Tgo Schema Lecture Notes All

lOMoARcPSD|4735888
TGO schema - Lecture notes All
Drept civil (Universitatea din Bucuresti)
StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate

Desc?rcat de Anca Giosanu (ancagio@yahoo.com)
lOMoARcPSD|4735888
Notiunea si structura obligatiei
Obligatia – definitie legala in art 1164 – este intotdeauna raport juridic.
Structura obligatiei – 2 conceptii꞉ monista(raport juridic obligational) + dualista(raport

juridic obligational + raport juridic institutional), prima conceptie este dominant, dar include
ambele elemente indicate de a doua. Structura obigatiei cuprinde 4 elemente꞉
a) subiecte – orice persoana, creditorul o persoana determinata/cel putin determinabila,
debitorul o persoana determinate, raporturi unilaterale sau bilaterale
b) obiect – prestatia, conduita concreta la care este indreptatit creditorului si de care este
tinut debitorul, obiectul contractului(operatiunea juridica)/obiectul obligatiei(prestatia
debitorului), obiectul contractului trebuie sa fie determinat si licit(art 1225 alin 1 + alin
3), obiectul obligatiei – determinat/determinabil si licit
c) continut – drepturile de creanta si indatoririle, acest continut poate fi simplu(o parte are
numai drepturi, iar cealalta numai obligatii) sau bilateral, subiectiv sau obiectiv( exceptie
– continutul este stabilit prin norme imperative), art 1272 – temei pentru completarea
contractului. Din punct de vedere activ – dr de creanta + dr potestative, si dpdv pasiv -
datorii
d) sanctiune – exista opinii impartite cu referire la faptul daca sanctiunea intra sau nu in
structura obligatiei, avand in vedere ca art 1164 nu o prezinta. Obligatii perfecte – 2
mijloace juridicce ofensive꞉ actiunea in justitie si executarea silita, obligatii naturale –
mijloc defensive( refuzul de a restitui prestatia)
Clasificarea obligatiilor꞉
a) dupa originea lor( art 1165)
- din acte juridice – bilateral sau unilateral( ex oferta, angajament unilateral)
- din fapte juridice – licite sau ilicite
b) dupa obiectul lor꞉
- obligatii de a da/ de a face/ de a nu face
- obligatii de rezultat(absolute, relative si intermediare, se considera ca intra in
categoria obligatiilor de rezultat – toate obligatiile de a da si de a nu face si o parte a
obligatiilor de a face) si obligatii de mijloace( o parte a obligatiilor de a face). Pot
avea o natura mixta, v obligatiile de securitate( legale – de rezultat, conventionale –
rezultat sau mijloace)
- obligatii in natura si obligatii pecuniare(obligatii de rezultat, nu sunt afectate de
forta majora, nu sunt afectate de devalorizarea monetara, pot fi executate in natura)
– v datoria de valoare – oblig de rezultat, banii au rolul de instrument de plata,
obiectul lor reprezinta o valoare supusa revizuirii
c) dupa sanctiune꞉
- obligatii perfecte si obligatii naturale(obligatii civile imperfecte – avortate sau
degenerate - si datorii de constiinta) . Obligatiile naturale – nu sunt supuse
repetitiunii, pot fi confirmate de debitor, pot fi transformate in obligatii civile
perfecte prin novatie, transmisibile, neutre( nu pot fi stinse prin compensatie legala
sau judiciara, dar pot face obiectul compensatiei voluntare), caracterul natural al
posibilelor garantii de executare
1
lOMoARcPSD|4735888
!!! Datoria de valoare – intotdeauna o obligatie de rezultat – finalitate mentinerea in stare de

echivalenta a valorii prestatiei datorate – regula꞉ obiectul reprezinta o valoare supusa
revizuirii. !!!
Izvoarele obligatiilor – art 1165
Contractul civil
Contractul - definitie legala in art 1166

Contract – acord de vointe intre parti care sa conduca la aplicarea pacta sunt servanda( - daca nu,
avem꞉ acte de curtoazie sau complezenta, si acestea implicand un acord)
Teoria autonomiei de vointa – fundament pentru꞉

- pp libertatii contractuale
- pp consensualismului
- pp fortei obligatorii a contractului
Teorii referitoare la autonomia de vointa(la baza libertatea de vointa)꞉

- teoria dreptului pur – autonomia de vointa isi are originea in lege, inteleasa in sens
larg
- solidarismul contractual – interesul partilor contractante este adevaratul motor al
raporturilor contractuale
- teoria economica a contractului- spatiul anglo-american – idea reprtizarii juste a
resurselor economice
Liberatea contractuala – libertatea de a contracta(de a alege partenerii contractuali),

libertatea de continut/fond, libertatea de forma/consensualismul, libertatea de alegere a normei
aplicabile( de ex in cazul normelor conflictuale in spatiu pot alege legea aplicabila)
Limitele libertatii contractuale꞉

- ordinea publica – modul in care normele de ordine publica produc efecte asupra
contractului( ordine publica expresa/dispozitii imperative exprese si ordine publica
implicita/normele care nu prevad o sanctiune expresa pentru incalcarea lor), scopul
normei care intra in sfera ordinii publice( ordinea publica de directie si ordinea
publica de protectie), aparitia normelor de ordine publica in context istoric +
obiectul( ordinea publica politica si ordinea publica moderna). Incalcarea ordinii
publice directe atrage nulitatea absoluta, iar incalcarea ordinii publice de protectie
atrage nulitatea relativa, mai avem si alte sanctiuni – considerarea clauzei ca
nescrisa, daune-interese, paralizarea dreptului, aplicarea remediilor comune
neexecutarii contractului. V si dr consumului si dr concurentei
- bunele moravuri – sunt legate de obicei, variabile in timp si spatiu
2
lOMoARcPSD|4735888
Clasificarea contractelor civile꞉

a) dupa continut꞉ - importanta꞉ proba si efecte
- contracte sinalagmatice(etimologie greceasca) – obligatiile sunt reciproce si
interdependente – include toate contractele cu titlu oneros
- contracte unilateral( fideiusiune, donatie, promisiune de a contracta). Contracte
sinalagmatice imperfecte – prestatii reciproce, dar nu interdependente – sunt
contracte unilaterale
b) scopul urmarit la incheierea lor꞉ element obiectiv(obtinerea unui avantaj) si element
subiectiv( intentia partilor)
- contracte cu titlu oneros – comutative si aleatorii
- contracte cu titlu gratuit – liberalitati si acte dezinteresate
c) modul de formare a contractului꞉
- contracte consensuale – de pp consensualismului avem exceptii ce privesc interesele
partilor, tertilor, interes public
- contracte solemne – supus unei formalitati prevazute de lege – ex donatie, ipoteca
- contracte reale – ex gaj, depozit, dar manual
d) dupa cum sunt sau nu reglementate expres de lege – importanta꞉ regimul juridic aplicabil
- contracte numite
- contracte nenumite – contractual de asistenta, contractual de hotelarie
e) dupa cum contractele au fost sau nu supuse negocierii – importanta꞉ invocarea
dezechilibrului economic se face mai usor in contractele de adeziune, reguli de formare a
consimtamantului
- contracte negociate – relevanta este libertatea ambelor parti de a influenta continutul
contractului
- contracte de adeziune – inegalitate economica sau profesionala a partilor
contractante, oferta este imutabila, perpetua si detaliata, se incheie in lipsa oricarei
negocieri. Contractele fortate – acele contracte de adeziune impuse prin lege a fi
incheiate( ex rasp civila oblig, asigurarea locuintelor contra riscurilor generate de
calamitati)
f) modul de executare a prestatiilor꞉
- contracte cu executare uno ictu
- contracte cu executare succesiva( pro rata temporis) – prestatii continue sau
esalonate
g) in functie de structura lor꞉
- contracte simple
- contracte complexe – incheiate intre aceleasi persoane, pentru atingerea unui numit
scop , v c de leasing, c de hotelarie
- grupurile de contracte – trebuie sa aiba un obiectiv final, pot fi incheiate intre
persoane diferite – ansamblu de contracte(contract de credit), grup liniar(vanzari
successive) si grup radiant(antrepriza principala grefata pe o serie de subantreprize)
 Obligatia de plata a unei sume de bani – obligatie de a face cand este vorba de
individualizarea banilor si obligatie de a da cand se predau respectivii bani
 Obligatia de predare a unui bun individual determinat – obligatia de a da si o obligatia de
a face independente una fata de cealalta
3
lOMoARcPSD|4735888
 Pentru obligatiile de mijloace si de rezultat – daca se invoca culpa debitorului, mai intai
trebuie prezentat contractul in fata instantei pentru a se stabilii daca avem de-a face cu o
obligatie de mijloace sau cu o obligatie de rezultat
 Datoriile de valoare – pt raspunderea civila delictuala, atunci cand se cauzeaza un
prejudiciu care nu poate fi acoperit in natura
Incheierea contractului
 acord intern si acord extern

 acordul extern de vointe – faza negocierii contractului si mecanismul formarii
contractului prin intalnirea ofertei si acceptarii
 mai multe obligatii legale sau conventionale pe parcursul negocierilor, de ex obligatia de
buna-credinta art 1170
 momentul incetarii fazei precontractuale – realizarea acordului de vointe sau esuarea
negocierilor
 pp libertatii negocierilor
 faza precontractuala putem regasi – viciu de consimtamant sau posibila interpretare
Pentru analiza fazei precontractuale꞉

- obligatii legale sau contractuale
- formule precontractuale
- acord suficient
Obligatii specifice fazei precontractuale꞉

- obligatia de buna-credinta(imperativa) art 1183 alin 2 – norma deschisa. Abuz de
drept precontractual – v art 1183 alin 3 si 4
- obligatia de confidentialitate(dispozitiva) art 1184 – daca se incalca este antrenata
raspunderea civila delictuala
- obligatia de informare precontractuala(implicita, de rezultat,in legislatia consumului
e expresa)
- obligatii de sorginte contractuala rezultate din conventi preparatorii – ex de
continuare a negocierilor
- alte obligatii precontractuale pornind de la buna-credinta꞉ obligatia de transparenta
si obligatia de securitate
- oblig conventionala꞉ oblig de sinceritate cu privire la alte negocieri desfasurate
Documente precontractuale꞉ - documente publicitare, conditiile generale de contractare si

devizul(propunere pentru lucrari de antrepriza)/factura proforma
 scrisoare de intentie – 2 acceptiuni꞉ 1 - releva intentia de a incepe, continua, relua
negocierile, 2 – asemenea unei scrisori de confort
 angajamentul de onoare
 acordul de principiu – formula contractuala din faza negocierii, discutabil ce tip de
raspundere s-ar angaja
 pactul de preferinta – o formula contractuala, o parte se oblige fata de o alta parte sa o
prefere drept partener contractual in conditii identice de contractare, fata de orice alti
4
lOMoARcPSD|4735888
potentiali contractanti, promitentul nu emite consimtamantul la incheiere viitorului

contract, pentru incheierea acestuia este necesara o oferta prealabila facuta beneficiarului,
iar daca beneficiarul refuza incheierea contractului se poate realiza numai in conditiile
care au fost refuzate de beneficiar. Daca promitentul incalca pactul – daune interese sau
actiune pauliana daca tertul este de rea-credinta. Caducitate – expirarea duratei +
refuzarea dreptului inainte de expirarea duratei
 pactul de optiune – art 1278 - o parte isi exprima irevocabil consimtamantul la incheierea
contractului cu cealalta parte pentru o perioada de timp determinata, acest pact duce la o
fixare definitive a ofertei de a contracta, ofertantul nu isi mai poate revoca oferta pe cale
unilaterala, iar beneficiarul are un drept potestativ. Conditii de validitate, cele generale
din art 1179 + conditii pag 62. In principiu un contract unilateral, poate fi sinalagmatic
daca avem o prestatie din partea beneficiarului – plata unei sume de bani(indemnizatie de
imobilizare). Daca promitentul nu respecta pactul se angajeaza raspunderea contractuala.
Inalienabilitate legala subinteleasa – pe termenul pactului
 promisiunea unilaterala – 1279 - promitentul se obliga fata de beneficiar ca intr-un
anumit termen sa incheie contractul promis da nastere in sarcina promitentului la o
obligatie de a face(de rezultat), prin acordul beneficiarului(exercitarea afirmativa a
dreptului potestativ) nu da nastere contractului, se poate pronunta o HJ care sa tina loc de
contract. Promisiunea de a contracta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond ale
viitorului contract, iar pt art 1279 alin 3 trebuie sa indeplineasca si conditiile de forma –
forma executionala
 promisiunea sinalagmatica de a contracta – obligatia asumata de ambele parti(promitenti)
de a incheia in viitor un contract, obligatii de a face personale
 contractual cadru – art 1176 – ex contractele de distributie
 raspunderea aferenta fazei precontractuale – culpa in contrahendo
 obligatii din faza negocierii – natura legala + natura conventionala, incalcarea obligatiilor
legale antreaza raspunderea extracontractuala, iar cea a obligatiilor conventionale
raspunderea contractuala
Oferta/policitatiunea꞉
 propunerea ferma de a incheia un contract determinat, in anumite conditii de asemenea
determinate
 act juridic unilateral
 tacita sau expresa
 emitentul ofertei este cel care impune ultimul element essential al contractului
 conditii-caracter ale ofertei de a contracta – valida( indeplineasca toate conditiile
generale de validitate a consimtamantului si cele de validitate a actului juridic),
completa(elementele necesare, acordul suficient, indispensabil꞉ natura contractului +
obiectul contractului), ferma( vointa neindoielnica a emitentului de a incheia contractul
prin simpla ei acceptare)
 oferta se distinge de propunerea adresata unor persoane nedeterminate – ar putea fi
intentie de negociere, solicitare de oferte, dar pe cale de exceptie art 1189 alin 2 o
considera oferta – ex oferta de vanzare a produselor de catre un profesionist in limita
stocului, oferta de software cec poate fi descarcata de pe site
5
lOMoARcPSD|4735888
 solicitarea de oferte sau invitatia la negociere – daca o propunere nu poate fi inteleasa ca

oferta ferma chiar de catre destinatarul acesteia, ea ramane o simpla solicitare de oferte –
ex vanzarea unui lucru cu titlul negociabil
 principiu – oferta este revocabila, iar exceptie – oferta este irevocabila
 oferta facuta unei persoane prezente - oferta este revocabila
 oferta facuta unei persoane absente - oferta cu termen(termenul poate fi explicit sau
implicit, este irevocabila), oferta fara termen( mentinuta un termen rezonabil, revocabila )
 retractarea/retragere ofertei –oferta revocabila sau irevocabila - inainte ca aceasta sa
ajunga la destinatar sau concomitant cu acest moment. Retractarea impiedica formarea
contractului, desfiintand unilateral orice efect al ofertei de a contracta
 revocarea ofertei – act juridic unilateral - dupa ce aceasta a ajung la destinatar
 comunicarea ofertei – oferta produce efecte de la momentul ajungerii la
destinatar( potentialul acceptant)
 caducitatea ofertei꞉
- acceptarea nu ajunge la ofertant in termenul stabilit
- destinatarul refuza oferta
- survenireaa incapacitatii sau decesului ofertantului - decesul sau incapacitatea
trebuie sa survina in termenul in care oferta era considerate irevocabila, daca survin
dupa acest moment sau dupa acceptare nu se aplica acest art, ci se pune problema
suportarii riscurilor contractuale
 natura juridica a ofertei꞉
- teoria antecontractului – fondul ofertei + propunere accesorie
- teoria raspunderii delictuale – pt cazul ofertei adresate unei persoane absente fara
termen de acceptare, cand revocarea intervine anterior momentului primirii
acceptarii de catre ofertant
- teoria actului juridic – act unilateral supus comunicarii
Acceptarea ofertei꞉ - manifestarea de vointa a persoanei de a incheia un contract in conditiile

stabilite prin oferta ce i-a fost adresata
 acceptarea trebuie sa indeplineasca conditiile generale de validitate art 1179 + conditiile
de forma, cand acestea sunt impuse contractului
 trebuie sa fie pura si simpla – in concordanta cu oferta, daca nu altereaza termenii ofertei
in substanta lor, acceptarea este valabila, sunt permisi termenii aditionali
 acceptarea nu trebuie sa fie tardiva – facuta in interiorul termenului sau imediat(pers
prezente, fara termen)
Felurile acceptarii
 acceptarea – expresa(scris, oral, gest) sau tacita ( art 1196 alin 2)
 acceptarea necorespunzatoare art 1197 – lit a) doar un raspuns care altereaza substanta
ofertei nu poate fi considerat acceptare, de ex acceptarea care nu respecta forma impusa
de lege sau acceptarea care presupune modificarea fondului oferte – nu pot reprezenta
acceptare
 acceptarea tardiva – acceptarea peste termen( art 1198 alin 1) si acceptarea intarziata( art
1198 alin 2)
6
lOMoARcPSD|4735888
!!! uneori este obligatoriu ca acceptarea sa fie expresa – ex cazul fideiusiuni, sau cazul in care
trebuie sa imbrace o anumita forma autentica
 acceptarea – act juridic unilateral suspus comunicarii( produce efecte din momentul in
care comunicarea ajunge la destinatar)
 admisa retragerea/retractarea acceptarii
 momentul incheierii contractului꞉este consacrata teoria receptiunii acceptarii in NCC
 riscul informarii apartine ofertantului, iar riscul comunicarii apartine acceptantului.
Prezumtie tacita de luare la cunostinta a acceptarii de catre ofertant – prezumtie absoluta
 contracte electronice – consacrata teoria informarii
 locul incheierii contractului – locul unde se realizeaza acordul de vointe al partilor
 determinarea continutului contractului꞉ acordul suficient, clauza de fuziune( inlaturarea
din contract a documentelor extracontractuale sau a actelor precontractuale, dar nu poate
fi inlaturata forta lor interpretativa) si clauze extrinseci, clauze standard, clauze neuzuale(
sunt clauze standard, adica nenegociate de parti)
 clauze abuzive꞉ trasaturi – lipsa negocierii, dezechilibrul contractual in defavoarea
consumatorului, incalcarea exigentei de buna-credinta(interpretata in sensul directivei),
lista clauzelor abuzive si toate celelalte circumstante relevante. Sanctiune꞉ nulitate
absoluta, partiala in principiu
 clauze abuzive in alte raporturi decat cele de consum꞉ utilizarea viciilor de consimtamant,
notiunii de cauza, teoria formarii acordului de vointe( clauze standard, clauze neuzuale),
notiunea de buna credinta, regulile transparentei contractuale( metode de interpretare, nu
desfiinteaza clauza, dar o lipsesc de efecte).
Efectele contractelor
 regulile de interpretare sunt situate in cod inainte de principiile efectelor, ceea ce denota
aplicarea lor prealabila in vederea utilizarii corecte a principiilor
 pentu a interpreta un contract, initial trebuie sa꞉ constatam existenta contractului + sa
calificam respectivul contract
 calificarea – chestiune de drept, interpretarea – chestiune de fapt
 obligatia instantelor de judecata de a respecta contractul – judecatorul are rolul de
interpretare
 art 1266-1269 – norme supletive, de recomandare
 reguli comune de interpretare꞉ stabilirea vointei reale a partilor(vointa reala prevaleaza
asupra sensului literal al termenilor folositi, dar vointa reala trebuie dovedita), reguli de
interpretare a clauzelor indoielnice, reguli subsecvente de interpretare
7
lOMoARcPSD|4735888
 art 1266 alin1 – stabilirea vointei reale a partilor, vointa reala/consensul intern trebuie
dovedit de partea interesata
 Obligatii implicite꞉ - sanctiune pt nerespectare꞉ aplicarea remediilor
1. Obligatia generala de buna-credinta – este reglementata expres in lege –
generator de obligatii contractuale subsecvente
2. Obligatia de cooperare contractuala – valorificata de teoria solidarismului
contractual
3. Obligatia de coerenta contractuala – obligatia de a avea o conduita unitara si
conforma cu asteptarile rezonabile ale celeilalte parti
4. Obligatia de informare contractuala – distinsa de obligatia de informare
precontractuala dedusa din art 1214 referitoare la dol. In dr consumului este o
obligatie legala explicita
5. Obligatia de securitate – contracte de transport, sta la baza raspunderii pentru
produse defectuoase
Principiul fortei obligatorii
 contractul produce꞉ efect obligational (pacta sunt servanda)+ efect de constrangere(in caz de
neexecutare)
 principiul fortei obligatorii are urmatoarele consecinte꞉ regula conformitatii + regula
simetriei(revocare mutala, nu poate aduce atingere drepturilor tertilor, in principiu este
neretroactiva, dar partile pot sa convina altfel) + regula executarii cu buna-credinta a
contractelor( obligatia de loialitate si obligatia de cooperare)
 simterie – modificarea se face mutual, dar se poate face si unilateral. Cand se face unilateral
conform unei clauze contractuale – este expresia fortei obligatorii a contractului
 Denuntarea unilaterala꞉
- temei꞉ forta obligatorie(clauza de dezicere ce ofera un drept potestativ) sau o norma
legala( ex contractele de consum)
- in unele contracte este posibila stipularea unei contraprestatii pentru exercitarea
dreptului
- prevederile legate de denuntare unilaterala – art 1276 sunt supletive
- contracte cu executare uno ictu – art 1276 alin 1 – cat timp executarea contractului
nu a inceput
- contractele cu executare succesiva pe o perioada determinata – art 1276 alin 2 –
regula ar fi ca nu pot fi denuntate, dar exceptie denuntarea poate fi facuta anticipat
daca legea prevede sau daca partile prevad asta
- contractele cu executare succesiva pe o perioada nedeterminata – art 1277 – pot fi
denuntate oricand – regula imperativa
- dreptul de denuntare unilaterala nu poate fi exercitat discretionar, trebuie realizat in
limitele prevazute de lege, cu buna-credinta si intemeiat pe motive justificate
8
lOMoARcPSD|4735888
 limitarea fortei obligatorii a contractului꞉ impreviziunea+ interventia legiuitorului in

contracte
 interventia legiuitorului in contracte꞉ caracter exceptional, expres,, cu privire la durata
contractului sau la executarea prestatiilor( prorogarea legala a contractului, moratoriul
legal)
Impreviziunea – contracte oneroase, care presupun executarea in timp
 impreviziune - caracter exceptional + sa afecteze echilibrul contractual – de ex cresterea

costurilor executarii, scaderea valorii contraprestatiei, schimbarea imprejurarilor sa faca
vadit injusta obligarea debitorului la executarea contractului
 impreviziunea se raporteaza doar la obligatiile ce au ramas de executat
 impreviziunea se diferentiaza de forta majora si se diferentiaza si de leziune( este o leziune
a posteriori)
 conditiile impreviziunii꞉ posterioritate, imprevizibilitate, neasumarea riscului(asumarea
riscului poate fi expresa sau dedusa pe cale de interpretare), incercarea de
negociere(consecinta a obligatiilor de loialitate si cooperare contractuala, obligatia de
negociere este o obligatie de mijloace)
 efecte꞉ adaptarea contractului sau incetarea contractului
Relativitate꞉
 art 1280
 efectele se produc fata de parti, iar fata de terti prin ratificare
 partile contractante꞉ partile originare, ratificantii, aderentii(cesiune de contract, novatie
subiectiva), tertii fortati sa devina parti(v teoria aparentei), succesorii in drepturi ai
partilor(universali/cu titlu universal/cu titlu particular)
 terti꞉ terti deveniti parti si parti devenite terti, terti care suporta anumite efecte ale
contractului( ex creditorii chirografari), tertii absoluti. Succesorii cu titlu particular – in
raport cu dr si obligatiile personale ale autorului sunt terti, cu unele exceptii
 pentru existenta unei exceptii de la pp relativitatii, este necesar, in general, ca ea sa fie
prevazuta de lege
 exceptie aparenta – promisiunea pentru altul, reprezentarea
 exceptii veritabile – contractul colectiv de munca, actiunile directe, contractual in
favoarea unei terte persoane, stipulatia pentru altul
Reprezentarea꞉
- art 1295 – 1314
- sursele reprezentarii꞉ legea, act juridic, HJ
- validitate꞉ capacitate art 1298
- conditii꞉ imputernicirea de a reprezenta, intentia de a reprezenta si vointa valabila a
reprezentantului
- reprezentare directa sau indirecta( v mandatul fara reprezentare, c de comision, art
1297 nu se pune problema ratificarii)
9
lOMoARcPSD|4735888
- imputernicirea pentru reprezentare/procura – act juridic unilateral

- contractul cu sine insusi si dubla reprezentare – se prezuma conflictul de interese
- extinderea fortei obligatorii din cadrul reprezentarii aparente constituie o excceptie
de la principiul relativitatii efectelor contractului
- conditiile raspunderii reprezentantului(raspundere delictuala) – sa fi actionat in
numele reprezentatului, reprezentantul sa stie ca actioneaza in lipsa sau in afara
puterilor de reprezentare, , tertul sa fie de buna-credinta si reprezentatul sa nu fi
ratificat contractual
- ratificare – reprezentarea se considera perfecta iar efectele ratificarii sunt retroactive
fata de parti, dar fata de terti efectele sunt pt viitor
- art 1311 – termen de decadere
- incetare꞉ renuntarea reprezentantului, revocarea puterii de reprezentare
 acordurile colective – cel putin una dintre parti angajeaza prin consimtamantul exprimat
o colectivitate – ex procedura falimentului, contractul colectiv de munca
 actiunile directe – drept pe care il are o persoana straina de contract de a invoca un drept
rezultat imediat din acel contract impotriva uneia dintre partile contractului initial –
intalnite in grupurile de contracte. 3 persoane꞉ creditor, debitor imediat, subdebitor. Atat
o exceptie pozitiva, cat si negative(obligatii). Actiunea directa este admisibila꞉
- cu titlu special legea prevede actiunea directa in mod expres
- cu titlu general actiunea directa este legata de transmiterea unui drept sau este
accesorie transmiterii unui bun – art 1282 alin 2
 Promisiunea faptei altuia – exceptie aparenta, are o forma principala si una accesorie,
obligatie de rezultat( diferit de promisiunea de bune oficii care este o obligatie de
mijloace). Trebuie distinsa si de stipulatia pt altul( promitentul se oblige sa execute in
favoarea unui tert o anumita prestatie). Conditii de validitate꞉ cele generale din art 1789+
una speciala – promisiunea faptei altuia sa fie expresa sau cel putin
neindoielnica(exceptie꞉ vanzarea bunului altuia). Tertul va fi obligat doar daca isi
manifesta consimtamantului si nu direct din conventia de porte fort.
Stipulatia pentru altul – exceptie veritabila de la relativitate, trebuie sa indeplineasca

conditiile generale de validitate art 1179 + 2 conditii speciale꞉ tertul beneficiar sa fie o
persoana determinata sau cel putin determinabila la data incheierii stipulatiei, tertul
beneficiar sa existe la momentul la care promitentul trebuie sa isi execute prestatia.
( posibila stipulatia in favoarea unei persoane viitoare).
Acceptarea tertului- act juridic unilateral, conditie de efectivitate(tertul poate fi chiar o
pers lipsita de capacitate de exercitiu, pt ca nu se poate pune problema capacitatii sale de a
contracta). Revocarea stipulatiei – caracter intuit persoanae.
Tertul nu poate cere rezolutiunea contractului dintre stipulant si promitent. Conditii꞉
vointa de a stipula, tertul sa fie determinat/determinabil, lipsa consimtamantului tertului
beneficiar. Pot sa existe raporturi anterioare intre tert si stipulant.
Teorii꞉ teoria dublului contract, teoria gestiunii de afaceri, teoria actului unilateral al
promitentului, teoria dreptului direct
10
lOMoARcPSD|4735888
Opozabilitate – opozabilitate probatorie si opozabilitate substantiala
Simulatia – exceptie de la principiul opozabilitatii – operatiune juridica realizata prin

disimularea vointei reale a partilor, constand in incheierea si existenta simultana a doua intelegeri
sau conventii꞉ una aparenta sau publica, prin care se creaza o situatie juridica aparenta, contrara
realitatii, si alta secreta, care da nastere situatiei juridice reale dintre parti, anihiland sau
modificand efectele produse in aparenta in temeiul contractului public.
Simulatia – acte de instrainare, acte juridice unilaterale supuse comunicarii, nu se aplica

actelor neptrimoniale
Simulatia absoluta – cand partile stabilesc ca intre ele sa nu existe, in realitate, niciun act(
fictivitatea)
Simulatia relativa – cand sunt simulate unul sau mai multe elemente ale contractului
public – simulatia relativa poate fi obiectiva sau subiectiva
Fictivitatea – singurul caz de simulatie absoluta, practic nici nu s-ar incheia un act public,
ci se creaza o stare fictiva ca el exista
Deghizare – prin actul public se ascunde natura sau se omit/ascund anumite clauze ale
contractului secret, deghizarea poate fi totala( simulatia naturii actului) sau partiala( se ascunde
doar un anumit element, de ex simulatia pretului)
Interpunere de persoane – esential este ca realitatea juridica a raportului dintre

interponent si interpus sa fie disimulata – 3 parti꞉ interponent, interpus si tert, nu e obligatoriu sa
fie 3 parti.Mandatul fara reprezentare - caz de interpunere de persoane sau simulatie sui generis.
Actul secret conditii꞉

 actul real sa fie secret – poate fi inregistrat la organele financiare sau supus altor
formalitati fiscale
 actul real sa existe in sens de negotium
 actul secret si actul public sa fie contemporane – actul secret sa existe sub forma
intelegerii dintre partii la data incheierii actului public
 actul secret trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond
Acordul simulatoriu – se obiectiveaza intentia de a simula a partilor, acest acord intervine

cel tarziu in momentul perfectarii actului secret
Frauda intereselor tertilor – aplicabila inopozabilitatea
Frauda legii este scopul urmarit prin simulatie –aplicabila nulitatea
 nulitate absoluta – cauza ilicita, cauza imonrala sau obiect ilicit, nulitatea absoluta la
lovi intreaga operatiune, adica atat actul public, cat si cel secret
11
lOMoARcPSD|4735888
 nulitate relativa – pentru nerespectarea conditiilor legate de consimtamant si

capacitate
Simulatia pretului – OG 12/1998 se aplica nulitatea absoluta pentru acest caz de

simulatie( se considera ca este un caz de frauda a legii), OG a fost abrogata
Succesorii universali si cu titlu universali – terti fata de contract cand se urmareste chiar
fraudarea intereselor lor
Tertii – drept de optiune intre invocarea actului public sau a actului secret, atunci cand
actul secret le vatama interesele
Actiunea in simulatie –aceea actiune prin care se cere instantei de judecata sa constate
existenta si continutul actului secret, cu scopul de a inlatura actul aparent sau acele clauze ale
sale care anihileaza sau mascheaza actul real - actiune in constatare, imprescriptibila,
Remediile neexecutarii contractului
Remediile neexecutarii contractului꞉ - ierarhie a remediilor bazata pe principiul pacta sunt

servanda.
Principii ale invocarii remediilor꞉

1. principiul dreptului la o executare conforma – cantitativa, calitativa si temporala
2. principiul neexecutarii – neexecutare indiferent de insemnatatea sa pentru creditor –
gravitatea este importanta pentru a stabili tipul remediului, vinovatia nu este o
conditie a invocarii remediilor, neexecutarea sa nu fie justificata, neexecutarea sa nu
fie imputabila creditorului
3. principiul favor contractus(salvgardarea contractului)
4. principiul punerii in intarziere
5. principiul cumulului remediilor – nu este expres reglementat - remediile pot fi
cumulate cu conditia ca acestea sa nu fie incompatibile, dreptul la daune interese
este in principiu cumulabil cu orice alt remediu, schimbarea optiunii intre remedii
este libera(exceptie rezolutiunea unilaterala)
6. cenzura clauzelor contractuale privind remediile
Precizari privitoare la neexecutare꞉

1. dreptul la remedii este activat de indata ce exista o neexecutare, indiferent de
insemnatatea acesteia pentru creditor
2. vinovatia nu este o conditie a invocarii remediilor
3. neexecutarea trebuie sa nu fie justificata
4. neexecutarea nu trebuie sa fie imputabila creditorului – daca este imputabila este
impiedicata invocarea oricarui remediu
12
lOMoARcPSD|4735888
Remedii naturale
a) termenul suplimentar de executare
b) executarea silita in natura
c) indreptarea sau corectarea executarii
d) repararea sau inlocuirea
e) exceptia de neexecutare a contractului
Remedii substitutive
a) rezolutiunea
b) rezilierea
c) reducerea prestatiilor
d) daune-interese
Termenul suplimentar – obligatia creditorului, in ipoteza ajungerii obligatiei la scadenta,

fara a fi executata, de a acorda debitorului un termen suplimentar in care acesta sa isi execute
obligatiile contractuale - remediu prealabil oricarui alt remediu, reprezinta o a doua sansa de a
executa pentru debitor si o conditie pentru invocarea celorlalte remedii/obligatie legala a
creditorului. Punerea in intarziere se realizeaza in scris - art 1522 alin 3.
Conditiile termenului suplimentar de executare꞉

a) forma punerii in intarziere – scris, se poate si prin cererea de chemare in judecata
b) punerea in intarziere a debitorului trebuie sa include acordarea unui termen rezonabil de
executare
Efectele punerii in intarziere꞉ - remediu prealabil oricarui remediu si un mijloc indirect de

proba a refuzului debitorului
a) efect principal constand in suspendarea dreptului creditorului la remediul executarii silite
in natura, la cel al repararii/inlocuirii sau la rezolutiune, dar nu se suspenda dreptul
creditorului la daune-interese sau la invocarea exceptiei de neexecutare
b) efect secundar – debitorul raspunde de la data punerii in intarziere de orice pierdere
cauzata chiar si de un caz fortuit – exceptie꞉ cazul fortuit il exonereaza de insasi obligatie
– art 1525
c) daca debitorul face o oferta creditorului, chiar fara respectarea conditiilor punerii in
intarziere a creditorului, iar creditorul refuza, debitorul nu poate fi considerat pus in
intarziere
d) solidaritate - art 1526
Executarea silita in natura – intotdeauna cand debitorul nu si-a indeplinit obligatiile

contractuale, creditorul poate sa solicite executarea silita in natura. Conditii꞉
- punerea prealabila in intarziere a debitorului
- executarea silita in natura sa fie posibila( nu este posibila cand avem imposibilitate
fortuita de executare temporara sau definitiva , imposibilitatea se datoreaza culpei
debitorului, imposibilitatea se datoreaza naturii obligatiei)
13
lOMoARcPSD|4735888
- debitorul sa nu aiba alta cauza justificata de a refuza executarea propriilor

prestatii( de ex exceptia de neexecutare sau o anumita ordine a prestatiilor)
Obligatiie de a face si obligatiile de a nu face – nu pot fi in principiu executate in natura. In

fapt, doar obligatiile de a face care implica un fapt personal al debitorului nu pot fi executate silit
in natura( ar echivala cu constrangerea fizica a debitorului)
- executare in natura a unei obligatii de a face – de ex art 1279 alin 3 art 1669 alin
1( pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract)
- creditorul pe cheltuiala debitorului sa execute el insusi obligatia sau sa faca sa fie
executata obligatia de un tert( tertul executa in natura, iar ulterior debitorul executa
prin echivalent) – prestatii fungibile( saparea unei gropi)
- mijloace indirecte de constrangere a debitorului – penalitati stabilite prin HJ pe care
debitroul le plateste pentru fiecare zi de intarziere – in cazul unei obligatii de a face
intuitu persoanae
(Opinie Visi) Exceptie꞉ obligatiile de a face intuitu persoanae nu pot fi exxecutate silit, dar ca pp
obligatiile de a face pot fi executate silit in natura
Obligatii de a nu face – inlaturarea rezultatului neexecutarii acestei obligatii are un caracter

judiciar
Obligatia de a da o suma de bani – poate fi executata numai in natura ei specifica

Obligatia de a da – bun individual determinat, bunuri neconforme( reparare + inlocuire),
bunuri de gen
Art 903 NCPC – correspondent art 1528 NCC – la anumite obligatii de a face este
posibil(recomandabil pt creditor) sa obtina autorizarea instantei de judecata, de ex in litigiile cu
valori mari creditorul este interest sa obtina avizarea instantei
Art 904 NCPC – art 1529 NCC – nu este obligatoriu intotdeauna sa solicite in instanta,
obligatiile de a nu face sunt obligatii de rezultat si de aceea ar fi mai avantajos pt creditor sa
treaca pe la instanta.
Art 1555 – se aplica contractelor sinalagmatice, precum si contractelor unilaterale in

cadrul carora se nasc obligatii reciproce
Exceptie de neexecutare꞉
Conditiile exceptiei de neexecutare a contractului꞉

a) obligatiile reciproce ale partilor trebuie sa isi aiba temeiul in acelasi contract
sinalagmatic
b) neexecutarea trebuie sa fie suficient de importanta( art 1556 alin 2) – criterii꞉ partile
pot sa prevada expres in contract neexecutarile care atrag exceptie, chiar si o
neexecutare de mica insemnatate, este posibila suspendarea executarii unei obligatii
principale din pricina neexecutarii unei obligatii secundare, criteriul complementar al
bunei-credinte are un rol determinant in observarea importantei neexecutarii
c) obligatiile reciproce trebuie sa fie ambele exigibile
14
lOMoARcPSD|4735888
d) neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia de neexecutare,

e) raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna regula executarii simultane a
obligatiilor celor doua parti.
Exceptia de neexecutare suspenda executarea prestatiei celui care o invoca( practic

suspenda forta obligatorie a contractului) si nu conduce la desfiintarea contractului.
- exceptia anticipata de executare este pe deplin admisibila
- nu este necesara indeplinirea niciunei conditii de forma – exceptie꞉ cazul in care
partile stipuleaza o conditie de forma
- nu este necesara punerea in intarziere a celeilalte parti
- nu este necesara acordarea termenului suplimentar de executare – exceptia nu este
incompatibila cu acest termen
- caracter extrajudiciar, dar poate fi invocata si in fata instantei ca mijloc de aparare al
paratului
- proportionalitate intre neexecutare si invocarea exceptiei
- forta obligatorie a contractului este suspendata
- exceptia de neexecutare poate fi opusa nu numai celeilalte parti, ci tuturor
persoanelor ale caror pretentii se intemeiaza pe acel contract( ex creditori), nu poate
fi opusa de ex celui care are un drept propriu si absolute distinct de contract –
creditor ipotecar
- mijloc de apare si mijloc de presiune
Rezolutiunea – se aplica contractelor sinalagmatice, creditorul are dreptul de a alege intre

rezolutiunea judiciara si rezolutiunea unilateral extrajudiciara,neexecutare suficient de
importanta. Creditorul are un drept potestativ de a alege intre cele doua tipuri de rezolutiune.
Exceptii de la invocarea rezolutiunii unilaterale꞉

- contractul de intretinere – art 2263
- contractual de joc si pariu – art 2264
Conditiile neexecutarii rezolutorii꞉

- neexeecutarea trebuie sa priveasca o obligatie contractuala – excluse abaterile din
faza precontractuala
- neexecutarea trebuie sa fie suficient de grava
Rezolutiunea judiciara – neexecutare insemnata(conditie de fond) + debitorului sa i se fi

acordat un termen suplimentar de executare(conditie de forma) – ex contractual de intretinere
Rezolutiunea unilaterala – neexecutare insemnata + punerea in intarziere + declaratia

unilateral de rezolutiune + notificarea rezolutiunii(conditie de efectivitate)
- declaratia de rezolutiune – act juridic unilateral supus comunicarii
Pactele comisorii conditii – transparenta pactelor comisorii, pactul sa fie invocat cu buna-
credinta, neexecutarea definita in pact sa se fi produs si sa aiba o gravitate suficienta, notificarea
specializata(necesara comunicarea declaratiei unilaterale de rezolutiune) – poate opera si punerea
15
lOMoARcPSD|4735888
in intarziere a debitorului daca se mentioneaza astfel in pact, dar deobicei se aplica pactul
comisoriu pt a inlatura aceasta exigenta
Reducerea prestatiilor conditii – existenta unei neexecutari, posibilitatea reducerii

prestatiilor, conditii formale ale reducerii prestatiilor( punere in intarziere, reducerea prestatiilor
poate fi unilaterala sau judiciara)
Rezolutiunea/rezilierea anticipata – nu este reglementata printr un text din NCC, se poate

aplica de ex in cazul unui contract cu termen suspensiv, debitorul fiind decazut din termen sau in
cazul punerii de drept in intarziere art 1523 alin 2 lit c)
Rezilierea – produce efecte doar pentru viitor, se aplica in cazul contractelor cu executare
succesiva, este nevoie de o neexecutare insemnata, trebuie sa indeplineasca conditiile de forma
ale rezolutiunii unilaterale, respectiv ale celei judiciare
Efectele rezolutiunii si ale rezilierii – idea restituirii prestatiilor
Raspunderea civila delictuala – este raspunderea patrimoniala de drept comun
Raspunderea contractuala pentru fapta altuia – art 1519 – conditii꞉

 obligatia contractuala a debitorului sa se execute prin altul
 tertul interpus in executarea contractului sa fie desemnat voluntar de catre creditor
 debitorul sa nu fie scutit de raspundere de catre creditorul sau contractual
 neexecutarea obligatiilor contractuale ale debitorului principal sa constituie o fapta
ilicita si culpabila a tertului interpus in executare – cazuri legale꞉ locatiune, mandate,
antrepriza, depozit hotelier
Daune-interese – despagubirile in bani pe care debitorul este indatorat sa le plateasca, in

scopul repararii prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii culpabile a obligatiilor
contractuale.
Trasaturi esentiale꞉
a) caracterul esentialmente pecuniar al daunelor-interese
b) daunele-interese pot fi cumulate cu celelalte remedii – datorita naturii pecuniare
si functiei reparatorii
c) neexecutare culpabila a unei obligatii contractuale
d) dovedirea culpei sau a vinovatiei debitorului
e) existenta unui prejudiciu
f) existenta unui raport de cauzalitate intre neexecutare si prejudiciu- prejudiciul sa
fie consecinta directa si necesara a neexecutarii
 pentru acordarea de daune-interese nu este nevoie de punerea prealabila in intarziere a

debitorului
 pentru acordare de daune interese꞉ neexecutare culpabila + existenta prejudiciului
 daunele-interese sunt inaplicabile in cazul neexecutarii fortuite a contractului
16
lOMoARcPSD|4735888
Daunele cominatorii( institutie) – aparuta prin 1970, privea obligatiile de a face/obligatii de

a nu face intuitu persoanae, ulterior a aparut institutia amenzilor cominatorii( se datorau statului),
ulterior a fost dat un RIL in 2005 care nu a rezolvat problema.
Conform art905, art 906 NCPC – nu se dau daune cominatorii, dar avem amenzi
cominatorii( denumite penalitati de intarziere). Creditorul cere aceste amenzi, dar acestea se duc
la stat in prima faza, pentru ca avem art 906 care interzice daunele cominatorii care se acordau
creditorului.
Dupa 3 luni꞉
- daca debitorul executa – ramane amenda la stat, iar creditorul primeste prestatia si
mai poate cere daune interese moratorii.
- daca debitorul nu executa - amenda se duce la stat, iar creditorul este indreptatit la
daune-interese compensatorii
Prejudiciul – consta in consecinta negativa, de natura patrimoniala sau nepatrimoniala, in

defavoarea uneia dintre parti, generate de neexecutarea obligatiilor celeilalte parti.
Trasaturi꞉
 regula repararii prejudiciului cert( prejudiciu actual, prejudiciu viitor, prejudiciu
rezultat din pierderea unei sanse)
 regula repararii prejudiciului previzibil – repararea prej imprevizibile daca avem
intentie sau culpa grava
 regula repararii prejudiciului moral si a prejudiciului material
 repararea prejudiciului este limitata de mora creditoris/orice neexecutare imputabila
creditorului
 repararea prejudiciului este limitata de obligatia creditorului de minimizare a
prejudiciului
 proba existentei prejudiciului apartine creditorului( - proba neexecutarii nu il
scuteste pe creditor de proba prejudiciului)
Clasificarea daunelor-interese꞉
 daune-interese compensatorii(pentru neexecutarea totala sau partiala ori executate
necorespunzatoare, aceste daune inlocuiesc executarea in natura) si moratorii(pentru
intarzierea in executare, pot fi cumulate cu executarea in natura sau cu d-i
compensatorii)
 dauna efectiva si beneficial nerealizat – art 1531 alin 2
Clauze de modificare a raspunderii contractuale꞉

 clauze valabile care exonereaza de raspundere – art 1355 alin 2 si 3
– pt imprudenta si neglijenta
 clauze valabile de limitare a raspunderii – nu este reglementata in cod, se stabileste
o limita maxima despagubirilor, debitorul nu trebuie sa fie vinovat de dol sau de
culpa grava
 clauze valabile prin care se agraveaza raspunderea – debitorul admite sa raspunda si
in unele cazuri de forta majora determinate, nu sunt valabile clauzele prin care unele
obligatii de mijloace se transforma in obligatii de rezultat
17
lOMoARcPSD|4735888
Evaluarea daunelor interese꞉

 evaluarea judiciara – prin hotararea judecatoreasca, evaluarea se face in functie de
momentul pronuntarii hotararii judecatoresti
 evaluarea legala – art 1535, art1536 – obligatiile de a da care au ca obiect o suma de
bani, obligatiile de a face care pot fi evaluate in bani.
Art 1535 – reguli specific – pt obligatiile de a da o suma de bani se pot stabilii
doar daune-interese moratorii
o cuantumul daunelor moratorii este cel stabilit de parti sau de lege(dobanda
legala care se stabileste prin lege speciala, cuantumul stabilit de legea
speciala este unul fix)
o creditorul nu trebuie sa faca dovada existentei si intinderii prejudiciului
o daunele-interese moratorii sunt datorare, in principiu, din ziua scadentei
obligatiei de plata
Reguli speciale꞉
o evalurea daunelor interese in materie de obligatii pecuniare tine seama de꞉
dobanda legala remuneratorie + dobanda legala penalizatoare
o dobanda legala
o partile sunt libere sa stabileasca rata dobanzii pentru sumele datorate in
baza contractului dintre el
Art 1536 – daunele se calculeaza de la momentul punerii in intarziere, daune
moratorii legale cu dobanda legala
 evaluarea conventionala꞉
o clauza penala – art 1538 – evaluarea anticipata nu trebuie sa priveasca
neaparat o suma de bani – caracter accesoriu – este guvernata de pp fortei
obligatorii, fiind inclusa in contract. Clauza este exigibila cand sunt
indeplinite conditiile raspunderii contractuale a debitorului
o arvuna – confirmatorie si penalizatoare, caracter accesoriu, contract
real( trebuie sa poarte asupra unor sume de bani sau asupra unor bunuri
fungibile), trebuie sa existe o neexecutare totala a contractului. Daca nu se
stie ce fel de arvuna este va prevala interpretarea ca avem de-a face cu o
arvuna confirmatorie. Efectele arvuneri confirmatorii꞉
 in cazul executarii contractului, arvuna va reprezenta o parte din prestatia datorata sau va
fi restituita
 in cazul neexecutarii nejustificate a contractului de catre partea care a prestart arvuna
cealalta parte are un drept de optiune – invocarea clauzei de arvuna sau invocarea
dreptului comun
 in cazul neexecutarii contractului fara justificare de catre partea care a primit arvuna
cealalta parte care a prestart are un drept de optiune – a cere dublul arvunei sau dreptul
comun al remediilor
 desfiintarea contractului din cauze care nu atrag raspunderea nici uneia dintre parti arvuna
trebuie restituita
Imposibilitatea fortuita de execcutare꞉
18
lOMoARcPSD|4735888
 imposibilitate initiala – art 1227 si imposibilitatea subsecventa – art 1557

 imposibilitatea absoluta si imposibilitatea relativa – art 1557
 imposibilitate totala si imposibilitate partiala – art 1557 – impodibilitatea partiala
este asimilabila neexecutarii partiale
 imposibilitatea obiectiva si imposibilitatea subiectiva
 imposibilitatea de executare datorata debitorului, creditorului sau unei cauze
exterioare
 imposibilitatea economica(impreviziunea) si imposibilitatea materiala(teoria
riscurilor)
 imposibilitatea absoluta si totala – survine ulterior incheierii contractului, atrage
incetarea de drept a contractului
 daca avem de-a face cu o imposibilitate de executare, nu mai este posibila executarea
silita in natura, daca imposibilitatea este si fortuita nu se poate invoca nici raspunderea
contractual
 regulile in materie de riscuri – caracter dispozitiv
 imposibilitate relativa – creditorul poate suspenda executarea propriilor obligatii sau
poate invoca rezolutiunea
 neexecutare partial absoluta desfiintarea contractului se produce numai in limita
imposibilitatii
 art 1274 – riscul in contractile translative de proprietate - regula res perit debitori – daca
bunul nu a fost predate, riscul ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare, daca
creditorul a fost pus in intarziere de catre debitor riscul se trasnsfera in sarcina
creditorului de la data punerii sale in intarziere
Actul juridic unilateral
 actul juridic unilateral – acea manifestare de vointa care genereaza efecte juridice, desi
nu a fost acceptata de alta persoana
 numarul de persoane nu este de esenta actului juridic unilateral,dar determinant este
unicitatea vointei juridice
 acte supuse comunicarii si acte nesupuse comunicarii
 actele supuse comunicarii – comunicarea este o conditie de efectivitatea( aceste acte pot
fi revocate pana la comunicarea lor catre destinatar)
 teoria receptiei – prezumtie absoluta de cunoastere
 regula꞉ se aplica regulile de la contracte in ceea ce priveste conditiile de fond, conditiile
de forma si nulitatea
 pp fortei obligatorii a actului juridic unilateral este suspendat pana la momentul
comunicarii sale – pp fortei obligatorii este incompatibil cu actele unilaterale nesupuse
comunicarii, care sunt revocabile
 angajamentul unilateral – conditii – caracter subsidiar, caracter necesarmente utilitar,
caracter suficient de precis
 3 tipuri de angajamente unilaterale꞉ emiterea titlurilor la purtator, oferta de a contracta cu
termen sau adresata unei persoane neprezente, promisiunea publica de recompensa
19
lOMoARcPSD|4735888
 promisiunea publica de recompensa – poate fi revocata oricand in aceasi forma in care a

fost facuta sau intr-o form a echivalenta
Faptele juridice licite

Gestiunea de afaceri
 gestiunea de afaceri – un fapt juridic licit si voluntar care consta in aceea ca o persoana,
numita gerant, din proprie initiative si fara sa fie obligate, incheie acte juridice sau
savarseste fapte material licite, care sunt necesare sau, dupa caz, utile, in favoarea sau in
interesul altei persoane numita gerat
 acte de imixtiunea in afacerile altuia, un serviciu gratuit, necesar sau util
 autorul= gerant, beneficiarul=gerat
 gerantul – incheie acte juridice(acte de conservare, acte de administrare, acte de
dispozitie urgente) sau realizeaza fapte material
Conditiile gestiunii
 gestiune oportuna a intereselor altuia
 actele de gestiune sa fie licite si facultative
 interventia gerantului sa fie oportuna – actele sa fi avut ca urmare evitarea unei pierderi
patrimoniale ori un anumit bun sau patrimonial geratului sa fi inregistrat un spor de
valoare. De regula oportunitatea sau utilitatea gestiunii se deduce din urgent acesteia
 interventia gerantului trebuie sa fie, de regula, spontana – din propria initiative a
gerantului si fara stirea geratului
 actele juridice si materiale sa fi fost facute cu intentia de a gera interesele altuia – nu e
necesar ca gerantul sa fi cunoscut persoane ale carei afaceri le gestioneaza voluntary si
nici ca geratul sa fie o persoana determinate
 gerantul sa aiba capacitatea de a contracta(acte juridice), iar geratul nu trebuie sa
indeplineasca nicio conditie de capacitate
Obligatiile gerantului꞉
 obligatia de instiintare,
 obligatia de perseverenta
 obligatia de a se ingriji de afacerile geratului cu diligenta unui bun proprietar
 obligatia de a da socoteala geratului si de a-I remite toate bunurile obtinute cu
ocazia gestiunii
Obligatiile geratului꞉
 obligatia de a plati cheltuielile necesare si utile pe care gerantul le-a facut cu
gestiunea
20
lOMoARcPSD|4735888
 obligatia de a-l despagubi pe gerant pentru prejudiciul pe care acesta, fara culpa sa,
l-a suferit din cauza gestiuni
Gestiunea cu reprezentare – gerantul a tratat si contractat cu tertii in numele exclusiv al

geratului si in interesul sau, in cazul in care e utila/ratificata geratul ramane obligat, in cazul in
care nu e, gerantul ramane obligat.
Gestiunea fara reprezentare – cele mai frecvente cazuri, tertii nu stiu cine este geratul,
gerantul este tinut de toate obligatiile in raport cu tertii
Plata nedatorata
 nu are definitie legala
 obligatia de a da sau de a face
 datoria a carei stingere s-a urmarit prin plata sa nu existe – inexistenta poate fi
absoluta(originara sau devenita) sau relativa.
 plata nedatorata obiectiva – absenta oricarui raport obligational intre cel care face
plata si cel care o primeste
 plata nedatorata subiectiva – se executa o alta prestatie decat aceea care face
obiectul unei obligatii, obligatia a carei stingere s-a urmarit prin plata nu exista intre
solvens si accipiens, fara insa a fi exclusa existenta reala a unei alte obligatii de natura
diferita ori avand o alta etiologie.
 nu se pot restitui obligatiile naturale executate de bunavoie sau cele efectuate dupa
implinirea termenului de prescriptie, sau inainte de implinirea termenului suspensiv
 plata datoriei inexistente relativ sa fie facuta de solvens din eroare
 efectul platii nedatorate – nasterea unui raport obligational intre solvens si accipiens
 accipiens este de rea credinta si avem ca obiect o suma de bani – dobanzi legale din
ziua in care a fost platita
 bunurile fungibile, cu exceptia sumelor de bani nu sunt purtatoare de dobanzi
 cheltuielile restituirii – suportate de regula de catre accipiens
 actiunea in restituire(condictio indebiti) – actiune personala, prescriptibila
 actiunea in restituire va fi respinsa – art 1342 si art 1647( plata facuta unui incapabil)
Imbogatirea fara justa cauza

 definite art 1345
 creditorul = insaracit, debitorul = imbogatit
 actio de in rem verso
Conditii materiale/economice
 sa existe o imbogatire a unei persoane, adica a paratului – avantajul obtinut de catre
parat apreciabil in bani – imbogatirea poate fi directa sau indirecta
 sa existe o insaracire a altei persoane, adica a reclamantului
 imbogatirea si insaracirea sa fie corelative, avand una si aceasi cauza – legatura de
conexitate poate fi directa sau indirecta
Conditii juridice꞉
21
lOMoARcPSD|4735888
 imbogatirea si insaracirea sa fie lipsite de o cauza justa, adica de un temei juridic care
sa le justifice
 imbogatirea sa nu fie imputabila imbogatitului – echivalenta cu buna-credinta
 insaracitul sa nu aiba si sa nu fi avut o alta actiune in justitiie pentru obligarea
imbogatitului la restituire - caracter subsidiar
Efectele imbogatirii fara justa cauza꞉

 nasterea unui raport juridic intre imbogatit si insaracit
 imbogatitul este tinut sa restituie cel mult valoarea imbogatirii sale,dar numai in limita
insaracirii corelative, imbogatirea si insaracirea sunt limite reciproce
 existenta si intinderea obligatiei – la momentul sesizarii instantei de judecata
Raspunderea delictuala
Raspundere civila – acel raport juridic de obligatii in care o persoana, numita
raspunzatoare, este indatorata sa repare prejudiciul injust suferit de catre o alta persoana, numita
victima sau persoana prejudiciata.
 regimul juridic al raspunderii delictuale este regimul de drept comun, pe cand regimul
juridic al raspunderii contractuale este special/derogator
 doctrina clasica꞉ raspundere reparatorie
 raspundere civila preventiva – finalitate luarea masurilor si suportarea costurilor
necesare pentru anticiparea si evitarea unor prejudicii viitoare posibile, probabile sau
potentiale, ca fundament pp precautiei.( consacrare in legislatia noastra, odata cu
preluarea aquisului comunitar)
Raspunderea delictuala – obligatia prevazuta de lege in sarcina unei persoane, numita

raspunzatoare, de a repara prejudiciul injust suferit de o alta persoana prin incalcarea drepturilor
sau intereselor sale legitime, in afara unei legaturi contractuale.
Raspunderea contractuala – obligatia unei parti contractuale de a repara prejudiciul cauzat

celeilalte parti contractante prin neexecutare ilicita lato sensu a prestatiei sau prestatiilor datorate
acesteia in temeiul contractulului valabil incheiat.
 neexecutare propriu-zisa
 executare necorespunzatoare
 executare cu intarziere
Teorii꞉
 teoria dualitatii raspunderii civile – intre raspunderea delictuala si cea contractuala exista
diferente ireconciliabile, raspunderea delictuala isi are originea in lege, iar cea
contractuala in contract. Raspunderea delictuala se angajeaza in prezenta oricarui tip de
culpa sau fara culpa, iar raspunderea contractuala numai atunci cand culpa are o anumita
gravitate. In delictual culpa trebuie dovedita, in contractual e prezumata de lege
 teoria unitatii raspunderii civile – raspunderea civila este intotdeauna si fara exceptie
delictuala
 teoria intermediara/eclectica – singura raspundere in cadrul careia exista doua ramuri
22
lOMoARcPSD|4735888
Fundamentare etico-filosofica a raspunderii civile꞉

 teoria subiectiva – raspunderea a fost intemeiata exclusiv pe vinovatia sau culpa autorului
faptei prejudiciabile sau, dupa caz, a persoanei raspunzatoare, culpa trebuia dovedita
 teorii obiective꞉
 teoria riscului – fapte periculoase sunt acelea care creaza riscul producerii unei
pagube pentru altii
 teoria riscului-profit - cel care profita de o anumita activitate sa suporte, in schimb,
riscul producerii unor prejudicii, fiind obligat sa le repare, teoria este restransa la
sfera activitatilor producatoare de profit
 teoria riscului de activitate/ riscului creat
 teoria riscului de autoritate
 teoriile mixte – combinatie intre culpa si risc
Ideea de garantie – intr-o prima ipoteza garantie de solvabilitate, iar in al doilea caz garantie
a comportamentului lucrului, animalului, edificiului.
Raspundere civila – raspundere penala

 raspunderea civila este un principiu general cu o sfera larga de aplicare – raspunderea
penala se angajeaza doar cand avem o incriminare
 raspunderea civila se stabileste in functie de valoarea prejudiciului injust cauzat –
raspunderea penala se angajeaza in functie de gravitatea faptei, forma de vinovatie si
gradul culpei
 rasp civila este in principiu patrimoniala - raspunderea penala are, in principiu si in mod
direct, caracter nepatrimonial, caracter patrimonial in cazul amenzii si al confiscarii
 reguli diferite in materia raspunderii minorului
 actiunea civila avem pp disponibilitatii, actiunea penala este guvernata de regula de pp
oficialitatii
Delict civil - orice fapta umana ilicita savarsita cu vinovatie, care produce un prejudiciu
injust altei persoane prin incalcarea drepturilor si intereselor sale, cu exceptia situatiei in care
acea fapta consta in neexecutarea ilicita lato sensu a unui contract.
Fapta ilicita extracontractuala – neexecutarea lato sensu a obligatiilor nascute dintr-o fapta
licita sau dintr-un act juridic unilateral
Raspundere delictuala꞉
 ipoteze reglementate in NCC si in legi special
 subiectiva si obiectiva
Ipotele de raspundere civila delictuala din NCC꞉

 raspunderea pentru prejudiciul cauzat printr-o fapta ilicita proprie
23
lOMoARcPSD|4735888
 raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin fapta ilicita a altuia

 raspunderea pentru prejudiciul injust cauzat de lucruri, animale si de ruina
edificiului
Raspunderea pentru fapta ilicita proprie꞉ - elemente
1.Prejudiciul
2. Fapta ilicita
3.Raportul de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita
4. Vinovatia autorului faptei
1.Prejudiciul – rezultatul sau rezultatele daunatoare patrimoniale sau morale, care sunt
consecintele incalcarii sau vatamarii drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane.
 clasificarea traditionala- dupa cum au sau nu continut economic – p. patrimoniale
si p. nepatrimoniale/daune morale
 clasificarea moderna – prejudicii patrimoniale/economice, prejudicii corporale si
prejudicii morale
Conditiile prejudiciului꞉
 cert – existenta lui actuala sau viitoare este sigura, poate fi stabilita intinderea sa
in prezent. Prejudiciile viitoare sunt certe daca꞉ este sigur ca se vor produce +
evaluarea este posibila in momentul in care se cere sa fie reparate. Prejudiciul din
pierderea unei sanse – sansa sa fie reala si serioasa, pierderea sansei sa fie
consecinta directa a faptei ilicite sau a altui fapt pentru care se angajeaza
raspunderea
 direct – raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, avem prejudicii
directe( cauzate printr-o legatura cauzala directa si printr-o legatura cauzala
indirecta) si prejudicii indirecte
 personal - mai avem si prejudicii colective/prejudicii in masa, actiunile colective
in cazul acestora
 sa rezulte din atingerea sau incalcarea unui drept ori cel putin a unui interes
legitim – pentru interesul legitim trebuie indeplinite 2 conditii꞉ starea de fapt care
a generat interesul incalcat sa fi avut caracter de stabilitate, incat sa se poata
deduce ca ar fi continuat in viitor + interesul lezat sau vatamat sa fie licit si moral
– in realitate sunt prejudicii prin ricoseu
2.Fapta ilicita – actiunea sau inactiunea omului contrara legii sau bunelor moravuri, care
are ca rezultat atingerea sau incalcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale altei
persoane.
Cauze care inlatura ilicitatea faptei꞉
 legitima aparare
 starea de necesitate
24
lOMoARcPSD|4735888
 indeplinirea unei activitati impuse sau permise de lege ori executarea ordinului
superiorului
 savarsirea faptei prejudiciabile in exercitarea normala si legala a unui drept
subiectiv – art 1353
 consimtamantul victimei/clauzele de neraspundere – pentru prejudicii materiale
Abuzul de drept - fapta ilicita, in masura in care cauzeaza altuia un prejudiciu injust, va
antrena angajarea raspunderii civile reparatorii obiective, fara conditia vinovatiei
autorului sau. Cu toate acestea, de cele mai multe ori abuzul de drept este savarsit cu
intentie, din imprudent sau neglijenta.
3.Raportul de cauzalitate – conditie materiala/obiectiva. Exista mai multe teorii꞉

 teoria echivalentei conditiilor/ teoria conditiilor sine qua non
 teoria cauzei adecvate
 teoria cauzei proxime
 teoria unitatii indivizibile dintre cauza si conditii – dezvoltata in doctrina
romana, modelul cel mai judicios
Cauze care exclude existenta raportului de cauzalitate(cauze exoneratoare de raspundere

civila)
 forta majora – conditii꞉ un eveniment cu origine/etiologie externa,
imprevizibil(fenomen relativ imprevizibil), absolut invincibil si inervitabil
 caz fortuit – imprejurari sau evenimente interne si imprejurari sau evenimente de
origine externa
 fapta victimei si fapta unei terte persoane – art 1352
4.Vinovatia autorului faptei ilicite - atitudinea psihica a autorului faptei ilicite si

prejudiciabile fata de fapta respective si fata de urmarile acesteia, este necesar ca fapta sa fie
imputabila, indiferent de forma de vinovatie
 vinovatia – proces intelectiv + process volitiv
 incapacitate delictuala – lipsa totala de discernamant
 obligatia subsidiara a persoanei lipsite de discernamant de a indemniza victima
prejudiciata prin fapta sa ilicita – art 1368 si art 1372, 2 criterii꞉ valoarea prejudiciului
cauzat si starea patrimoniala a partilor. 2 opinii꞉ raspundere civila delictuala subsidiara
sau obligatia de indemnizare care isi are izvorul sau propriu in idea de echitate, nefiind o
obligatie de raspundere civila delictuala
 raspunderea persoanei juridice – art 219-221 – raspundere pentru fapta proprie in ceea ce
priveste faptele savarsite de organele de conducere( conceptia organicistica).
Raspunderea pj este obiectiva – nu e nevoie de conditia vinovatiei persoanelor fizice
care actioneaza – fundamental raspunderii꞉ obligatia de garantie care se bazeaza pe riscul
de activitate. Trei conditii generale꞉ prejudiciu, fapta ilicita a organului de conducere sau
administrare si raportul de cauzalitate
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta altuia
25
lOMoARcPSD|4735888
Raspunderea pentru faptele minorilor si ale interzisilor judecatoresti – art 1372(norma generala)꞉
 raspunderea nu subzista pentru persoana majora, lipsita de discernamant, dar care nu este
pusa sub interdictie
 temeiul raspunderii꞉ lege, contract, hotarare judecatoreasca
 raspunderea se bazeaza pe obligatia de supraveghere fata de minori/interzisi judecatoresti
 3 conditii generale꞉ prejudiciul injust, fapta ilicita si raportul de cauzalitate
 2 condtii speciale꞉ minoritate/persoana pusa sub interdictie, obligatia de supraveghere
 vinovatia – cand se inlatura prezumtia relativa a lipsei de discernamant si este necesara
cand este chemat in judecata minorul/cel pus sub interdictie
 minoritatea/lipsa discernamantului – trebuie sa existe la momentul savarsirii faptei ilicite
 actiunea in regres – art 1384 – trebuie dovedite toate conditiile angajarii raspunderii
civile delictuale( adica si vinovatia)
 obligatia de supraveghere – organizare, dirijare, indrumare si control asupra activitatii
autorului faptei ilicite
 raspundere obiectiva, directa, autonoma
 nu se raspunde daca avem – forta majora, caz fortuit, fapta tertului
Raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor lor꞉

 raspunderea se angajeaza doar in cazul faptelor ilicite extracontractuale, iar pentru faptele
care deriva din executarea contractului se angajeaza art 1519
 raspunderea comitentului este principala si autonoma in raport cu raspunderea proprie a
prepusului
 daca se introduce actiunea impotriva comitentului si a prepusului, acestia vor raspunde
solidar, daca sunt indeplinite conditiile de raspundere pentru fiecare in parte
 victima poate chema in judecata doar pe comitent, este nevoie de vinovatia prepusului
pentru admiterea actiunii in regres impotriva acestuia
 conditii generale꞉prejudiciu, fapta ilicita, raport de cauzalitate
 conditii speciale꞉ raportul de prepusenie, fapta ilicita savarsita de prepus sa aiba legatura
cu atributiile sau cu scopul functiilor ce i-au fost incredintate
 raportul de prepusenie꞉ din perspectiva comitentului este unul de autoritate, iar din
perspective prepusului este unul de subordonare.
 raportul comitent-prepus꞉ izvor contractual sau izvor extracontractual(munca
neremunerata, benevola pentru o organizatie, asociatie sau fundatie)
 prepusul intotdeauna persoana fizica, iar comitentul poate fi o persoana fizica,
juridica(de drept public sau de drept privat)
 art 1373 alin 3 – victima trebuie sa fie de buna-credinta
 raspundere obiectiva꞉ fundament obligatia de garantie – riscul de activitate – idea de
echitate
 pentru a fi inlaturata raspunderea comitentului – forta majora, caz fortuit, fapta victimei si
fapta tertului
 prepusul – pentru a raspunde trebuie probata vinovatia sa, trebuia facuta diferenta intre
vinovatia de serviciu si cea proprie,acesta raspunzand cand se afla in culpa proprie
 victima – actiunea numai impotriva prepusului/ numai impotriva comitentului/ impotriva
amandurora
26
lOMoARcPSD|4735888
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general, de animale si de ruina

edificiului
 lucrul – sa fie sub paza persoanei raspunzatoare, lucrul capata o autonomie in ceea ce
priveste nexul cauzal
 raspunderea pe art 1376 se angajeaza doar pt pazitorul juridic, pazitorul material
raspunde pentru prejudiciul cauzat prin propria fapta
 paza juridica – stare de drept sau stare de fapt(cel care fura un bun), aceasta paza juridica
se refera la puterea de directie, supraveghere si control
 paza juridica trebuie diferentiata de paza materiala, aceasta din urma nerealizandu-se in e
 paza juridica nu inceteaza prin neuz, prin pierderea sau abandonarea lucrului, decat daca
o alta persoana a dobandit ea puterea de a exercita independent si in interesul sau
directia, supravegherea si controlul
 calitatea de pazitor juridic꞉ proprietarul lucrului( prezumtie relativa)
 cand paza juridica este scindata꞉ paza juridica a structurii lucrului – proprietar, paza
juridica a utilizarii sau pastrarii – detentor
 paza juridica poate apartine si unei persoane fara discernamant
 1376 – nu se aplica cand avem mai multe persoane care exercita paza juridica asupra
unui lucru in relatiile dintre ei si nici intre raporturile dintre pazitorul material si pazitorul
juridic.
 contract privind folosirea lucrului in executarea contractului – se angajeaza raspunderea
contractuala, nu exista un drept de optiune intre raspunderea contractuala si cea
delictuala
 pt serviciu gratuit si benevol – art 1354 – raspundere pt fapta proprie, pt intentie sau
culpa grava
 folosire lucrului altuia in mod clandestine – raspundere pt fapta proprie
 art 1376 – raspundere obiectiva, ce are ca fundament idea e garantie, bazata pe riscul de
activitate
 art 1376 alin 1 – prejudiciu si raport de cauzalitate + lucrul care a cauzat prejudiciul sa se
afle in paza juridica a unei persoane
 art 1378 – raspundere speciala pentru edificiu
 pt coproprietate sau devalmasie asupra edificiului se raspunde solidar
 edificiu꞉ prejudiciu + ruina edificiului sau desprinderea unor parti din edificiu(urmarea
lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie) + raport de cauzalitate
 superficiarul – raspunde pt ruina edificiului, deoarece el este proprietar
 posesorul care nu a dobandit proprietatea prin uzucapiune nu raspunde pe temeiul art
1378
 nu se raspunde – forta majora, fapta victimei sau fapta unui tert
Raspundere civila delictuala in legislatia conexa꞉
Legea 240/2004(prejudiciile cauzate de produsele cu defecte) – persoana raspunzatoare este

producatorul, iar daca nu se stie producatorul fiecare furnizor, repararea prejudiciului apartine
consumatorilor, produsele cuprind doar bunurile mobile si elementele corpului uman
 raspundere obiectiva – idea de garantie – obligatia de securitate generala a produselor ce
se pun in circulatie
 3 conditii꞉ prejudiciu + defect + raport de cauzalitate
27
lOMoARcPSD|4735888
 raspundere civila a profesionistilor, se angajeaza exclusive in sarcina producatorilor

 regimul juridic al raspunderii este stabilit prin norme de ordine publica, de la care nu se
poate deroga, nu se poate limita/exonera raspunderea, dar se poate agrava
 obligatia de securitate generala a produselor – obligatie de rezultat
 intre persoana raspunzatoare si cea prejudiciata - raport de obligatii unilateral
OUG 195/2005(protectia mediului) + OUG 68/2007 – cu referire la daunele ecologice – pp

poluatorul plateste( poluator – operatorul de activitati profesionale), raspundere de drept a
mediului( caracter mixt, de drept public si drept privat)
 raspundere civila preventiva
 raspundere civila obiectiva – bazata pe obligatia de garantie, riscul de activitate si
principiul precautiei
 raspunderea pentru daunele nucleare – prin natura ei,raspundere privind mediului, dar
avem legislatie speciala, derogatorie
Raspunderea civila a personalului medical – legea 95/2006 – raspundere pentru malpraxisul

medical si raspunderea furnizorilor de servicii medicale, materiale sanitare etc, raspundere civila
subiectiva, raspundere civila speciala ce priveste raspunderea profesionistilor
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate din erori judiciare – 3 conditii꞉ fapta ilicita, prejudiciu
si raport de cauzalitate. Este o raspundere obiectiva ce are ca fundament obligatia de garantie
bazata pe riscul de activitate. Raspunderea magistratilor pentru erori judiciare este subsidiara si
numai in raport cu statul
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin actele ilicite ale autoritatilor publice - legea
organica 554/2004 – raspundere obiectiva a autoritatii publice, raspundere subiectiva a persoanei
care a contribuit la realizarea actului sau care se face vinovata de refuzul de a rezolva o cerere
Efectele de drept comun ale raspunderii civile delictuale

 raport de obligatii civile intre autorul prejudiciului si victima
 dreptul la reparatie se naste din ziua in care prejudiciul a fost cauzat
 art 1383, 1384 prezinta raportul dintre cei raspunzatori solidari
 solidaritatea opereaza exclusiv in raporturile dintre debitori si victima prejudiciului, nu
intre codebitorii solidari
 repararea unei sanse – 2 condiii꞉ sansa sa fi fost reala si serioasa si pierderea sansei sa fie
consecinta faptei pentru care se angajeaza raspunderea
Principiile care guverneaza repararea prejudiciului

 pp repararii integrale a prejudiciului
 pp repararii in natura a prejudiciului
Repararea daunelor morale

 reparare patrimoniala
 reparare nepatrimoniala
28
lOMoARcPSD|4735888
Prejudicii corporale – latura economica + latura nepatrimoniala( ambele reparabile)
Stingerea obligatiilor
Clasificare – conform textelor legale꞉

a) executare voluntara in natura/plata
b) executare silita in natura/plata silita
c) executare prin echivalent
d) mijloace alternative sau substitutive de realizare a platii – remitere de datorie, dare in
plata, confuziune, compensatie
e) mijloace legale extinctive( de stingere) a datoriei – imposibilitate fortuita de executare
Plata - mod de stingere a raportului juridic obligational + mod de realizare a obligatiei

Pp executarii in natura a obligatiilor – executarea intocmai a obligatiei, inlocuirea
putandu-se realiza doar cu acordul creditorului( regula conformitatii executarii).
Pp indivizibilitatii platii - art 1490 – datoria trebuie platita in intregime si intr-o singura
prestatie – exceptii꞉
a) creditorul consimte
b) debitorul moare si obligatia se divide intre mostenitori, in afara de cazul in care
obligatia e indivizibila
c) o parte din datorie se stinge prin compensatie legala
d) instanta acorda debitorului un termen suplimentar, in cazul in care creditorul nu a
oferit un asemenea termen
e) cambie/bilet la ordin/cec
f) mai multi fideiusori si unul invoca beneficiul de diviziune
Temeiul platii – datoria, in lipsa datoriei avem un fapt juridic licit, adica o plata
nedatorata.
Plata are mai multe sensuri꞉

a) mijloc de executare a unei obligatii – sens larg( executarea oricarei obligatii), sens
restrains( obligatia de a da o suma de bani)
b) act juridic – exista mai multe opinii꞉ act juridic care imprumuta schema unui contract,
act juridic unilateral, plata- fapt juridic, plata – fapt + act juridic(calificare
distributiva)
Art 1510 – instituie obligatia creditorului de preluare a executarii
29
lOMoARcPSD|4735888
Subiectele platii꞉
Persoana care poate face plata (solvens) - orice persoane, debitor( personal +
reprezentant) sau un tert.
 persoana tinuta impreuna cu debitorul – codebitorul solidar/indivizibil nu este propriu-
zis tert, dar trebuie considerat astfel pentru ca raportul poate izvori chiar si din lege
 persoana tinuta pentru debitor
 tertul care are intentia sa se subroge in drepturile creditorului
 tert neinteresat( gestiune de afaceri/contract de mandat sau liberalitate)
Plata facuta de tert – art 1474 alin 3 teza a II a꞉

a) subrogatia se produce de drept – cazurile din art 1596
b) subrogatia pe cale conventional – art 1594, art 1595
Doar debitorul poate face plata cand꞉

a) obligatie intuitu personae
b) s-a stipulate prin conventia partilor
c) obligatiei de a da un bun cert
d) art 1474
Plata facuta de un incapabil – art 1473 – plata poate fi facuta de un incapabil, nu are dreptul
la repetitiune, si trebuie analizata leziunea( cand conduce la desfiintarea contractului afecteaza
plata). Cand plata se concretizeaza intr-un nou act/contract cu valoarea unui act de dispozitie –
trebuie respectate prevederile din materia capacitatii, de ex constituirea unei garantii
Persoana care poate primi plata – art 1475꞉

a) creditor
b) reprezentant legal
c) persoana autorizata de instanta
d) persoana indicata de creditor
Plata sa fie facuta catre o persoana capabila, daca e incapabila daca profita creditorului si in
masura in care profita.
Plata facuta catre tert – plata este valabila꞉
a) creditorul a ratificat plata facuta de accipiens fara drept de a o primi – tertul devine
retroactiv mandatarul creditorului, ratificarea poate fi expresa/tacita
b) tertul devine ulterior titularul creantei – mostenire, cesiune
c) plata facuta tertului care a pretins-o in baza unei chitante liberatorii semnate de creditor –
situatie asimilata celei a creditorului aparent
d) daca nu sunt intrunite conditiile de mai sus, plata e valabila daca profita creditorului
e) plata facuta unui creditor apparent - - art 1478
Cand se face o plata nevalabila – solvens are dreptul la restituire pe temeiul platii nedatoare,
imbogatirii fara justa cauza, raspundere civila delictuala.
Conditiile si obiectul platii

a) obligatii de mijloace si de rezultat
30
lOMoARcPSD|4735888
b) predarea unui bun cert - cum se afla la momentul nasterii obligatiei

c) obiectul este stramutarea proprietatii
d) obiectul este constituirea unei garantii
e) bunuri generice – debitorul alege bunurile + debitorul remite bunuri de o calitate cel
putin medie, daca partile nu au convenit altfel, pierea bunurilor de gen nu are drept
efect stingerea datoriei
f) obiectul este prestatia de a da o suma de bani
g) obligatii de a face
Locul platii – art 1494꞉ - domiciliu/sediu – cel din momentul efectuarii platii, pp este ca plata
este cherabila
a) determinare conventionala – domiciului debitorului – plata cherabila, domiciului
creditorului – plata portabila
b) natura prestatiei/practicile stabilite de parti/uzantele
c) art 1494 alin 1 lit a-c
Data platii – cand datoria ajunge la scadenta, pp efectuarii platii la termen .
Proba platii – art 1499 - de obicei incumba debitorului
Imputatia platii – unilaterala,conventionala si legala꞉

 de regula se face prin acordul partilor(conventional)
!!! Inscrisul sub semnatura privata – cand constata o creanta certa, lichida si exigibila –
trebuie sa indeplineasca anumite conditii de validitate !!!
Punerea in intarziere a creditorului – obligatia de receptie a executarii din partea creditorului

– conditii꞉
a) oferta de plata conforma din partea debitorului
b) creditorul sa refuze nejustitificat plata sau efectuarea actelor pregatitoare fara de care
debitorul nu isi poate executa obligatia - nu este impusa explicit nicio obligatie de forma
c) consemnarea bunului la dispozitia creditorului( nu exista dpdv al procedurii civile, nu
este reglementata in NCPC)
d) oferta reala de plata urmata de consemnatiune(prin executor judecatoresc) – suma de bani
sau bunuri generice – 3 faze꞉ oferta reala de plata(loc,data,ora,obiectul somatiei) +
consemnarea sumei de bani/lucrului la dispozitia creditorului cand acesta nu se prezinta
la somatie sau se prezinta dar refuza plata + validarea platii( v art 1515). Oferta de plata
poate fi facuta si in fata instantei. Efectul extinctiv se va realiza doar cand plata este
validata de catre instanta
e) vanzare publica – natura bunului face implosibila consemnarea + comunicarea intentiei
de vanzare catre creditor + incuviintarea instantei judecatoresti
Efectele punerii in intarziere꞉

a) prezumtia de buna executare
b) de la data notificarii – creditorul preia riscul imposibilitatii fortuite de executare
31
lOMoARcPSD|4735888
c) creditorul este tinut sa repare prejudiciul generat de intarzierea in executarea obligatiilor

sale de preluare a executarii si sa suporte cheltuielile de conservare a bunului
d) efectul extinctiv
Art 1491 – debitorul nu stie ca face plata cu bunul altuia, iar in art 1482 debitorul stie ca face
plata cu bunul altuia
Mijloacele alternative de stingere a obligatiilor
Compensatia – mijloc de stingere a doua obligatii reciproce si de aceasi natura existente

intre doua persoane, astfel incat fiecare este, concomitant creditor si debitor al celeilalte
 se evita efectuarea a doua plati, se asigura egalitatea intre cele doua parti
 compensatia – cauza de preferinta
 compensatie legala si compensatie conventionala
Compensatia nu opereaza꞉
 creanta rezulta dintr-un act facut cu intentia de a pagubi
 datoria are ca obiect restituirea bunului dat in depozit sau cu titlu de comodat
 una dintre creante are ca obiect un bun insesizabil
 debitorul care a suferit o poprire nu poate opune creditorului popritor compensatia
datoriei sale cu cea a debitorului poprit
Conditii꞉
 obligatiile sa fie reciproce - sa existe intre aceleasi persoane
 datoriile sa fie certe, lichide si exigibile
 datoriile sa aiba ca obiect prestatia de a da sume de bani sau o anumita cantitate de
bunuri fungibile si de aceasi natura
 partile sa nu fi renuntat express sau tacit la beneficiul compensatiei
Efectele compensatiei legale – compensatia legala opereaza automat, dar nu poate opera
impotriva vointei partilor.
Efecte꞉
 stinge cele doua datorii pana la concurenta obligatiei cu valoarea cea mai mica
 plata dubla
 cand exista doua sau mai multe datorii reciproce compensabile se aplica regulile de la
imputatia platii
 art 1621 pt fideiusor
 solidaritate pasiva art 1450
 indivizibilitate – art 1432
 compensatie conventionala – efectele se produc de la data la care se incheie conventia
32
lOMoARcPSD|4735888
Darea in plata – interpretarea per a contrario a art 1492 alin 1 – acel contract, mijloc de
stingere a obligatiilor, care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a
primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute - act de
dispozitie. Conditii꞉
 acceptarea inlocuirii prestatiei initiale de catre creditor trebuie sa fie concomitenta cu
plata
 intre prestatia datorata si cea oferita in schimb sa existe o exhivalenta valorica relative
 sa indeplineasca toate conditiile de fond pentru validitatea contractului
Efecte – stinge datoria cu toate garantiile si accesoriile ei. Darea in plata trebuie sa
indeplineasca toate conditiile de validitate de la plata, cand prestatia initiala e o suma de bani si
se acccepta predarea unui bun, apare ca o vanzare-cumparare, deci trebuie sa indeplineasca si
conditiile V-C. Se deosebeste de V-C꞉ nu presupune mereu existent unui pret, nu poate purta
asupra unor bunuri viitoare
Confuziunea – acel mod de stingere a obligatiilor care consta in intrunirea in aceasi

persoana, deopotriva, a calitatii de creditor si de debitor al aceleiasi obligatii.
 persoane fizice – succesiune
 persoane juridice – reorganizare(comasare sau divizare)
 conditie꞉ datoria si creanta sa se gaseasca in acelasi patrimoniu si in aceasi masa
patrimoniala
Efecte꞉
a) confuziunea stinge obligatia principal – cu toate garantiile si accesoriile sale,
confuziunea poate fi totala sau partial
b) ipoteca se stinge prin confuziunea calitatilor de creditor ipotecar si de proprietar al
bunului ipotecat
c) cand confuziunea se produce intre patrimoniile creditorului si debitorului principal
sau codebitorului si fideiusorului
d) confuziunea nu poate adduce atingere drepturilor dobandite de terti, daca acestea s-au
nascut anterior confuziunii
e) toate ipotezele de desfiintare a confuziunii ca urmare a disparitiei cauzei care a
determinat-o, confuziunea atrage dupa sine renasterea obligatiei initiale cu efect
retroactiv
Remiterea de datorie – mod voluntar de stingere a obligatiei care consta in renuntarea

creditorului, cu consimtamantul debitorului, la dreptul sau de creanta.
 contract, act de dispozitie
 remiterea poate fi totala sau partial, daca nu se specifica se prezuma ca este totala
 act juridic cu titlu gratuit de regula, dar poate fi si cu titlu oneros
 expresa sau tacita
 acte intre vii꞉este o donatie, nu trebuie sa imbrace forma autentica, deci este o donatie
indirect
33
lOMoARcPSD|4735888
Efecte꞉
 iertarea de datorie stinge obligatia principala si il elibereaza pe debitor – se sting
garantiile si accesoriile
 in cazul iertarii de datorie facuta unui fideiusor, debitorul principal ramane mai
departe obligat, practic creditorul renunta la una dintre garantiile specializate ale
creantei sale
 art 1633 alin 4
 solidaritate – art 1451
 indivizibilitate – art 1432
 remiterea de datorie cu titlu gratuit produce efectele pe care orice liberalitate le
produce
Imposibilitatea fortuita de executare –aceea cauza de stingere a obligatiei care se

datoreaza imposibilitatii fortuite absolute si perpetue de executare din pareta debitorului.
Conditii de aplicare꞉
 interventia unei cauze de forta majora, caz fortuit sau a unei alte cauze assimilate acestora
 imposibilitatea sa fie asbsoluta si perpetua
 debitorul sa nu fi fost pus in intarziere – exceptie art 1634 alin 2
 debitorul sa notifice creditorului survenirea evenimentului fortuit intr-un termen
rezonabil
 debitorul sa nu-si fi asumat raspunderea pentru neexecutarile survenite din cauze fortuite
 obiectul obligatiei꞉ orice prestatie cu exceptia aceleia de a preda bunuri de gen
Efecte꞉
 stinge obligatia impreuna cu garantiile si accesoriile ei
 imposibilitatea este temporarar – se suspenda executarea, daca este partial efectul
extinctiv se intinde doar la acea parte
 impposibilitatea fortuita de executare absoluta si perpetua atrage desfiintarea automata a
contractului
 pe parcursul imposibilitatii fortuite temporare se poate invoca rezolutiona fara daune-
interese
 imposibilitatea fortuita poate sa genereze o piere a bunului obiect al contractului – caz in
care se aplica teoria riscurilor.
Transmisiunea si transformarea obligatiilor
Dinamica obligatiilor – modificarile care intervin in fiinta obligatiilor, fara a avea ca

efect stingerea lor in mod definitiv si ireversibil
 obligatia꞉ abordare personalista + abordare obiectiva(bun incorporal) + conceptie mixta
1. Cesiunea de creanta - in VCC era reglementata in material contractului de vanzare-

cumparare.
 Definitie꞉ cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul cedent transmite
cesionarului o creanta impotriva unui tert – art 1566 alin 1
 contract꞉ partile sunt creditor cedent, cesionar, iar debitorul cedat(tert) nu este parte
34
lOMoARcPSD|4735888
 domeniu de aplicare꞉ art 1566 alin 2 + legat cu titlu particular, conteaza si obiectul( in
principiu poate face obiectul unei cesiuni orice fel de creanta, indiferent care este
obiectul sau, dar in practica se cesioneaza creantele carora le corespunde obligatia de a
platii o suma de bani afectata de un termen suspensiv si cele nascute dintr-o promisiune
bilateral de instrainare)
 principiul liberei cesibilitati a creantelor
 creante incesibile - art 1569 + art 1570
 inalienabilitatea creantei – aceleasi conditii de validitate, opozabilitate, sanctiuni ca la art
626 si urm
 obligatia de a da o suma de bani – cesionata liber, nu poate fi considerate inalienabila
creanta conventional, cid oar legal
 functii꞉ functia translativa, functia de instrument de plata, functia de instrument de
credit, functia de garantie(cesiune-fiducie)
 conditii de fond꞉ trebuia sa respecte conditiile generale de validitate + conditii de fond
specific anumitor contracte
 contract consensual – nu e necesara indeplinirea conditiilor de forma, cu unele exceptii꞉
 cesiunea cu titlu gratuit – donatie, forma autentica
 art 1573 alin 2 – obligatiile intuit personae sub aspect active
 creantele grevate de inalienabilitate conventional – este necesar
consimtamantul expres al beneficiarului interdictiei de instrainare
 terti interesati꞉ debitorul cedat, creditorii cedentului, alti cesionarul
 art 1578 – notificare poate fi facuta de cesionar sau de cedent, dar cedentul nu are
obligatia legala de a face notificarea
 pentru opozabilitate fata de debitorul cedat este nevoie de acceptare sau de
notificare
 opozabilitate – inscrierea in CF( art 902 alin 2 pct 6) – este o modalitate
subsidiara, daca intra in concurs cu inscrierea in arhiva electronica, aceasta din
urma prevaleaza
 efecte꞉ transmiterea dreptului de creanta de la cedent la cesionar, trebuie analizat
intre parti si fata de terti
 Efectele cesiunii de creanta intre parti꞉
 transferul dreptului de creanta ut singuli – art 1568, art 1568 alin 2
urmareste sa protejeze interesele debitorului gajist, creanta se transmite la
valoarea ei nominal
 obligatia de garantie – cand cesiunea se face cu titlu oneros cedentul are o
obligatie de garantie fata de cesionar. Raspunderea cedentului pentru
solvabilitatea debitorului se angajeaza in limita pretului la care a fost
instrainata creanta, chiar daca valoarea ei nominal este mai mare – prin
contract se poate deroga de la acceasta regula. Obligatia de garantie nu
exista in cazul cesiunii cu titlu gratuit, cu exceptia unei stipulatii contrare in
actul de cesiune. Obligatia de garantie nu exista in cazul cesiunii unui drept
aleatoriu care s-a stins datorita realizarii evenimentului aleatoriu sau cand
dreptul cesionat a fost desfiintat datorita unor cauze posterioare cesiunii
 efectele cesiunii de creanta fata de terti si intre terti
 inainte de acceptare/notificare – debitorul se poate libera doar platind
cedentului
35
lOMoARcPSD|4735888
 efectele dupa notificare/acceptare – art 1582, pt art 1582 alin 2 debitorul

cedat trebuie sa fie de buna-credinta. Art 1582 alin 3 daca devine opozabila
prin notificare compensatie se va putea realize
 cesionarii succesivi – art 1583
 cesiunea creantelor constatate printr-un titlu nominativ
 titlul nominativ – cuprinde o mare varietate de inscrisuri comerciale care
dau dreptul detinatorului sau titularului acestora la plata unei sume de bani
sau la totalitatea drepturilor asupra unor marfuri sau la drepturi societare
2. Subrogatia - inlocuire, substituire a uneia dintre partile raportului obligational cu o alta

persoana.
 modalitate de plata si modalitate de transfer
 definitie꞉ inlocuirea creditorului dintr-un raport juridic obligational( accipiens) cu
o alta persoana, care, platind datoria debitorului, devine creditor al acestuia din
urma(solvens) dobandind poate drepturie creditorului platit
 avantaje꞉ celui subrogate ii sunt transmise toate drepturile pe care creditorul le
avea impotriva debitorului si toate garantiile si accesoriile, debitorul este scutit de
amenintarea sau presiunea creditorului initial si beneficiaza implicit de o
prelungire a termenului de plata, creditorul platit isi vede realizat dreptul de
creanta fara a fi necesar s ail urmareasca pe debitor
 subrogatie legala si subrogatie conventionala
 subrogatie totala si subrogatie partiala
 subrogatia conventionala – expresa, prin inscris pentru opozabilitate
 subrogatia consimtita de creditor – subrogatia trebuie sa fie concomitenta cu
plata, inscrisul care probeaza plata ar trebui sa aibe data certa pentru a se evita
fraudarea intereselor debitorilor
 efect꞉ subrogatul ia locul creditorului platit si poate exercita toate drepturile si
actiunile acestuia impotriva debitorului si beneficiaza si de toate garantiile care
insotesc creanta
 subrogatul are la dispozitie si o actiune proprie contra debitorului izvorata din
mandate, gestiune de afacer sau imbogatire fara justa cauza
3. Preluarea datoriei – aceea operatiune juridical prin care un debitor( debitor cedent)
transmite datoria sa unei alte persoane(debitor cesionar), care se obliga, de regula, in
locul sau, fata de creditorul cedat. Nu poate opera fara acordul creditorului.
Conditii꞉
 existenta unei datorii vechi care se transmite la debitorul cesionar cu toate
accesoriile, garantiile – cu exceptia art 1602 alin 3
 debitorul cesionar poate sa ramana singurul indatorat fata de creditorul cedat,
debitorul cedent fiind liberat, insa numai cu acordul expres al creditorului cedat
 transferul datoriei se poate realize prin acordul de vointe intervenit exclusive intre
cedent si cesionar, fara a fi necesar consimtamantul creditorului cedat, dar in lipsa
acordului acestuia, transferul datoriei nu ii este opozabil.
 transformarea partial a raportului obligational originar prin stingerea garantiilor
consimtite de fideiusori sau terti pentru a garanta executarea obligatiei initiale, in
cazul in care acestia nu si-au dat acordul la preluare
36
lOMoARcPSD|4735888
2 modalitati꞉ contract intre debitorul initial si noul debitor sau contract intre creditor
si noul debitor
 pentru preluarea de datorie realizata prin contract incheiat intre creditor si
noul debitor – se aplica art 1599-1604
Transmisiunea indirecta꞉
 stipulatie pentru altul – atunci cand stipulantul este debitor al tertului
beneficiar in cadrul unui alt raport juridic preexistent
4. Cesiunea de contract – art 1315-art 1320 – preluarea de datorie se poate realize cu titlu
accesoriu, odata cu transferul dreptului de proprietate asupra unui bun.
 Definitie꞉ cesiune globala a pozitiei contractuale a unei parti, in maniera
independenta de cesiunea individuala a continutului contractului
 se transmit atat drepturi, cat si obligatii(printr-o operatiune unica)
 obiectul cesiunii꞉ intregul raport contractual
 conventie bilaterala intre contractantul cedent si contractantul cesionar, dar
poate fi si o conventie tripartitat sau plurilaterala
 efectivitate꞉ consimtamantul contractantului cedat, prestatiile din contractual
initial sa nu fie inca integral executate
 exceptional꞉ exprimarea unei simple optiuni sau prerogative legale – ex
preemptiunea legala
 cu titlu principal – operatiuni tripartite sau bipartite, poate fi vorba si de o
cesiune de contract prin care se realizeaza o alta operatiune juridical
 cu titlu accesoriu – de ex prin instrainare, cesiunea unui fond de comert
 cesiune legala si cesiune conventional
 cesiune perfecta si cesiune imperfect
 conditiile de fond generale art 1179
 forma꞉ contract consensual, cu toate acestea avem art 1316 privind forma,
sanctiunea este nulitatea absoluta
 domeniu de aplicare꞉ contracte cu executare succesiva, contracte a caror
executare sau chiar existenta au fost amanate
 nu se poate cesiona un contract intuit persoane – consimtamantul cedatului
devine conditie de validitate a cesiunii
 art 1320 – cedentul garanteaza cesionarului validitatea contractului
initial(drepturile si obligatiile sunt legal nascute), obligatia de garantie poate fi
extinsa si cu privire la executarea contractului prin conventia partilor –
cedentul fiind tinut ca fideiusor
 lipsa consimtamantului contractantului cedat opereaza o cesiune de contract
incomplete care reprezinta o alta operatiune juridica – in principiu o cesiune
de creanta
 consimtamantul cedatului poate fi in contractul de cesiune, separate, anticipat
sau ulterior. Acceptarea din art 1317- la consimtamantul anterior - nu trebuie
sa respecte conditiile de forma, deoarece vine doar sa asigure realitatea si
actualitatea consimtamantului
 notificarea de la art 1318 alin 2 nu este supusa unor conditii speciale de forma
37
lOMoARcPSD|4735888
5. Novatia – operatiune juridica de natura contractual prin care partile sting o obligatie
veche is o inlocuiesc cu o obligatie noua. Stingerea vechii obligatii si nasterea celei noi
au loc simultan
 la novatie vechea obligatie se stinge, la cesiune/subrogatie aceasta exista si
pastreaza toate garantiile si accesoriile
 prin preluarea de datorie operea o mai larga transmitere a pasivului obligational si
doar a pasivului, cand prin novatie se transmite activul sau pasivul sau continutul
raportului obligational. La preluarea de datorie vechea obligatie subzista sub
aspect pasiv, cand la novatie se stinge( diferenta nu este chiar riguros juridica)
 novatie obiectiva – art 1609 alin 1 – schimbarea obiectului sau a cauzei obligatiei
vechi
 novatia subiectiva – art 1609 alin 2 si 3- schimbarea creditorului sau a debitorului
 conditii de validitate – generale(art 1179) si speciale꞉
 obligatie veche valabila – exceptie꞉ obligatia lovita de NR poate fi novata,
de asemenea poate fi novata o obligatie sub conditie sau o obligatie
naturala
 obligatie noua valabila
 element nou fata de veche obligatie – schimbarea obiectului, schimbarea
cauzei, transformarea unei obligatii pure si simple intr-o obligatie sub
conditie si invers
 intentia expresa a partilor de a nova(animus novandi)
!!! Prin cesiunea de creanta se transmite un drept – prin cesiunea contractului se

transmite o pozitie contractuala
Ex de creante viitoare incerte꞉ dividendele. Pentru a fi valabila cesiunea in cazrul
creantelor viitoare – trebuie sa se permita identificarea creantei cedate
In cazul in care avem o creanta ce nu este constatata printr-un inscris – v art 1574 –
aceasta va fi cesionata prin simplul consimtamant al cedentului la realizarea dreptului de creanta
de catre cesionar
Art 1577 – raspundere solidara intre cedent si cesionar.
Daca avem pluralitate de debitor sau codebitori solidari – notificarea trebuie facuta catre
fiecare dintre acestia.
Art 1578 alin 4 – termenul de prescriptie curge de la data primirii dovezii si nu de la
scadenta stabilita initial intre cedent si debitorul cedat.
Art 1578 alin 2 trebuie coroborat cu art 1477 alin 1 lit b – deci plata e valabila si daca este
facuta cesionarului
Novatie – garantul trebuie sa cunoasca bonitatea garantatului si de aceea nu se transmit si
garantiile la noua obligatie, acestea se pot transmite doar cu acordul lor. – v la fel si art 1602.
Art 1613 – solidaritatea obligatiei, art 1613 alin 2 – daca nu se da consimtamantul doar
fata de codebitor si fideiusorii care nu isi dau acordul se pastreaza vechea obligatie, fata de
acestia nu se realizeaza operatiunea novatiei. !!!
Obligatii afectate de modalitati. Obligatii complexe
38
lOMoARcPSD|4735888
Obligatii afectate de modalitati – abordare extensiva si o abordare restrictiva,

legiuitorul a consacrat abordarea restrictiva in NCC
 modalitati꞉ conditia si termenul
 conditie – clasificari꞉ originea evenimentului( conditie cazuala, mixta, potestativa),
realizarea sau nerealizarea unui eveniment( obligatie pozitiva si obligatie negativa), dupa
efecte( conditie suspensiva si conditie rezolutorie), art 1402(conditie imposibila, conditie
contrara legii sau bunelor moravuri)
 termen – clasificari꞉ dupa efecte(termen suspensiv si termen extensiv),cunoasterea sau
necunoasterea momentului implinirii( termen cert si termen incert), origine/izvor( termen
legal, judiciar, conventional)
Obligatiile cu pluralitate de subiecte꞉

 pluralitate꞉ activa, pasiva, activa si pasiva
 regula꞉ divizibilitatea obligatiei, v art 1424
Obligatia divizibila – acel raport obligational cu pluralitate de subiecte, in care fiecare

debitor si fiecare creditor este indatorat si, respective, indreptatit, numai la o parte a prestatiei – v
art 1422 alin 1.
Efecte꞉
 fiecare debitor este tinut doar pt partea sa
 fiecare creditor poate pretinde doar partea sa
 regula egalitatii partilor – art 1423
 insolvabilitatea unuia dintre debitori este suportata de creditor
 punerea in intarziere/ intreruperea prescriptiei de catre un creditor nu produce efecte si pt
ceilalti( la fel si la debitori)
Obligatia indivizibila – acel raport obligational cu pluralitate de subiecte al carui obiect

este indivizibil prin natura sa sau prin conventia partilor. Indivizibilitatea este naturala(nu este
susceptibila de divizare materiala sau intelectuala, ex꞉ obligatii de a nu face, o parte a obligatiilor
de a face) sau conventional.
Indivizibilitatea activa – de regula naturala – efecte꞉

 oricare creditor poate pretinde de la debitor executarea integrala a obligatiei - in cazul in
care creditorul care a primit plata devine insolvabil, riscul insolvabilitatii este suportat de
catre ceilalti creditori
 indivizibilitatea activa nu inceteaza prin succesiune
 creditorii unei obligatii indivizibile nu sunt prezumati a-si fi incredintat puterea de a
actiona pentru ceilalti in privinta creantei
 obligatia isi pastreaza caracterul indivizbil doar daca executarea se face in natura
Indivizibilitatea pasiva – naturala si conventional – efecte꞉
39
lOMoARcPSD|4735888
 creditorul poate pretinde oricaruia dintre debitori plata intregii creante

 indivizibilitatea pasiva nu inceteaza prin succesiune
 intre debitorii unei obligatii indivizibile nu se aplica regula reprezentarii reciproce pentru
a actiona unii in numele altora cat priveste obligatia comuna
 obligatia isi pastreaza caracterul indivizibil doar daca executarea se face in natura
 indivizbilitatea nu rezista nici in cazul restituirii prestatiilor executate in temeiul unei
obligatii indivizibile
Obligatia solidara – acel raport obligational cu pluralitate de subiecte ce prezinta

particularitatea ca oricare creditor solidar poate cere plata in intregime a datoriei sau oricare
debitor solidar este tinut sa execute intreaga prestatie la care are dreptul creditorul.
 solidaritate activa si solidaritate pasiva
 izvor꞉ legea sau vointa partilor
 este o exceptie de la regula divizibilitatii – trebuie sa rezulte in mod expres. Solidaritatea
este prezumata pe cale de exceptie - art 1446
Solidaritatea activa – izvor꞉ act juridic unilateral sau bilateral – efecte꞉

 oricare creditor este indreptatit sa pretinda de la debitor executarea integrala a datoriei si
poate da chitanta liberatorie pentru tot – riscul insolvabilitatii creditorului va fi suportat de
catre ceilalti
 debitorul poate plati oricarui creditor – v art 1437
 solidaritatea inceteaza prin decesul unuia dintre creditorii solidari – art 1442
 in raporturile dintre creditorii solidari opereaza o prezumtie de mandate tacit de
reprezentare – pentru realizarea sau conservarea creantei
Solidaritatea pasiva – izvor꞉ vointa partilor(act juridic unilateral sau act juridic bilateral)
sau in lege – efecte꞉
1. Efectele solidaritatii pasive in raporturile dintre creditori si codebitorii solidari
a) efecte principale
 creditorul poate pretinde oricaruia dintre debitori plata datoriei in integralitatea ei, fara ca
acesta sa ii poata opune beneficiul de diviziune – nu poate fi invocat nici beneficiul de
discutiune
 debitorul va putea opune in aparare doua categorii de exceptii꞉ comune si personale – nu
pot fi invocate apararile pur persoanele unuia dintre debitori. Exista exceptii personale ce
profita in exclusivita debitorului care le invoca si exceptii personale ce profita tuturor( de
ex compensatia, confuziunea, remiterea de datorie)
 liberarea debitorului in limita valorii garantiilor sau drepturilor pe care ar fi putut sa le
valorifice prin subrogatie si de care este lipsit din culpa creditorului
 suspendarea sau intreruperea prescriptiei fata de unul dintre debitorii solidari produce
efecte si fata de ceilalti codebitori
 compensatia sau confuziunea care il privesc pe unul dintre codebitorii solidari opereaza
doar in limita partii din datorie ce revine acestuia
 remiterea de datorie – art 1451
 creditorul poate oricand renunta la solidaritate – renuntarea trebuie sa fie expresa, iar pe
cale de exceptie poate fi si tacita, prezumata de legiuitor
b) efecte secundare꞉
40
lOMoARcPSD|4735888
 imposibilitatea de executare in natura din cauza faptei unuia sau unora dintre codebitori nu
duce la stingerea solidaritatii – sau daca acestia au fost pusi in intarziere, este suficient ca
unul singur sa fie pus in intarziere
 hotararea judecatoreasca pronuntata in favoarea unuia dintre codebitorii solidari profita si
celorlalti – exceptia cazului in care s-a intemeiat pe o cauza care putea fi invocata numai
de acel debitor
2. efectele solidaritatii pasive in raporturile dintre codebitori
 daca unul dintre codebitori a achitat intreaga datorie, el este indreptatit sa pretinda
celorlalti debitori numai parte ace revine acestora din obligatie, chiar daca se subroga in
drepturile creditorului – exceptie꞉ regresul este total atunci cand obligatia solidara este
contractata in interesul exclusive al unuia dintre debitori sau rezulta din fapta unuia dintre
ei
 codebitorul care a platit va beneficia de garantiile reale sau personale care au insotit
creanta creditorului, ca urmare a subrogarii in drepturile acestuia
 insolvabilitatea unuia dintre codebitori se va suporta de catre ceilalti in proportie cu parte
ace le revine din datorie – exceptie꞉ art 1457
 debitorul poate opune mijloacele de aparare comune si cele personale
Comparatie solidaritate- indivizbilitate꞉

 asemanare꞉ creditorul poate pretinde plata de la oricare debitor, oricare debitor poate fi
obligat la plata intregii creante
 deosebiri꞉
- izvorul꞉ solidaritatea poate izvori si din lege
- obligatia indivizibila nu se divide prin succesiune
- prezumtia de reprezentare reciproca este incidenta doar in materia solidaritatii
- solidaritatea se mentine sic and obligatia este executata prin echivalent
Obligatiile cu pluralitate de obiecte꞉

 obligatii conjuncte – nu au o reglementare in NCC – existenta mai multor obiecte, pentru
stingerea datoriei debitorul trebuie sa execute in mod cumulative toate prestatiile la care
este indatorat. Expresie a indivizibilitatii platii, reprezinta regula in materie de obligatii
cu pluralitate de obiecte
 obligatii alternative – obligatia are ca obiect doua prestatii principale, iar executarea
uneia dintre acestea il elibereaza pe debitor de intreaga obligatie. Dreptul de alegere este
irevocabil, transmisibil mostenitorilor si indivizibil. De regula dreptul de alegere apartine
debitorului, cu exceptia cazului in care este acordat in mod direct creditorului.
 obligatii facultativa – obligatia este facultativa atunci cand are ca obiect o singura
prestatie principal de care debitorul se poate insa elibera executand o alta prestatie
determinate. Pluralitatea priveste executarea obligatiei si nu obiectul acesteia, dreptul de
alegere apartine intotdeauna debitorului
Garantii
41
lOMoARcPSD|4735888
Garantia comuna a creditorilor꞉ - norme imperative

 trasaturi caracteristice꞉
 caracter general – obiect꞉ intreg patrimoniul/masa patrimoniala vazut ca o
universalitate juridica, cand este asupra unei mase este specializata, iar creditorii
unei mase au un veritabil drept de discutiune
 comuna tuturor creditorilor
 debitorul nu este deposedat de bunurile sale
 nu confera creditorului dreptul de urmarire si dreptul de preferinta
 garantie proportionala
 limitare a garantiei commune – bunurile insesizabile nu pot fi urmarite - insesizabilitate

legala sau conventionala
 insesizabilitate legala – insesizabile in consecinta inalienabilitatii(uz, abitatie,
intretinere), insesizabile in considerarea scopului pentru care sunt afectate
 insesizabilitatea conventionala – prin act juridic se stabileste inalienabilitatea sau
numai insesizabilitatea
 creditorii chirografari sunt supusi unui dublu risc꞉ scaderea activului si cresterea pasivului
 cerere de indisponibilizare a bunurilor, interventie in process( ex in procesul de partaj),
actiune in simulatie, actiune oblica, actiune pauliana, actiuni directe
Actiunea oblica – mijlocul juridic prin care creditorul exercita drepturile si actiunile
debitorului, atunci cand acesta refuza sau neglijeaza sa le exercita in prejudiciul creditorului.
 masura de conservare a garantiei commune a creditorilor
 exercitarea drepturilor patrimoniale ale debitorului
 nu se pot incheia acte de administrare sau dispozitie( facultate a debitorului), prin
actiunea oblica pot doar sa fie executate drepturile existente
 nu pot fi exercitate drepturile strans legate de persoana debitorului
 nu pot exrecita drepturile patrimoniale insesizabile(uz, abitatie) – exceptie꞉ contrac de
intretinere, prevede expres ca se poate
 conditiile actiune oblice꞉
 creanta creditorului sa fie certa si exigibila
 debitorul sa fie inactive, sa neglijeze sau sa refuse exercitiul dreptului sau –
rea-credinta, neglijenta, imposibilitate obiectiva
 creditorul sa faca dovada unui interes serios si legitim – prin inactivitatea sa
debitorul este capabil sa il prejudicieze pe creditor
 momentul in care trebuie indeplinite conditiile꞉ cale judiciara( momentul pronuntarii
HJ), cale extrajudiciara( momentul formularii cererii de catre creditor)
 exercitarea actiunii nu indisponibilizeaza drepturile patrimoniale ale debitorului
 efecte fata de debitorul pasiv꞉ daca e introdus in process se produc efecte, daca nu este
tert
 efecte fata de creditorii debitorului꞉ profita tuturor
42
lOMoARcPSD|4735888
Actiunea pauliana(revocatorie)꞉ - acea actiune prin care creditorul solicita sa fie declarate
inopozabile fata de el actele juridice incheiate de catre debitor in frauda intereselor sale, cum
sunt cele prin care debitorul isi creaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate
 caracter individual, profita numai celui care o exercita
 actiunea este exercitata de creditor in numele sau propriu
 impotriva actelor juridice
 acte꞉
 plata facuta in temeiul unui contract cu titlu oneros – regula꞉ plata nu poate fi
revocata pentru ca este un act neutru, necesar, daca se plateste o obligatie sub
conditie sau o obligatie naturala – actiunea e admisibila
 contractual prin care debitorul isi asuma noi datorii – in principiu nu se ataca, dar
daca avem intelegere intre debitor si noul creditor sa imparta beneficiile se poate
ataca
 hotararea judecatoreasca – poate fi atacata
 exceptii – nu poate fi utilizata actiunea pauliana꞉
 actele care privesc drepturi nepatrimoniale
 actele juridice referitoare la drepturile patrimoniale exclusive ale debitorului
 actele juridice privitoare la drepturile si bunurile insesizabile
 conditiile actiunii pauliene꞉
 creanta certa, lichida(obiect determinat sau cel putin determinabil), exigibila si de
regula anterioara actului atacat – nu depinde actiunea de existenta unui titlu
executoriu
 actul incheiat de debitor cu tertul sa fi provocat un prejudiciu creditorului
reclamant – sa provoace o insaracire debitorului – ex donatie directa sau donatie
indirecta, acte cu titlu oneros cu valoatea prestatiilor dezechilibrate, renuntarea la
o mostenire solvabila
 frauda debitorului
 complicitatea tertului la frauda – doar pt actele cu titlu oneros sau cele ce privesc
efectuarea unei plati
 efectele actiunii꞉ actul este inopozabil creditorului care a introdus actiunea, dar el
este valabil si produce efecte
 termen de prescriptive 1 an
 actiune in inopozabilitate, actiune personala
Fideiusiunea
 partile contractului꞉ fideiusorul si creditorul
 obligatia garantata poate apartine debitorului principal sau unui fideiusor al acestuia
 fideiusiunea se poate constitui si in favoarea unui fideiusor(fideiusorul se oblige fata de
un altul sa achite datoria debitorului corelativa dreptului de regres)
Tipuri de fideiusiune꞉
 fideiusiune conventional
43
lOMoARcPSD|4735888
 fideiusiune legala – se impune debitorului prin lege sa aduca un fideiusor – de ex in cazul

uzufructului
 fideiusiune judiciara – ex plata unei cautiuni
 fideiusiunea asimilata – art 2292 – persoana devine fideiusor in lipsa unui contract de
fideiusiune, deci direct in temeiul legii( s ar putea adauga si cazul uzufructuarului)
 art 2285 se aplica doar pentru fideiusiunea legala si cea judiciara( obligatoriu ca fideiusorul
sa fie solvabil, capabil de a contracta, se poate oferi o alta garantie consdierata suficienta
reala sau personala)
 art 2294, art 2316 nu se aplica fideiusorului judiciar – reziliere unilateral, beneficiu de
discutiune
Caracterele fideiusiunii꞉
 contract solemn – inscris authentic/sem privata, sub sanctiunea nulitatii absolute
 contract unilateral – nu este de esenta fideiusiunii, daca prevede obligatii si pt creditor
devie sinalagmatic
 contract cu titlu oneros sau cu titlu gratuit
 contract accesoriu
Efectele fideiusiunii꞉
 raporturile dintre creditor si fideiusor꞉
- obligatie cu caracter accesoriu si subsidiar a fideiusorului
- art 2296 privind exceptiile ce pot fi invocate
- beneficiul de discutiune – expresia caracterului subsidiar – suspenda urmarirea
fideiusorului pana la momentul la care sunt cunoscute rezultatele urmaririi
debitorului. Beneficiul de discutiune nu poate fi invocat de fideiusorul care a
renuntat in mod expres la acesta, de catre fideiusorul judiciar si de catre cel care se
obliga solidar cu debitorul – v si art 2304
- beneficiul de diviziune – exceptie la indemana fideiusorului impotriva caruia s a
inceput urmarirea, instanta nu o poate invoca din oficiu, insolvabilitatea unuia
inainte de diviziune este suportata de toti proportional
 raporturile dintre debitor si fideiusor
- regresul fideiusorului dupa efectuarea platii – actiune personala(mandat sau gestiune
de afaceri) si o actiuni subrogatorie in locul creditorului platit. Se pot cumuli
avantajele celor doua
- regresul fideiusorului inainte de efectuarea platii – nu are ca obiect plata anticipate,
ci constituirea unei garantii sau consemnarea sumei datorate. Are caracter
exceptional si se aplica doar fideiusorului care s-a obligat cu acordul debitorului si
poate fi exercitat doar in situatiile de la art 2312
 efectele fideiusiunii intre cofideiusori
- actiune personala(gestiune de afaceri) si actiune subrogatorie
- regresul fideiusorului este divizibil – art 2313
- 2313 alin2 plata s a facut in situatiile in care s ar fi justificat si regresul anticipat
impotriva debitorului principal
44
lOMoARcPSD|4735888
Stingerea fideiusiunii꞉
 stingerea pe cale accesorie – urmare a stingerii obligatiei principale
- darea in plata - 2317
- novatie
- compensatie
- confuziune
- remitere de datorie
 stingerea pe cale principala, independent de obligatia garantata
- mijloace de drept comun – remiterea de datorie(art 1633), compensatie( art 1621),
confuziunea(art 1626)
- mijloace specifice꞉ decesul fideiusorului, , art 2316, lipsa de diligent a creditorului
in urmarirea debitorului principal - art 2318, pierderea beneficiul subrogatiei – art
2315, incetarea functiei detinute de catre debitor – art 2320
Scrisoarea de garantie꞉
 caractere juridice
- caracter conventional – contract unilateral, emitentul drept debitor si beneficiarul
drept creditor, iar ordonatorul nu este parte in contract
- caracter autonom- emitentul nu se oblige sa plateasca datoria ordonatorului ci lui ii
revine o datorie noua
- caracter neconditionat – trebuie executata la prima si simpla cerere a beneficiarului,
dar pot fi impuse anumite cerinte formale
- caracter irevocabil – emitentul nu poate retrage unilateral garantia inainte de
expirarea termenului de valabilitate a scrisorii de garantie
 efectele scrisorii de garantie
- obligatia emitentului de a executa garantia la simpla cerere a beneficiarului – poate
refuza in caz de abuz sau frauda vadita
- dreptul de regres al emitentului impotriva ordonatorului – izvorul dreptului de regres
este contractual dintre emitent si ordonator
- dreptul de regres al ordonatorului impotriva beneficiarului - cand beneficiarul a
primit o plata nedatorata( ordonatorul a executat obligatia sau contractual de baza
este nul)
- dreptul de regres al ordonatorului impotriva emitentului - cand emitentul face plata
in ciuda caracterului abuziv, vadit fraudulor, tardiv
 stingerea scrisorii de garantie – pe cale principala prin mijloacele de stingere comuna
tuturor obligatiilor
Scrisoarea de confort
 caractere juridice꞉
- caracter conventional – contract unilateral, parti꞉ emitentul si beneficiarul, debitorul
nu are calitatea de parte
- caracter autonom
- caracter irevocabil – emitentul nu are posibilitatea de a retrage unilateral
angajamentul sau fata de creditor
45
lOMoARcPSD|4735888
 efectele scrisorii de confort

- obligatia emitentului la plata de daune-interese catre creditor – numai daca face
dovada ca emitentul nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin scrisoarea de confort
- dreptul de regres al emitentului – actiune personala sau faptul juridic al gestiunii de
afaceri
 stingerea scrisorii de confort – mijloace commune pe cale principala
Privilegiile꞉
 caractere judiciare
- privilegiile sunt simple cauze de preferinta
- garantii legale
- inidivizibile
- caracter accesoriu
 clasificare
- privilegii generale
- privilegii special
 opozabilitatea privilegiilor – nu trebuie inscrise in register privilegiile, exceptie art 2342
 concursul intre creditori
- creditorul privilegiat este preferat creditorului chirografar
 stingere꞉ pe cale accesorie( ca urmare a stingerii obligatiei garantate), pe cale
principala( instrainare, transformare, pierea bunului)
Ipoteca
 de esenta sa este ca se constituie fara deposedarea constituitorului de bunul grevat
 drept de urmarire + drept de preferinta
 caractere juridice꞉
- drept real – confera un drept de urmarire + un drept de preferinta
- drept accesoriu
- indivizibila – creditorul poate renunta la beneficiul indivizibilitatii, deoarece aceste
este de natura ipotecii
 bunurile mobile – include si creantele, dar nu pot face obiect al ipotecii mobiliare
creantele constituite intuitu personae. Bunul trebuie sa fie individualizat cand ipoteca
poarta asupra unui cont bancar
 bunuri imobile – doar bunurile determinabile pot face obiectul ipotecii imobiliare
 extinderea ipotecii
- Art 2352
- Art 2355
 Stramutarea ipotecii – art 699 alin4, art 2330, 2353, 2357, 2393
Ipoteca conventionala – conditii de valabilitate꞉

a) conditii de fond
46
lOMoARcPSD|4735888
- conditii care privesc persoana creditorului sau a constituitorului - constituitorul

poate fi debitorul sau o terta persoana, trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu
pt ca ipoteca este un act de dispozitie. Titularul va fi creditorul sau un tert
- cerinte referitoare la creanta garantata - ipotecarea unui bun viitor este posibil,
ipotecarea asupra bunului altuia nu este posibil
b) conditii de forma
- contract solemn
- forma autentica la ipoteca imobiliara si semnatura private la ipoteca mobiliara
Ipoteca legala – numai in materie imobiliara
Publicitatea ipotecii
- bunurile imobile – inscriere in cartea funciara
Efectele ipotecii꞉
a) in raporturile dintre creditorul ipotecar si constituitor
- drepturile constitutorului art 2373
- drepturile creditorul – sa solicite daune-interese pentru prejudicii
b) raporturile dintre creditorul ipotecar si tertul detinator al bunului
c) efectele in raporturile cu alti creditori
Transmiterea si stingerea ipotecii꞉

a) transmiterea ipotecii꞉
- transmiterea ipotecii pe cale accesorie
- transmiterea ipotecii pe cale principala – cesiunea rangului ipotecii sau a ipotecii
insesi
b) stingerea ipotecii
- pe cale accesorie
- pe cale principala
!!! Doar obligatiile ce se pot executa silit constituie obiect al ipotecii, deci obligatiile naturale nu
constituie obiect al ipotectii.
Vanzarea cu plata pretului in rate – clauza de rezerva a proprietatii
Cazurile de extindere a ipotecii – exceptie de la pacta sunt servanda – ipoteca se extinde fara ca
partile sa isi fi exprimat un acord in acest sens
Universalitatea de fapt – nu functioneaza fungibilitatea, ceea ce explica faptul ca nu se realizeaza
subrogatia cu titlu particular
Art 2361 – tertul este asemenea unui fideiusor al debitorului, tertul poate opune aceleasi exceptii
ca si debitorul, poate opune si beneficiul de discutiune
Art 2364 – independent de exercitarea urmaririi asupra bunului
Art 2366 – tertul va avea drepturile si obligatiile unui debitor ipotecar
Art 2370 – linie de credit
Art 2371 – ipoteca conventionala asupra unei sume de bani
47
lOMoARcPSD|4735888
Gajul - garantie reala mobiliara

a) caractere juridice
- garantie reala
- garantie mobiliara – obiect꞉ bunuri mobile corporale sau titluri negociabile in forma
materializata
- caracter conventional – contract real, inscris ad probationem
- garantie accesorie
- caracter indivizibil
b) publicitatea gajului
- deposedarea debitorului
- remiterea sau andosarea titlului
- inscrierea gajului la arhiva – exceptie꞉ publicitatea gajului asupra sumelor de bani se
poate realize doar prin detinerea lor
c) efectele gajului
- drepturile creditorului gajist – drept de retentive, drept de urmarire, drept de
preferinta
- obligatiile creditorului gajist – obligatia de a conserva bunul grevat, obligatia de a
nu folosi bunul grevat si de a nu-si insusi fructele, obligatia de a restitui bunul grevat
odata cu achitarea datoriei
d) stingerea gajului – important꞉ renuntarea creditorului la dreptul de gaj, stingerea dreptului
de gaj cu titlu de sanctiune( creditorul foloseste ori conserva bunul in mod abuziv)
Dreptul de retentie꞉
a) caractere juridice꞉
- caracter legal
- caracter real
- caracter accesoriu
b) conditiile nasterii dreptului de retentive
- sa existe o conexitate materiala sau juridical
- creanta garantata sa fie certa, lichida si exigibila
- bunul asupra caruia poarta dreptul de retentive poate fi unul corporal sau necorporal
– nu se poate constitui dreptul de retentie asupra unui bun insesizabil
c) functia de garantie a dreptului de retentie – depinde de꞉
- opozabilitatea dreptului de retentive
- indivizibilitatea dreptului de retentive
d) stingerea dreptului de retentie – cale accesorie si cale principala(art 2499)
48

Tgo Schema Lecture Notes All

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tgo Schema Lecture Notes All

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lOMoARcPSD|4735888

TGO schema - Lecture notes All

Drept civil (Universitatea din Bucuresti)

StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate

Notiunea si structura obligatiei

Obligatia – definitie legala in art 1164 – este intotdeauna raport juridic.

Structura obligatiei – 2 conceptii꞉ monista(raport juridic obligational) + dualista(raport

!!! Datoria de valoare – intotdeauna o obligatie de rezultat – finalitate mentinerea in stare de

Izvoarele obligatiilor – art 1165

Contractul - definitie legala in art 1166

Teoria autonomiei de vointa – fundament pentru꞉

Teorii referitoare la autonomia de vointa(la baza libertatea de vointa)꞉

Liberatea contractuala – libertatea de a contracta(de a alege partenerii contractuali),

Limitele libertatii contractuale꞉

Clasificarea contractelor civile꞉

 acord intern si acord extern

Pentru analiza fazei precontractuale꞉

Obligatii specifice fazei precontractuale꞉

Documente precontractuale꞉ - documente publicitare, conditiile generale de contractare si

potentiali contractanti, promitentul nu emite consimtamantul la incheiere viitorului

 solicitarea de oferte sau invitatia la negociere – daca o propunere nu poate fi inteleasa ca

Acceptarea ofertei꞉ - manifestarea de vointa a persoanei de a incheia un contract in conditiile

Principiul fortei obligatorii

 limitarea fortei obligatorii a contractului꞉ impreviziunea+ interventia legiuitorului in

Impreviziunea – contracte oneroase, care presupun executarea in timp

 impreviziune - caracter exceptional + sa afecteze echilibrul contractual – de ex cresterea

- imputernicirea pentru reprezentare/procura – act juridic unilateral

Stipulatia pentru altul – exceptie veritabila de la relativitate, trebuie sa indeplineasca

Opozabilitate – opozabilitate probatorie si opozabilitate substantiala

Simulatia – exceptie de la principiul opozabilitatii – operatiune juridica realizata prin

Simulatia – acte de instrainare, acte juridice unilaterale supuse comunicarii, nu se aplica

Interpunere de persoane – esential este ca realitatea juridica a raportului dintre

Actul secret conditii꞉

Acordul simulatoriu – se obiectiveaza intentia de a simula a partilor, acest acord intervine

Frauda intereselor tertilor – aplicabila inopozabilitatea

Frauda legii este scopul urmarit prin simulatie –aplicabila nulitatea

 nulitate relativa – pentru nerespectarea conditiilor legate de consimtamant si

Simulatia pretului – OG 12/1998 se aplica nulitatea absoluta pentru acest caz de

Remediile neexecutarii contractului

Remediile neexecutarii contractului꞉ - ierarhie a remediilor bazata pe principiul pacta sunt

Principii ale invocarii remediilor꞉

Precizari privitoare la neexecutare꞉

Termenul suplimentar – obligatia creditorului, in ipoteza ajungerii obligatiei la scadenta,

Conditiile termenului suplimentar de executare꞉

Efectele punerii in intarziere꞉ - remediu prealabil oricarui remediu si un mijloc indirect de

Executarea silita in natura – intotdeauna cand debitorul nu si-a indeplinit obligatiile

- debitorul sa nu aiba alta cauza justificata de a refuza executarea propriilor

Obligatiie de a face si obligatiile de a nu face – nu pot fi in principiu executate in natura. In

Obligatii de a nu face – inlaturarea rezultatului neexecutarii acestei obligatii are un caracter

Obligatia de a da o suma de bani – poate fi executata numai in natura ei specifica

Art 1555 – se aplica contractelor sinalagmatice, precum si contractelor unilaterale in

Conditiile exceptiei de neexecutare a contractului꞉

d) neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia de neexecutare,

Exceptia de neexecutare suspenda executarea prestatiei celui care o invoca( practic

Rezolutiunea – se aplica contractelor sinalagmatice, creditorul are dreptul de a alege intre

Exceptii de la invocarea rezolutiunii unilaterale꞉

Conditiile neexecutarii rezolutorii꞉

Rezolutiunea judiciara – neexecutare insemnata(conditie de fond) + debitorului sa i se fi

Rezolutiunea unilaterala – neexecutare insemnata + punerea in intarziere + declaratia

Reducerea prestatiilor conditii – existenta unei neexecutari, posibilitatea reducerii

Rezolutiunea/rezilierea anticipata – nu este reglementata printr un text din NCC, se poate

Efectele rezolutiunii si ale rezilierii – idea restituirii prestatiilor

Raspunderea civila delictuala – este raspunderea patrimoniala de drept comun