Sunteți pe pagina 1din 33

Autor prof.

Roxana Turcanu

Gramatica limbii spaniole

@Booklet

Gramatica limbii

sPaniole

Editura Booklet CP 164, Bucuregti www.booklet.ro


Tel.: 021 4113137 0722 428630 0723 152053

CAPITOLUL l: ELEMENTE DE FONETICA

: -:L

t"*ri"*"

CIP

TURCANU,

" ROXANA

Bibliotecii Nalionale a RomAniei

Gramatica limbii spaniole / Roxana Jurcanu' Bucuregti: Booklet' 2003 Bibliogr.

lsBN 973-86518-3-2

1. Allabetul spaniole este alcatuit din 29 de litere' dintre Alfabetul limbii care 5 vocale 9i 24 de consoane: N' n (ene) A, a N, n lene; s, o O, o (o) C, c P' P (Pe) Ch, ch Q, q (cu) D, d R, r (ere sau erre) E, e S, s (ese) F, f T, t (te) G, g (se) U, u (u) r, i (i) V, v (uve) J, j (tota) W, w (doble uve) K, k (ka) X, x (equis) L, | (ele) Y, y (ye sau I grlega) U, ll (elle) 7, z (zela, zeda sau cela) M, m (eme)

(a) (oe) (ce) (che) (de) ie) (ele)

2. Reguli de Pronuntie

811j342

. Vocalele limbii spaniole se pronunte,

in

general' ca

vocalele din limba romAnd; . Cruoul de litere CH are o pronuntie apropiata.de cea -a ceapa sunetelor romAne$ti C + E sau C + | din cuvintele:

. c;;;;i6 J; titdre cuE, GUI se pronunta ca in limba romAnd: qhe, qhi; . fitera g in tim-Ua spaniold, degi apare in scris' nu se pro@Editura Booklet 2003 editurii Toate drepturile asupra lucrarii apartin

cioc; Ex: muchacha (latd), chino (chinez)

.Litera J situitd inaintea oiicerei vocale se pronunte


sunetul romAnesc "h"; Ex: jele (Set), iugar (a iuca), iuntos (impreuna)

nunla niciodata; Ex: huevo (ou), hueso (os), huir (a {ugi)

ca

Gramatica limbii sPanQIe

Gramatica limbii

spaniole

.
.
.

Grupul LL se pronunld asemenea unui "1" urmat de un "i" foarte scurt (trebuie sa se auda un "1", muiat); Ex: cuello (qAt), cebolla (ceapir). pollo (pui) Consoana ltle pronunli asemenea unui "n" urmat de un
"i" scurt: Ex: nifto (copil), pequefro (mic)' sueno (vis) -... Consoana Q se intathegte numai in grupurile QUI Si QUE si se pronunla ca sunetul din grupurile romAnesti "chi" 9i "che"; Ex: queso (brAnzd), querer (a vrea), quemar (a arde) Consoana Z, in orice pozilie, se pronun!6 ca un "s" rostit cu vArlul limbii intre dinti: Ex: izquierda (stAnga), paz (pace), voz (voce)' 3. Accentul in limba sPaniold

Tu (pronume posesiv) - tti (pronume personal)

Te (pronume personal) t6 (numele plantei 9i

Pentru a arita ci doui vocale alaturate se pronunla in dou5 silabe separate: Ex: rio (riu), dia (zi), geogralia (geografie), tio (unchi). 4. Elemente de ortografie Limba spaniolA loloseste, in general' aceleasi norme de

biuturii ceai)

ortografie ca limba romAnA. Existd, totugi, nigte particularitali gi de alte limbi:

in domeniul ortografiei care o diferenliazd de limba romAni

tnterogalia gi exclamalia sunt marcate atAt la s{Argitul

Atunci cand in cadrul unui cuvant o silabi este pronuntate cu mai multd fo(d decit celelalte' se spune
consoanele N,

despre'aceasta silabd ci este accentuate. in limba spaniold, cuvintele terminate in vocald, sau lr Cuvinlele terminate in consoand, exceptand consoanele N S se accentueazi pe ultima silabi. Toate excepliile de la aceastd reguld sunt marcate in limba spaniold prin AQQENTUi

S se

accenlueazd pe penultima silabit

enuntului, cat 9l la INOEPUTUL acestuia, cu semnul respectlv resturnat, Ex: aQui6n quiere escribir la carta? (Cine vrea sa scrie scrisoarea?) 1Qu6 penal (Ce Pdcat!) Ghitimelele se pun atet la inceputul cdt 9i la slargitul enun{ului numai in Partea de sus: Ex: "El Quijote" es una obra representativa para la literatura espaRola,

--E-*'.exum"n

GRAFIC:

(examen), canci6n (cAntec), llegar (a sosi) cr6ter (cratdr), bArbaro (silbatic). Accentul grafic se mai intrebuinieaze in urmatoarele cazurt . Penlru i marca interogalia sau exclamalia unor categorl de cuvinte, in tunclie de context: Ex: qu6, qui6n, cuAl, cu6nto (pronume relative $i inlerc' gativej; c6mo, d6nde, ad6nde, cuAndo (adverbe) . Pentru a diferenlia omonimele: Ex: mAs (adverb) - mas (dar. insd). Si (conjunclie) - si (adverlc ai pronume personal refle'"' El (articol) - 6l (pronume personal)

Semnele diacritice Semnele diacritice in limba spanioli sunt urmatoarele: . Tilda (-)', apare deasupra lui "n": fl. Ex: mahana (mAine), nino (coPil). o Trema ('); apare deasupra lui "u": ii. Ex: antigiiedad (antichitate), lingiiistfca (lingvisticd) CAPITOLUL ll: ARTICOLUL $l SUBSTANTIVUL
1. Articolul

nehotdrit. Spre deosebire de limba romAni, ambele articole se pun inlotdeauna INAINTEA numelui pe care il determind

in limba spaniold existd un articol hotarit 9i un articol

6
A. Articolul hotdrAt Singular Masculin Feminin
el

Gramatica limbii sqaniole

Gramatica limbii

slaniole

zileb qeildmenii b) -' cu substantivele care denumesc

ooziliile 9i contrase del gi al

la (copiii) las Ex,: el lugar (locul), la casa (casa)' los chicos palabras {cuvintele). de preArticolul hotdrit masculin singular "el" precedat "de" "a" se unegte cu acestea 9i apar formele
.

PIural los las

s6bado por la tarde regresar6 mi madre' (SAmbita la prAnz se va intoarce mama mea)' c1 penru a expima vilrsta in to"!'ii,:!Y:P':'"^^^. Ex. Juan llego a nuestro pueblo a los velnte^anos anl iJ;;. a"sosit in satul nostru cAnd avea 20 de ) o pentru a preciza momentul .i1.-care se sever$este d -' Zctiune inir-o locugiune advefuiald Ei: A las dos dias se march6 de la ciudad

f*, ff

-- *"

Ex: El cuaderno del prolesor es interesanle' Los alumnos le iegalaron un libro al profesor' (dc-n-u Arricolul hotarat se intalne$te lAngd nume proprii - nume de tAri): miri geogralice

pentru d' 'Ex: substantivizarea

(DuPd douA zile a Plecat din oras ) vefuelor la infinitiv El hablar demasiado nos cansa' (Ne oboseste vorbilul excesiv)' Ei-e#ibiii el dibujar son dos acciones que le gustan mucho.

::F*,
orase:

E.t"Oo. Unidos (Stateie Unite), La India (lndia)' El Uiugruy (Uruguay), El Paraguay (Paraguay)' de Articolul hotarat se mai int5lneqte 9i langa nume

dor (Ecuador), El Japon (Japonia)'

Los

doui acliuni ce ii plac mult lScrisul 9i desenatul sunt ranttle ffru,?r-:-Jl1!!./:2P:?Ie^t: 0 inatiea numetor de - cAnd au valoare genericd: los Habsburgos' los.uorbones

d!4

;;

los i;.";tna;"familia": los L6pez' (familia-L6pez)'

l"

Mancha, La Meca, La Rioja' La Paz' La Haya

accenlual Substantivele de gen {eminin care incep cu a singular articolul hotarat e/ Aceeagi regula se orimesc la loii"a si substintivelor care incep cu hl3 accentual' -'"i*, .r-iit" (su{letul). el arma (arma)' el ala (aripa) e e el 1zorilel, el incla (ancora).' .ave,(pasErea) (Toameai

(Haga). La Corufla.

Vel6sque Ex: Los Vel6squez no nacen cada dia' se nasc in liecare zt leictori ca VelAsquez nu urmate de suo''{arrtivetor sefior' sefiora' sefiorita o) inaintea sau un titlu: un nume ProPriu Ex: el seflor Rodriguez

-"

"io" hacha

(securea), el hada (zAna)' el hambre

chiar h) pentru subs'tafttivizate oridrei pdfii de vorbire.sau "' '"-iiaWr:,tii acdsleta suil substantivate:
el porqu6 Ei, l.rJ"riii"nire "tunc=cendde su comportami-ento {Nu inteleqe motivul comportamentulul -sau l qulero" s-uyo i.lo le gusta oir siempre este "no

normal c' Obs. La plural, aceste substantive se arliculeazd plurat: las alas' las almas' las hadas iiiiotithoiarAt feminin
Cind se foloseste articolul hotarit? d 'Ex: a expdma oEin lootliuni adverbiale ' Dentru las ocho de la manana nos enconlramos' A (La ora opt dimineata ne intilnim)'

el haya (tagul).

care s-au substantiObs. in limba spaniol6 existe propozitii vat definitiv:


Ex,
ef

"nu vreau" al sdu ) (Nu ii piace sa auda intotdeauna acest

ilUefotodo (gtie tot), el hazmerreir (mascariciul)

8
l) '

Gramatica limbii sqannle

d,rd

demonstrativ pero h tuya-me, g-u:g,TY:P *a' -..-+^ -,,^L Ex : Su camisa es nermosa -" tt"iouta' insa a ta imi place mult iC#;$;;i.'t"
mai mult.) El sequndo corre bastanle Plen de bil: ], ^-. tC.ii"-"r doilea aleargd destul que el amarillo tanto El vestido blanco no le"gusta ia lel de mult ca cea galbend nu ii ptace Fi""fii" "fUa in unele enuntui exclamative: . ^ Ex: ila mar de bienl lla pobretisqtu"":)---,.,,. niitea subslantiu-etotr prqedate de prepoztyt: Ex: El libro se halla sobre la mesa' se gaseste Pe masa )
.

indeplinegte funcliite

de aftiol

posesiv 9i artial

. in locutiuni 9i exPrestt: por tq Yitlg-(11P-a,,cum se Ex: oor lo menos (cer putin)' * tanto (prin urmare) VJo"; ri *Li"t t"ueiiuirj' por lo
.

"

B' Articolul nehotdrit


Plural unos unas

M*wlln
Feminin
)

Singular un una

il "

up'o"p"""i6r""!i iunctii :"

in l*bu

n '

il $.?: f lili; EXtff iJ ffi ;;il; i'11 ry: : !"^1311"".",1; lios d;'mun'an"' (niete mere)
i;ffi;lEuii,
2' Substantivul

indePlineste spaniold, artlcolul ^neho^ldrat


ar u

mnos

[C"tt""

Micolul

hotarat neutru

substantivului sunt: genut Categoriile gramaticale ale


numerul.

Ql

care se toloseqte numai la singular' ""'6" ,ilrit."ta in urmatoarele cazuri:

Artico|u|hotaratare,inspanioli,gioform6neutra"|o"

A' Genul
se DupA gen, substantivele spaniole si feminine. In limba

participiilor' pronuoJn'ttu .uO.tantivarea adjectivelor'


melor, adverbelor etc' Ex: lo 0til, (utilul), lo nuevo

'pun'ori'riiJ

ixisri cEtlul NEUTRU'

gupeazi in masculine

sau.un adverb + coniunclia cdnd este urmat de un "Ol'"ttiu oue exprima un superlativ exclamallv -Et,-'f.fo sabes lo mucho que te amal ittu stii cat de mult te iubestel) . inaintea pionumelor relative: que' cual. tto entiende lo que le dice su prietenul siu ) (Nu inletege. ceei ce ii spune

Genul duPd terminatie Sunt rnasaline" uo" neaaentuat: et cuaderno brminate tn (B?:''J,l)i ra roto ({otosrafia)'

;';:;b;;i;"tg

ii:

amtgo

. urmat de prepozrlta Ae-p"nt* -

;;i;;;;

ix:lo -^

6;

exprimarea.sensurilor de cand urmeaza un substantrv "pt"dtemi", O'e Pilar nos conmovi6 mYc!9 iniamprat lui Pilar ne-a impresiona: c; i

la mano (mana)' la radio neaffintuat: er .hombre b) subslantivele termin atr["#"13, timbre.(sonena)' el (barbatul), el nomDre lnumele)' la leche (laptele)' la llave Exceptii: la muerte t*i'"ii""i' la mente

"J*tH !l?i""ot" de

ra resurd:

{heia),

la nune inorui;]'ia'inaore (catastro(mintea), la costumore iobiceiul)' la catastro{e

(T9T1i

t-'

mult.) algo-sano Lo d6 comer demasiado no es ' (A mAnca prea mult nu este ceva sanatos )

Lnl' !'^^'!t a Jlotliiira" bminate in "-trnonton'!(914*"9.ull el amor ' Ex.:' el olicial (olrterui)"'el " "=

ii1. ta piiamio" (Piramida)

-"

iitigo.t"d),

el mes (luna)' el cenit (zenitul)'

Gramatica limhii <naninla

Gramatica limbii soaniote

Sunt feminine: a) substantivele terminate in "-a" nea&entuat Ex,: la ventana (fereastra), la casa (casa) etc. Exceptii: el problema (problema). el mapa (harta), el b) substantivele terminate in "-d": Ex.: la juventud (tineretea), la unrversidad (universitatea), la salud (sindtatea), la bondad (bundLtatea), la pared (peretele), la vid (vi{a de vie). Exceplii: el atarid (cogciugul), el abad (abatele), el alud
.

Yerno (ginere) - nuera (nord) Toro (taur) - vaca (vaca) Caballo (cal) - yegua (iapa)
Substantive an aceeagi formd dar cu sensuri diferite la mas_ culin gi feminin el pez (pestele) - la pez (smoara) ol capital (capitalul) - la capital (capitala) el frente (Jrontul) - la frente (fruntea) el cura (preotul) - la cura (ingrijirea) el c6lera (holera) - la colera ifuria) el orden (ordinea) - la orden (ordinul) el radio (raza cercului) - la radio (radioul) el pendiente (cercelul) - la pendiente (panta) el corte (tdigul, croiala) - la corte (curtea unui suveran) el haz (snopul) - lahaz (suprafata) er cometa (cometa) - la cometa (zmeul de hArtie) los lentes (ochelarii) - las lentes (lentilele) el espada (matadorul) - la espada (spada) ' el lema (tema) - la tema (incapalAnarea)

esquema (schema), el sistema (sistemul), el tema (tema).

(avalansa) etc. c) substantivele terminate in "-2": Ex.: la paz (pacea), la voz (vocea), lavejez (bitrineqea;. Exceplii: el pez (peqtele), el arroz (orezul), el capuz (gluga).

. cu ajutorul lerminaliei "-a' la aproape

Formarea genului leminin in limba spaniold

. . .

toate substantivele masculine ce se termine in '-o" 9i in consoand: Ex: nifro (copil) - nifia (copita) Hermano (lrate) - hermana (sora) Abuelo (bunic) - abuela (bunici) Lobo (lup) - loba (lupoaicd) Catal6n (catalan) - catalana (calaland) Ing16s (englez) - inglesa (englezoaici) cu ajutorul sulixului '-iz": Ex: emperador (impdrat) - emperatriz (impariteasa) Actor (acto0 - actriz (actrite) cu ajutorul sulixului "-esa'' Ex: duque (duce) - duquesa (ducesa) Principe (prinl) - principesa (printesa) folosind sufixul '- ina": Ex: rey (rege) - reina (regind) regula "perechii de cuvinte": Ex: madre (mamd) - padre (tata) Hombre (bdrbat) - mujer (lemeie)

Substantive cu acoeagi formi pentru desemnarea ambslo, sxe (substantive epicene) el Aguila (acvila), .el goni6n (vrabia), et cisne (lebdda), ta corneja (cioara), el elefanle (elefantul), la rana (broasca), la serpiente (garpele), el buho (bufnila), el gusano (viermele), la paloma (porumbelul), la mosca (musca), la cucaracha (gAndacul), el camello (cdmila).
B. Numdrul

a) substantivele ce se termini in primesc un 1s': Ex: cama - camas, libro - libros

singular gi plural. Pluralul se formeazi respectAnd urmitoarele requli:

in limba spaniold, ca gi in limba romana, existe numarul

vocald neacientuata

12

Gramatica limbil spaniole

c) substantivele ce au ca terminilie un :,_el,-L"cenruat primesc un "- s": Ex: cal6 - caf6s d) substantivele terminate in celelalte vocale accentuate: _a, -i, -o, -ri primesc de obicei ._es": Ex: borcegui - borceguies {bocanci) Rubi - rubies 1ru6ine.1 Bamb0 - bambdes (bambugi) Jabati - jabalies (misrreli) Forme de plurale neregulate

b) substantivele ce se termine in consoani in ,,_y,,pnmesc 9i terminalia "-es': Ex: flor - flores, color - colores, rey - reys, buey _ oueyes

CAPITOLUL ttt: ADJECTTVUL 1. pozilia adjectivului in.general, nu exista o pozitie lix6-a adjectivului in raporr s^!9stanjivyt pe care it determini. forusi suni niEie reguti oe care trebuie si {inem seama: . Adjectivele stau, de obicer, dupd substantiv: ut,:I:-]: g,or!-1 j,.?i3 grasa;. cielo azut tcer atoasrru; c.nlc.a ategre (lelle vesele). " . AoJecrrvut se aseaza in fala substantivului atunci cAnd se dore$te evidenrierea unor caritali are fiinlei sau obiecturui exprtmat prin substanlivul determinat: Ex:la oscura noche (intunecata noapte), las btancas manos (albele mAini), dutce azr.tcar'(zahdr dulce). . Adjectivut are un loc fix in anumite erpriiil'coniJiie rn ,., Ex: et m,edio euo (evut mediu), idea-/r iidee;ilIi t" "o"o _ ryedQ (evut mediu). senrido comrinibrn

:l

..

terminate in "-s", neaccentuale pe ullima .. silabS, cele terminate in "-ri si numete propriiilrhinut. in "-2" nu i$i modificd forma la plural. (anatizaranatizete), etltos brindis (roas 5.1;^"11?. .?nullsis rurnoasturlte), lallas crisis (criza/crizele), los S6nchez, los
LODez.

Subslanlivele

Substantive care i$i schimbd genul la plural . el anleojo (luneta) - los anteojos (ochelarii) . ra esposa (solia) - las esposas (catu$ele) o el celg (zelul) - Ios cetos (gelozia) . el grillo (greierele) - los griilos (lanluri de picioare)
Substantive cu acla$i sens la singular gi la plural ti.-ip" (timpul, vremea) - tos riempos (timpurile, vremurite) : :l : :l:9T],"1.9 (nceputut) - toscomienzos (inceputurite) . er iln (star$itut) - los fines (sfArgitul) . Ia espalda (qpatele) - las espaldas (spatele) . la mocedad (tinerelea) - las mocedades (tinerelile).

care igi schimbi sensul in tunclie de po.zilia lor (inainte sau dupa sunsraniruuile'""iJ'ii o","rmina): Ex: un pobrehombre (un biet om) - un hombre pobre (un om sarac)
^Cierfa.noticia stgura)

rxrsra ad;ective

ii.ii.

(o anumiti qtire)

noticia cierta (gttre

(o.femeie simpti) - una mujer smple (o remete rgnorantd)

l.l::f,",,lyier
noud).

fusti

una-nueva lalda (o alta luste) _ una falda nueva (o

2. Genul existd adjective cu doud terminalii, una pentru .masculin, una pentru feminin si adieciive cu terminalie. unicd. Adjectiv6le.cu doua t"iriri"fli ," i"imind la masculin in "o", iarla feminin se termini in "_a,: Ex: bello - bella Duro - dura Rojo - roja
_

in limba spanioli

14

Gramatica limbii s?antole

3ranatica limbii

s\aniob

15

Acelasi lucru se intAmPld cu: . Adiectivele termlnate ln '-ete" "-ote" la masculin lprimesc

'-a'

Grandote (maricel) - grandota imarldca)' care arata natioAdiectivele care se rermini in consoand' sau originea: naiitatea
Ex: esPahol - esPanola Alemdrn - alemana

la feminin): Ex. reqordete (grasut) - regordeta lgrAsul-t).

de inferioritate: Ex: Raluca es menos alegre que Juana decat Juana)' lRaluca este mai putin vesela c) de egalitate: -Raluca es tan alegre como Juana Ex. Raluca es igual de alegre que Juana precum Juana) lRaluca este la fel de vesela

'

Gradul suPerlativ la clase f*. FuOr'o el alumno m6s estudioso de clasa "t elevul cel mai studios din )

'"

singular si Ca 9i substantivele, 9i adjectivele au numirul pluadjectivelo; se formeazd dupi modelul orrrJ Frururui
ralului substantivelor: pluralul prin a) Adiectivele termlnate in vocal6' lormeazd ' unui 1s': adiuqarea (galbeni) fx:-a"marifto (galben) - amarillos - amables (amabili)' n*uOf"

3' Numirul

".t" Superlatiwl absolut:

iptOio

este foarte-harnic ) Ex: Su hiio es muy trabajador' (Fiul lui absolut se mai formeazA $i cu ajutorul su{iSuoerlativul

xelor

qfsimo" si q6rrimo':

t'

pluralul prin b) Adiectivele terminate in consoand {ormeazd -' terminaliei -aes': adiugarea Ex: l6rroz - lerroces (feroce) Catalan - catalanes (catalani) plural: c) Adlective care nu iEi modi{icd forma la (de prost gust), rosa (roz)' narania (portocaliu) Ex: cursi violeta (violet), lila (mov)'
.

iimabilj

Ex: amPlio - amPlisimo SimPle - simPlicfsimo AsPero - asP6rrimo C6lebre - celeb6rrimo Bueno - bonisimo Fuerte - {ortisimo Exista 9i pretixe cu valoare superlativi: 'suDrj, "ultra-": Ex: archiconocido, ultraurgente'

"archi:' 'extra-"'

superlativ Adjective cu lorme neregulate la comparativ 9i

pozitV

Comparativ Superlativ
meior
Peor

4. Gradele da comParalie sunt: pozitivul Gradeie cle comparatie ale adiectivului comParativul, suPerlativul' Gradul Pozitiv: Ex: Riluca es una chica alegre (Raluca esta o lata veseli )

bueno malo grande pequefro

mayor menor

relitiv el meior el peor el mayor el menor

Superlativ absolut 6ptimo Peslmo mSximo mlnlmo

Gradu! mmParativ:
)

Construclii speciale cu adjective . Por + dajeaiv; de + adjecttiv

a) de suqeioritate: ' Ex: Haluca es mds alegre que lu-ana' (Raluca este mai vesela decal Juana

Ex: Poiabunido, emPez6 a bostezar' (De plictisit ce era, incepu si cagte

Gramatica limbii

Grcmatica limbii

spaniole

17

De enojada, se puso a llorar.

/T)a ailnir2li na ara innanrr ei nl;nni Por + m4s/muy + adjectiv

Aceste adiective se apocopeazi numai atunpi cand se afli in fata unui substantiv la masculin, singular, In fata altor adjective sau in lala celor leminine, nu se apocopeaza. CAPITOLUL lV: PRONUMELE
1. Pronumele personale

Ex: Por mas feo que sea, tienes que recibir el regalo.
(OricAt de urat ar fi, trebuie sa prime$ti cadoul,) Por muy guapo que sea. no puede hablar asi. (OricAt de aralos ar fi, nu poate vorbi asa.) htial hotdrdt + adjectiv + de + substantiv Ex: El sabio de Guillermo (istelul de Guillermo).

5" Acordul adjectivului cu substantivul Ca reguli, aproape intotdeauna adjectivul se acordd in gen 9i numdr cu substantivul pe care il determind. . Clnd subiectul este tormat din substantive masculine si feminine, adjectivul se pune la masculin plural. Ex: La bebida y el traje lipico rumanos.

Pronumele personal este singura parte de vorbire din limba spaniold care are o declinare propriu-zisa Asta inseamni ci are {orme speciale pentru cazurile: nominaliv, dativ, acuzativ, prepozilional, atal accentuate (forme tonice) cAt gi neaccentuate (forma alonA). Deosebiri fatd de limba romana: . Persoana I gi a ll-a plural prezintd forme distincte pentru

.-

(Bautura gi portul romanesc.) CAnd adjectivul preceda mai multe substantive, se acordd Ia singular, cu substantivul cel mai apropiat: Ex: Su magnifica elegancia y estilo. (Minunata sa elegantd $i stil.) In construcliile formate dintr-un substantiv colectiv urmat de determinanli la plural, adjeclivul se acordd fie cu substantivul, fie cu determinanlii: Ex: un grupo de chicas alegres - un grupo de chicas alegre (o ceatd de fete vesele) Uneori, adiectivul se acordi la singular in gen cu substanlivul cel mai apropiat: Ex: Es un libro de mfsica y filosoffa moderna. 6. Apompa

masculin $i feminin Ex: nosotros - nosotras vosotros - vosotras La persoana a lll-a singular se intalnbste o formd de neulru, care se traduce prin "acest lucru", "aceasta". Ex: No lenemos que hablar sobre ello. (Nu trebuie sa vorbim despre acest lucru.) Pronumele de politele usted, ustedes (dumneavoastrd, domniile voastre) se releri la persoana a ll-a, dar se lolosegte cu persoana a lll-a a verbului. Ex: iC6mo se llama usted? (Cum vi numili?) Ustedes quieren algo especial para esta noche.
^^^^^+x duEd5ld ^^^rx d. \, >vqt

(Domniile voastre doresc ceva deosebit pentru

Formele pronumelui prsonal

,ltornh*t$ hs{t
i:+
Pgrsoana
I

.
tTt

trdr
ffi
aml
a n(Isolros
a ncsotlEls mi, conmigo nGsollos

ss. yo pl. nosotros nosotras

in limba spaniola, existe ni$te adjective care se apocopeazd (adici pierd grupul final de litere): Ex: bueno - buen (un buen libro = o carte buni) Malo - mal (un mal poeta = un poet {ara talenl)
Grande - gran {un gran personaje = un personaj mirel)

nos t
06

nosolras ti, contigo vosotros vosolras

sg. h:

ati

PoRoana

alla:

pr.

vosotros

l'

SOtl0S

v(xiotral

I vosotlas

Gramatica limbii spaniole

Gramatica limbii spaniole

Pe$oana

l$
sg.

Nwftativ
Foqnra
6l

Fetlv

Aixtffi,
a6l
a ella

atorrl
le, lo la, la
lo le los

lPrcFodtioha Foffrd tdnicd


61, ella, ello

Sln$.rlet

Pfural

Masdlin

Persoana

a lll-a
pr.

slla llo usld ellos ellas usledes

6ste (acesta) 6se (acesta) aqu5l (acela)


6sta (aceasta. asta) 6sa (aceasta) aqu6lla (aceea)

6stos (aceqtia) 6sos (aceqtia) aqu6llos (aceia) 6stas (acestea) 6sas (acestea) aqu6llas (acelea)

Femlnin a ellos a ellas ellos ollas Nutru

s
las

Pronumele neutru

inlocuitor al unei lntregi propozilii, cu funclia de pronume personal demonstrativ (ca in limba romAnd): Ex: Ya te Io habia explicado varias veces. (Deja explicase ori.) ^ general,itipronumele asta de catevaageaza inaintea verpersonale se In bului. Totugi, existe o excptie: atunci cAnd verbele sunt la infinitiv, imperalivul pozitiv, grunziu, formele atone ale pronumelor personale se pun dupl verb gi se unsc cu acesta,
formAnd un singur cuvAnt. Ex: Mi hermana quiere escribirte una carta de Inglaterra. (Sora mea vrea si ili scrie o scrisoare din Anglia). Dame un poco de agua, por favor. (Di-mi pulina ape, te rog.) Pronumele personal reflexiv Formele pronumelor rellexive sunl: me, ts, se, nos, os, s (md, te, se, ne, ve, se). Ex: Cada mahana me lavo con agua caliente. (ln fiecare dimineatd me spal cu apd caldd.) Poco a poco, se acostumbr6 con su presencia. (lncel, incet se obignui cu prezenla lui.)

in

acuzativ

lo poate aoarea

ca

esto (aceasta) eso (aceasta) aquello (aceea)

Ex: Esto es algo que no nos Interesa. (Asta este ceva ce nu ne intereseazd.) Aquello no es ningun asunto suyo. (Acel lucru nu este lreaba lui.) Atunci cAnd lorma neutre a pronumelui demonstrativ este urmatd de prepozilia de + verb la infinitiv, are sensul de

"acliunea de a": Ex: Eso de chismear no me gusta nada. (Bar{itul nu imi Place deloc.) Existd o deosebire importanta fald de limba romana: aga cum se observd din tabel, in limba spaniold sunt doue forme pentru pronumle de apropirc (6ste, esta, 6se, 6sa' esto' eso) Si- una pentru cel de deptrrtarg. Prima formd arati obiecte situate in apropierea porsoanei care vorb$te, iar cea de-a doua indicd obiectele atlate in preajma prsoanei

cu care s vorbeste, iar lormele aqu6l, aqu6lla,

2. Pronumele demonstrative

in limba

spaniola, pronumele demonstrative

au

urmdtoarele lorme:

aquello arata, ca $i in romana, obiecte indepirlate de vorbitor. Ca inlocuitor al unui substantiv, pronumele demonstrativ poate indeplini in propozilie functiile acestuia: subiect, nume predicativ, atribut gi complement. Ex: Este es mi cuaderno. (Acesta este caietul meu.) - subiect. Pronumele demonstrativ apare in mai multe epresii: a eso de (cam. in jur de). esfr- es (adica), por es (de aceea). y ae que (pe ldngi faptul cd), en esto (intre timp)

20

Adjectivele demonstrative ,, Atunci cand determind un.substantiv, pronumele demon_ strative functioneaza ca adjective O"rbnrtrliiu".]

Granatica limbii

spaniole

21

Un singur obiect Fooedal

!,

,rn,
Mai multi posesori

| (el) nustro (al nostru) (la) nustra (a noastrd) ll (el) vuestro (al vostru) (la) vuestra (a voastra) lll (el) suyo (al lor, at dum neavoastre) (la) suya (a lor, a dumneavoastra)

!{ai ll|ulte obiects posdatg (los) nuestros (ar nostri) (las) nustras (ale noastre) (los) vuestros (aj vostri) (las) vuestras (ale voastre) (los) suyos (ai lor. ai dumneavoastra) (las) suyas (ale lor, ale dumneavoastra)
1",

Formele.pronumelor' posesiue identice ca forme cu pronumele demonstrative:

uDservalil: Alunci cAnd dorim sa individualizim obiectul posedat.dintro serie, pronumele posesiv

rp* iol"- r.,tr..,rr*Gr"

subslantive neutre).

,^^19J::1":i" ,demonsrrarive_ nu au rorme pentru neurru (deoarece in timba spaniold, "nL Jrp" .r,ij
s,iri,
Ex: Estos chicoi saben hablar espahol bastante bren. (Acegtlcopii stiu sa de bine id (Nu vrea

"xi.ta
)

articolul hotdrdt, chiar daci are functia de nume preO-itativ: "pui" Ex: E{ ,libro con dibujos es el tuyo, no ut q,I"-.u nuffu soore la mesa. (Cartea cu desene este a ta, nu cea care se gdsegte pe masa.)

in.otlt

O"

d;.-'.-;;##i?,innT ff ii::ix :*', si primeascd


acel Oulnel

Adjectivele posesive ..CAnd inso{egte un substantiv, pronumele posesiv devine adjectiv gi are urmetoarele rorme:

il

ttori.)

;H:Fr?"

3. pronumele posesive .,Cq si in limba romAnd, acste pronume au forme van_ , 3Pf^f funcrie-de sen si numar. doud ptanuri: cet at posesorutuisi cetZi ob,iectutui

C"[;;;;;"t.so'lii'.",u

tlrr*qfrobfrd,

pt:

MaimunepH@,

Un singnrr posesor I (el) mfo (at meu) (la) mfa (a mea) ' ll (el) tuyo (at tau) (la) tuya (a ra) lll (l) suyo (al tui, at ei, al sau, al dumitale) (la) suya (a lui, a ei, a sa. a dumneavoastra) (los) mfos (ai mei) (las) mfas (ale mele) (los) tuyos (ai rdi) (las) tuyas (ate rale) (los) suyos (ai lui, ale ei, ai sei, ai dumneavoastra) (las) suyas (ale ei, ale tui. aie dumneavoastra)

(meu, mea) Mis (mei, mele) ll Tu (teu. ta) Tus (tii, tale) lll $.t (sdu, sa, tui, ei, Sus (sii, sale, lui, ei, Dumitale, dumnea. Dumitale, dumneavoastra) voastra)
I Nuestro (nostru)

lMi

F(se(ki

Mal mulg posssori

Nusstra (noasva) ll Vuestro (vostru) Vusslra (voastre) lll Su (lor, dumneavoastre)

Nustros (noqtri) Nugstras (noastre) Vustros (voqtri) Vusslras (voastre) Sus (lor, dumneavoastra)

22

Gtamatica limbii spaniole

Ctamatica limbii

sDaniole

?3

Ex: Quieremos mucho a nuestras hermanas, (Le iubim mult pe surorile noastre.) No les gustan tus ideas. (Nu le plac ideile tale,) Vuestra escuela es muy limpia. ($coala voastra este foarte curata.)

4. Pronumele relative gi interogative in limba spanioli, ca gi in limba romAnd, pronumere reta tive pot indeplini Si lunctia de pronume interogative. Pronumele relative sunl urmatoarele:

Ex: Cuantos le conocen le odian. (Toti cei care il cunosc il urdsc.) 4. Construclii interogative Si exclamative: Ex: ;Qu6 dla mAs horrible! (Ce zi inlioritoare!) ;Qui6n te dio la botella con agua? (Cine ti-a dat sticla cu apa?)

. El que (cel ce. cel care). la que . Las que (cele care, cele ce). los que . Lo que (ceea ce) . Quien (cine. care), quienes (cine, care) . El cual (cel care), lo cual (ceea ce)
.
.
Cuyo, cuya, cuyos, cuyas (al, a, ai, ale cdrui

Que (ce, care)

5. Pronumele cual, cuanto pot insoti substantive cu rol de adjective relative: Ex: Cual el cuervo, tal el huevo. (Cum e sacul 9i peticul.) Cuantas manzanas quiere, tantas le doy. (Cate mere vrea, atatea ii voi da,) 5. Pronumele neholdrAt Aceasta categorie de pronume se imparte in mai mulle
categorii.

cuantas (cate).

Cuanto (cAt, care, ce), cuanta (cata), cuantos (cati).

cdrei

cdror)

A. Pronume nehodreb care se refere numai la nume de a) alguien (cineva) - este numai pronume, are o singurd forma Si se folose$te numai la singular. Ex: Quiero que alguien haga algo. (Vreau ca cineva si faci ceva.) b) nadie (nimeni) - numai pronume; prezinta aceleagi caracteristici ca Si "alguien". Ex: Nadie sab(a el secreto de Juan. (Nimeni nu Stia secretul lui Juan.) c) quienquiera (oricine) - numai pronume; se folosegte 9i la
olural Ex: Quienquiera venga, no quiero que te vean. (Oricine ar veni, nu vreau si te vadd.) B. Pronume nehotdrilte c,re 8e relerd Ia nume de luctuti: a) algo (ceva) - pronume; invariabil Ex: Es algo que no me gusta. (Este ceva ce nu imi Place.) frinte:

Observalii: 1. Pronumele que este invariabil, adicd nu are forme dis_ tincte penfu gen gi numar. Ex: El hombre que se ve es mi padre. (Barbatul care se vede este tatal meu.) Los profesores que organizaron la conierencia esran muy cansados.

(Profesorii care au organizat conferinla sunt foarle obosili.) 2. Pronumele quien are o singurd forme pentru ambele genuri (masculin Si feminin). Are, insi, o formd distinctd de plural: quienes. Ex: Quien siembra vienlos, recoge tempestades.
(Cine

seamini vAnt, culege furtund.)

3. Formele cuantos, cuantas sunt echivalente cu todos, lqs que, todas las que, la {el ca in limba romAnd:

Gramatica limbii spaniole

Gramatica limbii

spaniole

b) nada (nimic) - pronume; invariabil Ex: No ouiere nada. (Nu vrea nimic.) C. Pronume nehotdr1te care se referd la nume de fiinle 9i lucruri a) alguno (vreun, vreunul) - atAl pronume cat qi adjectiv: forme distincte pentru feminin gi plural. Ex: Algunos creen que nosotros tenemos razon. (Unii cred cA noi avem dreptale.) b) uno (unul) - pronume gi adjectiv, cu lorme distincte pentru singular si plural. Ex: Compre unos libros
(A cumpirat niqte cArli.)

g) cada (fiecare) - doar adiectiv; este invariabil si se folose$te doar la singular. Ex: Cada alumno tiene que venir a la escuela, (Fiecare elev lrebuie sd vind la scoald,) h) varios (cAtiva, mai mulli) - adjectiv gi pronume; are forma pentru feminin; se folosegte de reguld la plural Ex: En nuestro jardin hay varios Arboles (ln grddina noastre sunt mulli arbori.) i) Fulano, Mengano, Zutano (cutare) - pronume nehotarete
invariabile. Ex: Me lo dijo Fulano, (Mi-a spus-o cutare,)

25

Tiene una hermana guapa. (Are o sori Jrumoasa.) c) ninguno (nici unul) - pronume $i adjectiv; are lorme distincte pentru feminin gi plural. Ex: Ninguno te conoce. (Nimeni nu te cunoagte.) No tiene ning0n problema. (Nu are nici o problemd.) d) otro (altul) - pronume Si ad.iecliv; are lorme distincte pentru feminin $i plural. Ex: Otros a{irman el contrario. (Allii suslin contrariul. ) Esta es otra pregunta. (Aceasta este alti intrebare.) e) cualquiera (oricare, orice, oarecare) - pronume $i adiectiv; are o singurd torma pentru masculin Si leminin; la plural este cualesquiera. Ex: Cualquiera que sea. (Oricare ar fi.) D todo (to| - pronume Si adjectiv; are forme distincte pentru leminin gi plural. Ex: Todos estaban contentos. (Toti erau mullumiti).

6. Pronumele de identitate 9i intirire


Mismo, misma, mismos, mismas Ex: Es lo mismo. (Este acelagi lucru.) El mismo muchacho hablaba tambi6n ingl6s. (Acelagi copil vorbea de asemenea englezi ) Se constata ca acest pronume are forme distincte pentru gen gi num6r, liind atdt pronume cAt si adjectiv.

26

Gramalica limbii spaniote

OAPITOLUL V: VERBUL

Gramatica limbii

spaniole

zl

numarul, dialeza.
9i

in limba spaniolA, verb_ut are aceleagi categorii gramalt_ , cate ca si in timba romAnd, aotca: mo-o]lr, il;;i';;r""n",
coniundrvut
qi

Pertect simplu indicativ a) verbul "amar'(conj. l) Ex: am6 - amamos Amasle _ amasteis Am6 - amaron b) verbul "leer" (conj. a ll-a): Ex, Lei - lerrnos Leiste _ leisteis Ley6 _ leyeron c) verbul rvivir" (conj. a lll-a) Ex. Vivi - vivimos Viviste _ vivisteis Vivio _ vivieron lmperfect indicativ a) verbul "amaf (coni. l) Ex: amaba _ amdbamos Amabas - am6bais Amaba _ amaban b) verbul .leer'(conj. a il_a): Ex. Leia _ leiamos

participiut) Limba spaniotd

,*^9yij trei moduri personale (indicativul, rmperativur) trei moduri-nepersonare


n;

. .

1. Conjugarea verbelor regulate la diateza activi Verbele spaniole se grupeaza in trei coniuqdri: . Conjusarea I lvernZrc'cu. iniiiitiiii i'iotar (a vorbi), tomar (a lua). llorar (a plAnge):

"*

;;,li';;;il."'

(infinitivuL,!erunzrur

,"

ii"ili

9:liys1r"" a ura (verb,'ere i, iiriiiiiiri'it'_ir1: y' -' " -/' parrir (a preca), cumplir (a implini),
vivir (a trei).

iverbete cu infinitivut in _er): teer 9"^:,:9."1"^"' @ Tanca). comer (a manca), beber (a se lemtrJ

a Ea

-''

2. Formarea timpurilor simple gi a modurilor radicalul verbului (oblinut prin indepirtarea , ??"9 lu xului infinirivat) se adaugd terminiliite'spe;i;;;;;i;;r,sutiIndicativ prezent a) v_erbul 1amar" (conj. l) trx: amo _ amamos Amas - am6is Ama - aman b) verbul "leer. (conj. a ll_a): Ex. leo - leemos tees _ le6is tee _ leen c) verbul tivir'(conj. a lll_a) Ex. vivo - vivimoi

c) verbul tivir'(conj. a lll_a) Ex. Vivia - viviamos

':l::il:ii''

Vivlas _ vivlais Vivia - vivfan


Prezent conjunctiv a) verbul .amar, (conj. l) Ex: ame - amemos Ames _ am6is Ame _ amen b) verbul 1ee- (conj. a ll_a): Ex. Lea _ leamos

vives - vivls vive - viven

28

Gramatica limbii sDaniolc

133'.il3i''
c) verbut fuivir' (conj. a lll-a) Ex. Viva - vivamos Vivas - viv6is Viva - vivan Modul imperativ Are forme proprii doar pentru persoana a ll-a (singular gi plural) 9i numai la forma afirmativd. Persoana a ll-a plural se obline prin inlocuirea lui .f final de la infinitiv cu 'd". Ex: Comer:come (t[) - comed (vosotros) Escribir:escrib (tu) - escribid (vosotros) Tomar: loma (ti) - tomad (vosotros) Forme neregulate (la persoana a ll-a singular): Ex. Hacer - haz Poner - pon

Forma compusl se lormeazd din gerunziul simplu al verbului 'haber' + participiul unui verb: habiendo hebido, habiendo comido, habiendo escrito, habiendo entendido.

Aceastd ultimi formi a gerunziului exprimd o actiune incheiatd inaintea acliunii verbului principal, indiferent de
intervalul de timo dintre ele. Ex: Mi hermano, habiendo entendido la lecci6n, {ue capaz de decirme algunos datos imporlantes. (Deoarece a in[eles lec]ia, lratele meu a fost in stare sd imi spund nigte date importante.) Julio la deio llorando. (Julio a lasat-o plAngdnd.) Mirando a los 6rboles, el chico pasaba por el parque. (Privind arborii, biiatul se plimba prin parc.) Modul participiu Participiul se formeazd addugAnd la radicalul verbului ter-

tr-ve
Salir - sal Ser - s6
Decir - di

minatiile'-ado' (conjugarea l) 9i '-ido" (conjugarea a ll-a gi a


lll-a): amado, comido, vivido. Unele participii sunt neregulafe. Acestea sunt terminate in achO', aso", qtg'. Ex: Hacer - hecho Decir - dicho Ver - visto Abrir - abierlo Cubrir - cubierto Morir - muerto Escribir - escrito Existi 9i verbe ce au doud participii (unul regulat gi altul neregulat) - lorma neregulatd este lolositd, de obicei, cu valoare adjectivali. Ex: Abstraer - abstrafdo - abstracto Concluir - conduido - concluso Confundir - confundido - confuso Corregir - conegido - @rrecto Despertar - despertado - despierto

in cazul imperativului negativ, pronumele personal neaccentuat se a$eaze inaintea acestuia: Ex: ;No me digas! (Nu mai spunel)
Modul gerunziu

in limba spanioli, gerunziu! are doud forme: una simpld 9i una compusS. Forma simpli se formeazi addugdnd la radicalul verbului termina{ia aando'(alunci cAnd verbele sunt de conjugarea l: amando, lavando, cantando) $i terminalia ,-isndo' (atunci cAnd verbele sunt de conjugarea a ll-a gi a ll!-a): bebiendo, comiendo, escribiendo, entendiendo).

Gramatica limbii

spaniole

Elegir

elegido
_

trxrenoer

trxpresar _ expresado _ expreso


extendido
_

etecto

Fijar_fijado_fiio
Incluir
_

extenso

Freir-freido_irito
Hartar_hartado_harto
presumir
incluido
_

incluso

Homper_rompido_roto
sujetar - sujetado
_

presumido _ presunto
sujeto
_

rusltutr _ sustituido

ruspnder _ suspendido _ suspenso


sustituto (se folosegte numat ca
substantiv)

Leyeras leyeses _-leyerais , leyesels Leyera leyese - leyeian reve6Jn. Verb conjug. lll: Viviera i viviese _ vivi6ramos / vjviesemos
Vivieras /vivieses _ vivierais / vivieseis Viviera / viviese - vivieran / viviesen.
_

4. Formarea imperfectului gi a viitorului conjunctiv lmperfeci conjunctiv Verb conjug. l: Amara / amase _ am6ramos / amdsemos Amaras / amases _ amarais I amasers Amara / amase _ amaran / amasen. Verb conjug" ll: Leyera / leyese _ leyeramos I levesemos

31

Tenir - tefiido torcer - torcido _ tuerto roate verbele ce se in -olver, au participiul in "-uelto': devolver _ devuelto, lelmlna envolver _

tinto

Viitor conjunctiv Verb conjug. l: Amare amaremos

Amares _ amareis Amare _ amaren


Verb conjug. ll: Leyere _ ley6remos Leyers - leyereis eyere - leyeren. Verb conjug. lll: Viviere _ vivi6remos Vivieres _ viviereis Viviere _ vivieren. 5. Conjugarea verbului auxiliar "haber" (timpurile simple) Infinitiv: haber Gerunziu (forma simpld): habiendo Padicipiul: habido Indicativ - prezent:.h9 ha, hemos, habdis, han - tmponed: habia, habias, habia, habiamos, habiais, habian - perfec{ simplu: hube, hubiste, hubo, hubimos, hubisteis, hubieron - viitor: habr6, habr6s, habr6, habremos, habr6is, habr6n

3. Timpuri simple formate cu infinitivul Viitor Verb conjug. l: Amar6 - amaremos

"nur"iioi-'.'

_, oele de conjugarea a ll-a qi " a

Amard _ amar6n _ rerminaliile specifice

Amar6s _ amar6is viitorului sunt identice gi penrru - .'-v v' vv" ver_

lll_a.

Condilional prezent
Verb conjug. l: Amarfa
_

amariarnos

Amarias _ amarfais Amarla _ amarian terminaliile specifice condilionalului prezent "" ,. identice sunt $r penrru verbele de conjugarea a " ll_a

1".

9i

tlli;.

Gramatica limbii sDaniole

Gramatica I imbii spaniole

- condilional:

habria, habrias, habria,


habriais. habrla

habriamos.

Perfec{ul anterior indicativ

Conjunctiv - prezent: haya. hayas, haya, hayamos, hayAis, hayan - imperfec{: hubiera (hubiese), hubieras (hubieses), hubiera (hubtese), hubieramos (hubi6semos).
- viitor: hubrere, hubieres, hubiere, hubi6remos, hubiereis,

..

hubierais(hubieseis).hubieran(hubiesen).
hubieren.

1
I

6. Formarea timpurilor compuse Timpurile compuse din limba spaniola se formeazd cu verbul "haber" + participiulverbului de conjugat:
Perfectul compus indicativ Se formeazd din prezentul indicativ al verbului ,habef + participiul verbului de conjugat: Amar - he amado, has amado, ha amado, hemos amaoo. hab6is amado, han amaoo. Leer - he leido, has leido, ha leido, hemos leido, hab6is leldo, han leldo, Vivir - he vivido, has vivido, ha vivido, hemos vivido. hab6is vivido, han vivido, Mai mult ca perfectul indicativ Se
+ participiul verbului de conjugat:

Se formeazA din perfectul simplu al verbului .haber" + participiul verbului de conjugat: Amar: hube amado, hubisle amado, hubo amado, hubimos amado, hubisteis amado. hubieron amado. Leer: hube lefdo, hubiste leido, hubo leido. hubimos leido, hubisteis leido, hubieron leido. Vivir: hube vivido, hubiste vivido, hubo vivido, hubimos vrvrdo, hubisteis vivido, hubieron vivido.
Viitorul anterior indicativ

Se formeazi din viitorul indicativ al verbului .haber" + participiul verbului de conjugat: Arnar: habr6 amado, habr6s amado, habrd amado, habremos amado, habr6is amado, habr6n amado. Leer: habr6 leido, habr6s leido, habr6 leido, habremos leido, habr6is leido, habrdn lefdo. Mvir: habr6 vivido, habrirs vivido, habr6 vivido, habremos vivido, hab16is vivido, habrAn vivido.
Condilionalul perfect Se lormeazd din condilionalul prezent al verbutui "habef + participiul verbului de conjugat. Amar: habria amado, habrias amado, habria amado, habriamos amado, habriais amado, habrian amado. Leer: habrla leido, habrias leido, habria leido, habriamos leldo, habrfais lefdo, habrlan leido. Vivir: habria vivido, habrias vivido, habria vivido, habriamos vivido, habrlais vivido, habrian vivido.
Perfec{ul conjunctiv

formeazl din impertectul indicativ al verbului "habef

Amar:

habia amado, habias amado, habia

amaoo,

habiamos amado, hablais amado, habian amaoo. Leer: habia lefdo, habias lefdo, habia leido, habiamos leido, hablais leido, habfan leido. Mvir: habia vivido, habfas vivido, habia vivido. habiamos vivido, habiais vivido, habian vivido.

Se formeazi din prezentul conjunctiv al verbului "habf + participiul verbului de conjugat: Amar: haya amado, hayas amado, haya amado, hayamos amado. haydis amado. hayan amado.

34

Gramatica limbii spaniol|

Leer: haya leido hayas lefdo, haya leido, hayamos leido, hayAis leido, hayan leido. Vivir: haya vivido. hayas vivido, haya vivido, hayamos vivido, hayAis vivido, hayan vivido, Mai mult ca perfectul conjunctiv
Se lormeazi din inperfectul conjunctiv al verbului"habe( participiul verbului de conjugat. Amar: . hubiera amado, hubieras amado, hubiera amado.
+

Gramatica limbii

Z.Con;rg"r""ffi

spaniole

35

Modul indicativ Prezent: soy. eres. es. somos. sois, son. Inryrfect: era. eras. era. eramos. erais, eran, |,ertect simplu: lui. fuiste, fue, fuimos, luisteis, fueron. vllor.:.sele. seras, sera, seremos. sereis, seran.

.
Leer:

amado.

hubi6ramos amado, hubrerais amado, hubieran

. hubiera lefdo, hubieras leido, hubiera leido, hubi6ramos leido, hubierais leido, hubieran leido. . Hubiese leido, hubieses leido, hubiese leido,
hubi6semos lefdo, hubieseis leido, hubiesen lefdo.

amaoo.

hubi6semos amado, hubieseis amado, huoresen

Hubiese amado, hubieses amado, hubiese amaoo,

. Viitorul

uonotltonal: serfa. serias. seria. seriamos, seriais, serian. compus: he r has I ha I nemos /i r,un .ioo |,"^f:ay.t Mat mutt ca perfectul: habia / habias / habia / haUamos lhabiais / habian sido _ Perfectul anterior: hube / hubiste /nuOo i nriimos / hubisteis

"6j[l

anterior: habr6, habr6s, habrA, habremos, habr6is,


habr6n sido.

/hubieron sido.

Condilionalul perfect: habria, habrias, habria, habrramos, habriais, habrian sido.


Modul imperativ se (tti) Sed (vosotros) Modul conjunctiv Prezent:sea. seas, sea, seamos, sedis, sean. lmprfect:

Vivir: . hubiera vivido, hubieras vivido, hubiera vivido,

hubi6ramos vivido, hubierais vivido, hubieran vivido. Hubiese vivido, hubieses vivido, hubiese vivido,

hubi6semos vivido, hubieseis vivido, hubiesen vlvi_


do,

Viitorul anterior conjunctiv

Se formeazi din viitorul conjunctiv al verbului ,haber" + participiul verbului de conjugat: Amar: hubiere amado, huSieres amado, hubiere amaoo,

hubi6remos amado, hubierels amado, hubreren


amado.

Leer:

hubiere leido, hubieres lefdo, hubiere

hubi6remos leido, hubiereis leido, hubieren leido.

leido,

(fuesen). Viitor: fuere fueres, fuere, fueremos, fuereis, renecl: naya, havas. hava. hayamos, haydis,{ueren. hayan sido. Mai mult ca perfect: hubiera (hubjese). hubieras (hubieses).

fuera (fuese). fueras (fueses), iuera (frcspr fu6ramos ({u6semos), luerais'6uesei.l,''tr"r"ii

hubi6ramos (hubi6semos).. hubierais (hubieseis). hubieran (hubiesen) sido. Viitoranterior: hubiere, hubieres, nutii"r", hubi6remos, hubi6reis, hubieren sido.

hubiera (hubiese),

36

Gramatica limbii spaniole

Gramatica limbii spaniole

8. Folosirea verbelor "sef $i 'estar" Limba spanioli deline doud verbe (ser gi estar) care, ca valoare gramaticali 9i sens lexical, sunl deseori echivalente cu verbul romAnesc "a li". Ser - exprimi conceptul de existenld a unui obiect, liintd, lucru etc. Se folosegte pentru a arala insugirile determinanle ale respectivului obiect sub aspect fizic, material, moral etc. (culoarea, maleria, forma, nationalitatea): Ex: Esta hoja es de papel. (Aceasta {oaie esle de hartie.) La leche es blanca. (Laptele este alb,) Juan e alto, pero su primo es bajo. (Juan este inalt, dar varul seu este scund.) Sus abuelos son viejos. (Bunicii lui suntbdlrAni.) Mi hermana es joven. (Sora mea este tAnird.) Michael s aleman. (Michael este de nalionalitate germani.) Constructii frecvente cu verbul "sef': es verdad (este adevdral), es decir (adicd), es lo mismo (este la fel, este

Ser sordo (a {i surd - caracteristice) - estar sordo (a face pe surdul). De asemenea, unele adjective isi pot schimba sensur dupA cum sunt construite cu sersau eslar. Ex: ser listo (a fi iste{) - estar listo (a fi gata) Ser vivo (a fi sprinten la minte) - estar vivo (a fi in
viatA)

li rau din fire) - estar malo (a fi bolnav) Ser bueno (a fi bun la caracter) - estar bueno (a fi
Ser malo (a sdndtos)

Ser grave (a fi grav - la caracter) - estar grave (a li


grav bolnav) Ser negro (a fi negru - culoare) - esiar negro (a fi nervos, supdrat) Ser abunido (a li plictisitor) - estar abunido (a fi plictisit).

9. Perifrazele verbale
Perifrazele verbale = sintagme {ormate dintr-un verb la un mod personal, urmal de altul la un mod nepersonal (infinitivul, gerunziul, participiul).

acelagi lucru), es le$ima (este pacat), es posible (este


posibil), estarde (esle tarziu), 6rase que se era (a fost odatd).

Estar -

exorimi starea in care se alle un obiect la

un

moment dat. Ex: Aquelias legumbres est6n irescas. (Acele legume sunl proaspete.) El niflo de Susana estA enfermo. (Copilul Susanei este bolnav.) Miguel es16 enojado. (Miguel este suparal, in acest moment.)

Unele adjective pot exprima o calitate esentiald sau o


stare, dupi cum se grupeazd cu sersau eslari Ex: ser nervioso (a fi nervos din fire) - estar nervioso (a li enervat) Ser verde (a fi verde - culoare) - es{ar verde (a fi necopt) Ser loco (a fi nebun din fire) - e$ar loco (a fi innebunit)

Perifraze eu infinitiwl (ideea de obligalie, inceputul unei actiuni, o actiune in curs de terminare sau terminati): haber de + infinitivul, haber que + infinitivul, toner que + infinitivul, ir a + infinitivul echar(se) + infinitivul, rompr a + infinitivul, ponors a + infinitivul, volvet a + infinitivul. acabar de + infinitivul. Ex: He de escribir esla carra. (Trebuie si scriu aceastd scrisoare.) Hay que escribir esta carta. Tengo que escribir esta carta. Yoy a decirte la verdad. (ii voi spune adev5rul.) Ech6 a correr. (A rupt-o la fugd.) Rompi6 a llorar. (A izbucnit in plAns.) Se puso a /eer. (S-a pus pe citit.) Aquella noche, Julio volvi6 a trabajar. (ln acea noapte, Julio s-a intors la lucru.)

38

Gramatica limbii sPanrcle

Gramalica limbii

spaniole

39

Acabo de escribir una carta a mls paores' (Tocmai am terminat de scris o scrisoare pdrinlilor mei

Mai mult ca pertectul: habia, habias, habia (sido amado, vencido. dividido) - habiamos, habiais, habian (sido
Perfec'tul anterior: hube, hubiste, hubo (sido amado, vencido, dividido)-hubimos, hubisteis, hubieron (sido amados, ven-

Perifraze

cu gerunziul (relieleazd caracterul duraliv al acliunii exprimate de verbul la gerunziu ' ori
i"rj.tut"u acliunii): ir + gerunziul, eslar +
gerunziul'

amados. vencidos, divididos).

venk + gerunziul, andar + gerunziul Ex: Los chicos van entrando en el patio' (Copiii intrd - treptat - in curte ) La madre eslA abrazando a su hiia' (Mama igi imbriligeazA Jiica in acest moment ) Yiene eicribiendo aquel libro desde hace tres afros' (Tot scrie acea carte de trei ani ) Rosa anda diciendo tonterias por aqul' (Rosa tot sPune nimicuri Pe aici ) + Perifraze cu participiul (exprimi o actiune. realizati):.tener - o"ii"ipirl',llevar + participiul. ddlat + participiul' Ex: Tengo iermiinado el tiabajo' (Am terminat deja lucrul )
Pelearon tanto que me dejaron cansadisimo' {oarte tare iS-au cerrat atAta incAt m-au obosit
)

cidos. divididos). Viitorul anterior: habr6, habrAs, habrrl (sido amado, vencido, dividido)-habremos, habr6is, habr6n (sido amados, vencidos, divididos). Condilionalul perfect: habria, habrias, habria (sido amado' vencido. dividido) - habriamos, habriais, habrfan (sido amados, vencidos, divididos). Modul conjunctiv prezent: sea, seas, sea (amado, vencloo' dividido)-seamos, se6is, sean (amados' vencidos, divi-

lmperfect tuera / {uese, fueras / fueses, fuera / luese (amado, vencido, dividido); fu6ramos / {u6semos,
iuerais

didos).

poezii ) LterE escntas cuatro poesias' (A scris deja patru

{ueseis, fueran

/ luesen

(amados, vencidos,

Perfect: haya, hayas, haya (sido amado, vencido, dividido)

divididos).

l0.Diateza Pasivd Conjugarea verbelor: "amar', Aencer','dividit': Modo indicativo Frlsente, soy, eres, es (amado, vencido, dividido) - somos' sois, son (amados, vencidos, divididos) . - 6ramos' lmoertec,i: era,'eras, era (amado, vencido, dividido) erais, eran (amados, vencidos, divididos)' pefeauiiimplu: lui, fuiste, fue (amado, vencido' dividido) - tuimos,'tuisteis, fueron (amados, vencidos' divididos)' - seremos' Mitorul: ser6, serAs, ser6 (amado, vencido, dividido) ser6is, ser6n (amados, vencidos, divididos)'.

ConOitionaiui: serla, serias, seria (amado' vencido',dividido) - ieriamos, seriais, serian (amados, vencidos' divididos) perfecfij ;ryJs: he' has, ha (sido amado / vencido i.dividido) ' 1-nemos,'nab6is, han (sido amados / vencidos / divididos)'

hayimos, hay6is, hayan (sido amados, vencidos, divididos). Mai mult ca perfect hubiera / hubiese, hubieras / hubieses, hubiera hubiese (sido amado, vencido, dividido) - hubi6ramos / hubi6semos, hubierais / hubieseis, hubieran / hubiesen (sido amados, vencidos, divididos). Viitorul: luere, fueres, luere (amado, vencido, dividido) - fu6remos, {uereis, fueren (amados, vencidos, divididos)' Mitorul anterior: hubiere, hubieres, hubiere (sido amado, vencido, dividido) hubi6remos, hubiereis, hubieren (sido amados, vencidos, divididos). Modul infiniW: ser amado, vencido, dividido. Modul gerunziu: siendo amado, vencido, dividido. Modul imperativ: s6 amado, vencido, dividido-sed amados, vencidos, divididos.

40
1

Gramatica limbii s?aniole

1. Conjugarea verbului neregulat'Tener"

Modul indicativ prezent: tengo, tienes, tiene, tenemos,


ten6is, tienen. lmperfect: tenia, tenias, ten[a, tenlamos. teniais, tenian Perlec't simplu: tuve, tuviste, tuvo, tuvimos' tuvisteis. tuvleron Viitor: tendie. tendrAs, tendra. tendremos, tend16is, tendrAn. Gondilional: tendria, tendrias, tendria, tendriamos, tendriais, tendrian. Perfec't compus: he, has, ha, hemos, hab6is, han tenido.

Mai mult ca perfect: habia, habias, habia, habiamos'

habiais, habian tenido. Perfec't anterior: hube, hubiste, hubo, hubimos, hubisteis, hubieron tenido. Viitor perfect: habr6, habrds, habrA, habremos, habr6is' habren tenido. Gonditional perfect: habria, habrias, habrla, habriamos, habriais. habrian tenido. Modul conjunctiv prezent: tenga, tengas, tenga, tengamos, tengais, tengan.

41 :'anatica limbii spaniole (Md indoiesc cd Elena a cumparat pAine). lgnoraba que hubiese aprendido todo para el examen' (Nu stiam ce a invalat totul pentru examen) Vebeti gi dxpresiile care exprime o posibilitate sau o probabilitate Ger posible, ser imposible' ser probable, ser improbable, poder ser, no poder ser) (frr ca verbul subodonat se aPard Ia aniunc:tiv: Ex. Es imposible que tu primo diga tanlas tonlerias' (Este imposibil ca vdrul tiu sd spuni atAtea neghiobii) Es posible que ella sePa la verdad. (Esta posibil ca ea sa gtie adevdrul), Vebeti @re semnifrd un sentiment, o stare emotionald cer oniunctivul : alegrarse. sentir, indignar, molestar' extraRarse Ex, Me alegra que no hayas ofuidado escribir a tu hermana (Md bucur cA nu ai uital sa ii scrii surorii tale). Me molesta que hayas recibido un regalo de este
:

desconocido.

(Mi

deranieazd faPtul cd ai primit un cadou de la

lmperfect: tuviera I luviese, tuvieras / tuvieses, tuvlera / tuviese, tuvi6ramos / tuvi6semos, tuvierais / tuvieseis, tuvieran / tuviesen. Viitor: tuviere, tuvieres, tuviere, tuvi6remos, tuviereis,
tuvieren. Perfect: haya, hayas, haya, hayamos, hayAis, hayan tenido Mai mult ci perfec{: hubiera / hubiese, hubieras / hubieses, hubiera / hubiese, hubi6ramos / hubi6semos, hubierais / hubieseis, hubieran / hubiesen tenido.

Verbele care exprimd un act de voinld: querer, mandar, decidir, prohibir, aconsejar, obligar @r, de asemenea" @n-

acest necunoscut).

junctiwl:
Ex. Quiero que vngas Pronto. (Vreau sd vii rePede). Te aconsejo que dejes de fumar. (Te slituiesc s6 te lasi de fumat)' Le prohibi6 que saliera de la casa. (l-a interzis si iasi din casd). Vebeli care exprime ideea de nndatarc a unui fapt, dar la lorma negativd.iver, notar, pensar, creer, explicar, oir, decir, hablar er nniunctiwl. Ex: No creo que sea tan f6cil. (Nu cred sd fie atAt de ugor). No piensas que Mario diga mentiras. (Sd nu crezi ca Mario spune minciuni).

Viitor perfec{: hubiere, hubieres, hubiere, hubi6remos'


hubiereis, hubieren tenido.
12. Conjunctivul in propozitii subordonate Pentru a lolosi conjunctivul intr-o propozitie trebuie ca verbele Si expresiile din enunt sd exprime indoiald, negare, iqnorarea unui faPt: Ex. Dudo que Elena haya comprado pan.

42
1

Gramatica limbii spaniole +e

3 Concordanta timpurilor ln. ceea ce priveste corespondenla timpurilor in limba spaniold, trebuie avute in vedere Ooua situaiii: a) verbul subordonat la modul indicativ: Verbul regent la: - prezenl Verbul subordonat apare ra - viitor orice timp al indicativului cu - perlectul compus exceptia perfectului anterior. - conditional (forma simpld)
- modul imperativ

Quiso que mandaras/mandases la carta. (A vrut sd trimili scrisoarea).

Querria que mandaras.mandases la carta. {votse sa trimiti scrisoarea).

Habia querido que mandaras mandases la carra.


CAPITOLUL VI. ADVERBUL

(Dorea sd trimi{i scrisoarea).

Verbul regent la:


- imperfect - perfectul simplu - mai mult ca perfectul - condilionalul per{ect

Verbul subordonat apare la toate timpurile cu exceplia


pertectului anlerior.

(Juan spune ci scrii / scriai / ai scris / vei scrre o scrisoare mamei tale). Juan dijo que escribias (habias escrito, escribirias) una cana a tu madre. (Juan a spus ci ii scriai / ai scris / scrisesei / vei scrie o scrisoare mamei tale. b) cdnd verbul subordonat se afld la conjunctiv, verbut prin_

Ex: Juan dice que escribes (escribias, escribiste, nas escrito, escribiras) una carla a tu madre.

cipal poate exprima un act de voinli (querer, desear, mandar, acon^sejar) 9i se a{ld La: piezent,
perfect compus, viitor. in situalia in care verbul prin-

cipal se

afli la

_ ^se afli la imperfect trx: eutere que mandes

conditional qi mai mult ca perfect, verbul subordonat conjunctiv gi conjunctiv prezent. la carta. (Vrea sd trimili scrisoarea). Ha querido que mandes la carta. (A vrut si trimili scrisoarea).

pertectul simplu, imperiect,

Adverbele spaniole se pot imparti in Sapte cateoorii: de, toc: aqui (aici), aca i;i.i) ala "*:P_", (acoto,). l:,::'91 -"!,_ arriba cerca (aproape). atres (inapoi), relos (departe), (sus). debajo (dedesubt), dentro (rnaunrru), tuera (afard), alrededor (imprejur). enfrente (in fatS). Ex: Quieio vivir aqui. (Vreau sd treiesc aici.) Ven aca. (Vino aici.) (astazi), ayer (ieri), "ry:H9",1Tpt-!?y entonces (atunci), mafrana (maine), anocne^ (aseara), despu6s (apoij, anles (inainte), luego (apoi), temprano (OevremL), taroe (tarziu), todavia lin'ca),' zu,?i tiffi nunca (ntciodata). jamds (niciodata), ya (deja). _un-4.). Ex: Nunca olvidar6 su bondad. (Niciodata nu voi uila bunitatea sa.) Ya es tarde para pedir excusas. (Deja.este tArziu pentru a cere scuze.) ,. mod: bien^(bine). "ry:!1^dp despacio (incet). mat (rdu). asi (asa). pronro (repeoe), .- . Multe adverbe de mod se lormeazd cu sufixul _mente: lacil _ _ _f6citmente (ugor), dificil dificilmente fqre"i.trx: tst sot clesaparece lentanento. (Soare-le dispare incet.) El aiumno aprende difrcjlmente.'(f bvut inviiicu greu.l 4. adverbe de caniitate: mas lmai muitJ, ,"n".lil"iprfinl, casi (aproape), bastante^ (destuli, OemariaOo' lpreu _mult), muy (foarte), tan (atAt). Ex: Es un chico bastante guapo. (Este un baielel destul-de'dragul.)

;iii;;"lo),

_ t

; ;#;;;'iiiio,o""

*'

44

Gramatica limbii spaniole

Juan lee mds que Julia. (Juan cite$te mai mult ca Julia.) 5. adverbe de afirmalie: si (da), claro (desigur), cierto (sigur), ciertamente (cu siguranlA), seguramenle (cu siguranla), indudablemente (lArd indoiala). 6. adverbe de negatie: no (nu), nunca, iamds (niciodata),

tampoco (nici).
7. adverbe dubitative: tal vez (poate), acaso, quiz6 (probabil). Locutiuni adverbiale Ex: Se va a pie. (Pleaci pe jos.) Su nieto crecia a ojos vistos. (Nepotul lui cregtea vdzAnd cu ochii.)

:2natica limbii spaniole pflmro - pnmul sgundo - al doilea tefcaro - al treilea eiarto - al patrulea quinto - al cincilea s\4o - al saselea s6ptimo - al gaplelea octavo - al optulea noveno(nono) - al nouilea d,6cimo - al zecelea und6cimo - al unsDrezecelea

i d6cimos6ptimo -

i
i

al

gaptesnrcToaclaa

o6"irooa"uo

"-;;i;;,"

j d6cimonono -

al

"i" zecelea
nouispre-

zecelea vig6simo - al doudzecilea trig6simo - al treizecilea oradrag6simo - al patruzecilea

cnt6simo-al osutdlea
duocent6simo - al doud sutelea

Escribi6 la composicion en un abrir y oerrar de ojos. (Scrise compunerea cat ai bate din palme.) Nieve sin cesar. (Ninge fird intrerupere.) De cuando sn cuando, nos gusta abrir aquellos libros viejos. (Din cAnd in cAnd, ne place sA deschidem cd(ile
acelea vechi.) De dia lrabajamos, de noche descansamos. (Ziua muncim, noaptea ne odihnim.) Me gusta traducir el texto al pie de la letra. (lmi place sa traduc textul cuvant cu cuvant.) CAPITOLUL Vll: NUMERALUL 1. Numerale cardinale 9i ordinale

duod6cimo - al doisprezecelea mil6simo-al omielea ddcimotercio - al keisprezecelea diez mil6simo - al 10.000-lea ddcimocuarto - al oaisorezecelea cien mil6simo - al 100.00O-lea d6dnrcqdnb - al cincisorezecelea el penriltimo - penultimul d6cimosexto - al saisprezecelea el ultimo, el postrero -ultimul

&serualii:
numeralul "uno" are la masculin forma un cAnd are funclie adjectivali: un perro y dos gatos (un cAine gi doi motani); 2 la numeralele cardinale compuse, conjunclia,,y" (si) leagi numai zecile de uniteli: 2.453 = dos mil cuatrocrenros cincuenta y lres; 3. intre sute 9i uniti{i nu apare conjunc{ia "y": 109 = ciento ocho, 306 = tres cientos seis; 4. inaintea unui substantiv, "ciento" se apocopeazd 9i pierde ultima silabd: cien libros (o suld de certi), cien aflos. CAnd esle urmat de alte numerale (cu exceplia lui mil qi millones igi pdstreazd lorma iniliald; 5, in majorilatea cazurilor, numeralele ordinale se folosesc cu arlicol hotarat. Prezinta lorme pentru cele doud oenurr gi numere: el segundo, la segunda, los segundoi, las segunoas; 5. numeralele primero, tercero, postrero se apocopeazi in fa{a unui substantiv de genul masculin la singular: primer muchacho, el tercer le6n, el postrsr suefro (ultimul vis).

'

1. uno(un), una

2. dos
3. 4. 5. 6. 7. 8. tres cuatro cinco seis siete ocho L nueve 10. diez I 1. once 12. doce

3. trece 4. catorce 15. quince 16. diecis6is 17. diecisiete '18. dieciocho 19. diecinueve 20. veinte
1 1

21 .

veintiuno(a)

22. veintidos 23. veinte y lres 30. treinta

34- treinta y cuairo 40. cuarenta 50. cincuenta 60. sesenta 70. setenta 100. cien(to) 200. doscientos 1000. mil 100.1 . mil uno 2000. dos mil

46
1. Adunarea

Gramatica limbii s7aniole

''

amatica limbii soaniole

47

2. Cele Patru oPeratii aritmetice Ex: 9+1 = 10 (nueve m5s uno son diez) 2. Scdderea Ex: 13-2 = 1 1 (trece menos dos son once ) 3. inmullirea Ex: 6x3 = 1B (seis por tres son dieciocho) 4. impS4irea Ex: 10:2 = 5 (diez dividido por dos son cinco)

- se folosegte inaintea substantivelor uso, costumbre, estilo,

3. Numerale multiPlicative Ex. - doble (dublu), triple (triplu), cuAdruple (cvadruplu); - el doble, lo doble (dublu), triplo (triplu); - una vez (o data), dos veces (de doua ori), tres veces (de trei ori), cien veces (de o sutd de ori, insutit)' in limba spaniolA existi numeralul distributiv sendos, sendas (cAte unul, cdte una pentru fiecare; tot atalia, tot
atatea). Ex: Las escuelas representan sondas invitaciones a estudiar' ($colile reprezinte tot atatea invitalii la invalat.) CAPITOLUL Vlll: PREPOZITIA ante, bajo, con, de, desde, en, entre, hacia, hasta, para' por, segrin, sin, sobre, tras.

in Iimba spaniolS prepozitiile cele mai intalnite sunt:

a,

1.a
-

Ex. Su casa esta a veinte metros de aqu[. (Casa lui este la doudzeci de metri de aici.) - se tolbsegte tnaintea wbstantivelor care iMid ora, timpul: Ex. Nos vemos a las dos de la mafrana. (Ne vedem la doui dimineala') iermin6 de escribir su libro de memorias a los sesenta anos. (A terminat de scris cartea de memorii la gaizeci de ani )

aparc inaintea unui substantiv care axprimd o distanld:

noda.' Ex, Susana viste a la moda inglesa. (Susana se imbracd dupi moda englezd.) - esle cerutd de substantive olective (de persoane) numai atunci cAnd acliunea verbului se exercita asupra respeclivei colectivitali: Ex, Eleclrizo al auditorio. ($i-a electrizat auditoriul.) 2. ante - se folosegte pentru localizare spafiald, gi in acest caz esle echivalentd cu prepozilia "frente a": Ex, Justamente ante mi escuela hay un Arbol magni{ico, (Chiar in fala scolii mele se alld un copac superb.) 3. bajo (sub) - exprimd localizarea spatiald: Ex. Bajo el suelo hay muchas riquezas. (ln subsol sunt multe bogelii.) - uneori, Wate avea sensul de "sub onducerea": Ex. Espafra fue un gran imperio bajo los Reyes Catolicos. (Spania a fost un mare imperiu sub stapanirea Regilor Catolici.) 4. con - exprimd ideea de asocierc este urmaHl de un infrnitiv, este folosiEl pentru expdmarca unei @n@sii: Ex. Con haber estudiado bastante, fall6 al examen (Cu toate ci a invd{at destul, nu a reu$it la examen.) 5. de - element introducliv al unui nume prediativ, al unor atribute 6i amplemente: Ex: Un coraz6n de piedra (O inimi de piatra). La casa es de madera. (Casa este ficutd din lemn.) Ellos son de Madrid. (Ei sunt din Madrid.) Comor6 un kilo de manzanas. (Am cumpdrat un kilogram de mere.)

dN

48
- uneori. modul supin

Gramatica limbii sqaniole

r'.-atica linbii

spaniole

din limba romAni este transpus in

spanioli prin constructia. de + infinitiv


-

Ex: Mdquina de escribir (ma$ind de scris) prepozilia "de' poate introduce apozilia (care este speci-

'0.

Aquellos pdjaros se dirigen hacia el Oeste. (Acele pErsui se indreaptd catre Vest,)
hasta

- indicd limita (in spaliu sau timp):

ficativi. in acest caz):


Ex.

el mes de

marzo (luna martie)'

la ciudad

de

Barcelona (oragul Barcelona). 6. desde - scrtate in evidenld punclul inilial al unei actiuni, fapt: Ex. Su hijo esta enfermo desde lunes. (Fiul lui este bolnav de luni.) Estoy escribiendo desde las cualro de la tarde (Scriu de la Patru duPd-amiaza.) 7. en - introduce un @mplement circumstafial de loc sau unele de mod: Ex. Vivo en aquel edificio. (Locuiesc in acea clddire.) Se acost6 en la cama. (S-a culcal in pat.) Juan habla en voz alta. (Juan vorbegte cu voce tare ) Mi iefe suele ir en avion. ($eiul meu obignuiegte sd meargi cu avionul.) En verano la gente acostumbra ir de vacaciones. (Vara, oamenii obignuiesc si meargi in concediu.) 8. entre - exprimd noliunea de loalizare spaliald sau tamryra6: Ex: El cine esta entre dos edificios altos. (Cinematograful se aili intre doui clAdiri inalte.) Entre la una y las cinco de la tarde estoy trabaiando' (intre orele unu gi cinci la prAnz lucrez.) - uneoti, exPrind ideea de asociere: Ex: Lo fricimos gntre todos, (To1i am facut-o.) 9. hacia - aratd diredia spre care se indreaptd un obiect, persoana: Ex: El alumno va hacia la escuela. (Elevul merge catre $coala')

Ex: Elena ouiere ir hasta el museo. (Elena vrea sa mearga pAni la muzeu.) Tienes oue comer hasta las seis. (Trebuie sa mananci pdna la ora gase.) Hasta Miguel puede resolver este asunto. (PAni 9i Miguel poate rezolva aceastd problemd.) 1 1. para - expimd sopul unei afliuni: Ex: Tenemos que trabajar para vivir. (Trebuie si muncim pentru a trai.) Estudia para estudiante. (lnval5 pentru a deveni student.) - iMice dirwlia: Ex: Se va para la escuela. (Merge la qcoald.) - indicd destinatia arc se dd unui luqu: Ex: Esta carta es para Julia. (Aceasti scrisoare este pentru Julia.) - anEt o balizare in timp: Ex: Quiero dejar esto para la pr6xima semana. (Vreau sd las acest lucru pentru siptdmAni viitoare.) iminenta unei a4iuni: Ex: Estoy para salir. (Sunl gata de plecare.)

idid

12.W|
- exprimd ideea de mifoc: Ex: Llegaron a Valencia por avi6n. (Au ajuns la Valencia cu avionul). - modul: Ex: Comenz6 la cena por beber una bolella de agua. ($i-a inceput cina bAnd o sticl5 de api). Termin6 por discutir con la vendedora. (A sfAr$it prin a se certa cu vAnzitoarea).

50

strdbaterea*r,

^,,t? Fx: Faltar6 por una semana. tipsi penrru o sepramana), - agentul acliunii: -_^_.!Yoi Ex: Es un profesor aprectado por todos, un profesor

;
.

trx: Los dos hermanr

;,

il i';;il' ff T;"",'il!"

"M,P

i;

;g;, "

0,

"

n,
-U.

-x:

,r"Jta,rrnrl

El-viejo habla sobre su caballo. vorbegte de calut sau).

exprimd lo^catbarea spaliatd sau temporald: trxr tt perro este tras la ventana. (Cdinele este dupe geam).

rr"rrlft'"

"pt""iati"

to-1ii"

- obieclul tJ6ui s66in6i rx:,U^o-y mi libertad por la suya,

Ex: Compre un diccionario por cien mit tai (Am cumperat un dictioriai;;

.
mii de rei).

il.i"

nrr"

mea pentru a sa),

in""[rt.!J:t[:it"t . o^---,! de: ' ror encima


.

Loculiuni prepozifionale en tugarde: En lugar de-hablar con su hermano, Juan empezo a correr, (ln loc se cu rratele

lui' Juan

"rlx,xlJberlarea

. i*n"lil-i'' # *Ti" fti3'LRfll?i Jlii,i"' i3 i


es,te^echivalentd cu expresiile:..desde (orn punctul de vedere) '

",f"'iii {Aceasta mame este n


i

;l i'i:#:

3!ll'

*. *, ! l.olli, j;"
el punto de vtsta. de" (dupa pirerea).

. J unto

Los pajaroJ vueran por encima de edificios.


I

ros

a:

(Lanse" scaune se afle

Jrb

(pasaril

;;ri ;,',i:;tX:""fl:*;Hra cradi


u;;;;;;;'-.

ri ro

r)

CAPITOLUL tX: CONJUNCTTA


in limba spaniold, conir

rrl s"d" ;,"Ei:"8;jr3irecer

14.

parerea mea. Estela nu va veni).

;lut"*r $:m:*g:liile . y($i),


fputative: .*',;191r-o

se impart in conjuncfii coor-

"inirupS Ex:No puede vivir sin sus padres. trai fiira parin{ii sai). !:r_?o1lg b lue sin
despedirse.

fS.

{Aptecat fard si iEi ia rdmas bun). Ala esta una casa sin puerta. esre o casa fara u$a).

ob"d;;;#;i,;lirlJ:i:;,,;;;;:1fi
'

ni(nici) et peno son amigos. Ei cAinele sunt prieteni;. ili,Ylll"T Juan quieren comprar ei coche.

I (rvroranut

"oJfl.o,o o tocalizare ln "priryq cuaderno est6 spaliu: trx:Et sobre el armario.


(uatelut se afld pe gifonier).

rr rdlr lte 3l,l?i1,,,, cuvant care inc""" i, , ,,-^^-T^" '. cu vocala -i- sau cu -hi-: Ex: padre r,iiolp" AguersaEue:pero (insd), " mas (insa, dar), sino (ci). .*, tocar ta guitara. pero no;d,j;-.;"Ji"r. l_r99.: (poli sa.canti ta chitara. o-ar nu poit

".::fr -q

fiesta r (Ar;;ii;;;;;#'T,ffJ;J;1,""|jff

participo a la

si;il;.]i:

i":g?r:X,'.111:

52

Gramatica limbii sqantole

. .-zlica

limbii

slaniob

53

No quiso dibujar, sino quiso leer algo. (Nu a vrut se deseneze, ci a vrut sd citeascd ceva) . Disiunclive: o (sau) Obsilatie:-o- se tians{ormi in -u- inaintea unui cuvant care incepe cu -o- sau -no-: Ex: siete u ocho (gapte sau opt), muier u nomDre (femeie sau berbat) (deci) conque Consecutive: por lo tanto (ca atare), pues (deci), luego (deci), por consiguiente (prln

pus (tiindca' Cauzale:porque (deoarece), como (cum),


de vreme ce), Ex. Mara no va a venir porque no le gustan las fie-stas' (tvtara nu va veni pentru ca nu ii plac petrecerile)

CAPITOLUL X: INTERJECTIA

.ieriectii propriu-zis: ;Ay!. iOhl -alte 'provenite

'-'- ' "i"ri""iii

Ex:

Juana perdi6

urmare):

el perro, por lo tanto tendre que

din Plrti de vorbire: iCuidadol (Alard!)' iRtuntiel), iBastal (Destull), iFueral iniloetl. lVaya una so-rpresal (ce iAnoar

iurprizalj, lAnimol (Curaj!)' iole!'


;Carambal

;Viva!'

comprar oIro. va trebui sd iJu"nu Ei pterdut cAinele, prin urmare " igi cumPere altul)

.:oarale de ceea ce urmeazd printr-o virgula

sunt De obicei, interiecliile stau la inceputul unui enunl 9i CAPITOLUL Xl: SINTAXA PROPOZITI El 1. Subiectul

Todos hemos aprendido algo de esta ocurrencla'


Pues la Proxima vez serd mejor'

invatat ceva din aceasti intAmplare' deci ?toti "u data viitoare va li mai bine)'
2. ConjuncJii subordonatoare

Corh=itdiai;S (oaca). siempre que (numai dacd' '

numai

Si in limba spaniold, ca si in limba rom.Ani' existd cele ..G iiprti de subiecte: subiectul gramatial, 9i subiectul
agic.
Subiec,tut

. .

sd), con tal que (numai dacd' numai sa)' Si quieres, te invito a ml casa' Ex: (Dacd vrei, te invit acasd la mine)' Lograr6, con tal que estudie' (Vi reugi, numai daci va invdta)' coniisive: iunque (degi), a pesar de que (cu toate ce)' Ex: Aunque no tenga tiempo. saldre contigo (Chiai dacir nu voi avea timp, voi ie$l cu. tlne) temiirie:aespu6s de que (dupd cel hasta que (pand ce),'siempre lue (ori de cAte ori)'.^tan pronto coino limboiut'ce), mientras (que) (in timp ce)' gritar' Ex: Siempre que se pone nerviosa, empieza a (De cAte ori se enerveazd, incepe se tipe)' iiientras que Pablo est6 leyendo' su esposa lava las
,

-'

alat complemeit de agent cAt 9i complement indirect: Ex. La puerta {ue cerrada por la vieia'

logic, din punct de vedere gramatical, poate li

sau La rAndul sAu, subiectul gramalical poate fi exprimat neexprimat: con"n" llora. (Concha plAnge) Amas (lubesti)' Atunci canO subiectul nu este exprimat, el este inclus'

{Usa a lost inchisi de bitrAnd)'

fi

in subinleles, nedeterminat. Subiectul inclus este cuprins

i.ti."ni"'u"tnului,

subiectul subinteles poate fi dedus din nu :ontext iar cel nedeterminat nu esle exprimat deoarece nevoia Precizdrii lui. se simte

allombras. (in timp ce Pablo cite$te, sotia lui spal6 covoarele)'

Gramatica limbii

2. Predicatul Predicatul poate fi verbal sau nominal, Cel verbal este exprimat printr-un verb predicativ, iar predicalul nominal se lormeazi dintr-un verb copulatrv (ser. estar) si un nume
predicativ: Ex. Juan corre, (Juan alearge, pred. verbal) El chico piensa en su perro enfermo. (Copilul se gandeste la cainele sdu bolnavl.

-.:ed sau "ustedes" (dumneala, dumneavoaslra) se ': 'lA cu aceste forme la persoana a lll-a singular sr plural: :r. Usted no cono@ muy bien a esla persona.
(Dumneata nu o cunosti {oarte bine pe aceasta per'
soana),

trredicatul care are

=ttca

limbii

ca subiect

pronumele de politete

Mi madre baila

canta cada vez que tiene

la

ooortu nidad.

(Mama niea cAntd 9i danseazd ori de cAte orr are ocazia, - predicat verbal multrplul.
La nina es trabajadora.

Usledes no conocis muy bien a esta persona. (Dumneavoastrd nu o cunoagteti foarte bine pe aceasla Dersoane). rredicatul care are ca subiecl doua sau mai multe infini. . ,Crntre care numai primul este precedat de articoll se :

-'e

la singular: preferida.

=x. El tocar la guitarra y recitar poesias era su ocupacion

rezulta clar din propozitia anterioare (pentru


repetiliile inutile):

(Fetila este harnicd. - predicat nominal). Uneori, predicatul (verbal sau nominal) se omite cAnd

a se

evita

Ex. El gato bebe leche;t[, no. (Motanul bea lapte;tu, nu). Esta alumna esucha una poesfa; la otra, una cancion. (Aceasta elevd ascultd o poezie; cealalti, un cantec). 3. Acordul predicatului cu subiectul Predicatul verbal $i verbul copulativ se acordd cu subiectul in persoani $i numar: Ex. El coche llega - Los coches llegan. (Magina sosegte - Ma$inile sosesc). CAnd subiectul este multiplu, predicatul se pune la plural: Ex. Juan y Elena limpian el cuarto de estar. (Juan 9i Elena lac curat in camera de zi). Atunci cAnd doui subiecte se afld in raoort de coordonare disjunctive, verbul se acordd cu termenul cel mai apropiat (acord prin atraclie), sau la plural, indiferent dacd verbul este a$ezat inaintea subiectului sau dupd el: Ex. A esle prolesor le gusta (gustan) la inteligencia o el talento de sus alumnos.
(Aceslui prolesor ii place inleligenla sau talentul elevilor sdi).

(Cantatul la chitari 9i recitatul poeziilor era ocupa{ia sa favoriti). Dredicatul care are ca subiect doue sau mai multe Dro--Te demonstrative neutre (eso, esto, aquelio) se pune la

gular:

Ex. Aquello y esto no me gustra nada. (Acela si acesta nu imi plac deloc). 4. Complementul

Complementul direct este exprimat printr-un substantiv :au substitut al acesluia ori orintr-un verb la infinitiv: :i Quiero unaflor. (Vreau o floare). Veo aJuan. 1il vad pe Juan). Te estimo mucho. (Te stimez muii). Concha no quiere ver a nadie. (Concha nu vrea si vadi pa nimeni). CAnd este un nume de pei'soani sau de animal determi^at. complementul direct se construie$te cu prepoziiia a: : <, Veo a mi hermano mayor. (ll vdd pe lratele meu mai mare). Complementul indirect se conslruieste cu prepozitiile a $i f,ara (cu exceptia pronumelui neaccentuat): La rama de flores la compr6 para mi abuela. =, iBuchetul de llori l-am cumpdrat pentru bunica mea).

56

Gramatica limbii sPaniole

-: :.

Tbli

spaniole SINTMA FRMEI

rl

Comolementul indirect agezat inaintea verbului este reluat

CAPITOLUL Xll:

orintr-un pronume personal in dativ: 'ix. A el lb ofrezco zumo de fruta. (Lui ii ofer suc de jructe) A ti te doy un cuaderno. (Tie iti dau un caiet)' Compbm6ntul de agent se intAlnegte in diateza pasivd' Este precedat Ae por 9i, uneori, de prepozi{ia de: f* ft t"y fue vencido por sus enemigos (Regele.a/ fost - invini de dusmanii sdi). El director es estimado de por todos. (Directorul este stimat de toli)
Complemente circumstantiale: Ex: El cuaderno esta sobre la altombra. (Caietul se
1.

r. ;-opoziliile coordonate

'

l.

de loc

- **tl Viene de su cuarto. (Vine din camera sa) La esta mes all6. ($coala se afld mai incolo) "t.u"l" a diez kil6metros de nuestro pueblo (Suntem Estamos
la zece kilometri de satul nostru). 2. de timP dur6 ctatro afios. (Prietenia lor a durat patru E*, S, "i't''i.t"O en adelante escuchard a su madre' (De azi De hoy "ni). inainte va asculta de mama sa) El escritor naci6 en 1940. (Scriitorul s-a nascut in 1940) L]egar-d tarde' (Va

atli

din cadrul frazei pot li: copulative, disiunctive, adversalive' conclusive 3-cordonarea dopulativd se realizeazd prin coniunctiile ,-:'jonaloare y, e (inaintea unui cuvAnt care incepe cu .::ata -i- sau -h- urmat de aceeasi vocalA. ni (juxta: --ere) si prin combinarea acestor procede-. Conjunc{ia . 'si varianta sa e) pun in legatura propozilii afirmative' asculli -uana lee y escucha una cancion (Juana citegte 9i 'jn canlec). Nosotros corremos e intentamos salvar a la nina. (Alergim 9i incercdm sa o salvam pe {eti{d). Atunci cAnd

pe

existi mai mult de doua propozitii copulative,

:crjunclia "y"/"e" apare numai inaintea ullimei: -r.'f"4i hijo ibre la ventana, sube las escaleras y empieza a gritai. (Fiul meu deschide Jereastra, urcd scdrile 9i
incepe sa lipe). Atunci cAnd doud propoziiii coordonate sunt negatlve, se 'oloseste conjunclia ni: :x Su amigo ni habla, ni escucha. (Prietenul siu nici nu vorbe$te' nici nu asculta) 2. ioordonarea disjunc'tivd - cea mai folosita conjunctie in aceasta situaiie este "o' (sau varianta sa "u"): =x. La abuela est6 durmiendo o est6 cocinando algo'

sosi tarziu). Desde nifio manifest6 odio para

su

n"i*"no.
3. de

(De mic a manilestal ura iale de fratele sau)'

fx: -

tto ttegO a tiempo por causa de la lluvia' (Nu a ajuns la timp d-in cauza'ptoii;. tvte muero de hambre' (Mor de to#el. Le alabiron por generoso' (L-au ldudat pentru ce era generos).

a uzd

4. de so,p Ex: Va al' cine .'

a net una pelicula nueva (Se duce Ia cinevadi


un {ilm

sandwich sau bea suc de portocale). Mis hermanos siempre tocan la guitarra u hojean un libro interesante' (Fralii mei intotdeauna cAntd la chitara sau rastoiesc o carte interesanta). 3. Coordonarea adversafua - se folosesc urmatoarele con-

(Bunica doarme sau gate$le ceva)' Julio come un bocadillo o bebe iugo de narania. (Julio mdnAncd un

matogral ca sd

nou) Te conto todo a fin de / con

otied
5. do

Oe enoiarle. (Ti-a povestit totul pentru a te supdra)'

E*, ttt"t" habla fuerte. (Mara vorbegte tare) Entr6 en

su cuarto con los manos heridos' (A intrat in camera sa cu mdinile rdnite).

nod

:,

rnctii: pro, mas, mas, xcpto, salvo, menos, sino, antes, mas que. :s un regalo muy lindo. pero no puedo aceplarlo (Este in cadou foarte drigul, dar nu-l pot accepta). No es su rermana, sino su madrastra. (Nu este sora ei, cl mama vitrega). Nadie fue dispuesto a reconocer la verdad,

58

Gramatica limbii soaniole

70tl

salvo uno de los empleados. (Nimeni nu a {ost dispus sa adevarul, mai putin unul dintre angajali). ^recunoasca In unele contexte, conjunc{ia "aunque' poale avea valoare adversativdL. In acest caz ea ooale asezatA la inceputul propoziliei adversative Qi poate fi substituitd cu 'pero' sau alti conjunclie adversativd: Ex. El perfume no es caro, aunque lo parece. (Parfumul nu este scump, desi pare a fi). 4. Coordonarea conclusive se folosesc in acest caz

:, :':s

--

fi

:': :

f:-::so

ile care se folosesc in mod obiqnuit pentru a se -,oiective sunt urmatoarele: hace falta que, es ver-

: .::.

urmaloarele conjunctii: Iuego, conque, asi que, por consiguiente, pues, por (lo) tanto. Ex: No logro comprar la casa, conque / luego / por consiguiente / asi que se enojo mucho. (Nu a reu$it sd cumpere casa, pfln urmare s-a suparat mult).
B. Propozitiile subordonate indeplinesc. in cadrul frazei, functiile

nu te iubegte). Es vergonzoso / que hoy uno no : -ede enconlrar un hombre honesto. (Esle rusinos cA in - -a de azi nu se mai intalne$te nici un om cinstit), Es -:cesario / que esta comida conlenga ajo. (Este necesar

que, es claro que, es evidente que, es verdad que, dssear qu, es necesario que, s preciso que etc. : aro r' que tu novio no te ama. (Este clar cd prietenul

sintactice de subiect, predicat, atribut 9i de complemente circumstantiale gi necircumstanliale. 1. Propozilia subiectivd. Predicatul (verbal sau nominal) al regenlei unei subiective este exprimat printr-un verb sau expresie cu valoare impersonald: a) predicat norninal cu vetbul 'sef sau'estar' que Elena haya aparecido. No es Ex: Es posible

posible

l6stima / que vuestro amigo no haya entendido mis palabras. Estd bien / que le ayuden. b) verb intranzitiv (sau folosit ca atare)
Ex:

que la tempestad venga tan pronto.

Es

que su hijo sea sordo. Ocurre / que alguien rob6 el oro, Resulta / que nadie sabe la Me duele
respuesla.

- a aceasta mAncare sa contina usturoi). tr'cpozrtia subiective mai poate fi introdusd gi cu structura Tonurne neutru (lo, eslo, aquello, eso etc.) + prepozi$a te que': : Eso de que vendr6 Juan no me gusta nada. r Faptul cd va veni Juan nu imi place deloc). 2. Propozitia atribulive este-introdusd prin pronumele relative que, quien, cual, cuyo. In cadrul atributivei, "que" poate indeplini aceeasi functie sintactici ca qi termenul regent sau poale avea o func{ie diferitd de a acestuia: La comida que lue servida ayer fue muy apreciada. (MAncarea ce a fost servitd ieri a lost loarle aprecial6). El viejo que ves es mi padre. (BdtrAnul pe care il vezi .este tatal meu). lntre 'cuyo' $i termenul care urmeazd nu pot sd apara 'crmele verbului "ser": El hombre cuyo caballo has visto es el rey de Inglaterra. (Omul al carui cal l-ai vazut este regele Angliei). Propozitiile atributive se construiesc cu modurile indicativ

'

lr

:,.

c) vetb tranzitiv la diateza active Ex: Me causa pena / el que no quer6is visitar a vuestra
abuela.

d) veb tranzitiv (la persoana a lll-a singular), precdat de "se' (pasivul impersonal) Ex: Se dice / que la barba no hace el filosofo. Se teme / que la ciudad no sea contaminado. Se asegura / que los hu6spedes comer6n pescado.

-i conjunctiv: cand atributiva infAligeazS un fapt real, se 'riose$te indicativul: I ' El chico qufe canta es mi primo. iCopilul care cAntd este vdrul meu). Daci se enunte un fapt nesigur, sau dace alributiva are , a rare finalA, se lolosegte conjunctivul: :, Espero a alguien que me respete. Agtept pe cineva care sa ma respecte).

60

Gramatica limbii s?aniole


Qi

-::ziimbii spaniole
:

61

3. Propozilia completiva directd - legelura dintre..regenta subordonatd se face de obicei prin conjunclia'que":

Ex. Creo / que la historia de nuestro pais es llena de conflictos' (Cred ca istoria lArii noastre este plina de conllicte) Deseo I que me ayudes. (Vreau sd mA ajuli) Temo / que no

: .: lu modul indicativ. Uneori poate aparea 9i modul con- -- , ln interogativele dubitative: '.: saben qui6n pueda ser aquella muier'
nu stiu cine ar putea li acea femeie). = >opozilia circumstanliale de loc - este introdusa,
de

-::ozilia interogative indirectd se

conslruieQte, de

podemos encontrarnos (Md tem cd nu putem sd ne intAlnim). Te ruego / que digas todo (Te rog sa spui totul) Modurile folosite in propozilia completivd directd Se foloseSte indicativulcAnd verbul din regenta exprima notiunea de constatare (creer, pensar, constalar' narrar'
decir, contar): Ex. Creo que con trabaio todo

:: :ei, prin adverbul relativ'donde", care poate fi.precedat :: liferite prepozi{ii: de donde, a donde, hacia donde, en

se alcanza. (Cred ca prin munca reugegti sd ob{ii tot). Pienso que nadie tiene el derecho de.sacarla de su casa. (Mi gAndesc ci nimeni nu are dreptul si o scoatd din casi). Toate aceste vefue de mai sus (la forma negativA se conslruiesc lolosind modul aniunctiv: Ex. Creo que esle hombre es un escritor famoso - No creo que este hombre sea un escritor famoso' dmpletiva directil se @ns-truie*e w ryodul. aniungtiv. atui* &na vetbut regent exprimd un act de vointd 9i cAnd
existd suwede diferite : Ex. Quiso que vinieras inmediatamente. (A vrut si vii imediat)' 4. Propozilia interogativi indirec'td - indeplineqte.funclia de complement direct al unui verb de inlormare din regentd

donde, hasta donde, Por donde. Atraves6 por donde 6l me dijo. (Am traversat pe unde ni-a spus el). Voy a donde me han mandado (Ma duc unde m-au trimis). Cu propozilia circumstantiala de loc se folosesc.modurile -:rcatv gi coniunctiv (alunci cand se exprimd un lapt posi-

'

(pensar, saber, preguntar, entender, ver, iuzgar, oir)' Elementele de legiturd intre regentd 9i subordonala sunt

pronumele 9i adverbele interogative. CAnd intrebarea se ieferi la predicat, element de legdturi este coniunclia "si"
(este un "si" dubitativ): Ex. Julio pregunt6 qu6 le habfa pasado. (J-ulio a intrebat ce
i

o eventualitate) Me gustaria ir a donde la hierba sea verde. verde)' 1[,4i-ar placea se merg intr-un loc unde iarba sa fie a, Propozitia circumstantiala de tmp - este inlrodusa pnn adverbele relative (cu valoare conjunc{ionald): cuando, cuanto, como, prin que 9i loculiuni oniundionale. Vetbut din suboidondte Wab areh o a$iune simuftand, anterioard sau postedoad in raport cu acliunea verbului din regenta. Simuftaneitate f r: Cuando habla como un loro, todos se burlan de 61. (Cand vorbegte foarte repede, toti iSi bat loc de el) : 3mente introductive: mientras que, mientras tanto' en tanto que, cuando, en cuanto'

-'

turtetuitate

lr

Cuando hubieron salido los chicos, me diio la verdad.

s-a intamptat). lgnora cuAndo pagar6 Jorge la deuda' (Nu gtie cAnd vJpleti Jorge datoria). No sabemos si la ointura es lan hermosa como se dice (Nu Stim daca piciura este atat de frumoasa precum se spune)'

=iemente (de) que.

(Dupi ce au plecat copiii, mi-a spus adevArul). introductive: tan pronto como' apenas' despues

i,

zosterioritate Primero que venga tu amiga, ayuda a tu madre. (lnainte si vina prietena ta, ajut-o pe mama ta). Antes (de) que ocuna

62

Gramalica limbii soaniolc

tbii spaniole

algo malo, tenemos que descubrir la verdad. (inainte de a se intAmpla ceva riu, trebuie sd descoperim adevArur.i. Observalie: Uneori, dupd 'cuando' se poate omite verbul: Ex. Cuando la guerra, Juana no vivia muy bien. timpul rdzboiului. Juana nu trdia foarle bine). ^(ln ln propozi{ia circumstanliala de timp se foloseste modul indicativ si modul conjunctiv (atunci cAnd este exprimata o actiune viitoare. posibila), 7. Propozilia circumstantiale de mod - este legatd cle regentd prin conjuncliile si loculiunile conjunctionale como, segrin, segfn que, seg(n como, segfn y conforme etc, Ex: Trabaja segfn te he mostrado. (Lucreaza aga cum li-am aretat). Segun hablamos, asi nos responden. (Dupa cum vorbim, asa ne vor rispunde). Esto se refiere al modo como ha de comportarse. (Asta se referi la felul in care

'.'

.: ::rero salir de tu cuarto porque no hemos discutido, .- ,i'eau sA ies din camera ta penlru cd nu anr disculomo era un asunto urgenle, tuvo que apresurarse,

trebuie sa se comporte). Nos dio lanto azfcar, como le

indicativ sau la conjunctiv. Verbul din subordonatd apare la indicativ atunci cAnd acltunea este reala sau la coniunctiv atunci cend acliunea este posibila, probabili. Loculiunea conjunclionald "como que'se conslruiegte cu
indicativul" Ex: Hace como que escribe. (Se preface ca scrie). Loculiunile 'como si" (ca 9i cum), 'cual si' (ca si cum), .sin que' (fare sd) se folosesc numai cu conjunctivul (primele doud, cu imperfectul sau cu mai mult ca perfectul): Ex. Habla como si fuera un sabio famoso, (Vorbegte ca Sl cum ar li un in{elept faimos). Llego sin que su amigo lo _viera. (A sosit {5ra ca prietenul sau sa vada). 8. Propozitia circumstantiale de cauzi - se leagi de regenra

(Ne-a dat atAta zahAr, aga cum i-am cerut), ^pedi. In propozitia circumstanliala de mod verbul poate sla ta

- _ ^: nutul unei propozilii cauzale poale ti redat 9i folosind anterjcr \erbului din regenta): -rOiendo dicho la verdad, se salvo. (Deoarece a spus :JevArul, s-a salvat). Siendo el cumpleahos de Ana tuve :re comprarle un regalo. (Deoarece a fost ziua de iasrere a Anei. a trebuit szl ii cumpar un cadou). Propozitia circumstanliale finald esie introdusd prin ocutiunile conjunctionale "a que, para que, a fin de que'. Se construieste cu modul conjunctiv. Se va para que pueda llegar a tiempo a su casa. (Pleacd pentru a putea ajunge la timp acase). El jefe me ha llamado a que me conozca mejor. ($eful m-a chemat pentru a rna cunoagte mai bine). Vengo a fin de que me o'estes os libros (Vin ca sa imi imprumuti cartile). 10. Propozilia circumstanlialS conseculivd - exprimd con-

:.:3asca),

- =:arece era

probleme urgenta,

a trebuit sa se

:..'-^ziul (in aceastd situa{ie este exprimat un fapt

-. .a

L :'

:' I
' :.

Propozitia cauzali introdusd prin 'como' ste inatnrea regentei, in timp ce cauzala introdusd prin 'porque" este a$ezatd, de regule, in urma acesteia:

quo, de que, como, pus, pues que, como que.

ei prin conjunctia "porque" 9i echivalenteie acesteia: ya

viitorul anterior, condilion-alul prezenl, condilionalul

incAt). Subordonatele conseculive se construiesc, Je :3c..l A cu indicativul: -:-bre era tan feo, que todos se asustaron. (Omul .-: ::a: de urAt, incAt toti s-au speriat). Estaba tan feliz :-= articular una palabra. (Era atAt de fericit ' -=' sa articuleze un cuvant). Propozilia circumstanliali condilionale - se leaga de r?!rta pi'^ conjunctia "si" ln propozitia conditionala pot fi folosite toate timourile indicativului mai pu{in viitorul,

secrnta unei ac{iuni

'que'

9i esle

introduse prin conjunclia

-: trio '-.,:,:tl

perfect, perfectul anlerior. In propozilia regenta se pot lolosi toate timpurile indicativului (cu exceptia perlectului anterior), conjunctivului (cu excep{ia viitorului anterior),
precum gi imperativul.

Gramalica limhii soanole

Ex: Si nos dice algo, saldremos de la casa. (Dacd ne spune ceva, iegim din casi). Si hubiese sabido sobre su enfer_ medad, habrla venido a verla, (Dacd ar fi stiut desDre boali, ar fi venit sA o vtziteze). Si hubiese sabido sobre su enfermedad, vendria a verla. (Daci ar {i stiut desore boald. venea se o vada). Si no vinieras, me enfadaria. (Dacd nu veneai, me supdram). 12. Propozilia circumstanliald concesivi - exprimd o acltune reald sau ipotetica:
Ex. Aunque no me siento bien, ire contigo. (Degi nu

Conjunclia concesivi cea mai irecventi este .aunque', degi existi o serie de loculiuni conjunclionale ce inrroduc concesiva: si bien, a pesar que, por mucho que, por poco que, aun cuando, (aun) a sabiendas de que, a riesgo de que. Ex: 116 de paseo, aun a sabiendas de que no har6 buen tiempo. (Voi merge la plimbare, chiar daci stiu ci nu va fi limp frumos). Por muy inteligente que seai, tienes que esludiar mds. (OricAt de inleligent ai li, trebuie sd studiezi mai mult).
c'P',int

voi merge cu tine). Aunque no me sienta bien, ir6 contigo).

mi

simt bine,

cAp. l: Elsmonte de tondi"a..........

Velbul...... Adverbul.. CAP.Vll:Numeralul...,.................. CAP. Vllf: ftflo2itia..,.......... CAP.X:Coniunclh cAP. x; Intorf*tia.. CAP. Xl: Sinhxa prooozitiei............ CAP.Xll:Sintaxafrtei.................
CAP. V: CAP. Vl:

ll: Articotut ei substanriwt........:..::.::..:.:...:..::::::.........::.:...::.::....:.........::.....3 lll:Adieclivut. CAP. lV: Prinumele............. . .... 17

Qf!. CAP.

"

. "..

26 .43 44 46
51

1. Dan [.4unteanu, Conslantin DuhAneinu, Gramatica limbii spaniole, Ed. Niculescu. Bucuresti. 2000. 2 Elena BalilOde. Lirba spanirE (curs praclic-vot. ll). Ed. Sylvi. Bucuresti, 1996. 3. Aqurlmo Sanchez. Teresa Espinel. pascual Cantos, Cumhe (Curso de FPpatlor.qqg ExtranjerG), nvet etsmental, Sociedad ceneral Espaiola de Libreria.1995. 4. Rafael Seco. Manual de gram6tica espafioh.

Bibiiodaii;

"

'

53 53 57

S-ar putea să vă placă și