TESTE PSIHOMETRICE

Uneori se folosesc teste psihologice pentru a ajuta la evaluarea starii bolnavilor neurologici.
Reultatele trebuie apreciate prin pris!a istoricului si "atelor clinice ale subiectului testat. Cel !ai bine
este ca testele psihologice sa fie utiliate in asociere sau sub for!a "e baterii "e teste# astfel incat
"eficientele testelor in"ivi"uale sa fie re"use la !ini!u!.
Eficienta functiei cerebrale poate fi "i!inuata in afectiunile cerebrale# "ar gra"ul "i!inuarii
nu este neaparat legat "e gravitatea afectiunii organice# in special can" leiunile sunt !ici. $u e%ista un
test specific pentru bolile cerebrale# "esi subiectii cu leiuni cerebrale pot preenta o perturbare a
intelectului si o labilitate e!otionala crescuta. Un "eficit relativ !ai !are la testele privin" !e!oria#
rapi"itatea sau invatarea "e ele!ente noi# "ecat la testele referitoare la vocabular si la infor!atie este
consi"erat ca o "ova"a "e "eteriorare intelectuala. &olnavii cu o "eteriorare "atorita unor leiuni cerebrale
organice# precu! si bolnavii schiofrenici# preinta ten"inta "e a fi rigii# stereotipi si concreti in ceea ce
priveste conceptele lor si sunt incapabili sa efectuee a"ecvat teste "e clasificare# categorisire sau in"uctie.
Testele "e activitate intelectuala pot furnia uneori cea !ai buna "ova"a "e afectiune cerebrala
organica. Pot fi utiliate "iverse teste pentru stabilirea capacitatii subiectului "e a sintetia# "e a folosi
si!boluri si "e a evalua e%periente noi pe baa e%perientei trecute. Tulburarile cerebrale "ifue si cele cu
!o"ificari bilaterale ale lobilor frontali sunt cel !ai frecvent asociate cu perturbarea activitatii
intelectuale.
&olnavul cu o afectiune cerebrala organica tin"e sa preinte capacitate "i!inuata "e a sesia
esenta unei situatii si "e a "ecela "iferenta sau !o"ificari !ici# are "ificultati in a'si a!inti "oua sau !ai
!ulte co!eni sau "e a ur!a o anu!ita "irectie# perioa"a "e concentrare a atentiei este "i!inuata# are o
ju"ecata "efectuoasa# tulburari "e !e!orie si# in caurile grave# o pier"ere accentuata a !e!oriei si
confuie.
O "isfunctie evi"ente !intala sau a vorbirii poate necesita teste speciale pentru preciarea
naturii si gravitatii tulburarii. In"icatiile pentru efectuarea unor astfel "e teste pot reiesi "in istoric sau
e%a!inare. (e e%e!plu# o testare si!pla a activitatii intelectuale in cursul e%a!enului neurologic poate
evi"entia "efecte "e !e!orie# "e calculare# "e ju"ecata sau "e infor!atie generala.
Se cunosc "oua tipuri generale "e teste psiho!etrice. Testele obiective sunt stan"ar"iate pe
baa unor loturi repreentative "e populatie si se folosesc pentru evaluarea )cantitativa ) a caracterelor
personalitatii in raport cu nor!ele stabilite. Testele stan"ar"e "e inteligenta si )inventarele) "e
personalitate sunt e%e!ple tipice. Testele proiective sunt !enite sa evaluee raspunsurile subiectului la
sti!uli sau sarcini )a!orfe*# a!bigue sau nestructurate. Se consi"era ca raspunsurile sunt consi"erabil
influentate "e personalitatea subiectului. (esi raspunsurile pot fi co!parate cu nor!e stabilite anterior# o
i!portanta variabila este interpretarea subiectiva pe care le'o "a e%a!inatorul. Testele Rorsebach# "e
aperceptie te!atica si "e co!pletare a fraelor# constituie e%e!ple "e acest tip.
TESTE O&IECTI+E

TESTU, -ECHS,ER (E I$TE,I.E$T/ / /(U,TU,UI. /cest test este larg folosit
pentru !asurarea inteligentei populatiei a"ulte si preinta cunoscutul avantaj ca fon"ul e"ucational for!al
trecut nu !o"ifica in !are !asura reultatele testului. Coeficientii "e inteligenta pot fi calculati cu luarea
in consi"erare a regresului inteligentei care este "e asteptat o"ata cu inaintarea in varsta. )Inteligenta
globala ) se !asoara prin folosirea a 00 subteste "iversificate. Sase "in acestea constituie o scara "e
inteligenta verbala si !asoara capacitatile in "o!eniul verbal# in cel arit!etic si in "o!eniile
"epen"ente"e rationa!entul abstract 1 "e e%e!plu# capacitatea "e a percepe relatiile logice si "e a folosi
si!boluri 2. Restul "e 3 subteste cuprin"e scara inteligentei "e perfor!anta si ele "epin" "e capacitatea
subiectului "e a reolva situatii practice care cer capacitati "e e%ecutare si !anuire 1!anipulare 2. Cele 4
subteste incluse in scopul verbal sunt infor!area# intelegerea# arit!etica# ase!anari# "istanta intre "egete
1 )"igit span ) 2si vocabularul. Cele 3 subteste cuprinse in scorul "e perfor!anta 1 )perfor!ance score ) 2
sunt si!bolul "igital# co!pletarea i!aginilor# "esen "e grup# aranjarea i!aginilor si asa!blarea "e
obiecte.
TESTU, (E I$TE,I.E$T/ ST/$5OR( 6 &I$ET. /cesta este unul "in testele "e
inteligenta cele !ai larg utiliate si el este "eosebit "e a"ecvat pentru copii. El consta in selectionarea
unor proble!e scurte a"aptate pentru varstele 7'08 ani pe niveluri "e 4 luni si un an# cu trei niveluri "e
"ificultate )a"ulte ). Se testeaa o ga!a larga "e functii psihologice# cu pre"o!inanta functii verbale si "e
li!baj. Proble!ele 6 test variaa la "iferite niveluri "e varsta sau apar sub for!e !ai "ificile la nivelurile
superioare. Perfor!anta 1e%ecutia2 este e%pri!ata in ter!eni "e varsta !intala si coeficient "e inteligenta.
(in caua stan"ar"iarii sale si a caracterului proble!elor pe care le cuprin"e# acest test pare a"ecvat
pentru copiii "e scoala si a"olescenti.
).EST/,T*' TESTU, )&E$(ER*. /cesta este consi"erat un test al functiei !otorii viuale
si "epin"e "e raspunsurile provocate "e 9 !o"ele 1"escrise2 stan"ar". (esenele sunt preentate separat#
cate unul# subiectului caruia i se cere sa le copiee pe o foaie "e hartie. Interpretarea reultatelor testelor
"epin"e "e !ulti factori# printre care "e !o"ul in care sunt repro"use "osarele "e relatiile intre ele# "e
fon"ul spatial si "e repro"ucerea "esenului in ti!p.
TESTU, ,/&IRI$TU,UI /, ,UI PORTEUS. In acest test "e perfor!anta i se cere
subiectului sa trasee o carare 1o linie2 printr'o serie "e labirinte "e un gra" "e "ificultate crescan"a pe
niveluri anuale. In acest test# perfor!anta pare sa fie legata "e coeficientul "e inteligenta tra"itional.
(ese!narea cu succes in co!ple%itatea labirintelor "ove"este capacitatea: !o"ul in care este reolvat
testul este legat "e aspecte ale personalitatii.
TESTU, .OO(E$O$.H (E (ESE$/RE / U$UI OM. /cesta este un test "e perfor!anta
prin care se testeaa capacitatea unui subiect "e a "escrie i!aginea unui o!. (esenul este notat confor!
unor stan"ar"e stabilite.
I$(ICE,E MI$$ESOT/ MU,TI5/;IC /, PERSO$/,IT/TII. /cest test obiectiv
stan"ar"iat al personalitatii# larg utiliat# consta "in !ai !ulte sute "e "iverse for!ulari "espre
senti!ente# proble!e fa!iliale# atitu"ini# inta!plari si reactii pe care subiectul este solicitat sa le clasifice
in )corecte*# )gresite* sau * nu pot sa spun*. Profilul personalitatii poate fi stabilit pe baa a 9'a
categorii: ipohon"rie# "epresiune# isterie# "eviere psihopata# !asculinitate# fe!initate# paranoia#
psihastenie# schiofrenie si hipo!anie. Interpretarea este "e obicei baata pe profil ca un ansa!blu.
TESTU, &E$TO$ (E MEMORI;/RE +I;U/,/. /cest test are ca obiectiv evaluarea
perceptiei viuale# a !e!oriei viuale si a capacitatii "e reconstituire viuala. O serie "e "esene si!ple si
co!ple%e sunt preentate ti!p "e 3'0< secun"e. Subiectul trebuie sa repro"uca "esenul "upa "iverse
intervale "e ti!p 1copiere "irecta# repro"ucere i!e"iata si repro"ucere "upa un interval "e 03 secun"e2.
TESTU, H/,STE(' REIT/$. /ceasta a "evenit una "in bateriile "e teste neuropshilogice
cele !ai cunoscute si !ai larg utiliate. Este vorba "espre un ansa!blu cuprinator "e teste ale capacitatii
cognitive si a"aptative. Sunt incluse teste "e inteligenta verbala si neverbala# "e for!are a conceptelor# "e
li!baj e%presiv si receptiv# "e !e!orie# "e perceptie au"itiva# "e perceptie a ti!pului# "e perfor!anta
tactila# vitea !otorie perceputa# relatii spatiale# gnosis "igital si "ubla sti!ulare conco!itenta.

TESTE PROIECTI+E
TESTU, RORSCH/CH. /cest test proiectiv consta in a "a subiectului sa e%a!inee 0<
cartonase stan"ar" cu "esene# fiecare continan" o pata "e cerneala. (iferite aspecte ale raspunsurilor
subiectului contribuie la interpratare: continutul asocierelor libere ale subiectului cu privire la petele "e
cerneala= factori ca for!a# culoare sau u!bre= faptul "aca se foloseste culoarea intrega sau nu!ai o parte
"in ea# fiecare pata "e cerneala are se!nificatii conventionaliate !ini!e= raspunsurile repreinta functii
ale personalitatii proprii bolnavului. Senti!ente si !otivatii care sunt profun"e sau inconstiente pot
sti!ula raspunsuri "efor!ate la test. Sustinerea utilitatii unei astfel "e tehnici proiective pentru evaluarea
unei leiuni cerebrale organice se baeaa pe constatarile "e repetare# perple%itate# raspunsuri stereotipe si
confuie la astfel "e bolnavi.
TESTU, (E /PERCEPTIE TEM/TIC/ 1T/T2. /cesta este un test proiectiv care se baeaa
pe povestirea relatata "e subiect la viualiarea !aterialului' test constan" "in 7< cartonase cu i!agini
selectionate a"ecvat pentru varsta si se%. I!aginile "ifera unele "e altele si sunt in !o" intentionat neclare
si a!bigue.
Pentru fiecare i!agine subiectul construieste o intriga 1actiune2 sau o povestire i!aginara.
Te!ele acestor povestiri pot "evalui atitu"ini# ten"inte si conflicte# "eoarece te!ele transpuse in
povestiri sunt "eseori legate "e te!e analoage "in viata subiectului. Continutul povestirilor "a in"icatii cu
privire la !o"ul "e a percepe si "e a gan"i al subiectului# precu! si la te!erile# nevoile si sperantele
subiectului. Pentru utiliarea la copii s'a elaborat o varianta cunoscuta sub "enu!irea "e Test "e
aperceptie la copii 1C/T2.
TESTU, (E COMP,ET/RE / 5/;E,OR. Subiectului i se cere sa co!pletee un nu!ar
"e frae inco!plete. Se consi"era ca !o"ul in care sunt co!pletate fraele "evaluie "orintele# nevoile si
senti!entele subiectului. (eoarece personalitatile preinta "iferente caracteristice "e perfor!anta si
"eoarece testul in sine este si!plu# "e scurta "urata si fle%ibil# este larg utiliat ca test "e coroborare.
TESTU, )CO$STRUITI U$ T/&,OU PO+ESTIRE* 1 M/PS>Ma?e a Picture' Stor@
Test2. Materialele' test constau "intr'un !are nu!ar "e figuri "ecupate. &olnavul selectioneaa figurile# le
aranjeaa si apoi spune o povestire in legatura cu aranja!entul.
Selectionarea si aranjarea !aterialelor "e catre subiect si povestirile inventate pot "evalui
nevoile si senti!entele constiente si inconstiente ale subiectului.
TESTU, (E /SOCIERE / CU+I$TE,OR. Subiectului i se preinta o serie "e cuvinte
sti!uli si se conse!neaa ti!pul "e reactie# continutul raspunsului si e!otia asociata cu fiecare cuvant.
Cuvintele selectionate sunt neutre si alese pentru a "a un ajutor "iagnostic pe baa raportului intre
raspunsurile nor!ale si cele anor!ale. E%e!ple "e cuvinte folosite la aceste teste sunt alb# intuneric#
fe!eie# "octor# suparare# speriat.
TESTU, )C/S/' POM' PERSO/$/* 1 H'T'P> House'Tree'Person Test2. Subiectului i se
cere sa "esenee cu !ana libera o casa# un po! si o persoana. Pe baa "esenelor se pot "e"uce infor!atii
privin" !aturitatea# sensibilitatea# fle%ibilitatea si integrarea personalitatii subiectului.
&I&,IO.R/5IE:
COMPE$(IU (E /$/TOMIE
E(ITUR/ STII$TI5IC/ SI E$CIC,OPE(IC/' &UCURESTI# 09AA
/lina Constantin
clasa a'BI'a C
Colegiul $ational )$icolae &alcescu*