LUMINATORII LUMII

SFANTUL MACARIE EGIPTEANUL

21 DE CUVNTRI
DESPRE MNTUIRE
Carte aprut cu binecuvntarea
. P. S. Nicolae CORNEANU,
Mitropolitul Banatului
Traucere !i Introucere e Ar"i#.r. loa$a% POPA
&''(
(
Cuvantarea I
Maretia si necesitatea crestinisu!ui
"# Intrebare asupra $e%ii
Intrebare: Cu# poate )S%antul* Pa+el $a $puna: "Neamurile (etniile), care nu au lege, isi tin ele
singure loc de lege. ,aca n-au le.e %irea$ca, atunci cu# i$i $unt loru$i le.e/
Raspuns: Ace$t cu+ant are ne+oie e la#urire. O#ul launtric a %o$t ni#icit0 )in ur#a pacatului
$tra#o$e$c*0 n-a %o$t in$a ni#icit )cu totul*, caci )intr-ae+ar* a or1it, ar oc"ii i-au ra#a$ in parte
e$c"i$i0 a #urit, ar, in acela$i ti#p, upa %ire era +iu.
&# Necesitatea '(ve'irii
&)!# Ni#eni nu poate intra in +iata )cea intru 2ri$to$*, 3ice ,o#nul, ecat prin #ulte incercari
)i$pite*, printr-un lun. $ir e e4ercitii )ne+ointe*, prin )ra1area* #ultor ocari $i in$ulte. Nu#ai
a$t%el $trunita, %irea )o#enea$ca* poate intra in I#paratia cerurilor. Fara antrena#ente )$taruitoare*,
ni#eni nu patrune intr-acea$ta. ,e pila, #e$eria$ul ia un #aterial %oarte ur, il +ara in %oc, apoi il
$coate e acolo $i-l 1ate cu 1aro$ul, $i iara$i il pune in %oc pana ce e+ine #laio$ $i a1ia upa
aceea il tran$%or#a intr-un +a$ prelio$, %olo$itor $tapanului $au. La %el $e proceea3a $i cu ceara. La
%ri. ea e$te %oarte tare0 ar cu# e$te incal3ita la %oc, incepe $a $e-n#oaie $i e+ine #alea1ila, luan
intoc#ai c"ipul pecetei )$au o1iectului orit*.
&)2# A$a $e petrece $i cu $u%letul. El are #ereu tre1uinta e o cat #ai eplina %or#are, acea$ta
reali3anu-$e prin antrenarea in %ocul i$pitelor $i prin incercari, ca a$t%el $a ia a#prenta c"ipului
e$a+ar$it al lui 2ri$to$ $i pecetea cerea$ca. ,e a$e#enea $i olarul +ara +a$ele e ar.ila in %oc $i in
apa, punanu-le a$t%el la incercare, ale.anu-le pe cele re3i$tente $pre a %i %olo$ite, in ti#p ce pe
celelalte le $%ara#a $pre a %i co#plet i$tru$e. Tot a$a e$te $i cu cei care in%runta o1$tacole,
antrenanu-$e pentru lupta )$pirituala $i ne+a3uta*. Li $e-nta#pla una in oua5 ori ie$ 1iruitori in
lupte, ori ca $i pier0 acea$ta pentru ca $e epartea3a e ,u#ne3eu $i $e in$trainea3a e 6iata )aica
e 2ri$to$, care e$te 6iata Lu#ii*. ,ar cei care re3i$ta incercarilor $i nenorocirilor )in ti#pul
luptei*, ca3an $i riicanu-$e, 3iin iara$i aca $e $urpa )uneori* 3iirea, ace$tia $unt cei care
pri#e$c ra$plata )e la ,u#ne3eu* $i ra#an e-acu# inainte neclintiti. A$a e$te $i cu $u%letul care
$e ne+oie$te )pe calea +irtulilor*5 uneori cae, ar $e riica $au 3ie$te c"iar aca pe alocuri $e #ai
$urpa $i a$a #ai eparte, pana ce +a o1ani 1iruinta %inala.
&)*# La %el $e e$%a$oara lucrurile $i-n +iata e toate 3ilele. Nu#ero$i copii $e uc i#preuna la
$coala0 unii ie$ e-acolo nei$ciplinati )aica er1eei*. altii teatrali in co#portare )aica %atarnici*,
unii ni$te $canala.ii nereu$iti, altii +anatori $au oa#eni e carte ori %unctionari )pu1lici*. Tot la %el
$i in #ana$tiri5 cei #ai #ulti intre ei traie$c i#preuna, ar, in li1era lor ale.ere, unii intra in +iata
)calu.area$ca*, altii nu.
&)+# Si in lu#ea plantelor, acelea$i %eno#ene5 cata +re#e planta e$te %ra.ea $i in cre$tere, nu are
tarie $i nici nu poate $a $e inraacine3e in pa#ant, a$t%el incat, aca $e a1ate pe$te ea o +re#e
neprielnica, $e u$uca0 $au can $u%la +antul in ea, $e clatina puternic $i e$te trantita 7o$. Can in$a $i-
a in%ipt raacinile puternic in pa#ant, nici +re#ea )ne%a+ora1ila*, nici iernile n-o pot +ata#a,
%iinca e$te aanc inraacinata $i puternica. La %el $tau lucrurile $i cu %raiti5 can $unt inca %ra.e3i,
%iin %oarte #ici, au ne+oie e #ulta ocrotire )intru %or#area lor*. Cei care ucenice$c pentru
I#paratia cerurilor au tre1uinta e inru#atori, care $a-i calau3ea$ca pana ce $e +or inraacina in
"ar $i +or e+eni ne$c"i#1atori $i neclintit.
&
C# Crestinisu! se situea,a in a-ara 'e !ue
C)1# Intr-ae+ar cre$tinii $unt #ai pre$u$ e pati#i $i e e#oni, ei %iin $tapani pe u"urile
necurate, nunta$i ai )#irelui* 2ri$to$, #o$tenitori ai lui ,u#ne3eu. Ace$tia au a7un$ la e$a+ar$irea
lui 2ri$to$, "la (masura) barbatului desavarsit, la statura varstei depline. Nici suferinlele
trupesti, nici frigurile sau demonii nu-i pot vatama; ei sunt stapani peste toate, incat si animalele
veninoase li se supun. Caci pri#ul o#, el in$u$i era $tapan al creaturilor $i o#nea pe$te pati#i $i
pe$te e#oni. ,ar upa ce a calcat porunca, a e+enit $cla+ul pati#ilor, al e#onilor, al %ocului $i
al $a1iei e %oc care pa3ea parai$ul. 6enin in$a 2ri$to$, oa#enii. prin puterea Bote3ului, re+in in
nou la #a$ura cea intai a lui Aa#, a7un.an $tapani pe$te e#oni $i pe$te pati#i, u$#anul cel
in ur#a, #oartea, %iin a$ternuta $u1 picioarele Lui )aica a lui 2ri$to$*. ,e aceea crestinul
trebuie sa stea in afara de traiectoria sagetilor rautatii si sa caute sa se mantuiasca, caci numai
astfel isi primeste partea din intregul rasplatirii.
C)2# ,aca, a+an cei oi oc"i $anato$i $i %ata neatin$a, care+a e$te in%ir# e #aini $i e picioare,
in$ea#na ca cele oua )#ai $u$-#entionate* $unt 1une, iar celelalte $unt 1olna+e. Or cre$tinul
tre1uie $a ai1a toate #e#1rele $anatoa$e $i te%ere. Armura si lupta crestinului, precum si unitatea
armurii si specificul fiecarei lupte se gasesc in afara acestei lumi. ,e aceea #ulti intre oa#eni
nu $tiu ce cauta. A7un. #e$teri i$cu$iti in ineletnicirile pa#ante$ti, ar nu pri+e$c $pre cer $i nu
cauta $a eprina arta care-i $uie la ceruri. Iar aca intalne$ti ae$ea co#ercianti $au %ilo$o%i, +ei
con$tata ca $i ace$tia $unt ai ace$tui +eac. Taina crestinismului este mare. Iar cercetarea
$taruitoare a ace$tui ae+ar e$te oar pentru cei ce $e a%la in a%ara e lu#e )aica pentru ae+aratii
cre$tini*.
C)*# Sa ne inc"ipui# o cetate #are $i intr-acea$ta toti ar %i no1ili. toti i#parati, toti preoti, toti
1o.ati0 aca $-ar inta#pla $a $e i#pra$tie toti cetatenii ei , %iecare intr-o patrie oarecare, atunci ei
e+enin locuitori ai acelor laturi, can $-ar intalni, $-ar $ocoti 1ar1ari $i $traini unii %ata e altii. Si
nu#ai atunci $e +or recunoa$te )$i $ti#a* unii pe altii, can +or o1$er+a ca $unt e aceea$i li#1a $i
in aceea$i cetate. Intr-adevar crestinii sunt ai altei lumi; sunt cetateni ai altei cetati, al aceleia a
sfintilor; ai altui veac, intrucat toti cei ce sunt in Hristos constituie o noua zidire; ai altei
intelepciuni; sunt partasi ai altui Duh, ai altei slave, ai altei bogatii, ai altei vrednicii, ai altei
vointe, caci au alta gandire adica minte sau ratiune!, anume pe aceea a lui Hristos; ei sunt fiii
luminii, fiii mirelui, fiii mangaierii, fiii "egamantului cel nou.
C)+# E$te ae+arat, a$aar ca )realitatea "arurilor* netrecatoare in ceruri e$te necuno$cuta #ultora
intre cei care nu tin cont e ea. Sa pre$upune# ca e4i$ta un i#parat, care nu-i al ace$tui +eac
)aica al ace$tei lu#i*. Ca e$te retor $au %ilo$o%, ar nu-i in +eacul ace$ta. ,eci, aca e$te in acea
alta lu#e, el $tie li#1a acelei lu#i $i $e i#parta$e$te e acea alta %ilo$o%ie. Caci $tarile ace$tei alte
lu#i )e li#1a $i %ilo$o%ie* nu pot %i cuno$cute in realitatea $i in lucrarea lor c"iar aca inteleptii
ace$tui +eac ar $tuia $i 1olta cerea$ca $i toate cele e pe pa#ant. Si acea$ta pentru ca toate cele
#ateriale $unt $upu$e i#a.inatiei #intii lor, precu# $i ilu3iei oc"ilor lor.
D# Rau! 'ispare treptat)treptat
D)1# Si prin cate $ituatii tre1uie $a trece# ca $a a7un.e# la 6iatal Prin #ulti#e e incercari. Caci
cu ae+arat ni#eni nu poate $a intre in 6iata, aca n-a parcur$ calea cea a$pra $i trecatorile cele
.roa3nice.
D)2# ,upa cu# %u#ul cel intuneco$ acopera +a3u"ul, tot a$e#eni $i puterea $atanei a u#plut
ini#ile %iilor lui Aa#, iar %unin.inea pacatului a acoperit toate +ointele lor. Si totu$i, unii au ra#a$
prieteni ai ae+arului, care, cu toata pre3enta %unin.inei, $e o$tene$c $a $e i#potri+ea$ca $i $a lupte,
ar %ara $a o1anea$ca inata partea cea 1una, ci prin calatorie $i lupta )in+er$unata*. Ace$tia e
8
#ai 1una $i #ai +renica $ti#a $unt ecat ceilalti care nu lupta.
D)*# Totu$i, un #are nu#ar )in cei in #ana$tiri $au in lu#e* aca au a7un$ la un $curt ra.a3 )in
lupta* $i au $porit in "ar $e u#%la-n pene $i $e-n%u#urea3a, $ocotin ca au a7un$ la li1ertatea )cea
launtrica* $i $e nu#e$c )pe ei in$i$i* e$a+ar$iti. Ace$tia in$a, %ara $a-$i ea $ea#a, au a7un$ $a %ie
tal"ariti e u"ul rautatii. Caci cu ae+arat ni#ic n-a pierut #ai #ult nea#ul cre$tine$c ecat
tru%ia. Caci pe Aa# $arpele l-a ratacit e la inaintarea lui $pre ,u#ne3eu, a#a.inu-l ca +a %i ca
,u#ne3eu. #u adevarat, ceea ce este dumnezeiesc se-mpotriveste intru totul mandriei. Iata
adevaratele trasaturi ale caracterului crestin5 acela pe care-l +e3i in%o#etat, in$etat, o1o$it, $arac
cu u"ul, care $e anali3ea3a neincetat pe $ine in$u$i 3i $i noapte, unul ca ace$ta e$te cel ce $ta in
ae+ar. Iar aca +reunul e$te ine$tulat $i $ocote$te ca n-are ne+oie e ni#ic, acela-i $upu$ .re$elii,
precu# $crie5 "Iata sunteti satui, iata v-ati imbogatit; $i #ai 3ice5 "Vai voua bogatilor, sclavii
acestei lumi". Ace$tea $unt are$ate celor care-$i inc"ipuie e7a ca $unt cine+a3. lar noi $a a#
$la+a lui ,u#ne3eu. A#in.
nota5 C%. Cu+. I, & $i 8, in care $e e$prine acela$i ae+ar, anu#e ca lu#ea cea e $u$
)$upranaturala* nu poate %i cuno$cuta ecat e cre$tinii carora li $-a at cu ae+arat. Totu$i pentru
cre$tinii cu ini#ile curate cele +a3ute $unt $i#1olul realitatilor $pirituale.
9
Cuvantarea II
Perseverenta intru '(ve'irea inte%rarii in .rist(s
"# Vict(ria !ui .rist(s
")1 # Le#nul care nu era o ar#a, o cruce %ara taria %ierului $i un trup #ort au 1iruit $i au uci$ pe
ia+olul $i in.erii lui, 1a c"iar prin propria lui ar#a. A$t%el Cel #ai puternic a uci$ pe cel puternic
)pe ia+olul*, 1iruinu-l. Si acu# El Hristos! vine catre orice suflet care-" cauta cu adevarat. Si
upa ce S-a apropiat e $u%let, 3ro1e$te $i %ace $a i$para puterea intunerecului, care inte#eia$e $i
$tapani$e acel $u%let.
nota5 ,atorita le#nului crucii, 2ri$to$ a 1iruit pe ia+olul, care triu#%a$e prin le#nul in parai$.
Aceasta arma puternica i-a ingaduit lui Hristos sa biruiasca prin blandete, fara sa foloseasca
violenta sabiei.
&# Sa -i partasi !a su-erinte!e !ui .rist(s
&)1 # La ranul lui $u%letul tre1uie $a ai1a aceea$i orinta $i aceea$i ra.o$te %ata e 2ri$to$, Care i
S-a aruit, pe cat ar a+ea o %e#eie inteleapta care +a3anu-l ae$ea pe 1ar1atul ei in te#nita pu$ in
lanturi )pentru ea*, $-ar .ani in $ine ca-i pu$a in lanturi alaturi e el $i $a $i#ta ca $u%era i#preuna
cu el, 1a $i #ai #ult, $a $i#ta ca-i c"inuita #ai #ult ecat cel inte#nitat.
nota5 ace$te +er1e, S%antul Macarie le aplica intr-un c"ip $i#tit la co#pa$iunea #i$tica a $u%letului,
#irea$a lui 2ri$to$ Cel $u%erin.
&)2# Sa %ie precu# Maria, care $tan in picioare lan.a crucea ,o#nului, plan.ea cu lacri#i in
aancul ini#ii $i parea ca $i ea e$te ra$ti.nita lan.a Fiul ei. A$i7erea $i $u%letul, care L-a iu1it pe
,o#nul $i in care Ace$ta a 3a#i$lit dragostea fierbinte, acel $u%let - care $e $trauie$te cu ae+arat
$a %ie unit cu In$u$i Mirele 2ri$to$ - trebuie sa fie partas patimirilor Acestuia. Sa ai1a pururea
inaintea oc"ilor $i $a-$i a#intea$ca e $e#nele cu care ,o#nul a %o$t in%ierat pentru el0 cat a $u%erit
Cel nepati#itor pentru ace$t $u%let, cu# a %o$t peep$it pentru el Cel #ai pre$u$ e orice peeap$a
$i cu#, %iin c"ip al lui ,u#ne3eu, a luat chipul robului0 $i a$a, in toate +a $u%eri $i ,o#nul
i#preuna cu el, +a %i pu$ in lanturi cu ace$t o# $i a$t%el )ace$t cre$tin* +a %i i#preuna $la+it cu El.
C# Sin%uratatea (ra!a a su-!etu!ui
C)1 # Precu# oinioara, prin puterea lui ,u#ne3eu, piatra a %o$t ro$to.olita $i inepartata e la
#or#ant, $i upa cu# Maria )Ma.alena* L-a +a3ut pe ,o#nul, tot la %el, prin puterea $i cercetarea
S%antului ,u", piatra care acopera $u%letul, $au, alt%el $pu$ +alul pacatuluil, e$te #ototolit $i a3+arlit
e acolo in $u%let, iar $u%letul $e +a in+renici $a +aa %ata lui 2ri$to$ $i $a $e oi"nea$ca intru el
,u"ul Lui cel S%ant, %iinca a %o$t $co$ $i eli1erat e piatra pacatului.
C)2# E$te ae+arat ca orice $u%let care iu1e$te pe ,u#ne3eu e$te i#pre$urat e e#onii cei rai care
lupta i#potri+a lui, nela$anu-l $a inainte3e $pre 2ri$to$ Cel +iu. I $e inta#pla $u%letului acea$ta cu
+oia $i in.auinta lui ,u#ne3eu. Caci e$te $upu$ i$pitelor $pre a $e +eri%ica aca ace$ta iu1e$te cu
ae+arat pe ,o#nul, aca ra#ane $tatornic in "otarare, %ara a tine $ea#a e .relele o$teneli0 aca
nu cu#+a in trana+ie ace$t $u%let Il +a ta.aui )pe ,o#nul* prin aceea ca re%u3a o$teneala ceruta
e cale $i in c"ipul ace$ta %u.e e ra31oiul i#potri+a u"urilor rautatii. Si incercarea acea$ta e$te
in.auita, $i upa ce a $taruit )in calea #antuirii* ani inelun.ati, ti#p in care $-au a1atut a$upra lui
i$pitele cele e la u"ul rautatii, ca a$t%el $a $e con$tate aca )in $%ar$it* $e "otara$te pentru ,o#nul,
$au aca, i#potri+a, $u%letul, in pricina ela$arii lui, nu $-a in+renicit e nici un a7utor.
:
D# Inta!nirea !ui .rist(s cu su-!etu!
D)1# La ranul Sau ,o#nul, +a3an cura7ul $u%letului $i ra1area lui in +re#ea i$pitelor $i
con$tatan ca a ie$it 1iruitor in incercari, i $e arata intru bunatatea $a, i Se %ace El In$u$i +i3i1il,
lu#inanu-l cu lu#ina Sa cea prea$tralucitoare. Apoi c"e#anu-l la $ine ii 3ice5 Vino in pace, tu
cel mai ispitit al !eu". lar ace$ta )$u%letul* #er.anu-i intru inta#pinare Ii 3ice5 pentru ce,
,oa#ne, #-ai para$it atata +re#e la$anu-#a praa c"inurilor $i cu#plitelor ocari ale u$#anilor/
Can te cauta#, #-au intalnit $tra7erii Tai, care aeau roata prin cetate, $i #i-au %acut neplaceri.
Domnul insa, plin de o lumina de nedescris, ii raspunde, do%enindu-l dar si incura%andu-l, prin
aceste cuvinte& Ai dreptate' ()ino in pace prietene al *eu, porumbita *ea+.
D)2# Apoi ),o#nul* intra in i$cutie cu el, aratanu-i $e#nele cuielor $i 3icanu-i5 6e3i $e#nul
cuielor, +e3i ur#ele 1iciurilor, +e3i ranile/; Toate ace$tea pentru tine le-a# $u%erit, pentru tine care
ai< %o$t ranit cu nu#eroa$e rani $i tarat e #ulti#e e u$#ani intr-o cu#plita ro1ie. Dar ,u, din
multa iubire de oameni, am venit pentru cautarea si eliberarea ta, fiindca dintru
inceput te-am zidit dupa chipul *eu, ca sa-mi fii mireasa. Pentru tine, Eu Cel
nepati#itor, a# pati#it, Eu, Cel in a%ara e orice %apta +renica e peeap$a a# inurat
nu#eroa$ee in+inuiri pentru ra$cu#pararea ta.
D)*# lar tu, cel $tapanit e atata rautate $i a%unat intr-un atat e aanc $i #are intuneric, nu tre1uia
oare $a $u%eri $i $a te #a"ne$ti )pentru 1inele tau*/ A$a, ,o#nul, intran pa$nic in i$cutie $i
ialo.an cu $u%letul, ii arata ca in$a$i puterea e a $uporta neca3urile a+ute El e$te Cel Care i-a
at-o, El e$te Cel Care l-a intarit $i, tainuit, i-a at cura7.
E# Pr(%resu! su-!etu!ui atat spre !uina cat si spre intuneric
E)1# Au3in toate ace$tea, $u%letul a cuno$cut ca ni#ic )in toate ace$tea* nu e$te e la $ine in$u$i,
ci ca toatein%aptuiri $unt ale ,o#nului, Prea%ru#o$ul $au Mire, iar $u%letul, luan cuno$tinta in
toata ini#a e cele propu$e, e ra.o$tea $i +ointa ce i-au %o$t acorate, Ii ra$pune 3ican5 6e3i,
,oa#ne, nepri"anitul #eu trup, uita-Te la curatul #eu $u%let, ia-#a cu totul la Tine, a$cune-#a
e-a-reapta Ta $i oi"ne$te-#a in $anurile Tale.

E)2# Iar ,o#nul i Se arata pe Sine in oua %ete5 cea a ranilor Sale $i cea a $la+ei lu#inii Lui0
$u%letul +ee pati#irile ra1ate pentru el, ar +ee $i prea$tralucita $la+a a lu#inii Lui0 i$i +ee $i
propriul $au c"ip tran$%or#anu-$e in $la+a in $la+a $u1 lucrarea ,u"ului ,o#nului. A$a ca
inaintea3a intr-a#anoua $en$urile5 in cel al pati#irii $i in cel al $la+itei lu#ini, $i uita, intr-un
anu#it %el, e propria $a %ire, $e$i3an ca el e$te e la ,u#ne3eu, uninu-$e $i a#e$tecanu-$e cu
o#ul el cere$c $i cu S%antul ,u"., e+enin el in$u$i u".
E)*# I#a.inati-+a un cer$etor oarecare, %oarte $arac $i #er.an in poarta in poarta ca $a-$i capete
"rana cea e toate 3ilele. ,ar eoata, e la o 3i la alta a7un.e i#parat. In acea$ta po$tura, %ericirea
in #ainile lui il %ace $a uite e $aracie. Tot ca# in ace$t %el $i $u%letul, upa ce $-a i#1o.atit cu
cerea$ca 1o.atie, nu-$i #ai auce eloc a#inte e pri#a $aracie. Precu# 2ri$to$, Care upa %ire era
in c"ip e ,u#ne3eu, a uitat oarecu# e e#nitatea Sa, can a luat c"ip e ro1 $i a e+enit
a$e#eni oa#enilor, cu atat #ai #ult $u%letul, can atra.e la $ine e$enta, puterea $i %irea lui
,u#ne3eu, uita e pri#a lui $tare ru$inoa$a.
/# In'en !a na'e0'e
/)!# Sa ru.a#, a$aar, pe ,o#nul $i $a-L a$culta#, intele.anu-L, ca, in ra.o$tea Lui, ni $e arata
$i ne e3lea.a e acu# e intuneric. Tot a$t%el, la in+iere, trupul no$tru cel $la1it, %iin lu#inat e
=
lu#ina care e$te in $u%let, +a %i $i el $la+it ca $i $u%letul. Domnul este aproape de noi, numai daca
noi Il cautam cu inima intru adevar.
/)2# ,eci tot cel ce a$culta cu+antarea acea$ta $a naa7uia$ca a pri#i Ipo$ta$ul Cu+antului $i $a
in+ete e la Ace$ta toata reptatea. 6e3i, a$aar $i tu, cel care #-a$culti, cel care prin nae7e +ei
#o$teni pe ,u#ne3eu, $i ai $a o1$er+i sufletul amestecandu-se cu Duhul Domnului. ,e aceea iti
$pun5 la ce %el e putere $i e +renicie tre1uie $a te a$e3i, )ca $a intele.i* cu# tre1uie $a-ti petreci
+iata $i, cu# tre1uie $a te porti. Caci toate ace$tea iti $tau in putinta $a le %aci prin tine in$uti, ar
tre1uie $a le e#on$tre3i )prin %apte*. A#in.
>
Cuvantarea III
Crestinii sunt straini 'e !ue
"# Di-erite cate%(rii 'e crestini
")1# E4i$ta o lu#e nee$a+ar$ita $i alta e$a+ar$ita. Multe in$u$iri are lu#ea cea nee$a+ar$ita, iar
unele $e a$ea#ana cu cele ale lu#ii e$a+ar$ite $i +e$nice. E4i$ta in cea e aici un palat $i un
i#parat i#1racat in por%ira $i incununat cu o coroana in pietre pretioa$e, apoi $lu7itorii lui in care
unii pa3e$c palatul, altii $unt nalti %unctionari i#periali $au titulari ai %eluritelor %unctii pu1lice $i
altii in alte e#nitati, in+e$#antati in$a $i ace$tia in "aine $tralucitoare $i e pret. Si in cer e4i$ta un
palat i#parate$c in care I#paratul 2ri$to$ e$te in+e$#antat in por%ira i#paratea$ca. Acolo Ii $lu7e$c
curteni ai palatului, co#iti $i e#nitari, i#1racati $i ei intr-o $la+a a$e#anatoare $i purtan coroane
e pietre $cu#pe, precu# 3ice5 ""us-ai pe capul sau cununa de pietre scumpe##.
")2. E4i$ta pe pa#ant ra31oinici $i $trate.i )co#ananii*, care $-au co#portat 1ine pe tot parcur$ul
luptelor 1iruin in #ulte ra31oaie, iar upa ter#inarea ra31oaielor au riicat #ii e tro%ee0 $i tot
aici, 7o$, $e .a$e$c #ulti 1ar1ati $i ra31oinici care au 1iruit pe ia+olul $i in.erii lui $i au %o$t
a+an$ati in ran..
")*# Sunt in palatul +a3ut al Ro#anilor oa#eni e inalta cin$te care $-au $u$tra$ e la orice %el e
tul1urare $i e lupta, care n-au %o$t $iliti e ni#eni $a poarte ar#e ori $a participe la lupte. Ace$tia
$unt cei care $e nu#e$c eunuci i#parate$ti, %iin onorati e orice o# $i iu1iti e acel i#parat. Unii
poarta por%ira $i au ca $arcina $a-l in+e$t#ante3e pe i#parat0 altii ii uc iae#a $au alta in$i.na
i#paratea$ca.
Tot a$e#enea $i in ceruri $unt 1ar1ati, care au %o$t onorati e catre i#paratul cere$c0 ace$tia-$
ae+arati eunuci, care au ie$it %a#eni $i curatiti in ra31oiul pacatului. Ace$tora le-au %o$t
increintate cetatile 1inecu+antate care au in $tapanire pacea $i oi"na )lini$tea* a+an in #ana lor
purpura i#periala $i co#orile cere$ti. Ace$tia $unt intru totul $cutiti e ra31oi, train e-acu#
inainte %ara .ri7i.
")+# E4i$ta aici in e4e#plul no$tru unii i$cu$iti in arte $i intelepti. Sunt, e a$e#enea $i intelepti,
care $-au %or#at in intelepciunea u"o+nicea$ca e catre Atotinteleptul 2ri$to$. Ace$tia au
i#1raca#intea lu#inoa$a $i o 1o.atie u"o+nicea$ca ce nu +a trece nicioata. De aceea
lucrarea opera! crestinilor este mai valoroasa decat orice descoperire. #aci ei
crestinii! lucreaza o opera dumnezeiasca pe care lumea n-o cunoaste.
&# Ratiunea curatita 1'e pacat2 si ratiunea r(bita 'e trup
&3 ! # O ratiune $e eo$e1e$te e alta ratiune iar un o# e #ai e cin$te ecat altul. Si #i $e pare ca
toate realitatile +a3ute $unt opu$e $i $traine %ata e cele rationale. Si intr-ae+ar e4i$ta o #inte care
calatore$te $i alear.a pana la cer inaintan pe calea .anurilor curate $i prin ace$tea atin.e cararile
$i ru#urile pre.atite $%intilor in ceruri. Si e4i$ta o alta #inte care inaintea3a taranu-$e pe pa#ant
$i ta+alinu-$e pe caile #la$tinoa$e ale po%telor trupe$ti. E4i$ta o #inte trupea$ca, ar $i-o #inte
u"o+nicea$ca. ,i%era in$a #ult ratiunea u"o+nicea$ca e aceea trupea$ca.
&)2# Tot a$a-i $i intre +ietuitoare. Cele inaripate 31oara u$or atin.an +a3u"ul $i e$picanu-l
printr-un 31or u$or, aerul in$u$i u$uranu-le, caci atunci, can 1at in aripi, ele atra. la $ine un
curent e aer care le $u$tine $i le in$ote$te 31orul. ,ar ace$te 31uratoare, aca ar %i lip$ite e aripi $i
tinute la pa#ant, c"iar aca ar ori $a $e-nalte in +a3u", n-ar reu$i. Tot a$a $tau lucrurile $i cu
#intea care $-a curatit )e pati#i* $i-a pri#it aripi u"o+nice$ti0 ea $e riica la cer cu tot elanul,
%iin atra$a e aerul u#ne3eie$c, pe can #intea ani#ala, $al1atica $i #ateriala nu poate $a
?
$e$i3e3e o ratiune #ai inalta $i oronata #ai inainte.
C# Puterea 'e a In'ura a a'evarati!(r crestini
C)!# Sunt $oiuri e po#i care nu leapaa %run3ele nici +ara, nici iarna, ci in orice anoti#p $unt
in+e$t#antate $i i#poo1ite cu %run3ele lor. A$a $unt, e pila, #a$linul, c"iparo$ul $i alti po#i
a$e#enea ace$tora. Si, e a$e#enea, e4i$ta alti po#i care $e e3.ole$c, e$%run3inu-$e iarna.
Ace$te e4e#ple $e potri+e$c $i cre$tinilor, caci a$t%el e po#i au %o$t #entionati $i e Scriptura $i
ace$ti po#i nu-$i pier nicioata pooa1a $i #aretia %run3elor, nici can $unt clatinate e +anturi
+iolente, nici can $unt 1antuite e $eceta, ci toteauna $unt in+e$t#antate in $la+a ,u"ului.
Acea$ta in$ea#na ce 3ice )p$al#i$tul*5 "... care rodul isi va da la vreme si $run%isul lui nu va
cadea. Sunt in$a aliti cu #intea #ai u$uratica $i care, can $e i+e$c i$pitele cu iernile $i %urtunile
lor, $e $la1e$c atat e #ult, ca nu #ai pot tine piept, nici $a #ai $tea neclintiti.
D# Necesitatea unei (ptiuni cate%(rice
D)1# A$aar, cei inu"o+niciti la #inte $unt u$#ani ai pro1le#elor #ateriale )lu#e$ti*. Sa
o1$er+a# ca +ietuitoarele care traie$c $i cre$c in apa, nu-$i pot uce traiul pe u$cat, caci, e inata
ce-au %o$t $coa$e in apa, #or, in +re#e ce +ietatile ranuite )$a traia$ca* pe u$cat, ace$tea $e %ere$c
e #eiul ac+atic, caci ele ete$ta aanci#ea )apelor*. Tot la %el $i crestinii, cand sunt afectati si
atrasi in treburile acestui veac, atunci ei sunt lipiti de ele si par ca unii ce se ineaca. Ace$ti
oa#eni trupe$ti, can para$e$c cele #ateriale $i +re#elnice, inreptanu-$e $pre cele u"o+nice$ti,
aca #ai $unt inca prin$i e $ituatii )#ateriale* care ii tul1ura, atunci $unt $tra#torati $i $u%ocati )e
ele*. ,e aceea $unt %oarte rari acei 1ar1ati )+ite7i*, care, cu ra1are, $a uca lucrarea pana la $%ar$it.
Ace$tora in$a le tre1uie #ulta inra3neala $i putere e patrunere, #ai ale$ in +re#ea e acu#, ca
$a-L roa.e pe ,u#ne3eu )$pre a-i a7uta*.
D)2# ,upa cu# cele #ai iuti intre pa$ari, atorita 31orului lor u$or, $e inalta #ai pre$u$ e cur$ele
)ce li $e-ntin* $i-$i 1at 7oc e initiati+a +anatorilor, tot a$a $i acel )cre$tin* cu #intea +ioaie $i cu o
rapia putere e patrunere a .anurilor, $capa e atacurile cur$elor intin$e e ia+oli. Intr-ae+ar
#ulte u"uri )rele* napae$c a$upra $u%letului $i atra. $pre ele tot ce $e #i$ca pe pa#ant, apoi
+ata#a #intea, o ocupa $i-o tul1ura. ,e aceea crestinul trebuie sa fie ca un atlet si ca un luptator.
D)*# Ia $a lua# $ea#a la un $train care nu cunoa$te ro$tul cetatii $i care a pri1e.it intr-o cetate #ult
%ra#antata $i %oarte populata. Ace$ta, aca i$i a $ea#a e lip$a lui e e4perienta $i e $la1iciunea
$a, 1ate ru#urile $a caute un $tapan e4peri#entat, care $a %ie in $tare a ineparta acea$ta +iolenta a
.loatelor. Atata +re#e cat el ur#are$te in ru#ul $au $a $e arunce la picioarele unui protector i$i
tine ru#ul rept. ,aca in$a e$te atra$ e altce+a, in pricina nepa$arii lui, atunci $e la$a tarat e
#ulti#ea acelei cetati. Si a$t%el, epartanu-$e e $copul $au, $e ratace$te $i $e lip$e$te e in$a$i
$i.uranta lui. ,ar aca i#potri+a, $e $trauie$te, i$pretuie$te .reutatile, $i-$i incin.e #i7locul cu
putere, el rupe incercuirea in%iptuita e #ulti#e $i $e ata$ea3a e protectorul $au, 1ene%iciin e
$i.uranta lui.
D)+# La %el $e-nta#pla $i cu $u%letele oa#enilor5 ele au %o$t enu#ite cu ter#enul .eneric e cetati
ale lui ,u#ne3eu. In cuprin$ul ace$tora %or%ote$c #ari a.lo#eratii e u"uri, in pietele #intii $i ale
ini#ii $unt nu#ero$i cu.etatori, i$cutan intre ei. Ace$tia in$a au in %ata lor ca $tapan $i aparator
pe In$u$i 2ri$to$, a #arui menire este de a imparti mari vrednicii. ,e aceea $u%letele ace$tea
cu.etatoare tre1uie $a ai1a #ulta inra3neala $i un cura7 e lupta ca al celui a%lat in i$perare, nu#ai
a$a +or reu$i $a i#pra$tie $i $a eparte3e 3ar+a #ulti#ii care $e i#1ul3e$te a$upra lor ca a$t%el $a le
1iruia$ca, el re+enin in $anul 1inecu+antat al lui 2ri$to$, a Caruia e$te $la+a in +ecii +ecilor. A#in.
@
Cuvantarea IV
Saracia este a'evarata inte!epciune si traire in .rist(s
"# Stat(rnica sa!as!uire in cetatea care 'urea,a vesnic
")1# Toti cei care au ie$it in lu#e, care iu1e$c $aracia $i $unt $traini e unirea trupea$ca $i e toate
rautatile ce $e +a in lu#e, cei care i$pretuie$c $la+a $i ceea ce pare a %i #are in acea$ta +iata,
ra#anan in$a neclintiti in $aracie $i ru.anu-$e ,o#nului, toti ace$tia au pre3enta in %ata o 1una
+i3iune a lucrurilor, propunanu-$i un $cop %oarte 1un $i prielnic +irtutii. Ace$tia $e $ar.uie$c eci
$a intre in cetatea cea $la+ita a $%intilor, in clairile $i ca$ele ne%acute e o#ene$ti #aini. Si %iinca
#intea ace$tora e$te inreptata $pre realitatile in acele $ala$e cere$ti, ca $i cu# ar %i intrat e pe
acu# in ele $i ar %i %o$t $la+iti $i %acuti #o$tenitori ai acelora, a$a $unt pre3ente in ei ace$te realitati
u"o+nice$ti, atorita planurilor lor %ru#oa$e $i $copului ur#arit, e$i $unt inca in trup. Si acea$ta
pentru ca atata +re#e cat petrec in +eacul ace$ta, ei $unt in$u%letiti e a+anturile ca e-acu# au
intrat in cetatea, "al carui ar&itect si %iditor este 'umne%eu.
")2# Intr-ae+ar ca$ele con$truite e oa#enii ace$tui +eac $e-n+ec"e$c $i $e ruinea3a cu ti#pul,
%iinca n-au o te#elie $olia $i neclintita. Si acea$ta intrucat la $%ar$itul ace$tei lu#i toate lucrurile
$i 3iirile in lu#ea acea$ta +or. %i i$tru$e upa cu# $-a $cri$5 "(erul se va in$asura ca o carte (de
pergament) si pamantul va trece. A$aar, une +a %i $la+a $i une #aririle ace$tei +ieti, atunci
can intr-o clipa toate $e +or i$tru.e/ Stran.e-#i 1o.atia, aurul, ar.intul, 1unurile, toate pooa1ele
$i $tatornicia care a 1o.atie $i apuca-te $a 3ie$ti un ora$ cu toate cele e tre1uinta5 intelepciune,
$la+a, +renicie, putere $i toata %ala lu#ii e aici, %a un %el e 3i al cetatii. Can +ei ter#ina toata
cetatea, ai $a con$tati ca cetatea nu are nici o urata, nici nu-i trainica. Iata $i te#eliile $i 3iurile
$unt $urpate $i $e ara#a, $i tot ce-i in cetate $e e$co#pune $i i$pare. A$a ca toata %elurita
$tralucire a ace$tui +eac e$te intr-un continuu proce$ e $cur.ere $i i$paritie.
&# 4i'irea sa -ie pe stanca5 nu pe nisip
&)1# ,ar +oi %aceti cu# e 1ine, 3iin con$tructii ura1ile care nu pot $a $e pra1u$ea$ca, caci ati
a+ut .ri7a $a-i puneti te#elia pe piatra, iar te#elia clairii a$e3ata pe piatra nu cae nicioata. ,e
aceea 3ice Scriptura5 "Imparatia cerurilor este ca un om intelept, care a sapat, a $acur santuri
adanci si a pus temelia pe piatra, iar cand suvoaiele s-au abatut peste ea, cand $urtunile au lovit-o,
ea n-a ca%ut, $iindca avea temelia pe stanca.
&)2# ,ar cu# $unt ace$te con$tructii ne%acute e #ana o#enea$ca/ Ace$tea ainuie$c in $u%letele
creincioa$e, care iu1e$c pe ,o#nul, caci $unt 3iite e i$cu$itul Ar"itect, e Ii$u$ 2ri$to$ pe piatra
care e$te In$u$i ,o#nul, pe cu+antul Lui cel 3iitor, pe u#ne3eia$ca Lui putere, pe S%antul ,u".
$i care sunt pietrele- Sunt cu.etele curate $i 1une ale %irii e la inceput, cea a lui Aa#. Ace$te
cu.ete $unt a$e#anate cu piatra cerea$ca. Pe piatra acea$ta $i upa #a$ura ei, $-a intre1uintat la
3iire $i te#eluirea ace$tor con$tructii. Ce ne $pune Scriptura )in ace$t $en$)) ""ana ce vom a*unge
la starea barbatului desavarsit, la masura varstei depline a lui +ristos".
&)*# E4i$ta in$a $i-o alta con$truclie, aceea 3iita pe ni$ip. Acea$ta con$tructie $unt $u%letele
pacatoa$e, ratiunile o#ene$ti, acele $u%lete care $e a%una in pati#ile trupului. Ace$te $u%lete $unt
3iite pe te#elia .anurilor rele, pe u"ul ia+olului. Si care-i $unt pietrele/ Sunt .anurile rele,
care iu1e$c placerile pacatoa$e.
('
C# $upte!e si rasp!atiri!e ce!(r 'repti
C)!# Sa ne re%eri# #ai eparte la cei care-n ti#pul e %ata 1at la u$a, increintati %iin in cu.etele
lor ca e4i$ta, pe e alta parte, realitatile )u"o+nice$ti* care $unt #ult #ai e orit. Ace$t %el e
per$oane +a cu oc"ii #intii cu# $e ruinea3a $i $e e$%ac le.aturile ace$tui +eac5 intuie$c, e
a$e#enea, ca intr-o 3i $e +or e$%ace $i le.aturile trupurilor0 cu.eta #ai pro%un a$upra ruinarii $i
.olirii o#ului e 1o.atia +a3uta $i ca ur#are $e e3.u$tea3a e toate cele +a3ute. Meitea3a, e
a$e#enea, la oranuirea pacato$ilor $i la %elurite peep$e ce li $e +or a, $tan #ereu cu .ri7a $i cu
tea#a, ar intarinu-$i $u%letele $a nu $e pra1u$ea$ca in ."eena $i a$a $a a7un.a la c"inuri.
C)2# Ba #ai #ult, i$i $c"itea3a-n #inte cetatea $%intilor, #aretiile ei, pe $%intii no$tri, pe pro%eti, pe
apo$toli, pe #artiri0 pri+e$c %ru#u$etile cere$ti $i $la+a u#ne3eia$ca ce in+e$t#antea3a pe $%inti
rept ra$plata pentru con$ec+enta lor "otarare )calau3itoare*. Si, ace$tia, %iin inca in lu#ea acea$ta,
$e 1ucura e ace$te 1unatati ca $i cu# $-ar a%la acolo. Si in ti#p ce $e ineletnice$c cu a$t%el e
cu.etari, lor li $e pare ca $unt la Tatal lor cel cere$c, %iinca e can ei $unt intru acea$ta inaintare
)in +iata u"o+nicea$ca*, au a#utit inlauntrul lor $i cele 1une $i cele rele. Ace$tia inaintea3a
ra31oinu-$e cu raul $i ceran #ereu ar#e e la Tatal lor cel cere$c. Caci atorita Ace$tuia ei $-au
luptat, au ca$ti.at 1iruinta $i "au stins sagetile cele aprinse ale pacatului.
C)*# ,e aceea une patrun ace$tia, in.erii ore$c #acar $a pri+ea$ca. Pri#e$c pe capetele lor
cununi e cin$te, iar in.erii incep $a $e intre1e intre ei5 cine $unt ace$tia, care $-au in+renicit e
atata $la+a $i e a$e#enea cununi, caci au %o$t u$i in locuri #ai e cin$te ecat noi/; Si-i la#ure$te
pe ei ,o#nul5 upa reptate $unt #ai e cin$te ecat +oi, caci ace$tia $unt cei care, pentru nu#ele
Meu $i care, pentru porunca Mea au ie$it in tu#ultul lu#ii ace$teia, e+enin $araci )cu $ituatia lor
#ateriala*, 1at7ocoriti, luati in eraere e lu#ea e pe pa#ant0 ace$tia au eclarat ra31oi lui $atana
$i $-au luptat i#potri+a ei, ar ei n-au putut %i 1iruiti5 ei Mi-au $lu7it, ne+oinu-$e $i a+an oc"ii
inlacri#ati 3i $i noapte0 acestia au purtat pe umerii lor sarcina cea grea a crucii si suferintele
*ele in trupurile lor. 6eeti, a$aar ca pe a$t%el e $u%lete le auna ,o#nul in 7urul Sau $i le auce
Tatalui 3ican5 Iata, Iti in%ABati$e3 %ecioarele cele %ara e pri"ana, care $-au $upu$ poruncilor Tale0
pri#e$te-le in 1ratele S%antului Tau ,u" $i in $anul lu#inii Tale celei 1inecu+antate. Caci in ur#a
cu putina +re#e a# plecat la pa#ant .enunc"ii #ei $i oc"ii Mi $-au u#plut e lacra#i can a# 3i$5
./arinte $finte, sfinteste-i si fereste-i de cel rau, ca ei sa devina una cu noi+. Si nu
nu#ai in clipa acea$ta Te c"e#, $i nu nu#ai pentru ei Ma ro.. #aci daca indelunga Ta rabdare a
pastrat e0istenta acestei lumi, a facut aceasta pentru cei care aveau sa-Ti devina slu%itori si sa le
fii binevoitor; acestia vor plini 1iserica cereasca si vesnica pace in Imparatia cerurilor.
C)6# lar Tatal Se 1ucura e ace$tia 3ican5 !osteniti Imparatia cerurilor, care voua s-a pregatit".
,u si 2iul *eu vom fi cu voi un singur Duh si o singura comuniune . Si
Tatal +a conuce a$e#enea $u%lete la oi"na, la $la+itele tronuri $i la %ericire. Iar ceata in.erilor pa3itori +a #arturi$i
pentru ei5 ce conitii .rele au a+ut can $e luptau, $taruin in lupta, can in$i$i in.erii pre3entau ,o#nului ru.aciunile
lor, po$tirile $i pri+e."erile.
D# Nev(it(ru! crestin trebuie sa)si 'uca traiu! in saracie precu D(nu!
D) 1 # ,e aceea, aca +eti petrece in $aracie, atunci +eti atra.e $pre +oi 1o.atia )u"o+nicea$ca*.
In+atan trupul +o$tru $a oar#a pe ce+a tare, $a-$i plece .enunc"ii la ru.aciune, +eti %i #ult #ai
+renici e cin$te ecat cei ce traie$c in purpura. Or, acei care petrec in purpura nu $lu7e$c pe
,o#nul-,u#ne3eu, pe can +oi, prin a$pri#ea +ietii $i prin "rana +oa$tra $i#pla, +oi $a+ar$iti un
act e aorare $i $la+ire a lui ,u#ne3eu. 6eeti in$a, ca tot $taruin in $aracie $i in lip$uri, $a nu
cu#+a $a +a piereti ra+na. Sa a+eti ca pila $i ca $cop pe In$u$i ,o#nul, care a$t%el a $tra1atut
calea ace$tei +ieti.
((
D)2# Can $u%eri cu trupul $i o1o$e$ti, au-ti a#inte e trupul ,o#nului, cu# a %o$t lo+it e Pilat $i
cu# a o1o$it in calatoriile Sale. Can iti lip$e$te ce+a, a#inte$te-ti ca ,o#nul, Creatorul 3iirilor,
+enin pe pa#ant, a 3i$5 Vulpile au vi%uini si pasarile cerului au cuiburi, iar ,iul omului nu are
unde sa-si aplece capul si sa se odi&neasca. Can #er.i pe 7o$, a#inte$te-ti ca $i picioarele
,o#nului erau pra%uite e #er$ul toteauna pe 7o$, a%ara e o $in.ura ata, can, $pre a i#plini
pro%etia, S-a a$e3at pe a$int. Can ti $e u#plu oc"ii e lacri#i, .ane$te-te ca ,o#nul a plan$
caerea ta, ru.anu-Se catre Tatal cu .la$ #are $i cu 1el$u. e lacri#i, ca tu $a %ii i31a+it in
#oarte. Can ra e tine oa#enii, a#inte$te-ti e pal#ele $i $cuiparile pri#ite e El, ra#anan
a$t%el in $#erenia ta launtrica. Sa $tii in$a ca aca te culci pe pa#nat ace$ta nu-i #ai tare )pentru
trupul tau*, ecat coroana ce I S-a pu$ ,o#nului pe cap.
D)*# ,upa cu# la nunta unui 1o.ata$ in lu#ea a$ta, une alear.a poporul $i toti in cetate,
in$otitorii roie$c in 7urul #irelui $i a #ire$ei, tot a$a alear.a $i 1i$erica cerea$ca $i toti in.erii $i
cetele $%intilor $e 1ucura, $i $e $una cu tro#petele, $i $e canta cu c"itara, la +eerea Mirelui $i a
#ire$ei, aica a sufletului care s-a unit cu *irele ceresc.
D)+# ,upa cu# in ti#pul +erii %iecare tra.e nae7e $a $ecere ceea ce a $e#anat inainte $i $a
pri#ea$ca e la pa#ant recoltele, tot a$e#enea, aca +reunul a a.oni$it ce+a prin #unca lui in
ti#pul +ietii, acea$ta a.oni$eala #er.e inaintea lui in I#paratia cerurilor pentru ca e4i$ta cre$tini in
cu+ant )cei ce oar .raie$c* $i cre$tini prin lucrare )cu %apte 1une*. Sa ne ru.a# eci ca, toate
cu+intele ro$tite e noi $a $e ineplinea$ca in lucrare $i putere potri+it cu eplinele lor $en$uri. Caci
e4perienta )lucrarii* e$te #ult #ai $i.ura $i e+ienta ecat cea care $e reuce la $i#ple cu+inte.
Sla+a inurarilor lui 2ri$to$ $i #ilei Sale ne$%ar$ite in +ecii +ecilor. A#in.
(&
Cuvantarea V
"'evaratu! crestin este un barbat 'u7(vnicesc
"# Necesitatea sc7ibarii ra'ica!e a vietii
")1# Ani#alul ranuit $pre "rana oa#enilor tre1uie $a %ie intai 7un."iat, apoi 7upuit e pielea
paroa$a $i upa aceea, e$picanu-i-$e pri#a e$partitura a $to#acului $e $coate "rana ru#e.ata
intr-ace$ta, $e curata cu apa acea$ta ca+itate, $e $pala e #urariile e acolo0 #ult #ai elicat ar
$i #ai .reu e$te in$a can tre1uie $a $e u#1le la a oua ca+itate a a1o#enului care contine $i
a$cune inoiturile, inte$tinele $pre a %i curatate $i e a1ia upa toate ace$te lucrari carnea pu$a la
%oc e+ine placuta la .u$t $i $er+e$te $tapanului ca "rana $i upa plac.
")2# Tot a$t%el $i cre$tinul care $e retra.e in lu#e $i e+ine ca #ort %ata e pri#a $i reaua lui +iata0
$e e31raca e lu#ea cea cu par $i cu $an.e. In acela$i ti#p in$a, el are inauntru re3iuurile rau
#iro$itoare care $unt cele #ai %ine $i #ai alunecoa$e, $i, e a$e#enea, #ai .reu e ina1u$it.
")*# Tre1uie a$aar ca, o#ul care inra3ne$te $a %ie un 1un cre$tin, $a $e poarte ca un #ort %ata e
relele ace$tei lu#i, $pre a $e in.ri7i #ai e+re#e e +ietuirea lui cre$tina, $i upa aceea $a $e
e31race pe ina%ara e lu#ea acea$ta ca e o piele paroa$a, o+ein, prin retra.ere e$a+ar$ita,
lepaarea totala0 $i, upa aceea, oata cu e$c"ierea launtrica pentru a-l cerceta "arul cel
u#ne3eie$c, el $e curata pe inauntru e re3iuurile .anurilor rele, cui1arite in ini#a. Si acea$ta
)curatire* $-o aplice intr-a#anoua irectiile5 a$upra pati#ilor +a3ute $i a$upra celor $u1tile care
aluneca )in toate parlile*. A1ia atunci, #i$tuit e cere$cul %oc al S%antului ,u", el +a lepaa toata
cru3i#ea +ointei lui $i +a $u%eri intrea.a $i e$a+ar$ita tran$%or#are care-( +a %ace placut $i in $tare
$a $e in%ati$e3e la #a$a cerea$ca ca )a$t%el* $a %ie pe placul I#paratului cere$c. A$a +a e+eni ace$ta
#o$tenitor al I#paratiei cu# $-a 3i$ e ,o#nul in E+an."elie5 "!ancarea !ea este sa $ac voia
(elui ce !-a trimis pe !ine si sa implinesc lucrul -ui.
")+# Oinioara, in Le.ea +ec"e $e cerceta cu .ri7a oaia. Si can era .ata 7un."ierea $i ur#a $a %ie
au$a 7ert%a, $e un.ea ani#alul cu .ra$i#ea lui topita la %oc $i a$t%el $e aucea lui ,u#ne3eu ca o
arere e tot cu #irea$#a placuta. Acu#, 2ri$to$, #are Ar"iereu cere$c, cercetea3a cu atentie
$u%letul care +rea $a $e o%ere pe $ine in$u$i, i#preuna cu trupul, ca o 7ert%a +ie $i $%anta placuta lui
,u#ne3eu0 aca are .ra$i#ea ,u"ului S%ant, a.oni$ita prin in$u$irea %ru#oa$elor $i 1unelor le.i ale
in+ataturii "arului $i ale +irtutilor0 prin 2ri$to$, ae+aratul Ar"iereu, trecan-o prin %ocul cel
u"o+nice$c, o in%ati$ea3a real#ente ca o arere e tot $i ca o 7ert%a +ie, %iinca a $ocotit-o +renica
e a intra in $tapanirea 1unurilor +e$nice.
&# "'evaratii in'ruat(ri 'u7(vnicesti
&)1# Tre1uie, a$aar, ca %iecare, in toata +re#ea $i la tot lucrul, $a 7uece, $i $a +eri%ice aca ace$ta
traie$te upa cu+antul ae+arului $i calca pe ur#ele ,o#nului $au #ai 1ine-3i$, aca accepta $a %ie
+eri%icat e 1ar1atii inu"o+niciti. 6a tre1ui )caniatul* $a caute #ereu pe acei )inru#atori* care
propo+auie$c cu+antul ae+arului $i-l po$ea, cu# 3ice Apo$tolului $i in ae+ar.
&)2# Caci upa cu#, anu-li-$e oa#enilor $a 1ea in #ulte potire, acelea a#e$tecate cu un +in
placut $e eo$e1e$c e cele care contin nu#ai apa - caci acele a#e$tecuri e +in au .u$t, putere $i
+e$elie celor care le 1eau -, tot a$a $i atunci can #ulti $e aapa cu .raiuri $i inteli.ente %elurite,
$in.uri ace$tia $e 1ucura $u%lete$te cu 1ucurie cerea$ca $i acea$ta ii uce la o 1una pre%acere0
indrumatorii adevarati $unt cei care .raie$c in ,u"ul S%ant $i $unt placuti cu "arul, %acan $a
ra$une .la$ul +iu al ini#ii, iar pentru a aapa #ulti#ea ei nu $e eau cu 1u3ele la %lecareli $i
(8
cu+antari e$arte0 nu#ai unii ca ace$tia auc in $u%letele a$cultatorilor puterea $i 1ucuria cerea$ca,
pre%acanu-i a$t%el pe oa#eni $i conucanu-i la o $%intenie a$e#anatoare )cu a lor*, aceea care e$te
reala roire a "arului.
&)*# ,e a$e#enea, tre1uie $a $e %aca o cercetare te#einica, precu# $punea#, ca )incepatorii* $a
caute pe aceia care .raie$c in ,u"ul S%ant $i in aancul unei ini#i care traie$te )cele in+atate*. ,e
ace$tia $a $e alipea$ca, caci e la ei pot pri#i %olo$ul cel ae+arat $i upa ,u#ne3eu. Ace$tia $unt
ae+aratii inteleplti, eoarece intelepciunea lor e$te in cele ale ,o#nului $i nu in cele ale lu#ii.
,e$pre ace$tia $-a 3i$5 'aca ve%i un intelept, mergi in %ori ca sa-l gasesti si sa tocesti pragul de la
usa casei lui" caci cu ti#pul cei care li $e $upun pot $a li $e a$e#ene, aca $taruie$c lan.a ei.
C# &(%atia aparenta si cea rea!a
C)1# Intr-acea$ta lu#e $unt #ulti care etin o #are cantitate e aur, ar nu $unt +aiti tuturor, ci in
oc"ii a cat #ai #ulti cu putinta, ei uc o +iata #oerata, %ara $a $e tru%ea$ca in +reun %el cu
proprietatile lor, cu clairile, cu #o1ilierul, cu ca$nicii-$lu7itori $i cu cire3ile e +ite. In %elul ace$ta
ei pa$trea3a a$cun$a co#oara lor $i in eplina $i.uranta. ,ar e4i$ta #ulti, care n-au nici un %el e
aur ar care, prin talentul lor e a e$crie #ulte %eluri e ca$e $i #o1ila in ele, la$a i#pre$ia ca au
#ult aur. In %elul ace$ta 3apace$c a$cultatorii cu parutele lor 1o.atii con$ieranu-$e ei in$i$i 1o.ati,
in ti#p ce ei $unt $araci $i ne+oia$i.
C)2# Tot a$e#enea $tau lucrurile $i printre cre$tini5 unii au 1o.atia "arurilor ,u"ului S%ant lucrator
intru putere, ar nu arata la toti, ci $e tainuie$c pe ei in$i$i, purtanu-$e %oarte #oe$t in toate, ca $i
can n-ar +rea $a $e $tie cine $unt.
E4i$ta in$a $i altii care intr-ae+ar au +irtuti )aruri e la ,u#ne3eu* precu#, po$tirile,
+e."erile, retra.erea in lini$te, a+an cu+antul intelept, #ani%e$tan inca $i prin practici )cre$tine* $i
o conuita a$e#anatoare. Ace$tia +or $a %ie perceputi ca u"o+nice$ti, ar le lip$ete lucrarea in
putere a ,u"ului S%ant.
C)*# ,aca +reunul, care tine a$cun$a a+erea $-apuca $a ea la i+eala o #ica parte in co#oara lui $i
apoi cu acea$ta ar incerca $a cu#pere toata a+erea e la cel ce o %ace pe .ro3a+ul, con$ierau-$e
1o.at, ar, in %apt, nea+an ni#ic, #ulti ar %i $tupe%iati $i $-ar u#ple e .elo3ie contra lui0 cu#
eoata, a$a, 1ru$c a aunat atata a+ere e +re#e ce toti il $ocoteau $aracl/ ,e acu# )le.iuitorii* il
pun la ta4e pentru $er+icii pu1lice $i la nu#eroa$e po+eri )%ata e $tat*. Mai #ult, "otii $i 1anitii il
+or pani 3i $i noapte $a-l o#oare $i $a-$i in$u$ea$ca ei 1o.atia. A$t%el, +or aparea in toate partile
pri#e7ii, pa.u1e $i $uparari nepre+a3ute. Si toate ace$tea pentru ca el nu pri#i$e inca e la
I#paratul, aica e la S%antul ,u" e#nitatea $i puterea.
C)+# ,e aceea, o#ul c"i13uit, care a$cune o #are cantitate e aur, ar care n-a pri#it increintarea
o%iciala, ace$ta i$i tainuie$te 1o.atia cu cea #ai #are .ri7a, e tea#a $a nu %ie cuno$cuta celor #ulti,
$a $tarnea$ca .elo3ia $i a$t%el $a %ie atacat, pier3anu-$i oata cu 1o.atia $i propria +iata. ,aca in$a
el a pri#it in #ana i#paratului e#nitatea $tapanirii ace$teia $au puterea )a$upra ace$tei 1o.atii*,
un a$t%el e o# nu #ai are a $e te#e, c"iar aca i $-ar a pe %ata 1o.atia co#orii $ale. Mai #ult, el
$-ar $la+i cu acea$ta, a.oni$in terenuri intin$e $i riican clairi i#punatoare $i ele.ante,
o1anin inca, prin acea$ta co#oara, #ulti#e e $lu.i $i #ii e ani#ale %elurite. Nu #ai are a $e
te#e e atacurile 1anitilor, eoarece a pri#it e la I#paralul puterea $a1iei i#potri+a uneltitorilor
$i rau%acatorilor0 a$t%el, atorita e#nitatii $ale, el auna $i #ai #ulta 1o.atie pe$te 1o.atie, iar
atorita tuturor ace$tor 1unuri el a$ea3a aur pe$te aur pana e+ine un %oarte #are 1o.at, putan
a7un.e la un 1el$u. ne#aiau3it.
(9
D# Prin tainuirea 'aruri!(r5 se p(ate a0un%e !a 'ra%(stea 'esavarsita
D)! # A$a-i $i cu cre$tinul care a e$coperit in $ine un ar u"o+nice$c $i $e 1ucura launtric e
#an.aierea pe care i-o auce ace$t ar. Ace$t cre$tin $a a$cuna cu .ri7a in $ine #an.aierea
,u"ului S%ant $au cunoa$terea tainelor cere$ti. Caci aca $e +a %ali $au o +a %ace pe .ro3a+ul %ata e
apropiatii lui, ace$ta $e +a e4pune in+iiei in partea rautatii, iar tal"arii ne+a3uti il +or 7e%ui pe
a$cun$ )nu intere$ea3a in ce cau3a* pentru ca nu a c"i+erni$it cu# $e cu+ine arul pri#it $i ti#p e
luni e 3ile nu +a #ai %i ranuit $a i $e increinte3e c"i+erni$irea e la i#paratul cere$c a unei
e#nitati u"o+nice$ti. Caci, c"i+erni$itorii tainelor lui ,u#ne3eu

care pot cu ae+arat $a a7ute
$u%letele $i au %o$t in$arcinati e ,u"ul S%ant )in ace$t $cop*, aceia cu toate ca $unt in po$e$ia
1o.atiei cere$ti $i propo+auie$c cu autoritate, %ac ace$t lucru %ara lauaro$enie $i %ara $la+a e$arta.
.'e aceea noi vorbim, spune /postolul "avel, nu asa ca sa placem oamenilor, ci lui 'umne%eu
(are incearca inimile noastreC0 $i #ai 3ice )inca*5 DNoi vorbim inaintea lui 'umne%eu, intru
+ristos.
D)2# ,eci, cu o a$t%el e #are $#erenie tre1uie $a $e .ra1ea$ca cre$tinii $pre cele #ai 1une $i #ai
#ari aruri

ale ,u"ului S%ant, a%lanu-$e plini e o po%ta ne$atula pentru 1o.atia cerea$ca, caci
nu#ai a$a +or %i in%o#etati $i in$etati e dreptatea, care este insasi desavarsita si neschimbatoarea
dragoste. Fericitul Pa+el inea#na $i incura7ea3a pe cei care au #ari aruri $a nu $e oprea$ca la
acele aruri pe care le-a o1anit e la ,u"ul S%ant, ci $a $e truea$ca $pre a o1ani acel #are ar,
c"e3a$, i#potri+a oricarei caeri, care este dragostea desavarsita si nepieritoare a Duhului $fant.
Caci, intr-ae+ar ace$t )ar* cuprine in $ine toate arurile, iar Apo$tolul a e$coperit ucenicilor $ai
ca dragos tea este totodata calea cea intru3 totul superioara.
D)*# Caci, pentru cei care-au a7un$ la ace$t $taiu, pati#ile rautatii $unt e$%iintate0 )cu# ae+ere$te
Apo$tolul5 ca .dragostea nu pi%muieste, nu se tru$este, nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale
sale, nu gandeste raul...". ,intr-ace$tia ta$ne$te %ara intrerupere $i %ara oprire i3+orul cel +iu al
,u"ului S%ant care +ine in aancurile ,u#ne3eirii, upa cu# 3ice5 .(el care va bea din apa pe
care i-o voi da, se va pre$ace-n el intr-un i%vor de apa, tasnind spre viata vesnica", care +a uce
continuu #intea )$u%letul* $pre ne.raitele taine cere$ti $i-( +a inalta in $la+a in $la+a, in lu#ina in
lu#ina, in taine in taine, in puteri in puteri, in oi"na in oi"na e ne.rait, in +irtuti in +irtuti,
in lu#ini $upralu#e$ti in lu#ini $upracere$ti.
E# Nu te saturi nici('ata 'e a'evarata 'ra%(ste pentru Dune,eu
E)1# Ocupata intru totul cu cele u#ne3eie$ti $i $u1li#e, .anirea )i$cur$i+a* a unui a$t%el e
$u%let $e .a$e$te #ereu ar3an e o ra.o$te u"o+nicea$ca $i e o orinta $u1li#a pentru inaltele
%ru#u$eti ale $la+ei $i ale lu#inii ,u"ului S%ant0 acea$ta .anire e$te ranita e o ra.o$te care nu $e
$%ar$e$te %ata e Mirele cere$c $i - ca $a 3ic a$a - o dragoste nepasatoare fata de realitatile
inferioare, caci ea e-acu# inainte pa$trea3a orinta $ta1ila catre realitatile $uperioare $i
u#ne3eie$ti pe care cu+antul )o#ene$c* nu le poate $pune $i care nu poate %i la#urita prin .anire.
E)2# Si e$te a$e#eni unui %iu e i#parat $au unei %iice cre$cuta in ra$%atare $i care arunca o1iectele
pretioa$e e la parinti $i incepe a cauta ceea ce e$te e $i #ai #are +aloare. ,e e4e#plu, in loc e-o
%ar%urie e ar.int +rea una e aur0 in loc e-o "aina $tralucitoare $i e o ro1a pretioa$a e #ata$e $e
in.ri7e$te acu# e +e$#inte i#poo1ite cu pietre pretioa$e $i 1roate cu aur0 in loc e un +in +ec"i
$i %oarte 1un po%te$te unul $i #ai +ec"i $i #ai e pret. In orinta ei e ceea ce-i #ai 1un, ea
i$pretuie$te $i ceea ce-i e #are pret, .a$inu-l pe acel lucru inainte ca pe unul o1i$nuit $i ceran
parintilor $a-i ea ceea ce-i e $i #ai #are +aloare.
E)*# Tot a$a sufletele intr-adevar imparatesti, can $-au in+renicit $a o1anea$ca ,u"ul
i#parate$c $i #aret au pri#it in ele puterea neschimbatoare si vesnica a dragostei. Fiin ranite e
o e$a+ar$ita ra.o$te, pentru Mirele cere$c $i nu le #ai intere$ea3a pati#ile rautatii, eoarece prin
(:
#ulta o$teneala $i tarie cu lun.i a#anari $i upa o lupta u$a cu creinta pana la $%ar$it au %o$t
eli1erate e pati#i e In$u$i ,u"ul S%ant $i $e .a$e$c neincetat #i$cate $pre tainele cere$ti ale
aceluia$i ,u". Ace$te $u%letele $unt atra$e intru totul e i+er$itatea %ru#u$etii u#ne3eie$ti
cautan cu toata orinta ceea ce e$te $i #ai 1un $i #ai inalt. Acea$ta pentru ca ,u#ne3eirea
,u"ului S%ant are %ru#u$eti i%erite $i in%init nuantate, e ne.rait $i e necu.etat, pe care le
e$tainuie $u%letelor +renice ca $a le incante $i $a le aruia$ca 1ucurie, +iata $i oi"na. Ace$te
)%ru#u$eti* intorc e la pa#ant $u%letele $%inte, "ranite e iu1ire inreptanu-le toteauna #ai
inten$ $i #ai aprin$e catre Mirele cere$c, ele aruinu-$e cu totul ra.o$tei pentru El.
E)+# Su%letul cre$tin, e+enin parta$ la "ar, nu tre1uie eci, $a $e oprea$ca $i $a $e eclare pe eplin
#ultu#it, ca $i cu# ar %i o1anit ce+a, ci $a-$i atintea$ca pri+irile la $copul e care +or1e$te
Apo$tolul $i la care a# %acut re%erire. Ace$t $u%let tre1uie $a $e $trauia$ca con$tant printr-o mare
lupta si grea truda dusa cu credinta, spre a dobandi dragostea desavarsita care ne e$te %a.auita $i
care .inlatura $rica" cu# a $pu$-o Ioan. Ace$t $u%let tre1uie $a %ie toteauna .$lamand si insetai de
dreptate" $i $a con$iere in toata +re#ea ca a1ia a pu$ inceputul. Acea$ta in pricina necuprin$ei
1o.atii a ,u"ului S%ant %a.auit creincio$ilor. Si atunci, $u%letul e+la+io$ are o a$a e #are orinta
e 1unatatile $uperioare, ca nu +a piere ceea ce a o1anit, ci +a pri#i pe cele ce nu le are inca.
Cre$tinul nu tre1uie )$a %ie* ca un #ercenar $au $cla+, panin oca3ii e a %u.i e #unca, ci $a $e
poarte ca %iu $i #o$tenitor, $lu7in Tatalui cu tot e+ota#entul $i cu toata aroarea lui pana la
$%ar$it. Nu#ai a$t%el +a o1ani 1unatatile parinte$ti.
/# Crestinisu! super-icia! si a'(rarea in 'u7 si a'evar
/)1# Caci toate in +eacul ace$ta par $a $e 1ucure e +iata e la i#parat pana la cer$etor $i %iecare
e$te con+in$ ca +ietuie$te. ,e co#pari in$a trairea in e$%atare a 1o.atilor cu cea a $aracilor, ai $a
.a$e$ti o #are i%erenta, in raport cu placerea $i $cu#petea %eluritelor #ancaruri, a +inurilor, a celor
e i#1racat, a aurului $i a ar.intului $i a tuturor celorlalte 1unuri )in care +ietuie$te 1o.atul* +ei
con$tata ca $aracul ti-apare ca un #ort. Si acea$ta pentru ca 1o.atul nu pipaie cu #ainile ecat
aurul, %ace $ocoteala 1anilor e aur, pe can $aracul, aca $cor#onin intr-un #or#an e .unoi, n-
ar .a$i ecat un 1anut e ara#a, nu $e ru$inea3a $a-l $arute $i $a-( aune, eoarece e$te in #are
#i3erie. ,aca pui alaturi +iata $aracului cu cea a 1o.atului, +ei .a$i ca )parca* nici nu e4i$ta in
raport cu cel in ur#a.
/)2# Tot asa se-ntampla si pe plan spiritual. Toti isi inchipuie ca sunt crestini daca
au marturisit credinta in Hristos si au cateva virtuti marunte; putini sunt insa
adevaratii crestini, si anume aceia care sunt bogati in Duhul $fant!, aceia care se
bucura de cereasca pofta a Duhului $fant si ale caror suflete sunt impodobite cu
oda%diile harismelor ceresti, aceia pentru care crestinismul nu-i doar marturie in
cuvinte si o simpla credinta doar de fatada!, ci crestinism inseamna
puterea si lucrarea Duhului $fant; sunt aceia care, fara incetare pipaie
cu mainile sufletului aurul ceresc adica acea cunoastere a tainelor Duhului
$fant!; acestia sunt adevaratii crestini.
/)*# Caci, co#paran $taiul ratiunii lor $i +iata $u%letului lor cu cea a altora, +ei .a$i #ulta
eo$e1ire, ca intre cei +ii $i cei #orti. A$a-3i$ii 4morti. $e .a$e$c intr-o teri1ila $aracie $peci%ica
u"ului lu#e$c, lip$iti e 1o.atia cerea$ca, intr-o eplina in+al#a$eala #intala in cau3a pati#ilor,
a1ia putan $a-$i #ai .a$ea$ca in ei ni$te cu.ete 1une printre #ulti#ea celor rele. Ace$tia lance3e$c
atunci can $unt $tapaniti e acea$ta $aracie )a celor 1une* $i $e #ultu#e$c cu "aina $aracacioa$a a
cator+a #aruntele +irtuti, %ara $a ai1a in $tapanire %eluritele lucrari ale ,u"ului S%ant, care $unt
u#ne3eie$tile +irtuti. A$t%el ,o#nul +a arata cat e$te e mare deosebirea intre adevaratii
(=
inchinatori si multimea care pare ca adora pe Dumnezeu, inchinandu-se "ui doar superficial si
cu totul la aratare, %ara, $a i $e-nc"ine in u" $i Ae+ar, in$u$i ,o#nul 3ice5 .Intr-adevar; vine
ceasul si acum este, cand adevaratilor inc&inatori se vor inc&ina 0atalui in du& si adevar; caci
ast$el de inc&inatori cauta "arintele (ceresc). 'u& este 'umne%eu si acei care I se inc&ina trebuie
sa i se inc&ine in du& si adevar.
El )2ri$to$* %ace, a$t%el, eo$e1ire intre )#e#1rii* curatiei cere$ti, a$aar cei care $unt 1o.ati
in ,u"ul S%ant $i cei care trana+e$c in .roa3nica nenorocire a pacatului, ar care cu.eta ca $unt in
+iata )cea cre$tina* atorita #arturi$irii e creinta in 2ri$to$, cu toate ca nu po$ea 1o.atia $i.ura a
+ietii $i nici puterea lucrarii ,u"ului S%ant.
8# &(a!a va,uta si pr(-un,iea rau!ui
8)!# In ceea ce pri+e$te %unctionarea +a3uta a trupului toti o +a la %el, ar, la unii ace$ta e$te
$anato$ $i %ara +reun cu$ur, iar la altii e$te $u%erin $i cu rani. Ba #ai #ult, c"iar intre cei 1olna+i
trupe$te $e con$tata o #are i%erenta5 unii $u%era e +ata#ari la +eere, pe can altii, %ara +ata#ari
+i3i1ile, au in or.ani$#ul lor tre#uraturi in$pai#antatoare, care nu le in.auie $a $e #i$te. La
pri#a +eere or.ani$#ul pare $anato$, ar $u%erintele $i tul1urarile e %unctionare arata ca raul
)1oala* e$te #ult #ai periculo$ $i #ai ane+oie e +inecat ecat al 1olna+ului cu rani +a3ute. Cel cu
rani +a3ute, aca #er.e la #eic are o .ra1nica +inecare, pe can a%ectiunile a$cun$e ale trupului,
toate, $unt #ult #ai periculoa$e $i #ai .reu e +inecat ecat +ata#arile +a3ute.
8)2# Tot a$a $e inta#pla $i cu cre$tinii. Toti cre ca $unt $anato$i )u"o+nice$te* atorita cator+a
+irtuti, in ti#p ce launtric $unt praa unor .roa3nice pati#i a$cun$e0 altii, $cla+i ai unor pacate
+a3ute $unt o$aniti $i i$pretuiti e un #are nu#ar e in$i cu# era +a#e$ul i$pretuit e %ari$eu.
,ar aca cei )e %elul +a#e$ului* $e inreapta $pre ae+aratul #eic, aica la 2ri$to$, apropiinu-$e
e El, ace$tia pri#e$c inata ca $i pri#ul )+a#e$ul*, a$a, cu# 3ice ,o#nul ca +a#e$ul $-a intor$
inreptat, iar nu %ari$eul.
8)*# Intr-ae+ar, cei )a$e#anatori +a#e$ului* nu $unt in o#ul inlauntru ca cei 1antuiti e pati#i
a$cun$e, precu# $e#etia, in.a#%area, in%ielitatea, or.oliul, lauaro$enia, ipocri3ia, $la+a e$arta,
la$itatea, .anuri ru$inoa$e $i tot ce $e a$ea#ana cu ace$te )pati#i*. ,e alt%el $i $ta $cri$5 .1mut se
uita la $ata. 'umne%eu priveste inima.
Re3u#an, +oi $pune ca $e a$teapta e la noi ca o#ul a$a $a %ie pe inlauntru upa cu# e$te
pe ina%ara, cu a7utorul u#ne3eie$cului "ar $i cu lupta $u$tinuta e in$u$i li1erul $au ar1itru.
Atunci e$te +renic $a e+ina #o$tenitorul i#paratiei intru 2ri$to$ Caruia ii e$te $la+a $i puterea in
+ecii +ecilor. A#in.
(>
Cuvantarea VI
Dreptatea interi(ara este c7ip
a! !ui .rist(s si reint(arcerea !a Dune,eu
"# N(u! Testaent este !e%ea Du7u!ui S-ant
")!# Noul Te$ta#ent, Le.ea ,u"ului, cea in$cri$a in ini#a, aceea care #ai inainte a %o$t +e$tita e
pro%eti, acea$ta e$te le.ea atorita careia $u%letul poate a roaele reptatii $i traie$te intru
,u#ne3eul +ietii +e$nice.
&# Renasterea 'in Du7u! 1S-ant2
&)!# ,aca cine+a n-a pri#it e ta ,u#ne3eu "arul )aica ener.ia u#ne3eia$ca* $i aca n-a
naa7uit $i nici n-a pri#it arul S%antului ,u", acela a 3aarnicit planul lut ,u#ne3eu $i a ta.auit
lucrarea intre.ii )S%intei* Scripturi. ,aca n-a in+eerat ener.ia )"arul i+in*, acela e$te praa
inc"ipuirilor, e$te in$trainat e cerea$ca 1i$erica a celor intai na$cuti, n-a a7un$ in co#uniune cu
$u%letele reptilor $i a celor ce $-au e$a+ar$it, nu $-a unit cu Ieru$ali#ul cel e $u$. Ace$ta nu $e
inc"ina Tatalui in u" $i ae+ar. Acela in care )inca* nu locuie$te ,u#ne3eu, nici nu-( cunoa$te pe
,u#ne3eu, caci 3ice ,o#nul5 DAcea$ta e$te viata vesnica, ca sa te cunoasca pe 0ine unicul si
adevaratul ,u#ne3euC, $au .(eea ce este nascut (2$antul) 'u&, du& e$teC0 $i iara$i5 Dna$terea cea
e la 'umne%eu" pa3e$te .pe acela si cel viclean nu se atinge de el. C
&)2# Aceia in$a care nu au na$terea e $u$ +or $a puna acoperi$ ca$ei, %ara $a ai1a te#elie. Fara
#a#a un %iu nu $e na$te pe lu#e $i %ara )unirea 1ar1atului cu %e#eia* nu $e pot na$te %ii0 tot a$e#eni
%ara na$terea e la ,u"ul S%ant ni#eni nu e+ine Fiu al lui ,u#ne3eu, $i, ne%iin %iu al lui
,u#ne3eu nu intra in +iata +e$nica. D(aci cati se lupta (e3ersea%a) in 'u&ul lui 'umne%eu, aceia
sunt $ii ai lui 'umne%eu". O ca$a care $e 3ie$te are ne+oie e te#elie. Ni#eni nu 3ie$te pe ni$ipul
$i#plu, ci #ai intai $e inlatura tot ni$ipul $i $e $apa in aanci#e, iar apoi $e a$a3a te#elia pe $tanca
a$a %el incat clairea $a ra#ana neclintita can iarna +or +eni %urtunile, +alurile )#arilor* $i
$u+oaiele apelor. Iar cei care 3ie$c oar pe ni$ip, $e o$tene$c in 3aar.
&)*# A$t%el $u%letul iu1itor e ae+ar, +ran $a-$i 3iea$ca ca$a a lui upa cu+antul ,o#nului, nu +a
3ii pe ni$ipul relelor rationa#ente )$ocoteli* ale pacatului, ci +a $apa $i +a aanci, tain ratiunile
ni$ipoa$e $i pri#e7ioa$e ate relelor, pe cat e$te cu putinta, pana ce +a .a$i ratiunile $olie $i e
neclintit ale creinteilui 2ri$to$, pana ce-L +a .a$i pe 2ri$to$. Stanca cea ae+arata pe care portile
iaului nu o +a 1irui. Si a$t%el 3ie$te atorita 1unei lui +ietuiri, caci are ini#a curata, con$tiinta
1una, creinta ne%atarnica, cu# $pune Apo$tolul. A$a acel $u%let +a ter#ina 3iirea u"o+nicea$ca a
ca$ei lui ,u#ne3eu, care e$te curata pe inlauntru $i cu-atat #ai curata pe ina%ara.
C# Dreptatea 1s-intenia2 sa -ie !auntrica
C)1# Intr-ae+ar, la inceput, inainte e a $e %i e$coperit ,u"ul lui 2ri$to$, inainte e a %i +enit
ace$ta, toata pooa1a reptatii )$%inteniei* era cea e pe ina%ara0 a$a au %o$t Le.ea, taierea
i#pre7ur, curatirea, 7ert%ele, o%ranele $i cultul in intre.ul lui. ,ar can a aparut Cu+antul #antuitor
al lui 2ri$to$ $i e can a tri#i$ pe ,u"ul S%ant in ini#ile oa#enilor, cu+antul cel ne$cri$ cu
cerneala, toate $e e$copera in interior5 inc"inarea interioara in con$tiinta curata. Eert%a launtrica,
cu# canta P$al#i$tul5 .Ridicarea mainilor mele esre *ert$a, cea de $earaC0 in .eneral ),u#ne3eu*
cauta curatia interioara $i pooa1a $u%letului0 a$t%el $i e4teriorul poate, e a$e#enea, $a %ie nu#it,
intr-ae+ar, curat, precu# .raie$te ,o#nul5 .,ariseu orb, curata partea cea dinlauntru a potirului
(?
si a blidului ca, de asemenea, sa $ie curata si pe dina$ara". Cel care a %acut partea inauntru a %acut
$i partea ina%ara. Oinioara reptatea )$%intenia* Le.ii )+ec"i* i#poo1ea oa#enii lip$iti e curatia
launtrica, ar, e can $u%letul a %o$t curatit e intuneric prin aceea ca are in el pe Ae+aratul
2ri$to$, in acel ae+ar trupul in$u$i e$te $i #ai $%intit $i #ai i#poo1it.
D# C7ipu! !ui .rist(s sa -ie purtat ca un ar%aritar iparatesc
D)1# Unui #ar.aritar atat e %ru#o$ $i e +aloro$ incat poate $a %ie nu#it cu ae+arat i#parate$c,
per%ect potri+it pentru coroana i#paratului, nu-i lip$e$te ecat i#paratul, caci nu#ai un $in.ur
i#parat poate purta un a$t%el e #ar.aritar, altcine+a n-are reptul. Tot a$t%el, aca cine+a nu $-a
na$cut e la ,u"ul Cel i#parate$c $i u#ne3eie$c aca nu e+ine co1orator cere$c $i i#parate$c $i
c"iar %iu al lui ,u#ne3eu, upa cu# $ta $cri$5 DTuturor celor care --au primit le-a dat putere sa
devina $ii ai lui 'umne%eu"; ace$ta )care nu i#pline$te ace$te conitii* nu poate ar1ora perla cea
cerea$ca $i e #are pret, c"ipul lu#inii celei ae+arate care e$te ,o#nul )2ri$to$*0 eoarece nu $-a
na$cut %iu al lui ,u#ne3eu. ,ar cei care au ace$t #ar.aritar $i-( poarta +or trai $i +or i#parati cu
2ri$to$ in +eci, caci ace$ta e$te intele$ul cu+antului ro$tit e Apo$tol5 .'upa cum am purtat c&ipul
omului pamantesc, a$a +o# purta c&ipul (elui cerescC.
D)2# 2ri$to$ e$te Cel pe Care il poarta $u%letul in lu#ina e ne$pu$. El nu-i cuno$cut cu ae+arat
ecat e cei ce-L poarta $i nu e$te +a3ut ecat cu oc"ii $u%letului. Celui neinitiat )in u#ne3eie$tile
taine* ii e$te cu neputinta $a cunoa$ca realitatile )S%antului* ,u", $au #acar $a pri#ea$ca creinta
pana ce nu $-a conturat in el c"ipul cere$c al lui 2ri$to$0 atunci a1ia +a cunoa$te intr-ae+ar prin
traire 1unatatea ,o#nului.
D)*# Sla+a celui ce atat e #ult a iu1it nea#ul o#ene$c, incat l-a in+renicit $a %ie parta$ la %iinta
Lui, cu# .raie$te Petru5 Dca $a devenim partasi dumne%eistii ,iinte". Fiinca ne-au %o$t %a.auite
1unatati a$a e inalte $i "ari$#e u#ne3eie$ti, $a ne $traui# $a cere# $a %i# $i noi e a$e#eni
parta$i, cu# 3ice Apo$tolul5 .(opiii mei, pe care eu v-am nascut din nou, pana ce +ristos va lua
c&ip in voi". 6ai e acela care n-a cautat $i n-a .a$it u"o+nice$tile $i ne.raitele 1unatati, %iinca,
ne%iin na$cut in ,u"ul )S%ant*, nu +a putea intra in )Cerea$ca* i#paratie cu# a eclarat ,o#nul.
E# Can' su-!etu! s)a sa!baticit5 iarasi trebuie ib!an,it
E)1# La inceput, o#ul, %iin pla$#uit e #ainile lui ,u#ne3eu, era intr-o #are curatie $i #ulta
1unatate. ,ar can a calcat porunca lui ,u#ne3eu, a ca3ut $u1 peeap$a. Stapanit e cel rau, el a
a7un$ la $al1aticia in$tinctelor, iar tot nea#ul care $-a na$cut in el $-a .a$it $tapanit in $al1aticie $i
in$treinare, ne$upunanu-$e 7u.ului reptatii. ,e aceea, can Cu+antul cel atator e +iata il cauta
ca $a-( c"e#e la $ine, in+ec"ita lui $al1aticie il la$a cu .reutate $a re+ina la 7u.ul cel 1un $i
le$nicio$.
E)2# Un 1ou luat intr-o cireaa $al1atica ca $a %ie in7u.at $i $a are pa#antul, $e ra3+rate$te $i re%u3a
7u.ul0 apoi, upa ce-a %o$t pre.atit $i i#1lan3it e +acar, treptat-treptat, lan.a un 1ou o#e$ticit,
ace$t 1ou )nara+a$F a7un.e in cele in ur#a $a pri#ea$ca 7u.ul %ara a $e #ai i#potri+i, $i $a are
o.orul.
E)*# Tot la %el, $u%letul care cree in ,o#nul )li$u$ 2ri$to$*, atata +re#e cat e$te $u1 $tapanirea
pacatului $i in$trainat, $e re+olta i#potri+a ae+aratului 7u., ar aca e$te in7u.at alaturi e $u%letele
$%inte, eprin$e $a lucre3e ae+aratul pa#ant, acel $u%let e$te, pana-n cele in ur#a, i#1lan3it prin
"arului ,u"ului )S%ant* $i conu$ treptat-treptat $pre ae+ar, pana ce $e i#1lan3e$te eplin $i-$i
uce cea placuta po+ara $u1 7u.ul cel u$or al ,o#nului, lucran )e acu# inainteF pa#antul ini#ii
ca $a ea roaele ,u"ului. In $taiul ace$ta, c"iar aca e$te i#1olit $i 1iciuit a#arnic e i$pite, el
$e o$tene$te $i #ai $ar.uincio$ $i #ai cu $ilinta $a lucre3e lucrul cel u#ne3eie$c.
(@
E)+# ,e pila, un cal, train in pu$tie i#preuna cu alti cai $al1atici, e$te $al1atic $i ne$upu$ %ata e
o#. ,aca in$a e$te e$partit e cireaa $al1atica $i $upu$ la %elurite con$tran.eri $al1atice $e
i#1lan3e$te. ,e ata acea$ta i $e pune )in .uraF o 3a1ala trainica pana $e o1i$nuie$te $a #ear.a cu
pre$tanta upa ranuiala cailor o#e$tici. Apoi il re$ea3a un calaret i$cu$it ca $a e+ina capa1il e
lupta. Il i#1raca apoi cu "a#ul $au cu ar#ura $i cu tot ce-i nece$ar $i-i arata 3a1ala le.anan-o
inaintea oc"ilor lui $pre a $e o1i$nui cu ea, $a nu $e $perie e ea. In %elul ace$ta %iin in$truit e
calaret, il in+ata $a lupte contra ina#icilor, caci %ara calaret $i %ara ar#ura un cal nu poate lupta. Si
oata ce $-a eprin$ $i $-a o1i$nuit cu lupta, e inata ce #iroa$e $i aue 3.o#otul pre.atirii e
lupta, $e-nreapta el in$u$i $pre ina#ici, $i c"iar ii in.ro3e$te pe luptatori printr-un $in.ur nec"e3at.
E)6# Tot la %el $i $u%letul, e la calcarea poruncii e$te $al1atic $i ne$upu$0 e$te ratacitor in pu$tiul
ace$tei lu#i, into+ara$it cu %iarele $al1atice, aica u"urile rautatii, ucanu-$i traiul in $lu71a
pacatului. ,ar can a au3it cu+antul lui ,u#ne3eu $i a cre3ut, %iin tinut in %rau e ,u"ul )S%ant*,
$e e$cotoro$e$te e nara+urile $al1atice $i e .anurile lui trupe$ti $u1 inru#area ca+alerului $au,
2ri$to$. ,eci, $u%letul intra intr-o %a3a e #a"nire, e $upunere, e %ra#antare in a$teptarea
incercarilor. Prin lucrarea ,u"ului S%ant el $e o1i$nuie$te treptat-treptat, pe #a$ura ce pacatul $e
#ic$orea3a $i i$pare. Si a$t%el $u%letul i#1racat in 3aua reptatii $i cu coi%ul #antuirii, cu $cutul
creintei $i cu $a1ia ,u"ului, in+ata $a lupte cu u$#anii. Si a$a inar#at e ,u"ul ,o#nului, $e
ra31oie$te contra rautatilor $i $tin.e $a.etile cele aprin$e e cel rau. Caci %ara ar#ele ,u"ului S%ant
nu poate %i i$tru$ pacatul. Or, $u%letul, a+an ar#ele ,o#nului, e inata ce aue $i $i#te +iolenta
luptelor, el $e a+anta, $cotan $tri.ate e ra31oi, cu# a 3i$ Io+, caci u$#anii )ia+olii* $unt
o1orati la .la$ul ru.aciunilor. Si a$a, upa ce )$u%letul* a luptat $i a ca$ti.at ra31oiul, atorita
,u"ului S%ant ar1orea3a, cu #are $i.uranta cununile +ictoriei $i a$a $e une$te cu i#paratul cere$c
pentru +eacurile +eacurilor. A#in.
&'
Cuvantarea VII
"'evarata asce,a este cea 'u7(vniceasca
"# Stat(rnicia e9periente!(r 'u7(vnicesti
")1# In lu#ea +a3uta, cei care au parcur$ +re#urile prin incercarile +iepi nu $i-au pierut nae7ea
nici can a %o$t %oa#ete, ca $i cu# lu#ea a+ea $a piara, $i nici can a %o$t recolta i#1el$u.ata nu $i-
au inc"ipuit ca nu +a #ai %i %oa#ete, ci a$teptau intoteauna, can era 1el$u., lip$a in ti#pul
%oa#etei, $i can era lip$a, 1el$u.ul. A$t%el e oa#eni $unt pururea e.ali cu ei in$i$i.
")2# Tot la %el e$te $i in lu#ea u"o+nicea$ca $i ne+a3uta $i in lucrarea e inru#are a "arului
,u"ului )S%ant*5 cei care au %o$t eucati e-a lun.ul ti#purilor prin incercare nu-$i pier nae7ea
can +ine pe$te ei +reun neca3 in pricina pacatului, ca $i cu# n-ar #ai o1ani "arul, ar nici can
$unt lini$titi $i 1ucuro$i cu u"ul, nu $e #ai la$a praa nepa$arii $i aro.antei ca $i cu# n-ar #ai +eni
neca3uri )pe$te ei*, ci i#potri+a, ei $unt pururea aceia$i, ra#anan )$tatornici* in ei in$i$i, %ara $a
$u%ere +reo $c"i#1are, %iinca $unt 1ine inte#eiati $i puternic intariti, a+an ca $cop e$a+ar$irea $i
a$teptan eli1erarea prin u"ul in%ierii, aica e3le.area intru totul e o#ul cel +ec"i.
")*# Fericiti $unt cei care au trecut in$pai#antatoarele intineri ale intunericului, in.ro3itoarea
noapte, cli#a $ecetoa$a $i rea a pacatului, cei care au intrat in oi"na $i 1ucurie.
&#Prie0'ii si e9i%ente in s!u0ba 'u7(vniceasca prin cuvant
&)!# Sunt altii )$lu7itori ai cu+antului u#ne3eie$c* #ai tineri, inteli.enti, e+la+io$i, %iinca ii
in$ote$te "arul. Ace$tia incep e-acu# a +or1i cu+antul $i cu+antul lor e$te %ru#o$ )e$i "arul nu le-
a curatat inca aancul $u%letului raul a+anu-l in inteli.enta lor*. Cei care-i a$culta, %iin $en$i1ili,
incep $a-i laue, $a-i a#ire $i $a-i cin$tea$ca, %iinca .raie$c cu+antul lui ,u#ne3eu. Altii in$a,
c"iar aca +or1e$c cu "ar, raul e$te inca pre3ent in #intea lor $i le $u.erea3a iu1irea e $la+a
e$arta $i placerea e laue, ca $a-i i#pin.a in pacatul $la+ei e$arie.
C"iar aca cine+a $e intoarce e la po%ta trupea$ca $i re3i$ta )atacurilor* ace$teia, tre1uie e
a$e#eni, $i cu ratiunea $i cu .anurile $a $e i#potri+ea$ca $la+ei e$arte. Si c"iar aca +or1e$te cu
"ar, %iin %ortat e i#pre7urari $a propo+auia$ca, tre1uie $a $e e3.u$te3e $i $a %u.a ca e %oc e
)parerea e $ine*, i#potri+inu-$e in $u%letul $au $i tinan eparte o a$t%el e parere, ca nu cu#+a
toc#ai prin a cu+anta $a caa in $la+a e$arta.
&)2# Si Moi$e, cel e+otat ,o#nului, $ilit $a +or1ea$ca $i $a preice cu+ant lui I$rael, a re%u3at
$punan5 .nu sunt in stare sa vorbescC. La %el a %o$t con$tran$ $i Iere#ia, cu ini#a lui ar3atoare ca
%ocul, $-a i#potri+it 3ican5 Dca sunt mai tanar si nu pot sa accepte aceasta ca nu cumva din
pro$etie $a-mi vie slavire si laude (de la ascultatori) C. Si Pa+el5 D,aca $ac aceasta de voie, am
dreptul la rasplata; iar daca-i impotriva vointei mele, este o sarcina ce mi $-a incredintat".
&)*. ,upa cu# in lu#ea +a3uta ar"itectul %ace un proiect, %aurarul $i ar.intarul +ara #ateria pri#a
in %oc $i #oelea3a un o1iect, iar con$tructorul uce la 1un $%ar$it lucrarea, tot la %el $i oa#enii lui
,u#ne3eu $unt intru totul pre.atiti $a .raia$ca, nu ca $a %ie lauati $i $la+iti e oa#eni, ci ca
preica lor $a-$i atin.a $copul. Ei nu ro$te$c pur $i $i#plu un cu+ant .ol $i ne%olo$itor, ci ca $a
%olo$ea$ca $u%letele, ca $a lu#ine3e #intile $cu%unate $i ca3ute in rautati, calau3inu-le $i
ucanu-le la 1une #ora+uri $i la o laua1ila conuita0 ei ii pre.ate$c $a #ear.a $pre +iata.
&(
C#Sa se 'uca !upta ip(triva tutur(r patii!(r
C)1# Sunt a$aar #ulte %ortaretele raului5 #ai intai po%ta trupea$ca $i iu1irea e ar.inti )a+aritia*. ,e
aceea e$te nece$ar ca, a$cetul, precu# $e i#poti+e$te placerii celei in cu.ete, tot la %el, $i i#potri+a
iu1irii e ar.inti. Caci $e inta#pla ca +reunul, $arac $i lip$it pe ina%ara, $a $e e$%ate3e in $u%letul
lui cu 1o.atia )i#a.inara* $i in %elul ace$ta $a %ie printre cei 1o.ati. ,aca $e inta#pla ca cine+a $a-i
la$e a+erea ca te$ta#ent, el o re$pin.e. Sa $e caute eci #oul e +iata in care $a lip$ea$ca iu1irea
e ar.inti, ca, aca $e inta#pla $a-i +ina +reo 1o.atie, $a $e e3.u$te #ai 1ine e ea, $-o ete$te, $a
%u.a e ea ca e %oc. Oata 1iruita acea$ta pati#a, e4i$ta alte reute5 cele ale $la+ei e$arte $i
#anriei. Tre1uie $a $e poata $%ara#a ace$te i+i3ari $i $a $e $urpe peretii e$partitori. Se i#pune ca
ne+oitorul )cre$tinul* $a ai1a in $u%let #unca, lucrari, %oa#e $i $ete.
C)2# Se inta#pla ca unii $a $e %i lepaat )e lu#e* $i $a +ietuia$ca in $aracie $i in po$t. ,ar cu# ei
$a+ar$e$c ace$te ne+ointe cu aroare, ar ori ca oa#enii $a-i cin$tea$ca $i $a-i laue. E4i$ta in$a altii
care, atorita #an.aierii e la ,o#nul, i$i .a$ea$c placerea $i oi"na in $aracie $i in ne+ointe
trupe$ti #ai #ult ecat ar %ace-o cel care-i 1o.at, care $e 1ucura $i $e ine$tulea3a e 1unurile
pa#ante$ti. Si aca il +ei $ili $a $e eparte3e e trairea in lip$uri, ace$ta $e +a intri$ta #ai #ult ecat
1o.atul pe care (-ai $ili $a traia$ca in $aracie.
C)*# Ceea ce nu#i# o$teneala launtrie )3ro1ire a ini#ii*, %oa#e $i $ete, ace$tea nu $unt nu#ai e
la $peci%icul %irii, ci, pentru cea #ai #are parte, $e prouce e la puterea u#ne3eia$ca. Si oar cei
care au intrat in na+oul "arului pot a+ea 3ro1ire a ini#ii $i tea#a, %oa#e $i $ete, caci, %ara
u#ne3eie$cul "ar ei nu pot a+ea nici 3ro1irea ini#ii $i nici tea#a, intrucat n-au intrat in na+oul
"arului, intr-ae+ar #ulti intra in na+o5 unii potri+inu-$e "arului, $e i31a+e$c $i intra in +iata0 altii
$e intorc )in na+o* $i #er. $pre pieire.
C)+# A%ara e acea$ta, "arul nu are un $in.ur %el e a lucra $i nici o #etoa unica. Unii il cuno$c in
3ro1irea ini#ii $au in %oa#e $i in $ete, iar altii in %rica $i cutre#ur. Sunt in$a $i altii care toteauna
$e oi"ne$c in "ar, in ra.o$te, in 1ucurie $i in )#are* +e$elie, continuan $a $e cutre#ure, precu#
3ice5 .2lu*iti 'omnului cu $rica si va. bucurati de ei cu cutre#urC. Cu ae+arat ti#pul ace$ta e$te al
3ro1irii e ini#a $i al lacri#ilor, iar acela al +e$niciei e$te al ra$ului $i al 1ucuriei0 ti#pul e acu#
e$te al crucii $i al #ortii, ti#pul cel e incolo al eli1erarii $i al ne$pu$ei placeri. Ti#pul e aici e$te
cel al caii in.u$te $i a$pre0 ti#pul e incolo e$te al oi"nei $i al pacii. Si e a$e#enea, )ti#pul e
acu#* e$te al ar+unei ,u"ului $i al #an.aierii in $u%erinta, ce in$ote$te intr-ace$t +eac pe cei care
$unt in neca3uri, iar oi"na $i ra$plata e$a+ar$ita $e .a$e$c acolo in +eacul care +a +eni.
C)6# 6ei .a$i pe unii care $-au lepaat )e lu#e* a+an $u%letul 1olna+ $i ratiunea tot 1olna+a, care
$unt e parca ar pluti in +a3u", ratacitori, ne$tatornici. Tre1uie ca #intea lor $i o#ul inauntru $a
%ie ro1u$t, $a ai1a ini#a "otarata, .anirea $i +ointa 1ar1atoa$e $i +oinice, a$a cu# $unt ar#ele la
ra31oi, ca $a pornea$ca la lupta cu 1ar1atie, $a %ie cura7o$ $i antrenat in lupta pe un a$t%el e teren,
ca $a ai1a #u$culatura $i $u%let e atlet. Toate ace$tea au loc in o#ul cel inauntru0 ace$tea $unt
#i$carile $u%letului $pre a a+ea o ini#a +ie. Sunt intr-ae+ar unii care poarta c"ipul cel ina%ara, ar
inteli.enta lor e$co#pu$a ratace$te %ara intoarcere. Tre1uie o1anita o ini#a noua, o #inte
cerea$ca in o#ul cel inauntru, un $u%lel u#ne3eie$c in $u%letul )o#ene$c*, un trup )u"o+nice$c*
in trupul )cel e carne*, ca a$t%el o#ul $a e+ina u1lu. Increintanu-te )lui ,u#ne3eu*, El ti $e +a
increinta, iu1inu-L, El te +a iu1i, cuno$canu-L, El te +a recunoa$te, caci o#ul pri#e$te e la
%irea lui ce+a care-i e$te $trein, ce+a cere$c, e+enin a$t%el u1lu.
&&
Cuvantarea VIII
.aru! si s!abiciunea -irii uane
E9perienta bine!ui si rau!ui
"# .aru! nu in!atura s!abiciunea -irii
")1# Intrebare: Atunci can are loc pre%acerea in o#ul cel nou, in ce pricina +ec"iul in el nu $e
pre%ace intru totul/ Caci $e-nta#pla ca unul $a $e #ani%e$te cu #are $i#plitate )atorita $upunerii
%ata e creinta, n.n.*, %iin totu$i $u1 o %oarte +ie #i$care i+ina, ar $taruin inca in el unele
tra$aturi )proprii %irii %ire$ti, care +ae$c $la1iciunea ace$tei %iri*.
)Pentru Macarie, "arul nu inlaiuri $la1iciunea %irea$ca, $u%erintele $i #oartea0 2ri$ro$ in$u$i $-a
$upu$ le.ilor %irii.*
")2# Raspuns: ,upa in.auinta )lui ,u#ne3eu* $i pentru eucatia intru creinta, caci $i Apo$tolii in
orice cetate intrau %aceau #ari #inuni incat $i u#1ra lor alun.a 1olile $i riicau #ortii. ,eci, aca
$e-nta#pla ca cine+a $a #oara in ace$t ora$, e ce "arul, care-l in$otea $i riica pe cel #ort, nu
putea $a riice pe toti #ortii/ Tot a$a, can cei cu i%erite 1oli a7un.eau la ei )la Apo$toli* $e-
nta#pla ca unii $a o1anea$ca +inecare, iar altii nu o1aneau, caci Apo$tolii nu le-o aeau.
Acea$ta pentru ca ei Apo$tolii nu %aceau cate +oiau.
")*# Tot la %el $i cu Pa+el0 can purtatorul e ,u#ne3eu a %o$t co1orat intr-un co$ nu putea oare $a
$%ara#e 3iul prin )u#ne3eia$ca* putere care-l in$otea, ro$tin oar un cu+ant5 la$a-#a $a trec/
,ar acea$ta nu $-a inta#plat, ca a$t%el $a %ie +aita $i puterea e ale.ere a creincio$ilor $i
$la1iciunea %irii lor. ,eci $-a inta#plat ca nu toti $a o1anea$ca ce cereau ca $a o+eea$ca
li#pee cei care ale. raul $i cei care +oie$c $a %ie 1uni.
")+# Fari$eii 3iceau ,o#nului5 .(oboara-te de pe cruce", ar El n-a co1orat. Caci acea$ta
$la1iciune, upa icono#ia Gtaina i+ina* in.auia $a $e arate cei "otarati pentru creinta $i
o+eirea aca $unt neclintiti, ori aca $e $canali3ea3a $i ca iara$i in $la1iciuni upa cate+a
i31an3i. Si acea$ta pentru ce/ Ca atunci $unt puternici can $unt $la1i. Caci cre$tini$#ul e$te piatra
e poticnire $i $tanca e $#inteala. ,e a$e#enea, cei e $u1 "ar $unt in$otiti e co#oara Lui $i e
"arul Sau. Si la un #o#ent at, El $e retra.e, ca aceia $a %ie i$pititi $i .ata $a lupte.
&# Dune,eu e'uca pe ( prin e9perienta bine!ui si a rau!ui
&)!# Intrebare: ,e ce oare in acela$i $patiu, can "arul lucrea3a, lucrea3a $i pacatul/
Raspuns: Pentru ca, in c"ipul ace$ta, $u%letul $a cunoa$ca prin e4perienta ulceata 1inelui.
Su%letul aceluia care a .u$tat in "ar ra$u%la $i $e oi"ne$te printr-o traire $traina ace$tui +eac. Si
iara$i, aca #intea $e la$a putin a1atuta %ie la i$cuti )cu cine+a*, %ie $a %aca altce+a, ea e$te iara$i
u#pluta e pacat, ca i#po+ararea $a-l in+ete prin e4perienta a#araciunea )pacatului*. Prin ur#are,
acea$ta )a#araciune* ur#are$te $a-l %aca $a $e e$po+are3e cat #ai .ra1nic e pacat, cautanu-$i
#an.aierea $i oi"na aceea e ne.rait.
&)2# Si iara$i )cre$tinul* atin.e )$copul*, prin aceea ca a .u$tat pu7in ti#p u$urarea $i oi"na. ,ar
aca ne.li7ea3a inca o ata, rautatea +a .a$i o $tare %a+ora1ila )ei* $i +a #a"ni $i #ai cu#plit pe o#,
"arul in.auin acea$ta, ca )cre$tinul* $a cunoa$ca in propria lui e4perienta ulceata, oi"na $i
#an.aierea "arului, precu# $i a#araciunea, urerea $i #a"nirea pacatului. In $ituatia acea$ta el +a
%u.i cu $printeneala e pacat, aca intr-ae+ar +a +oi $a $e i31a+ea$ca $i $a $e alipea$ca intru totul
e "ar, aruinu-$e $i $upunanu-$e ,o#nului in toata +re#ea. Prin acea a#araciune, ru$ine $i
&8
#a"nire el e$te in+atat $a orea$ca $i #ai #ult $i #ai cu aroare ulceata, $ar.uinta, oi"na $i
1ucuria "arului. Prin in$a$i e4perienta celor oua realitati )a 1inelui $i a raului* $u%letul care a .u$tat
e un #are nu#ar e ori a#araciunea pacatului $i ulceata "arului +a e+eni #ai recepti+ )la "ar* $i
#ai atent $a %u.a intru totul e rau, ata$anu-$e total#ente e ,o#nul, pana ce +a e+eni un $in.ur
u" cu El.
&)*# Intr-ae+ar, aca $u%letul ar a+ea toteauna ulceata, lini$tea $i lucrarea "arului, el n-ar
cunoa$te eo$e1irea, nu ar con$tienti3a ceea ce a a.oni$it $i e ce a a7un$ #ai nepa$ator, nu ar tine
$ea#a e $uperioritatea 1inelui $i e 1unatatea ,o#nului, n-ar cunoa$te 1ucuria, c"iar aca a
o1anit-o, n-ar $ti ce a ca$ti.at0 n-ar cunoa$te i#en$itatea #a"nirii $i in%ati$area uplicitara a
pacatului, ar i.nora $tatornica lui per+er$itate. Si e aceea ne.raita intelepciune a lui ,u#ne3eu
ranuie$te in a$a %el lucrurile, ca $a-( %aca pe $u%let $a-i cunoa$ca propria Lui 1unatate prin
a$e#anarea $i co#paratia cu a#araciunea pricinuita e rau $i a$t%el $u%letul $a pri#ea$ca un inoit
%olo. Nu#ai a$t%el i$i a $ea#a e a#araciunea $i e3.u$tul pacatului, upa ce #ai intai .u$ta in
1unatatea ,o#nului.
&)+# Ace$t $u%let, care cu toata puterea lui a e+itat raul $i in toata +re#ea $-a .ra1it $pre 1ine,
orinu-( cu aroare, a incetat $a #ai ra#ana ne$tiutor ca un copil, necuno$can 1inele $i raul0 ar
in acela$i ti#p o1ane$te o e$a+ar$ita cunoa$tere $i a 1inelui $i a raului, pentru ca le-a e4peri#en-
tat, le-a inurat $i le-a re$i#tit ur#arile. Fiin a$t%el eucat $i ru#uin pe calea e$a+ar$irii cu
#ulta o$teneala $i orinta pentru 1ine, ace$t $u%let are $i#turile e$a+ar$it antrenate .la discernerea
binelui si a raului" precu# $ta $cri$. ,e aceea +a pri#i cununa e$a+ar$irii, +a a7un.e la #a$ura
+ar$tei u"o+nice$ti $i +a %i %acut #o$tenitor al i#paratiei, in %elul ace$ta $e e$%a$oara lucrurile.
,aca $u%letul nu .u$ta ecat putin cate putin in 1unurile i#paratiei, acea$ta )$e inta#pla* pentru ca
el iu1e$te pe ,o#nul in toata +ointa $a $i in toata puterea lui e ale.ere, +ain li1erul $au ar1itru
%ata e Cel la Care a aerat $i pe Care-L re$pecta. ,e aceea, pe reptate, el e+ine #o$tenitor al
i#paratiei $i, upa ce $-a luptat $i a aler.at in toate puterile $ale, are o #are inra3neala %ata e
,o#nul intru ne$%ar$itii +eci ai +ecilor. A#in.
&9
Cuvantarea I:
$ibertatea su-!etu!ui in'u7(vnicit
"# Crestinii ies in evi'enta prin ase,aantu! 1Testaentu!2 Du7u!ui
")1# Cre$tinii +renici ai lui 2ri$to$ nu propo+auie$c $i nu +or1e$c in $crierile )o#ene$ti*, ci
toate le propo+auie$c e la ,u"ul lui ,u#ne3eu, precu# 3ice Apo$tolul5 DNu in cuvintele invatate
din intelepciunea omeneasca, ci in cele invatate de la 'u&ul 2$an$. Caci Te$ta#entul )alianta* lor,
Le.ea $i cartea lor e$te e la ,u"ul, upa cu# .raie$te ,u"ul prin pro%etul5 .2i va $i in %ilele cele
din urma... voi inc&eia legamant nouC cu ca$a lui laco1, Dnu dupa legamantul pe care l-am inc&eiat
cu parintii lor", ci .acest legamant pe care il voi inc&eia cu casa lui Israel, ca voi pune legile !ele
in gandul si in inima lor, scriindu-le intr-acestea $i cele $cri$e in continuare.
")2# Caci, precu# cei +ec"i citeau in +ec"ea alianta literele concrete cu oc"i trupe$ti, tot a$t%el $i
cre$tinii cite$c cu oc"ii )launtrici* ai $u%letului $i $e in+ata )pe ei in$i$i* in alianta ,u"ului, +or1e$c
cu o li#1a noua launtrica $i a$culta cu urec"ile launtrice )ale $u%letului*.
Tot a$a a proceat $i ,o#nul can a ale$ Apo$tolii, 1ar1ati ne$coliti $i ne$tiutori e carte0 i-
a u#plut e ,u"ul S%ant0 inteleptiti %iin ei e ,u"ul, +or1eau $i in+atau pe intelepti $i pe cei care
$criau. Caci 3iceau5 .c&iar daca acestia vor tacea, pietrele vor striga". Ace$tea le-a pre3i$ $i
,o#nul ca atat apo$tolii, cat $i toate $u%letele care-I $lu7e$c, c"iar aca-i acopera .reaua piatra a
pacatului, can $e riica, ei $a $tri.e $i $a laue pe ,u#ne3eu.
&# Piatra cea stearpa si piatra a'ucat(are 'e viata
&)1# ,upa cu# atunci )can li$u$ $i-a at u"ul*, pietrele $-au e$picat, +a3anu-L pe ,o#nul $i
#or#intele $-au e$c"i$, tot a$e#enea, can %ata Lui cea 1una, aica a ,o#nului li$u$ 2ri$to$ +a
$traluci $i +a apare in $u%let, atunci acea$ta +a $%ara#a piatra cea .rea a pacatului $pre a %ace loc
Stapanului, ca El $a intre $i $a locuia$ca inlauntrul )acelui $u%let*0 a$aar, can )$u%letele*, a$e#eni
pietrelor, +or +eea %ata atat e orita a lui 2ri$to$, atunci +or $tri.a. Si upa cu# intr-un #unte
care nu are in el nici o locuinta, ci e$te un )1loc* e piatra, un 1ar1at e$toinic cioplitor in piatra
poate a7un.e $a con$truia$ca in el locuinte %oarte %ru#oa$e, tot la %el $i 2ri$to$, Ae+aratul $i e$toi-
nicul Arti$t, +ine la $u%letele pe care le iu1e$te, taie $i $coate in ele u"ul pacatului $i-$i pre.ate$te
palate $i nu#ai intru ace$tea locuie$te, roin. Si $tri.a ace$te $u%lete precu# pietrele can ,o#nul
i$i arata %ata Lui.
C# Supunerea -ata 'e Du7u! 1S-ant2
C) 1 # Si e$pre apo$toli )$ta $cri$* ca au $tri.at $i can L-au +a3ut $i can nu L-au +a3ut. A$a cu#
%lautul can $e $u%la in el, upa cu# +rea $u%latorul a$a canta, tot la %el $i apo$tolii $i cei a$e#enea
lor, na$cuti e $u$, upa ce au pri#it pe Man.aietorul ,u", ace$t ,u" +or1ea in ei ceea ce El +oia.
Caci ,o#nul, e4plican lui Nicoi# e$pre na$terea cea e $u$, 3ice5 DVantul su$la unde voieste si
tu au%i glasul 4ui, dar nu stii de unde vine si unde se uceC. Ni#eni nu cunoa$te ca$a e une $u%la
+antul $i-ncotro $e uce $au une incetea3a puterea lui $i nici nu poate $a-l $tapanea$ca, ori $a-l
#a$oare $au $a-l oprea$ca $i tot la %el ni#eni nu poate $a e+ie3e $au $a intrerupa cur.erile %lu+iilor.
C)2# La %el $tau lucrurile $i cu $u%letul0 ni#eni nu poate $a $e-#potri+ea$ca proce$ului e .anire,
nici $a puna $ta+ila cur.erilor #intii, nici $a oprea$ca ori $a cunoa$ca i3+orul .anurilor #intii, e
une pro+in, une $e opre$c $i incotro $e inreapta ele. Caci une $e .a$e$te $u%letul/ El e$te +i3i1il
)intr-o anu#ita #a$ura*, prin trup, iar #ai eparte prin #inte $i .anire, pana in laturi epartate.
,aca, eci, lucrurile e aici $unt pipai1ile cu #ana, ar $i tainice )3ice Scriptura*, cu atat #ai tainica
e$te $tarea celui na$cut e $u$ $i care a pri#it u"ul cel cere$c al ,o#nului, acea putere a o#ului
&:
launtric, 3iita oata cu o#ul )in inte.ritatea lui*. Si in acea$ta pla#aa, une anu#e e$te $u%letul
$en$i1il/
Acolo une el +rea, iata-l ca $e $i .a$e$te. Can el e$te aici 7o$ )in$u%letin pe o#*. ,u"ul
Cel cere$c $i u#ne3eie$c +ine $a-l calau3ea$ca $pre $%erele cere$ti $i acolo $a-( in+ete. Ace$t $u%let
e$te intru totul #ai pre$u$ e $i#turi. Sla+a #aretiei Aceluia ),o#nului* in +ecii +ecilor. A#in.
&=
Cuvantarea :
E9perienta S-antu!ui Du7 si a'evarata
'ra%(ste a !ui .rist(s
"# Ca!ea 'reptatii 1s-inteniei2 este strata
")!# Ceea ce 3ice ,o#nul in E+an."elie5 .(at de stramta este (poarta) si ingusta este calea care
duce Ia viata, si putini sunt cei care o strabatC, tre1uie intele$ #ai intai ca $e re%era la +irtutea cea
$u1li#a, atorita naturii $ale e a i#pune $tra#torare, pentru ca %iecare o ca$ti.a ne+oinu-$e $i
luptanu-$e. Si tot a$a in.u$ta e$te pentru cei care nu +oie$c $a calatorea$ca pe ea, e$te in.u$ta
pentru u$#anii Sai )ai ,o#nului*, pentru cei care nu pot $a calatorea$ca pe ea, upa cu# $ta $cri$5
.(at de aspru este *ugul pentru cei neinvatati, iar cei $ara de inima nu vor sub el. Caci tre1uie
#ulta con$tiinta $i intelepciune, $upunere $i creinta, ca $a poti $a atin.i $i.ur %ara ri$c, %ericita $i
i+ina cale a reptatii.
&# Trebuinta 'e aripi!e Du7u!ui S-ant
&)1# Sa ne inc"ipui# un #unte %oarte inalt $i rapo$. Printre crapaturile $tancilor $uie cararea %oarte
in.u$ta, oar cu o e$c"i3atura e pa$. ,e aceea ani#alele, %ie patrupee, %ie altele, n-au cu# $a
#ear.a $i $a treaca printre ace$tea, ci oar pa$arile, trecerea %iinu-le u$urata e propriile lor aripi
)care le a7uta $a $e e$prina e terenul $tanco$*. Tot a$a e$te $i cu #aretele porunci ale
E+an."eliei. #alea lui Dumnezeu este ingusta pentru oamenii acestei lumi, care nu se
impartasesc din Duhul lui Dumnezeu. Acestora le este cu neputinta sa mearga vreunul pe ea,
adica nu pot s-o gaseasca decat cei care se supun fara vreo greseala poruncilor ,vangheliei;
ceilalti n-au agonisit aripile Duhului.
)nota5 Caci S%antul ,u" e$te principiul $pre #antuire $i e$a+ar$irea ru.aciunii, al cuno$tintei, al
"ranirii $u%letului, ca o1iect al %a.auintei lui ,u#ne3eu. El a putere creincio$ului $a i#plinea$ca
poruncile in #o %ire$c, $pontan $i e$a+ar$it. El u$urea3a .reutatea poruncilor, cu# $crie S%antul
+a$ile cel Mare*
&)2# )Cei care le-au o1anit in$a*, a7un$i u$urei prin S%antul ,u" pot parcur.e u$or calea cea
reapta a E+an."eliei $pre a %i 7uecati +renici $a intre in +iata, precu# a .rait ,o#nul5 .5ugul
!eu este bun si sarcina !ea usoara". ,i atunci vor cunoaste ca poruncile lui lisus nu sunt grele,
cand, zburand ei prin Duhul $fant, vor parcurge calea stramta pentru ceilalti oameni cu multa
usurinta si bucurie. #aci fara sfintele aripi ale Duhului este cu neputinta cuiva sa parcurga acest
drum 5 adica sa implineasca poruncile Domnului in mod curat, desavarsit si fara vreun repros -
si astfel sa se invredniceasca sa a%unga la poarta imparatiei cerurilor.
C# Pe'a%(%ia 7aru!ui
C)1# Tinan cont e pro.re$ul, cre$terea $i urata e ti#p, "arul ,u"ului )S%ant* ranuie$te, in
#ulte $i %elurite c"ipuri, ca $u%letele $upu$e "arului intru toate $a +ina la #a$ura e$a+ar$ita a
curatie.
C)2# Unele in pa$ari, te#anu-$e e %iarele care au tarcoale pe pa#ant, i$i %ac cui1urile lor in
locuri eo$e1ite $i inalte, pe un acoperi$ $au pe un po# inalt. Ma#a 31oara intr-o parte $i intr-alta
ca $a uca la pui$ori "rana alea$a $i %ina ca ei $-o poata a$i#ila, %iinca $unt %oarte #ici. La un
#o#ent at, in$a, ea le-auce "rana #ai con$i$tenta pe #a$ura ce pui$orii cre$c cu +ar$ta. ,ar in
acela$i ti#p, le-au ie$it aripile $i $e #are$c, ei antrenanu-$e #ai intai in 7urul cui1ului, apoi in
prea7#a coroanei copacului, in crean.a in crean.a $i c"iar putin #ai eparte, pana ce ei e+in
&>
+ar$tnici, cu aripile ro1u$te. ,e-acu# ei 31oara in colina in colina $i in #unte in #unte, le$ne $i
%ara o$teneala, cu o #are u$urinta.
C)*# La %el $tau lucrurile $i cu %iii lui ,u#ne3eu, cei care na$c pe ,u"ul S%ant prin in$a$i puterea
Ace$tuia, intai, in perioaele incepatoare, li $e a ca "rana laptele cel u"o+nice$c, plin in ini#a e
ulceata $i po%ta cerea$ca, cu# 3ice Apo$tolul5 .(aci v-am adapat cu lapte iar nu cu &rana
vartoasaC. La %el $i Petru $pune5 .(a niste prunci de curand nascuti, sa doriti laptele cei
du&ovnicesc iar nu pe cel $alsi$icat"". Apoi, pe #a$ura pro.re$ului, a cre$terii $i a reinnoirii
$u%letului, i $e a "rana #ai +artoa$a a ,u"ului. Si, in acela$i ti#p, aripile "arului )aica puterea
,u"ului* cre$c in $u%let prin inaintarea in %apte 1une. Apoi "arul u#ne3eie$c )aica #a#a cea
1una $i cerea$ca* in+ata #intea #ai intai $a 31oare in prea7#a cui1ului in ini#a $i in cu.ete,
aica $a $e roa.e lui ,u#ne3eu %ara ra$panirea )#intii* $i cu putere u"o+nicea$ca.
C)+. Apoi cu cat e$te #ai +artoa$a "rana pe care $u%letul o pri#eHte e la u#ne3eie$cul ,u", cu
atat $i #ai $u$ $i #ai eparte e el +a putea 31ura, calau3it $i $u$tinut e ,u"ul )S%ant*. Si, #ai
tar3iu, can $u%letul )cre$tinului* a e+enit 1ar1at $i a a7un$ la #a$ura +ar$tei lui 2ri$to$
(8
, ace$ta +a
31ura u$or )cu cu.etarea* in colina in colina $i in #unte in #unte )aica in uni+er$ul e aici in
uni+er$ul cel e $u$ $i in lu#ea acea$ta $pre lu#ea cea %ericita, nepieritoare $i ne#ar.inita*, +a
31ura lip$it intru totul e .ri7i $i cu #are pace, %iinca )un a$t%el e $u%let* e$te u$ $i calau3it e
aripile ,u"ului $pre +eeri $i e$coperiri a tainelor cere$ti, $pre u"o+nice$ti pri+eli$ti e ne.rait pe
care li#1a ace$tui trup nu poate $a le .raia$ca.
D# Ip(sibi!itatea c(unicarii 'intre rea!itati!e spiritua!e si !ue
D)!# Intr-ae+ar copiii lui ,u#ne3eu )cre$tinii* e+in $uperiori $i #ai pre$u$ ecat rautatea
)pati#a*, caci, %iin intariti e ,u"ul )S%ant* $i a+an petrecerea in ceruri, nu $e #ai te# e
cru3i#ea u"urilor necurate. ,upa cu# 31uratoarele, can au a7un$ in puterea +ar$tei $i le-au
cre$cut e$a+ar$it penele, nu $e #ai te# e %iarele $al1atice $au e oa#eni, %iinca ele i$i uc +iata
cel #ai #ult in aer $i, precu# ni#eni intre oa#eni nu cunoa$te o1iceiurile 31uratoarelor, tot la %el
celor nee$a+ar$iti nu le e$te in putere $a cunoa$ca li#1a ,u"ului )S%ant*, caci $unt plini e u"ul
lu#ii. Nu#ai %iii ,u"ului "arului cuno$c li#1a #a#ei lor, upa $pu$a Apo$tolului5 ....celor
du&ovnicesti noile e3plicam (lamurim) realitatile du&ovnicesti. 1mul pamantesc nu primeste cele
ale 'u&ului lui 'umne%eu caci sunt o nebunie pentru elC. ,upa cu# .la$ul )aica ciripitul $au
cantul* ranunelelor, ori al altor pa$ari e$te $train )aica e neintele$* oa#enilor, tot a$a oa#enilor
trupe$ti le $unt $traine )neintele$e* cu+intele u"o+nice$tii A$a cu# $i celor u"o+nice$ti le $unt o
ne1unie cu+intele celor trupe$ti, aica intelepciunea ace$tei lu#i. E$te ae+arat ca oa#enii
u"o+nice$ti $tuia3a ca $a le cunoa$ca, ar le $i re$pin., ca pe ni$te neroae, cu+inte ale
e$ertaciunii lu#e$ti.
E# Nev(ia 'e a ne -(!(si 'e c(paratii
E)!# Toate cele e pana aici le-a# i$tori$it, %olo$inu-#a e lucruri #ateriale5 e pa$ari, e ani#ale,
e toate cele ce $e +a, caci e$te i#po$i1il $a e4pri#i $au $a e4plici alt%el realitatile u"o+nice$ti. Si
,o#nul a +or1it e cele #ai #ulte ori in pile, luan e4e#ple in lu#ea +a3uta, co#paran
i#paratia )cerurilor* cu un .raunte e #u$tar, cu aluatul, cu co#oara. Caci 3ice5 .'esc&ide-voi in
pilde gura mea, spune-voi cele ascunse de la Intemeierea lumii. Realitatile u"o+nice$ti $unt e
ne.rait $i nu pot %i e4pri#ate prin cu+ant o#ene$c, e4ceptan $ituatia can ,u"ul in$u$i prin
lucrarea Lui pra.#atica, in+ata pe $u%letul e#n $i creincio$. Na$terea e innoire u"o+nicea$ca
cre$tina $i e$a+ar$irea )cre$tina* $unt cu neputinta e e4pri#at cu# tre1uie, ori $a cre3i ca
,u#ne3eu a %acut pe oa#eni, upa ce a luat %elul e +iata al ace$tora. A$aar, con+or1irile
u"o+nice$ti $unt e neintele$ pentru oa#enii lu#e$ti.
&?
/# Ip(sibi!itatea 'e a cun(aste !uea Du7u!ui -ara practicarea acest(r
principii
/)!# Caci precu# pe$tii #arii $tiu toate cele ce $e a%la intr-acea$ta5 cararile, aancurile ei, lucruri pe
care o#ului, %iarelor $au altor ani#ale nu le e$te in.auit $a le e$copere $au $a cunoa$ca ce $e a%la
une locuie$c ele, %iinca ar pieri inecate, tot a$a e$te cu neputinta celui care nu-i na$cut inca
u"o+nice$te in acea$ta lu#e, $a e$copere care $unt realitatile lu#ii e incolo $i $a $tie
aancurile lui ,u#ne3eu

$i cararile ,u"ului i#paratiei )cerurilor*, caci acea$ta o pot nu#ai aceia a
caror purtare e$te calau3ita e in$u$i ,u"ul lui ),u#ne3eu*, care +ietuie$te in el, participan la
Ace$ta $i u#1lan upa ceea ce $-a $pu$ e Apo$tolul5 .'ar pentru noi cetatea ne este in ceruriI.
Si iara$i 3ice5 Ni#eni nu cunoa$te Dcele ale lui 'umne%eu decat numai 'u&ul lui 'umne%eu", iar
noua ,u#ne3eu ni le-a e$coperit prin ,u"ul Sau. Si #ai 3ice inca5 .'u&ul patrunde pana in
adancurile lui 'umne%eu. A$t%el ca, e$te cu neputinta ca o#ul care are u"ul lu#ii $i nu $-a na$cut
e la ,u"ul S%ant $a $tie prin in$a$i e4perienta $a ca e4i$ta ce+a in cele ale ,u"ului, e$i in #o
e+ient $e 1ucura e e4i$tenta lor. Si c"iar aca ei $-apuca $a le cunoa$ca, ra#an oar ni$te
in.a#%ati in e$ert, in pricina #intii lor trupe$ti.
/)2# ,ar $pri7ininu-$e ace$tia pe intelepciunea lu#ea$ca $i pretin3an ca pot intele.e ae+arurile
u"o+nice$ti nu#ai prin ratiunea lor, %ara +enirea $i e$coperirea ,u"ului )S%ant*, a$t%el e in$i nu
a7un. la nici un re3ultat cu toate ca $u$tin cu tarie ca ar a+ea te#elia ae+arului. Or, acea$ta te#elie
e$te in$u$i ,o#nul )li$u$ 2ri$to$* prin care cei +renici )e El* pri#e$c toata cuno$tinta
u"o+nicea$ca. Mintea ace$tora a7un.e la conclu3ii ne$i.ure, i#a.inanu-$i nu $tiu ce aiureli, in
cau3a ca .ane$c $a pri#ea$ca cuno$tinta u"o+nicea$ca prin propria lor ratiune $i putere. A$tia,
c"iar aca ar $pune pe e ro$t toate Scripturile, ei nu le cuno$c $en$ul )aica in$e#natatea $i
puterea* ieilor e$pre care +or1e$c.
/)*# ,upa cu# cei care #er. la $coala in+ata e la a$cal te4te ale retorilor +e$titi $i recita cu .ura
lor cu+intele inteleptilor, ar %ara $a cunoa$ca totu$i cu+intele nici $a intelea.a ce cite$c $i ce recita,
$i acea$ta pentru ca $unt copii0 tot a$a cei care ro$te$c in #e#orie te4tele Scripturii $i cu.eta la ele,
aca ace$tia nu pri#e$c in partea 1ar1atilor u"o+nice$ti ae+arata e4plicare pe care ace$te te4te o
contin, $i aca ei in$i$i nu au .la$ul plin e +iata )aica nu au puterea i+ina care a in$pirat
Scripturile*, ace$ti in$i nu au tra$ in ace$t prile7 %olo$ul care ar %i tre1uit. Ei $unt inca i#1racati in
o#ul cel +ec"i, cu u"ul lu#ii, aica in le.ea pacatului, care le.e uce ra31oi i#potri+a le.ii #intii.
8# Nasterea 'in n(u in !uea Du7u!ui 1S-ant2
8)1# ,upa cu# cel care nu $-a na$cut inca nu $e a%la in lu#ea e aici, ar oata na$cut, el e4i$ta in
acea$ta lu#e, tot la %el cel care inca nu $-a na$cut e la ,u"ul S%ant, nu e$te in +eacul ,u"ului $i
nici nu poate a7un.e acolo. ,eci, aca el nu a pri#it e-aici e 7o$ na$terea noua $i cerea$ca )aica
na$terea care con$ta in %aptul ca $u%letul na$cut in ,u"ul in acea$ta lu#e, $-a "ranit e aici, a
cre$cut $i a a7un$ e$a+ar$it in ,u"ul*, ace$t $u%let nu a7un.e in lu#ea +eacului +iitor. A$a a %o$t
o.#ati$ita acea$ta "otarare e ,o#nul, can El a +oit $i apoi a .rait5 .'aca cineva, nu se va
renaste de sus", nu +a intra .in imparatia cerurilor". Caci .cel nascut din du&, du& este", upa cu#
Dcel nascut din trup, trup este". Caci ,u"ul )S%ant* a +oit $a $e a#e$tece cu $u%letul, ca $a-l
curatea$ca e pacatul care e$te in #aularele $ale, ca a$t%el cu ace$t $u%let $a e+ina un $in.ur u"
cu ,u"ul u#ne3eie$c, ca $a $e in%ati$e3e inaintea ace$tuia ca un #ire curatit $i %ara pri"ana.
Sla+a Celui care a$t%el l-a creat pe $u%let upa c"ipul Sau, l-a $lo1o3it in i#paratia
intunericului $i l-a #utat in i#paratia lu#inii +ietii.
&@
.# Incre'erea in -a%a'uinte!e D(nu!ui
.)1# A$aar, noi $a-L c"e#a# $taruitor pe ,u#ne3eu $i $a-L ru.a# ca $a ne na$ca pe noi in
,u"ul S%ant $i $a ne eli1ere3e e u"ul lu#ii $i $a ne introuca in u#ne3eia$ca lu#e a S%antului
,u" inca in +iata e acu#. Caci, alt#interi, #oartea )care e$te* u"ul lu#ii $i po%ta carnii ne +a
tine $u1 $tapanirea ei $i +o# %i ati %ocului +e$nic. Atunci nu ne +a %i e nici un %olo$ cainta, %iinca
atunci can a# a+ut prile7ul, n-a# cerut li1ertate $i #ila e la El ),u#ne3eu*. Si totu$i, aca I Se
cere, aca $e 1ate $taruitor la poarta, El ),u#ne3eu*, in 1unatatea Sa, i#pline$te %a.auintele Sale,
caci creincio$ $i ae+arat e$te Cel Care a %a.auit $a aruia$ca "ar $i +iata celor care-I cer cu cre-
inta. ,e aceea toteauna $a %i# recuno$catori %ata e ,o#nul, Ae+aratul ,atator e +iata, Care,
nu#ai El $in.ur, prin +enirea Sa, eli1erea3a $u%letele noa$tre e u$#anii ne+a3uti, aica e
pati#ile e necin$te. Sa ne a$i.ura# e o purtare neintinata $i nei#puta1ila )ceea ce e$te po$i1il*,
aca practica# toate +irtutile.
.)2# Sa nu %i# ca %e#eile epra+ate, care, ete$tanu-$i 1ar1atul, can el re+ine o1o$it ca $a $e
oi"nea$ca in locuinta $a unele ca ace$tea i$i la$a ca$ele lor $i pleaca u#1lan 1ra#1ura.
Or in$u$i .rist(s '(reste u!t sa se ('i7neasca in pr(pria !ui casa5 in trupuri!e si
su-!ete!e n(astre, %iinca El, Bunul $i Unicul 1ar1at, 2ri$to$, care #ult $-a o$tenit pentru noi $i ne-a
ra$cu#parat cu propriul Sau $an.e, bate pururea !a usa su-!ete!(r n(astre ca sa)I 'esc7i'e sa
p(ata intra spre a se ('i7ni in su-!ete!e n(astre si !a n(i sa)si -aca sa!as, iar noi, i#potri+a, ne
o+ei# in+arto$ati %ata e El.
I# N(i I! %a,'ui prin ru%aciune si prin -apte bune
I)1# In E+an."elie ,o#nul il o$ane$te pe cel care nu L-a $palat nici nu l-a in#ire$#at picioarele $i
nu I-a #ultu#it. ,e alt%el, ,o#nul 3ice5 .Iata, stau in picioare la usa si ciocanesc; daca vreunul
imi desc&ide. 6u voi intra la el si !a voi odi&ni cu el si el cu !ine". Noi in$a ne ineparta# e
,o#nul, necin$tinu-L e-a reptul, 'esi E! se apr(pie t(t'eauna 'e su-!ete!e n(astre5 ci(canin'
si cautan' sa intre si sa se ('i7neasca !a n(i. Caci, intr-ae+ar. El a ra1at #ari $u%erinte, anu-
Si propriul trup la #oarte, $cotanu-ne in ro1ia intunericului0 $i acea$ta pentru ca sa intre in
-iecare su-!et si ac(!( sa)si -aca sa!as si ac(!( sa se ('i7neasca, El care atat a o$tenit pentru noiC.
In 1unatatea Sa, a +oit $a locuia$ca $i $a u#1le in noi.
I)2# Caci ,o#nul, atunci la Euecata )cea e apoi* Se +a are$a celor e-a $tan.a, ce +or %i tri#i$i
e ,o#nul in ."eena cu ia+olul5 .2train am $ost si nu !-ati primit; gol si nu !-ati imbracat,
bolnav si nu !-ati cercetat; $lamand si nu !i-ati dat sa mananc, insetat si nu !i-ati dat sa beau, in
temnita si n-ati venit la !ine".
Se +a are$a atunci )$i celor e la reapta $a* in pri#ul ran celor care $a+ar$e$c %apte 1une la
aratare, %iinca D(nu! tine seaa 'e (rice s!u0ire -acuta r(bi!(r Sai. ,ar )acea$ta 1inecu+antare
ata celor repti* $e re%era $i #ai ae+arat $i #ai pro%un, la $tarea o#ului launtric in %iecare
)aica %apta a7utorarii #antuitoare catre aproapele $a pornea$ca in aancul ini#ii, intr-o
con$tienti3are interioara a $a+ar$irii ei, in creinta ca %acan 1ine $lu7e$ti pe In$u$i 2ri$to$ n.(,
p.(@=-(@>*. Acea$ta pentru ca ae+arata "rana a ,o#nului, 1autura, i#1raca#intea, acoperi$ul $i
oi"na Lui, ace$tea toate $unt $u%letele noa$tre. El +rea ca $u%letul $a pri#ea$ca in el pe ,o#nul
)2ri$to$* in c(uniune cu ,u"ul )S%ant* ca a$a $a e+ina un $in.ur u" cu El, $i ini#a $a %ie
innoita $i tran$%or#ata, pati#ile $a $e i$tru.a $i $a $e $tin.a, )intr-un cu+ant* $a $e con$tate in noi
lucrarea S%antului ,u" $i lucrurile +irtutilor. Acea$ta-i ae+arata "rana $i 1autura pe care o a#
,o#nului. A$aar, e4i$ta o %oa#e $i o $ete a $u%letelor noa$tre, caci El e$te $trein $i 1olna+ printre
noi $i n-are inca nici oi"na nici $ala$ul Sau in noi. ,e aceea, El ciocane$te pururea ) la poarta
$u%letelor* $a intre la noi $i $a Se oi"nea$ca in noi. ,e aceea, in +eerea ace$tui $cop, El Se ocupa
e noi cu toata .ri7a.
8'
I)*# $a-" primim, deci, cu multa credinta si dragoste luandu-" inauntrul nostru, gazduindu-",
dandu-I sa manance si sa bea, imbracandu-", punandu-ne in slu%ba "ui cu toata bunavointa,
supunandu-ne cu placere vointei Duhului $au!, ori mai degraba sa ne hranim si sa ne adapam
noi din Duhul $au, imbracandu-ne noi cu insusi Domnul. )Si acea$ta* pentru ca El ne e$te "rana,
1autura $i i#1raca#inte, co#oara, #o$tenire $i $tapanire, oi"na $i $ala$, intr-un cu+ant. El in$u$i
ne e$te +iata +e$nica. De aceea, orice suflet care nu "-a primit de acum inauntrul sau, care nu "-
a mangaiat prin roadele credintei si n-a inceput sa traiasca in viata Duhului!, un astfel de suflet
n-are mostenire cu $fintii imparatiei cerurilor si nu poate intra in cereasca imparatie a celor
intai nascuti.
I)+. Caci, intr-ae+ar, aca ,o#nul, +enin lan.a $#oc"in $i ne.a$in roae in el, l-a 1le$te#at $i
po#ul inata $-a u$cat can i-a 3i$5 D'e acum sa nu mai rodesti in veac", e$te $i #ai cu neputinta a
$pune la ce o$ana $i c"in +a %i $upu$ $u%letul care nu i-a o%erit ,o#nului ca "rana nici roul
ale.erii $ale, nici $e#ne e inreptare )a purtariiF5 la ce c"in $i la ce peeap$a +e$nica +a %i $upu$,
$e +ee in ceea ce $pune Apo$tolul5 .(aci daca $-a adeverit cuvantul rostii prin ingeri $i toata
calcarea de porunca si orice neascultare $i-a primti dreapta rasplatire, cum vom scapa noi daca
vom $i nepasatori $ata de ast$el de mantuire)".
6odul cel bun, pe care Domnul il asteapta de la noi este buna noastra deliberare alegere!
pentru bine si toata vointa noastra de a-" iubi din tot sufletul. Atunci ,l va lua drept cea mai
buna hrana, 4virtutile sufletelor. noastre, iar noi vom purta statornicele si adevaratele roade ale
Duhului $fant7, dumnezeiesti si pline de viata vesnica.
;# <R(a'e!e= pers(na!e (enesti si <r(a'e!e Du7u!ui 1S-ant2=
;)!# Si precu# atunci, can ,o#nul cauta roae in $#oc"in, nu era inca +re#ea roirii ace$tuia, tot
a$a ,o#nul $o$e$te acu#, inainte e +enirea )$pre i#parta$ire* a ,u"ului )S%ant*, cautan $a
.a$ea$ca la $u%let roul unei 1une eli1erari. Pri+in prin pri$#a lu#ii +a3ute, aici $e re%era la
poporul lui I$rael, in $en$ul ca ace$ta nu +a a ,o#nului roaa +renica, %iinca a re%u3at $a creaa
in El. ,ar acea$ta relatare )a E+an."eliei* $e#ni%ica, e a$e#enea, ca in %iecare $u%let, inaintea
lucrarii "arului in el $i inainte ca $u%letul $a poarte roaele ,u"ului, Domnul cauta rodul
propriului suflet )aica +irtutile $peci%ice %iecarui cre$tin n.n.*. Acea$ta in$ea#na in$a$i +ointa
)acelui $u%let*, puterea $a e eci3ie, creinta $i toata ra.o$tea pe care tre1uie $a o puna la
i$po3itie acel $u%let, cat $i ra$pun$ul i#eiat la $a+ar$irea %aptelor 1une, atat cu interiorul cat $i cu
e4teriorul %iintei $ale, pe cat e$te cu putinta. Aceasta asteapta Domnul de la noi, o tindere
neincetata spre ,". Can El +ee acea$ta 1una eli1erare a $u%letului, $tatornica lui inreptare $pre
,o#nul, atunci ii aruie$te "arul, prin aceea ca +ine $a locuia$ca in el, atunci ii a $u%letului puterea
e a a7un.e la +re#ea roirii $i e a purta, cu# 3ice Apo$tolul, .roadele 'u&ului" (adica
dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdare, bunatatea, $acerea de bine, credinta").
;)2# Si, intr-ae+ar. ,o#nul %ace incon7ur %iecarui $u%let, cauta )$a o1$er+e* acolo roaa $pre a
intra si a $e odihni, caci El )2ri$to$* a #urit pentru toti $i a$t%el intre.ul nea# al lui Aa# a %o$t
ra$cu#parat prin #oartea Sa. ,e aceea, tot $u%letul e$te ator $a #oara %ata e el in$u$i $i $a traia$ca
pentru ,o#nul, pentru 2ri$to$, pri#inu-L, .atinu-$e $i a#ena7anu-$e pe $ine in$u$i pentru El in
loc e ca$a, $i e a$e#enea, $i propriul $au trup. In %elul ace$ta ,o#nul +a putea intra $i .a$i oi"na
in 1unele re3ultate ale lucrarii propriei noa$tre ale.eri. El ),o#nul*, "ranit, cu $etea potolita,
i#1racat $i intarit prin +irtutile $u%letului no$tru, ne +a 3ice atunci5 .Veniti binecuvantatii "arintelui
!eu, de mosteniti imparatia pregatita voua de la intemeierea lumii, caci am $laman%it si !i-ati dat
sa mananc, insetat am $ost si !i-ati dat sa beau" $i celelalte.
8(
># ?rice a p(rni sa -ace5 trebuie sa rap(rta intai !a D(nu! 1.rist(s2
>)!# A$aar, a+an o a$e#enea a$teptare $i o a$t%el e $peranta a +enirii ,o#nului $i a oi"nirii Lui
intru $u%letele noa$tre, ar #ai ale$ oi"na $u%letelor noa$tre in ,o#nul, %iecare in parte tre1uie $a
tra.a un %olo$ u"o+nice$c, atorita oc"iului #intii $i puterii e a ale.e 1inele, luan a#inte la ceea
ce $e petrece in lu#e. ,e e4e#plu5 aca +e3i 1o.atiile pa#ante$ti, u-te cu #intea la 1o.atiile
u"o+nice$ti, ca $a le ore$ti. ,aca +e3i 1ucurii in lu#e $i pra3nuiri, $a 3ici catre tine in$uti5 can
oare $u%letul #eu +a %i .a$it +renic $a pra3nuia$ca $ar1atoarea u"o+nicea$ca a "arului. A$aar,
can $e +a intalni o#ul no$tru launtric cu $%intii in.eri $i cu puterile cere$ti/
Si tot a$a in orice i#pre7urari a$e#anatoare, can e$ti atent la cele +i3i1ile, inreapta-ti
orinta la realitatile ne$tricacioa$e $i ne+a3ute, ca $a tra.i %olo$ in in$e$i lucrurile +a3ute $i nu
pa.u1a. Or, a$a ce+a reali3e3i aca $tii $a-ti inru#i .anirea prin oc"iul #intii, retra.anu-l e la
cele +a3ute $i inreptau-ti atentia $pre 1unurile cere$ti.
>)2# Sa ne $traui#, a$aar, ca $a place# ,o#nului prin creinta noa$tra neincetata, $a #entine#
in noi a$teptarea "arului, aica $a a+e# o purtare e$a+ar$ita ca $a pute# cree cu toata ini#a in
ne$pu$a %a.auinta a ,o#nului, caci ae+arat e$te Cel ce a %a.auit. )Si o a$t%el e $tare e$te
nece$ara* ca $a-L iu1i# $i $a ne o$teni# in toate c"ipurile, prin toata +irtutea $i ru.aciunea, cu
1ar1atie $i $taruinta, pentru a pri#i %a.auinta ,u"ului Sau, in intre.i#ea $i plinatatea Lui, ,u" pe
Care in$u$i L-a %a.auit, ca a$t%el $u%letele noa$tre $a pri#ea$ca +iata )+e$nica* cat $unte# inca in
trup. Caci aca $u%letul nu pri#e$te in acea$ta lu#e $%intenia )S%antului ,u"*, ca ur#are a 1el$u-
.ului e creinta $i ru.aciune, aca nu $-a %acut parta$ u#ne3eie$tii %iri, a#e$tecanu-$e cu "arul
care-i +a a puterea e a i#plini toate poruncile, atunci e$te nee$toinic pentru i#paratia cerurilor.
Fiinca 1inele pe care-l +o# a.oni$i in lu#ea e aici, acela +a %i +iata noa$tra in cea e incolo.
$# Sa cere ne(b(sit pe 1S-antu!2 Du7
$)!# Sa ne $traui# eci, ru.anu-L pe ,o#nul cu o creinta lip$ita e inoiala, $a o1ani#
,u"ul %a.auit, caci ace$ta-i %acatorul e +iata al $u%letului. ,aca cer$etorul, ca $a-$i capete painea
pentru trup, nu $e ru$inea3a $a 1ata la poarta $i $a cer$ea$ca $taruitor, iar can nu pri#e$te, intra in
curte $i cu #ai #ulta neru$inare cere paine, o "aina $au o perec"e e $anale pentru u$urarea
Gtre1uintelor trupului*0 cata +re#e n-a pri#it ni#ic, el nu pleaca, c"iar e l-ar alun.a. Cu cat #ai
#ult noi care cere# $a pri#i# painea cea ae+arata $i cerea$ca $pre i#puternicirea $u%letului, noi
care ori# $a ne i#1raca# in +e$#intele cere$ti ale lu#inii $i $a po%ti# $a incalta# $analele
,u"ului pentru lini$tirea $u%letului ne#uritor, noi, eci, in ce c"ip $e cu+ine oare ca neincetat, cu
inra3nire, cu creinta, cu ra.o$te $i inelun.a ra1are $a ciocani# la u#ne3eia$ca poarta a lui
,u#ne3eu $i $a cere# cu toata $taruinta $a ne in+renicea$ca e +iata +e$nica/
$)2# In ace$t $en$ ,o#nul a ro$tit o para1ola ca tre1uie $a ne ru.a# .neincetat", aau.an la
para1ola ace$te cu+inte5 Dcu atat mai mult 0atal vostru (el (eresc va $ace dreptare celor care catre
6l striga noaptea si %iuaC. Si iara$i e$pre prieten $pune ca5 .c&iar daca nu i-ar da, pentru ca-i este
prieten, dar pentru cura*oasa lui indra%neala se va scula si-i va da" cat ii e$te tre1uinta. ,e aceea
3ice )#ai eparte*5 D (ereti si vi se va da, cautati si veti a$la, bateti si vi se va desc&ide". Si in
continuare aau.a5 .'aca voi, rai $iind, stiti sa dati daruri bune $iilor vostri, cu atat mai mult 0atal
vostru (el (eresc va da 'u&ul 2$ant celor care-- cer". ,e aceea, ,o#nul ne inea#na $a cere#
toteauna, neincetat $i cu $taruinta, $a cauta# $a 1ate# #ereu, caci El in$u$i a %a.auit $a ea celor
care cer, care cauta, care 1at, iar nu celor care nu cer. Caci nu#ai ceranu-I, c"e#anu-L $i
iu1inu-L con$i#te $a ne ea +iata +e$nica.
8&
M# Ru%a -ierbinte
M)!# A$aar, $a ne apropie# e El, u$a cea u"o+nicea$ca, $a 1ate# ca $a ne e$c"ia, $a cere#
painea +ietii, 3icanu-i5 Da-mi Doamne painea vietii ca sa viez ca, fiind groaznic constrans de
foamea rautatii, ma sfarsesc. Da-mi haina cea luminoasa a mantuirii, ca sa-mi acopar rusinea
sufletului, caci gol fiind, sunt lipsit de puterea Duhului Tau! si lipsit de bunul simt din pricina
rusinoaselor patimi.
M)2# Si aca-ti +a $pune5 A+eai un +e$#ant, ce-ai %acut cu el/ ra$pune-I 3ican5 A# ca3ut in
#ainile tal"arilor care #-au ranit cu#plit, #-au la$at aproape #ort, #-au e31racat, luan totul e
la #ine. ,a-#i incalta#inte u"o+nicea$ca, caci #aracinii $i ciulinii #i-au $trapun$ )talpile*0
ratacin prin pu$tie, nu pot $a #ai #er.. ,a-#i +eere ini#ii ca iara$i $a +a0 e$c"ie oc"ii ini#ii
#ele, caci +ra7#a$ii ne+a3uti #-au or1it, acoperinu-#a cu +alul intunericului $i nu #ai pot pri+i
cerea$ca %ata Ta, atat e orita. ,a-#i urec"i u"o+nice$ti ca #i-a $ur3it #intea $i nu #ai pot au3i
$i intele.e ulcile $i placutele Tale con+or1iri )cu #ine*. ,a-#i untele#nul +e$eliei $i +inul
1ucuriei u"o+nice$ti, ca $a-#i 1ana7e3 ranile $i in nou $a-#i reiau lucrul. Ta#auie$te-#a $i-#i
a iara$i $anatatea, caci u$#anii #ei, tal"ari in+er$unati, #-au la$at le.at $i aproape #ort.
M)*# Fericit $u%letul care $e roa.a cu staruinta $i cu creinta, ca unul %oarte $arac $i ranit, ca +a %i
lip$it e in+inuiri $i i $e +a pre.ati +e$nica in$anato$ire $i +inecare, ar $e +a $i ra31una pe
+ra7#a$ii lui, aica pe pati#ile pacatoa$e, caci creincio$ )e increere* e$te ,o#nul, Care a
%a.auit, El Care ne +a a ceea ce a# cerut. Sla+a 1unatatii Lui.
N# .rist(s5 ;u'ecat(ru! su-!ete!(r 'usani!(r
N)!# Intr-o cetate un #a.i$trat $e urca in $caunul e 7uecata, pornit i#potri+a rau%acatorilor $i
uneltitorilor. Si aca +ine la el +reunul intre cei tal"ariti $au %urati $i-i 3ice5 Te ro., +ino-#i in
a7utor, u$#anul #-a luat e .at, #-a 7e%uit, #-a ranit $i #i-a %acut cutare $i cutare )rau*, #a.i$tra-
tul $e-a$ea3a pe $caunul e 7uecata, a%la inata pe u$#an $i pe rau%acator $i upa ce-l .a$e$te, ii
pune intre1ari $i-( $upune la c"inuri.Tot a$t%el oa#enii pot $a o1anea$ca a7utor $i i31ana e $u$,
apropiinu-$e e ,o#nul )2ri$to$*, pre3entanu-I plan.erea $i ru.anu-L $taruitor.
N)2# Caci El ),o#nul* poate auce u$urare pa#antului u"o+nice$c al $u%letului, in+aluit e #area
in+ol1urata $tarnita e cruele pati#i ale intunericului, e puterile rele, apoi $a-l riice #ai $u$
ecat #area, aca acel $u%let %ace o+aa creintei in %a.auintele %acute e El, Il iu1e$te, Il c"ea#a
intru ae+ar $i a$teapta pururea ca ,u"ul )S%ant*, in ne#ar.inita Sa ra.o$te, $a lucre3e in el
eli1erarea e$a+ar$ita e pati#i. Sla+a #aretiei Sale in +ecii +ecilor. A#in.
88
Cuvantarea :I
Despre in'urare 1i!a2 si 'espre a'evarata 'ra%(ste
"# Ip(triva nerab'arii
")1# Cei care i$i %ac locuinta ini#ii pe ni$ip $i, pe terenul $tanco$ al ini#ii lor in+arto$ate pri#e$c
cu+antul, aceia nu au in ei in$i$i ae+arata te#elie, nici nu pot inura i$pitele in neca3urile
pricinuite e ia+olul, in $c"i#1 $uporta cu nera1are toate neca3urile ce $e a1at a$upra lor. Ei nu
pot %ace %ata atacurilor $i i$pitelor pe care relele u"uri le porne$c a$upra lor, can )a$t%el e in$i*
cauta i#paratia )lui ,u#ne3eu*. Se inta#pla a$a pentru ca eli1erea3a 3icanu-$i %iecare in $inea
lui5 aca nu pri#e$c inata "arul ,u"ului )S%ant*, i#i +a e trea1a, caci i#i e$te cu neputinta $a
re3i$t $i nici nu #ai pot $a $tarui #ulta +re#e. Can o $a-( pri#e$c, atunci ra#an )pe acea$ta cale*.
Unul ca ace$ta nu +a putea uce po+ara neca3urilor, %iinca nu $-a pre.atit pentru a$t%el e $ituatii.
)nota5 Aici )ca $i in alte locuri* S%a#ul Macarie preci3ea3a ca ,u#ne3eu nu-i ator $a ea "arul
perceput cu $i#turile, la un anu#e #o#ent.
&# Sa)$ s!u0i pe Dune,eu pentru t(t'eauna
&)1# Oare upa ce unul $-a i#parta$it e "ar, nu $e #ai ra31oie$te, nu #ai are neca3uri/0 oare
+alurile i$pitelor e la cel rau nu $e #ai riica/; A1ia e-atunci incercarile $unt $i #ai #ulte, a1ia
atunci )$unt nece$are* #arile ne+ointe pana la $uoare, a1ia atunci #arile i#potri+iri )%ata e rau*.
,upa o a$t%el e $porire a $u%letului in "ar, $e riica $i i$pitele celui rau, ar ace$tea nu#ai cat ii e$te
cu putinta $u%letului $a re3i$te. ,ar ne+oitorii ce pretin "arul inainte au +enit in $lu71a ,o#nului
oar ca $a %ie platiti )cu lea%a, ca nai#itii*, ca ni$te necuno$cuti $i $traini $i care nu $i-au propu$,
precu# $lu.ile creincioa$e $i care tin cu ca$a, $a $e o$tenea$ca a e+eni placuti $i a lucra in ca$a
$tapanului lor. ,i#potri+a, ei, inainte $a lucre3e pretin ra$plata0 e$i ar tre1ui ca, in calitatea lor e
atornici $i e $lu.i, $a %ie e+otati $i creincio$i ,o#nului ),u#ne3eului* lor, caci ei nu au
calitatea $a puna ranuiala in $lu71a lor 1una $i e cin$te a a$cultarii poruncilor lui 2ri$to$, ci oar
$a $e $ilea$ca a placea neincetat lui ,u#ne3eu in tot lucrul, %ie ca au pri#it o parte in ar, %ie ca n-
au pri#it inca.
C# Sa se u!tueasca !ui Dune,eu
C)1# Ar tre1ui #ai 1ine $a 7uece in %elul ace$ta5 Sunt ator cu intrea.a #ea 1una+ointa $a-I $lu7e$c
$i $a-I %iu toteauna placut. Fie ca #i $e a $au nu #i $e a "arul ,u"ului )S%ant*, eu nu +oi la$a
calea $i nici $lu7irea Lui atat cat i#i $ta in putinta. Nu +oi para$i nae7ea in ,o#nul - caci Cel Care
a %a.auit e$te Ae+arat0 nu +oi inceta e a-I #ultu#i pentru 1unatatile cu care #-a ra$platit, anu#e
ca e la El a# pri#it e4i$tenta, %aptul ca Se preocupa e #ine $i #-a in+renicit e toata purtarea
Sa e .ri7a, ca prin "arul Sau a# +enit aici )in o1$tea u"o+nicea$ca n.n.* $i atorita Lui uc acea$ta
+iata e ne+ointa. El e$te in $tare $a #a u#ple e "ar - caci Creincio$ $i Ae+arat e$te - $i ceea ce
a %a.auit $i auce la ineplinire, aca staruiesc pana la $%ar$it in creinta $i in practicarea tuturor
+irtutilor, pe cat i#i $ta in putere.
D# Sa)$ s!u0i pe Dune,eu pana !a (arte
D)1# A# $a-#i #ai $pun #ie in$u#i $i acea$ta5 cine $unt eu $i cu ce $unt +renic eu, ca nu#ele Lui
$a %ie in+ocat a$upra #ea, cel care nu-$ 1un e ni#ic/ A$aar, aca +oi $tatornic $i +oi i#plini cu
ra+na pana la $%ar$it ce-I place Lui, prin aceea ca Ii +oi $lu7i cu toata o$teneala $i +oi practica toate
+irtutile, El, Care e$te 1un $i rept, I$i +a i#plini %a.auintele can +a +rea El, cuno$cut %iin ca El
nu poate #inti. $i chiar daca ar voi sa ma dea gheenei, ca acolo sa fiu pedepsit pentru pacatele
89
mele, eu nu am sa ma despart de ,l si nu voi inceta sa-" iubesc, cu# 3ice %ericitul Io+5 DC"iar
daca ma vei ucide, nu te voi parasi si nu ma voi departa de naivitatea mea $ata de 0ine".
D)2# Intr-o a$t%el e $tare tre1uie $a %ie cre$tinul, ca $a %ie nu#it $lu.a creincioa$a $i 1un icono#
)c"i+erni$itor*, care $i-a o+eit e+ota#entul nu#ai %ata e Stapanul Sau, e$i a trecut prin #ulte
o$teneli $i neca3uri, $i n-a la$at ni#ic nei#plinit in nobila sa slu%ire intru toate +irtutile. Unul ca
ace$ta, pe rept $i upa cu+iinta +a e+eni #o$tenitor al +ietii, intrucat nu pentru ra$plata a +enit $a-
I $lu7ea$ca $i $a-L #ultu#ea$ca, ci in 1una+ointa a ale$ $a $e ea pe $ine in$u$i, $pre a placea $i a
%i #ultu#itor Stapanului Sau. Si acea$ta pentru ca $-a $ocotit +renic e a o1ani in%ierea ,u"ului
)S%ant* $i a e+eni #o$tenitor al i#paratiei. La o a$t%el e per$oana, care $e lupta pentru i#paratie
$i-$i #antuie$te $u%letul, $e re%era ,o#nul 3ican5 ."astorul cel bun isi da viata pentru oi, devorat
$iind pana la moarte"; .iar cel platit (naimitul), care nu-i pastor, cand vede lupul ca vine" -aica
atunci can incercarile $i i$pitele +in Ga$upra lui*, el e3ertea3a .si $uge"- in $lu71a lui ,u#ne3eu
$i e la pa3a ini#ii lui pri+in $%intele porunci.
D)*# Sa ne o$teni#, a$aar, cu nae7e, cu creinta $i cu toata taria e a ne a pe noi in$ine intru
totul ,o#nului, pa3in toate poruncile, calau3iti "otarator prin toate poruncile $i ec"ipati cu tot
%elul e 1ine )+irtute*. Fiinca El i$i +a i#plini nu#aiecat toate %a.auintele, )caci nu e$te #inci -
no$*, ar cu conitia ca noi in$ine $a i#plini# tot ce-I place Lui, %olo$in li1era noa$tra +ointa
printr-un e%ort neincetat, ca ni$te $lu.i ca$nice $i creincioa$e. In %elul ace$ta, %iin noi $ocotiti
+renici e "ar $i a+an e7a ca$ti.ata atat te#elia cea ae+arata in in$a$i ini#a noa$tra cat $i
puterea ,u"ului S%ant, +o# putea %i ra1atori )$i re3i$tenti* %ata e toate i$pitele $i neca3urile, $i a$a
a7un.an %ara pri"ana prin ,u"ul )S%ant*, ne +o# in+renici e 1unatatile cele +e$nice in +ecii
+ecilor. A#in.
8:
Cuvantarea :II
Ip(sibi!itatea -iintei uane 'e a inte!e%e
pe Dune,eu si su-!etu!
"# Ip(sibi!itatea 'e a inte!e%e pe Dune,eu
")1# Cel care a +a3ut pe $tapanul ca$ei a e$coperit $i tot ce e$te in ca$a lui. Tot in ace$t c"ip, cel
care cauta $i-L e$copera pe ,o#nul a e$coperit $i toate 1unurile cerute caci in El .sunt ascunse
toate comorile intelepciunii si ale cunostinte. ,ar ce $a #ai 3ice#/ Une e$te ,u#ne3eu care nu
$e +ee/ Oare pe pa#ant/ Cu#+a in ceruri/ Sau $u1 noianul #arii/ Poate $u1 pa#ant/ Poate cine+a
$a-L atin.a $i $a-L +aa/ Ni#ic in toate ace$tea; El nu-i una intre creaturi. ,l $e da spre
atingere sufletului credincios si care-" iubeste, precum si ,l iubeste aceasta creatura care este
sufletul.
&# Taina su-!etu!ui
&)1# Cine poate $a +aa $u%letul $i $a-l atin.a/ In ce %el e$te ace$t $u%let/ Nu-i +i3i1il, in$u$i o#ul
nu $e cunoa$te pe $ine in$u$i pana can ,o#nul nu I $-a e$coperit. Une nu e$te )o#ul* cu
.anurile lui/, upa cu# .raie$te inteleptul5/dancui inimii cine-l va cerca" )$pre a-l cunoa$te
e4act*0 inca $i P$al#i$tul 3ice5 D/dancul c&eama adanc". A$aar ,u#ne3eu $in.ur poate $a aune
.anurile $i $a le tina in propria Sa +ointa. $ufletul atrage pe Dumnezeu cum am spus! prin
dragostea ce o arata catre Domnul, caci Domnul, din bunavointa "ui, $-a facut sa poata fi atins
de sufletul credincios, iar Dumnezeu atinge sufletul in adancul lui si-i indrumeaza toate
gandurile si i le desparte de duhul lumii cu care sufletul! s-a amestecat.
)nota5 Caci cautarea lui ,u#ne3eu nu#ai cu ratiunea nu uce la nici un re3ultat $i.ur. ,e aceea,
e$te #ult #ai i#portant $a recunoa$te# ca ,u#ne3eu ne-a iu1it pe noi. Tot a$e#enea $i noi il
pute# iu1i pe El*
C# Sa !upta -ara incetare ip(triva rau!ui
C)1# Intr-ae+ar, e la calcarea poruncii e catre Aa# tot nea#ul o#ene$c a pri#it in %irea lui
)aica in $u%let $i in trup* a#ara otra+a a #ortii, a intunericului, a pacatului, can )ia+olul* l-a
$%atuit $a pacatuia$ca. Si )e atunci* ni#eni n-a #ai putut $a $e #ai ocupe e u#anitate, $-o
eli1ere3e $i $a o#oare #oartea noa$tra ecat nu#ai ,u"ul lui ,u#ne3eu. ,e aceea 3ice5 .Iata
!ielul lui 'umne%eu (are ridica, pacatul lumii". Stiin raul )aica ia+olul* in o# cine-i Acela
care poate $a-l o#oare, a $tor$ +la.a in %irea )o#ului* $i i-a #ole$it #intea, inreptan-o $pre lu-
crurile lu#e$ti $au $pre alte preocupari o1i$nuite, cu unicul $cop e a-l e+ia e la acea$ta cautare $i
ne+ointa. EI )ia+olul* $tia ca, aca cine+a cauta ceea ce o#oara, el in$u$i +a pieri %ara 3a1a+a.
,eci, in cele in ur#a, lupta prin orice c"ip $a-i trana+ea$ca puterea e eli1erare $i $a-i $trecoare
.anuri in$elatoare ca acel )ne+oitor* nu nu#ai $a $e eparte3e e ele, ci c"iar $a $e intoarca $pre
ele $i $a $e la$e incantat nu e ceea ce cauta, ci e ceea ce o#oara, aica e pacat.
C)2# ,ar noi, preaiu1itilor, $a a+e# intoteauna inainte $copul, lupta $i o$teneala noa$tra, nean
ra.a3 in nici o ineletnicire, nici oprinu-ne la $%atul celui rau, caci aca +oi# pute# $a in$taura#
in noi acea$ta lucrare u"o+nicea$ca $i $a ale.e# ceea ce ucie rautatea in noi. Fiinca #ii e
+or1e nu %olo$e$c ta ni#ic, ci i#potri+a tre1uie o lucrare u"o+nicea$ca $i $u1$tantiala. Caci una
e$te cu+antul au3it e care pe #o#ent te 1ucuri $i alta e$te cu+antul in care $e $i#te lucrarea puterii
u#ne3eie$ti prin care e$te o#orat pacatul. Una-i e%ectul aceluia $i alta-i roirea 1ine%acatoare a
ace$tuia. , bine sa asculti, dar cel care poate simti energia! dumnezeiasca, acela se apropie si
intra in comuniune cu firea dumnezeiasca, dupa cum s-a scris& .ca sa deveniti partasi $irii celei
8=
dumne%eiesti", avand in el insusi samanta lui Dumnezeu, devenind partas Duhului $fant., asa
cum, dealtminteri, este fiul adevarului.
D# Sprintenea!a su-!etu!ui
D)1# A$aar nu#ai ,u#ne3eu poate a puteri $u%letului $i $a-i aune .anurile )cu# a# $pu$ #ai
$u$*, iar altcui+a ii e$te cu neputinta $a %aca acea$ta. Une $e a%la $u%letul/ Iata-( ca-i intre. in trup
$i tot intre. e$te in a%ara e trup. Gane$te la cele +iitoare $i re%lectea3a la cele ce $e erulea3a in
pre3ent. E$te pe pa#ant prin trup, iar in cer prin cu.etare e#na $i creincioa$a. ,e a$e#enea $i
$u%letul pacato$ului e$te pe pa#ant prin trup, iar in cele e a%ara prin locurile cele #ai inepartate,
prin relele $a+ar$ite. Dar sufletul drept, care-i pe pamant prin trupul sau, petrece in ceruri prin
cugetarea lui. Iar Domnul, #are este in ceruri $i-a pus chipul $au in trupul unui asemenea
suflet. Sla+a #aretiei Celui Care a$a a iu1it nea#ul o#ene$c.
E# Su-!etu! trebuie sa se stat(rniceasca in Dune,eu
E)1# Caci cine poate $a uni%ice $i $a inc"e.e laptele %lui/ Si tot a$a cine poate u$ura $u%letul e
.anurile i#pra$tiate, creaturi %iin cu %irea, ca $a-l inrepte $pre cer $i $a-i ea $ta1ilitate cu.etelor
$ale, tarie $i unitate, aca ,u"ul lui ,u#ne3eu nu e+ine pentru $u%let ca )un %el* e aripi, nu-l
inreapta $i nu-l inalta #ai pre$u$ e natura $i nu-i auna .anurile $ale intr-o $in.ura .anire
inu#ne3eita/ In ace$t $en$ $i Pro%etul 3ice5 .2-a inc&egat ca un lapte inima lor. In ace$t +er$et el
)Pro%etul* cu.eta la oua %eluri e inc"e.ari5 )intai* la $u%letele inc"e.ate )intarite* in ,u#ne3eu $i
inraacinate in "ar $i-n lu#ea cea e $u$, )al oilea* la $u%letele inraacinate in rautate )pacat* $i
$ta1ilite in acea$ta lu#e ce $%ar$e$c prin a a7un.e una cu raul. Intr-ae+ar, upa cu# ace$tia )ulti#ii
cu.etatori* $-au $ta1ilit $i $-au )inc"e.at* in rautate, tot a$e#eni ceilalti )in pri#a cate.orie* $-au
inc"e.at in ,o#nul.
/# $uea pacatu!ui si !uea !uinii
/)!# ,upa cu# pa#antul are +a3u"ul ca locuinta a 31uratoarelor, la %el $e inta#pla cu .anurile $i
cu #intea pacato$ilor, care $unt in toata +re#ea praa u"urilor rele, caci )pacato$ii* i$i traie$c +iata
intr-un #eiu intunecat $i #o"orat, laolalta cu u"urile rele, in acel #eiu #i$canu-$e $i train.
Tot a$e#enea #intea )inteli.enta* $i cu.etele celor repti petrec in pa#antul +ietii, in pa#antul
lu#ino$ al ,u"ului )S%ant*5 acolo u#1la, acolo petrec inca in +re#ea e acu# locuin intoeauna
in 1une $i cere$ti cu.etari.
8# "ceasta)i n(ua creatie rea!i,ata 'e .rist(s
8)!# E$te ce-a 3i$ ,o#nul5 .2i lucruri mai mari va $ace" Fiul, Dca voi sa va mirati

, lucruri
ne#uritoare ale +ietii, care nu +or trece. El )Fiul* le +a i#plini pentru $u%letul $i inteli.enta
creincio$ilor Lui, $i-ntr-ace$tea +or u#1la $i pe ace$tea $e +or $pri7ini .anurile lor. El )Fiul* a
pre.atit noul pa#ant al lu#inii $i noul cer al ,u"ului )S%ant*, re3u#an )+oi 3ice*5 o lu#e noua $i o
i#paratie +e$nica. ,in pa#antul #uritor $i intunecat al u"urilor raului une $ala$luie$c .anurile
lor. El )Fiul* +a uce $u%letele, care L-au o1anit $i care L-au iu1it, intr-un pa#ant al +ietii $i al
lu#inii une $ala$luie$c S%intii. Intr-ace$ta $e +or $ta1ili pa$ii, iar #intea $i .anurile acolo $e +or
pli#1a, %iinca au %o$t #utati in #oarte la +iata +e$nica. Acea$ta in$ea#na eci, ca ,o#nul a
%a.auit $a %aca lucruri $i #ai #ari, care inca nu e4i$ta$era, e$i toate cele +a3ute in lu#e %u$e$era
in intre.i#e ranuite )or.ani3ate*, #untii, norii, cerul, $oarele, $telele, luna, oa#enii, ani#alele,
apele, #area, %lu+iile e4i$tau cu intrea.a ranuiala e a %i a ace$tei lu#i. A$aar, El .ane$te la
noile $i +e$nicele lucrari, la $c"i#1area $i la in$anato$irea $u%letului, la +e$nica lui +inecare $i la
loca$urile cele +e$nice, 3iite e ,u"ul )S%ant*, pe care le-a aruit $u%letului creincio$ $i +renic
)e ace$t ar*. A$aar, $a-L ru.a# pe ,o#nul $i $a-L a$tepta# cu creinta neinoielnica, ca $a
8>
prouca in noi, cu ae+arat, lucrarea S%antului ,u" care o#oara pacatul. Si a$a, %iin curatiti $i
$%intiti e-aici e 7o$, +o# %i atunci +renici e cerea$ca i#paratie, intru 2ri$to$ li$u$. ,o#nul
no$tru, a Caruia e$te $la+a $i puterea in +ecii +ecilor. A#in.
8?
Cuvantarea :III
Su-!etu!5 cetate 'u7(vniceasca
"# Su-!etu!5 cetate a !ui Dune,eu
")1# Cu ae+arat #are $i +aloroa$a creatura e$te $u%letul inaintea lui ,u#ne3eu. Intr-un anu#it %el
+o# a+ea unele apropieri, apro4i#ati+e pri+in alcatuirea lui, atorita co#paratiei )care ur#ea3a*.
Sa pre$upune# o cetate in care $e .a$e$c $tra3i lar.i, #ar.inite cu ar1ori, a$e3a#inte ale car#uirii
o1$te$ti, clairi pu1lice, $tra3i, cartiere, palate $i nu#eroa$e alte con$tructii. E4i$ta locuri potri+ite
pentru reunirea #ai-#arilor cetatii $i a tuturor .rupelor e cetateni. E$te apoi $caunul 7uecatorului
care %ace reptate $i peep$e$te rau%acatorii, 1anitii, "otii, e$crocii, e$%ranatii $i uneltitorii
)i#potri+a $i.urantei cetatenilor*. Euecatorul a pri#it in cetate putere e la i#paratul, aica $i.iliul
i#perial $i pecetile )nece$are*. Nu#ai a$a, atorita i#puternicirii ate poate $a 7uece $i $a e4ecute
pe rau%acatori. Tot la %el e$te $i in #area cetate ne#ateriala a lui ,u#ne3eu, $u%letul )%iin
7uecatorul*, iar $traturile cetatenilor $unt .anurile. ,aca $u%letul, atorita creintei $i puterii lui
+irtuoa$e, pri#e$te puterea +enita e $u$, aica $a1ia ,u"ului, c"ipul u#ne3eie$c al lui 2ri$to$ $i
pecetile cere$ti, lu#inoa$e $i u"o+nice$ti, atunci el poate $a e4ecute $i $a cona#ne pe u$#anii,
rau%acatorii, uneltitorii $i 1anitii care-o locuie$c, aica pe u"urile celui +iclean.
&# .rist(s este Mantuit(ru! su-!etu!ui
&)1# ,ar, $e poate potri+i ,o#nului, e a$e#enea, $i o alta co#paratie5 Era o cetate %ara 7uecator
$i .u+ernator, cople$ita e u$#ani $i rau%acatori. ,ar, unul in locuitorii acelei cetati $-a u$ la
re.e pentru a .a$i un a$t%el e .u+ernator, iar re.ele i-a at ace$tuia toate 1unurile $ale $i i-a
increintat in$a$i puterea. Apoi, )cel nu#it .u+ernator* reintorcanu-$e, i-a are$tat $i e4ecutat pe toti
u$#anii $i rau%acatorii in cetate. Tot in %elul ace$ta. ,o#nul )li$u$*, al oilea Aa#, a %o$t
$in.urul in nea#ul lui Aa# care $-a .a$it $a-$i ea propriul $au trup pentru intre. nea#ul o#e-
ne$c. El a pri#it $tapanirea, i#paratia $i puterea $i a i$tru$ toate puterile tiranice ale +icleanului.
.6l, deposedand (de putere) incepatoriile si stapaniile, le-a $acut de ocara, in va%ul tuturor,
tintuindu-le pe cruce". Caci luanu-$i propriul Sau Trup, prin el a 1iruit cu ae+arat pe u$#an $i (-
a o$anit prin trup, apoi, inaltanu-$e la ceruri $i acolo $e3an, e$te aorat e toate %iintele in cer,
e pe pa#ant $i in ia. Si, a$t%el El tri#ite, e-acu# inainte, la cetatile Sale cele ne#ateriale -
aica la $u%letele care-L cauta, care-I $unt a$cultatoare $i ore$c ca El $a i#paratea$ca pe$te ele
)tri#ite* c"ipul lu#ino$ $i u#ne3eie$c al ,u"ului Sau, pe O#ul cel cere$c, ca Ace$ta i#pri#anu-
$e $i a#e$tecanu-$e in ele, ace$tea traie$c in pace, 1ucurie $i +e$elie e ne.rait. In %elul ace$ta
u$#anii $u%letului $unt inepartati prin +enirea 7uecatii cerute, iar cetatea cea cu.etatoare
pri#e$te o #are pace.
C# .rist(s 0u'eca si c(n'ana 'u7uri!e rau!ui
C)1# Cel care nu a pri#it puterea i#paratea$ca, $a1ia $i pecetile, ace$ta nu poate nici $a 7uece nici
$a $tarpea$ca rau%acatorii, ci e$te a$e#eni tuturor. Si, e a$e#enea, aca $u%letul n-a pri#it in $ine
in$u$i chipul ceresc al lui Hristos, +e$#intele lu#inii celei ne.raite $i pecetile cere$ti care $unt
darurile Duhului, ace$t $u%let nu poate $a $tarpea$ca $i $a cona#ne pe u$#anii $ai care unelte$c
i#potri+a lui. Si ane+oie intele.an $crierea $tapanirii cere$ti, $e 1ucura $i $e +e$ele$te, pe can
u$#anii lui, u"urile raului, $unt cuprin$e e .roa3a, e cutre#ur $i e lip$a e cura7.
C)2# Can un .u+ernator +ine intr-o cetate ca $a $tapanea$ca $i $a 7uece pe tal"arii $i rau%acatorii
care $e .a$e$c acolo, locuitorii cetatii il %elicita, iar u$#anii $unt cuprin$i e %rica $i e $pai#a $i
can $unt in %ata .u+ernatorului $e ru$inea3a $i tre#ura, pe can cetatenii $unt plini e #are
increere $i e-o ne$pu$a 1ucurie, pentru ca cetatea a %o$t curatita e rau%acatori, e u$#ani $i e
8@
uneltitori. Tot a$a can Gu+ernatorul Cel ae+arat $i cere$c, 2ri$to$, i$i %ace intrarea $i aparitia in
cetatea $u%letului, ace$ta #ani%e$ta o #are $i.uranta $i o la %el e #are 1ucurie cu tot .rupul e
cetateni, care $unt propriile $ale .anuri0 uneltitorii $i u$#anii in$a, aica relele pati#i, $unt in
#are nelini$te, cople$iti e incurcatura $i e tea#a.
C)*# Sa ne ru.a# a$aar, tot la %el $i noi, ca $a o1ani# "arul cere$c al ,u"ului $i $a o#ora# in
noi pati#ile $traine ale raului ca $a-I %i# placuti $i $a i#plini# %ara nici o .re$eala poruncile Sale $i
$a e+eni# +renici e i#paratia Sa, intru li$u$ 2ri$to$ ,o#nul no$tru Caruia $la+a $i puterea in
+ecii +ecilor A#in.
9'
Cuvantarea :IV
Puterea Du7u!ui 1S-ant2 si n(ua creare
"# Puterea Du7u!ui si n(ua creare
")!# A$a cu# Tatal iu1e$te pe Fiul, $i In$u$i ace$t Tata il in+ata toate, tot la %el, pe cre$tinii care
iu1e$c pe ,o#nul, ti#pul, lucrarea $i ,o#nul ii in+ata cerea$ca in+atatura $i $tiinta.
")2# ,upa cu# in +iata, cel ce are aur, ar.int, a+eri $i #ulte 1o.atii, +rea $a na$ca in in$a$i %irea
lui copiii ca $a #o$tenea$ca 1unurile parinte$ti, iar, aca nu are #o$tenitori, $e intri$tea3a $i $e
neca7e$te0 tot a$a $i ,o#nul ),u#ne3eu*, creanu-l pe Aa#, i-a con$truit ca locuinta ace$t pa#ant
$i cerul $i l-a a$e3at i#parat al tuturor creaturilor, i-a pre.atit $i #o$tenirea ca $a e+ina prieten $i
%rate al lui 2ri$to$ )Aa# cel cere$c*, #ire $i parta$ al S%antului ,u".Tot a$i7erea $i +oi $a iu1iti
pe,o#nul in toata ini#a +oa$tra, ca a$t%el $a %iti ca ni$te $traini )%ata .reutatile +ietii* $i $a uceti
)$uportati* neca3urile a$a cu# $i ,o#nul )Ii$u$* ne-a iu1it in toata ini#a $i a $u%erit $i a %o$t
pironit pe cruce ca $a-i introuca pe oa#eni in in$a$i #o$tenirea Sa $i in )propria-I* +iata, caci
pentru pacato$i a co1orat )la noi*. Iar ,o#nul )2ri$to$*, Tatal cel cere$c Se intri$tea3a aca nu na$te
copiii in in$a$i Firea Lui $i aca nu le a #o$tenire, aica i#paratia cerurilor pe care le-a pre.atit-
o.
)nota5 Creat e ,u#ne3eu upa c"ipul $i a$e#anarea Sa )Fac, l, &>* $i pla$#uit in pa#ant o#ul
e+ine %iinta +ie prin $u%larea e +iata a ,o#nului ,u#ne3eu )Fac. &, 7) aica $u%letul ii e+ine
ne#uritor $i loca$ al c"ipului lui ,u#ne3eu. In acela$i ti#p in$a, ace$t $u%let e+ine D#irea$a a
S%antului ,u"C, iar upa traitia ortoo4a D2ri$to$ e$te Mirele $u%letuluiI. ,e aceea, unirea
)$u%letului* cu 2ri$to$ e$te Di#parta$irea )co#uniunea* S%antului ,u"C*
")*# Intr-ae+ar, toti cei DreptiC care au e4i$tat, erau oa#eni ca $i ceilalti, i#1racati cu trup, ar ei
ineplineau pe pa#ant o lucrare $uperioara %ata e aceea a altor oa#eni0 ei i#parateau pe$te creatie
$i pe$te #oarte.
Moi$e $e are$ea3a apei $i acea$ta $e pre%ace in $an.e, +or1e$te pa#antului, iar ace$ta a in
$ine 1roa$te, $pune #ortii5 $a nu intri pe u$i $i #oartea i $e $upune $i %ace +oia lui Moi$e, caci
#oartea cuno$tea +iitorul, anu#e ca e acu# inainte nu +a #ai i#parati, in care pricina $-a
$pai#antat e porunca lui Moi$e $i i $-a $upu$. )Ace$tea $-au petrecut a$a* %iinca pe %ata lui Moi$e
era pecetea $la+ei lu#inii celei u#ne3eie$ti, pecetea cu care Aa#, inainte e calcarea )poruncii*,
era i#1racat. Intrae+ar, Aa# in$u$i era i#1racat cu $la+a lui ,u#ne3eu $i cu un +e$#ant u#-
ne3eie$c. A$aar, pana la Moi$e ni#eni n-a #ai a+ut ace$t $e#n pe %ata ecat $in.ur Moi$e. Si ca
ur#are )#oartea* a %o$t lo+ita e .roa3a +a3an ace$t $e#n, intrucat e la Aa# pana atunci ni#eni
n-a #ai a+ut $e#nul ace$ta. ,e$pre in$u$i ace$ta $-a pro%etit ca +a i#parati $i +a $tapani pe$te
nea#uri. Si, intr-ae+ar, Aa# cel cere$c S-a +ait tot la %el, caci prin cruce a cona#nat #oartea,
S-a co1orat in #or#inte $i S-a aratat pro%etilor $i reptilor care #uri$era #ai inainte. Cu# erau ei
intri$tati, .anin ca n-au o1anit plinirea %a.auintelor. ,o#nul i-a riicat in #or#inte $i i-a
i#1racat in $la+a u#ne3eia$ca. Iar aceia $-au aratat in cetatea Ieru$ali#ului $i au +a3ut pe prieteni
$i parintii lor, apoi, iara$i au aor#it )$o#nul cel e +eci*. Atunci ,o#nul a $%ara#at le.aturile $i
lanturile celui rau $i l-a o#orat pe ia+olul.
&# Puterea !ui I!ie
&)1# Ilie, cu puterea cea ata lui, a le.at ca#arile cerurilor $i n-a plouat. Cu# a putut el $-o %aca/ S-
a apropiat e ,u#ne3eu, a cre3ut in El $i L-a iu1it. Nu-ti #ai $pun ca a riicat #ainile $pre cer, nici
ca el, prin propria putere, a %acut $a caa %oc in cer $i $a ara 7ert%elnicul $i pe %al$ii pro%eti, iti $pun
9(
oar ca prin ra.o$tea $i creinta lui, conlucra cu u#ne3eia$ca putere la tot ce $a+ar$ea )e$i.ur*
prin aceea.
Un alt rept 3ice oar un cu+ant $i $oarele $e opre$te. Altul inc"ie .ura leilor.
C# Minuni!e !ui .rist(s
C)1# 6e3i cu# reptii $unt i#paratii celor create iar toate cele create alear.a intru inta#pinarea lor.
)Fe#eii* careia ii cur.ea $an.e $i care nu putu$e %i +inecata, nu cu#+a ,o#nul )2ri$to$* Se-
nreapta $pre ea/ Oare nu e$te ea cea care .s-a atins de poala &ainei -ui") ,ar or1ul in na$tere n-
a $tri.at #ai intai el/ Ja"eu, nu ace$ta e$te care $-a $uit #ai intai in po#/ Iar acu# oa#enii +iin,
$unt )totu$i* #orti $i ,o#nul +ine in cei ce cre $i $e $ala$luie$te in $u%letele lor $i le-a7uta ini#ile
$a $e e$prina e pietrele $i e #or#intele u"urilor necurate, inu#ne3ein $u%letele lor in+iinu-
le in $tarea e #oarte $pirituala. Precu# cei intai repti au cre3ut in ,o#nul $i au aler.at la El,
eci, $i noi, e a$e#enea, tre1uie $a-L iu1i# pe ,u#ne3eu in toata ini#a,

$a cree# $i $a I ne
$upune#, ca in %elul ace$ta El $a +ina in .anurile noa$tre $i in raacinile cu.etarii. ,e aici )in
ca#ara $u%letului* El $a $%ara#e toate planurile lui Satan, cu le.aturile $i intri.ile lui, $a ne
curatea$ca e lepra pacatelor, $a ne in+ie3e in #oartea )$pirituala* $i $a ne lu#ine3e #intea e
or1ire.
D# N(ua creatie
D)!# Toate creaturile pe care ,u#ne3eu le-a %acut e4i$tau e can au %o$t tacute5 %lu+iile, #untii $i
colinele, ani#alele $i i3+oarele. Ce #ai era )e i$pra+it* acu# e a tre1uit $a +ina ,o#nul )Ii$u$*,
$a Se-#1race in trup $i $a $a+ar$ea$ca o lucrare $i #ai #are/. Celor e4i$tente nu le lip$ea ni#ic
atunci can le-a creat. Ce talc au cu+intele5 .0atal !eu pana acum lucrea%a si 6u lucre%", $i iara$i5
.6u savarsesc lucrari mai mari decat acelea de atunci", )e ce le #ai $pune acu#, e +re#e ce
e4i$ta pa#antul in$a#antat, plantele, cerurile, luna $i $oarele/*. ,ar e$te li#pee ca El +ine $a
$a+ar$ea$ca o opera #ai #are ecat cele +i3i1ile, care nu e$te +a3uta e oc"ii trupe$ii. ,l vine sa
refaca in forma initiala! inteligentele tainuit stricate de $atan si sa semene in pamantul
sufletului samanta cereasca, precu# $i in lu#ea acea$ta +a3uta a.ricultorul in$a#antea3a
pa#antul.
D)2# Oare ,o#nul )Ii$u$* a in7u.at 1oii/ N-a %acut a$a ce+a. A $ait El o plantatie +a3uta/
Niciecu#. Caci $u%letul e$te +ie pentru ,u#ne3eu )$i ,u#ne3eu pentru $u%let*. ,l sadeste in
acest suflet! radacinile dragostei si dulcile bucurii, dar face si izvoare care curg in inima, inca si
ceruri noi si un pamant nou, ba si luminatori noi. Caci, aca El i#1raca cu a$a $la+a %lorile e pe
pa#ant $i cu purpura acopera +ioletele, cu atat #ai #ult +a $la+i $u%letul in3e$trat cu ratiune, +a
in%ru#u$eta cu pooa1a u"o+nicea$ca $i-l +a in+e$#anta cu "la#ia ,u"ului )S%ant*. #aci asa a
hotarat ,l, aceasta-i lucrarea savarsita de ,l in suflete pentru ca sufletul sa fie alipit Duhului
ceresc st sa aiba loc amestecul si comuniunea celor pamantesti cu cele ceresti.
Toata aceasta lucrare! insa cu o singura conditie, ca ne iubim unii pe altii si sa
credem in Dumnezeu, iar daruindu-ne din partea "ui, mostenirea. #aci ,8 insusira
stinge tocul cel dogorator! din noi, noi fiind de-a%uns sa-" iubim. $i aceea ce nu putem
sa facem, vine ,l insusi si nimiceste moartea din noi. Nici zidurile lerihonului n-au putut
fi daramate de oameni, ci ele au cazut prin puterea dumnezeiasca.
D)*# ,aca un #a.i$trat are cu el $i.iliul $i pecetea, atorita ace$tui $i.iliu pe care-l poarta inaintea
$a, poate a+ea reptul eplin $a cona#ne la #oarte tal"arii $i ne$upu$ii. ,eci aca e%i.ia, a$a
nein$u%letita cu# e$te, in$u%la o a$a tea#a, cu atat #ai #ult c"ipul cel cere$c $i puterea cea +ie a lui
,u#ne3eu, cu atat #ai #ult pecetea cerea$ca, aca ace$tea $unt in$cri$e in ini#i, +or i$tru.e $i +or
ucie puterea intunericului, tainuit a#e$tecate cu ini#a. Ace$te )puteri u#ne3eie$ti in ini#a* +or
9&
ni#ici puterea +ra7#a$ului. Sla+a #aretiei $i ne$%ar$itei Sale #ilo$ti+iri pentru +eacurile +eacurilor
%ara e $%ar$it. A#in.
98
Cuvantarea :V
.rist(s5 tee!ia pe care se ,i'este &iserica
"# &iserica se ,i'este pe Tee!ia) .rist(s
")1# ,o#nul no$tru li$u$ 2ri$to$, Ace$ta e$te te#elia. El e$te in$a$i plinatatea, piatra cea in capul
un."iului. Acea$ta pentru ca ,o#nul e$te $i e pe pa#ant $i in cer5 in cer +ine ca ,u#ne3eu, pe
o# il ia e pe pa#ant $i $e a#e$teca ne.rait cu o#ul. Iata e ce El e$te in cer $i e pe pa#ant, iata
e ce El e$te te#elia $i piatra cea in capul un."iului. El a 1ine+oit $a %aca a$a, iar celor care $unt
e pe pa#ant, le-a tri#i$ in cer pe ,u"ul S%ant, ca $a %aca in cei e $u$ $i in cei e 7o$ o $in.ura
Bi$erica, unin ,u#ne3eirea cu o#enirea. Can tu au3i )cu+antul* te#elie, $a intele.i ca-i +or1a e
,o#nul, caci El $-a #a$urat pe Sine ca Te#elie, iar pietrele %olo$ite in con$truire $unt e aceea$i
#a$ura ca $i Te#elia, ca 3iirea $a e+ina unic an$a#1lu, nici in pietre prea $curte nici in pietre
prea lun.i care $a nu $e poata ar#oni3a, ci e.ale cu te#elia, ca $a $e potri+ea$ca 1ine )in 3iire*.
A$t%el $i 2ri$to$, %iin te#elia cea ae+arata $i piatra in capul un."iului, a c"e#at pe toti
oa#enii $a a7un.a la #a$ura e$a+ar$irii lui 2ri$io$. Acea$ta a $pu$-o $i Apo$tolul5 ."ana ce vom
a*unge toti la statura barbatului desavarsit, la masura varstei deplinatatii lui +ristos"; $i intr-alt
loc5 .ca sa $acem pe tot omul desavarsit in +ristos". Si iara$i5 .(a voi sa va umpleti de toata
plinatatea lui +ristos". Pentru a a7un.e la acea$ta #a$ura a c"e#at 2ri$to$ nea#ul oa#enilor, l-a
po%tit la acea$ta 3iire, care e$te intoc#ai upa te#elia Lui, care e$te in$u$i ,o#nul Sla+a #aretiei
Lui.
&# Priatu! inrauririi ce!(r neva,ute
&)1# Intrea.a lu#e e$te ranuita $pre o ne+a3uta lucrare, iar cei care $unt ro1i ai lui ,u#ne3eu au ei
in$i$i ne+a3uta, lucrare e taina $i pe care oa#enii n-o $tiu. Ca, precu# %irea in.erea$ca, %iin
ne+a3uta, $lu7e$te intru totul celor ne+a3ute, lui ,u#ne3eu Cel ne+a3ut, e a$e#enea $u%letul, %iin
u", tot in #o ne+a3ut $lu7e$te lui ,u#ne3eu cel ne+a3ut. Si ia+olul %iin u", $e ra31oie$te $i el
ne+a3ut in aancul ini#ii. ,ar cei care acu# $e ineletnice$c cu o lucrare u"o+nicea$ca i$i uc
lupta, upa $pu$a Apo$tolului .nu impotriva sangelui si a trupului, ci i#potri+a incepatoriilor,
i#potri+a $tapaniilor, i#potri+a $tapanitorilor intunericului ace$tei lu#i. Acea$ta e$te puterea
,u#ne3eirii ca )acea$ta*, e$i e$te ne+a3uta, a creat lu#ea +a3uta. Tot la %el $i $u%letul5 %iin
ne+a3ut, a creat o lu#e nepercepti1ila )cu $i#turile*, in acela$i c"ip $i cel +iclean, prin puterea lui
ne+a3uta a $upu$ )lu#ea* $pre acti+itatile +a3ute ale %araele.ii.
C# Puterea bine!ui si puterea rau!ui
C)1. Intrebare: Ce-n$ea#na ca, upa ce ia+olul %u$e$e intre1at )e ,u#ne3eu* .'e unde ai venit
el i-a ra$pun$5 ,/m cutreierat pe sub bolta cerului (adica pamantul in sus si-n *os, in lat si-n lung) si
(acum) sunt pre%ent".
Raspuns: Cele #ai #ulte in ace$te )inta#plari* $unt cu neputinta e re3ol+at, eu in$a intele.
i#potri+a ca #a.icienii au e#oni in $u1orinea lor $i $e-nta#pla cateoata ca &' $au 8' intre ei,
%olo$in e$cantece, $pre a %ace rau, c"ea#a in aceea$i ora pe aceia$i e#oni. Si %iecare intr-
ace$tia, a%lanu-$e in latura apu$eana $au ra$ariteana, $e .ra1e$c $a apara tuturor in aceea$i ora $i
lucrea3a $pre rau. A$aar, a$t%el $e .ra1e$te Cel Rau $a $e $upuna in aceea$i clipa, $i eci, cu-atat
#ai #ult puterea cea 1una +a putea $a $e arate $i $a a7ute tuturor celor care o in+oca; ,ar cea #ai
#are parte in ace$te )intre1ari* epa$e$c $la1iciunea noa$tra.
D# /aurit(ru! ceresc
99
D)1# ,upa cu#, can $e %a1rica un +a$ i#parate$c, nu $e i$pra+e$te intr-o ata, ci $e 1a.a e #ai
#ulte ori in %oc $i a1ia in $tarea aceea )incane$centa* e$te 1atut cu ciocanul pana i $e a o %or#a
+ariat in%ru#u$etata, e+enin un +a$ e cin$te pe #a$a i#paratea$ca, tot la %el $i $u%letul e$te
%elurit i#poo1it $i devine un vas de cinste al imparatului ceresc.
E# Ce! 'intai sc(p 1in viata crestina2 este tinerea stricta a 'at(rii!(r re!i%i(ase
E)!# E$te un anu#e in$ care po$ea #ulte +irtuti ale +ietii )reli.ioa$e*, ca )e pila*5 conitiile
$aracacioa$e e trai, po$tiri, +e."eri, ar, %iinca practica ace$tea pentru $la+a o#enea$ca $i nu
pentru ,u#ne3eu, ace$ta +a pri#i ra$plata e-aici e 7o$, eoarece oa#enii care-( $la+e$c, aceia ii
$unt u#ne3ei. E4i$ta in$a un altul )care, can practica ace$te %apte e ne+ointa* +rea $a le tina
a$cun$e %ata e oa#eni $i $a placa oar lui ,u#ne3eu. Unul ca ace$ta practica ace$te )ne+ointe* %ara
$a cu.ete a$upra propriei +renicii $i intr-un #o oarecu# ini%erent )aica %oarte $i#plu* cu toata
increintarea, pentru ,u#ne3eu, $i e$te placut lui ,u#ne3eu #ai #ult ecat cel care $e ne+oie$te
pentru $la+a cea e la oa#eni.
/# Sin%ur .rist(s este Ce! Ce c7e,asuieste ( c(nstructie trainica
/)1# Fiinca tu e$ti %iu al Aceluia Care a in%rant peeap$a calcarii poruncii, in #o nece$ar, - toc#ai
pentru ca tu e$ti %iul Sau, iar intunericul in.roa$a pan3a e paian7en- care te in%a$oara $i $tarea ta e
ne$upu$ %ace ca $a1ia $a atarne atat a$upra ta cat $i a$upra tuturor %iilor tai - tre1uie $a te ineparte3i
e in$pai#antatoarea $i i#po+aratoarea co#uniune cu pacatul $i upa aceea $a pri#e$ti
%a#iliaritatea, purtarea $i caracterul u"o+nice$c al Celui e-al oilea Aa# cere$c $i $a o1ane$ti
#intea lui 2ri$to$ ca a$a $a e+ii $i #o$tenitor. Intr-ae+ar toata Le.ea, pro%etii, apo$tolii, in.erii $i
+enirea ),o#nului* au %o$t inreptate i#potri+a raului care plutea $i i#paratea )in lu#e*, pentru a
$upri#a raul $i a triu#%a a$upra lui - cu toate ca le.ile ro#ane tineau $i ele e a$e#enea $a ina1u$e
raul )ar in ceea ce-l pri+e$te pe Satan, nici pro%etii, nici apo$tolii, nici Scripturile nu-$ in $tare e-al
$tapani*. In acela$i ti#p in$a, +e3i relele care $e une$c ca $a a$uprea$ca lu#ea, )+e3i* pe cei care $e
co#plac in #oartea )au$a e pacat* $i $unt retinuti acolo, )+e3i* $i raritatea 1inelui, intr-atat incat
intr-un #are nu#ar prea putini $unt care $e #antuie$c.
/)2# ,ste necesar, asadar, ca noi, cei care ne apropiem de Dumnezeul #el viu printr-o petrecere
in virtuti, sa ne armonizam si sa ne unim cu ,l, fiindca ,l este #apul, margaritarul si temelia. $i
daca cineva nu a dobandit temelia aceasta, acela nu stie in ce loc sa zideasca. #aci, chiar daca
cineva s-a stabilit in locuri pustii si-si duce viata intr-o desavarsita stapanire de sine, daca nu
zideste pe temelia Domnului, acela zideste pe nisip, pe o realitate subreda. Dupa cum atunci cand
se desparte capul de trup, celelalte madulare nu pot sa mai traiasca impreuna, ci indata se dez-
leaga si se strica, tot asa este cu neputinta ca sufletul sa vieze fara #ap adica fara Hristos!, la fel
cum un peste nu poate trai fara apa. Intr-adevar, cel care are temelia ca pe piatra

acela este cel
care zideste lucrul pietrei adica intru Hristos!. $lava milostivirii $ale in vecii vecilor. Amin.
9:
Cuvantarea :VI
"'evarata cun(astere a !ui Dune,eu
"# Dune,eu este cu neputinta 'e inte!es
")1# Certurile a$upra cu+intelor $i increerea in $tiinta nu auc nici-un %olo$ $u%letului, ci nu#ai 7oc
e cu+inte $i pa.u1a. Si cei care $unt $cla+i unor a$t%el e lucruri )i$cutii* $e a$ea#ana cu o#ul
care #ananca iar1a in loc e paine, neputan $a ai1a +reo placere $au +reo putere in trup. Sau )$e
a$ea#ana* #ai e.ra1a cu un o# e$enat pe perete, al carui c"ip la$a i#pre$ia ca-i +iu $i are toate
#aularele, ar nici nu #er.e $i nici nu #i$ca.
")2# Cu ae+arat in$a ca toate ere3iile e la inceput aici $i-au .a$it te#eiul e plecare, caci nu $-au
incre3ut in Apo$tolul care 3ice5 .1, adancul )u#ne3eie$tii* bogatii. Si a$a +ran $a $e$i3e3e )$i
$a cuprina* in cu+inte intelepciunea lui ,u#ne3eu, $-au ratacit5 DO, adancul bogatiei si al
intelepciunii si al stiintei lui 'umne%eu. (at sunt de necercerare *udecatile -ui si cat de nepatrunse
caile Sale; (aci cine a cunoscut gandul (mintea) 'omnului. A$aar, nici aceia care au cautat prin
$tuii, $a $e$i3e3e cu e4actitate pe ,u#ne3eu n-au putut $a-L e$copere $i nici in+atatii n-au at
increintari. I$cu$iti %iin ei in in+atatura e$pre ,u#ne3eu, n-au putut $a e4pri#e ni#ic $au $a
$e$i3e3e in #o e+ient ce+a. Ae+arul epa$e$te atat toate $tiintele, cat $i in+ataturile e creinta,
ar nici unii nici altii nu-$i au $ea#a ca $e in$eala )a%ir#an ca $tiu ce+a*.
")*# Caci aca in+atatorul iti $pune ca ,u#ne3eu e$te %oc )cu# $ta $cri$* .'omnul 'umne%eul tau
este $oc mistuitor", +ei e$coperi ca El e+ine apa +ietii. ,aca-ti $pune ca El apare $i Se arata ca un
re.e, +ei e$coperi ca El Se %ace +a3ut unuia ca o u#1ra, altuia ca un $arac, unora ca ,u#ne3eu,
altora ca un o# $#erit )e ran*. ,aca-L +ei cauta in ceruri, Il +ei .a$i pe pa#ant, aca-L +ei cauta
pe pa#ant, El Se #uta in ceruri. Si inca, intru inta#pinarea unora, li Se e$copera in neca3, $ur+enit
upa icono#ie )aica tactul Sau* iar altora ca o u$urare.
,e aceea, )+or1in e$pre ,u#ne3eu* $e cu+ine $a lepaa# +or1ariile e4ce$i+e, e$arte, caci
ace$tea nu pot uce la nici un re3ultat. Caci %acan a$a, noi 7ueca# $i ne e4pri#a# upa
cunoa$terea naturala proprie %iecaruia, nepri#in cu+antul lui ,u#ne3eu.
&# Dune,eu -ace sa -ie cun(scute 'aruri!e Sa!e
&)1# La$an, a$aar, eoparte ace$tea )aratate pana acu#*, $a arata# cu# poate o#ul $a +ina $i $a
$e apropie e ,u#ne3eu, in+atan e la El $i pri#in in ini#a lui o realitate $traina e +eacul
ace$ta )aica pe ,u#ne3eu, care i$i are locul in ini#a creincio$ului n. n*. Sa a# cre3are Celui
Care a 3i$5 INimeni dintre oameni nu stie cele ale omului decat du&ul omului cel din el.
,eci aca o#ul, $e#enul tau, nu poate $a-ti cunoa$ca $i $a-7i priceapa intentiile, cu# oare
ni$te oa#eni $tricacio$i +or putea $a cercete3e cu a#anuntul $i $a patruna planul lui Dumnezeu/
Si .nimeni dintre oameni nu stie cele ale lui 'umne%eu, decat numai 'u&ul lui 'umne%eu (el
dintr-insul. Iar noi n-a# pri#it u"ul lu#ii, ci ,u"ul Cel e la ,u#ne3eu ca $a cunoa$te#
arurile "ara3ite noua e ,u#ne3eu, caci e$pre ace$te aruri +a +or1i#.
&)2# Sa cauta# eci pe ,o#nul $i El in$u$i ne +a calau3i $i ne +a in+ata $a pute# cunoa$te tainele
lui ,u#ne3eu, atat cat pot %i cuno$cute o#ului, $au ce e$te ,u#ne3eu )in %iinta lui*. Al no$tru e$te,
eci, $a $ti# cu# $e na$te o#ul in ,u"ul, cu# tre1uie $a $e i#potri+ea$ca u"urilor +icleniei0 e
a$e#enea, $a in+ata# a cere a7utor e la ,o#nul $i $a purta# ra31oi i#potri+a celui potri+nic. Caci
$e 1ucura ,o#nul e $u%letul curat al o#ului $i El +a $ui in I#paratia Sa pe cei care $e apropie e
,an$ul cu %rica $i cu neintinare.
9=
)nota5 S%antul Macarie in$i$ta $i #ai #ult in ace$te co#paratii pentru a arata ca nici una nu I $e
potri+e$te. ,u#ne3eu $capa oricarei i#a.ini $au notiuni prin care cine+a ar +oi $a-L circu#$crie. In
%elul ace$ta $%antul ra#ane la i#a.inile S%intei Scripturi *
C#Pre-acerea savarsita 'e 7ar
C)1# Si inca pot $a-ti #ai $pun ca o#ul care cauta pe ,u#ne3eu pri#e$te puterea ,u"ului S%ant $i
%iinta lui $e eli1erea3a e .re$eala $i e tea#a, caci a pri#it e $u$ )in cer* "rana, aica %irea
%ocului celui $%ant.
C)2# Sa pri+i# un trunc"i e$%run3it, u$cat, ne%olo$itor, care, e$i are nu#eroa$e craci, nu-i 1un e
ni#ic, ci oa#enii $e a$ea3a pe el nu#ai pentru a-$i $ter.e noroiul e pe $anale. ,ar, aca e$te
aruncat $i 1a.at in %oc, a7un.e $a $e tran$%or#e in car1une, ra#anan totu$i un le#n, in #i7locul
%ocului $i ni#eni nu #ai poate $a-l atin.a $i $a $tea pe el. Sa-ti i#a.ine3i tot a$t%el cele inta#plate
cu %irea noa$tra upa calcarea poruncii5 $tearpa $i u$cata, a+an cren.ile incarcate cu u"urile rele $i
necurate. ,ar acea$ta )%irea u#anaF, %iin $c"i#1ata prin puterea lui ,u#ne3eu, $e aprine in
%lacara $i lu#ina. Iar aca e#onii upa +ec"iul lor o1icei $e apropie e $u%let ca $a-i %aca rau, ei
$unt ar$i e %oc )acel %oc u#ne3eie$c* $i %u.ariti e lu#ina care ta$ne$te $i in+aluie $u%letul.
Acea$ta e$te tran$%or#area ce $e petrece in #o#entul in care o#ul in$u$i $i#te $i-$i a $ea#a ca
nu #ai are in%ier1antata pornire a .anurilor trupe$ti. Si acea$ta $e petrece pentru ca %irea $u%letului
ia in%ati$area lui ,u#ne3eu.
D#Dune,eu v(ieste sa se uneasca cu su-!etu! care)$ cauta cu sip!itate
D)1# ,upa cu# o #a#a care are un copil, il iu1e$te, il i#1rati$ea3a cu #ulta calura, ucanu-l la
$an, tot a$i7erea ,u"ul )S%ant* +ine in $u%let, $i il $tran.e la pieptul Sau cu #ulta lini$te $i 1ucurie.
Prin lucrarea ace$tei u#ne3eie$ti puteri, un a$t%el e o# e$te a1$or1it e ,u"ul )S%ant*, inaltat $i
totoata, %acut ro1, ar intr-o ro1ie cerea$ca $i e taina. In $tarea acea$ta inu#ne3eita $e %or#ea3a
$u%letul $au $i atunci ),u"ul S%ant* $coate a%ara in el toti iolii pati#ilor care lucrau in $u%letul $i
trupul lui $i-l rape$te in+artinu-l, iar acest suflet! a%unge ca beat de dragoste, de
bucurie si de multa smerenie.
D)2# A$aar, cati au renuntat la e$ertaciunea cu+intelor $i au +enit $a caute intru $i#plitate pe
,u#ne3eu, lepaanu-$e intr-ae+ar e .ri7a lu#ea$ca $i pana $i e propriul lor $u%let, ace$tia au
.a$it cu ae+arat 1unurile cele cere$ti $i $-au lipit e ele ca e ce+a #ai pre$u$ e acea$ta lu#e $i
#ai pre$u$ e %irea lor proprie. A$t%el ei $e i#1o.ate$c treptat-treptat $u%lete$te $i au e+enit 1o.ati
ca ni$te re.i. Intr-ae+ar, la +enirea ,o#nului in trup )aica la Euecata cea e apoi* Apo$tolii $i
S%intii $unt aceia care $-au ne+oit cei intai, inreptan )$tarea lu#ii* $i aucan a$t%el ace$t #are
ca$ti. o#enirii, anu#e ca oamenii sa devina temple ale lui Dumnezeu si Dumnezeu sa locuiasca
in sufletele lor, iar partea #ortii, care aparu$e in ei, $a %ie ata a%ara $i alun.ata. Sa ne arui#, eci
,o#nului $i $a cauta# a e$coperi 1inele care ni l-a at ,u#ne3eu, iar can Il +o# .a$i, $a
in+ata# e la El toate pe care nici in+atatorii e le.e nici neo1o$itii +or1itori )e i$cutii* nu pot $a
le in+ete.
9>
Cuvantarea :VII
Maretia si n(b!etea su-!etu!ui
"# Denitatea su-!ete!(r ce ascu!ta cuvinte!e !ui Dune,eu
")1# Su%letele ce au %o$t atra$e e ,u"ul S%ant $e eo$e1e$c #ult $i $unt #ai puternice ecat cele
ra#a$e in lu#e0 precu# lu#ina e$te #ai pre$u$ e intuneric iar cei +ii $uperiori celor #orti. ,ar
ace$tea )$e eo$e1e$c* nu nu#ai prin atat, ci $i prin aceea ca, au3in cu+antul Ae+arului, il
pri#e$c, il cre cu #ulta aruire $i $e $tatornic in acea$ta nae7e prin a$teptarea "arului. Si c"iar
aca ele nu au atin$ plinatatea ace$tor "ari$#e, ele $e eo$e1e$c #ult e ceilalti oa#eni prin
creinta, nae7ea $i prin eplina ra+na pentru toate +irtutile. ,e$pre ele pot $pune ca $unt e7a
inauntrul antica#erei atorita nae7ii pe care le-a i#parta$it-o cu+antul pri#it, $ala$luit eplin
intru ei. Caci nu-i eloc un lucru %ara i#portanta ca $u%letul in$u$i pri#e$te cu+antul $u1li# al
ae+arului, il a$ea3a in aancul $au, $e curate$te e toate %al$ele te$aturi ale .anurilor
con$tran.atoare, $e daruieste pe sine nade%dii in Dumnezeu $i in cu+antul Sau. Si a$t%el, cu a7utorul
lui ,u#ne3eu, $e lupta i#potri+a u"urilor raului.
")2# Nu e$te, a$aar, o lupta $i un pro.re$ %ara i#portanta )acea$ta %elurita $i #antuitoare $tare a
$u%letului, $i anu#e $a locuie$ti in cu+antul lui ,u#ne3eu, $a ai toata nae7ea in #ila ,o#nului,
$a cre3i ca te +ei #antui luptan cu a7utorul "arului )u#ne3eie$c*, $a naa7uie$ti ca prin puterea $i
a7utorul ,o#nului, +ei 1irui toate u"urile celui +iclean $i ca prin ,u"ul )S%ant* +ei $tapani pe$te
toate pati#ile. Caci, intr-ae+ar, ace$te $u%lete $e eo$e1e$c #ult unele e altele, ar nu#ai pentru
%aptul ca pana la $%ar$it ele ra#an )in acelea$i +irtuti co#une - n. re* in nae7ea, in creinta, in
calea, in ra+na $i $copul )ur#arit*, ele, prin in$a$i e4perienta a.oni$ita, +or putea cunoa$te
1ine%acerile "arului $i ale eli1erarii e rautatea pati#ilor, +or pri#i #antuirea cea +e$nica.
&# .rist(s ne)a a'us iarasi !a !uina
&)1# Intr-ae+ar, copiii 3ilei, $e ineletnice$c cu tre1urile 3ilei, iar %iii noptii )aica e$%ranatii, "otii
$i rau%acatorii* $a+ar$e$c, e a$e#enea, %aptele noptii, e aceea 3iua or# iar noaptea )aica in
intunericul raului* $e ineletnice$c cu $a+ar$irea %aptelor rele. Tot la %el $-au e$%a$urat %aptele upa
ce %iii lui Aa#, calcan porunca ata, $i e+enin %iii noptii )aica ai u"urilor rautatii*, )ace$tia*
au rupt %ru#oa$ele $i ale$ele #aulare ale $u%letului $i l-au $la1it %ata e %aptele cele 1une,
%racturanu-le, %ara po$i1ilitatea e a #ai %i +inecate.
Caci ni#eni intre Parinti )Patriar"i* $au Pro%eti nu a putut $a +inece $u%letul )in acea$ta
eplora1ila $tare* ecat nu#ai ,o#nul care-l 3ii$e )pe ace$t $u%let $i trup*.
&)2# ,e aceea $i ),o#nul* +enin, in ne#ar.inita Sa 1unatate $e in%ati$ea3a intr-o a$a #ic$orare $i
$#erenie, toc#ai ca $a riice $u%letul ca3ut in pornirea $pre rau. In ace$t $en$ $ta $cri$5 .!a voi
intoarce si voi ridica, iarasi cortul cel ca%ut al lui 'avid si cele distruse ale lui iarasi le voi %idi si-l
voi indrepta. Atunci can $u%letul locuia in noapte $i-n intuneric, el $e e$a+ar$ea in lucrurile
noptii $i ale caerii in rautatile pati#ilor, a $tralucit pe$te el S%anta 3i a lu#inii, ca a$t%el $u%letul $a-
$i re+ina iara$i la $ine in$u$i, incetan $a #ai .re$ea$ca $i, i#potri+a, $a+ar$in lucrurile 3ilei $i a
lu#inii +ietii, ca a$t%el $a %ie .a$it +renic e i#paratia cerurilor.
C# Ru%aciunea este cea care arata (rientarea su-!etu!ui
C)!# Caci in acea$ta )in ru.aciune* $u%letul $e "rane$te $i in ea e4i$ta, intr-acea$ta $e lipe$te %ie
e u"ul lu#ii, %ie e ,u"ul lui ,u#ne3eu. ,in ru.aciune $e "rane$te $i in ea +ia3a )traie$te*.
6rea cine+a $a $e incerce pe $ine in$u$i $i $a cunoa$ca e une $e "rane$te $i in ce $ituatie ii e$te
ini#a, ca oar in %elul ace$ta $a #eite3e pro%un $i, upa ce a a7un$ $a ai1a +irtutea eo$e1irii
9?
)u"urilor*, $a $e aruia$ca pe $ine 1inelui cu tot elanul/ Fiecare, u#1lan, in calea ru.aciunii $a
in+ete a cunoa$te e une $unt .anurile ini#ilor $i lucrarile ratiunii0 in u"ul lu#ii $au in u"ul
lui ,u#ne3eu, %iinca unii auc "rana ini#ii in cele e $u$, altii in lu#ea acea$ta )$u%letul
"raninu-$e in #eiul cel #ai 1un care-i e$te pre%era1il, el neputan re$pira ecat aerui cere$c*. 9,
suflete al meu, odata ce vei fi e0perimentat si recunoscut hrana rugaciunii - n. red!, roaga pe
Dumnezeu cu multa osteneala ca inima ta sa fie hranita numai cu acea hrana cereasca, si asa,
aici %os pe pamant! sa creasca, aici sa lucreze, aici sa petreaca intru totul, dar prin cereasca
dorinta a $fantului! Duh. In ace$t $en$ %a.auie$te $i Apo$tolul5 .Iar pentru noi, cetatenia ne este
in ceruri". ,e aceea, upa ce a a7un$ placut ,o#nului, ace$t $u%let +a %i .a$it cu e$a+ar$ire +renic
e acea #o$tenire, anu-i-$e 1unatati +e$nice pentru +ecii +ecilor. A#in.
9@
Cuvantarea :VIII
Trans-(rarea spiritua!a
"# Universa!itatea si (ri%inea rau!ui
")1# Toti oa#enii intoc#e$c le.i prin care $e ocupa e actiunile %ru#oa$e. Toate Scripturile e
,u#ne3eu in$pirate5 cea a Le.ii, a pro%etilor, cu+intele E+an."eliei ,o#nului $i cele ale
Apo$tolilor au %i4at peep$e i#potri+a rau%acatorilor $i )toate* arata pe cei care $a+ar$e$c %apte 1une
$i %ru#oa$e $i carora li $e %a.auie$te i#paratia +e$nica. Or, le.ile in a%ara ale nea#urilor
)re%erinu-$e aici $i la cele ro#ane $i la cele .rece$ti* $i #a.i$tratii lor peep$e$c pe cei +ino+ati
inaintea tuturor $pre in$pai#antarea celorlalti, +oin a$t%el $a i#pieice $i $a rete3e acti+itatea
rau%acatorilor. Nici un in+atat $au crainic nu inea#na )pu1lic* la $a+ar$irea %aptelor rele, ci toti %ac
elo.iul %aptelor 1une. In %apt, upa cu# +ee# )con$tata#* raul $tapane$te cel #ai eplin0 el $e
co#ite $i el i#parate$te pe$te lu#e.
")2# ,intr-acea$ta con$tatare, cei cu 7uecata $i pre+a3atori pot $a $ocotea$ca, #ai cu $ea#a prin
e4perienta - c"iar $i cei care au pri#it Scripturile - ca e4i$ta o putere potri+nica a rautatii care
lucrea3a $i in$eala pe a$cun$ nea#ul oa#enilor $pre cele rele, in+atanu-i ne+a3ut in ini#a la tot
%elul e nele.iuiri. ,e atunci )e can a intrat raul in lu#e* ni#eni intre oa#eni n-a #ai putut
i$cerne ceea ce li $-a $u.erat tainuit e ceea ce +ine in propria lor +ointa. Ei, in cea #ai #are
parte, nu $tiu e une +in ace$te in$u%lari a#a.itoare, ci erau con+in$i ca +in intr-o teninta
%irea$ca, cau3ata in o1i$nuinta e a +eea ta$ninu-le in ini#a .anuri rele i#potri+a %irii. ,ar
$i#turile $i .anurile $u%letelor au %o$t i#partite e catre Creatorul in u#anitate.
")*# Situatia $e pre3inta a$a ca $i cu# unul are o #are a+utie in nu#erar $i in o1iecte e aur, e
ar.int $i in alte %eluri e 1unuri #i$catoare, iar altul n-are ecat %oarte putin in toate, pe can al
treilea are o a+utie potri+ita )#eie*. Tot a$a-i $i cu $u%letele oa#enilor5 au .rae i%erite in ceea ce
pri+e$te 1o.atia lor ne+a3uta $i puterea e a eo$e1i .anurile. Unele $u%lete $unt lar.i, e$c"i$e
ratiunii, altele $unt $tra#te.
&# ?u! trebuie sa se !ipeasca 'e Dune,eu ca sa p(ata -i e!iberat 'e rau
&)!# E4i$ta, a$aar, o e$enta a lu#inii, 1una, rationala $i .anitoare, i#ateriala, $i acea$ta e$te
,u#ne3eu. E4i$ta $i o e$enta intunecata ar in li1era ale.ere )a o#ului*, $i a$ta e$te cea a
u"urilor in$elaciunii $i a incepatoriilor ace$tui +eac. Su%letul, a+an, pe e o parte, putina te#elie
e aanci#e a ratiunii $i a i$cerna#antului, iar pe e alta parte )la ni+elul con$tientului* %iin
1o.at in .anuri, in pre+eeri $i in i$cerna#ant, el tre1uie $a lupte, $a $e o$tea$ca $i $a .ra1ea$ca
pe cale $i $a caute cu# $e +a in+renici $a $e unea$ca cu e$enta lu#inii lui ,u#ne3eu, a cerului $i
a $piritului. Ace$t $u%let +a putea %i pa3it )e ,u#ne3eu* i#potri+a 1olirii e pati#i $i +a pri#i
in+atatura Ace$tuia $i +a %i inru#at e El cu# $a i#plinea$ca #ai 1ine toate $%intele porunci.
Oata $%intit prin puterea u#ne3eia$ca, $u%letul $e +a in%ati$a $%ant $i curat.
&)2# Pe e alta parte in$a, %iecarui $u%let ii e$te nece$ara o #are lupta $pre a $e eli1era e puterea
intunericului ne#aterial $i +iclean, e u"urile +icleniei $i e pati#ile rautatii. Si acea$ta pentru ca
e la caerea lui Aa# $e lipe$c e $u%let ace$te rele #ai $u$-3i$e ca $a-l lupte. A$aar, ace$ta e$te
$copul oricarui )in$* care +oie$te $a $e in+renicea$ca e i#paratia )cerurilor*, anu#e acela, ca
ratiunea )$a-i %unctione3e* la lar.i#e $au $tra#toare ca $a $e eli1ere3e e rautatea pati#ilor $i $a $e
in+renicea$ca e comuniunea cu fiinta Duhului $fant!. Caci, 1iruinta $i e$ecul epin e +ointa
proprie li1ertatii, %ie ca inclina $pre u$#ani, %ie ca prin a7utorul "arului $e lupta $i 1iruie$te
pati#ile. A1ia upa aceea $u%letul, $%intinu-$e, intra in co#uniune cu ,u"ul $i a$a, unit cu "arul,
e+ine +renic e ,o#nul $i $e %ace +renic $a #o$tenea$ca i#paratia.
:'
C# Starea su-!ete!(r 'upa (arte
C)1# ,aca puterea intunericului pati#ilor $i al u"urilor celor +iclene $-a unit cu $u%letul )in
ti#pul ace$tei +ieti*, aca u"urile ne+a3ute ale in$elaciunii l-au in$orit $i i-au paro$it caile $i
cararile cu .anuri care l-au u$ la tre3irea pati#ilor $i aca ace$t $u%let $-a i#1racat cu ele, atunci
la ie$irea in trup a unui a$t%el e $u%let, u"urile in$elaciunii, incepatoriile raului $i c"iar in$u$i
$tapanitorul intunericului lu#ii, il pri#e$c $i il iau e #ana $i-l retin la ei. Si %ac acea$ta ca lor le
apartin $i le e$te ca$nic, intrucat ace$t )$u%let* le-a i#plinit +oia, iar el, pe can era in trup, i-a in$otit
pana la $%ar$itul G+ietii*.
C)2# Si i#potri+a, aca pe $u%let l-a in$otit esenta frumusetii dorite si de negrait a luminii
dumnezeiescului Duh, $i aca $u%letul in$otit e "arul ae+arului care e$te 2ri$to$, aca $u%letul in
care ace$ta locuie$te inca in lu#ea e aici $-a 1ucurat e $%intenia ini#ii $i e calau3irea lui 2ri$to$
in caile $i in cararile .anurilor $ale, pe ace$t $u%let, la ie$irea in trup, il pri#e$c $u%letele
lu#inoa$e ale $%intilor $i in$u$i imparatul pacii Hristos, #are se bucura de sufletele cele
bune. ,l Insusi primeste acest suflet si-l aduce la $ine ca pe propria "ui mireasa si casnica "ui,
pe acesta care pe pamant n-a lucrat in afara de vointa $a.
D# /iecare trebuie sa)si cercete,e inc!inatii!e !auntrice
D)!# Fiecare in oa#eni, upa ce $i-a $tuiat ini#a $i $-a aplecat cu cea #ai i$coitoare atentie
a$upra propriilor $ale .anuri, apoi tre1uie $a cu.ete %oarte preci$ une e$te $u%letul, incotro inclina
#intea, cu cine $e une$te ea5 cu ,u"ul lui ,u#ne3eu $au cu u"ul lu#ii/ Catre ce tine ea $i $pre
ce-$i inreapta ra.o$tea/ Oare $pre poruncile +ietii $i $pre +ointa lui ,u#ne3eu ca $a-L iu1ea$ca
nu#ai pe El cu toata ini#a $i cu tot $u%letul, upa cu+antul Scripturilor, %ara $a #ai pri+ea$ca ni#ic
in a%ara, %ara $a oi"nea$ca in ni#ic altce+a ecat nu#ai in ,u#ne3eu $i nu#ai in #an.aierea
)S%antului* ,u", ae+arata oi"na/ Nu cu#+a e$te #ai e.ra1a prin$ $i preocupat e lucrurile
pa#ante$ti, aica e cele #ateriale, e calcarea poruncilor prin cu.etarile nu#ai la lu#ea acea$ta $i
nu cu#+a pe ace$tea le iu1e$te cu iu1irea lui/ Fiecare, eci, upa ce $-a cercetat pe $ine in$u$i $i $i-
a at $ea#a e $tarea in care $e a%la, tre1uie $a $e pocaia$ca, $a plan.a $i $a $tri.e catre ,o#nul 3iua
$i noaptea, cu# Ace$ta a poruncit. )Sa %aca o a$t%el e pocainta* pana ce-$i +a .a$i $u%letul #intea $i
.anurile $tra7uite e pacea lui 2ri$to$, ar in a$a %el incat el in$u$i $a %ie lip$it e rautate )e
pacate*.
E# .rist(s reasea,a su-!etu! in vre'nicia (ri%ina!a
E)1# Caci, intr-ae+ar, toate cele a$upra carora ,u#ne3eu ne-a atra$ atentia prin Parinti )prin
Pro%eti, prin Patriar"i $i prin Le.e $i apoi prin +enirea $i petrecerea cu noi a ,o#nului In$u$i*, toate
ace$tea au %o$t %acute atat pentru %iinta cea .anitoare $i .raitoare a $u%letului - a$a e pretio$ creat
upa c"ipul lui ,u#ne3eu - cat $i pentru inreptarea $i +inecarea #intii $i a .anurilor. Caci
$u%letul 1olea in pricina pro%unei caeri in ro1ia pati#ilor, upa ce #ai intai ca3u$e in #ainile
u"urilor raului, a incepatoriilor, a puterilor $i a $tapanitorilor lu#ii intunericului, atunci can
Aa# a calcat pri#ul porunca )lui ,u#ne3eu*. A$a $e i#1raca$e $u%letul in pati#ile pacatelor
pro+enite in rautatea )ia+olului*, in$trainanu-$e a$t%el e ,u#ne3eu.
E)2# Apo$tolul, re%erinu-$e $i $cotan in e+ienta +inecarea $i eli1erarea %iintei $pirituale a
$u%letului, 3ice5 ."acea lui +ristos, care covarseste toata mintea, sa pa%easca inimile voastre si
gandurile intru +ristos". ,e aceea, +inecarea lo+iturilor $u%letului $i riicarea in caere a #intii,
con$tau in %aptul ca puterea e a re%lecta $i#ta#intele )ini#ii* $i .anurile $u%letului $unt le.ate
$ucce$i+ in 2ri$to$ $i pa$trate in lu#ina cerea$ca a u"ului pacii5 in %aptul ca e$enta $u%letului, cu
:(
1a.a7ul .anurilor lui $unt %erite e u"urile rautatii, e cu.etele rele, #ateriale $i e$arte. Acea$ta-i
ra$cu#pararea o1tinuta prin ,o#nul, prin +enirea $i petrecerea Sa intru nea#ul oa#enilor, in
$copul ca e acu# inainte $a re$ta1ilea$ca in inalti#ea #orala $i curatia )ori.inala* %iinta .anitoare
$i .raitoare, atat e +aloroa$a a $u%letului0 $i #ai #ult inca, $a a$e3e $u%letul in co#uniune cu
propria lui %iinta $pirituala, I3+or al "arului $i #ai e#na ecat celelalte creaturi +a3ute $i ne+a3ute.
Iar noi, prin necunoa$terea $i ela$area noa$tra, prin nepa$are $i uitare ii a# in $c"i#1 )$u%lete*
leproa$e, +re#elnice, ticaloa$e $i $tricacioa$ele noa$tre preocupari $i ineletniciri/;
Ne lipi# e cele pa#ante$ti, e #aterie, e lu#e $i e $la+a ei0 iu1i# lucrurile +a3ute,
$unte# atenti la preocuparile trecatoare ace$tei lu#i $i ne $unt ra.i toate acelea pe care ar tre1ui $a
le arunca# eparte e noi, $a ne lepaa# e tre1urile trecatoare ale pa#antului $i e .anurile $tri-
cate ale #ateriei $i ale pul1erii, ca, prin dragoste, sa ne lipim numai de Hristos si sa fim raniti de
dragostea cereasca numai pentru ,l si, printr-o duhovniceasca iubire sa fim atrasi numai de ,l.
/# Su-!etu! este i,a 1raasa%2 in !upta 'intre Dune,eu si Satana
/)1# Cu ae+arat #are $i pretioa$a, no1ila $i incantatoare e$te demnitatea sufletului, %ire .anitoare
$i cu+antatoare, pentru care ,u#ne3eu, in.erii $i $%intele puteri prin Parinti $i Patriar"i, prin Pro%eti
$i ,o#nul In$u$i au +enit ca $oli $pre a-l intoarce )pe ace$t $u%let* iara$i la El, e a$e#enea $i prin
Apo$toli, prin a$cali )in+atati* #e$teri i$cu$iti ai ae+arului care $a-l intoarca la +ointa ,o#nului
$i $a-l ine#ne a $e uni $i a-L a+ea cu ei pentru +iata +e$nica. Si tot la %el, pentru ace$t $u%let, Satan,
incepatoriile $i $tapaniile puterilor rele e3lantuie lupta, e%ort, ra31oi $i $traanii prin %al$i pro%eti $i
#incino$i apo$toli, prin in$elari, prin %auritori e ere3ii $i, in cele in ur#a, $i prin anti"ri$t. A$t%el
$i ace$tia lupta $a $e unea$ca e%initi+ cu $u%letul pentru ca ace$ta $a nu #ai $cape in #ainile lor,
caci $i ei +oie$c a %i $i $u%letul cu ei in intunericul o$anei. Oare acest suflet, mult pretuitul chip al
lui Hristos, ca3ut in prapa$tia pati#ilor rautatii, +a #ai +oi el $a $e unea$ca cu 2ri$to$ prin +ointa
lui/ Pentru acea$ta +a tre1ui intr-un anu#it %el $c"i#1at, tran$%or#at, reintor$, reinnoit $i recreat
acu#, cat ti#p $e .a$e$te in trup, upa traitia Scripturilor.
8# E9ep!e 'e trans-(rari in ca,uri !ipsite 'e vre( na'e0'e
8)!# Sa ne inc"ipui# un loc plin e #ia$#e $i une $e #ai .a$e$te $i o #la$tina, un loc plin cu
epuneri e 1ali.ar $i u#plut e tot %elul e #urarii, e putre.aiuri $i e $carna+ii. Iata in$a ca un
1ar1at puternic $i 1o.at +ine aici $i porne$te $a-$i curatea$ca $ie$i acel loc e toate $carna+iile $i
$purcaciunile. Ace$ta i$i a toate $ilintele $a curatea$ca ace$t loc e o a$t%el e putre3iciune. Apoi
3ie$te acolo un palat i#parate$c, ranuie$te in el ca#ere ele.ante, $ali in #ar#ura pentru
%e$ti+itati, %elurite incaperi $plenie une $a petreaca $i $a $e oi"nea$ca i#paratul. In %elul ace$ta
aerul rau-#iro$itor $i #urariile au %acut loc 1unei #ire$#e, aerului placut $i unei 1o.ate
pro$peti#i.
8)2# Un alt e4e#plu. Iata pa#antul pu$tiu, $arac, plin e #aracini $i $caieti. ,ar +ine acolo un
1ar1at, 1un a.ricultor, lucrea3a cu .ri7a ace$t pa#ant pu$tiu, $#ul.e #aracinii $i $caietii $i-i are0
auce pe $anturi apa in 1el$u., $apa )$i ara* pa#antul, rei#pro$patea3a tot o.orul0 plantea3a pe el
+ii $i .raini, trana%iri e tot %elul, %lori $i toate $peciile e po#i roitori. A$t%el, ace$t teren a7un.e
$a %ie un loc e placuta lini$te, 1ine iri.at $i roitor. Iata ce pre%aceri $i $c"i#1ari $-au prou$5 un
loc $al1atic $i pu$tiu, %iin a#ena7at, a e+enit un loc placut $i %olo$itor.
8)*# $i inca un e0emplu. ,ste vorba de o femeie, cersetoare nenorocita pe care tot cel o vedea
intai o lua in deradere si abuza de ea. :n imparat vestit se-ndragosteste de ea. 9 ia langa el,
a%utand-o sa treaca de la aceasta rusinoasa stare de prostitutie la una de femeie insemnata, in
rand cu femeile libere. In loc de hainele zdrentaroase si murdare o imbraca in haine imparatesti,
este impodobita cu aur si cu pietre scumpe. Ii pune pe cap diadema imparateasca si-i face
onoarea de a se uni cu el si a-i deveni o nobila sotie de imparat. Iata ce transformare si ce
:&
schimbare s-a produs' Iata de la acel fel de stare de ocara si de saracie, a fost inaltata, la ce
slavita cinste si la bogatie a fost adusa'
.# Reinn(irea 'ep!ina a su-!etu!ui
.)1# La %el $-a inta#plat $i pe plan $piritual. .Ratiunea $i $u%letul 3aceau in pacatul rautatii. Ele $e
arunca$era in unica $aracie, aceea a intunericului pati#ilor rele inca e la calcarea poruncii e catre
Aa#. Su%letul $i ratiunea o#ului ca3ut erau #urarite $i $iluite e pro$titutie, e necuratia $i
intinarea prou$a e pati#ile rele. A7un$e$e la $al1aticia $i la pu$tiirea prou$a e raul $i .roa3nicul
u" al ace$tei lu#i. Tre1uia, eci, ca $u%letul $a creaa in ,o#nul $i $a $e-apropie e El cu
$inceritate, cu toata "otararea $i cu toata +ointa intru ra.o$tea ,u"ului lui ,u#ne3eu, ca a$t%el $a
%ie $c"i#1at $i tran$%or#at. Ace$t $u%let era la inceput $al1atic $i pu$tiu, plin e u"oarea pacatelor
$i a pati#ilor rautatii, era in+e$#antat cu .roa3nicele "aine ale u"ului rau, ca necreinta, a+aritia,
ura, rautatea, #ania, +iclenia, ne1unia, per+er$a po%ta carnala $i e tot %elul e i#puritati, ii tre1uia
acu# )in acea$ta eplora1ila $tare* $a $e e$parta e ace$te pacate $i $a-$i .a$ea$ca reinnoirea $i
re#oelarea prin u#ne3eie$cul "ar.
.)2# Si in locul $caietilor $i #aracinilor, aica al pati#ilor rele $i al pacatelor rautatii pe care
pa#antul ini#ii le prouce in 1el$u., o#ul tre1uie $a plante3e $i $a %aca roitoare reptatea $i
$%intenia 1unurilor u#ne3eie$ti $i cere$cul ,u" )S%ant*. In locul .reului #iro$, #ocirlei, $ala$elor
$i locurilor #urare pe care u"urile raului le a$ea3a prin pati#i in tara#ul ne+a3ut al $u%letului,
tre1uie $a $e riice acu# un palat cere$c, un loc e $eere $i e oi"na al i#paratului cere$c.
.)*# In locul "ainelor #urare $i intunecate pe care $u%letul le purta, i#1raca acu# +e$#intele
lu#inoa$e ale ,u"ului )u#ne3eie$c*, vesmintele credintei, ale dragostei, ale bunatatii si ale
oricarei virtuti, in loc e acea$ta .roa3nica ru$ine a pro$titutiei la care $e ea $u%letul in .anurile
lui, in+oinu-$e cu u"urile cele rele, acu# $e inreapta $pre nepri"anire, $pre $%intenie, $pre curatie
$i comuniune cu imparatul ceresc, Hristos, $i e$te incununat cu iae#a cerea$ca a $la+ei ,u"ului
)S%ant*, intru +renicia "arului.
.)+# In locul u"ului +iclean al lu#ii care ratace$te $i inlantuie$te ratiunea $u%letului in #aterie, in
cele ale pa#antului, in rautate $i in tot %elul e te#eri +ata#atoare, acu# tronea3a Duhul bunatatii
lui Hristos, care in cer tra.e puterea cea cu.etatoare a $u%letului $pre tainele ne.raite ale lui
,u#ne3eu $i-l pa$trea3a in toate roaele $%inte ale 1unatatii ,u"ului. Acu# ratiunea locuie$te cu el
$i #eitatiile $u%letului $unt in$iruite $pre u#ne3eie$tile $i cere$tile .aniri ale ,u"ului, nici una
nu #ai lucrea3a ca altaata, can u"ul rautatii inlantuia $u%letul %ara +oia lui $i-l 1a.a in ratiunile
ace$tei lu#i $i ale #ateriei. Caci $i ,u"ul )S%ant* .raie$te ae+arat prin Pro%etul5 .(um este
intunericul acesteia )al noptii* tot asemenea este si lumina ei".
I# $ucrarea sitita a Du7u!ui 1S-ant2 urea,a !ucrarii patii!(r
I)1# La %el tre1uie $c"i#1at $i reinnoit $u%letul care a cre3ut in 2ri$to$ $i L-a iu1it intru totul. In el
are loc pe e o parte o tran$%or#are eplina, o tran$%or#are $%intita, iar pe e alta, prin ,u"ul
)S%ant*, o1ane$te $tatornicia in .anurile tainice ale ini#ii $i in %aptele 1une ale reptatii,
eoarece Duhul bunatatii lucrea3a intr-in$ul, intr-ae+ar, in toata con$tiinta, in $i#tire $i in lucrare,
tot a$a cu# u"urile intunericului pati#ilor $a+ar$e$c raul in #o $ilit $i in plina con$tiinta $i in
$u%let $i in trup. Intr-adevar, toate ereziile se , multumesc cu enunturi gaunoase sub prete0tul
unei opinii drepte si al unei desarte pretentii de dreptate. /e cand cei care sunt adevaratii
fii ai 1isericii lui Hristos sunt vaditi prin fapte de adevarata lor credinta, dar si
prin lucrarea Duhului dumnezeiesc care vine deasupra sufletului si-; umbreste.
)nota5 In ace$t para.ra% $unt aunate cele cinci in$u$iri caracteri$tice ale cre$tinului5 ae+arul,
:8
plinatatea, con$tiinta, $i#tirea, lucrarea. Totu$i, $a %ie recuno$cut cine+a upa pati#i, upa lucrurile
raului, upa care +a $i#ti #ani%e$tarile +irtutii, "arului $i puterii lui ,u#ne3eu.
,upa unii S%inti Scriitori $i Parinti Bi$erice$ti, oata alun.at ia+olul prin ru.aciuni )$i pocainta*
D,u"ul Cel pre3ent +ine e-acu# $i $e-a$ea3a in $u%let %acanu-$i $i#tita $i +a3uta pre3enta Lui,
prin aceea eli1erea3a trupul e #i$carea pati#ilor $i eli1erea3a co#plet $u%letul e inclinarile $pre
rauC )Teooret al Cirului, P.G. ?&, 9&@,-98&A $i Ti#otei al Con$tantinopolei, P.G. ?=, 9?C*.
A+an $i con%ir#area ace$tor Parinti ulteriori DMacarie cree intr-o a$t%el e +i3ita a "arului. ,e
aceea, $u%letul in$u$i tre1uie cu +renicie $a cin$tea$ca ,u"ul lui 2ri$to$ care +ine $a $e a$e3e
a$upra lui $i $a-( acopere cu u#1ra SaC.
nota5 DAe+aratul cre$tini$#C al S%antului Macarie are ca te#elie S%anta Scriptura, ceea ce $e
o+ee$te prin #ulti#ea e citate $cripturi$tice, #entionate te4tual, )n. 8, p. &?>*
I)2# In %a3a acea$ta, "arul prouce in $u%let roae +renice, care au putere, $i#tire $i eplina
con$tiinta intru reinnoirea #intii, aica intru tran$%or#area, intru crearea cea noua $i cu totul
proa$pata, in%aptuita in o#ul cel inlauntru al ini#ii. A$t%el e$te ae+aratul cre$tini$# $i e4acta
traitie apo$tolica tran$#i$a in ae+ar e toate S%intele Scripturi. A$a e$te +enirea ,o#nului,
eli1eran o#ul ca3ut e $u1 puterea pacatului $i acea$ta e$te nae7ea celor ce cre cu ae+arat in
2ri$to$.
I)*# Sa ne $traui#, a$aar, $i noi, ca $a pri#i# in noi toate +irtutile eplinei con+in.eri ale ace$tei
nae7i ca $a ne i#parta$i# e 1unatatile naa7uite, aica e $ala$luirea ,o#nului intre noi. ,aca
+o# ca$ti.a in in$a$i ini#a noa$tra $%intirea ,u"ului S%ant, aca +o# pune in +a$ul no$tru co#oara
acea$ta cerea$ca $i aca +o# a$e3a o irepro$a1ila ranuiala in toate pornirile, prin "arul lui ,u#-
ne3eu, nu#ai a$a ne +o# in+renici e 1ucuria 1unatatilor +e$nice i#preuna cu 2ri$to$ in +ecii
+ecilor. A#in.
:9
Cuvantarea :I:
Su-!etu! este creat pentru D(nu!
"# Na'e0'ea crestini!(r nu este in !uea 'e aici
")1# Su%letul care a o1anit puterea e i$cerna#ant )reapta $ocoteala*, a a7un$ $a-l po$ee pe
ace$ta e la "arul u#ne3eie$c prin a$cultarea cu+antului. Caci, intr-ae+ar, nae7ea cre$tinilor,
lini$tea lor $i a+utia lor nu e$te in lu#ea acea$ta, %iinca ceea ce cauta cre$tinii nu $unt %ru#u$etile
ace$tui pa#ant $i nici ale 1oltei cere$ti $i a lu#inatorilor e pe ea. Caci, iata, 1unurile ace$tea toate
care $unt pe pa#ant, lucrurile %ru#oa$e $i placute care incanta %elurit $i, e a$e#enea, ceea ce +e3i
pe 1olta cerea$ca, acea +arietate e a$tre $i %ru#u$etea lu#inatorilor, ni#ic in toate ace$tea nu
cauta cre$tinul $i nici n-are ne+oie e ele. E4i$ta in$a ce+a care nu $e .a$e$te nici pe pa#ant $i nici
pe cerul ace$ta )+a3ut*, in acel ce+a +ietuie$c )cre$tinii* $i e acela au ne+oie cei ce iu1e$c pe
,o#nul.
")2# Cate li#1i $unt in lu#e, cate %ilo$o%ii, cate pareri, cate #e$te$u.uri, cate $tiinte, cate
ineletniciri, cate $traanii $i cata a+utie pa#antea$ca; ,e ni#ic in ace$tea nu au ne+oie cre$tinii $i
ni#ic in ace$tea nu-i %ac $a traia$ca.
A$aar, ceea ce cauta cre$tinii e$te #ai #are ecat cerul +a3ut cu toate cuprin$e e el, #ai
#are ecat pa#antul $i ecat toate lucrurile $i %ru#u$etile e pe el, intr-un cu+ant, #ai #are ecat
ceea ce pare 1un $i %ru#o$. Ace$t Ce+a nu $e poate co#para cu nici unul in cele #ai $u$-
#entionate. ,eci, pentru a cauta, $i a ur#a ace$tui Bine $i ace$tui Fru#o$, inco#para1il $i unic,
tre1uie a+ute o a$t%el e .anire $i un a$t%el e $u%let, incat prin ace$tea oua, $a caute $i $a
.a$ea$ca, e a$e#enea, ceea ce e$te #ai #are $i #ai pre$u$ ecat tot ce $e a%la in cerul )+a3ut* $i pe
pa#ant, ecat toata intelepciunea $i ratiunea o#enea$ca, ecat toata cunoa$terea lu#ea$ca. A%ir#
ca prin credinta si prin dragoste ace$tea pri$o$e$c, $unt $uperioare $i le epa$e$c pe celelalte. Si
acea$ta, pentru ca, in cele care $unt in cerul +a3ut pana la cele e pe pa#ant, ni#ic nu a7uta
$u%letului.
")*# ,upa cu# +irtutea e$te #ai #are $i #ai pre$u$ $i #ai 1una ecat %elurite pri+eli$ti incantatoare
ale 1oltii cere$ti, ecat pa#antul $i ecat +a3u"ul, tot +irtutea e$te, intre toate 1unurile, $in.urul
1ine $i %ru#o$ pe care-l cauta cre$tinii $i in care pot +ietui0 $e cere $u%letului $a ai1a tot o a$a aruire
can porne$te $a caute $i $a .a$ea$ca ace$t Bine $i ace$t Fru#o$. $ufletul sa covarseasca
frumusetea oricarei intelepciuni lumesti, felurimea limbilor, ratiunea pamanteasca, slava, lu0ul
si bucuria acestui veac!. Caci, atorita creintei $i ra.o$tei ace$t $u%let $e +a #ari $i $e +a inalta
$pre Binele unic $i %ara e a$e#anare, $arin pe$te toate cele e $u$, %ara $a %ie inlantuit e ni#ic, ci
orin nu#ai pe ,o#nul.
)nota l5 Alu3ia +aita la conte#plarea lui ,u#ne3eu e catre $u%let, ceea ce tratea3a $i Parintii
epocii e aur a Patri$ticii5 S%antul 6a$ile cel Mare in lucrarea $a ,e$pre creinta )P.G. 8(. p 9S:
AC*, S%antul Gri.orie e Ni$a )co#entariu la 2e4ae#eron P.G. (9, (&( C.,.* $i Ru.aciunea
,o#nea$ca )acela$i +olu#, col. l (9' B.C.* $i in $%ar$i5. Fericitul Au.u$tin in (on$esiuni $i in
co#entariu la P$al#ul =(,(? )P.L. 8=, >(& B.C.*. ,in cele a%ir#ale e S%antul Macarie $i ceilalti
$%inti #entionati K$u%letul co#unica cu unicul $i inco#para1ilul Bine care e$te 2ri$to$, .ratie
,u"ului )S%ant*. Prin ace$te a%ir#atii Dplatoni$#ul )pri+in Binele $i Fru#o$ul* e$te aio#a
inte.rat .anirii $i practicii cre$tineC.
nota l, p. &@9. Notiunea Dprete4t $au oca3ieI auce a#inte e S%antul loan Ca$ian, in+atat el in$u$i
e Parintii in E.ipt, care in Randuielile Sale)(&, (9L&* 3ice5 DEl $e a celor care cer, e$c"ie celor
care 1at $i cei care cauta .a$e$c. Faptul in$a e a cere, e a cauta $au e a 1ate nu ne %ace $a
#erila# +reun rept, aca #ila lui ,u#ne3eu nu ne a ceea ce noi cere#. Caci ,u#ne3eu e$te .ata
::
ca noi $a-i a# prile7ul, o%erinu-i propria noa$tra +ointa, ca $a ne ea tot ce cere#. Mai #ult ecat
noi, El in$u$i ore$te cu ae+arat $i a$teapta e$a+ar$irea $i #antuirea noa$tra.
&# Dune,eu n)asteapta 'ecat bunav(inta (u!ui pentru a I se 'arui

&) !# Ce e$te eci Binele inco#para1il $i Fru#o$ul, ecat ceea ce cauta cre$tinii $i intru care ei
+ietuie$c/ Iar ace$t Bine $i Fru#o$ e$te ,o#nul In$u$i. Intr-ae+ar, El e$te Care nu poate %i
co#parat cu ni#ic, caci toate cate $unt %ru#oa$e e la El %iintea3a $i El e$te #o$tenirea $i +iata
cre$tinilor, precu# $crie5 .6l este partea mostenirii mele si potirul meu". Ni#ic altce+a nu $e cere
e la oa#eni, ecat Binele $i Fru#o$ul, care e$te ,u#ne3eu. GNu $e cere* nici aur, nici ar.int, nici
a+eri, nici ani#ale, nici altce+a in cele ce $unt pe pa#ant $i pe care El In$u$i le-a creat, nu se
cere! nimic altceva decat numai credinta adevarata si dragoste din adancul inimii
fata de ,l. Si atunci e +oie$te cine+a $a %ie +renic e o1anirea ace$tui Fru#o$ $i Bine unic
tre1uie ca $u%letul $au $a $e in.ri7ea$ca e participarea la ,u"ul S%ant $i $a $e-n+renicea$ca e-aici
e pe pa#ant e comuniunea impartasirea! cu Hristos.
&)2# Caci, aca o#ul nu $e %ace #ai intai el in$u$i prete4t $au oca3ie )a #antuirii*, atra.an la $ine,
prin propria $a ra.o$te, ra.o$tea lui ,u#ne3eu %ata e el, atunci +iata $i o1anirea Binelui $i
Fru#o$ului unic nu +a +eni in $u%letul lui. Fiecare e+ine, eci, prile7ul )oca3ia* propriei $ale +ieti $i
propriei lui #orti prin li1era +ointa a $u%letului $au. ,upa locul une $u%letul i$i inreapta toata
iu1irea e care e$te capa1il in c"ip natural, i$i atra.e %ie +iata, %ie #oartea, cu# 3ice Scriptura5
.inaintea omului se gaseste viata si moartea si ceea ce el va alege, aceea, i se va da", %iinca toti
oa#enii, oata tran$%or#ati $i a7un$i e i$pretuit, au pri#it a$t%el e conitii e +iata.
)nota5 inainte in$a ca $u%letul $a poarte Droaele S%antului ,u"C, el tre1uie $a $e $trauia$ca $a
poarte DroaeleC naturale propriei %iri u#ane $au )alt%el $pu$F Droul care e$te propriu $u%leluluiC.
,eci, $u%letul tre1uie $a $e %orte3e pentru o1$er+area ace$tor porunci )i#pu$e e le.ea #orala
naturala* inainte in$a e a le putea i#plini in ,u"ul S%ant. Si acea$ta le.e #orala naturala acti+ata
tot e ,u"ul Lui ,u#ne3eu care in acea$ta %a3a lucrea3a in a%ara %iintei u#ane, nu in aancul
%iintei o#ului, ca upa incre$tinare.
&)*# Iata ca )upa $pu$a Apo$tolului*5 .'umne%eu vrea ca toti oamenii sa $e mantuiasca si sa vina
Ia cunostinta adevarului". Intr-ae+ar nu ca ace$tia ar %i $cutiti $a-$i inrepte $pre ,u#ne3eu
ra.o$tea e care in #o %ire$c $unt capa1ili $i nici puterea lor e 1una ale.ere pentru ,u#ne3eu.
Caci ,u#ne3eu, prin 1una ale.ere a oa#enilor pentru El, nu con$tran.e acea$ta calitate %irea$ca a
oa#enilor, %ara con$i#ta#antul ace$tora, ci El o1$er+a $i cercetea3a puterea e li1era ale.ere $i
ra.o$tea o#ului, in ce parte $e-nclina $i cu# iu1e$te. ,aca ,u#ne3eu +ee ra.o$tea $u%letului
ata$ata puternic e El, iata ca +ine, i$i %ace loca$ in $u%let. Se o%era ca #o$tenire $u%letului care-L
iu1e$te $i Ace$ta il ia intru #o$tenirea Lui, %iinca El nu poate %i alt%el. Acea$ta pentru ca, aca
,u#ne3eu nu .a$e$te ca %iin %ata e El acea$ta ra.o$te $i creinta a o#ului, acel unic Bine $i
Fru#o$ nu-i +a e+eni o#ului +iata $i #o$tenire.
&)+# Fiecare eci, cu# $punea# #ai $u$, a7un.e oca3ie )prile7* al +enirii in el a +ietii $i a
%a.auintei, e cree $i-L iu1e$te cu orice c"ip pentru toate cele ce $e +a0 ace$ta-i $in.urul lucru pe
care ,u#ne3eu il cere cu eo$e1ire e la o#. Si $u%letul care %ace a$a e$te #ai #are $i #ai pre$u$
ecat intrea.a lu#e, ecat orice $tiinta, ecat $la+a, ecat orice 1o.atii, ecat con%ortul, ecat toata
ratiunea $i ecat tot ce $e cuprine in cu+antul D%ru#o$C. )E$te #ai #are un a$t%el e $u%let* pentru
ca a cre3ut Celui care e$te unicul Fru#o$, L-a iu1it pe unicul Bine, i$pretuin orice %ru#u$ete,
$la+a $i i$tractie, a ta.auit intelepciunea li#1ilor )aica nea#urilor* ace$tei lu#i $i a$t%el,
1ucuranu-Se, a atin$ ae+aratul Fru#o$ $i Bine, Cel care e$te unica incantare.
:=
C# Cu t(ata pre,enta pacatu!ui5 (u! p(ate ce! putin sa crea'a si sa !upte
C)1# ,e aceea, ni#eni $a nu 3ica5 D#i-e$te cu neputinta $a iu1e$c Binele unic, $a .ane$c la El $au
$a cre in EI, %iinca #a .a$e$c $u1 ro1ia $i le.aturile pacatuluiC. Cu ae+arat, a putea $a lucre3i
e$a+ar$it lucrurile +ietii, $a te $#ul.i pe tine in$uti in pacatul care locuie$te in tine $i $a te
eli1ere3i e el prin propriile tale %orte, acea$ta-i cu neputinta, caci ,o#nului i-a %o$t re3er+at
acea$ta, $i El Sin.ur e$te Cel Care a riicat pacatul lu#ii. El a %a.auit $a eli1ere3e in ro1ia
pacatului re3ultat in pati#i pe cei care-L iu1e$c $i cre in EI, caci nu#ai cei e3le.ati $unt cu
ae+arat li1eri. ,ar a re%lecta, a cree, a-L iu1i pe ,o#nul $au a-L cauta, ace$te )lucrari launtrice*
epin nu#ai e tine $i tu e$ti cel in $tare $a nu %ii e acor cu pacatul care locuie$te in tine, nici $a
conlucre3i cu el. Tu-ti e+ii tie in$uti oca3ie )prete4t* propriei tale +ieti, prin a cauta pe ,o#nul,
cu.etan la El, prin a-L iu1i $i a-L a$culta, iar El la ranul Lui, iti +a o%eri putere $i eli1erare. Caci
nu#ai acea$ta a$teapta El e la tine.
D# E9ep!u! b(!navu!ui care vrea sa -ie taa'uit
D)1# ,e pila, $a anali3a# un trup cople$it e o %e1ra ar3atoare, tintuit la pat $i i#pieicat $a %aca
ce+a, $a i#plinea$ca tre1urile ace$tui pa#ant0 +ei con$tata ca #intea 1olna+ului nu-i tinuta la pat $i
nici nu ra#ane nelucratoare, ci, i#potri+a, ea $e .ri7e$te $i $e preocupa $i #ai #ult e lucrurile ei5
#intea lui $e .ane$te, e pila, la recoltatul cerealelor, la +ie $au la +reo calatorie, la +reo tar.uiala
$au la altce+a a$e#anator. Iata cu# trupul e$te intin$ in pat, cuprin$ e %e1ra, pe can #intea nu $ta
nelucratoare $i nu e$te i#pieicata e la preocuparile ei, ci ).ane$te $taruitor* cu# $a caute un
#eic, $a tri#ita upa ai $ai ca $a +ina $a-l cercete3e. Un a$t%el e o# are nae7e $a-$i recapete
$anatatea. Iar aca ace$ta nu #ai +or1e$te, nu #ai .ane$te, el e$te co#plet #ort. A$aar, cat a+ea
%e1ra in el, trupul era tintuit la pat $i i#pieicat $a-$i %aca tre1urile $ale, pe can #intea .anea $i
in.ri7ea $taruitor e ace$tea.
E# Su-!etu! p(ate sa a-!e 'espre a'evaratu! Me'ic
E)1# ,upa cu# a# aratat ca $e inta#pla cu trupul, la %el $e petrec lucrurile $i cu $u%letul. Can a
ca3ut $u1 ro1ia $i $tapanirea intunericului pati#ilor pacatoa$e, e$te cople$it e %e1ra le.ii pacatului,
e$te tintuit $i intepenit in ce pri+e$te acti+itatile +ietii ace$teia, $i +irtutile concrete $i e$a+ar$ite ale
,u"ului )S%ant* nu #ai are putere $a le $a+ar$ea$ca $u1 nici un c"ip. Ni#eni in$a nu-l i#pieica $a
.anea$ca $i $a $e in.ri7ea$ca, e $u%letul $au, i#plinin poruncile upa puteri )in conitiile ace$tea*
iu1in trairea )cea intru 2ri$to$*, aca +rea $a a7un.a la +iata cea +e$nica. Ni#ic nu-l i#pieica $a
$tri.e cu #intea catre Meicul cel unic $i $a-L c"e#e intr-a7utor, nici $a nu a$tepte in$anato$irea. Si
c"iar aca $u%letul e$te #ort %ata e ,u#ne3eu, aica $-a e$partit e 1ucuria $la+ei $i lu#inii
Aceluia, prin calcarea poruncii, acoperinu-$e cu pereaua rautatii pati#ilor, ace$t $u%let nu a #urit
in ceea ce pri+e$te propria lui cunoa$tere $i in puterea e a cu.eta. Are puterea $a $e in.ri7ea$ca e
acti+itatile +ietii $ale )u"o+nice$ti*, $a iu1ea$ca $i $a c"e#e intr-a7utor pe ae+aratul Meic. Nu
e$te eci #ort in puterea $i lucrarea cunoa$terii.
E)2# Pe acea$ta $tare e ne#urire, in ce pri+e$te cunoa$terea $i cu.etarea. ,u#ne3eu o a$teapta e
la o#, caci un a$t%el e o# are li1ertatea e a $e .ri7i e +iata, e a-L iu1i $i a-L c"e#a pe unicul $i
ae+aratul Meic, ace$t o# are li1ertatea e a nu $e in+oi cu raul, ci, i#potri+a, e a $e ineletnici
cu $a+ar$irea actiunilor 1une upa puterile lui.
)nota l5 2ri$to$ %iin unicul Meic in $tare $a +inece $u%lelul $i inca in #o .ratuit*
,u#ne3eu n-a$teapta e la o# ecat oca3ia )prile7ul*, caci puterea e-a intari $u%letul, e a-l
ta#aui e %e1ra pacatului $i e a-l $#ul.e e $u1 tirania $i in%luenta pati#ilor, acea$ta putere
apartine Unicului ,u#ne3eu, precu# $ta $cri$5 .ca puterea, este a lui 'umne%eu, si a 0a 'oamne,
mila". Caci El $tie la cate %eluri e rautati e$te $upu$ $u%letul care e$te i#pieicat $a %aca %aptele
+ietii $i cu# 3ace ca3ut praa 1olii cople$itoare a pati#ilor e necin$te, caci $u%letul nu poate %i
:>
placut ),o#nului* ecat prin ratiune $i ra.o$tea lui. ,ar, ca $a poata acea$ta, El ),u#ne3eu* e$te
Cel Care-i a putere $a treaca inata la actiune, upa cu#, %oarte rept, $crie5 .1are nu va $ace 6l
dreptate celor ce %i si noapte striga catre 6l).
/# Su-!etu! stapanit 'e -(cu! Du7u!ui 1S-ant2
/)1# ,ar, upa cu# trupul o1orat e %e1ra e$te i#pieicat $a $e #ai ineletnicea$ca cu acti+itatile
pa#ante$ti, %iinca trupul $tapanit e %e1ra e$te i#pieicat $i neputincio$ in ceea ce pri+e$te
i#plinirea acti+itatilor nece$are +ietii, in acela$i %el $u%letul, upa ce $-a in+renicit e %ocul cere$c
al ,u"ului +ietii $i e$te prin$ e puterea %ocului u#ne3eie$c, e$te i#pieicat $a $e #ai eea la
acti+itatile pacatoa$e, %iin atra$ neincetat e ra.o$tea $i inclinarea catre Mirele cere$c.
/)2# ,aca %e1ra trupea$ca i#pieica trupul $a i#plinea$ca acti+itatile pa#ante$ti $i aca %e1ra
pacatului in pati#i epartea3a $u%letul e acti+itatile +ietii )$pirituale*, cu cat #ai #ult %ocul cere$c
al ,u"ului, care cuprine $i intretine ra.o$tea $i a%ectiunea #areata a i#paratiei, aica $u%letul
pretio$ $i creincio$, il opre$te $i-l i#pieica $a $a+ar$ea$ca acti+itatile pacatoa$e $i i#potri+a il
%ace $a uite toata e$ertaciunea lu#ii e %ata. Si ace$t $u%let, care L-a cautat prin in$a$i +ointa $i
propria lui ra.o$te, L-atra.e la Sine ca El $a-i %ie i#parat, $a-L $tapanea$ca $i $a-L calau3ea$ca
catre +ointa Lui. #aci si Domnul Insusi vrea ca in felul acesta sa fie cautat, iubit, crezut si atras
de dragostea sufletului ca sa vina sa petreaca intru el ca sa imparateasca si sa-i stapaneasca
toata lucrarea gandirii si s-o calauzeasca intru totul spre vointa lui Dumnezeu.
8# Maretia si vre'nicia su-!etu!ui c7iar sub va!u! pacatu!ui
8)1# Sa nu-$i inc"ipuie +reunul ca $u%letul e$te ce+a #ic e +re#e ce locuie$te intr-un trup #ic, ca
%iin intru totul in trup. lata-l ca e$te $i in trup, ar $i-n a%ara e trup, e$te cu totul intr-ace$ta, ar cu
totul $i-n a%ara e ace$ta. E$te cu totul intru el, ar cu totul $i in a%ara e el prin in$u$irea e a .ani
$i a re%lecta. Caci, #aret lucru $i #areata creatura a %acut ,u#ne3eu crean $u%letul e cin$te $i e
a#irat, #ai pre$u$ ecat toate creaturile, harazit sa fie locas al lui Dumnezeu, creat dupa chipul
"ui.
8)2# Su%letul are, intr-ae+ar, c"ip u"o+nice$c $i ne#aterial, potri+it propriei lui %unctii naturale,
upa cu# $i trupul are propriul $au c"ip. ,ar, adevaratul chip al lui Dumnezeu e$te $u%letul care
+ia3a $i $e i#pune prin ne#urire, el %iin cel care poarta $i $u$tine c"ipul cel #aterial. El e$te
ne+a3ut $i nee$coperit )in aancurile lui* in cau3a ca o perea e intuneric al rautatii il acopera $i
a$t%el el nu $e$i3ea3a $i nici nu 3are$te propria lui %iinta cu ai $ai oc"i i#ateriali, nici nu intele.e $i
nici nu conte#pla pe Creatorul lui0 nu $e +e$ele$te $i nu traie$te, nici nu $e 1ucura e lu#ina $la+ei,
1unatatii $i iu1irii Ace$tuia )Creatorului* %iinca nu .a$e$te nici +iata, nici #an.aiere, nelucran el
placerile 1unatatii $i ra.o$tei Lui )aica al ,o#nului*. Si noi a# o1anit acea$ta perea e la
calcarea poruncii e catre Aa#, a7un.an unii upa altii #o$tenire a #ortii.
.# Su-!etu! intenitat in intuneric
.) !# A$aar, $u%letul e$te in+aluit e intunericul pati#ilor $i inlaturat e la 1ucuria $i e la
cunoa$terea lui ,u#ne3eu $i e la puterea e a $e intele.e pe $ine in$u$i. ,ar 3iirea )lui
,u#ne3eu* ra#ane $anatoa$a, aica $u%letul ra#ane e$a+ar$it, c"iar aca el a a7un$ $u1 perea $i
inte#nitat, caci .are intact c"ipul .anitor $i intoc#irea pe care Creatorul i-o au$e e la inceput.
.)2# Sa e4plica# acea$ta prin a ne inc"ipui un o# inc"i$ intr-o te#nita, care n-are nici u$a, nici
+reo e$c"i3atura, nici %erea$tra, nici +reo alta ie$ire, iar o#ul e$te incuiat inlauntru. Cel inte#nitat
:?
nu poate %ace ni#ic ca $a ia$a $au $a c"e#e $i $a $tri.e pe cine+a in a%ara ca $a-i e$c"ia. El i$i +a
inrepta .anul la cei ina%ara clairii $i-i +a c"e#a intr-a7utor.
.)*# Ca# in ace$t %el e$te $i cu $u%letul e$partit e ,u#ne3eu prin +alul pati#ilor $i inc"i$ in
te#nita intunericului pacatului0 a$t%el $tau lucrurile cu ace$t $u%let, creatura pretioa$a, locuin
intacta inlauntrul +oalului $i ra#anan unica, a$a cu# a %o$t %acuta. Ea nu poate %ace ni#ic ca $a
ia$a e acolo, ecat nu#ai $a .anea$ca $i $a re%lecte3e a$upra $tarii $ale, $a $e in.ri7ea$ca e +iata
$a $i e lu#ina )care-i lip$e$te* $i $a $ri.e catre cei in a%ara +oalului e intuneric, $a $tri.e pe
,o#nul, Eli1eratorul, ca El $a aua cu# $tri.a# $i noi catre El, noi )cei neinte#nitati*, prin
creinta $i ra.o$tea noa$tra $i a$t%el ,u#ne3eu $a rupa prin propria Sa putere +oalul intunericului0
$a lu#ine3e $u%letul )inte#nitatului* cu propria Sa lu#ina, $a-l eli1ere3e e intunericul pacatelor $i
al pati#ilor $i $a-l calau3ea$ca upa propria Sa +oie. Iar ace$t )$u%let* in interiorul +oalului, %iin
cu .anirea intin$a $pre ,o#nul, $pre a-L cauta $i a-L po%ti, el in$u$i i$pretuie$te toate cele +a3ute,
$e a+anta cu creinta $i orire in cautarea ne+a3utei puteri u#ne3eie$ti, a$teptan +i3ita "arului. Iar
,o#nul e-acolo in inalti#e i$i inreapta .anirea $pre $u%let, e$coperinu-i-Se $i lini$tinu-( cu
oi"na u"o+nicea$ca $i calau3inu-l $pre toata +oia Sa.
.)+# Si aca .anirea ,o#nului n-ar +eni $a 1ucure pe acel $u%let $pre a-l calau3i, acela n-ar putea
lucra +iata lui ,u#ne3eu. #aci, cu cat sufletul isi inclina neincetat spre ,' gandirea si ratiunea
sa, cu intentia de a-" cauta cu credinta si cu dorinta, Domnul, intru bunatatea "ui, este si mai
atent la dragostea pe care sufletul o are in el insusi, se alipeste prin gandirea "ui, sufletul
devenind un singur duh cu Dansul, dupa cuvantul Apostolului. ,e aceea, can $u%letul $e alipe$te
e ,o#nul iar )Ace$ta* #ilo$ti+inu-$e, iu1inu-( $i +enin catre el. Se alipe$te e el, aca e la
inceput .anirea ra#ane creincioa$a "arului ,o#nului, devin un singur duh, un singur amestec
si o singura minte.
.)6# Trupul ii e$te pe pa#ant, #intea lui in$a e$te cu totul in Ieru$ali#ul cere$c urcan pana la al
treilea cer, alipinu-Se ,o#nului $i $lu7inu-L. Iar Ace$ta care $ae pe $caunul #aririi Sale in
cerurile in cetatea cerea$ca e$te intre. la el, in trupul ace$tuia. O#ul $i-a a$e3at $u$ c"ipul
$u%letului, in cetatea cerea$ca a S%intilor in Ieru$ali#, iar Acela ),u#ne3eu* a a$e3at in trupul
aceluia c"ipul ne.raitei lu#ini a ,u#ne3eirii Sale.
Acesta slu%este Aceluia in cetatea cereasca, iar Acela Domnul! slu%este sufletului in
cetatea trupului. $ufletul mosteneste pe Domnul in ceruri, iar pe pamant Domnul sufletul
omului il mosteneste. #aci, Domnul este mostenirea sufletului, iar sufletul este mostenirea
Domnului.
.)@# Caci, aca $i #intea $i cu.etarea celor in intunericul pacatelor $unt a$a e eparte e trup,
colinan $i #er.an oar intr-o clipa intr-alte tari, lan.a cei pe care-i iu1e$c, $ocotinu-$e ca ar %i
aici 7o$ cu el0 aca, eci, $u%letul pacato$ului e$te $printen $i u$or, #intea ne%iinu-i i#pieicata $a
a7un.a pana la cele #ai inepartate tara#uri, cu atat #ai #ult #intea in $u%letul e pe care, cu
puterea ,u"ului, a %o$t inepartat +oalul intunericului, $e +a riica $i #ai #ult. Si acea$ta pentru ca
oc"ii i-au %o$t ilu#inati e cerea$ca lu#ina, iar "arul a eli1erat-o e$a+ar$it e pati#ile care-o
necin$tea, a au$-o la curatia ei, %acan-o $a $lu7ea$ca )intru totul in u"* pe 2ri$to$ $u$ in ceruri, iar
aici $a-i $lu7ea$ca, e a$e#enea, cu totul, prin trup, cu.etarea lar.inu-$i pretutineni ori3ontul $i
$u%letul $lu7in a$t%el lui ,u#ne3eu aici 7o$, une +oie$te $i can +rea.
I# .rist(s !ar%este si ai u!t su-!etu! creat 'upa c7ipu! Sau
I)1# Ace$t ae+ar il $pune Apo$tolul5 .ca sa puteti intelege impreuna cu toti s$intii care este
largimea si lungimea si inaltimea si adancimea, spre a cunoaste iubirea lui +ristos cea mai presus
de cunostinta, ca (ast$el) voi sa va umpleti de toata plinatatea lui 'umne%eu". Re%lectati a$upra
tainelor e ne.rait ale $u%letului pe care ,u#ne3eu il $capa e intunericul ce-l acoperea, cu# i-a
:@
eli1erat e $u1 acel +oal $i (-a inaltat la Sine, cu# i-a lar.it $i i-a intin$ cu.etele inteli.entei lui $pre
lar.i#ile, lun.i#ile, aanci#ile $i inalti#ile 3iirii +a3ute $i ne+a3ute.
I)2# $ufletul este, asadar, o opera mareata, minunata si dumnezeiasca. Si upa cat $e pare.
,u#ne3eu l-a creat c"iar inainte e pla$#uirea trupului, anu#e atunci can a 3i$5 DSa $acem om
dupa c&ipul si asemanarea noastra".
Intai $u%letul a %o$t creat e ,u#ne3eu $i apoi luan tarana in pa#ant, i-a pla$#uit trupul
$i, prin ,u"ul S%ant i-a in$u%lat $u%letul, pe care-L crea$e, can l-a creat pe $u%let in %elul ace$ta
)e4pu$ #ai $u$* n-a pu$ raul in %irea ace$tuia )$u%let* caci %irea ace$tuia nu $tia ni#ic e$pre rau, ci
l-a creat pe suflet dupa chipul virtutilor $fantului! Duh. A a$e3at )atunci* in el )aica in $u%let*
le.ile +irtutilor, precu# i$cerna#antul, cunoa$terea, intelepciunea, creinta, ra.o$tea $i celelalte
+irtuti upa c"ipul ,u"ului.
I)*# Inca $i acu# $u%letul e$te calau3it e cunoa$tere, e intelepciune, e ra.o$te $i e creinta,
caci ,o#nul $e .a$e$te $i $e +ae$te prin ace$tea. A pu$ in ei o ratiune, cu.etare, +ointa, #intea
calau3itoare. Si, e a$e#enea, a a$e3at in el $i o alta $i #are $i $u1li#a putere e cunoa$tere. L-a
%acut $printen, inaripat, neo1o$it pentru a $lu7i intr-o Dclipa prin cu.etele $ale, in #o#entul +oit e
)S%antul* ,u". Intr-un cu+ant5 Dumnezeu l-a creat pe suflet ca sa-i fie mireasa, capabil de a se uni
cu ,l, pentru ca ,l sa intre in comuniune cu sufletul, devenind un singur duh cu acesta, precum
scrie& 4Acela care se alipeste de Domnul este un duh cu ,l.+
;# Su-!etu! are nev(ie 'e 'ra%(stea !ui Dune,eu
;)!# Nici inteleptii prin intelepciunea lor, nici in+atatii prin inteli.enta lor n-au putut pricepe
$u1tilitatile $u%letului, nici $a $puna cu# e$te el. ,aca nu cu#+a intele.erea $i cuno$tinta e4acta a
$u%letului $e a nu#ai acelora carora li $e e$copera prin )S%antul* ,u". In pri+inta acea$ta in$a, ia
1ine $ea#a, anali3ea3a ceea ce au3i, ca $a intele.i5 Ace$ta e$te ,u#ne3eu, $u%letul nu e$te
,u#ne3eu0 Ace$ta e$te Stapanul, acela $lu7itorul0 Ace$ta-i Creatorul acelor opere )creatiei*. Nu
e4i$ta ni#ic co#un intre cele oua #aterii )%iri*. ,ar, in ra.o$tea $i inurarea Sa, ne#ar.inite,
ne.raite $i e neintele$. Ace$ta a "otarat $a cree3e o a$t%el e %aptura care $a %ie $i inteli.enta $i
pretioa$a $i cea #ai alea$a intre toate cele 3iite, cu# 3ice Scriptura: . pentru ca noi sa $im
incepatura $apturilor -ui", $pre unire $i $pre co#uniune cu In$u$i Ace$ta, ca sa-i fim propriu-i
salas, ca sa-i fim propria-i mireasa, cinstita si curata.
;)2# A$aar, pentru a$t%el e 1unatati a# %o$t planuiti $i pentru a$a %a.auinte a# %o$t creati.
Fiinca ,u#ne3eu a a+ut o a$e#enea ra.o$te pentru noi, $ur."iunitii, +oi, copiii #ei, trecan El
pe$te toata ne.li7enta $i toata trana+ia in elanul no$tru catre +e$nica +iata $i cautan oar la
intre.ul no$tru e+ota#ent e a placea Lui, $a-L ru.a# pe ,o#nul ca prin puternica $i propria lui
,u#ne3eire, $a ne i31a+ea$ca in te#nita intunecata a pati#ilor care ne %ac e ocara $i $a %aca $a
$tralucea$ca iara$i propriul Sau c"ip $i lucrarea pla$#uita e El, roinu-ne $u%letul eplin $i pur,
incat acea$ta $tare atin.an-o, $a %i# +renici e i#parta$irea )S%antului* ,u" $i pe rept $a %i#
e#ni e 1ucuria cea %ara e $%ar$it a pre3entei Sale, in +ecii +ecilor. A#in.
nota5 Nu-i +or1a aici e o u1la creatie a o#ului ca la Filon e Ale4anria $i Ori.en. S%antul
Macarie in+ata %rec+ent crearea upa c"ipul lui ,u#ne3eu, ar %ara $a tra.a acelea$i con$ecinte,
aica %ara $a aau.e $i i%erentierea $e4urilor eu$a in a%ir#ata D... a %acut 1ar1at $i %e#eieC )Fac.
i. &>*.
nota5 ,upa S%antul Gri.orie e Ni$a 4virtutea este semnul prin e0celenta al asemanarii sufletului
cu Dumnezeu..
nota5 S%antul Macarie $e %ere$te e orice iee pantei$ta. Alipirea $i Da#e$tecarea cu ,u#ne3eu $i cu
='
$u%letul $unt roaele "arului, niciecu# con$ecinta unui rept %una#ental la o#, ci $e 1a3ea3a pe o
a$e#anare cu ,u#ne3eu, ceea ce nu i#pieica o inruireC a $u%letului cu ,u#ne3eu.
=(
Cuvantarea ::
Raspunsu! 'at(rat 'ra%(stei parintesti a Du7u!ui S-ant
"# C(piii !ui Dune,eu sa -ie insetati a ascu!ta si a inte!e%e cuvantu! !ui
Dune,eu
")!# Iu1itilor no$tri %rati )i#preuna +ietuitori* le e$te %oa#e $i $ete e cu+antul ae+arului $i cu
#ulta ra.o$te ore$c $a-l aua $i $a i $e $upuna. Cu toate ca unii intre noi nu $tiu carte, toti
laolalta, in$a, pri#e$c cu+antul lui ,u#ne3eu, ore$c $i-l inra.e$c, a$e#eni celor care $-au 1ucurat
can )pentru pri#a oara* $-a +e$tit cu+antul Sau in lu#e.
")2# C"iar aca noul na$cut e un 1e1elu$, care inca nu poate +or1i li#1a #a#ei, acea$ta $e co1oara
la ni+elul )pruncului* $i i$cuta cu el, .an.a+in $i ea ca el. Si #a#a $e 1ucura can pruncul ii
+or1e$te )intr-ace$t li#1a7*, panin ea in$a$i )$a $urprina* ra.o$tea copilului, Tot la %el $unte# $i
noi %ata e $la+a ne#ar.inita $i e neintele$ a ,o#nului0 in co#paratie cu $tiinta $i puterea Lui,
$unte# copii $i ne lip$e$te puterea $a e$crie# $i $a ro$ti# upa +renicie tainele ,u"ului )S%ant*.
,atorita in$a ace$tui ,u", $i #a#a )Bi$erica* $%intiilor +oa$tre $e 1ucura can aue ro$tinu-$e in
lu#e cu+antul e$pre ea. Si acea$ta, intrucat copiii na$cuti in ,u"ul )S%ant* nu .a$e$c i#1rati$are
$i 1ucurie ecat in ace$t cu+ant care i-a na$cut.
")*# Intr-ae+ar, %iecare +ietate i$i .a$e$te lini$tea $i 1ucuria in patria $i in locul une $-a na$cut.
E4i$ta %elurite intoc#iri )ale lui ,u#ne3eu* %iecare cu ro$tul ei. Pa#antul, )e pila*, are toate
)plantele* care cre$c pe el, toate +ietuitoarele care $e na$c aici, precu# %iarele $al1atice, reptilele,
ani#alele o#e$tice $i inca altele. Apele au, e a$e#enea, pe cele ce ie$ in ele, atatea $pecii e
pe$ti. La %el +a3u"ul cuprine nu#eroa$a $i +ariata #ulti#e a 31uratoarelor. Cerul )aica 1olta
cerea$ca* are a$e3at pe el propriile lui pooa1e )ie$ite in relie% $i $tralucitoare*, iar incolo e el
)contine* tot ce $e .a$e$te in apele cele #ai pre$u$ e ceruri. ,ar ace$te trepte ale 3iirilor )lui
,u#ne3eu* nu $e a$ea#ana intre ele ecat ca intoc#iri cuprin$e in %iecare treapta, caci unele $unt
%or#ele $i co#porta#entul 3iirilor tariei $i altele ale celor e pe pa#ant. Si aca +reuna in ace$te
3iiri +rea $a $e uca in #eiul une nu-$i are inte#eierea, acea$ta $e ina1u$a, #oare $i $e
ni#ice$te.
")+# ,e pila, pe$tii #arii aca +or $a-$i uca +iata pe pa#ant, +or #uri, %iinca nu-$i au o1ar$ia
aici0 $i tot a$a patrupeele aca ar +oi $a-$i $ta1ilea$ca locuinta in ape, +or #uri inecate, caci nu-i
e-aici o1ar$ia lor0 pa$arile cerului, aca incetea3a $a #ai $tra1ata +a3u"ul ca $a-$i petreaca +iata
pe pa#ant, ca praa %iarelor $al1atice, reptilelor $i c"iar oa#enilor. ,eci, %iecare in ace$tea
)cate.orii e 3iiri* traie$te lini$tita oar in #eiul ei natural, e une ii e$te o1ar$ia. In acela$i c"ip,
$i Cu+antul lui ,u#ne3eu, +enit e $u$, incal3e$te, lini$te$te $i "rane$te pe copiii ,u"ului )S%int*,
pe can cu+antul lu#ii, a$%i4ia3a, $la1e$te $i auce #oartea. Caci n-are ni#ic co#un $i nici
a$e#anator Cu+antul lui ,u#ne3eu cu ace$t cu+ant al lu#ii.
nota5 %iintele $pirituale nu pot +ietui ecat in lu#ea $pirituala a Cu+antului lui ,u#ne3eu, cu#
ani#alele )$au orice $pecii in re.nul ani#al* nu pot $a-$i #entina +iata ecat in #eiul lor
ori.inar. Pentru o#, acolo une-i centrul intere$elor lui, acolo-i e$te $i ini#a.
&# Neputinta c(unicarii 'intre -iii !ui Dune,eu si -iii !uii
&)!# Cu ae+arat Cu+antul lui ,u#ne3eu e$te In$u$i ,u#ne3eu, iar cu+antul lu#ii e$te in$a$i lu#ea
$i #are-i i$tanta $i eo$e1irea intre Cu+antul lui ,u#ne3eu $i cu+antul lu#ii, ca aceea intre copiii
=&
lui ,u#ne3eu $i copiii lu#ii. Fiecare ur#a$ $e a$ea#ana cu $tra1unii lui. ,aca cel co1orator in
,u"ul )S%ant* +rea $a $e eice celor in lu#e, re$pecti+ a%acerilor pa#ante$ti $i $la+ei ace$tui
+eac, acela #oare $i $e ni#ice$te, %iinca nu-$i poate .a$i ti"na unei ae+arate trairi. Ae+arata lui
oi"na e$te acolo e une-$i are o1ar$ia. Si-ntr-ae+ar, cel apa$at e .ri7ile lu#ii $i pu$ in lanturile
$i catu$ele pa#ante$ti, acela De$te $u%ocatC $i e+ine neroitor %ata e Cu+antul lui ,u#ne3eu.
&)2# Pe e alta parte cei care in propria ale.ere, $-a la$at ro1it e puterile trupe$ti - aica o#ul cei
lu#e$c -, can aue Cu+antul lui ,u#ne3eu, e$te $u%ocat $i a7un.e ca un lip$it e ratiune. O1i$nuit
$a traia$ca in .re$eli +ata#atoare, a$t%el e in$, can aue +or1inu-$e e ,u#ne3eu, arata un a$a
e #are e3.u$t, e parca #intea i-ar %i lu#inata e o $tralucire ne$u%erita. Se petrece cu ei ceea ce
3ice Apo$tolul5 .1mul $iresc )aica cel care actionea3a nu#ai prin or.ani$#ul trupe$c n.n.* nu
primeste ceea ce vine de la 'u&ul lui 'umne%eu, intrucat pentru el aceasta-i o nebunie. In ace$
$en$ #ai 3ice $i pro%etul I$aia5 .(uvantul lui 'umne%eu a a*uns pentru ei ca o vomare. 6e3i eci
ca nu poti $a petreci +iu in lu#ea in care nu te-ai na$cut/;
C# Trebuie sa (ri ca sa p(ti renaste
C)1# E4e#plele #ai $u$-#entionate pot %i talcuite $i-ntr-alt c"ip. ,aca o#ul trupe$c $e $trauie$te
$a $e tran$%or#e el incepe prin a #uri pentru lu#e $i a e+eni a$t%el neroitor

%ata e cea intai $i
neroitoare petrecere in rautatea lu#ea$ca. A1ia )upa ace$t proce$ e #oarte a o#ului +ec"i* poate
$a +ietuia$ca pentru Cu+antul lui ,u#ne3eu. Caci cel care +rea $a $e eice altei +ieti tre1uie $a $e
na$ca in nou, in raport cu pri#a $i e3.u$tatoarea lui traire.
C)2# ,aca +reunul e cuprin$ e 1oala $i e %e1ra, ace$tuia $i corpu-i $ta intin$ pe pat, %ara $a #ai
poata a $e ineletnici cu tre1urile ace$tea pa#ante$ti. In acela$i ti#p in$a, li#1a lui #ai +or1e$te
e$pre ace$te preocupari, iar #intea nu i $e lini$te$te, an tarcoale $i in.ri7inu-$e ae$ea e acti+i-
tatea ei. ,e aceea, cauta cu .anul upa un #eic )$pecialF $a-l +inece. A$e#enea $i $u%letul ca3ut
in 1oala pati#ilor, upa ce a calcat porunca, a ra#a$ %ara nici o putere. ,aca in$a el $e apropie e
,o#nul $i cree ca +a a+ea a7utor, lepaanu-$e e pri#a $i e3.u$tatoarea lui +ietuire, in $ituatia
acea$ta, c"iar aca $u%letul 3ace in 1oala pacatului iara $a poata i#plini real#ente %aptele +ietii, el
poate totu$i $a $e ne+oia$ca $i $a-L roa.e pe ,o#nul $a-l caute El pe ae+aratul #eic.
D# .aru! 'une,eiesc este aa cu i!a -ata 'e -ii
D)1# Nu-i a$a cu# 3ic unii care ratace$c in in+ataturi in$elatoare, $i anu#e ca o#ul #oare oata
pentru toteauna $i nu #ai poate niciecu# $a %aca +reun 1ine. GSpre a re$pin.e acea$ta %al$a
in+atatura* $a +ee# cu# $e co#porta un 1e1elu$ a1ia na$cut. Nici ace$ta nu poate %ace +reo
lucrare, 1a nu-i in $tare $a $e tina pe picioru$e $pre a $e 1ucura e #a#a lui. ,e aceea, $e tot
ro$to.ole$te $i plan.e, ca $a atra.a atentia #a#ei. Iar acea$ta, pe e o parte #i$cata ar $i incantata
e 3+arcoleala $i plan$ul $tri.ator, iar pe e alta cuprin$a e #ila pentru ca #icutul nu-i in $tare $a
#ear.a $pre a $e 1ucura, pentru ea in$a$i, inuio$ata e acea$ta cautare, ar $i e orul %ata e copil,
#er.e la el, ca $a-l 1ucure, cople$ita cu totul e ra.o$tea pentru ora$la ei. Il #an.aie $i-l
alaptea3a cu ne$pu$a .in.a$ie.
D)2# Si cu# nu $e lini$te$te inata upa ce #a#a-l ia in 1rate, el continua $a $cancea$ca pana ce ea
il i#1rati$ea3a $i-i a $anul, ca $a-i ea #ancare in$u$i laptele ei cal. A1ia, upa ce i3+orul laptelui
i$i a ru#ul, $u.arul $e 1ucura. ,ar $i upa ce $u.arul e$te #an.aiat, riicat e #a#a, u$ la $an
$i "ranit cu laptele cel elicio$, el tot #ai plan.e, %iinca #a#a-$a a-ntar3iat $a-l #an.aie, $i l-a
la$at cat+a ti#p $a $e #a"nea$ca. C"iar aca i-ar a care+a noului na$cut #ulti#e e 1unatati5 aur,
ar.int $au altce+a e %elul ace$ta, ni#ic nu l-ar 1ucura $i nu l-ar lini$ti. Nu $-ar la$a ae#enit e
ni#ic, ci nu#ai e $anul cu lapte al #a#ei lui. Can o pri+e$te, el $e-n$eninea3a, i$i ia "rana $i e$te
cu totul #ultu#it, +ain 1ucurie $i +e$elie.
=8
nota5 aceasta comparatie de Dumnezeu insuflata scoate in evidenta importanta harului pentru
$fantul *acarie. Tocmai aceasta slabiciune este cea care misca mai mult pe Domnul,
iar efortul omului este mai ales de a ti-" reprezenta inaintea privirii sufletului.
E# Mani-estarea tacuta intre parinte si c(pi!
E)!# Tot a$a $e-nta#pla $i cu toate +ietatile 3iite e ,u#ne3eu, +a3ute pana $i la ani#ale,
patrupee $au 31uratoare0 %irea lor ur#ea3a o orine lo.ica )%ata e ora$lele lor*5 ele ocrote$c $i-
arata .in.a$ie $i o purtare cu+enita %ata e puii lor, iar ace$tia la ranul lor +ae$c o inclinare a%ec-
ti+a $i o ra.o$te pentru #a#ele lor. Sa +ee# lu#ea 31uratoarelor5 ranunica i$i %ace cui1ul $u$,
pe locuri inalte. In %elul ace$ta $e apara e reptile, "ranin acolo $u$ $i cre$can pui$orii ei. Iar
#icutii nu iau $ea#a la .la$ul nici-unui o#, ani#al $au orice-ar %i, nici nu $unt ae#eniti e
.la$urile ace$tora, %iinca ei percep nu#ai .la$ul #a#ei lor $i )can il au*, inata $e riica $i
ciripe$c $pre a o c"e#a. Si ranunica an rotocoale in 31or, potri+it in$tinctului ei, auce #ancare
#icutilor, o #e$teca $i o in#oaie ca pui$orii $a $e poata "rani %ire$c $i cu %olo$.
/# Sa -ie inv(cat Du7u! S-ant
/)1# La %el $tau lucrurile $i cu $u%letele care ra#an la copilarie %ata e lu#e5 $unt incopciate e
pati#i $i nu pot %ace cu ae+arat acti+itatile +ietii in cau3a puterii rautatii care $e lipe$te e ele. Si
ele $tri.a pentru a7utor e la ,u#ne3eu ca $a $e urnea$ca in raul cel o1o$itor, caci au orinta e
+iata +e$nica. De aceea aceste suflete, cu lacrimi si cu glas strigator, cheama pe mama cereasca,
adica pe Duhul $fant. Dar ele nu-si gasesc multumirea in lumea aceasta decat in comuniunea cu
Duhul $fant! si in pofta de a se hrani cu ,l.
nota5 S%antul 6a$ile cel Mare in+ocan tandretea fireasca a pui$orilor $i a pruncilor %ata e #a#a
lor, inea#na ca o#ul $a %ie recuno$cator %ata e ,u#ne3eu.
/)2# Nu#ai upa ce au a7un$ in $tarea acea$ta, #a#a cea 1una, aica "arul )S%antului* ,u", $e
apropie e $u%letele care-o cauta0 iar Ace$ta ),u"ul* le ia-n 1rate, le intare$te cu "rana cea
u"o+nicea$ca $i cerea$ca a laptelui .u$to$ cel #ult orit, $%ant, u"o+nice$c $i curat, ca a$t%el ele
$a-L $i#ta $i $a-L cunoa$ca pe Tatal cere$c, cre$can in 3i in 3i prin urcu$ul $piritual $pre +ar$ta
u"o+nicea$ca, .pana ce a*ung la starea desavarsita si la unitatea credintei si cunostintei ,iului
lui 'umne%eu". Atunci o1ane$c ele i#parta$irea cu +iata cea +e$nica, cu# ae+ere$te Apo$tolul.
8# Du7u! S-ant uni-ica %an'irea 1intea2 (u!ui
8)!# Intr-ae+ar, prin 1unatatea $i +ointa Lui, ,o#nul are putere a$upra .anurilor in $u%let,
ri$ipite in cele ale lu#ii, ca $a le unea$ca intr-un $in.ur .an e in$piratie i+ina $i $a le inrepte
$pre continua inaltare.
E$te $tiut ca laptele $e i#pra$tie, %iin lic"i, $i $e +ar$a in +a$e, toc#ai atorita calitatii lui
%luie lip$ite e coe3iune. ,ar aca i $e pune c"ea., el $e-nc"ea.a intr-un 1ot tare $i co#pact. Tot
a$e#enea $i %aina, are in$u$irea e a $e i#pra$tia in cau3a ca-i prea u$oara, ar aca $e in#oaie cu
apa $i $e pune aluat - cu# $ti# ca a aratat $i ,o#nul, can a a$e#anat i#paratia cerurilor cu trei
#a$uri e %aina ce e+in coca )o$pita* - %aina, )cea in $tare e pra%*, $e auna $u1 actiunea apei $i a
aluatului, e+enin $olia $i e %olo$ "ranirii oa#enilor, e$i.ur, upa ce, prin coacere, $-a
tran$%or#at in paine.
nota5 pentru S%antul Macarie "arul ,u"ului e$te #a#a cerea$ca a $%intilor, care inlocuie$te pe
#a#a cea #uritoare a pacatului $i a +enit la #a#a cea 1una $i cerea$ca. La S%antul Macarie )ca $i
=9
la alti S%inti Parin7i* "arul %iin e .enul, %e#inin $i +enin e la S%antul ,u", arata caracterul
matern al lui Dumnezeu.

8)2# Intoc#ai $e petrece $i cu $u%letul0 ace$ta prin aro.anta $i ela$area in lu#e $i tran$%or#area
pati#ilor in o1i$nuinte, $-a $%ara#itat in cele ale lu#ii, atorita $u1tiri#ii .anurilor, precu# %aina.
Cine oare altcine+a poate $a uni%ice cu.etele ri$ipite $i $a le intoc#ea$ca inir-o .anire puternica,
u#ne3eia$ca $i reapta/ Ni#eni ecat nu#ai credinta din suflet, puterea harului si focul ceresc
al Duhului, ace$tea ni le +a %ace in nou tari $i e %olo$ cere$cului Tata, ca $a le puna pe ele in$ile
la incercare, ca a$a $u%letul $a poata %i +renic e i#paratia cerurilor.
8)*# ),o#nul* e$te a$e#enea pa$torului, caci lucrarea Lui a %o$t $i ca a ace$tuia. Caci pa$torul, pe
oile i#pra$tiate

le auna intr-o $in.ura tur#a cu propriul $au .la$, iar oile il ur#ea3a, #er.an
$tran$ unite intre ele )aica intr-o tur#a co#pacta*, calau3ite c"iar e el. 6ai e tur#a care nu are
inru#ator 1un, care $a o uca la pa$unile cele 1une, pe care nu#ai pa$torul $in.ur le $tie, caci o
+or ni#ici lupii $i %iarele $al1atice; 6ai e $u%letul care nu are in el, in eplina cuno$tinta, pe
2ri$to$, inru#atorul $i Pa$torul .anurilor $ale, caci alt#interi lupii $i .roa3nicele %iare ale
u"ului celui rau +or ri$ipi .anurile $i le +or $la1i.
.# Stran%erea %an'uri!(r si rec(!tarea a!esi!(r in cereasca &iserica
.)!# Orice cu+ant are oua $en$uri5 unul trupe$c )aica #aterial*, iar altul u"o+nice$c )aica
$piritual*, %iinca $i noi a+e# $i trup )#aterial* $i $u%let )$piritual*. Co#paratiile ace$tea $e aplica $i
Bi$ericii, $u1 raport +a3ut $au trupe$c )aca ne re%eri# la aunarea creincio$ilor* $i $u1 raport
ne+a3ut )$piritual* aunarea $i unirea .anurilor $u%letului. Tot la %el $e poate $pune $i e$pre
#ulti#ea 1oa1elor in $picele e .rau. Cu ae+arat ca a$a e$te. Pri+iti acea$ta $tran.ere a "olelor
e pe nu#eroa$e ca#pii. Une erau ra$panite, aici $unt acu# unite pe o $in.ura arie0 $unt apoi
calcate $i treierate e copitele ani#alelor )e #unca*0 in ace$t proce$ paiele $e e$%ac e 1oa1ele e
.rau. ,ar, aca nu 1ate +antul ca $a le alea.a e plea+a $i e paie/ )Lucrarea-i 3aarnica*.
.)2# Tot a$a-i )$i-n cele u"o+nice$ti*. Cine poate $a aune in aria ini#ii $u%letul ri$ipit $i
i#pra$tiat pe pa#antul lu#ii - prin a#a.irea pati#ilor ace$tui +eac - ca $a reu$ea$ca a $urpa pacatul
a#e$tecat cu ele/ Ni#eni, aca $u%letul cere$c al lui 2ri$to$ nu $e riica a$upra lor. In %elul ace$ta
$e pronunta $i E+an."elia5 .6l (+ristos) are in mainile Iui lopata de vanturat si va curati aria,
graul adunandu-l in &ambare, iar pleava o va arde cu $ocul cel nestins".
nota5 in +i3iunea S%antul Macarie )ca $i a altor S%inti Parinti* sufletul este adevarata 1iserica, este
ca o cetate.
.)*# ,e aceea $i noi tot a$e#enea $a ne ru.a# ,o#nului, cautanu-L $i 3i $i noapte cu o$teneli in
ini#a $i cu orinta ra.o$tei e El. ,ar %ara $a ne opri# la ce+a in lu#e - placerea, $la+a e$arta,
putere $au altce+a e orice %el - Sa-L ori# nu#ai pe El, ca $a ne aune .anurile ri$ipite $pre a ne
in+renici e cercetarea Sa $i e in.ri7irea cea e la El. ,aca El ne atra.e la Sine, $i noi Il
incon7ura# pe El, prin purtarile Lui e .ri7a )%ata e noi*, ne +o# in+renici e +iata cea +e$nica.
A$t%el, cu ini#ile curatite, ca 1oa1ele e .rau, +o# %i aunati e El in i#paratia cerurilor.
=:
Cuvantarea ::I ) a ace!uiasi s-ant
"'evarata c(n-(ritate a vietii crestine cu
S-anta Scriptura
"# Crestinii in cuvant si cei in -apte
")!# Socote$c ca nu $e cu+ine $a ro$te$c cu+antul pro%etului5 ./stept, ca cel care naste"; 3ic acea$ta,
%iinca $unt toteauna in.ri7orat e pro.re$ul S%antului ,u" in tine, un pro.re$ care nu $e cunoa$te
nici prin cu+ant, nici prin u#1ra, ci $e i#pline$te prin lucrarea )ener.ia* ae+arului $i prin puterea
lui ,u#ne3eu, upa cu+antul ,o#nului5 .Imparatia lui 'umne%eu nu sta in cuvant, ci in lucrare si
putere"0 $i #ai )3ice*5 .imparatia )lui ,u#ne3eu* este inauntrul vostru, intr-ae+ar, unii practica
%ilo$o%ia lui 2ri$to$

)aica in+atatura principiilor* in aparenta, altii, oar in cu+ant, iar ceilalti $i in
cu+ant $i in %apta )lucrare*, caci $unt %oarte rari cei care, $i in puterea lui ,u#ne3eu. Ace$tia in
ur#a in$a $unt .cei peste care 'u&ul 2$ant va veni si pe acestia-i va umbri puterea (elui
"reainalt".
&# /iii c(b(rat(ri 'in Eva trebuie sa 'evina -iii 1/eci(arei2 Maria
&)!# E$te potri+it ca toate $u%letele a%ectate e tri$tetea care pro+ine in cona#narea E+ei $a caute
$i ele 1ucuria Mariei prin +ietuirea in %eciorie pentru intru tot nepri"anitul Mire )aica pentru
2ri$to$*, ar $a %aca acea$ta %ara e +ina $i e$a+ar$it.
&)2# ,upa cu#, prin .anirea noa$tra pa#antea$ca $i prin pati#ile trupe$ti ne recunoa$te# ca %ii ai
E+ei $i ai lui Aa#, tot la %el tre1uie ca noi in$ine $a recunoa$te# in%ierea noa$tra prin cu.etarea
cerea$ca $i prin pati#ile lui 2ri$to$5 ."uneti-va la incercare, e3aminati-va pe voi insiva, daca
sunteti in credinta, daca 8locuieste in voi +ristos9". Caci aca, purtan c"ipul lui 2ri$to$, $i#ti#
lucrarea .anurilor rele, ru$inoa$e $i #urare, cu atat #ai #ult, purtan noi c"ipul Celui cere$c,
tre1uie $a $i#ti# lucrarea S%antului $i inc"inatului ,u".
C# Nasterea !ui .rist(s in su-!et
C)1# Sa cunoa$ca, eci, %ecioara inteleapta ca ea $e cu+ine $a ai1a in $ine pe 2ri$to$, ca $i )Fecioara*
Maria0 precu# aceea )L-a purtat* in pantece, tot a$t%el $i tu )$a-L porti* in ini#a ca atunci $a poti
canta cu intele.ere $i $a 3ici5 D,e $rica 0a, 'oamne, luat-am noi in pantece si am su$erit dureri si
am nascut du&ul mantuirii. E$te intoc#ai cu ceea ce 3ice $i Ecle$ia$tul5 D(um se $ormea%a $atul in
$emeia insarcinata, asa este 8calea 'u&ului9.
nota5 S%antul Gri.orie e Ni$$a $crie5 DCeea ce $-a i#plinit trupe$te cu Maria cea preacurata, can
plinatatea ,u#ne3eirii a $tralucit in 2ri$to$ prin )+irtutile* Fecioarei, la %el $e i#pline$te $i in
$u%letul tau, care e$ti %ecioara, caci El )2ri$to$* +ine $a locuia$ca, u"o+nice$te in tine, aucan cu
El pe Tatal, cu# 3ice in E+an."elieC
D# Sa -ie traite cu a'evarat -a%a'uinte!e S-intei Scripturi
D)1# ,eci, aca tu ai acea$ta co#oara in +a$ul tau e lut0 aca Cel care a 3i$ ca, .din intuneric, sa
straluceasca lumina", )acela* a $tralucit )in ini#a ta* D$pre luminarea cunostintei" E+an."eliei0
aca pacea lui ,u#ne3eu o#ne$te $tatornic in ini#a ta0 aca prin $%intenie ai atin$ pacea pe care o
ur#areai0 aca 2ri$to$ a +enit $a locuia$ca in o#ul tau cel inauntru0 aca Tatal Si-a %acut loca$ la
tine cu Unul na$cut al Sau0 aca te-ai in+renicit e %ericire prin curatia ini#ii tale0 aca ai e+enit
Te#plu al lui ,u#ne3eu $i ,u"ul Aceluia locuie$te intru tine0 aca, in plinatatea creintei, ai ini#a
e$a+ar$it curata e con$tiinta rautatii.
==
D)2# ,aca .'umne%eul pacii te-a s$intit intru totul, ca .si du&ul si su$letul si trupul sa-ti $ie $ara
pri&ana"; aca e$ti %ecioara inteleapta, a+an la#pa $i ulei in +a$0 aca $tii ce in$ea#na .sa $ie
mi*loacele voastre incinse si $acliile voastre aprin$eC0 aca ai i#1racat "aina e nunta0 aca ai +ait
o+aa tuturor ace$tora prin lucrarea cea in ini#a ta, caci nu#ai a$a +ei putea %i +renica $a %ii
nuntita cu Mirele cei cere$c, caci aca tu +ei tacea, pietrele +or $tri.a.
D)*# Marturi$e$c, a$aar, inaintea a In$u$i ,o#nul #eu $i a inc"inatului ,u" S%ant )al Sau*, ca
upa cu# o %ecioara e-aici e pe pa#ant, c"iar aca pri#e$te .arantii upa .arantii, aruri #ulte0
c"iar aca ar a+ea repturi epline a$upra ace$tei a+eri, aca, in$a n-a a7un$ la unirea trupea$ca, ea
+a %i ca o $traina %ata e 1ar1atul al carui nu#e il poarta.
D)+# Tot la %el $i sufletul care petrece in feciorie pentru Hristos, c"iar aca prin Bote3
pri#e$te .arantii - %iinca Bote3ul repre3inta .arantiile e$a+ar$ite ale #o$tenirii ce +a $a +ina - $i
inata upa Bote3 pri#e$te nu#eroa$e aruri )prin Mirun.ere n.n.*, precu# cel al cu+antului, al
talcuirii, al +inecarii $au orice alta "ari$#a, ar aca nu $-a in+renicit e unirea cu Mirele cel
ne#uritor, el e$te $train e Ace$ta. Acea$ta in pricina ca un.erea 1ucuriei, "aina e nunta nu $e
recuno$c prin "ari$#e, ci prin in$a$i in%ierea parintea$ca, in care $e .a$e$te ra.o$tea cea neclintita.
D)6# A$aar, aca tu ai .arantiile Bote3ului, ai atunci $i talantul e$a+ar$it. ,aca in$a nu l-ai %acut
$a crea$ca )in +aloare* $i nu l-ai in#ultit, +ei ra#ane nee$a+ar$it, ar $i #ai #ult5 +ei %i lip$it e el.
Sa nu $ocote$ti eci, ca, i#partin 1unurile tale )la $araci*, a$ta in$ea#na ce+a/; ,aca ai arul
cu+antului .al grairii in limbi ingeresti si omenesti", $a nu cu#+a $a te tru%e$ti, caci inca n-ai a7un$
la e$a+ar$ire $i, e a$e#enea, aca ai arul talcuirii, $a nu te opre$ti aici in +irtute. Si aca ai
o1anit toata creinta, inainteaza la dragostea care nu cade. Pe rept cu+ant $-a $pu$ ca
.dragostea nu cade niciodata. Si, %iinca ea e$te neclintita )aica ne$c"i#1atoare*, acea$ta ii %ace
ne$c"i#1ati $i neclintiti pe cei care $e $trauie$c $-o pri#ea$ca. ,e alt#interi, "ari$#ele $e au
upa icono#ia )aica c"i+erni$irea* lui ,u#ne3eu $pre i#plinirea $lu7irii )in cre$terea
u"o+nicea$ca* a celor ce inca #ai $unt copii nee$a+ar$iti0 pe can ra.o$tea, cu# a# 3i$ #ai $u$,
ii %ace neclintiti $i %ara e $%ar$it pe cei care $-au in+renicit e ,u#ne3eu, caci D'umne%eu este
dragoste cu# ne in+ata Epi$tolele
$o1ornice$ti.
nota5 S%inti Parinii in $ec. I6-6 co#para Bote3ul cu talantul
nota5 Pentru S%antul Macarie )$i alti S%inti Parinti* dragostea este superioara harismelor si da
statornicie celor ce a%ung sa o aiba.
E# S-anta Scriptura este (%!in'a su-!etu!ui
E)1# Sa $e tina #inte, a$aar, ca orice $u%let in care lucrea3a .anurile intinate $i relele inc"ipuiri,
nu %eciore$te in 2ri$to$, intrucat ace$t in$ $e la$a atra$ e potri+nicul, aica e cu.etele e$%ranate.
,ar cel care ore$te $a $e in%ati$e3e curat inaintea ,o#nului, petrece in castitatea inimii, cu#
3ice Cel Care conuce lo.oirea )#irilor*5 DCaci v-am logodit pe voi unui singur barbat, ca sa va
in$atise% lui +ristos, ca pe o $ecioara $ara de pri&ana; dar, ma tem ca nu cumva, precum sarpele,
prin viclenia lui, a amagit pe 6va, tot asi*derea sa abata si gandurile voastre". ,e aceea, cati au
.anurile in$elate $unt in co#uniune cu in$elaciunea ia+olului, iar nu in co#uniune cu cin$tea
aceea e necorupt a ,o#nului. .1are ce comuniune este intre lumina si intuneric).

Sau ce
intele.ere e$te intre te#plul lui ,u#ne3eu $i cel al iolilor/
E)2# A$aar, $a cree# in cele 3i$e, $pre a le citi )$i a le intele.e* ca $unt ne#incinoa$e )aica
ae+arate*5 .0raiesc, dar nu eu mai traiesc, ci +ristos traieste in mine. #aci cei in care nu
locuieste Hristos, sunt morti $i nu laua pe ,u#ne3eu in cuno$tinta )aica in eplina con$tiinta e
pre3enta Lui*, %iinca $-a 3i$ prin pro%etul5 .'oamne, nu cei morti te vor lauda". ,e aceea .viata
=>
lui Iisus intre noi sa imparateasca". Sa o1ani# in noi in$ine ,u"ul lui 2ri$to$, ca $a %i#
cu#paratura Ace$tuia, precu# 3ice5 .'aca cineva nu are 'u&ul lui +ristos, acela nu este al
/cestuia". Sa ni#ici# in noi nea#urile pa.ane, 3ican catre ,u#ne3eu5 .Risipeste neamurile
care voiesc ra%boaie4 .,ulgera peste ele si le imprastie). Intr-ae+ar )pe plan u"o+nice$c* noi
$unte# aceia a$upra carora ro$ti# 1le$te#ul, iar nu i$raelitii care .n-au nimicit popoarele despre
care 'omnul le poruncise. Ne o$ani# pe noi in$ine, iar nu pe ioli. Noi $unte# cei care a+e#
urec"i $i nu au3i#, care a+e# oc"i $i nu +ee#, caci nu e$te intru noi ,u"ul )S%ant*.
/# Sa practica 'reptatea cea 'inauntru! su-!etu!ui
/)1# ,e aceea $a ne ru.a# ca $a ni $e lu#ine3e oc"ii #intii noa$tre $pre a cunoa$te ce in$e#nea3a5
.'esc&ide oc&ii mei, ca sa cunosc minunile din -egea TaC. Sa $tri.a# in ini#a )ca or1ul cel in
E+an."elie can l-a intre1at ,o#nul ce +oie$te n.n.*5 ,,Invatatorule, ca sa-mi desc&i%i oc&ii. Acel
)ae+arat cre$tin*, care e$te in trup, nu $e lupta upa trup, caci .armele de lupta" ale lui .nu sunt
trupesti )aica #ateriale*, ci puternice intru 'umne%eu spre daramarea intariturilor )aica 3iurilor
e aparare*, distrugand gandurile si toate inaltimile tru$ase, care se ridica impotriva lui
'umne%eu". Sa riica#, a$aar, neincetat #ainile intru ru.aciuni, %ara e #anie $i %ara $o+aire.
/)2# Sa e+eni# e acela$i nea# cu ,o#nul, care a ra$arit in nea#ul lui Iua. Sa iuai3a# )aica
$a i#ita# $e#intia iuaica*, caci nu cel aratat pe ina%ara e$te iueu, ci acela e pe inauntru, care
praznuieste sambata prin ferirea de ganduri desarte si de cugetarea la lucruri intinate
murdare!; cel care a pri#it taierea i#pre7ur in o#ul $au launtric. ,e aceea $a taie# i#pre7ur
$upra%ata necurata a ini#ii, rete3an ceea ce a cre$cut )ne%ire$c* in ratiune, aica 1olul #ortii $i
pacatul, care-a %o$t $e#anat pe $upra%ata )ini#ii* prin nea$cultarea )$tra#o$ului*. Sa pri#i# in
ini#ile noa$tre le.ea u"o+nicea$ca, aceea a lui ,u#ne3eu, %a.auita prin cu+intele5 .Voi da legile
mele in inimiIe lor si Ie voi scrie pe mintile lor". Si la ,a+i 3ice5 .-egea lui 'umne%eu in inimile
lor si nu li se vor poticni pasii. Deci, daca vrei sa nu ti se poticneasca pasii, primeste in taina
legea lui Dumnezeu, ca aceasta te va sfinti si te va face statornic, in stare de linistea cea
neclintita.
/)*# Iata ce e$te in puterea noa$tra, ar #ai ale$ ce e$te intr-aceea a lui ,u#ne3eu, care contine
ratiunea ).anirea* cea ae+arata $i +or1irea cate.orica. In+renicinu-ne noi e toate ace$tea, $a ne
ru.a# ca $a a+e# #oul e .anire al lui 2ri$to$ $i a u#1la intru innoirea +ietii, nea+an una in
ini#a $i alta la aratare. Caci Dumnezeu dispretuieste purtarea mincinoasa si vicleana. ,e aceea a
aratat clar $i %ara ocoli$uri ca ceea ce $purca pe o# ie$e inauntrul ini#ii. La +re#ea aceea
),o#nul* a cona#nat pe %ari$ei, iar e atunci incoace pe %iecare intre noi, pentru or1irea launtrica
%ata e tainele cele u#ne3eie$ti. In ace$t $en$ $i .raie$te5 .,ariseule orb, curata intai partea,
dinauntru a pa&arului, ca sa devina curata si cea din a$ara. Cu ae+arat cel care $i-a inreptat
toate $ilintele ca $a %aca $a $tralucea$ca lu#ina lui launtrica, aica acel )cre$tin* care a +e."eat intru
totul a$upra #intii $i $u%letului $au, acela $i-a curatat totoata $i partea +a3uta )aica co#portarea*.
/)+# 6a ro., a$aar, $a nu ra#ane# nu#ai la o1i$nuintele $i #ani%e$tarile cele in a%ara cu $copul
e a e+eni te#plu al lui ,u#ne3eu Cel preacurat, ci $a a$culta# pe Cel Care ne inea#na )aratan
$i $copul*5 DCa voi sa deveniti $ara pri&ana si curati $ii ai lui 'umne%eu, $ara pataC. Caci
neprihanit este cel care n-a savarsit nedreptate in inima lui, cel care nu are nici o pata, nici o
zbarcitura, nici altceva de acest fel0 cel care $tie ce-n$ea#na cu+intele5 DToara slava, $iicei
imparatului este cea dinauntru4 ei", iar nu cea in a%ara, caci ne#incino$ e$te cel care 3ice5 .'at-ai
bucurie in inima mea", cel care e$te in$e#nat e per$oana lui 2ri$to$, ar #ai ale$ cel in care
Ace$ta lucrea3a0 cel care lupta $a e+ina .barbat desavarsit, la masura varstei depline a Iui
+ristos"; cel care %u.e e lauele oa#enilor, ur#arin )in acela$i ti#p* $la+a cea e la ,u#ne3eu $i
lucran curatia in ini#a lui.
=?
/)6# Caci, precu# ra3ele ace$tui $la+it $oare lucrea3a inauntrul oc"ilor trupe$ti, tot a$e#enea
lucrea3a $i $la+a S%antului ,u" prin oc"ii cei inauntru ai o#ului, can $unt curatiti. Nu a$a $e
petrec lucrurile, in$a, cu in$ul care cauta $a $e ineparte3e prin %aptele o#ului in a%ara $i prin
e$arta lui putere. Ace$ta e$te cel ce are ra+na pentru ,u#ne3eu %ara cuno$tinta, )aica %ara $a
con$tienti3e3e o1iecti+ul $i $copul n.n.*. Se a$ea#ana cu cel care upa cat+a ti#p tre1uie $a %ie
a$cal )care $a in+ete pe altii*, ar care el in$u$i are ne+oie $a in+ete )pentru $ine in$u$i*0 ca cel care
+a tre1ui $a $e in+renicea$ca e "rana cea tare, %ara $a %i %o$t #ai intai "ranit cu lapte0 cu cel care a
inceput in ,u"ul, ar $%ar$e$te in trup. Sa cunoa$ca, eci, unul ca a$ta ca toata reptatea o#ului in
a%ara e$te ca o te$atura #urara, iar upa Apo$tol )e$te* ca o carpa lepaata.
/)@# Noi, in$a, tre1uie $a a7un.e# in $taiul e a ne $upune reptatii lui ,u#ne3eu, care $e
i#pline$te in o#ul cel inauntru, caci intr-ace$ta $e riica tri1una cea inalta a lui 2ri$to$, i#preuna
cu 7ert%elnicul cel %ara pri"ana. Caci 3ice5 ./cesta-i lucrul cel dinaintea mea si anevoie (e intele$),
pana ce am intrat la *ert$elnicul lui 'umne%eu". )Sa a7un.e#* in a$a %el incat #arturia con$tiintei $a
$e $la+ea$ca in crucea lui 2ri$to$, care a eli1erat e $tricaciune +iata noa$tra $i a curatat con$tiinta
e acti+itatile noa$tre, a$a incat prin toate lucrarile noastre! sa ne inchinam in Duhul lui
Dumnezeu $i $a nu ne #ai incree# in carnea trupului0 ca $a cunoa$te# ce $a aora# upa
cu+antul: .Noi ne inc&inam la ceea ce stim (cunoastem)".
/)A# Marturia creincioa$a a tuturor ace$tor )ae+aruri* e$te in cer, %iinca .noi graim ca inaintea
lui 'umne%eu, in +ristos", %ara $a .ani# la altce+a, ecat ca .este bine ca inima sa $ie intarita
prin &ar, si nu prin invataturi de multe $eluri si nu prin invataturi straine".
/)B. Sa ne ru.a# in$a ca $a $capa# e 1unul renu#e cel upa o#, e acel renu#e )pentru cele
nu#ai pa#ante$ti n.n.*, care cu a1ilitate $i i$cu$inta, prine in cur$e )pe unii*, ca ei $a nu
o1anea$ca e la puterea lui ,u#ne3eu c"i+erni$irea )intru acti+itatile lor*. Nu#ai %u.in e
ace$te cur$e, tu nu +ei putea ri$ca nici $a te la$i 1iruit e i$pretuirea cea in partea oa#enilor, nici
$a te tru%e$ti, can te %erice$c.
/)C# Fii a$cultator, $upunanu-te celui care te calau3e$te $pre tot ae+arul )lui ,u#ne3eu*. $a
realizezi in sufletul tau acea comuniune ca Hristos, ca aceea intre mire si mireasa,
ca e aceea $crie5 "0aina aceasta mare este, iar eu %ic: cea intre +ristos" cu nepri"anitul tau $u%let.
Caci ni#eni nu +a %i $cri$ in Bi$erica in ceruri a celor intai na$cuti, aca $u%letul nu-i e$te %ara
pri"ana. Si tot a$a ni#eni nu $e-incununea3a, aca nu $-a luptat upa le.e.
=@