Academia de Studii Economice

Facultatea Management Administratie Publica

D U B A I
Prof.coordonator :
Studente:

Grupa:
Seria:

Bucuresti
2009
C U P R I N S
Capitolul I Evolutia Dubaiului
Capitolul II Proiecte finalizate
2.1. Burj l rab
2.2. Pal! "u!eira#
2.$. %ild %adi Aquapark
2.&. S'i Dubai
2.(. Dubai )all
Capitolul III Proiecte nefinalizate
$.1. Burj Dubai
$.2. *#e %orld
$.$. Pal! "ebel li
$.&. Pal! Deira
$.(. +,dropolis
$.-. Dubai %aterfronte
$... Dubailand
Capitolul I!: Dubai Brand
Bibliogra"ie
2
CapiC
Capitolul I E#olutia Dubaiului
Dubaiul este un oras construit pe baza unui co!ert liber/ cu desc#idere lar0a catre
investitorii straini si catre afacerile prospere. 1n 1901 seicul )a'tou! bin +as#er l
)a'tou! a ridicat toate ta2ele din portul Dubai/ facand din acesta un port liber. stfel
co!erciantii din orasul iranian 3in0a# au fost incurajati sa se !ute in 0olful Dubai4ului.
ceasta locatie avea sa fie fatala dezvoltarii ti!purii a Dubai4ului/ c#air daca pana la
inceperea celui de4al 24lea razboi !ondial populatia locala nu depasea 20000 de locuitori.
Dezvoltarea econo!ica a Dubai4ului a inceput cu adevarat in 19(0 atunci cand
seicul S#ei'# 5as#id bin Saeed l )a'tou! a dra0at 0olful din Dubai/ !arindu4i
capacitatea si platind totodata un i!pru!ut facut e!irului din 6u7eit. Seicul 5as#id a
fost fondatorul aeropotului si al pri!ului #otel din Dubai/ care a fost construit in 19(9.
cesta a fost startul inceperii constructiei de !e0a 8 structuri/ iar pana la finele
deceniului populatia locala a ajuns la un nu!ar de 120 000. Printre aceste structuri se
nu!ara si portul 5as#id/ port ce avea ( ter!inale pentru cele !ai !ari containere din
acea vre!e.
1nca din 19-0 seicii 9a,ed bin Sultan l :a#,an/ conducatorul bu D#abi4ului si
5as#id bin Saeed l )a'tou! au visat la un stat federal in zona e!iratelor arabe. 1n
19.1 acest vis devine realitate cand Dubai/ bu D#abi/ S#arja#/ j!an/ ;!! l
<u7ain/ =ujaira# si 5as l 6#ai!a# >in 19.2? s4au unit for!and E!iratele rabe ;nite.
Sub conducerea seicului 9a,ed/ pri!ul presedinte al e!iratelor/ e!iratele arabe au
trapuns topul celor !ai bo0ate tari din lu!e cu un venit anual 1. 000 de dolari pe cap de
locuitor.
Dezvoltarea Dubaiului a fost 0rabita in cele din ur!a de descoperirea si
e2ploatarea resureslor de petrol si titei din zona. Datorita cresterii pretului petrolului/ la
finele anilor @.0/ seicul 5as#id a facut cea !ai indrazneata !utare a sa: a decis sa
construiasca un nou port/ "ebel li. cesta a fost 0ata in pri!a faza in 19A$ si a avut --
de ter!inale. 1n acelasi ti!p cu constructia portului/ cel !ai tanar fiu al seicului/
)o#a!!ed bin 5as#id l )a'tou!/ a pus bazele docurilor uscate >dr, doc's? din
Dubai. Pe lan0a aceasta lucrare/ !ostenitorul coroanei Dubai4ului din ziua de azi/ !ai
detinea un centru de co!ert de $$ de etaje construit la inceputul anilor 19.0. 3a inceput
aceste $ proiecte pareau ireale si neproductive din punct de vedere econo!ic la acea
vre!e. Devenind zona libera/ portul "ebel li a ajuns repede unul dintre cele !ai !ari
porturi si in !od inevitabil c#eia dezvoltarii Dubaiului. Belelalte 2 constructii/ docurile si
centrul de co!ert/ si4au dovedit si ele succesul/ contribuind in !od se!nificativ la
inflorirea Dubaiului. 3a preturile din ziua de astazi "ebel li valoreaza peste 9 bilioane C
si este de departe cel !ai a!bitios proiect care a e2istat in Dubai. :ici parcul de (
bilioane C/ Dubailand/ nu se co!para cu a!ploarea acestui proiect ti!puriu. Bea !ai
D0reaE piesa a !ostenirii lasate de seicul 5asid in 1990 cand acesta a !urit/ fiilor sai a
fost "ebel li. 1n perdioada in care seicul 5asid i!batranise si nu !ai putea conduce
e!iratele acesta i4a nu!it pe cei $ fii ai sai la conducere.
$
1n tot acest ti!p dezvoltarea econo!ica a Dubaiului trecea printro faza destul de
dificila. 3a !ijlocul anilor @A0 e2cesele de la finele anilor @.0 si4au facut si!tite prezenta.
F criza bancara !inora ivita in acea perioada a dus la fuzionarea !ai !ultor banci in una
sin0ura. Pretul petrolului era !ult !ai scazut ca in anii @.0 pentru ca depindea direct de
activitatea econo!ica.
Pe . octo!brie 1990 !arele lider al Dubaiului !oare/ iar seicul )a'tou! bin
5as#id l )a'tou!/fiul sau cel !ai !are ii ur!eaza la conducere. Bresterea pretului
petrolului a survenit odata cu inceperea pri!ului razboi din 0olf si cu ocuparea 6uveit4
ului de catre irac#ieni.
1n 199( 0eneralul seic )o#a!!ed bin 5as#id l )a'tou! a fost ales drept
printul coroanei Dubai4ului. 1n 1ordania/ la %orld Econo!ic Su!!it/ inalti!ea sa a
reflectat la nu!irea sa in functie rea!intind de spusele fratelui sau cu! ca el ar putea
alea0e intre o cale usoara si una dificila si ca el a ales4o constient pe cea dificila.
Pentru Dubai/ aceasta a inse!nat o viziune accelerata de transfor!are econo!ica sub o
conducere decisiva si autoritara. Seicul )o#a!!ed stie e2act ce vrea sa realizeze pentru
Dubai si nu lasa ni!ic sa4i stea in cale.
Dar planurile sale de e2pansiune sunt Gntotdeauna le0ate de planul de afaceri si se
bazeaza pe intoarcerea investitiilor. Hiteza lui de e2ectutie este ui!itoare/ de e2e!plu/
Frasul 1nternetului din Dubai este conceput la sfarsitul anului 1999/ iar un an !ai tarziu
acesta isi desc#ide portile.
Succesul ori0inal al zonei libere "ebel li din dru!ul Dubaiului catre cel !ai
!are centru co!ercial a fost folosit ca !odel in dezvoltarea unei 0rup de orase de zona
libera.
Sfarsitul anilor 90 au adus cladiri notabile Dubaiului si i!plicit locul acestuia pe
#arta. Bel !ai inalt #otel de . setele din lu!e/ Burj al rab/ a fost cel !ai de succes. De
ase!enea/ turnurile e!iratelor detin supre!atia in topul celor !ai inalte cladiri
co!erciale din Europa si Frientul )ijlociu.
Seicul )a#o!!ed s4a concentrat asupra facilitatilor si a cladirilor de talie
!odiala pentru a face din Dubai locatia perfecta pentru !arile co!panii ale lu!ii.
1n 199./ inalti!ea sa a pro!ovat dezvoltarea proprietatilor prin crearea unei
co!panii publice nu!ita E!aar Properties/ co!panie care in ziua de astazi este cea !ai
!are din do!eniu.
E!aar a inceput prin constructia a unui port !ariti! de a0re!ent de $.('! in
spatele #otelurilor e2istente pe plaje. cest port a fost conceput sa devina centrului noului
Dubai/ un oras crescut dintrun oras de &0 000 de rezidenti. :a'#eel a devenit sinoni! cu
Pal! "u!eira#/ insula in for!a de pal!ier care a obtinut fai!a internationala foarte
repede.
3una !ai a anului 2002 va ra!ane in istoria Dubaiului ca fiind luna in care
revolutia proprietatilor libere a inceput. 1nainte de aceasta data doar ;E putea detine o
proprietate/ dar doar in baza unei arende.
Si in anii precendeti strainilor le4au fost inlesnite situatiile in care puteau cu!para
proprietati/ dar acest eveni!ent nu s4a bucurat de succes. doptia decretului prin care se
puteau da in arenda proprietati stainilor a fost scanteia infloririi Dubaiului
Dubai4ul este acu! orasul #otelurilor fara e0al/ orasul ar#itecturilor re!arcabile si
0azda celor !ai i!portante eveni!entelor sortive si culturale.
&
Dubai reprezinta un caz unic de succes printre statele din Frientul )ijlociu si din
lu!ea !usul!ana in 0eneral.
Dubaiul s4a dezvoltat pe citeva di!ensiuni principale. Practic a identificat care
sunt/ oriunde pe 0lob/ !ecanis!ele care aduc cele !ai !ari venituri in prezent si le pot
aduce inca ceva ti!p de acu! inainte si a incercat s4o ia inaintea tuturor in aceste
do!enii. cestea ar fi turis!ul/ operatiunile financiare si cele co!erciale/ toate pe fondul
asi0urarii cadrului dezvoltarii durabile 4 infrastructura.
3a o suprafata de A2.AA0 '! patrati/ Dubai are cel putin 2( de #oteluri de ( stele/
precu! si sin0urul din lu!e de . stele. 1n ti!p ce !ulte state vestice si4au vindut
serviciile turistice ieftin/ pentru a atra0e vizitatori >cu! ar fi/ in Europa/ Grecia/ Spania
sau *urcia?/ Dubaiul s4a definit de la bun inceput drept o destinatie de lu2 si s4a adresat
nu nu!ai celor dispusi sa plateasca !ult pentru o calitate a serviciilor pe !asura/ ci si/ in
!od aproape sfidator/ snobilor doritori pur si si!plu sa epateze/ aruncind cu banii pe cele
!ai scu!pe distractii.
1n plan financiar si co!ercial/ !etropola ofera un paradis fiscal investitorilor.
Bo!paniile straine pot transfera tot venitul in tara de ori0ine. :u e2ista ta2e corporative
sau pe venit. Siste!ul bancar este e2celent. 3e0islatia favorizeaza bunurile si
proprietatea. E drept ca strainii nu au dreptul sa detina proprietati in Dubai >acestea le sint
doar cesionate pe zeci de ani? si nu pot detine co!panii inre0istrate acolo 4 pot doar
ac#izitiona licenta de la un localnic/ caruia ii revine un procent i!portant din cisti0.
Profitul i!ens pe care il poate face un investitor face insa ca acestea sa para
inconveniente !inore.
utostrazile Dubaiului sunt i!pecabile/ in ciuda te!peraturilor si diferentelor
ter!ice !ari dintre noapte si zi/ care fac necesar un asfalt de o calitate speciala. Se
construieste enor! si foarte repede la cele !ai ridicate standarde. Dezvoltarea pietei de
afaceri i!obiliare este atat de dina!ica incit cele !ai !ari fir!e de constructii/ cu! ar fi
Da!ac si E!aar/ or0anizeaza to!bole si ofera celor care cu!para proprietati de la ele
pre!ii precu!/ in cazul Da!ac/ !asini "a0uar/ iar ca !are pre!iu un avion particularI
)ajoritatea proprietatilor din insulele artificiale care se vor construi s4au vindut deja/
c#iar si fara pre!ii/ cu zeci de !ilioane de dolari. F data la 1(420 de ani/ !ulte dintre
cladiri sunt de!olate/ din cauza deteriorarii cauzate de instabilitatea solului/ si recladite.
Succesul viziunii seicilor Dubaiului se poate cuprinde intr4un sin0ur e2e!plu:
dintr4un tinut desertic/ e!iratul a ajuns astazi e2portator de apa plata/ 0ratie unei instalatii
de desalinizare a apei !arii. 1n plina vara/ la peste &( de 0rade Belsius afara/ in )all4ul
E!iratelor se poate sc#ia pe o pista artificiala. 1!posibilul pare a fi o notiune ine2istenta
in Dubai/ unde aparent nu!ai furia lui lla# in fata e2ceselor de putere ale o!ului ar !ai
putea sub!ina planurile seicilor din E!irate.
Blestemul petrolului
JDubaiul a fost binecuvintat prin lipsa resurselor naturaleJ/ spunea un oficial.
5esursele sale de petrol erau infi!e prin co!paratie cu cele ale e!iratului bu D#abi sau
ale tarilor din jur/ cu! ar fi rabia Saudita. ceasta i4a silit pe liderii sai sa faca o
strate0ie pentru viitor/ cind resursele se vor fi epuizat. Daca in anii -0 P1B4ul e!iratului
venea in proportie de &-K din petrol/ acu! a scazut la A/(K. Dezvoltarea !ultor alte
state cu i!portante zaca!inte de #idrocarburi a fost i!piedicata toc!ai de banii din 0az
sau petrol/ care au asi0urat un nivel de venituri suficient pentru ca liderii sa nu !ai
0andeasca si la alte surse de crestere econo!ica. 1n acelasi ti!p/ lupta pentru controlul
(
acestor surse a 0enerat coruptie si o prapastie intre clasa do!inanta/ care beneficiaza de
aceste venituri/ si !ajoritatea populatiei/ saracita si periodic J!ituitaJ electoral cu bani
din petrol. Este cazul 5usiei/ rabiei Saudite/ 1ra'ului si al altor state din Golful Persic/
al 1ranului etc. :u!ai :orve0ia a reusit sa faca fata acestui Jbleste! al petroluluiJ/
punind deoparte su!ele incasate din vinzarea acestuia intr4un fond special.
$a%a de pace din desert
E!iratele rabe ;nite for!eaza cel !ai prosper si !ai stabil stat >federatie? din
Frientul )ijlociu si din lu!ea isla!ica. E; sint co!puse din sapte e!irate/ fiecare
condus de cite un seic. )onar# absolut este 6#alifa bin 9a,ed al :a#a,an/ seicul din
bu D#abi. Frasul cu acelasi nu!e este capitala federatiei/ a carei suprafata totala este de
A-. '!. Pri!4!inistru este seicul Dubaiului/ )o#a!!ed bin 5as#id al )a'tou!.
Despotismul luminat si prosper
Dubaiul pare sa de!onstreze ca/ acolo unde prosperitatea si stabilitatea fac ca
oa!enii sa traiasca bine si fara lipsuri/ putin ii intereseaza pe locuitori siste!ul politic
care le 0uverneaza vietile. cestia se uita in jur si vad saracia/ razboaiele si inapoierea in
care se scufunda statele vecine lor si apreciaza viata pe care le4o ofera Dubaiul bo0atie/
nici un conflict cu alt stat/ infractionalitate aproape zero/ fara teroris!/ funda!entalis!
sau !iscari care sa a!eninte ordinea sociala ori statala. utoritatea seicului este
necontestata si c#iar acceptata cu bucurie. :u e2ista/ desi0ur/ nici ale0eri/ nici parla!ent/
capacitatea de decizie a cetatenilor in privinta viitorului lor este practic nula. Bu toate
acestea/ seicul )o#a!!ed bin 5as#id al )a'tou!/ ca si tatal sau inaintea lui/ este foarte
iubit de populatie.
Portretele i!ense ale celor doi lideri >seicul )o#a!!ed bin 5as#id al )a'tou!
si tatal sau seicul S#ei'# 5as#id bin Saeed l )a'tou! ?sunt afisate pe cladiri/ in
#olurile #otelurilor/ in !a0azine/ dar si purtate pe insi0ne. cu! citiva ani/ cind tatal
actualului seic/ decedat/ a avut nevoie de o interventie !edicala !ai co!plicata in
strainatate si a suportat4o cu succes/ fintinile arteziene din oras au i!prastiat apa
parfu!ata. =ostul seic a beneficiat si de un rinic#i donat de un sirian/ care nu ceruse
ni!ic in sc#i!b. Seicul 5as#id bin Saeed a aflat insa si se spune ca i4a daruit un bloc de
locuinte si un cec in alb.
E drept ca a!bii lideri au fost 0enerosi cu supusii lor. Fa!enii actualului
conducator se pli!ba pe strada/ la diverse aniversari personale ale seicului sau sarbatori/
si indeplinesc dorintele oa!enilor pe care ii intilnesc. Seicul insusi se poarta/ ca in
povesti/ ca un o! obisnuit !er0e sin0ur cu !asina prin oras/ inspecteaza santierele/
viziteaza sectii de politie si face diverse observatii/ cu! ar fi cererea ca sticla de la 0#isee
sa fie scoasa/ pentru ca functionarii sa aiba contact direct cu clientii.
$ rusine pentru islam&
Pe cat de rasunator este succesul financiar si/ pina acu!/ si politic al Dubaiului/
pe atat de acerbe 4 si poate valabile 4 sint criticile care i se aduc.
1 se reproseaza Dubaiului cinis!ul si i!oralitatea unei viziuni care ur!areste un
sin0ur tel: banul. De altfel/ senzatia de artificial este inevitabila cand te pli!bi prin oras.
3ocuitorii din E!irate/ bo0ati si protejati de le0ile locale/ au devenit lenesi si
dezinteresati/ pentru ca !ecanis!ul functioneaza deja aproape fara ei. 1ndienii si
pa'istanezii care lucreaza pentru ca localnicii si turistii straini sa poata #uzuri in voie sunt
platiti prost pentru o !unca foarte dura/ la cele (0 de 0rade Belsius ale desertului. E drept
insa ca/ cu banii casti0ati acolo in doi4trei ani/ isi pot cu!para casa si isi pot intretine
-
fa!ilia la intoarcerea in tarile lor. 1n alte cazuri insa/ contractele sunt abuzive/ !uncitorii
i!i0ranti sunt inselati ori li se retine pur si si!plu pasaportul la fir!a care i4a an0ajat si
sunt astfel Jle0ati de 0lieJ/ captivi.
)usul!anii conservatori vad Dubaiul ca o insulta la adresa isla!ului. !uzant/
dar poate e!ble!atic/ aici/ Bentrul de studii ale Boranului se invecineaza i!ediat cu
Bentrul de bo7lin0I *oleranta reli0ioasa/ etnica sau de orice alt tip din E!irate/ spun
criticii/ nu vine din convin0ere !orala/ ci din aceea ca o astfel de !entalitate aduce !ai
!ulti bani/ desi !er0e pana la e2tre!e inacceptabile pentru reli0ia !usul!ana.
Prostitutia este aici un fla0el fara e0al in tarile din jur. 9ece !inute/ seara/ in #olul unui
#otel !ai ieftin/ de $ stele/ iti ofera o ase!enea defilare de t#ailandeze/ c#inezoaice sau
rusoaice incat te intrebi daca stabili!entul nu este !ai !ult bordel decat #otel. Frice
poate fi cu!parat cu bani este de vinzare aici/ asa incat dro0urile sau fe!eile sunt o
!arfa co!una intr4un loc conceput special pentru a satisface cele !ai e2trava0ante
capricii ale turistilor si pentru a4i stoarce de bani. )ai putin alcoolul/ ce4i drept/ interzis
e2plicit si cate0oric de isla!.
Seicul Mo'ammed bin Ras'id Al(Ma)toum
re 1& !iliarde de dolari. Este pasionat de ia#turi/ cai si ar#itectura. Hrea sa fie
nu!arul unu in lu!e. Este conducatorul Dubaiului/ Seicul )o#a!!ed bin 5as#id l
)a'tou!.
1n !iezul unui Frient
)ijlociu do!inat de saracie/
!iscari sociale/ razboaie/
teroris! si scandaluri cu
petrol/ e2ista o oaza de lu2 si
te#nolo0ie care rivalizeaza cu
!ulte dintre cele !ai
i!portante realizari ale lu!ii
intre0i. Dubai a devenit in
scurt ti!p >$0 de ani? un
!odel 0lobal de urbanis! si
in0inerie. *otul a inceput din
initiativa !ulti!iliardarului
5as#id bin Saeed l
)a'tou! / pre!ierul
E!iratelor ;nite rabe
>E;?.Dupa !oartea sa in
1990 la ur!at la conducerea Dubaiului cel !ai !are dintre cei & fii )a'tou! bin 5as#id
l )a'tou!.cesta a condus Dubaiul pana in 200- cand a !urit int4un spital din
ustralia. Dupa !oartea sa la conducre a venit fratele sa Seicul )o >cu! ii spun
apropiatii si partenerii de afaceri?/ care are un tel c#iar !ai indraznet decat al tatalui si
fratelui sau: JHreau sa fiu nu!arul unu in lu!eJ.
Printre pasiunile sale se nu!ara in pri!ul rand ar#itectura. ;r!eaza apoi cursele de
cai pursan0e >pe care ii si JcolectioneazaJ?/ precu! si ia#turile. Seicul )o are JProject
.
Platinu!J/ un ia#t care are 1-0 de !etri lun0i!e/ propriul sub!arin si o punte suficient
de incapatoare pentru avionul particular.
Seicul )o#a!!ed bin 5as#id l )a'tou! s4a nascut in 19&9 si este pre!ierul si
vicepresedintele E;/ precu! si conducatorul Dubaiului >din 200.?. Este al treilea dintre
cei patru fii ai lui 5as#id bin Saeed l )a'tou!/ cel care a initiat acu! $0 de ani !area
dezvoltare te#nolo0ica a E!iratelor.
Bonducatorul Dubaiului si4a ter!inat studiile in )area Britanie.
1n prezent/ are doua sotii >cea de4a doua sotie fiind sora vitre0a a actualului re0e
bdulla# al 1ordaniei? si 1. copii .
verea sa a fost esti!ata la 1& !iliarde de dolari. )o#a!!ed bin 5as#id l4
)a'tou! s4a aventurat in lu!ea operelor caritabile tot din dorinta sa de a sc#i!ba
Dubaiul. 1n luna !ai 200./ a anuntat in cadrul =oru!ului Econo!ic )ondial care s4a
tinut in 1ordania ca doneze 10 !iliarde de dolari pentru a crea o fundatie educationala din
Estul )ijlociu.
ceasta este cea !ai !are donatie realizata vreodata/ iar seicul isi justifica decizia
prin dorinta sa de a reduce distanta dintre standardele educationale dintre tari. JE2ista o
!are prapastie in !aterie de cunoastere intre noi si statele dezvoltate din Hest si din
siaJ/ declara )o#a!!ed bin 5as#id l4)a'tou! la conferinta din 1ordania. J*rebuie
sa reduce! aceasta distanta cat !ai repede deoarece varsta noastra se !asoara in
cunoastere.J *ot la capitolul JdonatiiJ s4ar putea include si cadoul pe care seicul )o i l4a
facut lui )ic#ael Sc#u!ac#er/ ca!pionul !ondial de =or!ula 1 cu ocazia inc#eierii
carierei sale 4 o insula artificiala in Golful Persic.
F crestere econo!ica de 11 procente/ triplarea P1B4ului in !ai putin de un deceniu/
E!irates irlines 4 co!pania aeriana aflata pe pri!ul loc in lu!e/ c#iar inaintea Britis#
ir7a,s. *oate acestea sunt telurile seicului/ pentru care econo!ia a fost intotdeauna !ai
i!portanta decat politica. JDaca politica e caruta si econo!ia e calul/ atunci trebuie sa
pune! calul inaintea carutei/ nu inversJ/ a e2plicat !iliardarul. Si totusi/ dezvoltarea
econo!ica poate tine in frau de!ocratia. G#idat dupa vorbele tatalui sau 4 JBe este bun
pentru co!ercianti este bun si pentru DubaiJ 4/ seicul )o nu acorda atat de !ulta
i!portanta intalnirilor politice si declara desc#is ca/ decat sa !ear0a la o intrevedere cu
Jo #oarda de !inistriJ/ prefera sa vorbeasca in particular cu un BEF.
Capitolul II Proiecte "inali%ate
2.1. Burj l rab
Dubai4ul e2celeaza la capitolul constructii #oteliere !a0nifice/ iar Burj al rab
e2e!plifica din plin acest fapt. El este ideal a!plasat pentru a e2ploata la !a2i!
fru!usetea locurilor/ oferind privelisti de neuitat oriunde a! privi. :atura ii returneaza
serviciul oferit lu!anindu4i te2tura din sticla in razele asfintitului. 1nteriorul surprinde
prin decoratiunile acoperite foite de aur/ prin arta e2trava0anta si pietrele pretioase aflate
la tot pasul.
Burj l rab se autodeclara sin0urul #otel de sapte stele din lu!e/ o distinctie
destul de 0reu de depasit/ asta in cazul in care nu apare o alta constructie/ indeajuns de
A
curajoasa pentru a se reco!anda drept pri!ul #otel de opt stele din lu!e. +otelul situat in
Golful Persic este/ in orice caz/ cel !ai inalt de pe !apa!ond/ cu doar -0 de !etri !ai
scund decat E!pire State Buildin0.
1ntr4o tara a petrolului/ care detine una din cele sase !acarale4e2cavator e2istente
pe 0lob si care construieste cea !ai inalta cladire din lu!e / Burj l rab4ul desavarseste
doar i!a0inea unei lu!i a lu2ului si a opulentei 4 Dubai >supranu!it si 3as He0asul
Frientului )ijlociu?.
Burj l rab >Turnul arabilor ? este a!plasat pe o insula artificiala/ la 2A0 !etri
distanta de plaja "u!eira# din Dubai/ E!iratele rabe ;nite1n araba/ Turnul arabilor.
Bladirea are -0 de etaje si $21 !etri inalti!e/ si a fost proiectata de ar#itectul britanic
*o! %ri0#t. *e!a acestuia a fost bine definita: crearea unei cladiri si!bol pentru orasul
Dubai/ ase!eni Basei Fperei pentru S,dne, sau *urnului Eiffel pentru Paris.
Si/ se pare ca scopul a fost atins.
Ba si for!a/ constructia i!ita o a!barcatiune tipic araba/ cu vele/ nu!ita dhow/
intre cele doua laturi/ si!bolizand velele/ desfasurandu4se un atriu! i!ens de 1A0 !etri
inalti!e.
Bonstructia Burj l rab a de!arat in anul 199&/ fiind necesari nu !ai putin de
trei ani pentru realizarea fundatiei/ in ti!p ce cladirea propriu zisa a fost inaltata in !ai
putin de trei aniIBonstructia s4a finalizat in 1999/ costul ei nu a fost niciodata facut
public. De parca #otelul nu ar fi fost suficient de spectaculos/ constructia sa a fost facuta
pe o insula artificiala / creata in nu!ai $ ani/
9
2$0 de piloni din beton/ infipti in nisip la &0 de !etri adanci!e fi2eaza fundatia
for!ata din roci !asive si beton. Bonstructia contine peste .0.000 !etri cubi de beton si
9000 tone de otelI
Daca e2teriorul Burj l rab este e2presia unei ar#itecturi ultra!oderne/
interiorul/ proiectat de desi0nerul 6#uan B#e7/ cel care s4a acupat si de palatul sultanului
din Brunei/ este un !i2aj lu2os de stiluri occidentale si orientale.
Burj l rab se !andreste cu A.000 !etri patrati acoperiti cu foite de aur de 22 de carate
si 2&.000 !etri patrati de !ar!uraI
B#iar daca are di!ensiuni i!presionante/ #otelul beneficiaza doar de 202
aparta!ente. Bel !ai !ic ocupa insa o suprafata de 1-9 !etri patrati/ in ti!p ce cel !ai
0eneros are .A0 !etri patrati. 1ar preturile sunt pe !asura: de la 1.000 de dolari pentru o
noapte/ pana la 2A.000 de dolari pentru o nopate in aparta!entul re0al.
+otelul nu are zona de receptie la parter. =iecare oaspete este inta!pinat de un
director si condus sa co!pleteze docu!entele de cazare/ intr4un birou privat. 1nainte sa
intrati in aparta!ent/ toate lu!inile vor fi aprinse/ de la tabloul de co!anda al etajului/ ca
o urare de bun venit. 1!ediat dupa intrarea in aparta!ent/ pri!ele infor!atii vor fi despre
functionarea aparaturii si ilu!inarii sofisticate din aparta!ent.
1n cazul in care nu esti oaspete al #otelului/ nu ai voie sa intri doar ca sa arunci o
privire. B#iar si pentru a intra la receptie/ de unde pot fi ad!irate acvariul inalt de doua
etaje si fantanile !uzicale cu lu!ini laser/ trebuie sa platesti. Daca nu iti per!iti o noapte
de cazare la Burj l rab/ atunci trebuie sa iti faci !acar o rezervare la unul din cele
sapte restaurante ale #otelului si sa prezinti detaliile cardului tau de credit/ pentru a
0aranta o c#eltuiala !ini!a de 100 de dolari. )ai !ult/ pentru a intra in #otel/ trebuie sa
prezinti la poarta confir!area rezervarii/ pe care o pri!esti sub for!a unui s!s pe
telefonul !obil. De abia dupa ce personalul de la poarta considera ca indeplinesti si
re0ulile de cod vesti!entar/ te poti considera fericitul oaspete al celui !ai lu2os #otel din
lu!e.
1nsa toate aceste eforturi vor fi rasplatite cu prisosinta/ odata ce ai intrat in lu!ea
lu2ului si a rasfatului/ supranu!ita J*urnul rabilorJ. triu!ul din #ol este/ cu! era de
asteptat/ cel !ai !are din lu!e. Peretii incaperii sunt i!bracati in foita din aur/ iar
distanta dintre podea si tavan este de peste 1A0 de !etri/ indeajuns incat sa incapa doua
Statui ale 3ibertatii puse una peste alta. *oate ca!erele Burj l rab4ului sunt duple24
uri/ cu scari din !ar!ura si !ajordo!i personali. *elevizoare din plas!a cu ra!e din
aur/ produse de baie in valoare de sute de dolari si 1$ sorti!ente de perne sunt doar
cateva dintre facilitatile standard
parta!entele re0ale au paturi rotitoare cu baldac#in/ covoare cu i!pri!eu de
leopard si tavane din sticla. *ariful in acest caz este si el superior 4 2A.000 de
dolariLnoapte/ fara !ic dejun inclus.
;nul dintre cele sapte restaurante ale #otelului este suspendat la 200 de !etri
deasupra oceanului4 l )unta#a (in traducere insea!na Jcel !ai inalt")/ in ti!p ce altul
este scufundat/ intr4un acvariu i!ens/ sub nivelul solului4l )a#ara/ accesul realizandu4
se printr4un sub!arin si!ulat. Faspetii sunt transferati la aeroport cu elicopterul sau cu
!asina >5olls 5o,ce/ B)%?/ dupa preferinte. E2traordinarele servicii oferite de Burj l
rab sunt specifice intre0ii lu!i arabe/ si Dubai4ului in special 4 puternic ancorate in
dorinta de a fi cat !ai bune si !ai i!presionante...cu alte cuvinte/ perfecte. F sin0ura
10
sedere la Burj l rab sc#i!ba definitiv perceptia despre lu2/ se poate spune ca
ec#ivaleaza cu a fi e!ir pentru o zi.
2.2. Pal! "u!eira#
Pal! "u!eira# este pri!a insula artificiala creata de o! vreodata si face parte din
insulele pal!ier Pal! "ebel li si Pal! Deira/ $ cele !ai !ari insule artificiale din
lu!e.Bonstructia a inceput in 2002/iar acu! s4a si finalizat. Este un vis devenit realitate
pentru Pri!ul )inistru si Bonducator al Dubaiului/ S#eicul )o#a!!ed bin 5as#id al
)a'tou!/ care pri!a data si4a e2pus viziunile unor insule create de o! in anii 90. Si
dezvoltatorul propietatilor sale/ :a'#eel Partners/ care in prezent pri!este $0 bilioane C
de pe ur!a proiectelor din Dubai/ pentru a transfor!a acest vis in realitate. Pal!
"u!eira# a fost create ca un pro0res firesc in succesiunea unor initiative e2traordinare in
turis!ul Dubaiului. fost insa si un raspuns la o provocare reala/ care a fost cu! sa se
creeze !ai !ulta faleza cand e!iratele aveau in posesie nu!ai .2 '! de coasta.Haloarea
proiectului a fost cifrata la 1& !iliarde de dolari
Pal! "u!eira# !asoare ( '! patrati/ a creat (-0 de #a de tar! si a adau0at .A/-
'! la cei .2 de '! de coasta.
3a inceputul constructiei/ &0.000 de an0ajati !unceau la proiect in fiecare zi/
transfor!and 9& de !ilioane de !etrii cubi de nisip si . !ilioane de tone de piatra intr4o
statiune de locuit si de rela2are/ potrivita pentru secolul 21 si c#iar !ai !ult.
11
Ha avea $2 de #oteluri de ( stele cu vedere la !are/ cu 2(.000 de oaspeti/ 20.000
de vizitatori pe zi si aproape -0.000 de rezidenti in aparta!ente si vile. Populatia sa va
avea parte de ( plaje/ & porturi de a!barcatii si !ii de !etrii de !a0azine si unitati
co!erciale la dispozitia lor. Pri!a faza de &000 de vile a fost ter!inate si ocupata la
sfarsitul anului 200- > vandute in .2 de ore de la scoaterea lor la vanzare?
Esenta proiectului a fost desi0nul sau4 for!a de pal!ier/ fapt care a dictat fiecare
pas in dezvoltarea sa. Si!bolizeaza averea Dubaiului la fel ca si adau0area apei/ cea !ai
i!portanta sursa a substantei/ adapostului si sc#i!bului. =or!a sa asi0ura si 0eo!etria
perfecta pentru cresterea lun0i!ii coastei.
u fost efectuate teste de preconstructie. u trecut ani in care s4au facut studii/
testari/ asi0urari ale terenului pana a se face o sc#ita a proiectului. fost inclusa si o
e2pertiza facuta de catre :ortec# pentru a verifica for!a si volu!ul insulei deasupra si
sub linia apei. Dupa alte nu!eroase teste s4a ajuns la o reco!andare cruciala/ aceea de a
include doua desc#ideri de 100! pe a!bele parti pentru a per!ite apei sa fie
rei!prospatata la fiecare 1& zile si pentru a creste calitatea acesteia. Dupa ce lucrurile s4
au potrivit/ !odelele au fost testate si desi0nul adaptat/ proiectul a trecut la pri!a faza a
constructiei.
1n 2002/ :a'#eel a contractat doua fir!e: Han For din Flanda si
Genevare0isteref rc#irodon Bonstruction. Pri!a cerinta a fost construirea di0ului care
sa protejeze insula de curentii puternici si vanturile s#a!al din Golful rab.
Desi fiind !ai scu!p si !ai 0reu de realizat/ insula a fost create din roci in loc de
placi de beton pentru a incuraja crearea unui recif natural. 1nainte de insulele pal!ier nu
e2ista niciun se!n de viata. Di0ul Pal! "u!eira#ei este acu! de 11/( '! lun0i!e si
ajun0e pana la (0! sub apa.
;r!atorul pas a fost a!enajarea terenului/ operatiune realizata precedent de fir!a
din Flanda/ niciodata la acesta scara. S4au inta!pinat dificultati si la plasarea nisipului in
for!a de pal!ier. cest lucru s4a datorat faptului ca nu e2istau puncte fi2e de pa!ant la
care sa se raporteze pentru a crea for!a/ trebuia sa se 0aseasca alt !ijloc de a 0asii locul
pentru plasarea !aterialelor.
Dupa a!enjarea terenului ur!atorul pas a fostpre0atirea sa pentru ocupare/ cu
instalarea unor plante desinfectante/ plasarea unui vacuu! pentru tratarea apei/ crearea
unor linii de ener0ie pe sub pa!ant si construirea unei retele de transport. rezultat o
retea e2tinsa de strazi/ cu o conectie la tar! printr4un pod circular/ 2 poduri cu ( benzi in
fiecare directie si un tunnel subacvatic cu - benzi conectand toate zonele >1.& '!
lun0i!e/ &0 lati!e si 2( ! deasupra nivelului !arii?.
Pri!a constructie/ situata in sudul Hilla0e Benter4 un proiect co!ercial de
-A.000! patrati. Pe tar!ul de est 2(00 de aparta!ente de coasta erau 0ata sa fie ocupate
in 200-.Pe partea de vest se afla Golden )ile. cesta co!pri!a 200 de outleturi/ 10
cladiri de aparta!ente >.00 ap?/ un !all si birouri care se asteapta sa fie desc#ise in 2009.
in centrul insulei se alfa *ru!p 1nternational +otel si turn care include drepturi e2clusive
pentru 19 tari din Frientul )ijlociu si 1. !ari branduri.
driean Hideanu a facut avere vanzand !ar!ura pentru vilele seicilor
Bunoscut ca fiind unul dintre cei !ai c#ibzuiti fosti !ari fotbalisti/ Gica Popescu a avut
inspiratia/ dar si norocul/ sa ac#izitioneze o proprietate pe celebra 1nsula Pal!ier.
E"ectele constructiei Palm *umeira' asupra ecosistemului marin
12
Golful arab/ cunoscut drept 0olful Persic este o !are putin adanca/ cu adaci!i de
apro2i!ativ $( !etri. Procesul de evaporare depaseste cantitatea de apa deversata in !are iar
precipitatiile aduc o crestere apelor dense si saline !ai !ica de 10 !etri/ in special a apelor putin
adanci din sudul si sud4vestul coastelor. Golful arab este vazut din ce in ce !ai !ult ca o
provincie bio0eo0rafica cu o i!portanta 0lobala in depline drepturi.
)ediul !arin al 0olfului/ inculzand Dubai4ulL;E area/ este caracterizat de salinitate
crescuta si de o te!peratura ridicata a apei/ ceea ce confera conditii dure de e2istenta pentru
co!unitatile de corali. Datorita acestor conditii/ unele specii care traiesc in zona au suferit de4
alun0ul ti!pului>10420 ani? !odificari se!nificative/ provacand in cele din ur!a disparitia
unora. 5e0i!ul ter!ic este influentat de te!peraturile ridicate provocate de radiatiile sorale si
vanturi. *e!peratura apei !arii este situata intre 1A si $&M B in zona Dubai4ului. Salinitatea
!edie poate ajun0e la peste &0 0L3 datorita evaporarii e2cesive. Ec#ilibrul este !entinut de flu2ul
de apa venit in 0olf dinspre oceanul 1ndian prin stra!toarea +or!uz.
3a sfarsitul lunilor noie!brie si dece!brie ale fiecarui an/ trecerea de la sezonul cald la
cel rece este !arcat de scaderea brusca a te!peraturii !arii cu apro2i!ativ 10M B. cest lucru
coincide cu aparitia S#a!al4ului de iarna/ un vant rece si puternic de nord4vest care bate din
noie!brie pana in aprilie si inre0istrand intensificari puternice din ianuarie pana in !artie.
Hanturile de pe litoral atin0 viteze de &(4-( '!L# a0itand serios !area/ dar dea4lun0ul coastei
acesta ajun0e la $04&( '!L#. =azele initiale ale S#a!al4ului pot rezulta in furtuni care sa creasca
nivelul !areei cu cativa !etri/ in ti!p ce fazele tarzii ale aceluasi vant produc perioade lun0i de
oscilatie ale !areei/ dand nastere unor !aree !eteoroli0ice foarte scazute. S#a!al4ul de vara este
!ult !ai slab si tine de la inceputul lunii iunie pana in iulie.
=undul !arii din zona di0ului insulei Pal! "u!eira#/ este constitui dintr4un strat subtire
de nisip asternut peste roci sedi!entare >e2. ar0ila?/ bolovanii si pietrele fiind rare.
1n fazele initiale ale constructiei insulei Pal! "u!eira#/ inainte de desfasurarea
recifurilor/ vase specializate in dra0are si aspirare au preluat nisipul de pe fundul !arii furnizand
astfel principala !asa de constructie a insulei. Bonfor! cu Han Ford/ co!pania dra0oare
responsabila/ 110 !ilioane de !
$
de nisip au fost solicitati pentru constructie. stfel/ prin !utarea
nisipului si reducerea stratului !oale de pe fund / constructia insulei Pal! "u!eira# a tulburat
naturaletea !ediului fundului !arii in zona aleasa pentru testarea recifurilor artificiale. ceste
sc#i!bari aduse !ediului !arin nu fac decat sa denatureze #abitatele si co!unitatile biolo0i0e
e2istente in co!paratie directa cu statutele de baza. )odificarile survenite sunt in 0eneral bine
cunoscute si includ:a? e2tra0erea si !utarea/ daunarea si !oartea or0anis!elor ce alcatuiesc
fauna locala prin activitatea navelor dra0oareN b? eliberarea/ pierderea si suspendarea
sedi!entelor> in principal nisip?/ dand nastere la fisurilor in rocile sedi!entare si la
nebulozitatilor datorita te#nicii de dra0are. Sedi!entele !obilizate ajun0 probabil sa fie
redepozitate pe fundul !arii/ dar local/ conditiile #idrodina!ice/ cu! sunt valurile puternice si
curentul de !aree/a0ravate de vanturile sezoniere/ fac ca nivelul coloanei de apa sa creasca.
5idicarea sedi!entelor si redepozitarea acestora au potentialul de a crea o 0a!a de
!odificari asupra co!pozitiei fundului !arii/ topo0rafiei si co!unitatilor biolo0i0e aflate in
ariile afectate. 1nca de la incaputul constructiei recifurilor/ A ianuarie 200(/ activitatile in
desfasurare a continuat sa afecteze !ediul !arin prin z0o!ote subacvatice abundente si
sedi!ente plutitoare conducand la reducerea considerabile a vizibilitatii sub apa. Pe 11 ianuarie
200( o furtuna e2tre! de violenta a lovit Dubai4ul/ inclusiv zona Pal! "u!eira#/ valurile
atin0and o inalti!e de 2.( !etrii iar !area a crescut cu apro2i!ativ 1.$ !etrii peste nivelul !arii.
ceasta furtuna a fost una dintre cele !ai violente intre0istrata in ulti!ii ani.
B#iar daca pri!a furtuna S#a!al a aparut doar la $ zile dupa instalarea recifurilor
deasupra celor 5unde/ au ra!as intr4o pozitie se!iorizontala si bine staviliti in loc. Dupa cu! s4a
re!arcat aceasta furtuna a fost una dintre cele !ai violente inre0istrate in ulti!a vre!e. Bu toate
acestea reciful Svenner a rezistat/ iar tubulaturile sale au ra!as intacte in !ajoritatea cazurilor/
fara avarii se!nificative in ciuda faptului ca erau din polietilena.
1$
Deja in luna !artie 200(/ colonizarea recifului cu scoici a devenit vizibila iar dezvoltarea
faunei a inceput prin aparita pestilor !ici atrasi de recifi.
Din !ai 200(/ la nu!ai ( luni de la instalarea recifurilor/ o substantiala colonizare a
tubulaturilor e2terne si centrale a avut loc/ conducand la apariatia a diferite specii de pesti in
zona. Pestii pareau atrasi si atat de #abitatul for!at cat si de fauna din zona si de adapostul oferit
de recif.
Dupa - luni/iunie 200(/ in !are/ reciful a devenit populat din ce in ce !ai !ult cu diferite
specii de corali/ de ane!one/ 0astropode si !oluste/ !idii si scoici de !are si alte nevertebrate
caracteristice zonelor de fund ridi0e >e2. recifuri din piatra si de coral?. ditional/ a fost
inre0istrata aparitia al0elor tinere. *ubulaturile de polietilena au incurajat depunerea/ colonizarea
si dezvoltarea coralilor/ astfel ca/ dupa !ai !ulte luni au inceput sa se contureze platfor!ele de
corali. =auna de corali din Dubai este co!pusa in intre0i!e din corali de tip Dendropp#,llidae/
croporidae si =aviidae >corali de tip ra!ificat/ plat si corali tipEcoarne de elanE?. Bolonizarea cu
or0anis!e uni si pluricelulare s4a datorat si bunei ciriculatii a apei prin tubulaturile recifului
artificial. Bo!unitatile de corali sunt conoscute ca traind intr4un !ediu aspru/ cu o te!peratura si
salinitate ridicata/cu nebulozitati si sedi!ente/ ceea ce a dus la scaderea nu!arului de specii
e2istente in aceasta zona.
3a inceput/ !ari!ea !edie a pestilor observati in zona in care a fost instalat reciful era
!ica/ dar cu ti!pul aceasta a crescut. cest fapt se datoreaza cresterii nu!arului de specii
stationare si atractia celor !i0ratoare catre recif. 1ntr4un !od deosebit/ varietatea si nu!arul
pestilor din zona a crescut se!nificativ din !artie pana in dece!brie 200(. )ulte specii de pesti
>tabelul 2? au fost atrase de a!ble tipuri de recifuri: 5undle si Svenner. Printre acestea pute!
deosebii 0oldsaddle/ 0oatfis#!/ an0elfis#/ specii e2clusive zonelor cu recifuri naturale de corali.
Bateva dintre aceste specii sunt pescuite pentru #rana si venit.
1n !artie 200./ la 2- de luni de la inceperea instalarii acestui recif/ se arata ca un nu!ar
substantial de pesti !ari si !ici strabat tubulaturile de polietilena. ceste tubulaturi au fost
puternic a0lo!erate de scoici precu! si un nu!ar inse!nat de pectinide/ 0astropode si fla0elate
au fost se!nalate. Bolonii tinere/ aflate inca in dezvoltare/ de al0e verzi si !aro si verzi
fila!entoase au fost re!arcate inca din toa!na anului 200-.

*abelul 2: speciile de pesti ce strabat reciful
Denu!irea stiintifica
Epinephelus Plectorhincus sordidus
Lutjanus fulviflamma Pomacanthus maculosus
Chromis Pomacanthus asfur
Sardinella Pomacanthus imperator
Labridae Sphaeramia orbicularis
Parupeneus cyclostomus Plectorhincus schotaf
Terapon jarbua
Boncluziile finale:
1n pri!ele - luni de la instalare/ reciful a de!ostrant o buna abilitate de for!are a unui #abitat
prielnic pentru colonizarea unei 0a!e lar0i de specii de or0anis!e subacvatice. ditional/ !ulte
specii de pesti specifice nu!ai zonelor de recifuri naturale au fost astrase pentru #rana si
adapostul oferit.
=auna a acoperit in !are parte suprafata e2terioara a recifului si !ajoritatea desc#iderilor din
tubulaturi. ctual fauna recifului este do!inate de crustacee/ ceea ce inidica o faza incipienta a
colonizarii recifului. Este inca devre!e sa co!para! dezovoltarea proiectului cu biodiversitatea
unui recif natural !atur/ iar peste ceva ti!p ori0inea DartificialaE nu se va !ai putea observa.
1&
+abitatul colonizat al recifului asi0ura biodiversitatea indi0ena necesara de baza a unor 0a!e de
servicii si bunuri ecolo0ice. Dintre serviciile aduse de crustacee/ corali si !idii fac parte:
a? i!bunatatirea calitatii apei prin filtrarea particulelor or0anice si anor0aniceN
b? curatarea si indepartrea or0anis!elor !oarte si a celor care altereaza particuleleN
c? co!portarea ca specii tinta pentru pescari/ asi0urandule acestora #rana si venituri
supli!entareN
d? flora ce o2i0eneaza apa prin inter!ediul procesului de fotosintezaN
e? contributia adusa in #ranirea oa!enilor si a co!unitatilor biolo0i0eN
in ti!p ce devin !ai incrustate si !ai acoperite de !aterial biolo0ic reciful !ai poate asiura:
f? protectie i!potriva efectelor cauzate de sc#i!barea cli!atica >activitatea valurilor si
eroziunea?N
0? do!enii atractive pentru studiul stiintificN
#? scopuri de recreere >scufundari si turis!?.
Pentru o asa i!portanta zona/ un plan dedicat de !ana0e!ent poate fii dezvoltat pentru
folosirea adecvata a resurselor si conservarea #abitatului si a biodiversitatii recifului.
B#iar daca partile co!ponente ale recifului 5unde au infruntat una din cele !ai violente furtuni
S#a!al din ulti!ii ani/ acestea au ra!as intacte pentru o perioana !ai lun0a de 2 ani de zile.
Se!nele de de0radare fizica a structurii de polietilena sunt slab vizibile sau c#iar absente.
Dezvoltarea recifului 5unde peste un strat subtire de nisip asternut peste un intins fund stancos
trebuie considerata a fi neobisnuita si plina de riscuri/ !ai ales in conditiile in care vanturile
S#a!al contribuie cu forte orizontale foarte !ari. Pe viitor stabilitatea recifului poate fii
i!bunatatita prin luarea unor !asuri:
a? reducerea di!ensiunilor nucleului >reducerea inalti!ii si e2tinderea acestuia in lati!e?
b? reducerea siLsau diversificarea lun0i!ii tubulaturilor de polietilena astfel incat reciful sa
obtina o rezistenta !ai !are la fortele orizontale aplicate in conditii de vre!e rea.
:otabil este faptul ca prin intindrea sa orizontala si cu un centru de 0reutate !ai coborat/
reciful Svenner a fost !ai stabil in ti!pul perioadei de proba. Fricu!/ avantajul principal al
recifului 5unde trebuie sustinut:
1? aspectul sau de DarboreE a inlesnit si incurajat colonizarea cu fauna specifica
fundurilor dure deasupra fundului !oale al !ariiN
2? abilitatea sa de a produce o lar0a arie de dezvoltare pe o suprafata relativ !ica:
poate produce 2(0!
2
de spatiu destinat dezvoltariiLcolonizarii pe o suprafata
ocupata de (!
2
.
Etapele ur!atoare/ fie in aceasi zona/ fie in zone diferite/ pot aduce dezvoltarea de noi recifuri
interconectate cu acesta pentru obtinerea unor #abitate la scari !ult !ai !ari si i!plicit a unor
bioco!unitati !ult !ai diversificate. =aptul ca aceste recifuri pot fii ridicate si !utate usor/ unele
noi pot fii instalate in zonele propice colonizarii si apoi !utate apoi in zonele de0radate pentru
Dinsa!antareaE zonei cu noi #abitate in scopul restaurarii si reabilitarii florei si faunei !arine.
2.$. %ild %adi Aquapark
%ild %adi Ouapar' reprezinta una dintre cele trei parti ale "u!eira# Beac#
5esort/ alaturi de +otelul "u!eira# Beac# si de Burj l rabN are o capacitate zilnica
!a2i!a de 2(00 de oa!eni si locuri de parcare pentru &(0 de ve#icule.Este casti0atorul
pre!iuluiEDesi0n and *#e!eE/ acordat in 1999 de catre %orld %aterpar' ssociation
.Desi0nul sau are la baza un bas! arab pentru copii.
1(
%ild %adi a fost construit in scopul oferirii oaspetilor o e2perienta unica intr4o
lu!e din afara realitatii. Bonceptul si stilul sau sunt unice in Frientul )ijlociu.Este
construit pe o arie toatala de & #ectare/ dintre care parcul acvatic ocupa $.1 #ectare/ iar
Parcul Hilelor/ cu cele 21 de vile de lu2 ale sale>construite in stil elvetian?/ ocupa 0.9
#ectare. Bontine/ in !od constant/ -..( !ilioane de litri de apa proaspata.
Parcul este unic si pentru ca este pri!ul parc acvatic din lu!e care a inlantuit
calatoriile astfel incat oaspetii sa nu fie nevoiti sa paraseasca apa deloc.1ntr4un parc
obisnuit/ trebuie sa urci/ sa astepti ca! 20 de !inute si sa ai apoi o calatorie de ju!atate
de !inut.1n %ild %adi/ dureaza ca! &( de !inute sa faci un circuit co!plet.1- dintre
cele 2& de calatorii sunt interconectate/ spre deliciul cautatorilor de senzatii tari 4
"u!eira# Sceira# reprezinta cea !ai inalta si cea !ai rapida calatorie in cadere libera din
afara Statelor ;nite/ iar Su!!it Sur0e are jeturi de apa foarte puternice ce pot transporta
in rit! rapid pana la & persoaneN 3az, 5iver>5aul 3enes? cu ai sai (A( de !etri lun0i!e
si $/ & !etri lati!e/ poarta oaspetii intr4o calatorie fara oprire in locurile !ai joase ale
parcului acvatic/ iar %ave Pool > Piscina Halurilor? / cea !ai !are din Frientul )ijlociu/
are valuri de peste 1.( !etri inalti!e / in opt confi0uratii diferite>are atasata o piscine
pentru copii?.
ceasta constructie este/ de ase!enea/ o capodopera ar#itecturala si in0inereasc
Sunt cu adevarat ui!itoare eforturile si resursele folosite pentru a o crea.Bontine (0.000
!etri cubi de beton / -.(00 tone de ar!aturi de otel/ !ai !ult de &0.000de plante/ A0 de
'! de sfoara/ A00 !etri cubi de le!n/ 1(0 de seturi de po!pe/ 2& de ca!ere !ecanice4 si
toate acestea/ co!plet ascunse privirilor. E2ista/ de ase!enea/ ./( '! de tevi/ in0ropate
in pa!ant. Pentru aceasta constructie internationala/ ce a inceput in iunie 199.si s4a
inc#eiat in 1999/ au fost an0ajati apro2i!ativ $000 de !uncitori.
;na dintre trasaturile inovatoare ale acestui parc este reprezentata de siste!ul de
acces4 in loc sa plateasca cu bani/ vizitatorii pot intra in parc si pot cu!para servicii
folosind credite electronice stocate intr4o bratara de !ana / speciala si rezistenta la
apa.Breditele ra!ase/ la sfarsitul vizitei sunt returnate la plecare sau pastrate in !e!oria
bratarii / pentru vizita ur!atoare. E2ista 2 incaperi co!une pentru sc#i!barea #ainelor/
1-
cu cabine si 2.(00 de dulapuri iar pentru a evita cozile lun0i/ parcul este dotat cu nu !ai
putin de A porti de intrare/ de unde vizitatorii isi ridica bratarile inainte de a se indrepta
direct spre aceste incaperi de sc#i!b.
Parcul lasa i!presia unui paradis tropical neatins de !ana o!ului. 1n0ineria
sofisticata ce face posibila e2istenta sa este co!plet ascunsa privirilor.
2.&. S'i Dubai

Be te faci daca/ in ti!pul unei vacante petrecute in !ult prea caldurosul Dubai/ ti
se face pofta brusc de aerul rece al lpilor/ de zapada nesfarsita de pe partii/ de placa sau
de sc#iurile tale/ aflate undeva intr4un subsol/ la !ii de 'ilo!etri departareP Be se faceau
bietii arabi in noptile !ai Pc#ill,P din desert cand visau ca zboara printre dunele de nisip
acoperite cu o !antie alba/ pentru care nici !acar nu aveau cuvant in li!ba lorP Pentru a
raspunde acestor intrebari si altora de felul lor/ s4a inventat S'i Dubai/ cea !ai cea partie
artificiala din lu!e >cea !ai !are/ cea !ai lu2oasa/ cea !ai provocatoare etcaetera?.
Dubai S'i este pri!ul spatiu acoperit pentru s'i din Frientul )ijlociu si care
ofera un !ediu incredibil cu zapada pentru a te bucura de s'i/ sno7board sau pur si
si!plu pentru a te juca in zapada. fost desc#is in septe!brie 200( si este situat la baza
Dubai E!irates )all. Bosturile constructiei au fost de 2.2 !ilC.
*anar sau in varsta/ e2ista cate ceva pentru toata lu!ea/ de la incepator pana la
entuziasti ai sporturilor de iarna. Dubai S'i este o atractie cu te!a !ontana unicat care iti
ofera posibilitatea de a te bucura in Dubai de zapada adevarata pe parcursul intre0ului an.
Dubai S'i are 22.(00 ! patrati acoperiti de zapada tot anul/ ( partii care variaza
in dificultate/ inalti!e si panta/ cea !ai lun0a partie avand &00 ! si o inclinatie de -0 !.
Sc#iorii se vor bucura de nu!eroase pante/ iar sno7borderii pot si sa4si practice
acrobatiile in zona =reest,le. Bopii si parintii totodata se vor distra in i!ensul Sno7 Par'
interactiv/ care la $000 de ! este cel !ai !are parc acoperit din lu!e.
1n ceea ce priveste ec#ipa!entul de s'i sau sno7board/ Dubai S'i ofera
vizitatorilor si posibilitatea inc#iriarii de ec#ipa!ente de s'i si de sno7board/ aceastea
fiind incluse in pretul biletelor $(CL 2 ore sau -0CLpe zi.
Dubai S'i beneficiaza si de 2 restaurante cu specific/ St. )oritz BafQ la intrare in
Dubai S'i si valanc#e BafQ la statia din !ijloc/ cu vedere la partii. E2ista si un !a0azin
cu bunuri e2clusive Sno7 pro/ unde sunt an0ajati e2perti pentru a te sfatuii in ale0erea
ec#ipa!entului si de ase!enea e2ista si o ec#ipa de instructori profesionisti care sa
0#ideze prin si!plul si a!uzantul process de invatare in do!eniul s'iului si
sno7boardului.E2ista si o scoala de s'i Sno7 Sc#ool unde se pot lua lectii individuale
sau in 0rupuri de intre $ si !a2i!A4 10 persoane.Sedintele de obicei sunt intre 1.( si 1
ora.
*e!peratura !entinute in cadrul S'i Dubai este de re0ula 41/ 42 0rade Belsius.
E2ceptie este atunci cand este facuta zapada / te!peratura ajun0and pana la 4./ 4A 0rade
Belsius.
1.
Dubai S'i are o inalti!e de A( ! / care reperezinta practic 2( de etaje ale unui
bloc/ si se intinde pe ec#ivalentul a $ terenuri de fotbal.Bapacitatea !a2i!a de vizitatori
acceptata intr4o zi este de 1(00 de vizitatori.
Reguli de des"asurare in Dubai S)i
Si0uranta si co!fortul tuturor vizitatorilor este de pri!a i!portanta pentru Dubai
S'i. Hizitatorii sunt ru0ati sa ia la cunostinta ur!atoarele re0uli si re0le!entari si sa le
aplice tot ti!pul. Bo!porta!ent adecvat si respect fata de ceilalti vizitatori si an0ajati
trebuie sa e2iste !ereu. Bo!porta!entul inadecvat va duce la evacuarea din a!enajare.
1ntrand pe teritoriul Dubai S'i/ vizitatorii sunt ru0ati sa respecte re0ulile si
re0le!entarile si sa ur!eze toate instructiunile si inde!nurile. :ivelul !ini! de
inde!anare necesar pentru folosirea partiei de recreere este:
4 oprire in re0i! de si0urantaN
4 detinerea controlului asupra vitezeiN
4 intoarceri inlantuiteN
4 abilitati in folosirea lifturilor.
Dubai S'i isi rezerva dreptul de a cere oricarui vizitator sa paraseasca partia daca
vizitatorul este incapabil sa respecte !ini!ul de cerinte. stfel de decizii vor fi luate de
catre Dubai S'i pe baza propriei judecate.
1ntrarea pe partie sau in Sno7 Par' este posibila doar cu un per!is valid.
Hizitatorii trebuie sa prezinte per!isul la cerere.
Pentru copii intre $ si 12 ani e2ista o ta2a de intrare este de 11C/ iar ta2a pentru
tele4s'i este de $0C. Pentru copii de peste 1$ ani ta2area se face ca pentru adulti/ adica
1&C intrarea si $(C pentru tele4s'i. Dubai S'i isi rezerva dreptul de a cere dovada a
varstei. dultii sunt responsabili pentru 0rija si co!porta!entul copiilor lor. 3i!ita
!ini!a de intrare in Dubai S'i este de $ ani. Bopii cu varste cuprinse intre $ si A ani
trebuie sa fie insotiti in per!anenta de catre parinti cu e2ceptia orelor suprave0#eate
oferite de Sno7 Sc#ool si a pro0ra!elor din Sno7 Par'. De ase!enea si copii cu varste
cuprinse intre A si 12 ani trebuiesc insotiti de parinti cu e2ceptia orelor suprave0#eate.
Dubai S'i este un !ediu a!bient rece. 1ntrarea pe partie sau in Sno7 Par' se face
decat cu un ec#ipa!ent de iarna potrivit. Basca trebuie sa fie purtata de copii pana la
varsta de 12 ani si se reco!anda tuturor vizitatorilor.
5ezervari anticipate sunt reco!andate pentru a evita deza!a0irea/ in special
pentru cursuri. nularea rezervarii se face cu cel putin 2& de ore inainte pentru a putea fi
despa0ubit sau transferat. nularea pe parcursul a 2& de ore presupune plata intre0ii
rezervari. Pentru colectiv/ 0rup sau scoli anularea rezervarii trebuie facuta cu $ zile
inainte. nularile facute in !ai putin de $ zile/4 dar cu 2& de ore inainte atra0 o ta2a de
(0K / iar cele in !ai putin de 2& de ore atra0 o ta2a de 100K din valoarea rezervarii.
Dubai S'i isi rezerva dreptul de a refuza per!isiunea de intrare la Sno7 Sc#oll
daca vizitatorii intarzie sau nu sunt i!bracati corespunzator. *rasferul sau despa0ubirea
nu sunt luate in considerare.
1nstructiunile pe partii pot fi realizate doar de catre instructori verificati de catre
Dubai S'i.
Propietarii Dubai S'i/ conducerea si personalul nu4si asu!a responsabilitatea
pentru prejudiciul personal/ prejudiciul adus altor persoane/ stricaciunile ec#ipa!entului
1A
personal/ al #ainelor sau pierderea sau furtul obiectelor personale. Este responsabilitatea
vizitatorilor sa4si cunoasca propriile abilitati si sa se poarte corespunzator.
Dubai S'i este un !ediu in care nu se fu!eaza.
)ancatul si bautul in partea rece este per!isa doar in valanc#e BafQ
1n interes de securitate/ Dubai S'i isi rezerva dreptul de a controla ba0ajele.
Program Dubai S)i
Du!inica4 )iercuri >10:004 2$:00?
"oi >10:004 2&:00?
Hineri >09:004 2&:00?
Sa!bata >09:004 2$:00?
Hinderea biletelor se va oprii cu 90 de !inute inainte de ora de inc#idere
2.(. Dubai )all

1ntr4un loc al e2cesului/ intr4un oras cu un caracter e2cesiv obsesiv/ Dubai )all
este un colos al c#eltuielilor/ incitand oa!enii sa stea/ sa !anance/ sa cu!pere si sa plece
cu portofelele !ult !ai usoare.Dubai )all si4a desc#is portile pe & noie!brie 200A/ fiind
cel !ai !are !all din Frientul )ijlociu si din lu!e. Este o creatie a fir!ei E!aar
Properties/ iar ter!enul initial la care se vroia desc#idere/ era anul 200-. )all4ul actual
poate acoperii peste 1(0 de terenuri de fotbal si reprezinta cel !ai !are spatiu din lu!e
destinat cu!paraturilor/ !ai !are c#iar decat orice !all construit vreodata in S;.
DDubai )all va deveni nu!arul unu in lu!e in ceea ce priveste vanzarile unui
!all. Briza internationala nu a afectat piata de retail din Dubai/ sunte! constienti de
19
cresterea econo!ica din re0iune si astepta! $0 de !ilioane de vizitatori in pri!ul anE/ a
spus Rousuf l li.
Dubai )all este situat la baza turnului Burj Dubai/ fiind unul din proiectele de
dezvoltare urbana ale Do7nto7n Dubai/aflandu4se c#iar la intersectia cu Strada S#ei'#
9a,ed.Hizitatori pot ajun0e la Dubai )all prin !ai !ulte strazi precu!: S#ei'# 9a,ed/
=inancial Bentre 5oad/ E!aar Boulevard.
Dubai )all a absorbit o investitie toatala de 20 !iliarde de dolari si are o
suprafata totala de (/9 !ilioane de !etri patrati/ dintre care $/.. !ilioane de !etri patrati
reprezinta suprafata inc#iriabila. pro2i!ativ $0K din suprafata inc#iriata a fost
contractata de branduri noi/ atat pe piata din Dubai/ cat si pe piata re0ionala. Pentru
structura proiectului au fost folositi peste 1$.A00 tone de otel/ !ai !ult decat pentru
*urnul Eiffel.
Dubai )all dispune de:
1.200 de !a0azine/ dintre care la desc#idere doar -00 au fost desc#ise/ iar pana la
sfarsitul anului 200A se esti!eaza ca se vor desc#ide inca $00 de !a0azine. Pintre
brandurile prezent in Dubai )all se nu!ara Bloo!in0dales/ Guess/ +a!le,s *o,/
)ar's and Spencer/ r!ani/ Balvin 6lein/ *o!!, +ilfi0er/ +S)/ 6ennet#
Bole/ Duc#a!p/ Doc'ers/ Salvatore =erra0a!o/ Er!ene0ildo 9e0na/ D#a!ani
"e7els/ Pia0et sau Hersace "e7eller,N 1&(000 !2 sunt alocati insulei !odeiN
este 0azda celui !ai !are tar0 de bijuterii din aur din lu!e 8 200 de !a0azineN
1-0 de restaurante si cafenele printre care r!ani Bafe/ Bafe +avana/ Do!e/
:espresso/ Baffe :ero/ 6fc/ Bur0er 6in0/ Pars/ Pizza +ut/ Hia0io/ Su!o Saled/
Su0oi/ 3e!on Bar/ ssia 1n %o'/ =ruitesca/ Boboli/ Bosi/ Burj al +a!an/ ll
+alab/ 3e :otre/ )as#a7i etcN
co!ple2 cine!ato0rafic cu 22 de sali de cine!aN
$ parcari cu 1&.000 de locuri de parcareN
pri!a sucursala din Frientul )ijlociu a renu!itelor Galerii 3afa,ette din ParisN
( etaje/ $ ridicate deasupra solului si 2 sub pa!antN
$000 de locuri in teatruN
acoperis retractabilN
o fantana !uzicalaN
un acvariu de $2/A !etri lun0i!e si A/$ !etri lati!e/ intrat in Bartea 5ecordurilorN
cvariul are $ etaje si nu!eroase tuneluri din stricla ce strabat acvariile sau fac
le0atura intre acestea. ici sunt 0azduite diferite specii e2otice de pesti/ rec#ini/
broaste testoase/ pisici de !are si !ulte altele.
un patinoar oli!pic/ pe care pot patina 1.000 de persoane.cesta va putea fi
folosit si pentru co!petiti sportive de #oc'e, si pentru concerte liveN
centre de distractie 6idzania/ 2. 000!2 destinati educatiei si rela2arii copiilor si
SEG care se desfasura pe o suprafata de 2A 000!2.6id 8sized este replica unui
oras real/ insa in !iniatura/ cu strazi/ case/ autove#icule si se va desc#ide in
2009.Se0a este un centru de distractie pentru toate cate0oriile de varsta/
pro!ovand adrenalina.
20
un #otel de ( stele cu 2&( de ca!ere/ sub brandul *#e ddress.cesta este o
destinatie nu nu!ai pentru cu!paratorii !allului/ dar si pentru calatorii de afaceri
sau pentru invitati speciali. +otelul are o pozitie strate0ica aflandu4se c#iar in
centrul Dubaiului si la $0 !inute de aeroport. =acilitatile #otelului sunt: (
restaurante si baruri/ sali de fitness !odrene/ spa4uri/ ca!era pentru sedinte/ sala
de baluri/ salon de infru!usetare/internet prin 7ireless.
)all este desc#is zilnic intre orele 10.00 4 2&.00
Dubai )all a casti0at deja ( pre!ii. casti0at 2 la 5etail =uture Project 7ards la
)P1B Bannes in 200&/ pentru DBest Retail Development Scheme Lar!e"# si DBest $se
of Li!htin! in a Retail Environment"% 1n 200( a casti0at si celelate $ pre!ii la Su!!it
Breative 7ards in Portland Fre0on: aur pentru DBest &rt Direction ' (raphic Desi!n" si
ar0int pentru DBest )*colour B+B Brochure" si D,ud!es Special Reco!nition award".
Capitolul III Proiecte ne"inali%ate
$.1.Burj Dubai
Bunoscut drept: *urnul din Dubai
Perioada de constructie:200&42009
Bosturile constructiei: & 100 000 000 C
Bonstructor: E!aar Properties
r#itect: drian S!it#
)odel: z0arie4nor
3ocatia: S#ei'# 9a,ed nr.1/ Dubai/ E!iratele rabe ;nite

21
Burj Dubai este construit sa fie cea !ai inalta cladire din lu!e si cea !ai
i!portanta piesa din proiectul de dezvoltare urbana a Dubaiului 4 Do7nto7n Dubai >1n
Bentrul Dubaiului?. Do7nto7n Dubai !ai include/ pe lan0a acesta/ si Burj 5esidence/
Frasul Hec#i/ podurile locuibile si Dubai )all.
Bur+ Residence va devenii una din zonele rezidentiale ale centrului Dubaiului
continand 9 turnuri cu aparta!ente de lu2/ sali de fitness/ piscine si spa4uri.
ceste turnuri vor include aparte!ente cu 1/2 sau $ ca!ere/ case de lu2 si vile.
$rasul !ec'i este situat la baza *urnului Dubai si contine o varietate de
propietati/ de la blocuri de joasa inalti!e cu aparta!ente de $ ca!ere la
constructii de inalti!i !edii cu aparta!ente de lu2. Ha avea o ar#itectura
traditionala cu balcoane si terase. 1n proiect !ai sunt incluse constructii de la
restaurante de ( stele la cafenele/ parcuri si canale cu apa.
Podurile locuibile sunt serii de aparta!ente ce se intind pe o lun0i!e de $.( '!
si .$ ! lati!e. Sunt a!plasate intr4un co!ple2 e2clusiv cu $ turnuri si $0 de
etaje iar constructia incepe de pe un podiu! inalt de - etaje. ceste cladiri vor
oferii aparta!ente cu una sau doua ca!ere/ iar pe etaj se vor 0asi !a2i! -
aparta!ente/ fiecare cu vedere panora!ica si balcoane.
Dubai Mall se afla la baza Burj Dubaiului si este cel !ai !are !all din lu!e.
Se!nificatia ter!enului arab DburjE este cea de DturnE/ care confera ter!enului
Dburj dubaiE intelesul de D*urnul din DubaiE. Fdata ter!inata/ aceasta constructie are sa
fie cea !ai inalta din intrea0a lu!e. 1nitial/ aceasta cladire concura cu =reedo! *o7er
>*urnul 3ibertatii? din :e7 Ror'/ dar in cele din ur!a sin0urul avantaj al proiectului din
Dubai este acela ca a inceput sa se dezvolte/ pe cand cel din :e7 Ror' a ra!as in faza de
proiect din !otive politice si interese senti!entale.
Sapaturile pentru fundatia Burj Dubaiului au inceput in septe!brie 200&/ dar
constructia propriu zisa a turnului a inceput pe 1( aprilie 200(. Bosturile fundantiei au
ajuns aproape la 1(!ilC. Pentru asi0urarea conditiilor de si0uranta/ s4au luat unele
J!asuri criticeJ prin care turnul a fost a!plasat pe un podiu! de !are rezistenta/ din
beton si otel
Pilonii au fost testati Gnainte de !ontaj din punct de vedere al rezistentei la
solicitarile preconizateN s4au !ontat 200 de piloni/ cei Gn dia!etru de 1/( ! la o adTnci!e
de (0 !/ iar cei Gn dia!etru de -(0 si 900 !! la o adTnci!e de $- !N toti pilonii au fost
JprinsiJ Gntr4un strat de beton 0ros de $/. !/ care a cuprins/ Gn Gntre0i!e/ sectiunea pe
orizontala a turnului >A000 !p?.
S4au turnat circa 1A000 !c de beton pentru pilonii acestui turn/ iar 1(000 !c s4au
turnat pentru pilonii pe care s4a turnat podiu!4ulN pentru stratul de beton Gn care s4au
prins pilonii s4au turnat 12$00 !c de betonN Gntrea0a cantitate de beton folosita
Gnsu!eaza &(000 !c/ cu o 0reutate de peste 110000 tone.
Pentru realizarea constructiei de la nivelul solului Gn sus/ s4a folosit un siste! de
cofraje creat de co!pania Do'a si antreprenorul 0eneral al proiectului/ pornind de la
siste!ul S6E 100 si siste!ul de cofraje pentru pereti/ *op (0.
*recerea de la un etaj la altul ridica nu!eroase proble!e din punct de vedere al
!ontarii si ridicarii cofra4jelor pentru sectiunea centrala din beton si pentru peretii celor
trei sectiuni ale cladirii. S4a esti!at un necesar de 1A0 trepte de ridicare si de turnare a
betonuluiN pentru fiecare sectiune a fost necesara o suprafata de (000 !p de cofraje *op
(0/ care au fost ridicate #idraulic de 22. ec#ipa!ente auto!ate de ridicare.
22
Bofrajele de ridicare sunt proiectate pentru a rezista la conditii de vTnt de peste 200 '!L#/
sunt Gncojurate/ pentru si0uranta/ de o retea din otel.
*urnarea betonului a fost Gncredintata co!paniei ;ni!i2/ care a folosit 2 po!pe
stationare BS 1&.000 S+P de la Putz!eisterN acestea opereaza la peste $00 bari/ avTnd o
capacitate !ai !are de .0 !cL#. ;ni!i2 a turna circa 2(0000 !c de beton/ specialistii
fir!ei realizTnd tipuri noi de betoane: cu putere de co!presie de 100:L!!p/ cu
autoco!pri!are/ de rezistenta !are si nivel de elasticitate ridicat.
*ransportul !aterialelor pe santier s4a realizat cu un adevarat JpaienjenisJ de
!acarale turn. 3a un !o!ent dat/ pentru Gnaltarea turnului erau Gn e2ploatare trei
!acarale/ toate de tip =avco: ) &&0 D/ ) $A0 D si ) 220 D/ cu o lun0i!e a bratului de
(( ! si o Gnalti!e pTna la cTrli0/ de &A !. 5aza !a2i!a de lucru pentru aceste !acarele
este (2/( sau ($ !.
Bapacitatea !a2i!a de ridicare pentru aceste tipuri de !acarale este: ) &&0 D si
) $A0 D: 2( t la 2$ ! si/ respectiv/ 1A !/ iar ) 220 D: 11 t la 2& !. Bapacitatea !a2i!a
pentru ) &&0 D este de A t la (2/( !N ) $A0 D: (/$ t la ($ ! si ) 220 D: $ t la (2/( !.
Pe santier s4au utilizat/ de ase!enea/ !ai !ulte !acarale Potain din tipurile: )B 2$( B
>brat de (( !/ capacitate !a2i!a 10 t?/ )B $10 612 >cu brat de -( si .0 ! si capacitatea
!a2i!a de 12 t?.
1nalti!ea pana la acoperisul cladirii va fi de -$-!/ in ti!p ce turnul ra!as de la
etajul 1(- pana la varf va avea o inalti!e de & etaje cu un sc#elet din otel. tata ti!p cat
aceasta cladire este inca in constructie/ a fost anuntat ca aceasta sectiune poate fii oricand
!arita pentru a detine supre!atia in topul celor !ai inalte cladiri.Se preconizeaza ca va
adaposti peste $0 000!ii de oa!nei pe zi.
=undatia turnului este adanca de (0 ! si intinsa pe o suprafata de 2. 000 !
2
.
Pentru ridicarea acestui turn s4au esti!at $$0 000 !
2
de ci!ent/ $9 000 t de bari de otel si
1&2 000!
2
de sticla. Pentru fatada de sticla si otel a turnuluiau au fost c#eltuiti 100!il C.
Desi0n4ul turnului a fost inspirat din 0eo!etira unei flori de desert >+,!eocallis?
precu! si de !ac#etele din ar#itectura isla!ica. cest desi0n a fost propus in pre!iera
de fir!a S'id!ore pentru constructia turnului Grollo in )elbourne/ ustralia.
1n sectiune orizontala/ Burj Dubai/ are aspectul unui R/ iar profilul cladirii pe
inalti!e are aspectul de Dlasat pe spateE ceea ce reduce dra!atic fortele aplicate turnului/
facand structura acestuia sa para si!pla.
1n peste 100 de etaje/ turnul detine 1( 0rupe de contururi ale platfor!elor de etaj.
Pe !asura ce se inainteaza spre varf se va observa aspectul de Dscari in spiralaE conferit
etajelor. ceasta for!a face ca vantul sa i!pri!e cladirii forte !ult !ai !ici si !ai
slabe. Pentru constructie s4a folosit initial un Dsc#eletE de tip DF6. Bofrajele de
ridicare sunt proiectate pentru a rezista la conditii de vTnt de peste 200 '!L# si sunt
Gncojurate/ pentru si0uranta/ de o retea din otel.
Pentru finalizalea turnului E!aar Propertieseste a fost partenera cu *urner
Bonstruction Borporation/ co!paniile Sa!sun0 din Boreea de Sud si S'id!ore/ F7in0s
S )errill >S;?.Bonstructia fundatiei a fost intrebuintata fir!elor Bauer Spezialtiefbau
din Ger!ania si )iddle East =ondations printr un proiect de 1& !ilioane de euro.
*er!enul li!ita de finalizare a fundatiei/ !ijlocul lunii iunie 200&/ a fost depasit cu
putin. De ase!enea s4a pri!it asistenta din partea fir!elor Grocon din ustria si *urner
Bonstruction Borporation. De lifturi s4au ocupat cei de la F*1SS3erc#/ Bates and
ssociates. Ei au furnizat te#nolo0ia necesara ec#iparii cladirii cu (- de lifturi cu 2 punti
2$
de ulti!a 0eneratie.3ifturile au o capacitate de 21 pana la &- de persoane/ fiind cele !ai
rapide din lu!e cu o viteza de 1A!Lsec si avand cea !ai lun0a distanta de parcurs.
1n oricare alt oras aceasta constructie ar fi fost !onu!entala/ dar pe ca!pia
intinsa a Dubai4ului reprezinta un soc pentru toate privirile/ ea fiind vizibila de la !ile
departare. Bineva isi poate i!a0ina doar privelistile celor ce locuiesc sau lucreaza in
aceasta cladire. Pri!ele $. de etaje vor constitui etajele unui lu2os #otel. Bele de la &( la
10A vor 0azdui .00 de aparta!ente rezidentiale care/ confor! spuselor constructorului
au fost vandute in totalitate in pri!ele A ore de la scoaterea lor pe piata./ iar ulti!ele (2
sunt proiectate pentru a deveni birouri. :u!ai etajele 12$ si 12& vor avea alta destinatie/
unul va fi un etaj pentru vestiare iar cel de4al doilea va fi punte de observatie.
De decoratiunile interioare se va ocupa ec#ipa de desi0n4eri de la Gior0io
r!ani. +otelul r!ani este pri!ul de acest 0en din lu!e.
Proiectul privind siste!ele de aer conditionat a fost atribuit co!paniei *rane din
;S. ceasta va oferi 20 de !asini de racire a aerului centrifu0ale. 1n noie!brie 200(/ &
dintre acestea fusesera deja instalate/iar restul au fost livrate pana in ianuarie 200-.
E!aar a propus un proiect !aret de constructie a $ instalatii de racire care sa
functioneze pe anu!ite sectoare. ceste utilaje au fost construite la fata locului de catre
llied Bonsultants si vor avea un sofisticat siste! de racire ce va furniza peste 1&( 000
tone de aer cli!atizat. 1ntrea0a instalatie de cli!atizare a turnului si a !all4ului va
cantari peste &1 000 tone.
Datorita inalti!ii turnului/ in scopul obtinerii te!peraturilor dorite la etajele de
varf/ llied Bonsutants a decis sa foloseasca aparatura speciala de racire a aerului.
Depozitul de 0#eata va oferi suport siste!ului de racire in cazul in care acesta se
defecteaza.
1nstalatia centrala de racire va folosi te#nolo0ie de ulti!a ora: racitoare ce
folosesc o solutie de 0licol pentru transportul apei racite. E!aar District Boolin0/ o
co!panie nou infiintata va opera si !onitoriza aceste instalatii. 1n !o!entul in care
siste!ul de racire functioneaza la !a2i!/ turnul va avea nevoie de apro2i!ativ 10000
tone de lic#id de racire/ ec#ivalentul a 10000 tone de 0#eata care se topeste intr4o zi.
Siste!ul de ali!entare cu apa a Burj Dubai4ului va furniza o cantitate de apro2i!ativ 9&-
000 litiri de apa pe zi.
E#olutia constructiei Bur+ Dubaiului
1anuarie 200&: Bonstructia turnului incepeN
20 Septe!brie 200&: Se incepe betonarea fundatieiN
1- 1ulie 200(: 5evista UConstruction -ee." relateaza ca disei0neri turnului se
0andesc a renunta la folosirea otelului ino2idabil la e2terior/ deorece pretul a sarit
de la &00C la 2.200CN
2$ )artie 200-:E *#e ssociated PressE relateaza ca 2(00 de an0ajati au renuntat
pentru a !ai lucra la constructia turnului datorita trata!entului prost si al
salariilor !iciN
1- prilie 200-: U&/E 0nfo" relateaza ca turnul va avea 200 de etaje/afir!atie
care s4a dovedit in final falsaN
1 Septe!brie 200-: Bonstructia ajun0e la .0 de etaje N
1 Fcto!brie 200- : Bonstructia ajun0e la .( de etaje N
2&
$1 Fcto!brie 200- : Bonstructia ajun0e la A0 de etaje si 2(9 ! inalti!e/ ceea ce
face turnul !ai inalt decat orice cladire din Europa N
- prilie 200. : Bonstructia ajun0e la 120 de etaje N
21 1ulie 200. : Bonstructia intrece *aipei 101/ devenind cea !ai !are cladire din
lu!e N
)ai 200A: *eleviziunea 6H3R afir!a ca *urnul din Da'ota de nord va deveni
cea !ai inalta cladire din lu!eN
20 )ai 200A: re loc un accident !ortal/ un an0ajat fiind lovit de un panou
e2teriorN
1. 1ulie 200A : rabian Business afir!a ca inalti!ea trunului a fost !odificata/
aceasta ra!anand insa secretaN
Septe!brie 2009 : Se esti!eaza ca va fi dat in folosinta .
$.2. *#e %orld
1ntr4un oras al e2ceselor *#e %orld este cu si0uranta cea !ai inovativa si
e2centrica sc#i!bare reala de pe planeta. Este un ar#ipelea0 de $00 insule artificiale
create pentru a reda continentele lu!ii si este construit la apro2i!ativ ( '! de tar!ul
celui !ai infloritor oras al Frientului )ijlociu.. ;n proiect i!obiliar Gn care doritorii GVi
pot ac#iziWiona proprietXWi ce poartX nu!ele WXrilor lu!ii. Globul pX!Tntesc Gn variantX
!icro. Proiectul a fost inspirat de JDubailandJ sau J1nsulele pal!ieruluiJ si a fost
viziunea 1nalti!i sale seicul )o#a!!ed bin 5as#id l )a'tou!.El a dorit acest lucru
deorece Dubaiul a fost construit ca un oras costal cu !ajoritatea cladirilor lan0a tar!/
acest lucru in ciuda faptului ca E!iratul are o suprafata redusa de coasta care deja era
ocupata. Hiziunea seicului )o#a!!ed era sa creeze insule in lar0 cu ajutorul resurselor
naturale ale tarii. )odeland aceste insule cu un desi0n superb si provocator a reusit sa
atra0a atentia intre0ii lu!i. F insula in i!ediata apropiere a Dubai4ului este atat o
destinatie turistica cat si un proiect i!obiliar.Practic prin crearea *#e %orld s4au !ai
adau0at 2$2 '!.
2(

*#e %orld este in !od si0ur unicul proiect dintre toate. Mai e,act- proiectul #a
crea o mare legatura intre mai multe insule. Designul si pe%entarea insulelor este
asteptat ca o e,perienta #i%uala coplesitoare. In "inal- insulele o"era /00 de
oportunitati pentru a crea nu numai resedinte- dar si multe "acilitati inclu%and
comert- ospitalitate- 'oteluri- cluburi sporti#e de innot.
*#e %orld este dezvoltat de :a'#eel- care a pus deoparte limitele imaginetiei-
a designului si a contructiei- plasand Dubaiul ca cel mai mare oras al business(ului si
al comertului din mi+locul estului.
Bonstructia acestui proiect indraznet a inceput in septe!brie 200$/ dupa cativa ani
de cercetari/ avand costuri fabuloase.
*#e %orld se va afla la 1 )m de Dubai- dupa Bur+ al Arab si portul Ras'id- la
23 de )m de centrul orasului- la apro,imati# /0 de min de aeroportul international
din Dubai si la 21 '! de nordul Pal! "u!eira#. Pe *#e %orld poti ajun0e cu barca sau
elicopterul. :u e2ista o intindere pe care poti traversa intre Dubai si *#e %olrd . 1nsulele
individuale vor fi 0asite foarte usor datorita te#nolo0iei GPS/ navi0atia pe canale fiind
!arcata clar.
Breerea ar#ipela0ului *#e %orld a fost i!partita in 2 !ari etape. Pri!a faza este
revendicarea terenului care in prezent este sub stapanirea lui :a'#eel.;lti!a roca a fost
pusa la 10 ianuarie 200A / iar de atunci a inceput a doua faza care presupune dezvoltarea
suprafetelor de catre proprietarii acestor insule care vor fi responsabili de constructiile
efectuate.
=iecare insula/ din cele $00/ este construita din nisip recuperat din !are/ di0urile
fiind construite din roca. =ara !ateriale artificiale sau c#i!ce folosite au dus la
revendicarea procesului. 5oca utilizata la construirea di0urilor apartine stancilor din jurul
;E. :isipul utilizat este luat din !are/ iar procesul alcatuirii insulelor este e2act acelasi
care a dus si la crearea Pal! "u!eira# si la construirea Pal! "ebel li. Pentru crearea
2-
insulelor au fost folositi $2- !ilioane de !etri cubi de nisip si $2 !ilioane de tone de
roca pentru construirea di0ului.
*#e %orld !asoara apro2i!ativ . '! lun0i!e si 9 '! lati!e/ avand o suprafata
de 9.$&0.000 !etri patrati. 1nsulele variaza de la 1(0.000 de ! patrati/ la &(0.000 !
patrati/ cu o !edie de apro2i!ativ $00.000 ! patrati. Distanta !edie dintre insule este de
(04100 !etri/ cu o adanci!e !edie in !are de A41- !etri. 1ntre insulele care vor respecta
pe cat este posibil for!a statelor lu!ii vor fi fasii de apa de pana la 100 de !.
Pretul insulelor variaza intre 10!il C si &( !il C.1n ianuarie 200A apro2i!ativ -0K
din insule au fost vandute. ;nul dintre cei interesati de ac#izitionarea uneia dintre
insulele ar#ipelea0ului este 5od Ste7art care vrea sa cu!pere insula corespunzatoare
5e0atului ;nit al )arii Britanii pentru su!a de $$/& !ilioane de dolari.1nsula care
reprezinta Grecia a fost cu!parata de *o!!, 3ee/ fostul sot al Pa!elei nderson. De
ase!enea ca!pionul !ondial la for!ula 1/ )ic#ael Sc#u!a#er a ac#izitionat una dintre
insule speculand ca ar dori sa construiasca pe insula lui si un traseu de 'artin0.
1nsulele au fost 0rupa dupa diferite denu!iri. F0,ana %orld va cuprinde 19
insule din *#e %orld/ acoperind ca suprafata zona ustralia > ustralia si :oua
9eelanda?. Bele doua insule 5ostov si Frenbur0/ care sunt re0iuni din 5usia si parti ale
se0!entului Euro4sia din *#e %orld/ vor fi ocupate de insule cu specific e2clusiv
balnear si al dezvoltarii resedintelor. 5ostov va contine && de case de vacanta/ fiecare cu
plajaLpiscina privata/ iar Fdenbur0 200/ cu una / 2 sau $ ca!ere pe aparta!ent cu vedere
la !are. 1nsulele vor avea stil ar#itectural !editeraneean40recesc. Gradinile "as!ine 4
statiunea4insula de ( stele va ocupa zona insulei *#ailanda si este creata si inspirata din
ar#itectura traditionala t#ailandeza. Ha contine (- de 0arsoniere precu! si case cu &
ca!ere si vile pe plaja.
E"ecte asupra ecosistemului marin
ni!alele !arine care traiesc in Golful rabiei sau adaptat din necesitate unor
conditii oceano0rafice foarte dure/ incluzand salinitatea apei cu $0K !ai ridicata decat in
lar0ul oceanului si te!peraturi ale apei care depasesc vara 92 de 0rade =. *e!peraturile
de pe parcursul verii nu sunt sin0ura proble!a/ toate vietuitoarele trebuie sa suporte o
te!perature !edie anuala de &( de 0rade =a#ren#eit. cest lucru este c#iar dra!atic
avand in vedere ca vietuitoarele !arine din afara 0olfului sunt e2puse la variatii de
te!peraturi ale apei cu cel putin ju!ate !ai scazute decat acestea. :oile di0uri stancoase
ale *#e %orld ofera vietuitoarelor locale o !ica pauza din lupta cu provocarile !ediului
inconjurator.
=ara e2istenta unui funda!ent corespunzator pentru atasare/ viata !arina s4a
astepta a fii scazuta odata cu constructia *#e %orld si insulelor Pal!ier. :u!ai o
varietate scazute de ra!e/ !oluste !ici si crustacee puteau supravietuii acestui continuu
nisip !iscator. Sa incerci sa traiesti acolo ar fi fost ca si cand ai fi zdruncinat intr4o
!asina de spalat. 1n orice caz/ di0ul din pietre/ natural creat sa protejeze insulele care
for!eaza *#e %orld a ajuns sa contribuie la crearea celui !ai !are recif artificial de pe
planeta. cesta a per!is o e2plozie incredibila a vietuitoarelor datorata creari
substratului necesar atasarii.
Fdata cu succesiunea al0elor/ care s4au atasat rocilor/ i!portanta sursa de
!ancare/ la care s4a adau0at si adapostul/ s4a ajuns la o e2plozie rapida a diferitelor specii
2.
de pesti. Pana si specii care au fost declarate ca fiind pe cale de disparitie au inceput sa
reapara incetul cu incetul.
Dubaiul era recunoscut pentru scoicile de !ar0aritar/ care au fost baza pri!ei sale
econo!ii. )ai apoi s4a bazat pe pesti/ a trecut la porturi libere/ acu! turis! si co!ert.
Pana in ziua de astazi/ conditiile !ediului inconjurator sunt propice cresterii perlelor de
!ar0aritar. tat de propice incat in !ai putin de 2 ani/ dupa colonizarea di0urilor create/
densitatea populatiei de scoici a crescut la .( pe picior patrat. Ba nota aparte/ intr4un
!ediu natural/ nu colonizat doar &K din scoici contin perle. Hiitorul Dubaiului in
do!eniul perlelor va suferii o rasturnare de situatie odata cu interesul aratat de catre
oa!enii de afaceri japonezi care vor sa desc#ida o fabrica in aceasta zona.
Specia cea !ai re!arcabila care a inceput sa se colonizeze in aceasta zona este
asa nu!itul peste in0er/ care are o !ulti!e de nu!e co!une/ dar un sin0ur nu!e
stiintific Po!acant#us !aculosus. Este una din cele !ai !ari specii de peste de acest fel/
atin0and pana la (0 c!. =iind inrudit cu pestele fluture/ peste in0er are o dieta aparte/
#ranindu4se cu spon0i si alte vietuitoare care se 0asesc din abundenta in reciful di0ului.
F co!unitate de iarba !arina sanatoase este o i!portanta sursa de #rana/ adapost
si o2i0eneaza apa prin inter!ediul fotosintezei. Daca o patura de iarba a reusit sa se
colonizeze pe canalul de sedi!ente al insulei Pal! "u!eira#/ probabil acelasi lucru se va
inta!pla si la *#e %orld.
Studiul ra!co )arine a scos la iveala -( de specii de plante si ani!ale care au
populat 0olful/ din care !ai !ult de ju!atate nu !ai fusesera raportate ca e2istand acolo
si unele/ foarte probabil/ noi pentru stiinta.
$.$. Pal! "ebel li
Pal! "u!eira#/ Pal! "ebel li si Pal! Deira/ cele trei insule artificiale din Dubai/
reprezinta o veritabila !inune a te#nolo0iei !oderne/ o viziune si un proiect fara
precedent initiat de seicul )o#a!!ed bin 5as#id l )a'tou!.
Pal! "ebel li/ cea de4a doua insula a ar#ipela0ului artificial/ a inceput sa fie
ridicata in 2002/ iar potrivit proiectului/ suprafata ei e cu (0K !ai !are decat cea a Pal!
"u!eira#. Dintre cele $ insule Pal!/ Pal! "ebel li este cea !ijlocie. Ea este situata pe
coasta "ebel li a Dubai4ului/ in apropierea de Dubai %aterfronte si la 22 de '! de Pal!
"u!eira#. 1nsula in for!a de pal!ier facuta de !ana o!ului va fi alcatuita dintrun
trunc#i/ o coroana cu 1. ra!uri si un di0 de protectie ce va inconjura insula. 3a fel ca
celelalte Pal! 1sland ea este dezvoltata de fai!oasa :a'#eel.
2A
Pal! "ebel li este !ai !ult o insula dedicata rela2arii si distractiilor atat
adultilor cat si copiilor. ceasta insula va include - porturi de a0re!ent/ un parc acvatic/
Sea Hilla0e si o serie de locuinte construite pe portiunea dintre coroana si di0ul de
protectie. Bonstructia propriu zisa a inceput in octo!brie 2002 si se esti!eaza finalizarea
aceteia in 2010. Pana in 2020 aceasta insula va fi 0azda a 1.. !ilioane de oa!eni
3a inceputul lunii octo!brie 200. constructia insulei se incadra in orar. Di0ul de
protectie a fost 0ata in dece!brie 200-/ iar constructia la infrastructura a inceput in
aprilie 200.. Bonstructiile finale nu vor incepe pana cand infrastructura nu va fi
ter!inata. ;na din principalele constructii de pe Pal! "ebel li apartine fir!ei 5o,al
+as'onin0 si va acoperi o suprafata de $00 000!
2
.
1n 2012 se va desc#ide pri!a faza a celor patru parcuri te!atice. ceste parcuri
vor for!a asa zisa lu!e a descoperii >D7ord of discover,E?. ceste parcuri includ 3u!ea
pelor/ Ouatica/ Gradinile Busc# si Dicover, Bove.
E"ecte asupra sistemului marin
Ba si in cazul celorlalte insule create in Dubai si creerea Pal! "ebel 31 a avut
un efect pozitiv pentru dezvoltarea siste!ului !arin.:oile di0uri stancoase ale Pal!
"ebel li ofera vietuitoarelor locale o !ica pauza din lupta cu provocarile !ediului
inconjurator. Di0ul din pietre/ natural creat sa protejeze insula/ i!preuna cu di0urile de la
*#e %orld si Pal! "u!eira# si Pal! Deira/ au ajuns sa contribuie la crearea celui !ai
!are recif artificial de pe planeta. cesta a per!is o e2plozie incredibila a vietuitoarelor
datorata creari substratului necesar atasarii.
Fdata cu succesiunea al0elor/ care s4au atasat rocilor/ i!portanta sursa de
!ancare/ la care s4a adau0at si adapostul/ s4a ajuns la o e2plozie rapida a diferitelor specii
de pesti. Pana si specii care au fost declarate ca fiind pe cale de disparitie au inceput sa
reapara incetul cu incetul.
9ona di0ului "ebel li/ precu! si a celorlate Pal! 1sland/ a devenit populata din ce
in ce !ai !ult cu diferite specii de corali/ de ane!one/ 0astropode si !oluste/ !idii si scoici de
!are si alte nevertebrate caracteristice zonelor de fund ridi0e >e2. recifuri din piatra si de coral?.
ditional/ a fost inre0istrata aparitia al0elor tinere. *ubulaturile de polietilena au incurajat
29
depunerea/ colonizarea si dezvoltarea coralilor/ astfel ca/ dupa !ai !ulte luni au inceput sa se
contureze platfor!ele de corali. =auna de corali din Dubai este co!pusa in intre0i!e din corali
de tip Dendropp#,llidae/ croporidae si =aviidae >corali de tip ra!ificat/ plat si corali tipEcoarne
de elanE?. Bolonizarea cu or0anis!e uni si pluricelulare s4a datorat si bunei ciriculatii a apei prin
tubulaturile recifului artificial. Bo!unitatile de corali sunt conoscute ca traind intr4un !ediu
aspru/ cu o te!peratura si salinitate ridicata/cu nebulozitati si sedi!ente/ ceea ce a dus la scaderea
nu!arului de specii e2istente in aceasta zona.
3a inceput/ !ari!ea !edie a pestilor observati in zona "ebel li era !ica/ dar cu ti!pul
aceasta a crescut. cest fapt se datoreaza cresterii nu!arului de specii stationare si atractia celor
!i0ratoare catre recif. 1ntr4un !od deosebit/ varietatea si nu!arul pestilor din zona a crescut
se!nificativ din !artie pana in dece!brie 200(
$.&. Pal! Deira
1nsulele Pal! au fost create cu scopul de a !ari suprafata plajelor din Dubai
destinate turistilor/ care devenisera neincapatoare in ulti!ii ani. *ot din acest !otiv/
for!a ar#ipela0ului este de pal!ier astfel/ toti vizitatorii/ din oricare parte a insulelor/ vor
avea cu si0uranta acces
rapid la superbele plaje
ale Golfului/ in acest
conte2t/ for!a de pal!ier
devenind !ult !ai
practica decat cea clasica/
circulara.
Pal! Deira este cea
!ai !are dintre cele trei
insule Pal!: Pal!
"u!eira#/ Pal! "ebel li
si Pal! Deira si este
situata pe coasta Deira# a Dubaiului/ apartinand E!iratelor rabe ;nite. Pal! Deira va fi
de opt ori !ai !are decat Pal! "u!eira#/ de cinci ori !ai !are decat Pal! "ebel li si
va 0azdui un i!presionant nu!ar de peste un !ilion de locuitor. *er!enul de finalizare
al lucrarilor la insula Pal! Deira a fost stabilit pentru inceputul anului 201(. stfel/ in
200./ la inceputul lunii octo!brie/ pentru 20K din suprafata insulei fusesera folositi peste
200 de !ilioane de !etri cubi de nisip.
1nsula construita de o! cu for!a de pal!ier va avea un trunc#i/ o coroana cu &1
de frunze si un din0 de protectie i!potriva valurilor !arii de jur i!prejur.3a fel ca si
celalate 2 insule pal!ier si t#e %orld/ Pal! Deira este dezvoltata de Na)'eel
1nitial nu s4a intentionat inceperea constructiei insulei/ dar octo!brie 200& a adus
cu sine anuntul prin care se incepea dezvoltarea proiectului. Pal! Deira va acoperi o
suprafata de A0 de '!
2
: 1& '! in lun0i!e si A.( '! in lati!e. 1n acest proiect sunt
incluse proprietati rezidentiale/ !alluri/ cluburi/ a!enajari sportive si porturi de
a0re!ent. 9ona rezidentiala va fi construita pe frunzele pal!ierului si va contine A 000
de case cu 2 etaje de tip: pre!ier villas/ 0rand villas si vista to7n #o!es.
$0
Pal! Deira ocupa un teritoriu de A0 de '!
2
intre Dubai Bree' si 0ranita cu
S#arja# si va include 9 !ari ele!nte de atractie turistica printre care si ( porturi destinate
a!barcatiunilor de a0re!ent/ insulele Deira/ l )a!zar/ Bentrala/ de :ord si de Sud.
3e0atura insulei cu uscatul este facuta prin inter!ediul unor poduri. ceste poduri
reprezinta e2tensii atat ale retelei de transport rutier cat si a retelei de !etrouri din Dubai.
;n total de -(K din intrea0a dezvoltare va fi alocat uzului rezidential. Din acest
total :a'#eel va construi 1(K/ cu! s4a inta!plat si in celalate proiecte.
Pal! Deira va avea de ase!eni o alee de pro!enada de & '! care va 0azdui
diferite activitati acvatice si de rela2are. Pri!a portiune de 1.$ '! va fi ter!inata in
pri!ul tri!estru al anului 2009.
Desi0nul Pal! Deirei facut public de :a'#eel este: 1 9A0 de copaci si 12 poduri
ce vor face le0aura intre Pal! Deira si continent. Bonstructia pentru pri!ul pod lun0 de 1
'! si inalt de 1(! este inceputa. 1n tot acest ti!p sapaturile pentru cel de4al doilea sunt
in desfasurarea/ iar lucrarile la cel de4al $4lea pod ur!au sa inceapa. Pri!ul pod ur!eaza
sa fie dat partial in folosinta in al 24lea tri!estru din 2009/ ur!and sa fie finalizat pana la
sfarsitul anului.
1n pri!a faza a proiectului se vor construi - cladiri: $ rezindentiale si $
co!erciale care vor fi 0ata in 2 ani de la inceperea lucrarilor. Pe baza acestor afir!atii
insula isi asteapta pri!ii locuitori la finele anului 2011.
Hanzarile nu vor incepe inainte de pri!ul tri!estru din 2009 deoarece co!pania
doreste sa finalizeze intai lucrarile la partea electrica/ ali!entarea cu apa potabila a
insuleis si reteaua de dru!uri. :a'#eel a inceput sa coopereze cu fir!e specializate
pentru a putea conecta reteaua rutiera din Pal! Deira cu cea de pe continent. 3a
ase!enea intele0eri s4a ajuns si cu fir!e ce lucreaza la siste!ul de !etrou si transporturi
navale/ pentru ca vizitatorii sa se bucure de !odul lor preferat de transport.
5eteaua de !etrouri va avea 9 statii pe intisul teritoriu al insulei.
Bonfor! rapoartelor sapta!anle pe Pal! Deira se aduc 200 000 !
$
de nisip si
&(0 000 tone de piatra. 5esursele folosite pana acu! in dezvoltarea acestui proiect
depasesc de $ ori !ari!ea Pal! "u!eira#ului. .00 de persoane lucreaza pe insula iar o
!edie de 1004200 se ocupa cu transportul !aterialelor necesare la fata locului/ intre .0 si
100 de lucratori la statiile de !etrou/ &00 la poduri/ (00 la constructia birourilor/ 100 la
pri!ul co!ple2/ &004(00 la i!bunatatirea solului. 1n total/ forta de !unca de pe Pal!
Deira ajun0e la &000 de lucratori zilnic.
E"ecte asupra ecosistemului marin
Ba si in cazul celorlalte insule create in Dubai si creerea Pal! Deirei a avut un
efect pozitiv pentru dezvoltarea siste!ului !arin.:oile di0uri stancoase ale Pal! Deira
ofera vietuitoarelor locale o !ica pauza din lupta cu provocarile !ediului inconjurator.
Di0ul din pietre/ natural creat sa protejeze insula/ i!preuna cu di0urile de la *#e %orld si
Pal! "u!eira# si Pal! "ebel li/ au ajuns sa contribuie la crearea celui !ai !are recif
artificial de pe planeta. cesta a per!is o e2plozie incredibila a vietuitoarelor datorata
creari substratului necesar atasarii.
Fdata cu succesiunea al0elor/ care s4au atasat rocilor/ i!portanta sursa de
!ancare/ la care s4a adau0at si adapostul/ s4a ajuns la o e2plozie rapida a diferitelor specii
de pesti. Pana si specii care au fost declarate ca fiind pe cale de disparitie au inceput sa
reapara incetul cu incetul.
$1
$.(. +,dropolis
1ntr4un colt de lu!e/ in adancul apelor/ va lua nastere un #otel la care orice vizita
va fi una !e!orabila. *ot in Dubai/ nu!ai ca la 20 de !etri sub nivelul Golfului rabic/
se afla in derulare un alt proiect a!etitor: :a'#eel Borp. construieste pri!ul #otel
subacvatic din lu!e/ pe tar!ul Dubai
Bonstruit dintr4o co!binatie de
ci!ent/ otel si Ple2i0las folosit
la pereti pentru a crea
transparenta si pentru a
!entine in per!anenta un
contact vizual cu viata
subacvatica/ +,dropolis va fi
pri!ul #otel subacvatic de lu2
din lu!e. Ha avea 220 de
locuri pe platfor!a Golfului
Persic situate la 20 de !etri sub apa. cest #otel/ pentru care a4au strans ((0 !ilioane
dolari/ se va ridica la cinci '! de tar!ul "u!eira# .
DSunt si0ur ca proiectul va crea o senzatie aparte si va da startul unei ere noi in
do!eniul ar#itecturii/ +,dropolis nu este doar un proiect/ este o pasiuneE// a !arturisit
"oac#i! +auser/ ar#itectul 0er!an care se ocupa de desi0nul #otelului de 10Y.
Pe lan0a detaliile ar#itecturale deosebite/ #otelul va avea doua do!uri care vor
0azdui un auditoriu! si o sala de bal.
+otelul va fi i!partit in trei sectiuni: Dland stationE unde vor fi inta!pinati
oaspetii/ tunelul care va face le0atura cu restul constructiei si prin care vor fi transportati
turistii/ cu trenul/ catre zona principala si cele 220 de locuri din co!ple2ul sub!arin.
Suprafata totala pe care se intinde este de 2-0 de #ectare/ apro2i!ativ aceeasi suprafata
ca cea a parcului londonez +,de Par'/
3and station/ o platfor!a pe care oaspetii vor fi inta!pinati. *ot pe aici va putea
fi pus la punct siste!ul lo0istic/ adica se vor putea livra eficient toate produsele care vor
asi0ura buna4dispozitie si confortul. D3and station4ulE 0azduieste o varietate de facilitati.
1n partea de sus vei 0asi o clinica de cos!etica si c#irur0ie/ un laborator de researc# a
ele!entelor !arine si sali de conferinta. 1n partea de jos se afla ca!erele staff4ului/
!a0azinele de s#oppin0/ #otelul si parcarea.
*ot pe Dland stationE se afla si restaurante si ecrane uriase pe care este prezentata
evolutia vietii sub apa si istoria ar#itecturilor under7ater/ desi0ur/ si ar#itectura
constructiei +,dropolis.
1deea ori0inala a #otelului apartine in e2clusivitate desi0ner4ului si vine de la
vec#ea pasiune a acestuia pentru viata subacvatica.
+,dropolis este o reproducere a or0anis!ului u!an intr4un desi0n ar#itectural
pentru ca/ aceeasi proportie de A0K apa e2ista atat in corpul u!an/ cat si pe pa!ant.
Boncluzia: fara apa/ nu e2ista viataI E2ista/ deci/ o analo0ie directa intre fiziolo0ia u!ana
si ar#itectura.
$2
Ele!entul principal de desi0n este reprezentat de cifra A adapostita intr4un cerc.
Spatiile din interiorul cercului vor fi spatii functionale 8 restaurante/ baruri/ sali de
conferinta si alte incaperi te!atice. Desi0n4ul poate fi co!parat cu co!ponentele
or0anis!ului u!an: siste!ul nervos/ siste!ul cardiovascular cu nervurile sinusoidale
care asi0ura pulsul intre0ii vieti.
Brescent +,dropolis +oldin0s 33B sunt cei care au depline drepturi asupra
dezvoltarii proiectului. Project !ana0erii sunt de la S1BB 1ndustrial Buildin0
Bonsultants/ consultanta este asi0urata de <$ZD 3i!ited in !aterie de ar#itectura si
desi0n si de Sie!ens 1SS 1S =acilit, S S,ste!s En0ineerin0 pentru consultanta te#nica.
FS*SEE46F:*F5 G!b+ sunt responsabili cu serviciile care asi0ura conditiile
opti!e de trai sub apa. Desin04ul/ ar#itectura si scenariul interior apartine celor de la $4
Delu2e S,ste! )odern G!b+/ iar fundatia/ tunelul si calea de acces celor de la DB:
Dui' Bo!binatie :ederland B.H.
Bonstructia proiectului +,dropolis a inceput in anul 200(/ iar ter!enul de
finalizare a fost pro0ra!at/ initial/ pentru anul 200./ insa/ din cauza unor proble!e/ a fost
a!anat spre sfarsitul anului 2009.
$.-. Dubai %aterfront
Dubai %aterfront este un di0/ o constructie ui!itoare care include canalele si
insulele Dubai4ului. 1n ti!p ce Banalul arab strabate desertul pe distanta de .0 '! acest
di0 ofera adapost intre0ii zone Pal! "ebel li. Portul ofera acces la !are pentru ne0ot si
distractie in ti!p ce i!prejuri!ile sunt sunt i!partite in zone co!erciale/ rezidentiala/ in
statiuni si zone pentru rela2are.
Di0ul va e2tinde linia de coasta a Dubaiului cu inca A20'!. ceasta lun0i!e este
de 12 ori !ai !are decat actuala linie de coasta si va acoperii o suprafata de A1 de
!ilioane de !
2
. Se intentionaza ca acest proiect sa fie cel !ai a!plu si totodata cel !ai
!are di0 de protectie construit vreodata de o!. Ha fi !ai !are decat )an#attan sau
Beirut si este construit in zona cea !ai lu2oasa a Dubai4ului. cest proiect va prezenta
peste 100 de !odele de di0uri.
Planul final al di0ului de protectie pentru zona Dubai a fost finalizat de F) in
!artie 200A/ proiect dezvoltat de ar#itectii 5einier de Graaf si 5e! 6ool#aas .Data la
care se asteapta finalizarea proiectului este 2012.
1ntre0ul proiect de protectie se va face pe o suprafata de 1&0 !ilioane ![ oferind
totodata posibilitatea constructiei de noi locuinte pentru 1/( !ilioane de locuitori/ fapt ce
va conduce la dublarea populatiei si cresterea locurilor de !unca. cest proiect va
include o serie de canale si insule artificiale ce vor proteja Pal! "ebel li si vor e2tinde
cu .0 de '! teritoriul Dubaiului dupa linia sa de coasta. Dubai4ul va deveni astfel de 2
ori !ai !are decat +on0 6on04ul ca suprafata.
Fricu! orasul de rezistenta i!potriva apelor va fi doar o parte din intre0ul proiect
ce ur!eaza a fi construit pe aceasta patrata insula artificiala si va apartine dezvoltatorului
:a'#eel/ care detine (1K din proiect i!preuna cu Dubai %aterfront Bo!pan, .
Bele patru insule adiacente celei patrate sunt considerate de ase!enea parte a
orasului. cest oras va avea o populatie rezidentiala de 92 000 si o forta de !unca de $10
000 for!and un adevarat centru de !unca si de spectacol.
$$
:oul oras va fi ridicat pe o suprafata patrata de 1 1A0 000 !
2
/ fiind incojurat de
cele & districte ale Boulevard4ului ce vor constitui cea !ai !are zona publica: parcul si
zona principala de acces catre insula centrala/ )adinat l Soor>zona rezidentiala?/ zona
de statiune: cu proiecte pentru $ #oteluri si o cladire de birouri in for!a de spirala/
precu! si zona portului pentru a!barcatiuni de a0re!ent.
1nsula va fi principala parte a proiectului si va avea o retea de ( pe ( strazi si o
di!ensiune de 1 $10! 2 1 $10!. ici se vor construi 2( de blocuri pe randuri/ blocuri ce
vor alterna ca inalti!i si for!e. 9ona va avea o densitate ca cea a insulei )an#attan din
:e7 Ror'/ unde Dpeste totE se incadreaza in distante de !ers si va include si un parc
central/ o !osc#ee si zone pentru vizitatori.
3ocuitorii vor beneficia de o retea de transport in co!un interconectata atat cu cea
de !etrou Dubai4ului cat si cu aeroportul international din Dubai.
Pentru a asi0ura u!bra si controlul cli!atic orasului/ ca parte a desi0n4ului/
blocurile cele !ai lar0i si !ai inalte vor fi construite in partea de sud a insulei. Pentru o
!ai buna protectie i!potriva soarelui/ fiecare cladire va fi i!prej!uita cu arcade si
copaci.
Se asteapta ca insula patrata sa devina noul centru co!ercial si de afaceri al
Dubai4ului. cest oras va avea ( districte diferite: fiecare pe cate o insula separata si vor
avea caractere aparte.
Pe insula centrala se vor construi 2( de cladiri printre care se vor nu!ara si unele
cladiri specializate. ;na dintre acestea va fi o sfera ar0intie de && de etaje situata intrunul
din colturile insulei si va fi cladirea reprezentativa a F). De ase!enea va !ai fi un
turn de A2 de etaje al carui desi0n va fi inspirat de !area !osc#ee din Sa!arra.
Sfera a fost conceputa ca o 0azda a unui cartier urban. cest concept va 0rupa
institutiile publice in sfere !ai !ici ce vor fi suspendate in interiorul celei !ari. ccesul
la aceste sfere se va face prin inter!ediul ascensoarelor perfor!ante inc#ise in tuburi de
sticla. Sferele !ai !ici vor avea un aer de zone rezidentiale.
;n alt concept folosit va fi cel de Dcladire continuaE si!ilar turnului BB*H din
Beijin0. De ase!enea vor !ai e2ista & poduri/ cate unul pe fiecare parte a insulei ce vor
face le0atura cu cele & insule din i!prejuri!i. 1nsula centrala va fi i!prej!uita de alei ce
vor conduce catre parcul central.
$... Dubailand
Dubailand este un proiect turistic de distractie si divertis!ent/ un !e0a proiect
ori0inal aflat in plina dezvoltare in Dubai. El se va intinde pe o suprafata de 2.9 !ilioane
!
2
/ iar infrastructura sa initiala va costa A1& !ilioane C. cest proiect este !ana0eriat de
Guvernul Dubai4ului pentru 1nvestitii si Dezvoltare si se ur!areste prin finzalizare sa
punerea Dubai4ului pe pri!ul loc in lista destinatiilor de lu2 din orientul !ijlociu/
atra0erea a 200 000 vizitarori zilnic si incasari de 20 bilioaneC.
$&

Dubailand va include &( !e0aproiecte si peste 200 de subproiecte/ facand din
aceasta cel !ai a!bitios plan turistic care a e2istat. Dubailand este creat pentru a putea
0azdui un nu!ar foarte !are de turisti de toate varstele si nationalitati. 3a final
Dubailand va fi !ai !are decat Disne,land si Disne, %orld din =lorida laolalta si se va
putea lauda cu propriul sau *urn Eiffel/ un *aj )a#al/ )area Pira!ida din Giza/ dar si un
parc al dinozaurilor si totodata va fi pe locul 1 in topul celor !ai !ari statiuni destinate
divertis!entului. Proiectul este i!partit in & faze/ fiecare faza va dura ( ani de zile. Pri!a
parte/ inceputa in 200( va dura pana in 2010 si consta in constructia si dezvoltarea
infrastructurii si a dru!urilor principale/ pe cand in ur!atoarele faze atentia se va
indrepta asupra constructiei de cladiri si centre de divertis!ent.
)area varietate de cladiri ce ur!eaza a fi construite in Dubailand a fost i!partita
in - !ari cate0ori/ fiecare dintre acestea avand o te!a diferita inspirata din teritoriul
Dubaiul. Fricare dintre aceste - zone vor avea aspect de orase separate si vor fi
construite sa lase in !intile si sufletele vizitatorilor i!a0ini si i!presii de neuitat/
indiferent de varsta acestora.
4umea distractiei si atractiei turistice
F varietate de roller4coaster4e/ parcuri acvatice si adventure vor constitui
principalul punct de atractie si vor incuraja sporirea nu!arului de vizitatori din zona atat
pentru dubailand cat si pentru restul statiunilor.
ceast parc va avea o suprafata de 1$.9 !iloane !
2
si va 0azdui 1- proiecte:
Oua Dubai/ planetariu/ lu!ea aviatiei/ Sno7do!e/ !area roata din Dubai/ parcul
Dubailand/ orasul !inunilor/ =antasia/ lu!ea 0i0antilor/ satul 0lobal/ lu!ea isla!ica/
lu!ea stiintei/ lu!ea copiilor/ strolab/ lu!ea cos!ica si parcul turistilor.
4umea sportului si miscarii in aer liber
F lu!e plina de ener0ie/ lu!ea sportului si a !iscarii in aer liber va include un
a!estec de terenuri de sport >ru0b,/ cri'et? si locuri in care sportul e2tre! este ca la el
acasa. Band va fi 0ata va fi locul ideal pentru pre0atirea sportivilor de perfor!anta. Pe o
suprafata de $2.9 !iliane !
2
aceasta zona va include un autodro!/ un parc de afaceri/
orasul sporturilor/ lu!ea sporturilor e2tre!e/ un club de 0olf si unul de polo.
4umea Eco(5ourism
)inunata lu!ea naturala a plateneti noastre va fi inclusa in lu!ea eco4touris!
printro serie de parcuri bazate pe atractii naturale si desertice. Prin activitatile sale
culturale aceasta zona va aduce un nu!ar !are de oferte e2ceptionale si inedite ce vor
incuraja sejururile de lun0a durata si vizitele repetate.
$(
Din lu!ea Eco4*ouris!/ pe o suprafata de 1$0 !ilioane !
2
/ vor face parte un sat
tropical/ un parc safari/ lu!ea vie a plantelor si a ani!alelor/o zona rezidentiala>l
Barari? precu! si un alt #otel lu2os>Dune?
4umea rela,arii si a #ancatelor
=iind o lu!e rela2anta/ o lu!e plina de sanate si buna dispozitie/ o lu!e nu!ai de
spa4uri/ lu!ea rela2arii si a vantelor este constituita din statiuni de refacere/ #oteluri de
lu2 si zone rezidentiale. De ase!enea aici vo! !ai putea 0asi facilitati pentru fitness/
stres4!ana0e!ent si sansa de a e2peri!enta noi locuri e2otice fara a fi nevoiti sa parasi!
dubailandul. ceasta lu!e va avea o intidere de 29.. !ilioane !
2
si va inlcude o statiune
andalusiana/ spa4uri/ o statiune cu te!atica indiana/ lu!ea fe!eilor/ satul :ubian/
statiunile Strade de r0int >silver street? si *#ai E2press.
Centrul- lumea di#ersmentului si a comertului
Fferind o varietate de posibilitati pentru cu!paraturi/ nenu!arate restaurante si
facilitati pentru diveris!ent acest centru reprezinta un a!estec de oportunitiati pentru
rela2are. ici vo! intalni centre de bo7lin0/ de jocuri coputerizate/ cine!ato0rafe/
restaurante specifice si clubrui de noapte care nu fac altceva decat sa i!bie vizitatorii sa
petreaca si noptile din sejurul de neuitat. Dat fiind faptul ca turistii petrec cel !ai !ult
ti!p al sejurlui la cu!paraturi/ acest centru va pune la dispozitia a cestora/ in cel !ai
!are !all din lu!e 8 )all4ul arabiei/ o !are 0a!a de fir!e internationale de
vesti!entatie/ !a0azine cu reduceri si piete si buticuri unicat.
1ntrea0a suprafata a centrului de&.9 !ilioane !2 va !ai !ai 0azdui si lu!ea jocurilor
virtuale/ lu!ea adolescentilor/ bazarul din Dubai si orasul arabiei >Bit, of rabia?
Dubailand va fi construit intro locatie specifica care sa confere un acces usor al
toate facilitatile oferite. El se va construi de4a lun0ul dru!ului Dubai4l in si cel al
E!iratelor si va fi la -0 de !inute de bu D#abi/ 10 !inute de aeroportul din Dubai si la
20 de !inute de S#arja#
Capitolul I!: Dubai Brand
1n ziua de azi/ Dubai este unul dintre cele !ai rapide orase4brand in dezvoltare
dintr4un 0rup de astfel de orase/ cu! ar fii/ Barcelona/ uc'land si S#an0#ai. Dubai si4a
casti0at istoric reputatia ca fiind un centru co!ercial international cu o cultura in afaceri
inovativa/ dina!ica si antreprenoriala.
Situat strate0ic la intrepatrunderea co!ertului si sc#i!bului Est si Hest/ Dubai este o
poarta ideala de acces catre pietele de desc#idere din Frientul )ijlociu/ :ordul si Sudul
fricii/ Subcontinentul 1ndian si B1S. stazi/ Dubai a tranzitat de la o econo!ie li!itata/
bazata pe resursele de petrol la o econo!ie condusa spre investitii. =olosindu4se de
pozitia sa strate0ica/ Dubai a reusit sa dezvolte o infrastructura de plina clasa !ondiala/
cone2iuni aeriene/ si facilitate portuare/ transfor!andu4l in cel !ai bine conectat oras din
re0iune.
Dubaiul nu are un brand deli!itat inca /acesta fiind Gn dezvoltare.Dar unii ar
putea spune ca Dubai este un brand de 2& de bilioane de dolari/ datorita constructiiloe
sale.
$-
*oate brandurile fie ele/ produse/ servicii sau c#iar orase pot fi co!parate
!etaforic cu un iceber0. Structural/ orice iceber0 are doua fatete/ o fateta vizibila/
deasupra apei si una invizibila/ !ai !are/ sub apa. ceasta fateta vizibila a unui iceber0
brand ar fi nu!ele sau lo0oul/ publicitatea/ co!unicatiile/ etc. spectele invizibile
considerate ca fiind critice insu!eaza calitatea/ productia/ 5SD/ nivelul serviciilor/
siste!ul de furnizare si asa !ai departe.
=ara indoiala aspectele vizibile ale Dubai Brand sunt re!arcabile si au fost
!inutios construite de4a lun0ul anilor>Burj l rab/ Pal! 1sland/ *#e %orld/Dubailand
etc?. F i!a0ine brand de invidiat ca punct central de troc si s#oppin0/ planuri priliante de
infrastructuri/ calitatea e2celenta de viata/ forta de !unca !ulti4culturala/ !alluri de
pri!a clasa !ondiala/ sc#i!bul si turis!ul sunt doar o !ica parte din aspectele vizibile
ale iceber0ului Brand Dubai.
desea se spune/ si cu !are dreptate ca in ti!p ce aspectele vizibile sunt usor de
copiat de catre brandurile aflate in co!petitie/ aspectele invizibile ale unui brand sunt
cele responsabile pentru avantajul co!petitiv. ceste calitati intan0ibile transfor!a un
brand pe inalte cul!i de sti!a si reputatie.
F scurta evaluare a Dubai Brand releva ca partile sale intan0ibile necesita o
dezvoltare rapida facuta cu seriozitate daca se doreste a se face tranzitia definitiva catre
un oras brand bazat pe inovatie.
Bele !ai i!portante reco!andari:
1.crearea de siste!e/ procese si institutii.
Este evident ca siste!e/ procese si institutii e2ceptionale trebuie sa co4e2iste daca nu
c#iar sa preceada dezvoltarea infrastructurilor. Dubai are infrastructuri de clasa !ondiala/
dar are siste!e/ procese si institutii de pri!a clasaP
facerile in Dubai trebuie sa adopte siste!ele acceptate international si procesele/ in
toate arealele functionale. facerile oportune de scurta durata trebuiesc inlocuite cu
planuri strate0ice de lun0 ti!p in toate sferele vietii de afaceri.
2.dezvoltarea !ana0e!entului de resurse u!ane.
Frasul brand e0al cu Dubaiul este Sin0apore/ care este adesea cercetat ca ar cauta sa4l
intreaca/ detine o traiectorie de invidiat in !ana0e!entul resurselor u!ane de4a lun0ul
tuturor fronturilor in afaceri. Se poate lauda cu o econo!ie bazata pe calitate unde
!erituozitatea este sin0urul pasaport spre indeletnicire.
)ana0e!entului resurselor u!ane trebuie sa i se acorde i!portanta cuvenita in evolutia
Dubaiului ca oras brand la nivel 0lobal si sa se accentueze di!ensiunea cunostintelor.
$.fortificarea te!eliei educationale
Satul 6no7led0e / o 0rupare educationala/ a fost fondat pentru a dezvolta Dubaiul intr4o
destinatie pentru cultura atat pentru cei din re0iune cat si pentru cei din afara. 6no7led0e
Hilla0e ur!at de cade!ic Bit, sunt eforturile functionarilor de a transfor!a traditionala
Upiata a vanzatorilor educationaliE intr4o Upiata a cu!paratorilor educationaliE/ unde
pentru pri!a data studentii au o oferta cu o !ultitudine de cursuri educative din care sa
alea0a.
&.directionarea pietei !uncii
)ulte branduri responsabile/ la nivel 0lobal cu! ar fi :i'e sau Gap si4au recunoscut
0reselile de a produce bunuri la pret redus si au reinventat strate0ia de producere in lant.
Blientii au iertat aceste branduri pentru faptu ca au stiut sa41 recunoasca 0reselile si au
luat !asuri pentru a le indrepta. 1n construirea Dubaiului de !aine/ !uncitorii
$.
necalificati si neprivile0iati trebuiesc tratati cu respectul cuvenit si co!pensati adecvat.
Dubai este inca un brand tanar da fiind un oras brand acesta trebuie sa se a2eze pe crearea
propriilor insusiri intan0ibile de brand pentru ca lu!ea sa ajun0a sa aplaude Dubai ca
fiind un oras incitant si 0rijuliu.
$A
B I B 4 I $ 6 R A F I E
777.adevarul.ro
777.alter!edia.info
777.articles.privateislandsonline.co!
777.autosiutilaje.ro
777.brandc#annel.co!
777.burjalarab.ae
777.burjdubai.co!
777.casino4!a0azine.ro
777.cotidianul.ro
777.dail,!otion.co!
777.desi0nbuild4net7or'.co!
777.dubai.ae
777.dubailand.ae
777.dubairealestatepropert,invest!ents.co!
777.e4arc#itect.co.u'
777.ei'on0rap#ia.co!
777.0lasssteelandstone.co!
777.0uide.t#ee!iratesnet7or'.co!
777.#otne7s.ro
777.laz,.ro
777. nat0eoc#annel.ro
777.pd.ae
777.pal!ju!eira#.ae
777.professorvalencic.co!
777.realestate.t#ee!iratesnet7or'.co!
777.s'id2b.co!
777.t#edubai!all.co!
777.t#e7orld.ae
777.7aterfront.ae
777. 7i'ipedia.or0
777. ,our!one,.7all4street.ro
777.zf.ro
$9