Sunteți pe pagina 1din 42

G(RNANA

Wffiffiffwffi
.'d
-
w
psdn
/f^?
ry
'"+i,
, . l
LIMBA
GER]IilANA
Cartea de fate dore$te sa faca invSlafea iinbii gei!' nane
cat mal
u$oare
si
mai placute.
Ea se adrseaza at copiilor
pre$colad,
cat
9i
ceior
din clasele
primare.
Ceie douizeci de lectii
pe
care ie contine urr"nAresc sdimbogateasca
vocabularul tineriior ?nvatecei. Ace$tia se
.Jcr
familiai;za cu numere,
prepozitii,
forme geornetrlce,
lunile anuir;
a:
zileie saDtime ii, acestea
tiind doarciteva exemple.
De asemenea, ca*ga cont;ne reguii
,la
ti"oi:i:i: inilspgnsa: :
pentru
deprinderea unei
rrsrbr.i
coiecte a iinrbi! germane.
Sper ce aceaste ca!'te sA fie cat mai utila, atei seier care fac orimil
pasi
in insuqirea limbiigermarie, cet si celor care iiindrumd.
Vd doresc mult succes!
S.utcarea
SraQrut
i::.!um $a*i;::
Autor: Raluca SADULA
Redactor: Gina ISPAS
Tehnoredactof
: Lorena tONl()A
Coperte: Marius FILIPOIU
ISBN: 978-973-706-848-4
O Copyright
ERC PRESS 2007
Toate drepturile
rezervate
Edi tura ERC PRESS
Piata.Presei Libere nr. 1
Secto|I
Bucuresti
rel/lax: 021 318.70.28
o. P. 33 C. P. 15
Tioarul exeqllar h Eti PfflT s
1. l n der
$chul e
| ' 1. . ' , ] . ,
!
&
das Heft
caietul
das Buch
canea
die Schultasche
ghiozdanul
der Radiergummi
guma
de
$ters
der Bleistift
creionul
die Scherc
foarfeca
die Fede6aichse
penarul
l : . .
- -
' -
ein Blatt
Papier
o coale de hartie
der Spitzet
ascutitoarea
der Ftller
stiloul
f
*t "i t t t t t !
das Lineal
rigla
ffi
We
der Pinsel
pensura
Wasserfarten
acuarele
die Kreide
crela
elf
unsprezece
2. Wit zShlen
{$smarAm}
' ,.
.)..1
zwiilf
oorsprezece
dreizehn
trersprezece
vierzehn
paisprezece
fiinfzehn
crncrsprezece
sechzehn
9arqwezece
siebzehn:.
gaptespre;ece
il
achtzehn
opEprezece
neunzehn
nouasprezece
zwanzig
douazeci
3. Wir rechnen
'
,', :r
ti::rt
:
.6"
,*E*
Er y
drei
und
'6-
-6,8k.
VY
drei
,6"_.{C"..6"
YYY
, 6. A 6
Yf -
sechs
\ l \
{Di l
drei vueniger
\
t\
&
zwei
\
U
eins
pww
pwwD
www
zehn
m
- m
IJ
zwei
Est
Ist
u333
3333.
DDDD
zwiilf
WtWW
@@
@@
vier
:ft*rffi@x
i
elf weniger
Wir
spielen
. Citili in limba
germani
exercifiul; rezolvali.l!
Cl c
G=
eac
e=

re
t
oooo
ocoo
**#*
&Aq4*4*4
###*
et**4&A*A
*46q
#*
- #*
*4
4, Formen
{Fomel
der Kreis
cercul
der Stern
sleaua
das
Quadrat
oetratul
das Oval
ovalul
das Rechteck
dreptunghiul
das Dreieck
triunghiul
Wir
spielen
a
Spuneli in limba germani
denumirea
corccti a formelor
si a
culorilor.
Golorati dupi codurile de culoarc.
*
rot
1\
braun
o
I
blau
grlin
qibffi
setb
I
orange
6a
hi nl er
in spatele
zwischen
i ntre
5. Priipositionen
{Frepozitiil
vof
in fa{a
mit
cu
neben
r qr l vq
6. Die Woche
{$aptann&nai
Die Wochentage
Zilele sdotemanii
e
Scdieli cuvintele corect in limba
Eerrnani Si
cololali cu albastru
floarea carc indicii
prima
zi a sAptemanii, cu lo9u a treia zi, cu
galben
a cincea zi, iar cu roz a
Oasea
zi a saptamanii.
GFI AERT
TCOHWTI M
SAGTSAM
TAGMON
7. Was ist heute?
{&e
zi e astizi?l
G
l:j-.
;u5ig;..!;,:-
I
*"" ist heute?
It
Ce zi e astezi?
Was ist heute?
Ce zi e asldzi?
Heute ist Sonntag.
Astazi e duminica.
Heute ist Montag.
Astdzi e luni.
o
Dezlegind cateul de mai
jos
veli descoperi pe
raster a doua zi a
siptiminii.
F, ,
@' a
*_
't?'
fwf
.
8. Das
Jahr
{Anul }
9. Wie
sprechen
die Tiere?
{Gum
vo6esc animalele?
|
Der Hund bellt.
Cainele latre.
Der Hahn krdht
"Kikeriki"!
Coco$ul cantd "cucurigu"!
Die Katze miaut.
Pisica miaune.
Das Huhn
gacke
.
Gdina cotioddcegte.
Der Bdir brumint.
Ursul mormeie.
t O. Ostern
{Wele}
der Korb
co$ul
Frohe {}sler"n!
Paste Feticit!
Osternhase
lepuragul de Pa$te
Ostereier
oui roqii
der Spatz
vraota
die Kirche
biserica
bliihen
a inflori
die Glocke
clopotul
e Denumifi in limba
germani
luna in care se sirbitoregte anul
grUnen
a tnverzl
ffi
acesta Pagtele
__________
,/--
-^.
L,,
a
o
ol
a
Heute ist mein Geburtstag.
Azi e ziua mea de nastere.
Alles Gute zund Gcbutrtstag!
La mul t i ani l
der Ballon
bal onul
lch werde acht Jahre att.
l mpl i nesc
oot ani .
die Kelze
l umdnarea
die Torte
tortul
das Fest
petrecerea
die Tlompete
die Gitarre
chitara
das Geschenk
cadoul
der Klown
cl ovn ul
die
der Photoapparat
aparatul de fotografiat
die Gratulationskafie
felicitarea
,a-
12. Wie
sind wir?
{Gum
suntem noi?)
dick mager
gras
slab
alt
betran
,ung
taner
klein
mt c
ausgeruht
odi hni t
gloss
mare
miide
obosit
lustig
vesel
'
traurig
trist
fl
fleiRig
. sililor
krank
bolnav
h6sslich
urAt
gesund
sanatos
schiin
frumos
w
Wir
spielen
a
Gesiti cuv6ntul correspunzator imaginii,
13.
Ja
/
Nei n
(lta
/
llu)
Bist du schiin?
Tu egti frumoasd?
Bist du miide?
Tu e$ti obosit?
Ja, ich bin schain.
Da, eu sunt frumoase.
Ja, ich bin fleiBig,
Da, eu sunt silitoare.
Nein, ich bin nacht maide.
lch bin ausgeruht.
Nu, nu
sunt obosit.
Sunt odi hni t .
Bist du fleiBig?
Tu e9ti silitoare?
Was machen
wir?
(Ge
facem noi?)
sitzen
a sta
Jos
schreiben
a scrie
stehen
a sta in
picioare
a bea
lachen
a rAde
wetnen
a
pl6nge
geben
bekommen
a
primi
laufen
singen
a canla
tanzen
a dansa
sich waschen
zeichnen
a oesena
malen
a
picta
gehen
a merge
schlafen
a dormi
a alerga
Wir spielen
2. Gare dintle urmetoarcle
acliuni le
putem
face la
scoal5?
15.
Berufe
(Profesii)
bist du von Berul?
Care este orofesia ta?
Was
lch bin Architekt.
Eu sunt arhitect.
lch bin Lehrcrin.
Eu sunt
profesoare.
lch ban Krankenschwester.
Eu sunt sore medicala.
lch bin Arzt.
Eu sunt medi c.
lch bin Verkiufedn.
Eu sunt vanzetoare.
lch bin Schauspielerin.
Eu sunt actritd.
lch bin Maurcr,
Eu sunt zidar.
lch bin Elektriker.
Eu sunt electrician.
lch bin Arbeiter.
Eu sunt muncitor.
lch bin Polizist.
Eu sunt Dolitist.
lch bin Schneider,
Eu sunt croitor.
lch bin Fahrer.
Eu sunl sofer.
der Park
parcul
/,":--2
c(-,,J
...
dss Hs{el
hctelul
das me$rtaurant
resiaufanlul
die ApoEheke
farn.racia
das Ksatt:{e$he6!s
spi t al ui
die Kreurzerng
intersect!a
n
a
iln
sf f
U
die Strasser
stracia
EO
nt r
u
fr
0
n
rl
It
f i E
t $
f i i l
n
n
t
L- -
L_
f
Ef a=!
n
tr
n
tl
l
I
il
tr
n
n
n
tr
tr ! . -
deY Kindelgarten
ni l
g radinita
dde BEickere!
brItaria
dr F$arkt
6; ^r -
: n
-r
-
6d*s Kilrs
cinemat*Jrairri
f fts Theetee
teal i Li l
di+ Fsrst
pDil;l
d;e &ri1p-el
sernal o{ui
der Supeennarkii
magazinul universai
f
l
I
J
F
p
I
die FeuvweFrr
pompi eri i
.,
Observati imaginea de mai
jos;
completand spaliile libere veli
descoperi cateva obiecte de imbricilminte, legume
gi
fructe.
K, _,
R
K
_______
p
T- _____
B
_, _- ,
a
____
H, __ K____
B____
H
17, Sport
(Sport)
Tennis
tenis
Fussball
fotbal
Handball
handbal
Eislaufen
patinaj
Schi
schi
Box
box
Gymnastik
gimnastici
Hockey
hochei
Basketball
baschet
Schwimmen
inot
Wir spielen
.
Ghiciti cum se numesc sporturile ale cilor echipanente
le Yedeti
in imagine? Scrieli denumirea sportwilor in limba
germanl.
| 8. Verkehrsmittel
(Mijloace
de transport)
das Auto
ma$lna
das Fahrrad
bicicleta
der Bus
autobuzul
das Flugzeug
avionul
das Taxi
taxiul
der Helikopter
elicooterul
der Zug
trenul
das Motorrad
motocicleta
der LKW
camt onul
U-Bahn
metrou
der Traktor
tractorul
das Schiff
vaporul
19. Die
Landkarte
(tiailaI
Europa
Europa
das Meer
marea
Asien
der Erdteil
continenlul
Nordamerika
America de Nord
Saidamerika
Arnerica de Sud
Affika
Africa
der Ozean
oceanul
padurea
der Wald
der Berg
muntele
der Fluss
der Vulkan
vulcanul
die Ebene
campia
der See
racur
d;e lnsel
i nsul a
die lffiiste
degeftul
der Wasserlall
cascaoa
ffieutse
hlandkarte
,
"- ' 1.
. I , r : : l i : l t . r : . , 1: , r
i i
Observati halta Germaniei
gi
completali spa!iile libere cu formele
de reliel
gi
animalele
pe
care Ie recunoagteti ,
w___
R- _ B
2O. Principalele rcguli de
pronuntie
.
aa se
plonunte
a
(lunglt
Ex.: H
aar
.
au
se
pronur*A
ao (o loarte scunl;
Ex.: HaLE, bl au, Trauben, Baum
. a se
pronunte
e;
Ex.: Merz, lVlAichen, Z?hne, Bi{
.
au se
pronunta
o;t
Ex.: Fraul ei n, Verkauferi n
.
b
la sfarsitul cuvantului se
pronunte p;
Ex.: gel b
r
c
urmat de e, i!
y!
a se
pronunle
!;
Ex.: Casar
s
ch
prccedat
de a" o.u, au se
prcnunti
h;
Ex.: Buch, macfEn, Iacfpn, Wocfl e.
.ch
prscedat
de a. eu, eu. ei, i. ai, ii, o consoana
ei
in telminatia
-chen
se
pronunla
urmat de un slab;
Ex.: Madcrcn, i ch
{'
chs
se
pronunt-
.i
Ex.: Sechs
. ek se
Prcnunt-
.,
Ex.: di ck, Gl ocl
:.d la sfirgitul cuvantului se
pronunte
rf
Ex.: Abend, Pferd, Ki nd, l vl ond
: ei sePr onunt e' :
Ex.: mei n, kl ei n, nei n, Krei l e
.: eu
se
pronunl e ,.::
Ex.: heute,
Europa,
Deutschl and
,:
-lr -trr
.er la sfar$itul cuvAntului' litera
e
se
pronunta
foarte scud'
fiind un sunet aseminator cu
i.
Ex.: Taf
el ,
Trauben Spi egel , Zi mmer
=ria:''.ii : r;;.. r:1.
i-iftfe
irle!'a e Se
priln
nl: e
. g Ia sfartitul cuvantului se
pronunte
k;
Ex.: Tag, Schmetterl i ng
"
g urmat de
e
se
pronunti
ghc;
Ex.:
gelb, gehen, geben,
Geburtstag
. g urmat de
i
se
pronunta
qhi;
Ex.:
Gtarre
o
h
Ia inceputul cuvintului se
pronunte
h;
Ex.:
fFute, flase, tinter, Fhnd
.h
prccedat
de o vocall ns se
pronunt5;
Ex.: Jahr, gehen,
Kuh, Friihling
.ie se
pronurte
i
{|ung}
Ex.: vier, Stelel, Papier, Dienstag
.ig Ia sfat$itul cuyantufui se
pronunjl-
ih;
Ex.: lustig, traudg, zvyanzig, Konig
.i se
pronunta
i;
Ex.:Ja,
Jahr, Joghurt, Junge
.5 se
pionunte
eo
(legat
intr-un singur sune{);
Ex.: L6ffel, L6nre, schdn, zt{blf
.Fh se
prcnun4A
ti
Ex.:
photo
.q urrnat de
u
se
prronuiF
kv;
Ex.:
Quadrat
rs intr doua vocale sas inainte de vocali
se
pronunll
zi
Ex.:
Saiad,
lesen,
September, Sommer
.s la sfe?Situl cuyantului s
pronurlli
s;
Ex.: das, Haus, was
rs inainte de p
tit
se
pronunle
$
Ex.:
spielen, sprechen,
Blebtift,
Stern
.sich se
prcnunte
s;
Ex.:
Schal, Schule, Scgaf, S{*rnee
.s,s
$i
I
se
pronunte
s;
Ex.: Wasser, wei8, fleioig, heiBen
.t inainte de
-io[
se
pronui{e
t;
Ex.: Lekion
ot.ch se
pronsnta
ce
{e
se aude foarte slabli
Ex.: Deuischland
.tz se
pnonunli
t;
Ex.: Kate, Spdzer
.E se
pnonunte
iu
llegat
intr-un singur sunetf;
Ex.: Iont, Stdck, Zahnbirste, l6che
.y se
Pronunli
l;
Ex.:
Vater, vier, Vogel, vor
Exceptie de la aceasta regulA fac cuvintele de origine negermana unde v se
pronunla
tot v, ex. November.
.w se
pr+onunta
v;
Ex.:
Wasser, $er, Wolf, Winter
oz se
Pnonunt- t;
Ex. :
Zimmer, zw
ei,
zilhlen, Zug
in
libr6rii
sl
rui'iii'
Pun'liJi
uTo\iiii'il
P"'*i
teti comanda la
8.7 0.28; 021
-318.7
0.27

S-ar putea să vă placă și