Sunteți pe pagina 1din 236

DR. C.

V L A D

DOCENT UNIVERSITAR

MIHAIL EMINESCU
DIN PUNCT DE VEDERE PSIHANALITIC

Motto: "Ceea ce omul numete


geniu

este neooia de

a Iubi; in

afar de aceasta totul este desert".


A. de MUBet

EDITURA "CARTEA ROMNEASC", BUCURETI


3668.-93'>

www.dacoromanica.ro

PREF A TA
Nu am veleitdfi de scriitor". Sant un medic
care se ocupd cu tdmdduirea psihonerrozelor, a
acelor stdri marginale cari nu-i dau dreptul unui
om sd se considere nici sdatos $i nici bolnav.
Cum tratamentul acestui fel de turburdri dureazd
uneori luni de zile in $edinfe aproape zilnice
am ocaziunea sd pdtrund pand in cele mai ascunse

cute suflete$ti ale suferinzilor. In acest tel au


inceput cu timpul sd nzi se grupeze oamenii, dela
sine, in cateva categorii
$i nu multe. De altfel
nici culorile spectrului solar nu sant multemari,
infinite sant insa posibilitofile lor de combinare.
Deasemeni nu sant multe nici sistenzele de dracaleva
desi prezintd
goste ale oamenilor
atatea deosebiri de tonalitate $i amplitudine 'Mc&

fiece individ pare ceva deosebit, ceva unic in


felul sau $i, cu toate acestea, totul e inchis in
cateva sisteme, ce dau cateva categorii de oameni.

Pe Eminescu l'am citit atata in prima r:zea tiaproape intreg. Astfel cd, avlind mereu latentd in mintea
nerefd incat 11 $tiam pe dinafard

www.dacoromanica.ro

mea lntreaga opera a acestui Lucealdr" romanesc, n'a lost nevoie decdt s md gdndesc la el
ca s sard dela sine rubrica" in care s'a incadrat
asa zicand singur. Dacti n'am dus de-ocamdatd
pada la ultimele ei concluzii analiza poetului no-

stru, aceasta se datoreste unei slieli fald de o


parte din publicul mare, in fala cdruia nu trebue
sa uitlim de principiul dozdrii. Motivul?
Acest

onorat public are an mic cusur

si-aceasta

de cdnd lumea: cdnd cineva lace o opera extraordinard


vorbesc de cele de valoarea celei
lumea din care lace parte cautd
eminesciene
sa-1 enucleeze,
elimine ca pe un corp strain,

supdrdlor. Dupd un limp

nzai

ales

dupe!

ceind opera aceluia se iinpune cu tot


mai multi' forld, masa il tidied la rang de geniu,
erou, zeu, adicd tot an lel de eliminare din rdndul
oamenilor. Cu alte cuvinte int& 21 rdstigneste si
pe urmii se tdreste in genunchi, cu frantea in ldrand inaintea lui. Surplusuri de atitudini in ambele cazuri. Sii ne amintim numai de laptul ci
moarte

Eminescu nu prea a lost recunoscut in viald,


era mereu anulat"
ce mai vreli cdnd chiar
'un Al. Macedonshi ii credea pe Eminescu un
pretin.s poet", iar allii un stricator al limbii
ronzdnesti"?

Cu timpul l'au spdlat insd de noroi i l'au


urcat pe piedestal Wand din el un geniu, sau
mai bine zis un idol si aceeas categorie de oanteni can ii impro,scau pe Eminescu in timpul
vielii
vechi

crezdnd cd le lac placere altor zei mai


se erileazd astdzi in apdratori ai altarului
www.dacoromanica.ro

strigdnd in gura mare prolanarer cdnd cineva


incearcd sd-1 vadd pe poet ca om. 0 alitudine
alectivd explicabild dar nelalocul ei nici alunci
i nici acum.
Dacd l'am studial pe Eminescu in lucrarea de
lald, aceasta n'am Idcut-o cu scop anume de
a contribui la cunoaterea speciald a poelulai
nostru
ci pentrucd Eminescu e un pacient al
natiunii intregi si pentructi se preteath parte bine

pentru o excursie intr'un suilet omenesc. Scopul?


In ultima instantd pentru a ne cunoa*
pe noi, pentru a ne orienta noi, pentru a descoperi
principiile i cercurile in cari se sbat inchise bie-

tele noastre sullete ale tuturor, cad aceasta o


scopw,ste doar intreaga Aintii, intreaga arta si,
in general, intregul sbucium al acelora cari muncesc pe teren social.

labile cititor sau cititoare,


Dacd ai observat vre-odat4
gradul de culturd pe care il ai

indiferent de
cd iti scade
respectul lafd de un om mare dupd ce l'ai surprins
mdnand sau indeplininduli alte functiuni fiziologice, atunci nu nzai citi cartea aceasta, dd-o incolo,

cdci ar putea sa-ti scadd admirafia fatd de Emi-

n'ac vrea sd se intdmple aceasta cu


nici un chip. Dacd pofi insd dilerenlia durerea
nescu,

.,si

lui cristalizatti in opera ce ni-a ldsal-o ca mo,ste-

de micile mizerii care sdnt fatal legate


de o mind de pdmdnt", ci poti admite existenfa
ambelor feluri de manilestliri, chiar dacd stau
nire

www.dacoromanica.ro

in legdlurii sau decurg una din alia, atanci cite,ste-o cdci, in acest caz, imaginea poetului va
cre4e in stifle/al D-tale 5i te vei mai alege, eventual, i cu un profit personal in dorneniul acelor
1 ramdrztdri intinze pe cari nu prea ai avut ocaziunea sd le spui nimdnuia ci mai ales n'ai avut
dela eine cere prea matte lamuriri.
AUTORUL

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

SCHITA STRUCTURII MINTALE A LUI


MIHAIL EMINESCU
Ca un cdntec de sirend
Lumea 'ntinde lucii mreje;
Ca sd schimbe-actorii 'n scend,
Te momete In vrteje.
Tn fie-aldturi te strecoard,

Nu boga nici chiar in second'


Din cdrarea ta afard
De le 'ndeamnd, de te chearndl"

Urnarind cursul vietii lui Eminescu, aa cum


ni l'a expus, centralizat, in recenta sa lucrare,
D-1 G. Calinescul) si mai recitind odat i operele celui mai mare si mai nenorocit poet pe care
l'a avut pAng astzi neamul romnesc, nu-i e
greu unui medic sa."-i dea imediat seama ca'. Mi-

hail Eminescu a prezentat in tot timpul


par
la isbucnirea meningoencefalitei sale
tabloul
clinic al unui bolnav care era continuu in pericol de a deveni schizolrenic, o maladie numit
r) G. CMinescu: Viata liii Mihai Erninescu, Cultura
National.

www.dacoromanica.ro

i dementa precoce. In tot timpul vietii a prezentat simptome de aceast natura i a fost o
minune de echilibristica faptul ca, dei se afla
necontenit pe muchea prapastiei, s'a mentinut
totui de-asupra, far s se prabueasca in intu-

nericul acelei maladii care, ce e drept, l'ar Li


scapat pentru totdeauna de framantari, dar ne-ar
fi lipsit in acela timp i pe noi de acele curcubee
de lumini feerice, pe cari le-a produs mistuindu-se pe sine. S'ar fi mentinut cu siguranta i.
mai departe, pan la o seniizare precoce, daca
firava spirocheta palida nu i-ar fi subminat lent,

dar catastrofal de sigur minunatul ski. creer.


Fara acel spiril, dei venic in pericol din cauza
structurii sale sufleteti, nu i s'ar fi indeplinit
acea stranie presimtire pe care a cantat-o singur
aa de sfaiitor:
Unde-s sirurile dare din viat s
Ahl organele's sarmate

le spun...

mestrul e nebunl"

Diagnosticul clinic incontestabil, care rezult


din studiul vietii i operei eminesciene, e ceea
ce numim skizoidie, o treapta premergatoare skizofreniei. Din cele ce vor urma, in acest capitol,
se va vedea ca lui Eminescu nu i-a lipsit nirnic
din cadrul de simtome al skizofreniei, dei el
nu era, dupa cum am arnintit, cleat un skizoid
i dei sant, pe de alta parte, skizofrenici adevrati cari nu prezinta o simptomatologie aa de
complect cum o gasim la poetul nostru.
Simptomele principale ale acestui fel de turburari psihoafective sant urmatoarele:
www.dacoromanica.ro

i. 0 instrdinare 1) progresivg de lumea extern,

intovgrait de o incapacitate de a se adapta la


realitate.

un fel de indgrtnicie in a se comporta altfel de cum pretinde mediul familiar sau cel social.
intovgrdit de o
3. Narcism sau narcissism
serie intreagg de turburgri afective cu sau fgrg
devieri, cari duc pang la o parezg a afectivitgtii
fatg de toate impresiile ce-i vin din afarg.
4. Scindliri i alterdri de personalitate 2) intovrgite de nesigurantg de sine, de dimensiuni,
de raporturi etc.
5. Reactivarea lama infantile i proectia ei in
realitatea actualg, cu care se amestecI i con2. Negativism activ sau pasiv

fundg.

6. Bizarerii, stereotipii, catatonii.


hotgrari bruce, frg mult pre7. Raptusuri

meditare ca fugi (spre sau de-acasg.), incercgri


de sinucidere etc.
8. Neglifenfd in legaturg cu persoana proprie,
ce poate ajunge Ong la murdgrie crasd i chiar
gatism.

9- Raspunsuri sau actiuni aldturate (vorbeireden, vorbeihandeln) etc., etc.


Acum s incercgm pe rand sg vedem ce a prezentat Eminescu din acest cadru simptomatologic.
1) Instrainare =-- alienare, alienus

a) Skizofrenie
flet.

skizein

strain.

a despica, fren

www.dacoromanica.ro

minte, su-

10

1. Neadaptare la realitate si negativism


Ochii mei'sallam visdlorila steaua
singurdtdiii".
De te-ating, sd feri in Idturi,
De hulesc, scf taci din gurd
.

Zicd top ce vor sal zicd,


Treacd 'n lume cine-o trece,
Ca sd nu 'ndrdge,sti nimicd,
De rdmdi la toate rece !

Eminescu nu s'a putut niciodata adapta la


realitate. Aceasta trasatura ii e asa de caracteristica, incat ii invalue opera si viata ca o atmosfera" cum se exprima D-1 T. Vianu referitor la
melancolia ce timbreaza opera eminesciang. In
fata obstacolelor ce i le punea viata reala in cale
se refugia intr'o lume a lui pe care si-o cladia si
o carmuia singur ca un zeu cu bagheta magica

a fanteziei sale. Aceasta fuga de realitate era


cel mai satisfacuta in timpul creatiilor sale. Asemeni indivizilor cu somnul greoi care se incle#eaza cu gemete de visul inceput ci refuth in
convulsiuni .0 se intoarcd in lumea conAinlei,
poetul cade intr'un delir intelectual care-1 sustrage

cu total din prezent. El lucreath posedat de lantezie"... momente in cari devenia cu destivar$ire
orb pentru circumstanle, uita de zi ci de noapte,
uila sa meinance, dormea imbracal... poetul se
salbdtdcia interioriziindu-se cu exces, ,sedea prea

mull in aceleai rule ,si, enervat de asperitatea


lelii, 4i smulgea peril de pe obraz cu briceagul"
www.dacoromanica.ro

11

(Calinescu). In aceste momente se refugia cornplect din lumea reala ne mai aratandu-se nimanui
ca pustnicii, ca un Mahomed sau ca un Crisf
in pustiu
in lumea visurilor i a reveriior.
Astfel cle crize durau zile intregi pang cand lipsurile ii readuceau in lumea
Singuratici i straini de realitate sant si eroii lui Eminescu. Astfel Toina Nour ...cdte-

odald ma simt i eu! ...0, atunci imi place sd


tree prin lime cu ochii inch4i si sd trdiesc sau
in trecut sau in viitor". La fel i Sermanul Dionis, Calugrul Ieronim, parintele Euthanasiu,

lorgu etc., cari nu sant deal proectii ale propriului sau suflet. Ca sa-si poat aduna material
pentru constructia lumii reveriilor i visului citea
tot felul de carti din timpuri i locuri cat mai indeprtate: mitologii, istoria Babiloniei, Asiriei,
Persiei, Indiei, etc. Din librarii cumpara cartile
cari i se pareau lui cele mai bizare si mai fantastice. Ca dansul, natural, si eroii sai. Astfel
de ex. Sermanul Dionis avea obiceiul sd citeascd
numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa
sulleteascd aidt de visdtoare. Lucruri mistice,
subtilitd(i metalizice ii atrdgeau cage/area ca un
magnet
e minune oare cd pentru el visul era
o viafd cj viata un vis?".
Probabil din cauza prea rnarei severitti pa-

terne, Eminescu s'a invatat de mic copil a da


pe de laturi". La Cernauti, la 5coald citea orice
in afara de ceea ce trebuia". De-aice acea disharmonic intre felul cum era vazut de profesori
pe de o parte i de catre colegi pe de alta. Inwww.dacoromanica.ro

12

magazina cunotinti i literatur fr limita, nu


ins din cele obligatorii. Era de fapt un nesupus.

Apuca mereu pe colaterale. Dei religios, superstitios i mistic, la exhorta" nu vroia s mearga,
fugea de ceea ce-i era impus. Daca bagam bine
de seaml aceasta atitudine e de asemeni stereotipa

pentru Eminescu in lungul intregei sale vieti.


Astfel, cand i-a propus Maiorescu sa-i dea doc-

toratul la Berlin, fapt ce i-ar fi asigurat o catedra universitara in tara, poetul s'a eschivat pur
fr

si simplu, dei atat el cat i biografii lui

s faca exceptie nici d-1 Calinescu

inclina

sa creada c acest refuz se datorete scrupulozitatii sale excesive. In fond corespundea sistemului
sau de a se feri de linia impus. D-1 Maiorescu

a cdutat sd-mi impue modal sdu de a vedea,


spune Eminescu singur cu altd ocazie, dar eu ii
priveanz in ochi fix, aa ca s creadd cd-I infeleg,
pe cdnd de fapt zburam cu gandul in alte pdrfi...
Din indemnul lor n'am scris nici un rand". Aceast tendinta de a apuca pe-alaturi de realitate
mergea "Asa la primejduirea intereselor sale cele
mai vitale, o primejduire care ajungea 'Ana la
mazochism.

Sistemul lui de

a apuca pe

de

laturi, de a se eschiva era urmatorul: &Idea lenomenului real a5a dimensiuni, incdt avea, pe
urnzd, motive s se sustragli sub catmint cd nu e
vrednic. In dosul acestei modestii" era tendinta
de a fugi de liniile impuse, fenomen obicinuit la skizofrenici i care se numete negativism.

Ca nu era vorba de o scrupulozitate excesivl"


i de motive isvorite din rationament, ne-o spune
www.dacoromanica.ro

13

singur Eminescu printr'o scrisoare adresata lui


Maiorescu, cnd acesta a insistat din nou sa-i dea

doctoratul: Cdnd e vorba sd flu pus in fata hoMririi, firea mi se cld pe latd ci devin nelericit".
Era deci altaceva ce-1 silea la aceste atitudini
i acel altceva" era tocmai fuga de realitate i
de nevoia de a i se adapta ei. La fel a procedat

ca profesor de limba gennana. A dat acestui


obiect o importanta a5a de mare, de par'ca ar fi
fost cel mai de seama lucru ce trebuia s-1 invete un elev in liceu. Cu ace5tia era de o pedanterie barbard" (Calinescu) uitAnd c el singur

a fugit toata viata de ceea ce i se impunea. A


procedat a5a fel ca, pan in cele din urma, elevii
au facut greva, iar el s'a ales cu postul pierdut.
Ca revizor Folar a 5tiut, prin acela5 sistem, sa-

se faca a5a de nesuferit inck a ajuns la ace1a5


rezultat. Acest sistem de a-si strica totul prin
prea mult" e obicinuit la copii negativi5ti candidati la skizofrenie. La inceput nu invata deloc
la 5coala i daca-i pedepse5te tatal lor pentru
neglijenta nu e rar sa-i vedem de-odata treand
in cealalt extrema: se naruesc cu atata vehenlenta pe carte incat nu mai pot fi opriti i daca
incearca cineva sh-i calmeze, incep prin a-5i mari

efortul pana la paroxism. E un fel de rasbunare


prin supraascultare. Faptul Ca avea dreptate Eminescu i ca. situatia 5co1ilor era inteadevar de-

plorabila aceasta nu schimba nimic din realitatea

lucrurilor. Daca proceda altfel ar fi putut s le


ajute mai mult i coa1e1or i, in ace1a5 .timp, i
siei. Insa demonul mazochist 5i negativist din
www.dacoromanica.ro

14

sufletul sat' Ii silea sa. nu tie cont de realitate i


sail drame orice pozitii cari i-ar fi putut procura o viata mai omeneasca. Mu lt tact i mult
precautiune i-a trebuit lui Maiorescu ca sa-i poata
ajuta i atata cat i-a putut ajuta.

Ca sa se vada c acest fel de a proceda era


un sistem stereotip la el vom vedea ca. se repet
i in domeniul dragostei1). i aice se comporta

la fel adica ridica femeea pe un piedestal aa


de inalt incat trebuia sa ajunga pana in cele
din urrna la desiluzie:
Prea mult un Inger mi-ai pArut
Si prea putin femee,
Ca fericirea ce-am avut

S fi putut s stee".
Nu vroia s vada lucrurile aa curn sant par'ca
anume ca sa ias fau. Acest prea mull care deter-

mina nruirea a tot ce incerca ii servea in acela

timp ca o scuza atat fat de lumea externa cat


i. fat de sine. Caci nu-1 poti doar pe nimeni
certa pentru prea mult zell Aceasta trdsatura a
fost observat fara ca s poata fi insa inteleasa
c e un sistem i c corespunde unui anurnit
cadru psihopatologic. Iata ce spune d-1 Calinescu:
Ceea ce te izbe5te dureros in activitatea de func-

tionar public a lui Eminescu, este imensa lui


band credin(,- capacitatea lui de muncd inteligenta i practicli 2) totdeodatd, bunul sims des&
1) Despre aceastA latur vom vorbi mai pe larg in alt
parte.

2) Tocmai practica nu era, dupg rezultatele finale ce


le aducea.

www.dacoromanica.ro

15

vd17it in toate actiunile... care totiqi ne apar ca,si


ridicole de optimism infro vreme obscurd, ipocritii, impatimata de politica".

Era mereu un factor X care drma pana in


cele din urma totul ca la zidirea Minastirii Argesului. Acel factor X nu era deck tendinta lui
de a apuca mereu pe-alaturi de realitate i negativismul lui ascuns binisor in umbra dar care
nu era niciodata inactiv. Din cauze interne el proceda asa fel ca pe urinal tot el sa se poata plnge:
Rdmas lard o pozifie materiala asigurata si
purMnd lovitura morald ca o rand care nu se mai
nevoil stI reiau tolagul
poate vindeca, voi

pribegiei, neavand nici un scop, nici un ideal".


Iar in domeniul dragostei:
$i n farmecul vietii
Nu tiarn ca-i tot aceea
De te razimi de vre-o umbra

Sau de crezi

ce-a zis femeea".

Deci nu el e de vina

altiil Ca toti bolnavii

din categnria sa procedeaza asa fel ca s se


poata pe urma simti tot ei nedreptatiti. Proecteaza cauzele in afara pana la persecutie chiar,
element care a aparut manifest in timpul psihozei sale veritabile. Se pazea cu revolverul de
primejdii din afara, fr sa. observe ca dusmanul
era inlauntrul sau.
Acest negativism il gasim ca o trasatura comuna. la toti fratii lui Eminescu, ca o reactiune
contra vajnicului lor tata, dupa cum vom veclea
in alt parte. Acea atitudine opozitionista o observarn rnai ales in atitudinea lor fata de Koala_
www.dacoromanica.ro

16

Toti au Invatat prost


la cele obligatorii
desi toti au fost inteligenti si. cu o memorie
de-asupra mijlociei. La toti aceeas tendinta de
a apuca pe de laturi.
Dup cum e usor de intrevazut din cele expuse,
pe scurt, pAna aci, numai astfel de oarneni, pier-

duti intr'o lume a lor, a parte, straina cu totul


de realitate ,pot sa ajunga la descurajanta concluzie

...prin aceast lume sA trecem ne e scris


Ca visul unei umbre, ca umbra unui vis".

2. Narcismul eminescian
Narcis, vzdnduli fa(a in oglinda sa, izvorul,
Singur* fuse indrdgitul, singur el indragitorul."

Tu afeazd-te de-oparte
Regdsindu-te pe line,
Ceind cu sgomote deprte
Vretnea trece, vremea vine"

In fenomenul psihofiziologic numit dragoste"

intr trei factori i anume: SubiectulObiectul


si Afectul. Cu alte cuvinte: un barbat, o femee i

afectul iubire". Dela aceasta norma se intampla


uneori i o serie intreaga de devieri i anume: devieri dela obiectul normal sau dela al ectul iubire 1).

Ne vom ocupa de-ocamdata numai de devierile

dela obiect. Asa de ex. In loc ca un barbat s


1) De ex. In loc de iubire, urA =sadism, In loc de
iubire, flick = masochism.

www.dacoromanica.ro

17

iubeasca o femee, el iube5te un alt barbat, fenomen psihopatologic numit inversiune sexuala
sau homosexualitate; sau, in loc de fernee, iiibete un animal, ceea ce se nume5te bestialitate
sau, and e numai platonica, simpla zoofilie; sau
in loc de femee un obiect neinsufletit care a stat
odata cumva in legatura cu o anumita persoana
(ciorap, mdnu5a, pantof etc.), fenomen numit feti5ism. Cele mai interesante sant insa cazurile
unde intalnim o confuzie intre subiect ci obiect,
adica atunci cand cineva ii ia ca object al dragostei sale persoana proprie. Acest fenomen se
nume5te Narcism, dupa mitologicul Narcissus
care, uitandu-se in oglinda unei ape, s'a indragostit in a5a grad de imaginea persoanei
proprii incat, mistuit de dorul acelei imagini, s'a
aruncat in apa 5i s'a inecat. Acest narcism ii era
perfect de bine cunoscut lui Eminescu 5i nu. numai ideatoriu ci, dupa cum vorn vedea, chiar si
afectiv, intrucat 11 proecteaza nu numai asupra
erolior 5i eroinelor sale ci chiar 5i asupra lucrurilor neinsufletite. A5a de ex. gasim in Avatarii
faraonului Tla 1) o 5cena unde e proectat acest
narcism asupra cerului instelat: Apoi se limpezi
oglinda pi eternitatea din cer se luta in ea insdsi...
si se mind de frunzuse(ea ei". Acest narcism e
cel mai capital simptom in schizofrenie 5i-i

vedem adesea pe ace5ti bolnavi in fata unei


oglinzi sau, mai cu seama, in fata unei aripe de
I) 0 incercare de- roman, publicat in rezumat de d-1
Calinescu in Adev. Lit. din 26. VI. 1932.
Dr. C. Vlad

Mihail Eminescu.

www.dacoromanica.ro

l.S

fereastr deschisI privinduli ceasuri intregi imaginea proprie, se strmba.", Ii vorbesc, se alinta
sau ii zimbesc Ion*. Cam in felul urmator:
...Fiecare ,curn e vrerea, despre fete sam dee-5i
Dar ea seamana celora indragiti de singuri ei.sit
Si Narcis vazanduli fata in oglinda sa, isvorul,
Singur fuse f ndrgitul, singur el indragitorul.

Si de s'ar putea pe dansa cineva ca sa o princli,


and cu ochii mari, slbatici, se prive0e in oglinda,
Subtiinduli gura mica 0 chernandu-se pe nume
Si fiinduli sie draga, cum nu-i este nime'n lume..."

Acest tablou aa de frumos, s'ar putea zice c

e o proec0.e de intelect i c n'are rdcini in


suflet. Aa ar prea insa cine n'are puterea s
tack vorbete intotdeauna despre sine", spunea
Anatole France. $i apoi cAnd cineva revine atfit

de des la o anumit .imagine sau la un anumit


fel de a se exprima, denot intotdeauna o experiental proprie, o necesitate intrapsihical. La Eminescu apare aceast trlstur .5. ptinA aproape de

stereotipie. Astfel Ermil din La aniversard se


retrdsese in odaia
$i se plimba cu pa,si marl
prin casd. 'Era brunet i cam poetic... Acum stettu

cu mirare in fafa oglinzii, se uitd cu mirare in


ocha lui proprii i pdrea cd-i intreabd ceva".
Calugarul Ieronim din Cezara avea o frunte
'naltd i egal de largd asupra cdrela Oral formeazd un cadru luciu i negru, sta wzatel de-asupra unor ochi addincifi in boltele lor $i de-asupra nasului fin o gurd cu buze subfiri, o barbie rotunlitd, ochii mulfumiti, cum am zice, de
ei insi$i, privesc cu un fel de conAinfd de sine..."
www.dacoromanica.ro

19

Torna Nour din Geniu pustiu: altadatd mil pomeneam cd mil uitam ore intregi in oglindd si ma

strambam la mine singur

si cdnd md ire-

zeam din asemenea atonle1) ma infiora siguranfa

cd am inebunit si teama de mine insumi". In


Avatarii laraonului Tla, marchizul erou seara,
dupd ce inchise usa dupd sine se puse in dreptul

oglinzii si privi lung la el insusi... ca sa vadli


de-i el ori de nu mai e el. El incepu sd ameninfe
cu degetul chipul din oglindd rdzdnd si strdmbdndu-se... Ha! blestematule! Md persecutezi, ai?
fad sinete in locul meu, md bagi in datorli, hofule?... Chipul din oglincld ameninfa si el cu de-

getul, dar paPcd se uita serios si par'cd strdmbdtuIlle

lui erau de nebun... Ce-i asta, gdndi

marchizul speriat... eu rdd si el se rata serios la


mine! El rdse tare cd sa se incredinfeze di chipul din oglinda e umbra lui... si chipul rddea...
dar cum... Dumnezeul meu! Un rds satanic, nebun... Oh! Oh! strigd marchizul, nici e mai mull
decdt umbra mea... Apucd o spadd lungd si incepa sa manevreze pe ldngd oglindd... 5i chl-

pul manevra c'o spadd... Esi dar,

zise el

van& de turbare, esi umbra sd rnd lupt cu tine...

SI vedem cine-i marchizul Bilbao, eu ori tu...


Oglinda se 'ntoarse in fd(dni si un chip uscat
ce era marchizul insu;si intr'un al doilea exemplar se aratii dintr'un gang infundat in marl...
Spade le lor se 'ncrucisard... amdndoi suri, amtin1) Mentinerea indelungaat a ace1eiai atitudinl se numeste catatonie.

www.dacoromanica.ro

20

doi seriosi si iu(i... Trdsurd cu trdsurd acelas om

ce se lupta cu el insusi... Dac' ar fi .thzut until


din ei... n'ar fi stiut care a cdzut... se pdrea Ca
marchizul se luptd cu chipul lui propriu esit
din oglindd.

El cilzu strd puns drept in inimii... si umbra


din oglindd incepu a nide..." 1).
Din acelas cadru simptomatic face parte si
dialogul Stirmanului Dionis cu umbra din perete: Lampa fdlIdia lungd, casicdnd ar fi vrut
s afungd tavanul iar umbra lui... ca o mreajd

neagrei cu nasal lungit, cu cdciula lsatd pe


ochi, pdrea cli incepuse o convorbire intimd cu
el. Pdrea c'o'ntreabd cugetand... pdrea cd ea-i
rdspunde cu cugetdri desirate... un dialog si,
cu toate astea, dacd voia sa cuprindd realitatea,
nu era deceit un dialog al cagetdrilor lui proprii,
el cu sine insusi. Ciudat! Aceastd des/VI-fire a
individualiratii lui 2) se Idea izvorul unei cugetdri

ciudate. El fixd aspru si lung umbra sa... ea


supdratd de aceastd autaturd, prinse incet, incet conture pe perete si deveni clard ca an
vechi portret in oloi". Dupa cum vedem o stare
de prehalucinatie. Nu e greu de intrevazut iden-

titatea dintre imaginea din oglindl, umbra de


pe perete i apoi misteriosul portret atat din
Geniu pustiu cat 5i din Sarmanul Dionis.
1) Dacrt acest tablou nu reprezintri altaceva dectit
ceea ce grisim in Der Student von Prag", aceasta n'are
important, intruck ambii autori fac parte din aceea5 fa-

milie psihopatologicii.

2) Scindare

skizein.

www.dacoromanica.ro

21

De unde cunostea Eminescu aceste stari specifice de skizofrenie? Evident, le proecta din
sine, era campul si materialul lui zilnic de operatie. De altfel eroii lui skit asa de strvezii
i seamn asa de mult cu el la trup i la suflet
incAt nu trebue multa filozofie ca sa-si dea cineva seama c nu-s decAt tot el, in carne i
oase.

Narcismul acesta, pe care'l gdsim asa de puternic reprezentat la Eminescu e de fapt punctul
central, nucleul de organizare al celorlalte simptome despre caH am vorbit si despre caH vom
vorbi mai la vale. Chiar i instrinarea de reali-

tate si incapacitatea de a se adapta la ea se


dato'reste tot acestui narcism, acestui refugiu in
sine si la sine, indestulndu-se cu persoana pro-

i lumea sa imaginara creata dupd bunul


lui plac si nu dupl cum i-o arata realitatea.
Ca sa, ne adaptam la lumea reala e nevoe mai,
prie

Inti ca s. ne fie simpatica acea lume, s. ne


dar cnd
intereseze, s ne capteze afectele
aceste afecte si-au gsit priza asupra persoanei
proprii, ce ne mai intereseaza lumea din afard
i cu toate ale ei? In aceasta situatie se gasesc
skizoizii si mai ales skizofrenicii si de-aice deriv indeprtarea lor de lumea externa i atitudinea lor negativist, opozitionista fatal de aceeas lume externa. In alta parte vorn vedea insa
c aceasta atitudine e secundard i c acesti
bolnavi au avut odat valente afective plasate
in afard, de multe od chiar prea violent plasate
dar, dupa' o desiluzie cu acea realitate, s'au rewww.dacoromanica.ro

22

intors la sine, situatie care a fost odata normal:I


in viata intrautering i un anurnit timp si dupa
nastere
fr s mai amintim c tot norrnala
e i cea din somn, unde santem in aceeas situatie.
Din acela narcism deriv si toate turburdrile
psihosexuale ale skizofrenicilor in general si ale
lui Eminescu in special. E evident ca., odata ce-si
are un om afectul plasat asupra persoanei pro-

prii, nu-1 va putea avea, in acelas timp, si in


afara. De aice ar rezulta c nici Erninescu n'a
iubit niciodata in afara, odata ce era un narcist
in cultura purl. *i-acum s'ar putea, cu drept
cuvant, intreba cineva: cum se poate sa nu fi
iubit tocmai Erninescu care a cantat dragostea
ca nimeni altul? Cum s'ar putea s nu fi iubit
un om care stia s produca simfonii de dragoste de felul acestora:
Peste capul blond al fetei sboara florile 'o ploui,
Ea se prinde de grumazu-i cu manutele-amandoul
Si pe spate-i lasa. capul: Ma uimeti dac nu mantui;
Ahl ce fioros de dulce de pe buza ta cuvantu-i;
Cat de sus ridici acuma tn gandirea ta pe-o roabl,
Cind durerea ta din suflet este singura-mi podoaba.
Si cu focul blind din glasu-ti tu m dori i ma cutremuri,
De tmi pare o poveste de amor din alte vremuri;
Visurile tale toate, odiiul tau alit de tristu-i,
Cu-alui umed' adincime, toata rnintea mea o mistuin:
Da-mi-i mie ochii negri... nu privi cu ei tn laturi,
Caci de noaptea lor cea dulce venic T1O s ma mai saturi,
A orbi privind intrinii... 0, asculta numa'ncoace,

Cum la vorba mii de .valuri stau cu stelele proroace


Codrii negri aiureaza i izvoarele albastre
Povestesc ele'n. de ele numai dragostele 'noastre,
$i luceferii ce tremur'aa reci prin negre cetini,.

www.dacoromanica.ro

23

Tot pamantul,

lacul, cerul, toate, toate ni's prieteni...

Ai putea s lepezi carma i lopetile si lepezi,


Dupi propria lor voe s ne duca unde repezi..."

Deg, dup cum vedem, aici ii vorbege aa de


frumos ea lui, dar sunt totug ei doi aa c narcismul e mai mult ascuns deal manifest. Avem
insa. i poezii unde Ii vorbege el ei i nu mai
pOn frumos:
Vino'n codru la isvorul
Care tremura pe prund,

Unde prispa cea de brazde


Crengi plecate o ascund.
di cu bratele intinse

SI alergi la piept sa-mi cazi,


Si-ti desprind din creltet valul,
SI-I ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei edea-vei,

Vom fi singuri-singurei,
Iar in par, infiorate

Or sa-ti cada flori de tei.


Fruntea alba'n parul galben
Pe-al meu brat incet s-o culci,
Lsand prad gurii mele
Ale tale buze dulci.
Vom visa un vis ferice
Ingina-ne-vor c'un cant
Singuratece isvoare,
Blanda batere de vant.
Adormind de armonia
Codrului bitut de ganduri,
Flori de tel de-asupra noastra.
Or si cadi randuri-randuri.

www.dacoromanica.ro

24

Altele iarasi unde nu vorbeste nici until, uncle


numai ochiul e vorbaret, iara limba lor e rnuta",
stari unde afectele sant asa de intense si concentrate ca devin vizuale:
Cu o mana ii

respinge,

Dar se simte prins 'n bratl.;


De-o durerc, de-o dulccata,
Pieptul, inima-i se strange.

Ar striga i nu se 'ndura,
Capu-i cade pe-a lui umar;
Sdrutari fall de numar

El ii soarbe de pe gurd.
0 desmearda.

to

intreaba,

Iar ea fata i-o ascunde


Si aa de'ncet raspunde
Cu o voce dulce, slaba.

Tot alaturi calaresc


Nu au grija nimanuia

Si de dragi unul altuia


Ei din ochi se prpdesc.
Se tot duc, se duc mereu,
Tree in umbra, pier in vale

lard cornul plin de jale


Suna dulce, suna greu.

Blandu-i sunet se imparte


Peste val. impratiet,

Mai incet, tot mai incet,.

Mai departe, mai departe.

Sus in brazii de pe dealuri,


Luna 'n urma tine straja,
Iar izvorul plin de vrajd
Rasaria sunand din valuri".

www.dacoromanica.ro

25

...Dar e o dragoste a lor, a celor ce se ch.m


mereu i trec in umbra", o dragoste a altora in.
vreme ce poetul, i noi cu dansul, parca ramane
in urma cu un pustiu in suflet, trist i singuratec,
mangaindu-se doar cu murmurul isvorului ce

ra-

sarea sunand din valuri, caci el, el singur n'a


putut iubi niciodat, dei a incercat de-atatea
ori sa-i vindece sufletul
Cu durerile iubirii..."

Despre acest capitol pe care l'a cantat aa de


frumos, scria Eminescu singur: In ce m priveste pe mine
apoi, desi am lost de mulle ori
indagostit, dar sti IV spun drept eu n'am iubU
niciodatd. Eu ma inselam pe mine insumi ludnd
drept dragoste dorinta de dragoste, adicti dorinta
aceea de a ingenunchia inaintea unei femei frumoase pe care mi-o zugrdvise imaginatia si simturile mele..." (Cdlinescu). D-1 C. adaogl ar fi

zis chiar poetul". Eu cred c trebue sau c e


foarte probabil s fi zis pentru c intalnim
destul de des aceasta conceptie in scrierile sale.
Astfel calugdrul Ieronim ii spune Cezarei: Nu
cd nu esti frumoasti, Cezara. Sti vorbim
le vol numi lu, ctici imi esti scumpd, desi nu le
iubesc in plat cum as don en insumi. Asculid:
Eu n'anz iubit niciodatti ci poale cd nici sdnt lit
stare. Dar un lucru crede: nu iubesc pe nimeni,

dar dacti as iubi, sigur cii in ai trebui sd fii amanta mea. Simi o ardoare in inima mea pentru
tine, care poale ar deveni amor... dacd... ei bine,
www.dacoromanica.ro

26

dacd nu m'ai iubi lu pe mine 1). Eu singur nu


$tiu cum sd-(i descriu simfirea mea ciudatd, care-mi rlice$te inima 2), adicd nu mi-o rdce$te atala cat mi-o face somnolentd. Nu am dorinfe
$i tit in'ai invdfat a le avea. I(i pare ciudat asta,...
dar $1 mie. Par'cd te-a$ sdruta... dacd nu m'a$
teme cd mi-ai da sdrularea inapoi: pare cd
te-a$ iubi... atunci cand ai fi supdratd pe mine 1)".

Apoi Toma Nour din Geniu pustiu:


Cg ai? zic eu.
P)
rdspunse Toma. 0! dacd ai cuCe am?
noa$te tu cal de putin sulletul meu, acesta te-ar
nu $tii, nu-ti po(i imagina cat e de
infiora
pustiu, cal e de desert in el
e tocmai ca gait-

direa idioaid $i stearpd a unui om, ale cdrui


urechi sant surde ca mini, ai cdrui ochi sant orbi
ca piatra. Nu mai simt ninzic 2) $i cand mai pot
stoarce o lacrimd din ochii mei, Ind simt ferice.
Ai vdzut acel 'Inger inchinandu-se Dunznezeului
sdu
ei bine, acel Inger iube$te c'un amor Itcmesc pe un demon rece, palid, cit inima de
bronz, pe mine. 5i eu... eu n'o pot iubi. Stele 'n
cer, amoruri pe pdmant, numai in noaptea inea
nici o stea, numai in sulletul meu... nici un amor.
Cateodald =nal aud bdtdile pustiitului meu su-

/let,

ate odatd sullarea mi se curmd in piept,


ca vanlul ce se curmd prin ruinele zdrobile -de
cate odatd Ind simt $i eu!... 0!
mun(ii anion
atunci-imi place sd tree prin lume cu ochii ini) Negativisnl.
2) Parez1 afectiv.

www.dacoromanica.ro

27

chisi si sii trdesc sau in trecut san in valor. VIsez ca copilul ce verbeste prin sonzn, zdmbind,
cu Maica Domnului ma transport in cer 1)
pun aripi umerilor mei 2) si pdrdsesc pdmdntul,
pentru ca sd md dau cu total acelor umbre divine
visuri, care md poartd din lume 'n lume
si md isbesc din gdndire in gdndire pe Omani
ca sd trdesc in cer.
0! de-as putea iubi.

Inklegi tu, ce'nsemneazd a nu putea iubi?


A trece prin lume singur, mdrginit in pasi, in
oclzi

sd te svdrcolesti in streinsoarea sufletului

sd cauti a-1 aprofunda si sd


tdu celui rece
vezi cd e secat si cd apele sale se pierd in nisipal ,secdciunii sociale, se ard de cdldura (holeroasd) a unei societNi de oameni, ce trdesc numai din ura zinnia cdird celalalt.
A nu iubi, nu-i nimica
a nu putea iubi e
grozav".

Dei ar trebui A. fie suficient, sa nu mai


fie nevoe de citate insa am observat el e nevoe i inca decat mai multe pentruca s'au
gsit unii biografi cari nu tiu prin ce mecal
nisme ciudate au vrut sa faca din Eminescu un
fel de Rasputin, dupa cum vom vedea in aka.
parte. Sfaiitoarea spovedanie literara a lui Eminescu, pe care am vazut-o mai sus, din nenorocire pentru el, nu era o fantezie, ci o forma
in care s'a turnat durere omeneasca, o durere
1) Ca Skinanul Dionis.
2) Ca Poezis.

www.dacoromanica.ro

28

pe care o intalnim. la bolnavii nostri skizoizi mai

des deck ar banui cineva i, daca nu si-o poe


exprima asa de frurnos, ca tragedie intrece insa

ckeodata gradul celor exprimate de poet


tocrnai din cauza c le lipseste aceast supapa
artistica'. In Cezara o mai gasim odat repetat
acea incapacitate de a iubi:

El o sir-arise cu aldta putere, incdt se incle$tase amdndoi intr'o imbrdti$are lungd $i'ner-

voasd. Apoi el recdzu obosit de o simtire ne


mai cunosculd pe spata biincii, i$i inchise ochii
$1-$i UISIS capul pe acea spatd. Luna il bated
drept in fatd. Cezara veni drept 'nainte-i, se inclind asupra-i $i-1 sdruta cu ochii pe fumdtate
inchi$4 de nenumdrate ori. El nu simtia nimic... asenzenea unui copil ame(it de somn, pe
care mama il desmeardd... 1). Aerul lin al nop(II 11 trezise 51, de o naturd nzult mai pu(in senzuald deceit porumbita lui, el rdmase numai cu
convingerea teoretica cum di o iube$le". Adeca
tocmai curn spunea Eminescu in citatul de mai
sus:

Eu nza in$elanz pe mine insumi ludnd drept


dragoste dorin(a de dragoste".
Aceast pareza afectiva o mai subliniaza Ieronim

i in alta parte: Cezara, zis.e el incet

$1induio$at... ma la$1 tu sa cuget asupra accitui

lactu? Am o inimd $1 o minte ciudatd. Nimic


ira patrunde in etc nemijlocit. 0 idee ramane la
I) Vom vedea mai tarziu limbrul malern al dragostelor
eminescierie.

www.dacoromanica.ro

29

mine zile intregi pe suprafata nzintii, nici nz'atinge, nici ma intereseaza". La skizoizi e perfect
de bine cunoscut acest fenomen: aud de ex. o
gluma sau o veste trist i rAd sau plng abia
dupa o ora sau dupd zile intregi
facnd a-

tunci impresia c manifestarea lor afectiva e


complect nemotivata, in vreme ce e nurnai inthziata. In skizofrenie poate lipsi complect orice
reactiune afectiva, bolnavii ramtmnd complect
insensibili pentru orisice impresie venita din afara.

Eu nu Au cum sa-ti descriu sinztirea ciudata,


care-mi race.* inima, adica' nii mi-o raceste aMia cat mi-o lace somnolenta..." reprezinta tocmai'acea pareza afectiva specified acelei maladii.
Aceste situatii i imagini deriva dintr'un tablot' pe care il numim cu un termen medical,
destul de brutal? impotenta. i nici nu putea fi
Eminescu prea potent odata ce era un riarcist,
adica Ii avea afectele plasate asupra persoanei
propri. Ca sa fii potent e nevoe mai intAi sa poti
iubi i pe urma reflexele fiziologice se deslntue
dela sine, puse in miscare de starea afectiva corespunzatoare, tot asa dupa curn alimentul care
ne place provoaca secretiile glandelor salivare i
celor stomacale in mod reflex, fara ca sa le putern noi influenta cu vointa.
Dela inceput am fi putut sa ne punem intrebarea curn se face el un barbat asa de frumos,
din punct de vedere fizic, cum era poetul, s nu

faca victime" printre femei. Nici una nu s'a


fixat violent de el, pentru ca toate rarnneati
www.dacoromanica.ro

30

desamagite. Singura Veronica Miele se pare ea


l'a iubit, dar se pare numai, caci i ea l'a iubit
numai teoretic i ea se inela pe sine luand dorinta de dragoste drept dragoste. Dragostea ei a
durat nurnai attita cat a existat o piedica reala

intre ei. Cand a disparut acea piedica s'a prabuit

i dragostea" lor care s'a dovedit c e

numai ideatorie.Si Veronica era o narcista, plina


de sine. Ascultati cum ii scrie ea lui Eminescu

and acesta a parasit Iau1 fara ca s'o poata


vedea: Titi, dacd al inimd (si sant sigurd cd at
pentru cd m'ai iubil pe cat o meritam) ascultd-md,

fudecd si nu md condamna deceit dupd aceia.


Nu e asa cd indiferenfa mea ti-a sdrobit inima,
inima plind de fiinfa mea?" Aceasta e atitudinea

oamenilor incantati nu de iubirea lor fail de o


alta persoana ci de faptul c sant iubiti, ceea ce,
in cazul ei era, cu atat mai de valoare intrucat

i se convinsese ca Eminescu era cineva". In dragostea adevrata nu simtim plenitudinea obiectului drag fata de noi, ci plenitudinea inirnei noastre proprii. Cu toate ca, in
restul scrisorii, ea vrea sa-i dovedeasc consimtise

trarul i anurne ca indiferenta ei a fost simulat

ca sal se apere de gura lumii intrucat privirea


ta, in fine intreaga ta fiinfd fafd de mine nu do-

vedea decdt iubire", totui nu asa vorbete o


persoana care i ea e plink de fiinta" celuilalt.
Se poate c ea avea dreptate, ba e mai mult ca
sigur ca avea, intrucat Eminescu avea obiceiul
de a compromite totul prin acel prea mult",
dupa cum am vazut in alta parte
totusi cand
www.dacoromanica.ro

31

cineva e foarte detept i rational in dragoste e


semn ca dragostea nu e prea mare.
Fata de incapacitatea sa de a iubi Eminescu
avea i el, ca toti cei din categoria sa, un anumit sistem de a-i pansa ranile sufleteti. Unul
din acele sisteme era acel amintit, adica siste-

mul lui prea mult", care n'avea alt rost deck


sa-i compromita incercarile de dragoste frith ca
s fie el vinovat. Aa de ex., dupa cum a prod
cedat cu Veronica Micle, careia ii trimetea atatea ocheade in public i arata un aa grad de
nelinite, incat toata lumea observa. In aceste

conditii, dac femeia nu vroia s joace totui


pe o carte, era nevoit s se apere, s i se fetreasc din cale. Ajuns odata aci, arunca toat
vina pe ea: 5i in larinecul vietii etc.", eind
astfel cu obrazul curat in fata sa proprie. Ea
era de vina, nu el. Sau, ceea ce e mai caracteristic
pentru el, ii alegea artiste sau femei maritate
sau, in sfarit orice femee din lumea lui Dumne-

zeu, o ridica pe un piedestal aa de inalt incat


trebuia s ajunga la desiluzie, in care caz iar nu
era el de viral cl ele i se simtea indreptatit s
le dispretuiasca, explicandu-i pe urma suficient
de logic pentru el faptul a nu le mai putea iubi:
Astfel eu pierdut in noaptea unei vieti de poezie,
Te-am vlzut femee stearpI, ar suflet, firl foc.
$i-am acut din tine-un Inger, bland ca ziva de magie,
Cand in viala pustlia rade-o razi de noroc.
Am vlzut fata ta pall de o bolnavi belie
Buza ta invinetitl de-al coruptiei muscat
Si-am svarlit asupra-ti crudo, vlul alb de poezie
$i palorii tale raza inocentei eu i-am dat.

www.dacoromanica.ro

32

Ti-am dat palidele raze, ce'nconjoara cu magie


Fruntea ingerului geniu, ingerului ideal;
Din demon facui o sfanta, dintr'un cbiot simfonie,
Din ochirile-ti murdare ochiu-aurorei matinal.

Dar azi valul cade, crudo I... Desmetit din visuri sece,
Fruntea mea este trezita de al buzei tale'nghet
$i privesc la tine, demon, si amoru-mi stins si rece
Ma invat cum asupra-ti eu sa caut cu dispret.

Tu imi pari ca o bacanta, ce-a luat cu 'nselaciune


De pe fruntea de fecioara mirtul verde de martir,
0 fecioar'al card suflet era sant, o rugaciune,
Pe cand inima bacantei e spasmodic, lung delir.
0, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezee

Cu diadema-i de stele, cu surasul bland, vergin,


Eu fiicut-am zeitate dintr'o palida femee,

Cu inima stearpa, rece si cu suflet de venin...

De fapt e un mecanism de proiectie: atribue


altcuiva o cauza ce se afl in sine. Din scrierile
si atitudinea lui din viata reesa ca in fata draAceasta flu
gostei reale el ramnea de
l'a impiedecat insa sa le acuze c ele ar fi de.
piatrd:
Cand vezi piatra ce nu simte nici durerea si nici mila,
De ai inima i minte, feri n laturi, e Dalila".

3. Intoarcerea spre sexul propriu


Angelo Mcdleilintreabli IT demon
cum se numeste si acela rdspunse
Cesar san Cesara, dupd voinid"

Narcistii se iubesc pe sine si imaginea lor din


oglind. Obsedati de aceasta imagine simt mewww.dacoromanica.ro

33

reu nevoia de a o cduta i in lumea exterra.


Dac'd le permite simtul lor moral sau rationamentul sfAresc prin a o gsi, devenind ceea ce
se cheamd invertiti sexuali. Daca nu pot ajunge
pAnd aice, atunci ii creazd in Iantezie astfel de
dubli (Doppelgaenger) pe can ii iubesc acolo,
devenind astfel invertiti ideatorii numai. Mihail
Eminescu e dintre acetia. Imaginea lui proprie a luat contururi precise in afard de sine

in eroi sai, pe cari Ii descrie in aa chip de

par'c'ar fi descrii de cdtr ni5te femei int. nu


de un brbat. Sd-1 urmdrim in felul sdu de a-i
trata eroii. Astfel in Geniu pustiu: Intre /naltimea de colegi era cu deosebire unul de o frumaseld femeiascd. Palid, delicat... la betie el

bea indoit cat orisicare din noi, numai cd, pe cdnd


ceilalti cddeau in toate laturile i rzu 5tiau ce
vorbesc si se sdrutau casicdnd ar fi lost aman(i...1)

el singur sta in miflocul lor senin, surdzcind

si singurul semn c Muse era cd paloarea sa


obicinuita se colora cu an gingas roza ca cel
al ofticei".

Cine nu recunoate portretul lui i felul lui


de a se comporta. Chiar i acel gingas roza"

pare sa fie dela ei de-acasd, unde s'a cuibdrit


tuberculoza. Local seamnd cu cel din Cernauti,
din beciul arciumii La cocoul rou" unde beau
i jucau cdrti i unde i-a pierdut Eminescu alul
pe care i-1 ddduse maica-sa ca sd-i tie de cald
la gAt. Mai departe:
1) A se observa atmosfera.
Dr. C. Vlad. Mihail Eminescu.

www.dacoromanica.ro

34

Aldturi cu focul stalea lungit pe un ptilal de


frunze uscate loan cu picioarele goale intinse
inspre foc, cu sunzanul tras peste cap, astfel Malt
lata nit se vedea. Lancea era infiptd in panzdnt
cu varful de fier in jos. Imi legai caul de lancea
inliptd 51, ingenunchind ltingil capul lui, trsei
incet cu nzdna sumatzul ce-i acoperea fata. Ochii

lui marl erau inchi$1, prin pieli(a lor cea find


$1 alba' a ochilor se vedeau clar vinele cele fine
ci albastre 1), cearciinele addnci si marl imprejurul ochilor din vinete devenise armii, fata era
palidd ca toldeauna. 5ezui cu desdvdr,sire la capul
lui si ind uitam lung la el. In fine 11 scuturai
incet de brat, inctit lci deschise ochii. Cam somnoros el mei vdzu $i cu lenea cea melancolicd pe
care somnoro,sia o rdspdnde,ste pe fatd, el imi
inconjurd gatul cu bratul lui $i surdzdnd a lene
zise:

Tu aici?..."
Apoi dupal ce e ranit Joan, Toma ii ia in brate
1i

fuge cu el in rnunti, unde ii pune jos si prin

tdcerea de moarte nu auziam decdt impu,sciiturile

cele depiirtate ale luptaorilor no,stri din care


fiecare md /claw si2 tresar, ceici intdmplarea aceasta ma Meuse fricos. Ingenunchiat ldngd el,
eu imprejurasem cu o nzeind gdtal sari, astfel
incdt, ridicdndu-1, capul spdnzura dupli bratul
meu;
astfel mii uitam la el i nu ziceam nimic
deed/ sdrutam fa(a lui ca alabastrul cu gura mea
I) A se observa cum 11

contempleaz a. i descrie de.

par'c'ar fi vorba de o femee.

www.dacoromanica.ro

35

cea plind de sdngele inimei sale. Fata ramdizea


nemi,scaM, moarta; numai albeata ei contrasta
ciudat cu petele, sdngeroaselor mete sdrulari".

S'ar putea, cu bunavointl, spune ca In fata


mortii unui prieten atk de drag, omul depa5e5te atitudinile obicinuite 5i i5i manifesta dragostea sub o alt forma deck cea obicinuita 5i
c5. poetul n'a facut deck a descris obiectiv
far s ia parte afectiva
o scena de dragoste
omeneasca, de tip fratern. Ar fi, dar alte scene
precedente celei de mai sus, ne aratal c insist
in aceste atitudini:

In camp ma intdlnii cu voinicii mei, intre


cari 5i loan. Ce frumos era el in acea seard...
mi-adac aminte par'c'ar Ii acum. Cu tundra indoita pela grumazi 5i dinainte, astfel Mat pieptul
alb se vedea sub cama5a de in, lata palid dar
dulce 5i pullet' de banatate, ochii marl, alba5tri

priveau cu melancolie, iar Oral cel blond 5i


lung ii cddea pe umeri acoperit de o largd palarie neagra... Era infradevdr friunos ca o lemee blondd, palidd, interesanta.
Par'ca e5ti o bald, ii zis6,, strdngdnda-1 la
piept.

5i tu par'ca e5ti un bdiat, zise el rdziind


nebune5te. Dar streinsoarea cea rece 5i tare a
mdnei lui atilt de micurd iti dovedea ca ai a
lace intr'adevar cu degete lungi, delicate, albe
insa patrunse de inimii de lea".
Aceste trsaturi de invertit asociate cu vampirism le gasirn 5i mai violent subliniate in A',
www.dacoromanica.ro

36

vatarii laraonului Tla". Androginul 1) bisexual


care e Cesar sau Cesara, dupg vointg." avand
o rang la piept i se adreseazg lui Angelo 2):
Vino'ncoace si suge rana asta... nu vezi cti-mi
curge sdngele pe haine?" El isi lipi buzele de
rana pieptului i supse acele piciituri de rubin
ce pdreau a curge pe zdpadd... Ea-i tined capul
cu mtinele... apoi /Idled capul i stirutd gura lui

rosie de sdnge... Asia drept multumire. Ea-si


acoperi sdnul, 11 ridicti pe bratele ei ca pe un
copil,

11

striinse la piept, ii desmiercle.

Sg-1 vedem ins mai de-aproape la fa tg. pe


acest Cesar sau Cesara, dupg voint" din Avatarii faraonului Tla. In pestera demonului amorului... sundnd de trei ori Angelo si doctoral ca
din ptinzat wizard (aptirdnd) an billet frumos,
palid ca supralata mdrgdritarului, cu ockii in
bolti mari, negri, cam turburi de adtinci, cu panil care-i curgea in vi(e negre si stralucite de-asupra umerilor, cu pantaloni strimti asemenea
ciorapilor de miitase neagra... in genere toate
hainele 11 erau strimt lipite de corp incdt formele cele mai frurnoase, asemenea ale unei sintui, erau imbrdcate cu acest tricot de mdtase.
Pe cap avea o paldrie de call/ea viorie c'o pand
rosie. Mane le lui de zdpadd par/au o verigd.
(Angelo incdlzit misticismul era elemental
lui" ii intrebd pe 'demon' cum se n'ume,ste ci
acela rdspunse Cesar sau Cesara, dupd vointd.
I) Termenul e al D-lui Clinescu.
2) Iai un numc bisexual.

www.dacoromanica.ro

37

Angelo cere o sdruiare) 1). Cesar se laid rece


el. Asta nu ski in contractul ce l'om lace,
Angelo... laptele mele stau la dispozifia ta, fiinta mea nu... Trebue sd-fi cdstigi alec(iunea
mea... V om vedea ce vei /1 in stare, framosul
meu copil". La sarsit Cesar ia rol de Cesara i
urmeaza o dragoste violenta care sfArseste cu
scena de vampirism descrisa mai sus.
S observam putin i portretul din camera
Sarmanului Dionis: Inaintea patului o masa
murdard, al airei lemn grunzuros de vechime
era tdiat cu Were latine i gotice; pe ea hdrtii,
versuri, ziare ruple, brosuri efemere din cdte se
impart gratis, in line o neordnduiald infradewir
la

pagdneascd 2). Luna isi wirsa lumina ei cea Ian-

tastica prin ferestrele marl, albind podelele de


pareau unse cu cridd; pdrefii posomoriti aveau,
pe unde ajungea lumina lunii, doud cuadrate
mari argintoase, ca reflectare a lerestrelor; panzele de paianjen strdluciau viol in land si deasupra cartilor dorminde in colt se ivea o inge-

reascd umbra de om. Era aninat intr'un ad


bustul in mdrime naturald al unui copil ca de
vre-o optsprezece ani, cu pdr negru si lung, cu
buzele sub(iri si roze, cu lafa find si albd, Ca
i) Acest pasagiu e redat prescurtat de d-1 Calinescu

pacat, ar fi interesant de citit totul exact cum a


scris Eminescu, chiar i cu tersaturi, cari ne-ar arata
ii diferitele imagini volante premergatoare ideei expri5i e

mate. Ceea ce nu e interesant din punct de vedere literar


poate fi interesant din punct de vedere psihologic.
2)

Corespuncle intocmai interioarelor eminesciene.

www.dacoromanica.ro

38

taiatd in marmura 5i cu ni5te ochi alba5tri, sub


mari sprdncene 5i gene lungi, negre. Ochii cei
a1ba5tri ai copilului erau a5a de straluciti,.de un
colorit ateit de limpede ci senin, incdt pareau cd
privesc cu inocenta, cu dulcea(a lor mai lemeiasca asupra spectatorului. Cu toate cd acest portret inlati5a un chip imbracat barbate5te, insd
mdnile cele dulci, mici, albe, trdsdturile fefei de
o paloare delicatd, umedd, stralucita, moale; ochii de-o addncime nespusd; fruntea uscatd 5i tenzee5te mica; pdrul undoind, cam prea lung,
te-ar Ideal a crede cd e chipul unei lemei Irayes
Visdtorul Dionis se opri in dreptul acelui

portret care, sub lumina plind a lunii, pared


ochii lui erau plini de o superstitioasd nero .
zie, el 5opti incet 5i cu glasul inecat de lacrami.2
blind seara, papa!" umbra pdrea ca-1 surdde
din cadrul ei de lemn
el se-apropie 5i sdrutei
viu

mdnile portretului, apoi fafa, gura, ochii cei de


lac vdndt. Intunecat de o iubire pentru o flinfa

ce nu mai exista, ar fi dorit ca dem sd fie

astii noapte cu aerul rlicoare, limpezit de lumina


lunii, ve5nic ar fi dorit sd fie dulcea, neinfel.

leasa, dar ateit de fericita lui nebunie. Va sd


asupra acestui chip i5i concentrase el amoral lui
ateita forma avea pustiita, sormana
lui via(a
un portret!"
Apoi portretul din Geniu pustiu, care i aice
zicd

te-ar fi fcut a crede c e chipul unei femei


travestite".

Cine e femeia asta? zic eu lui Toma care


sta tologit pe plapoma lui cea ro5ie,
www.dacoromanica.ro

39

A, femei!... rdse el; tot lemei visati! Ti-o


fur pe omenia mea, cd a lost bdrbat ca tine 51
ca mine.

Cu toate astea, acesti ochi...


Acesti ochi?... 0! dac'ai fi vdzut tu acesti
ochi vre-odatti in viata ta, ti s'ar fi pdrut cd-i
revezi in fiece stea vdnald a diminetii, in fiece
undii albastrli a marl, in fiece geand azurie ivU
prin nori. COI era de lrwnos acel copil ci ce

filar a murit. A lost un antic, poate singurul


odevarat ce l-cinz avut, care tn'a iubit cu desinteresare, care a murit pentru mine si, dacd mama

mea diletantd in pieta,* a putut sO reproducd


ochii ce ti se par incii frumosi, poti sii-ti inchipuesti ce Iruntosi trebuia sd fie ei. Frumosi au
intnlirmurit in sufletul meu intunecos, rece, nebun precum ar rdnainea prin nouri pe bolta cea
brunet a noptii daub numal cloud stele vinete..."
Acest amestec de femenin-rnasculin e caracteristic i stereotip la Eminescu. Chiar dela ince-

put si Srrnanul Dionis, e descris tot asa de ne,


diferentiat, tot asa de femeeste ca i portretul

din parete atat din aceast bucat cat si din


Geniu pustiu.

Fa(a era de acea dulceatd

vdruith-alba ca si

marmura in umbra', cam trasti, gird a fi uscald


ci ochii tdia(i in forma migdalei erau de acea
intensivii voluplate pe care o are catileaua neagrd. Ei inotau in orbitele lor... Ridiciindu-si cO-

cia/a cea mitoasd 1), vedem o frunte attit de


i) Cum Ii s'a prezentat Emincscu prima oar Blajenilor.

www.dacoromanica.ro

40

netedd, albd, cored(


pdrul cam prea
lung, curgea in vife pand pe spate, iar uscdcianea neagrd si sdlbaticd a paralui contrasta pMcut cu fafa find, dulce si copildreascd a &Idanului... Surdsul sau era fin, dulce si de o prolunda melancolle".
Cand Dionis era bolnav in pat:
O manta neagrd 21 acoperia, prin crefii cdreia transpdreau delicatele ci corectele lai forme.
Taal Mariei 21 privi cu pldcere, cu intenfie".
Muritorii de rand urmresc in asa chip numai
transparenta delicatelor forme femenine dar nu
masculine. Ne-a i daruit de fapt Eminescu o
paralela minunatd, care insa e complect normala:

Al ei chip se zugrmte p'in

alb, cu ochiu-1 rnSsuri

Prin wara 'nvinetire a subiirelor rnItdsuri".

Dar aice e racoritoare imaginea caci e vorba


de o femee
ce insemneaza insa acele infinite
descrieri, de aceeasi calitate, ale unor barbati?

Nu face irnpresia c insist prea mult asupra


unor amanunte cari s'ar potrivi mai bine in
Portretul lui Dorian Gray" de Oscar Wilde?
Acest amestec de femenin-masculin Portretele
par femei travestite i insist asupra acestei trasaturi caci o vedem repetandu-se si in legatura

cu Cesar sau Cesara" din Avatarii faraonului


Tla, i-apoi si in legaturd cu Maria din Sal-ma-

nul Dionis.

...de-odatei simfi cum di pe marginea patului


sdu sade cineva... ii edea pe picioare. Apoi simwww.dacoromanica.ro

41

ti o nidnii dulce Si mica pe /run/a. El deschise


ochil pe jumdtate. Viizu un bdiat cu lafa ovald,
palidd, cam slabitd, plirul de aur acoperit cu
o pdlarie de catilea neagrd si cu margini largi,
imbrdcat cu o bluzd de calika care cuprindea,
strdns de un colan lustruit, mijlocul cel mai ginga$ din lame. Ochii lui Dionis, pe jumdtate inchi$i, nu trddau al el vegheazd. 11 privi in intreg
dela capul inundeit in aur, pdnd la ballade micute
ce stirleau radioase pe covorul inflorit.
gdndi el 5i inima se cutremurd in el; este Maria!"
*i-apoi mai tArziu, dupa ce se iau:

...adesea, in nopfi lungi de iarnd, dupd ce ea


de mu:t devenise tezaurul cdsniciei lui, cdnd de
bund voia lor trdiau exilaji in vre-un sat, spre
a se iubi departe de sgonzotul lumii, Maria infra
de-odatd in salonal incdlzit si luminat numai de
razele ro,sii ale jaratecului din dimin, infra liiibrcat ca &fiat, ca in noaptea aceea, cdnd se
vdzurd pentru intdia ord.."
Oare de ce trebuia aceasta conditiune, aceasta

asociatie, de ce a imbracat-o poetul pe Maria


ca baiat? Oare nu tocmai pentru c aceasta corespundea sexualittii sale nediferentiate i atunci e foarte natural ca. i obiectul dragostei sa
fie necliferentiat. De fapt, ca i eroii masculini, i

Maria e un dublu" a lui Eminescu


0 ea e
o imagine din oglinda care-i reprezinta tocmai
laturea lui femenina pe care o iubea in sine. In
Sarmanul Dionis, ca i in Avatarii faraonului Tla
ca i ori unde, el proecta acea imagine in afara
o iubea afara.
www.dacoromanica.ro

49

lubirea intre o persoana i un tablou ca proectie narcistica


tablou=umbra.imaginea din
oglinda=latura femenina a autorului o gdsim
in Cezara unde portretul de astaclata e femenin
pe de-a'ntregul. Astfel Ieronim ii scrie lui Enthanasiu:

...anz intrat la o copild inamoratd de mine, pe


care insd n'o iubesc 1). Am vdzut-o ro5ie, sfioasd, turburatd... Am zugrdvit in cartea Inca aceastd expresie. A ingenunchiat Idngli mine 2),
m'a rugat sd-i sal& iubirea...3) nu-ti pot descrie
impresia de nevinoviitie, candoare 5i amor din
lafa ei... dar am schitat-o. E de Sciratat schi(a
mea... i-am spas cuvinte bane 4). 0 rath de spcran(/i in acea amabiM manire a fetei. 0 adorabiM schi(. Dar simt cd din ce in ce schifrle
se lamiliarizeath cu mine".
In povestea Fdl-Frumos din lacrimd aceasta
dragoste intre o persoana i un tablou merge
}Ana la procrealie homosexuald
desi, dupa o
conceptie infantila, pe cale bucald. Impratul c
batrn, imparateasa tanara, bine hneles. El pleaca

in rdsboi, ea ramAne sa-si plng singuratatea


si dorul dupd un copil, acas... pdrul ei cel galban ca aural cel frumos clidea pe sdnii ei cei
r) Par'ca s'ar scuza.
2)

Raport intre femec

1i

barbat care va culmina

in

Luceafrul. Para atunci raportul cra mai mult invcrsat: el mic, el ingenunchiaz, ea c sus, intangibild.
3) Grandomanie narcistid.

4) Ceea ce nu face cu persoana rcala, face cu imaginea ei ca in In fcreastra despre mare".

www.dacoromanica.ro

43

albi 5i rotunzi si din ochii ei a1ba5tri 5i mari


curgeau 5iroae de margdritare apoase pe o jafd
mai alba ca argintul crinului. Lungi cearaine
vinete se trdgeau imprejurul ochilor 1) 51 vine al-

bastre se trdgeau pe lata ei alba ca o marmord


vie. Sculatd din patul ei, ea se arundi pe treptele
de piatrd ale unei bolte in zid, in care veglwa,
de-astipra unei candele lumegdnde, icoana imbrdcata in argint a Maicii durerilor. Induplecatd de
rugaciunile iiizprtesci ingenunchiate, pleoapele
icoanei reci se umezird i o lacrimd curse din
ochiul cel negru al mainei lui D-zeu. Impdrdteasa

se ridicd in toed marea(a ei staturd, atinse cit


buza ei seacd lacrima cea rece 5i o supse in add/toil sulletului siiu. Din momentul acela ea
purcese ingreunatd". i astfel se ndscu Fdt-frumos
din sevele a cloud femei. Dupd ce a fost insd ars

de fulgerele lui Ghenar i prefIcut in cenu5d, i

apoi intr'un pardu, a trebuit sa fie rendscut de


cdtrd doi brbati: Domnul i cu Sfntul Petru,
care reprezint o paraleld. a Maicii durerior i
Impardtesei.

Nediferentierea sexuald a lui Eminescu ne face


s intelegem motivul pentru care i-a putut descrie
asa de femenin i asa de frumos pe eroii sdi barbati. Tot in acest fel ne putem explica i cAteva
gesturi bizare de-ale lui Eminescu pe cari nu ni
le-am putea explica pe altd cale. Asa de ex. unui

camarad care l'a ajutat pe Eminescu la Blaj, a1) Ca la loan din Geniu pustiu. Cearcanele se repetti

mai des in opera sa,

www.dacoromanica.ro

44

cesta i-a sarutat mana. A vorbi de modestie sau


de un val excesiv de recunostinta ni s'ar parea
absurd, mai ales dupa ce-i cunoastem totala lui
indifeienta in ce priveste nevoile reale. Tot asa
se explica si acel gest spontan cand a vrut s-si
scoata ghetele din picioare i s i le daruiasca
unui nenorocit descult. Aceste crize de bunatate
excesiva i bizarl in acelas timp o intalnim des
la invertiti
fie manifesti, fie latenti. Nu pot
refuza nimic unui barbat, dupa cum nu-i poate
refuza nimic unei femei un adevarat barbat galant.

Eminescu care suspina asa de mult dupa fernei

n'a putut petrece niciodata in vecinatatea lor.


Mediul in care a trait si a murit a fost cel masculin. Si cand era singur petrecea cu eroi imaginari.

4. Grandomania.
Trdind in cercul vostru strcimt
Norocul vd petrece

Ci eu in lumea mea ma simt


Nemuritor fi race."

Tot din narcism deriv si alterarile de personalitate i, in primul rand, grandomania lui Eminescu, o grandomanie care ajunge uneori pana
la enormitate, cu toate ca parea mai mult decat
modest, chiar umil uneori.
In narcism, adica in acea situatie unde se confunda obiectul dragostei cu subiectul, individul
procedeaza fata de sine cum ar proceda fata de
www.dacoromanica.ro

at

un obiect extern. Cand iubirn o fernee, nu-i ye,dem defectele, in vreme ce calitatile cresc in raport direct cu intensitatea dragostei. Ni se pare

nu mai exista alta fiinta ca ea, el dansa reprezinta totul ce s'a putut crea mai frumos, mai
bun si mai perfect de catre Dumnezeu, natura
si asa mai departe. Cand obiectul dragostei noastre e tot persoana proprie, procedam fata de noi
dupg aceleasi principii ca i fata de un obiect
extern. Ne supravalorificam i aceasta cu atata
mai mult cu cat santem mai narcisti, adica cu
cat ne iubirn mai mult pe noi insine. Intervine o
logica afectiva care ne face sa ne vedem asa cum
am don s fim iar nu cum santem in realitate.
Grandomania 1) e o maladie narcistica si dela
o anumit intensitate face parte din cadrul iJopatologic al skizofrernei. E in functie de cantitare-a cte afect erotic plasat asupra persoanei
proprii, adica de gradul de narcism. Deoarece
insa toti oamenii, in afara de momentele de inea,

dragostire acuta, au o parte de afect plasat asupra persoanei proprii, toti oamenii sant mai
mult sau mai putin grandomani 2). Mai grandomani
insa la cele clOua .b.--pete ale vietii: in copilarie i

la batranete. La cei dintai pentru c Inca nu si-au

plasat afectul in afara, la cei din urma pentru


ci si l'au retras.
i) SA nu creadI cetitorul cd el, el singur n'a trecut
oricare ar fi
astfel de epoci

cel putin odat 5. prin


acel cetitor.
2)

Cetitorul e rugat s5 se opreased un moment i

sA se gIndeascA. la sine.

www.dacoromanica.ro

46

E neindoios ca Eminescu a prezentat si acest


simptom narcistic. Ii gsim in viata lui de toate

zilele, dar mai ales in opera sa literara. El nu


tinea la laudele contimporanilor i nu-1 atingeau

nici injuriile lor, dar aceasta nu pentru el era


modest dui: cum parea, ci pentru simplul fapt
ca nu-1 (inea pe nimeni vrednic de a
rul seiu.

judecto-

Dece nu voi pentru nume, pentru glorie s scriu?


Oare glorie sa fie a vorbi intr'un pustiu?
.

..........

De-oi urma s scriu in versuri, teama-mi e ca nu cumva


Famenii din ziva de-astazi sa ma'nceap' a luda,
Daca port cu u5urinta 5i cu zfimbet a lor ura,
Laudele lor de sigur m'ar mahni peste masura".
Scrisoarea II).

.\poi dascalul din Scrisoarea I:


De-oi muri, ii zice'n sine,
al mcu nume o sa-1 poarte
Secolii din gura'ngura 5i l'or duce mai departe
De-apururi, pretutindeni, in ungherul unor crieri
5i-or ga=i cu al meu nume adapost a mele scricri".

Iar mai departe:


Neputand ca sa te-ajunga, crea c'or vrea sa te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subtire
Care s'o 'ncerca s'arate ca n'ai fost vre-un lucru mare
C'ai fost orri cum stint 5i dfin5ii... Magulit e fiecare
Ca. n'ai fost mai mult ca dansul. 5i prostatecile nari,
5i le umfla oti;dcine in savante adunari
Cfind de tine se vorbe5te. S'a'nteles de mai 'nainte
C'o ironica grimasa sa te laude 'n cuvinte.
Astfel incaput pe mna a oricarui, te vor drege,
Re le-or zice c sAnt toate Cate nu vor intelege."

www.dacoromanica.ro

47

Desi are dreptate in parte


aceasta nu impiedica de a vedea trsatura lui grandomana,
care ajunge uneori 'Ana la enormitate: Perdut
in visdri lard fine, parea cd fiecare floare ci
fiecare stea e sor cu mine, sor dulce, surori anzantei mete. Adeseori, in nebunie, uitam pe Dam-

visarn cd eu is lumea en miriade de


stele si cu miriade de flori si-mi piirea ca-mi
nezeu

plec albastrele mele ceruri, mun(ii mei cei negri


ci vaile mele cele verzi, noptile mete cele lur
natice ci zilele mete cele de foc, mi se pdrea

ca-mi plec toate si le'nchin ea tarndia vietii lor

unei palide umbre de-argint ce-mi parea a fi


central lumii, umbra ce robora razele soarelui ca
pe 0 scard de aur..."

Un tablou inrudit cu acesta ni se ofera in


Sarmanul Dionis uncle Calugarul Dan, schimband situatia cu umbra sa, devine etern, atotstiutor 51 atot puternic", lucruri ce le spun paranoicii 1), ce e drept, verbal si nu atat de frumos, in mod curent. Calugarul Dan ajunge pana
acolo c. transform parnantul intr'o boabl de
margritar cu toarta pe care-I anina de salba
iubitei sale
cu care se strecoara sprin roiuri
de stele (ca i Hiperion) ajungand pana la
Dumnezeu cu care vrea s se identifice:
..Numai o poarta inchisii Dan 5i Maria n'au
putut-o trece niciodata. De-asupra el, in triunghi,
era un ochiu de lac, de-asupra ochiului un proverb cu literile strlimbe ale intunecatei Arabii.
i) Cad fac parte din ace1a3 cadru mare al skizofreniei.

www.dacoromanica.ro

48

Era Doma lui Dumnezeu. Proverbul o enigma


clziar si pentru ingeri... Odata el isi sitnti capul
plin de ccintece. Asemenea ca un stup de albine,

ariile roiau limpezi, dulci, clare in mintea luL


imbatata, stelele pareau ca se inisca dupli lactul
lor; ingerii ce treceau surdaind pe king-a el, ingdnau clintarile ce lui ii treceau prin minte.
Asta-i intrebarea"
zise Dan incet, enigma
ce patrundea fiinfa mea. Oare nu aintil ei ceea
ce gandesc eu?... Oare nu se misca lumea cum
voi co?" El striinse c'o intunecala durere pe Maria
la inima lui. Hurmuzul parndntului ardea in salba

ei de nzargaritar... Oare, lard s-o stiu, nu sunt


eu insumi Dumne..."
Vum! Sunetul unui clopot uriesesc
moartea
marii
caderea cerului
bolfile se rupeau,

smaltul lor albastru se despica si Dan se simti


trasnit i afundat in nemarginire. Rduri de fulgere II urmareau, popoare de tunete batrcine, vui-

rea nemarginirii ce tremura miscata... Nefericite, ce-ai indrasnit a cugeta? Norocul tau ca
n'ai pronun(at vorba'ntreaga!"

Ce e aceasta? Oare ce i se intampla lui Dan


daca pronunta vorba intreaga, ached: oare, far
s'o stiu, nu sant eu insumi Durn.nezeu?" I se intampla ceea ce li se intampla tuturor muritorilor

cari ajung cu mintea pana acolo s li se path'


ca ei sant Dumnezeu, adica se prabusea definitiv in noaptea psihozei, a nebuniei la marginea
careia a oscilat tot timpul autorul lui Dan.
Din materialul operei eminesciene deducem c

Anghel Demetriescu nu era departe de adevar


www.dacoromanica.ro

49

cnd II caracteriza astfel pe Eminescu: 1) El


erd plin de o trufie care se invecina cu dispreful
pentru tot ce nu era el i de o sfiald care in lafa
unora trecea drept bldnde(d. Nimeni n'a fudecat
de asa de sus pe contimporanii lui ,si nimeni poate

n'a luat drept convingere ra(ionalli gusturile sau

aversiunea sa pentru o persoand sau an Meru.


Rareori a fost un om mai exclusivist si mai
transigent decal ddnsul. Acest amestec straniu
de sfiald ,si de trufie 2) il Meets suscepttbil, iritabil, solitar. Toatil atitudinea sa in societate ca
si in literaturii pdrea a zice: noli me tangere!"
D-1 Caracostea e de parere Ca termenul de trufie" trebue inlocuit cu rnndrie". Santem de
acord, intrucat trufia" denota o mandrie proast,
lipsit5. de piedestal real, insd, daca inlocuim acel
termen, atunci nu-1 inlocuim mci cu mandrie"

ci cu grandomanie", care implica o mandrie


narcistica, ceea ce i corespunde intreguilui tablou simptornatic al psihicului ernine5cian.
5. Mizofilie

In nepasarea sa narcistica Eminescu mai prezenta un simptom skizofrenic capital: o mizofilie


1)

Vezi D. Caracostea: Personalitatea lui Eminescu

Socec, 1926.
2) Oamenii timizi,

sfiosi au toti un enorm fond de

grandomanie, desi ar pairea paradoxal.

Ei sunt

timizi

ii sfiosi tocmai de teama pairerilor ce si le-ar putea face


cineva despre ei. Se tern s nu fie judecati cn aceeas

masur cu care ii judeei ei pe altii.


Dr. C. Vlad.

Mihail Eminescu.

www.dacoromanica.ro

60

aproape de gatisrn. Tabloul ce ni-1 prezina Den-

susianu din momentul and i-a acut prima oara


cunostinta, e destul de elocvent:
un lior rece md cuprinse, un lior pentru primal moment neexplicabil, cdnd am what pe acest

tan& scriitor imbrlicat infran costum cu total


singular. 0 spun, nu in desonoarea acestui OM,

ci pentru cunoa$terea crudei sale sorti cd, in


adeviiratul infeles al cuviintului, curgeau sdrenfele

de pe el. Abia se mai vedea pe la gdt an mic:


rest de cdma5d neagrd, iar pieptul de sus $i
pdnd jos era gol, $i cu mare necaz cerca bietul
om sd-$1 acopere pielea cu o lachetd rapid in
Mate pdrfile, sdrentaitd dela mdneci pdnil la
coate i cit ni$te simpli pantaloni sdrenfuifi din

sus $i sdrentuiti din jos..." (vezi Calinescu).


Eminescu dormea pe unde putea, ca vagabonzii,

prin poduri, in paie, nu se pieptana deck cu


degetele acute grebla, tot timpul pribegiilor sale.
Asa il gsim i pe la 27 ani ca gazetar:

Eminescu, spre deosebire de Slavici, spune


d-1 Cillinescu, era dintre acei oameni incapabill

de cea mai mica indemdnare $i ordine in treburile casnice $i care, uitat de vigilenta blndd
a unel femei sau a unui prieten, rdmn cu zilele
in impuritate ca an copil in scutecile ude. Numai
bucuria cu sora ei dragostea putea da lui Emsnescu acea voinfd de reconciliere cii socielatea,
prin imbriicarea unel redingote, prin asezarea
cu precautiune pe cap a unui joben i, in sffir$it,
prin reabilitarea rulelor la spliltitoreasii".

www.dacoromanica.ro

01

Ori d ale oH ii reusia sa-si plaseze afectul,


pentru putin timp de altfel, in afara, adica sa se
desnarcizeze, lua alt atitudine fata de lume. Dar
acestea erau perioade scurte dupa caH urma fatala recidiva:
Cdnd inset neincrederea in viitorul salt ori
demonul inspiratiei ii trdgeau in bar log, el rede-

venea, ca infotdeauna, ornul vegetativ cu eat


mai nesimtitor de sine cu cdt nici o atributie
ciald nu-1 silea s aibtsi o tinuta supravegheaM.
Acunz, ca intoldeauna, baba care-i dereteca prin
easel intdmpina a rezistenfli ddrzei cdnd vroia sd
intre in odaie, iar prietenii can 11 cdlcatz din cdnd
in dind, reinthneau o clipd in prag, asfixiati de
lermentatia anal interior hermetic. Carti risipite

pe jos, rule murdare aruncate dupd sobd, pat


nejlicut, cu ruldrie fetidd, apd mllistinoasd in
cofil iar in millocal acestei descompaneri continui a elementelor, Eminescu, la masd saa pe
marginea patului, sta absorbit, defunct in grindurile sale... In grija religioasd de a-si face la
limp articolele, Eminescu apdrea pe strdzi sari
in redactie cu lata tepoasd i absentei, ascunsd
in gulerul ridicat al surducului, sub care zdreai
un guler soios. Hainele, albe de pizza colbului
sau inturturate de glod vechi, erau lipsite de o
parte din nasturi ci inaltdmintea, pe care o
pdstra uneori in pat, mustia, mucidd de no.
roaie..."

In skizofrenia veritabila bolnavii ajung 'Ana


acolo ca-si fac chiar necesitatile fiziologice in pat

acoperindu-se apoi cu plaporna peste cap si inwww.dacoromanica.ro

51)

velindu-se in asa fel ca s se infierbante i stau


asa, serafic de fericiti, in acea bade de scutec
zile intregi. Ce i-a lipsit nenorocitului poet ca s

ajungd Ora acolo? Numai atata cat i-a lipsit


Calugrului Dan ca s spue vorba intreaga"
sa se identifice cu Dumnezeu. D-1 Calinescu
incearcl sa-i dea acestei mizofilii eminesciene un
timbru metafizic in vreme ce era board curata 1).
Ca aceasta situatie nu se datorea lipsurilor materiale ne-o dovedeste pe langa altele i faptul c
o transpunea si in lumea eroilor si unde nu era

obligat sa tie cont de lipsurile reale. Astfel am


putea cita din Geniu pustiu: Paid ca o umbra
inaintam de-alungul zidurilor orasului mai mult
mort decat viu. Fa ?elle lizi se'nfundase addnc,
albul ochilor se ingalbenise i negrul era tulbure
si stdns, Oral cadea in desordine pe gulerul uns
si nesters al rocului men
astfel umblam printr'o lunze streina, din care nu laceam parte..." Am

putea sa ne reamintim si de interiorul camerei


Sarmanului Dionis care era identic cu cea a lui
Eminescu.

Din cele de mai sus rezulta Ca, clack' poetul


a trait in mizerie, aceasta nu se datoreste decat
faptului ca el singur o dorea.aceasta
un simptorn care e foarte curent, ba chiar patognomonic
la schizofrenici.

I) Cui i s'ar pa'rea altrtceva decat boal, cand ar observa la copilul su aceste trasturi?

www.dacoromanica.ro

53

6. Mazochism
Cdnd de-odald tu, rdsdrifi in cale-mi
Suferinld tu, dureros de duke...
Pdnd 'n fund bdui volufitatea onortii.
Ne 'ndurdtoare !

...De-al meu propriu vis mistuit md vaet,


Pe-al men firoprin rug md topesc in flacdri"..

Tendinta de a se complace in mizerie i suferintal o gsim prelungita la Eminescu pAna in


cele rnai gingase stari sufletesti. Astfel citam
dupa D-1 Tudor Vianu 1): O impereclzere de cuvinte parte caracterislicd pentru Eminescu este
aceea care asociazd expresia voluptdtii cm a durerii. Toata lumea isi aminteste de acel darmec
dureros", in care putem exprima una din impresiile de ansamblu a operei sale. Farnzecul dist&
lat din tale este unul din efectele eminesciene
cele mai tipice si care se sites* sd revind 111 noi,
ori de cdte ori incercdm sd ne reanziniinz, nu
anzdnuntele, nu itnaginele sau situatia psilzologicd

dintr'una sau alta din poeziile sale, dar acel e-

led de totalitate care se inaltd din ele ca un


abur subtil si le invdlue ca o atmosferd.
FaIrmec dureros" este numai una din imperechierile de cuvinte prin cari se exprimd aceastd
ernotie centrald si revelatoare a poesiei eminesciene. Imbinarea dulce fele" sau locu(iunile dureros de dulce", aioros de dulce" sunt allele".
Mai citeaza apoi d-1 Vianu un cntec dulce 5i
I) T. Vianu: Poesia lui Eminescu.

www.dacoromanica.ro

54

jalnic" din 0 caldrire in zori, apoi canturi dulci


ca un fior" din La o ariistd etc.
D-1 Tudor Vianu observa foarte bine c aceste

impareheri de cuvinte de cele mai multe ori


nu intervin cdnd e vorba de iubirea barbatului,
ci mai ales atunci cdnd ele exprimd dragostea
Icmeei. Astfel demonia brbatului din Inger 51
demon treze5te in iubila lui rellexia 5i sentimental: Ce puternic e
gdndi ea cu-amoroasd
dulce spaimd!" In Strigoii, iubita este aceea carc
gdsete cuvintele de dragoste:
Las' sd md uit in ochi-fi ucizatori de dulci!"
In Povestea Teialui aparifia lui Fdt-Irumos ample
inima Blancii cu un farmec dureros". In Lucea/arid Catalina pronunfd cuvintele exaltdrii:
Ma dor de crudul tau amor
A pieptului meu coarde".

In Scrisoarea IV, mdrturisirea de dragoste a


femeei abundii in acela5 sens:
Ah, cc fioros de dulce de pe buza ta cuvantu-i
Si cu focul bland din glasu-ti tu mi dori si ma cutremuri".

Numai in lin aceea5 emofic pe care am avea


dreptul s'o consideriinz dupd natura ei lemeiascii
este atribuit bdrbatului care exclamd:
Si and inima ne creste de un dor, de-o dulce jele"...

Intr'adevar aceasta voluptate scoasa din suferin0. sau asociat cu ea e de tip femenin. Faptului insa c o gasim totui aa de mult reprezenc

tata la Eminescu incAt ii invalue opera ca o


atmosfera" D-1 T. Vianu Ii d interpretarea c
www.dacoromanica.ro

55

poetul se comporta in toate aceste imprejurari


ca psiholog al unor sari sufletesti straine". Aceast interpretare este extrem de logica dar nu
corespunde realitatii.

in stare normala barbatul sanatos se caracterizeaza printeun usor timbru sadic, iar femeia
mazochist. Acest caracter culmineaza in actul ge-

nezic unde el" e activ si ea" pasiv si se revarsa in general asupra intregei tinute individuale

atat fizice cat si psihice: barbatul activ, intreprinzator, energic dur, ferneia pasiva, receptiva,

duioas, moale. Atat in prirnul act genezic al


femeei cat si in celelalte, micile suferinti (cal
ruptura himenului, strangere violenta in brate,
compresiune, muscaturi etc.) se adaoga. la excitatia sexuala intensificand voluptatea. Aice termenii de dureros de dulce", tu ma dori i ma
cutremuri", amoroasa, dulce spaima", ucizatori
de dulci", ma dor de crudul tau amor" etc. snt
la locul lor i normali pentru o femee. De-aceea !

sant si iubiti barbatii brutali1) de catra sotiile

lorindiferent de faptul ca uneori se plang...


in intelect, afectul insl le e complect satisfacut.

Cum de-a putut Eminescu s prinda asa de


bine starile sufletesti femenine? Era el 'Ana inteatata de psiholog sau poate avea o capacitate

extraordinara de a se identifica cu ele? Oare


n'ar rezulta tocmai aceasta ultima supozitie din
I) Natural ad nu depl5easc o anumit limits 0 sa.
nu produa numai spaimS dar i excitatie,

www.dacoromanica.ro

56

cele ce stim despre narcismul lui Eminescu, adica


acea situatie psiho-afectival unde subiectul se confunda complect cu obiectul i pe care ne-o ex-

pune asa de frumos chiar el singur:


Singur fuse indreigitul, singur el indreigitorul"... adka unde el e i brbat i fernee in acelas timp?
Rornanul su inedit Avalarii faraonului Tla ne
indreptateste sa sustinem Ca Eminescu descria

stari sufletesti proprii si nu straine dup curn


crede d-1 Vianu. Acel personagiu bisexual numit

Cesar sau Cesara, dupa vointa" seamdna cu


i toti eroi sal de altfel: un Met
frunzos, palid ca supra/4a margaritarului, cu
Eminescu ca

.ochii in bolti mari, negri, cam tulburi de addnci,


cu Oral care-i curgea in vite negre ci strdlucite
de-asupra umerilor... etc." Acest Cesar, dupa ce
devine Cesara face dragoste cu Angelo
un
i care-i tot asa de
nume de-aserneni ambigen

frurnos tin frumos cap de nzarmord invinetiid


cu un surds de o nespusd beatitudine pe buze"
i ajung irnpreuna la niste scene de dragoste de
un sado-mazochism. excesiv de concludent pentru situa,ia psiho-afectiva a lui Erninescu: Ali!
gdndi el in sine ...dac'as sirdnge-o in brate, as
onzori-o, dac'as sdrula-o i-as scingera buzele ti-

nerei mele... 0 urdsc

dar o urdsc de mor..."

...Cesara 11 clzeamd la ea si-1 roagd s'o dcsbrace.

El ii descheie corsetul. Zcipada umerilor ei se


ivi splendidd de sub rochia albasird. El isi hg

iminile intre sdnii ei. Ea rdsufla greu si se'nwww.dacoromanica.ro

07"

toarse c'o ochire rece la ell)... Aide! Nu Ii


copil...Vino ici la picioarele mete... Ingenunche...
Scoale-mi botinele si ciorapii..."
Md iubesti tu, Cesara? zise el incet.

Nici prin gand nu mi-a trecul... Aide disci bucata cu bucata el ii


lua hainele... ar fi vrut s'o prinda'n bra(e dar
o miscare rece a manilor ei 11 opri.
Sant
pre(uilorul femeilor!

demonul amorului, nebunule!... Ast lel ma joc CU

tine, liecare saratare a mea va /1 un voluptos


martiriu pentru tine, liecare imbratisare un gand
de intunecoasa si dulce durere. Asta-i volup-

tatea cea cruda a chinului, asa voi sa ma inMc 2)". Dupai aceasta femeia vamp" 3) il
scoate pe Angelo din club afar unde-1 astepta
o sanie ai carei cai bateau pamantul de nerab-

dare. Cesara apuca pe Angelo in brafr ca pe


un copil, ii aruncii in sanie intr'o bland mare,
sari si ea langa el, il strangea in brafr 'I desmierda ca pe un copil ori ca pe o pasere pe
care-ar oinori-o strangand-o si desmierdand-o...
Sant demonul ainorului
zicea Meet
sant

an drac, s'o stii, s'o stii. Ma prind de tine ca


1) A se observa atitudinea ei. Dei ii placea, vrea sa-1
umileasca. La 1nceput avea el tendinti sadice (s'o omoare)

Si-acum le lasa pe seama ei, in vreme ce el ia atitudine


mazochist.

2) Sa' mei iubesc... Sd fie gre5ala de tipar sau un gre.


(un lapsus) a lui Eminescu ? Daca. c lapsus, e interesant pentru narcismul eminescian, acest sal ma iubesc"

in loc de s ne iubim" sau s te iubesc, sau sa ma


iubeti".

3) Expresia e a d-lui Calinescu.

www.dacoromanica.ro

Os

ledera de stejar, pnd ce corpul Mu se va usca


in imbrde4drile mele cum stejarul se usucd supt
de rdacinile iederii. Te nimicesc, voiu sd-fi beau

sulletul, s te sorb ca pe o picdturd de roud in


inima mea insetald... ingere! Ea-1 inkintui cu
bra(cle ci cu picioarele... ii strdngea tare la piept
ca i &Ind ar fi voit sd-1 sfarme... El se stodtea
in bra(ele ei ca turturica in ghiarele vulturului1)
,si pdrea asemenea mielului care cduta cu gura

lui gura lupului spre a-1 sdrula, cdci nu-1 cunoa* i crede cd-i cdinele... 2) Cesara... l'ar fi
putut omori acuma ftird ca sd reziste, lard cas
s'o si,nta chiar, aMt era de cuprins de iubire,
cza cum flutural s'aruncd 'n loc... cqa cum etcmeridele mor in atingerea lor amoroase. Ajuns
acas ii coplewsc tendintele de aprare trebue
sd fug de ea... cdci dacii near omori numai, n'ar
fi nimic... dar are sd ma tortureze, are sd-nzi
omoare nerv cu nerv, gdndire cu gdndire, bucald

cu bucald din creerii nzei (care) s'ar muia sub


sdruldrile ei... Dacii cz fi lost imbriicat in cuirasa de ler 5.i seas ft luptat in tournoi, corpul tin
mi-ar li atdt de sdrobit ca sub inzbratiArile ei.
Infradeviir par'cd s'a lipit de mine i mi-a supt
prin toti porii sdngele din came, sucul din nervi,
puterea din mu,schi..."

Deci nu c vorba, dupd curn se pare, de desi) A se observa inversiunea rolurilor din dragostea
normalg.

2) Pare cd e ocant din punct de vedere estetic-literar

dar denotS sari sufletwi ;i

conceptii infantile despre

dragoste".

www.dacoromanica.ro

59

crierea unor sfdri sufletq.ti strine ci, din nenorocire pentru el, propth. Aice 11 vedem pe
Angelo in rol complect femenin. Se sirnte ca o
femee mdceldritd, de brate viguroase de bdrbat,

sfarindu-se de o plikere ajunsd pand la aa,


grad incat ar putea fi ornorita chiar. Dar Cesar
sau Cesara
dupd vointa
seamand cu Angelo i la chip i la fire cdci i el ii suge sangelo
din piept, sange real, nu transformat in sucuri
i mai departe atat Cesar sau Cesara cat i An-

gelo searnami cu poetul nostru, aa c toate acesfea le face tot el singur cu sine... in fantezie.
D-1 Vianu incearcd s apropie terminologia,
mazochistd de tipul lui farrnec dureros" de dorul" popular, dandu-i in ace1a5 timp perfect de
bine seama c c totui o deosebire intre amancloud i anume una de continut. Dorul este er
mofia complexti in care durerea pierderii sau
neindestuldrii se complied cis fericirea and po-

sesiuni din /recut sau proiectatli in viitor" in


vreme ce farmecul dureros" nu se indreaptd nici

ciitrd trecut nici ditrd viitor, ci cdtrd fuziunea


prezentd si intreagd. Fartnecul dureros" este
un dor metalizic. El este aspirafia de a esi din
forma mdrginitd si proprie..."
Dupd cum vedem tot acolo a ajuns i D-1 T.
Vianu cu farmecul dureros" unde a ajuns i d-1

Calinescu cu mizofiia lui Erninescu, adicd la


rnetafizicd. Noi am vedea par'cd altfel deosebi-

rea dintre farrnec dureros" i dor". Frd. s


negdm deosebirea din punct de vedere al factorului timp", ne bate insd mai mull la ochi atlwww.dacoromanica.ro

60

tadinea subiectalui lata de object intfun caz si


in celdlalt. ,,Dorul" vizeaza intodeauna un obiect
mai mult sau mai putin bine definit, e dinamic:

dorul ma mama', dorul ma cheamd", dor, dor


mi-i dor de bade-al meu mi-i dor", dorul mandrel ma omoara etc." Dorul contine o tendintri
a subiectului spre object, indiferent de sex, deaceea-1 poate tot a5a de bine cnta un bade"
ca

i o mandra", in vreme cc farmecul du-

reros" e complect lipsit de object in afara. Farmecul dureros" nu e atat un dor metafizic" cat
unul narcistic-mazochist.

Faptul cal acel farmec dureros" invellac ca


o atmosferd" intreaga opera erninesciana ne de-

nota inca odata narcismul lui despre care am


vorbit, iar faptul c s'a aratat ca un psiholog"
a5a de fin al starilor suf1ete5ti femenine ne dovede5te ca in structura sa de subiect-obiect reunite in aceea5 persoana, elementul femenin era
mai violent subliniat decat cel masculin. Aceasta
s'ar putea deduce de altfel 5i din faptul indiscutabil ca el nu s'a complacut niciodat in mediu
femenin ci si-a petrecut toata viata, cat n'a stat

singur cu sine, printre prieteni. E locul sa ne


reamintim i aice de felul cum 5tia el s descrie

eroi si i raporturile lor dintre olalta. Femini-

tatea sa ratata 5i-o manifesta prin stari suflete5ti specific ferncnine Fara ca s poat avea
vre-odata satisfactille femeilor adevarate cari dis-

pun .i de un corp corespunzator strilor lor afective. A cauta s rezolvm mazochismul eminescian cu ajutorul romantismului european ar
www.dacoromanica.ro

61

insemna a inlocui o necunoscuta prin alta, atata


vreme cat nu se observa aceea5 femininatate la

toti romanticii dela un capat 'Ana la celalalt.


Care romantic din toat pleiada lor de pe-atunci

5i din totdeauna a fost bdrbat in toat puterea


cuvantului? Toti erau feminini, narci5ti, mazochi5ti 5i impresionabili ca o fata intarziata. Novalis avea ni5te ochi ce priveau de-adreptul pe
ceea lume, Hebbel o marturise5te singur ca a
fost nevoit s tearga clinteo carte de 5coalia cu-

vantill Rippe" pentru ca-1 fcea s vada un


schelet intreg.

,Spuneam in capitolul Narcism" ca in fenomenul psiho-afectiv numit dragoste" se intalnesc trei factori: Subiectul, Obiectul b i Afectul
iubire" i ca dela aceast norma se intarnpla
uneori doua feluri de devieri i anume a) devieri dela obiect: in loc de femee, barbatul ii
caut un alt barbat sau un animal sau un obiect
neinsufletit sau, in fine, persoana proprie 5i b)
devieri de alect: in loc de dragoste" individul

are nevoe de ura" sau de frica" pentru

a,

putea fi pe deplin satisfacut. Despre devierile


dela obiect am vorbit, urmeaza aice s spunem
ceva i despre devierile afective.
Aici intalnim doua categorii de bolnavi 5i anume: t) bolnavi la cari afectul iubire e inlo-

cuit prin ura" sau frica" 5i in acelas limp afectal s'a detasat cornplect de octal genezic, care
se face cu totul lipsit de ori5ice afect, ca ori5icare
www.dacoromanica.ro

(12

alta functiune fiziologica, scoborindu-se la o sinipl functiune evacuatrice, in vreme ce afectul e


deviat i se consuma in domenii cu totul straine

de cel sexual. A5a de ex. pentru unii afectul


ura" e totul. Urasc formidabil pe ori5icine .5i
oriice. Provoaca indiscret 5i cand li se raspunde

cat de putin la acea provocare ei se cred indreptatiti sa reactioneze prin ura 5i urasc pana'n
panzele albe, cum se zice. Pentru acetia e egal
sexul, vietate s. fie care s poata numai suferi;
placerea lor cea mai mare const in a produce

suferinta. Nu uit niciodata o gre5ald a cuiva


i deobicei
sau o jignire. Dacal ajung sefi"
e vai 5i
ajung pentru c au nevoe de asta
amar de subalterni. Sunt pedanti, muncitori 5i
exacti numai ca s le poata. pretinde la toti acela, lucru. Un tip bine izolat in literatura e proffesorul Kupfer din Bacalaureatul elevului Gerber" 1) 0 se intalnete des printre profesori, 5efi:
de birou, miitari, etc. 2), medii foarte prielnice
pentru aceasta categoric de sadici.
Antipodul acestora sant ceilaiti cad au nevoie
de afectul frica". Ca exemplu din literatura l'a5
da pe elevul Gerber din acela roman, obiecti-:
vul lui Kupfer. Ace 5ti doi 5i-au intins antenele
afective unul spre celalalt 5i s'au intlnit. Un pacient de-al meu, gangav, in timpul psihanalizei
t) Tradus in romanete de d-1 F. Aderca.
2) 0 mare opera de umanitate i de profilaxie mintall ar consta in descoperirea acestor sadici i indepartarea din posturile unde desechilibreaza juisand de pla-

cere atata tineret nevinovat.

www.dacoromanica.ro

1;3

imi venea mereu cu urrnatorul curent ideatoriu:

imi vine s v insult, sa vd sparg geamurile,


sa v lovesc ca s v infuriati si s-mi fie fried
de D-v. Eu nu pot trdi lard. fried". Acestia sant

adevdratii mazochisti. In vreme ce sac:ail se


delecteazd provocand frica la altii, malochistii
sunt o satisfactie numai atunci cand pot provoca
furia altora, in urma cdreia sit poata gusta 'And
la juisare frica si suferinta care devine pentru
dansii un ce dureros de dulce".
2) A doua categorie o formeaza aceia la cari
nu s'a detasat afectul de actul genezic insa au

nevoe de timbrul urd" sau fried" fart de care


sant incapabili de o satisfactie sexuala. Asa de
ex, sadici cari sant nevoiti st-si tortureze mai
intai obiectul drag" pant la distrugere chiar
(Jack Spintecatorul, Landru, Kuerten etc.) si pc
urma de-abia sau, mai de grabt, in acelas timp,
ajung la paroxismul voluptItii tinand ochii ficsi
pe fata ingrozitt a nenorocitelor victime cari se
svarcolesc in spasmele mortii. Mazochislii vreau
mai intai sa fie umiliti, amenintati, chinuiti si
infricosati ca sit poatt ajunge la acelas grad de
voluptate. 0 pacientt imi spunea cit intotdeauna
are nevoe sa fie amenintatd cu briceagul ca sit
se poata excita suficient. Sau era nevoita sa-si
caute anumite situatii cari provocau prin ele insile
fried. Asa de ex. cauta sit provoace barbati straini

intr'o camera alaturatd, unde putea fi surprinsa

in fiece moment de catra sotul ei sau de alt..


cineva din cast. Sau la diferite spectacole, in
public, de preferinta intr'o lojit de cinematograf
www.dacoromanica.ro

64

aproape de momentul cand ameninta s se faci


luinin sau in tren unde putea fi de-asemeni sur-

prinsa. In momentul cand i se parea ca vine


cineva sau auzea o usa ajungea repede si violent
la orgasm.

Dupa cum vedem acest soi de oameni imorali" sant astfel pentru c n'au incotro, e singura
lor posibilitate de satisfactie si cu cat vor fi
mai aspru pedepsiti cu atat vor fi mai satisfacuti
si cu atata vor preclispune mai mult la recidiva.
Dupa cum va fi observat cititorul, Eminescu
nu intra nici intr'o categoric din cele expuse si
atunci se va fi intrebat, cu drept cuvant, ca de ce
le-am mai insirat. S nu uitdm insa c in cazurile

de mai sus am avut peste tot un subiect si un


obiect, fie ca era vorba numai de o deviere dela
obiectul normal, fie cl era vorba si de o deviere
de afect. In ambele cazuri ins exista un obiect

real in gall. Eminescu insa era un narcist, adica la el atat subiectul cat si obiectul erau con-

topite, fuzionate in aceeas persoand. In astfel


de cazuri intalnim persoane la cari nu se gasesc
decat aceste devieri dela obiect care se confundl
cu persoana proprie. Dar sant i altele uncle le
gdsim complicate si cu devieri de afect. i tocmai
aice intra Mihail Eminescu, care proceda cu sine

cum procedeazd altii cu un object din afara.


Ca subject el a fost un sadic cu sine: ii placea
sa se chinue, sa-si strice toate rosturile i sa fie
nevoit a trai in mizerie. Cand scapa insa de cir-

cuitul propriu si se putea exterioriza era si in


afara impetuos, itnpulsiv i sadic. Astfel cu elevii,
www.dacoromanica.ro

65

ca profesor era de o pedanterie barbara" (Ca


linescu), ca jurnalist a fost intempestiv i sadic
pani la primejduirea intereselor proprii. Ca obled a fost un mazochist, pentru c se complacea
in suferinta pan la voluptate. Aceast situatie
care era pentru el dureros de dulce" ne-o reda
el singur cum nu se poate mai intuitiv:
De-al meu propriu vis mistuit .m5. vaet,
Pe-al meu propriu rug ma topesc in flacki..."

care pentru noi ar parea


Aa ca marturisirea
sf4iitoare
a unui erou de-al sau: Martir este
numele amorului meu" 1), corespunde intocmai
realittii i nu e numai o expresie de intelect, o

expresie fail radacini adnci in firea lui afectiva. Ii placea sa, ingenuncheze, sa fie umilit, sa
ajunga la desiluzii pe cari i le provoca singur,
ca s poata pe urma sa se desfete planglndu-se:
Cu recea nepsare tu sufletu-mi aduci
Pc cele dou brate Intinse-a sfintei cruci.
Si buzele 'nsetate cu fiere mi le uzi,
Cnd ruga mea fierbinte nu Vrei s o auzi.
Ma faci pIrta in lume durerilor lui Crist...
0 marmur, aibi mihl de sufletul meu trist.

Aceasta tendinta de identificare cu Dumnezeul

suferintelor mazochiste o mai gasim


ce e
drept
abia schitata, i in Inger si demon:
1) Expresia ca formA seamIna cu a lui Shakespeare:
SlAbiciune, numele au e femee 1" pe care poate ca a
cunoscut-o Eminescu In traducere germana: Schwachheit,
dein Name ist Weib".

Dr. C. Vlad.

Mihail Eminescu.

www.dacoromanica.ro

(16

Cufundat in intuneric lang'o cruce marmurit


Intr'o umbra neagra, deas, ca un demon El 1) vegheaza,

Coate le pe bratul crucii le destinde


Ochii

i aseaza,
cufundali tn capu-i, fruntea trist i 'ncretita".

Un Crist care seamn mai mult a imagine


negativa: demon incretit, in loc de Crist senin.

7. Raptusuri, bizarerii, verbigeratie.


E interesant faptul ea' intalnim in clinici bol-

navi skizofrenici veritabili cari totui nu pre.zinta o simptomatologie aa de complecta cum o

gasim la Eminescu care tottii n'a fost ap de


instrainat (=alienat) incat s nu poata trai in
societate. A prezentat para. i raptusuri, adica
impulsiuni brusce, nepremeditate mult. Astfel a
prezentat dromomanii centripete (spre casa) i
dromornanii centrifuge (fugi de-acasa). Apoi un
batran povestqte c Inca pe la 6 ani Eminescu
ar fi ucis un intreg card de gate... dar s. clam
mai bine din Calinescu:

In privinta aceasta un Miran i$i aminte$te


o poznd ciudald, greu de crezut: Eminescu fiind
de $ase ani ar fi prins $1 tdiat un card de gyl$te,
Idcdndu-1 purcoi in miflocul curtii, laptd pentru

care a fost rdspldtit cu o stra$nicli bdtaie. Am


conzite o mare gre5ald dacd, bizu4i pe limbutia
unui mo$, stimulat cu rachiu $1 mirat de inte.resat pe care 1.-1 aratard boerii dela ora$, am
crede in toate minund(iile cdte se pun pe socoteala copilului".

i) El" cu E mare.
www.dacoromanica.ro

tri

Ei bine, noi indrasnim sa comitem aceast


gre5a1a i s credem spusele batrAnului. Aceasta

ins nu dinteun capriciu ci pentruca corespunde


intocmai tabloului simptomatic. Astfel de ispravi
gasim in mod curent in antecedentele skizofrenicilor 5i, odata ce i se atribue lui Eminescu o

astfel de actiune e mai mult ca sigur ca a 5i


cornis-o in realitate. De unde s fi inventat acel
mo5 o pies care s ,se potriveasca a5a de bine

la intregul cadru simptomatic al poetului? In


copilarie s'a putut manifesta liber o tendinta pc
care o vedem reprezentat mai tArziu numai in
reverii. Astfel Toma Nour ii da cu parerea:
In visarile mele ma cred in stare de a deveni
un- tiran carnivor, setos de &Inge 5i amor, avar
de aur ,si desfranat ca un Eliogabal cdnd, in
realitate, nici
cumsecade".

nu sant in stare sit ma mania

In Geniu pustiu gsim scene de un sadistn


feroce, chiar necrofilie, vampirism 5i idei canibale.

Modul cum e spAnzurat popa, tatal Mariei, impilatorii cari vroiau s beneficieze de aceasta
chiar rnoarta. fund 1), felul curn ii suge Toma
sAngele lui loan din rana pc de o parte 5i Angelo lui Cezar sau Cezarei pe de alta, sarutrile
cu gura plina de stinge, pornirile (figurative)

de a mnca came de sas", modul cum il las


pe morar sa arda in foc de pacura intr'o moara
ce o ia aiurea pe Mure5 la vale... toate acestea
i) Curent ideatoriu repetat In Strigoii, tn 0 nuveli
fantastici (publ. de D-1 Cilinescu In Ad. lit. No. 602
1932), in FIt-frumos din bcrina, etc.

www.dacoromanica.ro

(8

denota, trsaturi sufletesti ce-i aparfin autorului


acelor reverii pe cafi le proecteaza afara atribuin-

du-le altora. Asa c noi credem in spusele batranului cu gastele si poate ca duiosul tablou din
Calm:
Si pe campul gol el vede un copil umblnd descult
Si cercnd ca O. adune intr'un card bobocii multi..."

nu e deck un reflex al acelei povesti din copilarie. Dusmania cu gansacii si cu gastele cu


pui" o gasim si in proectul sau de roman Aur,
mdrire ci amor la Iorgu, un erou ce poart de.,
asemeni marca eminesciana. Acest fel de dusmanie" e foarte obicinuit de altfel la tara intruck gastele sant foarte agresive pe vremea
bobocior, o agresivitate ce se indreapta mai
ales spre turloaiele goale ale copiilor si nu e
deloc neverosimil ca s se fi rsbunat Mihai
pe gaste ucizandu-le bobocii, cad atata legatura
dintre cauza si efect" o fi putut el face incat
sa.-.si dea seama c numai pe vremea bobocior
musca gastele. Pare s fi ucis, in consecinta, boboci si nu gaste mad 1).
Gesturi brusce, nepremeditate se citeaza destul de des din via4a lui Eminescu. Astfel:

Dacd in privinta studiilor se poate vorbi de


mai multd aplicatiune, in existenta poetului aci
(in Berlin) se observd o iritatiune, o nemul(umire
r) Se poate A. fi facut acest lucru vre-un frate de-a
lui Eminescu, el si fi asistat nurnai
Intrucat trsatura
schizoida se observi 0 la ceilalti frati, dupa cum van
vedea in alt parte.

www.dacoromanica.ro

69

vesnith de tot si de toate, o neincredere bolniivicioath in sine si clziar oarecure rdatate latd
de oameni,in sldrsit o nevroth cu caracter abulic
a cdror manitestare este triste(a holdririlor si
renun(drilor brusce, irationale" 1).
Renuntrile i hotaririle brusce, irationale se
numesc tocmai raptusuri i fac parte din cadrul
simptomatic al skizofreniei. Tot aice se numara
i sinuciderea, pe care ce e drept, el n'a pus-o
in practica 2), s'a preocupat insa foarte mulf
de ea astfel c numai in Geniu pustiu revine de
opt ori asupra ei. Tot la raptusuri
de asta data
insa. capatind i un timbru de bizarerie

se nu-

i pornirea brusca ce a avut-o la un moMent dat sa-0 scoata ghetele din picioare i
sk i le dea unui ceretor.
gestul cu smara.

rutarea manilor unui prieten 3).


Nu i-a lipsit lui Eminescu mCi verbigeratia,
acel joc cu un singur cuvant pe care-1 vantura
pang la pierderea intelesului:
Verona, Vreona, Voerna,. Vnoera, Vanoer,
Anvero, Arnoev, Aernov, Aornev, Anerov, Aronicioara, Vrancevi, Narvice, Narvioce etc." 4).
D-1 Calinescu interpreteaza acest fenomen intr'un mod foarte logic i simplu
i anume
ca o tendint de a cauta un cuvant cat mai excki) Vezi Calinescu.

2) A pus-o Ins un frate a lui.


3) Gesturi cari sant bizare numai atata timp cat nu
se cunotea timbrul lui de invertit latent.
4) Inc lin a crede ci acest joc 11 invtase pe dinafara
i-1 data scandandu-1 ca rapsoz11.

www.dacoromanica.ro

70

tic i mai tainic pentru draga lui. Aa ar fi dacai


n'am cunoate de-aiurea aceast verbigeratie, aceast Wortmasturbation" cum ii spun nemtii.
In literatura romneasc o mai intalnim inteun
loc s. a. in Medelenii lui Ionel Teodoreanu:

Uneori, cine Ae cum, ajungdnd in birou


intra rareori in acea odae lard pat
se a,seza
in lotoliul comod ,si germina acolo. Fuma, cdsca,
bdliiblinea picioarele atdrnate'n unghiu pe speteazd. Apoi lua un creion si o Ioae de hdrtie. la-

cepea prin a se iscdli:


Dan Deleanu
Deleanu Dan
Daniil Deleanu
Daniel Deleanu
Dan
Dan
Deledan
Ledaned
Nadunaled,
Iscdlituri cu tot soiul de caligrafii: unele

obscure ca ale doctorilor pe refete sau ale portdreilor pe notificdri,. allele supreme testamentare... etc."

Am citat mai mult decat singura verbigeratia


pentru a arata i cadrul psihic a lui Danut cand
se juca cu numele propriu. Dup cum se vede e
acela fenomen verbigerant ca i cu Verona,
Vreona etc., atata numai ca aice se joac cu numcle unui obiect din afara dincolo cu persoana
proprie. Interesant ca Danut e in jurul pubert5Iii, epoca la care e norrnala verbigeratia i. o
www.dacoromanica.ro

71

gsim curenta la copii sub pubertate, nu e normal ins cand se mentine peste acea Val-sta.
Acest joc il mai gasim la Eminescu 5i sub

alta forma, proectat ins asupra unui erou: Calugarul Ieronim din Cesara procedeaza in acela5
fel ins cu figura unei femei, nu cu nurnele.

Desmierd un chip de copila in felul meu,


adica umplu un album cu diferite expresii ale
unui singur cap... E de sarutat schita mea... am
pus-o langa mine.., i-am spus cuvinte bune" 1)
(Ieronim catre Euthanasiu). El procedeaza cu
imaginea, cum proceda dincolo cu numele. II,
sau o alinta in locul obiectului real. Acest joc
cu un singur cuvnt, cu o singura imagine duce
la un fel de intoxicatie mintala care destrama
intelesul real prin difusiune anihilAnd in acela5
timp functiunile regulatrice ale criticei, rationamentului prin ingustarea campului de operatiuni psihice:
Alta data limbile mi se pareau neroade, vorbele fara inteles... orice vorba ce nu o puteam
referi la ea imi parea o nerozie si o nerozie sii
cuget asuprarle... mintea mea incetase de a-mi
Interpreta intelesul vorbelor... uimit ci zcbun vedeam in inchipuin(a fiecdrui concept numai pa-

lidele conture ale divinei sale umbre" (Geniu


pustiu) 2). E ceva specific skizoid. Sau privea un
1) A se observa cum inlocueste realitatea cu imaginea
mecanism capital in producerea schizofreniei. Depinde de gradul para la care se ajunge cu inlocuirea.
.2) S'ar pirea cri acest sistem denotl o nernai pomenit5
indrAgostire de o femee
in realitate insA, dupA cate
ei

www.dacoromanica.ro

72

obiect p5.na i se pierdea intelesul tot prin difusiune. Astfel in Siirmanul Dionis eroul vrea s
se uite la degetele ei ore intregi, s inebuneasc
in urm i vesnic s viseze acea or far5. seam5n.
Aceast incremenire intr'o atitudine anumit5. se
mai numeste catalonie i o intainim iarAsi destul
de des in Eminescu. Astfel in Srmanul Dionis:
...Cine ar Ii vilzut-o astlel! Nimene numal
el ce acoperia bratul ei, atdrniind de marginea
patului, cu sdrutdri. El dormea in genunchi. Visan amdndoi acelas vis..."
Sau in Cezara:

Nu sdnt nici egoist, aid mincinos. Adesea


cdnd md sui pe o piatrd malta, imi pare cd in
cretii mantalei aruncate peste uindr, am incremenit si am devenit o statud de bronz, pe ldngd
care trece o lame, ce stie cd acest bronz nu are
nici o sim?ire comund cu ea..."
Sau:
Noaptea potolit i vinat arde focul in camin
Dintr'un colt pe-o sofa ro eu in fala lui privesc
Pin'ce mintea frni adoarme, pan'ce genele-mi clipesc;
Lumanarea-i stansa 'n casa... somnu-i cald, molatec, lin..."
*

Ai fi trait in veci de veci


$i randuri de vieti
Cu ale tale brace red
Inmarmureai mret.
am intele din studiul acestor oameni, acesta e un sislent

de a se debarasa de Iemee mai intai prin inlocuirea ei


cu numele sau cu imaginea i-apoi prin vanturarea surogatului 'Ana la neutralizare i eliminare ca un aliment
consumat.

www.dacoromanica.ro

73

Sau cand eroii se uita ore intregi in oglinda


etc. Aceste sant catatonii de atitudini, pe and
verbigeratia

stereotipiile sant catatonii -idea-

torii precum e i urmatoarea:


Sulletul ei intreg (al mamei lui Dionis) era
o rellectare umbroasd ,si tristli a scilletului sdu
de copil. Ce se gdndea copilul cu mintea lui
naivd, o vorbd, un vis, o preocupa zile 'ntregi
zile 'ntregi putea medita asupra unui cuvdnt ce
17a din nebunatica sa gurd".
Apoi in Cezara:
Ochii nu mai aveau acea salbatica ci somptuoasa stralucire, in addncimea cdrora fulgera
intunecosul

amor

i intunecoasa dorin(d... ci

nespus de addnci de te-ai


uitat zile
'ntregi in ei. Lini,ste i o melancolica pace era
in addncimea lor".
In Geniu pustiu:
51 cdnd mil rataciam in vre-o gradind pablicli, unde fe(e rosii i vesele chicoteau impreltmpezi,

jar, perzeindu-se prin arbori, eu credeam cil sdnt


rdutdcioase duhuri elemere, caremsi rddeau de

durerea mea. Ori mi se piirea c in jurul lor


rddeau morti ale anon fefe galbene erau spoite
cu ro,su, ceea ce le /dm: ci mai infrico5wte ,51
mai moarte 1) prin contrastul intre adevarul

'ntre simularea cea spoitd a vietil.


Altddatd md pomeneam cd md uitam ore inmortii ci

tregi in oglinda i mil strdmbam (a mine singur


1) A se observa cum se diforma lumea real trecand
prin prisma sa.

www.dacoromanica.ro

74

si cdnd Ind trezeam din asemenea atonie; md


inflora siguran(a cd am inebunit si teama de
mine insumi. Lucrul de care md temeam mai
mull era nebunia; mi-era fried sd nu inebunesc"1).

Mi s'ar putea obiecta ca toate cele de mai sus


nu sunt altceva decat simple fantezii de poet...
dar oricat de genial ar fi cineva si oricata imaginatie ar avea nu poate sl expue asa de precis
niste stari sufletesti straine, ba mai mult Inca
sari sufletesti cari nu se imprastie in toate directiile ci fac parte dintr'un cadru anumit, un
cadru skizoid
care nici macar nu fusese izolat
bine in psihiatrie pe vremea lui, asa c nu putea
sa le fi luat de-a gata dintr'un tratat oarecare
si-apoi chiar daca le-ar fi gasit de ce sa-1 preocupe numai

astfel de sari sufletesti? Credem

c nu mai poate fi nici o discutie c le proecta,


din sine. Acolo era isvorul acelor inmarmuriri"
extatice in fata imaginei proprii sau a unor imagini din lumea externa, acel circuit ideatoriu in
jurul unui singur punct cari sant simptorne principale in skizofrenie, in aceasa nebuloasI prapastie mintalI de-asupra careia s'a cltinat Eminescu tot timpul.

t) Numai In Geniu pustiu e pomenit nebunia de


i tot In legatur cu sari cari repreaproape zo ori
zint inteadevr simptome de skizofrenie.

www.dacoromanica.ro

VE1

8. Scindarea eului"
nOare cali oameni sdni

inteun singur om?"


(Seirmanul Dionis)

Un alt simptom capital de skizofrenie e despicarea personalitatii, a eului" pe care o gsim


de-asemeni la Eminescu. Nu ne vom ocupa aci
de acest fenomen deck atat cat e nevoe pentru
demonstratie.

Despicarea eului" se poate face pe doua planuri: unul vertical care deriva din narcism i
culmineaza in halucinatiile autoscopice: bolnavul

se vede pe sine ca'ntr'o oglind. Am intalnit in


ultiniul timp acest simptom la o epileptica ce

avea acest fel de halucinatie ca aura" scurt


inaintea accesului. Se intalnete i in vis uneori.
Ap de ex. ne vedem pe noi in5ine morti i tof
noi ne petrecem la mormant, mirandu-ne chiar
i in vis de ciudtenia fenomenului. In sinucideri
bolnavii obiectiveaza persoana proprie asupra ca.-

reia arunca o ura destructiva. (menit uneori


altei persoane) care ajunge la aa dimensiuni
incat anuleaza rezistenta instinctului de conservare 1).

Al doilea plan e orizontal i reprezint aa zicand doua straturi de vechime diferita ale ace1eia5 personalitati. Un strat premoral care contine toate tendintele primitive, instinctive cari nu
tin cont de aezamintele sociale i un strat moral,
i) Vezi Dr. C. Vlad: Iubire, uras, Idea.

www.dacoromanica.ro

76

aparut mai tarziu, in care gasim o identificare a


individului cu educatorii (parintii) dimpreuni cu
vederile lor.
In stare normala e mai mult sau mai putin pace
in sufletul individului, adica se ajunge la un cornpromis intre cerintele imperioase ale instinctelor

i cele ale aezarnintelor sociale,


aa ca nu ne gsim in conflict cu noi 14.ne. lxi
anumite cazuri ins nu s'a putut ajunge la acest
compromis
fie din cauza prea marilor imlui primitive

pulsiuni primitive (cauze hereditare), fie din cauza


unei educatii prea severe sau contradictorii (cauze
castigate)
i atunci individul sirnte in sine un

fel de discordanta, un fel de conflict intre doua


ordine de tendinti cari se bat cap in cap i earl
ii dau impresia c sant doi sau mai multi oameni

in el, pe cari nu-i poate in nici intr'un chip


impaca. 0 anecdota 1) ne-ar putea ilustra mai
bine aceast situatie:

Cica un betiv s'a jurat s nu mai bea. Dar,


dupa. urn timp de abstinenta, trecand prin fata

unei carciume, a inceput a simti in el doua


voci". Una era a diavolului care-1 indemna sa
intre i s bea, iar cealalt a ingerului pazitor
care-1 tinea din scurt ca nu cumva s intre. Dar
ce sa fac bietul om, caci atat diavolul cat i.
ingerul reprezentau forte egale?
Ei, la urma
urrnii, certati-va voi inainte dar, pan se va

hotari care pe care, eu am A. intru putin in


carciuma ca s nu pierd vremea degeabal
1) Lund din Freud.

www.dacoromanica.ro

77

In aceasta anecdota, care red o situatie simtit


i cine, in anumite momente de nehotrire,

de on

se _pot usor intrevedea trei euri": unul care reprezint impulsiunea prirnitiv, al doilea forta

morall din noi i in fine un al treilea, un eu


propriu diferentiat din celelalte doug i care incearcg s facg leggtura intre ele i care se poate

algtura in anumite momente and unuia andceluilalt.

Eul moral (ingerul pazitorcomtiintaugetul)


ii reprezintg, dup cum am amintit s), pe educa-

torii cu cari ne-am identificat. Deoarece insa


din timpul copilgriei i pang aproape de epoca
bArbatiei ne identificam cu o serie intreagg de
ethicatori, e lesne de intrevazut c5. acest eu" se
poate despica in nenumgrate euri" corespunzatoare numrului educatorilor. Aceasta se va
putea intampla cu atata mai usor cu cat a fost
educatia mai neornogeng, persoanele de identificare mai contradictorii in influente. De aceste
despicari in componente, noi nu ne dam. seama,

in stare normalg, unde avem un eu" cat mai


unitar, deat doar in vis uneori. In anumite sari
patologice insg, aceste despicari apar i in viata
realg nu numai in vis 2).
La Eminescu cgruia i-a lipsit cu totul o edu-

catie organizat. unitatea eului" era foarte pu1) Vezi si Dr. C. Wad: In domeniul inconstientului.
21 La romancierii can pot crea personajii cat mai vii
se Intimpli acelas fenomen. Toti eroii sint laturi de ale
romancierilor, ori cat ii s'ar plrea cd lucrez.zi dupg.
modele.

www.dacoromanica.ro

78

tin coesiva, ceea ce se vede i. din exclamareapusa


in gura unui erou de-al sail oare cafi oameni sant

intr'un singur om?" In mod obicinuit baiatul


tinde sa se identifice cu tatal Om, ceea ce nu i-a
reu0.t lui M. Eminescu, dupa cum vom vedea in
alt parte. Daca facea aceast identificare, avea
un sAmbure solid, unitar, in jurul caruia se postau
celelalte identificari de mai tarziu i nu devenea
aa de nesigur i neunitar. Din felul lui fernenin
seamana sa se fi identificat mai mult cu mama-sa,

de unde pare O. derive, in parte, i narcismul


sau, adica acea situatie nenorocit cand individul e i subject i. obiect sau cnd ajunge s aciueze in corpul sau de barbat un suflet de femee.
Dar pentru a putea analiza cu preciziune pana a-

proape de absolut aceste trasaturi, ne-ar trebui


omul viu de fata, nu ajunge ceea ce a ramas de
pe urma lui. Ne vom margini numai s aratm
acea scindare de care a suferit i care e, in acela timp, un simptom important in skizofrenie.
Ca prim document e acel dublu" (Doppelganger) a lui Eminescu, pe care, ca s-1 fi putut im-

prumuta dela romanticii germani, trebuia mai


intai sa-1 gseasca in sine. E vorba de Dan din
Srmanul Dionis i umbra sa din perete: Dan
whiz clar despartirea fiinfei lui lnfro parte eterna

si una trecatoare. Cartea lui Zoroastru era proprietatea lui dreaptil. El intoarse sapte foi si
umbra prinse conturele unui basi-reliel, mai intoarse 'Inca sapte si umbra se desprinse incet, ca
dintr'un cadru, sari jos de pe perete si sta dialand 51 thmbitoare, rostind !impede si respectuos:
www.dacoromanica.ro

79

Bundi-seara!" Lampa cu flacdra ei ro5ie sta


intre Dan 5.i umbra inchegaa
Sd urmdm
zise umbra torcand mai departe firul gandirei sale, ganduri, pe care Dan
le auzia, ca i nand ar Ji lost propriile lui cagetdri.
Apropriindu-ti prin vrald Iiinfa mea
si dandu-mi mie pe-a Ia, eu voi deveni om de
rand, uiland cu desdvar5ire trecutul meu, iar In
vei deveni ca mine, etern, ato4tiutor 5i, cu alutorul cdrfii, afotputernic..."
Ace las rol pe care-1 joac umbra in Sarmanul
Dionis 11 joaca i portretul atat din aceasta bu-

cata cat si din Geniu pustiu. Dialogul cu umbra,

ca proiectie narcistica a unui eu" detasat de


sin; reprezinta aceeas situatie pe care o intalnim in La aniversara cand eroul se opreste in
fata oglinzii si se uitd cu mirare in ochii lui
proprii ci pdrea cd-i intreabd ceva". Dar sa zicem
c despicarea personalittii in doua sau mai multe

euri", dupa cum s'a despicat Sarmanul Dionis


in Dionis si Dan, in Dionis si umbra, me'steru,1
Ruben in Ruben si Riven apoi lupta cu imaginea
proprie din Marchizul i umbra sa etc. le-ar fi
putut imprurnuta de-agata dela romanticii ger-

mani tot asa ca i expresia oare cali oameni


sant infr'un singur om?", dar gsim la Eminescu
sari sufletesti in asa fel descrise incat dovedesc
o experienta sufleteasca proprie $i care nu pot

fi deal originale. Astfel in Melancolie:


Si and gandesc la viata-mi Irni pare a ea curs
Incet repovestit 5. de o straind gurd,
Casiand n'ar fi viata-mi, casicand n'as fi fost.

www.dacoromanica.ro

80

Cine-i acel ce-mi spune poveslea pe de rosi,


De-mi liu la el urechea i rid de cite-ascult
Ca de dureri strine ?... Par'c'am murit de mult".

Aceast despicare a personalitii urmata de o


Instrainare a patlii despicate o mai gsim $i in
Adio:
Cci astizi, claci mai ascult
Nimicurile-aceste

Imi pare-o veche de demult


Poveste".

Apoi in Rugdcianea unui DaC:


Gonit de toat lumea prin anii mei si trec
Pin' ce-oi sinati .ci ochiu-mi de lacrime e sec,
Ci'n orice om din lume un dusman mi se naste
C'ajung pe mine 'insumi a nu ma mai cunoaste".

ci in fine in

Odd:

Vino iar in sin nepisare tristi,


Ca s pot muri linistif, pe mine
Mie reda-ma!"

Aceste sari isvorasc din acela$ mecanism sufletesc ca $i vorba ce i-o spune Dan Meverului
Ruben:
Al spun acuma: am doi oameni cu total deosebiti in mine
anal cdlugdrul Dan, care vorbeste etc tine si trdeste in vremurile domniei lui
Alexandra Vodd, altul cu all nume, traind peste
cinci sate de ani de.-acum inainte..."

Sant sari de despicare a eului" cu instrainare


de eurile satelite", ca s le spunem asa, !Ana
la pierderea complecta.
Scindarea personalitlii se mai manifesta printr'o continua nesiguran de sine, de dimensiuni,
www.dacoromanica.ro

81

de raporturi intre el si lumea externa pe care o


gasim si in viata de toate zilele a lui Eminescu,
dar mai ales din felul de a se comporta si de a
medita al eroilor sai 1).
0 alta caracteristica a psihicului skizofrenic si

care st in legatura cu despicarea orizontala a


eului e lipsa de reactiune adecvata in afara din
cauza amestecului realittii cu material infantil
pe care-1 reactiveaza si proecteaza in realitatea
de astazi. El traeste in doug sau mai multe lumi
adic in diferite straturi ale trecutului su pe
care-1 mareste trecnd prin prisma sa i Ii ataseaza difeyitelor epoci istorice.

La Eminescu gsinl o continua tendinta de a


se "reintoarce in trecut. Aceasta se manifest prin
predilectiile lui de a se ocupa cu cronici batrAne

si in genere cu totul ce poarta aroma vremurior


sau din locuri indepartate. Prin ade demult
ceasta el cauta echivalentele istorice ale lumii
copilariei sale si a misterului ce o imprejmuia.
Asupra tendintelor de reactivare a materialului infantil si al amestecului lui cu lumea real
vom mai reveni. Pan atunci e navoe sa netezim
putin drumul pentru a intelege mersul analizei sufletului eminescian si a cauzelor ce l'au putut determina s fie asa cum a fost si nu altfel.

t) Vezi reflexiile Srmanului Dionis asupra n3tiunllor


de spatiu i timp, asupra carora vom reveni.
Dr. C. Vlad.

Mihail Eminescu

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

AUTOMATISM PSIHOAFECTIV
1. Faze le de evolutie ale proceselor psihice
Deosebim trei categorii de procese psihice sau
ganduri i anume: I) gandirea logica, 2) reverile i 3) visurile.
I) Gdndirea logicd, clara, treaza, care ne pune
in raport direct si adecvat cu realitatea. E o gn-

dire filtrat de irnaginile volante, o gandire selectionata, controlata de critica i adaptata unui
scop precis.
2) Reveriile: Stari de critica relaxatd, cand ne

furl gandurile", conducandu-ne mai mult ele pe


noi deck noi pe ele. Reprezinta un sistem de gan-

duri cu timbru afectiv sau, mai bine zis, sant


conduse mai mult de afecte i apar in tafa unor
piedici de neinvins. Avem de ex. nite duvnani
carora nu le putem face nimic in realitate i atunci alunecam uor pe panta reveriilor unde ne
alintam in biminti imaginare: ii distrugem cu o

fort cu atka mai formidabila cu cat santem


mai incapabili s'o facem in realitate. Sau in
www.dacoromanica.ro

g:1

domeniul afectiv put:: nu putem ajunge la un obiect al dragostei noastre i atunci, in loc sa renuntam, inlocuim realitatea cu imaginea ei, satisfacandu-ne toate dorurile noastre in reverie
dupa sistemul:
Fantezie, fantezie! cand santem numai noi singuri,
Ce ades ma porti pe lacuri i pe mare 5i prin cranguri..."

Natural, cu ,.ea".
Daca gandirea logica. treazd reprezinta sistemul de gandire al adultului, al omului matur, re-

veriile ii au epoca lor fiziologica la pubertate.


In aceasta faza de evolutie are individul dorinti
extrem de violente, impetuoase (isvorite atat din
instinctul de conservare al individului cat 5i din
cel al spetei) intalne5te ins in cale piedici extrem
de multe
atat in afara. cat 5i in launtrul sat
(morala)
dispunand in ace1a5 timp de o ca-

pacitate foarte mica de a birui acele piedici i


atunci, daca nu poate rasbate in realitate, din
cauza discordantei dintre dorinta 5i capacitate,
rasbate in reverii grandomane i erotice. El e
atotputernic... in fantezie. Fara reveriile-supapd
ar trebui sa explodeze.
Aceasta alintare prea mare in fantezii, in reverii, acest joc prea indelungat cu imaginea reailitd(ii in schimbul acelei realitlifi, nu e tocmai a5a
de inofensiv cum s'ar crede. Aceasta din cauza
faptului c un astfel de individ incepe sa se organizeze, s prinda aderente prea mari in acea
lume a reveriilor i sail faureasca acolo vn cuib
a5a de cald 5i de comod incat sa nu mai poata
www.dacoromanica.ro

84

gsi drumul inapoi, adia s inlocuiasa complect


lumea reala cu cea imaginara, renuntand astfel la

lupta cu piedicile i la adaptarea la realitate.


In acest caz individul se adapteaz numai autoplastic, ceea ce-i e defavorabil in lupta pentru
existenta.

In general psihismul, ideatia, gIndurile nu reprezinta. deat cai noi, reflexe noi pentru a putea
ajunge la o satisfactie (in ultima instanta fizio-

logia) in fata areia se interpun piedici. Fara


piedici nu exist procese psihice, gAnduri deat
doar reflexe simple. Piedica intalnit in cale psihiseaza. Ace le procese psihice, acele ganduri cari

cauta noi colaterale, noi cal de reflexe cari fac


posibild satislactia in realitate le numirn ganduri
logice. Ace le ins cari inlocuesc realitatea cu
imaginea ei se numesc reverii. In reverii imaginea
inlocue5te ac(iunea motrice reald 1).
3) Visurile sAnt tot reverii, ins din timpul
somnului. Stint tot surogate de actiuni. In somn,

and aparatul motor e desangrenat printr'un fel


de pareza psiho-rnotrice, tendintele noastre nu

se pot satisface prin actiuni reale cleat prin


imaginea acelor actiuni. La baza visurilor
ca
5i a reveriilor
se gilsesc in ultima instal-Ltd doring nerealizate sau nerealizabile din cauza unor
piedici. Aceste dorinti lucreaza ca o spind iritativd
x)

A5a e felul meu. In visurile mele ma cred In stare


carnivor, setos de sange 5i de

de a deveni un tiran

.5i desfranat ca un Eliogabal, and tn


realitate nu sant in stare s ma maniu cumsecade".

ambr-a%ar de aur

(Geniu pustiu).

www.dacoromanica.ro

85

care nu permite acel echilibru .pe care-1 avom


dupa o satisfactie complect i silesc organismul
s le rezolve cumva si, daca nu se poate real,
atunci cel putin imaginar 1).
Ceea ce ne face sa nu observam de-odata ca
visurile snt tot niste reverii si ca snt determinate ca si acestea tot de niste dorinti cad nu se
pot satisface in realitate din cauza unor piedici
snt cAteva elernente, cateva caractere ce apar in
plus in procesele psihice din somn deformndu-le si instrainndu-le. Cele mai importante dintre aceste caractere stint urmatoarek:
a) Visurile skit mai ales vizuale. Acest carac-

ter nu le deosebeste prea mult de reverii cari


si-ele sant de predilectie vizuale: ne vedem" bimind dusmanii sau cucerind persoana draga, totusi, in vis acest caracter e mai viu, mai accentuat, mai concret vizual. De aice i numele de
r) Exista, natural, tot felul dc spine iritative (cari
deriva atat din instinctul de conservare al spetei cat si

din cel al individului) cum ar fi de ex.: un junghiu care


nu-1 las pe individ s doarm 1initit i acesta ii d in
vis acelui junghi an confinut, un cchivalent psihic, visand de ex.: c6.-1 impunge un animal sau ca-1 str5punge
cineva cu o lance, etc. Aceste visuri n'au ins atita valoare psihologica decat doar forma echivalentului, cici
acelas junghiu *nu va determina acelas sistern de visuri
la toli indivizii. Desi Freud a vorbit precis despre aceste
visuri criticii" lui U servesc mereu aceste piese ca con .
traprobe", casi ann Freud nu .1e-ar cunoaste sau at vita
s le treac intentionat Cu vederea. Acelas luciu cu sexiialitatea.

Desi Freud a afirrnat de-at5.tea ori di nu toate

visele sant sexuale, lumea vrea numaidect sa. cread5. .c5.


Freud nu cunoaste altfel de visuri deck de =tura. sexuala.

www.dacoromanica.ro

86

vis"

visus=vedere-vaz. Aice nu trebue s.


insistam caci e un material cunoscut fiecaruia.
Cand avem elemente verbale in vis santem de
obicei pe punctul de a ne trezi.
Oare de unde acest caracter vizual predominant? In somn noi facem o regresiune pe toata
linia. Chiar i fizic, cand ne culcam, luam pozitia
fatului in uter: toate membrele adunate, capul aplecat, ochii inchii, ne invelim ca s. ne fie mkt
cerem liniste si intuneric. Rupem contactul cu

lumea din gall inchizandu-ne simturile cari o


culeg i suprirnam aparatul (psiho)molor care ne

pune in contact activ cu ea. In general vorbind


noi nu ne-am nascut decat pe trei sferturi (Freud),

fiind obligati a ne reintoarce in Nirvana" un


sfert din viata, pe care o dormim pltind vama
vietii". Din punct de vedere psihic noi procedam

la fel intorcandu-ne la un sistem mai vechi de


gandire care e la inceput vizaal. Gandirea noastra
de toate zilele
cand santem treji
e mai

mult verbald pentrucil toate cunostintele, toata

cultura am cules-o mai mult pe aceasta cale.


Aceasta se observa mai bine atunci cand invatam

o limba straina cu care nu ne-am familiarize


Inca destul de bine: santem nevoiti sa gandirn`:
mai intai in limba materna
deci verbal
pe urma s tradutern in ceealalta. Dupa ce ne-am
familiarizat his cu Limba respectiv nu mai avem

nevot de acea operatiune, gandim" direct nemtete de ex. Deci gandim verbal. Dar inainte de
aceasta am avut cu totii o epoca in care . protesele psihice rm se faceau decal sau mai Cu
www.dacoromanica.ro

87

seama vizual. Aceasta a fost in copilarie, inainte


de a invath a vorbi. Copilul gandeste si el caci
si el are dorinti i piedici, dupa cum poate gandi
si un animal, ins gandirea lui nu poate fi decat

vizuala, adica se face cam asa cum o regsim


in vis, cand facem regresiunea din timpul sornnului. E o gandire cinematografica pe care o are
de altfel si surdo-mutul caruia Ii lipsesc cu desavarsire elernentele verbale, fr sa-i lipseasca

insa facultatea de a gandi" 1).


Cand ne aruncam privirea asupra evolutiei scrisului, constatam ca i acesta a inceput prin imagini.

Astfel cand vroia sa scrie cineva boul

trage", desena un bou tragand. Rudimentele acestor inceputuri se gsesc si in scrierea diferen-

tiata de astazi. Asa de ex. litera A vine dela


alef, un a mare intors, care reprezenta la Egipteni capul boului.

In copilarie, inainte de ce invata individul a


i Inca un timp dup aceea, predomina
gandirea vizuala, de-aceea sant si asa de concrete gandurile copiilor, cari nu sant Inca destul
de abstractizate, detasate de obiectul concret ca
mai tarziu; prea e total vizual. La adulti
in
special la femei
ramane Inca un grup de cuvorbi

vinte cari pastreaza pe toat viata caracterul concret vizual 2) i anume cuvintele obscene, cari
z) Vezi Dr. C. Vlad: Gindirea vizual i cea verbala
(Ad. lit. 1929).
2) Auditia luminoas" deriv tot de-aice i cine o are
e infantil, nediferentiat. Auditia luminoas ar trebui numi0
.,Auditie vizual".

www.dacoromanica.ro

88

au rmas, din cauza neintrebuintarii de frica mo-

ralei, aproape tot aa cum le-au cules in copilark 1).


In afara, de caracterul vizual al visului, pot sa
apara. i alte elemente senzoriale de tip sonor,
olfactiv, gustativ etc., ins, dup cum am spus,
nu verbale ci, clack' sant sonore, atunci numai
sub forma de murmure, oapte, susur, fo5net etc.

Caracterul verbal apare mult mai tarziu i se


aflai mult de-asupra pragului sub care ne scoborim in regresiunea noastra din timpul somnului. Ca aceste sisteme de procese psihice sant mai
primitive ne-o dovedete i faptul c. cinemato-

graful (vizual sau sonor) e mai accesibil publicului mare si mai international i mai placut si
mai uor de inteles deck aceleai idei redate in
limbaj verbal (in carti). Aceasta ne-o mai dovedesc i copii cari mai repede inteleg cartile cu
poze" deck cele cu cuvinte scrise. Pozele le si
plac mai mult i le plac pentru ca le inteleg mai
uor.

In somn noi ne scoborim la o epoca. primitiva,


infantila, de-aceea.are visul un caracter vizual, pe
care nu-l.putem aa de ttsor traduce in limbajul
nostru verbal ce se nstaleaza instantaneu dupa
ce ne trezim i de-aceea nu mai recunoatem procesele noastre psihice din vis, desi reprezinta ganduri i dorinti tot de-ale noastre.
b) Dramalizarea e al doilea caracter ce deoset) Injuratura masculin e abstract. cea femenina concreta.

www.dacoromanica.ro

P43

beste gandirea din vis de cea din timpul and


santem treji. In vis nu zicem: eu a vrea s
merg in cutare loc" sau ca. cq dori s petrec
cu persoana dragg" ci inl veld mergand salt ajuns in cutare loc sau chiar pefrecdnd cu persoana dragg, fenomen ce se intampl asa de
intens inck visgtorul" poate ajunge pang la
juisare real. Visul inlocueste deci complect o
actiune real. Aceast dramatizare e de-asemeni
mai primitivg, mai arhaicg si de-aceea mai accesibila atat popoarelor primitive cat si copilului.
In religie avem riturile cari reproduc scene intregi sau rudimente de scene vizuale cari impresioneazd, emotioneaza mai mult deck ar putea-o
face o predicg religioas
deci o cale verbalg1).
Cu cat ne ducem mai in trecutul spetei umane,
cu atat intalnim mai multe rituri i mai putine

vorbe. Arta in genere e plikutd

sngtoasg

pentru ca face leggtura intre trecut i prezent netezind asperitWe nerezolvate. Pentru psihic ea
face acelas lucni ce-1 face si visul i e echivalent
cu somnul pentru fizic. Aceastg nivelare face
posibil i progresul intruck intgreste vechile ,pozitii, vechile puncte de sprijin.
c) Neconturarea no(ianilor e al treilea Caracter
ce deosebeste .procesele psihice din timpul zilei
(1:e cele din somn. In vis gandirea se face dupg
sisterne. cu a-tat mai infantile, mai primitive, tnai

arhaice, cu cat e regreshinea mai mare; adie


i) oratom marl impresioneaza mai mutt prin gesturile
vizuale i elementele sonore, cleat prin continutul verbal
al cuvinarii.

www.dacoromanica.ro

90

cu cat e somnul mai adnc. Ca s intelegem aceste sisteme se impune mai intal ca s intelegem felul de a gandi al copilului i al omului primitiv 1). DacI gandirea logica corespunde fi-

ziologic omului adult i reveriile puberttii, visul


corespunde copilriei atat individuale cat i colec tive.

Atat la popoarele primitive cat i la copil no-

tiunile nu au un contur precis, ele se incaled


i intretae, principalul fiind factorii comuni".
Un misionar, etnolog in acela timp, Pater I.
Winthuis 2) care a petrecut mai multi ani in
Noua-Guinee ne povestete cateva ciuddtenii
de-ale locuitorilor de-acolo care 1-au uimit. Men-

talitatea acestor oameni e de aa natur c nu


fac deosebire de ex. intre nas" i organul genital masculin.

Intrebuintand odatd cuvdntul nas" intr'o cuvdntare, spline misionarul, ei au inceput s Kidd.

Mi-au explicat pe arra cd nu trebue sd mai intrebuinfez acest cuvdnt intr'o predica

si unde

mai pui cd ei nu au alt cuvdnt pentru nae.


La el cele mai multe cuvinte. au un inteles obicinuit si. until ligurativ. 51 ceea. ce e mai surtprinzdtor. e faptul cd al doilea in(eles, ,cel figunativ, are p insemndn( d sexuald. Asttel gulf&
1) clad recunoscutt aceste corelatii se poate procecla
9i

invers, adia s deducem din visuri felul de gindire al

copiilor si al oamenilor primitivi.


2) Das Zweigeschlechtswesen
vezi : Forschungen zur
Vlkerpsychologie und Soziologic, herausgeg. v. R. Thurn-

wald; Hirschfeld,Leipzig

1928.

www.dacoromanica.ro

91

mai insemneazd ,si vagina, limbd" 5.i organ


masculin. De-asemeni cuvantul deschis" mai insemneath i vag aperta"; baston i lance-organ

viril in erectie". La fel si gesturile. Astfel cand


dansatorul 11 reprezinta pe un zeu intr'o anumita
actiune, nu insemneaza c il reprezinta" ci c
el este zeul in persoana si c savarseste inteadevat- actiunea cutare si in acelas timp i cea figurativa. Cand o fernee e excitatl, trage o linie
colorata pe obraz pana la colo.il ochiului, ceea ce
insernneaza pentru ei: org. gen. masc. (linia)

tinde spre org. gen. fem. (ochiul). E 6 provocare si dind un barbat atinge cu batul cosul ei
cu flori, el e obligat sal aiba contact sexual cu.
ea calci insemneaza ca si el a provocat-o, intrucat cosul cu flori nu reprezinta" ci e" organ
fernenin. Totul ce e lung, linear e in acelas timp
si organ masculin, totul ce e oval sau are o capacitate receptiva e in acela timp i organ femenin.

Dup curn vedern atitudinea lor c analoga. .cu


cea a perverilor sexuali sau cu a noastr a tuturor Romnilor thnd vorbim cu dou inlelesuri
despre gur., nas, limba. etc. 1).
de-abia venisem din Bucovina la
r) Prin 1918-19
Iai
am tinut o cuvantare la teatrul National. Intre
altele

vroiam sa-mi exprirn impresia neplacuti fati de

.frantuzismele ce le intEneam prea des in limbajul cu-

rent din vechiul regat i ma adresez (ca un repros-draga


doamne pentru cei ce ar fi avut datoria sa pastreze limba
romineasca pura): ce-afi factit Dv. ca Umbel?" Publicul

a inceput sa rada i eu in naivitatea mea nici n'am in-

teles ce era de 'is".

www.dacoromanica.ro

92

In rezumat vedem c la popoarele primitive


nu e granita precis intre notiuni. Ceea ce are o
oarecare asemanare poate fi luat drept identitate.
aceasta nu incontient" ci perfect contient.
Ba mai mult Inca, ei nu au granita precisa nici

intre eu" i al meu", astfel daca fulgerul trsnete copacul de langa coliba unui locuitor el se
i pune in pat caci insemneaza ca el a fost teasnit. Pomul e identificat cu stapanul casei ca
stalpul de altfel 1). Cand se imbolndvqte sotia,
leacurile vracilor le ia sotul. Ei nu fac deosebire
nici intre numele cuiva i persoana care.4 poart.
Astfel ei n'au voe sa pronunte nurnele unei persoane de care n'au voe sa beneficieze sexual. E
ceva analog cu frica gospodinelor noastre de a
pronunta cuvantul drac", ci 11 perifrazeaza cu

uciga-1 toacal" sau cu duca-se pe pustii". E


ca i cum, pronuntanduci numele, l'ar chema pe
drac in persoana la ele i-atunci II alunga scuipand, care e un gest magic i are insemnanta de
aa ceva nu consum eu -2-- pleacal" 2). Cand se ia
umbra unui om sau i se niasoarSlungimea cu o
sfoara pe care o ingroapa in pamnt in credinta

c cel masurat" va mud,. superstitie pe care o


gsirn inca vie la noi in popor, denota .aceea
inentalItate infantila, arhaica.
r)

In botetele populare rominesti (Bucovina)

arid

moare stIpanul:

O btut vnt fioros


$'o dat stAlpu csi gios".
2)

Vezi Dr. C. Vlad: In domeniul inconstientului.

www.dacoromanica.ro

93

La copii intAlnim acelea5i sisteme de nedife-

i incIlecare a notiunilor. Un bkiat de


3-4 ani se sue intr'o zi pe sulul dela capaltul
rentiere

dormezei 5i d cu biciul CI mealg calull"


Acesta e cal mi?
Si tlsull
Unde e trsura?
D'apu nu vezi loata?
Si arata spre mar-

ginea circular dela capatul sulului. Pentru el


sulul e 5i cal 5i trsura. 5i, in consecintl, el merge
si'n trasur i calare. Pentru el sulul nu repre-

zint", ci e in realitate cal 5i trasurd. El il vede


ca atare. In diferitele lor jocuri ei nu-i fac" pe
hotii, calretii, impratul ro5u etc. ci
stint, adick se simt ca atare, astfel ca in unele
jocuri se 5i ranesc serios
ca in povestea cu
Stejarul din Borze5ti. La ei nu gasim, ca i la popoarele primitive de altfel, granite intre regnul
vegetal, animal 5i speta uman, dupk cum nu
exist nici in pove5ti i mituri (animale nazdrvane ce vorbesc ca oamenii etc.) cari nu reprezint deck ni5te visuri de-ale popoarelor, dup5.
cum nu exist5. granite nici in anumite stari patologice (zoofobii-zoofilii) unde frica sau dragostea

de anumite persoane e trecut asupra unor animale.

Lipsa de contur precis intre notiuni i insemnktatea secundark, figurativk (simbolick) a cuvintelor o gsim con5tient la copii pank dup
pubertate. Astfel voi da, ca exemplu, cuvnt cu
cuvant cele ce mi le spunea un pacient intrat in
tratament psihanalitic pentru anumite turburkri
www.dacoromanica.ro

94

psiho-nervoase: Era o vreme cand ma miram


cum poate s intrebuinteze lurnea, fara jena, cu-

vintele carnat, gaura, crapatura, mat, bat, mestecau, patlagica... imi ziceam: cum, ei nu-si dau
seama c astea sant necuviinte?; de-asemeni cu-

vantul pasdrica" asa ca eu nu exprimam niciodata cuvantul pasarica" sau pasere", ci spuneam numele acelei paseri, de ex. vrabie"... Cand
mergeam la mezelarie i vedeam fete servind,

mi se parea ca's indecente; cand le vedeam cu


mana pe carnat servind, irnpachetand, taind, ma
credeam indreptatit s fac orice gluma i sa le
pretind orke. .,Fudul" iar nu-mi placea..."
Dupa cum vedem, de-aice deriva i acel al
doilea inteles" asa de caracteristic limbii romanesti si care denota c santem un popor Inca
foarte... tanr.
Din cele expuse se poate intrevedea usor cauza
de ce visurile noastre sant asa de bizare, asa de

difuse si de ce nu le intelegem dupa ce ne trezirn. Noi am vrea ca s visam nurnai dupa sistemul logicei diferentiate si intotdeauna serios",
in vreme ce noi facem o regresiune spre vremurile primitive sau ale copilariei unde pot deveni foarte scrioase o multime de lucruri pe cari
astzi le considerarn ca foarte neserioase. Ne
intoarcem, cu alte cuvinte, la sisteme arhaice,
uitate la suprafatl, in constient, dar cari se
reactiveaza intacte in vis si in anumite stari
psihopatologice
si" nu le mai recunoastem
dar aceasta i pentru motivul el nu sant specifice

ale noastre, ci sant ale intregei spete umane


www.dacoromanica.ro

91

95

nu le recunoastem pentrucI le-am uitat (refulat

mai bine zis), ba uncle din ele nu ne-au fost


niciodat contiente, dup cum nu ni-i constient

modul de secretie al fierei, desi face parte tot


din .organismul nostru.
Faze le de evolutie ale proceselor psihice, pe
cari le-am expus, se fac, natural, intr'o succesiune
exact invers de cum le-am redat noi si anume:
1) Faza visarilor, unde nu gsim
conturarea

notiunilor cari se incalecI si intretae pank la


substituire, unde nu exist granite intre regnul
vegetal animal si speta urnan s. a. m. d. Aceasta
faz corespunde primei copilrii atat a individu-

lui cat si a spetei umane. Corespunde de fapt


faiei magice si animiste. 2) Faza reveriilor unde

se inlocueste realitatea cu imaginea ei si care


corespunde puberatii individuale, iar in ce priveste popoarele, epocei religioase. 3) Gdndirea
logicd, corespunde maturittii individuale, iar la
popoare, epocei stiintifice.

Aceste faze n'au ins granite net delimitate


nici in viata individului nici in evolutia spetei
umane, ci intr una in alta privestindu-se si acoperindu-se in mare parte. La fiecare popor, ca si
la fiecare individ gaisim in acela timp elemente
din toate fazele, e vorba numai de accent, de preldominare. Exist atatea popoare primitiire cari
au incremenit in prima fazI. Astfel unele triburi
de pe insulele dinprejurul Australiei, putem zice

c de-abia s'au rdicat in dou picioare, chiar


actul sexual il sAvarsesc unde se intampla si
more ferrarum. Totusi se vor fi gAsind si la ei
www.dacoromanica.ro

96

elemente de logica dark dup cum se gasesc


la animale, de ex. cani cari salveaza uneori persoane prin msuri cari presupun o gandire logica. Tot la primitivii infantili, ceva mai inaintati ins, se numr i iganii no5tri. Un popor
de copii mari, sburdalnici, ne1initii, nestatornici
incapabili de a-si ca5tiga o existenta omeneasca fr ajutorul altora. Principalul lor
sistem de trai e furtul i cer5etoria. Aceasta
cioldeala" tiganeasca e, intuitiv, altfel cotata
deck a netiganior. Toata lumea inclusiv justitia,
e mai indulgenta cu ei. Cioldeala lor provoaca
mai mult haz deck indignare 5i aceasta din cauza
asociatiei latente cu copilria fiecruia. Cand i5i

aleg vre-o meserie, ei i5i cauta una care s fie


in acela5 timp mai mult o joacal deck munc5.
serioas: muzicanti, ursari, lingurari

chiar

cJ-

drAria ii atrage, probabil, din cauza galagiei

infernale, nediferentiate, care le place a5a de


i copiilor. Femeile-ghicitoare, o meserie
uncle e nevoe de multa intuitie, neobrizare, in-

mult

5elatorie i manopere magic-animiste, cari reacti-

veaza, rede5teapta automat misticismul infantil,


de5i nu
latent chiar al celor diferentiati cari
cred"
cred totu5i din cauza ecoului primitiv
din straturile incon5tiente ale sufletului.
Alte popoare, cum sant de ex. Inzii, au incremenit in faza doua, a reveriilor, in vreme ce rasa
alba Uncle s intre de-abinelea in faza treia, ba
a

5i trimis chiar o avangarda destul de fru-

moas ca s. ocupe pozitii in domeniul gandirii


logice

pleat insa ca drumul e a5a de greu


www.dacoromanica.ro

'91

i grosul se mi5ca a5a de incet 5i cu precautiune


ca s nu piarcla brusc legatura cu trecutul 5i sa
se desorienteze. De-ocamdata situatia e Inca
de-a5a natura, popoarele au Inca o astfel de atitudine unele fata de altele incat, dac5. s'ar corn-

porta indivizii ca ele, ar fi imediat arestati


fie in case de curectie, fie in ospicii.
In ce prive5te indivizii raman 5i ei unii fixati
in copilarie: arieratii,. debiii rnintali, infantilii, etc., sau se intorc inapoi in acea faza dupa ce
le reu5ise sk ocupe pe un timp pozitii mai inaintate. Aice intra skizofrenicii i alte psihoze asupra
carora nu e locul sa insistam. Altii raman fixati
in faza doua, a reveriilor. Accentul cade pe sistemele cozespunzatoare acestei epoci, de5i pot sa
aiba elemente atat din domeniul primei cat 5i al
celei de-a treia faza. La ace5tia se numara skizoizii i uncle infantiisme i nevroze. In fine
cei mai multi tree su bine peste prima faza, la
care se intorc doar in vis, tree 5i peste a doua
faza, a reveriilor, la care se reintorc nurnai id
momente de relaxare, in jocuri, distractii, in produse artistice etc. 5i ajung in faza treia a gandirei logice, faza adaptarii la realitate, care e o
condithme sine qua non pentru ca individul s se
mentie santos atat trupe5te cat i suflete5te.
internati

In urma celor expuse pang aice in acest capitol, unde-1 vom plasa pe M. Eminescu? Evident

in epoca reveriilor, deci a pubertatii, acolo e


accentul, de5i se gsesc la el atatea elemente atAt
Dr. C. Vlad. Mihail Emincscu.

www.dacoromanica.ro

98

din faza treia, a ganclirii logice, ba inca elemente


de logica cum nu le gasim nici la atatia oameni

cat si din prima faza, a visurilor.


Aceasta atat in viata lui de toate zilele cat *i,
normali 1)

mai ales, in productiile sale literare, unde gasim


tendinti la regresiune pana in cea mai adanca copilarie. Cine nu-si da. seama ca Sarmanul Dio-

nis seamana pana la identitate cu Eminescu?


Un copist avizat a se cultiva pe apucate singur... si aceasid libertate de alegere in elemerttele de culturd il Idcea sl citeascd numai ceea ce
se potrivea cu predispunerea sa sufleteascd aldt
de visdtoare. Lucruri mistice, subtllitlei metafit-

zice ii atrdgeau cagetarea ca un magnet


e
minune oare cc/ pentru el visul era o viaed si
via(a an vis?" 2). Din lucrarea d-lui Calinescu
aflam aceea apucatura in viata real a lui Eminescu: Colinda pe ici, pe colo pe uli(i, pela
anticari si rdscolea vechiturile, lua ce i se pdrea
mai bizar si mai fantastic, duandu-se apoi acasd
unde, inchis in odaia bine incillzitd prin astuparea
sobei, edict elucubra(iile si le insemna in Fragmentarium". In Sarmanul Dionis observam o regresiune pana la acea epoca a copildriei uncle
dispare notiunea precis de timp i spatiu, in acea
epoc magica unde putem aranja totul dup bu-

rml nostru plac. Faptul c e atat de frumoas


i) Uncle articole de conceptie politicA 0 organizare
socialh, la nivelul

cIrora nu s'a ajuns Ina Mci Ora

astizi.

2) Cam a5a vede copilul viata: un haos WI granite


lntre vis i realitate.

www.dacoromanica.ro

99

lumea feerica ce se proecteaza din sufletul lui


sau ci acea lume e a romanticilor germani, el
nefacand alta deck s'o rasfranga, dupa. cum se
admite astazi peste tot (D. Caracostea, H. Sanie-

levici etc.), aceasta nu schimba nimic din situatie. Acea lume e a copilariei, a acelei epoci
in care toat lumea e un haos luminos 5i sonor,
pe care-I putem insa carmui cu dorintele noastre
ca cu o baghet magica. Romanticii germani nu
puteau deck sa-i rede5tepte cu lumea lor o lume

a lui pe care a redat-o.


Elemente din faza magic-animista aflam destul de des in scrierile lui Eminescu. 0 minunata
antropomorfizare e urmkoarea din Avatarii faraonului Tla: Deschise o u$d mare $i intri intr'o
said a cdrei podea era o unicl oglindd de aur...
sad fdrd acoperemant... de-asupra cerul cu toate
oceanele de stele... In oglindd cerul cu toate oceanele de stele... Apol se limpezi oglinda $i eternitatea din cer se WO in ea insd$i... $i se mird
de frumusefa ei". Aice intregul cer instelat se
cornporta ca un individ narcistic. Gsim 5i forte
magice dinteo epoca mai primitiva unde individm 5i lumea externa formeaza un tot indivizibil:
mi se pdrea cd eu is lumea cu miriadele de stele"
(G. P.) 5i unde totul se intampl dup bunul sau
plac ca 5i. in Srmanul Dionis unde chiar 5i ste-

se mi5cau conform dorintelor lui Dan 5i


ingerii cantau melodii ce lui ii treceau pr'n
lele

minte". Aceste forte magice sant reale in primul

an al existentei cand n'are copilul deck sa se


simta. flAmand 5i hrana vine dela sine, n'are
www.dacoromanica.ro

100

decat s tipe sau sa intinda manile i mediul"


ii sta la dispozitie. Lumea magiei si a animismului e lumea copilarici si a visului unde nu e
Inca nimic diferentiat. Acest timbru il are intreaga opera a lui Eminescu i tocmai aceasta
caracteristica Ii d acel farmec care nu stii de
unde vine. Totul e pictural i sonor. Despre aceste caractere am vrea mai bine sa-1 lasam pe

un altul s vorbeasca, astfel d-I T. Vianu ne


spune ca universul acustic alui Eminescu e Meat
din soapte, Iosnete, inganari, murmure, din stir
nete pierdute, molcome, line si abia auzite, din
vaere, auiri si cantec de izvoare, din torsul _greetrilor si al cariilor, din baterea inceata a ramurilor

si cutreerdri de unde, din totatatea sunete ate


se potriveste de /apt cu intelegerea lumii ca o
iluzie 1) l cu dulcele si pasivul sau sentiment
de viatd". In ce priveste universul vzut alui Emi-

nescu gasitn ca poetul nostru nu este un pictor


al lormelor ci un pictor al luminii. Situatia so
in mijlocul lumii ii desvalueste .0 natura lacuta
din luciri dialane, cisa cum il *use sa audit un
univers plin de murtnure si soapte... Printre atalea aspecte ale luminii, Eminescu alege mai cu
seamd pe acele ale lunii... o lumina de luna resimfita ca o insusire generala a atmoslerei, ca o
ba.e de inlluente diluse:
Neguri albe stralucite
Nate luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le

Intinde pe campie.

I) Subliniat de noi.

www.dacoromanica.ro

101

Dar existd o lumina de lun4 insofit cu vre-un

aspect material al pdmdntului $1 prin care acesta din Jima dobdnde$te o adevdratd stralucire
fantomatica:
Vazduhul scanteiaza i ca unse cu var
Lucesc zidiri, ruine pc campul solitar.

Printre lucrurile pllindnte$ti nu exist vre-un

alai care RI aibd o afinitate mat mare cu Lwmina, ca apa... Lama 51 izvorul apar astfel in
poezia lui Eminescu nu numai ca ni5te manilestdri
sonore, ca ni$te glasuri muzicale ale naturii, mot.come $i ingdnate, dar $i insofite cu lumina lunii
$i a soarelui. Exemplele stint in aceastd privinfri
prea numeroase. latd pe unele din ele:
Langa lac pe care norii
Au urzit o umbra fink
Rupt de miscari de valuri
Ca de bulgari de lumina..
Sura-i seara cea de toarnna; de pe lacuri apa sura
Infunda miscarea-i creata intre stuf la iezatura.
.
. .
Luna, luna ies 'ntreaga, se inalt'asa balae

51 din trm in trm dureaza o carare de vapae


Ce pe-o repede 'nmiire de mici unde o asterne
Ea, copila cea de aur, visul negurii eterne...
Peste albele izvoare

Luna bate printre ramuri


Ce cauti pe-unde bate luna
Pe-un alb izvor tremurator ?

....... .

Tresarind scantee lacul

Si se leagana sub soare...

www.dacoromanica.ro

102

Aceastd insotire a luminii cu apa, rellectald


ca o tatnicd imbrd(isare a lor, misticd pasiune a
elementelor, a lost exprimatd alldatd de Emi-

nescu, cdnd in Lasa-ti lumea ta uitata a scris


strop simbolicd:
Iat lacul. Luna plin
Poleindu-1 11 stribate;
El aprins de-a ei lurnin
Simte-a lui singurtate".1).

Din acestea rezult c Eminescu in creatiile


sale facea o regresiune
ca in vis
'Ana in

copilrie sub epoca diferentierilor, and toata


lumea e un film vizual i sonor, totul nu e cleat
lumina, umbra, fosnet si murmur nediferentiat.
Un exemplu frumos de sonoritate i lumina aromata, care seamn cu cea din Seara pe deal 11
gsim intr'un proiect de nuvela sau roman eminescian Aur, mdrire si amor 2) : abia sara cdnd
satul devine central vietii pdindntului ce4 inconjurd ,si incepe acea duioasd armonie cdmpeneascil,

idilic si impticiuitoare. Stelele izvordsc umede


si aurae pe jumaltul cel addnc i albastru al cerului, buciumul s'aude pe dealuri, un lum de an
miros adornzitor imple satul, carele yin cu boi
osteniti, scdr(iind din lanuri, oamenii yin

cu

coasele de-a unzdr, vorbind tare in tdcerea sdrii,


talangele tarmelor, apa ldntdnilor, campenele
sand, crdnciabul scdr(ie 'n mint, cdnii incep a
ultra ci prin armonia amestecatd s'aude plin si
1) Vezi T. Vianu: Poezia lui Eminescu.
2) Publicat de d-1 Calinescu in Adev. lit. din
VI. 1932.

www.dacoromanica.ro

19.

109

languros sunetul clopotului, care imple inima cu


pace". Intr'un loc din Avatarii laraonului Tla lu-

mina capt un aspect sonor, aproape c produce ecouri: Din and in cdnd Ilacara ro5ie a lacliei isbucnind mai tare svdrlea dungi de lumina
in de,5ertele hale, prin arcadele sumbre i sure".

Maretia artei lui Eminescu consta tonna in


redarea, prin echivalente ci asociatii, a unei lumi
pe care nu o mai putem vedea, n!ci simti decal

doar in vis, o lame de iluzii: hunea copilariei.


Prin elementele intrebuintate in poezia sa ne retrezeste stari sufletesti vechi tot asa dup cum
basmele cu piticii i uriai ne retrezesc .vechile
raporturi dintre copil si adult. Felul cum il vedem
ca se compora un erou din povesti in fata unui
uria ne indic precis sentimentul pe care 1-am
avut ca copii mici fata de infricosatoarea statura
a ornului mare".

In gal de acest univers luminos si sonor


nediferentiat mai gsim la Eminescu si alte elea copilriei. Astfel damente din prima faza.
ramarea granitei dintre regnul vegetal, animal si
speta umana revine destul de des. Asa in Sarmanul Dionis li se atribue plosnitelor i pisicilor
preocupari si reverii de tip uman:
Au iesit la promenada
ce petrecere gentila
Plosnita ceea-i batrana, cuvios In mers paseste,
Celai cavaler... e iute... owe 'tie frantuzeste ?...
Cea ce'nconjora multimea i-o romantica copila...

Sau ca pop colo'n templul, fnchinat fiintei care


Dup chip si-asernanare a creat matescul nearn,
As striga: o, motanime, motanime! Vail Haram
De-al

tau suflet motanime nepostind postul eel mare!

www.dacoromanica.ro

104

D-1 T. Vianu vede in disparitia acestor granite


un motiv de folklor i deci oarecum o inspiratie
a gliei stramosesti in vreme ce atat motivele de

folklor cat si cele erninesciene au acela izvor


comun: psihicul infantil, arhaic. Dar sa-1 lasam

pe d-1 Vianu: 0 interesantd problernd de folklor cornparat o pune finalul poemei Cd lin, cdnd

in timpul praznicului de nun/a al amanfilor inspIrsit regdsi(i, vine sd se asocieze o nunta de


gaze, adevarate genii minuscule si labuloase ale
pamdntului, introducdnd o nota de humor si ve-

selie, cum se potriveste de minune unei sat&Owl domnesti. Motivul imperecherii unel nunte

de animate cu o nuntii de oameni existd oare


undeva in folklorul roman si strain?" i natural, le gaseste 1). D-1 Vianu mai ga&ete acelas lucru in legatura cu darimarea granitei
intre regnul vegetal si speta umana: De cloud
ori in poeziile lui Eminescu, copacli si anlmalele
dialogheazd intre ele despre iubirea care se des-

lasoard in preaf ma lor. Oda/a in Frearndt de


codru. Altadata in Povestea codrului:
Peste albelc izvoare

Luna bate printre ramuri,


Irnprejuru-ne s'adun5.
Ale curtii mfuldre neamuri:

Legenda cu gleata .de apa" revrsat in lun

s'a

150 popoare de pe glob


fr ca sl
aib5, legIturi Intreolalt (cele mai multe din ele). Se
deduce oare de aice c nurnai decit s'a %tit o legend
initial la toate aceste popoare, sau mai de grabl c a
isvorlt din aceea structur sufleteasci, dup cum au
gsit la cca.

iavorit

i diferitele rituri religioase?

www.dacoromanica.ro

1.+)5

Cai marl albi ca. spurna


Bouri .'nalti cu steme'n frunte,
Cerbi cu coarne ramuroase,
Ciute sprintene de munte.
Si pe teiu nostru 'ntreabli
Cine santem; stau la sfaturi,
Iara gazda noastra zice
Danduli ramurile'n- laturi:
O priviti-i, cum viseaza

Visul codrului de fagil


Amandoi, ca'ntr'o povete,
Ei

sunt ap de dragil

ii spune d-1 Vianu: Interesul naturii pentru

dragostea omului sau pentru obiectul infldcdrdrii


ei, a cdrui trumusefd stie s'o pretuidscd, este an

moth, abSorbit de Eminescu din depozitele addnci ale imaginafiei populare". i ni zicem iar
el ambele au ace1a5 trunchi comun i c nu-i
trebuia lui Erninescu numaidecat sa le ia din
popor odat. ce le avea in sine, ca i primitivul
care i se poate inchina unui copac i ca i oricare

din noi cand ii trimitem iubitei o floare care


sa-i spue despre dragostea noastrd. Eminescu
antropomorfizeaza chiar i luna pe care o face
cand regina, cand fecioarl tot aa dup cum
o fetita -de 3 ani i jumatate poate face din trei
bile de mdrimi diferite un tata, o mama i un
copil
ea. Pentru astfel de motive nu trebuesc
cautate numaidecat izvoare i influente straine
caci se gsesc intotdeauna, dei pot fi complect
originale ale poetului
tot a.,a dupa. cum un
cismar elvetian Bingelli, un sectant .reigios, a
reactivat cultul falusului pe care l'a radical la
www.dacoromanica.ro

106

rang de zeitate i urina lui la rang de aiasma


fr si fi banuit ca. a existat in realitate acel cult
O. a mai exista Inca i astazi pe fata pamantului.
Ace le motive eminesciene sant ale lui i dateaza din copilrie and nu exista pentru el granite precise intre regnul vegetal, animal O. cel
uman, din aceea faz and nu exista nici precizarea, conturarea notiunior de limp *i spa(iu.
Cel mai frumos exemplu de difuziune i nedife-

rentiere a acelor notiuni, de care dispune literatura romaneasca il gasim in -Sarmanul Dionis.
Timpul i spatiul il gasim aice Inca neproiectat
in gall ci ca ceva ce tine de persoana proprie,

ca la copii, pe vremea and abia incep a se ingloba intr'o singura unitate senzatiile elementare
din care se compun notiunile de timp i. spatiu.

In viata fetala individul nu are nici o dorinta,


intrucat totul i se di pe 'ncetul, continuu, automat, fail ca el s sima nici o lips i fra sa
depue nici cea mai mica activitate musculara; se

afl intr'o adevarata Nirvana", care nu reprezinti numai stangerea de veci", ci i viata intrauterina. Dupa natere intra intr'o noua ordine
de lucruri: Incepe ritmul dintre necesitatile fi7iologice i satisfactia lor, ritmul dintre satulflmand, Insetat-baut, vesic plina-vesica goala.
intestin plin-gol, cald-frig, placut-neplacut etc. I).
t) Elementele constitutive ale notiunii de timp" ne
determin a. si felul nostru de a vorbi: mi-ai mancat
timpul, se scurge timpul, frece vremea, cat ai bea o
tigari (la ;ara), etc. Vezi Dr. C. Vlad: lubire, urs,

kid.

capitolul timpul".

www.dacoromanica.ro

107

Din ritmul acestor necesitti, al senzatiilor produse de ele se incheaga. pe 'ncetul notiunea de
timp", care dup cum vedem e foarte individualA
i relativ5.". Abia mai tarziu obiectivIm aceast
notiune i o proiecam in afar ca ceva ce poate
exista i in afari de persoana proprie ca o corksecutie de fenomene. Ace la lucru cu senzatia de
spatiu", pe care-1 cucerim .cu activitatea muscu-

lark aa c5. i acesta e relativ", intruck e altfel


simtit de ex. lungimea unui drum de un copil

mic, altfel de un brbat in puterea vArstei i


altfel de un b5.tr5.n care de-abia se mic5.; altfel
simtiam spatiul pe vremea cand singur muscula-

tura noastr msura diferitele distante i altfel


astazi and am inarznat acea rnusculatur cu proteze
aparate artificiale (automobile, vapoare,
aeroplane etc.). Dar in gall de aceste momente
individuale, relative, omul sanItos poate obiectiva
spatiul,

Ii poate proiecta in gall ca ceva ce

exist5. i in afar de senzatiile noaStre proprii.


Copii pAn la o anumit vArsta nu pot face aceasti obiectivare, proiectiune in afara nici a senzatiei de timp, nici a celei de spatiu, aa c pentru
acetia e real teza S5.rmanului Dionis i a tuturor
romanticilor cari sustineau c5. lumea-i visul su-

fletului nostru". Acea tea din Srmanul Dionis


ne indica.' precis pan la ce grad de regresiune a
ajuns Eminescu in acest sistem de reverii:
...A tot astlel dacd inchid un ochi, vdd mdna
mea mai micd decdt cu amdndoi. De-(4 avea
trei ochi a vedea-o i mai mare i, cu cdt mai
multi ochi (4. avea, cu atdta lucrurile toate dimprejurul meu ar pdrea mai marl"...
www.dacoromanica.ro

108

Se observ imediat subiectivarea, modul de a


privi lumea cu dimensiunile ei, spatiul, dupa conformatia organismului propriu, fr a ajunge la

proiectia lor complect in afara, la obiectivare.


Privind aa lucrurile e foarte natural ca lumea"
s fie a noastra, subiectiva i'deci s ne i putem
juca cu ea dui:4 bunul nostru plac 1).
In laptd lumea-i visul sulletului nostru.
Nu
existd nIcl limp nici spatiu
ele sant numal in
sulletul nostru. Trecut i viitor e in sulletul meu
ca pddurea intr'un sdmbure de gland ?!

5.1

infinitul

asemenea, ca reflectarea cerului instelat intr'un


strop de routi".
Fantezia aceasta nu e o sirnpla fantezie ci exprima un adevar real pentru o anumit faza de
desvoltare individuala
adic5. inainte de ce s
ajunge la proiectiunea i obiectivarea notiunilor
de timp i spatiu.
Dui:4 cum s'a intrevazut, sper, din cele expuse
pang aci, Eminescu prezinta un material enorm
din lumea copilariei ceea ce denota ca, daca s'a
oprit la epoca pubertatii, a reveriilor, pozitia sa
nu era in culminatiunea acestei faze i nici pe p0v5.rniwl dinspre faza treia ci pe cel al copilariei,
deci pe panta prepuberald. Aceasta ne-o dovedesc
r) SI nu -si inchipue cititorul a noi am trdi in credinta c Eminescu nu-si cldea seama c acest joc de
fantezie e numai joc. Ins, crup5. Cum in orice joc rsare imediat vechiul copil din noi, tot asa i in acest
fel de jocuri se anunt de-odat elemente vechi cari apar

sub form de inspiratie". Eminescu nu lua acest joc


aceasta o fac doar psihoticii, ori
cu totul lii serios
Eininescu nu era doar nebun pe acea vreme.

www.dacoromanica.ro

ICe

elementele sale skizofrenice ca negativismul 1),


neadaptarea la realitate, mizofilia, .grandornania,
nediferenPerea sexual, narcismul etc. call stint
normale pentru un copil mic, patologice pentru
i

un adult. Vom rnai reveni ins asupra acestor


chestiuni.

2. Traectoria afectiva
Af vrea cu-a mele lacramipicioarele selli scald
In aulcea 'nfiorare a sufletalui cald
Sd ;nor patruns de jalea amorului meu slant..

Tu nici nu ;sill, a ta afiropiere


Cum sufletu-mi ae-addnc II linlgefte
Ca rdsdrirea stelei in tdcere

Nevoia de afeciune a individului nu scade


niciodat, doar puterea de a-i suporta lipsa crete,

cu vArsta. In lungul vie01 individul trece prin


trei faze principale in ce privete obiectivele de
care-i ancoreazI afectiunile.
i) Negativisrnul 11 intfilnim la copii sub forma de inclplinare. Cand se supr de ex. pe cineva nu vrea s4
mnance. Mizofilia (iubitor de murdrie) e deasemeni
normal la copii, tendintl care merge 0n 5. la jocuri cu
urina 1 cu fecalele, apoi groaza copiilor de apl, etc:
Verbigeratia, de-asemeni e stereotip la copii: ei pot

spune un cuvint i de-o sut de od. De-asemeni i nar-

cismuh se uitl in oglinda se strambI la ei singuri, etc.


Deci toate aceste simptome, dacl nu depaesc un anumit
grad,..sant normale la cOpii. Daca se menlin fns, salt
revin din nou, atunci e vorba de ceva bolngvicios, ski.
zoid sau skizofrenic de-a binelea.

www.dacoromanica.ro

110

a) Faza dragostel

dragoste de

mama, tata, frati i surori


cu accentul natural
pe mama pentru baiat, indeosebi. Aceasta dra-

goste de tip familiar sau mai bine zis de tip


matern are o anumit caracteristica: baiatul e
pasiv, supus in vreme ce mama e activa ea are
initiativa, ea e aceea ce dd alintarile cu alte cu,vinte un raport invers de cel ce se va stabili mai
tarziu intre femee i barbat.
b) Faza dragostei procreative in care 4i muta
individul afectele in afara de familie cu scop de
a culege plceri dela objective hetero-sexuale,
extra-familiare, situatie care satisface in acela
timp i interesele spetei. El devine activ fizic 5i
psihic, ea pasiva.
c) Faza dragostei fafd de progeniturd.
Fiecare individ normal trebue s treaca prin aceste trei faze i e singurul drum sinatos, favorabil individului normal, chit c omul ideal de
normal e mediocru.
Nici aceste faze nu sant net delimitate; i acestea se angreneaza i privitesc ca i fazele
de evolutie ale proceselor ideatorii. E vorba
aci de accent. La pubertate i Inca un timp
dupa aceea, individul e in mare dilema in momentul and e nevoit de asezamintele sociale sa-i
schimbe obiectivele, cu alte cuvinte, and trebue

s schimbe dragostea de tip familiar cu cea


de tip procreativ. Pe de-oparte sant piedici cire
tot felul in afara
determinate mai ales de mot-all i de lipsa de experienta
pe de alta i atractiunea pasiva i activa a familiei care nu. se
www.dacoromanica.ro

ill
indura s admit emanciparea prea de timpuriu
a adolescentului 1). Cand aceste piedici sant excesiv de greu de inlaturat pentru un individ, se
intampla s nu poata trece peste aceast prima
fazi ramanand incleiat, sau cum se zice fixat"
in ea. $i chiar daca incearca acesti indivizi s se
plaseze asa zicand cu forta in afara, observam
ca cel putin sistemul de afectiune se mentine tot

cel familiar. Asa spre ex. va predispune mai


mult sa-si caute femei tot mai in etate (de tipul

mamei) s fie excesiv de pasiv in dragoste:


asteapta ca femeea sa ia initiativa, ea sad castige
si cucereasca pe el si nu Myers, adici tocmai asa
cum proceda mama-sa fati de el, iar in ceea ce
priveste dragostea" propriu zisaz sau mai bine
zis, jocurile de dragoste se rezuma la alintri de

tip matern: imbratisari, srutari pe frunte, pe


obraz, ochi, chiar pe gura, neteziri, trecere uwail cu degetele prin par, vorbe dulci etc. .si
in fine, par'ca anume ca tabloul s fie cat mai aproape de cel familiar, predispune mereu spre
femei cu brbat sau in general femei cu barbati",
femei nedisponibile; tine mereu la sistemul de
trei
care deriva de-acasa: tata-marna-copil.
Daca se intampla ca o femee s indeplineasc

toate conditiunile far ins ca s existe un al


treilea" pentru complectarea triunghiului", atunci 11 cauta el singur pe acel al treilea" sau
se comporta in asa fel ca s-1 caute ea

si pe

t) Aceasta e epoca in care apare de obicei, ca un


comproznis, modul de satisfactie autoerotic.

www.dacoromanica.ro

112

urrn tot el il face pe gelosul. Aceti oameni procedeaza in felul aratat fr ca sa-i dea seama 5i
nici nu observa macar ca se men;in intr'un sistern, intr'un anumit tipic 1).

Dac revenim la Eminescu i vorn cauta sa


ne dam seama de situatia lui psihosexuala vom
observa numaideck Ca tocmai din aceasta categoric facea parte i el i anume c a rarnas
fixat" la pubertate i c uneori nici n'atingea
macar culmina;iunea ei ci se afla chiar dincolo
de varf, pe povarniul prepuberal, dupa cum am
vazut de altfel Ca se afla i in ceea ce privete
evolucia lui ideatorie.
Cum s'a comportat Eminescu in dragoste i cc

dorea el? Am vazut in alt parte c era un nediferen;iat din punct de vedere afectiv i ea era
narcist. Atunci ins cand ti putea manifesta afectele in afara, i le putea plasa
ca toti nediferentia4ii
in acela mod atat asupra sexului propriu cat i asupra celui eteronim. Laturea
lui (platonic-)homosexuala 2) am descris-o, vom
insista aci mai mult asupra celei hetero-sexuale i
a-.caracteristicei ei.
SI vedem mai intai ce spune d-1 Calinescu in

capitolul intitulat Eminescu i dragostea':


Eminescu era un tip sexual veneric, adic4
slapanit merea de obsesia lunc(iunii erotice, celu4.

tiind dragostea nu temeea, victimd merea a imi) Ca pica paralel, cititorul se poate gandi i la
sine pentru a vedea din ce categorie face parte.
,2) A fi nemfingaiat dacI cititortd in'ar fntelege gret
-- sau peste lirnita pe care intentionrn s-o expunegt.

www.dacoromanica.ro

113

provizatiunii si a absurdului. El este striflulgerat

principial de orice femee, de o actritd de varieteu sau de o tancird burglieza de perilerie, intrevilzuta la un geam, o urmdreste cu lrenezia inMil dragoste, compute declaratiuni Iocoase sau
versuri imploratoare 5i ramdne mereu in aceeas
neliniste, cercetdloare, nesatispicu(il 1). Eminescu
nu are mistica transligurdloare a marilor romantici care isi creiazd o lemee lictivii, platonicd pe
datele imperlecte ale realitatii si absorb in contemplatie orice nevroza sexualii; el nu vede ingeri suavi, cu ocki incandescenti, ca misticii medievali, care sa-1 ample de turburare 5i aunt&
51 sa-1 impinga spre o claustricilate a spiritalui.
Pentru Eminescu iubirea este un leagan de des/atan venerice, o necesitate nu spfritualli dar a/cc/1yd, bine inteles si fiziologicd, o nevoe naturala
de a trai viata spetei cu toate deliciile de ordin
sulletese pe care constiinta le suprapune mecanis-

mului reflex, dar in sldr5i1 an instinct.


Ce le-abate 51 la paseri de vre-o cloud ori
pe an"... i mai departe continua d-1 Calinescu:

Prietenul lui Ion Creangd, fire robusta si tar&


neasca, vrednic fecior intr'asta al lui Gk. Etninovici, desi lzrdnit cu lecturi rotnantice, nu era
in alard de cdteva poze patetice romantioase

ralinat al intimitatii erotice. Deliciul analizelor sentirnentale, cultivarea eului pasional in


au

sine, prin probleme si experiente *cave, fellsismul obicinuit indragostitului ralinat, savoarea
I)

Ca toti infantilii psihosexuali.

Dr. C. Vlad.

C. V.

Mihail Eminescu.

www.dacoromanica.ro

1i4

solitudinei ,si a misticei, sdnt atitudini aptodpe

necunoscute lui Eminescu, pentru care dragostea


este exclusiv posesie si anzplexiune. Dar in acest
mod lasciv, el aduce o notd deosebitd, rustic&

Trupul sau vdnfos si impdrosat, pe care il culcase pe pdmant si in Idn, prin poduri si in paturi tari de gazde, n'avea acuillifi pentru senzafiile fine si nu cduta pentru iubire interioruri
fragile si intime. El clzeamd in poezia sa
femeia, in pdduri de fagi sari pe nzarginea apei,
ldngd trestil si reichite, pentru imbrlifisdri si sdrutdri bucolice sub copacii in desfrunzire, atras
de o evidentd voluptate ferind cdtrd naturd, deoarece somnul deline,ste si instinctul sexual si
cine doarme pe pdmdnt si calcd cu piciorul gol
in iarbd, isi duce iubirile prin Idnete si pliduri".
Citind cele de mai sus trebue s mrturisesc cI

am rmas uimit de acest minunat amestec de


Dichtung und Wahrheit". L'am citit si recitit
pe Eminescu si cele ce s'au spus despre el de
catr cei ce l'au cunoscut si cu toate acestea nu
inte1eg nici 'Ana astzi de unde l'a scos d-1 Ca-

linescu pe acel Rasputin pe care 1-a zugravit


asa de frurnos. Ceea ce ma mir Insa i mai
mult e faptul c si d-1 Al. A. Philippide se arata
incntat de acest portret
intr'o recenzie din
Adevarul literar. Dac bagrn bine de seam,
portretul se potriveste intocmai acelui hot de cai
siberian care rsturna muierile prin buruiene, pe
muchea santului si le agita simturile asa de prelung pttn le scotea tipete reflexe de voluptate sal-

batic. Asa a fost si Eminescu oare? Dar s'a


www.dacoromanica.ro

118

mai vazut vreodata un romantic 1) care sa manifeste o astfel de viata sexual in realitate? A,
in fantezie da si, daca aceasta a vrut s'o inteleaga
d-1 Calinescu, atunci Antem de perfect acord. In
fantezie ar fi vrut sa fie desfrAnat ca un Eliogabal" sau, dup portretul d-lui Calinescu, un

Rasputin ' in realitate insa nu numai c nu


era taran vanjos" i vrednic fecior intr'asta
al lui Gh. Eminovici", dar, dupa. cum reesa din

atitudinile si opera sa, ni se pare ca. era mai


firav deck cel mai delicat fecior de boer. Daca

ar fi fost el asa de mare maestru in realitate,


atunci desigur Ca nu-i ramnea energie erotica

disponibil ca sa. fie un maestru atk de &sal/Al-sit si in fantezie, in art care nu reprezinta,
dupa cum am vazut, deck o imagine mintala a
unei realitti imposibil de atins.
Pang una alta situatia ne-o schiteaza. tot Eminescu in operele sale, astfel Ara Id din Strigoii:
Eram un copilandru, din codrii vechi de brad
Flmfinzii ochi rotindu-i eu mistuiam pamantul,
Eu rsvratiam imperii, popoarele cu gandul;
Visand c toatii lumea imi asculta cuvantul
In valurile Volgai cercam cu spada vad".

Dar ajungAnd in fata ei":


Ca marmura de alba, cu par de aur moale
In jos plecat-am ochii 'naintea fetei tale;
Sttnd un Indrtnic, un sfiicios copil.
La blanda ta mustrare simt glasul cum imi seaca;

i) E vorba de marii romantici si nu de toti acei cu


poze romantice.

www.dacoromanica.ro

116

Eu caut a raspunde, nu stiu ce sa raspund.


Mi-ar fi parut mai bine 'n pamant s ma cufundl
Cu manile-arnandoul eu fa',a fini ascund,

$rntaia data'n viala un plans amar ina'neace.

Par'ca nu seaman a dragoste sanatoasa, trdneasca. Mai degraba am numi-o timiditate.


Flacaul cand s'a apropiat de fata tie sa spue mai

multe cu bratele deck cu gura i, in loc de lacrarni mai degraba i-ar fi implantat mama in
san
cel putin. Dar sa lasdm aceasta.
Dragostea lui Eminescu e de tip familiar adica,

mai precis, matern. Dac acest lucru nu l'a inteles or4icine pang acum, dela prima aruncatura
de ochi, aceasta se datorete, cred, faptului ca

s'a vorbit putin la noi de aceste probleme sufletqti i nu sant cunoscute nici chiar medicilor
cari ar fi datori sa cunoasca i evolutia psihoafectiva i nu numai embriologia. Ca atare aceste
probleme nu sant Inca abstractizate, ceea ce le da
un colorit prea concret-vizual i... ocheaza.
In general vorbind, toti incleiatii, fixatii in copilarie, toti cari au rmas la sistemul de afectiune

de-acas se caracterizeaza printr'o anumit atitudine fail de femei. Le impart in doug categorii
i anume i) femei ideale, eterice, intangibile pe

cari le ridica pe un piedestal aa de inalt incat


trebue s ajunga pana in cele din urma la desiluzie i 2) fetnei ordinare. Unele prea sus, altele

prea jos aa ca ambele categorii sant la fel de


departe de ei. Intre aceste doua extreme ei nu
cunosc nici o sama. intermediara. Pe cele dinttti

le iubesc platonic fail ca sa se poata apropia


www.dacoromanica.ro

117

sexual de ele cad Ii paralizeaza emotia

rama-

nand prin aceasta impotenti. Pe celelalte nu le


pot iubi, le dispretuesc chiar, dar sAnt singurele
de cari se .pot apropia sexual 1)
daca nu-i paralizeaza si aice desgustul.
Iubirea normala sanatoas" are cloud compo-

nente si anume a) gingd,sia, dragostea propriu


zis si b) senzaalitatea. Numai atunci poate fi
individul complect satisfacut (Eminescu nu era
satisfcut niciodatd) cnd aceste doua componente se inalnesc in acelas timp si pot fi plasate
asupra aceluias object. Fixatii in familie scindeaza
insa aceste doti componente si le plaseaza la grupuri de femei diferite, dupa cum am vazut, astfel
ca pe unele le iubesc numai platonic
amor

sant" ara sensualitate, la celelalte isi plaseaza


numai sensualitatea
fara ca sa le poata ins
iubi. Acesta e motivul c rmn vesnic insetati
de dragoste i vesnic rama'n nesatisfcuti ca o
Messalina despre care se spune ca ajungea s
fie istovit din punct de vedere fizic incercnd
s se dea orisicui
chiar la hamali si la atleti,
fra ca s fie insa niciodata satisfacuta sufleteste,

o situatie de un tragic sasiitor pe carel constatrn aproape zilnic la o multime de bolnavi


psihonervosi.

Aceast scindare se datoreste tinutei pe care


o au copii fata. de mama -lor, tinuta de care nu
i)

Exist 5. o intreag 5.

categorie de brbati din aceast

familie, cad nu se pot csatori din aceast cauzI si-si


petrec toat viata lor sexuali in case de tolerantl dad
15i permit, dad nu, ingroa numarul psihonervo'ilor.

www.dacoromanica.ro

118

s'au emancipat acest soi de bolnavi. Dupa cum in


religie, ca s poat5. fi purificata i zeificat Maica
Domnului, s'a procedat la o despicare psihica a
imaginei ei in doua personagii: una purl, pururea
fecioara, preacurat, sfnt, Maria, Maica Dom-

nului i a doua Maria Magdalena care a atras


asupra ei totul ce era lumesc i legat de came
la cea dintAi 1), tot aa. procedeaza i fixatii in
familie cu imaginea mamei proprii 2). 0 purifica
de totul ce st in legatura cu sexualitatea, v5.zAnd in ea ceva platonic, eteric, ceva pur, divin
ce nu poate ilvni la nimic in legatura cu aceea,

in vreme ce caracterele trupului, ale carnii le


proiecteaza asupra altor femei cari nu pot fi
cleat corupte, venale, bacante, Dalile etc. In ce
privete pe urma afectele lor, le plaseaza. in afara

conform acelei despicari in clou extreme a figurii materne. Componenta iubire, dragoste,
ginglie" o plaseaza asupra femeilor intangibile
(ca mama) sau pe cari le cred ca atare, intitulndu-le regine, ingeri, craese, stele etc., in vreme
ce senzualitatea o plaseaza asupra ferneior ordinare sau pe cari le cred ca atare. Chiar una i
aceea fernee e considerat mai int5.i ca o regina,

inger etc. pn devine tangibila". Din acel moment insa o scoboara la rangul de ordinara. AI) Scindarea Maicii Dornnului in dota imagini ar fi
aprut prin sec. IV. d. Chr.
vezi Theodor Reik: Der
eigene und der fremde Gott.
2) Pe aceea treapta de evolutie i in conditiuni identice se reactiveath aceleai mecanisme psihice atit la
mase, cit 0 la indivizi.

www.dacoromanica.ro

119

ceasta pentru simplul motiv ca ei nu pot concepe, in structura lor mintalk ca o femee poate s
fie si curata i s beneficieze in acelas timp si
de pllcerile legate de sexualitate. .5i nu pot concepe aceasta pentru simplul motiv ca au ramas
cel putin din punct de vedere afectiv
la aceleas precepte pe cari le-au invatat in camera copiilor si le-au luat in serios pentru toata viata
fara conditii. Ori, in camera copiilor nu numai
c nu e voe sa faci dar nici macar sa vorbesti lu-

cruri urite"

urit e totul ce st in legatura cu


sexualitatea. Cine face sau vorbeste asa ceva e
considerat de pacatos, stricat, desmdtat etc. in
vreme ce Copii cari nu fac sau nu vorbesc asa
ceva" sant cuminti, buni, ingeri etc., cari merita
iubirea parintilor si a tuturor oamenilor. E foarte
natural ca s creada i sal fie convinsi ca daca
parintii le predica lor acesfe lucruri, atunci ei
sant oameni cumsecade, sant sfinti cari nici ei
nu sant in stare sa fac5. asa ceva. Cand se intampla insa sa constate ca parintii fac totusi ceea
ce lor nu li se permite, incepe o furtund i o des
orientare extraordinara in sufletul crud al copiibor. Intai nu le vine sa creada i unii din ei in
special fete anuleazI complect scena vazuta producand un fel de uitare, o amnezie isterica ce
se intinde asupra tuturor chestiunior sexuale, ajungand la 20 ani chiar i sustin c nu stiu absolut nirnic in legatura cu sexualitatea i aceasta
numai ca sa poata acoperi o singura scend
cu
efect- traumatic
pe care nu vor s'o admita. ca.
55. nu-si desconsidere parintii. Al;ii incep dela
www.dacoromanica.ro

1 20

inceput sa-si califice parintii dup a. aceeas norma


cu cari ii calificau ei cand copii fdceau sau vor-

beau necuviinti". Incep sad dispretuiasca si, In


special mama e considerata ca cocota. Fiind insa
nevoiti s-o iubeasca totusi, ajung la acea dubl

figura materna: una pura care merita iubirea


ideala si alta ordinard, ce merit dispretul. Cu
acest program se plaseaza pe urma i in afard
de familie unde impart femeile toate in cele cloud

grupe amintite. Odata ce chiar una si aceeas femee c considerata mai MOi intangibila, purd,
divind, mger etc. si apoi dup ce se apropie de
ea, devine ordinara, e foarte limpede ca acesti
oameni nu se pot casatori ci sant veTnic condamnati sa-i faca iluzii extreme dupa cari sa urmeze
deceptii tot asa de extreme si sa oscileze continuu
intre diferitele grupuri de fernei iubindu-le si dis-

pretuindu-le far sd se poata niciodata satisface


ca Tantalus care se stangea de foame si de sete
in mijlocul belugului care se afla mereu langa
el, dar care se indeparta imediat ce incerca s
intind mama si sa ia.
Acela lucra se observa si la femeile incleiate
in aceasta situatie: iubesc barbatii de departe, ii
iubesc c'o violenta nemaipomenit, dar cand a-

cestia iau lucrul in serios si vreau s ajunga


acolo unde e normal s ajunga, cad fulgertor
de pe piedestal si sant considerati ca brute, animale, stricati, oameni de nimic etc. si astfel, de
obicei raman fete si raman si pla.ng si nu stiu
nici ele ce c cu ele, se simt numai nenorocite si
www.dacoromanica.ro

121

neintelese". Cand incearca s rup cu ajutorul


rationamentului aceste piedici inconstiente apare
emotia ean l. le face pe femei fribrusc frica
gide, iar barbatilor le determin o potenta foarte

slat:4 si capricioas. Frica le apare in mod automat ca un factor care a fost mereu asociat la
toate tendintele de aceast natura si care le trezeste in mod tot asa de automat o senzatie ciudata si neinteleasa de vinovatie. E ca si cum
ar face ceva nepermis
indiferent de conditiuni i chiar dac sant maritate deci ceva admis
de societate 1).
In cele ce urmeaza in acest capitol vom incerca

s documentam tunbrul rnatern al dragostelor


lui Eminescu si frica de pedeapsa sau senzatia de
vinovatie ce intovrasia ca o umbra nedespartit
acele dragosti. Aceasta ca o dovada ca Erninescu

n'a depasit nici din punct de vedere afectiv epoca puberala in cari sant mai mult sau mai
putin normale acele caractere.
Ca punct central vom lua poezia 0 mama', mai
citand apoi tot complect alte trei cu aceeal atmosfera si pe urm nurnai fragmente stereotipc
din altele. In toate vom observa acela timbru

care se potriveste mai mult pentru o mama


decat pentru o iubita" sau atat pentru una cat
i pentru alta.
i) Acestea nu snt ipoteze, ci fapte constatate in mod
asa de stercotip incat au devenit banale
ca o uretritS
gonococica.

www.dacoromanica.ro

1 22

I. 0 mamd
0 mama, dulce mama, din negura de vremi
Pe freamatul de frunze la tine tu ma chemi;
Dc-asupra criptei negre a sfantului mormant
Se scutura salcamii de floare si de vant,
Se bat incet din ramuri, Ingana glasul tau...

Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.


Cfind voi muri iubito, la crestet s nu-mi plangi;
Din teiul sfant i dulce o ramur sa frangi,
La capul mcu cu grij tu ramura s'o'ngropi,

Asupra ei s mil a ochilor tai stropi;


Simti-o-voi odata umbrind mormantul meu...

Mereu va creste umbra-i, eu voi dormi mereu.

Iar claca impreuna va fi ca s murim,


SI nu ne duca'n triste zidiri de tintirim:
Mormantul s ni-1 sape la marginc de ram,
Ne pun 'n incaperea aceluiasi sicriu
Dc-apururea aproape vei fi de sanul meu...
Mereu va plange apa, noi vom dormi mereu...
II. Din valurile vremii.
Din valurile vrcmii, iubita mca, rsai
Cu bratele-ti de marmur, cu parul lung, balai

$i fata stravezie ca fata albei ceri


Slabita e de umbra duioaselor dureri.
Cu zambetul tau dulce tu mangai ochii mei,
Femee intre stele si stea intre femei,
$i intorcandu-ti fata spre umarul tau sting,
In ochii fericirii ma uit pierdut i plng.
Cum oare din noianul de neguri s te rump,
SA te ridic la pieptu-mi, iubite inger scump,

$i fata mea in lacrmi pe fata ta s-o

plec,

Cu sat-maxi aprinse suflarea s -o 'nec,


$i mina friguroas s'o incalzesc la san,
Aproape, mai aproape, pe Mimi.mi s-o tin.

www.dacoromanica.ro

I 2:;

Dar vai, un chip aevea nu esti astfel de treci,


Si umbra ta se pierde in negurile reci,
De ma gasesc iar singur cu bratele in jos
In trista amintire a visului frumos I
Zadarnic dupi umbra ta dulce le intind
Din valurile vremii nu pot s te cuprind.

III. Sant an! la miiloc.


Sint ani la mijloc si'nci multi vor trece
Din ceasul sant in care ne'ntilniram
Si tot mereu gindesc cum ne iubirim,
Minune cu ochi mad si mina rece.
0 vino iar I Cuvinte dulci
Privirea ta asupra mea se piece;
Sub raza ei ma las a petrece;
Si cinturi nota smulge-mi tu din lira-mi.

Tu nici nu stii, a ta apropiere


Cum sufletu-mi de-adinc ii linisteste,
Ca rsarirea stelei in tacere;

Iar cind te vad zambind copilreste,


Se stinge-atunci o viata de durere,
Privirea-mi arde, sufletul imi creste.

IV. Ceind insusi glasul.

glasul gindurilor tace,


Ma 'ngina cintul unei dulci evlavii,
Cfind insusi

Atunci te chem; Chemarea asculta-vei ?

Din neguri reci plutind te vei desface ?


Puterea noptii blind insenina-vei
Cu ochii mari i purtatori de pace ?
Rsai din umbra vremilor incoace
Ca si te vad venind
ca'n vis
asa vii I
Cobori incet... aproape, mai aproape,
Te pleaci iar zimbind peste-a mea fata.,
A ta iubire c'-urt suspin arat-o,

www.dacoromanica.ro

124

Cu geana ta m'atinge pc pleoape,


SI simt fiorii strIngerii in brat;
Pe veci pierduto, vepic adorato!

In carte gasesc aceste patru poezii una dup


alta, probabil ca au fost scrise pe-aceea vreme
sau, cel putin, in momente de stari sufletesti iden-

tice. In cea dintai (0 mama) ar vrea s cad


stropii ochilor ei peste clansul sau s doarma arnandoi in incaperea aceluia sicriu, cum dor-

meau in pat cand era copil; in cea de-a doua


(Din valurile vremii) vrea s incalzeasca mna
ca un copilas infrigurat la san sau Sa intinda
bratele dupa umbra ei; in cea de-a treia (Sant
ani la mijloc) apare iar mana ei racoritoare 1),
ii cere cuvinte dulci si sa-1 lase sa petreaca sub
raza privirior ei aplecate de-asupra lui 2), cere
mereu apropierea ei linistitoare; in ultima (Cand

insusi glasul) o cheama s vie ca in vis la el,


srsi se piece thinbind peste fata lui, sa-si arate
iubirea printr'un suspin si sa-i atinga pleoapele
cu genele ei... Dupa cum vedem, o atmosferal
cum nu se poate mai materna si fiecare din aceste patru poezii se potriveste tot asa de bine
pentru o mama ca si pentru o iubit asa cum o
vrea Eminescu.
Dar aceeasi atmosfera si aceleas conditiuni le
gasim presarate intr'o multime de poezii de-ale lui.

Astfel sa mai dam ca.teva exemple dinteatatea:


1) Mina e un motiv stereotip la Eminescu.
2)

El pare mai mic deck ea sau dedesubt ca un

copil in ptucul lui de-asupra clruia se


zimbindu-i i aducndu-i pace in suflet.

www.dacoromanica.ro

apleacI mama

125

Pe un pat sIrac asud Inteo lung5. agonie


Tfinarul. 0 lampl 'ntinde limb'avara i subtire
Sfaraind In aer bolnav-nimeni nu-i tie de tire,
Nimeni soarta-i n'o'mblanzete, nirneni fruntea nu-i mangle.

Dar prin negurile negre, care ochii II acopr


Se apropie-argintoasl umbra'nalt'a unui Inger,

Se a5eazI lin pe patu-i; ochii lui orbiti de plangeri


Ea-i srut; de pe damii negurile se descopAr...

............. .

. .

...

C'o privire umedI i rugAtoare


Plangi copill?
Pod din nou sdrobi i frange apostat' inima mea.
La picioare-ti cad

i-ti caut in ochi negri-adanci ca marea

Si srut a tale mane

te 'ntieb de pcoti iesta I

Cu degetele vantul lovete in fereti,


Se toarce'n gandu-mi firul duioaselor povgti,
S'atuncea dinainte-mi prin ceata par'ca treci

Cu ochii mad in lacrImi, cu math subtiri i red,


Cu bratele-amandouI de gatul meu te-anini
Si par'c'ai vrea a-mi spune ceva, apoi suspini...
*

Cu o suflare racoreti suspinu-mi,


C'un zambet faci gandirea s se 'mbete;
Fa un sfarit durerii... yin la slnu-mi.

S'o sI-rni rIsai ca o icoara


A pururi verginei Marii
Pe fruntea ta purtand coroani
De-odat'aud fopirea unei rochii
Un moale pas, abia atins de scanduri
Iar math subtiri i reci mi-acopiir ochii

www.dacoromanica.ro

lti
Lasa-ma sa-ji pling de mill
Sa-ji shrut a tale mai:Li
Manu5ije cc facurati

De-attea saptamani ?

A5 vrca cu'a mete lacrmi picioarele sa-ji scald.


In dulcea 'nfiorare a sufletului cald,

Sa rnor patruns de jalea amorului meu sfant

Tu ramura'nflorita pe visul meu te pleci

Ca toamna cea tarzie e viaja mea 5i cad


Iluzii ca i frunza pe undele de vad.
Si nici o bucurie in cale nu culeg,
Nimic de care'n lume iubirea sa mi-o leg;
Pustiul i uritul de-apururi ma cuprind,
Doar brajele-ji de marmur in visul meu se'ntind 1),
*.
Visez ori e aevea ? Tu e5ti in adevar ?

Tu treci cu mana alba prin vijele de par ?

Dupa cum s'a vazut destul de convingator, cred,

el ridica ferneea pc un piedc.stal pe care n'ar fi


putut sta deck o mama, intituland-o inger, stea,
regina etc. si o iubeste numai platonic si totul
ce-si poate permite sant alintarile de tip matern:
sa-i sarute ochii inecati in plangeri", sa-i pue manile red pe ochi, sa-i stea ca un Inger la cap, sad
i) Sari de urit sufletesc pe cad le putea avea ca
baiat in Cernauj, departe de mama, stari care-I faceau

s alerge intr'un suflet pan& acash, strabatand un drum


enorm pentru el, un drum ce numai dragostea 11 poate
parcurge. Start cad s'au putut reactiva in orice moment
de singuratate ca un reflex condi/tonal.

www.dacoromanica.ro

121

alinte, sl-i fie mill de el, sa-i lase lui marine,


stmii, gura, fata, parul, el sa cad in genunchi
sau sa-i stea cu capul in poall in care timp ea sa-i

treaca uurel cu degetele prin par, sa-1 sarute.


sa-1 adoarma etc.

Aceea atitudine i predileqie o gsim in Cezara:

Cezara veni drept inainte-i se Melina asupra-i,


se (Mu cu mdnile de spa/a blincii i-1 sancta, cif
ochii pe jumdtate, inchW, de nenumdrate ori. El
nu simga nimic... asenzenea unui copil amert de
sornn, pe care mama il desmearda..."

In Avatarii Faraonului Tla publicat de d-1


Calinescu in Adevrul literar figura materna se
confunda cu cea de amant 'Ana la acoperire.
Vom reda un fragment aa cum il gasim in Ade-

varul literar sub Un mort viu":


Prinfesa
a,sa i se zice
depldnge rnoartea
celui din sicriu Ah, copilul meu... astlel se sfare,ste o via(d de onz", batrdnul insd 11 socote,ste

pe acela 1) om lard inima, care dispretuia femeile, cdruia moarfea-i plirea o nantuire... om
superstitios, mdndru, sdrac... nebun c'un cuvdnt".
Femeea ridicd colful litztoliului i descoperi un
frumos cap de marmurd 'nvinclitli" cu un surds
de nespusd beatitudine pe buze.

0 Angelo! zise incet.


Ai ctiul tu, ce-i
amoral, ca sli-1 dispretuesii? Ti-a mdngdial vreodatd urechea acele dulci si intunecoase flori ale
nop(ii, vorbele de iubire, desmerddrile unei le1)

Pe mort.

www.dacoromanica.ro

128

mei... au &Vat v'odatd la fruntea ta acele bdtdi


line, sdrutdrile, pe care o gurd umedd de femee
sd le bald spre a alla cari gdndiri seint acasd...
ale amorului, ale dorintei, ale durerii? Ald sermane fiinfe solitare, te acopdr cu flori... dormi!
dormi!
Ea pusese mdnile pe 1 runtea albd $i
moarld. El surddea in sicriul lui ea zimbetu-i
mort $i sldnt".

Cui ii era ciudal in astd imprefurare... era


mortal insu$i. El auzea vorbindu-se imprefurul
lui, vedea cu ochii inchi$i boltile got!ce ale paraclisalui $i faclia de ceard albd dela capul lui...
dar i se pdrea cd totu5i nu va ft decal o inchipuire... I se pdrea $i-i pldcea de a fi mort... gdndia
cd e infraltd lume $1 nu pricepea cearta pentr'un

cadavru". Simfia atingerea femeiei apoi i se


pdrea cd e 'ntr'o campie lungd $i de$artd... cd
sicriul sta singur sub Gotta cerului, cd universal
se cobora $i-1 ploua cu stele... astlel incdt acoperit cu ele, el nu mai vedea cu ochii decdt fanddri de aur, ce cdzuse pe ochi..." Vedea pe
mamd-sa pidngdnd la fereastrd, apoi... nimic.
Dupd acest interval de intuneric, el vdzu iar cei
paint pdrefi tapisati cu flori albastre ale oddiei
hal, pdrea cd era in pat... cd vechiul orologiu zingdne$le incet $1 monoton in parete... i se pdrea
cd vede o umbrd'n fereastrd impletind $i el auzia
par'cd ciocnirea andrelelor $i portretele din pdrefi
se uitau la el atat de familiar... ca ni$te vechi cuno$tinfe de pdnzd... apoi gdndia sd mi$te mdna
www.dacoromanica.ro

129

dar nu putea...

1)

sd strige, dar era peste pa-

lintel... 5i umbra dialand din lereastrd cdnta incet,

cu glasul plans un antec de leagdn, pe care el


ii auzise ades, and era mic... 2i venea stf planet.
Mama... striga el.
O trae5te! trde5te! auzi acum tare".
O lipsd de cdteva pagini 2), aduce o intrerupere a actiunii. Mai tdrziu surprindem intr'un sa-

lon un dialog intre Angelo (mortal viu) 5i o


femee care il iube5te intr'un chip prietenesc $1
matern. Tandra 51 lrumoasa femeie, areia Angelo it zice mama", vrea s insoare pe exmort
cu o lata lrumoasd dar intdmpind rezistened.
zise ea purpurie ca
Un lucru ma mird
de unde am luat acest rol de mentor
o rozd
pe ldngli tine?... Afard de aceea nza mir de amoral ce-I am pentru tine... Este o simfire ciiidata... Par'c'a Ii femeea ta dar demult, de malt,
ori parea's mumil-ta... In sfdr5it e o stmtire dulce
Amantul men n'a5 suferi sti

51 familiard.

5i, cu toate astea, te iubesc...


Sd-fl explic eu aceasta sim(ire?... Imi pare
ades ca nol am mai trait odatd 5i cif eu te-am
iubit c'un amor nebun 5i copildresc... Visez ades
5i in fundul visdrilor mele vad Egipetul cu toata
mdre(ia istoriei lui 5i imi pare c'am lost rege
5i c'am avut o femee frumoasd, ce se numea
Rodope, 5i a acea femee e5ti la...
1) Parc ar expune un vis, aa de identice sant fe
nomenele descrise. Procese de regresiune psihic1.

2) Aceasta o spune d-1 alinescu.


Dr. C. Vlad.

;MIMI Emlnescu.

www.dacoromanica.ro

130

cc's'

$i mie imi pare c'ai lost odata un tdmir Si


acest om a lost nebun i cd acela e,5ti tu...

Adicd copilul meu! Mai vrei o guri(d?...


,5'o mie Rodope!..."
Sper c e destul de limpede pentru ori5icine...
cu conditia sa nu se simta ocat, altfel intalnete
o rezistenta intrapsihica
mai mult de ordin
afectiv, care nu-i permite s inteleaga', indiferent
de inteligenta. Aceasta senzatie de par'cl ne-am
mai vazut odata 1) i pe care o descrie Eminescu,
nu se datorete unei imagini care revine ci unor

stdri sufleteA cari revin. Aa c expresia Imi


pare ades c noi am mai trait odata ci c eu
te-am lubit c'un amor nebun" s'ar traduce cam
in felul urmator: Starea sufleteasca care mi se
trezete alaturi de tine am mai avut-o andva,
dar nu tiu cnd i nu tiu unde". Acel cnd"
i uncle" se descopere de obicei ca a fost in
lnga mama. De-aice si
acel amestec de mama i amant in raporturile
dintre Angelo i Rodope.
Odata ce a ramas incleiat Eminescu la puberacas

copilarie

tate sistemul lui de dragoste" a rarnas cel deatunci i anurne timbrat pana in cele mai mici
amanunte de felul dragostei materne, care ar fi
trebuit s paleasca progresiv dupa pubertate dar

care la el a rmas viu pe toat viata.


Pe cdnd sEa (earn extaziat, cu capul plecat in
peinulnt, rapit ca de o suvenire si setos sa mai
I)

Vezi

Dr.

C.

Vlad: Iubire,

Pare c'am mai v5.zut a5a. ceva".

ur, frica.Capitolul
1928.

www.dacoromanica.ro

131

ascult vocea ei ce'ncelase, aud inddrdtul meu un


fosnet .de rochie... imi ridic ochii... era ea. Se
uita cu o mild nemdrginitd, c'un amor nemeirginit
asupra figura mele ingenunchiate.
Poezis, soptii eu, rddicdndu-md ci intinzdnd
bratele. 0 clipd si zdcea inmdrmuritd pe sdnul
meu, inconjurdnd cu bratele albe ci goale gdtul
meu. Cu buzele mele cdutam lata ei cc se ascun-

sese pe pieptul meu, dar in acel moment ea-si


desclestd an brat al ei dimprejurul gdtului Inea...
inzi atinse cu dosul mina gura mea insetatd apoi,
intoraindu-se dispdru surdzdnd. In zddar intindeam plin de dorintd bratele mele spre umbra ei
lugitivd... Ea zburd.
Se 'ntoarse inapoi
copilul meu", zise ea
c'un aer serios, netezindu-mi frunlea". Dupa ce
o conduce Ion pang acas 1i dupa. ce stau amandoi
visatori, ea isi deschise pe jumdtate ochii, nziZ
respinse cu bldndete i lovindu-md peste frunte,
surdzdnd, zise: copil ce esti! Du-te! Apoi desIdcdndu-se cu o slid de putere gra(ioasd din mdnile
mele ce tineau pe-ale ei, ea se duse de se asezd
pe fotoliul de ldngd piano si deschise coveltirul.
M'arn repezit si la lotoliul acela si, aruncdndu-md
in genunchi, ant cuprins cu betie talia-i cu amdncloud mdnile si-mi apdsai capul ame(it de amor
in poala ei" 1).
i) DacI proceda aa e clar dece iubea numai el
tistele

nu

die

pe

el.

Ele doriau bdrbati

arcu

cari se pot face copii, iar nu copii din cari si fac5.


barbati.

www.dacoromanica.ro

132

Dup desiluzia cu Poezis se duce acasa unde


gse5te o alta poala unde
culce capul: Stdteam zile intregi lungit pe prispa casei la umbra
$i descilram ma$inalmente slovele cele beitrdne,

ori priveam cu ochii drept in grinzile alumate


ale stre$inel, mind ce-mi simteam capul ridicat
$1 pus in poale... era Finita (o veri$oard), ce-si
a5ezase capul meu in poalele el $i 'ncepea a-mi
povesti ba cimilituri, ba basme... astiel $edeam
lungit seri intregi cu capu'n poalele ei..."
Dup o partida de stat cu capul in poalele
Poesisei se duce acas 5i face o poezie cu Inger
de paza", cum il au copii mici cnd ii adoarme
mama srutandu-i u5or, aproape imaterial pe
frunte sau pe ochi. Altadat se duce noaptea pe
furi5 (ca in Cahn, ca in Cezara etc.) in gradina

ei 5i in timp ce statea el pierdut in visri vine


ea 5i in momentul cdnd o vllzui, ea se a$ez mo-

latic pe genunchii mei $i-mi sdruta ochii ce se


inchideau de o visdrie prolunde. In ce prive5te
planul de viitor dupa ce se vor lua el ii va pre-,
tinde dupa cum urmeall: Tu vei scutura praful
de pe cdrtile mele, ale lucrdtorului cii spiritul, tu

vei netezi cu mdna ta molaticd $i albd cretii


de pe fruntea mea, tu, cu o sdrutare vei insenina-o.

In toate lucrrile sale Eminescu vrea ca femeea

cu alte cuvinte sa se mentie


s ia initiativa
intru totul vechiul raport dintre femee mare
(mama) 5i copil. Astfel in Cezara ea e aceea care-i scrie intAi: larM-mli dacd o Iemee iti spune
cd te iube$te. 0 lemee frumoasd $i andrd, clici
www.dacoromanica.ro

133

stint frtzmoasii 1). Dar situ eu... tit esti


aidt de mdndru, stii a privi atat de rece..." 2).
stiu c

Tendinta de a-i lsa initiativa ei o aflam

si

din scrisoarea lui Euthanasiu catre Ieronim:

Cu totul altfel e Venus si Adonis. Venus e


numai amor. Ea isi pleacd capul ei imbdtat de
pasiune pe umdrul acelui tan& femeieste frumos,

timid si inamorat de sine si el se uita pe furis


la formele perfecte ale zeiki ce-1 fericeste, caci
ii e rusine sa se uite de-a dreptul. El joadi rolul
descopeunei fete naive pe care amantul ar
rit-o. In general imi place a reprezenta pe femeia
agresivii...

Este o nespusd gentilefd in modal

cum o femee iubeste si care e totodatd inocentd,


timidd, trebue sa se apropie de un barbat sau

ursuz cine stie prin ce sau si mai pudic si mai


copil deceit ea..." In La aniversara ea ii spune
Intai tu" lui.
Tot la aceast tendint de a-i lsa ei initiativa
se nurrara i acele vesnice colindairi pela casa
iubitelor sale

un procedeu specific adolescen-

tilor. Acest lucru l'a observat i d-I Calinescu


care ne spune urmtoarele:
Dragostea lui Eminescu incepea deobicei prin-

frun asediu al locuin(ei, de-ambulatoriu si ex-

pectativ. El se plimba agitat prin lata

casei,

r) Proecteath narcismul su i asupra femeilor, ca ;


in Ca lin de altfel.
2) Poza lui de dispretuitor al femeilor" i de a

privi rece" o consideam i ca un pansament al ranii


psihice produsa de incapacitatea afectiv. Adica ceva analog
cu vulpea ii strugurii.

www.dacoromanica.ro

134

concenirdndu-si (aria privirilor cairti fereastra,


bine in(eles seara". De-aice felul lui de-a scrie:
La geamul tau ce strlucea

Privii atat de des,


0 lume 'ntreaga. 'ntelegea
Tu nu rn'ai inteles.
Si degerand atatea dati
Eu ma uitam prin ramuri
Si asteptam sa te arati
La geamuri.

Pe aceeas ulicioarii

Bate luna in feresti


Numai tu de dupii ele
Vesnic nu te mai ivesti.
Vintul tremurren perdele
Astazi ca IPS alte dati

Numai tu de dupa dc
Vesnic nu te mai arati.
De-asupra casei tale es
Si azi aceleas stele

Ce-au luminat atat de des


Induiosarii nide... etc.

Cand se duce Joan, in Geniu pustiu, cu Torna


la casa iubitei, sar amndoi gardul, se indreapta
spre fereastra lurninata, se urca unul pe spinarea
celuilalt, se sue pe marginea temeliei i privesc
pe luris s vad ce se intrnpla in cask'. Atitudini
de baetandri in jurul pubertatii
de care el n'a
scapat niciodata. Cand se imbraca Poesis
arwww.dacoromanica.ro

135

tista

in cabina ei Toma se uita printre scan-

i apoi o rupe de fuga ca sa nu observe


cumva ea c eu surprinsesem Irumuse(a ei in
forma ei cea mai plasticil si mai divind".
Factorul timiditate 1) il gasim iard5i presarat
dun

peste tot. Astfel atitudinea lui Ara ld in fata Mariei:


Eu caut a-ti raspunde, nu stiu ce si rdspund,
Mi-ar fi parut mai bine'n parnant sa. ma cufund"...

Apoi in Cahn, el gase5te fata dormind

idea-

lul tuturor timizilor, cad ar dori sa-i mai dea 5i


un hipnotic puternic astfel ca ea sa nu fie in stare
s se trezeasca, oriat de indraznet" ar deveni el:
Dup panza de paianjen doarme fata demparat
Inecat de lumina 2) e intinsa in crivat...".
Astfel vine'n toata noaptea sburator la al ei pat.

Se trezi din somn de-odata de sarutu-i fermecat.


$i atuncea cand spre u;ia el se'nloarce ca sti fuga
Ea-1 opre#e 'n loc cu ochii si c'o mult smerita ruga"...

Deci mai intE se duce pe furi5, noaptea la ea


i o gase5te dormind. Cand d s fuga indrsnc-

tur sburator atunci intervine ea ,si-1 roagri smeritti

ca sa binevoiascd a sta, cum.a5tepta probabil sad


Lea semn iubitele de dupa perdele cand rtacia
de-atAtea dati pe ulicioare, 'n preajma casei lor.

A doua. oara and vine CalM 5i o gse5te


mama 5i nevasta o descopere tot dormind:
) D-1 Prof. Minovici care 1-a cunoscut si a vorbit cu
Eminescu mi-a comunicat verbal ca poetul era de o

ditate excesiva.

2) Ca sa-i poat vedea cat mai bine goliciunea".

www.dacoromanica.ro

136

Pe un pat de scinduri goale doarme tanara nevasta


In mocnitul intuneric 1 cu fata la fereastra".

Ca toti infantilii psiho-sexuali Eminescu e preo-

cupat in deosebi de partea superioara a corpului


femenin cu accent pe gura i sani dupl. tipul lui
Gh. din Moldova:
Pe sub crengile de fagi
Se 'nvartqte hora lin;
Mama, mama ce de fragi
In cam4ile de in!"

Exclamatia mama, mama!" s'ar parea cal are


rol numai de exclamatie, in vreme ce e piesa de
asociatie care trezete vechi stari sufleteti

incontiente I) in legatura cu gura i sanul


matern. Aceea fragi ce trezesc vechi emotii bucale ili gasim i la Eminescu sub o forma cum
nu se poate mai frumoas:
De a vfirstei ei calduri fragii sinului se coc
A ei gura-i desclestat 2) de-a suflrii sale foc...".

In Sarmanul Dionis: Sub haina alba de noapte


dela gat in jos se tradau boureii sanilos i manufele .i bra(ele ei albe # goale plina'n umeri se
intinsera spre dansul 5i lc inundli cu sarutdri. Un
moment 51 el sari prin fereastra,ii cuprinse glitul
5i o sliruta cu alcita ardoare, o stranse cu aldta
loc,incat ii parea c'o sa-i beie via(a din gura ei".
i) De tipul lui par'am mai vazut aa ceva".
2) Reflexul bucal de deschidere a gurii la vederea si-

nilor e proiectat asupra ei (element narcistic).

www.dacoromanica.ro

137

Apoi:

ImbrItisati noi vom sedea la tulpink


Fruntea-mi in foc pe-ai tli sni se Indira,
Ce-alIturi cresc dulci

rotunzi ca

rodii,

Stelele'n cer misc'auritele zodii...

Ne-om rAzima capetele-unul de altul...

Vino iar in al meu brat


SI te privesc cu mult nesat
SA reazim dulce capul meu

De sAnul au, de sanul tu!


lndurg-te

las privirea s-o consol

La alba stralucire a gAtului tu gol


La &Ikea rotunzire a sAnilor cc cresc

In Geniu pustiu Sdnul ei era acoperit numai

c'o tgure cdmw de gaz care irdda mai mull


decal acoperia pieplii cei mai rolunzi, mai albi,
mai mici ce pdreau sculptali inir'o marmurd de
argint de mdna unui sculptor orb cdci, vdzand,
n'ar Ii pulut decal sd slarme de gelozie opera sa".
Parul imparatesei din Fdt-Irumos din lacrdmi,

Oral ei cel galbdn, ca aural cel Irumos, adea


i din ochii ei albairi
.1 mari curgeau $iroae de mdrgdritare apoase pe
o ION mai alba ca argintul crinului..." etc.
In rezumat Eminescu dorea o femee de tip matern
activa, agresiva experimentata care s se
joace cu el, sa.4 alinte, s1-1 lase sali razime capul
de sAnul ei, sa-i treaca. degetele prin par, sa-i
pe sanii ei albi 5.1 rolunzi

srute ochii, fruntea, fata, gura, dar care sd nu


www.dacoromanica.ro

138

aibli mai mult tzici o pretertfie. Aceste femei le


radica pe piedestalul intangibilitatii. Dar femeile
cu initiativa, experimentate, agresive nu puteau
fi fecioare"
in realitate i de-aice discordanta
intrapsihica a lui Eminescu. Una vroia in afect
i alta in intelect. Nici o femee nu putea indeplini
toate aceste conditiuni si nu-si putea mentine
piedestalul, asa c nenorocitul poet ajungea mereu la desiluzii, and trebuia sa-si arunce idolul in
fundul prpastiei, astfel cd, din intangibile, reginele lui virginale se transformau in femei ordinare, cari reprezentau pentru el a doua categoric:
Astfel eu pierdut in noaptea unei vieti de poezie,
Te-am vzut femee stearpl, fr suflet, Pdr5. foc,
$i-am fIcut din tine-un Inger blind ca ziUa de magic...
Am vIzut fata ta pall de o bolnav betie,
Buza ta invinetit de-al coruptiei mtwat,
$'am svArlit asupra-ti crudo, vlul alb de poezie
$i palorii tale raza inocentei eu i-am dat.
Din demon fricui o sfnt, dinteun chiot simfonie,
Din ochirile-ti murdare ochiu-aurorci matinal

Tu imi pari ca o bacantri, ce-a luat cu'nelaciune


De pe fruntea de fecioarri mirtul verde de martir,
0 fecioar'a cIrei suflet era sfant, o rugalciune,
Pe cand inima bacantei e spasmodic, lung delir...
Cand vezi piatra ce nu simte nici durerea i nici mila
De ai inirra i minte, feri in Mud, e Da lila...

www.dacoromanica.ro

139

Pe dud ei sucesc mustata iar ele fac cu ochii,


and incheie c'o privire amoroasele'melegeri,
Cu ridicula-ti simtire tu la poarta ei s degeri?
Cand ea-i rece i cochetai? Esti ridicol,
Intelege-o!
*

Cam acesta era, in general, sistemul de dragoste a lui Eminescu, o dragoste de timbrul celei

puberale cand biatul n'a apucat Inca s treaca


dela sistemul de afectiune de tip familiar la cel
procreativ. Aflndu-se in aceast situatie e foarte

natural ca toata dragostea lui incercati in afard


sa nu reprezinte deck reflexul celei intra-familiare, cu sublinierea timbrului si a raporturilor
dintre copil i mama. E de-asemeni natural ca,
odat ce a avut surori, sa se gaseasca i acel
timbru, dar asupra acestuia vom vorbi in alta
parte.

Prietenii" lui Eminescu simteau intuitiv ca


iubirile" lui Eminescu au ceva aparte, un nu
stiu cum 'un nu stiu ce", care nu se potriveste
in totul cu o dragoste normali sanatoasa", reala
i-1

ironizau pe chestia asta in Literatorul. Ei

citeaza din Cahn: 1).


El s'aseaza Ling dnsa, fruntea ei o netezeste
drept in crestet o srutd".

observa:

...Cum draculi poate 'nchipui cineva ca (imind la piept o lemee atdt de Irurnoasd ca amanta
I) Vezi Calinescu.

www.dacoromanica.ro

140

lui Cd lin, cu n4le ochi alai de galoi, cu o gar&


at& de rumend, alai de zimbitoare
sd-i vie
chef s'o sdrute drept in cre#et?!"
Acei oameni treji" ce incercau sa-i bath. joc
de Eminescu o faceau ca bdrbati, nu ca literati
ca barbati adulti, maturi, scapati de faza dragostei de tip familiar, aveau dreptate, ca literati
insa... Dumnezeu sa-i inteleagal
Prietenii dela Junimea Ii tachinau de-asemeni
ca in anumite momente...

and este... ca si fie,


El... face filosofie".

Aceasta ne arata felul cum il vedeau i 11 cunoteau contemporanii pe Eminescu i ca deci


i in realitate se comporta aa nu numai in li-

teratur unde avem o scen aproape identica


cu cea de mai sus. Astfel in La aniversard:

Cdnd li propuneau salt zicd tu" muriau


de ru#ne si-st ziceau serios, dupd lungi lupte su-

fleteA: Dumneatar Inainte de aceasta, neindrdsnind sd vorbeascd despre dragoste vorbe*


despre astronomie
tot lucruri addnci aa cd
ea-1 crede prost".

Dup curn se vede, Eminescu nu era un...


Rasputin i nici somnul nu definete intotdeauna
concret,
atitudinea omului in domeniul afectiv
dupa cum crede d-1 Calinescu i Philippide care-1
aproba.

www.dacoromanica.ro

141

3. Tabu
... Simt cd amoral fi moartea mea
vor fi foark apro(:pe una de alta.
(leronim cake Cezara)

Afectiunea copilului fall de mama-sa e nediferentiata; ea formeaza un trunchiu comun care


de-abia mai tarziu se va dichotomiza, se va diferentia in doug sisteme de afectiuni diferite:
a) Afectiune materna purd care deriva din instinctul de conservare a individului si se leaga
de primul obiect ce-i procura alimentul si cele
necesare. Ori, mama, nu numai ca e prima pro-

curatoare de alimente a copilului, dar e chiar


singura un aliment pentru el

in timpul alap-

-aril.

b) Atectiune erotica ce deriva din instinctul de


conservare a spetei si se leaga de primul obiect

care-i procura placed de tot felul si in primul


rand alintarile, care's un tonic de mare importanta pentru desvoltarea copilului

natural, daca

nu depsesc o anumit limit and isi depasesc


si scopul devenind nocive. In mod obicinuit acest

obiect" scump e tot mama care formeaza pentru copii un tot mare si bun" si in lipsa areia
sufr de un urit si un pustiu sufletesc ce nu-si
are pereche in toata viata individului.
Dupa diferentiere care, in mod obicinuit, se
termina odat cu depsirea pubertatii, ramura
doua, adica cea erotica se detaseaza de mama
si, in general de persoanele intrafamiiare ca s
ancoreze afara, de obiecte straine de famiie.
www.dacoromanica.ro

142

Cand aceasta diferentiere nu reuete complect


din diferite motive, fie hereditare = o incapacitate

organia de a se diferentia, fie atigate = defecte de educatie

individul se trezete de-odata

intr'o situatie foarte tragica: afectiunea materna


(derivata din instinctul de conservare a individului)

ii incura viata erotica in vreme ce afec-

tiunea erotica (derivata din instinctul de conservare a spetei) ii incurca in lupta pentru existenta
(catigarea alimentului i celelalte). Ambele aceste afectiuni se interfereaza, se paralizeaza reciproc ca doua surori siameze" cari se incurca

una pe alta pAna in cele mai mici amanunte


ale vietii. Cu alte cuvinte, odat ce starea afectiva a unui individ corespunde epocei prepuberale,

el se comporta in toate amnuntele ca pe acea


vreme i anume: in domeniul erotic ateapta,
dupa cum am vazut i la Eminescu, ca femeia s

fie de tip matern, s se comporte fat de el ca


o mama miloas, duioasa, activ etc. in vreme
ce el sal se comporte fat de ea ca un copil umil,
pasiv, plngator i in acela timp foarte pretenPos. Acum, far vorba, exist in lumea lui D-zeu
i astfel de femei, mai in etate, cu instinctul ma-

tern nesatisfacut, pe Ulna cari s'ar putea aciva

aceti infantili, dar partea tragia e c aceste


femei nu le convin fixatior"
in intelect. Ei
ar vrea ca femeile tinere, feciorelnice s se corn-

porte aa ori, acestea vreau barbati cu cari s


faa copii i nu copii din cad sa-i faca barbati.
Deci conditiuni foarte dificile i, and nu le 0sesc, plng, sufar i urdsc. In acest caz se inwww.dacoromanica.ro

143

trevede limpede cum poate fi turburat afectiunea


erotica din cauza nediferentierii de cea materna.
In ce prive5te modul de a-5i ca5tiga existenta

(alimentul) 1) se comporta in a5a fel ca alfii tre

bue s ingrijeasca de ei i sa le procure cele


necesare, altfel raman flamanzi i murdari ca
ni5te copii rma5i far mama. i aci sant in conflict cu ei in5i5i caci, in intelect, sant ambitio5i.
5i nu vreau s primeasc pomeni, afectul e insa

totu5i mai tare cad ii sile5te s se comporte in


a5a fel c tot altii trebue s le poarte de grija,
cu toata ambitia kr jignita, fapt ce se intampla
aidoma i stereotip 5i cu Eminescu. Cand avea
ceva impra5tia la repezeala totul ca s rma.e
iar cu nimic i s fie nevoit s pue mereu la
proba dragostea prietenior. Acest sistem e a5a
de obicinuit la ace5ti bolnavi hick mi se pare
banal sad mai subliniez.
Dar ceea ce planeaza mereu asupra existentei
acestor nenorociti e o inepuizabila i catastrofala

senzatie de vinovd(ie pe care nu mai 5tiu cum


s si-o molcomeasca 5i care-i intovard5e5te peste

tot 5i in toate actiunile lor. Orke-ar vrea sa infie in interesul conservrii indivitreprinda
e neutralizat de a
duale, fie in cel al spetei
ciudata frica: par'ca ve5nic le-ar 5opti cineva la
ureche un stereotip nu meritil" sau nu e voe 1",

o stare descrisa minunat de un alt mare poet


roman, cruia i-a reu5it totu5i s se emancipeze
in parte, datorit extraordinarei sale vitalitati 5i
r)" Care la Inceput -= mama (In timpul alaptArii).

www.dacoromanica.ro

144

epocei actuale care e mai elastica in dorneniul


moralei. Aceast misterioas senzatie de vinovatie ii face s munceasca cu toate vitele sufletului"

lor pana cad in genunchi, dar nu le permite s


beneficieze de stradania lor 1) l cu cat muncesc
si sufar mai mult, cu atat se simt mai usurati, asa
c suferinta Ii poate duce pana la adevarate orgii

de satisfactie... ca deodata s devie iarasi seriosi


le sopteste in urechel nu e voe s te
bucuri nici de astal nu e voe s te sirnti bine sau,

daca e vorba s. simti o placere trebue mai


intai s'o compensezi cu o doz cat mai glare de
suferintal" Astfel de sari ni le descriu foarte des
bolnavii nostri cari nu sant doar nici ei nebuni
caci se plirnb in lume i trag violent la carul
vietii pe care abia-1 tarsc prin bolnavii sufletului.

De unde deriva acea cumplita senzatie de vi-

novatie? De unde acel nu e voel" care apare


instantaneu ori ce-ar vrea s intreprinda in tolosul propriu? Aceasta e o chestiune mare si extrem de socanta si e socant poate tocmai pentru
ca. nu ne putem complect emancipa afectiv niciodata
intrucat toti am fost copii i toti am
trait in rai unde ni s'a oprit sa ne atingem de un
toti am trait
cel genealogic
singur porn

intr'o lume de povesti unde ni se oprea s intram intr'o singura carnaruta. De-aceea intreaga
1) Poporul spune In aceste cazuri el par'ci-i urtnirete un blestArn" ;i-i sfatuete s posteascl, s se roage

ca sl-i erte" D-zeu.

www.dacoromanica.ro

143

omenime are o senzatie de vinovatie care e sim-

bolizata prin pacatul stramo5esc" 5i izgonirea


din raiul copilariei, de langa mama. Odata ce am

ajuns la pubertate, and s'a accentuat instinctul


sexual 5i a inceput diferentierea, a trebuit s ne
rupem o parte din suflet i s'o ancoram in aita
parte.

Dar ce se intampla cand acea diferentiere nu


reu5e5te 5i cand un individ a ramas in aceeas
situatie in care era ca copil, cand afectiunea erotica era strans legata i amestecata cu cea materna? Cred c e limpede: cu cat va fi instinctul
sexual mai puternic cu atat conflictul cu fortele
morale din acela5 individ va fi mai violent, caci
oriunde ar incerca sa-5i plaseze acel instinct se
va mobiiza in ace1a5 timp 5i afectiunea materna,
strans asociat de cea erotica. Ori, o satisfactie
in aceste conditiuni este egala cu un incest care
se pedepsea odata 5i se mai pedepse5te Inca 5i
astazi la unsle popoare primitive cu moartea sau

castratia, iar la cele civilizate, cu moartea social. Aceste afirmatiuni freudiene par a5a de
extraordinare i neverosimile incat imi dau perfect de bine seama ca nu sant u5or de mistuit",
dupa cum nu le puteam nici eu pang nu mi le-a
dovedit stereotipia cazurilor, a bolnavilor din aceast categorie 5i, in ace1a5 timp, 'Yana n'am
inceput a observa mai atent copii 5i toate mahi-

fesfarile lor de afectiune materna".


Cu afirmarea celor de mai sus nu insemneaza
c am vrea s intelegem c bolnavii ace5tia s'ar
purta in mod constient cu astfel de ganduri extraDr. C. Vlad.

Mihail Emincscu.

www.dacoromanica.ro

10

146

ordinare. Din contra, dacl ar patrunde in contient acele asociatii automate si-ar putea da
seama de absurditatea lor i s'ar putea cotorosi
pe'ncetul de ele cu ajutorul rationamentului, dar
nu-si dau seama, acea asociatie e complect oarba,
automata, inconstienta. In contient apare numai
senzatia de vinovatie, i nu tiu de unde vine.
Cand cineva cauta femei materne i and acestea

se comport aa cum vrea el, se retrezesc in


mod automat sari sufleteti vechi, infantile 1),
astfel c pentru el acea femee este echivalenta din
punct de vedere afectiv
cu mama proprie. Ori,

aceast asociatie trezete in mod tot automat i


senzatia de vinovatie, pentru care nu-i gasete
nici o explicatie in rationamentul contient, tocmai

pentru c pare prea absurda. Aceasta e i motivul pentru care e impotent la femeile pe cari
le iubete, cad le iubete numai pe cele materne,

intangibile cari deslntuesc tocmai acele asociatii paralizante prin frica i emotia ce i-o produc. CAnd e vorba ins de bacante", acolo merge,
nu-i incurc vechea asociatie i, dac uneori totui
nu merge nici aice, aceasta se datorete desgustului i lipsei de afectiune.
t) S'a observat i la oameni trecuti chiar de so de ani
ca, atunci cand sant pu5i in situatii vechi, colare, se infantilizeaza temporar. Astfel un fost ministru de rasboi
(dintr'o tar invecinata) a prins odata ni5te coscogeamite colonei cad urmau coala de generali, jucand
Male" (tintari) in clasa". Doar nu pot fi acuzati ei
c ar fi copilaro5i
dar situatia In care au fost pui
le-a reactivat sari sufleteVi i apucaturi corespunzatoare
Kolarilor". Aceasta se numete reflex conditional".

www.dacoromanica.ro

147

Acea asociatie Ii face pe ace5ti bolnavi incapabili de a-i aranja viata sexuala care capta
prin acea asociatie un caracter tabuat: Nu este

voel" Si ori de ate ori incearca s rupa piedicile cu ajutorul rationamentului, apare de-odata

pica, emotia care-i paralizeaza. Dar nuli pot


aranja nici lupta pentru existent (alimentul) caci
ar insemna e tot pe mama vreau s-o sucereasca
activ

ori asta iar nu e voe" din cauza ace-

leia asociatii. Si atunci se comporta in aa fel


ca s primeasc totul pasiv dela attn. El nu cere,
ba chiar se supara daca-i dai, ins potrivete situatiile in a5a fel c tot altii trebue sa-i poarte
de grij altfel se prapdete de lipsuri i nevoi.
Cu aceasta ins, in loc sk se emancipeze, se incleiaza tot mai mult in vechea situatie prepuberal unde avea un rol cu totul pasiv i nu-i
trebuia nici un efort ca s aib cele necesare.
Revenind la Eminescu cred el nu e nevoe s
insistarn prea mult asupra atitudinei lui fata de
toate cele ce deriv din instinctul de conservare
individual. Se 5tie prea bine ca nu numai c n'a
asigure o ya mai omeavut nici o grija
neasel, dar facea tot posibilul sa-i strice, s nu
aiba nimic i s fie pe urinal la discretia altora
cari erau nevoiti sd-i poarte de grij cu toate c
el se supara de asta... in intelect. Dacl s'ar fi. suprat Insa ai in afect ar fi fcut tot posibilul ca1
si-si asigure viata singur, dupa cum i s'au 5i
oferit ocazii, dintre cari cea mai importanta:
catedra universitara. N'a vrut ins. Nu era voe:
Cdnd e vorba s fiu pus in lata hotdririi, lirea
www.dacoromanica.ro

148

mi se do pe fa(d ci devin nelericit". Era nevoit


s ratnae mereu copil de care sa ingrijeasca altii, nu el. A fi activ in lupta pentru existent insemna a fi activ i in dragostea erotica, ori, a fi
activ aice insemna (din cauza asociatiei) a ravni
la mama, ori, a rAvni la ea nu e voe", deci nu

era voe sa fie activ nici in lupta pentru existenta. Dacl era insa vorba de altceva, daca era
vorba s lupte pentru o cauza straina, ol atunci
nu era nimeni ca el, intreaga lui energie barat
se deslantuia brusc i era capabil de un efort

pe care nu-1 putea nimeni egala. Era voe s


organizeze serbarea dela Putna, era voe s scrie
la ziare, s lucreze pentru coli, biblioteca etc.,
ins numai in aa fel ca nu cumva sa iasa i el
prea c4tigat de-acolo. In aceste ocazii muncea

'Ana da'n brnci ca la ziarul timpul", unde


nu-i trebuia nici ajutoare caci i-ar fi uwrat munca,

fapt ce nu i-ar fi convenit senzatiei sale de vinovatie 1). Munca la acest ziar i-a fost ultima
juisare rnazochista", care i-a grabit ins i
sfritul.

Senzarza de vinovatie" din viata erotica a lui


Eminescu o deducem i din felul cum solutioneaza

el dragostele" eroior din operele sale. Astfel


s incepem cu (leniu pustiu. Aice avem doua iubiri centrale de tip hetero-sexual i una paralel
1) La fel proceda Dostoiewski in Siberia. Pe toti cei
ce vroiau s-i ajute, sgi inlesneasca traiul 5tia sl 5i-i
indeparteze prin diferite procedee. Cauza?
Tare e
bine s suferil" Vezi Neufeld: DostoiewskiSkizze zu
seiner Psychoanalyse.

www.dacoromanica.ro

149

de tip platonic-invertit. Una: intre Joan i Sofia,

a doua intre Toma i Poesis i in sfarit a treia

intre Toma i loan. Din prima nu es nimic


pentruca moare Sofia. Pe Poesis o profaneaza mai

intal un al treilea (contele) care e pedepsit cu


moartea pentru aceasta. In urea. moare i Poesis.
Dumanii cari vreau s'o profaneze pe Maria
fata popii
sant ari de vii, ea moare chiar de
mama eroului. loan moare decapitat 1), iar Toma
pleaca in lume cu gandul de a se sinucide. Singura. Finita se manta' normal
poate e un re-

flex al singurei surori din familie, Aglaia, care


s'a maritat din toti copii lui Gh. Eminovici.
In Stirmanul Dionis intalnim o dragoste aprinsa.

intre erou i Maria. Aice s'ar parea c sfa.r4te


totul fara pedeapsa, normal. Rationamentul ins,
prin care a trecut inspiratia" a mutat pedeapsa
care trebuia sa fie la sfarit, la inceput. Cand ajung eroi in fata domei" tatlui ceresc cu acel
fatal triungi de foc 2) i and vrea el s se iden
tifice cu Creatorul" prin substituire
e trdsnit
i se prabusete in nemarginire urmrit de riluri'
de fulgere i popoare de tunete bdirane". In Sarmanul Dionis e inversat raportul dintre crima i.
pedeaps" . a. eroi sant mai intai pedepsiti i pe
urma fac dragoste.
In Strigoii fapta" e despicata in doua. i pedeapsa intercalata intre cele doua piese. De fapt
r) Ceeace in limbajul primitiv, arhaic, nediferentiat mai
Insemneaz

castrat".

a) Este egal poarta raiului = pornul cunostintei .binelui


si a rrtu1ui" din religic, clmIruta se,-reti" din povesti.

www.dacoromanica.ro

150

5i aice e o inversiune: in loc de moarte dupsi


plcat" (dragoste), eroi fac dragoste dupa ce
mor. Aceea5 inversiune o gsim in Fdt-frumos din

tei. In mod obicinuit fetei trebuia s i se tae


parul i sa fie dus in innstire 1) dupd ce paatue5te"
dup cum se intAmpla destul de
poetul inverseazI ins sides inainte vreme
tuatia i o lasal s faca dragoste tocmai ca s nu
fie pedepsita prin blerea prului 2) i internarea
in mnastire.
lin iard5i e proectat pedeapsa asupra
In
fetei nu a lui, ca 5i in FIt-frumos din tei 5i intercalata la mijlocul actiunii nepermise". Eroul
face la inceput dragostea i copilul 5i la urma
se cunun. Dar intre timp ea e alungat de-acas
si trebue sa. traiascd 5apte ani in lipsuri, Ordsire 5i saracie, ca'ntr'o manastire, 0115. i s'a

facut ca ceara albd, fa(a ro$ie ca un mar". E


prsit chiar 5i de dnsul fled nici un motiv
plausibil. A5a ca e pe deplin ispa5it pacatul dragostei i, clac n'a fost ispd5it de el, a fost ins
ispg5it cu vArf 5i indesat de ea.
In Da lila nu-i merge mai bine nici lui Samson,

cad il castreazI chiar ea 5i pe urma ii d pe


mana duvnanilor:
Biblia ne povestwe de Samson cumca. muierea,
Cand dormea, taindu-i Tdrulia luat toad puterea" 3).

1) Moarte mireanl.
2)

Terea plrului este egall in limbaj primitiv

cu

castratia (vezi i Da lila).

3) Eminescu a reluat acest motiv pentru a ficea parte


din aceea.

categoric.

www.dacoromanica.ro

151

Astfel ca instinctul din el e nevoit sa se sbata

ca un sculptor fdrd bra(e" i s geama ca un


maistru ce-asurze* in momentele supreme" 1).

In Cezara pedeapsa e mutata dela pacatoi


asupra celor ce aveau dreptul s pedepseasca,
intrucat e rnit contele, m'aravul tata al Cezarei moare, chiar nici bunul Euthanasiu nu e
lsat s. traiasca. Calugarul i calugarita
adia.. el i ea nu pot ajunge in rai" deal dup5.
ce mor ceilalti. Situatia redresata ar fi urmatoarea: ei intra in rai" (= doma lui Dumnezeu
din Sarmanul Dionis) pentru care fapt stint pedepsiti de catra ef" (Dumnezeu+tatal4-contele+Eutanasiu=morala).
In povestea Fdt-frumos din lacrimd iar avern
o pedeaps5. antedatata: el pleac s. fure fata
Ghenarului pentru care incercare acesta Ii omoara dar, reinviind Ii arunca el pe Ghenar printre noun i fulgere (vezi Sarmanul Dionis), dupa
care cucerete fata.
In Frumoasa lumii castratia e antedatata i. in-

versat: copii ajung la fericire dupd ce se .tae


paserea". Redresata ar fi aa: pentru cali permit A. tind la imparatese (=mame) li se ,tae
psarica. Baiatului ce intra in suterana i se tae
pulpa. Aice se observI lupta dintre baiat.0 vrajitpr (-,--tata) lunduii unul la altul ,,cheea" miratuloas4. Pepeapsa. e plasata. i. asupra Frumoasei lumi care e facutsa. magarit 2).
I) Ce mumnat de frumos e redati simbolic

impo-

tenta..(=r-ci.stiatie psihieS).

2) Un reflex al educatiei, clad li se spune la copii


,,mitirari" 434 verbs= lueruri Mu?'"
www.dacoromanica.ro

152

In Finul lui Dumnezeu e ucis smeul dar cade


ca i mort
i eroul i dat pe apa, perzand in
acela timp i sula fara de care nu se putea sui

la fata impgratului. Dupg ce pune iar mana pe


sula, ii reuete. Pedeapsa e difuzata (moare i
smeul dar i el e castrat) i antedatat.
In sfArit in Lucealdrul pedeapsa e nemurirea
care, din punct de vedere al celor lumeti este
echivalenta cu o moarte. In mice caz poetul rezolva in acest poem situatia sa prin renuntare i
resemnare. E cea mai inaintata treapta de evolutie afectiva la care a putut ajunge care, in acela timp, insemneaza insa o solutionare pe care
n'o gdsim in alta parte.
Dupg cum s'a vazut aceasta asociatie a pedepsei

cu dragostea e un motiv stereotip la Eminescu


5i cand o anumitg formula, un anumit fel de a rezolva problemele afective se repet obsedant in
viata unui orn, cred ca sthitem indreptatiti & le
dam o oarecare importanta i sa le luam ca un
fapt de netagaduit care trebue sa stea cumva in
legaturg cu sufletul salu, cu complexele" sale
psiho-afective: Odata ce e nevoit s intercaleze
peste tot unde e vorba de dragoste factorul pe:
deaps", santem indrepttiti s presupunem ca
in sufletul sgu exista o teama, o. frica constanta
asociata cu acele rnanifestari.

Dacg acest fenomen intalnit la- Ethinescu ar -11


izolat, natural c nici nu ne-ar putea bate la o.chi;

necum sa-I putem interpreta, dar odata ce-I intalhim aa de stereotip la toti bolnavii din categoria sa, bolnavi in al cgror suflet putern pgwww.dacoromanica.ro

153

trunde mult mai adanc, studiindu-i pe viu" luni


de zile, unde avem i confirmarea prin amintiri
de tot soiul a celor in cauza, ne credem indreptatiti s sustinem acelas lucru si in legatura Cu
Eminescu care e un pacient al natiunii intregi.
Aceasta frica inconstienta care-i determina felul lui de a fi atat in ceea ce priveste lupta pentru
existenta cat si in viata sexuala din viata reald
si din operele sale, provenea din nediferentierea
lui sexuala si din continua asociatie automata
(inconstienta) a imaginei materne sau mai bine
zis a sistemului de afectiune intrafamiliar care
aparea oH de cate ori incerca sa-si plaseze un-

deva necesitatile sale afective. Era un fixat"


de mama-sa.

4. Maria
Rugdmu-ne 'ndurdrilor
Luceafdrului mdrilor
Din valul ce ne blinfue
Inaltd-ne, ne nuintuie,
Privirea adorald
Asufird-ne coboard,
0 nzaicd prea curaid
Si pururea fecioard,
Marie!"

Sistettul de nume ce si-1 alege, in mod stereotip, un seriitor nu e indiferent;esi el- determinat de ceva, de anumite momente sufletesti, de
anumite complexe afective. Pierre Bonoit si-a
intitulat in mod stereotip lucrarile sale, cu un

mime ce incepe cu litera A. S'a observat acest


www.dacoromanica.ro

154

lucru i s'a dedus, cu drept cuvant, c trebue s

fi jucat un mare rol in viata sa o femee sau in


fine o persoana oarecare, al ca.rei nume incepea
cu acea liter. La Eminescu intalnim in mod aproape stereotip numele de Maria i anutne: in

Geniu pustiu, in Srmanul Dionis, in Strigoii,


in Visul unei nopei de iarnd 1) in Boierimea de
aliddaki 2) etc. Mai intalnim Cezara in povestea

cu acelas nume si Cleopatra in La aniversard.


Poesis e un nume narcistic, atributiv, deasemeni
Angelo-Angela i Cesar-Cezara. Celelalte (Sofia,

Clotilda, etc. par imagini trecatoare pe filmul


vietii.

Cel mai interesant ins, care e i cel mai ste-

reotip e Maria, un simbol matern, e numele


Maicii durerilor", care reprezinta puritatea, sfin-

tenia, asa cum o concepe fixatul" pe maica-sa


dup despicarea imaginei ei in cele doua extreme,

despre cari am vorbit. In Sarmanul Dionis distanta dintre erou i Maria e reprezentata prin
distanta sociala dintre ei
Maria, flea de oameni bogati, Dan un pribeag sarac. Cand se Intalnesc amandoi, el stie dinainte c trebue s'o
theme Maria, pentruca o proiecteaza din sine, ea
trebue s corespuncla situatiei lui afective i obiectului prim: ideal, pur i intangibil , factor
comun .intre mama proprie i. Maica Domnului.
Ca a piesa anexa a acestor afirmatimii gasim .in
i) Publicat de cl4 Cglinescu in Adevarul literar No: '604

din 3 'Julie 1932 .


2) Publicat do d4 C. in Adev. lit, din tg Iunie 1932.

www.dacoromanica.ro

155

poeziile lui Eminescu de dou'l ori o tendintl de


identificare cu Crist i odata cu Dumnezeu-tatal.

Aceasta din urm in Sarmanul Dionis in fata


domei cu triunghiul de foc 1): oare Idra s-o stiu,
nu stint eu insumi Dumne...?" iar tendinta de identificare cu Crist in doug poezii. In una e abia
schitat:
Cufundat in intuneric, lang'o cruce mrmurit
Intr'o umbra neagra, deasa, ca un demon El vegheaza,
Coate le pe bra(ul crucil le destinde i axazd,
Ochii cufundati in capu-i, fruntea trist rncretit..."

Tendinta e itotusi clara: divinitatea Lui e redata


printr'un element negativ demon" iar precizarea
cristiana prin destinderea bratelor pe cruce. Mai

clar e ins tabloul urmdtor din Apari

sti dai

lumina:
Cu recea nepasare tu sufletu-mi aduci
Pe cele doua brate intinse-a sfintei crud,
Si buzele'nsetate cu fiere mi le uzi
Cand ruga mea fierbinte nu vrei si o auzi,
Ma fad 'Arta in lume durerilor lui Crist...
01 marmura, aibi mill de sufletul meu tristl"

Cam aceea.5 trsatura se intrevede

i din 0

haveld fantastic& 2) unde un Stefan, care e Domn,

cumpara cu treizeci de galbeni pe fata rabinului


r) Proverbul arab de nedeslegat, de deasupra tridnghiului de foc reprezinta, dupa cat ni se pare, tot rni

e care-1 simt, fr sa-1 poata solutionai copii in


legatura cu na4tetea sexul, sexualitatea, etc.
2) Publicata de d-1 Calinescu in Adev. lit. No, 6o2 din
19 Iunie 1932. Nuvela nu e terminata.
sterul

www.dacoromanica.ro

156

Levy, o seduce 5i o inchide apoi intr'un turn 1)


unde inebune5te dupa ce na5te un copil din care
vrea s faca un Mesia, ins un Mesia mort, lucru

de care ea nuli d seama din cauza strii ei


mintale.

Pe iubita lui o aseamn foarte adesea cu fecioara Maria:


5-o sa-mi apari ca o icoand
A pururi verginei Marii..."

Apoi in Sarmanul Dionis i5i d cu prerea ca,


dac ar fi un 5oarece, i-ar fi nevasta o icoana 2).
Din cele de mai sus se intrevede limpede raportul dintre el i ea, and el e Crist 5i ea Maica
durerilor"
un termen atAt de frumos care,
fr indoiala e rupt din sine prin faptul c ridica
durerile sale suf1ete5ti Oda la ina4irnea rastignini pe cruce, dndu-i in acela5 timp rnamei sale
rolul prea-curatei, pururea fecioare. In Fat-fru-

mos din lacrindi vedem apropiindu-se Ong la


acoperire imaginea materna cu cea a maicii durerilor dintr'o icoang. Maica Domnului lacrameaza, imparateasa absoarbe lacrima, devine prin
acest act insarcinat i il na5te pe Fat-frumos.
Identificarea cu Dumnezeu, cu Crist reprezinta
simbolic o tendinta de identificare cu .0.01 sau 3).
i) Era deci un Domn ru
reflex al situatiei deitsa. du$ cum vom vedea. Tot in turn o inchide ;i
iinp5.ratul pe Fata din grdina de aur".
2) A se gandi i la intelesul figurativ"

simbolit I

3) Aceste isvorsc din cornplexele absurde ale copilariei,


s nu-i inchipue cineva ca-I bamiim pe Erninescu de astfel

de ginduri con*tientel

www.dacoromanica.ro

157

Daca bagam bine de seama aceasta tendinta se


observ net in Sarmanul Dionis. Eroul schimba
rolul cu umbra din perete, care de fapt e portretul tatalui sau
deci, in intoarcerea sa in spre
trecut, el ia locul tatei. Cu Maria se intampla
acelas fenomen; si ea isi schimba rolul cu umbra,
deci ea il schimba cu mama, asa ca el si ea devin
o pereche antedatata
ei sant parintii
ten-

dinti de identificare pe cari le observarn foarte


deschise la copii i cine vrea sa le vada, le vede
aproape zilnic.

In Geniu pastiu Maria e fata unui preot (=parinte) pe care o impusca el cu revolverul 1) ca
s'o scape de profanarea dusmanului". In strigoii Maria fica e de rege" 2) iar simbol patern
din cauza raportului afectiv: acelas raport e intre
un copil i eful farniliei care e i intre un cetatean i regele ;aril. SA' ne amintim ca si in povesti parintii stint ridicati la rang irnparatesc:
Era odata un irnparat i o irnparateasa".
In Cezara i in Un mort viu o cheamd Cezara,
adica sotia unui Cezar, in La aniversard Cleor/atra, regina Egiptului, al aceluias egipet pe care
l'a cantat el asa de frumos i unde de-asemeni intalnim acea tendinta de intoarcere in trecut. Cleopatra a fost si ea amanta unui Cezar si sotia unui
f rate...

Dar s revenim la numele de Maria, care ni se


pare c e iperdeterminat.
Eminescu deplange adese o iubita moarta. D-1
1) A se gAndi $i la intelesul arhaic.

2) Distanta dintre ei e redat $i prin faptul c ci e


pIgrtn $i ea cre$tinii
deci nu e voe".

www.dacoromanica.ro

158

Calinescu crede ca. dupd ce i s'au trezit poetului


instinctele virile"
dupa ce a stat la Cernaut,

ar fi avut o dragoste in sat cu vre-o fata de


taran cu care s'ar fi imbrat4at sara pe sub sal-

ami i pe sub crengile de tei ce-si scuturau


florile peste drinii in vreme ce de pe deal buciumul suna cu jale etc. Acea iubit ar fi avut,
dupl D-1 Calinescu ochii marl si Oral negru'n
coade 1). 5edeau nu numai noaptea sub salcdm,
ci cutreerau desculei, sentimentalizdnd si jurdndu-si unul altuia dragoste pda la mormant.Fdrd
indoiald lata a murit Idndrd ca Silvia lui Leopardi, deoarece cele mai multe versuri vorbesc
de o iubild moartd..."
E foarte logica deducatia d-lui Calinescu i ma
mir cum de n'au facut-o i altii dinaintea D-sale,

cad ce-ti poate veni mai intai in minte cand


cineva deplange o iubit moarta? Iti vine ideea
c trebue s fi avut acela o iubita care a murit

i ca-i pare rau dupa ea. Noi ins credem


mai putin logic
c dragostea lui Eminescu
n'a fost de pe vremea cand i s'au trezit instinctele virile" ad, claca s'ar fi intAmplat aa, dragostele lui ulterioare ar fi decurs in mod normal
i nu infantil 2). In acest caz Eminescu devenea
mai degraba un fericit tat de familie decal cel
mai auto-crucificat poet al trii romneti.
Noi credem ca e vorba de o dragoste prepuI) Dece nu era balae i cu ochii albaltri?
2) Singura data cand pare sa fi avut o dragoste mai
normala
a fost la Viena cu Amalia
vezi Adev. lit.
din 3 Iu lie 1932

la Amalia, publ. de d-1 Calinescu.

www.dacoromanica.ro

15,9

berald, o dragoste infantild, poate chiar sub


vrsta de apte ani, o dragoste care de-abia mai
tarziu a capatat un timbru erotic (Spatere Affektbedeckung), in vreme ce pe-atunci, and a existat,
era mai mult o juarie, chiar daca avea i ele4
mente din domeniul erotic (jocuri sexuale infantile). Cine ar putea fi acea figura care i-a captat
afecte prepuberale cad una postpuberali nu ne-o
indica d-1 Calinescu, ci o deduce numai? Si nici
felul lui Eminescu de a se comporta in dragoste
nu ne indreptatete sa admitem o astfel de dragoste postpuberala. Cine ar putea fi acel inger"

din acea epoc5. i care a murit apoi? SI nu


uitam ca Eminescu a avut o sora care era cu
unul sau doi ani mai mare ca el i care a murit
la apte ani deci and poetul avea numai cinci
sau ase ani. Din intamplare" pe acea sor5. o
chema Maria sau Marghioala, deci ar putea fi
tocmai acea Marie, al carei reflex il intalnim
atat de des in fanteziile sale artistice. Daa e aceasta atunci e foarte limpede epitetul de Inger palid" ce-1 da Eminescu virginelor" sale,
dei, in realitate nici una nu merita acest titlu,
cad se indragostea mai mult de artiste i femei
rnaritate
deobicei deochiate". Eminescu lua
elemente dintr'o lume infantila i le ata.5a la femei din lumea actuala
femei cari nu aveau
nici o calitate care sa se poat acoperi cu cele
din Iumea infantil. CAnd spune poetul:
Am vilzut fata ta pall de o bolnavi betie
Buza ta Invinetit de-al coruptiei mgcat
S'am svirlit asupra-ti, crudo, valul alb de poezie
palorii tale raza inocentei eu i-am dat..."

www.dacoromanica.ro

160

acel val alb si acel timbru de inocenta ii lua


de-aiurea, din copilarie si dela persoane sacre
(mamasora) 1i-1 arunca asupra cui se intampla.
El nu vroia s vada femeile precis, de-aproape
ci numai dela distanta ca s poata face confuzia
cu lumea i cu persoanele din copillrie. In apropiere vedea diferentierea i realitatea lucrurilor

si nu simtea nimic, erau urechile lui surde ca


lutul, gura muta ca pdmdntul i ochii orbi ca
piatra", cu alte cuvinte se comporta ca toti infantilii psihosexuali.

Sora moarta trebue

din Viata:"
Inteo zi

fi dat tabloul nesters

copila moare...

In sicriu au pus-o. Fata ei cea trasa;

Era adancit ins tot frumoas;

I-au pus flori pe frunte... corpul ei cel fin


Ce nobil transpare din giulgiul de in...

Sau Ii poate inchipui cineva c rmne fara


ecou in sufletul unui copil moartea neinteleasa a

tovarasilor de joc? In reactivarea momentelor


de aceast natura prin rularea filmului vietii bolnavilor din timpul tratamentului psihanalitic, intalnim chiste de durere omeneasca de o densitate
5i o violent de neinchipuit. Moartea surorii sau a
fratelui de joaca produce o spaima in sufletul co-

piilor, cu atata mai mare, cu cat nu-i inteleg


.rostul, nici directia si se vad prinsi si ei singuri
in raza primejdiei misterioase. Nu se poate ca in
sufletul plapand al copilului Mihai s nu fi ramas
adanc intiparite aceste momente. Scurt dupa
moartea Mariei l'a pierdut i pe alt tovards de
www.dacoromanica.ro

161

joc, pe fratele sau Ilie care a fost trimis la coala


la Cernauti. Se pot neglija aceste mornente su-

fleteti? Ne putem noi imagina senzatia lui de


singuratate? Si culmea dureriil la 2-3 ani dupai
aceasta e luat apoi i el de-acas i dus printre
straini, indepartat de mama, care, dupd moartea
fetitei i dupg plecarea lui Ilie, ii va fi facut parte
de o doza i mai mare de afectiune, mai ales ca

era asa de frumos i singurul ce mai ramasese


din triada Ilie-Maria-Mihai. Oare stgrile sufleteti din aceastg perioada de singuratate sa nu
corespundg ele in totul acelor stari ce le gasim
mult mai tArziu redate aa de sfaiitor in Apari
s dai 1urnin, pe cari nu ma pot rabda sa nu le
recitez:

Ca toamna cea Ozzie e viata mea 0 cad


Iluzii ca i frunza pe undele de vad.
Si nici o bucurie in cale'mi nu culeg,
Nimic de care 'n lume iubirea sa mi-o leg;
Pustiul i uritul de-apururi, ma cuprind...
Doar bratele-ti de marmur' in visul meu se'ntind 1

Precum corabii negre se leagana de \rant


Cu panzele-atarnate departe de pamant,
Cum intre cer 0 mare trec pasdrile stol,
Trec ale mele ganduri pe-al sufletului gol,
Se'ntind ;dale lor aripi spre negre depZirtari...
Tu e0i in visu-mi ncgru luceafarul pe mini...
Cu recea nepasare tu sufletu-mi aduci
Pe cele doua brate intinse-a sfintei cruci.

Si buzele 'nsetate cu fiere mi le uzi,


Cand ruga mea fierbinte nu vrei s o

Acest pustiu i urit sufletesc, aceste stgri de o


tristet atat de zguduitoare nu puteau fi produse
Dr. C. Vlad.

Mihail Eminesca.

www.dacoromanica.ro

ii

162

de parsirea unei femei 1), fata de care a spus


odata uurat: ah bine cii am scapat!" ci, cu siguranta i-au fost numai retrezite cu acea ocazie.
Senzatia de parasire, de singuratate, de mit i
pustiu sufletesc fusese exercitata in realitate cu
alta ocazie
i noi credem (si nici nu poate fi
altfel) ca c o stare sufleteasca pe care trebue s
o fi avut dupa moartea surorii, dupa plecarea fra-

telui i mai ales dupg indepartarea lui din familie, de lnga scumpa lui mama. Aceste ocuri
i-au rascolit sufletul ptma'n adncuri, facndu-i

cunotinta cu cele mai marl suferinti omenqti


pe cari le poate suporta un biet suflet crudut
de copil. Aceste momente i-au ars ochii pentru
fericire pe care n'a mai putut-o vedea in viata
reala. Frica i spairna i-au npadit sufletul
fata de care nu se putea apara deck tot prin suferinta i prin viata lui de aschet. Eminescu e

singurul nostru poet care n'a jucat", care n'a


taiat mutre i nu i-a luat poze artificiale de me-

lancolic". El traia suferinta reala pAnd la cel


mai violent mazochism.
Ceea ce ne mai face sa credem Ca tocmai sora

lui e acea Marie e i atmosfera i starile de indoiala asupra mortii din Mortua est:
Te vad ca o umbra de-argint stralucit.
Cu-aripi ridicate, la ceruri pornia

0 raza te 'nalt, un cntec te duce


Cu bratele albe pe piept puse cruce.
.

. ........

i) Veronica Micle.

www.dacoromanica.ro

163

Vad sufletu-ti candid prin spatiu cum trece


Privesc apoi lutul ramas... alb si rece,

Cu haina lui lungi culcat in sicriu,


Privesc la surasu-ti ramas inca viu
Si'ntreb al meu suflet ranit de'ndoiala

Dece-ai murit Inger, cu fata cea pall ?


Dar poate acolo sa fie castele
Cu arcuri de aur zidite din stele,
Cu rfiuri de foc 1 cu poduri de-argint,
Cu tarmuri de smirna, cu flori care cant ?

si treci tu, prin ele, o sfanta regina,


Cu par lung de raze, cu ochi de lumina,
In haina albastra stropit de aur,
Pe fruntea ta mandra cununa de laur ?

Oare cand a murit sora-sa nu va fi intrebat mi-

cul Mihai, de 5-6 ani, ce e cu sora lui i dece


nu se scoala, dece nu mai vrea s vorbeasca?
ce putea sa-i raspunda mama lui? Cred ca ceea
ce i se putea raspundc la acea varsta i anume

ca s'a dus dincolo de stele, sus la Dumnezeu,


Ca s'a facut Inger 5i se joaca cu alti ingeri intr'o
gradina frumoas, in rai unde sant pomi cu mere
de aur 5. a. m. d. i nu e de mirare sa-i fi venit
lui dorul de a se juca cu ea acolo
fapt ce-i
va fi dat mai tarziu material atat pentru ideile lui
de sinucidere cat 5i pentru Sarmanul Dionis unde
se duce cu Maria lute() lume din lund, asemanatoare cu acea ce-5i va fi cladit-o cand mama i-a
spus ca ea s'a facut Inger in cer la Dumnezeu...
Tot ca un reflex al acestei conceptii pare 5i drumul ce-I ia fata moarta din Mortua est.
www.dacoromanica.ro

164

Acea indoial asupra moilii si rostului ei o


mai gsim si in Gcniu pustiu si atribuit. inteadevar unui copil. Aice sora e inlocuit insa cu
mama, starea sufleteasca insa corespunde intocmai cu cea pe care trebue s-o aiba un copil
sub sapte ani si pe care o regasirn si in filmele
bolnavilor nostri.

Nu-mi aduc aminte de mama decal ca o fiin(a palidd, un Inger 1), care mi-a descdntat copilaria cu glasul ei dureros $1 suferitor. Eram
inca mic cdnd infro zi bagai de seanzd ca mama
nu nzai vrea sd-mi raspunda, caci ea adormise
galbend, cu lurca'n mall $i cu buzele ce zimbiatt

abia. 0 glindire acitincti pare ca o cuprinsese;


eu o trageam din cdnd in cdnd de mdnecd; dar
ea mi se pdrea ca nu vrea sd-mi rdspunda. A
venit in urmd tata
oamenii au intins-o pe-o
$1 a venit said intreg... unii din ei pldn-

masa

geau ; eu priveam la ei, dar nu $tiam ce sa


cuget... apoi au pus-o intr'o groapd, au aruncat
(drawl de-asupra, de-au acoperit-o... M'am intors
acasii... Nu vorbisem nici o vorbd de trei zile 2)

$i minunea aceasta imi ametea capul meu cel


mic. Nu $tiu ce simtiam dar ma cuprinsese Irica

grozava ca n'o sa mai OW pe mama... Ma duceam de-o caul= in casa, o caul= pretutindeni...
imi pdrea cd-i aud glasul ei cel dulce $i incet,
dar pe ea n'o mai vedeam. Cum a inoptfzt m'am
1)

Manuscrisul lui Toma din Geniul pustiu.

2) Cum obicinuia Eminescu dind se refugia in


gurAtate.

www.dacoromanica.ro

sin-

165

dus la biserilcd... M'ain culcat pe groapii, ant


lipit urechea mea de fdrdnd.
Mama! mama!
am strigat esi de-acolo si vino acasd... Casa
e pustie, tata n'a venit toed ziva azi
porumbeii Mi cei albi au luat cdmpii... Mamd, vino,
mama! ori ia-md i pe mine, acolo unde esti".
Ascultam; dar movila era rece, teicuM, umedd
un 1)&11 atinse lumdnarea si intunericul cel negru

cuprinse sufletul meu. Mama nu venea... lacrdmile incepurd sd-mi curgd, o mind de lemn imi
strdngea inima'n piept, suspinele ma inundau ci
in glasul unei cucuvdi triste am adormit si iatd
ce am visat: De sus... vedeam o razd cobordndu-se tocmai asupra mea. $1 pe razd se scobora
o femee 1) imbrdcatd intr'o &dna lungd ci alba...
era maica mea... si mi se parea cd eu nu mai
sdnt eu ci cd sdnt turturica... Pe bra(ele mamei
m'am schirnbat din turturica intr'un copilas alb
si frumos, cu niste aripioare de puf de argint 2).
Raza cea de aur se suia cu nol... am trecut printr'o noapte de nouri
prinfro zi intreaga de
stele, pan'am dat de o lame de miros i cdntec,
de o gridind frumoasd de-asupra stelelor. Copacii erau cu foi nestimate, cu flori de lumina
5i'n loc de mere luceau prin crengile lor inii de
stele de foc "
Dupa aceasta se trezqte pe ace1a5 mormnt
i pleaca acasai unde-1 gdse,te pe tata cu fata
1)

Vezi Cobori in jos luceafiir bland,


Alunecand pe-o raza"...

2) Deci rnoare i el i se face inger.

www.dacoromanica.ro

166

plina de lacrimi
Unde-ai lost
zise el apucdnd cu bldndefd maim mea inglzefatd.
Am lost sei caut pe mama... unde-i mama?

Pieptul sdu se umfla cumplit, el mil lud in


brafe, md strdnse cu foc nespus ,si-mi inecd la(a
rece c'un noian de sdruldri lierbin(i..." 1).
Aceste sAnt staid sufleteti trite cu siguranta,

atAta numai ea, dupl ce a crescut mare, i s'a


prut ca e disproportionata o astfel de durere cu

moartea unei surori mici i ca nu poate trezi


atAta ecou in sufletul cititorilor ca moartea unei
mame, fapt ce l'a determinat sa inlocuiasca moar-

tea surorli cu a unei marne 2). Era prea dnar


Eminescu pe vremea cnd a scris Geniu pustiu,
aa ca nu e deloc probabil ca ar fi fost un astfel
de psiholog ca sa poata intelege pand 'nteatAta
nite dureri straine. Apoi e prea autobiografica aceasta incercare de roman (ca de altfel tot ce a

scris el). Toti eroi poarta marca lui. In roman


ne spune ca dupa acea moarte i dupa ce i-a
dat preotul satului primele lectiuni de citire, 1-a
cuprins o dorinta arzatoare de studiu care vai,
era sei-mi lie lataM". Poate ca tocmai misterul
acelei morti 1-a determinat sa se ocupe cu lucruri mistice cari sa corespunda haosului mintal
de pe acea vreme. Pe urma spune cii a mers la

Koala. la Cluj (id est Cernauti):


1) Acestea puteau fi manifestriri de-ale mamei and o
'ntreba unde-i sora?"
2) Sau poate O. nici nu-0 mai aducea arninte de acele
momente din copilrie i credea singur c'd ceea ce-i venea

in minte era purl inspiratie creatoare i ca' nu e reproducere 0 transformare a unor stAri suflete0i vechi.

www.dacoromanica.ro

1GT

Ce-oi Ii invdtat ma c1ia, dar ctiu di allele mete

treceau ca a iarnd pustie, ca un vis Prd inteles.


Cred c de-aice am putea deduce aproape cu
preciziune stdrile lui sufletesti dupd desprtirea
de mama, senzatiile lui de urit i pustiu. Aceste
sari s'au grefat pe cele anterioare cand a pierdut-o pe sord-sa. contopindu-se ceea ce l'a determinat sd poat inlocui
In roman
pe sord

cu mama. In visul lui de pe mormant gsim aceeas atmosferd astrald ca si in Mortua est, in
Sdrmanul Dionis i in Luceafdrul 1).
Dacd Maria nu i-ar fi fost sord i dacd s'ar fi
subliniat faptul cd au fost tovardsi de joacd prin
grddini, prin lunci i pe langd pdree cu rdchiti,
cu sigurantd c i s'ar fi dat irnportantd acestui
fapt si s'ar fi dedus numaidecat cl ea trebue s
fie acea Si lvie leopardiand pe care a cantat-o
Eminescu, pe cand asa scena a fost impinsd inainte i datatd intr'o epocd postpuberala. Adultii,
cAnd nu cunosc evolutia psihologicd i afectiva. a
copilului, ii judecd dupd sufletul lor actual de
adult
fapt ce e echivalent cu msurarea unor

lungimi cu litrul, in loc de a le aplica sistemul


metric.

i) Aceea atmosfer

e schitaa

In Scrisoarea

www.dacoromanica.ro

1.

CAPITOLUL III

CALIZE DETERMINANTli
1. Hereditate sau rezistenta medeului?
Ca s ramae cineva fixat, incleiat In copilrie,
atat din punct de vedere al proceselor ideatorii
cat i al celor afective

e nevoie intotdeauna ca
s intervie 0 piedicd in calea evohrgei normale,
ceva care s fac itnposibila inaintarea, desvoltarea 'Ana la faza gandirii logice 5i a afectiunii
procreatice cu sentirnente pentru propria progenitura.

Ce-ar fi putut s-I impiedice pe Eminescu in


evolutia sa normal?
Doua categorii de factori puteau determina afie izolati, fie amandoi dimpieuna. i
ceasta
anume: o categorie de factori prenatali (hereditatea) i o alt categorie postnatala datorit mediului de desvoltare. Cu aceasta se pune'Intrebarea clack situatia psihoafectiva a lui Eminescu se
datorqte hereditatii, adica aparaialui inleriorizat,
incapabil de diferentiere sau mediului In care
a fost nevoit s functioneze acel aparat?
www.dacoromanica.ro

169

El singur inclina sg pue totul pe socoteala heredittii:


Caci te-am iubit cu ochi pagdni

Il plini de suferinti

Ce mi-i ldsard din bdtrani


Printii din printi".

Idee asupra cdreia revine i in aka. parte:


Ce suflet trist mi-au ddruit
Printii din pdrinti,
De-au incdput numai in

el

At Lea suferinti ?"

Dei tot el recunoaste faptul cg anumite imprejurgri pot influenta traectoria vietii unui individ.
Astfel in Geniu pustiu: Natiunile nu stint decdt
nuantele prismatice ale Omenirei .5i deosebirea
dintre ele e aldt de naturald, a/at de explicabild,
cum putem explica din imprejurdri anume
renffa dintre individ ci individ".
S'ar pgrea Ca ipoteza ereditarg o mai confirm
si situatia celorlalti frati i surori. Astfel despre
fratele sgu mai mare, Serban, spune Eminescu

cg era un liu nenorocit, care desigur a gre,sit


mai malt dintr'o indscutd sldbiciune de caracter,
cdruia natura nu-i daduse nici o energie 5i nici

o putere", apoi ca 5erban a lost un om slab,


iar nu un om rdu, asta a lost plirerea mea despre el intoldeauna 5i desigur a a lost mai nenorocit de cum merita sd lie. El n'a avut pentru
nimenea ura'n lame, n'a avid nici o patimd arild
51, dadi a gre5it, nu din rdutate ci dintr'o nemarginitti slabiciune a gre5it. El era un copil bdirdn
www.dacoromanica.ro

170

ci astlel ar fi trebuil tratat".i mai departe: dacd


vorbesc cu el despre afacerile lui, el nu ma clarified niciodatd... ceea ce stifi D-voastre despre
el, stiu si eu, si nici cred ca s?i-i descoperit el
vr'unui otn din lame tot ce gdndeste" (vezi Calinescu). Aceasta ne dovedeste ca i erbart era

femenin, inchis, interiorizat pfina. aproape de psi:

hoza, la care a si ajuns inainte de a muri de tuberculoza 1).

Despre Neculai ni se spune ca era si el bland,


bine crescut si foarte simfitor, incdt atanci cdnd
tatd-sdu ii certa, se inchidea in odaia liii i sedea
tot tinzpul ablitut. De-aceea probabil ii ziceau
Neculai eel prost" (Calinescu). Acesta se sinucide, prezentnd deci un raptus skizofrenic real,
pe cnd Eminescu s'a preocupat numai cu astfel
de idei, proiectndu-le asupra eroilor sai, fara
ca s5. le pue singur in practica.
Despre al treilea Irate, lorgu, scrie Caragiale:

militarul era Irate mai mare; lot asa de frumos, de bland si de ciudat
o isbitoare ase=Mare in toate". Despre el spune Eminescu:
and rddea se schimba vremea". A contractat
o pneumonie, pe care s'a grefat probabil o tuberculoza si la el si a murit. Aglaia era frurnoasa.
si foarte solitard". (Calinescu). A murit de Ba-

sedow. Henrieta sau Ilarieta e si ea o interiorizata

si o scindatd: Sant momente cdnd nulnd pricep


etz pe mine inswni... cdnd nentultumild de mine

si de lame, as vrea sil nu mai fin". Deci iar


i) E mai mult ca iur ci psihoza lui a fost skizofrenia.

www.dacoromanica.ro

171

ideia de moarte. 0 vedem preocupat 5i de o


idee cu timbru pesimist pe care a irnprunlutat-o
dela fratele ei: Cdnd soarele apune, cdnd stelele
pic, imi vine a crede c total e nimic", Ii scrie ea
unei prietene. Era paralizat de membrele inferioare. Odat ce purta ma5ini" nu mai e nici o
indoiala c infirmitatea ei era rdmasa de pe urma
unei paralizii infantile, cid o alta afectiune nu
i-ar fi dat posibilitatea sa se serveasel de proteze
la membrele inferioare, intruet ori s'ar fi servit
de cArje la cele superioare, ori nu s'ar fi putut
servi de nimic i s'ar fi prapddit mai de vreme.
Ceilalti frati 5i surori au murit de rnaladii intercurente la vArste mai fragede, astfel Hie de febra
tifoida, Maria de o maladie necunoscuta etc. A5a
ca nu li se poate urmari traectoria vietii.
Din cele de mai sus ar rezulta ca 5i ceilalti frati
5i surori au fost nervo5i", ciudati, bizari, interiorizati, neadaptati la realitate i predispu5i la prep-

cupari rnetafizice", la reverii cu raptusuri etc.


In afara de aceasta aproape la toti a predoininat
o stare de depresiune psibica, teren pe care se
grefeazd u5or 5i tuberculoza 5i chiar Basedowul,
care deobicei
and nu e o infectiune a glandei
se prinde la indivizi inhibati cari sufr
tiroide
inghit in tacere", fara sa se manifeste in afara.
Pe cta vrerne la toti fratii, ca i la Eminescut,
observrn o trasatura intens fernenina, la Harieta,
din contra, una rnasculind, 1) ceea ce insemneaza

di toti erau nediferentiati din punct de vedere


11

Vezi Calinescu.

www.dacoromanica.ro

172

afectiv. Singura Aglaia s'a maritat dar faptul c a


facut maladia lui Basedow ne-ar dovedi c nici

ea n'a putut fi prea fericit" in casnicie, dupa


cum nu sant aproape niciodata oamenii nediferentiati 1). Apoi toti fratii au invatat prost la
Koala, de5i toti au fost inteligenti, ceea ce insemneaza Ca toti erau framantati, pierduti in
reverii, opozitioni5ti 5i negativiti. In ce prive5te
ins colateralele, adica liniile neobligatorii, erau

capabii de munca 5i manifestari chiar exceptionale.

Avand in vedere cele de mai sus, am putea


spune c toata tragedia vietii lui Eminescu 5i a
familiei lui a fost de ordin ereditar. A admite
aceasta ipoteza e 5i simplu 5i u5or 5i ne-ar scuti
in acela timp de munca 5i de baltae de cap. Dar
oare a5a sa fie? N'ar putea fi 5i altfel? Factorul
hereditar
in cazul lui Eminescu
e o cantitate necunoscuta 5i nici nu are atata importanta din punct de vedere psihologic. Am vrea
sa ne ocupam de factorii ca.tigati cari se pot
mai bine cantari 5i ne ajuta in acela timp de a
intrezari o serie de mecanisme psihologice atat
pentru cazul Eminescu, cat 5i in general
ceea
ce ne-ar aduce 5i unele foloase practice in prevenirea 5i tratarea multor turturari de aceasta
natura.

In mod obicinuit ereditatea influentaza asupra aparatului psihic inferiorizandu-1. Cu alte


1) Cauza o proecteazii natural asupra celuilalt tovar4,

nu admit a e In ei.

www.dacoromanica.ro

173

cuvinte: and un individ nu poate ajunge la diferentiere din cauze ereditare, aceasta se datorete faptului c acel individ nu se poate di/erenia pentru cd nu-1 slujeste aparatul, care e in-

capabil. Putem noi crede aceasta despre Eminescu sau despre vreunul dintre fratii lui? Mi se
pare c toti au dispus de aparate minunate, do-

vada c erau in stare sal faca uncle lucruri pe


cari nici oamenii normali nu le pot face. In afara

de aceasta, dei asa de bogata in membri, nu


intalnim in familia lui Eminescu nici un singur
debil mintal i nici stigmate de degenerescenta:
ceea ce se intalnete de obicei acolo unde e

in cauza ereditatea brut. Daca s'ar fi gasit


astfel de elemente in familia lui Gh. Eminovici,
ereditatea ar fi fost indiscutabill pe cand aa e o
simpla ipoteza care poate avea oarecare valoare
numai atata timp cat nu se cunosc alte cauze.
Factorii ereditari i cei catigati formeaza ceea
serii de
ce numesc nemtii Erganzungsreihen"
complectare. Cu alte cuvinte: sant cazuri in cari
ereditatea e aa de incarcata, incat indivizii trebue s devie bolnavi chiar i in cele mai favora-

bile conditiuni de desvoltare. Pe de alta parte


sant cazuri unde conditiile de desvoltare, mediul
e asa de defavorabil incat i. cel mai bine dotat
hidivid din punct de vedere ereditar, trebue s se
descchilibreze. Intre aceste doua poluri avem o
intreaga gama
in sus i in jos. E natural ca

cele mai multe turburdri s. apara acolo unde


se imbina i acopere ereditatea incarcata i cu
cel mai defavorabil rnediu de desvoltare.
www.dacoromanica.ro

174

Dupa cum am amintit, nu ne putem da seama

de cantitatea de factori ereditari cari au putut


determina sau lua parte la conformatia psihoafectiva a lui Eminescu, ne vorn steadui insa sa studiem mediul de desvoltare i influenta pe care ar
fi putut-o avea acesta asupra evolutiei psihice a
poet ului.

2. Rezistenta mediului

Care era situatia de-acasa a lui Eminescu?


D-1 Calinescu ne-a daruit un minunat portret
pstho-fizic a lui Gh. Eminovici, tatal poetului:
era Malt, voinic, mai malt decal gras
un
munte de om

de o putere herculeand... cu nas

prddalnic 5i ochi alba5tri-verzui cari tree, dis-

pretuifori, dincolo de lucruri, en lalca de jos


u5or obstinatd 5i plind de sine... avea un manunchi de principii sdniitoase Si nici o subtilitate,

ori complicatie sulleteascli. Slugd de tandr la


boeri mai mari, el era pdtruns de erarhia lumii,
impdrtild dela Dumnezen pawl la prostime, in
trepte nerni5cdloare 5i de principiul de au/oil/ate
ce derivd din ele. La randu-i insa aplica acela5

postulat al autorialtii in propria familie 5i latd


de subalterni, alergand cu harapnicul calare, vocilerand, &nand stra5nic la nevoe, ca pe ovreii
de pe Cdtdriime5li cari ii oprise vitele, prolerand
injuriituri rdcoritoare 5i patriarhale... &Wu /lira
trimi5i la Cernauti, la carte blind, nemtascd. Tel/al
ii trateazd cu o severitate metodica. Atunci and
an copil fuge dela 5coalli, lace un scandal stra5nic,
www.dacoromanica.ro

175

ia biciul in mind, pune oamenii caldri sa prinda

pe lugar si cu mulM autoritate il duce pe sus


inapoi la scoald, Wit sd se intrebe ce cauze
externe sari lduntrice au putut pricinui asemenea
lapM... Spiritele contemplative, inclinate cdtre ac-

tivitatea gratuitd a spiritului, repugnau lui Gk.


Eminovici. Cdnd isi bilnuia copii Mull in aceasM suferinfii,ii pisca cu vorba,ii cicdlea, pdnd
ce-i Mcea sii se ascundd care'n cotro... Matti era
zellemisit cu vorba, poetul" asa incdt,inghimpat
adesea cu aluzii rdutlicioase despre nulitatea sa,
sldrsi prin a evita casa pdrinteascd, asezdndu-se
pe vacanfd in vre-o casd de leiran scut petrecdn-

du-si toaM vara cu ciobanii la stand..."


Eminescu ii scrie odata tatalui sau: Dacd nu
li-am scris pdn'acum... cauza a lost neincrederea
cu care intdmpini orice voinfii proprie a oricdrui
din lii Dumitale... Esti un pdrinte nenorocit
adevdrat
(poate). Dar esti nenorocit mai malt
pentrucd vrei ca liecare sd triliasca si sd-si ma-

soare pasii dupd cum doresti Duntneata". (Calinescu).

Gh. Eminovici era autoritar, brutal, indrtnic


si grandoman, lipsit de delicateta si de orice tenditz0 de a-i lace pe copii sdi tovardsi de muncd,
astfel ca i-a impins pe toti cu forta in poalele si
atmosfera sufleteasca a mamei necajite 1), care
nici ea nu-si putea lega afectiunea decat de copii
ei. Aceasta situatie cred c a fost mai grozava
in urmari cleat ipotetica erecitate. Prin felul
i) Maica durerilor".

www.dacoromanica.ro

176

lui de-a fi Gh. Eminovici le-a distrus copiilor increderea in sine i nu le-a permis sg se adapteze

la realitate; i-a silit sg apuce cu totii pe de


laturi". Inclaratnicia lui a trezit o tendint la indratnicie i la opozitionism in sufletul tuturor
o tendin( de a ft tocmai contracopiilor sai
rul de cum vrola el. Dacg el era vajnic, brutal,
muncitor i real, ei au devenit moi, femenini,
plini de reverii i fantastici. E aa de banal i.
cunoscut faptul cg parintii brutali dau copii sau
tot asa de brutali
cand acetia n'au posibilitatea de a se sustrage i eschiva sau, cand o au,
devin tini i indratnici. Acest lucru Ii poate

oriicine afla dela oriice invItator de coall


primarg. Dacg Gh. Eminovici n'ar fi avut ambitia de a-i face copii domni" i i-ar fi luat cu
sine la lucru, ar fi sfa.it cu totii prin a se ingspri
i a deveni asemenea lui. Pe cata vreme aa, el

le-a dat posibilitatea de a se sustrage, de a-si


organiza lumea lor aparte, de a se diferentia de

el i, prin aceasta, de a nu se putea adapta la


realitate. E mirare c toti, dar absolut toti copii

lui Gh. Eminovici au invgtat prost la cele obligatorii?"

i doar e cunoscut ca aceasta nu se

datora faprului ca ar fi fost mediocri, ci era


altgceva ce nu-i rasa sa invere. Era o asociatie
ce le facea neplacuta obligatia, o asociatie care-i
ducea la tatgl lor i le facea sir-a de scoala pa

care le-o impunea 1). Groaza de obligatiile ai) Lui Toma Nour (id est M. Eminescu) zilele la
5coa1fi ii treceau ca o iarn pustie, ca un vis frA 'njeles. Intre copiii accia cari asculta cu sete de pc bAn-

www.dacoromanica.ro

177

cestuia ii alunga dela orke obligatie. Obligatia


era o rasa sensibilizata de cari s'au ferit toata
viata toti copii lui. Principiul In educatie nu e
du-te si fal" ci hai, sa facem 1" Aceasta desvolta tovarasia, dragostea de munca in comun
tendinta de a se identifica cu educatorul 1).
Raporturile cari se stabilesc in copildrie intre
copil i tat vor determina si raporturile de mai
tArziu dintre individul matur i toata filiera de
sefi (tati sociali) pe can Ii va intAlni in cale.
(Acest lucru va trebui sa fie luat odata in considerare and vor fi introduse si la noi norme de
educatie, iar nu dup cum se face si in prezent'
and totul e lasat la voia inttunplarii crezandu-se
ca, daca-1 indopi pe un copil cu carte cu sila,
sau Ii Iasi pe un nenorocit de copil sa invete o
meserie sub cnutul medieval al patronului, dupa
cum se intarnpl pretutindeni la noi,
insemneaza, a educa" un om).
De-asemeni i raporturile cari se stabilesc intre
copil si mama vor determina mai tArziu i raporturile dintre individul matur i femei in general. Cu toate ca, in timpul evolutiei, intervin
continue corecturi ale acelor prime raporturi
cile coalci graiul inv4aturii, intre aceia carora siudiul
nu li-i o sil, ci o chemare..." Situatia sine Fara indoiala

de Eminescu.

1) Avi se explica wrul desechilibru al tuturor acelora


ce nu urmeaza meseria tatei
fapt ce la noi, in special,
e complectamente desconsiderat, ceeace nu p Dite duce
niciodata la o organizare a tuturor celulelor natiunii.

N'avem nici bresle i nimic stabil.


Dr. C. Vlact..-- Mibail Eminescu.

www.dacoromanica.ro

12

118

corecturi determinate de noi situatii i experiin linii generale ins vechile raporturi i
elite
reactiuni vor fi venic treze reaprand in toate
situatiile identice sau analoage, ca n4te reflexe
conditionale, ca nite reactiuni tipizate.
Gh. Eminovici, fiind prea exteriorizat, prea
aspru, prea autoritar, a impiedicat exteriorizarea
direct a copiilor sai, silindu-i la interiorizare
deviere pe panta fanteziilor. Ace 1a5 lucru se in-

tampla de altfel i cu sotiile acestui fel de oameni, fapt ce l'a observat foarte bine d-1 Ca-

linescu, and ne d urmatorul portret al Ralucli, mama lui Eminescu: Pe langa an bdrbat
asa de intardtat in ideile lui ,si cu atlita violenta
autoritar, femeia nu putea fi deceit o fiin( a siti bliindd, mangdindu-se cu copii ci Ingenunclzind pe la icoane... 1) ochii negri aveau o
orientare indepartaM, visaloare, iar coltul gurii
un zambet dureros. Era plind de bun/tate, statorn/ea in iubire ca i in ard si, ca mai toate
lank. le slabe ,si pasive, cu ieiri, uneori, de sar-

pust

casm. Existenfa Ralucdi Eminovici s'a scurs, lard


indoiald, obscuril ,si trudita, intr'o casit plina de
copii, in grifa continua de el, infro hdrnicie
casnica necesara pentru a mentine o familie asa

de numeroas. La desele supardri ce se vor fi


ivit din pricina firii violente a lui Eminovici
,si a pedagogiei sale sumare, s'a addogat moartea

unora din copii $i mai ales a doi din cei mari


(5erban ,si lorgu), mor(i in plina vigoare barbai) Ca imprateasa din Fdi-frumos din lacrina C.

www.dacoromanica.ro

V.

179

leascd, aproape anal dupd altul. Aceasta -Imbue


sti

ie si pricina boatel sale (cancerul) 1) si a

mortii intdmplate curdnd dupd moartea bdiatului

mai mare, 5erban... Copii o iubeau mai mull


decal pe tate, pentrucd, bMnd i miloasd, ii
apdra si ii ascundea de vajnica manic pedagogicd a acestuia..."
Din portretele ambilor pdrinti, a5a curn ni le-a
daruit D-1 Calinescu 5i cum corespund intocmai
structurii psiho-afective a lui Eminescu, situatia

se intrevede limpede. Nu era data nici o posibilitate ca beii sa se poata identifica cu tatal
lor 5i sa se exteriorizeze. Au fost impin5i cu forta,
dupa curn spunearn mai sus, in bratele 5i at-

mosfera materna, ceea ce i-a dus la o identificare cu mama, fapt ce le-a incurcat intreaga evolutie psiho-afectiva
nizAndu-i pe toti.

interiorizAndu-i i femi-

Daca se admite (5i cine nu poate verifica acest

lucru, aruncanduli numai putin privirea in junil ski?), daca se admite, zic, ca un sot de felul
lui Gh. Eminovici a putut s influenteze firea
unei femei, care era aproape gata formata cnd
s'a caskorit cu el, dece nu s'ar admite c a putut
influenta 5i pe-a copiilor si tocmai in timpul
evolutiei, cnd orke interventie e mai grea in
urmri deck dui-A ce au trecut de pubertate?
Gh. Eminovici a devenit pentru copii sai echivalent cu lumea realitil(ii, in vreme ce atmosfera
) Desi stiinta nu admite asa ceva, noi ii dam dreptate mai degraba Dial Calinescu, care o spune asa in

treacat, f ara nici 0 pretentie.

www.dacoromanica.ro

180

materna cu lumea visului i i a suferintelor dureros de dulci", in care se refugiau intotdeauna


inspaimantati si fericiti dupa ce se ciocneau violent cu greutatile vietii. In mod normal mama e,

sau ar trebui s fie, colaboratoarea tatei in ce


priveste efortul de a-i face pe copii s se adapteze la realitate i sa se impace cu viata asa cum

e, nu cum ar vrea sii fie. F asa, caci asa a zis


tata 5i asa e 5i bine!" Aceasta ar trebui sal fie
formula in educatie. Care putea fi ins situatia
in familia lui Eminescu? Intervenind batranul cu

autoritatea sa prea violenta, mama era nevoit


sa-si aperepuii, sa-i fereasca pe cat se putea, sl-i
doseasca. Acest desacord Intre factorii externi
(tata i mama) devine cu timpul un desacord intern in sufletul copilului, in care se cth.desc doua
lumi cu totul deosebite, cari nu se pot niciodata
impaca nici acoperi pentru a da posibiitatea unei

unitati sufletesti. Copilului i se prezint, in aceste situatii, doua realitati": una paterna de
care va fugi intotdeauna i alta materna in care-si va cauta vesnic refugiul. Aceasta situatie,
redusa la ultima formula, este echivalenta cu
fuga dela tata la mama sau cu tendinta de a-1

Indeparta pe tata pentru a o avea pe mama


numai lnga sine, ceea ce este iar echivalent cu
situatia din complexul oedipian".
Dacl ne transpunem in sufletul lui Eminescu,
in sufletul lui de copil, cred c e usor s. ne dam
searna ca nu se putea
fi fost prea drag acel

parinte vajnic, care punea hargatii s alerge


calari dupa el, sa-1 prinda i s i-1 duel in raza
www.dacoromanica.ro

181

harapnicului lui necrutator. Acest raport ne poate

servi ca esantion al raporturior dintre tata si


asa cum il vedea Eminescu ca copil
indiferent de faptul ca batranul nu putea sili
fin

doreasca fiului sau decat binele 1).


Copilul insa nu putea vedea in aceasta atitudine
cleat o dusmanie i o rautate indreptata asupra
lui 2). Aceasta conceptie, la randul ei, nu putea
s trezeasca in sufletul sau de copil cleat tot o
dusmanie i o tendinta de rasvrtire contra tatei.
La toti bolnavii psilio-nervosi esiti dintr'o situatie familiara analoga celei eminoviciene, intalnim
o anumita atitudine de rdsvratire in viata care e
insa mutata cu totul din domeniul familiar in cel
social. 0 indartnicie, o tendinta de a nu merge
pe caile indicate de altii ci tot pe de laturi, ceea
ce le da un timbru de originalitate, puindu-i in
acelas timp in conflict atat cu societatea cat i cu

ei Inii. Originalii in genere fac parte dintre acesti rasvratiti din copilarie cari s'au mentinut
intr'o atitudine opozitionista, negativista, ca o
reactiune fata de prea marile constrangeri ale
rnediului familiar. Acest negativism se observa.
t) Chiar i d-1 Calinescu inclina sa creadd c acestea

erau un manunchi de principii sanatoase" (sau poate


se transpune pc punctul de vedere al batranului numai ?)
2)

Ducand un baiat de

51/2

ani la un dentist

sa-i

scoata o masea cariata, pe drum inapoi- imi arunca niste


priviri excesiv de dusmanoase. Intrigat, l'am intrebat:
Tu crezi c eu te-am dus la dentist ca sa-ti fac un ran ?
Datil.' -cum?", a fost raspunsul lui prompt. Mi-a trebuit mult sa-i pledez pana sa-i dovedesc contrarul.

www.dacoromanica.ro

182

i. acolo unde se pare ca e vorba de o excesiva.


docilitate. Sa. ne reamintirn numai cum proceda
Eminescu fata de Titu Maiorescu care cauta sa-i
impue celui dintai modul sau de a vedea 1). Eminescu se uita tint in ochii efului" ca sa creada
acesta ca-1 urmrete, in vreme ce gAndurile lui
sburau pe-aiurea. Asta ii trezea cu siguranta aso-

ciatia veche, ascuns, automata in legatura cu


0..01 sau care cauta sa impue la toti copii punctul

sau de vedere i cauta sa-i sileasca sli

md-

soare prz5ii" dupa cum dorea el 2).


Spuneam mai sus ca.' evolutia psiho-afectiva a

unui individ poate fi impiedicata, in mod obicinuit de doi factori . a. sau c vorba de o inferio,
ritate a aparatului psihic (deci factor ereditar)
sau i-au aparut in cale piedici de neinvins (factor
cAtigat) cari 1-au deviat pe planul reveriilor, silindu-1 la interiorizare i la renuntare in ceea ce
privete lupta de adaptare la realitate. In cazul
lui Eminescu ni se pare ca n'a fost vorba de cl
inferioritate a aparatului ci mai mult de piedici
prea mari pe cari le-a intalnit in drum. Piedicile
le-a format .pdrintele prea sever care i-a dat copilului
in acela timp
posibilitatea de a
apuca pe de laturi. Aceasta situatie ii face im1) Cel putin aa i se 'Area lui Eminescu; poate c
in realitate nu era tocmai aa.
2) La fel a fost i Dostoiewski (al cdrui tati era ex-

cesiv de sever) dei era monarhic a luat parte la

conjuratie contra tarului, pentru care a i fost deportat


in Siberia, dup 5. cc fusese condamnat la moarte O. gratiat.

www.dacoromanica.ro

183

posibila depasirea complectd a pubertatii in care


ramne incleiat. Ramaind aice, toate reactiunile
de mai tArziu vor purta timbrul epocei respective: rasvratit contra tuturor imasinilor paterne

(toata filiera de tati sociali dela invatatorul de


scoala pAn la rege i Dumnezeu)
desi ii. se
supune in aparent, de frica
iar in ce priveste
femeia", aceasta va ramne pe todeauna un obiect intangibil de tip matern. Cu alte cuvinte:

in fata tuturor sefior" se va retrezi vechiul raport dintre copil-tatai si in fata tuturor femelior
vechiul raport dintre copil-rnam.
In ce priveste dragostea propriu zisa sau reve-

riile de dragoste, acesti oameni se comporta in

asa fel de par'ca toald viala ar alerga dupii o


femee (nzainci) de care nu se pot apropia din
cauza unui sef (laid). Dar, cu toate acestea, aceast atitudine nu e specifica acestui fel de oameni ci specifica pubertatii sau mai bine zis epocei
prepuberale
e deci general omeneasca i o

gasim in popor, fixata sub forma de rnotiv stereotip, in povesti: eroul (Fat-frumos=copilul)
birue dupa maxi eforturi o autoritate groaznica
(smeu, capcaun, balaur, etc.=imagini paterne).
In aceast lupta e ajutat cu sfaturi de o femee
batrn (Sf. Vineri, Sf. Duminica etc=imagini
materne) si in felul acesta Ii smulge aceluia ferneia 1) tinuta pe nedrept de acela cu forta si...

ij Ileana Cosanzeana, fata imparatului, zana florilor


dupa cum vedem femeia" casau sora eroului, etc.,
pat . in poveSi ma.i mult timbru de sora deck de marn.i.
www.dacoromanica.ro

184

traesc pe urma fericiti impreun 1). Fara indoiala


c anurniti indivizi din popor construesc o arm-

ada poveste care corespunde situatiei lor proprii. Aceasta poveste pleaca insa din gura in
gura timbrAndu-se tot altfel and de unul and
de altul !Ana ce capat o anumita forma care sa
corespunda unor stari sufletesti generale, ca o
moneda, devenind astfel patrimoniul intregului
popor. Ceea ce corespunde insa starilor sufletesti ale unui popor intreg contine numai factori
comuni, cu valoare egala atAt pentru indivizii
sanatosi c.it 5i pentru cei bolnavi psihiceste. In
povesti e reprezentata lurnea copildriei 5i lupta
de emancipare a copilului. Odata cu acea emancipare a unui individ, inceteaz tatonarile colaterale din reverii. La acei ce nu ajung ins sa' se
emancipeze lupta dureaza rnai departe i, daca
nu in redlitate, cel putin in fantezii nescrise (la
i scrise (la literati).
Eminescu nu s'a emancipat niciodata 5i, ca atare,

psiho-nervo5ii obicinuiti)

in toate scrierile sale n'a facut decat s incerce


s ajunga pe de leituri la dorita emancipare. Emi-

nescu s'a aflat toata viata sa infro ordine de


lucruri strict organizatd Icird s-o #ie saa s-o vrea
aceasta", adica intocmai cum ii scria sihastrul
Euthanasiu calugarului Ieronim din Cezara.
1) In mitologia greaca Zeus cu ajutorul mamei sale il
castreaza pe tatal sau Uranos apoi o ia de sotie pe sofa
sa Hera. In mitologie motivul e mai putin mastat ca

in povesti.

www.dacoromanica.ro

185

3. Reflexul complexelor infantile asupra


operei eminesciene.
Sub niasca unor personagii
straine fi a unor intdinpldri
eterogene fialpitei inima poetului
fi aventura sa intnna".

T. Vianu

Aproape in toate operele lui Eminescu gsim


acelas motiv repetndu-se stereotip sub diferite

forme si variante: lupta cu un al treilea (imagine paternal) pentru astigarea unei femei de tip
matern, o femee la care nu se poate djunge sau,
dac se ajunge, urmeazal in mod fatal o pedeapsa.
Astfel sa incepem cu
a) Geniu pustiu

Aice aildm prima incercare de sublimare, adica


de deviere a tensiunii intrapsihice proprii pe un
plan social. El procedeaza de altfel exact ca eroul sau Joan, dupa ce o pierde pe Sofia, si ca
Toma, dupa ce o pierde pe Poesis: mutal pe te-

ren social furtuna din sufletul propriu sau, ca


s spunem asa, inlocueste complexul" propriu
cu unul national care corespunde ins, ca forma.
intocmai celui personal: rascoala fratilor" oprimati contra asupritorului comun, ceea ce este insa
echivalent cu rscoala lui Zeus contra lui Saturn,

cu revolta ingerior contra lui Dumnezeu, a lui


Ft-frurnos contra smeului din poveti i in ulwww.dacoromanica.ro

103

tima instanta a lui Oedip contra lui Laios adica,


in general, a copilului contra tatalui sau.
Contrar rezolvirior normale din povesti i mitologie, in Geniu pustiu nu aflam nirnic rezolvat
in mod favorabil
nici in dorneniul social, caci
fratii" 'Imam mai departe sub jugul impilatorului i nici in cel individual, cad nici un eroti nu
ajunge la obiectul dragostei sale: pe Sofia o furd
moartea, pe Poesis o profaneaza mai intiti un al
treilea (contele), ca pe urma s moara si ea, pe
Maria
fata popei
vrea s-o profaneze inamicul, dar o scapa eroul prin moarte, cu toate c

nici asa n'a scapat de ghiara impilatorului. In


general mereu se interpune ceva intre erou si
femee, care e intotdeauna de tip sacru, intangibil,
matern. Situatia nu se rezolv desi sant ucise o
intreaga serie de imagini paterne: contele+popa
tatal Mariei
+Sasul, stapanul morii+atatia
impilatori, ostasi dusmani. Aceasta trebue s fi
fost situatia psiho-afectiva a lui Eminescu pe vre-

mea and a scris Geniu pustiu: rasvratit contra


tatei st a tuturor autoritatilor de tip patern
fr sa poata insa ajunge cu nici un chip la femee", situatie pe care o intalnim in mod stereotip la toti psihonervosii impotenti.
Aceasta a fost la inceputul vietii lui Erninescu,

adica pe vremea cand a inceput sublimarea in


arta. La sfarsit, dupd. darmarea acelei sublimari, adica, in nebunie, a reaparut acelas complex sub o forma mult mai brutala si mai putin
mascata. I se parea din nou c tara
fratii
sant asupriti de catra... liberali (=ungurii din
www.dacoromanica.ro

187

Geniu pustiu) i, natural, regele (simbol patern),


e capul rutatilor, deci, ca sa scape tara trebue
mai intai ucis regele! i a pornit sa-1 asasineze
pe regele Carol I.
de-abia 1-a potolit Gr. Ventura cu o bae in Dmbovita.
In nebunie intotdeauna se face o regresiune,
ca in vis, pana in cea mai frageda. copilarie, asa
c toata atitudinea bolnavului seamana cu ceea
a unui copil in jocurile sale si ceea ce incurca

numai sant elementele de mai tarziu cari se supraadaoga i dimensiunile la cari a ajuns individul.

Tot asa dupa cum, in copilarie, ducea rasboae


impratesti cu fratele sau Ilie, care era imparat
in vretne ce Miliai rege miathnoapte peste popoare indiene" 1) tot asa si in nebunia sa si-a
faurit in jur un mediu cu nume regale: regele
Norvegiei, regele Iudeior, irnparatul Chinei etc.
D-lui Calinescu Ii scapa din vedere aceste momente din viata i legatura dintre ele atribuind
halucinatiile bolnavului interesului Muntric pentru Nord, extremul Orient si literatura germand
ce-1 arlitase intoldeauna" i in afara de aceasta

nevoii lui Eminescu de a triii in miilocul unei


lumi alese". Asa ar prea, dar nu e nici pe departe asa intrucat intalnim acest fenomen foarte
des in clinica i rnai ales la bolnavii din familia
skizofreniei, bolnavi de rand cari n'au avut nici-

odata pretentii de a trdi infro lame aleasti".


Ei fac pur i simplu o regresiune in copildrie

pi

tirnbreaza mediul inconjurator cu imagini fami5)

Vezi CIlinescu.

www.dacoromanica.ro

188

Hare: din medici fac tati sau frati, din surorile de


caritate mame sau surori. Sau, ceea ce e iar obicinuit, isi forrneaza un mediu simbolic: asteapta
s vie regina (simbol matern), diferite printese
etc.
rolul regelui sau al impratului luAndu-1
insa ei singuri; ei sAnt regele cutare sau ei au
dreptul de a fi rege dar au fost inselati si internati ca sa le ia altul locul, insa o sa scape ei si
vor incepe un rdsboi necrutator contra impostorilor ce le-au luat locul ce li se cuvine lor.

Deci nu e vorba de o tendinta de a trai in


mediu ales, dupa cum crede d-1 Calinescu, ci pur

si simplu o reactivare a mediului din copilarie,


fapt ce era cu atAta mai usor la el intruck niciodata n'a rupt pe deplin contactul cu materialul
infantil care i-a imbibat intreaga opera. Cnd isi
manifesta, in nebunia sa, tendinta de a-1 ucide
pe regele Carol ca sa scape tara, nu insemneazA
alt ceva cleat ca o veche rang din copilarie a
reinceput s sAngereze: vrea s-1 inlature pe seful

familiei (regele=tatal) si s-o scape pe mama si


toata familia de autoritatea violenta a aceluia.

Daca-i e greu cititorului sa admita cele de


mai sus, aceasta se datoreste faptului c nu se
poate usor transpune in mentalitatea si sufletul co-

pilului i a nebunului si apoi il mai incurca si


o credinta gresit ca factorul limp care se scurge
din copilarie ptia la vArsta adult si-apoi toed
cultura si civiizatia unui om, joaca un rol in modificarea complexelor infantile. In realitate ins

nu e asa. Noi sOntem noi" intotdeauna si nu


scapam de noi" orice-am face, ori unde ne-am
www.dacoromanica.ro

189

ascunde 5i oricat timp ar trece

adica tot a5a,

dupg cum nu scapa nici ultimul etaj al unui


zgarie nori" american de planul dupa care s'a
construit temelia. Totul ce se clade5te peste ea,
oricate modificari ar primi, pe masura ce cre5te
numarul etajelor, totul e strans legat 5i carmuit
de planul acelei temelii. S'a observat ca anumiti
bolnavi de paralizie generala, dupa ce au pier-

dut, in sens invers, rand pe rand totul ce-aut


ca5tigat in viatl, parasind strat cu strat toate fa-

zele de evolutie, s'au intors repede 5i fatal la


primele reflexe din copilarie: devin copii mici,
simple tuburi digestive 5i in ultima instanta apare gestul de apucare cu gura a rnamelonului
matern 1)

Halucinatiile cu figurile regale a lui Eminescu

5i impulsiunea regicida ne arata pe de o parte


punctul central 'Ana unde a ajuns cu regresiunea,

iar pe de alta sensul jocurilor lor din copilarie


de-a regii 5i impratii. Era acela5 ca 5i in pove5ti: s scape de smeu (tata) 5i s-o c5.5tige pe
mama sau pe:
fica lui cu ras lasciv
51 tapInA, nurlie,
Pe Flantagu-caputli 2).

Fara indoiala ca. d-1 Calinescu are dreptate

cand sustine el poetul nostru nu era pe acea


vreme nici un descreerat precoce, nici un palid
I) Vezi Wagner-Jauregg, Stranski apoi Dr.
I. Bistriceanu: regresiunea afazia.

2) Vezi Cilinescu.

www.dacoromanica.ro

Vlad

190

trubadur solitar, ci o haimana sdruitoasii..." dar


ceea ce numim anormal la el e faptul ca a ramas
tot acolo, neputand depa5i. pubertatea. Cat a fost
mic nici nu prea da el fata cu tatal sau, de-abia,

odata cu epoca 5colii a inceput conflictul

5i

groaza ce i-a determinat fuga de el 5i, odat cu !


aceasta,

i fuga de realitate. Lui nu i s'a dat

speranta de a-1 putea invinge pe 5ef", cum o au


copii normali i dupa cum o regasim 5i in pove5ti unde e biruit definitiv Smeul 5i cucerita
femeia. Gh. Eminovici trezea in sufletul copiior
sai o rasvratire care numai in fantezie dacd putea
fi satisfacuta, in realitate insa niciodata. Aceasta a

fost situatia tragica familiara a lui Eminescu


5i a tuturor fratilor sai.
b) Siirmanul Dionis

Motivul din aceasta nuvela fantastica atribuit


in general romanticior germani
e mai general

omenesc de cum ar parea. E un motiv pe care-1


intillnim in pove5ti 5i care reprezinta, dupa cum
am spus lupta de emancipare a copilului de sub
stra5nica tutela prepuberart. Aice gasim acel
motiv general omenesc caracterizat insa prin trasturi individuale din viata lui Eminescu.

La toti bolnavii psihonervo5i eii dintr'un tablou familiar analog celui eminovician, tablou
caracterizat printr'o severitate excesiva a tatei
alaturi de o duio5ie tot a5a de excesiva a mamei,
gasim un anumit sistem de reverii puberale sau
prepuberale: cum a5 face sit ailing un om mare
www.dacoromanica.ro

191

si puternic, sf1 cdstig bani multi si s'o scot pe


mama de-acasd
s'o due undeva departe, pe
o insuld indepartatii, intr'un loc secret si miraculos pi s'o intre(in ca pe o regind etc." 1).
Acest sistem de reverii 11 gasim destul de bine

reprezentat la Eminescu, mai ales in Sarmanul


Dionis i in Cezara. 0 ia pe Maria (id est mama
sau sora) 5i se refugiaza cu ea inteun rai din
luna, unde trge5te cu ea in lini5te 5i alintari de
tip matern, nesuparati de nimeni, adica tocmai
a5a dupa cum ar dori bolnavii psiho-nervo5i des-

pre cari am vorbit. Daca o astfel de situatie

le-ar reu5i intr'adevar, in realitate, ar trebui


sli le vie in minte" i alta ceva, adici ni5te tendinti pe cari le gasim de-asemeni foarte des la
ace5ti bolnavi: tendinti nepermise, in fond de
ordin incestuos. E foarte natural ca Dan, odat
ajuns in fata dornei lui D-zeu cu triunghiul de
foc 2) sa fie intrigat de secretul" ascuns in pro-

verbul arab 5i e tot a5a de natural ca trebuia


odata sa-1 deslege 5i sti-i vie in minte". Dar in
momentul cnd a vrut s se identifice cu tatal"
(Dumnezeu) 5i sa-i ia locul... Vurn! Sunetul unui clopot uriesesc

moartea mdrii
cdderea
cerului, boltile se rupeau, smal(ul lor albastru

se despicd si Dan se sim(i trdsnit si aruncal in


nemdrginire..." Furia tatalui (ceresc) II urma1)

Ii

rog pe cititorii din aceast categoric

,s'ci

se

opreascri un moment ;i s-g rearninteasck nu c nici o


prirnejdiel
2) Al c5rui simbol 11 cunoa.5tem.

www.dacoromanica.ro

192

rete oriunde ar fi 5i oricat de bine pazit s'ar


crede 1).

Imaginile paterne cari se interpun intre erou


5i Maria din Sarmanul Dionis sant despicate in
doua: pe deoparte tatal Marieidoctorul, care
e in acela5 timp 5i judecator, sant indulgemi 5i
permit legatura dintre ei; pe de alta Dumnezeu
care nu permite 5i pedepse5te. Prima imagine de

tata bun" (tatal Marieid-doctorul) par sa fie


determinate de momentele and era Gh. Eminovici duios cu copii, apoi pot reprezenta 5i un
reflex al batranilor din sat sau al ciobanilor cari
erau foarte indulgemi cu copii lui Eminovici, ba
poate ca i5i faceau chiar o placere, unii din ei,
in a le face cuno5tima in mod brutal cu chestiunile sexuale. Imaginea de tata rau" (Dumnezeu
care pedepse5te) e copia lui Gh. Eminovici cel de
toate zilele. Imaginile de tat. bun" 5i tat
rau" se acopr in aceea.5 persoana sub figura Me5terului Ruben care ia pe fata rolul unui parinte
bun, in vreme ce pe-ascuns ii pregate5te eroului
dezastrul. Acela5 rol pe care il are me5teru1 Ruben din Sarmanul Dionis, il regasim 5i in Strigoii
intrupat in batranul mag. Acesta ii face posibila

lui Ara Id apropierea de o persoana intangibila


(aice prin faptul ca e moarta) dar in acela5 timp,
tocmai prin aceasta. i se pregate5te 5i lui moartea
t) Frica de parii care la Inceput e externa, cu timpul
devine interna i formeaza nucleul a ceeace numim cuget
sau constiinfli"... ma mustra cugetul = ma mustra tata sau

mama, care n'ar permite ap ceva.

www.dacoromanica.ro

193

ca i oricarui Zamolxe 1) care se apropie de o


persoana sacrosancta (Zeita Kali), identifican-

du-se prin aceasta cu un (Dumne)zeu (=tata)


dar e nevoit pe urma s moara. Motivul din Sarmanul Dionis nu e deck o varianta a pdcatului
stramosesc", o varianta trecuta insa prin prisma
individuala a poetului. Doma cu triunghiul de
foc=pomul cunostintei binelui si al raului=mama,
sora i in genere persoanele din familie, intrucat:
din toti pomii poti gusta in afara de unul", orice
dorinta i se putea indeplini lui Dan numai o sin-

gura poart n'avea voe s'o atinga i un singur


loc nu-i era permis sa-1 ocupe si anume locul
tatalui (ceresc) 2).
La bolnavii din aceasta categorie mai intalnim

ceea ce se chearna roman familiar", adica un


fel de reverii de cenusdreas, care st pitita intr'un colt neobservata de nimeni pana cand, intr'o

bura zi, se opreste in fata portii o caleasca cu.


patru cai imparatesti de unde esa un personagiu
de seamal care desvalue misterul: ea sau el nu e

copilul parintilor si, ci a fost numai infiat de


acestia de mic, asa ca, din acel moment, orice
legatura ar avea cu vre-o persoand de sex contrar din familie, nu mai poate fi considerat ca
un pacat. Acest motiv ii gasirn si in literatura
sub forma de iubire aprinsa intre frate si sora,
iubire cu pacat, care se rezolva insa in bine in
1) Vezi Miorita" de d-1 II. Sanielevici.
2) Oedip s'a orbit din cauza incestului, popoarelo primitive aplie:i sau aplicau pentru acelas pdcat moartea

sau castralia.
13

www.dacoromanica.ro

194

mornentul cand se afla di. ei nu sant frati adevarati ci unul dintre ei a fost numai infiat cand era
mic. Oare hartiile misterioase din mana doctorului 5i a tatalui Mariei sal nu reprezinte tocmai
asa ceva? Caci numai datorita acelor hartii cari
se refereau cumva la portretul din perete, tatal
eroului, ceva despre origine
hartii familiare
numai datorita lor poate cadea piedica dintre Dionis si Maria. E casi curn ar zice: tabloul i hAntiile acestea contin un secret gratie carora Dionis

si Maria se pot lua este voel", e legal, ca si in


cazul cnd se constata ca eroii nu sant frate si
sofa, ci unul din ei e strain
situatie care permite pe urma orice betie a simturior, orice pornire retinuta 'Ana atunci de frica incestului.

c) Cezara
Aice se repet exact acelas motiv. i aice se
refugiaza eroul intr'un paradis cu o persoara intangibila
mai intai pentru c e logodnica altuia (a unui marchiz) si-apoi, dupa ce dispare acesta, ea e o calugarita (=mireasa Domnului).
Timbrul de pacat ii vedem 5i aice: el e calugar
(frate), ea calugarita (sofa): nu este voel In cazul acesta inying insa piedicile, ca in povesti,
intrucat ii indeparteaza pe toti interpusii (marchizul, logodnicul Cezarei+tatal ei, un monstru
venal+Sihastrul Euthanasiu). leronim nu are voe

sa. ocupe raiul (din mare nu din stele) decat


dupa moartea lui Euthanasiu pe care trebuia sa-1
mosteneasca de drept", ca i pe Poesis din Geniu
www.dacoromanica.ro

195

pustiu, in a carei casa sigilatd intra nele gal, ru'And singur sigilul. Paradisul din Cezara unde
umblau ei goi iji preau lor singuri o nota

editie de Adam i Eva e echivalent cu Doma


lui Dumnezeu i cu palatul de pe -muntele de
sticl din Finul lui Durnnezeu, unde se urea el
roul
fr voia imparatului
deci iar nelegal,
i numai cu ajutorul sulei fermecate.
Daca cineva nu poate fi a5a de uor convins ca.

doma" i raiul" i toate echivalentele reprezinta, in ultima instant un corp femenin sau o.
anumita parte a lui, sa urmareasca putin descrierea intrarii in raiul" Cezarei: 1)
El elcidu de un izvor de apd vie care se repezea,

cu mull sgomot din fundul unei pe,steri..."

Par'ca e ciudat de asemanator acest peisaj,


geografic cu unul anatomic, dar s urnam:
Infra in pe#erd... o rdcoreald binefdatoare ii
cuprinse... merse mereu inainte... pe,Ftera se lungia

din ce in ce ci devenia tot mai intunecoasd.


Der-odatd vdzu ca o zare de senin 2) dar ii pdru
cari scapdrd. Vdzdnd insd cd ea nu pierea, el se.
apropie

i vdzu o bora cat ai baga mina care

rdspundea undeva... se uitd pe ea... vdzu (alisurl


mari s1-1 veni un miros adormitor de kilt& El

incera sd mdreascd borta cu ajutorul mdnilor,,

dar era un granit greu de neinldturat; numai


t) Aice spun drept c slut foarte Ingrijorat gandindu-m la cititori. Ma tern de oamenii gravi", prea serio0, cari gandesc numai dup logica lui 2X2=4... Totui,

poate n'o fi prapadl


2)

Perspectiva se schimbl dinluntru In afar.

www.dacoromanica.ro

196

un bolovan mare pcirea cd se 'lased. El il urnl


5i... bolovanul ls o mica intrare, pe care o
putea trece tdrandu-se..."
Vazut prin prisma arhaica a popoarelor primitive sau 'a copilariei
fiecare element din
tabloul de mai sus, ar mai avea si o insemnnta
sexual. Dack am incerca sa privim lucrurile asa,

ramnem uimiti de faptul c nu exista nici un


element care sa nu fie congruent cu regiunea
deltei fatale" (Aderca): tufisul, intrarea, borta
cat ai baga mana, apa vie care se repezea cu
mult zgomot din fundul unei pesteri intunecoase,
miros... etc., toate se potrivesc
cum de se po-

trivesc asa? Atka numai c felul de a patrunde

in acea pestera si in rai", ne aminteste mai,


degraba felul de a esi de-acolo
tarandu-se. Cu
alte cuvinte patrunderea in rai ar insemna o reintoarcere in Nirvana"
adica fantezii de

viata intrauterina, dupd cum gasim foarte des


la acest fel de bolnavi si mai ales la cei cu idei
de sinucidere. In acest caz Cezara e mama (solia

i in felul acesta intr'adevar ar fi


numai el cu ea, din nou, asa cum au fost odata,
si dupa cum vrea poetul sal mai fie, daca nu
Cezarului)

in viat cel putin in moarte cand vrea s doarma.


in Incaperea aceluias sicriu".

Dar, as putea fi intrebat, pe buna dreptate,


cu ce drept ne permitem sa-i atribuim lui Eminescu acest sistem de gandire arhaica, care s'ar
face complect automat, far stirea lui, in vreme
ce el vrea alta ceva, vrea s scrie o opera lite-

rail?
www.dacoromanica.ro

197

Pentru simplul motiv ca-i era obicinuit acest


fel de gandire in fanteziile sale artistice. Astfel
in Cugetarile Sarmanului Dionis", Ii vine ideia
c daca ar fi oarece, i-ar fi nevasta o icoana,
adica tocmai aa cum era femeea pentru Emi-

nescu. Deci iar ar patrunde cu totul in ea. In,


aceea poezie 11 vedem cum &drama granitele

intre regnul animal i speta umana, atribuind


plonitelor i motanilor preocupari umane

dupa cum le atribue in alta parte chiar i plantelor i obiectelor neinsufletite aceleai preocupari:

....0

ascultil numa 'ncoace


Cum de vorb mii de valuri stau cu stelele proroace;
Codrii negri aiureazI si izvoarele-albastre
Povestesc ele'n de ele numai dragostele noastre,
Si luceferii ce tremur'asa red prin negre cetini,
Tot pmntul, lacul, cerul, toate, toate M's prietenil...

Aceasta destramare a barierelor se face dupa


acela procedeu dupa care a procedat la destramarea notiunilor de timp i spatiu... Dar in acela fel procedeaza i copii i popoarele primitive cari n'au ajuns Inc pana acolo ca sa-si ciddeasca acele bariere. Odata ce se intoarce poetul,
in reveriile sale, la sisteme de gandire mai vechi,
sisteme prelogice, nu e indicat sa le masuram cu
sisteme din gandirea logica
de oarece ar insemna sa masuram lungimile cu litrul
ci din
cea arhaica i, curios, daca aplicam aceste masuri, vedem ca.' .acele imagini i procese psihice
infantile, dei contin elemente nereale, cu toate

acestea sant insa logice cu ele inile" cum se


www.dacoromanica.ro

198

exprima d-1 H. Sanielevici in Miorita", ba mai


mult Inca, observam aproape cu spaima pentru
situatia grandomaniei noastre a tuturora ca, dei
aa de variat, aa de colorat i aa de original;
i de nesupus, cu toate acestea Eminescu traia
infro ordine de lucruri strict organizata, lard s'o

tie $1 lard s'o vrea aceasta". Cu alte cuvinte


dei se sbuciuma inteatatea diractii, nu facea
cleat s. reproduca in zeci de variante unul i acela conflict sufletesc din copilarie, acela com-

plex familiar" pe care nu l'a putut niciodata solutiona in mod normal.

d) Luceaffirul
Datorit d-lui D. Caracostea nu mai incape
nici o indoial ca aceasta capodopera a literaturii

romneti a isvorit din povestea letel din gradina de aur", culeasa de R. Kunisch de undeva
din tara romneasca i publicata intr'o carte a lui
intitulata: Bukarest und Stambul
1866 1).
Tot acolo se mai afl i Frumoasa /aril corp,
o poveste care l'a influentat pe Eminescu in Miron

sl frumoasa lard trup i al carei reflex il mai


gsim i in poezia:
In fereastra despre mare
Sta.* copila cea de crai...

Fundul mrii, fundul marii


Fuel chipul ei b5.Iai.

i) Vezi D. Caracostea: Doug bastne necunoscute


isvoarele lui Erninescu.

www.dacoromanica.ro

din

199

Iar pescarul trece'n luntre


Si in ap vecinic cata...
Fundul mrii, fundul marii
Ahl demult un chip i-arata.
...Spre castel vecodata ochii
N'am intors i totusi plang...

Fundul mrii, fundul marii


Ma atrage in adanc.

Din cele ce le cunoa5tem Ora acum, nu e greu

de inteles de ce 1-o fi preocupat pe Eminescu


Frumoasa fdrd Imp. In sistemul lui de dragoste
intra apriori, adica inainte de a cunoate povestea lui Kunisch, acel fel de a iubi mai mull
imaginea Iemeei deceit femeia reald, asa cd acea
poveste i-a vorbit intr'un limbaj care era al lui:
Spre castel veodata ocbii
N'am intors si totusi piing...
Fundul marii, fundul marii
MI atrage in adanc...

la imaginea fetei, in vreme ce cea reald din fereastra despre mare" nu 1-a alms.

Dar care sa fie motivul c 1-a obsedat pand


inteatata Fella din grddina de aur?, caci a fost
o adevarata obsesie. Din cursul tinut in anul
1931-1932 de d-1 prof. D. Caracostea
intitulat Opera lui Mihail Eminescu ne dam seama cat

a muncit poetul la Luceafrul, de cate ori 1-a


lsat i 1-a reluat i nu i-a dat pace 'Ana cand
nu 1-a dus pand la ultima perfectiune. Ca sa
putem raspunde la aceasta intrebare trebue s5. ne
darn mai intai seama de raportul care exista intre
Fata din gradina de aur" i poemul lui Erniwww.dacoromanica.ro

200

nescu si-apoi de modul cum se articuleaza acest


motiv cu intreaga structura psiho-afectiva a poetului. Dar ca s poata merge cititorul paralel cu
noi sAntem nevoiti s reproducern aice in Intregime basmul Kunischian asa cum a fost tradus
de d-1 D. Caracostea:

Un imprat puternic avea o fata' atdt de frumoasci ca, decdnd era copild, veneau sii o vaza

oameni din apropiere si din departari. 5i cine


avea vre-o durere era usurat, cine era bolnav se
insinlitosea, privind la jata cea Irumoasa. Cu
cdt crestea, se facea tot mai drageilase, tot mai
incdntdtoare ci vestea ei se rispdndea in toate
tdrile. Imparatul gdndi atunci in mdndria lui:
e prea sus ca sii tie sotia unui om, nimeni nu e
vrednic de ea; e prea Irumoasti pentru ochii altor
oameni, nimeni nu trebue s-o vath; am sa-i ddruesc un palat s-o grddind, mai frumoase decdt
toate cetclalte palate si gradini, sei locuiascii
acolo.

In impardtia lui se alla Valea-Galbend si despdrtita prin munti inalti de toate celelalte

eciri

si nimeni, lard de impdratul, nu-i stia drumul.


Acolo a dus tot felul de mesteri si a clddit Un
palat cu total i cu total de marmura, acoperit
cu argint si in jurul palatului a Peat o gradind
mare cu pomi de aur si flori de pietre scumpe,
ro5ii, verzi, albastre. Iar jur imprejurul gradinii
a pus sii se ridice un zid mai limit ca un turn
si cu totul de otel. Trei ani au lacrat mesterii,
apoi, cind totul a lost gala, imparatul ,s/-a dus
www.dacoromanica.ro

201

acolo Ida $i slujitoarele ei, sd rdmde pdnii la


moarte. 5i fata vdzdnd palatal cal minunat, gritdina de aur ,si luminoasele flori de pietre scumpe,
a cuprins gdtul tatdlui $i A-a multiunit cd i-a Idcut
dar o locuinfd atzit de frumoasd, cum nu mai avea
nimeni pe pdmiint. lar imptiratul a poruncit slujiitoarelor sd implineascd orice voie a domnifei, dar

niciodatd sd nu se deschidd vre-o fereastrd, altminteri le omoard. Inainte sd plece, a incuiat u,sile

cu $apte chei, ca nimeni sd nu le deschidd $1 a

pus, la gura vii, un balaur 'strafe, sd nu lase


pe nimeni sci treacd.

S'a intdmplat insti c un fecior de impdrat a


auzit atdt de mull de frumusefa minunata a domnifei, c lard ea n'a mai vrut s trdiascd. Zadarnic tatal lui a adus cele mai mdndre fete ale im-

pdrdfiei, 011 aleagd din ele sofie, feciorul a


rdspuns di nu vrea sd ia pe niciuna, find numai
pe Ida de impdrat; ,si dacd iii o dobdnde$te, atunci mai bine sd moarc7. Bdirdnul impdrat s'a

intristat $1 a grill cdtre fecior: ia din visteria


mea aur si pietre scumpe cdte vrei, ia-fi ci pe
tofi slujitorii mei cu tine, sa fi-o aduci". Feciorul de impdrat s'a inveselit, a pus sd itzcarce in
care Mate comorile $1 a inarmat slujitorii, sad
urmeze. Dar nu tia drumul la Valea Galbend si
in toatti impdrdfia nu-1 stia nimeni. Atunci s'a dus

cu tot alaiul la Skin/a Miercuri ci 1-a grad: iubesc pe frumoasa fad de impdrat $1, dacd nu o
calla, atunci trebu.e sd mor. Am pornit sd o iau,

dar nu cunosc drumul la Valea ualbend". 5i


Slinta Miercuri s'a induio$at de iubirea lui $i
www.dacoromanica.ro

202

i-a rdspuns: Trimile inapoi cdldrii tofi si lode


comorile, incaledi aici pe calul asta care fuge
ca vdntul, ca fulgerul si ca gdndul i ,stie dru,mul la Valea Galbend. Dar nzai intdi va sd treci
prin Va lea Amintirii; acolo sd nu opresti sl sd
nu descaleci, cd apoi le vei cdi". Aland feciorul
de inzpdrat a prins inimd si a tritnis inapol pe
log cdldretii i toate comorile. Apoi mulfumi
Sfintei Miercuri si porni la drum. Strdbdtu el cdlare pdduri si munfi, trecu innot lacuri nzari si
inima lui era stdpdnitd de mandra laid de inzpdtrat. Astfel ajunse in o vale fruntoasd, care atat
de minunat senzdna cu grddina pdrinteasad, Inc&
i se pdrea cd e din nou acasd. A/and ii anzinti
de impdratul cel bdtrdn, cdt de trist era la plecare si cu cdtd grije trebue sei se gdndeasca la el.
Cu cat zdbovea in acea vale, cu atilt feciorul de
inzpdrat devenea mai trist, apoi descdlecd si se
asezd sub un copac. Aland auzi cum franzele copacilor grdiau intre ele
povesteau cd impiimita cel bdtrzin s'a imbolndvit de inimd rea si
e pe moarte. Feciorul se inspdinuintli tare, incdlecd si cdldri repede spre casd. Cdnd sd ajungd
la impdrafia tatdlui sdu, afki cd impdratul e sdL

ndlos si adastd, plin de nddelde, fericita Inapoierc a fiului. 5i iardsi incepu tdnilrul sti se gdn-

deascd la frunzoasa fatd de irnpdrat ci durere


grea 11 apasa cd a ascultal vorba frunzelor. Porni
cdlare la Slcinta Vineri, ca sd-i ceard ajutor. Ea
11 certd cd zdbovise in Valea Amintirii cu toate
cd fusese oprit; dar la zz;eind ii deirui ,o floare
si-i zise: daed vezi in palat 0 fercastril deschisei,
www.dacoromanica.ro

203

atunci arunca Iloarea; dar mind sti alungi acolo,


va sa strabati Valea Desneideldii, paze5te-te sui
nu zabove5ti acolo, allminteri ai sd le ciiie51i".
Feciorul de implirat mulfumi,incalecti pe armdsar

51 porni volos. Cdnd zdri acum Valea Amintirii, dete pinteni calului ci inchise ochii, pdnd
trecu departe. Apoi se bucurd cd a biruit primeldia 5i tot ce mai avea de Mat i se Mira u5or
pe ldngd incercarea asta. Cdldri a5a mind seara

5i, cdnd se intanea, ajunse iarti51 in o vale.


Acolo copacii erau at& de de5i, incdt nu puteal
zari nici soarele, nici tuna, 5i adesea crengile tdiau

drumul calului. 5i and leciorul de imparat Itt


in vale, se intristd, gdndindu-se la toate piediciM pe cari trebuia s& le biruiascd. Chiar dacd

ar isbuti in lapta cu balaurul, cunt ar putea el


sil deschidd ucile inchise cu 5apte clwi 51 cum

a se acatere pe zidul de otel Mehl, Malt ca


turnal? Si, dacd nu va isbuti 5i va fi nevoit sti
se deplirteze de palatal minunat, lard sti 11 flicut
vre-o ispravti, nu va a/tinge, in impartifia iaiuilui

sat, bagocura tuturor? Se opri, cobori de pe


cal 5i se a5ezd sub an copac. In ramurile copacului sta an corb, care grai Ieciorului de impdrat: prim zidurile de otel n'a trecut nimeni niciodata 5i dacti te duci la palatal fermecat 5i te
inapoiezi fdra Irumoasa Iatcl de imptirat, atunci
vei Ii de rdsul tuturor". Atunci Ieciorul de im',drat se ru5inti; inailea i chiluiri repede inapoi
spre casd.
Dar pe and se apropia de impardIie, Mate gnifile if pdrdsird 51 tare se cdi cd se Iiisase prostit
www.dacoromanica.ro

204

de corb. Cdldri acum la Sttinta maica Durninicd,

ii povesti tot ce se intdmplase 5i o raga sd-i ajute. Stan/a Duminicd il certd cd se oprise in
Valea Desaddejdii, in loc sd o strdbatd repede,
cum tusese povdtuit. li ddrui o pasere 5i-i zise:
dacd vezi cd taut cea trunzoasd varsd o lacrimd,
dd drumul paserei acesteia sd sboare". Feciorul
de impdrat se inveseli, inailecd 5i porni a treia
oard spre Valea Galbend. Cand zdri Valea Amintirii, o strdbdtu repede 5i tinu ochii inch4i, ca sd
nu poata vedea priveli5tea cea dragd, ce-i amintea
de grddina pdrinteascd a tatalui. $i inainte sd ajungd in Valea Desnddejdii, culese frunze ili

astupd urechile ca sli nu audd glasul corbului.


Dete pinteni calului 5i strdblitu cu bine valea.
Acum prinse inimd 5i ce mai avea de pleat i se
Ora u,sor, pe ldizgd cele indeplinite. $i merse cdlare de dimineata pdnd seara 5i de seara pad dimineata 5i sosi la gura Vail Galbene, unde sir&
juia balaurul. Dihania avea pretutindeni, afard de
coadd, o pavazd de solzi tare ca otelul 51 nici o
armd nu o putea strdbate. Cdnd viizu pe lecioral
de impdrat, se pregilti sd-I inghitd; dar acesta se
teri repede cu calul, infipse sabia pdnd in prsele
in coada balaurului 5i-1 pironi teaplin de skincd.
AdnA ce balaurul sd scape de aci, leciorul de imparat card bolovani 5i-i prlivli de inlibtql dihania.
Apoi aldri voios in Valea Galbend, unde whiz palatal cu acoperi5 strdlucitor de argint 51 ctt zidul
de otel.
Frumoasa laid de impdrat trdise bucuros primal

an in palatal el, se destdtase la vederea stdlpilor


www.dacoromanica.ro

206

de preg, a copacilor de aur 5i a florilor din felurite


pletre scumpe. Dar, dupd un an, se intristd 5i rdrase in oddile ei 51 nu vru s mai iasd afard in
grddina cea strdlucitd. Si cad shilitoarele ei o
intrebard ce-i lipse5te 51 dece e a5a de tristd, ea
rdspunse: e an an de cand sant in palatal acesta

51 and am intrat aice era afard primavard; eu


'hull nu mai pot se" veld codral verde 51 campiile
inflorite, pentru cd fineti toate ferestrele inchise

5i de aceia am sd mor". Atunci slufitoarele s'au


speriat foarte, did se temeau de mania impliratului, dacil nu i-ar asculta porunca, 5i se temeau
5i mai mull de mania lui, dand frumoasa fatd ar
muri. 51 o rugard malt sd fie iard5i veseld. Fata
de impdrat insd nu le ascultd 51 nu gastd mancare,

nici bduturd 5i se intristd atat de malt, incdt frumusefa i se duse. Atunci slulitoarele se inspdimanlard 51 deschiserd fereastra oda-1i; paserile cantau,
cerul era albastru 51 poiana verde 51 aerul proas-

plit al primaverii pdtrundea in valuri largi in


odae. Fata de imptirat se bucurd, merse repede
la fereastra 51, and sitnti aerul inviordtor de pi-1mavard, se insanato5i, deveni frumoasd ca inainte.

Pe and stdtea la fereastra 51 privea la Valea


Galbea, se intampla sli treacd un smeu, puternic
duh care trdeste in pe5terile muntilor 51 poate sEl
capete orice infati5are. Se prefdcu in mint 51 and
adie pe fafa 51 umerii frumoasei fete, se aprinse

de dragoste 51 furd cEl va 11 a lui. Cdnd veni


noaptea, el se pre filcu in stea 51 se repezi in odaia
fecioarei. Acolo insid el se prefdcu in un frumos,

luminos Mar 51-i grai: E5ti cea mai frumoasd


www.dacoromanica.ro

200

dintre femei i nici un cnn rzu e vrednic sa4i desfacd cingdtoarea hainei; eu insd stint mai puternic
decal toti muritorii i impdrdtia mea nu are margini. Urmeazd-md $1
a mea, te voi duce acolo
unde e lumind ve$nicd, mai sus de nori,in vecindtatea soarelui". Atunci rdspunse frumoasa fatd de
impdrat: nza dor ochii, cdnd le privesc $i nu pot
suferi stralacirea ta; dacd le-a$ urma, a orbi $i
vecindtatea soarelui m'ar arde". Atunci smeul cel
puternic se intristd, se prefacu iard$i in stea $i se
inapoie in cer. Acolo rlinzase el &raid noaptea $i

privi jos in cdmdrufa frumoasei fete; razele lid


ins& erau palide 5i Mncede, par'cd ar fi lost intunecate de jale.

$i clind veni noaptea armlitoare, puternicul


smea se pre/ilea in o ploaie $i azu in odaia fetei
de impdrat. Acolo lad el hall infdti$area urzui

tdnar frumos, ai cdrui ochi erau alba$tri ca


marea cea addna $1 al cdrui par lucea in lumina lwuii ca solzii pe$tilor. $1 gredi clitre ea: urmeazd-ind $i fii a Inca, te duc acolo unde nu pd-

frunde razd de soare, addnc sub fundul marl,


acolo iti ddruesc castele de coralii ro$ii $i albe

margaritare". Fecioara de impdrat rdspunse alunci: Mi-e frig in apropierea ta $i, dacd te-as
urma in palatele tale de mdrgean $i inlirgdritare
albe, unde nu patrande nici o razd a soarelui, atunci ar trebui sd rizor de frig". 5i puternicul
smeu se intristii $1 zise: ce trebue sit fac eu ca
tu sd md iubeyti? Cere ce vrei, dar fii a meal"
Atunci Ida cea framoasd gdndi sd-i incerce puterea iubirii i (lath nici o jertfd nu i-ar fi prea
www.dacoromanica.ro

2117

mare ca -o cristige si-i grdi: ca s te urmez si


sa fiu a ta, trebue sci te lepezi de toald puterea
si nemurirea ta, trebue sd fii un om ca tofi ceilalfi, ca s le pot imbrdeisa lard sd md tern de
tine". Atunci duhul cel puternic se WM' la fala
cea frumoasd i nici o iertfa nu i se pdru prea

mare pentru iubirea lui si grai: fie dupd cum


doresti! mdine voi sbura la Scaunul Domnului si-i
voi aduce inapoi nemurirea ci puterea pe care mi
le-a ddruit si-I voi raga sd ma preschimbe intr'un
om slab si muritor, ca tit sti fii a mea". 5i zicdnd

cuvintele acestea, s'a prefacut in curcubeu, s'a


urcat sus in cer si a rdmas acolo toata noaptea
de-asupra palatului fetei de impdrat.
In dimineafa aceea, se ivi feciorul de impdrat
inaintea palatului ci ceiMri imprejurul zidurilor, dar
nu putu s intre pe niclieri. Atanci vdzu cd o fereastrd era deschisd, dar era aldt de 'Malta cd nici
o sligeata n'ar fi aIuns-o. Feciorul de imparat isi
aminti de floarea, pe care i-o dciduse SIdata Vi-

neri si-i dete drumul sli sboare. Floarea trecu


prin fereastra deschisd ci sburdnd pdnd acolo
unde sedea frumoasa latd de impdrat, ii azu in
poald. Ea impletea din flori o cunund, iar florae
erau de felurite pietre scumpe, albastre, verzi, rosii, si foile si crengile erau de aur, toate lade din

grddind. Cdnd zdri ea floarea, care cdzuse in


poala ei, scoase un strigdt de bucurie ci aruncd
pe toate celelalte care-i parurd unite pe ldngd aceasta singurd. 5i nu era decal a Iloare obisnuitd,
cum vazuse nenumdrate zilnic in vremea cdnd
cuireera sIohodi. $i s?irutd Hoare(' si, incantatd,
www.dacoromanica.ro

208

sorbi mireasma ei 5i nu se putea sdtura, privind


vinele ginga5e ale frunzelor. Apoi se duse repede
la fereastrti, pe unde venise floarea, nciddjduind
cd viintul ii va mai arunca 51 allele. Cad insd
ajunse la fereastrd, ziiri pe frumosul fecior de im-

parat stand in lafa ei; el li zise cd a venit prin


Valea Amintirii si prin Valea Destuidejdii 5i
cd

ucis

balaurul cel puternic, ca

sci

a-

jungd Nina la ea 51 sd o dual acasii sotie. Privirea florii de5teptase insd in fata de impdrat dorul de vechea ei vieafd slobodd, a5a di
ar fi pdrdsit bucuroasd palatal 51 grddina de aur.

51, cu cdt se gdndi la primejdiile ce le infrunlase din iubire pentru ea, cu aidt fecioral de impdrat ii pldcu mai mull. 5i el stdrui tot mai mull
rugdnd-o sd-I urmeze ca mireasd in impdrdtia tatdlui via si-i ardta ce mare e puterea aceluia, di

are mai matte pietre scumpe decal aur are tatdl


ei 51 mai mull aur decal argint are impdratul,
tatdl ei. Atunci framoasa fatd de impdrat n'a mai
putut sd lupte cu rugiimintea lui 5i iubirea ei
pentru fecioral de impdrat se aprinse puternic.
Cdnd insd gdndi cd nu va putea sd iasd din palat,
pentrucd toate u5ile erau inchise cu 5apie chei,
atunci incepu sd pltingd. Jar feciorul de impdrat
vdzu cum lacrdmile Wel picurau, i5i aminti de

paserea ddruitd de Sliinta Puminicd

i-i dete

drumul sd sboare. 5i paserea se arca sus, tot mai

sus 5i, crescu mare, tot mai mare. lar cdnd ajunse in fata fetei ii grdi: urcd-te pe spinarea
mea, sit te duc jos". 5i cdnd ea pregeta ii grdi
din nou: fit implicatd 51 nu te teme de nimic;
www.dacoromanica.ro

209

am apropiat pe unul de altul, peste praplistii $1


marl $i peste zidurile cele mai Matte mai multi
tineri indrdgostifi dealt flori are primdvara".
Aland frumoasa lata de imparat prinse inima,
se avdnta pe spinarea pasdrii ,si se last" los la
tandrul fecior de imparat, care o saruld ginga$,

o urcd pe cal si sbara ea ea.


In vremea aceasta sosi insd imparatul la palatal din griidina de aur, sd-si vada fata. 5i cdnd
vazu cd ea fugise, fu cuprins de o strasnicti manic", porunci sd fie omordte slufiloarele si alerga
dupii fugari cu tofi cdldretii Id. Cdnd insd feciorul de Imparat zari pe cei ce-1 urmareau, ln-

/rebel pe frumoasa fata de imparat: cdt de repede sd calaresc, ca sd scap de slufitoril tatalui
Mu?" 5i ea grill: ca vantul!" Atunci cdlaretii
inzparatului nu mai putard sa-i urmateasca; el
insd avea an cal pe care i-1 ddruise un vrdfitor
si se apropie tot mai mull de fugari. 5i iard$1 intreabd feciorul de imparat pe frumoasa
cdt
de repede sd calaresc ca sa scap de Mull Mu?"
51 ea raspunse: ,,calareste ca fulgerul!" Dar impdratul se apropia tot mai mutt, incorda areal $i
tinti catre feciorul de imparat. Atunci acesta spuse
calulal: sboara ca gdndul!" si pana slu star;ceased vorba, fund atilt de departe, incdt ceea ce
inaintea lor parea an nor intanecat, pe data nilmdnea ca un nor in urma lor...
Pe cand ins?'" feciorul de impdrat sbura etc frumoasa fatd, smeul cel puternic sbura la scaunul

lui Dumnezeu: Doamne, lti aduc inapoi toed


stralucirea si puterea ce mi-ai &fruit. lubesc o
www.dacoromanica.ro

210

copild a piimdniului, de-aceea ingddue-nzi, a


Doamne, si fiu vremelnic si slab ca ea!" Ziditorul
insa riispunse: Tu .nu stii ce ceri. Copii pdmasntulai sant Ca spuma nznii, o adiere de vdnt ii
pliismueste, o adiere de villa Ii nimiceste. Si iubirea lor e ca o stea cdzatoare, vine din cer, mer-

sul ei este luminos, dar se stiinge cum atinge


pdmtintal si viafa ei fine numai o clipa". Smeul
insd se raga' a doua oard. Atunci Domnul zise:
priveste jos!" 5i smeul vtizu cum frumoasa fatti
de impd rat, care-i cerise jertfa puterii si nemuririi, fugea in brafele unui lizt al pdmantului.

Atunci o lacrimd ciizu din ochii cella prii de


moarte,intilia dela inceputul vesniciei, si lacrima,

cdzdnd in Itindul mdrii, se Iticu murgdritar.. 5i


pluti de-asupra celor ce fugeau, desi calul lor ii
ducea iute ca gyindul. El insd nu voi ca unul s
moard in brafele celuilalt, tot iubea pe fata de
impdrat. Lud deci o brdfard de pref, cu pietre
scumpe, care scdnteiau ca tot atatea stele, si o
aruncd pe ramurile unui copac. Si cdt de repede
caldreau ei, frumoasa fatd tot vdzu brafara seralucind ci zise feciorului de impdrat: sit ne oprim,
sd vdd hucnal cel minunat!" El se opri, o cobori
de pe cal si se urcd in copac, s ia brdfara. Si
cdnd frumoasa fatd rdmase singurd, smeul cel
puternic apucil o namild de stiincd, mare cdt an
palat ci grea cdt tot feral ascuns in pcimiint si-i
dete drumul asupra locului unde sta Ida de impdrat. Feciorul de imparat rdmase insti neatins.
Dar cdnd whit sfdrsitul frumoasei fete, cdzu pe
stdnca aceea care o sdrobise ci rdmase intins trei
www.dacoromanica.ro

211

zile si irei nopti. Apoi se scald, arca pe cal si


porni incet spre cash. Cdnd insd ajunse in Valea
Amintirii nu putu merge mai departe si se asezd
sub un copac. 51 pdsdrile in ramuri antau cantece care preamdriau minunata Irumusete a Wei

de impdrat. lar el ascultd aceste cdntece Find


muri".
*

Aceasta e povestea culeasa de Kunisch. Daca


e interesant de urmarit ce elemente Ii alege un
scriitor din diferitele motive ce le int5.1ne5te in
viata, nu e mai putin interesant de urmarit ce nu
vrea sli primeascd i ce sau cum modifica motivele

primitc. S urrnrim acum din acest punct de ve-

dere Fata din grddina de aur"

Lucealdrul

care a isvorit din ea.


In Fata din gradina de aur avem urmatoarele
personagii:

1. Fata de imparatobiectul dorit (=mama+


sora+femeia in general).

2. Feciorul de imparateroul ce eAvne5te la


cea dinti (=copilul).
3. Tatal feteipiedica care o intA1ne5te in cale.
Nina aice totul e normal 5i corespunde motivului obicinuit in pove5ti, unde e redata lupta de
emancipare a copilului de sub strapica tutela prepuberala. Dupa ce Ii reu5e5te sa inlature piedicile
oe i se pun in cale i cari i, se par a5a de grele
luck trebue s recurga 5i la sfaturile 5i ajutorul
imaginelor materne (Sf. Miercuri, Sf. Vineri 5i
Sf. Duminica), ajunge pe'ncetul sa sdrobiasca
www.dacoromanica.ro

212

opozitia tatalui, in care vede copilul principalul


duman, ajunge la femee i totul reintra in normal: ei sant pe drum spre nunta vietii.
Prima piedicd ce o intlnete eroul (copilul

feciorul de imparat) din Fata din gradina de


aur" e neAinta. Nu tie drumul, care e secret ca
pentru orice copil. Drumul adevarat spre femee i
sexualitate nu-1 tie, natural, decAt tata. Lumina
ii vine insa in parte dela mama (Sf. Miercuri)
care, dupa cum se vede, 11 tie i ea, ceea ce se
intAmpla i in realitate. Cu alte cuvinte intai

mama ii da copilului de banuit prin faptul ca


prezinta o serie de modificari fiziologice (sarcina,
menstruatie, natere etc.) cari trebue sa-1 ocheze
pe copil i sa-i dea de gAndit. Pe de alta parte
ac,e1 secret" i-1 desvalue i animalele, pe cari le

surprinde copilul destul de des in flagrant delict 1). In aceasta poveste armdsarul e indrumatorul. Fara vorba c, odata ce a putut surprinde
un copil o pereche de astfel de animale in exerciul sfntului nit al spetei, nu mai rmane indoiala ca i se limpezete drumul".
A doua piedicd ce se pune in drum spre obiecti-

vul normal, extra-familiar, e incleierea, fixarea


in familie, Valea Amintirii", care atat de malt
semna cu gradina parinteascii". Cine nu se poate
deslipi cu sufletul de obiectivele de-acasa. (mamasora) i, in general, de toata atmosfera i regii) 11 rog pe cititor sa nu judece olimpic din situatia
lui omni5cienta de astazi, ci sa incerce a se identifica cu
copilul i cu toate fiiimant6ri1e lui pentru desvaluirea
secretului".

www.dacoromanica.ro

213

mul de educatie din famiie, nu poate ajunge la


tinta. Dar, in sfArsit, dup ce face feciorul de im-

parat o mica recidiva, intorcndu-se acasa, ii


ia inima in dinti i pornete iardsi la drum. Dar
o a treia piedicd Ii apare in drum si anurne Valea Desnddefdii"
cu alte cuvinte frica de greuIdea lucrului", ceea ce, in realitate, la puberanti,
apare sub forma de frica de impotenta sau mai
precis o teama ca nu va proceda bine, cal nu va
satisface femeia, ca se va face de ths, o teama
de disproportia anatomica etc. In aceastd epoca
femeia e, pentru adolescent, un obiectiv extrem
de greu de atins, o aseaza in mintea lui pe un
piedestal de inaltimea unui turn, ca acela unde
se afla fata de imparat, dar totusi incurajat de

mama (Sf. Vineri), care e si ea o femee, care


i-a dovedit c poate fi si el iubit, indrdsneste s
inainteze, s dea tot mai aproape thcoale obiectivului vizat.

A patra piedia 1) i cea mai grozava e balaurul, cerberul care pazeste intrarea dela Valea galbena (?) si care reprezint acelas lucru ca i ar-

pele din paradis: e tatal cu groaznicul lui organ


viril care-1 paralizeaz pe-al adolescentului prin
comparatie. In povesti e reflexul unor stari prii) In poveste II opri pe erou (in Valea Amintirii), dorul de tata, in realitate e friar de el i dorul de mama.
Acestea se manifesta sub forma de n4ine de parinti
ce-ar zice ei s afle". De ruine, de frica, din netiinta,
adclescentul nu indrsnete" multi vreme s-i pue visul

i and indrasnete... Va aduceti aminte ce


furtuni trebue sa suporte bietul lui suflet!...
in practica

www.dacoromanica.ro

214

mitive unde nu se concepe

i eu i tu" ci ori eu,

ori tu", ca i in mitologie unde nu l'a motenit


Zeus pe Uranos ci l'a castrat i rsturnat cu ajutorul mamei. In pove0i se depsete realitatea
actual a raporturilor dintre om i om, reactivandu-se sari mult mai primitive

ca in vis.

In sfarit a biruit toate piedicile i iaa-1 pe


feciorul de imparat in apropierea femeei (fata
de imparat). Dar alta greutate e conceptia ce
i-o face bgiatul despre femee in general, dup
cum am amintit mai sus 0 pe care o crede impo-

sibil de scoborit pang la el dar... i-a dat mama


(Sf. Vineri i Sf. Duminicg) ceva cu care se poate

s'o scoboare totu0. Acel ceva e o floare" i o


pasare", doug lucruri cari au capacitatea de
a se rddica in sus i de a pgtrunde printr'o ferestrue care fusese incuiatg cu apte lacate i
care era opritg de imparatul (tatl ei) de a o
deschide
sub pedeapsg cu moartea. Aice nu
facem nimic fr intelegerea simbolurilor i,
lucru ciudat, in felul acesta se limpeze0e totul 1).

Floarea care se ridica in sus si-i cade kid in


poald, nu poate sg fie deck un simbol falic 2).
Ba mai mult, chiar i in realitate, floarea nu e
deck aparatul de reproducere al plantei. Paserea" care sboarg in sus i, pe masurd ce se ri-

dia, crete in dimensiurn 3) pentru ca sa o ia pe

fatg pe spinarea ei, ei bine, paserea care a apro1) Dece se potrivesc aceste lucruri?
Sau poate c
limba romneasca are dota intelesuri ?
dar dece le are ?

2) De aice: a deflora.
3) Rog a meld pasagiul.

www.dacoromanica.ro

215

piat pe unul de altul, peste prpstu i man i


peste zidurile cele mai inalte, mai mul(i tineri
decdt Ilan are primdvara", nu poate fi alta decat banala pasarical" din camera cophlor 1).
Dar, ca intotdeauna, dupa fapta vine frica de
urmari si de printi dar, in sfArsit, datorit impetuozitatil tineretii si dragostei
scapa de urgia
tatei i totul intra in ordine. Acesta e mersul normal al lucrurilor i ptia aice povestea corespunde
intocmai motivului strdvechi popular.
In ce priveste fata, am vrea s atragem si aice

atentia asupra unor amanunte, cari din intAmplare" se potrivesc tot asa de bine felului de a le
interpreta de mai sus. Fata [Ana la o anumit
viirsta e liber, e lsat sa s joace, s alerge, s
chiar si jocurile sesburde, sa-si fac de cap
pana cnd deoxualc sant obicinuite la copii
data (evident, la pubertate\ incepe a fi ingrdit,
pazit, ferita
..nu este voe!" In poveste o gasirn inchisa intfun palat cu ziduri de otel, de nepatruns si la o inaltime de neatins. Inltimea corespunde in general inltimii la care o /idled
sfiala baiatului si-apoi idealului de puritate feciorelnica ce li se imprima
prin educatie
fetelor in suflet, ideal care nu le permite s deschida

intrairile" cari trebue s ralmAe zavorite si pazite 2). La inceput se impacd cu acest ideal pang
t) Cinc nu e de acord, c rugat sa inchida cartea.
2) In poveste frana e in afard
imparatul (tatal)
a inchis-o i i-a pus pazal. Aceasta se intAmpld si in realitate: piedica la inceput e in afard (parintii i societatea), si de-abia pe urrnd sc intcriorizeazil aceste frane,
devenind inhibitic tnorall

www.dacoromanica.ro

216

and incepe sd. se plictiseascd", s sufere de


urit" si nu mai stie ce s facd. Florile artificiale

cu cari se joacd fata in singuratatea ei nu pot


viza deat ,./ocul" artificial, adica jocul auto-erotic. (E probabil c aceastd aluzie tine de Kunisch).
Atributul artificial" a fost deplasat dela joc" la
flori, cum se intmpla adeseori si in vis. Cand a
vazut insd floarea" naturald, floarea cum o stia
ea de copild, floarea care a patruns prin fereastra
si! i s'a aruncat fr veste in poald, a renuntat la
cele artificiale 5 si-a dat drumul pe spinarea paserii" care a scoborit-o din inaltimile curatiei ei
de fatd.", dup care urmeazd persecutia din partea
tatei, de care o aprd insd voinicul dupd. sistemul care Inge mai tare"... un minunat i duios
compromis psiho-afectiv popular. Faptul Ca voi-

nicul luge mai repede insemneazd e el e mai


nazdrdvan deat tata, deci c i-a gsit fata un
vrednic aparator de urgia celui dinti. Vitejia se

arat insd prin faptul c el fuge mai repede


decat tata, ceea ce ar insemna c oriat det vajnic
aparator ar vedea o fata in iubitul ei, tatal tot primeaz in sufletul ei, intrucAt prea e aproape da

timpul and vedea in el un zeu atotputernic. In


ultimul moment, and era gata sad ajungd impdratul din urrn, ei fug iute ca gAndul"
adica
o, de-am scapa de el 1" unde se manifestd paroxismul compromisului dintre fricd i vitejie.
Cum am spus, pAnd aice totul e normal, e motivul popular cunoscut. Ceea ce ne bate ins ime-

diat la ochi 1) e o altd piesd care a fost supra1)

$i care nu i-a sdpat nici D-lui D. Caracostea.

www.dacoromanica.ro

217

pus, grefata pe cea de mai sus si care socheaza.

E ceva ce nu mai intra in patrimoniul general


omenesc, ceva aparte si, ca atare bolnavicios. In
poveAea culeas" de Kunisch mai intervine un
erou B., care nu seamAnd inS cu eroii obicinuiti
din povesti. Caracteristica acestui smeu-erou st
in faptul c e trivalent s. a.:
1. Dintr'un anumit punct de vedere .se aseamna eroului obicinuit in povesti (Flt-frumos, feciorul de imprat, voinicul nzdravan=copilul) cu
care ne identificam i pe care-1 simpatizarn. El se
indragosteste de fata pe care ins nu vrea s-o rapeasca prin fort i viclesug, cum o fac smeii adevarati, ci calla s-o cAstige cu buna, prin dragoste, cum obicinueste eroul clasic, eroul care
sufere.

2. A doua valenta: eroul-smeu are o serie de atribute paterne, seamdria cu imaginile de aceast
natura adica e atotputernic si persecutor, deci o
trsaturd antipatica pe care, in mod obicinuit, o
gasim reprezentata in povesti prin smei, balauri
etc., figuri derivate din cea paterna care se opune
la elanul afectiv al copilului-erou.
3. A treia valenta e femeninA intruct persecutia
se adreseaza in primul rand fetei si nu feciorului
de impArat, rol pe care il detine in mod normal o
imagine materna (mama paidurii, stima apelor,

sgriptoroaica, mania smeului etc.). Aceea ce e


pentni baiat 06.1, in care vede el principalul dusman si concurent in calea pornirilor instinctive,
aceea e pentru fata imuna, care exercit in mod
obicinuit paza morala a fetei.
www.dacoromanica.ro

218

Dupa cum vedem acest smeu-erou reprezint in

acela timp si in aceeas persoana toate trei piesele din poveste adica erould-femeea+autoritatea
care pune piedici
ceea ce este egal, in general
cu tata+mama+copilul. Ei bine, aceasta situatie
ciudata i anormala o gasim tocmai la narcisti
cari au ramas incleiati in faza prepuberald, in p1M
complex -oedipian. 0 gasim la indivizii cari au fost
nevoiti sa. se identifice cu mania, pe-a carei imagine si-o asimileaza in suflet si pe care o joaca

asimilandu-si insa, in acelas timp, si groaznica


autoritate parinteasca care pedepseste. Asa ca
acesti oameni nenorociti se iubesc pe sine
intrunind subiectul i obiectul in aceeas persoana

dar in acelas timp se si pedepsesc singuri, producandu-si cele mai mad suferinti. Cu alte cuvinte, se iubesc pe sine ca si curn ar iubi un object
extern (mama) si se pedepsesc pe sine ca si cum

i-ar pedepsi o autoritate external (tata). Totul


ce se intampla in povesti

in lumea externa

se intampla la acesti oameni in lurnea lor interna.


Piesa acestui erou-smeu nu poate fi patrimoniul

intregului popor, ca o moneda, intrucat acolo nu


au valoare particularitatile individuale, cayi cad
in mod automat, ci numai factorii comuni cu valoare general omeneasca. Aceasta ne dovedeste
in primul rand cl insusi Kunisch a intervenit cu

elemente proprii in alcdtuirea povestii si in al


doilea rand ca el singur era un personaj de ateast .nattira, adica un nediferentiat, un interiorizat, un narcist. Situatia lui o mai putern deduce
www.dacoromanica.ro

219

si din citatul d-lui Caracostea (1. c.) din prefa4a


insemnarilor de calatorie ale lui Kunisch:

Tara pove,stilor Seherazadei se ridia in la(a


sufletului meu cu palmierii 5i cu minaretele ei, cu
califii 51 feineile acoperite... 51 visul meu imi arata* 51 alte icoane din Nord 5i din Sud, dela Rd.siirit 5i dela Apus". Imaginea ce si-a fcut-o d-1
Caracostea despre Kunisch corespunde intocrnai
portretului unui interiorizat, instrinat de lumea

reala: 1) Copil, pe ccind camarazii sburdau, ca


eroul celui de-al doilea basin 2), rlinzdnea cu gdn-

dul dus la altd lame". Kunisch era singur un nefericit, un nestatornic, un pribeag bolnav suflcteste; cei fericifi nu cdllitoresc" spune el in acelas

loc, ori el a calatorit a wizut soarele rdsdrind asupra pddurilor de porlocali din Hieres 51 asupra
cdmpiilor de ghiafli ale Nordului, am dormit in
cortul Arabului 5i am visat sub cerul insorit al
Iloliei, am ascultat povestitori pe Atinaidanul
Stambulului 51 improvizatori in piafa San Marco,

am contemplat de pe mun(ii uria5i cdmpiile 5i


din corabia care troznea marea in/aria/..." Era
deci un om care incerca sa fuga de sine si de conflictele sale nerezolvate. Era cu alte cuvinte un orn
din categoria psiho-afectiva a lui Eminescu. Astfel
Ca piesa care pentru noi e socanta, piesa trivalenta

care a isvorit dintr'o structura sufleteasca identica cu a poetului s'a potrivit sufletului acestuia
casicum ar fi fost luata de-acolo. De-aceea a si
1)

ID.

Caracostea: Isvoarele poemei Luceairul-1926.

a) Frumoasa RLrI corp.

www.dacoromanica.ro

220

trezit un ecou in el, de-aceea a si putut-o prelucra


pti la ultima perfectiune
andu-i insa, in ce
priveste amanuntele, timbrul sau personal, care nu

putea s fie, fr rest, congruente cu cele Kunischiene 1).

Luceafarul, asa cum a fost fcut, corespundea


insa unei anumite faze de evolutie a lui Eminescu,

o faza in care a ajuns la un echilibru care, desi


vicios din punct de vedere al unui psihic normal,

dar era totusi un echilibru. Daca nu intervenea


paralizia generala care sa pue capat tuturor fedmntrilor sufletesti, Eminescu s'ar fi invrtit
vesnic in jurul acestui punct. Orice ar fi produs
mai tArziu n'ar fi fost decAt reluari ale unuia si
aceluias motiv cu timbrul din Luceafrul, reluari cari nu i-ar fi servit decAt ca niste stAlpi.
de sustinere ai principalului lui poem i, poate
ca, acei stAlpi n'ar fi facut decAt sa micsoreze
din maretia singuratica a capodoperei sale.
Dar s vedem ce-a fcut Eminescu din povestea
Kunischiana. Fata de imprat rdmne, la inceput
aceeas, obiect rar, superior, cu timbru intangibil
matern:

Si era una la

parinti

Si rnandrYn toate cele,


Cum e fecioara intre sfinti
$i luna intre stele".

Dupa cum se vede, trebuia s-o urce si el pe


t) Daca cineva consurn o grsime oarecare
desi e
organismul care o inglobeazI ii da timbrul
unei grsimi personale. Dirt punct de vedere psihic, fettomenul se petrece in acelas fel.
grasime

www.dacoromanica.ro

221

piedestalul intangibilitatii al sfintei fecioare",


trsatura eminesciana stereotipa. Dar pe acest
piedestal n'o tine multa vreme, dupa cum vom
vedea mai la vale.
Figura eroului A (feciorul de imparat) devenit
Catalin 1) a fost redusa la:
Un paj ce poarta pas cu pas
A 'mparatesei rochii,
Bdiat din flori si de pripas,
Dar indrasnet cu ochii..."

parc'ar fi copilul din romanul familiar", care-i


poate permite orice, caci imparateasa nu-i e mama
adevarat i nici fata ei sora, a5a ca nu mai poate

fi vorba de conflicte cu morala externa sau interna. Acel indrasnet cu ochii" e caracteristic
pentru copii and urmaresc schimbarea toaletei
persoanelor fernenine din famiie 2).
De-asemeni s'a schimbat la fata i smeul dupa
ce devine Hyperion. Aice, dupa ce incearca s'o
cucereasca pe fata i dupa ce vede c e imposibil
din cauza prea marl distante dintre ei, el
renunta pur i simplu la ea in favoarea copilului
CIO. lin, in vreme ce el singur se mu1tume5te cu
aureola paterna, ramnnd nemuritor ca Dumnezeu-tatal:
Traind in cercul vostru stramt
Norocul va petrece
Ci eu in lumea mea ma simt
Nemuritor si rece".

I) El Catalin, ea Catalina
par'c'ar fi frate i sora.
Vezi si Angelo si Angela, Cesar si Cesara, etc.
2) Acest fapt ne e foarte cunoscut din expunerile bolnavilor nostri.

www.dacoromanica.ro

2.)2

Daca' rolul feciorului de impArat a sckut pilna


la paj i copil din hon ci de pripas", rolul smeului devenit Hyperion, a crescut in aceea masura.
In Luceafarul gashn deplasari de accent atat in ce
caci cel primar, popular e reprivete motivul
dus plank' aproape de dispaitie
in vreme ce
crete cel de-al doilea supragrefat
cat 5i in

ceea ce privete eroii. In povestea lui Kunisch


accentul cade pe eroul A, in Luceafarul pe B.
Daca a facut aceasta Eminescu, nu ramne indoiall ca a trebuit s'o faca
din motive intrapsihice.

Cum am putea noi descurca aceasta situatie?


Am putea incerca mai intai s condensam elementele, reducandu-le la cele trei obicinuite in motivele populare i anume:

1. Femeea la care ravnete eroul (fata de imparat).


Catalin+Hyperion=feciorul de im2. Eroul
prat-Feroul smeu.
3. Tatal care se opune
Dumnezeutatal fetei din poveste.
Piesele I i 3 nu ne intereseaza de-ocamdata
caci nu prezinta nimic deosebit. Ceea ce trebue
descurcat e piesa No. 2 adica eroul Catillin+Hyperion luati in bloc ca (loud laturi ale zinnia 5i
aceluia$ psihic
in faze diferite
ca o despicare orizontala al aceluia5' eu". Ajuns odata
aici
problema nu mai prezinta nici o dificul-.
tate, caci ne e prea bine cunoscuta din analiza

www.dacoromanica.ro

22:1

bolnavilor i diii cea a \ isurilor. At;a de ex. un

bolnav o viseazd pe sord-sa dormind, in vreme ce

un prieten de-a lui se duce la ea si o descopere.


In acest moment visatorul" se indigneaza cumplit si-1 apostrofeaz pe prietenul sat' ca-si permite asa ceva in prezenta lui si merge, turburat,
sa o acopere el singur la loc, in care timp insa.
vede" si el. In acest vis apar trei persoane: pacientul, sora 0 i prietenul. Dar din amintirile bolnavului rezulta precis a el proceda asa sau se
purta cu astfel de ganduri and era bdetandru
deci tot el e si acel prieten care face gestul nepermis si in acelas timp i cel care se opune 1).
Cu alte cuvinte, e vorba de doua tendinti
una
pozitiva, nepermisa care dateazal dintr'o epoca
premorala i o a doua tendinta negativa, inhibitrice din epoca morala a aceluias individ, tendinti pe cari, in vis, 1c despica, atribuind-o pc
cea nepermisa unui al doilea personagiu.
Interpretand lucrurile astfel, atunci Catalin l'ar
reprezenta pe Eminescu cel de odinioara, copilul Mihai care se joaca cu Catalina dupa sistemul obicinuit poetului, ca un copil cu o mama sau
o sora:

capul mcu pc sari,

lubito, si

se culce,

Sub raza ochiului senin


$i negrAit de duke.
i) Chiar Tolstoi tia crt: cwnva stinton tot noi riispun-

7atori de toate visurile ce le avem.

www.dacoromanica.ro

224

Cu farmecul luminii red


Cndirile strdbate-mi,

Revarsd liniste de veci


Pe noaptea mea de patem.i.
$i de-asupia mea rdmii1).

Durerea mea de-o curm,

Ca esti iubirea mea dinti


$i visul men din urmd...
Miroase florile-argintii

$i cad, o dulce ploae,


Pe crestctele-a doi copii

Cu plete lungi, bAlae..."

Exact ca in vis, el despica din sine vechile ten-

dir4i atribuindu-le altuia, tn Catalin oarecare,


in vreme ce el, cel de astazi c nevoit s paraseasc

aceste poziii cari nu i-au putut da nici o satisfactie reals. i sa se resemneze insusindu-si aspra

rnorala a tatei

apdrandu-se, prin aceasta, de

moarte.

Ake iar trebue s ne explicm. Mentalitatea


arhaica, a popoarelor primitive 5i a copiilor, care
reapare atilt in vis cat 5i in povesti e foarte tramsanta. Dupa cum am vazut, Zeus nu l'a mostenit
in mod normal pe tatal sau ci 1-a castrat 5i rasturnat cu forta de pe tron cu ajutorul mamei 2).

Imparatul din povesti opreste s se deschida o


anumita usita" sub pedeapsa cu moartea. Copilul,
i) Mereu aceastd atitudine infantil-femenind, el dc
dedesubt, ea de-asupra, ca copiii dind ii alint mama in

pat. E ca o recidiv din noua pozitie cucerita


veche, la care a renuntat.

in cea

2) In povesti ajutd Sf. Miercuri, Vineri, etc., la uciderca smeului (tatd).

www.dacoromanica.ro

225

ca de altfel i noi, in vis, nu ne multumim sa-1


intrecem pe adversar sau pe concurent, ci ii dorim de-a dreptul moartea 1). La popoarele pri
mitive incestul se pedepse5te cu moartea sau cas-

tratia. Ei bine, aceasta situatie se reactiveaza


proaspat in sufletul fiecarui copil, dupa

cum

ne-am putut convinge din analiza visurilor bolnavilor


5i chiar a celor sanato5i. La multi bolnavi descoperim in dosul fricei de moarte
tendinti de ordin incestuos, ca 5i cum 5i astazi s'ar

pedepsi in acest mod astfel de tendinti nepermise.

Tinnd cont de aceasta trstura sufleteasca


general omeneascd e u5or de intrevazut c a alunge nemuritor insenzneazd a scdpa de moarte

adica a renunta la toate acele tendinti pe cari le


pedepse5te imparatul (tatl) cu moartea. In Luceafarul eroul asculta de Dumnezeu-tatal, renunta la obiectul intangibil, scdpand prin aceasta
de moarte (=nemuritor 5i rece"), devenind asemenea tatalui (a5a cum 5i-1 inchipuia copilul) cdruia Ii recunoa5te pozitia atotputernica.
Comparand povestea lui Kunisch cu Luceafdrul lui Eminescu observam ca in prima accentul

cade pe latura infantila, premorala (feciorul de


i) Aceasta, desi nu e placut s ne dam seama, se
intampla chiar si in realitatea treaza, ce e drept, mai

mascat, dar nu e om care sa nu-i produca placerc


altuia prin faptul c binevoeste sa. moara. A disprut
un concurent
chiar daca e prieten". Sa nu uitam
ca la priveghi la jara nu e numai plans, dar e si ras
mult (jocurile dela priveghi).
Dr. C. Vlad.

Mihail Eminescu.

www.dacoromanica.ro

15

226

imparat) in vreme ce in cea de-a doua accentul

cade pe persoana adult, morala (Hyperion),


ceea ce ne arata situatia psihoafectiva a lui Eminescu din vremea cand a terminat Luceafarul

in acelas timp si situatia lui Kunisch, cand a


cules" povestea. Aceasta situatie diferit a deterrninat si modul deosebit de a rezolva complexul". Kunisch 11 rezolva prin ura i tendinti
de rasbunare fata de femeia intangibilai la care nu
poate renunta de bun voie (=rnamad-soraH---fe-

mee in general)
exact cum se intampla la
homosexualii manifesti, in vreme ce Eminescu II
rezolva pur narcistic, prin renuntare calma i intoarcerea'n spre sine. In Luceafarul gasim o impacare narcistica ce-i determina marirea personalitatii
o grandomanie, cdreia i-a reusit insd
sd..i pue un piedestal real.
Dar prin situatia, in care era Kunisch pe vremea culesului", trecuse Eminescu de mult, in
vremea tineretii prime, mai ales, si anume and
a scris Geniu pustiu, unde aflm pe de-oparte
foarte subliniata. componenta lui hornosexuald
(vezi atitudinea lui Toma fatal de Joan, pe care
am descris-o, apoi povestea cu Cesar sau Cesara, dupd vointa" etc.), iar pe de alta lasa femeile s moarl pe capete (Sofia si Poesis)
pe
una o ucide chiar eroul cu mana sa proprie (pe
Maria
fata popii). De-asemeni a lsat-o sa
moard. i pe Maria din Strigoii
de dorul ca-

reia a trebuit pe urma sa moara si Ara Id, ca


feciorul imparatului din povestea lui Kunisch.
Piesa intermediara dintre Geniu pustiu si Luceawww.dacoromanica.ro

227

farul e Sa.rmanul Dionis, unde incearca recucerirea femeii (Maria=mama+sora+femeia in general) tinzand sa ia locul tatei (a lui D-zeu cu care

vrea sa se identifice) dar e trasnit de fulgerul


aceluia, asa c nu-i rarnne alt drum decat sau
nebunia----reintoarcerea totald in copildrie, unde
recucereste complect pozitiile pierdute
ca in
vis

sau renuntarea la care a ajuns in Lucea-

fgrul, scapand, prin aceasta, de conflicte si ne-

bunie. (Si dac nebunia a apdrut totusi, aceasta


n'a fost functionala", dinamica, aclica de natura
pur psiho-afectiva ca in mare parte din skizofrenii
si paranoe. Pe aceasta nebunie dinamica a biruit-o

complect, in lupta ce a dus-o insd s'a epuisat


astfel c infectia lui cronica 1-a putut ataca si distruge iremediabil).

Distanta reglementara dintre brbat si femee

pe care o gsim in mod stereotip la fixatii in


famine", o gasim atat la Kunisch, in poveste, cat
si la Eminescu, in Luceafrul. Cu toate acestea
e o deosebire intre ceea ce gasim la unul si la ceIdlalt. La Kunisch gasim aceeas distanta. ()data

directa si a doua ora inversat, in vreme ce la


Eminescu o gsim numai pe cea imversata, pe cea

directa aproape cd nu o mai observam.


Sa ne explicam:

In poveste fata e sus de tot


de neatins, pentruca e intr'un palat Malt cat un turn la care nu
putea ajunge nici o sgeata 1), in vreme ce eroul
(feciorul de imparat) e jos, pe pamant. Dupd cai) A se gandi la insemnna arhaica.

www.dacoromanica.ro

228

(lere" insa ajunge el prea sus leroul stea, smeu) 1,


si ea prea jos
asa ca, invers'andu-se rolurile.
distanta se mentine aceeas, e aceeas prapastie de
ne trecut care se pune intre barbat i femee. Acest
actual in povestea lui Kunisch
Ii garaport
sim depasit in Luceafarul. Si Eminescu proceda
asa ca croii lui Kunisch insa inainte de a ajunge

la Luceafarul. Sa ne reamintim numai cum proceda el cnd ridica femeia la rang de stea, inger.
sfnta, madond, mama. cu alte cuvinte o ridica
pe un piedestal pe care nu se putea mentine onorabil nici o femee i dupa ce cadea", vedea in
ea o bacanta, o venald, o corupta, o Da lila etc.
Cu alte cuvinte inti o ridica prea sus, pe urma o
scobora prea jos, asa ca prpastia era si'ntfun caz
sirs celalalt la fel de adnca. In Luceafdrul insa
situatia e rezolvata in sensul inversiunii complecte
a raporturilor de odinioarl. Pe ciita vreme inainte

lua el rol de copil, rezervandu-i ei" pe cel (Ie


stea. Inger etc., in Luceafarul
desi pstreaza
Inca o aroma materna in partea unde-i cere Catalin s-1 lase sa-si culce capul la sAnul ei dar o
inipinge mai mult in epoci infantile, atribuind aceste jocuri unor copii:
Miroase florilc-argintii

Si cad, o dulcc ploae,


Pe crestctelc-a doi copii
Cu plete lungi
1)

$i la Kunisch eroul (feciorul de imparat) + Smeul


i a doua

repre7inta una i aceea persoanA: una inainte

(NO aderea" fetei.

www.dacoromanica.ro

229

in Luceafarul, zic, situgia se inverseaza, deoarec .

el devine acum El. Acum el e o marmura, el e


un luceafar, deci o stea la care in zadar ar mai
vrea sa aspire o biata fata de nimic, caci asta
reesa din faptul ca se potriveste cu Catalin:

.... inca de mic


Te cunosteam pe tine,
Si guraliv si de nimic,
Te-ai potrivi cu mine...

Deci si ea e din acelas aluat, pe cand El... e din


alt stof, dupd curn reesa din vorbele atribuite
chiar ei:
Dar un luceafar rasarit
Din linistea uitrii
Dii orizon nemiirginit

Singuratatii marii;

tainic genele le plec, 1)


Caci mi le umple plansul.
Cand ale apei valuri tree
Calatorind spre dnsul;

Si

Luceste c'un amor nespus


Durerea ca-mi alunge;

Dar se inalla tot mai sus


Ca sii nu-1 pot ajunge.

Patrunde trist, cu raze reci


Din lumea ce-1 desparte...
In veci 11 voi iubi 5i 'n veci
Va riimrmea departe.
1) II rog pe cititor, cel putin pentru un moment, sa
nu se lase furat de frumuseta versurilor, ci sa observe

raportul

dintre el" si ea".

www.dacoromanica.ro

230

De-aceca iilele imi sant


Pustii ca niste stepe,

Dar noptile's de-un farmec sfnt


Cc nu-1 mai pot pricepe..."

Iar adresandu-i-se direct Luceafarului:


Cobori in jos, luceafar bland,
Alunecand pe-o raza,
Patrunde'n casa si in gand
$i viata-mi lurnincaza!"

si
Ma dor de crudul tau amor
A pieptului meu coarde,

$i ochii mari si grei ma dor...


Privirea ta ma arde...".

In vreme ce inainte vreme cnta el aa:


Tu nici nu stii, a ta apropiere
Cum sufletu-mi de-adanc Ii linisteste
Ca rasarirea stelei in tacere".

Cu zambetul tau dulce, tu mangai ochii mei,


Femee intre stele i stea intre femei,

spre umarul tau stang


In ochii fcricirii ma uit pierdut si prang.
As vrea cu-a mele lacrimi picioarele sa-ti scald
In dulcea 'nfiorare a .sufletului cald.
Sa mor de'natia raia din ochii tai cei reci...
0 marmura, aibi mild de stingerea-mi de veci...I"
Si intorcandu-ti fata

Tu esti in visu'mi negru

Lucealdrul pe mari"...

Rugmu-ne 'ndurarilor Luceafarului marilor..."

www.dacoromanica.ro

231

Dupa cum vedem rolurile dintre barbat i femee s'au inversat complect in Luceafarul si defini-

tiv (inainte era ea luceafr acum e el ) in vreme


ce Kunisch e Inca tot acolo unde se afla Emi-

nescu and scria:


Am vazut tap ta pala de o bolnava

belie
Buza ta invinetit de-al coruptiei muKat,

.5'am svarlit asupra-ti, crudo, valul alb de poezie


5i palorii tale raza inocentei eu i-am dat..."

Kunisch, pe vrernea and a cules" cele doual


povesti se afla Inca in faza cand iubea o ,,frumoasa fara corp", alunecnd inzadar mana pe
lira fanteziei, pe vremea and, neputnd fi barbat,
Ii cerea femeei un rol de mama i, cand aceasta
nu-1 intelegea", arunca vina pe ea scoborind-o
din cer in glodul pamAntului, urcandu-se insa el
pe piedestalul de pe care o imbrancia pe ea. Urcat

singur pe acel piedestal devenia insa sadic, in


vreme ce Eminescu, urcandu-se pe acelas pieclestal si din aceleasi motive, se resemneaza, devenind, In consecinta, ingaduitor, insa nu din
nairinimie ci din faptul c5. simtindu-si distanta

modificata in favoarea lui, nu se mai scoboara


pana acolo ca sa se rasbune, Ii las sa-si petreaca
viata 5i norocul lor trecator, deoarece:
Ei numai doar dureaza'n vant
Dearte idealuri
Cand valuri afl un mormnt,
Rasar in urma valuri"...

Ci eu in lumea mea ma shut


Ncmuritor

recc"...

pe piedestal.
www.dacoromanica.ro

232

lnsa... insa, cand stai i te gAndesti, groaznic e

acel piedestal al nemuririil Nu e cladit din aur


si argint, ci din sdrate si arnare lacrarni cristalizate.

Un piedestal fcut numai din margritare, dintre cari fiecare reprezinta un fenomen de aparare
a unei biete scoici contra co4urilor unor fire de
nisip care se infig neindurator in frageda ei
carne infiorata de durere rind_
Uri piedestal... un fel de a se insela pe sine.

Un piedestal... un fel de atunci nu vroiai tu,


acum nu vreau eu".
Un piedestal, pe care si-a inaltat cat inai sus
spiritul, ca s aib inaltimea necesara de unde s
prabuseasca definitiv... bietul om.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE -MATERII
Prefata
CAP

..... .....

Par,

1. Schita structurii mintale a lui fihail


Eminescu

T. Neadaptare Ia realitate si negativism


2. Natcismul eminescian .
. .
.
.
3, Intoarcerea spre sexul propriu
4. Grandomania
.
.

.....

5. Mizofilie .
Mazochism

32
44
49
53
66

7. Raptusuri, bizarerii, verbigeratie


8. Scindarea eului" .

75

II. Automatism psiho-afectiv . . . .


1. Faze le de evolutie ale proceselor psihice
2. Traectoria alectiv .
3. Tabu
4. Maria . . . .

CAP.

82

... .. . ......

CAP. III. Factorii determinanti


.

3. Rellexul complexclor infantile asupra operei


.

. ......

a) Geniu pustiu .
b) Sermanul Dionis
r) Cezara . . . .
d) Luceafarul

82
1c9

ti.t
153
C68

I. Hcreditate sau rezistenta mediului ?


2. Rezistenta mediului
eminesciene

io
16

.......

www.dacoromanica.ro

168

[74
185
185
190

19t
198

Dr.

C. VLAD

IN DOMENIUL
I

INCON*TIENTULUI
(PSIHANALIZA)

UN VOLUM DE 302 PAGIN.I


www.dacoromanica.ro

Dr.

C. V LA D
_

!LIBRE, URA, FRICA


(ASPECTE PSIHANALITICE)

UN VOLUM DE 180 PAGIN1


www.dacoromanica.ro

Dr.

C. VLAD

CRIMINALITATEA
VAZUTA PRIN PRIZMA
PSIHANALITICA

IN PREGATIRE
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro