Istoria Romaniei

Materie pentru Bacalaureat 2012/2013

18/02/2013
1.ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR
Razboaiele dintre daci si romani:
87-88 ecebal impotri!a lui omitian
8" #ace a!anta$oasa pentru daci%acestia de!in clienti ai Romei& primind bani& mesteri
pentru a apara 'ranitele Imperiului Roman de in!aziile mi'ratorilor(
101-102 #rimul razboi %ecebal contra )raian(
102 )ratat de pace ne*a!orabil dacilor %pierd o mare parte din teritoriul +lteniei& Banat&
trebuie sa darame cetatile& sa predea *u'arii romani& nu mai au dreptul la politica e,terna: sa
aiba de prieteni si dusmani pe prietenii si dusmanii Romei(
10--10. /l doilea razboi intre daci si romani0 1ucerirea acia& ecebal se sinucide
10. acia de!ine pro!incie a Imperiului Roman0
Etnogeneza romneasc
Etapele romanizarii:
contacte dintre daci si romani inainte de razboaie
acia pro!incie romana%10.-271(
Romanizarea dacilor liberi dupa 271& cand /urelian paraseste pro!incia si retra'e armata
si administratia la sud de unare& din cauza repetatelor atacuri ale mi'ratorilor si ale dacilor
liberi care traiau in Moldo!a& Maramures& Muntenia
2 3umi4i doi *actori ai romaniz5rii
Factorii romanizarii: armata ,administratia, veteranii, colonistii
Poor!" s# "#m$a romn
6ormat la 3ord& dar si la 7ud de unare ca popor romanic %din 'eto-daci si romani(0
Romanizarea dacilor din pro!incia cucerita& dar si a dacilor liberi dupa retra'erea din 2710
#erioada *ormarii: in secolul al - 8III - lea %dupa asimilarea sla!ilor se considera *ormat
poporul roman(
%#a"ecte"e "#m$## romane&
aco-rom9n%nord de unare(
Istro- rom9n%sud de unare( #eninsula Istria-1roatia
Me'leno-rom9n%sud de unare( :recia
/rom9n%sud de unare( Macedonia
1omponenta limbii romane: .0; strat latin& 20; adstrat sla!& 10; substrat 'eto-dac& 10;
altele0
Rom9nii in sursele timpurii:
7ec 8III- Insemnare Muntele 1astamonitu%:recia(-atesta asa numitii vlaho rinchinii
7ec I< 1ronica turca Oguzname- !orbeste de tara vlahilor (Ulak Ili
7ec < - Imparatul bizantin 8asile al II lea !orbeste de vlahi
Romanii in surse medie!ale tarzii %sec <8-<8I(:
7ec <8 - italienii Flavio !iondo, "ilvio #iccolomini- !orbesc de romanitatea rom9nilor
2
7ec <8I -=o>annes ?onterus %sas(& 3icolaus +lac>us-!orbesc de romanitatea rom9nilor
2 @,plica4i implicarea istoricilor An dezbaterea problemelor pri!ind ori'inea poporului
rom9n % politizarea ori'inii poporului rom9n(0
#olitizarea ori'inii poporului rom9n
7ec <8I cronicarul un'ur "te$an "zamoskoz% recunoaste ca rom9nii sunt urmasii
romanilor& dar dupa ce Mi>ai 8iteazul cucereste )ransil!ania isi sc>imba parerea& in
conditiile in care rom9nii nu a!eau drepturi politice in )ransil!ania0 #entru a $usti*ica acest
*apt s-au cautat ar'umente care sa demonstreze ca nu rom9nii au *ost primii locuitori ai
)ransil!aniei0
Bncep9nd cu secolul al <8III& o dat5 cu stap&nirea austriac' asupra acestui teritoriu&
acestia%?absbur'ii& adica dinastia conducatoare a /ustriei( au cautat sa $usti*ice statutul de
tolerat care era aplicat rom9nilor& care in continuare erau lipsiti de drepturi& desi *ormau
populatia ma$oritara a pro!inciei0
2 3umi4i dou5 teorii Ci doi istorici care s-au implicat An problema dezbaterii ori'inii
poporului rom9n%aten4ie& istoricii sunt rom9ni& nu austrieci care sunt o*i4eri(0
-(eoria imigrationista -F)*) "ulzer 1781 sustinea ca rom9nii s-au *ormat ca popor la sud de
unare& de unde au mi'rat la nord abia in secolul al <III& cand in )ransil!ania se a*lau
un'urii %din sec < (& dar si colonistii saCi %'ermani& din sec <III(0 @ste contrazis de
reprezentantii "colii +rdelene: #etru ,aior, "amuil ,icu, -heorghe "incai, Ion !udai
.eleanu prin petitia "upple/ 0ibellus 1alachorum %17"1(& o cerere adresat5 Amp5ratului
austriac& pentru a recunoaste naDiunea rom9n5 ca parte constituti!5 a )ransil!aniei0
-(eoria roessleriana -Robert Roessler 1871 dez!olta cu ar'umente teoria lui 7ulzer:
-dacii au *ost e,terminati in urma razboaielor cu romanii
-1.- de ani nu au *ost de a$uns pentru romanizarea aciei
-in anul 271 toata populatia din acia roman5 a *ost retrasa la sud de unare
-asemanarea dintre limba rom9n5 Ci limba albanez5%ceea ce arata ca s-ar *i *ormat
ambele la sud de unare(
-lipsa de elemente 'ermane din limba rom9n5 %tinand cont ca dupa 271& *osta
pro!incie romana acia a *ost in!adata de mi'ratori de ori'ine 'ermana care puteau lasa
urme in le,icul rom9nesc(
-lipsa unor iz!oare%documente(istorice despre poporul rom9n pana in secolul <III
2 3umi4i dou5& trei idei prin care istoricii au sus4inut ideea romanit54ii rom9nilor0
(eoria continuit'tii si a romanit'tii poporul rom&n sustinea ori'inea roman5 si continuitatii
rom9nilor la nord de unare0
Reprezentanti: !# 2asdeu, +. 3enopol , .imitrie Onciul -
acii nu au *ost e,terminati %macar *emeile si copiii& in cel mai rau caz au ramas&
realizandu-se amestecul %sinteza( dintre daci si romani la nord de unare0

1.- de ani erau de a$uns& in conditiile-n care :alia a *ost romanizata-n 100 de ani
dupa 271 doar armata si administratia au parasit acia& oamenii simpli au ramas
si s-au retras in munti sau in zone impadurite in timpul mi'ratiilor0
3
asemanarea dintre limba romana si albaneza se datoreaza elementelor de substrat& ambele
*iind limbi indo-europene& a!and in comun cu!inte0
imposibilitatea ca un popor ai carui stramosi au plecat in secolul III sa se intoarca in
aceleasi locuri%orase& sate( peste 1000 de ani0
e,istenta de iz!oare pri!ind poporul rom9n pana in secolul <III %!ezi Rom9nii in sursele
timpurii(0
Elterior& do!ezi ar>eolo'ice au atestat continuitatea daco-romana si a poporul roman la nord
de unare& prin descoperirea de *orti*icatii& morminte& basilica crestine dupa retra'erea
aureliana& acestea neapartinand mi'ratorilor& ci auto>tonilor0
2 #unct de !edere: 1onsider c5 implicarea istorilor An problema ori'inii poporului rom9n
este *oarte important5 deoarece prin acest demers sunt c5utate do!ezi pri!ind !ec>imea Ci
continuitatea poporului rom9n An acest spa4iu istoric0 /st*el& An secolul al <I<-lea& An
conte,tul apari4iei statelor na4ionale sus4in9nd teoria romanit54ii Ci continuit54ii poporului
rom9n& B# ?aCdeu sau / <enopol au c5utat ar'umente pri!ind ori'inea romanic5 a
poporului nostru0
A!tonom## "oca"e s# #nst#t!t## centra"e #n seco"e"e 'IV('VIII
)ermeni istorici: +dunarea (arii, autonomie interna, cnezat, comitat, curte domneasca,
descalecat, dinastie, district, obste sateasca, s$at domnesc,scaune,suveranitate,
suzeranitate, tribut, vasal,voievodat
/utonomii locale :
a( Obstea sateasca prima *orma de *orma de conducere a!and di*erentiere sociala%un
conducator numit 4ude sau cneaz& s$atul batranilor care se ocupa& de obicei cu stabilirea
$udecatii& e,istand si o strati*icare sociala incipienta: o parte a membrilor acestei obsti
acapareaza treptat a!utie-pamant sau !ite0 eobicei& obstea stapaneste in comun padurile&
izlazurile& apele(0
b( "tructuri politice prestatale %asa numitele Romanii populare/3icolae Ior'a( s-au *ormat
din unirea mai multor obsti satesti& purtand di*erite denumiri: 5'ri, cnezate, voievodate,
c&mpuri, ocoale, codri, 4upante
@,emple:
2 Rolul autonomiilor locale in *ormarea statelor medie!ale
/utonomiile locale au reprezentat baza de plecare& nucleul pentru *ormarea statelor
medie!ale rom9neCti incluz9nd urm5toarele elemente:
a( cre6terea demogra$ic' - datorat5 Ambun5t54irii condi4iilor de !ia45& r5zboaielor mai
pu4ine& pro'reselor economice& r5ririi in!aziilor mi'ratorilor dup5 Marea in!azie mon'ola
din 12F10
b( dezvoltarea economic' - rezult5 din .iploma 7avalerilor Ioani5i& un document emis de
re'ale En'ariei& Bela al I8&care acorda acestor c5lu'5ri - ca!aleri teritoriul dintre un5re Ci
1arpa4i %Gara Rom9neascA de mai t9rziu(: se men4ioneaz5 !enituri pro!enite din slu$be&
morile& *anetele si pasunile& !itele si oile& pescariile si iazurile& ocnele care
e,istau pe teritoriul celor - *ormatiuni prestatale amintite %cazul *ratelui lui Hito!oi&
b5rbat& care cade prizonier la un'uri si !rea sa o*ere o suma de bani ca rascumparare(0
4
- rezult5 din e,isten4a unor drumuri comerciale care *5ceau le'5tura cu teritoriile de la
Marea 3ea'r5 de pe care se percepeau ta,e0
c( ierarhia social' - do!edit5 de iploma care aminteCte mai marii p5m9ntului %boierii( Ci
rusticii%45ranii(0
d( organizarea militar' -Rezult5 din aceeaCi iplom5& care relateaz5 c5 Hito!oi este ucis
Antr-o lupt5 cu re'ele un'ur& iar *ratele s5u& B5rbat cade prizonier % numai ideea de a se lupta
cu re'ele En'ariei do!edeCte o anumit5 or'anizare militar5& c>iar dac5 aceasta nu este
de*init5(0
TRANSILVANIA
8oie!odatele lui
:elu%1entru(& :lad%Banat(&
Menumorut%1risana(
7ecolul I<
7ec0 I +nnonimus 8Faptele
ungurilor 8"ec) 3II
TARA ROMANEASCA
8oie!odatele lui
7eneslau%/r'es(& Hito!oi
%+ltenia si ?ate'(
1nezatele lui
Ioan%Romanati(& 6arcas
%8alcea(
)ara 7e!erinului - 7ecolul
<III
.iploma 7avalerilor
Ioaniti 8 9:;<
MOLDOVA
19mpul lui ra'oC& 19mpul
lui 8lad& 1odrii 1osminului&
1odrii ?ertei
DOBRAGEA
2 *ormatiuni prestatale
conduse de - =upan imitrie
7ecolul <
-:>eor'>e
Inscriptie ,ur$atlar
Inscriptie ,ircea 1oda
2 3umi4i doi *actori e,terni %dou5 cauze e,terne (care au *a!orizat *ormarea statelor
medie!ale rom9neCti sau numi4i dou5 asem5n5ri ntre conte,tul e,terna al *orm5rii G5rii
Rom9neCti Ci Mold0
1onte,tul e,tern *a!orabil *orm5rii statelor medie!ale rom9neCti %cauz' e/tern'(:
- dec5derea puterii t5tarilor dup5 12F10
- criza politic5 din En'aria%An 1308 dinastia /rpadian5 dispare& *iind Anlocuit5 de cea de
/n$ou& dup5 lupte(0
- sl5birea intern5 a En'ariei%care dorea s5 ocupe teritoriile locuite de rom9ni la sud si rasarit
de 1arpati( dupa Marea In!azie Mon'ola care a distrus multe orase0
26ormarea statelor medie!ale:
Trans#")an#a
- 8oie!odatele din secolul I< sunt cucerite de un'uri %p9n5 An sec <III e inte'rat5 An
structurile En'ariei(0
5
- 1111 Mercurius #rincipe - En'urii Ancearc5 s5 trans*orme )ransil!ania An principat
%model occidental(0
- 117. Heustac>ius 8oie!od - +pozi4ia rom9nilor la aceast5 trans*ormare a readus !ec>ea
titulatur50
- 7ecolele <II-<III -sunt coloniza4i saCii%'ermani(Ci secuii& care au dreptul de a se or'aniza
An scaune)
- Rom9nii r5m9n ma$oritari mai ales An zonele de mar'ine ale )ransil!aniei& *iind or'aniza4i
An aCa numite 5'ri sau districte 65'5raC& /mlaC& ?a4e'& MaramureC& B9rsa& pierz9ndu-Ci
treptat drepturile politice Ci reli'ioase0
- 7ec <I8 - .iplomele lui 0udovic .= +n4ou condi4ionau calitatea de nobil de cea de
catolic%rom9nii& ortodocCi& ACi pierd drepturile politice& *iind obli'a4i s5 treac5 la catolicism
pentru a le p5stra& mul4i se ma'>iarizeaz5 dup5 acest moment( 13..0
- 7ec0 <8 - Unio (rium >ationum alian4a saCilor& secuilor cu un'urii& rom9nii e,cluCi
-7ec <8I (ripartitul -codul de le'i care-i numeCte pe rom9ni tolera5i)
-1-F1 )ransil!ania de!ine principat autonom sub suzeranitate otoman5%dup5 ce En'aria e
cucerit5 de turci Ci trans*ormat5 An paCal9cIpro!incie otoman5(
1."1- )ransil!ania e cucerit5 de austrieci %are autonomie intern5& dar e condus5 de un
'u!ernator(
*ara Romneasc
- 7tatul nou *ormat apare An documente ca En'ro!la>ia %An documentele emise de cancelaria
Garii Rom9nesti(
- !asarab I (9?9@-9?A: este primul domnitor cu titlul de Jmare voievod si domnB
- 1uprindea: Banatul de 7e!erin& +ltenia& Muntenia p9na la unare si Basarabia-teritoriul
de la nordul 'urilor unarii smuls tatarilor de c5tre Basarab I
- An 9?:;, An conte,tul e,peditiilor ma'>iare Ampotri!a tatarilor din nordul 'urilor unarii& a
e,istat un acord Antre Basarab I si re'ele ma'>iar 1arol Robert de /n$ou& prin care En'aria
recunostea stap9nirea lui Basarab asupra Garii Rom9nesti An sc>imbul suzeranitat54ii
%Basarab de!enea !asal(
- An 1330& un'urii >ot5rau des*iin4area statului condus de catre Basarab printr-o campanie
militara
- An septembrie& oastea ma'>iara& a ocupat cetatea 7e!erin si tinutul Ancon$urator
- Basarab o*era o suma mare de bani pentru rascumpararea pacii %7000 marci de ar'int( Ci e
dispus s5 cedeze teritoriul coupat de un'uri& dar este re*uzat de 1arol Robert0
- En'urii incendiaz5 curtea domneasc5 de la 1urtea de /r'eC& dar pe drumul de Antoarcere
armata lor e An!ins5 pe "-12 noiembrie 1330& An batalia de la #osada %loc necunoscut azi(&
batalie An urma careia noul state Asi obtine independenta0 Batalia a *ost descrisa de 7ronica
pictata de la 1iena
- >icolae +le/andru (9?A:-9?C;, care restabiliste relatiile de colaborare cu En'aria si lupta
alaturi de Hudo!ic I de /n$ou %13F2-1382( Ampotri!a dominatiei tatare0 Bn 13-"& noul
6
!oie!od Asi ia titlul de domn autocrat %sin'ur st5p9nitor( si Antemeiaza mitropolia de la
1urtea de /r'es
-1ladislav I (1laicu-1oda , 9?C;- cea) 9?<C e primul domnitor care-Ci trimite oCtile la sud de
un5re contra turcilor& or'anizeaza institutiile ci!ile si ecleziastice ale statului0@l bate
primele monede: duca5ii Ci dinarii de ar'int
Mo"+o)a
- 13-2- Re'ele En'ariei& Hudo!ic I a *ormat o marc5 de aparare An nord-!estul Moldo!ei&
marc5%pro!incie de 'rani45 a Re'atului un'ar( ce a *ost condus5 de .rago6, un !oie!od
rom9n din MaramureC0 /ceasta marca de aparare Ampotri!a t5tarilor se Antindea teritorial Antre
19mpulun' Moldo!enesc si 8rancea si a!ea resedinta la Baia& iar ra'oC era supusul re'elui
Hudo!ic0
- 13-" - !ogdan din 7uhea& un alt !oie!od al rom9nilor din Maramures& nemul4umit de
politica re'elui ma'>iar *a45 de rom9ni%un'urii doreau catolicizarea si incercau s5 introduc5
propria or'anizare politica An Gara Maramuresului0(& trece An Moldo!a Ampreuna cu oamenii
sai si participa la o rascoala Ampotri!a lui Balc& urmas al lui ra'os& dependent de coroana
ma'>iara0
- Ancercarile militare ale re'elui En'ariei& *acute p9na An 13.-& de a-1 Anlatura pe Bo'dan
din Moldo!a s-au do!edit zadarnice& dar An conditiile An care Hudo!ic I era absorbit de
planul unei cruciade a recunoscut independenta Moldo!ei0 espre e!eniment ne po!esteCte
7ronica lui Ioan de (&rnave)
- Ermasii lui Bo'dan uni*ica Antre' teritoriul moldo!ean0
- 0a5cu (9?CA-9?<; care a a!ut de *acut *ata politicii de catolicizare a re'elui En'ariei si An
1371 accepta An*iintarea unei episcopii catolice cu centrul la 7iret0 1u toate acestea politica
nu a a!ut succes0
-#etru I ,usat (9?<;-9?D9 Anc>eie un tratat cu re'ele #oloniei& 8ladisla! Ia'ello& pe care-1
recunoaste ca suzeran %1387(& An sc>imbul unei sume de bani Amprumutata #oloniei& primeste
ca 'arantie #ocutia0 )ot el bate primele monede moldo!enesti 'rosii de ar'int Ci An*iin4eaz5
la 7ucea!a prima Mitropolie 1387
Roman I (9?D9-9?D; An timpul caruia 'ranitele Moldo!ei a$un' de pe 3istru la Marea
3ea'ra0
%o$rogea
- 7ecolul <I8 Balica conduce )ara 1a!arnei%Antre Mna'alia Ci 8arna (An cadrul Imp0
Bizantin0
- obrotici& urmaCul s5u c9Cti'5 independen4a0
- I!anco& urmaCul s5u bate moned5& dar moare An luptele cu turcii0
- 1388 - Mircea cel Batran ane,eaza obro'ea la )ara Rom9neasc50
7
2Rolul desc5lecatelor An *ormarea statelor medie!ale:
)raditia istoric5 pri!itoare la Antemeierea )5rii Rom9neCti este denumit5 din secolul al
<8II-lea desc'lecat) In 12"1& re'ele ma'>iar /ndrei al III-lea consolideaz5 drepturile si
pri!ile'iile un'urilor& sasilor si secuilor& ani>il9nd autonomia rom9neasca din 6a'aras0 Bn
aceste conditii o parte a rom9nilor condusi de cel numit de cronici Radu >egru& au trecut
1arpatii si s-au asezat An zona 19mpulun'0 /cest e!eniment cunoscut din cronici si le'ende ca
JdescalecatulB lui >egru 1oda din Fagaras & a *acut ca din acea zona sa Anceapa uni*icarea
*ormatiunilor politice rom9nesti& populatia rom9neasca din )ransil!ania a!9nd o anumita
contributie0
easemenea& Ci ac4iunile politice ale lui ra'oC Ci Bo'dan din Moldo!a pot *i considerate
desc5lecate& ele do!edind rolul rom9nilor de peste mun4i%din MaramureC& An acest caz(la
*ormarea Moldo!ei0
Inst#t!,## centra"e -n sa,#!" romnesc
2#rezenta4i dou5 institu4ii centrale An spa4iul rom9nesc An secolele 1F-1-
7e prezint5 domnia Ci biserica insist9nd asupra ideei de independen4a at9t in ceea ce pri!este
politica e,tern5 c9t si cea intern50
omnia principala institu4ie medie!al5& *5r5 de care statul nu poate *unc4iona
- 7u!eranul D5rii purta titlul de - .O,>& din latinescul dominus - st5p9n
- /tribu4ii:
- voievod %conducea armata(
- numea pe marii dre'5tori Ci An*iin4a noi dre'5torii
- bate moned5 %8laicu 8od5& #etru MuCat(
- declara r5zboi si Anc>eia pace
- Anc>eia tratate de pace& de aliant5 si de !asalitate0
- e $udec5torul suprem al )5rii& asistat de 7*atul domnesc si urm9nd cutuma t5rii %le'ea nescris5(
- are drept de preemp5iune asupra p5m9ntului%poate *ace danii sau con*isca orice moCie(
- succesiunea la tron: electiv-ereditar'%nu e,ista principiul primogeniturii-dreptul primului
n5scut( de aceea toate rudele de 'en masculin din cadrul dinastiei puteau emite preten4ii la tron0
e aceea a!eau adesea loc ade!5rate r5zboaie ci!ile0
- inastia B/7/R/B %Gara Rom9neasc5 (K MEL/) %Moldo!a(
2#rezenta4i dou5 institu4ii centrale An spa4iul rom9nesc An secolele 17-18
Bn secolele <I8-<8 domnitorul ACi mani*est5 Antrea'a putere at9t pe plan intern c9t Ci e,tern& dar
An secolele <8I-<8III& pe *ondul accentu5rii domina4iei otomane An G5rile Rom9ne&ale'erea
domnitorului era Anso4it5 de con*irmarea turcilor0 1u toate acestea principalul simbol al puterii
domnului& coroana este p5strat5 p9n5 An timpul lui 1onstantin Br9nco!eanu la s*9rCitul secolui al
<8II lea0
in 1711 %Moldo!a( Ci 171. %Gara Rom9neasc5(domnii rom9ni sunt Anlocui4i cu domnitori
*anario4i%'reci din cartierul 6anar al 1onstantinopolului( care nu au dec9t *unc4ia de simpli
8
*unc4ionari otomani& turcii nemaia!9nd Ancredere Am rom9ni pe care-i acuzau de tr5dare0 )ronul
este !9ndut prin licita4ie de c5tre turci0
1u toate acestea Ci An sec0 <8II-<8III& este nevoie de institutia centrala pentru a *unctiona
statul& in conditiile in care& desi sub dominatie otoman5 Gara Rom9neasc5 Ci Moldo!a nu au *ost
niciodat5 trans*ormate An pa6al&curi %aCa cum se Ant9mplase cu 7erbia& Bul'aria sau En'aria(
2#reciza4i o caracteristic5 a unei institu4ii centrale An spa4iul rom9nesc An secolele 17-18
+ caracteristic5 a domniei An sec 17-18 este lipsa politicii e,terne An conte,tul An care pe *ondul
accentu5rii domina4iei otomane An G5rile Rom9ne&ale'erea domnitorului era Anso4it5 de
con*irmarea turcilor& iar An secolul al 18 lea domnii rom9ni sunt Anlocui4i cu domnitori
*anario4i%'reci din cartierul 6anar al 1onstantinopolului( care nu au dec9t *unc4ia de simpli
*unc4ionari otomani
Biserica: Institu4ie sus4inut5 de domn& care-i acord5 danii& moCii& este ctitor de biserici Ci
m9n5stiri0 )ot el spri$in5 *inanciar m9n5stiri ortodo,e de la Muntele /t>os sau din +rient
%@'ipt& #alestina(&Gara Rom9neasc5 1otmeana - Radu I& 1ozia Mircea cel B5tr9n&
M9nastirea /r'eC - 3ea'oe Basarab& Moldo!a- #utna Lte*an cel Mare& Moldo!i4a #etru
RareC& 7latina- /le,andru H5puCneanu
- /re ran'ul de mitropolie (a$lat' sub controlul #atriarhiei ortodo/e de la
7onstantinopol)
-13-" Mitropolie - 1urtea de /r'es -8ladisla! 8laicu- mitropolit =/1?I3) de la 8icina
%'rec(0
@piscopii : R9mnicu 89lcea& Buz5u %unit54i administrati!-teritorial5 in*erioare
mitropoliei(0
- 1387 Mitropolie -"uceava- #etru MuCat - Mitropolit Iosi*%moldo!ean(
@piscopii- Roman& ?uCi R5d5u4i0
Mitropolitul:
- al doilea demnitar al statului& ales de episcopi Ci con*irmat de domn
- Al un'e pe domn
- e loc4iitor al domnului Ci poate conduce soliile acestuia0
2#rezenta4i dou5 institu4ii centrale An spa4iul rom9nesc An secolele 17-18
Biserica0
Bn timpul domina4iei otomane& din secolul al <8II lea biserica& drept institutie este
subordonat5 domnitorului& deoarece turcii se temeau de in*luen4a sa An declanCarea unor
e!entuale re!olte Ampotri!a acestora0 )otuCi biserica a continuat s5 $oace un rol important
deoarece domnitorii *anario4i erau creCtini ortodocCi& au sus4inut biserica at9t material c9t Ci
spiritual0 7pre deosebire de statele creCtine trans*ormate An paCal9curi& An G5rile Rom9ne a
e,istat libertate reli'ioas5
9
7e mai men4ioneaz5 Ci ideea c5 )arile Rom9ne au a!ut An continuare institu4ii bisericeCti
puternice& $ondate Enc' din secolul al 3I1 lea 13-" Mitropolie- 7urtea de +rges constinua
s5 e,iste
@piscopii : R&mnicu 1&lcea, !uz'u %unit54i administrati!-teritorial5 in*erioare
mitropoliei(
- 1387 Mitropolie -"uceava continua s5 e,iste& @piscopii- Roman& ?uCi R5d5u4i
Rolul Mitropolitul r5m9nea important
- al doilea demnitar al statului& ales de episcopi Ci con*irmat de domn
- Al un'e pe domn
- e loc4iitor al domnitorului Ci poate conduce soliile acestuia0
2#reciza4i o caracteristic5 a unei institu4ii centrale An spa4iul rom9nesc An secolele 17-18
Bn timpul domina4iei otomane& din secolul al <8II lea biserica& drept institutie este
subordonat5 domnitorului& deoarece turcii se temeau de in*luen4a sa An declanCarea unor
e!entuale re!olte Ampotri!a acestora0 /cest aspect a *ost p5strat Ci An secolul al 18 lea An
condi4iile instal5rii domniilor *anariote0
RELA*IILE INTERNA*IONALE .N SECOLELE 'IV /'VIII
)ermeni istorici: capitula5ii, cruciada t&rzie, 0iga "$&nt', tribut, vasalitate, suveranitate,
suzeranitate)
F.iploma5ia promovat' de statele rom&ne $ace (con$runt'rile militare $ac - parte
integrant' din rela5iile interna5ionale ale Evului ,ediu
7tatele medie!ale rom9neCti au militat in @!ul Mediu pentru ob4inerea independen4ei
politice& Antr-o prim5 *az5 Ci ulterior& pentru men4inerea acesteia0 /cest scop putea *i atins
at9t prin *olosirea *or4ei militare& atunci c9nd Ampre$ur5rile o cereau& dar Ci prin Anc>eierea
de alian4e politice& militare& c>iar dinastice%c5s5torii(0 /t9ta timp c9t domnitorii rom9ni au
*ost capabili& prin *or4a lor militar5 de a 4ine piept marilor puteri !ecine& aceCtia au ne'ociat
de la e'al la e'al cu su!eranii%re'ii( acestor state0 e multe ori& Ans5& net in*eriore din punct
de !edere economic Ci militar& statele medie!ale rom9neCti au *ost ne!oite s5 accepte solu4ii
de compromis pentru p5strarea independen4ei& pentru ap5rarea teritoriului Ci 'rani4elor sau
mai t9rziu& dup5 accentuarea domina4iei otomane& pentru ob4inerea autonomiei interne0
/st*el au *ost acceptate solu4ii ce pre!edeau: !asalitatea *a45 de marile puteri !ecine&
acceptarea suzeranit54ii acestora& c>iar plata unui tribut An bani pentru p5strarea p5cii0
G5rile Rom9ne s-au implicat acti! An cruciada antiotoman5& ast*el& G5rile Rom9ne at9t prin
diploma4ia lor& c9t Ci prin lupta militar5 au *5cut parte din rela4iile interna4ionale ale @!ului
Mediu0 Bn plus& An *unc4ie de subiect& la diplomatie da4i e,emple de aliante sau tratateK la
con*runt5ri militare& e,emple de b5t5lii0
2#reciza4i dou5 asem5n5ri Antre con*runt5rile militare des*5Curate de rom9ni sau de G5rile
Rom9ne An @!ul Mediu
1aracterul antiotoman %cu e,emple& BraCo!& IaCi(0
10
/lian4a cu statele !ecine creCtine %toate tratatele subliniate sunt Anc>eiate cu state
!ecine creCtine(0
Conte0t #nterna,#ona" 1e0tern2
- )endin4e e,pansioniste ale Imp)Otoman, #oloniei, Ungariei, Imp)2absburgic% /ustria( din
sec0 <8I0
- 1ucerirea #eninsulei Balcanice de c5tre turci la s*9rCitul secolului al <I8 lea%138"-7erbia&
13".-Bul'aria (& de!enind amenin4are direct5 pentru G5rile Rom9ne0
Re"a,## romno(otomane
7ecolul <I8 lupte directe Ci alian4e politice pentru a Ancerca alun'area turcilor din @uropa
7ecolul <8 acceptarea unui tribut drept pre4 de men4inere a p5cii
7ecolul <8I acceptarea vasalit'5ii %dup5 1-38- campania lui 7oliman Ma'ni*icul An
Moldo!a(caracterizat5 prin: - reducerea autonomiei interne
-dispari4ia politicii e,terne
-creCterea e,ponen4ial5 a tributului
omnitorul era con*irmat de sultan%nu mai era unsul lui umnezeu Ci An cele mai bune
cazuri era ales de boieri& alt*el era numit c>iar de turci(
7ecolul <8II prima $um5tate a secolului scade presiunea turcilor& dup5 ac4iunea lui Mi>ai
8iteazul0
a doua $um5tate a secolului turcii care reiau controlul asupra G5rilor Rom9ne An condi4iile
An care domnitorii Ancearc5 s5 se aproprie de )ransil!ania& sau de Imp0 ?absbur'ic Ci Rusia
prin alian4e
7ecolul <8III turcii Anlocuiesc domnitorii rom9ni cu cei *anario4i
M#rcea ce" 3trn
2#rezenta4i F con*runt5ri militare%b5t5lii( Ci F ac4iuni diplomatice%tratate de
alian45(des*5Curate de rom9ni An @!ul Mediu%aten4ie la secolele cerute& spre e,emplu 1F-1-
sau 1F-1.& sau 1F-18(0
< martie 9?DA- (ratat de alian5' %BraCo!(cu 7i'ismund de Hu,embur' %re'ele En'ariei(-
primul tratat antiotoman: lui Mircea i se recunoaCte st5p9nirea asupra ducatelor /mlaC Ci
65'5raC An sc>imbul alian4ei0 #osibil& se pre!edea Ci acceptarea !asalit54ii %nu e,ist5 un
document Ans5 An acest sens(
9< mai 9?DA 8 !'t'lia de la Rovine Ampotri!a lui Baiazid& prima b5t5lie cu turcii pe
teritoriul G5rii Rom9neCti& !ictoria apar4ine rom9nilor Antr-o lupt5 decisi!5%loca4ie
11
necunoscut5 ast5zi( !ictoria permite Andep5rtarea pericolului otoman asupra 45rii Ci
participarea la cruciada antiotoman5 de la sud de un5re
9?DC - 1ruciada creCtin5 de la 3icopole crucia4ii An!inCi de Baiazid0
9;9< - Mircea e ne!oit s5 pl5teasc5 turcilor tribut ?@@@ galbeni Ci cedeaz5 .obrogea
de!enit5 paCal9c0
V"a+ *ee4
9C-9< iunie 9;C: +tacul de noapte de l&ng' (&rgovi6te )urcii conduCi de Ma>omed al II
lea& cuceritorul 1onstantinopolului An atac5 pe 8lad dup5 ce acesta cucerise cetatea :iur'iu
Ci re*uzase plata tributului a$uns la 10 000 de 'albeni0 8lad& care crescuse la curtea
sultanului cunoCtea tactica de lupt5 a turcilor& Ci-a de'>izat solda4ii An >aine otomane
pro!oc9nd acestora mari pierderi0 3e!oit s5 p5r5seasc5 4ara& se re*u'iaz5 An En'aria& unde
re'ele Matei 1or!in Al Anc>ide la 8iCe'rad0
Ianc! +e 5!ne+oara 1)o#e)o+ a" Trans#")an#e#2
9;;?-9;;; 1ampania cea lun'5- Case luni de atacuri asupra teritoriilor otomane de la sud
de un5re
9;;; (ratat de pace de la "eghedin 8 pace pe 10 ani cu Imperiul +toman
A"e0an+r! ce" 3!n
9;@: )ratat de !asalitate *a45 de #olonia
9;:@ #rima lupt5 dintre moldo!eni Ci turcii- aceCtia sunt respinCi din *a4a cet54ii 1>ilia
6te7an ce" Mare
1F-" (ratat de la Overchel'u5i- !asalitate *a45 de #olonia %reAnnoit An 1F8-( prote$a
Moldo!a de e,pansiunea En'ariei care de4inea 1>ilia%p9n5 An 1F.-( Ci controla drumul
comercial din !ecin5tatea ei0
ianuarie 9;<A !'t'lia de la 1aslui- Lte*an& a$utat de c9te!a mii de secui An!in'e oastea
condus5 de 7oliman #aCa
iunie 9;<A (ratat antiotoman cu Ungaria& cu re'ele En'ariei Matei 1or!in de la IaCi
r5mas *5r5 urm5ri poziti!e& pentru c5 e An!ins la R5zboieni %8alea /lb5( de sultanul
Ma>omed al II lea An 1F7.& iar An 1F8F turcii ocup5 1>ilia Ci 1etatea /lb5
M#8a# V#teaz!"
9AD; Mi>ai declanCeaz5 r5scoala antiotoman5& uci'9nd 'arda turcilor Ci creditorii din
BucureCti Ci ader5 la Hi'a 7*9nt5%7*9nta /lian45(I alian45 Antre G5rile creCtine europene
*ormat5 la ini4iati!a papalit54ii condus5 de Imperiul Romano- :erman din care mai *5ceau
parte 7pania& 8ene4ia& Mantua& )oscana& 6errara& Ci cele trei G5ri Rom9ne0
,ai 9ADA 8 (ratatul de la +lba Iulia- o delega5ie de boieri accept', En numele lui ,ihai,
vasalitatea principelui (ransilvaniei, "igismund !athor%)
12
+ugust 9ADA !'t'lia de la 7'lug'reni - Mi>ai reuCeCte prin !ite$ia sa s5 decid5 soarta
b5t5liei cu cel mai mare 'eneral otoman 7inan #aCa& dar& copleCit de num5rul turcilor& care
ocup5 BucureCtiul se retra'e0
Octombrie 9ADA !'t'lia de la -iurgiu - cu a$utor din )ransil!ania Ci Moldo!a& Mi>ai
cucereCte cetatea :iur'iu Ci-i An!in'e pe turci& dup5 ce eliberase )9r'o!iCtea Ci BucureCtiul0
1-"7 )ratat de pace cu turcii%Ai recunosc domnia pe !ia45 Ci An$um5t54esc tributul(
9ADG 8 (ratatul de la ,&n'stirea .ealu - 1u Rudol* al II lea& Amp5ratul >absbur' %romano-
'erman(& %Ai recunoaCte domnia ereditar5 Ci Ai acord5 bani pentru lupta antiotoman5(0
1-"" B5t5lia de la Lelimb5r Mi>ai intr5 An )ransil!ania & care sub conducerea lui /ndrei
Bat>orM ieCise din Hi'a 7*9nt5 pre*er9nd pacea cu turcii0
1.00 Mi>ai ocup5 Moldo!a%7ucea!a ACi desc>ide por4ile *5r5 lupt5( #RIM/ E3IR@ /
GNRIH+R R+MO3@0
1.01 Mi>ai e asasinat de mercenarii 'eneralului >absbur' Basta0
*r#"e Romne -n sec.'VII('VIII
2 Rolul iploma4iei G5rilor Rom9ne la s*9rCitul e!ului mediu Ci Anceputul modernit54ii%se
precizeaM5 Ci cele dou5 e!enimente Hu4P Ci 7t5nileCti(0
7ecolul <8II up5 moartea lui Mi>ai 8iteazul are loc o lupt5 permanent5 Antre concep4ia
turcilor de a numi ei AnCiCi domnitorul Ci cea auto>ton5 care pre!edea ca domnul s5 *ie ale
de /dunarea G5rii%7t5rile #ri!ile'iate dominate de boieri(0 1u toate acestea& au e,istat
momente An care domnitorii au Ancercat s5 scape de sub suzeranitatea otoman5:
1onstantin Br9nco!eanu& domn An Gara Rom9neasc5 la s*9rCitul secolului al <8II lea Ci
Anceputul secolului al <8III lea& a Anc>eiat tratate secrete cu Imperiul 2absburgic Ci a
Ancercat s5 se alieze cu Rusia care amenin4a Imperiul +toman0 )urcii l-au e,ecutat&
nemaia!9nd Ancredere An el0
imitrie 1antemir& domn al Moldo!ei la Anceputul secolului al <8III lea a Anc>eiat An anul
9<99 8 (ratatul de la 0u5k cu 4arul Rusiei #etru I& tratat antiotoman secret An speran4a
eliber5rii G5rii de sub domina4ia turc50 7-a al5turat lui #etru cel Mare An r5zboiul ruso-turc
Ci a plasat Moldo!a sub suzeranitate ruseasc50 up5 ce au *ost An*r9n4i de turci An Hupta de
la "t'nile6ti pe #rut An 1711& neput9ndu-se Antoarce An Moldo!a& a emi'rat An Rusia& unde a
r5mas cu *amilia sa p9n5 la moarte0
7ecolul al <8III lea- )ransil!ania este ocupat5 de Imperiul ?absbur'ic %1701(
- omni *anario4i An Moldo!a %1711( Ci Gara Rom9neasc5 %171.(
- Rusia Ci Imperiul ?absbur'ic doreau Amp5r4irea Imperiului
+toman& a*lat An de*ensi!5 dup5 1.83& c9nd armatele turcilor *useser5 respinse de sub
zidurile 8ienei0
Bn timpul re'imului *anariot au a!ut loc C r'zboaie Antre ruCi & austrieci Ci turci pe teritoriul
#rincipatelor Rom9ne& care au pro!ocat mari distru'eri materiale& Anapoiere economic5&
m5rirea contribu4iilor materiale *a45 de turci& dar Ci pierderea unor teritorii :
177- Buco!ina e cedat5 de turci Imperiului ?absbur'ic
1812 Basarabia e cedat5 de turci Rusiei
13
up5 toatea aceste r5zboaie& boierii rom9ni au Ancercat s5 prezinte marilor puteri la
ne'ocierile de pace& memorii An care cereau condi4ii de !ia45 mai bune& sc5derea
contribu4iilor materiale& respectarea autonomiei interne a principatelor& Ans5 aceste memorii
au r5mas la stadiul de proiect& ne*iind acceptate0
@,emple:
9<<:- ,emoriu Foc6ani An care se cerea unirea celor Moldo!ei cu Gara Rom9neasc5
9<D9 8 ,emoriu Histov cereau domn ales de rom9ni Ci neutralitatea An caz de r5zboi
Reg#m!" 9anar#ot
2 #rezenta4i un *apt istoric des*5Curat An spa4iul rom9nesc An secolele al <8II-<8III lea
#rimul omnitor 3icolae Ma!rocordat %at9t An Moldo!a c9t Ci An Gara Rom9neasc5( erau
membri ai *amiliilor aristocratice 'receCti care locuiau An caratierul 6anar
Elemente pozitive:
-Re*ormele lui 1onstantin Ma!rocordat:
- $iscal' - o sin'ur5 ta,5 anual5
-social' - des*iin4area Cerbiei %dependen4ei 45ranilor(
- administrativ' - An*iin4eaz5 $ude4ele
-Re*orme $uridice: /le,andru Ipsilanti Ci Ioan 1ara'ea
-#5strarea culturii na4ionale& a Bis0 +rtodo,e& p5trunderea in*l0 *ranceze%primele ziare&
Ambr5c5minte(
Elemente negative:
- #olitici *iscale e,cesi!e%ta,e mari(& din cauza turcilor dar Ci a domnitorilor care Ancercau
s5 se Ambo'54easc5 rapid0
- #re4uri pre*eren4iale cu Imperiul +toman%G5rile Rom9ne de!eneau c'mara (chelarul
Imperiului +toman(0
- 75r5cirea popula4iei0
Re7orm#sm!" $o#eresc 1sec. 'VIII('I'2
)ermeni: partida na5ional', burghezie, a abdica, a sanc5iona)
@lita politic5 rom9neasc5 %boierii An primul r9nd( a Ancercat An sec0 <8III-<I< s5
interna4ionalizeze problema #rincipatelor rom9ne%Gara Rom9neasc5 Ci Moldo!a( 4in9nd
cont de pozi4ia strate'ic5 a acestora& An conte,tul r5zboaielor ruso-turco-austriece0
,emoriile boiere6ti %6ocCani 1772& Listo! 17"1( prezentate la tratati!ele de pace de dup5
r5zboaiele amintite au reprezentat un punct de plecare pentru Antre'ul pro'ram re!endicati!
din prima $um5tate a secolului al <I<-lea0 1ele mai multe memorii !izau rec9Cti'area
independen4ei prin Anlocuirea domnilor *anario4i cu cei p5m9nteni0 #e l9n'5 aceste memorii
adresate marilor puteri la tratati!ele de pace& boierii au redactat numeroase proiecte de
sc>imbare a *ormei de 'u!ern5m9nt
14
Pro#ecte +e re7orm a"e $o#er#"or romn#&
sec0 <8III - Moldo!a - mitropolitul :a!ril 1allimac>i& reprezent9nd partida na5ional'
%boierii auto>toni( -propune instituirea unei republici aristocratice condus5 de 12 boieri
sec0 <I< Moldo!a - imitrie 7turdza boier reprezent9nd partida na5ional'
-propune instituirea unei republici aristo-democraticeasc5
M#4carea na,#ona" a romn#"or +#n Trans#")an#a
sec0 <8III - Hcoala +rdelean': #etru Maior& 7amuil Micu& :>eor'>e Qincai& Ion Budai
eleanu0
petiDia "upple/ 0ibellus 1alachorum %17"1(& adresat5 Amp5ratului austriac cerea:
drepturi e'ale cu un'urii& saCii& secuii %limba& reli'ia& Ccoli(
de*iin4area termenului de )+H@R/)& acordat pe nedrept rom9nilor
Pro#ecte o"#t#ce -n an## 1:;1(1:<:
2 3umi4i dou5 ac4iuni politice des*5Curate de rom9ni %sau An G5rile Rom9ne (An prima
$um5tate a secolului al <I<0
10MiCcarea lui )udor 8ladimirescu din 1821
20 Re!olu4ia de la 18F8-18F"
1821- 7ererile norodului rom&nesc %Gara Rom9neasc5( %pro'ram politic al miCc5rii
conduse de )udor 8ladimirescu & turcii accept9nd instaurarea& An 1822 a domnilor
p5m9nteni& Anlocuind re'imul *anariot(
restabilirea domnilor p5m9nteni
des*iin4area pri!ile'iilor boiereCti %unele cate'orii erau scutite de ta,e(
An*iin4area armatei na4ionale %din F000 de panduri(
2 #reciza4i dou5 documente %proiecte politice (din prima $um5tate a secolului al <I< lea
prin care rom9nii au Ancercat s5-Ci modernizeze statul cu c9te dou5 cerin4e ale *iec5ruia%10 Ci
20(
10 1822 7onstitu5ia c'rvunarilor %Moldo!a( Ioni45 )5utu %dup5 modelul miCc5rii
italiene(:
-e'alitatea An *a4a le'ii
-acordarea *unc4iilor pe merit
-libertate reli'ioas5
1831- 1832 Regulamentele Organice %impuse An timpul ocupa4iei militare ruse& erau
primele le'i cu c>aracter constitu4ional din Gara Rom0 Ci Moldo!a0 Rusia introduce
protectoratul s5u asupra #rincipatelor& de!enind practic o a doua putere suzeran5 Anc5 de la
)ratatul de la /drianopol& Anc>eiat An anul 182"& dup5 un r5boi cu turcii(:
-separarea puterilor An stat
-se introducea bu'etul statului
- domnitorul era ales pe !ia45
15
20 1838-/ctul de Enire Ci independen45 %Gara Rom9neasc5( -Ion 19mpineanu liderul
#artidei na5ionale -unirea #rincipatelor %Gara Rom9neasc5 Ci Moldo!a(:
- independen4a acestora
-domnie ereditar5%*iul domnitorului s5 aib5 dreptul s5i urmeze la tron(
Re)o"!,#a +e "a 1:<:(1:<=
2#rezenta4i o ac4iune prin care rom9nii au Ancercat s5-Ci modernizeze societatea An prima
$um5tate a secolului al <I< lea0
- toat5 re!olu4ia insist9nd pe conte,t& cauze& cele 3 proclama4ii& participan4i& inter!en4ia
str5in5& importan4a re!olu4iei: deCi An!ins5& aceasta a Ansemnat un model de urmat pentru
'enera4iile urm5toare An atin'erea scopului propus: unirea Ci independen4a #rincipatelor
Rom9ne0
Re!olu4ia a *ost opera tinerilor intelectuali cu !ederi liberale& rom9ni Ccoli4i An +ccident&
dar a!9nd spri$inul altor clase sociale nemul4umite
- 1onte,t: Re!olu4ia din @uropa Andreptat5 Ampotri!a abuzurilor Marilor Imperii%An Italia&
/ustria& :erm0(
1auzele:
- politice - limitarea autonomiei #rincipatelor de c5tre Rusia
- sociale - e,ploatarea 45ranilor cl5caCi %care erau obli'a4i la munc5 pentru boieri(
- na5ionale - lipsa drepturilor politice pentru rom9nii din )ransil!ania
- economice - nemul4umirea bur'>eziei *a45 de abuzurile re'imului politic&creCterea
pre4urilor
Mo"+o)a
1aracteristici: +pozitie *a45 de politica domnitorului ,ihail "turdza Ci teama de inter!en4ia
militar5 a Rusiei 0
#articipan4i : 1asile +lecsandri, ,ihail Iog'lniceanu, +le/andru Ioan 7uza)
2 3umi4i dou5 sau trei proiecte politice din prima $um5tate a secolului al <I< lea prin care
rom9nii au Ancercat s5-Ci modernizeze statul cu c9te dou5 cereri asem5n5toare pentru *iecare
R: cele trei proiecte ale re!olu4iei %#eti5iunea-proclama5iune, #roclama5ia de la Islaz,
#eti5ia >a5ional'( cu 2 elemente comune: drepturile Ci libert54ile cet54eneCti sunt comune
tuturor& iar problema 45ranilor este de asemenea comun5& cu deosebirile pri!ind
desp5'ubirea0
27 martie - IaCi - #eti5iunea-proclama5iune%8asile /lecsandri( -3- de puncte& caracter
moderat:
- 'rabnica Ambun5t5tire a st5rii locuitorilor s5teni
- eliberarea detinutilor politici
- re*ormarea An!5t5m9ntului
16
omnitorul Mi>ail 7turdza a respins RpetitiaR& a arestat lideri ai re!olutiei care au *ost
e,ilati0
*ara Romneasc
1aracteristici: +pozi4ie *a45 de politica domnitorului -heorghe !ibescu& or'anizare mai
bun5 dec9t An Moldo!a & mai multe centre re!olu4ionare& teama de inter!en4ia otoman5
#articipan4i : >icolae !'lceascu, 7)+) Rosetti, Ion 2eliade R'dulescu)
" iunie - #roclama5ia de la Islaz, 22 de puncte& a a!ut !aloarea unui act constitu4ional:
- ale'erea unui domn responsabil pe termen de cinci ani0
- emanciparea 45ranilor cl5caCi%cu desp'gubire pentru boieri& adic5 aceCtia pl5teau boierilor
liberatea(0
- emanciparea israeli4ilor %e!reilor( Ci dezrobirea 4i'anilor%erau robi& un *el de scla!i(
-uvernul revolu5ionar- 11 iunie a izbucnit re!olutia la Bucuresti& Bibescu abdic5 si se
constituie un guvern provizoriu0 /cesta s-a pronun4at pentru rezol!area problemei a'rare
prin Ampropriet5rirea 45ranilor0 7-a An*iin4at 7omisia #ropriet'5ii *5r5 a reuCi rezol!area
problemei 45ranilor0 7e adopt5 acum tricolorul ca stea'0
Jn$r&ngerea revolu5iei- )urcii au inter!enit mai Ant9i diplomatic& apoi cu *or4a armat5 %6uad
#aCa(& care pe 13 septembrie 18F8& cu toat5 rezisten4a pompierilor conduCi de #a!el
S5'5nescu& din ealul 7pirii0
Trans#")an#a
1aracteristici: +pozitie *a45 de politica de ma'>iarizare& An conte,tul m5surilor dure luate
dup5 ane,area acestei pro!incii la En'aria %mai 18F8(& lipsa drepturilor politice pentru
rom9ni& lipsa de cooperare Antre re!olu4ionarii rom9ni Ci cei ma'>iari
#articipan4i : +vram Iancu, +le/andru #apiu Ilarian, "imion !'rnu5iu)
3 mai la Bla$ - #eti5ia >a5ional', citit5 la Marea /dunare 3a4ional5 a rom9nilor& F0
000 de participan4i:
- independenta na4ional5 a rom9nilor din )ransil!ania0
- des*iin4area iob5'iei $'r' desp'gubire din partea 45ranilor0
- An*iin4area unei '5rzi na4ionale rom9neCti0
- /dun5ri populare au a!ut loc si An Banat E$timie ,urgu si An Buco!ina Eudo/iu
2urmuzaki
#entru An!r5$birea re!olutiei rom9ne si a acelei ma'>iare& Amp5ratul austriac a sanc4ionat
ane,area )ransil!aniei la En'aria& Anc5lc9ndu-se ast*el !oin4a rom9nilor0 Rom9nii au
rezistat An Mun4ii /puseni conduCi de +vram Iancu, reuCind s5 4in5 piept un'urilor& dar prin
inter!en4ia ruCilor An lupta de la Hiria l9n'5 /rad %au'ust 18F"(& armatele re!olu4ionare
ma'>iare au *ost An!inse& En'aria Ci )ransil!ania *iind predate de ruCi austriecilor0
Stat!" romn mo+ern( Un#rea +#n 1:>=
17
#unct de !edere pri!ind importan4a *orm5rii statului rom9n modern:
up5 opinia mea& constituirea statului rom9n modern An secolul <I< reprezint5 o etap5
*oarte important5 din istoria Rom9niei deoarece An secolul al <I< s-a Andeplinit idealul
na4ional& acela ca na4iunea rom9n5 s5-Ci *ormeze propriul stat0 /st*el& prin Enirea din 18-"
prin care principatele 8ala>iei Ci Moldo!ei a-u unit sub conducerea domnitorului /le,andru
Ioan 1uza s-au pus bazele statului rom9n modern
7onte/t intern:
- Anr5ut54irea condi4iei politice a G5rii Rom9neCti Ci Moldo!ei dup5 Re!olu4ia de la 18F80
-18F" 7onven5ia de la !alta 0iman %impus5 de ruCi Ci turci( domnitorii erau numi4i de
turci& pe 7 ani& ocupa4ie militar50
-Re!olu4ionarii sunt ne!oi4i s5 *u'5 An occident& mai cu seam5 la #aris
7onte/t e/tern:
- R5zboiul 1rimeii %Rusia contra Imperiului +toman& a$utat de /n'lia Ci 6ran4a care nu
doreau s5 se strice ec>ilibrul european prin An*r9n'erea turcilor & iar #rincipatele au *ost
ocupate militar An timpul con*lictului(0
2 3umi4i dou5 *apte istorice pe plan e,tern An care s-au implicat rom9nii %G5rile Rom9ne
sau Rom9nia( An a doua $um5tate a secolului al <I< lea0
10 R5zboiul 1rimeii %pentru G5rile Rom9ne(18-3-18-.
20 R5zboiul ruso- turc din 1877-78 care pentru Rom9nia s-a trans*ormat An R5zboi de
independen45%pt Rom9nia(0
2 3umi4i dou5 documente interna4ionale An care se discut5 Ci despre rom9ni %G5rile Rom9ne
sau Rom9nia( An a doua $um5tate a secolului al <I< lea Ci preciza4i dou5 pre!ederi ale
acestora pentru rom9ni0
10 )ratatul de la #aris 18-. % despre G5rile Rom9ne (& cu pre!ederi: 10Anlocuirea
protectoratului rusesc Ci Rusia cedeaz5 3 $ude4e din sudul Basarabiei
20 )ratatul de la Berlin 1878 cu pre!ederi: independen4a Rom9niei Ci Rom9nia primeCte
obro'ea cu elta un5rii Ci Insula Lerpilor& ced9nd Rusiei cele 3 $ude4e din sudul
Basarabiei0
2 3umi4i dou5 documente interna4ionale An care se discut5 Ci despre rom9ni %G5rile
Rom9ne(An sec0 al <I< lea0
10 )ratatul de la #aris
20 1on!en4ia de al #aris
2 #rezenta4i un *apt istoric prin care rom9nii Ci-au constituit %*ormat& constituit( statul
modern An sec <I<0
7e prezint5 Enirea lui 1uza de la r5zboiul 1rimeii p9n5 la 2F ianuarie 18-"0
/le'erile din Moldo!a au *ost *alsi*icate de caimacamul %loc4iitorul& Anlocuitorul de domn(
3icolae 8o'oride& iar /n'lia %re'ina 8ictoria( Ci 6ran4a %3apoleon al III lea( au a$uns la un
compromis: /n'lia era de acord cu reluarea ale'erilor& iar 6ran4a se obli'a s5 nu mai
spri$ine unirea *5r5 nicio condi4ie0
9GA< - +dun'rile ad-hoc au !otat:
- unirea #rincipatelor sub numele de Rom&nia
- conducerea acordat' unui prin5 str'in, cu mo6tenitori care s' $ie ortodo/i
- autonomia 6i neutralitatea 5'rii 'n caz de r'zboi
18
9GAG - 7on$erin5a de la #aris a celor 7 mari puteri a adoptat 7onven5ia de la #aris %rol
constitu4ional ( stabilea:
- unirea sub numele de #rincipatele Unite ale ,oldovei 6i 1alahiei%nu se accepta numele de
Rom9nia(0
- statul a!ea 2 domni aleCi pe !ia45& 2 adunari le'islati!e& 2 'u!erne& 2 capitale %IaCi&
BucureCti(0
- doar 2 institu4ii erau comune 7omisia 7entral' de la Foc6ani %elabora le'ile(
- Jnalta 7urte de *usti5ie 6i 7asa5ie %puterea $udec5toreasc5 suprem5(0
9GAD - A ianuarie Ia6i - este ales prin !ot de adunarea electi!5 a Moldo!ei drept domn
/le,andru Ioan 1uza0
8 :; ianuarie !ucure6ti - este ales prin !ot de adunarea electi!5 a G5rii Rom9neCti ca domn
tot 1uza& pro*it9nd de interpretarea $uridic5 a 1on!en4iei de la #aris care nu pre!edea ca
aceeaCi persoan5 s5 nu *ie aleas5 de dou5 ori0
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
2 #rezenta4i un *apt istoric prin care rom9nii Ci-au consolidatstatul modern%modernizat
statul ( An sec <I<
7e prezint5 re*ormele lui 1uza0
2 #reciza4i dou5 *apte istorice prin care rom9nii Ci-au consolidatstatul modern%modernizat
statul ( An sec <I<
7e precizeaz5 dou5 dintre re*ormele lui 1uza0
I. Recunoaterea internaioanal i desvrirea unirii din punct de vedere instituional
185!18"#
1uza a *5cut e*orturi diplomatice pentru ca marile puteri s5 recunoasc5 unirea An ciuda
interpret5rii An *olosul rom9nilor a 1on!en4iei de la #aris0 Bn acelaCi timp uni*ic5 armata&
tele'ra*ul Ci poCta0 Marile puteri sunt deacord cu unirea& dar doar pe timpul !ie4ii lui 1uza
%decembrie 18.1(0 Imediat sunt uni*icate cele dou5 'u!erne care *unc4ioanser5 la IaCi Ci
BucureCti& sub cinducerea lui Barbu 1atar'iu& se con!oac5 o sin'ur5 adunare le'islati!5 Ci
se proclam5 unirea deplin5 sub numele de R+MO3I/%18.2(
II. $poca marilor re%orme! prim ministru &i'ail (o)lniceanu 18"#!18"*
9GC? decembrie - legea seculariz'rii averilor m'n'stire6ti
circa un s*ert din terenul arabil al 45rii& care apar4inea acestora %multe m5n5stiri erau din
7inai sau de la Muntele /t>os (era trecut An proprietatea statului %turcii au protestat& sub
19
prete,tul c5 a$ut5 #atriar>ia de la 1onstantinopol& sub autotitatea c5reia se a*la Biserica
+rtodo,5(
9GC; august 8legea rural'
se des*iin4a claca %munca 45ranilor 'ratuit5 pentru boieri(
circa F.0 000 *amilii primeau p5m9nt An *unc4ie de num5rul de !ite de4inut& dar erau
obli'a4i s5-i desp5'ubeasc5 pe boieri timp de 1- ani pentru p5m9ntul primit0
in p5cate& nu to4i 45ranii au primit p9m9nt& parcelele au *ost destul de mici Ci s-au *5r9mi4at
Ci mai mult prin moCteniri& iar lipsa unei b5nci care s5 Ce acorde credit a determinat An mare
parte eCecul acestei re*orme0
9GC; noiembrie- legea instuc5iunii publice
s-au stabilit trei 'rade de An!a45m9nt: primar& secundar& superior%18.0 Eni!ersitate IaCi0
18.F Eni!ersitate BucureCti(
An!545m9nutul primar era gratuit %pentru ca to4i 45ranii s5-Ci permit5(Ci obli'atoriu%pentru
a nu-Ci 4ine copiii acas5(& iar al*abetul c>irilic era Anlocuit de cel cu caractere latine0
/lte re*orme: 1od penal& 1od ci!il& Bn*iin4area 10@01& He'ea or'aniz5rii armatei& He'ea
or'aniz5rii administra4iei
III. $poca domniei autoritare 18"*!18""
9GC; - : mai:
- 1uza d5 o lo!itur5 de stat& dizol!9nd /dunarea He'islati!5&
- se adopt5 prin plebiscit (re$erendum noua constitu4ie 7tatutul ez!olt5tor& care-i acord5
puteri sporite0
1uza Ancepe s5 *ie suspectat de liberalii radicali& care s-au aliat cu conser!atorii duCmanii
lor %se *orma monstuoasa coali5ie(& c5 ar inten4iona s5 instituie un re'im personal0
1omplotistii au reusit s5-si realizeze planurile atr5'9nd de partea lor o parte a armatei
%colonelul ?aralambie& maiorul Hecca(& si l-au obli'at s5 abdice pe 11*ebruarie 18..0 / *ost
Anlocuit de o locotenen45 domneasc50
In+een+en,a +e stat a Romn#e#
#unct de vedere : Impliocarea Rom&niei En rela5iile interna5ionale En secolul 3I3
1onsider c5 Rom9nia a a!ut un rol important An rela4iile interna4ionale din secolul <I<
deoarece a particpat la toate marile e!enimente pe plan interna4ional An aceast5 perioad50
/st*el& participarea la criza oriental5 An secolulul <I<& respecti! la R5zboiul de
independen45 din anii 1877-1878& An urma c5reia Ci-a c9Cti'at independen4a de stat 1877
este un e,emplu semni*icati! care sus4ine a*irma4ia anterioar50
2 #rezenta4i un *apt istoric prin care rom9nii sau Rom9nia Ci-au consolidat statul pe plan
e,tern An a doua $um5tate a sec <I< sau prin care rom9nii %Rom9nia (s-au implicat An
rela4iile interna4ionale%politica e,tern5( An a doua $um5tate a sec <I<0
7e prezint5 tot r5zboiul de independen450
20
2 #reciza4i dou5 *apte istorice prin care rom9nii%Rom9nia( se implic5 An rela4iile
interna4ionale%politica e,tern5( An a doua $um5tate a sec <I<0 Li c9te dou5 consecin4e ale
acestor *apte0
R5zboiul de independen45 Ci urm5ri: ieCirea de sub suzeranitatea otoman5& dez!oltarea
premiselor proclam5rii Rom9niei ca re'at 18810
)ratatul secret Anc>eiat de Rom9nia cu #uterile 1entrale %1883( Ci consecin4e str9n'erea
rela4iilor dintre Rom9nia Ci :ermania0
7onte/t e/tern:
187--7. criz5 oriental5 An Balcani- r5scoale An Bosnia ?er4e'o!ina Bul'aria 7erbia
Muntene'ru Ampotri!a turcilor0
187. + nou5 constitu4ie otoman5 numea Rom9nia provincie privilegiat)
7onte/t intern:
Ha 10 mai 18.. locotenen4a domneasc5 e Anlocuit5 de 1arol de ?o>enzollern& ca domnitor
dintr-o dinastie str5in5 cu scopul de a ob4ine spri$inul marilor puteri europene& pentru
consolidarea autonomiei interne Ci pentru a pre'5ti ob4inerea independen4ei politice0 7e
dorea ob4inerea independen4ei prin demersuri diplomatice pe l9n'5 :ermania0
Rusia& sub prete,tul ap5r5rii *ra4ilor creCtini din Balcani a decis s5 inter!in5 An con*lict0
#entru aceasta era ne!oie de a tranzita cu armata sa teritoriul Rom9niei0 up5 tratati!e
purtate de rom9ni Ci ruCi la Hi!adia& An 1rimeea s-a semnat la F aprilie 1877- 7onven5ie
rom&no- rus' la !ucure6ti %Mi>ail To'5lniceanu Ci baronul mitri 7tuart au semnat (
- ruCii primeau dreptul de a-Ci transporta trupele prin Rom9nia0
- ruCii se obli'au s5 pl5teasc5 transportul& s5 ocoleasc5 BucureCtiul%pentru a nu-l $e*ui(0
- s5 respecte inte'ritatatea teritorial5 a 45rii %adic5 s5 nu aib5 preten4ii teritoriale asupra
teritoriului Rom9niei(0
9: aprilie Rusia declar5 r5zboi Imperiului +toman& trupele sale trec la sud de un5re0
D mai 9G<< - Rom&nia E6i proclam' independen5a %An #arlament& rom9nii *iind con!inCi c5
ruCii Ai !or An!in'e pe turci& dar ruCii sunt respinCi la sud de un5re& Marele uce 3icolae&
comandantul trupelor ruseCti Ci *ratele Garului /le,andru al II lea trimite o tele'ram5
domnitorului Rom9niei & 1arol I& cer9ndu-i a$utorul armatei rom9ne-iulie 1877(0 /rmata
rom9n5 intr5 An au'ust An r5zboi& a!9nd circa .0 000 de solda4i Ci 1"0 de tunuri Trupp
per*ormante din :ermania& atac9nd oraCul cetate #le!na din Bul'aria& al5turi de ruCi0 @ste
cucerit5 doar reduta %un comple, de *orti*ica4ii din ziduri& Can4uri( :ri!i4a& care ap5ra
oraCul0 1omandantul #le!nei& +sman #aCa s-a predat dup5 c9te!a luni& oraCul *iind Ancercuit
Ci silit s5-Ci epuizeze pro!iziile0 Rom9nii particip5 Ci la cucerirea redutelor Ra>o!a Ci
7m9rdan precum Ci a oraCului cetate 8idin0
2 #reciza4i dou5 documente interna4ionale An care se discut5 Ci despre Rom9nia sau rom9ni
An a doua $um5tate a secolului al <I< lea
+rmisti5iul de la "an "te$ano: %document *ebruarie 1878(
7ongresul (Ent&lnire6i (ratatul de pace de la !erlin (document(iunie-iulie 9G<G
- Recunoa6te independen5a Rom&niei ("erbiei, ,untenegrului, autonomia nordului
!ulgariei, iar !osnia e o$erit' +ustriei)
21
- Rom&nia trebuia s' modi$ice art < din 7onstitu5ia din 9GCC (privind cet'5enia acordat'
doar cre6tinilor- pt evrei)
- Rom&nia era obligat' s' cedeze Rusiei cele ? 4ude5e din sudul !asarabiei (7ahul, Ismail,
!olgrad 6i primea En schimb .obrogea cu .elta .un'rii 6i Insula Herpilor)
Rela4iile rom9no-ruse s-au Anr5ut54it An condi4iile An care cedarea celor 3 $ude4e Anc5lca
1on!en4ia din F aprilie 1877 pri!ind inte'ritatea teritorial50
2 #reciza4i dou5 consecin4e ale independen4ei
1onsecin4ele recunoaCterii independen4ei au *ost:
-Rom9nia iese de sub suzeranitatea otoman5& de!enind stat su!eran
- 1reCterea presti'iului domnitorului care se proclam5 re'e An 1881
-/par premisele des5!9rCirii unit54ii na4ioanale& prin unirea pro!inciilor locuite de
popula4ie ma$oritar rom9neasc5
Romnia i +rimul Rz,oi &ondial 11*!118
2 #reciza4i dou5 *apte istorice prin care rom9nii sau Rom9nia s-au implicat An rela4iile
interna4ionale An prima $um5tate a secolului <<
R5zboaiele balcanice0000cu consecin45 Rom9nia primeCte 1adrilaterul
#rimul R5zboi Mondial cu consecin45 Enirea din 1"18
7onte/t interna5ional: dup5 ob4inerea independen4ei de stat& rela4iile Rom9niei cu Rusia s-
au r5cit din cauza ced5rii celor trei $ude4e din sudul Basarabiei0 Bn anul 1882 s-a *ormat
prima alian45 politico-militar5 numit5 (ripla +lian5' (-ermania, +ustro-Ungaria 6i Italia)
Re'ele 1arol I a semnat un tratat secret de*ensi! %pre!edea a$utorul militar dac5 una din
p5r4i era atacat5(cu aceast5 alian45 An 18830 Bn anul 1"07 s-a de*initi!at Ci cea de-a doua
alian45 politico-militar5 numit5 +ntanta (+nglia, Fran5a, Rusia Bntre anii 1"12-1"13
Rom9nia a participat la R'zboaiele !alcanice %primul Ampotri!a Imperiului +toman& al
doilea contra Bul'ariei( An urma c5rora a ob4inut sudul obro'ei (7adrilaterul( de la
Bul'aria0
2 #rezenta4i un *apt istoric prin care Rom9nia sau rom9nii s-au implicat An politica e,tern5
An prima $um5tate a secolului << #rezenta4i un *apt istoric prin care Rom9nia sau rom9nii
s-au al5turat unor mari alian4e Ci numi4i moti!ul acestor alian4e
#rimul R5zboi Mondial Ci se prezint5 alian4a cu /ntanta pentru recuperarea pro!inciilor
a*late sub domina4ie str5in5
>eutralitatea: c9nd a izbucnit r5zboiul& An anul 1"1F& dup5 atentatuld e la 7ara$e!o Ci atacul
/ustro-En'ariei contra 7erbiei& Rom9nia a considerat c5 /ustria a declanCat r5zboiul Ci a
decis& prin !otul unui 7onsiliu de 7oroan' s5 r5m9n5 neutr'& deCi re'ale 1arol a prezentat
tratatul secret cu #uterile 1entrale0 #rimul ministru al Rom9niei& Ion I010 Br5tianu a Anceput
ne'ocierile cu /ntanta dup5 moarte re'elui 1arol An septembrie 1"1F care au durat doi ani0
I-a urmat la tron re'ale& 6erdinand I %1"1F-1"27(0
Ha F au'ust 1"1. s-au semnat documentele de alianD5 cu /ntanta& care cuprindeau :
22
10 conven5ie politic' -6ran4a& Marea Britanie& Italia%care trecuse de partea /ntantei An 1"1-(
Ui Rusia 'arantau inte'ritatea teritorial5 a Rom9niei& iar 4ara noastr5 declara r5zboi /ustro-
En'ariei0 /ntanta recunoCtea dreptul Rom9niei la ane,area teritoriilor din /ustro-En'aria
locuite de rom9ni & anume )ransil!ania& Banatul Ui Buco!ina0 Militar& /nta0
:) conven5ie militar' - Rom9nia se obli'a s5 atace /ustro-En'aria cel mai t9rziu la 1-
au'ust 1"1.& armata rus5 trebuia s5 4in5 ocupat5 armata austriac5& s5 Ampiedice debarcarea
inamicului pe litoralul rom9nesc& iar aliaDii se mai obli'au s5 declanCeze o o*ensi!5 la
7alonic Ci s5 o*ere muni4ii Rom9niei de circa 300 tone pe zi0
Bn noaptea de 1F-1- au'ust 1"1.& Rom9nia a intrat An r5zboi& deCi a!ea o armat5 slab
pre'5tit5& Ci a!ea de luptat pe un *ront destul de Antins de pe crestele 1arpa4ilor cu /ustro-
En'aria& p9n5 pe un5re& cu Bul'aria& aliat5 a #uterilor 1entrale0 /rmata rom9n5 a trecut
1arpa4ii Meridionali& An )ransil!ania& #rimele atacuri au *ost Ancununate de succes&
obli'9ndu-i pe austro-un'ari s5 se retra'5 Ci ocup9nd BraCo!ul0 ar 'ermanii au trimis patru
armate An )ransil!ania& respin'9ndu-I pe rom9ni& c>iar dac5 aceCtia bene*iciau de a$utorul a
trei di!izii ale ruCilor0
#e 1 septembrie 1"1.& 'eneralul +ugust von ,ackensen& numit la conducerea unei
armate *ormat5 din trupe 'ermane& bul'are Ci otomane a atacat trupele rom9ne dinspre
Bul'aria& An!in'9ndu-le la (urtucaia %Bul'aria azi(0 Rom9nii au suspendat o*ensi!a An
)ransil!ania& Ancerc9nd s5-i respin'5 pe atacatorii de la sud de un5re0 +*ensi!a rom9n5 nu
a a!ut success& cu toate c5 era spri$init5 de ruCi& iar trupele #uterilor 1entrale din
)ransil!ania au ocupat trec5torile 10 Meridionali& trec9nd la sud de 1arpa4i0 Rom9nii au *ost
prinCi Antre dou5 armate ale #uterilor 1entrale0
Ha . decembrie 1"1. a a!ut loc pe r9ul /r'eC& b5t5lia pentru BucureCti& pierdut5 de
rom9ni& 'ermanii au ocupat capitala& re'ale& armata& politicienii s-au retras la IaCi& iar
tezaurul a *ost trimis la ruCi pentru a *i sal!at0 6rontul s-a stabilizat An sudul Moldo!ei& un
rol important a!9ndu-l Ci ap5rarea trec5torilor 1arpa4ilor +rientali0 Bn iarna care a urmat&
armata rom9n5 a *ost reor'anizat5 Ci cu a$utorul corpului *rancez condus de 'eneralul ?enrM
Bert>elot& reuCind s5 reziste atacurilor 'ermane An !ara anului 1"17& la ,'r'6ti, ,'r'6e6ti,
Oituz& unde s-au remarcat generalii +verescu, -rigorescu 6i #rezan)
Bn octombrie 1"17& comuniCtii bolCe!icii au cucerit puterea An Rusia An iar Henin& a
promis scoaterea Rusiei din r5zboi pentru a-Ci atra'e spri$inul popula4iei0 RuCii au semnat cu
'ermanii )ratatul de la Brest-Hito!sP %1"18(& Rom9nia r5m9n9nd Ancercuit5 de inamici& *5r5
alia4i0
Bn aprilie 1"18 -Rom9nia a *ost ne!oit5 s5 semneze #acea de la !ucure6ti cu #uterile
1entrale %ceda obro'ea :ermaniei& )rec5torile 1arpa4ilor /ustro-En'ariei& produc4ia de
'r9u& ptreol Ci cereale timp de "0 de ani #uterilor 1entrale(0Re'ele 6erdinand a re*uzat s5 Al
sanc5ioneze%s5-l semneze(0
up5 o*ensi!a /ntantei de la 7alonic care a a!ut ca rezultat scoaterea din r5zboi a
Bul'ariei Ci pe *ondul An*r9n'erilor #uterilor 1entrale pe *rontul de !est& Rom9nia a reintrat
An r5zboi pe 10 noiembrie 1"18& cu doar o zi mai Anainte ca r5zboiul s5 se Anc>eie An !est%11
noiembrie 1"18(0
23
2 3umi4i dou5 consecin4e ale unui *apt istoric prin care Rom9nia sau rom9nii s-au implicat
An politica e,tern5 An prima $um5tate a secolului <<
pierderi materiale Ci de !ie4i omeneCti
criz5 economic5
-nirea din 118
#unct de !edere pri!ind importan4a *orm5rii statului na4ional rom9n:
up5 opinia mea& constituirea statului na4ional rom9n la Anceputul secolului << reprezint5
o etap5 *oarte important5 din istoria Rom9niei deoarece prin Marea Enire s-a Andeplinit
idealul na4iunii rom9ne0 /st*el& prin Enirea din 1"18 pro!inciile locuite de rom9ni& dar
a*late sub domina4ia *ostelor mari imperii: Basarabia& Buco!ina& )ransil!ania& Banat s-au
unit cu Rom9nia& pun9nd bazele Rom9niei Mari0
2 #rezenta4i un *apt istoric prin care rom9nii Ci-au constituit statul na4ional unitar%sau un
*apt istoric prin care rom9nii realizeaz5 Marea Enire(
7onte/tul interna5ional:
#rimul R'zboi ,ondial cu conte,tul *a!orabil care a condus la destr5marea marilor
imperii: /ustro-En'aria Ci Imp0 +toman%An*r9nte An r5zboi(& Rusia %!ictima re!olu4iei
bolCe!ice Ci a r5zboiului ci!il(
adoptarea principiului autodetermin'rii %*iecare na4iune din cadrul imperiilor
multina4ionale a a!ut dreptul de a-Ci decide sin'ur5 soarta& *orm9ndu-se statele na4ionale de
dup5 r5zboi(
2 #reciza4i dou5 *apte istorice prin care rom9nii Ci-au constituit statul na4ional unitar sau
CA-au des5!9rCit unitatea na4ional5
7e precizeaz5 2 din cele 3 uniri0
Un#rea 3asara$#e#
19nd a intrat An r5zboi de partea /ntantei& Rom9nia a conCtientizat c5 ast*el renun4a la ideea
unirii Basarabiei& aceasta *5c9nd parte din Imperiul Rus& stat aliat An cadrul alian4ei0 1u toate
acestea& re!olu4ia bolCe!ic5 a creat premisele *a!orabile ale unirii acestei pro!incii0 Henin a
acordat dreptul na4iunilor nonruse la autodeterminare0
+ctombrie 1"17 - 1on'resul +staCilor Moldo!eni:
a proclamat autonomia !asarabiei An cadrul Rusiei
a An*iin4at "$atul K'rii condus de Ion Incule5, rol de #arlament
ecembrie 1"17 - 7-a proclamat Republiaca emocratic5 Moldo!eneasc5 An cadrul Rusiei0
:; Ianuarie 9D9G Basarabia Ci-a proclamat independen4a& armata rom9n5 a intrat An
Basarabia la cererea 7*atului G5rii& pentru a pune cap5t tulbur5rilor pro!ocate de ruCi0 @,ista
Ci pericolul ane,5rii Basarabiei la Ecraina care Ci ea ACi proclamase independen4a0 1a
urmare a inter!en4iei armatei rom9ne& Henin a con*iscat tezaurul Rom9niei0
:< ,artie 9D9G 7*atul G5rii a !otat unirea Basarabiei cu Rom9nia %ruCii& ucrainienii Ci
e!reii s-au opus(0
24
Un#rea 3!co)#ne#
Buco!ina apar4inuse /ustriei dar pro*it9nd de dezinte'rarea Imperiului& Ecraina pre'5tea
inter!en4ia militar5 An aceasta0
Octombrie 9D9G eputa4ii buco!ineni din #arlamentul din 8iena se declar5 pentru
*olosirea dreptului la autodeterminare An ceea ce pri!eCte soarta pro!inciei0 7e *ormeaz5 la
7ern'u5i 1onsiliul 3a4ional Rom9n %Ci un 'u!ern condus de Iancu 6londor(
>oiembrie 9D9G 3a4ionaliCtii ucrainieni Ci re!olu4ionarii bolCe!ici au creat o stare de >aos
Ci anar>ie0 7olda4ii ucraineni AntorCi de pe *ront terorizau popula4ia& 1onsiliul 3a4ional a
cerut intrarea armatei rom9ne An Buco!ina0
9AL:G noiembrie 9D9G 1on'resul :eneral al Buco!inei& adunare reprezentati!5 din care
*5ceau parte reprezentan4ii tuturor na4ionalit54ilor %rom9ni& ruCi& ucrainieni& 'ermani& ruteni&
e!rei& polonezi( a !otat la 1ern5u4i unirea Buco!inei
Un#rea Trans#")an#e# 4# a 3anat!"!#
@,ista pericolul ca dup5 destr5marea /ustro-En'ariei& )ransil!ania s5 *ie inclus5 An noul
stat En'aria0
8 septembrie 9D9G - Oradea- #artidul >a5ional Rom&n adopt5 declara4ia de
autodeterminare 0
8 octombrie 9D9G - +rad- se *ormeaz5 un 7onsiliu >a5ional Rom&n 7entral%condus de
Hte$an 7icio #op cu 12 membri : . #3R& . #7( cu rolul de a 'u!erna pro!izoriu pro!incia
Ci a pre'5ti unirea cu Rom9nia0
8 noiembrie 9D9G - /rad au a!ut loc tratati!e ale 7>R7 cu un'urii& aceCtia *iind dispuCi s5
acorde autonomie )ransil!aniei dar An cadrul En'ariei 07>R7 se retra'e de la ne'ocieri Ci
decide s5 4in5 ale'eri Ci con!ine pentru data de 18 noiembrie / 1 decembrie pentru Marea
/dunare 3a4ional5 a Rom9nilor din )ransil!ania Ci En'aria0
9G noiembrie L 9 decembrie 9D9G - ,area +dunare >a5ional' de la +lba-Iulia%particip5
1228 de dele'a4i din toat5 )ransil!ania Ci peste 100 000 de oameni( care !oteaz5 unirea
(ransilvaniei, !anatului, 7ri6anei 6i ,aramure6ului) Rezolu4ia Enirii a *ost citit5 de 8asile
:oldiC0 )ot acum sunt alese or'anismele de conducere ale pro!inciei p9n5 la unirea deplin5
cu Rom9nia: - ,arele "$at 3a4ional %cu rol le'islati!( condus de -heorghe #op de !'se6ti
- 7onsiliul .irigent%cu rol e,ecuti!- 'u!ern( condus de Iuliu ,aniu
2 #reciza4i dou5 documente interna4ionale prin care s-a recunoscut trecerea pro!inciilor
a*late sub domina4ie str5in5---2 tratate
)ratatele de pace care recunoCteau unirea:
1"1" - )ratatul cu /ustria- "aint -ermain- se recunoCtea unirea !ucovinei)
1"1" - )ratatul cu Bul'aria- >euill% se recunoCtea posesia asupra 7adrilaterului)
1"20 - )ratatul cu En'aria- (rianon- se recunoCtea unirea (ransilvaniei)
1"20 - )ratatul de la #aris- se recunoCtea unirea !asarabiei %=aponia Ci 7E/ nu au semnat(0
2 #reciza4i dou5 urm5ri ale Enirii din 1"18
Urmr#"e Un#r##&
25
- pozitive: - creCte teritoriul na4ional& creCtere demo'ra*ic5& Ambun5t54ire a st5rii
economice& dez!oltarea in*rastructurii %numai c5ile *erate s-au m5rit de la F0300 Pm la circa
11 000 Pm moCteni4i de la /ustro-Ungaria)
- negative - creCtere important5 a num5rului minorit54ilor %71&"; rom9ni Ci 28&1;
minorit54i( cu consecin4e ne'ati!e& tulbur5ri interetnice An Basarabia& )ransil!aniaK alt
element ne'ati!e a *ost Ant9rzierea uni*ic5rii monetare Ci prin cursul ridicat la care ea s-a
e*ectuat& circul9nd An paralel mai multe monede0
Constituiile Romniei ! Actele %undamentale
#unct de !edere pri!ind importan4a constitu4iilor:
up5 opinia mea constitu4iile au a!ut un rol esen4ial An dez!oltarea Rom9niei & deoarece
*5r5 un act *undamental un stat nu poate *unc4iona0 /st*el& prin adoptarea An anul 18.. a
unei prime 1onstitu4ii s-a cosolidat statul rom9n modern& desc>iz9nd calea sc>imb5rilor de
ordin $uridic ce au urmat& precum c9Cti'area independen4ei de stat An 1877 sau
trans*ormarea statului An re'at An 18810
2 Introducere eseu
Bn Rom9nia prima constitu4ie a ap5rut mai t9rziu dec9t An ma$oritatea statelor europene din
cauze care 4in de dez!oltarea economic5& social5 Ci cultural5& dar Ci de statutul politic al
45rii& anume suzeranitatea otoman50 #9n5 An 18.. au e,istat An #rincipatele Rom9ne Ci An
Rom9nia mai multe Ancerc5ri constitu4ionale%Re'ulamentele +r'anice& oc0 re!olu4iei de la
18F8&1on!en4ia de la #aris etc0(& Ans5 1onstitu4ia din 18.. e primul act *undamental
propriu-zis al 45rii elaborat *5r5 inter!en4ie str5in5 si *5r5 aprobare e,tern50 /ceasta a
de!enit un act de mani*estare a independen4ei& *5c9nd abstracDie de suzeranitatea otoman5 si
'aran4ia colecti!5 a celor 7 mari puteri& o*erind totodat5 cadrul pentru e!olu4ia statului
rom9n pe baze moderne Ci democratice0
Constituia din 18""
/ *ost discutat5 Ci !otat5 de /dunarea 1onstituant5 Ci promulgat' de domnitorul 1arol I
la 1 iulie 18..0
/ a!ut ca model 1onstitu4ia bel'ian5 %cele 2 45ri se asem5nau Ci din dorin4a de a o*eri
tronul lui Heopold& prin4ul Bel'iei(0
7tatut politico-$uridic: nu e men4ionat& deCi Rom9nia se a*la Anc5 sub suzeranitate otoman5&
nu era stat independent0
6orma de 'u!ernare: monarhie constitu5ional' %ereditar5 din *amilia domnitorului& pe linie
masculin5& cu reli'ie ortodo,5(0
23umi4i dou5 principii Anscrise Antr-o constitu4ie% acte *undamentale(
#rincipii:
- su!eranitatea na4ional5 %adic5 na4iunea decide soarta 45rii(&
- separarea puterilor An stat %le'islati!5& e,ecuti!5& $udec5toreasc5(
- 'u!ernarea reprezentati!5 %'u!ernul ac4ioneaz5 An numele na4iunii pe care o reprezint5(
26
7istemul de !ot: vot censitar-barba5ii%dup5 a!ere( cu F cole'ii electorale%3 cole'ii din
188F(& le'e modi*icat5 An 188F0
1et54enia: /rt07 pre!edea ceta4enie rom9n5 doar pt locuitorii cre6tini, e!reii
e,cluCi%187"modi*icat la presiuni e,terne(0
repturi Ci libert54i cet54eneCti: libertatea conCtiin4ei& An!545m9ntului& presei& Antrunirilor Ci
de asociere0
2#rezenta4i un principiu Anscris An una din constitu4iile alese: principiul separ5rii puterilor
An stat
P!terea "eg#s"at#)
10 omnitor %din 1881 re'e( :) #arlamentul !icameral: "enat 6i
+dunarea .eputa5ilor
- ini4iaz5& promul'5%semneaz5& d9ndu-i
caracter o*icial( le'ile
- con!oac5 sau poate dizol!a /dunarea
He'islati!5
- adopt' legile 6i bugetul statului
P!terea e0ec!t#)
9) .omnitor %din 1881 re'e( prin
guvernul s5u
:) #rerogativele domnitorului(regelui, din
1881
- ministrii aveau responsabilitatea
legilor si raspundeau in $ata
#arlamentului)
- are drept de veto absolut(se poate
opune unei legi
- nume6te sau demite guvernul
- conduce armata-bate moned'-acord'
decora5ii, grade militare
- declar' r'zboi sau Encheie pace
- semneaz' tratate sau conven5ii
interna5ionale
- are drept de amnistie(c&nd procesul nu
Encheiat
- are drept de gra5iere (a unui de5inut
condamnat de4a
P!terea ?!+ectoreasc
9)(ribunale 6i cur5i 4uridice :) Jnalta 7urte de *usti5ie si 7asa5ie
- 2ot'r&rile lor sunt e/ecutate En numele
domnitorului(regelui
- instan5a suprem' En domeniu
2 #rezenta4i importan4a sau urm5rile constitu4iei alese %18..(
Importan4a Ci urm5rile 1onstitu4iei de la 18..: Reprezint5 baza dez!olt5rii democratice a
Rom9niei& *iind Ci o do!ad5 de relati!5 independen45 *a45 de Imperiul +toman& dar Ci *a45 de
27
cele 7 mari puteri europene& care nu au *ost consultate la adoptarea actului *undamental0 /u
*ost puse bazele unui sistem politic Ci economic bine de*init care a!ea An centru dou5 mari
partide politice: #artidul >a5ional 0iberal % doctrina prin noi En6ine protec4ionism &
reprezentan4i industiriaCi Ci bur'>ezi Ion 10 Br5tianu& 10/0 Rosetti ( Ci #artidul 7onservator
%doctrina pa6ilor m'run5i re*orme 'raduale& reprezentan4i marii moCieri le'a4i de
a'ricultur5 Hasc5r 1atar'iu& )itu Maiorescu& #etre 1arp(&care din 18"- s-au succedat la
'u!ernare%aCa numita rotativ' guvernamental'(
Constituia din 1#.
2#rezenta4i un *apt istoric ce a *5cut necesar5 adoptarea unei noi constitu4ii An secolul <<:
se prezint5 Enirea din 1"18 cu precizarea sc>imb5rilor produse de inte'rarea noilor
pro!incii& care necesitau o le'isla4ie uni*orm5 at9t An domeniul politic dar Ci economic0
- / *ost discutat5 Ci !otat5 de /dunarea 1onstituant5 Ci promulgat' de re'ele 6erdinand I la
28 martie 1"23& *iind necesar5 ca urmare a Enirii din 1"18& *iind considerat5 1onstitu4ia
Rom9niei Mari0 @ra necesar5 datorit5 modi*ic5rilor teritoriale produse de unire Ci a
re*ormelor anterioare: !otul uni!ersal din 1"18 Ci re*orma a'rar5 din 1"21& cele dou5
promisiuni politico-re*ormatoare pe care 6erdinand le *5cuse solda4ilor care luptaser5 pe
*ront0
23umi4i trei asem5n5ri Ci trei deosebiri Antre constitu4iile alese pentru prezentare:
MMMM 0a subiectele cu constitu5ie, dac' se cer asem'n'ri 6i deosebiri Entre dou' constitu5ii
se aleg dou' consecutive, adic' 9GCC si 9D:? sau9D:?-9D?G etc, pentru c' acolo apar
di$eren5ele) 1' ve5i e/prima ast$el (E/emple:
+ asem5nare Antre 1onstitu4ia din 18.. Ci cea din 1"23 este aceea c5 An ambele acte
*undamentale este pre!5zut5 separarea puterilor An stat0%le'islati!5& e,ecuti!5 Ci
$udec5toreasc50( ac5 se cere o deosebire: Bn 1onstitu4ia din 18..& cet54enia este acordat5
con*orm articolului 7 doar locuitorilor de reli'ie creCtin50 7pre deosebire de 1onstitu4ia din
18..& An actul *undamental din 1"23& cet54enia este acordat5 tuturor locuitorilor Rom9niei&
indi*erent de reli'ie0
7tatut politico-$uridic: Rom9nia stat na4ional%al unei sin'ure na4iuni& cea rom9n5(& unitar&
indi!izibil%nu se poate di!ide(& cu teritoriu inalienabil%ce nu poate *i Anstr5inat(- %spre
deosebire de 18.. unde nu e precizat statutul politico-$uridic(
6orma de 'u!ernare: monarhie constitu5ional' %ereditar5& pe linie masculin5& cu reli'ie
ortodo,5(
#rincipii: - su!eranitatea na4ional5& separarea puterilor An stat& 'u!ernarea reprezentati!5
%la *el ca An 18..(
7istemul de !ot: universal-barba4ii care au peste 21 de ani %di*eren45 *a45 de 18.. unde era
!ot censitar(
1et54enia: )o4i locuitorii indi*erent de reli'ie primeau cet54enie rom9n5%spre deosebire de
18..- !ezi articolul 7(
repturi Ci libert54i cet54eneCti: libertatea conCtiin4ei& An!545m9ntului& presei& Antrunirilor Ci
de asociere %idem 18..(
28
P!terea @!+ecatoreasca
P!terea e0ec!t#)
9) .omnitor %din 1881 re'e( prin 7onsiliu
de ,ini6tri-guvern
:) #rerogativele regelui
mini6trii aveau responsabilitatea legilor 6i
r'spundeau En $a5a #arlamentului
+celea6i ca En 9GCC, dar nu are drept de
veto absolut, En plus actele regelui
trebuie contrasemnate de c'tre un
ministru de resort (adic' de cel din
domeniul respectiv
P!terea ?!+ectoreasc
9)Organe 4udec'tore6ti locale 6i centrale :) 7urtea de 7asa5ie
2ot'r&rile lor sunt e/ecutate En numele
regelui
- instan5a suprem' En domeniu
2 #rezenta4i importan4a sau urm5rile constitu4iei alese %1"23(
Importan4a Ci urm5rile 1onstitu4iei de la 1"23: aceasta pune bazele sistemului politic
interbelic& ap5rute o dat5 cu sc>imb5rile datorate unirii din 1"180 #erioada interbelic5 se
caracterizeaz5 prin momente de criz5 politic5 Ci economic5%1"18-1"22 din cauza urm5rilor
r5zboiului Ci a di*icult54ilor le'ate de inte'rarea noilor pro!incii An cadrul statuluiK 1"2"-
1"33 din cauza marii crize economice mondiale& sunt 8 'u!erne 45r5niste(0 #rincipale
partide politice sunt #030H0 %condus de Ion I010 Br5tianu(Ci #artidul 3a4ional
G5r5nesc%*ormat An 1"2.& condus de Iuliu Maniu(#artidul 1onser!ator a disp5rut dup5
Enire& An condi4iile acord5rii !otului uni!ersal Ci a re*ormei a'rare care a redus rolul
moCierilor0 #rincipalele le'i adoptate An perioada interbelic5:
9D:A - legea organiz'rii !isericii Ortodo/e Rom&ne(aceasta devine patriarhie)
9D:A - legea uni$ic'rii administrative(unit'5i: 4ude5e, pl'6i, comune urbane 6i comune
rurale, sate)
29
9) Regele :) #arlamentul(!icameral: "enat 6i
+dunarea .eputa5ilor
- ini5iaz', promulg'(semneaz', d&ndu-i
caracter o$icial legile
- convoac' sau poate dizolva +dunarea
0egislativ'
- adopt' legile 6i bugetul statului
9D:C - legea electoral'(a primei electorale: partidul care c&6tiga locul I la alegeri lua
A@N din voturi, dac' avea peste ;@N din voturi, restul voturilor se Emp'r5eau propor5ional
tuturor partidelor inclusiv celui c&6tig'tor) +st$el, acesta avea ma4oritate 6i $orma
guvernul, evit&nd coali5iile) Era o lege care aveanta4a partidul c&6tig'tor En alegeri, dar nu
era pe deplin democratic' Encalc&ndu-se principiul propor5ionalit'5ii)
Constituia din 1.8
/ *ost redactat5 de $uristul Istrate Micescu & inspirat5 de 1arol al II-lea care dorea
instaturarea unui re'im autoritar& a!9nd ca model re'imurile de acelaCi tip din
@uropa% deosebire& nu mai e discutat5 de /dunare 1onstituant5( Ci a *ost promul'at5 la 27
*ebruarie 1"380 1onte,tul adopt5rii constitu4iei era: 1arol era inspirat de re'imurile de tip
autoritar europene& iar pe plan intern& dup5 ale'erile din 1"37 niciun partid nu ob4inuse
ma$oritatea& *iind imposibil5 *ormarea 'u!ernului0
7tatut politico-$uridic: Rom9nia stat na4ionalunitar& indi!izibil& cu teritoriu inalienabil
6orma de 'u!ernare: monarhie autoritar': Regele este 7apul "tatului (art)?@
#rincipii: - su!eranitatea na4ional5& separarea puterilor An stat& 'u!ernarea reprezentati!5
%la *el ca An 18..(
7istemul de !ot: universal-barba4ii care au peste 30 de ani %teama re'elui de in*lune4a
le'inarilor care erau tineri(
1et54enia: 3ationalitatea romana se dobandeste prin casatorie& prin *iliatiune& prin
recunoastere si prin naturalizare0 repturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile cunoscute
P!terea "eg#s"at#)
9) Regele prin #arlament :) #arlamentul(!icameral: "enat 6i
+dunarea .eputa5ilor
Initiativa legilor este data Regelui
Regele sanctioneaza si promulga legile
-are doar un rol decorativ, regele are
dreptul s' impun'
senatori
P!terea e0ec!t#)
9) Regele prin guvernul s'u :) #rerogativele regelui
mini6trii aveau responsabilitatea legilor 6i
r'spundeau En $a5a #arlamentului
7ele clasice, En plus,
,ini6trii r'spund doar En $a5a regelui,
nu a #arlamentului
P!terea ?!+ectoreasc
9) Organe 4udec'tore6ti locale 6i
centrale
:) 7urtea de 7asa5ie
2ot'r&rile lor sunt e/ecutate En numele
regelui, regele se
amestec' En hot'r&rile 4usti5iei
*udec'torii sunt inamovibili (adic' nu
poate $i destituit sau mutat din $unc5ia pe
care o de5ine
- instan5a suprem' En domeniu
30
Importan4a Ci urm5rile 1onstitu4iei de la 1"23: /ceasta restr9n'e drepturile Ci libert54ile
cet54eneCti& sc>imb5 !9rsta ale'5torilor la 30 de ani& dar acord5 Ci drept de !ot *emeilor0
Imediat dup5 adoptarea 1onstitu4iei& 1arol AnlocuieCte pluripartitismul cu partidul
unic%6rontul RenaCterii 3a4ionale( Re'imul autoritar al lui 1arol al II lea eCueaz5 An 1"F0
c9nd Rom9nia e ne!oit5 s5 cedeze aproape $um5tate din teritoriul s5u& re'ale abdic9nd0
Constituiile epocii comuniste 1*8/15#/1"5
7unt adoptate ca urmare a sc>imb5rii re'imului politic An Rom9nia& prin preluarea puterii de
c5tre comuniCti dup5 al doilea r5zboi mondial cu spri$inul /rmatei RoCii %so!ietice(0
Constituia din 1*8
/re ca model 1onstitu4ia so!ietic5 din 1"3.
7tatut politico-$uridic: stat popular, unitar independent, prin lupta Antr'ului popor cu
reac4iunea An *runte cu muncitorimea
6orma de 'u!ernare: Republic' #opular' Rom&nia (pe 30 decembrie 1"F7 re'ele Mi>ai I
*usese ne!oit s5 abdice(
#rincipii: - puterea poporului Ci monopartitism %un sin'ur partid( #artidul uncitoresc
Rom9n din 18F8 numit ast*el
7istemul de !ot: vot universal, dar *ormal
repturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile Ci libert54ile cet54eneCti& dar doar teoretic
recunoscute& ele *iind Anc5lcate
#uterea He'islati!5: ,area +dunare >a5ional' %monocameral5(-numeCte 'u!ernul& !oteaz5
bu'etul& delar5 pace Ci r5zboi& modi*ic5 constitu4ia& e or'anul suprem An stat
#uterea @,ecuti!5: 1onsiliul de MiniCti %:u!ernul(
#uterea =udec5toreasc5: 1urtea 7uprem5& tribunalele& cur4ile de apel& $udec5torii
7tructura social-economic5: toate mi$loacele economice apar4in statului&bo'54iile subsolului
ca Ci p5durile& apele& poCta& statul controleaz5 comer4ul& se pun bazele
na4ionaliz5rii%con*isc5rii de c5tre stat( a Antre'ii industrii0
Constituia din 15#
7e adopt5 ca urmare a consolid5rii re'imului& prin na4ionalizarea industriei Ci colecti!izarea
a'riculturii
7tatut politico-$uridic: stat al oamenilor muncii de la oraCe Ci sate&popular, unitar& su!eran Ci
independent,
6orma de 'u!ernare: Republic' "ocialist' Rom&nia
#rincipii: - alian4a dintre muncitori Ci 45rani Ci monopartitism #artidul 1omunist Rom9n
7istemul de !ot: vot universal, dar *ormal
repturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile Ci libert54ile cet54eneCti& dar doar teoretic
recunoscute& ele *iind Anc5lcate
#uterea He'islati!5: la *el ca Anainte& An plus ale'e #reCedintele din 1"7F
#uterea @,ecuti!5: la *el ca An 1"F8
31
#uterea =udec5toreasc5: )ribunalul 7uprem al Republicii #opulare& tribunalele& cur4ile de
apel& $udec5torii
7tructura social-economic5: la *el ca An 1"F8
Constituia din 1"5
#une bazele re'imului condus de 3icolae 1eauCescu
7tatut politico-$uridic: stat popular, unitar independent, prin lupta Antr'ului popor cu
reac4iunea An *runte cu muncitorimea
6orma de 'u!ernare: Republic' #opular' Rom&nia (pe 30 decembrie 1"F7 re'ele Mi>ai I
*usese ne!oit s5 abdice(
#rincipii: - puterea poporului Ci monopartitism %un sin'ur partid( #artidul Muncitoresc
Rom9n din 18F8 numit ast*el
7istemul de !ot: vot universal, dar *ormal
repturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile Ci libert54ile cet54eneCti& dar doar teoretic
recunoscute& ele *iind Anc5lcate
#uterea He'islati!5: ,area +dunare >a5ional' %monocameral5(-numeCte 'u!ernul& !oteaz5
bu'etul& delar5 pace Ci r5zboi& modi*ic5 constitu4ia& e or'anul suprem An stat
#uterea @,ecuti!5: #reCedintele& 1onsiliul de 7tat Ci 1onsiliul de MiniCti 0 #reCedintele
conduce 1onsiliul de 7tat& 'rade& decora4ii& decrete preziden4iale& Anc>eie tratate
interna4ionale
#uterea =udec5toreasc5: la *el ca An 1"-2 "tructura social-economic': la $el ca En 9DA:
Constituia din 11
/ reprezentat 1onstitu4ia Antoarcerii la democra4ie dup5 1"8"0&*iind dezb5tut5 de o adunare
constituant5 Ci supus5 unui re*erendum popular -8 decembrie 1""10
7tatut politico-$uridic: stat na5ional, suveran, independent, unitar, indivizibil, cu teritoriu
inalienabil
6orma de 'u!ernare: Republic'
#rincipii: suveranitatea na5ional', separarea puterilor En stat, pluralism politic, guvernare
reprezentativ'
7istemul de !ot: vot universal, de la 18 ani at9t pentru b5rbai c9t Ci pentru *emei
repturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile Ci libert54ile cet54eneCti din eclara4ia Eni!0
a repturilor +mului
#uterea He'islati!5: #arlament bicameral: "enat 6i 7amera .eputa5ilor: adopt' legi,
organizeaz' guvernul
#uterea @,ecuti!5:
- #re6edintele ca 'arant al independen4ei&
- -uvernul - primul ministru numit de preCedinte din #artidul care a c9Cti'at ale'erile
- r5spunde An *a4a #arlamentului pentru *aptele sale
#uterea =udec5toreasc5: 1urtea 7uprem5 de =usti4ie & $udec5torii sunt independen4i Ci se
supun doar le'ilor
32
7tructura social - economic5: toate mi$loacele economice apar4in statului&bo'54iile
subsolului ca Ci p5durile& apele& poCta& statul controleaz5 comer4ul& se pun bazele
na4ionaliz5rii%con*isc5rii de c5tre stat( a Antre'ii industrii
"ecolul 33 Entre democra5ie 6i totalitarism- Ideologii 6i practici politice En Rom&nia 6i
Europa
R$0I&-RI D$&1CRA2IC$ ! CARAC2$RI32ICI
2 #rezenta4i dou5 principii democratice din secolul <<
a0 #rincipii democratice:
separarea puterilor En stat le'islati!5 %adunarea le'islati!5& sau parlamentul cu rolul de a
elabora le'ile( are un rol *oarte important prin participarea cet54enilor la desemnarea acestor
reprezentan4i%deputa4i& senatori& reprezentan4i&@,emple: 1amera 1omunelor An /n'lia&
1amera deputa4ilor An Italia& Bundesta'ul An :ermania&/dunarea 3a4ional5 An 6ran4a(
e,ecuti!5 %re'ele-preCedintele&depinde de re'imul politic monar>ie sau republic5 Ci
'u!ernul& care au rolul de a pune An practic5 %s5 e,ecute le'ile(:u!ernul are le'itimitatea
o*erit5 de ma$oritatea din parlament rezultat5 dup5 ale'eri& iar 'u!ernul este responsabil An
*a4a adun5rii le'islati!e& $udec5toreasc5 %instan4ele de $udecat5& tribunalele pun An aplicare
>ot5r9rile le'ilor& Bnalta 1urte sau 1urtea 7uprem5 (0 /cest principiu se mani*est5 sub
*orma apari4iei re'imurilor parlamentare0
pluralism politic sistem bazat pe *unc4ionarea unor mai multe partide politice0 #artidele
politice au rolul de a or'aniza opinia public50 #artidele au rolul de a duce o lupt5 de idei
pentru preluarea puterii politice Antr-un anumit stat& doar prin con*runt5ri des*5Curate An
cadrul ale'erilor0 @le sunt cele care propun di!erse solu4ii pentru rezol!area problemelor
societ54ii0 1el mai !ec>i stat unde *unc4ioneaz5 pluralismul politic este Marea Britanie
%#artidul 1onser!ator& #artidul liberal Ci de la Anceputul secolului << s-a *ormat Ci #artidul
Haburist(0#ot *i o*erite Ci alte e,emple din alte 45ri& Rom9nia spre e,emplu& An secolul <I<&
perioada interbelic5 Ci c>iar de ast5zi0
su!eranitatea poporului %dreptul poporului de a decide asupra soartei sale Ci de a stabili linia
politic5 a statului( constitu4ionalism%constitu4ia reprezint5 un contract social Antre popor Ci
putere Ci pune bazele unui re'im reprezentati! Ci pe separarea puterilor An stat(& ale'eri
libere- permit cet54enilor dreptul de a-Ci ale'e conduc5torii0
b0 @conomia liber5 sau economie de pia45& An cadrul c5reia statul nu are dreptul s5 inter!in5
An rela4iile economice& pia4a liber5 *iind cea care le autore'leaz5 prin ni!elul de cerere Ci
o*ert50
2ipuri de re)imuri politice democratice4
Monar>ii: Marea Britania +landa anemarca 7uedia 7pania 3or!e'ia
Republici parlamentare: :erm& Italia /ustria-rolul preCedintelui este decorati!& nu e ales
prin !ot direct0
Republici semipreziden4iale : 6ran4a& Rom9nia
33
+RAC2ICI +15I2IC$ D$&1CRA2IC$ 67 3$C15-5 88
#ractica politic5 se re*er5 la modul An care sunt aplicate principiile democratice& An cazuri
concrete la ni!elul statelor democratice0 ac5 ideolo'ia se re*er5 la elemente comune mai
multor re'imuri politice& practica se m5r'ineCte la *iecare stat An parte& la modul cum acesta
ACi aplic5 propria le'isla4ie la ni!el na4ional0
2 #rezenta4i dou5 practici democratice din secolul <<
7e prezint5 Marea Britanie 6ranta sau Romnai din 1osntitutia din 1"23 separare puteri&
pluripartitism& 'u!erne& cu e,emple
Marea 3r#tan#e
-@ste monar>ie constitu4ional5 sau parlamentar5 con*orm principiul re'ele conduce& dar nu
'u!erneaz5&
-#arlamentul e bicameral: 1amera Horzilor%prin moCtenire se transmite titlul Ci 1amera
1omunelor prin ale'eri(
-prim-ministrul- Ce*ul ma$orit54ii parlamentare& rol Ansemnat& el desemneaz5 miniCtrii a!9nd
puteri e,ecuti!e e,tinse0
-#rincipalele partide politice din secolul <<: #01onser!ator Ci #0Haburist& care AnlocuieCte
ca importan45 #0Hiberal
- #ersonalit54i importante: Vinston 1>urc>ill& prim-ministru& #artidul 1onser!ator& %1"F0-
1"F-K 1"-1-1"--(& mari re*orme interne Ci rol An c9Cti'area r5zboiului
-up5 R5zboi& Mar'aret )>atc>er& prim-ministru& #artidul 1onser!ator consolideaz5
economia a*lat5 An criz5 pri!atiz9nd anumite Antreprinderi Ci ser!icii de stat& dar are Ci
ac4iuni de politic5 e,tern5 %1"82-R5zboiul din Mal!ine cu /r'entina(
9ran,a
W 1"18 Ci 1"F0 are re'im democratic republican& pluralist& caracterizat prin instabilitate
'u!ernamental5 %are F2 de 'u!erne(0 #rincipalele *or4e politice a!eau orientare de dreapta
%Blocul 3a4ional& Eniunea 3a4ional5(& dar prin 6rontul popular%coalizarea *or4elor de
st9n'a(&An anul 1"3. apare primul 'u!ern de st9n'a condus de socialiCti care au luat m5suri
populiste-primul concediu pl5tit din istorie pentru muncitori0
W up5 al oilea R5zboi Mondial& a *ost adoptat5 o nou5 1onstitu4ie& care instituia un re'im
parlamentar clasic0 1>arles de :aulle& preCedinte al 45rii din anul 1"-"& a sus4inut ideea
consolid5rii puterii Ce*ului statului acesta a!9nd dreptul s5 se pronun4e asupra liniilor
'enerale ale politicii interne Ci e,terne a 45rii0
W Re*orma constitu4ional5 din anul 1".2& a stabilit ca preCedintele 6ran4ei s5 *ie ales de
cet54eni prin !ot uni!ersal& nu de un cole'iu electoral& ca p9n5 atunci0 /re Ci un rol e,tern
important& prin sus4inerea independen4ei /l'eriei An 1".2 0
W:eor'es #ompidou& a *ost continuat5 politica lui de :aulle& 6ran4a Anre'istr9nd pro'rese
economice importante& cu accent pe industrie& dar problemele sociale s-au men4inut 0 @l a
sus4inut inte'rarea Marii Britanii An 10@0
34
W 6ranXois Mitterand%#07ocialist(0 1u el apare *enomenul de coabitarea la putere a unui
preCedinte Ci a unui prim-ministru de orient5ri di*erite0 Bn 1"8.& Mitterand era preCedinte
socialist& prim-ministrul =acYues 1>irac& de dreapta0
Aerman#a
W up5 #rimul R5zboi Mondial& :ermania a *ost or'anizat5 prin 1onstitu4ia de la
Veimar%1"1"(ca o 4ar5 cu un re'im politic democratic& condus5 de un preCedinte0 7itua4ia s-
a sc>imbat Ans5 An 1"33& puterea e preluat5 de ?itler0
W Bn a doua $um5tate a secolului al <<-lea& 'ermanii au *ost ne!oi4i s5 tr5iasc5 An dou5 state
separate%1"F"(0 Bn zona de ocupa4ie militar5 a alia4ilor occidentali& s-a constituit un stat
democratic& a!9nd ca *orm5 de 'u!ern5m9nt republica *ederal5& care a de!enit apoi membru
3/)+ Ci al 1omunit54ii @conomice @uropene %Republica 6ederal5 :erman5(& iar An est a
*unc4ionat Republica emocrat5 :erman50 En rol Ansemnat An istoria 'erman5 l-a a!ut
cancelarul creCtin-democrat ?elmut> To>l& An timpul c5ruia s-a realizat reuni*icarea
:ermaniei %1""0(0
Romn#a
Ha Rom9nia sunt !alabile re'imurile democratice instituite de 1onstitu4ia din 18.. Ci 1"230
+rice practic5 democratic5 a c5rei baz5 o reprezint5 una din cele dou5 constitu4ii este
!alabil5 pentru acest subiect%de e,emplu rotati!a 'u!ernamental5 dup5 18.. cu cele dou5
partide liberal Ci conser!ator& respecti!& dup5 1"23& le'ile adoptate dup5 1"23& cum ar *i
le'ea primei electorale din 1"2F& etc(0 Ha subiectele cu principii democratice An @uropa Ci
un stat An care acestea au *ost puse An practic5 se pot *olosi e,emplele celor dou5 constitu4ii
Ci la descrierea elementelor de acolo& cu separarea puterilor An stat& principii& etc Ci cu
men4ionarea Rom9niei ca statul An care aceste principii sunt puse An practic50
2 emonstra4i c5 democra4ia este un re'im politic ce caracterizeaz5 secolul <<
eCi An secolul << au a!ut loc dou5 r5zboaie mondiale Ci An acest conte,t au ap5rut Ci
re'imuri politice autoritare sau totalitare& caracterizate prin Anc5lcarea drepturilor Ci
libert54ilor cet54eneCti& cenzur5 sau m5suri represi!e& toptuCi& democra4ia a r5mas cel mai
important Ci mai r5sp9ndit sistem politic la ni!el european An secolul <<0
Bn continuare se enumer5 2 principii demcratice sCi o practic5%din Marea Britanie sau
Rom9nia(
ID$1510II 9I +RAC2ICI +15I2IC$ 212A5I2AR$
.i$eren5e ideologice Entre politica de st&nga 6i de dreapta
Ideologia-o sum5 de idei Ui principii care stabilesc o anume *orm5 de 'u!ern5m9nt
%democratic5& autoritar5& totalitar5(
.ictatura- un sin'ur conduc5tor%persoan5& 'rup( care de4ine puterea *5r5 nicio piedic5 Ci o
e,ercit5 *5r5 restric4ii0
35
1onceptele politice de st&nga Ci dreapta ACi au ori'inea la Revolu5ia $rancez'%s*0 sec <8III(&
c9nd pentru a simpli*ica procesul de num5rare a !oturilor& cei care-l sus4ineau pe re'e s-au
aCezat An dreapta& iar ad!ersarii acestora An st9n'a0
7t9n'a reapta
-*ace apel la modernizare Ci pro'res prin
re*orme
-se inspir5 din concep4ia iluminist5 pri!ind
per*ectibilitatea omului
-doreCte dreptate social5& e'alitate An cadrul
societ54ii
-reprezetan4i politici: socialiCtii %Ci liberalii
An secolul al <I< lea(
-*acea apel la tradi4ie& moraliatate Ci
ordine
-are o atitudine mai rezer!at5 asupra
naturii umane
-pune accent pe credin45& *amilie Ci
ine'alitatea An societate
-reprezentan4i politici -conser!atorii
%#7eren,e"e -ntre !n reg#m o"#t#c a!tor#tar 4# !n!" tota"#tar
Re'im autoritar Re'im totalitar
-nu e o ideolo'ie ci o mentalitate%de ordine&
disciplin5& reli'ie(
-1 partid& dar mobilizaea politic5 nu e
'eneral5%nu eCti obli'at(
-pluralism politic limitat%biserica&
or'aniza4ii pro*esionale(
-dictatur5%nu total5& cultura& !ia4a social5 nu
depind de dictator(
-lipsa monopolului asupra mi$loacelor
militare
-lipsa monopolului asupra economiei
-lipsa e,termin5rii unor cate'orii sociale sau
etnice
-are ideolo'ie o*icial5 bine structurat5 An
totate aspectele
!ie4ii& la care cet54enii sunt obli'a4i c5
adere
-1 partid& 1 lider care monopolizeaz5
toate ac4iunile politice
-lipsa pluralismului politic
-control total %de tip terorist-
supra!e'>ere& tortur5&
amenin45ri( asupra Antre'ii societ54i
-monopol asupra mi$loacelor militare
-monopol asupra economiei prin
centralizare
-e,terminarea de popula4ii %?itler
e!reii& 7talin-t5tarii etc0(
in aceste cauz5 se consider5 c5 doar dou5 re'imuri au Antrunit toate elementele pentru a *i
Ancadrate ca re'imuri de tip totalitar: :ermania nazist5 Ci Eniunea 7o!ietic50 Re'imul
*ascist din Italia& deCi e considerat de unii autori drept totalitar& nu AntruneCte toate
elementele pentru a se Ancadra An aceast5 cate'orie0
2emonstra4i c5 An secolul << e,ist5 practici totalitare
7e prezint5 conte,tul european de mai $os Ci se prezint5 o practic5 totalitar5& spre e,emplu
punerea An practic5 a ideilor antisemite din :ermania 3azist5
7onte/t european
36
up5 #rimul R5zboi Mondial& at9t An statele An!inse& c9t Ci An anumite state An!in'5toare au
ap5rut nemul4umiri din cauza aCtept5rilor pe care aceste state le a!eau dup5 Anc>eierea
con*lictului0 Bn!inCii erau nemul4umi4i de pierderile teritoriale& de umilin4e politice& de plata
unor desp5'ubiri de r5zboi& iar An cazul unora dintre An!in'5tori& precum Italia& e,istau
nemul4umiri re*eritoare la teritoriul considerat prea mic pe care Italia l-a primit dup5 r5zboi
de la *osta mona>r>ie /ustro-En'ar50 Ha aceste probleme su-a ad5u'at: criza economic5 ce
s-a declanCat la ni!elul continentului european Ci reinte'rarea *oCtilor combatan4i%solda4i( An
!ia4a ci!il50
/pari4ia re'imurilor autoritare Ci totalitare s-a produs An acest conte,t tulbure& c9nd
principiile democratice erau puse la Andoial5 An multe din statele europene0 up5 Re!olu4ia
bolCe!ic5 din 1"17 Ci state din @uropa 1entral5 Ci de 8est au *ost supuse presiunii
comuniste %En'aria& :ermania& imediat dup5 r5zboi(0 1a o contrapondere la asaltul
comunist au ap5rut miCc5ri de e,trema dreapt5 care au acaparat puterea An unele state
europene: %1"20-En'aria& 1"22 Italia& 1"23-Bul'aria(
2 #rezenta4i dou5 caracteristici totalitare din secolul <<
CARAC2$RI32ICI A5$ R$0I&-RI51R 212A5I2AR$
Hiderul%conduc5torul(- are puteri depline& el *iind cel care conduce Antrea'a miCcare
politic5& *iind c>iar considerat un *el de di!initate pe p5m9nt0 1u!intele Ci scrierile liderului
au !aloare ine*abil5% nu pot *i puse la Andoial5(Bn cinstea sa e,ist5 aCa numitul cult al
personalit'5ii& prin care se e,acerbeaz5 tr5s5turile liderului Ci se !enereaz5 e,cesi! un
conduc5tor a*lat An !ia45& prin mani*est5ri pe stadioane& An pie4e publice& etc0
#artidul unic:
- acesta are o birocra4ie e,cesi!5%un aparat Antins la ni!el na4ional cu rami*ica4ii An toate
domeniile(
- e,isten4a de con*licte la !9r*ul s5u rezol!ate pe cale !iolent%arest5ri& e,ecu4ii& asasinate
politice(
- discurs de tip do'matic%aCa zisul limba$ de lemn& limba$ul o*icial *olosit An orice ocazie(
#oli5ia politic' - scopul s5u principal a *ost acela de a urm5ri Ci de a !9na orice poten4ial
ad!ersar politic%real sau Anc>ipuit(0 e multe ori& aceCti ad!ersari reprezentau cate'orii
sociale sau etnice suspecte%c>iaburii Ci a'en4ii imperialiCti - An Rusia societic5 sau An ER77&
sau e!reii An :ermania 3azist5(0 #oli4ia politic5%1@T/& 3T8& T:B An re'imul so!ietic&
:@7)/#+ - An :emania 3azist5( este dublat5 de apari4ia Anc>isorilor politice& dar Ci a
la'5relor de munc5 sau de e,terminare An care erau Anc>iCi to4i poten4ialii ad!ersari ai
re'imului respecti!0
#ropaganda - Ideolo'ia statului totalitar se consider5 datoare de a impune direc4iile An
domeniul cultural-artistic& dar c>iar Ci An domeniul Ctiin4i*ic0 /st*el& mass- media este
controlat5 total%ziare& radio& teel!iziune& re!iste& etc(& Ccoala ser!eCte scopurilor re'imului&
prin Anre'imentarea tinerilor An or'aniza4ii %pionierii& tinerii lui ?itler& etc0(0 easemenea&
37
sportul este *olosit ca un mi$loc de propa'and5 al re'imului pentru a controla !ia4a social5 a
cet54enilor03u e,ist5 loc de discu4ii la adresa ideolo'iei o*iciale%sau aceasta este aspru
pedepsit5(& iar oamenii sunt Ancura$a4i s5 de!in5 complici ai sistemului %turn5tori ai
!ecinului& cole'ului de munc5& ect0(0 Re'imul politic respecti! reprezint5 binele suprem An
con*runtare cu r5ul suprem reprezentat de di!erse cate'orii sociale sau etnice0 @,ist5 Ci
elemente de natur5 mitolo'ic5 %eroul sal!ator& omul superior& supraomul care au rolul de a
mobiliza popula4ia prin raportarea acesteia la anumite !alori din trecut (
+RAC2ICI 212A5I2AR$ 67 3$C15-5 88
Reg#m!" 7asc#st +#n Ita"#a
3u e considerat un re'im totalitar&deoarece nu AntruneCte toate elementele necesare& dar
anumite practici politice des*5Curate An cadrul acestuia pot *i Ancadrate An aceast5
cate'orie0/cesta apare An Italia ca urmare direct5 a crizei sociale& politice Ci economice de
dup5 #rimul R5zboi Mondial0 Italienii erau nemul4umi4i de pre!ederile tratatelor de pace de
dup5 r5zboi & care nu le acordaser5 teritoriile la care ei sperau din cadrul *ostei monar>ii
austro-un'are: cele din sudul /ustriei sau din alma4ia%1roa4ia de azi(0 Bn 1"22& are loc
marCul asupra Romei& prin care *asciCtii Al silesc prin presiune pe re'ele 8ictor @manuel s5
Ai acorde puterea lui de Benito Mussolini0 #artidul03a4ional 6ascist preia puterea deplin5 An
anul 1"2F& re'ele Italiei de!enind un element de decor0
Caracteristicile re)imului %ascist
3a4ionalism - reAn!ierea 'loriei Romei /ntice %*ascia era simbolul $usti4iei An Roma antic5&
mani*est5ri imperiale(
1orporatism - sunt Anlocuite sindicatele cu corpora4iile %un sistem economic bazat pe
*uziunea capitalismului & p5str9nd ierar>ia social5& dar permi49nd muncitorilor s5 ne'ocieze
pe baze e'ale cu proprietarii a*acerilor An problemele salariilor& pro'ramului sau condi4iilor
de munc5( #oli4ie politic5 %+8R/( Ci or'aniza4ii paramilitare %c5m5Cile ne're( ca spri$in
principal al re'imului Hic>idarea opozi4iei
%de la asasinate politice - 1"2F socialistul Matteotti& p9n5 la amenin45ri& cenzur5&
des*iin4area partidelor politice sau a sindicatelor(
1ultul personalit54ii - Mussolini era denumit IH E1@& mani*esta4ii etc0
1oncordatul cu papalitatea - 9D:D +cordul de la 0aterano& prin care Mussolini recunoCtea
su!eranitatea statului papal& c>iar dac5 pe un teritoriu minuscul An $urul 1atedralei 7an
#ietro0
)endin4e imperialiste An politica e,tern5 - dorin4a de a domina Marea Mediteranean5 prin
ac4iuni An alma4ia& :recia Ci /lbania %reAn!iind ideea Romei antice de M/R@
3+7)REM(& dar Ci aceea de a-Ci crea un imperiu colonial An /*rica %Ancerc5ri de a e,tinde
posesiunile din Hibia Ci atacul din 1"3- asupra @tiopia(0
Reg#m!" naz#st +#n Aerman#a
38
@ste un re'im politic totalitar de e/trema dreapt'& reprezentat de #artidul >azist %#artidul
3a4ional 7ocialist al Muncitorilor :emania- 37/#- >ationalsozialistische .eutsche
+rbeiterpartei, pe scurt, #artidul >azist(0 /cesta a ap5rut An :ermania pe *ondul
nemul4umirilor ce au urmat adopt5rii )ratatului de la 8ersailles& prin care :ermania pierdea
teritorii Ci era umilit5 la plata unor desp5'ubiri de r5zboi uriaCe0 Bn timpul Republicii de la
Veimar& din cauza crizei economice din anii 1"2"-1"33& rolul #artidului 3azist a crescut&
*iind posibil5 c9Cti'area ale'erilor din 1"32
- Ideolo'ia partidului este e,pus5 An lucrarea M@I3 T/M#6 %1"2.0 /dol* ?itler(
- Hiderul /dol* ?itler numit 1/31@H/R%prim ministru( pe ?@ ianuarie 9D??& iar An
9D?; dup5 moartea preCedintelui ?indenbur'& numit 6Z?R@R %conduc5tor(
- 1"3F /capararea Antre'ii puteri An stat prin intermediul Batalionului de protecDie
("chutzsta$$el -"", o or'anizaDie nazist5 paramilitar5 de elit5& Ci de c5tre :@7)/#+& poli4ia
secret5 a re'imului& prin 3+/#)@/ 1EGI)@H+R HE3:I %?@ iunie 9D?; dup5
Andep5rtarea Ci lic>idarea or'aniza4iei paramilitare Batalioanele de /salt %7/
"turmabteilung sau 7'm'6ile brune( condus5 de @rnst R[>m& care reprezenta o amenin4are
la ascensiunea lui ?itler&dar nemul4umeau prin ac4iunile lor distructi!e Ci liderii armatei& pe
care ?itler Ai dorea de partea sa(& des*iin4area partidelor politice Ci a sindicatelor& cenzura
mass-media& controlul asupra bisericii0
- 19Cti'area Ancrederii popula4iei- creCterea economic5 puternic5 Ci a standardului de !ia45
i-au determinat pe 'ermani s5 nu conteste m5surile lui ?itler& care a continuat r5*uielile
politice arest9nd comuniCti& socialiCti& acuz9ndu-i de tr5dare& mul4i *iind e,ecuta4i& iar zeci
de mii de persoane disp5rute
Caracteristicile re)imului nazist
10 /ntisemitismul - 1"3- He'ile de la 3\rnber'- le'i rasiale prin care le erau interzise
e!reilor dreptul de a a a!ea cet54enie 'erman5 sau de a se c5s5tori cu cet54eni 'ermani Ci de
a a!ea *unc4ii An stat%lucru de care au pro*itat Comerii(0
- 1"38 3oaptea de cristal %"-10 noiembrie( pogrom %atac masi!& spontan sau or'anizat&
contra unui 'rup minoritar(& Ampotri!a e!reilor& prin distur'erea ma'azinelor Ci a caselor
acestora& ca urmare p9n5 la declanCarea r5zboiului& 200 000 de e!rei au *u'it din :ermania&
bunurile lor *iind con*iscate0
- 1"F2 7olu4ia *inal5 %e,terminarea e!reilor An camere de 'azare An la'5rele de la
+uschOitz-!irkenau, !elzec, "obibor, (reblinka, 7helmno, ,a4danek , dup5 ce se dorise o
deportare a acestora An Mada'ascar& eCuat5 din cauza di*icult54ilor r5zboiului(
/u e,istat Ci alte pro'rame de e,terminare a membrilor slabi sau handicapa5i& prin care Meci
de mii de persoane de ori'ine 'eman5 au *ost eutanasiate& iar persoanele considerate de*ecte
din punct de !edere 'enetic au *ost sterilizate%alcoolicii& cei cu boli mintale(0
20 7pa4iul !ital %lebensraum - ideea c5 pentru a se dez!olta& popoarele au ne!oie de un
spaDiu !ital ia r Antrea'a istorie a omenirii este o lupt5 a statelor Ci na4iunilor pentru a cuceri
sau men4ine spaDiul de care au ne!oie0 @l reprezenta dorin4a :ermaniei de a-Ci m5ri
teritoriul la est %An dauna #olonie Ci ER77(0
39
30 Rasismul Ci ,eno*obia%ura *a45 de str5ini( rasa 'erman5 era considerat5 pur5& arian5&
:ermanii erau considera4i rasa superioar5& a!9nd obli'a4ia de a men4ine puritatea rasial5
prin subordonarea raselor in*erioare: evreii, 5iganii, slavii 6i negrii)
F0 1ultul personalit54ii - mari mani*est5ri or'anizate de ministrul pentru propa'and5& *oseph
-oebbels An *a!oarea re'imului Ci a conduc5torului %numit 6Z?R@R( mai ales An oraCul
3\rnber'K Anre'imentarea tinerilor An or'aniza4ii precum )ineretul ?itlerist %2itler4ugendP
propa'and5 a'resi!5 prin mass-media& sport %=ocurile +limpice de la Berlin din 1"3. au
reprezentat o ocazie pentru prosl5!irea re'imului nazist (& spectacole& a*iCe& *ilme&etc0
easemnea& lozincile *olosite pentru a ridica moralul oamenilor Ci a demonstra m5re4ia
re'imuli : Ein 1olk, ein Reich, ein FQhrerM(Un popor, o na5iune, un conduc'torM, *olosirea
semnului solar arian al z!asticii Ci a ac!ilei& Ci ideea unui Imperiu de 1000 de ani& ca
simboluri ale re'imului0
2emonstra4i c5 An a doua $um5tatea a secolul << e,ist5 practici totalitare %sau An epoca
postbelic5(0
7e prezint5 acelaCi conte,t de dinainte& cu precizarea c5 dup5 al oilea R5zboi Mondial
re'imurile totalitare de dreapta au disp5rut& dar a continuat s5 e,iste re'imul totalitar de
st9n'a& An spe45 re'imul comunist0 /cest re'im a *ost e,portat An @uropa de @st de so!ietici
care s-au *olosit de /rmata RoCie& An!in'5toare An r5zboi pentru a-Ci impune propriul re'im
politic An aceast5 parte a continentului0
/poi se d5 un e,emplu de practic5 totalitar5 de la comunismul din Rom9nia: de e,emplu :
con*iscarea propreit54ii pri!ate cu cele dou5 aspecte: na4ionalizarea industriei %1"F8( Ci
colecti!izarea a'riculturii%1"F8-1".2(0
2#rezenta4i dou5 practici totalitatere An secolul <<:
punerea An practic5 a ideilor antisemite din :ermania 3azist5
cultul personalit54ii la ER77- Henin Ci 7talin
Reg#m!" com!n#st +#n Un#!nea So)#et#c
#rin re!olu4ia bolCe!ic5 din octombrie 1"17& comuniCtii conduCi de Henin au preluat puterea
An Rusia& pro*it9nd de nemul4umirile le'ate de r5zboi& l-au arestat Ci ulterior e,ecutat pe
4arul 3icolae al II-lea0 1omuniCtii au pus bazele unei ideolo'ii totalitare de e,trema st9n'5-
descris5 de Henin An documentul numit (ezele din aprilie, prin care prelua ideile din secolul
<I< lansate de Mar, Ci @n'els& pri!ind lupta de clas' %muncitori contra bur'>ezie( Ci
des$iin5area propriet'5ii private) @l propunea controlul muncitoresc al statului prin sistemul
so!ietelor (unitatea de organizare de baz' a societ'5ii, $ormat' din consilii locale ale
40
muncitorilor) Ideea re!olu4iei mondiale prin care s5 se impun5 dictatura proletariatului%a
oamenilor muncii( An *a4a aCa numitei dictaturi a burgheziei)
Hiderul - 0enin& dup5 moartea sa An 1"2F& "talin %abia din 1"2" cu puteri depline& p9n5 An
1"-3(
#artidul: #artidul 1omunist al Eniunii 7o!ietice%#1E7(& la Ancepul #artidul BolCe!ic%roCu(
7onsolidarea puterii comunisteEn timpul lui 0enin
- >E#-ul%Henin dorea Anlocuirea propriet54ii pri!ate cu cea de stat& colecti!5& prin
na4ionalizarea industriei Ci colecti!izarea a'riculturii& Ans5 conCtient c5 nu poate p5stra
puterea dac5 nu se aproprie de 45rani a am9nat acest pas& lans9nd& An anul 1"21& pe *ondul
r5zboiului ci!il din Rusia& aCa numitul 3@#-noul politica economica& Amp5r4ea p5m9nt
45ranilor Ci Ai l5sa s5-Ci !9nd5 surplusul de produse& aceeaCi m5sur5 *iind luat5 Ci An cazul
micilor Antrepriz5tori
- des$iin5area oric'rei $orme de opozi5ie 6i c&6tigarea r'zboiului civil%cu a$utorul poli4iei
politice 1@T/(&
- $ormarea UR"" (9D:: Rusia& Ecraina& Belarus Ci Republicile transcaucaziene
7aracteristici ale regimului comunist En timpul lui "talin (stalinismul
- centralism economic%statul subordona total economia(
- plani*icare anual5 Ci cincinal5 %din 1"28-1"33 primul cincinal(- prin stabilirea de
obiecti!e economice reprezent9nd c9t trebuie s5 produc5 4ara An acel inter!al
- na4ionalizarea industriei %toate *abricile Ci Antreprinderile treceau An posesia statului(
- colecti!izarea a'riculturii-prin lic>idarea unei Antre'i cate'orii sociale cea a c>iaburilor
sau Pulacilor & cei mai >arnici Ci 'ospodari oameni ai satelor& de *apt %ca urmare a acestui
proces An anii 1"31-1"32& . milioane de ucrainieni au *ost uciCi prin An*ometare& acuza4i c5
nu predau 'r9nele autorit54ilor(
- industrializare *or4at5 %*5r5 a 4ine cont de distribu4ia resurselor naturale ale 45rii( pe baza
industriei 'rle& metalur'ic5& ener'etic5& constructoare de maCini0 7e constuiesc noi oraCe An
7iberia: 3o!osibirsP& sau An alte zone nedez!oltate0Rezultatul este creCterea produc4iei
industirale de c9te!a ori& dar cu costuri umane imense0
- Marea teroare%1"3.-1"3"(-milioane de oameni sunt depora4i& trimiCi An la'5re de munc5&
aresta4i& asasina4i0 /d!ersarii erau elemente considerate antiso!ietice din r9ndul
intelectualilor& a celor mai Anst5ri4i 45rani c>iaburii (kulacii(& dar Ci din industrie Ci
transporturi sau armat50 7talin ACi elimin5 to4i ad!ersarii politici %Tiro!& )ro4Pi etc(&
*oloseCte poli4ia politic5 3T8& apoi T:B& An acest scop& trimite An 7iberia An la'5re de
e,terminare numite :EH/: Antre'i cate'orii de oameni0 Re'imul nu iart5 nici eroii
armatei& nici oameni de Ctiin450 +amenii tr5iesc zilnic cu spaima pierderii libert54ii sau c>iar
a !ie4ii
- lic>idarea unor popula4ii Antre'i%Capte popoare din ER77 sunt e,terminate& dintre care cei
mai importan4i sunt t5tarii din 1rimeea(
- cultul personalit54ii %numeroase oraCe sau alte locuri primesc numele lui 7talin- 7talin'rad
de e,emplu& Henin'rad& numele lui Henin& se construiesc statui imense cu liderii so!ietici&
mai cu seam5 cei doi& sportul& cultura de!in obiecte de propa'and5 ale re'imului&0 Bn timpul
41
celui de-al doilea r5zboi mondial& 7talin este considerat sal!atorul 45rii& i se Anc>in5 c9ntece&
poezii& tablouri& mani*esta4ii0
9DAC - ?ruCcio! denun45 re'imul lui 7talin& cultul personalit54ii Ci abuzurile sale
9DGA :orbacio! Ancepe politica de #@R@7)R+IT/%reconstruc4ie( Ci :H/73+7)
%transparen45(
9DD9 - ER77 se des*iin4eaz5& comunismul e Anl5turat
Reg#m!" com!n#st +#n Romn#a
)ermeni : e/propriere, stalinist, epurare, prim secretar, na5ional comunist, na5ionalizare,
industrializare, colectivizare, cincinal, industrie e/tensiv', "O1RO,, 7+ER, -+7,
7+#,chiaburi, proletcultismul
Ca!ze"e #nsta!rr## reg#m!"!# com!n#st -n Romn#a
23umi4i doi *actori%cauze( ale instaur5rii re'imului comunist An Rom9nia%pot *i doi interni
Ci doi e,terni(
a) Cauze :%actori externi;
- alian5a %numit5 3a4iunile Enite( ER77 cu /n'lia Ci 7E/ Ampotri!a :emaniei naziste Ci
concesiile *5cute de cele dou5 state occidentale ruCilor& %Anc>eierea unui acord Antre
1>urc>ill Ci 7talin%" octombrie 1"FF& 1on*erin4a de la Mosco!a( prin care se Amp5r4eau
s*erele de in*luen45 An @uropa de R5s5rit& Rom9nia urm9nd s5 aib5 "0; in*luen45 so!ietic5&
con*erin4ele de la ]alta Ci #otsdam -1"F-& unde aceste aspecte au *ost recon*irmate(
-1ictoriile /rmatei RoCii pe *rontul de est& Ci ocuparea unui teritoriu p9n5 la !est de Berlin
-#olitica ER77 de a-Ci impune& cu spri$inul /rmatei RoCii, propriul regim politic& cel
comunist An statele a*late An s*era sa de in*luen45 %ocupate militar(- Rom9nia& #olonia&
En'aria& 1e>oslo!acia& Bul'aria&
b) Cauze :%actori interni;
-momentul :? august 9D;; %lo!itura de stat(- mareCalul /ntonescu era arestat& Antoarcerea
armelor Ampotri!a armatei 'ermane Ci Anc>eierea arminsti4iului cu 3a4iunile Enite%12
septembrie 1"FF(0
- prezen4a +rmatei Ro6ii pe teritoriul Rom9niei& care ac4iona ca o *or45 de ocupare& An timp
ce armata rom9n5 se lupta pe *rontul de !est% An )ransil!ania& En'aria& 1e>oslo!acia&
/ustria c>iar(0
- reAn*iin4area #artidului 7omunist %*ormat An 1"21& scos An a*ara le'ii An 1"2F pentru
ac4iuni care !izau distru'erea Rom9niei Mari( Ci *olosirea lui& cu spri$in so!ietic pentru a
a$un'e la 'u!ernare0
Etae"e #nsta!rr## reg#m!"!# com!n#st -n Romn#a
2#rezenta4i un *apt istoric prin care s-a sc>imbat re'imul politic An a doua $um5tate a sec0
<<
2#rezenta4i un *apt istoric des*5Curat ca urmare a unui e!eniment interna4ional din secolul
<< An urma c5ruia s-a sc>imbat re'imul politic%este al doilea r'zboi mondial 6i instaurarea
comunismului(
42
a) $tapa coaliiei :alianei cu alte partide; #. au)ust 1**!" martie 1*5
#rimul 'u!ern- comuniCtii se *olosesc de alian4a numit5 6R+3)EH 3/GI+3/H
@M+1R/) % #1R& #7& 6rontul #lu'arilor( pentru a prelua puterea& a!9ndu-l pe
Hucre4iu #5tr5Ccanu drept ministru secretar de stat An primul 'u!ern condus de un militar&
'eneralul 75n5tescu%au'ust-octombrie 1"FF(
/l doilea 'u!ern %'en0 75n5tescu no!-decembrie1"FF(- Hucre4iu #5tr5Ccanu drept
ministru $usti4iei
/l treilea 'u!ern %'eneralul R5descu decembrie martie 1"F-(- - ministere conduc
comuniCtii& cu presiuni mari din partea acestora pentru a prelua puterea %mani*esta4iile din
*ebruarie 1"F-(
b) $tapa comunizrii :prelurii puterii depline; " martie 1*5 !.< decem,rie 1*=
- C martie 9D;A-primul 'u!ern comunist condus de #etru :roza la inter!en4ia direct5 a
so!ieticilor %trimisul Mosco!ei& /ndrei 89CinsPi( An *a4a re'elui Mi>ai& An care se mai
re'5seau Ans5 Ci personalit54i din !ec>ile partide istorice& pe care comuniCtii Ancercau s5-i
discrediteze0
-" martie 1"F-- se restabilea controlul rom9nesc asupra >1 (ransilvaniei pierdut An 1"F0
- ,artie 9D;A- re$orma agarar'- se e,propriau %intrau An posesia statului( moCiile de peste
-0 >a
- greva regal' %au'ust F-- ianuarie F.( re'ele Mi>ai& re*uz5 semnarea actelor 'u!ernului
-$alsi$icarea alegerilor legislative %1" noiembrie 1"F.(- comuniCtii a*la4i An alian45 cu alte
partide de st9n'a%Blocul #artidelor emocratice(& ob4in 70; din !oturi& deCi #3G c9Cti'ase
ale'erile0 7-au *olosit de prezen4a /rmatei RoCii a unor 'rupuri de intimidare%b5t5uCi( care
amenin4au popula4ia
-eliminarea partidelor politice istorice %#3H Ci #3G(- arestarea liderilor 45r5niCti Iuliu
Maniu Ci Ion Mi>alac>e An 1"F7& acuz9ndu-i c5 au !rut s5 *u'5 din Gar5 dup5 ce comuniCtii
le pre'5tiser5 un a!ion Ci presiunile asupra liderului liberal 1onstantin Br5tianu pentru ca
partidul s5u s5-Ci Anceteze acti!itatea
- abdicarea *or4at5 a re'elui Mi>ai %?@ decembrie 9D;< Rom9nia de!ine republic5
popular50
Reg#m!" Sta"#n#st con+!s +e A8eorg8e A8eorg8#! %e?
2 #rezenta4i un *apt istoric prin care re'imul 7talinist%sau re'imul lui e$( s-a implicat An
rela4iile interna4ionale sau An politica e,tern5 An a doua $um5tate a secolului << Ci o
consecin45 a acestui *apt pentru Rom9nia
"e prezint' intrarea Rom&niei En #actul de la 1arsovia, cu pozi5ia acesteia $a5' de revolu5ia
din Ungaria 9DAC 6i consecin5a acestui $apt istorie este Ent'rirea rela5iilor Rom&nei cu
UR"", ca urmare, En 9DAG +rmata Ro6ie a $ost retras' din Rom&nia de c'tre >ikita
2ru6ciov, liderul sovietic)
43
up5 abdicare re'elui Mi>ai& Rom9nia de!ine un stat totalitar& dup5 modelul so!ietic
stalinist& An care puterea e concentrat5 An m9inile #artidului 1omunist %de!enit Antre anii
1"F8- 1".-- #artidul Muncitoresc Rom9n(
R$5A>II5$ $82$R7$ A5$ R$0I&-5-I 32A5I7I32 DI7 R1&?7IA
A 2 B3 #RIM/ 6/SN& imediat dup5 r5zboi& subordonare politic' total' *a45 de Eniunea
7o!ietic5
1"F8- 1"F"& condamnarea ac4iunilor re'imului iu'osla! condus de (ito care se detaCa de
so!ietici
1"F" participarea la 7+ER %1onsiliul de /$utor @conomic Reciproc(& or'aniza4ie a
statelor comuniste care se ocupa cu sc>imburile comerciale Antre aceste state
1"-- particip5 la (ratatul de la 1ar6ovia %alian45 politico- militar5 a statelor comuniste
opus5 3/)+(
1"-. Revolu5ia din Ungaria Ampotri!a re'imului comunist- Rom9nia o*er5 spri$in
so!ieticilor%tancurile lor trec prin 4ara noastr5( pentru a An5buCi re!olta& conduc5torul
acesteia& Imre 3a'M este arestat Ci de4inut aici0
2 #reciza4i dou5 e!enimente interna4ionale%dou5 *apte istorice( prin care re'imul stalinist se
implic5 An rela4iile interna4ionale0
9)7+ER 9D;D
:) Revolu5ia din Ungaria 9DAC
?) Respingerea planului 1alev(9DC;
3 2 B3 / +E/ 6/SN& dup5 moartea lui 7talin An 1"-3 & distan5are politic' *a45 de
Eniunea 7o!ietic5& An conte,tul An care ac4iunile acestuia Ancep s5 *ie condamnate An ER77
de ?ruCcio!& urmaCul s5u
1"-8 retragerea trupelor sovietice din Rom9nia %sin'urul stat comunist An care s-a
Ant9mplat aceasta(
dup5 1".0:
- reluarea leg'turilor cu Occidentul An domeniul Ctiin4i*oc Ci cultural
- reluarea rela5iilor diplomatice cu Iugoslavia
1".F - respingerea #lanului 1alev - prpus de un bul'ar ce pre!edea specializarea
economic5 a statelor comuniste& urm9nd ca Rom9nia Ci Bul'aria plus Ecraina%ca parte a
ER77( s5 se specializeze pe produc4ia a'ricol5& iar 1e>oslo!acia Ci En'aria pe cea
industrial5% practic Rom9nia de!enea dependent5 de acest sistem(0

- .eclara5ia din aprilie 9DC;- e$ re*uza amestecul e,tern& su4in9nd ideea su!eranit54ii
na4ionale Ci pricipiul e'alit54ii Antre statele Ci partidele comuniste
CARAC2$RI32ICI I72$R7$ A5$ R$0I&-5-I 32A5I7I32 DI7 R1&?7IA
2 #reciza4i dou5 practici politice ale re'imului stalinist din Rom9nia(lupta pentru putere 6i
constitu5iile)
1. POLITIC
44
#artidul unic 1"F8/1".- #MR %Muncitoresc( prim secretar :0:0 e$ prin *uziunea
#1R-#7
lupta pentru putere - mani*estat5 prin epur'ri% elimin5ri prin m5suri represi!e(
-1"F8 arestarea lui Hucre4iu #5tr5Ccanu& acuzat de tendin4e bur'>eze %1"-F e,ecutat(
- 1"-2 eliminarea ec>ipei pro mosco!ite /na #auPer& 8asile Huca
- 1"-7 eliminarea ad!ersarilor lui e$ pe *ondul destaliniz5rii I01>iCine!sc>i&
M01onstantinescu
adoptarea constitu4iilor din 1"F8 Ci 1"-2& inspirate din 1onstitu4ia so!ietic5& rolul
#artidului& #arlament unicameral- Marea /dunare 3a4ional5& subordonarea economic5& etc0
2 #rezenta4i un *apt istoric adoptat pe plan intern An timpul re'imului comunist %sau An
timpul re'imului stalinist& atentie^^^ 3u din timpul re'imului na4ional comunist^( Ci o
consecin45 a acestui *apt pt0 Rom9nia
"e prezint' con$iscarea propriet'5ii private din Rom&nia cu cele dou' elemente,
na5ionalizarea 6i colectivizarea)
7onsecin5a este c' nu mai e/ist' economie de pia5', o cerin5' $undamental' pt)
$unc5ionarea unui stat democratic)
2 #reciza4i dou5 *apte istorice adoptate pe plan intern An timpul re'imului stalinist din
Rom9nia Ci dou5 consecin4e ale acestora0
>a5ionalizarea 6i colectivizarea 6i consecin5' nu mai e/ist' economie de pia5' 6i arest'ri
ale 5'ranilor care s-au opus colectiviz'rii)
;. ECONOMIC
_ 11 iunie 1"F8- na4ionalizarea tuturor mi$loacelor de produc4ie %industria& b5ncile&
transporturile& comer4ul( au *ost con*iscate An mai multe etape a$un'9ndu-se la teatre&
*armacii& cinemato'ra*e0
_ 1"F8 -plani*icarea centralizat5 dup5 model so!ietic& anual& apoi cincinal %pe - ani
plani*icare(1"-1-1"--
_ industrializarea *or4at5- s-a mani*estat imediat dup5 preluarea puterii&
-accentul pe industria grea: electric5& c>imic5& metalur'ic5& constructoare de maCini
industriale0
-mari 6antiere na5ionale& cu mii de muncitori deplasa4i %la bara$e& combinate& drumuri(0
- industrie e/tensiv' %accent pe cantitate& nu calitate(& sta>ano!ism%!ezi ER77(0
- "O1RO,- Antreprinderi so!ieto-rom9ne prin care se dorea plata datoriilor de r5zboi pt0
RuCi0
- CA$R %!ezi mai sus& rela4iile e,terne(:
_ 1"F8-1".2- colecti!izarea a'riculturii- trecerea terenurilor a'ricole An proprietatea
statului& dup5 modelul so!ietic& prin An*iin4area -+7 %:ospod5rii /'ricole 1olecti!e( Ci
apoi 7+#%1ooperati!e /'ricole de #roduc4ie (
-s-a realizat prin m'suri represive: arest5ri%80 000 45rani(& amenin45ri& corup4ie& propa'and5
- a e,istat rezisten5' din partea 45ranilor %re!olte& r5scoale& *u'a An mun4i&re*uzul pl54ii
cotelor Iproduse (
45
- distru'erea elitelor satului %cei mai Anst5r4i 45rani& numi4i chiaburi, erau urm5ri4i cu
prec5dere(
- la *inalul campaniei, DCN din supra*a4a 45rii a *ost colecti!izat5& restul 45ranilor oricum
pl5teau cote
- consecin5e dezastuoase pentru lumea rural5& distru'9nd ordinea constiut5 An 'enera4ii de
oameni& 45ranii& lipsi4i de proprietate au luat calea e,odului spre oraC& pe *ondul
industrializ5rii& unde de multe ori nu s-au adaptatK 45ranii r5maCi au *ost ne!oi4i s5
munceasc5 pentru stat& nea!9nd interesul de a-Ci ap5ra proprietatea care nu mai e,ista& ceea
ce a condus la dezinteresul *a45 de o munc5 An *olosul altora0
2 #reciza4i 3 m5suri luate pe plan cultural de c5tre re'imul stalinist
B. CULTURAL
1a orice re'im totalitar& re'imul comunist din Rom9nia Ci-a pus amprenta Ci asupra !ie4ii
cultural-artistice& dorind modelarea caracterului omului An acord cu ideile mar,ist-leniniste
Ci *ormarea& Antr-o ultim5 instan45 a omului nou0 #entru aceasta re'imul stalinist din timpul
lui e$ s-a *olosit de urm5toarele:
- Ruperea oric5ror le'5turi de ordin cultural cu +ccidentul
- reor'anizarea institu4iilor culturale& pe baze noi& pentru *olosul re'imului%arta&
istoria&literatura(
- rescrierea manualelor Ccolare An con*ormitate cu interesele re'imului%Istoria- Mi>ail
Roller (
- oreor'anizarea An!545m9ntului pe model so!ietic& lima rus5 de!ine obli'atorie An Ccoli
- cultura proletariatului era promo!at5 intens %proletcultismul(
- reli'ia interzis5 Ci promo!area ateismului& cu m5suri dure Ampotri!a Bisericii :reco-
1atolice
- *olosirea cenzurii An domeniul cultural&c9t Ci Ctiin4i*ic%inde, al c5r4ilor interzise-8000 An
1"F8(
up5 1"-8& o dat5 cu retra'erea /rmatei RoCii din Rom9nia se mani*est5 o realti!5 rela,are
a m5surilor An domeniul cultural& *iind des*iin4ate o serie de institu4ii care se ocupau cu
rusi*icarea& Institutul Ma,im :orPi& sau Muzeul Rom9no-Rus0
<. Reg#m!" na,#ona"( com!n#st con+!s +e N#co"ae Cea!4esc!
23umi4i dou5 cauze ale instaur5rii re'imului na4ional comunist din Rom9nia
Moartea lui e$
1eauCescu considerat ca o solu4ie de compromis
up5 moartea lui :>0 :>eor'>iu e$& s-a impus An *unc4ai de secretar 'eneral al
partidului&30 1eauCescu& un t9n5r !5zut de liderii marcan4i ai partidului ca o solu4ie de
compromis& care la acel moment nu reprezenta o amenin4are pentru interesele
acestora0Re'imul lui 1eauCescu poart5 numele de na4ional comunist& deoarece acesta a
Ancercat s5 implementeze un sistem politico- economic bazat pe *or4e proprii& Antr-o oarecare
dependen45 *a45 de ruCi& pun9nd accent pe elemente de tip na4ional& at9t An politica intern5&
c9t Ci An rela4iile e,terne
46
1. R$5A>II5$ $82$R7$ A5$ R$0I&-5-I 7A>I17A5! C1&-7I32 DI7
R1&?7IA
2 #rezenta4i un *apt istoric prin care re'imul na4ional comunist %sau re'imul lui 1eauCescu(
s-a implicat An rela4iile interna4ionale sau An politica e,tern5 An a doua $um5tate a secolului
<< Ci o consecin45 a acestui *apt pentru Rom9nia se prezint': 1"8 Ceauescu -
7ehoslovacia 6i consecin5a rela5iile pozitive ale regimului cu Occidentul: vizitele 6i rela5iile
economice: .acia, Oltcit, clauza na5iunii celui mai $avorizate
a. +erioada 1"5!1=1 - este continuat5 linia de relati!5 independen45 *a45 de ER77
Anceput5 de re'imul e$
1"= - An timpul r5zboiului israeliano-arab e sin'ura 4ar5 comunist5 ce men4ine le'5turile
diplomatice cu Israel
1"= ( e sin'urul stat comunist ce stabileCte rela4ii diplomatice cu RF-%Rep0 6ederal5
:erman5& stat democratic(
1"8 - momentul de glorie al regimului pe plan interna5ional& An conte,tul An care Re!olu4ia
din 1e>oslo!acia a *ost brutal An*r9nt5 de inter!en4ia trupelor )ratatului de la 8arCo!ia&
coordonate de so!ietici0 1eauCescu 4ine un discurs An *a4a a zeci de mii de oameni la
balconul 1omitetului 1entral al #artidului 1omunist& condamn9nd inter!en4ia str5in5 An
a*acerile interne ale alrot state%cu trimitere direct5 la ac4iunile ruCilor la #ra'a( Ci re*uz5
trimiterea de trupe rom9neCti sau orice alt a$utor militar An scopul in!aziei0 Momentul este
bine e,ploatat pe plan e,tern& +ccidentul pri!indu-l ca pe un erou care Andr5zneCte s5 se
opun5 politicii Mosco!ei& consider9nd Rom9nia punctul slab al sistemului comunist0
Bn aceste condi4ii au loc !izitele lui 1>arles de :aulle %6ran4a 1"."( Ci Ric>ard 3i,on
%7E/ 1"." - primul preC0 american ce !izita o 4ar5 din blocul politic comunist(& :erald
6ord& dar Ci Ci !izita lui 1eauCescu la Hondra%1"78(& primit *iind de Re'ina @lisabeta a II-a0
)ot acum& 6ran4a desc>ide *abricile Renault %/1I/ #iteCti(& 1itroen %+H)1I) 1raio!a (
iar 7E/ acord5 Rom9niei clauza na4iunii celei mai *a!orizate%care permitea dez!oltarea de
rela4ii economice An condi4iile cele mai a!anta$oase( 0 )oate aceste realiz5ri au concolidat
pozi4ia lui 1eauCescu nu doar pe plan e,tern& ci Ci pe plan intern0
2 #reciza4i dou5 e!enimente interna4ionale%dou5 *apte istorice( prin care re'imul na4ional
comunist se implic5 An rela4iile interna4ionale0
9) Revolu5ia din 7ehoslovacia 9DCG
:) "emnarea actului de la 2elsinki 9D<A
,. +erioada 1=1! 18 @ perioada de relati!5 desc>idere *a45 de +ccident se Anc>eie brusc
dup5 !izitele din
1=1 ! 7hina 6i 7oreea de >ord c9nd 1eauCescu& impresioant de ceremoniile *astuase la
care a asistat a declanCat An Rom9nia cultul personalit54ii dus la m5suri de
neima'inat%mani*esta4ii cultural artistice sporti!e etc(0
1=5 ! "emnarea la 2elsinki a actului $inal al 7"7E%1on*erin4a pentru 7ecuritate Ci
1ooperare An @uropa( prin care statele comuniste& inclusi! Rom9nia se an'a$au s5 respecte
drepturile omului Ci cet54eanului& An sc>imbul recunoaCterii de c5tre +ccident a re'imurilor
47
comuniste din @uropa 1entral5 Ci de @st0 1eauCescu a semnat Ci actele ulterioare din cadrul
1on*erin4ei& dar a Anc5lcat constant pre!ederile acestora0
Dup 18< ! izolarea treptat' a Rom&niei pe plan intena5ional- 1eauCescu re*uz5
colaborarea cu Mi>ail :orbacio!& noul lider politic de la Mosco!a Ci nu doreCte aplicarea
re*ormelor pe care acesta le promo!eaz5 'lasnost %transparen45 politic5( Ci
perestroiPa%restructurare economic5(0 /mericanii !5d An noul lider so!ietic un partener mult
mai credibil de ne'ocieri dec9t 1eauCescu0
2 #rezenta4i un moti! al c5derii re'imului na4ional comunist0
1riza petrolului& economic5 din anii 80& criza alimentar5& introducerea cartelelor alimentare
Ci ener'ia restrc4ionat5 popula4iei& e,emplu 20 de litri de benzin5 pe cartel5 *iec5rei maCini0
Bn acelaCi timp& 1eauCescu se autoizoleaz5 pe plan interna4ional& pre*er9nd le'5turi str9nse
cu statele arabe sau a*ricane An speran4a dez!olt5rii unor rela4ii comerciale care de *apt s-au
tradus An in!esti4ii costisitoare ale Rom9niei An 7iria& @'ipt& etc0 Bn plus& dup5 criza
petrolului din 1"73 care a determinat creCterea pre4ului de F ori& Ci r5sturnarea re'imului
iranian An 1"7" de c5tre *undamentaliCtii reli'ioCi speran4ele economice ale re'imului de a
se baza pe petrolul arab au su*erit o puternic5 lo!itur5& iar economia rom9neasc5 a intrat pe
o pant5 descendent50
#. +15I2ICA I72$R7A A R$0I&-5-I 7A>I17A5! C1&-7I32 DI7 R1&?7IA
2 #reciza4i patru practici politice ale re'0 na4ional comunist %rotirea& @lena& reabilitarea&
1eauCescu preCedinte(
1. POLITIC
a0 #erioada 9DCA-9D<9 :
1".- - se re!ine la denumirea de #/R)IEH 1+ME3I7) R+MO3
1".- - numele R@#EBHI1/ 7+1I/HI7)N R+MO3I/ %cu scopul de a *5uri Ent&i
socialismul& ca o etap5 Anainte de realizare a comunismului( Ci se introduce An doctrin5 ideea
de na4ionalism %de aici na4ional-comunist(
1".7- 1eauCescu e Ce*ul 1onsiliului de 7tat& consolid9ndu-Ci pozi4ia pe plan intern&An
condi4iile succeselor e,terne
-up5 modelul destaliniz5rii din ER77& 1eauCescu critic5 re'imul lui e$& se Ancearc5
reabilitarea unor lideri c5zu4i !ictime represiunii staliniste %Hucre4iu #5tr5Ccanu& Lte*an
6oriC(
b0 #erioada 9D<9-9DGD- etapa regimului personal:
7e decide trecerea la o nou5 etap5 An plan politic- cea a socialismului multirateral
dez!oltat% An sensul An care se dorea di!ersi*icarea domeniilor An care s5 se aplice
*undamentele re'imului de e,trema st9n'5(0
9D<9 - adoptarea (ERE0OR .I> IU0IE se intensi*ic5 cenzura& cultul personalit54ii%!ezi
!izitele din 1>ina Ci 1oreea de 3ord(& se intensi*ic5 controlul ideolo'ic An toate domeniile&
inclusi! propa'anda An Ccoli Ci uni!ersit54i0
9D<; - 1eauCescu de!ine #R@L@I3)@ al Republicii 7ocialiste Rom9nia%*unc4ie nou
An*iin4at5(& de4in9nd practic control total asupra !ie4ii politice& prin metode precum:
48
-rotirea cadrelor%o*icialii care p5reau incomozi sistemului erau sc>imba4i din *unc4ii(
-cenzura 'eneralizat5 Anso4it5 de m5suri represi!e la adresa poten4ialilor duCmani ai
sistemului
-impunerea rudelor sale An pozi4ii importante%@lena 10- prim !iceprim-ministru(
;. ECONOMIC 6I SOCIAL
2 #rezenta4i un *apt istoric adoptat pe plan intern An timpul re'imului na4ional comunist^ Ci
o consecin45 a acestui *apt pt0 Rom9nia
Industrializarea cu urbanizarea 6i sistematizarea satelor , iar consecin5a depopularea
satelorM
2 #reciza4i dou5 *apte istorice adoptate pe plan intern An timpul re'imului stalinist din
Rom9nia Ci dou5 consecin4e ale acestora0
9) industrializarea masiv', consecin5' urbanizare 6i depopulare sate :) .ecretul din 9DCC,
consecin5' cre6ere demogra$ic' puternic'(dublarea num'rului de na6teri 6i mortalitate
ridicat' En r&ndul $emeilor care recurg la avorturi clandestine
- @ste continuat procesul de industrializare Anceput An !remea lui e$& dar& spre deosebire de
acesta& *5c9ndu-se apel la te>nolo'ie occidental5%/1I/& +H)1I)(0 Rezultatele nu se las5
aCteptate0 1reCte produc4ia An industrie `a'ricultur5& se dez!olt5 in*rastructura& cresc
e,porturile0 1a urmare& creCte Ci ni!elul de trai & iar m5surile represi!e sunt atenuate0 1u
toate acestea& industrializarea nu a 4inut cont de poten4ialul de dez!oltare al di*eritelor
re'iuni& ast*el Anc9t au ap5rut oraCe monoindustriale& bazate doar pe o anumit5 ramur5 de
acti!itate%:ala4i& ReCi4a& ?unedoara siderur'ic& #loieCti-petrol& #etroCani& Hupeni-carbune(
- 1eauCescu pune accent pe urbanizare masi!5 construind noi cartiere An marile oraCe
%BucureCti& BraCo!& 1lu$( sau trans*orm9nd oraCe neAnsemnate An centre industriale %oraCele
din 8alea =iului& 8ictoria& Mizil& 1om5neCti(0 -7unt Ans5 sistematizate satele%de *apt
des*iin4ate& prin trans*ormarea An localit54i de tip urban& demol9nd casele Ci mmut9nd
oamenii An blocuri insalubre& ma$oritatea construite rapid& *5r5 utilit54ile elementare An
centrul satului& proces ce a determinat e,odul masi! al popula4iei rurale c5tre marile oraCe An
conte,tul industiraliz5rii *or4ate (
- #e plan social se >ot5r5Cte o nou5 politic5 demo'ra*ic5& ecretul din 1"..& prin care se
interzic a!orturile& a!9nd drept consecin45 o dublare a num5rului de naCteri An anii urm5tori&
dar Ci numeroase cazuri de complica4ii medicale Ci deces An r9ndul *emeilor& care apelau la
metode ile'ale pentru Antreruperea sarcinilor0
- up5 1"80 se pune accentul pe industria 'rea%metalur'ic5& minier5& constuctoare de
maCini(0 Bncep proiecte mari de in$rastructur'%1analul un5re-Marea 3ea'r5&
)rans*5'5r5Canul& Marile >idrocentrale-mari bara$e& #or4ile de 6ier& Bicaz& 8idraru& etc&
drumuri&Cosele(& dar Ci proiecte $araonice- 1asa poporului sau sistematizarea centrului
BucureCtiului%Sona Enirii& cu demolarea multor obiecti!e istorice& biserici& etc& pentru a
*ace loc unei ar>itecturi de tip comunist dominat5 de blocuri monotone(0 /celaCi proces e
su*erit de toate marile oraCe culturale ale 45rii care su*er5 mutil5ri care nu mai pot *i
niciodat5 remediate& prin distru'erea centrelor istorice0
49
2 #rezenta4i un moti! al c5derii re'imului na4ional comunist
- 1"81- 1eauCescu doreCte plata datoriilor e,terne& de 10 miliarde de dolari & *or4eaz5
e/porturile mai ales An state din lumea arab5 sau a*rican5& consumul intern e total ne'li$at&
alimentele de!in o raritate& apar cartelele pentru bunurile de strict5 necesitate%p9ine& ulei&
za>5r& carne-se stabilea o cantitate lunar5 pentru *iecare persoan5& e!ident mult sub limita
unui trai decent(0 easemenea& sunt ra5ionalizate apa cald5& curentul electric& 'azele&
c5ldura pe timp de iarn5
%An sensul An care acestea sunt disponibile doar c9te!a ore pe zi(& iar programul tv este redus
la 2 ore pe zi & cu e,cep4ia duminicii %20-22(& timp An care propa'anda re'imului *unc4iona
din plin0 #entru a 4ine An *r9u popula4ia& ac4iunile 7ecurit54ii se intensi*ic5& Anc5lc9ndu - se
'ra! drepturile Ci libert54ile cet54eneCti0
1EH)ER/H
2 #reciza4i 3 m5suri luate pe plan cultural de c5tre re'imul stalinist
- /re loc o destindere relati!5& cultura iese de sub mantia so!ietic5& intelectualii sunt
promo!a4i
- /u loc sc>imburi Ci e,perien4e culturale cu +ccidentul mai ales An Ctiin4ele e,acte%!izite&
seminarii etc0(
- Istoria pune accentul pe na4ioanlism& uneori e,acerbat%ideea dacilor& a marilor domnitori (
- )otuCi& cenzura *unc4ioneaz5 An continuare& c>iar dac5 la un ni!el mai sc5zut dec9t Anainte
- .up' 9D<9& se produce o sc>imbare ma$or5& le'5turile cu +ccidentul sunt t5iate& cenzura
se ampli*ic5& istoria e rescris5 An interes de partid& rom9nii sunt considera4i An!in'5tori& mari
in!entatori An Ctiin45 etc0
- 7e creeaz5 +cademia Hte$an -heorghiu&ce An'loba doenii ca sociolo'ia Ci $urnalistica& An
slu$ba re'imului
- 1ultul #ersonalit54ii& a$un'e la dimensiuni 'roteCti % 1eauCescu e numit- geniul
7arpa5ilor, ,arele 7&rmaci, #rimul Fiu al #atriei, 7el ,ai Iubit 7onduc'tor(& au loc
mani*esta4ii%19ntarea Rom9niei& e*il5ri de 23 au'ust dar lCi cu alte ocazii& dup5 model
corean& totul An cinstea cuplului preziden4ial(& tablouri& poezii& oma'ii& muzee dedicate
re'imului& ima'inea lui 1eauCecu *olosit5 An orice sal5 de clas5 Ci pe prima pa'in5 a
manualelor Ccolare& mani*est5ri sporti!e& tinerii Anrola4i An or'aniza4ii%Coimii patriei-
'r5dini45K pionieri-Ccoal5K E)1 - Eniunea )inerilor 1omuniCti(& )otul e *olosit pentru
pream5rirea cuplului 1eauCescu0
>. Reres#!nea Com!n#st
2 #reciza4i 2 elemente ale represiunii comuniste0
9)"ecuritatea 6i :) ,ili5ia
2 #reciza4i 3 m5suri ale re'imului comunist An ceea ce pri!eCte represiunea:
+restare lideri politici ai opozi5iei, deport'ri, lag're de munc', Enchisori de e/terminare cu
e/emple pentru $iecare
50
6iind un sistem impus cu *or4a& comunismul a!ea ne!oie de un aparat represi! care s5 4in5
An *r9u masele populare Ci orice Ancercare de protest la adresa acestuia s5 *ie rapid stopat50
1"F--1"F8 - sunt aresta4i liderii politici interbelici%Maniu& Mi>alac>e(& *oCti le'ionari&
industriaCi& banc>eri
1"F8 - se An*iin4eaz5 7@1ERI)/)@/- condus5 de a'en4i so!ietici%:>eor'>e #intilie(
a!9nd ca 4int5 elita politic5 interbelic5& intelectualii& preo4ii 45r5nimea Ci orice poten4ial
suspect la adresa re'imului
1"F" - se An*iin4eaz5 MIHIGI/ Ci la'5re de munc5 *or4at5%1analul un5re Marea 3ea'r5&
elta un5rii(
- Ancep deport5rile An B5r5'an%persoanele considerate suspecte& mai ales din Banat& unde
comuniCtii se temeau de in*luen4a iu'osla!5& erau trimise s5 locuiasc5 An locuin4e
impro!izate& An c9mp desc>is- circa 200 000 (
- apar Anc>isorile de e,terminare =ila!a& /iud& :>erla& 7i'>et& R9mnicu 15rat& #oarta /lb5
1"-1- sistemul de reeducare de la #iteCti%studen4ii suspec4i erau aresta4i& tortura4i de al4i
puCc5riaCi& cu scopul *inal de a le Cter'e memoria Ci de a-i reeduca An spirit comunist(
1".2- Ancepe eliberare ade4inu4ilor politici& An condi4iile destaliniz5rii Ci a relati!ei
Andep5rt5ri de politica ER77
up5 1".F& sistemul represi! cap5t5 *orme mai subtile& e,terminarea *izic5 *iind Anlocuit5
de un sistem bine pus la punct de in*ormatori& ascultarea con!orbirilor tele*onice& domiciliu
*or4at pentru ad!ersarii re'imului&*olosirea spitalelor de psi>iatri pentru posibilii suspec4i
sau *abricarea unui dosar personal cu care oamenii erau Canta$a4i0 1>iar Ci aCa numeroase
persoane au *ost maltratate de 7ecuritate& mer'9nd p9n5 la e,terminarea *izic50 Bn timpul
re'imului lui e$& .00 000 de oameni au *ost de4inu4i politici sub di*erite *orme0
C. %#s#+en,a ant#com!n#st( 9orme +e rez#sten, ant#com!n#st
2 #reciza4i 2 elemente ale disiden4ei anticomuniste - dou' din ele la alegere
2 #rezenta4i o modalitate de ac4iune a disiden4ei anticomuniste - se prezint' rezisten5a
armat' din mun5i
eCi era un re'im impus& comunismul rom9nesc nu s-a con*runtat cu re!olte politice
importante ca celalalte state din blocul so!ietic& #olonia& En'aria& sau 1e>oslo!acia0
1auzele sunt di!erse: slaba or'anizare a disiden4ei& e,isten4a unei re4ele de in*ormatori&
teama de e!entualele m5suri dure care mer'eau p9n5 la e,terminarea *izic5& dar Ci
colaborarea per*ect5 Antre *or4ele de represiune%7ecuritatea Ci Mili4ia(
9.Rezistena armat %#artizanii din mun4i& dup5 numele rezisten4ei antinaziste iu'osla!e (
1"FF-1"-80
+amenii credeau c5 re'imul comunist !a *i unul de scurt5 durat5& *iind con!inCi de iminen4a
unei inter!en4ii americane0 e aceea& *oCti militari din re'imul /ntonescu& le'ionari& *oCti
membri ai partidelor democratice& intelectuali& 45rani nemul4umi4i de colecti!izare au
or'anizat o rezisten45 armat5& mai ales An zone inaccesibile%Mun4ii 1arpa4i& elta un5rii(0
6olosirea 7ecurit54ii care a *olosit m5suri represi!e mai ales asupra acelora care-i
51
apro!izionau pe partizani %45ranii din satele din $ur& An primul r9nd(& dar Ci sistemul de
tr5dare& bine re'izat de re'im a determinat prinderea Ci lic>idarea ma$orit54ii 'rupurilor de
rezisten45: 2aiducii ,uscelului, "umanele >egre, 2aiducii lui +vram Iancu, -rupul
7arpatin F'g'r'6ean, -raiul "&ngelui, Organiza5ia () 7-au remarcat printre partizani&
coloneii E45%MaramureC(Ci /rsenescu%65'5raC( Ci 'rupul condus de *ra4ii /rn5u4oiu& tot An
65'5raC0 )reptat& aceste 'rupuri sunt lic>idate& An condi4iile An care inter!en4ia 7E/ s-a
do!edit utopic50
20 Rezistena rneasc %anticolecti!izare( 1"F" -1".2
G5ranii au re*uzat Anscrierea An :/1 sau 1/#& nu au pl5tit cotele obli'atorii impuse& au
atacat sediile locale de prim5rie sau ale #artidului& e,ist9nd multe re!olte spontane
reprimate crunt de 7ecuritate& prin deport5ri& arest5ri& e,ecu4ii%se estimeaz5 c5 80 000 de
45rani au *ost aresta4i An acest proces de colecti!izare(
30 Revoltele muncitoreti - speci*ice perioadei de dup5 1"70
3i!elul de trai tot mai sc5zut Ci eCecurile politicii economice a re'imului 1eauCescu au
determinat declanCarea unor re!olte muncitoreCti& cu caracter economic An primul
r9nd%cerin4ele erau de ordin economic- !ia45 mai bun5& condi4ii de munc5 Ambun5t54ite&
creCterea salariilor(0 3u s-a pus la Andoial5 prin aceste re!olte le'itimitatea re'imului
comunist& aCa cum se Ant9mplase An re!olu4iile anticomuniste din statele !ecine%En'aria&
1e>oslo!acia(
1"77- Minerii din 8alea =iului au protestat din cauza condi4iilor de munc5 'rele& 1eauCescu
a inter!enit personal& *iind sec>estrat de muncitori An min50 Hiderii au *ost aresta4i& anc>etele
securit54ii au detensionat situa4ia
1"87- Re!olta muncitorilor de la uzina 7tea'ul RoCu BraCo!& r5mas5 tot *5r5 rezultat0
F0 Disidena anticomunist a intelectualilor - o *orm5 de protest indi!idual5 An timpul lui
1eauCescu
Intelectualii au *ost stimula4i de raportul de la ?elsinPi1"7-& c9nd Rom9nia se obli'a s5
respecte drepturile omului
1"77- 7crisorile desc>ise Ci romanele lui #aul :oma%dup5 modelul miCc5rii intelectuale
ce>oslo!ace numic5 1>arta 77(0 /ceastea nu au a!ut rezultat& dec9t prin acceptarea de c5tre
comuniCti a plec5rii autorului An 6ran4a
1"7" - predicile preotului 1alciu umitreasa%l5sat s5 plece din 4ar5 An 1"8-(
/nii 1"80 - acti!itatea *ira!5 a unor intelectuali care scriau subtilit54i la adresa re'imului& o
pozi4ie radical5 Ampotri!a acestuia ne*iind posibil5%Mircea inescu& /na Blandiana& oian
1ornea& Mi>ai Botez(0 7e cereau printre altele& condi4ii economice mai bune& respectarea
drepturilor omului& Ancetarea demol5rilor0
1"8- - uciderea An arestul 7ecurit54ii a in'inerul Ci poetul :>eor'>e Ersu& pentru te,tul unui
$urnal intim scris pe parcursul a 1- ani Ci pentru scrisori trimise la Europa 0iber' %post de
radio rom9n liber din Munc>en(
1"8"- publicarea la BB1 a scrisorii celor C %*oste personalit54i ale #1R( care criticau
politica re'imului& propun9nd re*orme dup5 modelul lui :orbacio! din ER770
52
10#unct de !edere pri!ind rolul re'imului comunist An Rom9nia
1onsider c5 re'imul comunist a a!ut un rol ne'ati! An dez!oltarea Rom9niei deoarece a
con*iscat proprietatea pri!at50/st*el& prin na4ionalizarea industriei %1"F8( Ci colecti!izarea
a'riculturii%1"F8-1".2( Antrea'a economie a 45rii a *ost etatizat50%ac5 punctul de !edere
este despre re'imul na4ioanl comunist& atunci e,emplul o*erit este cel al industrializ5rii
*or4ate Ci al planurilor cincinale care a!ut un impact ne'ati! asupra dez!olt5rii economice a
Rom9niei postbelice(0
20 #unct de !edere pri!ind rolul Rom9niei An rela4iile interna4ionale An a doua $um5tate a sec
<<%An timpul re'imului comunist sau An timpul r5zboiului rece(
1onsider c5 Rom9nia a a!ut un rol important An rela4iile interna4ionale& *iind ne!oit5 s5
participe la e!enimente le'ate de R5zboiului Rece0 /st*el& din cauza prezen4ei
/rmatei RoCii pe teritoriul Rom9niei ca o consecin45 a c9Cti'5rii celui de al doilea r5zboi
mondial& a *ost impus re'imul comunist& care pe plan e,tern a semnat An anul 1"-- aderarea
la )ratatul de la 8arCo!ia& o alian45 politico- militar5 a statelor comuniste opus5 3/)+&
condus5 de ER770
30 #unct de !edere pri!ind rolul disiden4ei anticomuniste0
1onsider c5 rolul disiden4ei anticomuniste An Rom9nia a *ost destul de limitat deoarece prin
ac4iunea sa nu a reuCit s5 declanCeze re!olu4ii precum An alte state comuniste0 /st*el&
rezisten4a armat5 a partizanilor din mun4i a *ost ani>ilat5 prin m5suri represi!e p9n5 An anul
1"-8 cu a$utorul or'anelor de represiune ale statului comunist& 7ecuritatea Ci Mili4ia0
D. Re)en#rea "a %emocra,#e
7onte/t e/tern: re*ormele lui :orbacio! Ci pr5buCirea treptat5 a re'imurilor din statele
!ecine cu e,cep4ia ER77
7onte/t intern: sc5derea dramatic5 ni!elui de trai& ruptura dintre 1eauCescu Ci unii membri
ai #artidului
Revoluia din 18 - 18 decembrie )imiCoara
- proteste masi!e& de!astarea sediului #1R&inter!en4ia 7ecurit54ii
- 21 decembrie BucureCti - Mitin'ul lui 1eauCescu se trans*orm5 An protest Ampotri!a lui
- 22 decembrie -1eauCescu *u'e& puterea preluat5 de 673%6rotnul 7al!5rii 3a4ionale(
- 2- decembrie )Ar'o!iCte - 7o4ii 1eauCescu e,ecuta4i dup5 un proces sumar
- 2. decembrie - 6ormarea 'u!ernului condus de #etre Roman
1onsecin4e-trecerea la democra4ia& la economia de pia45& desc>iderea 'rani4elor& des*iin4area
aparatului represi!0

Romnia dup 1< - mai 1""0
- primele ale'eri libere& c9Cti'ate de 673 Ci Ion Iliescu
- 1onstitu4ia din 1""1%modi*icat5 An 2003 #entru a atin'e standardele E@ Ci 3/)+(
-1""2 /le'eri 673- Iliescu
53
-1"". /le'eri-1on!en4ia emocratic5 %*or4ele de dreapta anticomuniste(@mil
1onstantinescu
Consecine pozitive
- re!enirea la pluralism politic %!ec>i partide reapar #3G& #3H& #7& se *ormeaz5 altele:
#7R-#7 azi& #H& EMR& #RM(
- *ormarea societ54ii ci!ile or'aniza4ii non'u!ernamentale- +lian5a 7ivic', #ro
.emocra5ia
- adaptarea le'isla4iei la standardele E@ Ci 3/)+ %a!9nd ca rezultat inte'rarea An 200F
3/)+- 2007 E@(
- respectarea drepturilor Ci libert54ilor cet54eneCti
Consecine ne)ative
- corup4ia 'eneralizat5 indi*erent de partid
- mita electoral5 sub di*erite *orme%bani& *unc4ii etc(
- de!alorizarea monedei na4ioanle Ci distru'erea unor B5nci
- pri!atizarea unor *abrici comuniste puternic sube!aluate& permi49nd delapid5ri materiale
importante
- creCterea datoriei e,terne la cote mai alarmante dec9t An anii 1"80 %acord cu 6MI ast5zi(
54