CUVANTAREA ESHATOLOGICA A MANTUITORULUI

(MATEI 24-25)
Scurt comentaru
1. Note introductive (vers. 1-3). Capitolele XXIV si XXV din Evanghelia dupa Matei ne expun
cuvantarea Mantuitorului despre daramarea Ierusalimului despre cea de-a doua venire a !a si
"udecata cea mai de pe urma. Ea a #ost prile$uita de intre%area apostolilor& '!pune-ne cand vor
#i acestea si care va #i semnul venirii (ale si la s#arsitul veacului) (Mt. XXIV 3). !e numeste&
'cuvantarea eshatologica) intrucat se re#erea al evenimentele din urma ( ultim cel
din urma) adica la s#arsitul lumii si venirea a doua a Mantuitorului. *aramarea Ierusalimului care
avea sa se intample la anul +, d. -r. este o 'icoana) adica o pre#igurare a s#arsitului lumii iar
semnele premergatoare acestei catastro#e (XXIV .-1.) arata in mic ce va su#eri lumea in mai
mari la scara cosmica la a doua venire a *omnului.
Imprejurarile in care a rostit-o sunt urmatoarele. Cu su#letul apasat de tristete pentru
necredinta conducatorilor spirituali ai poporului iudeu Mantuitorul iese de la templu si se
indreapta impreuna cu ucenicii !ai spre muntele Maslinilor pentru a a$unge in /etania unde avea
sa innopte0e. *rumul co%ora mai intai spre valea paraului Cedrilor apoi urca incet pe coasta
muntelui Maslinilor cale cam de o $umatate de ora nord-est de Ierusalim. 1cenicii mergeau tacuti
in urma *omnului a%aturi si #ramantati de ganduri. 2$unsi pe munte ei isi arunca inca o data cu
multa duiosie privirile asupra puternicei cetati si ochii lor raman pironiti indeose%i asupra
templului stralucitor in lumina soarelui de seara.
(emplul #usese restaurat din temelii de catre Irod Idumeul. 3ucrarile de restaurare incepusera
cu vreo .4 de ani mai inainte (comp. In. II 5,) si erau in mare parte gata. 3ucrarile de
ornamentare vor mai continua s#arsindu-se a%ia in anul 63 numai cu + ani inainte de daramarea
Ierusalimului si a templului in anul +, d. -r.
1
. 3a vremea respectiva templul din Ierusalim era o
mandrie a poporului iudeu si socotit intre cele mai #rumoase 0idiri ale lumii antice
5
.
*e pe muntele Maslinilor cetatea se vedea in toata intinderea sa ca o carte deschisa. 7randioase
erau mai ales 0idirile templului din coltul nord-est al cetatii. !pri$inite pe 0iduri puternice
tin0ile templului se ridicau in terase tot mai inaltate. 8e terasa cea mai inalta se ridica mareata
0idire a templului construita din cadre mari de marmura al%a al%e ca spuma marii. 2coperisul era
#acut din lemn de cedru. 8este tot era tintuit in cuie mari de aur
3
. 9a0ele soarelui care se
ras#rangeau pe peretii de marmora al%a si pe ornamentele de aur ale templului se re#lectau in
toate partile incat te or%eau cu stralucirea lor.
!u% puternica impresie a grelelor cuvinte ale *omnului templul li se parea acum apostolilor mai
#rumos si mai grandios decat altadata. 2r #i de dorit din tot su#letul ca *omnul sa se indure de
el sa-l crute. Cum insa *omnul mergea tacut apostolii nu cutea0a sa-l vor%easca direct despre
gandurile lor ci pe departe tin sa-i atraga atentia asupra maretelor 0idiri ale templului (vers I).
!perau ca *omnul incantat si El de atata splendoare si %inevoitor ca intotdeauna nu va mai
persista in hotararea !a de a da pier0arii acest templu atat de #rumos.
3a alu0ia lor Mantuitorul nu numai ca nu retractea0a nimic din cele ce prevestise despre
pustiirea Ierusalimului dar cu cuvinte clare adauga& 'Vedeti toate acestea: 2min 0ic voua& nu va
ramane aici piatra pe piatra care sa nu se risipeasca) (vers 5). ;elul cum introduce acest anunt&
'amin 0ic voua) (grec. ' ...)) ii dau un caracter solemn in sensul ca aceste
cuvinte ale !ale se vor implini intocmai.
2postoli vor #i primit acest raspuns din gura *omnului tacuti si resemnati. *ar cand a$ung
aproape de culmea dealului si *omnul insusi se opreste din mersul sau si ocupa un loc pe un colt de
stanca ca sa se odihneasca putin si cand vad ca si el isi arunca inca odata privirile induiosate
asupra Ierusalimului si #rumosului templu apostolii apropiindu-se de El il roaga sa le spuna&
'cand vor #i acestea toate si care este semnul venirii !ale si al s#arsitului veacului) (vers 3).
Evanghelistul Marcu (XIII 3) ne spune ca cei care au cute0at sa-i puna *omnului aceste
intre%ari au #ost apostolii 8etru Iaco% Ioan si 2ndrei cei dintai si cei mai intimi apostoli ai 3ui.
Intre%area lor vi0ea0a deci trei chestiuni& timpul daramarii Ierusalimului< semnele care vor
preceda a doua venire a *omnului (8arusia) si ce se va petrece la s#arsitul veacurilor& Mantuitorul
raspunde pe rand la toate aceste intre%ari. Cuvantarea cuprinde urmatoarele sectiuni&
evenimentele premergatoare daramarii Ierusalimului (XXIV .-1.) cum vor tre%ui sa se
comporte ei in aceste momente grele (XXIV 1=-5>)< semnele care vor precede a doua venire a
*omnului (XXIV 54-34)< indemnuri la veghere (XXIV .,-XXV 3,)< despre "udecata cea mai de
pe urma (XXV 31-.6).
2. Evenimentele premergatoare daramarii Ierusalimului (Mt. XXIV .-1.). Mantuitorul arata mai
intai semnele care vor precede daramarea Ierusalimului si care pe scurt sunt urmatoarele& ivirea
de -ristosi mincinosi ra0%oaie cutremure #oamete persecutii importiva crestinilor imputinarea
dragostei si vestirea Evangheliei la toate neamurile. *upa alti interpreti pasa$ul acesta se
re#erea la toata perioada de timp de la Inaltarea *omnului pana la 8arusia !a cuprin0and deci si
daramarea Ierusalimului.
Cum peste putine 0ile avea sa plece din mi$locul lor si sa-i lase in valtoarea unor evenimente si
situatii deose%it de grele culminand cu daramarea catastro#ala a Ierusalimului *omnul tine sa le
atraga atentia apostolilor !ai inainte de toate asupra #aptului ca in curand multi #alsi Mesia isi
vor #ace aparitia& )3uati aminte sa nu va amageasca cineva. Ca multi vor veni in numele Meu
0icand& Eu sunt -ristos (in evreieste Mesia) si pe multi ii vor amagi) (vers. .-=). !a nu le dea
cre0are sa nu se lase sedusi de ei pentru ca El este singurul adevaratul Mesia.
Cuvintele *omnului s-au implinit intocmai. Intr-adevar cu cat vremurile erau mai tul%uri si mai
grele pentru poporul iudeu cu atat mai mare era si numarul celor care se ridicau pentru 'a salva)
tara dandu-se adevaratul Mesia. 8e la anul 36 d. -r. isi #ace aparitia in partile !amariei !imon
Magul care sustinea ca este o mare putere divina si seducea pe multi cum citim in ;aptele
2postolilor (VIII 4 s.u.). Mai apoi Iosi# ;laviu ne in#ormea0a ca prin anii ..-.6 d. - si pe cand
Cuspius ;adus era procurator al Iudeii si-a #acut aparitia un oarecare (eudas (amintit si de
7amaliel in interventia sa in sinedriu in #avoarea apostolilor< care dandu-se drept Mesia a
pornit o rascoala care a #ost ulterior ina%usita
.
.
(ot Iosi# ;laviu ne in#ormea0a ca dupa moartea lui Claudiu (=. d. -r.) apoi pe timpurile
procuratorului ;elix (=5-6, d. -r.) situatia poporului iudeu din 8alestina a devenit si mai critica.
(ara e plina de hoti si inselatori si de tot #elul de 'scamatori) (grec. ) care s#atuiau
poporul sa-i urme0e in pustie tagaduind ca acolo vor #ace semne mari si vor arata cine sunt
=
. 8e
aceeasi vreme vine si un egiptean la Ierusalim sustinand despre sine ca este 'pro#etul) si a #ost
urmat in pustie de vreo patru mii de rasculati
6
despre care este vor%a si in ;apte (XXI& 3>). In
s#arsit pe vremea imparatului 2drian pe la 135 ? 13= un pretins Mesia pe nume /ar ? @och%a
(';iul !telei)) a ridicat din nou poporul la lupta impotriva romanilor.
3a aceste aparitii %olnavicioase care priveau asteptarile mesianice ale poporului iudeu cat si
setea lor de li%ertate nationala alimentata in special de 0eloti se vor mai adauga 0ice *omnul
inca si calamitati externe& '!i veti au0i de ra0%oaie< luati seama nu va spaimantati caci toate
tre%uie sa #ie dar inca nu-i s#arsitul. Ca neam peste neam se va ridica si imparatie peste
imparatie si va #i #oamete si ciuma si cutremure mari pe alocuri. *ar toate acestea sunt
incepututul durerilor) (vers. 6->).
Intr-adevar istoria veacului intai dupa -ristos ne spune ca la scurta vreme dupa moartea si
invierea *omnului inca pe vremea imparatului Claudiu s-a de0lantuit un crancen ra0%oi intre
romani si parti. 9a0%oiul a durat mai multi ani de-a randul
+
. 2lt ra0%oi mai apropiat de
#roniterele 8alestinei a #ost cel dintre Irod 2ntipa tetrarhul 7alileii si al 8ereii si #ostul sau
sacru rege 2reta din 2ra%ia si apoi expeditia lui Viteliu impotriva acestuia din urma
>
. 3a anul 66
d. -r. s-a de0lantuit in #ine si marele ra0%oi al romanilor impotriva intregului popor al iudeilor
incheiat cu daramarea Ierusalimului si distrugerea statului iudeu (+, d. -r.).
In aceste vremuri grele n-au lipsit nici anii #oamete. Chiar pe timpurile imparatului Claudiu multe
provincii ale imperiului roman au #ost %antuite de #oamete (;apte XI 5>)
4
. Istoricul roman (acit
ne comunica #aptul ca in vremurile acelea multe orase din 2sia Mica din Campania si 2rhipelag
au #ost distruse si de puternice cutremure de pamant
1,
. In ast#el de conditii oamenii au tre%uit
sa su#ere mult.
(otusi apostolii sa stie 0ice *omnul ca 'toate acestea sunt numai inceputul durerilor) (grec.
). *omnul aseamana su#erintele oamenilor cu durerile de nastere ale unei #emei. 2sa
reda acest text /artolomeu 2nania in traducerea sa& '... inceputul durerilor nasterii) explicand
intr-o scurta scolie de la su%sol ca este vor%a de 'nasterea din nou a lumii) (Mt. XIX 5>). Caci
precum durerile de nastere ale unei #emei incep incet si domol dar apoi se potentea0a tot mereu
si in momentul cand au a$uns la culme ele dau nastere copilului tot asa si omenirea pana ce nu va
trece prin dureri si su#erinte din ce in ce mai mari si mai grele nu va a$unge sa dea nastere unei
lumi noi
11
.
*e aceste neca0uri 0ice Mantuitorul nu vor #i scutiti nici apostolii si crestinii in genere ci vor #i
supusi unor grele persecutii 'din cau0a neamului !au) (vers. 4). 2ceste persecutii au pornit mai
intai din partea iudeilor cum este la martiriul !#. !te#an (;apte VII) si la uciderea !#. Iacov
#iul lui Aevedei (;apte XII 1-5) apoi din partea imparatilor romani. Istoricul (acit
15
ne spune ca
imparatul Bero a dat #oc 9omei pentru a o putea re0idi (6. d. -r). *ar pentru a indeparta de la
sine orice %anuiala a avut gri$a sa raspandeasca stirea #alsa ca crestinii au dat #oc 9omei. !i de
atunci inainte in intreg cuprinsul imperiului roman crestinii erau priviti cu multa neincredere si
dusmanie. Ei erau considerati dusmani ai statului si erau denuntati si ucisi chiar numai pentru ca
a#irmau ca sunt crestini. 2ceste persecutii au durat cu unele intreruperi vreme de 3,, de ani.
Mantuitorul ii previne pe apostoli ca in acele vremuri tul%uri nu se va putea evita caderea multora
de la credinta. Cu toate acestea Evanghelia se va predica 'in toata lumea spre marturie la toate
neamurile< si atunci va veni s#arsitul) (vers. 1.).
Expresia 'in toata lumea) (grec. Vulgata& in universo or%e) avea pe vremurile
de atunci intelesul& intreg cuprinsul imperiului greco-roman dimpreuna cu partile limitro#e
asadar intreaga lume cunoscuta si tocita pe atunci. Intr-adevar prin straduintele !#intilor
2postoli dar mai ales ale 2postolului 8avel in primele 3-. decenii crestine Evanghelia a #ost
propovaduita de la Ierusalim in toata impre$urimea pana la 9oma si de aici pana in !pania (9om.
XV 14 s.u.) de asemenea pana la /a%ilon (8etru V 13) asadar in intreg cuprinsul marelui imperiu
greco-roman si chiar si peste #rontierele lui.
Cuvintele 'si atunci va veni s#arsitul) (grec. < Vulgata& et tunc veniet
consummatio) au #ost intelese de multi exegeti ca re#erindu-se la s#arsitul lumii intregi care va
avea loc la a doua venire a *omnului. *ar cum in cele ce urmea0a *omnul vor%este despre
daramarea Ierusalimului din anul +, d. -r. cuvintele respective se re#era la acest eveniment.
3. Indrumari pentru vremurile cand se va apropia daramarea Ierusalimului (Mt. XXIV 1=-5>)
2$uns la s#arsitul semnelor premergatoare daramarii Ierusalimului *omnul le da apostolilor unele
indrumari cum tre%uie sa se comporte cand vor vedea ca se apropie timpul daramarii acestei
cetati. '*eci cand veti vedea uraciunea pustiirii ce s-a 0is prin *aniel proorocul stand in locul cel
s#ant ? cine citeste sa inteleaga atunci cei din Iudeea sa #uga in munti) vers. 1=-16).
'3ocul s#ant) al iudeilor putea #i numai templul din Ierusalim. 2ici 'se vor produce #apte de
nelegiuire #apte care nu vor putea #i apro%ate de nimeni ci vor #i 'o uraciune) pentru toti.
*espre aceasta 'uraciune a pustiirii) (grec. ) a vor%it la
timpul sau 0ice Mantuitorul inca pro#etul *aniil. In cartea pro#etului *aniil gasim trei locuri
unde se vor%este despre 'uraciunea pustiirii la locul s#ant) si anume& IX 5+< XI 31 !I XII 11.
1ltimele doua locuri se re#era lamurit la #aptele de pro#anare ale lui 2ntioh al IV-lea Epi#aniu
regele !iriei care a domnit intre 1+= ? 16. i.d. -r. Impotriva lui stim ca s-a ridicat preotul
Matatia din Modein si cu #iii sai si invingandu-3 au reusit sa resta%ileasca iarasi cultul divin la
templu (I Mac. .4- 6.< II Mac. VI 5-4).
(extul celalalt& (*aniil IX 5+) vor%este despre 'uraciunea pustiirii) in stransa legatura cu
pro#etia despre cele +, de saptamani de ani adica +, X +C .4, de ani care vor trece de la
iesirea poruncii data de regele 2rtaxerxe in anul .=+ i.d. -r. pentru re0idirea Ierusalimului
(ve0i& Beemia II 1-4) si pana la venirea lui Mesia 1nsul lui *umne0eu (deci& .4,?.=+ C 33 d. -r.).
Cu aceasta oca0ie pro#etul 0ice& '!i El (Mesia) va incheia un legamant cu multi si intr-o
sapatamana iar la mi$locul sapatamanii va inceta $ert#a si prinosul si in templu va #i uraciunea
pustiirii pana cand pedeapsa nimicirii cea hotarata se va varsa peste locul pustiirii (vers. 5+).
In ce anume va consta acea pro#anare pe care pro#etul o numeste 'uraciunea pustiirii) pro#etul
nu ne spune. 1nii interpreti generali0ea0a si vad aici pre0icerea ororilor comise in toata 8alestina
si mai ales la Ierusalim in timpul ra0%oiului cu romanii
13
. (otusi textul preci0ea0a ca este vor%a
de 'locul cel s#ant). 2ltii s-au gandit la acvilele romane ase0ate in sanctuar dupa luarea cetatii
1.
.
Insa continuarea cuvantarii (vers. 16 s.u.) presupune ca ei vor avea timpul sa #uga cand vor vedea
'uraciunea pustiirii) ori dupa luarea cetatii ar #i #ost prea tar0iu.
Cel mai %ine este dupa ma$oritatea exegetilor sa aplicam aceasta expresie atrocitatilor comise
in templu de catre 0elotii iudei in timpul asediului inainte ca Ierusalimul sa cada in mana
romanilor impotriva celor pe care acestia ii socoteau prea putin patrioti. *espre aceste #apte de
ucidere prin care 0elotii au pro#anat greu templul din Ierusalim vor%este pe larg istoricul iudeu
Iosi# ;laviu martor la evenimentele despre care scrie
1=
.
8rin cuvintele& 'cel ce citeste sa inteleaga) *omnul voia sa #aca pe ucenicii !ai sa citeasca la
randul lor cu toata atentia locul mentionat din cartea pro#etului *aniil si sa-si dea silinta sa
patrunda cat mai adanc intelesul lui. *eci cand vor vedea ca se petrec ast#el de #apte toti cati
se vor a#la prin Iudeea sa nu se mai intoarca la Ierusalim ci sa #uga in munti daca vor sa se
salve0e (vers. 16). Muntii Iudeii plini de pesteri mari si incapatoare in care israelitii nu o data s-
au ascuns de urgia vremurilor grele ce au venit asupra lor ("ud. VI 5< I 9egi XIII 6< XXII 1
s.a.) le vor putea servi si de asta data ca ascun0atori.
1rgia care se va de0lantui asupra Ierusalimului va veni cu atata gra%a si #urie incat *omnul
recomanda ca 'cei care se vor a#la pe acoperisul caselor sa nu mai intre in casele lor pentru a-si
mai lua ceva cu sine ci sa #uga) (vers. 1+) ca sa nu piarda nici o clipa daca vor sa se salve0e.
*omnul vor%este ast#el pentru ca acoperisurile caselor in Drient sunt plane si pe ele locuitorii
petreceau cu drag 0iua pentru recreere iar noaptea pentru a dormi si a se racori de caldura de
peste 0i.
3a #el *omnul recomanda si celor 'care se vor a#la pe camp sa nu se mai intoarca acasa pentru
a-si lua cu sine haina) (vers. 1>). '-aina) (grec. ) despre care este vor%a era haina
de deasupra adica mantaua. In 0ilele calde cand omul se duce la lucrul campului haina aceasta
ramane acasa. 8este noapte insa #iecare avea nevoie de ea pentru ca noptile sunt si in Drient
destul de racoroase. *ar cel care va vrea sa se salve0e in impre$urarile grele care vor veni va #i
pre#era%il sa nu mai 0a%oveasca pentru ca #uga era gra%nica si timpul pretios.
Evanghelistul 3uca mai #ace o preci0are& 'Cand veti vedea Ierusalimul incon$urat de osti atunci
sa stiti ca s-a apropiat pustiirea lui. 2tunci cei din Iudeea sa #uga in munti si cei din mi$locul lui
sa plece si cei de prin tarini sa nu intre in el) (3c. XXI 5,-51).
Indemnul dat de Mantuitorul a #ost urmat de ma$oritatea crestinilor Ierusalimului dupa cum ne
spune istoricul Euse%iu care la inceputul asediului s-au re#ugiat in orasul 8ella dincolo de
Iordan unde au ramas pana la s#arsitul acestui crancen ra0%oi
16
.
*eose%it de mari greutati vor intimpina in aceasta #uga #emeile insarcinate si cele care vor
alapta (vers. 14). Multe din ele se vor stinge in dureri #ara a putea primi a$utorul necesar si multi
copii mici vor muri din lipsa hranei si a ingri$irii necesare. Beca0ul va #i #oarte mare daca ast#el
de evenimente vor avea loc in vreme de iarna cand drumurile 8alestinei erau aproape
impractica%ile sau in 0i de sam%ata (vers. 5,) cand portile cetatii erau inchise potrivit unei
traditii ramase din vremea lui Beemia si cand de asemenea nu putea sa plece cineva cale mai
indepartata de 5,,, de pasi adica 6 stadii
1+
.
!tramtoarea in care vor a$unge iudeii in acele 0ile va #i deose%it de mare. 'D asemenea
stramtoare n-a #ost si nici nu va mai #i) (vers. 51). *escriind nenorocirile din anul +, Iosi# ;laviu
spune& '*intre toate statele care sunt supuse romanilor statul nostru a ca0ut in cea mai mare
nenorocire nici una din nenorocirile care au venit candva asupra omenirii nu se poate asemana cu
nenorocirea care a venit asupra iudeilor)
1>
.
8recum inainte de daramarea Ierusalimului tot asa dupa producerea acestui de0astru nu vor
inceta sa-si #aca aparitia multi 'pro#eti mincinosi) continua Mantuitorul care vor cauta sa se
legitime0e ca trimisi extraordinari prin 'semne mari si #apte in#ricosatoare) ca sa-i amageasca
de va #i cu putinta si pe cei alesi ca sa-i urme0e (vers. 55).
Mantuitorul revine asupra indemnului de a nu le da nici o cre0are (vers. 53-56).
(otodata El #ace si o importanta pro#etie privitoare la a doua !a venire (grec.
venire sosire pre0enta) 0icand& 'Ca precum #ulgerul iese de la rasarit si se arata pana la apus
asa va #i si venirea ;iului Dmului) (vers. 5+). Cea de a doua venire a *omnului nu va mai #i in stare
de Eeno0a de umilinta ci se va produce in mod spontan si El va veni in toata stralucirea !a.
;ulgerul care se desprinde pe nestiute din norii grei care intuneca ori0ontul #ace sa lumine0e
dintr-odata cerul in directia pe care a luat-o #ulgerul. Cum in 8alestina norii vin de o%icei dispre
Marea Mediterana #ulgerul care se descarca din cei mai avansati nori se vede mai intai la
rasarit si se prelungeste in acelasi moment pana la apus. (ot asa de spontana grandioasa si in
acelasi timp inspaimantatoare va #i 0ice *omnul si venirea !a a doua. 2sa #iind nimeni nu va
tre%ui sa-3 caute timp mai indelungat prin locuri indepartate si ascunse pentru ca venirea 3ui va
#i va0uta de toti dintr-o data in toata maretia !a.
*omnul se numeste si de asta data ';iul Dmului) pentru ca vrea sa-i #aca pe ai !ai sa inteleaga
ca 2cela pe care-3 vor vedea atunci venind in toata marirea nu va #i altul ci acelasi ;iu al omului
si al lui *umne0eu care a murit intaia data pe pamant ca sa savarseasca opera de mantuire a
lumii.
In aceeasi conexiune de idei Mantuitorul a rostit una din acele 0iceri ale !ale #ara indoiala
limpe0i pentru ascultatorii !ai dar intotdeauna enigmatice pentru cititorii sau interpretii de mai
tar0iu& 'Ca unde va #i starvul acolo se vor aduna vulturii) (vers. 5>).
2cesta locutiune prover%iala intalnita si in Cartea Iov XXXIX 3, a #ost divers interpretata.
1nii interpreti vad in 'vulturi) imaginea romanilor in sensul ca acestia se vor arunca intocmai ca
niste pasari de prada asupra iudeilor
14
. *ar contextul cum am va0ut vor%este mai degra%a
despre s#arsitul lumii si 8arusia *omnului.
2ltii intre care !#. Ioan -risostom ;er. Ieronim (eo#ilact Aiga%en s.a. inteleg prin 'starv) pe
Mesia iar vulturii sunt credinciosii sau oamenii in genere. Este indeo%ste cunoscut ca vulturii
adulmeca din departari mari chiar si de peste mari locul unde se gaseste vreun starv (hoit
cadavru) si indata se aduna in $urul lui ca sa-si astampere #oamea. 3a #el se vor aduna si oamenii
din toate partile lumii in toata gra%a in #ata *omnului la parusia !a. (eo#ilact 0ice& '8recum
vulturii indata se aduna unde e starvF asa vor veni si toti s#intii oriunde s-ar a#la -ristos)
5,
.
7andirea este excelenta in sine insasi o%serva alti interpreti
51
si totusi aceasta apropiere pare
lipsita de delicatese #ata de *omnul nostru Iisus -ristos care in versetul anterior spune ca va
veni 'ca #ulgerul) care %ra0dea0a cerul. *eci acesti interpreti sunt inclinati sa inteleaga prin
starv pe cei morti su#leteste (Mt. VIII 55< 3c. XVI 5.) care vor #i pedepsiti de Mesia iar
'vulturii) sunt ingerii care vor actiona atunci ca slu$itori ai ra0%unarii divine.
*upa acestea *omnul trece la discutia asupra parusiei !ale si arata semnele care o vor precede.
4. Semnele premergatoare celei de a doua veniri a Domnului. (Mt. XXIV 54-34)
a. Aparitia profetilor mincinosi. *aca in prea$ma ra0%oiului iudaic vor apare multi prooroci
mincinosi multi #alsi Mesia intr-o masura mult mai mare se va intampla acelasi lucru spune
Mantuitorul inainte de s#arsitul lumii (vers. 53-5.). ;aptul acesta este usor de inteles pentru ca
in vremea din urma datorita su#erintelor dorinta generatia dupa parusia *omnului va creste. 8rin
aceasta se creea0a o atmos#era #avora%ila lucrarii pro#etilor mincinosi. 2cestia prin puterea lui
!atan ale carui unelte sunt vor #ace semne si minuni mincinoase pentru a amagi si pe cei alesi
(vers. 5.< ve0i si II (es. II 4). 1ltima si cea mai #ioroasa aparitie va #i aparitia lui 2ntihrist&
'omul ? nelegiuirii) '#iul pier0arii) 'potrivnicul) (II (es. II .) care va concentra in mana sa
toate mi$loacele de lupta ale lui !atan impotriva /isericii.
b. or avea loc semne minunate in univers! '!oarele se va intuneca iar luna nu-si va mai da
lumina pe cer< stelele vor cadea din cer iar puterile cerului se vor clatina) (vers. 54). 2ceste
semne au #ost pre0ise inca si de unii din pro#etii Vechiului (estament inspirati de *uhul !#ant
ca Isaia (XIII 4-1,< XXXIV .) Ieremia (IV 5>) Ioil (III .) s.a. !oarele se va raci sau se va
indeparta de pamant incat nu va mai lumina si incal0i iar luna nu va mai re#lecta lumina lui.
!telele se vor indrepta spre noi centri de atractie incat vor da impresia unei caderi iar actuala
ordine din univers se va pertur%a. 2postolul 8etru ca si pro#etul Isaia vor%esc despre 'ceruri
noi si pamant nou in care va locui dreptatea) (II 8etru III 13< Isaia 3XV 1+< 3XVI 55).
!i ceilalti evanghelisti sinoptici vor%esc despre aceste semne mari si in#ricosatoare care vor
precede parusia *omnului insa 3uca are o nota cu totul aparte& '!i vor #i semne in soare in luna
si-n stele iar pe pamant totul aparte spaima si nedumerire din pricina vuietului marii si al
valurilor. Damenii vor muri de #rica si de asteptarea celor ce au sa vina peste lume caci puterile
cerurilor se vor clatina) (3c. XXI 5=-56< ve0i si Mc. XIII 5.-5=).
Evanghelistul Matei adauga inca un semn special& semnul ;iului Dmului& '2tunci se va arata pe cer
semnul ;iului Dmului si vor plange toate neamurile pamantuluiF.) (Mt. XXIV 3,). Bu se spune care
semn insa dupa interpretarea aproape unanima a 8arintilor si a interpretilor incepand cu !#.
Chiril al Ierusalimului !#. Ioan -risostom ;er. 2ugustin ;er. Ieronim Aiga%en si pana la
talcuitorii din 0ilele noastre prin acest semn este desemnata Crucea
55
. Este intr-adevar semnul
caracteristic al *omnului nostru Iisus -ristos sim%olul crestinismului si al $ert#ei i0%avitoare de
pe 7olgota. *upa cum gandesc exegetii pe %olta cerului se va arata o cruce imensa mai
stralucitoare decat soarele< 'soarele se va intuneca si se va ascunde iar crucea se va vedea
pentru ca va #i mai stralucitoare decat ra0ele soarelui)
53
.
2paritia acestui semn care pentru *omnul a insemnat incheierea tuturor chinurilor si
su#erintelor pe care le-a indurat pentru noi oamenii aici pe pamant va umple inimile celor
credinciosi de cea mai adanca gratitudine #ata de *omnul pentru ca a pus capat durerilor de pe
acest pamant si ei vor varsa lacrimi de recunostinta si de %ucurie. Insa pentru cei necredinciosi
aparita acestui semn va #i pricina de de0nade$de de groa0a si de #rica pentru pedepsele ce vor
veni peste ei< isi vor %ate pieptul si se vor tangui de vreme ce atunci va #i prea tar0iu sa mai
poata repara ceva.
c. In sfarsit" #$iul %mului va veni pe norii cerului cu putere si cu marire multa& (vers. 3,)
Venirea !a a doua Mantuitorul o descrie in #elul in care este descrisa de pro#etul *aniil inspirat
de *umne0eu in vedenie acesta 'a va0ut pe ;iul Dmului venind pe norii cerului spre Cel vechi de
0ile. !i 3ui i s-a dat stapanirea slava si imparatiaF iar imparatia 3ui nu va avea s#arsit) (*aniil
VII 13-1.). Cu cuvinte asemanatoare le vesteste ingerul apostolilor dupa Inaltarea *omnului la
cer cea de a doua venire 0icand& '%ar%ati galileeni de ce stati privind la cer: 2cest Iisus care
!-a inaltat de la voi la cer asa va si veni cum 3-ati va0ut voi mergand la cer) (;apte I 11).
Mantuitorul deci va veni la $udecata in toata splendoarea !a divina incon$urat de puterile
ingeresti. 8e El il vor intampina in va0duh la chemarea ingerilor in sunet mare de tram%ita toti
cei alesi ai !ai 'din cele patru vanturi de la marginile cerurilor pana la celelalte margini) (vers.
31). Cele patru vanturi despre care vor%este *omnul sunt cele patru vanturi care %at in
8alestina peste an. 8rimavara %ate un vant cald de la rasarit vara unul #ier%inte de la mia0a0i
toamna unul racoritor de la mia0anoapte iar iarna un vant cu ploaie de la apus. 2ceste patru
vanturi isi schim%a directia din luna in luna. Ele sim%oli0ea0a cele patru regiuni ale pamantului.
Cuvintele& 'de la marginile cerurilor pana la celelalte margini) exprima ideea ca toti vor veni la
$udecata chiar si din cele mai indepartate puncte ale ori0ontului. (oti vor tre%ui sa se pre0inte
inaintea *omnului.
Cat priveste timpul celei de a doua veniri *omnul spune apostolilor !ai numai atat ca 'de la
smochin vor tre%ui sa invete) a cunoaste 'apropierea acestor vremuri). Cum tre%uie sa intelegem
asemanarea cu smochinul ne spune *omnul insusi 0icand& 'Cand mladita lui devine #rageda si
odrasleste #run0e stiti ca vara e aproape< asa si voi cand veti vedea toate acestea sa stiti ca
este aproape langa usi) (vers. 33-3.). Cand vom vedea deci ca se produc semnele amintite mai
sus sa stim ca venirea *omnului e aproape. Cuvintele 'la usi) sau 'langa usi) vor sa exprime cat
mai intuitiv iminenta venire a *omnului. 8luralul exprima pluritatea usilor noastre.
In stransa legatura cu ideea de mai sus sunt de comentat doua 0iceri ale Mantuitorului care
pre0inta o anumita di#icultate pentru cititor.
Mai intai Mantuitorul in continuare 0ice& '2min 0ic voua ca nu va trece neamul acesta pana ce
toate acestea se vor plini. Cerul si pamantul vor trece dar cuvintele Mele nu vor treceG) (Mt.
XXIV 3.-3=). Cuvantul 'neamH (grec. < Vulgata& generatio) inseamna aici 'generatie) adica
totalitatea oamenilor care traiesc intr-o anumita perioada de timp.
*eterminarea mai de aproape pe care o adauga *omnul 0icand& 'generatia aceasta) ne #ace sa
ne gandim la generatia iudeilor care traia chiar pe acele vremuri. *espre aceasta generatie pare
ca *omnul 0ice ca nu se va stinge pana ce nu va vedea implinindu-se toate cele 0ise mai sus
5.
.
Cuvantarea Mantuitorului este insa construita in doua planuri ce se intretaie si se intregesc&
planul istoric pentru o mai usoara perceptie a ucenicilor vi0and daramarea Ierusalimului ca
s#arsit sim%olic al 3egii Vechi si inaugurarea celei Boi< planul eshatologic caruia primul ii devine
suport sim%ol si pre#igurare
5=
.
In intelesul acesta din urma !#. Ioan -risostom extinde intelesul acestui cuvant la 'toti cei ce il
cauta pe *umne0eu). '-ristos n-a vor%it despre generatia de oameni de pe vremea 3ui) 0ice !#.
Ioan 'ci despre neamul credinciosilor). Intr-adevar !criptura intre%uintea0a cuvantul 'neam) nu
numai pentru a arata pe oamenii care traiau in acelasi timp ci si pe cei care au aceeasi religie si
acelasi #el de vietuire de pilda cand spune& '2cesta este neamul celor ce cauta pe *omnul) (8s.
XXIII 6). Ceea ce spusese mai inainte ca& '(re%uie sa #ie toate) si ca '!e va propovadui
Evanghelia) acelasi lucru il arata si aici cand spune ca toate acestea se vor intampla negresit si
ca va dainui neamul credinciosilor ne#iind nimicit de nenorocirile amintite. Ierusalimul va #i
daramat cea mai mare parte dintre iudei va pieri dar neamul credinciosilor nu va #i %iruit nici de
#oamete nici de ciuma nici de cutremur nici de 0guduirile ra0%oiului nici de hristosii mincinosi
nici de pro#eti mincinosi nici de inselatori nici de tradatori nici de cei ce smintesc nici de #rati
cei mincinosi nici de vreo alta incercare de acest #el
56
.
2poi pentru a le intari si mai mult credinta le spune& 'Cerul si pamantul vor trece dar cuvintele
Mele nu vor trece). Cu alte cuvinte spune asa& 'Mai usor vor pieri aceste 0idiri tari si
ne0druncinate decat sa piara ceva din cuvintele Mele)
5+
.
Cel de al doilea text este urmatorul& 'Iar de 0iua si de ceasul acela (adica ceasul parusiei !ale)
nimeni nu stie nici ingerii din ceruri nici ;iul ci numai (atal) (Mt. XXIV 36). Ingerii sunt #iinte
pur spirituale care stau in slu$%a lui *umne0eu (8s. CIII =< Evrei I +). *esi vad 0ilnic #ata lui
*umne0eu (Mt. XVIII 1,) totusi ei nu pot sti decat numai ceea ce le porunceste *umne0eu.
(ainele ascunse ale *umne0eirii ei nu le pot cunoaste.
*omnul ne spune insa ca 'nici ;iul nu stie 0iua si ceasul) venirii !ale a doua oara. Cum el este nu
numai Dm ci si 8ersoana divina de aceeasi #iinta cu *umne0eu (atal putem a#irma ca si ;iul ar
tre%ui sa stie chiar cu preci0ie 0iua si ceasul parusiei !ale. Insa *umne0eu ? (atal care este
i0vorul a toate trimitand in lume pe ;iul nu 3-a autori0at sa comunice oamenilor acest lucru (In.
XIV .)
5>
. D ast#el de comunicare nici n-ar #i de #olos oamenilor. Cei %uni a#land cat de departe
este ceasul acela ar sla%i in 0elul lor in lucrarea virtutii pe cand cei rai ar gasi un motiv in plus
pentru a pacatui.
2ceasta mare taina ramane deci re0ervata dispo0itiilor pe care *umne0eu ? (atal va %inevoi sa
le ia atunci cand va crede timpul mai potrivit pentru a-3 trimite pe ;iul !au in lume a doua oara
ca sa stea la $udecata asupra omenirii intregi& 'Bu este al vostru a sti anii si vremile pe care
(atal le-a pus in stapanirea !a) 0ice Mantuitorul insusi apostolilor !ai inaintea inaltarii !ale
(;apte 1 +).
Iata cum talcuieste !#. Ioan -risostom cuvintele acestea& 'Cand a spus ucenicilor ca 'nici
ingerii) le-a inchis gura ca sa nu mai caute sa a#le ceea ce nu stiu nici ingerii< cand a spus ca 'nici
$iul) ii opreste nu numai sa stie dar sa si cercete0e (data si ceasul acela)F *omnul tinea mult sa-
i cinsteasca pe ucenici si sa nu le ascunda nimic< de aceea atri%uie acesta cunostinta (atalui !au
ca sa le arate apostolilor ca in#ricosator este lucrul acesta si sa nu-3 mai intre%e. *aca n-ar #i
aceasta explicatia daca ;iul intr-adevar n-ar sti 0iua aceea cand o va sti:
D va sti oare odata cu noi: Cine poate spune lucrul acesta: ;iul il stie %ine pe (atal si tot asa de
%ine cum si (atal il stie pe ;iul. !e poate oare sa nu stie 0iua aceea: !e poate oare ca ;iul sa
stie cum tre%uie sa $udece se poate sa stie tainele #iecarui om si sa nu stie ceea ce-i cu mult mai
neinsemnat decat aceasta:F cel ce a #acut neamurile a #acut negresit si anii iar daca a #acut
anii a #acut si 0iua aceea. Cum poate dar sa nu stie 0iua pe care a #acut-o:)
54
.
'. Indemnuri la veg(ere (Mt. XXIV .,-XXV 3,). Aiua si ceasul 8arusiei neputandu-se sta%ili ii
va surprinde pe multi si-i va gasi nepregatiti si asa se vor repeta 0ice Mantuitorul '0ilele lui
Boe) (Mt. XXIV 3+-34). 3a timpul sau cora%ia pe care si-o #acuse Boe marturisirea tuturor in
graiul sau tacut ca in curand va veni un potop de apa care va ameninta omenirea cu moartea.
(otusi nimeni dintre oamenii de atunci nu a voit sa dea #aptului acesta atentia cuvenita. Mancau
si %eau #ara de gri$a si continuau sa duca o viata des#atata si pacatoasa. Bu au inteles rostul
cora%iei pana in 0iua cand a venit potopul si i-a inecat pe toti. 3a #el va #i 0ice *omnul si la a
doua !a venire. Multi oameni nu vor sesi0a talcul semnelor mari ce se vor produce. !i ast#el 0iua
aceea ii va surprinde nepregatiti.
Ideea aceasta o concreti0ea0a cu doua exemple luate din viata de toate 0ilele despre oameni cu
acelasi ocupatii #i0ice& la tarina sau la rasnita (vers. .,-.1) dar cu destine di#erite potrivit cu
starea su#leteasca a #iecaruia din ceasul respectiv. ;aptul ca unul din cei doi 'va #i luat) iar
celalalt 'va #i lasat) inseamna dupa talcuirea unanima a interpretilor ca unul se va mantui si
celalalt se va osandi. 'Va #i luat) adica va #i pus de ingeri la cei alesi< celalalt 'va #i lasat) adica
nu va #i primit ci dat $udecatii. 2ltii schim%a& unul 'va #i rapit) de diavoli altul ramane mantuit
3,
.
Ceea ce vrea Mantuitorul sa spuna este necesitatea starii de veghere de tre0ire su#leteasca
data #iind certitudinea parusiei dar incertitudinea datei acesteia& '8rivegheati deci ca nu stiti
in care 0i vine *omnul vostru) (vers. .5). Ideea necesitatii privegherii Mantuitorul o im%raca in
haina a trei para%ole& a). para%ola servitorului %un si a celui rau (Mt. XXIV .=-=1)< b). para%ola
celor 0ece #ecioare (Mt. XXV 1-13)< c). para%ola talantilor (Mt. XXV 1.-3,).
a). Cuprinsul primei para%ole& 1n stapan are doua slugi& una %una si alta rea. 8rima da mancare
casnicilor sai la vreme si este pusa mai mare peste averea sa. Cea de a doua cre0and ca stapanul
nu va veni curand nu-si #ace datoria. !urprinsa de stapan este aspru pedepsita. !e 0ice ca
stapanul 'il va taia in doua) pe un ast#el de servitor pentru ca in #elul acesta despotii vremurilor
de pe atunci o%isnuiau sa pedepseasca pe servitorii dovediti necredinciosi. Ii taiau cu sa%ia in
doua #ara sa mai preceada vreo $udecata. '!i partea lui o va pune cu cei #atarnici) adica alaturi
de cei care au tradat pe stapanul lor. Intristarea adanca a su#letului lor se va mani#esta 'prin
plans) iar mustrarile grele de cuget prin 'scrasnirea dintilor).
8ara%ola exprima ideea ca tre%uie sa ne implinim datoriile pe care le-am luat asupra noastra cat
mai constiincios pana la s#arsit si sa nu credem ca daca *omnul intar0ie El nu va mai veni.
Besocotirea poruncilor dumne0eiesti va #i greu pedepsita.
b). 8ara%ola celor 0ece #ecioare (Mt. XXV 1-13)< Este proprie numai evanghelistului Matei. !u% o
imagine dintre cele mai simple ea exprima o cugetare de o inalta gravitate. 8rincipalele trasaturi
ale para%olei atat de delicat trasate sunt imprumutate< din o%iceiurile urmate de vechii iudei
pentru cele%rarea casatoriilor. Incon$urata de prietenele ei mireasa asteapta de regula in casa
parintilor sai pe mire care venea cu mare si vesel alai incon$urat de prietenii sai pentru ca dupa
ospatul de nunta sa o conduca la viitorul camin. Mirele venea seara. 8rietenii miresei ii ieseau
inainte cu #aclii aprinse ca sa-l insoteasca la mireasa.
(extul para%olei spune ca cele 0ece #ecioare s-au pregatit sa-l intampine pe mire cu 'candelele)
aprinse. Cuvantul grecesc < - < Vulgata& lampas -adis inseamna de o%icei& torta
#aclie dar aici are sensul de& ? (o) lampa #aclie lumina. Erau mici lampi de argila in u0
in antichitate din care se mai vad uneori prin mu0eu. In ceea ce priveste numarul de '0ece)
#ecioare nu tre%uie luat aritmetic pentru ca repre0inta aici pe toti crestinii in genere in
asteptarea 8arusiei< numarul '1,) este cel al universalitatii. 2ltii presupun ca asa era datina la
iudei sa iasa in intampinarea mireului 0ece 'surori) de mireasa.
*intre acestea cinci sunt numite 'ne%une) (grec. < Vulgata& #atuae cu sensul de& proaste
prostute neghioa%e inguste la minte nepreva0atoare ? dar responsa%ile)< adica dupa context
lipsite de intelepciune practica de prevedere pentru ca n-au luat cu ele untdelemn in vase de
re0erva odata cu candelele lor pentru eventualitatea ca mirele nu va veni curand. Cantitatea de
untdelemn continuta in lampile vechi era #oarte mica si acestea tre%uiau de mai multe ori
alimentate in cursul noptii alt#el se stingeau. Celelalte cinci sunt numite 'intelepte) adica
preva0atoare pentru ca au luat undelemn de re0erva odata cu candelele lor.
In para%ola mirele intar0ie iar #ecioarele in asteptarea lui au adormit. 3a mie0ul noptii se aude
strigarea& 'Iata vine mireleG Iesiti in intimpinarea luiG) (vers. 6). Cuvant scurt strident care
rasuna su%it in mie0 de noapte. 9e#u0ul celor cinci #ecioare 'intelepte) de a da si celorlalte din
untdelemnul lor a #ost de unii acu0at de egoism dar era singurul raspuns intelept in
circumstanta data. *e alt#el este un simplu ornament in para%ola pentru ca in viata cealalta< cei
osanditi nu vor putea sa imprumute din meritele celor alesi.
8ara%ola are caracter eshatologic si indeamna la veghere la pregatirea cu #apte %une si credinta
in vedera 8arusiei (vers. 13). Mirele repre0inta pe *omnul -ristos< mireasa este %iserica (sau
lumea). Intar0ierea mirelui arata amanarea acestui eveniment si a s#arsitului lumii din indelunga ?
ra%darea lui *umne0eu (II 8etru II 1=) pana la vremea randuita (II (es. II 6). Venirea la
'mie0ul noptii) arata ca '0iua aceea) va veni pe neasteptate cum vine #urul in mie0 de noapte (Mt.
XXIV .3< I (es. V 5). 1ntdelemnul #ecioarelor intelepte inchipuie #aptele cele %une mai cu
seama #aptele de milostenie cu care suntem datori in viata. '2dormirea) #ecioarelor inseamna
dupa !#. Ioan -risostom moartea dupa altii gri$ile acestei vieti. Dspatul de nunta semni#ica
#ericirea eterna a celor alesi iar apelul celor respinsi& '*oamne *oamne deschide-ne nouaG) se
dovedeste tardiv si tragic pentru ca nu va primi decat teri%ilul raspuns& )Bu va cunosc pe voi)
(Mt. XXV 15).
c). 8ara%ola talantilor (Mt. XXV 1.-3,). Ca si precedenta este proprie !#antului Matei. !-a
incercat adesea sa se identi#ice cu aceea 'a minelor) de la 3uca XIX 11-5> cu care are unele
asemanari de #ond si de #orma insa deose%irile de timp de locuri de redactare sunt evidente si
le #ac distincte una de alta. Exprima aceeasi idee ca si para%ola celor 0ece #ecioare si anume
necesitatea vegherii in perspectiva $udecatii pe care o va #ace suveranul $udecator la s#arsitul
timpurilor dar para%ola talantilor pune accentul pe valoarea #aptelor %une si pe datoria #iecaruia
de a inmulti darurile cu care ne-a in0estrat *umne0eu.
In ea se vor%este despre un stapan care plecand departe si-a impartit avutia slu$itorilor sai
spre a o #ructi#ica. 3a intoarcere dupa multa vreme constata ca slu$itorii care au primit cate
cinci si cate doi talanti au du%lat prin munca suma primita. Cel care primise un talant n-a muncit
ci a tinut talantul ascuns restituindu-l precum il primise. !tapantul rasplateste pe primii si
pedepseste aspru pe ultimul aruncandu-l in gheena #ocului.
8ilda este eshatologica insa are si un caracter secundar moral. Caci ea ne invata sa punem in
valoare darurile naturale si spirituale primite de la *umne0eu avand a da seama de ele la
$udecata viitoare. *umne0eu nu ne cere aceste daruri inapoi ci vrea sa le inmultim sa le cultivam
in vedera desavarsirii proprii si pentru %inele semenilor nostri pentru progresul societatii
omenesti.
*. +udecata cea mai de pe urma (Mt. XXV 31-.6). 8ro#etiile privitoare la 0ilele de apoi le
incheie Mantuitorul prin descrierea dramatica grandioasa a "udecatii din urma. Este ta%loul #inal
al aceste extraordinare cuvantari ultima inaintea Cinei cele de (aina si a 8atimilor *omnului. Ea
are deci si o valoare testamentara< luminea0a cu ra0ele ei ca dintr-un #ocar de dincolo de viata
noastra. Este o icoana mareata mangaietoare si cutremuratoare totodata pentru ca in#atisea0a
intalnirea su%lima si grava dintre cer si pamant la a doua venirea a Mantuitorului. Este cum am
spus o icoana care luminea0a viata noastra de dincolo de veac pentru ca 0iua si data acestei
"udecati nu poate #i cuprinsa in rama timpului istoric. D gasim numai in aceasta prima Evanghelie.
"udecata incepe printr-o separare a celor %uni de cei rai dupa criteriile credintei in *umne0eu si
a #aptelor iu%irii de *umne0eu si iu%irii de aproapele. B-o va #ace *umne0eu ? (atal ci ;iul. Be
este descrisa in culorile in care ne-o in#atisea0a proorocul *aniel vor%ind despre ;iul Dmului
venit la "udecata (*aniil VII 13-1.< XII 1-13).
*aca prima data *omnul -ristos a venit in stare de smerenie de umilinta sa mantuiasca lumea si
sa-si dea viata 'pret de rascumparare pentru multi) la s#arsitul veacurilor cand stihiile lumii se
vor schim%a (II 8etru III 15) si tainele lui *umne0eu se vor descoperi El va veni iarasi sa $udece
viii si motii sa incunune0e stradaniile celor %uni si sa rasplateasca cu dreptate vrednicia si
nevrednicia tuturor.
In ceea ce priveste locul unde se va des#asura "udecata din urma *omnul insusi nu ne spune
nimic. Insa in %a0a pro#etiei lui Ioil (IV 15-1.) exegetii a#irma ca popoarele vor #i chemate la
$udecata in Valea lui Iosa#at la paraul Cedrilor situata la rasarit de Ierusalim la poalele
muntelul Maslinilor adica acolo unde *omnul a #ost vandut si prins.
*omnul -ristos va veni in plinatataea maririi 3ui divine se0and pe tronul 3ui incon$urat de lumina
si insotit de cetele ingeresti. Ingerii vor aduna la El popoarele pentru $udecata. 8rimul act al
"udecatii de apoi ne este in#atisat de Mantuitorul in ta%loul pastorului care desparte oile de
capre. 2scultatorii erau o%isnuiti cu aceste scene de viata cotidiana pentru ca tara este
muntoasa si ocupatia principala a celor multi este pastoritul.
Cei drepti asemanati cu oile pentru ca acestea se disting prin %landete si prin nevinovatie vor
primi %inecuvantarea (atalui adica %unurile imparatiei vesnice. E motivata aceasta %inecuvantare
prin aceea ca cei drepti indurandu-se de #ratii lor #laman0i goi %olnavi inchisi s-au indurat de
insusi Mantuitorul prietenul #ratele si sustinatorul celor nenorociti.
Cei rai asemanati cu caprele pentru neastamparul lor sunt condamnati %lestemati de *umne0eu
la #ocul vesnic. *e aici vedem intrucat se vor%este despre o pedeapsa vesnica ca o reconciliere a
celor rai este exclusa. 8recum viata in imparatia lui *umne0eu pentru cei %uni este vesnica la #el
condamnarea in imparatia mortii pentru cei rai este vesnica. /unatatea si dreptatea lui *umne0eu
raman nedespartite. /unatatea 3ui este o %unatate dreapta iu%irea 3ui este ca un vesmant care
acopera dreptatea.
*esigur '*umne0eu este iu%ire) (I In. IV >) dar iu%irea nu poate #i nedreapta. Bu este iu%ire
impotriva dreptatii si nici dreptate separata de iu%ire. *reptatea #ara iu%ire duce la crima
iu%irea #ara dreptate duce la haos. "udecata de 2poi este mani#estarea desavarsita plenara a
iu%irii si dreptatii divine.
Pr. Prof. Dionisie Stamatoiu,
Mitropolia Olteniei, serie noua, anul LI, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1999, pa. !"-"9.
NOTE !I!LIOGRA"ICE
1. Iosi# ;laviu 2ntichitati iudaice 1= 11 1 s.u.< 5, 4 +< *espre ra0%oiul iudaic 1 51 s.u.
5. V. 7heorghiu !#anta Evanghelie dupa Matei vol. III Cernauti 1433 p. 6=+.
3. Iosi# ;laviu 9a0%oiul iudaic = = .-6< 6 . >< 2ntichitati 1= 11 3.
.. Iosi# ;laviu 2ntichitati iudaice 5, = 1.
=. Iosi# ;laviu Idem 2ntichitati 5, > 6< *espre ra0%oiul iudaic 5 13 =.
6. I%idem.
+. (acit 2nale 15 13 1. ..< 13 6-> 3.< 1. 53< 1= 1.5.=< !uetoniu Bero 34.
>. Iosi# ;laviu 2ntichitati iudaice 1> = 3.
4. I%idem 3 1= 3< 5, 5 =< 5, = 5.
1,. (acit op. cit. 1. 5+< 1= 55.
11. V. 7heorghiu op. cit. p. 663.
15. (acit op. cit. 1= ...
13. ;ilion 3a !aint /i%le comentie dIapres la Vulgate t. VII 8aris 145= p. 1=>.
1.. I%idem.
1=. Iosi# ;laviu *espre ra0%oiul iudaic . 31,< . = 1< . 6 3. 2 se vedea si& ;illion op. si loc. cit.<
V. 7horghiu op. cit. p. 66>.
16. Euse%iu al Ce0areii Istoria %isericeasca 3 =< Iosi# ;laviu 9a0%oiul Iudaic 5 5, 1.
1+. c#. Iosi# ;laviu 2ntichitati iudaice 13 > ..
1>. Iosi# ;laviu *espre 9a0%oiul Iudaic = 1, =< = 11 1 si Euse%iu Istoria %isericeasca 3 = +.
14. *e va0ut la& ;illion op. cit. p. 144.
5,. I%idem< ve0i si Iuliu Dlariu Evangheliile dupa Matei Marcu si 3uca Caranse%es 1>4. p. 561.
51. Iuliu Dlariu op. cit. p. 565.
55. 2 se vedea& ;illion op. cit. p. 16,< Iuliu Dlaru op. cit. p. 563< V. 7heorghiu op. cit. p. 6+..
53. !#. Ioan 7ura de 2ur !crieri partea a III-a. Dmilia 3XXVI p. >6=.
5.. V. 7heorghiu op. cit. si loc. cit.
5=. 2 se vedea /artolomeu 2nania Boul (estament /ucuresti 1443 p. .6 n. 5.
56. !#. Ioan 7ura de 2ur Dmilia 3XXVII la Matei ed. cit. p. >+5.
5+. I%idem.
5>. V. 7heorgiu op. cit. p. 6+>.
54. !#. Ioan 7ura de 2ur Dmilia citata p. >+3.
3,. ;illion op. cit. p. 161< Iuliu Dlariu op. cit. p. 56=.