1.

CARACTERELE JURIDICE
ALE TRANSMITERII MOSTENIRII
Enumerare. - transmisiune pentru
cauz de moarte,-caracter universal.
, - caracterunitar, -caracter
indivizibil.
Transmiterea mostenirii
este o transmisiune pentru cauz de
moarte (mortis causa) Intruct se
produce numai In urma si prin efectul
mortii fizice constatate sau
judectoreste declarate a unei
persoane fizice .
Precizm Insa, c normele
care guvemeaz transmisiunea
succesoral sunt, In principiu,
aplicabile si persoanelor juridice ori
statului, In cazurile si in msura in
care ei se prezint In calitate de
dobnditori ai patrimoniului sau ai
unor bunuri din patrimoniul
persoanei fizice decedate.
Transmiterea rnostenirii
este o transmisiune universala
Intruct are ca obiect patrimoniul
persoanei fizice decedate, ca
universalitate juridic, adic
totalitatea drepturilor si obIigatiilor
care au valoare economic si care au
apartinut defunctului. Prin caracterul
universal al transmisiunii mostenirii
se explic deosebirile fat de
transmisiunile prin acte intre vii.
eci obiectul Instrinrii nu est!
patrimoniul vnztorului, ci o mas
de bunuri din acest patrimoniu, dar
individualizat prin raportare Ia
dreptul de mostenire al vnztorului
privit izolat, dar si de obligatii. Iar
pentru dobndirea creantelor nu este
necesar respectarea formalittilor
prevzute de lege pentru cesiunea
de creante. .
-principiul universalittii transmisiunii
succesorale opereaz nu "umai
atunci cnd mostenitorul sau
mostenitorii au vocatie universal
dar si atunci cnd ei au numai o
vocatie cu titlu universal.
Transmiterea mostenirii este o
transmisiune unitara, in sensul #a
most$nirea, in Intregul ei, deci toate
drepturile si obligatiile defunctului, se
transmit Ia motenitorii legali sai
legatari dupa aceleasi norme
juridice, indiferent de natura si/sau
provenienta ori originea bunurilor
care ii compun.
Pentru considerente de ordin social-
economic si de ec%itate, principiul
unittii transmisiunii succesorale
cunoaste Insa In dreptul nostru si
unele exceptii.
a& 'stfel, dac Ia moartea unui sot, in
lipsa de descendenti, sotul
supravietujtor vine in concurs cu
ascendentii si(sau colateralii
defunctului el mosteneste - In afar
de partea sa succesoral si f)ra a
suporta In privinta acestor bunuri
concursul comostenitorilor - mobilele
si obiectele apartinand gospodariei
casnice, precum si darurile de nunt
b& erogari de la caracterul unitar al
transrnisiunii succesorale sunt
prevzute si in domeniul dreptului
muncii In privinta salariului, a
indemnizatiei de concediu si a
pensiei neincasate de defunct.
*In cazul d$cesului salariatului
drepturile bnesti care i se cuvin
pn Ia data Ia care s-a produs
decesul se pltesc sotului
supravieuitor. copiilor sau printilor,
iar in lipsa acestora se pltesc
celorlalti motenitori in conditiile
dreptului comun*.
+ezult c In privina
salariului ne!ncasat de persoana
decedat nu se aplica principiul
unittii mostenirii, legea speciala
stabilind mai multe derogari de Ia
dreptul comun,
Transmiterea mostenirii
este indivizibil" in sensul ca
acceptarea sau renuntarea Ia
mostenire are caracter indivizibil.
neputnd avea ca obiect numai o
parte din mostenire. #u alte cuvinte,
fiecare mostenitor trebuie s accepte
mostenirea potrivit vocatiei
succesorale sau s) renunte Ia ea.
2.Data deschiderii mostenirii
#tabilirea datei deschiderii
mostenirii. eoarece mostenirea se
desc%ide *prin moarte* data
desc%iderii ei coincide cu momentul
mortii celui care lasa mostenirea-.
+ezult c persoana care pretinde
mostenirea sau anumite drepturi
asupra mostenirii, indiferent c isi
Intemeiaz. aceste drepturi pe
dispozitiile legii sau pe dispozitiile
testamentar. trebuie sa dovedeasc
moartea precum si data - eventual
c%iar ora sau minutul - mortii celui pe
care vrea s)-l mosteneasc)
ovada mortii inclusiv data ei, se
face cu certificatul de deces eliberat
dupa Intocmirea actului de deces, ca
urmare a constatrii mortii In mod
direct de #tre organele abilitate de
lege.
!mportanta juridic a datei
desc$iderii mostenirii. /tabilirea
exact a rnomentului desc%iderii
motenirii prezinta o importana
deosebit pentru c In functie de
acest element se determin 0
-persoanele c%emate a mosteni,
capacitatea lor succesorala si
drepturile ce Ii se cuvin asupra
mostenirii
- data de Ia care Incepe. de regula,
curgerea termenului de 1 luni de
prescripie a dreptului de optiune
succesorala
mornentul transmiterii mostenirii Ia
succesori, actul juridic al acceptarii
mostenirii retroactivnd pn) Ia data
desc%iderii rnostenirii. 2ot astfel si
renuntarea la succesiun$ produce
efecte retroactive pna la aceast)
data, - problema validittii actelor
juridice asupra rnostenirii,
-compunerea si valoarea rnasei
succesorale
-Inceputul indiviziunii succesorale in
cazul pluralittii de mostenitori
universali sau cu titlu universal si
data pna la care retroactiveaz
efectul declarativ al iesirii Ior din
indiviziune
- legea care va crmui devolutiunea
mostenirii In cazul conflictului In timp
al unor legi succesorale succesive
3.Capacitatea sccesora!a.
Conditii pt a mosteni. de". care
snt persoane!e care a
capacitate sccesora!a
Pt a putea succede trebuie
neaparat ca persoana care
succede sa existe in mom desc%iderii
succesiunii. +ezulta ca orice
persoana care exista in mom
desc%iderii mostenirii are capacitate
succesorala ,adica are capacitatea de
a mostenii ,de a culege o succesiune
.ovada existentei in mom
desc%iderii mostenirii
incumba aceluia care pretinde dr
asupra mostenirii si care poate sa fie
mostenitorul in cauza dar si
succesorii sai in drepturi in cazul in
care mostenitorul a fost in viata la
data desc%iderii mostenirii si ulterior
a decedat ovada vizeza nu numai si
nu atat existenta persoanei ,ci mai
ales corelatia ei cu mom mortii celui
care lasa mostenirea .
Persoanele care au capacitate
succesorala sunt0
a.Persoanele fizice in viata la data
desc%iderii succesiunii au capacitate
succesorala fara deosebire de rasa
,nationalitate,origine etnica ,limba
,religie,sex,opinie,de apartenenta
politica .de avere sau de origine
sociala..ovada se face cu actele de
stare civila ,iar in caz de deces al
mostenitorului care a fost in viata la
data desc%iderii mostenirii cu
certificatul sau actul de deces sau
%ot jud definitiva declarativa de
moarte din care rezulta ca
moartea mostenitorului a
intervenit dupa desc%iderea
succesiunii ,
b.Persoanele disparute au de
asemenea cap succesorala -cel
disparut este socotit a fi in viata daca
nu a intervenit o %ot judecatoreasca
declarativa de moarte ramasa
definitiva .Persoana are cap
succesorala fiind prezumata de
lege a fi in viata ,indiferent ca a
intervenit sau nu o %ot jud
declarativa a disparitiei si indiferent
de timpul care ar fi trecut de la
disparitia persoanei .Insa capacitatea
sa succesorala este numai provizorie
,definitivandu-se prin reaparitia lui
sau prin constantarea fizica a mortii
lui ,intervenita dupa
desc%iderea mostenirii .#apacitatea
sa succesorala se desfiinteaza daca
se constata ca la data mortii celui
care a lasat mostenirea nu mai exista
,astfel tot ce a primit va fi
redestribuit mostenitorilor inlaturatii
de la mostenire prin prezenta sa .
c.Persoane concepute dar
nenascute la data desc%iderii
succesiunii-cu toate ca existenta
persoanei incepe din ziua nasterii,
#.#ivil recunoaste copilul din ziua
conceperii lui .+ezulta ca legea ,in
interesul copilului ,consacra expres
capacitatea lui succesorala de la
conceptiune cu conditia sa se nasca
viu .#el care pretinde mostenirea in
numele copilului trebuie sa
dovedeasaca cu orice mijloace de
proba admise de lege data conceptiei
copilului ,situarea acestei date
inainte de desc%iderea succesiunii si
ca el sa nascut viu ,dasca aceste
date sunt dovedite copilul se va
putea bucura de dreptul la mostenire
.
d.Persoanele juridice au
capacitate de a dobandi -in virtutea
testamentului lasat de defunct
-bunurile mostenite de la
data dobandirii personalitatii juridice
in conditiile legii ,adica de la data
inregistrarii sau actului de dispozitie
care le infiinteaza sau de la data
recunoasterii ori a autorizarii
infiintarii lor sau de la
data indeplinirii oricarei
alte cerinte prevazute de lege .Insa
legea recunoaste si persoanele
juridice o capacitate de folosinta
anticipata deci si capacitate
succesorala anticipata ,de la data
actului de infiintare in masura in
care bunurile sunt necesare pt ca
persoana juridica sa ia fiinta in mod
valabil. 3entionam ca in cazul
persoanelor juridice capacitatea
succesorala nu depinde de durata
existentei persoanei juridice dupa
data desc%iderii succesiunii .
#.Care snt persoane!e
care n a capacitate
sccesora!a
a.Persoanele fizice predecedate si
persoanele juridice care au incetat sa
aiba fiinta -deoarece au capacitate
succesorala numai persoanele care
au exista la data desc%iderii
succesiunii. Persoanele fizice
predecedate si
persoanele juridice care au incetat sa
aiba fiinta mai inainte de data
desc%iderii succesiunii nu mai au
capacitate succesorala si deci nu vor
putea mosteni.In cazul persoanei
fizice insa partea din mostenire care
s-ar fi cuvenit persoanei predecedate
va putea fi culeasa -in cadrul
mostenirii legale- de descendentii
sai in conditiile prev de lege pt
reprezentare succesorala
b.#omorientii-in cazul in care mai
multe persoane au murit in aceeasi
imprejurare ,fara sa poata stabili
daca una a supravietuit alteia,ele
sunt socotite ca au murit deodata
.#omorientii sunt persoanele care au
decedat in aceeasi imprejurare si in
astfel de conditii incat nu se poate
stabili daca una a supravietuit alteia
.aca comorientii au mostenitori
diferitii problema prezinta importanta
,ei nu au vocatie
succesorala reciproca ,ci unilaterala .
c.Persoanele decedate in acelasi
timp4codecedatii&-singura solutie
posibila este tot aceea a prezumtiei
mortii concomitente ,cu consecinta
lipsei capacitatii
succesorale reciproce sau unilaterale
,legale sau testamentare .
5.$ocatia !a mostenire
Pentru ca o persoana fizica sau
juridica ori statul sa aib dreptul de a
culege, In tot sau in parte,
mostenirea lsata de o persoan
fizic decedata. nu este suficient ca
persoana ce pretinde mostenirea s
aib capacitate succesoral ci rnai
este necesar ca ea s aib c%emare
Ia mostenire, fie In virtutea legii, fie
In virtutea testamentului lsat de
defunct.
%ocatia succesoral generala si
concret. 5otiunea de vocatie
4c%emare& Ia rnostenire are un dublu
Inteles. In sensul ei general ea
desemneaz vocatia potential
4eventual& a unor persoane de a
culege mostenirea l)sat de o alt
persoan.
ar notiunea de vocatie
succesorala are si un sens concret
4vocatie efectiv, util&, determinat
prin devolutiunea succesoral, cu
ajutorul creia se selecteaz, dintre
persoanele cu vocatie succesoral
generala, acele persoane care vor
culege efectiv mostenirea lsat de
defunct. eci vocatia succesoral
concret presupune dou conditii0
una pozitiv. vocatia succesoral
generala
una negativa, persoana in cauz s)
nu fie Inlturat de Ia mostenire de
un alt succesibil. c%emat de lege In
rang preferabil sau de un legatar.
-mostenirea este legal In cazul In
care transmiterea mostenirii are loc
in temeiul legii Ia persoanele. in
ordinea si In cotele determinate de
lege.
3ostenirea legala intervine In toate
cazurile In care defunctul nu a lsat
testament.
Enumerarea condiiilor. Pentru ca o
persoan s poat venli Ia mostenire
in temeiul Iegii trebuie sa aib - in
afara capacittii succesorale& ca o
conditie general a dreptului Ia
mostenire - vocatie succesoral
legala, s nu fie nedemn i s nu tie
inlturat de Ia mostenire 4direct sau
indirect& prin vointa testatorului Prin
urmare, pentru ca o persoan sa
poata mosteni In temeiul Iegii trebuie
s Indeplineasc o conditie pozitiva
(vocatie succesoral legala) si doua
conditii negative (sa nu fie nedemn
si nici dezmostenit').
In prezenta acestor conditii
transrniterea mostenirii opereaza In
virtutea Iegii din. momentul
desc%iderii mostenirii.
6ocatia legala generala-
institutia mostenirii este conceputa
ca o mostenire de familie si numai in
cazul mostenirii vacante masa
succesorala este culeasa de stat.
/unt c%emate la
mostenire persoanele care sunt in
legatura de familie cu defunctul
,pana la gradul al patrulea inclusiv si
sotul supravietuitor.
e aici avem principiul
reciprocitatii vocatiei legale generale
la mostenire 7nu vizeaza statul ci
materia mosteniri legale intre
persoanele fizice .daca o
persoana are vocatie succesorala
legala generala la mostenirea lasata
de o persoana ,at si aceasta din urma
persoana are vocatie in raport cu
prima. 'cest principiu are si un
aspect negativ daca o persoana nu
are vocatie la mostenirea unei alte
persosoane ,nici aceasta din urma nu
are vocatie la mostenirea ei.
%ocatia legal concret
4efectiv, util&. up cum am vzut,
rudele cu vocatie succesoral legala
generala nu sunt c%emate toat!
impreun si deodat Ia motenire.
aca toate rudele cu vocatie
generala ar fi c%emate impreun si
deodata Ia mostenire, *averile
succesorale s-ar f)rmita In prti de
o valoare neInsemnat), iar institutia
mostenirii nu. ar mai putea Indeplini
rosturile ei social-economic*
Pentru a se. evita asemenea
consecinte, in cadrul devolutiunii
legale a mostenirii, legiuitorul a
instituit o anumit ordine de c%emare
concret la mostenire a rudelor
defunctului. Prin urrnare, pentru ca o
persoan s fie c%emata efectiv Ia
mostenire in temeiul Iegii, deci sa
aib vocatie legala concreta, nu este
suficient s fac parte din categoria
mostenitorilor legali, cu vocatie
generala, ci trebuie s mai fie
Indeplinit si o conditie negativ, si
anume,s nu fie Inlaturat de Ia
mostenire de o alta persoan, cu
vocatie general, dar c%emat) de
lege in rang preferabil, deci care are
si vocaie concret, utila.
Pentru stabilirea ordinii de preferinta
Intre rudele defunctului cu vocatie
generala, legea foIosete doua criterii
te%nico-juridice0 clasa de mostenitori
si gradul de rudenie, #u ajutorul
acestor criterii lega determin
vocatia concreta Ia mostenire a
rudelor defunctului,
%&'.Nedemnitatea sccesora!(.
Caracteri)are. de". trasatri.
E"ecte
Pentru ca o persoan) sa
poat veni la mostenire In temeiul
Iegii, nu este suficient s aib) vocatie
succesorala, generala si concreta,
fiind necesar sa indeplineasca si o
conditie negativ si anume, sa nu fie
nedemn de a rnosteni.
5edemnitatea 4nevrednicia&
succesoral este decaderea de drept
a mostenitorului legal din dr!ptul de
a culege o mostenire determinata,
inclusiv rezerva Ia care ar fi avut
dreptul din aceast mostenire,.
deorece s-a facut vinovat de o fapta
grava fat de eel care las
mostenirea sau fata de memoria
acestuia, .5edemnitatea
succesoral, ca sanctiune civila, se
caracterizeaz prin urmtoarele0.
a& se aplica numai in cazul svrsirii
faptelor expres si limitativ prevzute
de lege si numai In domeniul
mostenirii legale,
b& opereaza de drept, cel care las
mostenirea neputnd Inltura
efectele ei prin iertarea nedemnului
pentru fapta sa.
c& fiind o sanctiune se aplic si
produce efecte doar in privinta
autorului faptei. 8at de alte
persoane c%emate de lege Ia
rnostenirea defunctului in nume
propriu sau prin reprezentre ea poate
produce efecte numai in mod
exceptional.
d& dorneniul de aplicare a
sanctiunii nu poate fi extins Ia alte
mosteniri, nedemnul fiind Inlaturat
numai de Ia mostenirea persoanei
fata de care a svrit faptele,
e& sanctiunea n!demnittii
find prevzut pentru fapte s)vrite
cu vinovatie, mostenitorul trebuie sa
fi actionat cu discernmnt, in lipsa
discerninntului neputndu-se vorbi
de vinovtie. 989#29
(.Efectele nedemnittii fat de
nedemn. eoarece titlul de
mostenitor al nedemnului este
desfiintat de Ia data desc%iderii
mostenirii. el nu va putea reclarna
partea de mostenire ce i s-ar fi
cuvenit ca mostenitor legal, nici
macar rezerva. Partea sa va fi
culeasa de cei care ar fi venit Ia
mostenire impreun cu el sau pe
care il repr!zenta. Prin urmare,
Inlturarea de la mostenire a
nedemnului va profita
comostenitoriIor legali sau
mostenitorilor legali subsecventi.
aca Inainte de constatarea
nedemnitatii nedemnul a intrat in
posesia bunurilor mostenirii, va fi
obligat s le restituie 4Impreuna cu
productele dac este cazul&
persoanelor Indreptatite, neavnd
nici un ternei pentru a le retine.
+estituira se face, in principiu, in
natur, iar daca restituirea In natur
nu este posibil pentru ca bunul
supus restituirii a pierit - fie si fortuit,
inclusiv din cauz de fort major -
sau pentru c a fost instrainat 4in tot
sau in parte& ori pentru c a fost
expropriat pentru cauz de utilitate
public) 4art.:;, alin.< din
#onstitutie&, nedemnul, considerat
posesor de rea-credint si de drept
pus in Intrziere de Ia data intr)rii
sale in folosinta bunurilor mostenirii
va fi obligat sa plateasca
despagubiri, respectiv indemnizatia
de expropriere.
In privinta fructelor - naturale.
industriale sau civile 4venituri& -
nedemnul este privit, de asemenea,
ca un posesor de rea)credinl' de la
data desc$iderii succesiunii 4art.1=>
#.civ&, indiferent de data constatarii
nedemnitatii si, in consecint), este
obligat sa le restituie de Ia data
folosirii bunurilor mostenirii.
+estituirea fructelor se face In
natura, iar dac nedemnul Ie-a
consumat sau a neglijat s le
perceap, va restitui valoarea lor.
Pentru sumele Incasate de nedemn
de Ia- debitorii mostenirii va fi obligat
s plateasc dobnzi din ziua
Incasanii Pe de alta parte Insa, si
nedemnul va avea dreptul s i se
Inapoieze sumele ce a platit pentru
ac%itarea datoriilor mostenirii 4cu
dobnzi potrivit art.;?@@ #.civ.& si
c%eltuielile necesare si utile facute cu
privire Ia bunurile din mostenire.
inclusiv c%eltuielile f)cute sau munca
depus pentru perceperea fructelor.
In sfrsit, subliniem ca nedemnitatea
produce efecte nurnai in privinta
drepturilor succesorale.
*.Efectele nedemnittii fata de
descendentii nedemnului. 'vnd In
vedere dispozitiile art.+,- #.civ,
considerarn util sa distingem Intre
efectele nedemnitatii fata de copiii
nedernnului si fata de alti
descendenti 4nepoti, stranepoti
etc&.
A;. Efectele nedemnitatii fat" de
copiii nedemnului. Potrivit art.+,-
#.civ., *copiii nedemnului viind Ia
succesiune, In virtutea dreptului lor
propriu, far ajutorul reprezentarii,
nu sunt departati pentru greseaIa
tatalui lor*. #u alte cuvinte, copiii
nedemnului pot veni la mostenirea
defunctului 4bunicului lor& In nume
propriu, dat nu si prin reprezentarea
tatalui lor nedemn. 'stlel, de
exemplu, daca unicul fiu al
defunctului este nedemn, copilul sau
va putea culege In nume propriu
mostenirea lasata de bunic, intruct
In lipsa de mostenitori de un grad
mai apropiat, el este c%emat Ia
mostenire fara ajutorul reprezentarii
cu inlaturarea de Ia mostenire a altor
rude ale defunctului, In sc%imb, daca
defunctul a avut doi copiii dintre care
unul nedemn, copiii nedemnului nu
vor putea mosteni dupa bunicul lor
ar nedemnitatea poate influenta si
impartirea mostenirii in cazul
pluralittatii de mostenitori nedemni si
are au un numar inegal de copiii. e
exempIu, daca ambii copii ai
defunctului sunt nedemni si decedati
la data desc%iderii succesiunui, iar
unul dintre ei a lasat un copil, celalalt
doi copii, mostenirea se va imparti In
trei parti egale AB. Efectele
nedemnitatii fata de descendentii
nedemnului care nu sunt copiii lui
4nepoti, stranepoti etc.&. /olutia
adoptata de #odul civil In privinta
copiilor nedemnului este, desigur,
nedreapta, fiindca sanctiunea
nedemnitatii ar trebui s produc)
efecte nurnai In privinta autorului sau
autorilor faptei, nu si in privinta
copiilor lor nevinovati. C.Efectele
nedemnit"tii fata de terti . Teoria
mostenitoru/ui aparent. 9ste posibil
ca nedemnul, In perioada dintre
desc%iderea succesiunii si
constatarea nedemnittii.s fi
inc%eiat acte junidice cu terte
persoane referitoare Ia bunurile
mostenirii 4acte de conservare, de
administrare sau c%iar de dispoziie&.
#are va fi soarta acestor acteC
lntruct nedemnitatea desfiinteaz
titlul de rnostenitor al nedemnului cu
efect retroactiv, de Ia data
desc%iderii succesiunii, iar legea nu
prevede nici o derogare in privinta
actelor Inc%eiate de nedemn cu tertii,
aceste acte vor fi desfiintate si ele cu
efect retroactiv, e aceea, rigoarea
principiului desfiintrii retroactive a
actelor Inc%eiate de nedemn trebuie
sa fie mult atenuat prin aplicarea
altor principii, prevzute de lege sau
recunoscute in literatura de
specialitate si aplicate In practica
judec)toreasc.
8.*rincipii!e +enera!e
a!ede,o!tinii !e+ate a
mostenirii si e-ceptii!e de !a
aceste principii
Enurnerarea principiilor
Trei principii. up cum am vzut,
sunt c%emate Ia mostenire, in
temeiul legii, rudele defunctului si,
alaturi de ele, sotul supravieuitor, iar
In lipsa lor - dac defunctuI nu a
dispus nici prin testament de
bunurile rnostenirii - statul. ar
rudele defunctului cu vocatie
succesoral legal generala nu sunt
c%emate toate impreun si deodat
Ia mostenire, legiuitorul instituind o
anumit) ordine de c%emare concret)
Ia mostenire. In acest scop, legea
folosete dou) criterii te%nico-juridice
- clasa de mostenitori si gradul de
rudenie - cu ajutorul carora
determin vocatia concret Ia
mostenire a rudelor, stabilind trei
principii de baza ale devolutiunii
legale.
a.0rincipiul c$emarii la mostenire a
rudelor !n ordine claselor de
mostenitori legali. Printr-o clas de
mostenitoni se Intelege o categorie
de rude care exclude o alt categorie
sau este exclus de ea,.
eoarece rudele sunt c%emate Ia
mostenire In ordinea claselor, In
prezenta fie si a unei singure rude
din clasa I, rudele din clasele
subsecvente nu mai sunt c%ernate Ia
mostenirea Iegala, indiferent de
gadul lor de rudenie cu defunctul.
eci rudele din clasa a doua sunt
c%emate Ia mostenire numai dac nu
exist rude din clasa I sau cele
existente nu pot 4din cauza
nedernnit)tii& sau nu vor 4sunt
renunttori& s vin Ia mostenire..
Preciz)m, de asernenea,ca sotul
spra,ietitor al defunctului.
nefiind rud cu acesta, nu face parte
din nici o clas, ins vine Ia
mostenire In concurs cu oricare clas
c%emat Ia mostenire,
b.0rincipiul proximittii gradului de
rudenie intre mostenitorii din aceeasi
clas. Potrivit acestui principiu,
inuntrul aceleiasi clase rudele mai
apropiate In grad inltur de Ia
mostenire rudele mai indepartate in
grad e la acest principiu, legea
prevede dou exceptii0
-in cadrul clasei a doua parintii
defunctului 4rude de gradul I& nu
Inltur de Ia rnostenire pe fratii sau
surorile defunctului si descendentii
lor , ci ei vin impreun la mostenire,
primind anumite cote stabilite de
Iege
-reprezentarea succesoral.
c,0rincipiul egalit"tii intre rudele din
aceeasi clas si de ace1asi grad
c$emate !a mostenire. Potrivit
acestui principiu, daca rudele din
clasa c%emat Ia mostenire sunt de
acelasi grad, ele Impart rnostenirea
in prti egale0
/i de Ia acest principiu,
legea prevede doua exceptii0
-imprtirea pe tulpini a mostenirii in
cazul venirii Ia mostenire a rudelor
de acelasi grad prin reprezentare
succesorala
-dac la mostenire sunt c%emati doi
sau mai multi colaterali privilegiali
4frati-surori& proveniti din prini
diferiti intre ei mostenirea nu se
imparte in parti egale, legea
prevaznd impartirea pe linii,
egalitatea p)strndu-se numai intre
fratii pe aceeai linie, ins fratele bun
al defunctului beneficiaz de cot-
parte pe ambele linii 4privilegiul
dublei legturi&.
11.Drept! specia! de motenire
a! so!i spra,ieitor aspra
mo.i!e!or si o.iecte!or
apartinand +ospodariei casnice
si aspra darri!or de nnta
#onform codului civil, situaia
succesoral a soului supravieuitor
era foarte nefavorabil, inec%itabil.
9l dobndea motenirea lsat de
defunctul so numai dup ultimul
colateral de gradul al DII-lea, iar dup
;EB; dup ultimul colateral de gradul
al I6-lea.Fn mod excepional vduva
srac avea dreptul la o cot-parte Gn
uzufruct dac venea Gn concurs cu
descendenii defunctului, iar dac nu
erau descendeni avea dreptul la H
de motenire Gn plin
proprietate./oul supravieuitor
trebuia s aib calitatea de so de la
data desc%iderii motenirii.Fn caz de
nulitate absolut sau relativ,
cstoria se desfiineaz cu efect
retroactiv, astfel Gnct problema unor
drepturi succesorale nu se mai pune
deoarece calitatea de so pe care
soul supravieuitor o avusese la data
desc%iderii succesiunii se
desfiineaz retroactiv.Potrivit legii
<;E(;E:: are urm toarele drepturi0
un drept de motenire Gn concurs cu
oricare dintre clasele de motenitori
legali sau Gn lipsa rudelor din cele :
claseun drept de motenire special
asupra mobilelor i obiectelor
aparinnd gospodriei casnice,
precum i asupra darurilor de
nuntun drept temporar de abitaie
asupra casei de locuit
reptul de mo tenire special al
so ului supravie uitor
Potrivit lg <;E, dac vine la
motenire Gn concurs cu motenitorii
din clasele II,III, I6 soul
supravieuitor va moteni Gn afar de
partea sa succesoral mobilele i
obiectele aparinnd gospodriei
casnice, precum i darurile de
nunt./oul supravieuitor ca s
culeag mobilele i obiectele
aparinnd gospodriei trebuie s
Gndeplineasc B condiii speciale0
s nu vin la mo tenire Gn concurs cu
descenden ii defunctului
ac vine Gn concurs i cu un singur
descendent aceste bunuri se Gmpart0
H soul supravieuitor i I
descendent.
ac vine Gn concurs cu ali
motenitori legali, aceste bunuri i se
cuvin soului supravieuitor Gn
totalitate.so ul decedat s nu fi
dispus de partea sa din aceste bunuri
prin liberalit i.Prin mobile i obiecte
aparinnd gospodriei casnice se
Gneleg bunurile care serveau la
mobilarea locuinei soilor i
obiectele care prin natura lor sunt
destinate a servi Gn cadrul
gospodriei casnice i care au fost
afectate folosinei comune a
soilor.'laturi de mobilele si obiectele
apartinad gospodariei casnice sotul
supravietuitor are dreptul special de
mostenire asupra darurilor de nunta.
Prin daruri de nunta se Gnteleg, Gn
principiu, darurile manuale facute
sotilor la celebrarea casatoriei,
indiferent daca aceste daruri au fost
facute Gn comun ambilor sotisau
unuia ori altuia dintre ei, inclusiv
darul facut de unul dintre ei celuilalt
si indiferent de faptul daca aceste
bunuri au fost sau nu afectate
folosintei comune a sotilor.
1/&13.De". si caractere!e 0ridice
a!e testament!i. Cprins!
testament!i. Conditii de "orma
2efinitia legala a testamentului.
Potrivit art.@?B #.civ. *testamentul
este un act revocabil. prin care
testatorul dispune, pentru timpul
incetrii sale din viata, de tot sau
parte din avutul sau*. up cum
rezult din aceast definitie,
coroborat cu alte dispozitii legale,
testamentul este un act juridic
unilateral, solemn, esentialmente
personal si revocabil.
3aractere juridice
a& 2estamentul este un act juridic
deoarece cuprinde manifestarea de
vointa a testatorului cu intentia de a
produce efecte juridice si, ca atare,
pentru a fi valabil, trebuie s
indeplineasca conditiile de fond
4consimtmntul neviciat, capacitate,
obiect si cauz& prevazute de lege
pentru orice act juridic i cele
specifice liberalittilor. 2estamentul,
ca act juridic, este unilateral. vointa
testatorului este producatoare de
efecte, indiferent de atitudinea
legatarului si Inainte de acceptarea
de ctre el a legatului0
b& 2estamentul este un act juridic
esentialmente personal, in sensul c
nu poate fi inc%eiat prin reprezentare
sau cu Incuviintarea ocrotitorului
legal. In msura In care o persoan
are capacitatea de a testa, o poate
face exclusiv personal, iar dac nu
are aceast capacitate nu o poate
face prin reprezentare sau cu
incuviinarea altor persoane. in
caracterul personal al testamentului,
mai rezult si caracterul lui
individual, In sensul necesittii ca el
s exprime vointa unei singure
persoane,
c& 9l este un act juridic solemn. - sub
sanctiunea nulittii absolute
testamentul trebuie s fie inc%eiat
Intr-una dintre formele prevazute de
lege. Posibilitatea de al!gere a
testatorului este limitat Ia formele
reglementate strict d! lege.
d& 2estamentul este un act juridic
pentru cauz de moarte& -dac legea
nu prevede altfel, efectele
dispozitiilor testarnentare se produc
numai Ia moartea testatorului. Prin
urmare, conditiile de validitate ale
testamentului se apreciaz raportat
Ia momentul Intocmirii sale.
e& 2estamentul este un act
4sentialmente revocabil. Pn in
ultima clip a vieii testatorul poate
revoca sau modifica unilateral
dispozitiile sale testarnentare. 9l are
un drept absolut, deci nesusceptibil
de abuz de a revoca dispozitiile
testamentare si sub nici o form nu
poate renunta valabil la acest drept.
+enuntarea ar constitui un pact
asupra unei succesiuni viitoare.
interzis de lege
3uprinsul testamentului. up cum
rezult din definitia legal a
testamentului, obiectul lui principal Ii
constituie legatele, care sunt dispoziii
referitoare Ia patrimoniul succesoral
4legate universale sau titlu universal&
sau la bunurile ce fac parte din acel
patrimoniu 4legate cu titlu particular&.
Ins, alturi de legate sau c%iar far
a cuprinde legate, testamentul poate
contine si alte manifestri de ultim
voint a defunctului,cum ar fi0 . -
ex%ered)ri, adic Inlturarea de Ia
mostenire a unor mostenitori legali,
In lirnitele prevzute de lege
numirea de executor testamentar,
Imputernicit pentru a putea asigura
executarea dispoziiilor testamentare
sarcini impuse legatarilor sau
mostenitorilor legali, de natur
patrimonial) 4legate& sau de alt
natur)
revocarea - total sau parial - a
unui testament anterior sau a unei
dispoziii testamentare anterioare, -
ori retractarea revocrii anterioare
-partajul de ascendent, adic
Imprteala facut de testator Intre
descendentii sai a bunurilor
/uccesorale sau a unei parti din
aceste bunuri
-recunoaterea de ctre mama a
copilului trecut in registrul de stare
civil ca nscut din printi
necunoscuti sau de catre tata a
copilului din afara cstoriei
alte dispozitii de ultima voint, cum
ar fi cele privitoare la funeralii si
ingropare, recunoasterea unei datorii
etc., dispozitiile legale in materie
nefiind limitative.
3oncluzii privind notiunea de
testament. 'vnd In vedere cuprinsul
foarte variat al testamentulni - care
poate cuprinde nu numai legate, dar
si dispozitii de alt natur, care nu
vizeaz transmiterea patrimoniului
succesoral, s-a ajuns Ia concluzia
potrivit creia dac un testament
contine In acelai timp legate si
dispoziii de natura diferit, ne aflrn
,,in fata a dou 4sau mai multe& acte
juridice deosebite, Intrunite sub
forma unui testament*, iar aceste
acte pot fi independente Intre ele.
s-a ajuns Ia concluzia, Imprt)sit
de marea majoritate a autorilor,
potrivit careia *testamentul nu este
dect un tipar juridic, o form In care
trebuie sa fie irnbrcate unele acte
de ultim voint, cum sunt legatul
sau executiunea testamentar ...*,
in teoria actelor juridice de sine
stttoare, Imbrcate in forma
testamentar rezult c)0
validitatea dispozitiilor tetamentare
trebuie sa fie analizat separat,
pentru fiecare impart$, deoarece
este posibil ca unul din acte sa fie
nul, far sa afrag nulitatea
celorlalte. recunoaterea unui copil
printr-un testament se distinge de
toate celelalte dispozitiuni prin faptul
ca este un act irevocabil si produce
efecte imediat - nu Ia moartea
testatorului - cci calitatea de printe
nu poate fi recunoscuta cu termen
sau sub conditie. +ezult) c, in
conceptia pe care o Imp)rt)sim,
testamentul este o form juridic)- pe
care o poate Imbrca o multitudine
de acte juridice
#onditii generale de form pentru
validitatea testamentului.
+eglementnd o varietate relativ
mare de forme testamentare, legea
consacr dou conditii de forma, care
sunt generale, comune tuturor
testamentelor0 a& forma scris b&
forma actului separat.
5orma srisa. Indiferent de forma
testamentului si c%iar dac testatorul
s-ar gsi In Imprejurri excepionale
4de exemplu,. militar In timp de
rzboi&, In toate cazurile testamentul
trebuie sa fie, imbrcat In forrn
scris). JegisIatia noastr nu
recunoate ca valabil testamentul
verbal /ubliniern c forma scris este
prevzut) ca o conditie de validitate
a testamentului (ad solemnitatem),
iar nu ca o simpla conditie de
dovad, lipsa ei fiind sanctionata cu
nulitatea absolut a manifestrii de
voint. In principiu, f)r forma scris
nu exist testament. Inseamn c
dispozitiile mortis causa ale
testatorului trebuie s rezulte din
cuprinsul. unKi testament Inc%eiat
Intr-una din formele scrise prevzute
de lege. 3ai mult dect att, Intregul
continut al testamentului trebuie s
fie imbr)cat in form testamentar
valabil Intocmit, nefiind admis
asa numitu; act per relationem, de
exemplu, confirmarea unui testament
anterior nul pentru vicii de form,
printr-un testament posterior, c%iar
dac acesta din urm este valabil
Inc%eiat. 'ltfel se pune problerna
dac testamentul a fost !nlocuit !n
forma prevzut) de lege, dar nu
poate fi prezentat de cel interesat
deoarece a fost distrus, pierdut sau
dosit.Prin urmare, dac testamentul
legal Inc%eiat nu poate fi prezentat
pentru valorificarea drepturilor
pretinse, reclamantul trebuie s)
dovedeasc0
- In primul rand faptul #a
testamentul a existat, find intocmit In
forma prevzut de lege. ac
imposibilitatea. prezentrii
testamentului se datoreaza
prtului. validitatea testamentului
se prezum pn la proba contrara.
- In al doilea rand, disparitia sau
distrugerea testamentului dup
moartea testatorului sau c%iar In.
timpul vietii lui, dar, In acest din
urm caz, cu dovada in plus c
evenimentul s-a produs f)r) voia sau
stirea testatorului. ac testatorul a
avut cunotint de distrugerea sau
disparitia testamefitulul si nu ;-a
ref)cut, desi avea aceast
posibilitate, inseamn c a revnit
asupra dispozitiilor de ultim voint.
In sfrit, reclamantul trebuie sa
dovedeasc continutul pretins al
testarnentului 4
5orma actului separat. !nterzicerea
testamentului conjunctiv. Pentru a
asigura libertatea de voint a
testatorului si caracterul personal,
unilateral si revocabil al dispozitiilor
testamentare. legea nu permite ca
dou sau mai multe persoane s
testeze *prin acelai act, una In
favoarea celeilalte sau In favoarea
unei a treia persoane* 4art.@=>
#.civ.&. 'semenea testamente,
numite conjunctive, sunt interzise
pentru c pluralitatea de prti ar
conferi testamentului caracter
contractual si deci irevocabil prin
voint unilateral.
#anctiunea nerespect"rii
conditiilor de forma. Potrivit art. @11
#.civ., nerespectarea conditiilor
generale de form) (form scris si
forma actului separat&, ca si
nerespectarea conditiilor speciale de
form prevzute pentru diferite feluri
de testamente se sanctioneaz cu
nulitatea absoluta si. ca atare,
potrivit dreptului comun. constatarea
nulittii poate fi invocat de orice
persoana interesat si oricnd, fie pe
cale de exceptie, fie. pe cale de
actiune, dreptul de a invoca find
imprescriptibil.
1#11211%. Testamente!e ordinare

A. Testament! o!o+ra"
6otiune. Potrivit Iegii, testamentul
olograf este valabil ca atare cnd
este scris In tot, datat si semnat de
mna testatorului* (art.-,7
#.civ.&. #u toate c) nu necesit
Indeplinirea unor formalitti speciale,
fiind confectionat ca Inscris sub
semntura privata, testamentul
olograf ca si orice alt testament -
este un act solemn& scrierea
integrala, datarea si semnarea de
mna testatorului sunt prevzute de
lege sub sanctiunea nulittii
absolute, deci ad solemnitatem, iar
nu ad probationem sau pentru
opozabilitate Precizam #a toate cele
trei cerinte de solemnitate 4scrierea,
datarea si semnarea& trebuie s fie
Indeplinite -de mna testatoruIui* si
*trebuie sa fie Intrunite cumulativ, in
lipsa oricreia dintre ele testamentul
fiind nul*.(vantaje si inconveniente.
2estamentul olograf prezint o serie
de avantaje0 poate fi folosit de
oricine stie sa scrie, se poate face
oricnd si oriunde, f)r ajutorul altei
persoane 4nu necesit prezenta
vreunui martor&, nu necesit
c%eftuieli, asigur secretul deplin al
dispozitiilor de ultim vointa, poate fi
revocat usor de testator prin
distrugerea voluntar a Inscrisului
testamentar. 2estarnentul olograf,
datorit simplicitaiti, prezint si unele
inconveniente0 poate fi usor dosit sau
distrus dup moartea testatorului sau
c%iar in timpul vieii, dar far stirea
lui, nu asigura protectia voinei
testatorului Impotriva influentelor
abuzive 4sugestie sau captatie& ale
celor interesati, datorit simpIitaiti
formalittilor poate fi mai usor
falsificat poate fi contestat mai usor
dect celelalte feluri de testamente,
dac testatorul nu are cunostinte
juridice testamentu; poate cuprinde
formulri neclare, confuze si c%iar
contradictorii. susceptibile de
interpretri neconforme vointei reale
a testatorului. Lnele din
inconvenientele testamentului
olograf pot fi Inlturate prin
Intocmirea Iui - In mai multe
exemplare sau prin incredintarea
testamentului unei persoane de
Incredere ori prin depozitarea lui Ia
un birou notarial #crierea. Intregul
continut al testamentului olograf
trebuie sa fie scris de mna
testatorului, cerint prevazut de
lege ad solemnitatem 4art.@=E
#.civ.&, ac) testamentul nu este
scris de mna testatorului, fiind
dactilografiat va fi nul, c%iar dac a
fost f)cut personal de testator si
cuprinde mentiunea - datat) si
semnat de catre testator -
-poate fi scris cu orice, pe orice fel de
%artie, in orice limba fie ea si moart
4de exemplu, latina& cu orice fel de
scriere 4#u caractere de mn sau de
tipar, stenografie sau alfabetul
special pentru orbi etc.&, pe un singur
suport material sau pe mai multe etc
2estamentul olograf astfel redactat
poate cuprinde si modificri,
stersturi, adugiri sau intercalri
facute de mana testatorului cu
ocazia sau posterior redactrii
testamentului.
#erinta scrierii testamentului de
ctre testator nu exclude participarea
unei alte persoane 4rud, prieten,
avocat etc.&, care s-l ajute la
redactare, oferind un model scris
In toate cazurile, testamentul trebuie
sa fie scris numai de ctre testator.
'stfel fiind, se pune problema, ce se
intmpl
- dac testamentul - desi scris de
testator. - cuprinde si o scriere
strin. 9vident. nu soarta scrierii
straine intereseaz In aceast
privinta trebuie s deosebim dou
situatii-0
- dac scrierea strain nu are nici o
legatura cu continutul testamentului
4de ex!mplu, notarea unui mesaj
telefonic pe foaia continnd
testamentul& testamentul este valabil
- indiferent ca testatorul a avut sau
nu cunostinta de scrierea strin ori
aceasta este contemporan ori
ulterioar redactrii testamentului -
cci vointa lui nu a fost cu nimic
afectat,
- daca scrierea priveste dispozitii din
cuprinsul testamentului 4stersturi,
modificri, cornpletari& trebuie f)cut
distinctie dupa cum testatorul a avut
sau nu cunostint de interventia
straina in redactarea continutului
testamentului. 'stfel, testamentul va
fi nul daca testatorul a avut cunotin
de scrierea straina,2ata. ? alta
conditie de validitate a testamentului
olograf este datarea lui exact), de
mana testatorului, prin indicarea
zilei, a lunii si anului In care a fost
Intocmit. 9a prezint important
pentru c in functie de data testrii
se poate stabili dac testatorul a
avut sau nu capacitatea de a testa,
atarea testamentului se poate face
in cifre sau In litere ori prin referire Ia
un eveniment care se poate stabili cu
certitudine. /e admite ca ea poate fi
asezat. nu numai Ia sfrsitul
testamentului, dar si Ia Inceputul ori
In cuprinsul Iui. a& In caz de lips -
totala sau partiala -. a datei,
testamentul nu va fi nul dac
persoana interesat s-i salveze
valabilitatea reuseste sa fac proba
datei Intocmirii Iui cu ajutorul
elementelor sau indicatiilor rezultnd
din cuprinsul testamentului
'ceeasi solutie se admite si in cazul
In care data testamentului este
involuntar inexacta 4eronata sau
incert&, de exemplu, din cauza
scrierii defectuoase sau pentru ca
testamentul cuprinde mai multe date
diferite. b& 2ata falsa, adica aceea
indicat de testator in mod
intentionat eronat, atrage nulitatea
testamentului,
#enmatura este o alt formalitate
necesar) pentru validitatea
testamentului. Prin semnatura,
testatorul atest c dispozitiile din
testament reprezint vointa sa
definitiva pentru caz de moarte. In
lipsa semnaturii actul poate fi un
simplu project de testament,
nedefinitivat si, ca atare, lipsit de
efecte juridice. #a si scrierea ori
data, testatorul trebuie sa semneze
*de mn*. 5u se poate folosi parafa.
sigiIu; ori tampi;a. 9ste nul si
testamentul semnat prin punere de
deget. 5ormalitti ulterioare
decesului testatorului. 'rt. @EB #.civ
prevede prezentarea testamentului
olograf 4sau mistic&, Inainte de
executare, la un birou notarial in a
c)rui raz teritorial) s-a desc%is
mostenirea, penttu a constata prin
proces.-verbal desc%iderea lui si
starea in care s-a gasit, dup care-se
va pstra in ar%iva biroului
notarial. 5orta probanta #u toate #a
testamentul olograf este un act
juridic solemn, el este materializat
sub forma unui Inscris sub semntur
privat, scris si semnat numai de
testatorul de Ia care eman si, ca
atare, poate fi contestat de
persoanele interesate.
3. Testament! atentic
6otiune. 8eglementare. 2estamentul
facut pe teritoriul trii este autentic
dac, prin Inc%eiere a fost Investit, in
conditiile prevzute de lege pentru
autentificarea inscrisurilor, cu form)
autentic de ctre notarul public
(vantaje si inconveniente.
2estamentul autentic prezint)
avantajul c in aceast form pot
testa si persoanele care nu stiu s
scrie si s citeasca sau persoanele
care din cauza infirmitatii, a bolii sau
din orice alte cauze nu pot semna. Pe
de alt) parte, contestarea
testamentului de ctre persoanele
interesate este mai anevoioasa, actul
de autentifcare are autoritatea
publica, iar continutul actului este
verifcat de notar pentru a nu
cuprinde clauze contrare legii sau
bunelor moravuri ori clauze neclare,
de natur) a genera procese inutile. In
toate cazurile, testamentul se bucur
de forta probant a actelor autentice
2estamentul autentic prezint
inconvenientul ca presupune anumite
c%eltuieli si necesit pierdere de timp
pentru Indeplinirea formalittilor de
autentificare. Printre inconveniente
se mentioneaz si faptul ca nu
asigura secretul dispozitiilor de
ultim vointa.
(utentificarea testamentelor f)cute
pe teritoriul trii este de competenta
notarilor publici.2estamentul care
urmeaz s fie autentificat poate s
fie redactat, dupa indicatiile si vointa
testatorului, de ctre notarul public.
ar el poate fi Intocmit si de ctre
testator sau, Ia cererea acestuia, de
c)tre un tert.2estamentul se
Intocmeste In limba romn. Ja
cererea justificat a testatorului,
notarul public poate autentifica
testamentul Intocmit Intr-o alt limb
pe care o cunoaste sau dup ce a
luat cunostinta de cuprinsul lui prin
interpret 5orta probanta. 2estamentul
autentificat In conditiile legii face
deplin dovad, pn Ia Inscrierea In
fals, In ceea ce privete constatrile
personale ale agentului
instrumentator facute prin propriile
sale simturi
9ste adevrat c notarul respinge
cererea de autentificare dac
constat lipsa de discemmnt a
testatorului, iar dac are Indoieli cu
privire Ia deplintatea facultatilor lui
mintale procedeaza Ia autentificare
numai dac) un medic specialist
atest In scris c el poate s-i
exprime In mod valabil
consimtamantul In momentul
autentific)rii C. Testament! mistic
4secret).2estamentul mistic sau
secret este un testament semnat de
mna testatorului. strns si sigilat,
prezentat judectoriei In vederea
efecturii formalittilor de
suprascriere 4art@1:-@1> #.civ.&.
(vantaje si jnconveniente.
2estamentul mistic, ca form
oarecum intermedir Intre
testamentul olograf si testamentul
autentic aproape neutilizat in prezent
in practic, imprumut unele avantaje
si inconveniente de Ia ambele
4principale& feluri de testamente0
asigur) secretul dispozitiilor
testamentare, pote fi folosit numai
de persoanele care pot scrie si citi iar
forta probatori$ a dispozitiilor
testamentare este aceea a actelor
sub semntur privat, ca si In cazul
testamentului olograf, in sc%imb,
necesit anumite c%eltuieli si
pierdere de timp pentru indeplinirea
formalitilor, dar are forta probatorie
a testamentului autentic numai In
ceea ce privete actul de suprascriere.

5ormalitti. 2estamentul mistic poate
fi scris de testator - de mn sau cu
mijloace mecanice - cat si de once
alt persoan, In limba romn sau
orice alt limb) cunoscut de
testator, inclusiv In alfabetul special
pentru orbi, cu conditia s) exprime
voina testatoruiui. In toat cazurile,
testamentul trebuie s) fie semnat de
t!stator, ca testamentul olograf.
2estamentul astfel redactat se va
strange sau se va introduce Intr-un
plic si se sigileaz, anterior sau cu
ocazia prezentarii lui la judectorie
ori In fata judectorului delegat, dac
testatorul a fost In imposibilitatea
fizic de a se deplasa la judecatorie.
Insuficienta sigil)rii care ar permite
Inlocuirea testamentului, atrage
nulitatea Iui.
In fata judectorului, testatorul va
declara c) dispoziiile din Inscrisul
prezentat este testamentul su, scris
de el sau de altul, dar semnat de el.
Pe %rtie sau plicul sigilat judec)torul
este obligat s) Intocmeasc *actul de
suprascriere* si declaratia acestuia
c) testamentul este al sau 4find scris
de el sau de altul& si este semnat de
eI.
5orta probant'. Intruct testamentul
mistic este alctuit din dou
Inscrisuri. In privinta puterii
doveditoare trebui s deosebim0
'ctul de suprascriere este un act
autentic si, ca atare, face dovad
pna la Inscrierea in fals cu privire Ia
data sa si pentru constatrile fcute
de judector prin propriile sale
simturi si In limitele atributiilor
prevzute de ;ege.
-Inscrisul testamentar este un act
sub semntur privat) si, ca atare,
va face dovada pan Ia proba
contrar. ac formalitatile
prevzute de lege nu au fost
respectate, testamentul mistic este
nul absolute.
17.Notiunea de legat. Clasificarea
legatelor si desemnarea legatarului
Actul juridic cuprins intr-un
testament prin care testatorul
desemneaza una sau mai multe
persoane care la decesul sau vor primi
intregul patrimoniu (legat universal), o
fractiune din patrimoniu (legat cu titlu
universal), sau anumite bunuri
determinate (legat cu titlu particular).
Desemnarea persoanei gratificate
trebuie facuta prin testament si
personal de catre testator.
ste nul!
"egatul secret (legatarul nu e
desemnat prin testament)
#estamentul facut unei persoane
nedeterminate sau insuficient
determinate.
"egatul cu facultatea de alegere (cel
prin care testatorul a dispus ca
persoane legatarului sa fie aleasa de
un tert). $ulitatea intervine pentru
incalcarea caracterului personal al
testamentului.Determinarea
legatarului se face la data e%ecutarii
legatului, nu la cea a intocmirii
testamentului.Desemnarea
legatarului!directa (prin indicarea
numelui ori gradului de rudenie)
indirecta (prin precizarea unor
elemente, altele decat cele aminite
prin care va fi identificat legatarul)
&lasificare!
1.dupa modalitatile care le
afecteaza sau nu!
- pure si simple ' nu e afectat de nici
o modalitate (drepturile legatarului se
nasc din momentul desc(iderii
mostenirii) - cu termen ' daca
testatorul a supus legatul unui
termen, efectele se vor produce dupa
cum termenul este suspensiv sau
e%tinctiv - sub conditie ' conditia
poate fi suspensiva (legatarul nu
devine proprietar sau creditor la
desc(iderea mostenirii, ci numai in
momentul realizarii conditiei) sau
rezolutorie (drepturile legatarului se
nasc din momentul desc(iderii
mostenirii) - cu sarcina ( obligatie
impusa de testator legatarului, care,
dupa acceptarea legatului este tinut s-
o e%ecute.
2.dupa obiectul lor! - universale - cu
titlu universal - cu titlu particular
a). art ))) &civ ' legatul universal
este dispozitia prin care testatorul
lasa dupa moarte, la una sau mai
multe persoane universalitatea
bunurilor reale. "egatul universal e
carcaterizat nu de cantitatea
bunurilor culese, ci de vocatia la
intreaga mostenire.*unt legate
universale!legatul tuturor bunurilor
mobile si imobile
legatul nudei proprietati asupra
intregii mosteniri
legatul cotitatii disponibile
b). legatul cu titlu universal confera
vocatie la o cota parte din mostenire.
Daca sunt mai multi legatari cu titlu
universal, de renuntarea unuia nu
profita ceilalti, ci legatarul universal
sau mostenitorii legali."egatele cu
titlu universal sunt prevazute de art
)+, &civ!
legatul unei fractiuni din mostenire
legatul tuturor bunurilor mobile
legatul tuturor bunurilor imobile
legatul unei fractiuni din totalitatea
bunurilor mobile
legatul unei fractiuni din totalitatea
bunurilor imobile
legatul ce l-ar face minorul de -. ani
cu privire la intreaga sa avere
deoarece potrivit lui )/0 &civ minorul
de -. ani nu poate dispune prin
testament decat de 1 din ceea ce ar fi
putut dispune daca ar fi fost major.
c). legatul cu titlu partiluar confera
vocatie numai asupra unor bunuri
determinate sau determinabile.
"egatarul cu titlu particular nu
raspunde de pasivul succesiunii spre
deosebire de legatarul universal ori cu
titlu universal.&onstituie legate
particulare!legatul unor bunuri
corporale certe, individual
determinate, sau bunuri de gen
determinate sau determinabile
legatul unor bunuri incorporale
(legatul creantei pe care testatorul o
are impotriva unui tert)
legatul prin care testatorul-creditor
iarta datoria legatarului-debitor, caz
in care datoria se stinge la
desc(iderea mostenirii
legatul unui fapt posibil si licit prin
care mostenitorul universal sau cu
titlu universal e obligat sa faca sau sa
nu faca ceva in favoarea legatarului
(sa repare casa lui)
legatul dreptului succesoral mostenit
de testator ca universalitate sau cota-
parte din universalitate
legatul nudei proprietati a unui bun
determinat.
18.Notiunea de ineficacitate a
legatelor. Care sunt cauzele de
ineficacitate a legatelor (nulitatea,
revocarea, caducitatea, reductiunea
si deosebirile dintre ele)
$otiunea de ineficacitate a legatelor
desemneaza acele ipoteze in care
dispozitia testamentara prin care
testatorul a insituit unul sau mai
multe legate este lipsita de efecte
juridice, deci ineficace.
"egatele pot fi nule sau anulabile daca
ele contravin normelor imperative ori
regulilor de morala.
&e caracterizeaza cazurile de nulitate
absoluta sau relativa e ca ele sunt
mereu anterioare sau concomitente cu
intocmirea testamentului.
2neficacitatea legatelor poate acea si
cauze posterioare intocmirii
testamentul in cazul caducitatii,
liberalitatii e%cesive, revocarii.
3evocarea si caducitatea se deosebesc
prin aceea ca revocarea se datoreaza
vointei unilaterale a testatorului
(revocarea voluntara) sau unei fapte
culpabile savarsite de legatar
(revocarea judecatoreasca).
&aducitatea se datoreaza unor
imposibilitati de e%ecutare straine de
vointa testatorului sau de culpa
legatarului.
3eductiunea liberalitatii e%cesive
intervine si este o cauza de
ineficacitate, in cazul incalcarii prin
legat a rezervei succesorale.
&auze de anulare a legatelor!
nerespectarea formei prevazute de lege
incapacitatea testatorului
viciile de consimtamant
Revocarea. 3evocarea voluntara
"egatul este revocabil 45 ca pana in
ultima clipa testatorul poate in mod
liber sa revoce legatul.
3evocarea voluntara! - e%presa
acita
3evocarea voluntara e%presa rezulta
direct dintr-o declaratie a testatorului
cuprinsa intr-un scris autentic intr-
un testament posterior.
3evocarea voluntara tacita rezulta
neindoielnic din anumite acte sau
fapte juridice ale testatorului.
Aceasta revocare tacita imbraca forma
incompatibilitatii sau contrarietatii.
2ncompatibilitatea presupune
imposibilitatea materiala sau juridica
de a e%ecuta impreuna cele 6 legate.
%! autoturismul testatorului este
lasat in proprietatea unei persoane,
iar prin al doilea testament se lasa in
proprietatea e%clusiva a altei
persoane.(materiala).
&ontrarietatea e%ista cand e%ecutarea
lor impreuna este imposibila e%clusiv
din cauza intentiei testatorului! e%!
testatorul prin 6 legate succesive
facute unor persoane diferite lasa
acelasi bun. 7ltimul testament il va
revoca pe primul. &ele 6 legate trebuie
sa fie cuprinse in testamente diferite.
Alte cazuri de revocare tacita!
instrainarea voluntara a bunului ce
face obiectul legatului
distrugerea voluntara de catre testator
sau din ordinul lui al unui obiect al
unui legat cu titlu particular
Distrugerea testamentului de testator
presupune intentia de revocare a
legatului.3etractarea revocarii este
admisa.
3evocarea judecatoreasca este o
sanctiune pentru legatorul culpabil
fata de testatorul decedat sau fata de
memoria acestuia.3evocarea
judecatoreasca intervine dupa
moartea testatorului la cererea celor
interesati.
&azurile de revocare judecatoreasca
sunt in general aceleasi cu cele
prevazute de lege pentru revocarea
donatiilor!
nee%ecutarea sarcinilor de catre
legatarul beneficiar al unui legat cu
sarcini
ingratitudinea legatarului (se face
vinovat de atentat la viata
testatorului, delicte, injurii grave)
refuzul de alimente nu e cauza de
revocare a legatului caci daca
testatorul e in viata dreptul
legatarului nu s-a nascut.
3evocarea pentru ingratitudine se
poate cere in termen de - an prevazut
pentru revocarea donatiilor de art )88
&civ.2njuria grava la adresa memoriei
defunctului e un caz de revocare
specific legatelor nee%istent pentru
donatii. #ermenul e de - an de la data
savarsirii faptelor.
Daca testatorul a cunoscut ca i se
naste un copil si a mentinut
testamentul inseamna ca a dorit
gratificarea legatarului.
Daca nu a stiut ca i se va naste un
copil, legatul nu se va revoca ci este
caduc.Caducitatea legatelor
reprezinta imposibilitatea de
e%ecutare a legatului, instituit valabil
si nerevocat, din cauze obiective
posterioare intocmirii testamentului
sau din cauze renuntarii legatarului la
legat dupa desc(iderea
mostenirii.&azuri de caducitate!
predecesul legatarului
incapacitatea legatrului de a primi
legatulneindeplinirea conditiei
suspensive
refuzul legatarului de a primi legatul
pieirea in intregime a obiectului
legatului
Notiunea si felurile e!eredarii
#estamentul poate contine nu numai
dispozitii pozitive ' legate- dar si
dispozitii negative ' e%(eredari ' prin
care testatorul inlatura de la
mostenire unul sau mai multi
mostenitori legali, rude sau sot
supravietuitor."egislatia noastra nu
prevede dispozitii referitoare la
e%(eredare, dar nici nu le interzice.
9rin e%(eredare, mostenotrul legal, fie
si nerezervatar, pierde numai
emolumentul mostenirii (vocatia
concreta la mostenire), dar nu si titlul
de mostenitor.2n calitate de
mostenitor legal poate cere anularea
sau constatrea nulitatii dispozitiilor
testamentare, revocarea
judecatoreasca a legatelor sau
constatarea caducitatii lor, iar
mostenitorii rezervatari reductiunea
liberalitatilor e%cesive.
:ostenitorul legal e%(eredat poate
cere inventarierea si luarea masurilor
de conservare a bunurlor succesorale,
notarul public avand obligatia de a
comunica mostenitorilor legali
masurile de conservare luate.
"elurile e!eredarii. 2n functie de
modul de manifestare a vointei de
e%(eredare, ea poate fi de mai multe
feluri! directa, indirecta si cu titlu de
sanctiune.
Exheredarea este directa (e%presa)
cand testatorul dispune prin
testament inlaturarea de la mostenire
a mostenitorului sau mostenitorilor
legali.%(eredarea directa este!
totala (generala) 4 vizeaza toti
mostenitorii legali ai testatorului,
inclusiv ipoteza unicului msotenitor
(mostenirea devine vacanta, urmand a
fi culeasa de stat)
partiala (nominala) cand testatorul
inlatura de la mostenire numai unul
sau mai multi mostenitori legali. 2n
acest caz mostenirea va fi culeasa
comostenitorul celui e%(eredat sau
mostenitorii subsecventi
e%! daca testatorul a dezmostenit pe
unul dintre cei 6 copii, celalalt va
culege nu 1 ci 6;8 din mostenire, -;8
fiind culeasa de copilul dezmostenit
cu titlu de rezerva succesorala.
%(eredarea este indirecta cand
testatorul, fara sa mentioneze e%pres
inlaturarea de la mostenire a
msotenitorilor legali, insituie unul sau
mai multi legatari care urmeaza sa
culeaga mostenirea, respectiv
cotitatea disponibila.
%(eredarea sanctiune , numita si
clauza penala, este acea dispozitie
testamentara orin care testatorul
prevede inlaturarea de la mostenire a
acelor mostenitori care ar ataca
testamentul sau dispozitiile
testamentare cu actiune in justitie.
<aliditatea e%(eredarii sanctiune are
cateva limite!
ea nu poate aduce atingere drepturilor
mostenitorilor rezervatari
e%(eredarea sanctiune nu poate
impiedica pe msotenitori sa ceara
constatarea nulitatii dispozitiilor
testamentare contrare ordinii publice
si bunelor moravuri
&lauza de e%(eredare sanctiune
trebuie sa fie interpretata restrictiv.
%(eredarea nu va opera daca
mostenitorul legal sau legatarul
solicita in justitie numai interpretarea
dispozitiilor neclare, obscure ale
testamentului.
1#.$efinitia si caracterele
%uridice ale rezervei succesorale
Anumiti mostenitori legali
sunt protejati prin lege de liberalitatile
facute de cel care lasa mostenire.
2n prezenta lor, dreptul lui
de cuius de a face liberalitati este
limitat doar la o parte a mostenirii,
numita cotitate disponibila (partea
disponibila a bunurilor), cealalta parte
a mostenirii fiind rezerva succesorala,
care se cuvine unor anume succesori,
numiti rezervatari.
2n situatia in care e%ista mostenitori
rezervatari, mostenirea se imparte
intre rezerva si cotitate disponibila.
3ezerva succesorala este acea parte
din patrimoniul celui care lasa
mostenirea la care mostenitorii au
dreptul in virtutea legii, impotriva
vointei defunctului manifestata prin
liberalitati facute in timpul vietii
(donatii) si;sau dispozitii
testamentare pentru cauza de moarte
(e%(eredari sau legate).
3ezertva ii apara pe mostenitorii
rezervatari nu numai impotriva
liberalitatilor e%cesive facute in
favoarea unor persoane straine, dar si
impotriva liberalitatilot facute in
favoarea unor mostenitori legali, c(iar
mostenitori rezervatari.
Caracterele %uridice ale rezervei
succesorale.
Rezerva este o parte a mostenirii, deci
are caracter succesoral ce se atribuie
mostenitorilor rezervatari impotriva
vointei defunctului.
3ezerva nu e parte a
mostenirii efective lasate de defunct ci
o parte din succesiunea pe care acesta
ar fi lasat-o daca n-ar fi facut
liberalitatile.
Au dreptul la rezerva doar
mostenitorii care au vocatie si care vin
la mostenire.
:ostenitorii rezervatari nu
pot face acte de acceptare; renuntare
cu privire la rezerva atata timp cat nu
a intervenit decesul celui ce lasa
mostenirea. Aceste acte de optiune ar
fi nule absolut, constituind parte a
unei succesiuni nedesc(ise.
Caracterul imperativ al
rezervei. &ercul msotenitorilor
rezervatari si cuantumul rezervei sunt
stabilite imperativ de lege, neputand fi
modificate prin vointa celui ce lasa
mostenirea, nici c(iar cu acordul
viitorilor mostenitori rezervatar care ar
consimti la micsorarea cuantumului
rezervei.
Caracterul propriu al dreptului la
rezerva. Dreptul la rezerva este un
drept propriu, nascut in persoana
mostenitorilor rezervatari la data
desc(ideri mostenirii, iar nu dobandit
de la defunct prin succesiune. 2n
privinta dreptului la rezerva,
descendentii, parintii si sotul
supravietuitor nu sunt succesori in
drepturi fata de actel inc(eiate de
defunct si prin care se aduce atingere
acestui drept, ci au calitatea de terti
si, ca atare, aceste acte nu le sunt
opozabile.
Dreptul la rezerva in natura. 2ntrucat
cotitatea disponibila si, indirect,
rezerva succesorala sunt determinate
ca parti in mostenire, ca fractiuni din
=bunurle defunctului>, :ostenitorii
rezervatari au dreptul la rezerva, in
principiu, in natura, iar nu sub forma
ec(ivalentului in bani. $umai in mod
e%ceptional, in cazurile si conditiile
prevazute e%pres de lege, rezerva
poate fi atribuita sau intregita sub
forma unui ec(ivalent in bani (daca
bunul donat a fost instrainat de
donatar inainte de desc(iderea
mostenirii).
Caracterul colectiv al rezervei. 2n cazul
in care e%ista o pluralitate de
mostenitori rezervatari, de e%emplu,
doi sau mai multi copii, rezerva lor se
determina si se atribuie in mos
colectiv, global. "egea stabileste
cotitatea disponibila, iar restul
bunurilor se atribuie cu titlu de
rezerva, in indiviziune, mostenitorilor
rezervatari care pot si vor sa
mosteneasca.
Indisponibilitatea rezervei. Aceast
indisponibilitate este relativa
(opereaza numai daca e%%ista
mostenitori rezervatari) si partiala
(vizeaza numai o fractiune din
mostenire si numai acele acte ale
defunctului care sunt liberalitati).
2&.'numerati categoriile de
mostenitori rezervatari.
(articularitatile fiecarei categorii
de mostenitori. Comparatie intre
rezerva parintilor, descendentilor si
sotului supravietuitor
*unt mostenitori rezervatari!
descendentii in linie dreapta
ascendentii privilegiati
sotul supravietuitor
3ezerva descendentilor variaza in
functie de numarul lor!
-;6 daca defunctul a lasat -
descendent6;8 pentr 6
? pentru 8 sau mai multi
Art ),- &civ prin =copii> se intelege
descendentul de orice grad, indiferent
ca vin in nume propriu, prin
reprezentant la msotenire>! copii din
castorie, din afara casatoriei, adoptati.
$edemnii, renuntatorii nu se socotesc
in calculul rezervei. 3ezerva se
calculeaza, e%ceptand gr - (copii).
*unt 6 situatii!
descendentii de gradul 6-8 vin la
mostenire prin reprezentare
succesorala@ rezerva se va calcula
dupa numarul tulpinilor
(descendentilor de gr -) si nu pe
capete (nu dupa numarul
descendentilor ce vin la mostenire).
cand descendentii de gr 6-8 vin la
mostenire in nume propriu. 3ezerva
se socoteste dupa numarul lor.
Ascendentii privilegiati! afin din
casatorie, din afara casatoriei, din
adoptie. 3ezerva parintilor e de 1 din
mostenire daca ambii parinti vin la
mostenire si de A din succesiune
daca la mostenire vine - parinte.
2n cazul adoptatului, se considera ca
rezerva va di de 1 daca vin 6,8,,
ascendenti privilegiati.
3ezerva se imparte in parti egale.
2n cazul sotului supravietuitor, va
primi 1 din partea ce i se cuvine
mostenitor legal conform art - din "g
8-+;-+,,.
Aceasta parte variaza in functie de
clasa de msotenitori cu care vine in
concurs (deci, cuantumul rezervei va
depinde de clasa de mostenitori cu
care vine in concurs).
rezerva va fi de -;) in concrus cu
descendentii, indiferent de numarul
lor
rezerva va fi de -;. in concrus cu
ascendentii privilegiati si colateralii
privilegiati
rezerva va fi de A in concurs doar cu
ascendentii privilegiati, colaterali
privilegiati
8;) din mostenire, daca este in
concurs cu ascendentii ordinari,
neinculzand colateralii ordinari,
clasele 8,,
1 in lipsa oricarui mostenitor legal
#rasaturile rezervei succesorale a
sotului supravietuitor fata de rezerva
celorlalti rezervatari!
ste o cota fi%a! 1 dintr-o cota
variabila (partea succesorala)
$u est e o fractiune calculata
direct asupra mostenirii ca in
cazul
rezerveiascendentuluiprivilegiat;d
escendentului, ci o fractiune din
cota de mostenire legalaste
atribuita personal sotului
supravietuitor
6-.3eductiunea liberalitatilor
e%cesive. $otiune, persoane ce o pot
cere, ordinea reductiunii liberalitatilor
e%cesive
3eductiunea este o sanctiune civila
aplicabila liberalitatilor e%cesive,
lipsindu-le de eficacitate in masura
necesara intregirii rezervei, dar fara a
atrage nulitatea lor.
Aceasta sanctiuen se aplica donatiilor,
legatelor testamentare.
9roblema rteductiunii se poate pune
numai dupa desc(iderea mostenirii.
3eductiunea poate fi invocata nu
numai in cazul liberalitatilro facute in
favoarea unor terte persoane sau in
favoarea unor mostenitori
nerezervatari, dar si in cazul in care
beneficiarul liberalitatii este un
mostenitor rezervatar, Daca prin
aceast s-a adus atingere rezervei
comostenitorilor rezervatari. Bcrotirea
rezervei se impune. 9ersoanele care
pot invoca reductiunea.
Dreptul de a invoca reductiunea
apartine numai persoanelor prevazute
e%pres si limitativ de lege!
mostenitorii rezervatari ' in
favoarea carora rezerva si mijlocul ei
de aparare au fost instituite de lege.
%ercitarea dreptului la reductiune
este conditionat de acceptarea
mostenirii si nerenuntarea la acest
drept dupa desc(iderea mostenirii.
Daca mostenitorul rezervatar (unic
sau comostenitor alaturi de altii)
moare inainte de e%ercitarea dreptului
la reductiune, el se transmite ca
drept patrimonial asupra
propriilor mostenitori.
Succesorii universali sau cu titlu
universal ai mostenitorului
universal, care au dobandit aceasta
calitate de la mostenitorul rezervatar
si pe creditorii mostenitorilor
rezervatari.)rdinea reductiunii
liberalitatilor ecesive.
9roblema se pune numai daca cel care
lasa mostenirea a facut mai multe
liberalitati (donatii sau legate) prin
care s-a depasit cotitatea disponibila.
&odul civil a consacrat 8 reguli care
guverneaza ordinea reductiunii pana
la limita cotitatii disponibile, daca
beneficiarul liberalitatii nu este
mostenitor rezervatar, respectiv pana
la limita asigurarii rezervei celorlalti
rezervatari, daca beneficiarul
liberalitatii este si el mostenitor
rezervatar.3egulile au la baza ideea ca
liberalitatile cu data anterioara, fiind
facute din cotitatea disponibila,
trebuie sa fie mentinute si numai daca
au aceeasi data urmeaza sa fie reduse
proportional cu valoarea lor.
1.Legatele se reduc inaintea
donatiilor. 3egula primeste aplicare in
caCzul in care defunctul a facut atat
donatii cat si legate. "egatul se va
reduce in masura necesara asigurarii
cotei mostenitorilor rezervatari.
Aceasta regula se justifica
prin aceea ca sunt ultimile liberalitati
facute de defunct (produc efecte
numai la data desc(iderii mostenirii)
si datorita lor s-a adus atinger
rezervelor succesorale, liberalitatile
anterioare (donatiile) fiind facute din
cotitatea disponibila si mai ales, prin
principiul irevocabilitatii donatiilor.
Are caracter imperativ. &lauza
testamentara prin care s-ar prevedea
reducerea cu intaietate a donatiilor
sau reducerea lor concomitent cu
legatele va fi lovita de nulitate.
2.Legatele se reduc toate deodata si in
mod proportional. *unt supuse
reducerii simultane si proportional cu
valoarea lor atat legatel universale, cu
titlu universal cat si cele cu titlu
particular, indiferent daca au fost
prevazute in acelasi testament sau in
unele diferite.
Aceasta regula are caracter dispozitiv.
Astfel legea permite testatorului sa
dispuna plata unor legate cu
preferinta fata de altele, caz in care
cele preferate se vor reduce numai
daca rezerva succesorala nu va fi
intregita prin reductiunea celorlalte.
.Donatiile se redu succesiv! in ordinea
inversa a datei lor, incepand cu cea
mai noua. 3egula se justifica prin
ideea ca donatiile mai noi aua adus
atingere rezervei succesorale, fiind
reclamata si de principiul
irevocabilitatii donatiilor.
Are caracter imperativ, donatorul
neavand posibilitatea stabilirii unei
alte ordini de reductiune a donatiilor
nici prin contractele inc(ieate nici
prin testamentul lasat.
22.Cai procedurale de realizare a
reductiunii liberalitatilor ecesive
si efectele reductiunii liberalitatilor
ecesive
Dreptul la reductiunea liberalitatilor
e%cesive se poate realiza prin!
buna invoiala ' persoanele interesate
se inteleg@ cu acordul mostenitorilor
rezervatari si legatarului, notarul
public va stabili masura in care
legatul in cauza produce efecte.
3eductiunea se poate realiza si pe
calea impartirii bunurilor prin buna
invoiala@ acordul realizat are valoarea
unui contract, porducandu-si efectele
ca atare
pe cale "udecatoreasca ' partile nu cad
de acord, mostenitorul rezervatar fiind
obligat sa dovedeasca prin orice mijloc
de proba depasirea cotitatii
disponibile prin liberalitatile facute de
defunct. Avem 6 situatii!
a)bunurile e fac obiectul liberalitatii
supuse reductiunii se afla in posesia
celor gratificati (in cazul bunurilor
donate), persoanele indreptatite sa
solicite reductiunea vor formula
actiunea in reductiune. Aceasta
actiune este o actiune patrimoniala
personala (mostenitorul rezervatar nu
poate urmari bunurile ce au facut
obiectul liberalitatilor e%cesive (bunuri
donate) in mainile tertilor
subdobanditori@ este o actiune
divizibila (promovata numai in limitele
cotei de rezerva cuvenita
reclamantului si admiterea ei profita
numai rezervatarului care a cerut
reductiunea)@ este o actiune
prescriptibila in 8 ani, termenul
curgand de la data desc(iderii
mostenirii, sau, in mod e%ceptional,
daca titularul dreptului la actiuni nu
a avut cunostinta despre acest lucru
din motive obiectiva, termenul curge
de la data cand a luat cunostinta sau
trebuia sa ia cunostinta de e%istenta
liberalitatii
b)bunurile ce fac obiectul liberalitatii
excesive se afla in posesiunea
mostenitorului rezervatar (cazul
legatelor) si care refuza sa le predea,
beneficiarul liberalitatii urmeaza sa-si
valorific dreptul pe cale de actiune
(actiune in predarea legatului, petitie
in ereditate, partaj).mo
:ostenitorul se va apara cerand
respingerea actiunii, invocand
reductiunea pe cale de e%ceptie (ca
e%ceptie de fond), sau formuland o
actiune reconventionala.
'fectele reductiunii.2n cazul
legatelor, reductiunea are
urmatoarele efecte! ineficacitatea
acestora in masura necesara intregirii
rezerveitotala ' daca cotitatea
disponibila a fost epuizata prin
donatiile lui de cuiuspartiala prin
reducerea legatelor proportional cu
valoarea lor.2n cazul donatiilor,
reductiunea are ca efecte!
desfiintarea lor in masura necesara
intregirii rezervei
totala, daca cotitatea disponibila a fost
epuizata prin donatii cu data
anterioara
partiala ' in masura in care se
incadreaza aprtial in cotitateDeoarece
reductiunea are ca efect desfiintarea
donatiei, mostenitorul rezervatar
devine proprietar al bunului cu care
se intregeste rezerva si in aceasta
calitate poate cere restituirea in
natura. 2n acest sens legea prevede ca!
actele de instrainare a bunurilor
donate, consimtite de donatar fata de
terti raman valabile pana in momentul
desc(iderii mostenirii
in calitate de proprietar al bunurilor
donate, donatarul pastreaza fructele
naturale percepute si pe cele civile
scadente anterior desc(iderii
mostenirii. <a fi obligat sa restituie
fructele partii ce depaseste cotitatea
disponibila din momentul mortii
donatorului.
De la principiul intregirii rezervei in
natura se admit e%ceptiile!daca
donatarul a instrainat sau grevat cu
drepturi reale bunurile obiect ale
donatiei inaintea desc(iderii
mostenirii, rezerva se va intregi prin
ec(ivalentul portunii ce depaseste
cotitatea disponibila daca donatia
supusa reductiunii s-a facut unui
mostenitor rezervatar, acesta va putea
pastra in contul rezervei sale partea
care depaseste cotitatea disponibila,
cu conditia ca in mostenire sa e%iste
alte bunuri de aceeasi natura cu cele
daruite (unul din cei 8 copii ai
defunctului, a primit o donatia de 1
din masa de calcul@ va pastra A)
o daca donatia are ca obiect un
imobil, iar partea supusa
reductiunii reprezinta mai
putin de 1 din valoarea
imobilului, donatarul poate
pastra in intregime imobilul,
iar reductiunea se va face prin
ec(ivalent
o reductiunea se face prin
ec(ivalent cand un bun donat
a pierit din culpa donatarului
sau a fost un bun fungibil si
consumptibil , in cazul din
urma restituirea putandu-se
face prin bunuri de aceeasii
calitate, cantitate si valoare.
Daca pieirea bunului donat e
fortuita riscul il suporta
mostenireain toate cazurile de
reductiune prin ec(ivalent se
va avea in vedere starea
bunului din momentul donatiei
si valoarea lui din momentul
desc(iderii mostenirii.
2*.Notiunea si conditiile obligatiei
legale de raport al donatiilor
3aportul donatiilor este obligatia pe
care o au intre ei, unii fata de altii,
descendentii si sotul supravietuitor ai
defunctului care vin efectiv si
impreuna la msotenire, acceptand-o
fie si sub beneficiu de inventar, de a
readuce la mostenire ' in natura sau
prin ec(ivalent banesc ' bunurile pe
care le-au primit cu titlu de donatie de
la cel care lasa mostenirea, afara de
cazul cand donatorul a dispus
scutirea de raport a donatiei.
&onditiile obligatiei legale de raport al
donatiilor.sa e%iste doi sau mai multi
mostenitori cu vocatie legala la
mostenire in calitate de descendenti ai
defunctului sau de sot supravietuitor,
acesta din urma numai daca vine in
concurs cu descendentii
mostenitorul obligat la raport sa fi
acceptat mostenirea, pur si simplu
sau sub beneficiu de inventar. 2n caz
de renuntare nu mai e%ista obligatia
de raport.
mostenitorul legal sa aiba si calitatea
de donatar. 2nlegatura cu dubla
calitate, legea aduce 6 precizari!
deoarece raportul donatiei are ca
fundament vointa donatorului de a
face un avans asupra mostenirii,ar
urma ca donatarul sa aiba calitatea de
msotenitor prezumtiv al donatorului
in momentul inc(eierii contractului de
donatie. &odul civil a consacrat alta
solutie! donatarul este obligat la
raport c(iar daca nu avea calitatea de
a mosteni in momentul inc(eierii
constractului de donatie, daca va avea
aceasta calitate la data desc(iderii
mostenirii
in privinta calitatii de donatar, codul
civil consacra regula potrivit careia
mostenitorul nu datoreaza raportul
numai pentru donatiile primite
personal. 3aportul nu este datorat
pentru altul. Astfel donatia facuta de
defunct descendentului sau sotului
mostenitorului nu se raporteaza.
9rin e%ceptia de la regula potrivit
careia raportul nu este datorat pentru
altul, descendentul in grad mai
indepartatcu defunctul va fi obligat sa
raporteze donatia primita de
ascendentul sau de la defunct daca
vine la mostenirea acestuia prin
reprezentare (ascendent mort la
desc(iderea mostenirii). daca
descendentul mai indepartat in grad
vine la mostenire prin reprezentare,
este obligat sa raporteze atat donatiile
primite de cel reprezentat, cat si cele
pe care le-a primit personal de la cel
care lasa mostenirea, avand dubla
calitate de mostenitor si donatar.
+odurile de efectuare a raportului
donatiilor
9ot art 0., &civ! =3aportul se face sau
in natura, sau scazand-se valoarea sa
din partea celui obligat a face raport>,
acesta din urma fiind denumit raport
prin luare mai putin.Raportul in
natura consta in readucerea efectiv la
mas succesorala a bunului care a
format obiectul liberalitatii.
Raportul prin luare mai putin, care este
un raport in valoare, permite
mostenitorului obligat la raport
pastrarea in natura a bunului,
comostenitorii fiind satisfacuti prin
ec(ivalentul valoric (in bunuri sau in
bani) al bunului reportabil, fiecare
proportional cu drepturile succesorale
3aportul prin luare mai putin se poate
realiza prin 8 cai!
prin preluare ' se realizeaza prin
luarea din masa succesorala de catre
comostenitorii indreptatiti la raport a
unor bunuri, pe cat posibil de aceeasi
natura si calitate cu acelea
raportabile, tinand seama de cotele
succesorale ale fiecaruia
prin imputatie ' valoarea donatiei
raportabile se adauga prin calcul pe
(artie la masa succesorala, rezultatul
se imparte intre mostenitori potrivit
cu cota ce revine fiecaruia , valoarea
donatiei scazundu-se din partea
mostenitorului obligat la raport,
primind din restul masei succesorale
numai diferenta pana la valoarea cotei
sale de mostenire. Aplicabil cand
donatia a avut ca obiect o suma de
bani.
2n bani ' depunerea la masa
succesorala a unei sume de bani care
reprezinta contravaloarea bunului
raportabil
2,.-ubiectele dreptului de optiune
succesoralaDreptul de optiune
apartine tuturor persoanelor cu
vocatie succesorala. 2n caz de deces al
titularului dreptului de optiune
inainte de a-l e%ercita , acest drept se
transmDite propriilor mostenitori.
#ostenitorii legali. 2n cadrul mostenirii
legale, calitatea de subiect al dreptului
de optiune apartine tuturor
persoanelor cu vocatie generala
(eventuala) la mostenire, iar nu numai
celor cu vocatie concreta (utila).
Dreptul de optiune apartine si trebuie
sa fie e%ercitat nu numai de catre
succesibilii ce(mati in primul rand sa
mosteneasca (rudele din clasa - de
msotenitori), dar si de catre
succesibilii subsecventi(rudele de
clasa 6), fara sa astepte e%ercitarea
optiunii din partea msotenitorilor in
rang preferatLegatarii. Dreptul de
optiune apartine nu numai
mostenitorilor legali, dar si legatarilor
pentru ca, daca vocatia lor este
universala sau cu tilu universal,
dobandirea mostenirii implica si
suportarea pasivului, astfel incat
trebuie sa aiba posibilitatea de a
renunta la mostenire sau de a o
accepta sub titlu de inventar.
#oti legatarii au drept de optiune@
vointa unilaterala a testatorului nu
poate constrnage nici un legatar sa
conserve dreptul dobandit prin
msotenire si, cu atat mai putin sa
suporte anumite obligatii sau sarcini.
Dreptul creditorilor succesibilului. *e
pune intrebarea daca creditorii
succesibilului neglijent pot sau nu
e%ercite dreptul de optiune pe calea
actiunii oblice si daca pot sau nu sa
atace optiunea frauduloasa pe calea
actiunii pauliene.
a)$ctiunea oblica. Deoarece dreptul de
optiune succesorala este de natura
patrimoniala, el poate fi e%ercitat si de
catre creditorii personali ai
succesibilului, pe calea actiunii oblice
(subrogatorii). Bptiunea pe cale oblica
ar putea fi refuzata creditorului ' atat
in cazul mostenirii legale, cat si a celei
testamentare ' numai daca se
dovedeste, in concret, ca alegerii
facute de el i se opun considerEente
de ordin moral, caz in care optiunea
ar avea caracter e%clusiv personal.
b)$ctiunea pauliana. *e pune
intrebarea daca succesibilaul isi
e%ercita dreptul de optiune, dar o face
in frauda creditorilor saui@ renunta la
o mostenire solvabila sau accepta o
mostenire insolvabila. 2n acest caz,
actul de optiune poate fi revocat pe
calea actiunii pauliene, pentru ca apoi
creditorul sa opteze pe calea actiunii
obliceFArt .++ alin - &civ consacra
e%pres posibilitatea revocarii pauliene
a renuntarii la mostenire facuta de
succesibil in paguba creditorilor. Giind
un caz particular de revocare
pauliana, trebuie sa fie indeplinite
conditiile generale ale actiunii
pauliene. #rebuie dovedita numai
frauda debitorului (succesibilul
renuntator), constand in constiinta
rezultatului pagubitor al actului fata
de creditor (prin renuntare a devenit
insolvabil sau si-a marit starea de
insolvabilitate). Deoarece renuntarea
la succesiune este un act juridic
unilateral nu se pune problema
dovedirii complicitatii la frauda a unui
tert. Actiuen pauliana, fiind o actiune
personala, trebuie intentata in cadrul
termenului general de prescriptie de 8
ani. &a efect al actiunii pauliene
admise, actul de renuntare devine
inopozabil fata de creditorul
reclamant.
2..Caracterele %uridice ale actului
de optiune succesorala
Act juridic unilateral. Bptiunea
succesorala se realizeaza prin
manifestarea de vointa a
succesibilului in sensul acceptarii
pure si simple a mostenirii sau sub
beneficiu de inventar ori in sensul
renuntarii la mostenire.
Actul de optiujne poate fi savarsit nu
numai personal de catre succesibil,
dar si prin reprezentare (legala sau
conventionala) sau cu incuviintarea
autoritatii tutelare. Deci actul de
optiune nu este un act esentialmente
personal.Act juridic voluntar.
"bertatea de alegere care
caracterizeaza actul de optiune se
manifesta pe mai multe planuri,
astfel!
nimeni nu e obliogat sa accepte
mostenirea ce i se cuvine
succesibilul are un drept absolut de a
alege intre posibilitatile conferite de
dreptul de optiune
daca e%ista o pluralitate de
succesibili, fiecare este liber sa opteze
in sensul dorit, indiferent de alegerea
celorlalti.
%ceptii de la principiul libertatii de
alegere
a)potrivit art -+ din D. 86;-+E,,
acceptarea mostenirii cuvenite unui
minor, indiferent de varsta sau a unei
persoane puse sub interdictie va fi
socotita intotdeauna ca fiind facuta
sub beneficiu de inventar
b)in ipoteza succesibilului decedat
inainte de stingerea dreptului de
optiune prin prescriptie fara a-si fi
e%ercitat dreptul, dreptul dfe optiune
se transmite prin succesiune la
propriul mostenitor
c)nu se bucura de libertate de
optiune, mostenitorul care cu intentie
frauduloasa a data la o parte sau a
ascuns bunuri ale mostenirii
Act juridic irevocabil. :ostenitorul
care a e%ercitat dreptul de optiune nu
mai poate reveni asupra alegerii
facute. 9rincipiul opereaza cu caracter
absolut in cazul acceptarii pure si
simple a mostenirii, consolidandu-se
calitatea de mostenitor.
Act juridic indivizibil. *uccesibilul
trebuie sa se pronunte unitar cu
privire la dreptul sausuccesoral
nefiind posibila acceptarea in parte a
mostenirii si renuntarea la rest.
%ceptii de la acest principiu!
mostenitorul legal gratificat prin
testament va putea opta diferit cu
privire la mostenirea legala si la legat
"egea fondului funciar prevede ca
=stabilirea dreptului de proprietate se
face la cerere, depusa de catre fosutl
proprietar saa mostenitorii lui>.
"egea --6;-++E,unde mostenitori
fostului proprietar al imobilului cu
destinatie de locuinta trecut in
proprietatea statului cu titlu sunt
socotiti de drept acceptantii
succesiunii de la dat depunerii cererii
pentru restituirea in natura a
locuintei
3elativitatea autoritatii lucrului
judecat. 2n principiu optiunea
succesorala produce efecte absolute,
in sensul ca alegerea facuta de
succesibil poate fi invocata de catre el
si succesorii lui in drepturi erga
omnes si ii poate fi opusa de oricine
are interes. daca insa alegerea rezulta
dintr-o (otarare judecatoreasca, ea va
avea efecte relative, numai intre
partile din proces.
Daca in cadrul devolutiunii
succesorale intervine un element de
e%traneitate, succesibilul prin
derogare de la caracterul indivizibil al
optiunii succesorale va putea opta
diferit, acceptand o masa de bunuri si
renuntand la alta.
Act juridic declarativ de drepturi.
Bptiunea succesibilului produce
efecte retroactive de la data
desc(iderii mostenirii, deci este
declarativa de drepturi.
Act juridic nesusceptibil de
modalitati. Bptiunea succesorala nu
poate fi atacata de termen sau
conditie. Daca optiunea ar fi afectata
de o modalitate, nu va produce nici un
efect, fiind nula absolut.
27.+omentul de la care curge
termenul de acceptare/renuntare la
mostenire. Regula si eceptii.
Dreptul de optiune trebuie sa fie
e%ercitat intr-un termen de . luni
calculat de la data desc(iderii
mostenirii. 3enuntarea la msotenire
urmeaza sa fie facuta in acceasi
perioada de timp. #ermenul de . luni
este acordat de lege =pentru
e%ercitarea dreptului de optiune
pentru a se putea pronunta asupra
acceptarii sau renuntarii in deplina
cunostinta de cauza>.#erm(l incepe sa
curga de la data morti celui care lasa
mostenirea fata de toti succesibilii,
indiferent de vocatia lor. Aceasta
regula se palica indifrent daca
succesibilul mosteneste +in nume
propriu sau prin reprezentare ori prin
retransmitere.%ceptii de la regula!
a)copilul conceput inainte de
desc(iderea mostenirii, dar nascut
ulterior, termenul de prescriptie va
incepe sa curga de la data nasterii
acestuia, daca se naste viu
b)in cazul declrrarii judecatoresti a
mortii celui care lasa mostenirea,
termenul curge de la data ramanerii
definitive a (otararii
c)daca stabilirea legaturii de rudenie
cu efunctul de face pe cale
judecatoreasca, prescriptie curge de la
data ramanerii definitive a (otararii
inceptul prespcriptiei dreptului de
optiune mai poate fi amanat datorita
unor imprejurari care constituie cauze
de suspendare a prescriptiei, daca
acestea opereaza de la data
desc(iderii succesiunii, impiedicand
succesibilul sa-si e%ercite dreptul de
optiune.
20.(rescriptia dreptului de optiune
succesorala
Dreptul de optiune trebuie sa fie
e%ercitat intr-un termen de . luni
calculat de la data desc(iderii
mostenirii. 3enuntarea la msotenire
urmeaza sa fie facuta in acceasi
perioada de timp. #ermenul de . luni
este acordat de lege =pentru
e%ercitarea dreptului de optiune
pentru a se putea pronunta asupra
acceptarii sau renuntarii in deplina
cunostinta de cauza>.
#ermenul se aplica mostenitorilor
legali, legatarilor universali sau cu
titlu universal, e%ecutarii legatelor
particulare, iar nu acceptarii lor,
statului cand vine la mostenire ca
legatar universal sau cu tilu
particular.
&ursul prescriptiei dreptului de
optiune succesorala de . luni se
suspenda de drept cat timp
succesibilul!
e impiedicat printr-un caz de forta
majora (eveniment e%terior
imprevizibil, inevitabil si invincibil) sa-
si e%ercite dreptul de optiune
face parte din fortele armate ale
romaniei aflate pe picior de razboi
este lipsit de capacitate de e%ercitiu si
nu are reprezentant legal sau are
capacitate de e%ercitiu restransa si nu
are cine sa-i incuviinteze actele
cursul se suspenda pe durata
necesara obtinerii autorizatiei pentru
incuviintarea actelor de dispozitie ale
persoanelor incapabile sau cu
capacitate de e%ercitiu restransa daca
demersurile in acest scop au fost
facute inainte de implinirea
termenului de prescriptie,
*uccesibilul poate fi repus in
termenul de prescriptie de instanta de
judecatoreasca daca se constat ca
fiind temeinic justificate cauzele
pentru termenul de prescriptie a fost
depasit, si cu conditia sa fi
cerutreunerea in termen in decurs de
o luna de la incetarea cauzelor care
justifica depasirea termenului de
prescriptie.
%emple de cauze temeinic justificate!
ascunderea cu rea credinta a mortii
lui de cuius de catre comostenitori,
nee%ercitarea de catre mama a
drepturilor si indatoririlor parintesti.
28.1cceptarea pura si simpla
fortata. Natura %uridica, conditii,
efecte
Acceptarea fortata a mostenirii este
impusa de lege in cazul in care
succesibilul a dat la o parte, a
sustras, sau a ascuns, tainuit, bunuri
ale mostenirii, inclusiv prin
nedeclararea lor la inventar cu
intentia frauduloasa de a le insusi in
e%clusivitate si de a pagubi de
comostenitori si sau creditorii
msotenirii.
*ustrgerea sau ascunderea de bunuri
se analizeaza ca fapte juridice ilicite,
delicte civila, iar sanctiunea reprezinta
pedepasa civila calificare cu multiple
consecinte.
9entru a fi in prezenta acceptarii
fortate trebuie intrunite mai multe
conditii!Elementul obiectiv consta in
darea la o parte (sustragerea) sau
ascunderea, tainuirea unor bunuri cu
ocazia inventarierii a unor bunuri din
mostenire, sustragere sau ascundere
savarsita de succesibil singur sau in
participatie cu altul. 9oate fi vorba de
fapte comisive, de e%emplu
ascundeera materiala a unor bunuri,
inclusiv fructele acestora sau prin
fapte omisive! omisiunea de a trece
anumite bunuri in inventar,
nedeclararea unei donatii.
Darea la o parte sau ascunderea
presupun clandestinitatea.
Elementul subiectiv il reprezinta
intentia frauduloasa a mostenitorului,
frauda destinata a inlatura aplicarea
intre mostenitori a regulilor
devolutiunii succesorale legale sau
testamentare. Grauda succesorala
trebuie sa fie intentionata, dolosiva,
savarsita cu rea-credinta. 2ntentia
frauduloasa trebuie sa fie dovedita de
partea interesata
Autorul faptei ilicite trebuie sa aiba
calitatea de msotenitor cu vocatie
concreta la mostenire, fie de
mostenitor legal, fie de legatar
universal sau cu titlu universal.
Autorul faptei ilicite trebuie sa aiba
capacitate delictuala (savarsirea faptei
cu disernamant).
9entru savarsirea acestui delict legea
prevede ca pedeapsa civila o dubla
decadere!
decaderea din dreptul de optiune
succesorala ' este decazut din dreptul
de a renunta la mostenire sau de a o
accepta sub beneficiu de inventar, iar
daca a optat anterior in acest sens,
decade din benefciul de inventar
decaderea din drepturile succesorale
asupra bunurilor sustrase sau
ascunse ' desi succesibilul pastreaza
calitatea de msotenitor nua re nic un
drept asupra bunurilor sustrase sau
ascunse, bunuri care vor fi dobandite
de comostenitorii vinovatului, potrivit
cotelor lor succesorale.
*&.Renuntarea la mostenire
3enuntarea la msotenire este actul
juridic unilateral e%pres si solemn
prin care succesibilul declara, in
cadrul termenului de prescriptie a
dreptului de optiune succesorala, ca
nu isi insuseste (renunta la) titlul de
mostenitor, desfiintand cu efect
retroactiv vocatia sa succesorala,
devenind strain de mostenire.&onditii
de fond speciale!a)renuntarea este
e%presab)renuntarea la mostenire este
vaalbila si produce efecte ca atare
numai daca succesibilul nu si-a
e%ercitat anterior dreptul de optiune
prin acceptare a mostenirii.
c)renuntarea este un act juridic
indivizibil@ succesibilul nu poate
renunta in parte la dreptul sau
succesoral pentru a accepta restul
d)renuntarea trebuie sa fie pur
abdicativa (impersonala si cu titlu
gratui)&onditii de forma. 3enuntarea
este un act juridic solemn, Declaratiile
de renuntare la succesiune se fac in
fata notarului public si se inscriu
pentru opozabilitate in registrul
special de renuntari la succesiune
tinut de biroul notarilor publici pentru
intreaga circumscriptie teritoriala a
judecatoriei unde defunctul a avut
ultimul domiciliu, iar daca nu a avut
ultimul domiciliu in tara unde s-a
avut bunurile cele mai importante ca
valoare din tara.Deci, renuntarea
trebuie sa indeplineasca 6 conditii de
forma! una de validitate si alta de
opozabilitate, astfel!
declaratia trebuie data in fata
notarului public
declaratia trebuieinscrisa in registrul
special de renuntari la succesiune
tinut de biroul notarial desemnar
pentru circumscriptia teritoriala a
judecatoriei de la locul desc(iderii
mosteniriifectele renuntarii! se
desfiinteaza cu efect retroactiv si, daca
declaratia de renuntare a fost inscrisa
in registrul de renuntari ' cu
opozabilitate erga omnes vocatia
succesibilului el devenind strain de
msotenire, =eredele ce renunta este
considerat ca nu a fost niciodata
erede>. De aici urmatoarele
consecinte!
renuntatorul nu beneficiaza de nici un
drept succesoral, dar nici nu este
obligat sa suport datoriile si sarcinile
mostenirii
in caz de deces al renuntatorului,
partea din msotenire la care ar fi avut
dreptul nu se transmite la proprii
mostenitori, iar descendentii lui nu
vor putea veni la msotenire prin
reprezentare, ci numai in nume
propriu
Daca renuntatorul a beneficiat de o
donatie din partea celui care lasa
mostenirea nu va fi obligat la raport
indiferent ca donatia s-a facut cu sau
fata scutire de raport.
Drepturile reale sau decreanta ale
renuntatorului impotriva defunctului
sau ale acestuia impotriva
succesibilului renuntator si care s-au
stins prin consolidare sau confuziune
ope legis la data desc(iderii
mostenirii, renasc prin efectul
retroactiv al renuntarii3enutnatorul
pierde, pe langa calitatea de
mostenitor, si beneficiul sezinei, la
care a avut dreptul in calitate de ruda
in linie directa.&reditorii
succesibilului renuntator nu au
dreptul sa urmareasca patrimoniul
succesoral3enuntatorul nu are
obligatia de a plati ta%e succesorale.
3etractarea renuntarii. in principiu,
renuntarea la msotenire este un act
irevocabil, in intentia de a se evita
vacanta succesorala, legea permite,
e%ceptional, retractarea renuntarii,
dar numai daca sunt indeplinite 6
conditii cumulative!
sa nu se fi implinit termenul de
prescriptie a dreptului de optiune
succesorala
mostenirea sa nu fi fost acceptata
&a urmare a retractarii renuntarii,
succesibilul devine mostenitor
acceptant, fiind o acceptare pura si
simpla a mostenirii, nu si in cazul
minorilor si a persoanelor puse sub
interdictie, care se socoteste sub
beneficiu de inventar.
3etractarea renuntarii opereaza
retroactiv, De la data desc(iderii
succesiunii.
*1.Notiunea de sezina. 'fecte.
+ostenitorii sezinari
*ezina este un beneficiu al legii in
virtutea caruia anumiti mostenitori
=au de drept posesiunea succesiunii
din momentul mortii defunctului>.
9osesiunea de drept a mostenirii
desemnata prin notiunea de sezina
este independenta de elementele
constitutive ale posesiunii@
mostenitorul sezinar are aceasta
calitate c(iar daca de fapt nu
stapaneste bunurile succesorale.
*ezina ofera mostenitorului in cauza
posibilitatea juridica de a intra in
stapanirea bunurilor succesorale si de
a e%ercita drepturile si actiunile
dobandite de la defunct sau intrate in
mostenire ulterior (dreptul la fructe)
fara a fi necesara atestarea prealabila
a calitatii de mostenitor pe cale
notariala sau judecatoreasca.
$umai descendnetii si ascendentii
defunctului sunt mostenitori sezinari,
deci numai rudele in linie dreapta.
&alitatea de sezinar este conditionata
de vocatia lor concreta la mostenire.
:ostenitorul rezervatar e%(eredat
pastreaza calitatea de mostenitor
sezinar, deoarece culege rezerva in
calitate de mostenitor legal.
fectele sezinei!
mostenitorul sezinar poate intra in
stapanirea de fapt si administrarea
tuturor bunurilor succesorale, mobile
sau imobile, fara indeplinirea vreunei
formalitati prealabile.
mostenitorul sezinar poate e%ercita
drepturile si actiunile patrimoniale
dobandite prin mostenire ' inclusiv
actiunile posesorii, desi nu a e%ercitat
in fapt posesiunea imobilului ' si
poate fi urmarit de creditorii
mostenirii ca parat (cu rezerva
termenului de 8 luni si ,/ zile pentru
inventar si deliberare, in care nu
poate fi condamnat la plata) fara
atestarea prealabila a calitatii de
mostenitor
*2.Notiunea si conditiile de fond ale
parta%ului de ascendent. 'fecte
9artajul de ascendent poate fi definit
drept un act juridic intre vii, donatie,
sau pentru cauza de moarte,
testament, prin care ascendentul
imparte intre toti descendentii sai cu
vocatie succesorala la desc(iderea
mostenirii bunurile sale, in tot sau in
parte, bunuri dobandite de catre
descendenti divizat, in mos individual,
iar nu in cote-parti ideale, ce
caracterizeaza starea de indiviziune.
&onditii de fond! imparteala de
ascendent trebuie sa indeplineasca
conditiile de fond de drept comun
(capacitate, consimtamant, obiect,
cauza) prevazute de lege pentru
validitatea donatiilor, dispozitiilor
testamentare, precum si indeplinirea
unor conditii speciale!
numai parintii pot sa-si imparta
bunurile intre descendentii lor@
ascendentii pot fi din casatorie, din
afara ei ori din adoptie
imparteala se face numai intre
descendentii dispunatorului.
Descendentii trebuie sa aiba vocatie
succesorala concreta (efectiva, utila)
in nume propriu sau prin
reprezentare, sa nu fie nedemni si sa
fi acceptat mostenirea e%pres sau
tacit. *ub sanctiunea nulitatii
absolute, imparteala de ascendent
trebuie sa cuprinda toti
descendentii care vin efectiv la
mostenire.
9artajul testamentar poate avea ca
obiect toate bunurile ce ascendentul a
lasat la moartea sa (intreaga masa
succesorala) sau numai o parte a lor.
2mparteala are ca obiect numai
bunurile prezente
2mparteala de ascendent trebuie sa
fie!fectiva ' in sensul divizarii
materiale a bunurilor *a fie facuta cu
respectarea =partii legitime> (rezerva
succesorala) a fiecarui ascendent, cel
vataamt putand ataca imparteala prin
actiunea in reductiune.
fectele impartelii de ascendent
9artajul de ascendent produce efecte
diferite dupa cum s-a realizat prin
donatie sau testament.
DonatieEfectele inainte de
deschiderea mostenirii.
Donatarii, ca succesori in drepturi cu
titlu particular prin acte intre vii vor
dobandi in mos irevocabil de la data
inc(eierii contractului, drepturile care
formeaza obiectul lui (proprietae,
nuda proprietate daca donatorul si-a
rezervat dreptul de uzufruct), putand
dispune liber de bunurile ce le-au fost
atribuite, fara sa mai astept
desc(iderea succesiunii ascendentului
donator. Giind un act juridic mi%t
(donatie si imparteala), produce efecte
intre descendenti, care au unii fata de
altii calitatea de copartasi, raporturi
nascute din imparteala.
Efecte dupa deschiderea mostenirii. din
momentul desc(iderii mostenirii,
descendentii donatari devin
succesibili, dar pastreaa si calitatea
de donatari. i se bucura de dreptul
de optiune succesorala, putand
accepta sau renunta la
mostenire.Descendentii donatari care
accepta msotenirea si indeplinesc
conditiile pentru a mosteni (nu sunt
nedemni si au capacitate succesorala)!
raspund de pasivul mostenirii,
proportional cu partea ereditara a
fiecaruia dobandesc mostenirea in
stare divizata, ceea ce inseamna ca
fiecare pastreaza bunurile primite
donatie 9ot intenta actiunea in
reductiunea liberalitatilor e%cesive,
daca rezerva succesorala a fost
incalcata prin imparteala de
ascendent.Testament
Giind o dispozitie mortis cauza,
imparteala testamentara nu produce
nici un efect cat timp ascendentul
traieste si el o poate revoca sau
modifica pana in ultima clipa a vietii.
Efecte dupa deschiderea mostenirii.
descendentii dobandesc bunurile
atribuite in stare divizata, din c(iar
momentul desc(iderii mostenirii,
potrivit vointei testatorului.
2ntre descendenti se nasc raporturi de
imparteala la desc(iderea msotenirii si
ca atare, datoreaza garantie in calitate
de copartasi si se bucura de privilegiul
imobiliar al copartasului.
Hunurile care nu au fost impartite vor
fi dobandite de mostenitori in stare de
indiviziune