Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PSmODIAGNOZA
APTITUDINILOR SI INTELIGENTEI
ovmrus
UNIVERSITY PRESS
CONSTANTA 2007
CUPRINS
48
Capitolul
185
88
100
181
171
109
137
7
TESTELE
TESTE DE
NONVERBALE
DEZVOLTARE
BAZATE
PE
PROBE
BffiLIOGRAFIE
PSIHOGENETICE
TESTELE
DE
CUNOSTINTE
ANALITICE
DE DE
INTELIGENTA
DE
DEZVOLTARE
SI116
SC.ARILE
APTITUDINILE
SICUNOSTlNfELE
EV ALUAREA
LOR
VERIFICATIVA
PROBLEMATIC
A
TESTARrr
1.
DESEN
INTELIGENTA
LONGITUDINALE
INTELEGINfEI
DESPRE
TESTAREA APTlTUDINILOR
INTELIGENTEI
SI
CAPITOLUL I
Sa va
familiarizati
cu
exigentele
privind
alegerea,
Delimitari conceptuale
"Aptus" in latina inseamna apt pentru ceva Aptitudinile pot
fi definite ca fiind dispozitii naturale sau dobandite in efectuarea
anumitor acpuni. Termenul de capacitate, echivalent, subliniaza
importanta aspectului dobandit at aptitudinii. Aptitudinile se
manifesta spontan ~i antreneaza randamente crescute, atat din punct
de vedere calitativ, cat ~i cantitativ, in conditii de egalitate in ce
7
aptitudinea ca pe
un alia} a/
de
exereitiu
aJunge sa
se
obiectiveze
in
personalitate.
Deei, eoneeptul de aptitudine impliea trei consecinte:
1) Potentialitatile unui subiect nu sunt dezvoltate la acela~i
nivel - de aceea, spune Teplov, intre ele pot sa existe relatii
eompensatorii, adiea defieitul unei aptitudini poate fi contrabalansat
prin exeesul alteia. De asemenea, subiectul poate lnvata sa
desta~oare eu succes un grup de activitati ~i eu mai putin sueces alt
grup de activitati.
2) Aptitudinea are un earacter diferential, deci diferentiaza
oamenii prin nivelul atins de fiecare individ.
3) Multe din aeeste potentialitati sunt relativ stabile ~itind sa
persiste
pe
0 perioada
indelungata.
Orice
schimbare
in
aptitudinilor
pe
orizontala
implica
Clasificarea aptitudinilor
Cea mai generala clasificare este aceea care imparte
aptitudinile in generale ~i specijice.
11
Anastasi (1976)
face remarca,
foarte interesanta
~1
care corespund
punct de vedere, aptitudinile sunt imp3rtite in aptitudini: senzoriomotorii (simple) i intelectuale (cu un caracter mai complex).
Dupa
domeniul
de
exercitare
distingem:
aptitudini
i operatiilor
intelectuale
programe
experimentale
pentru
depistarea
Gindirea
tehnici
poate
fi abordata
din
perspectiva
Ea permite
desprinderea
15
relatiilor
esentiale,
Are
un
anumit
grad
de
nedeterminare
structurale:
spatiali
aptitudini reproductive;
aptitudini aplicative;
aptitudini interpretative;
17
aptitudini productive;
aptitudinea colara.
inteligenta
s-au
dovedit
inadecvate
masurarii
Sealele de abilititi
diferentiale
(Differential
Ability Scales
Bateria factoriali
cum
verbal
....................
pentru
.
A.
B.
C.
u~a-----------colt
D.
curgere------bucurie
E.
cina---------dimineata
Abilitate numericii
1. Adunare
393
A. 7908
4658
B. 8608
3790
C.8898
67
D.8908
E. Nici unul dintre ele
22
AC
Bb
BA
Ab
aB
Ba
B7
AF
AE
AD
7A
7B
AC
AB
AD
AF
A7
B7
AE
7A
Ab
aB
Bb
Ba
aA
Viteza
~iprecizie
de redactare
7B
Subliniati
in dreapta simbolurile deja subliniate in stanga!
AB
Bateria G.A.T.B
23
Unele teste
amintesc, prin
25
Testele de atentie
Atentia este unul din procesele psihice eele mai solicitate in
de:ta~urarea activitatilor umane, indiferent de gradul lor de
complexitate. Orice profesiune care implica un anumit potential de
rise nu poate sa faca abstractie de importanta atenpei sub diversele
sale calitati. De aceea s-a dezvoltat un fond considerabil de probe de
atentie, dintre care amintim: proba Toulouse-Pieron(B4), Klazov,
26
11
Proba Bourdon-Amfimov
Toulouse- Pieron
28
.-cJ .. .,.
'ho~r.::('"~"o
101
if... 6
0....= .~.
~>6~o--.P"'?6'?p4:lig,.ti-,.$<=J"'''b
..Po-6ct:.r;F"'!6O-',;<:F
~0>,'6
,-,<;:,>p
'-ol::F9<"'tiif9-,...-.eJC.09,Po,--O'o
d"",,"""'"
. e>- P 0 0 0- 6 -a '?
cr 6
.p$~"Q
",,""pc.. -0
"0
=- '<:>
-CJ
d-=
'b
t;'J
6 <=J'"
-.;:>
Q 0..
6"0.00
d'ti .6 P if
0-'.--=. 0- c.. A
C\...
=-.-= Co 'c<r>o,-o;.:"'a
c.... 9"l:l
6 -o"l:J 6' >o'-itil
o....-<:J b
6 .. ~p,-):;:1p..r
-'CI>6Q~
"'"
>1;;;{'
"t,::>
<;:>
"c
r-l;;. . (""*',
<':>
'r:;:f"
<;>
"?
...
.Q,.t:!1-.cT
-a
0;:>
,';1'"--=
0-
'n
stimulii
29
30
Fig. 2 Testu1Praga
32
deoarece
yorba
de
34
experimental
se realizaeaza eu ajutorul
implicat
are
ca
ipoteza
Teste senzorio-motorii
Investigheaza
"perceptiv-motor"
aptitudinile
sau
senzorio-motorii.
"psihomotricitate"
au
Termenii
un
continut
senzorio-motorii
masoara,
deci,
aptitudinile
un e~tion
Testele de dexteritate
Aceste teste evalueaza precizia, rapiditatea, corectitudinea,
cadenta, ritmul executiei. Ele pot fi int31nite atat in forma testelor
37
ereion-hartie, cat
~1
computer.
Probe pe aparate
Muite dintre testele de aptitudinisunt
implementate pe
38
Descriere
Dispozitivul este format dintr-0 placa meta1ici in care este
practicat un traseu (decupaj) sinusoidal. Sub sinusoida evolueaza un
disc electroizolant, prevazut cu 2 pinteni metalici. Prin rotirea
succesiva cu ambele maini a discului, subiectul trebuie sa-l
conduca de la un capat la celaIalt al traseului sinusoid. Subiectul are
grija sa nu atinga marginile sinusoidei cu cei doi pinteni metalici,
fapt considerat eroare ~i care este semnalizat acustic. Performanta,
adica timpul de executie ~i numirul de erori, sunt inregistrati de
catre un contor electronic, cuplat la sinusoida.
39
Desfi$urarea probei
41
de coordonare
denumirea Zweihandprufer.
manuala.
42
Descriere
Figura precedenta prezinti un aparat conceput de Hans Rupp,
adaptat la noi in tara de Fl. Stef'anescu-Goanga. El este cunoscut sub
denumirea de DM2. Dispozitivul este conectat la un contor electronic
ce permite inregistrarea
parametrilor performantei.
Subiectul
43
44
Desfi~urarea probei
Consti in manevrarea cu ajutorul a doua mamvele a reperului
metalic de-a lungul traseului format din patru POrtiuni lineare
~1
::rJ;f"j
it;:
_itf9J
.S"~;j: .
.U"}i.j ,3
<C>
. ;,~j""""'/"';;::':'_"_'
S:Z"(~(;-,
.':"-:?~;:'::.:;":".:::'.' ;<..
( .~)&t:
<;~A
<:1t~m~&~m
_
Fig. 9. Testu1 Fr. Moede (BontiIa, G., 1970)
o proba
47
CAPITOLUL
PROBLEMATICA TESTARII
INTELIGENfEI
48
a inteligentei. Psihologilor Ie
lipsea, cu aIte cuvinte, 0 idee clara despre natura acestei calitati, iar
acest fapt pare sa nu fi constituit pentru ei un obstacol inswmontabil.
Tyller i Walsh (op. cit.) observa judicios ca este suficient ca
realizatorul unui test sa aibi 0 idee vaga despre 0 anumita
caracteristica umana pentru a fi astfel ghidat in alegerea itemilor
potriviti pentru masurarea acesteia. Ulterior, el poate intreprinde
studii de validitate i poate astfel elabora definitii din ce in ce mai
clare ale calitatii misurate. Logic vorbind, autom citati au dreptate,
intrucat problema vaIiditatii in general, nu numai a celei teoretice,
poate fi ridicati ~i solutionati numai dupi ce testul a fost deja
realizat. eu toate acestea, regula de aUf a construcpei testelor
psihologice,
indiferent
de
natura
caracteristicii
psiho-
51
de ofiteri
perioada.
Testele de inteligenta au continuat sa. se dezvolte pe toata
durata perioadei interbelice, cand Scara Metrica a inteligentei trece
prin adaptari succesive in America.
In perioada postbelica apar noi revizii ale Scarii Metrice atat
in SUA, cat ~i in Franta sau sunt dezvoltate noi instrumente de
testare, cum este cazul scarilor lui Wechsler sau al testelor
nonverbale de inteligenta (Rav~ Cattell, Eysenk ~.a.).
52
inteligenti
Nu exista 0 teorie generala a inteligente~ ci mai multe pozitii
teoretice care reprezinta unghiuri de vedere diferite din care este
abordat acela~i atribut psihic. Este oportuna trecerea lor in revista,
deoarece
cuno~erea
lor
asigura
validitatea
conceptuala
lumii pe care ea 0
53
urmandu-l
pe
Hume,
fundamenteaza
cunoaterea pe
se intemeiazi
cunoaterea adevarului i
rationa1itatealumii.
Dintr-0 perspectiva opusa, Pascal considera ca, dei omul
este 0 trestie ganditoare, poate cea mai fragila din intreaga natura,
inteligenta sa este inhibata de afectivitate.
Zlate (op.cit.) consideri ca definitia cea mai apropiati de
intelegerea modema a inteligentei a dat-o Descendres, potrivit caruia
inteligenta ar fi "mijlocul de a aehizitiona 0 tiinti perfecta privitoare
la 0 infinitate de lucruri". in aeeasta definitie, Zlate (op.cit.) crede ca
pot fi identificate doua aeceptiuni actua1e ale notiunii de inteligenti,
i anume: inteligenta ca sistem complex de operatii i inteligenta ca
aptitudine genera1a. Inteligenta ca sistem complex, responsabil de
modul general de abordare
55
56
dintr-0
perspectivii
functionalists,
sustine
ea
Gandirea $i inteligenta
Intre
gandire
inteligentii
exista
relatie
de
latura
la debilii mental ~i la
subnormalii
58
iar persoanele din zona rnedie evolueaza pana la 15 ani <$chiopu, D.,
op.cit.).
Anastasi (op. cit.) considera ca inteligenta ar trebui privita,
rnai degraba, ca un concept descriptiv ~i nu explicativ. Ea este 0
cornbinatie de abilitati solicitate de nevoia de a supravietui ~i de a
progresa intr -0 culturi data. Aceasta compozitie se modifica de-a
lungul vietii, urmand sa capete pondere anumite componente care
sunt inalt valorizate de cultura de apartenenti, iar pe de aIta parte,
care sunt stimulate de eatre rota de viati individuala.
o serie de clarificiri
determinata
59
de
molenit,
cromozomic intact de la unul sau aItul dintre pirinti, ci unul care are
un cromozom in minus sau in plus. Astfel de aberatii genetiee nu
sunt motenite, intrucat nu sunt prezente la nici unul dintre pirinti.
Cu toate acestea, termenii de inniscut i motenit sunt utilizati ca
60
fiind
echivalenti,
deoarece,
in
lipsa
aberatiilor
cromozomiale
0 determinare
Aici
care accentueazi
comportamentului
inteligent.
rolul eredititii
in
Astfel se consideri
ca
ereditatii i doar
300;/0
(educatiei ~ experientei).
acordand
neglijeze, in acel~
importanti
factorilor
ereditari,
<Jar tara
sa
Inteligenta ~i personalitatea
Abordarea fiintei umane ca sistem, ca personalitate, nu poate
sa ocoleasca problema gandirii, a inteligentei,
aptitudine,
alaturi de atitudine,
constituie
61
cici inteligenta
ca
axi fundamentaIa
nu
numai
psihologiei
teoretice,
dar
Ei colectezi
de sarcina, de a-i
Inteligentl ~i creativitate
S-ar putea crede, la prima vedere, ca me
creativitate ~i
66
~l
alte investigatii,
unele
infirmand,
altele,
reprezentativ, a descoperit
gandirea
0 fiini
factorilor
nonintelectuali
69
(motivationali
~1
de
1981).
A. Direqia funqionalisti,
Claparede,
teoretician
al carei reprezentant
at psihologiei
este Eduard
funetionaliste
i al
in
aceasta
definitie
accentul
este
pus
pe
ale
elaborarea
inteligentei,
asimilare
71
i acomodare,
permit
~i a unor grupuri de
obstacolelor.
un volum impresionant de
72
c. Directia structuralisti
- gestaltisti.
navaIe~e in
lui Watson, de
behaviorismul mai vechi sau mai noll, potrivit careia inteligenta este
o aptitudine de a opera eu concepte ~ simboluri.
In sinteza, inteligenta reprezinta 0 caraeteristica importanta a
personalitatii umane care mediaza relatiile de tip complex cu mediul
inconjurMor, utilizand maximal experienta ( stocata in euno~tinte ~i
operapi). Din acest punet de vedere, caracteru1operational reprezinta
una dintre caraeteristicile fundamentale ale inteligentei (Sehiopu, D.,
1976).
73
reprezentat este
g.
Autorul
consideri
ca
ceea
ee
este
comun
insa
~i teorii
divergente
- continut figural,
75
0 buna
- semnificand abilitatea de a
78
psihie
autoevaluat:
metacogmt1e,
metacuno3tere,
metamemorie etc. Trebuie sa admitem ca metacognitia este, intradevar, 0 laturi., un aspect al comportamentului inteligent.
gandirii abstracte.
de traditie
gestaltista
este
~i metoda
studiului
.a.
83
L.Tyler ~i B.
persoanele
adulte,
pentru
a descrie
acest
raport
dintre
varsta
cu notiunea de
mentala
i varsta
in
cazul
persoanelor
adulte,
Sa ne imaginim
deoarece
dezvoltarea
ca un subiect rezolva in
SCOT
standard.
87
CAPITOLUL
89
de~i permite
evidentierea
dinamicii
dezvoltarii
90
Gessel.
(Denumirea
Screening Test-Revised,
completa:
Denver
Developmental
Mitrofan, 1997).
Testul cuprinde 105 itemi, repartizat.i pe urmitoarele patru
caracteristici investigate:
Comportamentul social, comportaInentul de adaptare (coordonare
ocm - mana, manipularea de obiecte, etc.), comportamentul verbal
(extensia vocabularului activ, pasiv),
comportaJnentul motor
SCOT
91
890-10
0 wirstli
limbaj, comportament
I virsta
94
ale testului
sunt oarecum
95
96
perceppa,
caracteristici
ale
reprezentarea,
dezvoltarii
psihice
capacitatile
~i chiar
intelectuale
trasaturi
ale
97
S.U.A.
98
Caracteristici psihometrice
de 2.346 de
nu
99
CAPITOLUL IV
Testullui F. Goodenough
Acest test mai este denumit ,,Deseneaza un om"(din engl.
Drow a man) sau "testul omuletului". Este 0 proba de dezvoltare
genetica bazata pe desen, proba ce poate fi administrata atat
individual, cat ~i colectiv. Copiii pnmesc sarcina de a desena pe 0
foaie de hirtie un om, conform instruetiunii: "Pe aceostii foaie vei
desena un om. Deseneaza cat mai frumos po!i tu. Nu pierde timpul
~i deseneaza ciit mai bine." Copilul poate fi incurajat sa deseneze
bine, dar in nici un caz nu trebuie sa fie influentat, fiind foarte
important sa se evite once sugestie. E bine ca testul sa se desfa~oare
astfel incat copilul sa nu aiba in preajma ilustratii, desene, gravuri
pe perete, tablouri cu oameni ~i altele asemenea. La once intrebare
ii vom spune: "Faci tot ce vrei tu!". Testul poate fi aplicat
pre~colarilor ~i ~larilor
mici.
100
ele.
in eotarea desenelor din categoria B, psihologul parcurge un
numar de 51 de itemi. Pentru fiecare item, in masura in care acesta
este prezent in desenul eopilului, se acorda un punet, daca nu zero
puncte. Fiecare item este descris amanuntit in manualul testului. De
exemplu, desenul prime~e inca un punet, alaturi de eelelate, daea la
ambele maini sunt desenate toate degetele ~i daea aceastea sunt
realizate in doua dimensiuni, adiea daea se poate distinge, pentru
fiecare deget, latimea ~i lungimea lui. Itemii sunt evaluati in ordinea
eomplexitatii lor, complexitate care trimite la un anumit myel al
varstei mentale. Daca la primii itemi punctul este acordat pentru
101
la oehii, indicati
Q.I-Ior ata~ate
102
de Wertheimer
pentru
M Koppitz,
RI. Barkeley, in
1949, r~e
104
Caracteristici psihometrice
n reprezinta
105
--
.843**
.859**
.598**
---Reu$ita
-VI-a
clasele:
la
a$colari
II-a
a.654**
aIII-a
(medii
Scoruri la
generale)
a I-a
la clasele:
a I-a
$COIara
sau
107
108
CAPITOLULV
TESTELE DE CUNO~TINTE
~i sa
109
110
pun
~i anume:
cunontelor,
capacitatea
discemamintul,
de
spiritul
cuprinse in
generalizare
critic,
spirtul
observatiei etc~
In continuare sunt parcurse etapele specifice constructiei
testelor psihologice, respectiv verificarea caracteristicilor
psihometrice ~i etalonarea.
Aceste teste evalueaza nu doar nivelul cuno~intelor, Cl ~l
gradul de operationalizare, obiectivat in dobindirea unor capacitati
de
clasificare,
comparare,
operare
cu
sisteme,
implicatii,
112
~i sa depisteze lacunele in
sarite".
Testele aritmetice UflDiresc sa evidentieze dificultitile de
calcul, de inmu1tire, dificultati1e in insuirea tablei inmu1tirii l a
operatiilor de impaqire.
Bateriile de Teste de Progres educativ. Din aceasta
categorie este ilustrativa bateria STEP (Secvential Tests of
Educational
Progress).
Cuprinde
teste
secventiale
privind
115
CAPITOLUL VI
116
intelectuale
de
bazi,
117
care
sunt:
maturitatea,
SCOT
118
80%-9QO.Io
dintre oopii
119
varstei,
Revizia a fost
~i
sari
metrici a inteligentei,
intre
Fig.
SCALE
FOR
denumirea de W.I.S.C.
124
CHILDREN,
cunoscuta
sub
I'.
Fig. 12 Exemple de itemi din structura subtestelor de performanta ale Bateriei
Wechsler (Crombach, 1970. p. 332).
125
Testul Dearborn
perceptiv-motorii,
judecata,
capacitatea
adaptativa,
cuno~tinte~iexperient! anterioara.
Testul este construit din 17 probe independente, pentru
aplicarea carora este necesara utilizarea creionului ~iintelegerea
(BontilA, op.cit.)
128
arm virna
Iui.
130
1"I"
jIt.
1
3 11
"3ff
I}
54J 544
5716
17
3176
:J
IB
15
615
13
412
IJ
'"
J26
36
9
It.
12
51/
/5
16
18
21
!9
'23
23
25
19
/7
14
19
16
i18
913
29
!i
8~
218
t28
67230/17
.3
25
5/4
16
1
1/
:3
14
17
19
(j
20
1
8421
Fi~.
f.
"
12_
,I,.
16.
IJ .
17.
1819.
20
l!j
12
----------LacuneO(X'tIe
Fraze
IJesene
Imagifil
lMle
IV.
VI
V
C,fre
Media
Ill.1/Analoqll
._._"--
Pl/flcte
131
-.
-'---'-
inventivi etc:. 8ateria este formata din 6 teste, care sunt prezentate
intr-un caiet. Aeestea sunt: aranjarea de imagini, testul de cifre, testul
de fraze, de lacune, de desen, de analogie.
Pentru interpretare, notele brute sunt convertite in decile
pentru v8rste cuprinse intre 11 ~ 17 ani ~i separat - pentru 18 ani ~i
varsta adulta. Decilele obtinute la eele 6 teste sunt reprezentate pe un
profil cu ~
profil grafic
destul
132
de
134
folosit pentru
depistarea
proba de
limba straina, in care sunt date doua texte, unul fiind formulat intr-o
limba imaginara, celalalt in limba roman!. Sarcina subiectului consta
in a deduce intelesul unor cuvinte din "limba strain!".
Aceata baterie este de tip creion-hirtie i a fost adaptat! de I.
M. Nestor in Romania. Bateria permite stabilirea numarului total de
raspunsuri corecte, precum i punctajul la subteste. Se aplica
subiecplor de la 15 ani in sus.
136
CAPITOLUL VII
TESTELE NONVERBALE DE
INTELIGENTA
Sa
137
examinatorul
# vivacitata
peste 0,68 ~i 0,76 pentru fete, intre cotele la acest test ~i nivelul de
adaptabilitate sociala, nivel care a fost evaluat de eatre persoane care
cuno~teau subiectii pe tot intervalul de la 5 la 20 de ani. Se considera
ca nereu~ita la test este mai predictibila chiar decit reu~ita. De
asemenea, proba este sensibila la cazurile de trauma cerebrala. Proba
prezinta avantajul ca are un anumit grad de atractivitate pentru
subiecti ~i nu necesita un instructaj special. Sarcina este u~or de
transmis subieetilor.
Prin anii 60', 70', proba a fost foarte mult utilizata in
laboratoarele de psihologie industriala din tara noastra. Astazi este
mai rar utilizata, aceasta nemsemnind ea testul a pierdut din
capacitatea sa de sondare atit a nivelului de inteligentA.,cit ~i a
aspectelor emotionale ~itemperamentale deja enuntate.
Trebuie repnut faptul ea foile tipante cu labirinte, care
reprezinta setu1de probe, sunt ~zate in ordinea dificultatii ~i fiecare
grad de dificultate echivaleaza cu un nivel de varsta mentala.
Scara Pintner-Paterson.
~1
anume: la unele
componente
ale inteligentei:
144
de capacitate de
sa reproduca desenul
de apreciere
a numarului
de
cuburi
148
de grup
variante.
Prima variantA, Matricile Progresive Standard ( prescurtat: MP (s))
apare in 1938, dupa ce I.C. Raven elaborase in 1936 principiul
149
B[ffi)cID
ITlD[J)ffi>
Fig. 17 Item din Testu1 Matricilor Progresive Standardizate, Mp(s)
151
dupa cum
urmeaza:
Seria A este formata din matrici continue, statice care solicita
stabilirea de relatii intre elementele matricii prin angajarea
capacitatii
de analiza,
de diferentiere
{"ma a elementelor
152
153
Cotarea rispunsurilor
Seorarea se efectueaza cu ajutorul unei grile de coreetie,
aloeandu-se un
punet
pentru
fiecare
item
rezolvat
eorect.
5 SERIA
155
performantelor
95. Deficitul
95
40
4
2
34
33
92
94
60
90
57
96
97
41
36
46
84
85
89
86
87
51
47
49
50
35
3
32
1
91
61
59
99
55
56
54
52
39
38
37
3
test
Nivelul
de
Nivelul
Scorul
de
totalla
inteligentA
156
14
80
134
82
139
6
5579643108820
65
64
69
120
76
77
70
74
75
122
123
115
72
110
54
5
81
59
62
100
105
102
4
67
127
130
132
71
117
79
112
137
66
107
157
c1asificarea
09
40
19
140
IQ
grava
(de
gradul
Deficienta
Inteligenta
mintala
de
sub
mvel
limita
medie
usoara
mediu
(de
(buna)
gradull)a1
medie
(de
gradul
al ill11de
nivel
(slaOO)
Nivel de inteligenta
superioara
extrem
de
ridicata
Inteligenta
deasupra
nivelului
mediu
lea)
(idiotie)
(imbecilitate)
(debilitate
mintala)
performantei.
Pentru
aceasta
este
neVOle
ca
numit
nepsihometrice)
pentru
putea
individualiza
159
E~antion urban
N 10
Decile
8,95
100%
2()O/O30
29.00
---16
75%
51.00
150
949.00
60.00
46.00
12
-841.00
48.00
90%
49.00
0-29.00
135
20
7535.00
51.00
50%
25%
60%
30%
40%
80%
43.00
4100-43.00
38.00
35.00
75
45
90
60
14
44.60
37.00
150
700A!105
l00A!
15
37.00
48.00
120
15
38.00
44.00
17
46.00
reale
cumulate
Intervalul
112,5
37,5
41,01
Procentaje
Nr.
Procentaje
10%
105
11
75de
37.00
-16
12
90%
46.00
135
48.90
15%
45.00
120
--1-39.00
46.00
50%
600.41
39.00-41.00
75
60
915
0Intervalul
20
10
1()OA!
45
15
25%
30
14
845.00
150
8()OA!
40%
13
100%150
30%
0-31.00
20%
Nt.
cumulate
E~$antIonrura
42,00
44.00
reale
44,00
112,5
31,00
37,5
34.20
41,00
-42.00
48.00
35,00
37.00
60,00
39,98
34,20
35.00
Procentaje
Procentaje
subiecti
subiecti
6,82
Decile
160
150
150
a acestui
test
dateaza
din
1941_
.&.
-.. A-A
161
ca proba de eficienti
0 utilizare generala
Bender-Santucci
12 ani.
164
Instructajul
~iin industrie.
E~antion urban
Decile
15
0-16.00
105
75
90
19.00-20.00
19.00-20.00
20%
10%
25%
cumulate
30
16.00-19.00
70%
50%
60%
45
60
22.00-24.00
25.00-28.00
reale24.00-25.00
Intervalul
40010
30010
20.00-22.00
37,5
Procentaje
Procentaje
cumulate
166
cumulate
N
75
5,88
150
28.00-29.00
120
29.00-30.00
30.00-31.00
100%
75%
15031.00-44.00
80%
90%
23,98
1135
12,5
120
20.00
21.00
90
17.00
4513.00
80%
75%
21.00
22.00
E~$antIon rura
60%
70%
50%
7515.00
150
105
17.00
18.60
40010
30%
100%
25%
6014.00
15
026.00
13.00
-10.00
-- 20.00
44.00
14.00
90%
135
22.00
26.00
18.60
cumulate
reale
10%
15.00
20%
30
10.00
13.00
1nterva1ul
112,5
37,5
17,31
Procentaje
Procentaje
575
Decile
167
170
CAPITOLUL
vm
PROBE PSmOGENETICE
~i interpretarea
acestor
171
teste
face
indispensabila
lor conceptual.
continutul
mintal
at
subiectului
se
dezvwuie
acele
proprietati
abstraete
ale
inteligentei
care
sunt
surse ale
~terii
proprietalilor
de
mentala tinde
spre realizarea
unor
structuri de
ansamblu,
1. senzorio-motorie
(0-2 ani)
(2spt.
- 2 ani)
I Preoperatorie
2. preconceptuala
3. intuitivii
(2-4 ani)
Probe psihogenetice
n Operatorie
Nassefat M(l963):
propozitil-probabilitap.
(TOFP), propozitfilor
piagetiene (4 - 12 ani).
Stadiile psihogenetice i unele dintre testele care Ie sunt
consacrate
flexibilitate
~i interpretare
calitativa.
Examinatorul
se
2. Teste psihogenetice
Contributia
lui Laurendeau
,i Pinard.
La Universitatea din
sau ale
Obiectul
permanent
(na~erea
perceppei
obiectului
construirea cu ajutorul
179
din *ntionul
normativ, a earor
varsta eronologiea eu
185
~l
numarul itemilor
186
187
restructura
stilul
de
lucru
in
caz
de
de a reproduce
alta data.
14.
saturat in:
a) factoru1 spatial.
b) factorul emotional
c) factoru1 verbal
d) factorul motivational.
15. Testul "Matricile Progresive Standardtl (Mps) contine:
a) 50 de itemi.
b) 55 de itemi.
c) 110 de itemi
d) 60 de itemi.
189
stadiu.
b) inteligent!, motivatie, echilibru emotional, maturatie,
progreso
c)
introversiune-extraversiune,
spatialitate,
senzono-
motricitate.
d) performant!, stadialitate, mentorat, ciclicitate, decalaj.
190
Bibliografie
ATKINSON, R., ATKINSON, R., SMITH, E., BEM, D.,
NOLEN-HOEKSEMA, S., 2002
tehnidi
ALBU, M.,
2000
1971
J. ( Ed.)
edition.
CRONBACH, L.,
J.
1970
S.,
H.,
2002
Ed. Queen;
EYSENCK,
H. J.,
1982
modelfor intelligence,
GARDNER, H.
1983
net / CAK.html
KULCSAR,
psihodiagnostic,
103.
KULCSAR,
T., PREDA,
V.,
1977
- Indrumar psihodiagnostic,
1978
Medicala, Bucureti
KULCSAR, T.,
1976
MARTIN, N.,
2004a
Ed. Muntenia.
182
MARTIN, N.,
2004b
Ed. Muntenia.
1977
Bucure~ti
OANCEA URSU, G.,
1998
Stiintifica.
PIAGET, J., 1973
E.D.P.
PLOMIN, R., SPINATH., F.,M., 2004 Intelligence: genetics,
genes, and genomics. Journal of personality and social psychology.
86(1), 112-129.
POPESCU, NEVEANU, 1976 - Curs de psihologie generala, vol. I
~iII, Bucure~i.
~cmopu,U.,
Bucure~ti.
TYLER, L.,E.,
Mesurement
3rd
BRUCE WALSH,
1979
- Test and
Jersey.
183
***
1976
Bolyai, Cluj.
184