sangelui prin artere se face prin impingerea sangelui ca urmare a contractiei
ventriculelor. +angele este impins cu intermitenta prin contractii dar el curge in
curent continuu datorita elasticitatii peretilor arteriali. Peretii arterelor opun
rezistenta, ceea ce face ca sangele sa fie sub o anumita presiune sau tensiune.
Presiunea sub care sangele circula prin artere si pe care o e"ercita asupra
peretilor arterelor reprezinta #E,+$.,EA A-#E-$A4A '#.A.)
#ensiunea arteriala variaza in functie de varsta, se" si ora din timpul zilei si
gradul de activitate.
Valori normale
+istola > 0iastola
Adult 117-13< > =<-?< mm.@g
!opil ?1-11< > 9<-97 mm.@g
,ou ,ascut 97- :< > 3<-7< mm.@g
+istola * contractia 0iastola * rela"area
Valori peste cele normale se numesc @ipertensiune.
Valori sub cele normale se numesc @ipotensiune.
Pulsul = cu fiecare contractie se impinge in aorta un val de sange, care izbeste
sangele e"istent in vas si se propaga ca o unda, dand pulsul. Pulsul se masoara prin
comprimarea unei artere pe un plan dur, osos, cu &-/ degete, cel mai frecvent la
artera radiala, timp de 1 minut. Pulsul se verifica la artera carotida.
Valori normale
Adult 9< * :< pulsatii>minut.
!opil ?< * 1<< pulsatii>minut.
,ou ,ascut 1/< * 13< pulsatii>minut.
Valori peste limitele normale se numeste #ahicardie.
Valori sub limitele normale se numeste %radicardie.
!omponenta sangelui
?
- Plasma = lichid limpede de culoare galben-pai.
- !elulele rosii 'hematii) = eritrocite
- !elulele albe 'leucocite)
- #rombocitele
!elulele rosii transporta substantele in sange '2&, etc)
!elulele albe sunt 5soldatii corpului6 * sistemul imunitar.
#rombocitele = factori ai coagularii.
$nvelisurile inimii - (iocard = invelisul inimii
- Endocard
- Pericard
-itmurile inimii 1 * -itmul normal. 'ritmul sinusal)
& * 1ibrilatia Ventriculara '1V) sau #ahicardie Ventr. '#V)
/ * Asistolie.
3 * 0isociatie electro-mecanica. '0E()
7 * 4inia izoelectrica.
1<
Sistemul Resirator
Este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor
de gaze dintre organism si mediul e"tern. Acest aparat are rolul de a asigura
preluarea o"igenului din aer si eliminarea dio"idului de carbon din organism. $n
plus, la nivelul acestui aparat se percepe mirosul 'partea superioara a cavitatii
nazale) si se realizeaza fonatia * vorbirea * la nivelul laringelui si a corzilor vocale.
Aparatul respirator este alcatuit din
- !aile aeriene = respiratorii prin care aerul patrunde si iese din organism.
- Plamanii = sunt organele la nivelul carora are loc schimbul de gaze.
!aile aeriene se impart in
- !ai aeriene superioare compuse din cavitatea nazala si faringe.
- !ai aeriene inferioare compuse din laringe, trahee, si bronhii.
!avitatea nazala = este primul segment despartit de septul nazal in & cavitati
numite fose. 1osele nazale sunt captusite cu o mucoasa umeda, care are rolul de a
incalzi aerul. #ot aici se gaseste mucusul, cu rol de a retine impuritatile din aer, cu
rol de filtru.
1aringele = este un organ comun pentru calea aeriana si digestiva.
4aringele = este organul vorbirii format din mai multe cartilaje mobile, cel mai
mare fiind asezat in fata ca o proeminenta avand forma unei carti deschise 'marul
lui Adam). $n laringe se gasesc & perechi de cute 'pliuri) numite corzi vocale, cele
situate inferior au rolul in producerea sunetelor. 4a capatul superior al laringelui
e"ista o valva mica, ca o supapa, numita epiglota. Ea impiedica alimentele sa
patrunda in laringe.
#raheea = continua laringele, este situata in fata esofagului. +e ramifica la
partea sa inferioara prin & ramuri numite bronhii principale.
%ronhiile = sunt ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare si fiecare din
ele patrund in cate un plaman.
Plamanii = sunt organe pereche asezati in cutia toracica si cuprind intre ei
inima. !aile aeriene din interiorul plamanilor se ramifica in cai mai inguste care se
termina la capete cu saci mici de aer inconjurati de vase de sange subtiri 'alveole
pulmonare).
0io"idul face schimb cu o"igenul de 13-1: ori pe minut.
-espiratia
11
$nspiratia = aerul patrunde in plamani pe caile respiratorii cu ajutorul
contractiei muschilor cutiei toracice numiti muschi respiratori 'inspiratie).
E"piratia = muschii respiratori se rela"eaza contractandu-se muschii e"piratori
avand ca urmare eliminarea aerului din plamani 'e"piratia).
Aerul este inhalat cand diafragma, un muschi mare care este situat in partea de
jos a cavitatii toracice, se misca in jos si muschii toracici se contracta pentru a
creste capacitatea toracica.
$nspiratia si e"piratia se repeta in ritm de 13-1: intr-un minut, in functie de
nevoile organismului.
!erinte la copii 0atorita structurii anatomice, sugarii si copii au caile
respiratorii mai mici si mai fle"ibile. !aile respiratorii ale copiilor si sugarilor pot fi
mai usor obstruate de obiecte straine, acestia respirand doar pe nas. 0e aceea, daca
nasul sugarilor se obstrueaza, acestia vor da semne de insuficienta respiratorie.
Valori normale ale frecventei respiratorii
Adult 13 * 1: respiratii>minut
!opii &< * /< respiratii>minut
,ou ,ascut 3< * 9< respiratii>minut
Valoarea peste limitele normale se numeste #ahipnee.
Valoarea sub limitele normale se numeste %radipnee.
Polipnee = respiratie accelerata 'peste &7 la adulti).
Apnee = oprirea respiratiei.
0ispnee = respiratie ingreunata, 5sete de aer6.
-espiratia agonala = respiratie rara.
!oncentratia de 2& din aer este de &1;, ,& 'azot) =1;, si 1; alte gaze.
1&
Sistemul Digestiv
Aparatul digestiv este constituit din totalitatea organelor care au ca functii
principale digestia si absorbtia principiilor alimentari si totodata eliminarea
reziduurilor neasimilabile.
Alimentele sunt transformate in particule suficient de mici pentru a putea trece
prin membrana celulelor pentru a furniza elementele nutritive necesare functionarii
organismului.
+istemul digestiv transforma alimentele, le descompune si le pregatesc pentru
absorbtie si transporta reziduurile pentru a fi eliminate.
Principalele organe ale sistemului digestiv sunt lovalizate in abdomen.
#ubul digestiv are apro"imativ 1& metrii lungime.
+istemul digestiv este format din
- !avitatea bucala
- 1aringe
- Esofag
- +tomac
- $ntestin subtire
- $ntestin gros
- -ect
- Anus
!avitatea bucala = este despartita de fosele nazale prin bolta palatina.
!omunica interior cu e"teriorul prin orificiul bucal. !omunica posterior cu
faringele. $n cavitatea bucala se gasesc organe
-
- 4imba, organ musculo-fibros.
- 0intii.
1aringele = este un conduct musculo-fibros situat inaintea coloanei vertebrale
cervicale. -eprezinta locul de incrucisare a cailor respiratorii si digestive.
Esofagul = este un segment tubular lung, de &7-/< centimetrii la adulti.
-ealizeaza legatura dintre faringe si stomac.
+tomacul = este situat in abdomen, segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv.
Are forma ulei litere in forma de 5A6 sau carlig de undita. 4a intrarea in stomac se
gaseste ca o supapa, sfincterul cardial, iar la iesire se alfa sfincterul pilor.
$ntestinul subtire = este segmentul cel mai lung al tubului digestiv 'peste 3
metrii). Este diferentiat in / segmente
1/
- duodenul
- jejunul
- ileonul
$ntestinul gros = este ultimul segment al tubului digestiv. Are o lungime de
apro"imativ 1,= metrii. +e descriu mai multe portiuni
- cecul
- colonul ascendent, trasnvers, descendent si sigmoid.
- rectul, care se deschide prin anus.
Blandele ane"e apartinand sistemului digestiv
- Blande salivare
- 1icatul
- Vezica biliara
- Pancreasul
+ucul pancreatic se varsa prin canalul coledoc in vezica biliara.
Blandele salivare = sunt situate in vecinatatea cavitatii bucale cu care comunica
prin canale e"cretoare.
1icatul = este cea mai mare glanda din corpul uman, avand apro"imativ 17<<
de grame. Este situat in cavitatea abdominala, sub bolta diafragmatica, in loja
hepatica. 1icatul realizeaza mai multe functii digestive incluzand si producerea
bilei. Aceasta este colectata in vezica biliara si deversata in intestinul subtire pentru
a ajuta la digerarea grasimilor.
Pancreasul = este o glanda mi"ta, situata retroperitoreal, inapoia stomacului
avand o pozitie transversala. Pancreasul are mai multe functii digestive, cea mai
cunoscuta dintre acestea este producerea insulinei. Aceasta este un hormon care
permite ca glucoza din sange sa fie folosita de celulele corpului. Ea este folosita in
tratamentul si controlul diabetului zaharat. $nsulina este deversata direct in flu"ul
sangvin si ajuta corpul sa utilizeze glucoza. $ntreruperea producerii de insulina
determina aparitia diabetului. !elulele pancreatice care produc insulina se numesc
celule 4angerhaus.
@d
@ipocondru 0rept
E
Epigastru
@s
@ipocondru +tang
1d
1lancul 0rept
(
(ezogastru
1s
1lancul +tang
1id
1osa $liaca 0reapta
@
@ipogastru
1is
1osa $liaca +tanga
13
Suortul $ital De %a&a (%.#.S.)
+copul %4+ = (entinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate
nepermitand instalarea starii de moarte biologica, pana la sosirea personalului
medical calificat. !u alte cuvinte, -!P de baza este un ansamblu de manevre care
incearca sa mentina perfuzia si o"igenarea organelor vitale 'creier, cord).
-!P = -esuscitarea !ardio-Pulmonara
+uportul vital de baza '%4+) = acest termen include toate elementele de
resuscitare fara echipament efectuate de o singura persoana sau de persoanele care
acorda primul ajutor la o victima aflata in +!- 'stop cardio-respirator).
Aceste elemente includ
- Evaluarea primara
- Asigurarea libertatii cailor aeriene
- Ventilatia artificiala cu aer e"pirat
- (asaj cardiac e"tern.
2biective +a intelegem riscuri, acordarea de prim ajutor si diferente dintre
acordarea de Prim Ajutor in spital si in afara.
-iscurile +alvatorului
- Eliminarea sau minimalizarea riscului
- (anipularea
- Evitarea pericolelor e"terioare - trafic
- electricitate
- gaz
- apa
-iscurile salvatorului la otravire
- Acidul clorhidric, sau hidrogenul sulfurat = +e foloseste masca si se
paraseste urgent zona contaminata.
- +ubstante corozive = se absorb prin piele si tractul respirator
= se folosesc haine protectoare si echipamente speciale
-iscurile salvatorului la infectii
- #uberculoza
- ,u se transmite hepatita % sau !
- ,u au fost raportate cazuri de infectare cu @$V dupa aplicarea manevrelor de
resuscitare.
-iscurile salvatorului * Precautii in tratarea infectiilor
- folosirea mastilor si protejarea ochilor
17
- recipiente speciale pentru materiale intepatoare
- masca pentru fata cu valve unidirectionale
- manechine * spalare repetata.
Evaluare
1) * +e va evalua si se va asigura salvatorul si victima 'siguranta salvatorului).
&) * +tabilirea nivenului de constienta.
- Verbal
- #actil
- 0ureros.
-eactioneaza victimaC 0AD
- cautarea leziunilor
- stabilirea diagnosticului
- acordarea primului ajutor
-eactioneaza victimaC ,.D
- strigati dupa ajutor '11&)
- asezati victima in decubit dorsal
- eliberati caile aeriene
- verificati respiratia
Eliberarea cailor aeriene
- @ipere"tensia capului si ridicarea mandibulei.
- 0aca se suspicioneaza leziune de coloana vertebrala cervicala se face
sublu"atia mandibulei.
Verificarea respiratiei
- priviti e"pansiunile toracelui
- ascultati sunetul respiratiei
- simtiti pe obraz aerul e"pirat
- toate acestea nu trebuie sa dureze mai mult de 1< secunde, dupa care hotarati
daca pacientul respira sau nu.
-espira victimaC 0AD
- daca situatia permite, asezati victima in pozitia laterala de siguranta
- sunati dupa ajutor '11&)
- reevaluati periodic starea pacientului
Pozitia laterala de siguranta
19
1) * (ana dinspre salvator se aseaza in sus, la un unghi de ?< de grade cu
trunchiul si bratul.
&) * (ana opusa salvatorului se aseaza pe obrazul victimei.
/) * +e va mentine mana opusa salvatorului prin asezarea mainii pe umarul
victimei si mentinerea bratului cu antebratul salvatorului. !u cealalta mana
se ridica genunchiul victimei, pastrand talpa in contact cu solul si se trage
inspre salvator, dupa care se aseaza coapsa sa fie intr-un unghi drept cu
trunchiul, si se face o usoara e"tensie a capului si se aseaza mana sub capul
victimei pentru a drena eventualele vomismente.
-espira victimaC ,.D
- +olicitati ajutor calificat '11&)
- Aplicati podul palmei la jumatatea distantei dintre manubriu si apendicele
"ifoid.
- Efectuati /< de compresiuni toracice la o adancime de 3-7 centimetrii cu o
frecventa de 1<< de compresiuni pe minut, dupa care administrati &
ventilatii.
- Pansati nasul victimei
- #ineti-i barbia ridicata
- $nspirati adanc si incercati sa aplicati cat mai etans buzele de cele ale
victimei.
- E"pirati continuu in gura victimei & secunde.
- Verificati daca i se ridica pieptul.
- Pastrati-i barbia ridicata.
- Verificati miscarile toracelui.
Ventilatia gura-la-nas
- 0aca ventilatia gura la gura este dificila.
- 0aca gura este serios lezata.
- Victima este salvata de la inec.
- -esuscitarea este facuta de un copil.
- (otive estetice.
-aport compresiuni toracice > frecventa respiratiei
- /< compresiuni * & ventilatii
- adancime = 3-7 centimetrii
- frecventa = 1<< compresiuni > minut
-eevaluarea victimei
1=
- -esuscitarea de baza va fi intrerupta pentru reevaluarea victimei numai daca
aceasta va prezenta respiratii normale.
-esuscitarea numai prin compresiuni toracice
- !and salvatorul nu doreste sau este in imposibilitatea de a administra
ventilatii gura la gura.
- !ompresiunile vor fi aplicate fara intrerupere cu o frecventa de 1<<>minut.
- -esuscitarea de baza va fi intrerupta pentru reevaluarea victimei numai daca
aceasta va prezenta respiratii normale.
+e continua resuscitarea pana
- +oseste ajutor calificat si preia manevrele de resuscitare.
- Victima are semne vitale.
- +alvatorul se epuizeaza.
!uratarea digitala a cavitatii bucale = se va efectua numai pentru indepartarea
corpilor straini vizibili.
1:
De&obstructia "ailor Aeriene
$mportanta managementului cailor aeriene
- 2bstructia cailor aeriene este cel mai rapid ucigas al pacientului.
- (anagementul cailor aeriene este intotdeauna primul pas in asistenta
pacientului.
#ipuri de obstructie
- 2bstructia partiala, medie.
- 2bstructia completa, severa.
0aca victima este constienta, va indica acest lucru prin semnul universal de
detresa respiratorie, prin prinderea gatului cu o mana sau cu ambele maini.
2bstructia medie, partiala, incompleta, pacientul poate fi
- !onstient, tuseste eficient, si prezinta respiratie suieratoare intre accesele de
tuse.
- Victima va fi incurajata sa tuseasca.
- Victima va fi monitorizata in permanenta, pentru ca obstructia partiala,
medie, poate deveni obstructie totala, severa, in orice moment.
2bstructia severa, totala, completa
- Efectuati 7 lovituri interscapulare.
- +e va verifica obtinerea dezobstructiei dupa fiecare lovitura.
- 0aca nu s-a obtinut dezobstructia prin lovituri interscapulare vor fi efectuate
7 compresiuni abdominale.
- +e va verifica obtinerea dezobstructiei dupa fiecare lovitura.
- 0aca nu s-a obtinut dezobstructia prin lovituri interscapulare se vor efectua 7
compresiuni abdominale.
!uratarea digitala a cavitatii bucale
- +e va efectua numai pentru indepartarea corpilor straini, vizibili.
- 0aca victima devine inconstienta - intindeti-o pe pamant.
- sunati dupa ajutor '11&)
- incepeti manevrele de -!P '/<&)
1?
0ezobstructia cailor aeriene la copii constienti
- 2bstructia medie, partiala, incompleta 'ca si la adulti).
0ezobstructia cailor aeriene la ,ou-,ascuti
- Pentru dezobstructia cailor aeriene a ,ou-,ascutului inconstient vom folosi
alternativ loviturile interscapulare cu compresiunile la nivelul toracelui.
- Eliberati caile aeriene si verificati respiratiile. !onstatati ine"istenta
respiratiilor.
- 4uati ,ou-,ascutul pe unul din antebratele dvs. !u ajutorul celuilalt
antebrat asezati nou-nascutul cu fata in jos, cu capul mai jos decat restul
trunchiului. 0egetele aratator si mijlociu vor sprijini pometii obrajilor.
- !u podul palmei libere aplicati 7 lovituri intre omoplati. 'interscapulare)
- +ustineti capul victimei si intoarceti-l cu fata in sus prin prinderea ei intre
antebratele dvs, ca pe un sandEich. 0in nou, suntem atenti sa avem capul
victimei mai jos decat restul trunchiului.
- Efectuati 7 compresiuni toracice, la fel ca pentru masajul cardiac.
- -epetati secventele loviturilor interscapulare cu cele ale compresiunilor
toracice pana cand reusiti eliberarea cailor aeriene sau ,ou-,ascutul devine
inconstient.
- Verificati daca puteti observa corpul strain in cavitatea bucala a nou-
nascutului pentru a-l indeparta folosind o pensa, niciodata degetele pentru ca
puteti reintroduce corpul strain.
- -epetati secventele loviturilor interscapulare cu cele ale compresiunilor
toracice pana cand reusiti eliberarea caii aeriene.
-!P * !opii si nou nascuti
- :<; din stopurile cardiace la copii apar din cauza insuficientei respiratorii.
- Pronosticul imbunatatit in mod semnificativ daca se resusciteaza copilul
precoce, rezolvand problema respiratorie.
- $n cazul copiilor - siguranta salvatorului si a victimei.
- stabilirea nivelului de constienta prin cei trei stimuli
verbal, tactil si dureros.
Victima reactioneazaC 0AD
- 4asam copilul in pozitia gasita, iar nou nascutul va fi tinut in brate.
- Evaluati si cautati eventualele leziuni.
- Acordarea primului ajutor.
&<
- -eevaluarea periodica.
Victima reactioneazaC ,.D
- +trigati dupa ajutor '11&).
- Eliberati caile aeriene.
- Verificati respiratia.
Eliberarea cailor aeriene
- .tilizarea unui cearceaf sau a unei paturi sub cap si gat, in vederea alinierii
cailor aeriene.
- Pozitia capului in hipere"tensie.
- -idicarea barbiei.
Verificarea respiratiei
- Priviti e"pansiunile toracelui. FFF
- Ascultati sunetul respiratiei. FFF ,u mai mult de 1< secunde.
- +imtire pe obraz a suflului. FFF
1recventele respiratorii normale
G ,ou-,ascut 3< * 9< respiratii>minut.
G 4a 1 an &3 respiratii>minut.
G Adolescent 1: respiratii>minut.
1recventa mai mare de 9< pe minut, este anormala.
-espiratiile lente, sau neregulate pot indica posibilitatea unei deteriorari
iminente.
-espira copilulC 0AD
- 0aca situatia permite, asezati victima intr-o pozitie laterala de siguranta.
- -eevaluati periodic starea pacientului.
-espira copilulC ,.D
- $ncepeti manevrele de resuscitare /<&1<<, de &-/ centimetrii.
-espiratia gura la gura la copii
- (entineti deschise caile aeriene.
- +e preseaza cu & degete narile victimei.
- +alvatorul va trage aer in piept, aseaza etans gura lui asupra gurii victimei,
va efectua insuflatia timp de 1-1,7 secunde, un volum de aer suficient pentru
a ridica toracele.
&1
Verificarea pulsului la copii
- !autati semnele unei circulatii, cum ar fi miscari ale copilului, tuse,
respiratie.
- Verificarea pulsului se face la nivelul arterei carotide la copii de peste un an.
- +a nu dureze mai mult de 1< secunde.
- 0aca nu sunt semne de circulatie, incepeti compresiunile toracice.
- Alternati ventilatiile cu compresiunile toracice.
- -aportul este de /<&
- Plasati podul palmei la jumatatea distantei dintre manubriu si apendicele
"ifoid.
- $nfundati sternul la o adancime de apro"imativ &-/ centimetrii.
- Efectuati /< de compresiuni cu o frecventa de minim 1<<>minut.
- Apoi administrati & ventilatii artificiale.
-espira ,ou-,ascutulC 0AD
- #ineti nou nascutul in brate si reevaluati periodic starea ,ou-nascutului.
-espira ,ou-,ascutulC ,.D
- Efectuati 7 respiratii gura la gura si nas, tinand nou nascutul pe brate sau
asezat pe masa.
-espiratia gura la gura si nas la nou-nascut
- (entineti deschise caile aeriene.
- !antitatea de aer din gura salvatorului este suficienta pentru a efectua
ventilatia nou-nascutului 'puf).
- +alvatorul aseaza etans gura lui asupra gurii si nasul nou-nascutului.
- Efectueaza insuflatia 'puf) timp de 1-1,7 secunde, un volum de aer suficient
pentru a ridica toracele.
- +e asteapta revenirea toracelui 'e"pirarea).
- +e e"ecuta apoi urmatoarele insuflatii dupa aceeasi tehnica.
Verificarea pulsului la ,ou-,ascuti
- !autati semnele unei circulatii, cum ar fi miscari, tuse, respiratii.
- Verificarea pulsului se face la nivelul arterei brahiale.
- Verificarea sa nu dureze mai mult de 1< secunde.
&&
!ompresiunile toracice la ,ou-,ascut
- 4uati linia imaginara dintre mameloane, asezam un deget pe linia imaginara,
iar celelalte & inspre apendicele "ifoid. -idicam degetul de pe linia
imaginara si cu cele & degete vom efectua infundarea sternului 1,7
centimetrii, efectuand / compresiuni cu o frecventa de 11<-1&< pe minut,
urmate de o ventilatie 'puf) si se continua cu cele / compresiuni si o
ventilatie 'ciclu repetitiv).
- 0aca sunt & sau mai multi salvatori, poate fi folosita tehnica prin care
salvatorul cuprinde toracele nou-nascutului cu mainile astfel incat ambele
police sa fie pozitionate pe stern.
!ompresiunile toracice
- +e vor initia, daca frecventa cardiaca este mai mica de 9< pe minut.
- ?< pe minut, cu raportul /1
(anagementul cailor aeriene
- -ecunoasterea obstructiei de cai aeriene.
- (anagementul de baza si avansat al cailor aeriene
- (anevre de deschidere a cailor aeriene.
- Adjuvantii cailor aeriene.
- Ventilatia eficace.
2bstructia cailor aeriene este cel mai rapid ucigas al pacientului.
(anagementu cailor aeriene este intotdeauna primul pas in asistenta pacientului
traumatizat.
!auze comune ale obstructiei cailor aeriene
- Pozitia capului * fle"ie.
- +ange
- Vomismente
- !orpi straini
- !ompresie e"trinseca
- @ematoane ale gatului.
- Abscese ale gatului.
- Edem 'umflarea) al peretilor cailor aeriene.
+emnele obstructiei cailor aeriene
- +tarea de inconstienta.
- $mposibilitatea de a vorbi.
&/
- 1lu" prin caile aeriene * scazut sau ine"istent.
- !ianoza * sau coloratie gri a tegumentului.
- -espiratie zgomotoasa.
Precautii in managementul cailor aeriene
- 0aca se suspecteaza o leziune de coloana vertebrala cervicala * se va asigura
imobilizarea gatului in timpul manevrelor de deschidere a cailor aeriene.
(anevre de deschidere a cailor aeriene
- @ipere"tensia capului si ridicarea mandibulei.
,u se va efectua in caz de suspiciune de leziune de coloana vertebrala
cervicala.
- +ublu"atia mandibulei.
- Aspiratia orofaringelui si a nazofaringelui.
- $ndepartarea corpilor straini.
- $ntotdeauna se va administra o"igen in paralel cu manevrele de management
al cailor aeriene.
Verificarea cavitatii bucale de
- +ecretii, varsaturi, mucus, sange.
- !orpi straini 'bomboane, alimente)
- 0inti, proteze.
0aca cavitatea bucala este curata, o asiguram cu o cale nazofaringiana sau
orofaringiana.
!uratarea cavitatii bucale
+e pot utiliza - !omprese infasurate in jurul degetului
- Aspirator
- Pozitia laterala de siguranta ca mijloc de prevenire a
obstructiei cailor aeriene.
$n cazul pacientului traumatizat, curatarea cu manusi si tifon se va efectua in
decubit lateral, cu capul intr-o pozitie neutra.
+tergerea cavitatii bucale este de multe ori ineficienta, de aceea vom folosi
aspiratoare de secretii.
Aspiratoarele - (anuale.
- (ecanice 'electrice).
4a aspiratoarele electrice, se pot utiliza
- +onda HanIauer, rigide, pentru aspirarea cailor aeriene superioare.
&3
- +onda moale, fle"ibila, pentru aspirarea cailor aeriene inferioare 'tubul
Jendel).
$nainte de utilizarea acestor aspiratoare se curata in prealabil cavitatea bucala de
resturi alimentare, corpi straini mai mari.
Aspiratia - 4a adulti = 17 secunde.
- 4a copii = 1< secunde.
- 4a nou-nascuti = 7 secunde.
(entinerea cailor aeriene
- 0aca victima nu este capabila de a-si mentine caile aeriene deschise, o vom
face noi manual prin - @ipere"tensia capului si ridicarea barbiei.
- +ublu"atia mandibulei.
- 4a pacientii inconstienti care respira adecvat, mentinerea cailor aeriene poate
fi realizata prin pozitia laterala de siguranta.
- $n plus, putem asigura o cale orofaringiana sau nazofaringiana.
Adjuvantii simplii ai cailor aeriene
!alea orofaringiana
!alea nazofaringiana
- !alea orofaringiana = nu va fi utilizata la pacientii constienti 'poate
determina aparitia varsaturilor.
- !alea nazofaringiana = nu va fi utilizata in cazul fracturilor medio-faciale.
!alea orofaringiana = Pipa Buedel si Pipa %ergman.
- Are & scopuri primare- mentine libera calea aeriana odata ce am asigurat-o
manual.
- poate fi o cale de a aspira cavitatea bucala a
pacientului.
- Este utilizata la pacientii aflati in stop respirator si a celor inconstienti.
- Pot fi folosite si cu masca de ventilatie.
!alea orofaringiana * sunt de doua feluri
- Pipa Buedel = cu orificiu la ambele capete.
- Pipa %ergman = cu sant de-a lungul pipei.
$nainte de utilizare alegem marimea potrivita
- distanta de la lobul urechii la comisura bucala.
$ntroducerea pipei Buedel in cavitatea bucala se face tinand pipa cu
concavitatea in sus. !and varful pipei atinge bolta palatina 'cerul gurii), se roteste
&7
1:< de grade si se continua inaintarea pana ce capatul e"tern ajunge la nivelul
arcadelor dentare.
!alea nazofaringiana
- Poate fi utilizata la pacienti constienti si inconstienti.
- Este mai bine tolerata.
- 0ezavantajul consta in imposibilitatea de a aspira victima daca diametrul caii
este prea mic.
- +e da cu lubrefiant inainte de introducere pentru a fi introdusa mai usor si
pentru a diminua eventualele traume.
- +e alege marimea potrivita, distanta de la lobul urechii la varful nasului.
- +e introduce in nara mai mare urmand curbura fiziologica a cavitatii nazale.
+e introduce pana la capatul mai larg al caii. 0aca simtim o rezistenta, calea
se va indeparta si se va incerca in nara opusa.
+emnele unei respiratii adecvate
- (iscarile toracice, sunetul scos si aerul simtit.
+emnele unei respiratii inadecvate
- -espiratie zgomotoasa, Jheezing, etc. Pot insemna o obstructie sau
constrictie la nivelul tractului respirator.
- Polipneea si dispneea pot fi una din semnele unei o"igenari ineficiente.
- Pacientul poate fi palid, chiar cianotic, mai ales in jurul buzelor si a patului
unghial.
+topul respirator poate fi caracterizat prin
- 4ipsa miscarilor cutiei toracice.
- 1ara sunete scoase, datorita respiratiei.
- ,u mai simtim aerul e"pirat pe fata.
4a pacientul aflat in hipotermie severa, respiratiile sunt atat de rare, incat
pacientul pare decedat.
-espiratia prin masca cu valva unidirectionala
- Permite imbogatirea in o"igen a aerului insuflat.
- !auze estetice.
- +cade potentialul aparitiei infectiilor.
%atista faciala
&9
- Este confectionata intr-un materia plastic si contine un filtru de protectie
bidirectional.
- Previne contactul direct cu pacientul.
Ventilatia cu balon si masca
- %aloanele vor fi folosite numai de persoane care au fost instruite in prealabil.
- %aloanele nu vor fi utilizate cu suplimentare de o"igen in locurile in care
fumatul este permis sau in apropierea focului, flacarilor, uleiurilor,
lubrifiantilor.
- %aloanele nu vor fi utilizate in atmosfera to"ica.
Ventilatia cu balon si masca cu aer ambiant
- Ventilatia cu balon fara suplimentare de o"igen este posibila si este de
preferat ventilatie cu aer e"pirat, datorita concentratiei superioare de o"igen
'&1; fara de 19-1:;).
Ventilatia cu o"igen pe masca si balon
- %alonul cu ventilatie asigura o concentratie de 9<;
- Ventilatia cu masca, balon, rezervor si sursa de o"igen asigura o concentratie
de ?<-1<<;.
Pentru a asigura o ventilatie adecvata este recomandata in paralel si fi"area unei
cai orofaringiene sau nazofaringiene.
Ventilatia cu balon poate fi realizata de un singur salvator sau de & salvatori.
&=
O'igenoteraia
2"igenoterapia este indicata in toate situatiile cand suspicionam e"istenta
hipo"iei.
@ipo"ia se suspicioneaza in urmatoarele situatii clinice
- 0iverse afectiuni pulmonare bronhopneumonia obstructiva cronica '%P2!),
astmul bronsic 'A%), pneumoniile.
- Afectiuni cardiace.
- +ocurile de diverse etiologii.
- Afectiuni cerebro-vasculare 'AV!).
- Arsuri.
- @emoragii.
- 0iverse traumatisme.
- Altitudini mari, de asemenea cauzeaza hipo"ia.
2"igenul poate fi administrat din tuburile portabile sau 5de la perete6, cand
e"ista un rezervor central F %arbotor pentru o"igen.
(etode de administrare a o"igenului.
+unt numeroase metode de administrare a o"igenului unui pacient. Alegerea
uneia sau alteia dintre variante depinde de concentratia de o"igen necesara si
toleranta pacientului. $ndiferent de metoda aleasa, aceasta va fi e"plicata
pacientului.
1) * +onda ,azala = este bine tolerata de majoritatea pacientilor, si poate fi
folosita in toate situatiile cu e"ceptia cazurilor cand avem obstructie la
nivelul narilor pacientului. Asigura o o"igenare de pana la 33; atunci
cand volumul de o"igen administrat este de ma"im 9 litrii intr-un minut.
Prezinta doi dintisori, care se introduc in narile pacientului si o bucla,
care permite fi"area si mentinerea sondei pe fata. Permite pacientului sa
manance si sa bea in timpul folosirii.
&) * (asca simpla de o"igen = Este indicata folosirea mastii simple,
faciale, cand se recomanda administrarea unei concentratii mai crescute
de o"igen. Asigura o concentratie de apro"imativ 9<; o"igen, la un
volum de =-: litrii intr-un minut.
/) * (asca tip venturi = Asigura o o"igenare cu flu" inalt si o concentratie
bine determinata de o"igen cuprinsa intre &3-7<;.
&:
3) * (asca de o"igen cu rezervor = Asigura o concentratie de ?<-1<<; de
o"igen.
7) * (asca de o"igen cu nebulizare = ,u este folosita in mod curent pentru
administrare de o"igen, in schimb are un rol important la pacientii cu
diferite probleme respiratorii cand este necesara administrarea
diferitelor droguri, sub forma de aerosol.
2"igenoterapia = este o metoda terapeutica temporara destinata ameliorarii si
corectarii hipo"iei. !oncentratia de o"igen in aerul inspirat trebuie sa fie in functie
de profunzimea hipo"iei. Bradul de hipo"ie si evolutia ei sub o"igenoterapie trebuie
sa fie evaluate prin monitorizarea cu pulso"imetrul.
+aturatia de o"igen din sange se noteaza cu +p2&.
,u se administreaza o"igen in cazul into"icatiilor cu paraKuat.
De(ibrilarea
0efibrilarea = incetarea fibrilatiei sau oprirea fibrilatiei ventriculare '1.V.), sau
a tahicardiei ventriculare '#.V.), la 7 secunde de la aplicarea socului.
!ontrolul preluat de catre pacemaIer-ul natural.
+uccesul depinde de transmiterea curentului la miocard.
.nda electrica depinde de
- Pozitia electrozilor.
- $mpedanta transtoracica.
- Energia transmisa.
- 0imensiunile trupului victimei.
0efibrilatoarele
!omponente
- +ursa de energie.
- !ondensator.
- Electrozi.
(odele
- (anuale.
- +emiautomate si automate.
- !u unda monofazica sau bifazica.
&?
0efibrilatoarele bifazice
- ,ecesita mai putina energie pentru defibrilare.
- Au condensatoare si baterii mai mici.
- +unt mai usoare si mai comod de transportat.
+ocurile bifazice mai mici de &<< de Aouli au o rata mai mare de succes in
conversia 1V>#V decat socurile monofazice cu /<< Aouli.
Personalul cu sarcina de a practica -!P trebuie instruit, echipat si autorizat sa
efectueze defibrilarea. $ntervalul dintre colaps si aplicarea socului trebuie sa fie mai
mic de / minute in toate sectoarele spitalului.
0efibrilatoarele semiautomate e"terne
- Analizeaza ritmul cardiac.
- Pregatesc aplicarea socului.
- Au specificitate pentru recunoasterea ritmului ce se preteaza pentru
defibrilare, de pana la 1<<;.
Avantaje
- ,ecesita mai putina pregatire.
- ,u este necesara interpretarea E!B 'Electro!ardioBrama).
- !onvenabile pentru defibrilarea de prim ajutor.
- Programe de defibrilare pentru public.
0efibrilarea semiautomata e"terna
- +e aplica electrozii adezivi.
- +e urmaresc instructiunile audio-video.
- +e face analiza E!B automata.
- +e incarca automat daca ritmul cardiac se preteaza la defibrilare.
- L>* trecere pe modul manual.
0efibrilarea manuala
$mplica din partea operatorului
- $dentificarea ritmului cardiac 'interpretarea E!B).
- Alegerea energiei, incarcarea aparatului si aplicarea socului.
- Poate fi folosita pentru cardioversia sincrona.
(asuri de siguranta
- ,u tineti niciodata ambele padele in aceeasi mana.
- $ncarcati padelele numai dupa aplicarea lor pe toracele victimei.
- +tergeti toate urmele de lichide de pe toracele pacientului.
- $ndepartati sursele de o"igen din zona defibrilarii.
/<
- Atentie la mediul in care defibrilam. ,u defibrilam in ploaie sau mediu
umed. +e sterg toate urmele de lichid de pe toracele pacientului.
- 2peratorul si personalul trebuie sa fie perfect izolati de pacient. ,u este
permis contactul cu pacientul in timpul defibrilatii
- direct 'atingand pacientul).
- indirect 'prin suprafete metalice, targa, sau linie de perfuzie).
,u vom aseza padelele defibrilatorului semiautomat peste un defibrilator
implantat. $n cazul pacemaIer-ului implantat electrozii defibrilatorului vor fi asezati
la o distanta minima de 1&,7 centimetrii. $n cazul in care pacientul are atasat pe
torace medicatia transcutanata in zona in care ar trebui sa fi"am electrozii
defibrilatorului, aceasta va fi indepartata.
Primul, precum si urmatoarele socuri monofazice vor fi de pana la /9< Aouli. +e
creste treptat pana la /9< Aouli.
$n cazul defibrilatoarelor bifazice, primul soc va fi de 17< * &<< Aouli, in
functie de aparat, dar la aparatele monofazice - cu energii de &7< Aouli, crescand
pana la /9< Aouli. +ocul va fi urmat imediat de -!P '/<&) timp de & minute, fara a
evalua ritmul sau pulsul central.
0aca defibrilarea restabileste circulatia pacientului si 1V>#V apare din nou,
incepeti cu energia care a avut succes anterior sau mai ridicata. Evaluarea ritmului
se va efectua rapid dupa fiecare & minute de -!P apasand butonul 5Analiza6.
4a copii mai mici de : ani sau sub &7 de Ig, vor fi utilizate defibrilatoare
semiautomate prevazute cu modificari tehnice necesare scaderii energiei eliberate.
4a copii mai mari de : ani, sau peste &7 de Ig, vor fi utilizate defibrilatoarele
semiautomate uzuale.
.tilizarea defibrilatorului semiautomat
1) Porniti defibrilatorul.
&) Aplicati si pozitionati electrozii anterior.
/) ,u atingeti pacientul si analizati ritmul.
3) Asigurati-va si administrati soc daca este indicat.
7) $ncepeti -!P si analizati la & minute.
-ezumat 0efibrilarea este singura metoda eficienta de restabilire a debitului
cardiac la un pacient cu 1V sau #V, fara puls. 0efibrilarea trebuie efectuata prompt
si eficient, in conditii de siguranta. ,oile tehnologii au imbunatatit performantele
aparatelor si au simplificat folosirea lor.
/1
Situatii seciale in resuscitare
2biective
- +a intelegem cum trebuie modificate tehnicile de resuscitare in cazul in care
aceasta se desfasoara in situatii speciale de - @ipotermie
- $mersie si submersie
- $nto"icatii
- +arcina
- Electrocutare
- Anafila"ia
- Astm acut grav
- #rauma
!ircumstante speciale
- !auze obisnuite ale stopului cardio-respirator la tineri.
- +topul cardiac este adesea prevenibil.
- Anumiti pacienti necesita resuscitare prelungita.
@ipotermia = temperatura centrala mai mica de /7 de grade !elsius
'termometru cu valori scazute de citire a temperaturii). #emperatura se masoara
intraletal, intravaginal, esofagian.
@ipotermia - usoara = /&-/7 grade !elsius.
- medie = /<-/& grade !elsius.
- severa = mai mica de /< grade !elsius.
!auzele hipotermiei
- $mersia
- Varstele e"treme
- 4eziuni 'boli)
- (edicamente > Alcool
!aracteristicile clinice ale hipotermiei
- Pulsul = lent, neregulat, filiform sau nemasurabil
- Pupilele = dilatate
- +tatus mental alterat, coma
Atentie !aracteristicile clinice ale hipotermiei pot mima moartea.
Efect de protectie cerebrala.
Pacientul nu este declarat mort pana cand nu este cald si mort. * cu e"ceptia
cazurilor in care - e"ista leziuni letale evidente, incompatibile cu viata.
- corpul este atat de inghetat incat resuscitarea este imposibila.
/&
!aile aeriene si respiratorii
- 2"igenul in concentratie mare, umidificat si incalzit la 3<-39 grade !elsius.
- $n timpul ventilatiei urmariti ridicarea toracelui.
- Verificati circulatia
Atentie la bradicardia e"trema.
-igiditate toracica crescuta.
0efibrilarea poate esua daca temperatura centrala nu este mai mare de /< de
grade !elsius.
Alte tipuri de aritmii se amelioreaza spontan, concomitent cu cresterea
temperaturii.
Eficacitatea medicamentelor este redusa la o temperatura sub /< de grade
!elsius.
%radicardia poate sa fie fiziologica in hipotermiile severe.
$ncalzirea pacientului
- +coateti pacientul din mediul rece.
- (obilizarea poate precipita aparitia aritmiilor.
- Preveniti pierderea ulterioara de caldura.
- #ransportati rapid pacientul la spital.
- $ndepartati hainele reci * ude.
$ncalzirea activa e"terna
- Paturi cu aer cald, sticle cu apa calda.
- !amera incalzita, folie aluminizanta, paturi.
$ncalzirea activa interna
- !irculatie e"tracorporeala.
- Ventilatie cu 2&, incalzit si umidificat.
- 1luide calde $.V. la 3< grade !elsius '$.V. = $ntra Venos)
- 4avaj gastric, peritoneal, pleural si al vezicii urinare cu lichide calde.
- @emofiltrare continua veno-venoasa.
0e retinut @ipotermicul nu este declarat decedat pana nu este reincalzit.
-eincalzirea se face lent, 1 grad pe ora. @ipotermicul este foarte sensibil, deci il
manipulam cu mare atentie.
$mersia si submersia
$mersia = capul deasupra apei, corpul sub apa.
- Poate sa duca la hipotermie sau instabilitate cardio-vasculara.
//
+ubmersia = capul si corpul sub apa.
- 0uce la asfi"ie, hipo"ie, stop cardiac secundar.
0ecizia de resuscitare
- -evenirea completa este posibila chiar si dupa o imersie prelungita.
- -isc crescut de hipotermie daca temperatura apei este mai mica de &7 de
grade !elsius.
- +ubmersie datorata unei crize epileptice sau a consumului de alcool.
+alvarea din apa
- (inimalizarea riscului salvatorului.
- +uspicionati lezarea coloanei vertebrale.
- (entinerea pacientului in pozitie orizontala.
!aile aeriene si respiratia
Precautii - Administrati o"igen 1<<;.
- Posibila leziune a coloanei vertebrale.
- ,u incercati sa 5drenati plamanii6.
- Voma este un fenomen frecvent.
Ventilatia trebuie inceputa cat mai rapid posibil, in conditii de siguranta pentru
salvator.
!irculatia
- Atentie la bradicardia e"trema.
- ,u are importanta daca fenomenul s-a petrecut in apa dulce sau sarata.
$necatii se interneaza in mod obligatoriu.
!riterii de e"ternare
- 0aca pacientul nu a suferit un stop cardiac puteti e"terna pacientul dupa 9 ore.
Into'icatiile:
.na dintre principalele cauze ale deceselor la persoanele sub 3< de ani.
!el mai frecvent sunt into"icatiile voluntare cu agenti medicamentosi sau
droguri.
Accidentele industriale industriale sau e"puneri pe timp de razboi
- !ontaminare cu substante chimice
- -adiatiile
/3
-esuscitarea - caile aeriene
- +tarea de constienta este alterata de obicei in caz de
- 2bstructie a cailor respiratorii.
- +top respirator.
Evitati respiratia gura la gura in cazul into"icatiilor cu
- !ianuri
- @idrogen sulfurat.
- +ubstante corozive.
- +ubstante organofosforice.
-espiratia
- 2"igen in concentratie mare 'cu e"ceptia paraKuat-ului).
- Protejarea cailor aeriene, asigurarea mentinerii lor deschise.
@alena = miros al respiratiei specific.
!irculatia
- Puls modificat
- @ipotensiunea indusa de medicamente este frecventa.
- 4ipsa pulsului.
(asuri terapeutice specifice into"icatiilor
- 4imitarea absorbtiei substantelor to"ice ingerate
- 4avaj gastric mai mica de o ora 'spalatura gastrica).
- $rigatie intestinala.
- Administrare de carbune activ.
- !resterea eliminarii
- @emodializa
- @emoperfuzie
- Antidoturi specifice.
$nformatii despre substante to"ice = serviciul national de informare despre
substante to"ice <&97.&1<.11<.
Antidoturi specifice
- Paracetamol = ,-acetilcisteina
- 2rganofosforice = Atropina
- !ianuri = ,itrit de sodiu
= #iosulfat de sodiu
= !obalt E0#A
- 0igo"in = Anticorpi 1ab
/7
- 2pioide = ,alo"ona.
$nto"icatiile cu mono"id de carbon = gaz incolor, inodor, fara gust. 0e obicei
este o into"icatie accidentala si colectiva.
(anifestari clinice = astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea
constientei, aspect visiniu al pielii.
!onduita de urmat = siguranta salvatorului. ,u este permisa intrarea in zona cu
emanari de gaze fara echipament de protectie. $n toate cazurile, pacientul trebuie
scos imediat din mediul to"ic, transportat cat mai rapid la o unitate spitaliceasca.
0aca este posibil, administram o"igen cat mai precoce in concentratii mari.
$nto"icatii cu substante organofosforice = +iguranta salvatorului, foarte
important de realizat deoarece aceasta substanta se absoarbe pe toate caile.
$nto"icatiile cu fum de incendiu
(anifestari clinice = cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de
funingine la nivelul orificiilor nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce
ragusita. Este frecvent asociat cu arsuri.
!onduita de urmat = se scoate victima din mediul to"ic. #ransportul cat mai
urgent la spital cu administrare de o"igen precoce, in concentratii crescute. Pacientii
inconstienti se transporta in pozitia laterala de siguranta.
$nto"icatii cu ciuperci = apare frecvent in mod accidental.
(anifestari clinice = colici abdominale, greturi, varsaturi, stare generala
alterata. +emne ale into"icatiilor pot aparea si dupa =& de ore de la ingerare
'ingestie).
!onduita de urmat = prezentare cat mai rapid la medic. !u cat se intarzie
inceperea tratamentului adecvat situatiei, cu atat urmarile pot fi mai grave. +e
tenteaza provocarea de varsaturi, se administreaza substante purgative 'sare amara).
$nto"icatii cu substante caustice
(anifestari clinice = senzatie de arsura a mucoasei bucale, dureri la inghitire
'disfagie), varsaturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri
retrosternale.
!onduita de urmat = se evita contactul direct dintre gura salvatorului si gura
pacientului. +e poate folosi o bucata de tifon sau batista salvatorului. Este interzisa
provocarea de varsaturi si neutralizarea substantei corozive. E"emplu in cazut
into"icatiilor cu acizi nu se administreaza lapte sau uleiuri.
/9
-ezumat
#ratamentul prompt si corect poate preveni stopul cardiac.
#ehnici modificate de suport avansat al vietii pentru tratamentul stopului
cardiac survenit in circumstante speciale.
Resuscitarea gravidei:
+arcina. !auzele stopului cardiac la gravide
- @emoragie
- Embolie pulmonara
- Embolie cu lichid amniotic.
- 0esprinderea de placenta.
- Eclamsie
- $nto"icatie medicamentuoasa.
-esuscitarea in sarcina
- Este nevoie de & persoane.
- $mplicarea precoce a unui obstetrician si a unui neotatolog.
!aile aeriene
- -isc crescut de regurgitare 'risc de a voma)
- Presiune cricoidiana.
- Asigurarea precoce si mentinerea deschise a cailor aeriene.
-espiratia - 0ificila din cauza
- Ascensionarii diafragmului si limitarii miscarilor lui.
- Poate fi necesara o presiune mare de insuflatie.
!irculatia
- $n decubit dorsal, compresie pe vena cava inferioara.
- Bravida va fi resuscitata in semidecubit lateral stang.
- 0eplasarea uterului semidecubit lateral stang.
- -efacerea.
!ezariana de urgenta
- $n al /-lea trimestru de sarcina, daca resuscitarea nu are succes, in primele 7
minute.
4a o varsta gestationala de &<-&/ de saptamani, cezariana se efectueaza in
scopul resuscitarii mamei. 4a o varsta gestatiolana mai mare de &3-&7 de saptamani,
cezariana se efectueaza in scopul resuscitarii atat a mamei, cat si a fatului.
/=
Electrocutarea
Electricitatea 'curent alternativ)
- !asnica
- $ndustriala
1ulgerarea 'curent continuu)
#ensiunea arde, intensitatea omoara.
1actorii care influenteaza severitatea
- #ipul de curent si traseul acestuia prin corp
- Alternativ 'A!) = mai frecvent 1.V.
- !ontinuu '0!) = mai frecvent asistola.
- #ensiunea curentului.
- $ntensitatea curentului eliberat.
- -ezistenta la curent electric.
- Mona si durata contactului.
1ulgerarea = 0epolarizarea miocardului * asistolie sau 1V.
= Paralizia muschilor respiratori poate provoca stop respirator.
= 4eziuni neurologice e"tinse.
+iguranta salvatorului
- $ntrerupeti sursa de curent electric.
- !urentul de inalta tensiune poate
- +a produca arc electric.
- +a se raspandeasca prin sol.
-esuscitarea
- %4+ si A4+ precoce.
- $ntubatie precoce daca fata>gatul prezinta arsuri.
- Paralizia musculara poate persista /< de minute dupa socurile cu voltaj
ridicat.
!riterii de internare
- +top cardiac.
- Pierderea starii de constienta.
- (odificari E!B 'ritmului).
- Arsuri si leziuni ale tesuturilor moi.
- $n toate cazurile de electrocutare vom suspiciona fracturi de coloana
vertebrala cervicala.
Punctul de intrare al curentului se numeste marca de intrare. Punctul de iesire al
curentului se numeste marca de iesire.
/:
Anafila"ia = reactrie de hipersensibilitate.
+topul cardiac asociat traumei
!auze - 4eziuni cerebrale grave.
- @ipovolemie, @ipo"ie.
- 4eziuni ale organelor vitale.
- Pneumotora"ul sufocant.
- #amponada cardiaca.
- Probleme medicale majore.
-esuscitarea in caz de trauma
- $dentificarea si tratarea leziunilor grave inainte de instalarea stopului cardiac.
- Protejarea coloanei vertebrale cervicale.
- @ipo"ie si>sau @ipovolemie.
- 2"igen, oprirea hemoragiei, lichide.
/?
Arsurile
Beneralitati
- ?< ; termice
- 1< ; chimice, electrice.
- 1recventa mai mare la - !opii 1-7 ani = opariri
- %aieti 1=-/< ani = lichide, combustibili.
+upravietuirea este frecvent direct influentata de resuscitarea si stabilizarea
initiala.
Arsurile = sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti
chimici, electricitate si radiatii.
Arsurile termice
- +e datoresc caldurii, care poate actiona prin
- flacara
- lichide cu temperatura inalta
- metale incalzite
- gaze sau vapori supraincalziti
- copri solizi incandescenti.
Arsurile chimice
- +unt produse de unii acizi ca
- acid azotic
- acid clorhidric
- acid sulfuric
- acid o"alic, etc.
- +au substante alcaline ca
- hidro"id de sodiu
- hidro"id de potasiu
- hidro"id de calciu.
Arsurile electrice
- +e datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune.
Arsurile prin radiatii
- +unt produse de razele solare sau ultraviolete.
1unctiile pielii
- -eglajul ritmului termic
- Prevenirea pierderilor lichidiene.
- -ol de protectie 'contra diverselor substante si microorganisme).
3<
%ilantul lezional al pacientului ars se face in functie de
- suprafata arsa
- gradul de profunzime al arsurii.
Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Jallace, numita si
regula lui ?.
4ocalizari periculoase si arsuri grave
- 1ata, gatul, pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la
nivelul aparatului respirator.
31
- #oate arsurile care sunt in apropierea fetei 'pleoape), maini, peroneului,
zonele de fle"ie ale membrelor, leziuni circulare la nivelul membrelor.
- Arsurile care depasesc mai mult de /<; din suprafata arsa, indiferent de
gradul de arsura.
- Arsurile de gradul /, si care depasesc 1<; din suprafata corpului.
- Arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi.
- Arsuri profunde cauzate de substante acide sau curent electric.
$n functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii, se
descriu urmatoarele grade de arsuri
Arsura de gradul 1
- $ntereseaza numai stratul superficial al pielii, adica epidermul
- +e manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane.
- Arsura tipica de gradul 1 este eritemul solar, produs prin e"punerea
indelungata si nerationala la soare.
- 0ureaza /-3 zile, dupa care roseata scade, fiind inlocuita de o pigmentatie
bruna, urmata de descoamatie.
Arsurile de gradul 1 nu se considera in calcularea zonelor de arsura.
#ratamentul nespecific 'lotiuni hidratante, vindecare in = zile).
Arsura de gradul &
- $ntereseaza epidermul pe care il decoleaza de derm, provocand aparitia
flictenelor, vezicule 'basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva decat
plasma sangvina e"travazata.
3&
- Acest tip de arsura este provocat de lichide fierbinti, sau metale
incandescente care au actionat o durata scurta asupra pielii.
- Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest
nivel.
- Vindecarea in &-/ saptamani daca se previne infectia.
Arsura de gradul /
- $ntereseaza dermul in totalitatea lui, inclusiv foliculii pilosi si glandele
sudoripare.
- 1lictenele au continut sangvinolent.
- 0urerea nu mai este atat de intensa, poate sa si lipseasca, deoarece
terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet.
- 4eziunile de peste & centimetrii in diametru, necesita transplant.
Primul ajutor in cazul pacientilor care au suferit o arsura
- +iguranta salvatorului.
- !ontrolul 'stabilirea) nivelului de constienta.
- Evaluarea functiilor vitale.
$n cazul arsurilor provocate de flacara
- $mportant este oprirea cat mai rapida a arderii cu jet de apa.
- Acest lucru este valabil si pentru situatiile cand flacara este deja stinsa
deoarece in acest moment arsura se poate propaga in profunzime.
- +e indeparteaza hainele pacientului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite de
piele, iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare.
- 2data cu dezbracarea pacientului se va asigura protectia acestuia de
hipotermie.
$n cazul arsurilor provocate de substante chimice
- +palarea suprafetei arse cu jet de apa trebuie sa fie de o durata mai mare,
pentru a fi siguri ca se indeparteaza orice urma de substanta cauzatoare.
- Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de
concentratia substantei si proprietatile substantei.
$n cazul arsurilor provocate de curent electric
- $mportant este indepartarea pacientului de sursa de curent 'sau invers).
- $ntotdeauna se are in vedere posibilitatea leziunii la nivel de coloana
cervicala 'datorita mecanismului actiunii).
- Arsurile electrice produc leziuni atat la suprafata, cat si in profunzimea
organismului.
- #esuturile sunt distruse prin mecanism termic.
3/
- +e cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric. Acest lucru
este important pentru a ne furniza informatii privind traseul curentului prin
organism.
- 0istrugerea tisulara este ma"ima la punctul de intrare.
- 0aca sunt interesate vase importante apar gangrene, iar daca traseul ...
- Este interzisa folosirea cremelor, unguentelor si a substantelor uleioase.
- +e folosesc pe cat posibil pansamente sterile sau carpe foarte curate,
umezite.
- ,u se pune gheata in contact direct cu tegumentul.
- +e acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.
"onduita de urmat in ca&ul unei insu(iciente resiratorii
- Este incapacitatea plamanului de a face fata schimburilor normale de gaze
respiratorii in conditii de repaus si efort.
- $nsuficienta respiratorie acuta este intotdeauna tradusa printr-o dispnee.
+emne clinice
- 0ispneea 'bradipnee e"piratorie in cazul astmului bronsic, respiratie
zgomotoasa in cazul obstructiilor).
- !ianoza, initial la nivelul buzelor si a e"tremitatilor.
- (iscari respiratorii mai frecvente si mai superficiale.
- Agitatie, alternand cu somnolenta.
- #ahicardie.
- #ranspiratii abundente.
!onduita de urmat
- Asigurarea si linistirea pacientului.
- Eliberarea si asigurarea cailor aeriene.
- Pozitie semisezanda.
- 2"igenoterapie pe masca.
- (onitorizarea functiilor vitale tensiune , puls, respiratie, saturatie.
- +upraveghere continua.
- #ransportul la cea mai apropiata unitate sanitara.
33
"onduita de urmat in ca&ul unei dureri toracice
- $nima trebuie sa primeasca un nivel constant de o"igen prin intermediul
sangelui. 0aca nu primeste aceasta cantitate de o"igen, inima sufera si va
muri.
- $nima primeste o"igenul printr-un sistem comple" de artere cardiace
'coronare). Atat timp cat sangele care circula prin aceste artere continua sa
furnizeze cantitatea optima de o"igen, inima va functiona normal.
- !and se reduce flu"ul de sange o"igenat catre inima poate aparea durerea in
piept. 0urerea e cunoscuta sub numele de 5Angina pectorala6 sau 5Angina6.
- $nima are nevoie de mai mult o"igen decat ii poate oferi o artera coronara
ingustata.
- !and pacientul prezinta durere toracica, primul lucru care trebuie facut este
sa il rogi sa iti descrie durerea.
#ipul durerii
- +impla jena toracica.
- 0urere constrictiva.
- $n menghina.
- 4ovitura de pumnal
- +urvine in repaus sau este declansata de efort.
- Variabila in functie de pozitie sau respiratie.
- !rescuta la palpare.
- !almata sau nu de derivati nitrati 'nitroglicerina).
4ocalizare
- -etrosternala 'in spatele sternului).
- 4atero-toracica 'partea stanga, dreapta, a toracelui).
- (ediana.
- Profunda.
$radiere
- (embre superioare
- Bat
- (a"ilar inferior
- .mar
- +pate
- -egiunea epigastrica 'gura stomacului).
0urata, periodicitate
- +curta
37
- Prelungita
- -ecidivanta
2rar
- ,octurna
- (atinala
- Postbrandiala 'dupa servirea mesei).
!onduita de urmat
- 4inistirea pacientului si interzicerea oricarui efort.
- 2"igenoterapie pe masca.
- (onitorizarea functiilor vitale puls, respiratie, tensiune arteriala, saturatie
de o"igen si urmarirea lor.
- Pacient in pozitia semisezand.
"onduita de urmat in (ata unei stari de soc
- +tarea de soc rezulta dintr-o inegalitate intre nevoile tisulare si aportul de
o"igen.
+emne clinice
- Puls tahicardic, filiform 'slab perceptibil).
- #ensiune arteriala initial normala, ulterior hipotensiune.
- #impul de reumplere capilara este mai mare de / secunde.
- Polipnee cu dispnee.
- !ianoza, tegumente marmorate.
- Agitatie sau somnolenta.
- E"tremitati reci, palide sau calde, rosii.
#ipuri de soc
- +eptic
- !ardiogen
- @ipovolemic
- Anafilactic
- #raumatic
+ocul septic = este complicatia aparuta ca urmare a patrunderii in organism si
in sistemul circulator a bacteriilor si to"inelor avand ca urmare producerea
infectiilor cu direrite localizari.
+emne clinice in socul septic
- #egumente calde, rosii.
39
- 1ebra si frisoane.
- +tare generala alterata.
- 0ispnee cu polipnee.
- !ianoza 'invinetire).
- #ahicardie
- @ipotensiune arteriala.
!onduita de urgenta
- 2"igenoterapie pe masca.
- (onitorizare si supraveghere continua.
- #ransportul la cea mai apropiata unitate sanitara competenta.
+ocul cardiogen = este scaderea importanta a debitului cardiac datorita
insuficientei ventriculare stangi insotita de hipotensiune arteriala, vasoconstrictie
periferica si acidoza metabolica.
+emne clinice
- #ranspiratii reci
- #ahicardie cu puls filiform.
- @ipotensiune arteriala.
- 0ispnee.
- 0urere retrosternala.
!onduita de urgenta
- -epaus absolut.
- Pozitie semisezanda.
- 2"igenoterapie pe masca.
- (onitorizare functii vitale.
- +upraveghere continua.
- #ransportul la cea mai apropiata unitate sanitara competenta.
+ocul @ipovolemic = apare in urma pierderilor masive de sange 'in
hemoragii), de plasma 'in arsuri), de lichide si electroliti prin varsaturi si diaree.
$n cazul nou-nascutilor apare fontanela 'semn de deshidratare).
+emne clinice
- #egumente palide.
- #ranspiratii reci.
- #imp de reumplere capilara mai mare de & secunde.
- #ensiunea arteriala normala, ulterior hipotensiune.
- Puls tahicardic si filiform.
- +enzatie de sete, dezhidratare.
3=
!onduita de urgenta
- 2"igenoterapie pe masca.
- (onitorizare si supraveghere.
- @emostaza in cazul sangerarii.
- #ransportul la cea mai apropiata unitate sanitara. Pacientul se va transporta
in pozitia 5#rendelenburg6 * picioarele mai sus decat restul corpului.
+ocul anafilactic = este rezultatul eliberarii de histamine in urma actiunii unui
alergogen introdus in organism si se manifesta clinic printr-un sindrom sever, ce
pune in pericol viata pacientului 'intepaturi, medicamente, polen, etc).
+emne clinice
- 0ispnee cu respiratii suieratoare.
- !ianoza.
- Puls tahicardic si filiform.
- @ipotensiune arteriala.
- Prurit, eritem 'mancarime, roseata).
- +enzatie de caldura cutanata.
- Edem glotic 'umflatura).
- An"ietate 'agitatie, neliniste).
!onduita de urgenta
- +coaterea victimei din mediul cauzant, intreruperea contactului cu alergenul.
- 2"igenoterapia pe masca.
- (onitorizare si supraveghere.
- #ransportul la cea mai apropiata unitate sanitara.
+ocul traumatic = Este o tulburare functionala a intregului organism care
survine in urma agresiunii traumatice. 0eseori este confundat cu socul hipovolemic.
+emne clinice
- Paliditate cu tenta cenusie.
- #ranspiratii reci.
- !ianoza buzelor si e"tremitatilor.
- @ipotensiune arteriala.
- Puls tahicardic si filiform.
- Polipnee.
- #imp de reumplere capilara mai mare de & secunde.
- +ete
- 2ligurie 'cantitate de urina sub 1 litru in &3 de ore).
- !oma.
3:
!onduita de urgenta
- 0egajarea in conditii de siguranta a victimei.
- 2"igenoterapia pe masca.
- (onitorizare si supraveghere continua.
- #ransport la unitatea spitaliceasca.
"onduita de urmat in ca&ul unei )ioglicemii
- @ipoglicemia = se datoreaza insuficientei aportului de glucoza la nivelul
neuronilor, glucoza fiind sursa energetica primara a creierului 'nivel glucoza
scazut).
+emne clinice
- #ranspiratii calde.
- #ahicardie.
- An"ietate 'agitatie, frica)
- #remor.
- #ulburari vizuale 'incetosarea vederii).
- @ipersialoree 'saliva abundenta).
- #ulburari de constienta, de la obnubilare la coma.
!onduita de urmat
- Eliberarea si asigurarea cailor aeriene.
- 2"igenoterapia pe masca.
- (asurarea glicemiei 'glucometru).
- (onitorizarea functiilor vitale.
- +upraveghere continua.
- 0aca starea de constienta permite, se asigura aport glucidic pe cale orala 'o
lingurita de zahar cu putina apa).
- #ransportul la cea mai apropiata unitate medicala.
Valorile normale ale glicemiei = :<-1&< mg>dl.
"onduita de urmat in ca&ul unei )ierglicemii
- @iperglicemia = este rezultatul deficitului de insulina cu cresterea moderata
sau severa a glicemiei.
+emne clinice
- Anore"ie = lipsa poftei de mancare
- Breturi
3?
- Varsaturi
- +ete
- @alena acetonica
- 4imba uscata.
!onduita de urmat
- Eliberarea si asigurarea cailor aeriene.
- 2"igenoterapie pe masca.
- (asurarea glicemiei.
- (onitorizarea functiilor vitale.
- +upraveghere continua.
- #ransport la spital.
0iabetul juvenil de tip 1 = apare la varste fragede, si este dependent de insulina.
0iabetul varstnicului de tip & = fara dependenta de insulina.
Valori ale febrei /=N - /: N = subfebril
/: N- /? N = moderata
/? N- 3< N = ridicata
peste 3< N = hiperpire"ie.
4a copii, apare criza epileptica la temperatura de peste 3< N, hiperpire"ie.
!onduita de urmat in cazul unei epilepsii
- !and pacientul este inconstient, se zbate si scoate limba afara, se pune o
batista in gura pentru a nu-si musca limba.
- ,iciodata un epileptic nu isi va inghiti limba, se va tine de cap pentru a nu-si
provoca leziuni.
- +unt & faze - faza tonica, atunci cand simte mirosuri, zgomote.
- faza clonica, atunci cand se zbate, scoate limba, face spume.
7<
"orul uman * anatomia si (i&iologia umana
2biective
- +a cunoasteti anatomia topografica a corpului uman.
- +a identificati structurile de baza.
- +a descrieti functiile de baza ale sistemelor organismului uman
- -espirator.
- !irculator
- 2sos
- (uscular
- ,ervos
- 0igestiv
- 2rogenital
- #egumentul
Pentru a fi un bun paramedic, trebuie sa intelegi structura de baza si functiile
corpului uman. Aceste cunostinte te vor ajuta sa intelegi starea prin care trece
pacientul, sa realizezi o e"aminare adecvata, sa comunici constatarile tale celorlalti
membrii a echipei medicale de urgenta si sa asiguri cel mai potrivit tratament de
urgenta pentru starea pacientului.
Anatomia topografica
#ermenii anatomici din aceasta sectiune sunt folositi pentru a localiza leziunea
sau durerea. !unoasterea termenilor anatomici de baza si corpului uman este
importanta deoarece toti membrii unei echipe medicale de urgenta trebuie sa
foloseasca un limbaj comun cand trateaza un pacient. #otusi, daca nu va puteti
aminti denumirea anatomica corecta, pentru un anumit punct al corpului, puteti
folosi un termen popular.
Pozitia anatomica standard este considerata cand o persoana sta in picioare cu
fata spre tine, cu bratele spre lateral si cu degetul mare spre e"terior 'policele) si cu
palmele spre tine.
0reapta si stanga se refera intotdeauna la pozitia din punct de vedere al
pacientului.
Anterior 'in fata) * posterior 'in spate).
4inia mediana 'mijlocie) = se intelege o linie verticala imaginara desenata din
cap pana la degetele picioarelor care desparte corpul in jumatatea stanga si
jumatatea dreapta.
+uperior 'mai apropiat de cap) * inferior 'mai aproape de picioare).
(edial si lateral - (edial = inseamna in apropierea liniei mediane a corpului.
71
- 4ateral = departe de aceasta linie
- Pro"imal = in apropiere
- 0istal = indepartat.
Sistemul osteo!articular
(iscarea se realizeaza cu ajutorul a & sisteme
- sistemul osos FF
- sistemul muscular FF formeaza aparatul locomotor.
Aparatul locomotor = implineste functiile de miscare ale diverselor parti ale
corpului. Este alcatuit din
- sistemul osteo-articular specializat pentru functia de sustinere.
- sistemul muscular, pentru functia de miscare.
2asele au rol in sustinerea muschilor si mentin pozitia verticala a corpului.
#otalitatea oaselor din corp * apro"imativ &<< * formeaza scheletul corpului.
-eprezinta partea pasiva a aparatului locomotor.
Articulatiile permit miscarile oaselor
- Articulatii mobile
- Articulatii semimobile
- Articulatii fi"e.
2 articulatie este formata dintr-o cavitate articulara fi"a si un cap articular
mobil, inconjurate de o capsula articulara.
(uschii efectueaza miscarile, sunt inserati pe oase si produc miscarea lor prin
contractii.
2asele difera in mod considerabil dupa forma si rolul lor fiziologic.
!orpul omenesc este impartit in 3 segmente - !ap
- Bat
- #runchi
- (embre
!apul = reprezinta segmentul superior si este format din craniu si oasele fetei.
Batul = segmentul care leaga capul de trunchi.
#runchiul = cuprinde / regiuni - #oracele
- Abdomen
- %azin.
7&
#oracele = regiunea superioara a trunchiului delimitata inapoi de coloana
vertebrala, inainte de stern, lateral de cele 1& perechi de coaste, si in jos de
muschiul diafragm.
!utia toracica contine plamanii, inima, vasele mari, traheea, bronhiile si
esofagul.
Abdomenul = este regiunea de mijloc a trunchiului, contine organele digestiei
ficat, stomac, intestin subtire si intestin gros, pancreasul, precum si splina si rinichii.
%azinul = este regiunea inferioara a trunchiului, cuprinde vezica urinara si
organele genitale interne. Portiunea inferioara a bazinului este pelvisul.
(embrele = parti ale corpului legate de trunchi care se clasifica in
- (embre superioare
- (embre inferioare
2asele sunt de diferite forme lungi, late, scurte.
+cheletul capului este alcatuit din - ,eurocraniu 'oasele cutiei craniene).
- Viscerocraniu 'oasele fetei).
4a alcatuirea neurocraniului iau parte : oase
- 3 neperechi = frontal, etmoid, sfenoid, occipital.
- & perechi = temporale si parietale.
4a alcatuirea viscerocraniului iau parte oasele fetei
- (andibula
- (a"ilar superior
- 2asele zigomatice
- Piramida nazala.
+cheletul trunchiului
- cuprinde coloana vertebrala, sternul si coastele
- din cauza legaturilor functionale, se adauga si bazinul 'pelvisul).
!oloana vertebrala, segmentul a"ial al scheletului trunchiului este alcatuit din
//-/3 de vertebre - = vertebre cervicale.
- 1& vertebre toracale 'dorsale).
- 7 vertebre lombare
- 7 vertebre sacrale 'sacrul)
- 3-7 vertebre coccigiene.
1iecare vertebra este formata dintr-un - corp vertebral, in partea anterioara.
- arc vertebral, in partea dorsala.
7/
Prin suprapunerea vertebrelor, se formeaza un canal in care se gaseste maduva
spinarii care reprezinta un grup de nervi care transporta mesaje spre si dinspre
creier.
!oloana vertebrala prezinta in plan sagital 'antero-posterior) 3 curburi
fiziologice 'din lateral) - !ervicala
- #oracala
- 4ombara
- +acrala
Aceste curburi cresc rezistenta si elasticitatea coloanei vertebrale, mentinand
pozitia normala a corpului.
!oastele = 1& perechi de coaste dintre care primele 1< perechi din regiunea
toracala a coloanei vertebrale se unesc cu sternul. !elelalte & perechi care nu se
unesc cu sternul se numesc 5zburatoare6.
+ternul = este un os lat situat pe linia mediana in partea anterioara a toracelui.
4a partea superioara a sternului se articuleaza claviculele, iar pe marginile laterale
se articuleaza primele = perechi de coaste.
= segmentul sau inferior * apendicele "ifoid * ramane multa vreme
cartilaginos.
(embrele superioare = se leaga de scheletul toracic prin & oase omoplatul si
clavicula, care formeaza centura scapulara.
(embrul superior are / segmente
- %ratul = este partea dintre umar si cot.
- Antebratul = sectiunea dintre cot si mana.
- (ana = este partea terminala a membrului superior.
+cheletul bratului este alcatuit din @umerus
+cheletul antebratului este alcatuit din & oase radius si ulna.
+cheletul mainii este alcatuit din - : carpiene.
- 7 metacarpiene.
- 7 falange.
(embrele inferioare = se leaga de coloana vertebrala prin centura pelviana
formata din cele & oase co"ale. +e articuleaza intre ele anterior pe linia mediana la
nivelul simfizei pubiene. Posterior se articuleaza cu osul sacru, formand bazinul
'pelvisul), care la femei este mai larg.
+cheletul membrului inferior este format din
- +cheletul coapsei
- +cheletul gambei
- +cheletul piciorului.
73
+cheletul coapsei este reprezentat prin femur.
$n zona articulatiei genunchiului se afla un os mic numit patela 'rotula).
+cheletul gambei este alcatuit din tibie si fibula 'peroneu).
+cheletul piciorului este format din - = tarsiene
- 7 metatarsiene.
- 7 falange.
Prin rezistenta data de compozitia chimica a tesutului osos, cutia toracica si cea
craniana protejeaza organele de importanta vitala.
Sistemul muscular
- +istemul muscular este principalul sistem efector.
- (uschii se impart in / categorii - muschi striati.
- muschi netezi.
- muschiul striat de tip cardiac.
(uschii striati formeaza cea mai mare parte a musculaturii somatice, scheletice,
si o parte din musculatura digestiva.
(uschii netezi formeaza musculatura unor organe interne.
(uschiul striat de tip cardiac * miocardul.
(uschii striati asigura atat sprijin cat si miscare. Ei sunt legati de oase prin
tendoane. Acesti muschi determina miscarea prin alternarea contractiei 'scurtarii)
cu rela"area 'destinderea). Pentru a asigura miscarea oaselor, muschii striati se
grupeaza in perechi antagoniste - in timp ce un muschi din pereche se contracta,
celalalt muschi se destinde. 2pozitia mecanica iti permite sa deschizi si sa inchizi
mana, sa intorci capul, sa indoi si sa indrepti cotul. 0e e"emplu, cand bicepsul se
rela"eaza, tricepsul se contracta. (uschii striati pot fi contractati sau rela"ati cand
dorim, ei se mai numesc 5(uschi Voluntari6.
(uschii netezi sunt responsabili pentru multe din functiile automate ale
corpului, cum ar fi propulsarea hranei in sistemul digestiv. ,u e"ista nici un control
din partea noastra asupra muschilor netezi, astfel incat ei mai sunt numiti si
5(uschi $nvoluntari6.
(uschiul cardiac se gaseste doar in inima. Este adaptat la functia specifica de a
lucra tot timpul. Are o bogata retea sanguina si poate trai putine minute fara o
o"igenare corecta.
(uschii somatici pot fi grupati dupa segmentele corpului in
- (uschii capului
77
- (uschii gatului
- (uschii trunchiului
- (uschii membrelor.
(uschii capului = dupa actiunea pe care o indeplinesc, sunt grupati in muschii
mimicii 'cutanati) si muschi care actioneaza asupra articulatiei temporomandibulare
denumiti si muschi masticatori.
- (uschii mimicii = sunt grupati in jurul orificiilor bucale, nazale, orbitale si
auditive, avand rol de dilatatori sau constrictori. Alaturi de ei, muschiul
frontal si muschiul occipital, care contribuie la e"primarea atentiei.
- (uschii masticatori = prin actiunea lor, ridica mandibula si intervin in actul
masticatiei.
(uschii gatului = un muschi important al gatului este muschiul
sternocleidomastoidian.
(uschii trunchiului = se grupeaza dupa originea si actiunea lor in
- muschi posteriori * ai spatelui, si ai cefei.
- muschi antero-laterali * ai toracelui si abdomenului.
- (uschii spatelui si cefei = unii sunt dispusi in plan superficial * muschii
trapezi si marii dorsali * altii in plan profund * muschii santurilor vertebrale.
- (uschii toracelui = sunt pectoralii, distantii si intercostalii.
- 0iafragmul = separa cavitatea toracica de cea abdominala.
(uschii abdomenului = sunt lati, participa la formarea peretilor anterolaterali
si posteriori ai abdomenului. 0intre acestia fac parte muschii drepti, abdominali,
muschii oblici e"terni si oblici interni.
(uschii membrelor superioare = se impart in & grupe mari
- muschii care leaga membrul superior de trunchi.
- muschii proprii ai membrului superior.
(uschii membrelor superioare sunt
- muschii umarului sau deltoidul
- muschii bratului, bicepsul si tricepsul brahial
- muschii antebratului, fle"ori si e"tensori ai degetelor pronatori si supinatori
- muschii mainii.
(uschii membrelor inferioare = in jurul articulatiei co"ofemurale se gasesc
muschii fesieri.
- !oapsa = poseda pe fata anterioara, superficial, muschii croitor si
cvadicepsul femural, iar in profunzime, muschii aductori. Pe fata posterioara
a coapsei se afla bicepsul femural.
79
- (uschii gambei = unii sunt e"tensori ai degetelor si pronatori ai piciorului
'ridica marginea e"terna si o coboara pe cea interna), iar altii sunt e"tensori
ai piciorului, fle"ori si degetelor si supinatori ai piciorului 'ridica marginea
interna a piciorului si o coboara pe cea e"terna). 1ata prin care piciorul se
sprijina pe sol reprezinta muschii fle"ori si e"tensori ai degetelor.
+raumatismele artilor moi
,emoragii- )emosta&a- ansamente
2biective
- +a puteti recunoaste diferitele tipuri de leziuni de parti moi.
- +a puteti descrie principiile tratamentului in cazul leziunilor de parti moi.
- +a puteti acorda primul ajutor in cazul leziunilor.
- +a puteti enumera semnele si simptomele unei hemoragii.
- +a puteti e"ecuta corect hemostaza.
- +a puteti e"ecuta un pansament simplu si unul compresiv.
$n functie de starea tegumentului, traumatismele pot fi
- inchise = contuzii
- deschise = plagi
$n cazul plagilor inchise, tegumentul ramane intact, iar in cazul celor deschise,
acesta este lezat.
!ontuziile = sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant
mecanic, care produce leziuni tisulare pastrand insa integritatea tegumentelor. $n
functie de forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale,
profunde sau mi"te.
- Echimoza 'vanataie) = este forma cea mai simpla de contuzie ce apare
datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat 'apare ca o zona
rosie-albastruie care in cateva zile isi modifica culoarea, devenind vanata,
apoi galben-verzuie).
- @ematomul 'cucuiul) = este o tumefiere dureroasa, de volum variabil ce
apare din cauza acumularii intre tesuturi sau organe a unei cantitati variabile
de sange, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai mari.
Plagile = sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici si chimici. $n cazul
plagilor, o mare importanta prezinta intervalul dintre producerea lor si momentrul
aplicarii primului tratament. Astfel, se considera o plaga recenta aceea careia i se
7=
aplica tratament intr-un interval de 9-: ore de la producere 'plaga neinfectata), peste
acest interval majoritatea plagilor fiind infectate.
+emne clinice
- 0urere de intensitate variabila.
- @emoragie de intensitate variabila.
#ratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei
vindecari cat mai rapide si de buna calitate. !onsta in toaletarea locala a plagii si
pansare.
Principiile de tratament a plagilor inchise
- !ontuziile usoare nu necesita tratament.
- Alte plagi inchise trebuie tratate prin aplicarea de gheata, compresie usoara
si ridicarea membrului lezat.
0eoarece o contuzie e"tinsa poate masca o fractura subiacenta, in aceste cazuri
membrul lezat se imobilizeaza.
Principiile de tratament a plagilor deschise
- !ontrolul hemoragiei.
- Prevenire asupra infectiei plagii.
- +tabilizarea partii lezate.
- +tabilizarea oricarui corp penetrant.
,emoragii
@emoragiile = reprezinta scurgerea sangelui in afara sistemului vascular printr-
una sau mai multe solutii de continuitate.
0upa tipul vasului lezat, hemoragiile pot fi
- Arteriale = in care sangele este de culoare rosu-deschis, bine o"igenat si
tasneste ritmic, sincron cu bataile inimii.
- Venoase = in care sangele de culoare inchis 'mai putin o"igen, mai mult
!2&) se e"teriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta.
- !apilara = este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai
mare ca sursa principala a hemoragiei.
@emoragii * in functie de sediul sangerarii
- E"terna = sangele se scurge in afara printr-o solutie de continuitate
tegumentare 'plaga).
- $nterna = sangele se acumuleaza intr-una din cavitatile normale ale
organismului.
7:
- E"teriorizata = caracterizata prin hemoragie interna, intr-un organ cavitar,
urmata de eliminarea sangelui la e"terior pe cai naturale.
0upa cantitatea de sange pierdut
- (ica = pana la 7<< ml. sange
- (edie = 7<<-1<<< ml. sange agitatie.
- (are = 1<<<-17<<ml. sange paloare, tahicardie, transpiratii reci,
hipotensiune arteriala, tahipnee.
- !ataclismica = peste 17<< * &<<< ml. sange #.A. nemasurabila, pacient
inconstient.
@emoragii la nivelul nasului
- Epista"is = hemoragia mucoasei nazale.
- -inoragie = in urma unui traumatism.
- 4inoligvoreea = hemoragie la nivelul piramidei nazale, cu scurgeri de lichid
cefalo-rahidian '4!-).
@ematemeza = eliminarea pe gura prin varsatura de sange amestecat cu
cheaguri si eventual resturi alimentare. $n hemoragii puternice poate fi sange rosu,
proaspat, nealterat sau in sangerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de
cafea 'cand sangele stagneaza in stomac). @0+
(elena = e"teriorizarea sangelui acumulat in tubul digestiv prin defecatie.
+caunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei.
@ematuria = reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, e"teriorizat prin
mictiune.
2liguria = urina sub 1 litru la &3 de ore.
2liguanuria = urina sub 7<< ml la &3 de ore.
,emosta&a
@emostaza = oprirea sangerarii.
@emostaza poate fi - provizorie 'prespital).
- definitiva 'la spital).
@emostaza provizorie se poate realiza prin
- !ompresiune digitala
- Pansament compresiv
- Barou
7?
@emostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a
vasului care sangereaza. !el mai intalnit pricedeu si folosit fiind cel prin ligatura cu
fire.
!ompresiunea digitala
- !ompresiunea corect e"ecutata pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra
ranii in cazul unei hemoragii arteriale, si sub plaga in cazul unei hemoragii
venoase, tinand cont de sensul circulatiei sangvine.
- !and hemoragia nu poate fi stapanita prin compresiune, e"ercitata la
distanta, se poate folosi compresiune directa, in care caz compresiunea
vasului ce sangereaza se face cu degetul introdus direct in plaga. Aceasta
metoda nu poate fi decat de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta, pe
care sa o suplineasca si sa o completeze.
Pansamentul compresiv
- Este una dintre cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o
hemostaza provizorie.
- $n lipsa unui pansament steril, se poate folosi o batista sau o carpa curata
peste care se strange pansamentul circular.
- Aplicati pansamentul strans, pentru a controla hemoragia.
- Atentie insa, un pansament aplicat prea strans, poate bloca toata circulatia
distal de locul aplicarii.
Baroul
- Este ultima varianta la care apelam 'curea, cravata, fular, etc).
- +e foloseste doar in cazuri e"treme si in situatia in care hemoragia nu se
putea controla prin alte metode 'amputatie de membru).
- $mportant este oprirea hemoragiei fara a comprima e"cesiv tesuturile.
- (entinerea garoului mai mult de & ore poate duce la complicatii deosebit de
grave.
- $ntotdeauna la montarea unui garou se va atasa un bilet care insoteste
bolnavul si pe care se va nota obligatoriu numele, prenumele celui care a
aplicat garoul, si ora aplicarii garoului.
- 0in /< in /< de minute se slabeste putin garoul pentru a putea permite
irigarea segmentului de membru subiacent.
- -idicarea garoului se face doar in conditii de spital si personal competent.
Pansamentul
- +e aplica diferentiat dupa regiunea anatomica.
- Plagile fetei si a scalpului.
9<
- 1ata si scalpul sunt bine vascularizate. 0atorita acestei bune vascularizari, o
plaga relativ mica poate fi insotita de o sangerare abundenta. 0aca
sangerarea continua, incercati cu o a &-a compresa, insa fara a o indeparta pe
prima. 0upa oprirea sangerarii, aplicati bandajul in jurul capului.
4a cap = pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor, tipica pentru acest
segment fiind capelina, care incepe cu & ture circulare pe frunte, deasupra
sprancenelor, pavilioanelor urechii, dupa care se trece succesiv inainte si inapoi.
4a nas, barbie, ochi si urechi = se va folosi pansament in prastie.
4a gat = aplicati presiune directa pentru a controla plagile hemoragice ale
gatului. 0upa ce hemoragia s-a oprit, bandajati gatul.
4a torace = Plagile deschise ale toracelui se acopera cu un material
impermeabil pentru aer, inchizand-o ermetic, 'pansament oclusiv). $n cazul plagilor
penetrante 'adanci), aflate la nivelul toracelui corpul trece prin piele si perforeaza
pleura, folosim pansament fi"at in / laturi cu leucoplast, 'in cazul pneumotora"ului)
iar a 3-a latura se lasa libera, nefi"ata, permitand pansamentului sa functioneze ca o
supapa. Apare empfizemul subcutanat 'bule sub piele).
4a abdomen = 4a plaga abdominala, vom folosi pansament fi"at in 3 laturi.
0aca plaga este complicata cu evisceratii 'iesirea organelor abdominale in e"terior),
vom folosi pansamente umede.
- Plaga penetranta = corpul trece prin piele si perforeaza pleura.
- Plaga perforanta = intra corpul in interiorul organului intern 'pana in
plaman).
- Plaga transfi"ianta = piele, pleura si trece prin organ, strapungandu-l si
iesind afara in acesta.
$n cazul plagilor cu corpuri contondente 'cutit, surubelnita, bara metalica), nu
se va misca corpul in plaga , si se va fi"a cu bandaj sub forma de inel.
Pneumotora" = acumulare de aer. 'proeminenta jugularelor si deviatia traheei).
@emotora" = acumulare de sange.
4a nivelul membrelor = pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor
circulare, in spirala.
4a nivelul organelor genitale = au o vascularizatie importanta atat la se"ul
feminin cat si la cel masculin. #raumatismele genitale sunt frecvent asociate cu
hemoragie severa. Aplicati presiune directa la nivelul plagii genitale cu o compresa
uscata, sterila.
Plagile impuscate = unele plagi impuscate pot fi trecute usor cu vederea daca
nu efectuati o e"aminare atenta si completa a pacientului. (ajoritatea deceselor prin
91
plagi impuscate apar datorita leziunilor la nivelul organelor interne sau a vaselor
sangvine mari. 0eoarece plagile impuscate sunt grave, tratamentul prompt si
eficient este important.
Plagile muscate = (uscaturile de animale sau de om pot fi de la minore pana
la severe. #oate muscaturile sunt foarte susceptibile de a provoca infectie. Plagile
muscate minore se spala cu apa si sapun daca este posibil.
.racturi si imobili&area lor
2biective
- 1ractura, lu"atia, entorsa.
- Principii generale ale imobilizarii.
- $mobilizari ale diferitelor segmente.
2biectivul principal urmarit in cazul pacientilor traumatizati consta in
asigurarea tratamentului precoce si corect pentru ca acest lucru poate imbunatati
semnificativ, ulterior reabilitarea bolnavului.
0eci, principiul fundamental care trebuie sa conduca comportamentul nostru in
timpul unei urgente este A ,. +E AB-AVA +#A-EA V$!#$(E$.
+emne si simptome pentru leziunile e"tremitatilor
- 0urere la nivelul leziunii.
- Plaga deschisa.
- #umefierea e"tremitatii.
- $mpotenta functionala.
- 0eformarea e"tremitatii.
1racturile = sunt leziuni ce apar in urma actiunii unui traumatism puternic
asupra osului, constand in intreruperea continuitatii acestuia.
!lasificarea fracturilor
- $n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de intensitatea lui,
fracturile pot fi de mai multe feluri
- 1racturi inchise = tegumentele in jurul focarului de fractura sunt
intacte
- 1racturi deschise = focarul de fractura comunica cu
e"teriorul printr-o plaga.
- 1racturi directe = in care agentul traumatizant
actioneaza chiar la locul de producere a fracturii.
9&
- 1racturi indirecte = traiectul de fractura apare la
distanta de la locul de actiune al agentului
vulnerant.
0e asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate in functie de
mecanismul de producere
- 1racturi spiroidale.
- 1racturi cu infundare.
- 1racturi cu deplasare.
4a fel pot fi fracturi
- !omplete = interesand intreaga circumferinta a osului.
- $ncomplete = partiale.
4a batrani sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot apare fracturi in urma
unor traumatisme minore sau chiar la efectuarea unui pas gresit.
Pentru recunoasterea unor factori sunt & grupe de semne
- +emne de probabilitate.
- +emne de certitudine.
+emnele de probabilitate
- 0urere spontana sau intr-un punct fi" e"acerbata la palpare sau la
mobilizare.
- $mpotenta functionala a membrului afectat.
- 0eformarea si scurtarea regiunii.
- Echimoze tardive.
- #umefactie, edem, cresterea temperaturii locale.
+emne de certitudine 'sigure)
- (obilitatea anormala in focar
- Perceperea palpatorie de crepitatii osoase.
- ,etransmiterea miscarilor distal de fractura.
- $ntreruperea evidenta 'la inspectie sau palpare) a continuitatii osoase.
(etoda cea mai sigura de diagnostic in cazul suspicionarii unor fracturi este
radiografia.
4u"atiile = reprezinta modificarea raporturilor anatomice normale ale
e"tremitatilor osoase intr-o articulatie cu ruperea ligamentelor care sustin
articulatia.
Entorsele = reprezinta intinderea ligamentelor care sustin articulatia.
9/
$mobilizarea provizorie a fracturilor se face in scopul impiedicarii miscarilor
fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicatiilor care pot fi provocate
prin miscarea unui fragment osos.
$mobilizarea fracturilor inchise
- #rebuie sa cuprinda in mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si
dedesubtul focarului de fractura.
- $nainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara, nedureroasa, a
segmentului in a".
$mobilizarea fracturilor deschise
- +e imobilizeaza in pozitia gasita, dupa pansarea plagii la acel nivel, fara a
tenta reducerea lor prin tractiune.
#ipuri de atele folosite
- Atelele Iramer 'confectionate din sarma).
- Atele pneumatice 'gonflabile).
- Atele vacuum.
Atelele improvizate din scandura, crengi de copac, etc.
Pentru a efectua o imobilizare in marea majoritatea situatiilor este nevoie de
minim & persoane. 2 persoana fi"eaza membrul iar cea de-a doua persoana fi"eaza
atela.
4eziuni la nivelul umarului
- !ea mai simpla metoda de imobilizare a umarului lezat este prin fi"area
acestuia de torace. $n acest sens se poate folosi bandajul triunghiular, sau o
esartfa cu ajutorul caruia bratul este sustinut.
1racturile claviculei
- +e produc mai frecvent prin traumatisme indirecte, si mai rar directe, sediul
de predilectie constituindu-l zona medie a claviculei.
- Pozitia de imobilizare este cea cu cotul de partea bolnava impins catre spate
si in sus.
1racturile humerusului 'bratului)
- +e produc mai frecvent prin traumatism direct. 4a imobilizarea fracturii,
drept atela putem folosi chiar si toracele de care se fi"eaza cu ajutorul unei
esartfe.
1racturile antebratului
- +e produc mai frecvent prin traumatism direct.
- $mobilizarea fracturii se face cu orice tip de atela speciala sau folosind altele
improvizate.
93
1racturile oaselor mainii
- +e imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete.
- -anile de la acest nivel se panseaza steril, mana ranita se pune in pozitie
5functionala6 si in palma se pune 1-& role de pansament.
4eziunile pelvisului 'bazin)
- 1racturile la acest nivel pot fi adesea complicate cu hemoragii severe ca
urmare a sectionarii vaselor sangvine mari care se gasesc la acest nivel.
- $n general, la acest nivel apar & tipuri de leziuni
- 0islocarea 'lu"atia) o"ofemural.
- 1ractura.
- Aceste leziuni apar in urma unor traumatisme puternice cu energii mari,
e"emplul cazului accidentului rutier cand victima nu a fost fi"ata in centura
de siguranta. Benunchiul se loveste de bordul din fata, acest impact se
transmite de-a lungul femurului la nivelul soldului, provocand leziuni ale
acestuia.
- 2data depistata fractura la acest nivel, pacientul ramane nemiscat, nu se mai
permite mobilizarea lui si se tine pe un plan dur in pozitie culcat pe spate.
4eziunile coapsei
- 1ractura femurului este o leziune instabila producand deformarea
semnificativa a coapsei, la nivelul fracturii. 1ractura femurului poate duce la
hemoragie mare, cu risc de soc hemoragic 'hipovolemic).
- !ea mai eficienta modalitate de a imobiliza o fractura de femur este data de
folosirea atelei de tractiune.
4eziunile genunchiului
- $ntotdeauna un genunchi ranit se va imobiliza in pozitia in care a fost gasit.
- 0aca gasim membrul in pozitia intinsa, putem folosi oricare varianta de
atela.
- 0aca membrul afectat este gasit in pozitia vom imobiliza membrul folosind
perne sau suluri de paturi asezate sub genunchi, care se fi"eaza prin bandaje.
- +uplimentar, fi"am membrul afectat de cel sanatos. Apoi pacientul va fi
asezat pe bord de lemn.
4eziunile gambei
- $mobilizarea gambei se face similar ca cea a antebratului folosind oricare tip
de atela. !a la orice imobilizare, este nevoie de minim & persoane o
persoana fi"eaza membrul deasupra si dedesubtul leziunii, iar cea de-a doua
persoana fi"eaza atela.
4eziuni ale gleznei si piciorului
- +e va folosi atela gonflabila, vacuum, sau improvizata, cum ar fi o perna.
97
- Atelele nu se vor fi"a strans, se verifica circulatia, inervatia 'puls,
recolorarea capilara si motricitatea membrului).
$n toate cazurile de trauma se are in vedere posibilitatea e"istentei leziunii de
coloana vertebrala cervicala.
+uspicionarea e"istentei leziunii de coloana cervicala apare
- 4a orice pacient politraumatizat 'pacienti care au mai mult de & leziuni din
care cel putin una ii pune viata in pericol).
- 4a orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului.
Pacientul politraumatizat = este acel pacient care prezinta cel putin & leziuni
traumatice 'traumatisme) la & segmente diferite ale corpului, din care cel putin unul
ii pune viata in pericol.
- 4a orice pacient care prezinta traumatism la nivelul toracelui in apropierea
capului.
- 4a orice pacient constient care acuza dureri la nivelul gatului.
- 4a orice pacient care prezinta crepitatii sau deformari la nivelul gatului
pacientului.
- 4a orice pacient care prezinta un status mental alterat 'aflat sub influenta
alcoolului).
$mobilizarea coloanei cervicale se face in prima faza manual. +e aseaza capul in
pozitie neutra efectuand si o usoara tractiune in a". Pentru imobilizarea coloanei
vertebrale cervicale folosim gulere cervicale. Acestea pot fi de mai multe tipuri
- -igide
- (oi
- 1 bucata
- & bucati
- -eglabile
- 1i"e
$mobilizarea cervicala la locul accidentului este critica in prevenirea pericolelor
cauzate de leziunile stabile sau instabile a coloanei cervicale. Avantajul optim al
pacientului este asigurat prin 3 pasi simplii
- +e masoara gatul pacientului.
- +e face selectarea dimensiunii adecvate pentru pacient si se fi"eaza gulerul
la pozitia selectata.
- +e performeaza gulerul
- +e aplica gulerul.
99
$n timp ce capul este mentinut intr-o pozitie neutra, se aplica gulerul. +e
amplaseaza suportul barbiei sub barbie. +e trage de capatul gulerului in timp ce
partea din fata se mentine fi"ata bine sub barbie, apoi se inchide gulerul. 0aca este
nevoie de o alta dimensiune se scoate gulerul pentru a preveni intinderile sau
traumatismele, apoi se redimensioneaza si se aplica din nou. $n cazul folosirii
gulerelor cervicale confectionate din & bucati, fi"area este in functie de pozitia
pacientului. Pentru pacientul culcat pe spate, dupa selectarea dimensiunii potrivite,
se fi"eaza mai intai partea din spate, apoi se fi"eaza la barbie si se inchide. Pentru
pacientul gasit in pozitie sezanda, initial se fi"eaza partea anterioara apoi cea
posterioara.
Oed*ul = '!andriI E"trication 0evice) = Este instrumentul cel mai potrivit
pentru e"tragerea pacientului si imobilizarea coloanei in situatii de urgenta.
!aracteristici
- / chingi pentru torace
- & chingi pentru femur
- / manere pentru transport.
- Pentru cap are & panglici fi"atoare.
Oed*ul este folosit pentru e"tragerea victimelor din spatii inguste.
$oletul "ostal
Voletul costal = fractura a cel putin & coaste invecinate.
$mobilizarea voletului costal se face cu un pansament mare, care sa cuprinda
toata partea fracturata.
1) 1ractura !omunitiva
$ntre oasele fracturate apar fragmente de os 'aschii de os).
&) 1ractura cu $nfundare
2sul fracturat este impins spre organism, apasat.
/) 1ractura cu 0eplasare
2asele fracturate sunt deplasate. 'sus, jos, stanga, dreapta..unul fata de
celalalt).
!omplicatii in cazul fracturilor
1ractura inchisa sa se transforme in fractura deschisa.
9=
Embolie grasoasa = din maduva osului pot intra particule mici de maduva in
sistemul circulator.
+epsis = infectie.
Managementul pacientului traumatizat
+ecvente de baza in tratamentul traumatizatilor
- e"aminarea primara rapida
- inceperea manevrelor de resuscitare
- e"aminarea secundara completa
- transportul la cea mai apropiata unitate medicala
0ecesele cauzate de trauma apar in / momente importante dupa traumatism
- Primul moment = de la cateva secunde, la cateva minute datorita
- delacerarilor tesutului cerebral sau al etajului superior al
maduvei spinarii.
- dilacerarilor cordului si a vaselor mari.
Putini traumatizati cu astfel de leziuni pot fi salvati.
- Al 2-lea moment = de la cateva minute, la cateva ore datorita
- hematoamelor subdurale sau epidurale
- hemotora"ului si pneumotora"ului
- rupturilor de splina sau ficat
- fracturilor pelviene
- pierderi masive de sange datorita fracturilor multiple
- Al 3-lea moment = de la cateva zile, la cateva saptamani datorita
- traumatismelor cranio-cerebrale severe '#!!)
- +epsis 'infectii)
- (+21 'insuficienta multipla de organe)
.n tratament de urgenta corespunzator poate preveni o parte din decesele din
acest interval.
Asistenta madicala care se acorda traumatizatului major difera de cea care se
acorda pacientului stabil din punct de vedere medical.
Pentru pacientii stabili medical secventa standard este
- anamneza, antecedentele medicale.
- e"aminarea fizica din cap pana in picioare
9:
- diagnosticul diferential
- e"aminari paraclinice 'laborator, radiologie, etc)
- stabilirea diagnosticului final
Acest procedeu se midifica complet in fata unui pacient traumatizat pentru a
preveni orice cauza care ar putea determina agravarea starii victimei, sau chiar
decesul acesteia.
Principii ale asistentei medicale de urgenta
- 0aca pacientul are probleme sau leziuni multiple, se vor trata in primul
rand cea care ii pune viata in pericol imediat.
- #ratamentele corespunzatoare nu trebuie intarziate doar pentru ca
diagnosticul este incert.
- ,u este necesara o anamneza amanuntita pentru a incepe evaluarea si
tratamentul unui pacient traumatizat.
$dentificarea leziunilor care pun in pericol viata traumatizatului
- 2bstructia cailor aeriene = ucide cel mai rapid.
- Pozitia capului, sange, vomismente, corpi straini,
compresiune e"terna.
- Absenta respiratiei = ucide aproape imediat.
- Pneumotorace, hemotorace, leziuni pulmonare
- Absenta circulatiei = ucide aproape imediat.
- @emoragii 'interne sau e"terne), leziuni ale inimii,
aritmii.
- Procese e"pansive intracraniene.
5A%!0E6 in asistenta medicala a pacientului 'traumatizatului)
.rmariti intotdeauna
A) * Eliberarea cailor aeriene 'atentie la coloana cervicala)
%) * -espiratia
!) * !irculatia
0) * +tatus neurologic
E) * E"punere la factori de mediu
+e va dezbraca pacientul complet pentru a fi e"aminat dar se vor lua masurile
necesare pentru a nu deveni hipotermic.
Evaluarea initiala
9?
- 2biective = identificarea si tratarea imediata a leziunilor respectand
prioritatile.
- +tabilirea necesitatii efectuarii manevrelor de reanimare dupa care se va
efectua evaluarea secundara.
- #riaj corespunzator in cazurile cu multiple victime.
E"aminarea primara
- E"aminarea vizuala imediata
- -espiraC
- VorbesteC
- !uloarea tegumentului
- +angereazaC
- +e va obtine o anamneza scurta
- (ecanismul leziunilor
- !and a avut loc incidental
(asurile de reanimare care trebuie effectuate in timpul e"aminarii primare
- !aile aeriene = deschiderea cailor aeriene si mentinerea lor deschise.
- -espiratia = ventilatie pe masca si balon sau $2# daca nu este suficienta
'ineficienta) $2# = $ntubatie 2ro-#raheala.
- $n cazul in care e"ista sangerare masiva e"terna, se va efectua
Presiune directa pe plaga cu un bandaj.
-areori este necesara clamparea directa a unor artere lezate vizibile.
Pansamente sterile 'cat mai curat posibil) cu care se acopera orice
fractura deschisa sau viscer e"pus.
Prioritatile e"aminarii secundare
- 0ezbracarea completa a pacientului pentru a permite e"aminarea
amanuntita a acestuia, acest lucru poate presupune taierea hainelor daca
miscarile sunt dureroase pentru pacient.
- +e vor folosi surse de caldura pentru a proteja pacientul de hipotermie
'radiatoare, paturi).
- +e reevalueaza semnele vitale
Evaluarea starii de constienta 'B!+) = BlasgoE !oma +core
- Punctaj ma"im = 17
- Punctaj minim = /
0eschiderea ochilor
=<
- +pontan = 3
- 4a stimuli verbali = /
- 4a stimuli durerosi = &
- Absent = 1
!el mai bun raspuns verbal
- 2rientat = 7
- !onfuz = 3
- !uvinte = /
- Mgomote = &
- Absent = 1
!el mai bun raspuns motor
- -aspunde la comanda = 9
- 4ocalizeaza stimulul = 7
- -etragere la stimul dureros = 3
- 1le"ie la durere 'decorticare) = /
- E"tensie la durere 'decerebrare) = &
- Absent = 1
B!+ = +ever P :
= (ediu = ? * 1&
= (inor = 1/ * 17
.nii pacienti cu B!+ mai mic de : pot ajunge la coma.
Definirea comei:
Pacientul = nu deschide ochii
= nu e"ecuta comenzile
= nu vorbeste
= B!+ Q de : 'B!+ este mai mic de :)
Examinarea completa din cap pana in picioare:
Evaluarea si tratamentul leziunilor capului si gatului:
- +e palpeaza scalpul 'manusi de e"aminare)
- +e verifica reactia pupilara si miscarile oculare
- +e e"amineaza nasul si gura
- +e e"amineaza timpanul
- +e palpeaza fata si mandibula
- +e cauta rani, contuzii, hemoragii, leziuni osoase.
=1
Examinarea capului:
- 1olositi ambele maini pentru a e"amina atent toate partile scalpului,
cautand zone dureroase, edematiate, deformari si crepitatii.
- +e verifica prin palpare tot scalpul si reliefurile osoase ale cutiei craniene
cu atentie, observand manusile pentru eventualele urme de sange.
Examinarea ochilor:
- 2bservati prezenta eventualelor plagi, echimoze, sangerari, corpi straini la
nivelul globului ocular sau la nivelul structurilor de protectie ale acestora
'Pleoape), pupile 'dimensiune, simetrie).
Pupile - ,ormale
- (iotice 'mici)
- (idriatice 'mari)
- Anizocorice 'asimetrice)
Pupile miotice = la drogati, si unele into"icatii cu medicamente.
Pupile anizocorice = leziuni cerebrale, cand a fost afectat creierul.
chii: Pupile - marimea si reactivitatea.
Acuitatea vizuala * daca pacientul este constient.
!onjunctiva>cornea pentru e"cluderea leziunilor.
52chi de raton6 = fractura de baza de craniu.
E"aminarea nasului
- Pentru a observa zone de sensibilitate sau deformate, ce pot indica
un nas rupt 'fractura de piramida nazala).
- Verificati daca curge sange sau alt fluid din nas '4!-)
E"aminarea urechilor
- +e vor e"amina ambele canale auditive si se va aspira sub control visual
sangele din acestea, in vederea localizarii sursei 'din canalul auditiv sau din
interiorul urechii ).
- +e vor verifica scurgerile din nas si urechi pe o hartie de filtru 'semnul
5inelului6 indicand 4!-).
- +e e"amineaza zona retroauriculara 'zona libera de par din spatele urechii)
observand daca prezinta tumefieri si echimoze 'modificarea culorii
=&
tegumentului din aceasta zona) semnul 5%attle6 * echimoza in zona
mastoidelor.
- +e incearca testarea calitatii auzului, daca pacientul este cooperant si poate
oferi relatii.
1racturile de baza de craniu
+emne = Echimoze periorbitale 'ochi de raton)
= +emnul %attle
= +curgere 4!-
= @emotimpan
= +urditate prin leziune de nerv auditiv.
E"aminarea gatului
- Vom cauta marci traumatice, cum ar fi plagi, escoriatii, hematoane,
echimoze, notand forma lor, forma, marimea.
- Atentie la deplasarea traheei, si la proeminenta jugularelor.
E"aminarea toracelui
- 0aca pacientul este constient, rugati-l sa respire adanc si intrebati-l daca
simte durere la inspire sau la e"pir.
- 2bservati daca respire cu dificultate.
- Priviti si ascultati semne de respiratie dificila, cum ar fi tuse, Eheezing,
sau spuma la nivelul cavitatii bucale '@emoptizie = tuse cu sange).
- Este important sa priviti ambele parti ale toracelui observand leziuni,
hemoragii sau portiuni ale toracelui care se misca anormal, inegal sau
produc durere.
- (iscarea inegala a unei parti sau sectiuni poate fi un semn al unei conditii
grave, numite 5Volet !ostal6.
- Atentie la pneumotora" si hemotora".
E"aminarea abdomenului
- +e vor cauta unele leziuni, 'rupturi de organe) hemoragii, si in cazul
hemoragiilor interne apare 5abdomenul de lemn6
E"aminarea bazinului 'pelvisului)
- +e vor cauta unele leziuni, hemoragii.
- Pacientul nu se mai intoarce, el ramane fi" in pozitia gasita.
=/
E"aminarea membrelor inferioare
- +e palpeaza membrele incepand de la articulatia co"o-femurala in toata
circumferinta lor.
- E"aminarea articulatiilor palparea tibiei pe toata lungimea ei si palparea
gambei.
- Verificam laba piciorului si incheieturii, si reumplerea capilara.
E"aminarea membrelor superioare
- Asemenea membrelor inferioare, cautam plagi, fracturi.
E"aminarea coloanei vertebrale
- +e intoarce pacientul pe o parte 'decubit lateral)
- +e palpeaza coloana vertebrala pe intreaga lungime, cautam fracturi.
,emoragii
- 2toragie = hemoragie la nivelul urechii, din interiorul acesteia
- 2tolicvoree = sange din ureche cu lichid cefalo-rahidian '4!-) * in cazul
fracturii de baza de craniu.
- (etroragie = hemoragie la nivelul organului feminin.
Complicatii RCP
0istensie gastrica = patrunderea aerului in stomac.
1ractura costala si fractura de stern
0ecizii de triaj in accidentele cu multiple victime traumatizate
- !apacitatea de asigurare a asistentei medicale este depasita de situatie:
+e vor trata intai pacientii cu cele mai mari sanse de supravietuire.
+e vor trata intai pacientii care necesita timpul cel mai scurt,
personalul si echipamentul cel mai putin.
- !apacitatea de asigurare a asistentei medicale nu este depasita de situatie:
+e vor trata intai pacientii avand functiile vitale amenintate si cei cu
multiple leziuni.
$mplicatii medico-legale
=3
- 0aca leziunea este datorata unei intentii suspectat criminale
+e vor anunta organele de politie si judiciare.
+e va pastra toata imbracamintea si toate obiectele apartinand
victimei
@ainele se vor taia evitand zonele strapunse de cutit, gloante, etc.
+e vor separa presupusul agresor de victima.
$nformatii din raportul din prespital
- ,umarul victimelor, varsta si se"ul lor.
- 4eziunile suspectate.
- (ecanismul leziunilor
- +emen vitale
- (anevre de tratament efectuate
- #impul apro"imativ pana la sosirea la spital
- Precautii speciale de care trebuie sa tina cont personalul din spital
Pacient sau apartinator violent
!ontaminarea cu diferite substante
(obilizarea victimelor
- (etodele sunt alese in functie de
4ocalizarea
4eziunile
$naltimea si greutatea victimei
0istanta necesara de parcurs
,umarul persoanelor care vor efectua mobilizarea
Echipamentul necesar disponibil
(omentul
- Principii generale de respectat
1) * A nu inrautati starea pacientului
&) * (obilizati victima doar cand este necesar.
/) * (obilizati victima doar cat este necesar.
3) * (obilizati corpul victimei ca un intreg.
7) * Alegeti metoda cea mai potrivita situatiei astfel incat sa fiti in
siguranta.
9) * 0aca sunt mai multi salvatori, mobilizarea victimei se efectueaza la
comanda unui singur salvator 'in general cel care se afla la capul
victimei).
=7
- -ecomandari
$ntarziati mobilizarea, atunci cand este posibil pana la sosirea
ajutoarelor.
$nainte de mobilizare, efectuati manevrele de prim ajutor necesare,
e"ceptand situatiile de mediu nesigur.
+a nu pasiti deasupra victimei
E"plicati victimei fiecare manevra pe care o veti efectua.
$ndiferent de metoda aleasa, respectati urmatoarele
- !unoasteti-va capacitatile fizice.
- (entineti-va echilibrul in permanenta.
- Picioarele sa aiba in permanenta un contact ferm cu solul.
- -idicati si coborati un pacient folosind forta muschilor si nu a spatelui.
#ineti spatele drept.
- #ineti bratele cat mai aproape de corp.
- (iscati victima atat cat este necesar.
(obilizarea de urgenta
- Pericol de foc, e"plozie, colabarea unor structuri.
- Prezenta materialelor si substantelor periculoase.
- 4ocul incidentului nu poate fi securizat.
- Este imposibil accesul la alte victime care necesita asistenta medicala de
urgenta.
- Pacientul este in stop cardio-respirator si in pozitia gasita suntem in
imposibilitatea de a incepe manevrele de resuscitare '-!P).
$n cazul e"tragerii victimei din autoturismul accidentat 'urgenta)
- inainte de a incepe degajarea victimei se verifica sa nu ii fie prinse
picioarele de>sub pedale, se desface centura de siguranta, etc.
=9