Cap.

I Noiuni introductive
A. Obiectul tehnologiei chimice
1.1. Proces tehnologic, flux tehnologic i indici de evaluare
!ehnologia chimic" studia#" metodele i procesele chimice de prelucrare
a diverselor materii prime $n scopul obinerii unor produse cu anumite
caracteristici.
Procesele chimice se ba#ea#" pe reacii chimice $n scopul tehnologiei
chimice este acela de a stabili metodele cel mai adecvate care s" permit"
reali#area acestor reacii pe o cale c%t mai simpl" i respectiv c%t mai
economic".
&n P'OC() !(*NO+O,IC cuprinde mai multe operaii succesive,
paralele sau ciclice de natur" fi#ic", chimic" sau combinate care conduc la
obinerea unui proces finit.
Operaiile unui proces tehnologic pot fi grupate astfel-
a. operaii de preg"tire a materiilor prime.
b. operaii /fa#e0 care conduc la obinerea produsului finit.
c. operaii pentru prelucrarea subproduselor i valorificarea deeurilor.
d. operaii auxiliare /depo#itare, transport ect.0.
1iecare din operaiile procesului tehnologic cuprinde una sau mai multe
etape elementare. Inl"nuirea tuturor etapelor elementare $ntr2o succesiune
conform" cu evoluia procesului tehnologic definete 1+&3 !(*NO+O,IC.
1ig.1 1lux tehnologic la fabricarea carbonatului de sodiu
/Na
4
CO
5
0 prin procesul amoniacal
1iecare dreptunghi cuprins $n schem" repre#int" o operaie elementar"
iar s"geile indic" $nl"nuirea acestora $n procesul tehnologic.
1
6ac" $n loc de operaii elementare se schiea#" utila7ele $n care acestea se
efectuea#" se obine )C*(8A P'OC()&+&I !(*NO+O,IC sau )C*(8A
6( 1A9'ICA!I(.
In schema de fabricaie aparatele sunt figurate prin semne convenionale.
Operaiile din fluxul tehnologic se pot desf"ura continuu sau
discontinuu. )e urm"rete reali#area unor fluxuri continue care sunt mult mai
productive prin posibilit"ile de automati#are.
8odul de desf"urare a unui proces tehnologic poate fi apreciat pe ba#a
PA'A8(!'I+O' !(*NO+O,ICI /temperatura, presiunea, concentraia,
debitul reactanilor, etc.0. Nerespectarea parametrilor stabilii duce la
dereglarea regimului de lucru cu multiple consecine negative.
(ficiena unui proces tehnologic poate fi apreciat" pe ba#a IN6ICI+O'
!(*NICI i (CONO8ICI din care cei mai importani sunt-
a. calitatea produsului obinut.
b. productivitatea instalaiei.
c. randamentul de transformare al materiei prime $n produs finit care
arat" gradul de utili#are al materiei prime.
a. se aprecia#" dup" caracteristicile fi#ico2chimice ale acestuia care sunt
indicate de cele mai multe ori $n standarde.
b. se definete prin cantitatea de produs raportat" la o unitate de referin"
/volum sau suprafa"0. 6e exemplu productivitatea reactantului de conversie a
bioxidului de sulf poate fi definit" prin-
r catalizato Kg
convertit KgSO
P
4
=
c. poate fi determinat prin raportul dintre cantitatea de produs obinut i
cantitatea maxim" teoretic" care s2ar fi putut obine $n ca#ul transform"rii
totale a materiei prime.
4
: 1;; 1;; =
Mteoretic
Mprodus

1.4 Clasificarea tehnologiilor chimice

Cel mai u#ual criteriu este dup" natura produsului obinut /anorganic sau
organic0.
6up" acest criteriu tehnologiile chimice pot fi-
A. !ehnologie chimic" anorganic" care cuprinde urm"toarele ramuri
industriale-
1. procese chimice de ba#" /fabricarea aci#ilor, ba#elor, s"rurilor
minerale, $ngr""mintelor minerale0.
4. procese electrochimice /fabricarea clorului, hidrogenului, diverselor
metale, etc0.
5. procese metalurgice /fabricarea oelului, fontei, alia7elor neferoase,
metalelor neferoase0.
<. fabricarea vopselurilor i pigmenilor naturali.
=. fabricarea silicailor i a linailor /sticel, cimenturi, ceramic"0.
9. !ehnologia chimic" organic" cu urm"toarele ramuri-
1. sinte#a organic" de ba#" /obinerea alcoolilor, aci#ilor, etc0.
4. sinte#a organic" fin" /fabricarea produselor farmaceutice, a
insecticidelor, a reactivilor etc0.
5. fabricarea produselor macromoleculare /materiale plastice, cauciucuri
sintetice, fibre artificiale i sintetice, etc0.
<. fabricarea intermediarilor i a coloranilor.
=. fabricarea produselor alimentare.
1.<. 8aterii prime folosite $n industria chimic"
5
Noiunea de 8A!('II P'I8( include totalitatea substanelor de origine
mineral" i organic" folosite pentru obinerea diferitelor produse.
6enumirea de materie prim" este extins" adesea i asupra unor produse
i intermediari obinui din materii prime naturale.
6e exemplu, clorul obinut prin electroli#a clorurii de sodiu constituie
una din principalele materii prime folosite $n industria organic" de sinte#".
>aloarea industrial" a materiei prime se aprecia#" dup" urm"toarele
criterii-
2 coninutul $n substan" activ".
2 reactivitate.
2 natura impurit"ilor i influena lor asupra procesului tehnologic i a
calit"ii produsului finit.
Aceste criterii dict%nd eficiena economic" a procesului de prelucrare a
materiei prime.
Aprecierea rentabilit"ii alegerii unei materii prime sau a alteia a evoluat
continuu odat" cu de#voltarea tehnicii. Astfel, sursele vegetale i animale au
fost $nlocuite treptat cu materii prime mai ieftine.
6e exemplu, alcoolul etilic pentru fabricarea c"ruia se foloseau cereale,
cartofi, lemn, poate fi obinut mult mai rentabil din ga#ele petroliere i de
cocserie.
Obinerea ieftin" a alcoolului etilic a permis de#voltarea produciei de
cauciuc sintetic din alcool etilic. 6e asemenea, c"rbunele i produsele
petroliere tind s" $nlocuiasc" diverse materii prime vegetale i animale folosite
pentru obinerea gr"similor, glicerinei, #aharurilor, etc.
C%teva din principalele materii prime utili#ate $n industria chimic" sunt-
Clorura de sodiu 2 carbonat de sodiu
2 clor
<
- hidroxid de sodiu
8etanul 2 aminiac
2 metanol
2 acetilen"
Petrolul 2 hidrocarburi parafinice /n2butan, i#obutan0
2 hidrocarburi olefinice /etilen", propilen", n2butilen"
i#obutilen"0
2 hidrocarburi aromatice /ben#en, toluen, naftalen0
C"rbunele 2 hidrocarburi olefinice
2 hidrocarburi aromatice
2 oxid de carbon
8inereuri de sulf 2 acid sulfuric
/sulf nativ?sulfuri metalice0 2 sulf elementar
)"ruri minerale 2 s"ruri solubile /$ngr""minte minerale0
2 metale /prin electroli#" sau reducere0
2 aci#i minerali /fosforic, fluorhidric, etc0
Cap.II Procedee de obinere a acidului sulfuric
Acidul sulfuric se obine, $n principiu, prin combinarea trioxidului de
sulf cu apa-
)O
5
? *
4
O @ *
4
)O
<

)O
5
se combin" cu apa $n raport echimolecular-
1
4
5
=
O molH
molSO

dac"
O molH
molSO
4
5
A1B ap" $n exces B soluie de acid sulfuric
=
O molH
molSO
4
5
C1B )O
5
$n exces B acid sulfuric fumans@oleum
Indiferent de procedeul de obinere, fabricarea acidului sulfuric cuprinde
urm"toarele fa#e principale-
A. obinerea bioxidului de sulf
9. oxidarea )O
4
la )O
5

C. absorbia )O
5
cu formare de *
4
)O
<

Pentru obinerea *
4
)O
<
se cunosc dou" procedee-
a 2 procedeul cu nitro#".
b 2 procedeul de contact.
a0. (ste un procedeu vechi cu productivitate sc"#ut" pe cale de dispariie.
In aceast" tehnologie oxidarea )O
4
la )O
5
se reali#ea#" cu a7utorul oxi#ilor de
a#ot /N
4
O
5
, NO
4
0 di#olvai $n acid sulfuric, produs numit nitro#" concomitent
cu oxidarea )O
4
are loc i absolrbia )O
5
format re#ult%nd soluii diluate de
*
4
)O
<
/D= 2 E=:0.
b0. (ste un procedeu care se aplic" pe scar" larg". Oxidarea )O
4
la )O
5

se reali#ea#" catalitic prin contactul )O
4
cu catali#atori soli#i cum sunt
catali#atorii de vanadiu. )O
5
obinut se absoarbe fier $n soluii de *
4
)O
<
fier $n
oleum.
1luxul tehnologic de obinere a *
4
)O
<
prin acest procedeu pornind de la
pirit" este urm"torul-
F
concasare
macinare
F
pr"7ire B cenu"
F)O
4
D
purificare
F
catali#ator solidB oxidare
F)O
5
ap" B absorbie
*
4
)O
<
Procesul de fabricaie se poate urm"ri pe schema unei instalaii de
fabricare a *
4
)O
<
prin procedeul de contact.
Fabricarea oxigenului i azotului
Oxigenul i a#otul constituie materii prime de ba#" pentru industrie $n general i mai
ales pentru industria chimic" de sinte#" $n mod special. 'eaciile de oxidare, sinte#a
amoniacului i multe alte procese industriale necesit" mari cantit"i din aceste elemente
)urs" $n obinerea lor atmosferic care pe l%ng"
4
O /4;,GG:0,
4
N /EH,;5:0 mai
conine Ar/;,G54:0,
4
CO /;,;5<:0, ap" sub form" de vapori, praf, etc.
Procedeul fi#ic cel mai utili#at const" $n principiu din distilarea fracionat" a aerului
lichid /21<;,EC i pc@5H,< atm0 /21G5C si p@1 atm0
Pentru lichefierea aerului se foloseste efectul Ioule21luruson de detenta adiafatica a
aerului comprimat
'acirea prin detenta in C este-
@;,4ED/ f i
p p
0
4
0
4E5
/
i
T
- ;,4ED@factori pentru cond industriale
- i
p
@ initiala
- f
p
@ finala
- i
T
@temperatura initiala
6eoarece aerul atmosferic contine impurit"i care deran7ea#a in
mod clar procesul de lichefiere sunt necesare procese prealabile de indepartare a acestora,
prin filtrarea prafului si absorbtie2chemosorbtie a
4
CO si O H
4
care poate ingheta
conductele de transport a aerului lichid-

+
+ = + = +
O H SO H O H
O H CO Na NaHCO CO NaHCO NaOH CO
4 < 4 4
4 5 4 4 4
5 . 5
&rmea#a apoi procesul de lichefiere care poate avea loc cu efectuare de lucru
mecanic exterior sau fara efectuare de lucru mecanic exterior.
E
Primul proces fiind mai economic se aplica mai frecvent si consta in comprimarea in
doua trepte a aerului in compresoarele J
1
si J
4
urmata de detenta cu efectuare de lucru
mecanic exterior a unei parti din aerul comprimat in 8, care racit este folosit ca agent de
racire a celorlalte parti din aerul comprimat /'0. Acesta trece prin ventilul pentru detenta >
si aerul lichid este depo#itat intr2un re#ervor
!ehnica operatiei de separare a a#otului si oxigenului din aerul lichid.
Instalatiile de fractionare a aerului lichid cu doua coloane sunt construite dupa
urmatoarea schema-
In coloana I se mantine o presiune ridicata /mai mare de 5,D at0pentru a se obtine in
bla# un concentrat in N
4
lichid necesar stropirii in coloana II.
Aerul comprimat introdus in I se raceste /10 cu lichidul imbogatit in O
4
re#ultat in
urma vapori#arii a#otului si se deschide prin ventilul /40 separa aici aer lichid. In partea
superioara a coloanei I se ridica vapori bogati in a#ot iar in condensatorul /50 se obtine un
lichid foarte bogat in N
4
care este colectat in pungile /<0 situate sub condensator. 6e aici
este preluat si trecut prin ventilul de deschidere /=0 drept flux pentru coloana II. +ichidul
bogat in O N
4
este de asemenea trimis prin intermediul ventilului /D0 in coloana II.
In aceasta coloana are loc separarea finala a aerului re#ultand a#ot ga#os la varf GH:
si oxigen lichid in bla# GG:.
Purificarea O
4
si N
4
re#ultat in procesul de fractionare al aerului
2 Oxigenul se purifica de N
4
in urme pe cale chimica cu carbura de calciu- N
4
?CaC
4
@CaCN
4
?C de asemenea la temperaturi de cca. 11;;
5 4 4
4 4
4 5
4
NH H N
NO O N
Rh Pt
+
+

Obtinerea oxigenului extrapur
Acest lucru se reali#ea#a pentru scopuri speciale in ceea ce priveste tehnicile de varf
si au la ba#a principiul de electroli#a a apei usor alcalini#ate cu electro#i inerti.
6e asemenea se pot utili#a sitehnicide separere cromato2grafice dar acestea din urma
pentru a obtine cantitati mici de produsi extrapuri.
H
Tehnologia acidului sulfuric
Acidul sulfuric a fost utili#at dincele mai vechi timpuri /uleiul de vitiol roman0
obtinandu2se pe atunci din distilarea vitiolilor /
5 4 < 4
5
5 <
4
0 / O Fe SO H SO Fe
O H
+
+

A urmat un procedeu cu catali#atori oxi#i de a#ot
0 /
< 4 5 4
O H O H NO
cunoscut
drept procedeul camerelor cu plumb de la materialul din care erau construite K iar mai
tar#iu la 1H51 Phillips a pus ba#ele unui procedeu modern /procedeul de contat0 ba#at pe
oxidarea catalitica a
4
SO la 5
SO
prin trecerea peste un catali#ator solid.
Acidul sulfuric are asta#i o importanta foarte mare in industrie si mai ales in industria
chimica fiind socotit pe drept cuvant Lsangele industriei chimiceM.
)e livrea#a sub diferite marci, concentratii si calitati din care cele mai importante
sunt acidul sulfuric GH: /1,H< JgNm
5
0 si acidul sulfuric /4;: )O
5
in *
4
)O
<
0.
Acidul sulfuric anhidru este un lichid uleios incolor cu densitate specifica d@1,H5;1= la
4;C, punct de topire ?1;,<=C si punct de fierbere 4GD,4C la ED; mm *g.
(ste stabil d.p.d.v. termodinamic pana la 4;;C iar la temperaturi ridicate se
descompune- *
4
)O
<

C t
5
SO
? *
4
O
Prin adaugare de apa /424;; moli apa0 la acid sulfuric se daga7a o caldura de dilutie
cuprinsa inter 1; si 1E Jcal mol
1
*
4
)O
<
.
Acidul sulfuric formea#a cu apa O nH SO H
4 < 4
cu n@1,4< iar cu 5
SO

combinatii de tipul
5 < 4 5 < 4 5 < 4
4 , , 4 SO SO H SO SO H SO SO H
8aterii prime utili#ate
6rept materie prima se utili#ea#a sulful nativ sau diverse combinatii ale sulfului, ca
de exemplu- sulfurile naturale de fier, cupru, #inc, minereurile de sulf polimetalice, sulfati de
calciu si magne#iu, precum si sulful aflat in compo#itia combustibililor minerali si *
4
).
)ulf nativ exista in- )icilia, )&A, 8exic, Iaponia, 'usia, etc.
6intre combinatii cele mai raspandite sunt-
- Pirita 1e)
4
/contine <;2=;:)0
- Calcopirita Cu1e)
4
- ,ipsul Ca)O
<
4*
4
O si anhidritul Ca)O
<
- *
4
) O in Pirinei /1ranta0
Obtinerea dioxidului de sulf
G
)O
4
re#ulta prin reactii de oxidare a materiilor prime si prin reducerea sulfatilor,
operatie care poarta numele de pra7ire.
Cea mai preferabila metoda este cea a oxidarii sulfului nativ deoarece in urma
procesului re#ulta o mica cantitate de deseuri solide care nu pun probleme speciale de
reciclare.
'eactia- )?O
4
)O
4
*@2E;,4Jcal este puternic exoterma ceea ce presupune
reali#area unor recuperatoare de energie pentru a eficenti#a procesul.
6upa modul in care se conduc fa#ele de ardere se deosebesc-
- Instalatii in care topirea, vapori#area, arderea se reali#ea#a intr2o singura
camera de combustie.
- Instalatii in care topirea se reali#ea#a in instalatii separate, sulful topit
fiind introdus concomitent cu oxigenul in camera de ardere unde are loc
vapori#area si arderea.
)ulful este topit in vasul /10 cu o serpentina cu abur, este preluat de o pompa si filtrat
in filtrul /40 si trimis prin in7ectorul /50 cu aerul in prealabil uscat si filtrat in cuptorul de
ardere /<0 captusit cu materiale refractare si anticora#ive dupa care ga#ele de ardere fierbinti
trec in recuperatorul de caldura /=0. ,a#ele cu continut ridicat in )O
4
sunt folosite apoi la
obtinerea )O 5 respectiv a *
4
)O
<
.
6ioxidul de sulf se obtine si din pirita prin oxidarea acesteia in pat fix sau pat mobil
in cuptoare rotative in trepte multiple sau in pat fluidi#at in procedeele moderne. /ve#i
uscarea in pat fluidi#at0
1abricarea acidului sulfuric prin procesul de contact
Principalele fa#e ale acestui procedeu sunt-
1. Purificare ga#elor de LotravurileM si impuritatile daunatoare oxidarii catalitice a
)O
4
la )O
5
4. Oxidarea catalitica propriu#isa a )O
4
la )O 5
5. Absorbtia )O
5
in acid sulfuric, obtinandu2se acidul sulfuric concentrat siNsau
alcalin.
212 Purificarea ga#elor
Impuritatile daunatoare procesului catalitic sunt-
- impuritatile mecanice /praful0 care prin depunere pe suprefetele
catali#atorului ii micsorea#a activitatea.
- < 4 5 5 4 5 4
, , , SO H SeO O Sb O l
2 sunt otravuri pentru catali#atori care il
pot bloca in mod ireversibil
1;
)chema pre#entata repre#inta instalatia de purificare speciala a ga#ului obtinut de la pra7irea
piritei.
,a#ele sulfuroase care in prealabil au fost purificate de cea mai mare parte au fibre
electrice uscate intra in turnul /10 de spalare unde se racesc pana la E=C venind in contact
direct cu acid sulfuric E;:. In turnul de spalare /40 stropit cu acid sulfuric 5;: ga#ele
sulfuroase se racesc pana la 5;C. Acidul din ambele turnuri este necirculat dupa ce a fost in
prealabil racit.
In turnurile de spalare, ga#ele sulfurioase se eliberea#a de praf. !ot aici are loc
formarea acidului sulfuric din )O 5 care se gaseste in mici cantitati in ga#ele sulfuroase. 6in
cau#a condensarii vaporilor de acid sulfuric se formea#a ceata. de condensare sunt
particule solide de trioxid de arsen si seleniu elementar farmat prin racire si care ulterior se
di#olva in ceata de acid sulfuric.
Ceata se separa numai partial in turnurile de spalare de aceea sunt necesare fibre
electrice umede /50 si /=0 care reali#ea#a o purificare avansata.
+a iesirea din filtrul /=0 ga#ele sunt purificate dar mai contin urme de vapori de apa
care sunt indepartati prin stropire cu solutie
< 4
SO H G<2GE: in turnul de uscare /D0.
!urnurile sunt construite din materiale antiacide plumb, caramuda antiacida, etc., si
sunt umplute c u inele de ceramica pe un grater de ande#it.
242 Conversia catalitica a )O
4
la )O 5
0 / 0 / 4 N 1 0 /
5 4 4
g SO g O g SO +

Kcal H < , 45 =
Constanta de echilibru
4 N 1
4 4
5
O SO
SO
p
p p
p
K

=
s2a calculat pentru diverse temperaturi
,radul de conversie al )O
4
-
5 4
4
SO SO
SO
c
p p
p
!
+
=
5 4
,
SO SO
p p
@ partiale
Catali#atorii utili#ati sunt pe ba#a de platina, = 4
O "
si oxi#i ai metalelor tran#itionale f /
5 4 5 4
, O #a O Sm
etc.0
6in anali#a curbelor de variatie a gradului de transformare si a vite#ei de reactie
functie de timp si temperatura se alege regimul de lucru oprim.
(xemplu pentru catali#ator = 4
O "
/concentratie cca. E:0
11
'e#ulta ca procesul de oxidare decurge repede la inceput si la temperaturi 7oase
atinge un maxim dupa care la cresterea temperaturii vite#a incepe sa scada.
6e aceea ga#ele sulfuroase se incal#esc la <=;C sunt trecute peste catali#ator. are
loc reactia care fiind exoterma conduce la o crestere a temperaturii la cca. D;;C si de aceea
este necesara racirea rapida a ga#elor pana la <=;C.
Acest regim de lucru scurtea#a timpul la 7umatate fata de regimul i#oterm. /la <=;C

@< sec.0.
Instalatii de contact
)unt confectionate din cilindri de otel, preva#uti in interior cu gratare pe care se afla
catali#atorul.
,a#ele sulfuroase purificate sunt introduse cu a7utorul compresorului /10 in
cu ga#e de ardere /40. )O
4
circula printre tevile .
6e aici ga#ele sulfuroase intra succesiv in schimbatoarele de caldura tubulare /50 si
/=0 ridica succesiv temperature acestora la 5;;C respectiv <=;C si reintra in soba de
contact /<0 pentru a se a7unge la un grad de conversie mai mare /GD2GG:0.
In instalatiile moderne se folosesc converti#oare in mai multe trepte /<2D0 cu
preluarea caldurii ga#elor in trepte conform gradului de transformare in functie de
temperatura.
252 Absorbtia trioxidului de sulf
)e reali#ea#a conform reactiei-
$ SO H O H SO + +
< 4 4 5
6ecurge cu dega7area unei mari cantitati de caldura.
)e utili#ea#a solutie de
< 4
SO H pentru absorbtia
5
SO
deoarece cu apa formea#a o
ceata imposibil de solubili#at.
Coeficientul maxim de absorbtie a 5
SO
se obtine la o concentratie a
< 4
SO H GH,52
GG:.
In principiu o de absorbtie a
5
SO
este conform schemei urmatoare-
,a#ul care contine 5
SO
se raceste in racitorul tubular /10 trecand apoi succesiv prin
tuburile de absorbtie 4 si 5. !urnul /40 este stropit cu al carui continut liber in
5
SO
este de 124: iar turnul /50 este stropit cu
< 4
SO H GH,5:. In turnurile de
absorbtie se captea#a GG,G: 5
SO
ga#ele re#iduale avand urme de 5
SO
.
!urnurile de absorbtie sunt construite din otel special captusit cu carami#i antiacide,
iar materialul de umplutura este din inele de gresie.
14
Tehnologia amoniacului
Amoniacul are o importantP deosebit de mare datoritP numeroaselor sale utili#Pri,
fiind materie primP $n fabricarea- N*O
5
, $ngrPsPmintelor, Na
4
CO
5
/procedeul )olvaQ0,
colorantilor,fibrelor sintetice etc. 6easemenea este folosit ca agent frigorific, solvent $n
industria petrolierP etc.
Procedeul consacrat si care a suferit numeroase $mbunPtPtiri sub aspect tehnologic si
mai ales al utila7elor. estecunoscut sub numele-9O)C*2*A9('28I!!A)C* /prima
instalatie a fost construitP $n ,ermania 1G15 ca o necesitate stringentP a rP#boiului care se
pregPtea.0
8aterii prime
*idrogenul O se obtine din metan si omologii sPi prin oxidarea incompletP cu *
4
O,
O
4
, CO
4
sau amestec al acestora. Au loc urmPtoarele reactii principale-
/10 ( ) 4 4 <
H CO O H CH
v
+ + Kcal H 4= , <G + =
Aproximativ H;: din hidrogenul utili#at la sinte#a N*
5
este obtinut conform acestei
reactii chimice-
/40
4 4 <
4 4 N 1 H CO O CH + + Kcal H = , H =
)e foloseste aceastP reactie c%nd existP disponibilitPti de Oxigen-
/50
4 4 <
4 H CO CO CH + + Kcal H D; + =
)e utili#ea#P $n mod curent pentru ga#ul de sinte#P al metanolului-
/<0
4 4 4
H CO O H CO + + Kcal H 1; =
/=0
4 4 4 <
<H CO O H CH + + Kcal H <; + =
Rn practicP se foloseste procesul de conversie $n douP fa#e. Rn prima fa#P se lucrea#P la
temperaturi ridicate form%ndu2se CO si *
4
conform reactiei /10, iar $n fa#a a doua la
temperaturi mai scP#ute, c%nd CO este transformat $n CO
4
si
*4
conform reactiei /<0.
A#otul O se obtine din aer fie prin distilarea fractionalP a aerului lichid, fie prin arderea
completP a oxidenului din aer urmatP de redepPrtarea CO
4
si *
4
O re#ultate $n acest proces
/C*
<
? 4O
4
@CO
4
?4*
4
O 0
Purificarea ga#elor de sinte#P a amoniacului
,a#ele supuse conversiei catalitice si care mai contin compusi cu sulf constituie
LotrPvuriM puternice pentru catali#atorul utili#at la sinte#a amoniacului.
Rn ca#ele naturale se gPsesc compusi cu sulf cum ar fi- disulfurP de carbon /C)
4
0,
oxisulfurP de carbon /CO)0, tiofenul /C
<
*
<
)0, metilmercaptan /C*
5
)*0, etilmercaptan
/C
4
*
5
)*0, eliminarea acestora se reali#ea#P prin transformarea lor $n compusi anorganici
/*
4
)0 si redepPrtarea prin condensare.
S H H C H S H C
S H CO H COS
S H CH H CS
4 1; < 4 < <
4 4
4 < 4 4
<
4 <
+ = +
+ = +
+ = +
'eactii de reducere
4 4 4
4 4 4 4
4 N 5
4 5
SO CO O COS
SO CO O CS
+ = +
+ = +
'eactii de oxidare
15
S H CO O H CS
S H CO O H COS
S H COS O H CS
4 4 4 4
4 4 4
4 4 4
4 4 + = +
+ = +
+ = +
'eactii de hidroli#a
)e utili#ea#P $n acest scop procese catalitice care constau din trecerea ga#elor peste
un catali#ator pe ba#P de Ni, oxi#i de fier alcalini#ati, oxi#i de cobalt sau molibden la 5=;2
<;;SC si p@1atm.
Rn continuare ga#ul de sinte#P N
4
- *
4
@1 - 5 raport volumetric si care trebuie sP aibP
un continut limitP de CO @ 1;
25
2 4T1;
25
:. CO
4
@ =T1;
25
. O
4
@ 1;
25
24T1;
25
:.
C*
<
@;,4 2 ;,= :, este supus proceselor de purificare chimicP si fi#icP.
(ste mult utili#at $n tehnicP procesul de metani#are care constP $n reducerea
impuritPtilor p%nP la metan care se acumulea#P $nsP $n ga#ele necirculate necesit%nd procese
de pur7are.
CO ? 5*
4
@ C*
<
? *
4
O
CO
4
? <*
4
@ C*
<
? 4*
4
O
UO
4
?*
4
@ *
4
O
CO ? UO
4
@ CO
4
>aporii de apP se eliminP prin condensare, iar CO
4
se absoarbe. !emperatura de
metani#are este cuprinsP $ntre 1=;25=;SC, iar catali#atorii utili#ati sunt pe ba#P de Ni O oxid
de CO.
Procedeu de conversie $ntr2o singurP traptP la p@4; atm a ga#ului metan
,a#ul metan supus conversiei $mpreunP cu vaporii de apP sunt trecuti $n
schimbPtorul de cPldurP /10 la care li se ridicP temperatura la cca <;;SC. Apoi C*
<
se
amestecP $n /40 cu O
4
si N
4
$ntr2o proportie convenabilP si amesecul ga#os intrP $n
convertorul /50 a cPrui temperaturP de lucru de HG;SC este mentinutP de apP sub presiune $n
manta. Convertorul pre#intP $n interior o masP cataliticP pe ba#P de Ni. )e obtine astfel un
amestec ga#os cu un continut re#idual de C*
<
@4: care este saturat $n vapori de apP $n
saturatorul /<0$n care temperatura coboarP la <;;SC.
,a#ele care contin CO O N
4
care sunt trimise $n convertoarele /=0 si /E0 $n douP trepte
care contin catali#atori cu oxi#i de fier si oxi#i de crom.
Rntre cele douP trepte se introduce condens $n saturatorul /D0 pentru rPcirea ga#elor si
saturarea lor cu vapori de apP.,a#ele re#ultate din convertorul /E0 sunt utili#ate pentru
pre$ncPl#irea ga#ului metan si a vaporilor de apP $n /10 re#ult%nd $n final ga#ul convertit care
1<
ulterior este supus procesului de metani#are $n ca#ul $n care sunt depPsite limitele admisibile
$n CO, CO
4
, O
4
, C*
<
.
)IN!(VA A8ONIAC&+&I
9a#ele teoretice care stau la ba#a sinte#ei amoniacului
Influenta temperaturii si a presiunii
Procesul de obtinere are la ba#P urmPtoarea reactie chimicP-
$ NH H N + +
5 4 4
4 5
W 1; DG , 1 1; =4 , 4 5= , = 0 1;
<=GE D , H<;
=<= , ; / 1=E , G X 1G , <
5 D 4 < D
4
T T T p
T T
$

+ + + + + =
Y!Z@J, YPZ@atm
>alorile lui [ varia#P cu presiunea la !@=;;SC se obtin urmPtoarele valori-
P, atm 1 1;; 5;; D;; 1;;;
[Nmol, J7 =;,4 =4,; ==,H D1,< D5,H
8odificPrile randamentului $n amoniac la echilibru $n functie de presiune si
temperaturP pentru un raport stoechiometric $ntre a#ot si hidrogen sunt urmPtoarele-
!emperaturP, SC
4;; 5;; <;; =;; D;; E;;
5
;; atm
Continut de N*
5
: la presiunea de
1;
;; atm
HG,G< E;,GD <E,;; 4D,<< 15,EE E,4H
GH,4G G4,== EG,H4 =E,<E 51,<5 14,H5
'eactia de sinte#P a amoniacului, fiind exotermP, conform principiului lui +e
Ch%telier O 9raun, pentru a obtine randamente c%t mai bune $n amoniac, trebuie sP se lucre#e
la temperaturi scP#ute.
8icsorarea temperaturii peste o anumitP limitP are efecte negative asupra vite#ei de
reactie.
6in aceste motive, trebuie astfel alese conditiile de temperaturP $nc%t sP se obtinP
randamente bune $n amoniac, la vite#e de reactie acceptabile $n industrie. Pentru a se asigura
aceste conditii, industrial selucrea#P la temperaturi cuprinse $ntre <=; si =;; SC, $n pre#enta
catali#atorilor.
6eoarece reactia de sinte#P are loc cu contractie de volum /> @ 240 $n conformitate
cu principiul +e Ch%telier O 9raun, cresterea presiunii influentea#P favorabil randamentul $n
amoniac. Influenta presiunii asupra randamentului $n amoniac este pre#entatP $n urmPtoarele
diagrame-
1=
)e observP cP pentru aceeasi temperaturP, odatP cu cresterea presiunii se mPreste si
continutul $n amoniac al amestecului de reactie la echilibru. Presiunile de lucru sunt cuprinse
$ntre 1;; si 1;;; atm.
Rn conclu#ie, pentru a se obtine un randament c%t mai bun $n amoniac, trebuie sP se
lucre#e la temperaturi de <=;=;;SC, la presiuni cuprinse $ntre 1;; si 1;;; atm, cu un raport
molar *
4
- N
4
de 5 - 1 si cu un continut re\dus de impuritPti al ga#ului de sinte#P.
CA!A+IVA!O'I

Rn industrie se lucrea#P cu catali#atori pe ba#P de fier, obtinuti prin reducerea
magnetitei /1e
5
O
<
0 si activati cu diversi promotori.
Activatorii utili#ati sunt pe ba#P de oxi#i- Al
4
O
5
, !iO
4
, )iO
4
, J
4
O, CaO, 8gO.
Printre $ncercPrile cele mai recente se amintesc folosirea la sinte#a amoniacului a
catali#atorulor de fier cu 1=: Co si Al
4
O
5
, J
4
O ca activatori si utili#area de catali#atori
obtinuti prin descompunerea ferocianurii de fier si potasiu, av%nd promotori polimeri
organosilicici.
Catali#atorii cu o productivitate indicatP si suprafatP specificP mare sunt cei pe ba#P
de 1e si 8o, continutul de 8o put%nd varia $ntre 1= si <;:.
)inte#a amoniacului este un ca# tipic de catali#P heterogenP care se desfPsoarP $n mai
multe etape.
a0 6ifu#ia a#otului si hidrogenului din ga# pe suprafata granulelor de
catali#atori, si pPtrunderea $n porii acestora.
b0 Adsorbtia ga#ului de cPtre catali#ator
c0 'eactia dintre hidrogen si a#ot pe suprefata catali#atorului. Rn aceastP
reactie $n conformitate cu teoria electronicP, a#otul acceptP electroni de la catali#ator, iar
hidrogenul cedea#P electroni $ntre reactanti si substrat, conduce la formarea succesivPde
1D
compusi incidici /N*0, aminici /N*
4
0 si $n final a amoniacului. Pentru un catali#ator pe ba#P
de1e re#ultP urmPtoarea succesiune de reactii-
desorb ads
ads ads ads
ads ads ads
ads ads ads
ads
ads
NH NH
NH H NH
NH H NH
NH H N
H Fe Fe N
N Fe Fe N
5 5
5 4
4
4
4
4 4

+
+
+
+
+
d0 6esorbtia amoniacului format si difu#iunea sa $n volumul de ga#
)tadiul limitativ pentru vite#P este adsorbtia N
4
pe catali#ator
Influenta vite#ei volumetrice
Pentru atingerea concentratiei maxime $n N*
5,
adicP a concentratiei la echilibru, este
necesar un timp de reactie $ndelungat, chiar $n conditiile utili#Prii unor catali#atori foarte
activi.
Rn procedeele industriale se lucrea#P cu vite#e mari de trecere a ga#ului de sinte#P
prin coloane care contin catali#ator, durata de contact fiind de ordinul secundelor.
&n rol deosebit $l are vite#a volumetricP care se exprimP $n m
5
amestec ga#os
exprimat, la 1 m
5
catali#ator vehiculat $ntr2o orP. /m
5
N m
5
Th @ h
21
0
8. !em]im a dedus o relatie care leagP vite#a de formare a N*
5
functie de ]
1
, ]
4
etc-
= , 1
4
= , 1
1
4
5
5
4
4
5
5
H
NH
NH
H
N
NH
NH
p
p
%
p
p
p %
d
dp
v = =

AceastP relatie dP o valoare aproximativP a vite#ei procesului. )2a determinat si

constanta de vite#P $n raport cu valoarea sa la presiunea de 1 atm JNJ
;
-
p, atm 1 1;; 4;; 5;; <;; =;;
JNJ
;
1 ;,G4 ;,H; ;,E= ;,E; ;,D=
iar continutul $n N*
5
poate fi calculat cu relatia-

=
Ce
Ci
c c # c
dc c c
& p %
4 < 4 4
;
= , ;
0 1 / Y 0 1 /
0 1 /
i@intrare, e@iesire
$n care C @concentratia amoniacului, ]@ constanta de vite#P atm
;,=
h
21
, p@ presiunea, ^
;
@
vite#a volumetricP $n c.n. ^
;
@ ^
i
/12C
i
0 @ ^
e
/12C
e
0
4
0 1 /
'
'
C
C
#

=
$n care C
(
@ concentratia la echilibru /fractia molarP la echilibru0
1E
Rntre timpul de contact si vite#a volumetricP existP relatia-
5D;;
4E5
5D;;
4
;


= =
&
P
&

$n care repre#intPvolumul liber al #onei de contact.
6e asemenea, s2a stabilit continutul $n N*
5
din ga# $n functie de temperatura de
sinte#P si vite#a volumetricP, astfel cP la p@ 5;;atm si $n raportmolar N
4
- *
4
@1 - 5 situatia
se pre#intP astfel-
)e observP din diagramP cP la ridicarea temperaturii, continutul $n amoniac crest, p%nP la o
anumitP valoare, dupP care crestevite#a reactiei de descompunere a amoniacului, scP#%nd
astfel randamentul $n N*
5
.
6eci, pentru o anumitP vite#P volumetricP existP o temperaturP optimP de catali#P, la
care vite#ade sinte#P a amoniacului este maximP. !emperatura optimP descreste cu
descresterea vite#ei volumetrice, deci cu cresterea timpului de contact. &nirea maximelor
curbelor de variatie a randamentului $n N*
5
conduce la curba temperaturilor optime.
Rn industrie se reali#ea#P un regim termic $n stratul de catali#ator corespun#Ptor
maximului concentratiei $n N*
5
si $n general se lucrea#P cu vite#e volumetrice cuprinse $ntre
1=;;; si 5;;;; h
21
.
P'OC(6(( 6( )IN!(V_
1. Procedee la presiune 7oasP
Parametrii principali sunt p @ 1;;24;; atm si ! @ <=;2=;;SC. procedeele moderne la
presiuni 7oase se caracteri#ea#P printr2un consum redus de energie si capacitPti mari de
productie, 1;;;21=;;t N*
5
N#i $ntr2o singurP linie. Pentru obtinerea presiunilor de regim se
utili#ea#Pcompresoare centrifugale, actionate de turbine cu abur /turbocompresoase0.
1H
6e#avanta7ul acestor procedee constP $n necesitatea unei purificPri avansate a ga#ului de
sinte#P si a unei rPciri mai puternice, $n douP trepte, la 2<=SC, pentru separarea amoniacului
din ga#ele re#ultate la sinte#P.
,a#ul proaspPt, comprimat $n compresorul centrifugal 1 $mpreunP cu ga#ul
recirculat, se pre$ncPl#este la cc1 <;;SC $n schimbPtorul 4, iar de aici trece $n coloana de
sinte#P care lucrea#P la parametrii stabiliti. ,a#ele pPrPsesc coloana de sinte#P cu un
continut de 14 O 1D : N*
5
si sunt diri7ate $n ca#anul economi#or <, unde pe seama
cPldurii lor se obtine abur.
6in recuperatorul de cPldurP <, ga#ele trec prin schimbPtorul 4 si apoi se rPcesc $n =
si D succesiv cu apP si N*
5
lichid, iar $n final trec $n separatorul E $n care are loc separarea
N*
5
/l0 de ga#ele necondensabile /$n aceste conditii0 si care se recirculP $n proces. 6atoritP
acumulPrii de ga#e inerte $n timp are loc o pur7are a acestora.
4. Procedeul la presiune $naltP
Presiunile $nalte pre#intP unele avanta7e ma7ore- conversii ridicate, volum redus al
aparatelor, separarea amoniacului prin simplP rPcire. 6e#avanta7e- consum ridicat de energie
c%t mai ales materiale speciale $n constructia utila7elor si aparatelor.
1G
Procedeul pre#intP parametrii principali- p @ <=; atm ! @ =4;SC. ,a#ul care
pPrPseste coloana 1 cu un continut de cca 4;: N*
5
trec%nd $n ca#anul economi#or 4, de
unde se obtine abur pe seama cPldurii ga#elor de reactie, se rPcesc la cca 1<;SC
'Pcirea ga#elor are loc $ntr2o singurP treaptP $n rPcitorul cu apP 5. Apoi se introduce
ga#ul proaspPt comprimat la <<; atm, amestecul astfel diri7at $n separatorul de amoniac <.
,a#ele sunt trecute $n turbocompresorul =, are loc pur7area ga#elor pentru a se mentine un
continut de cca 1;: ga#e inerte. Pentru asigurarea unui regim termic optim, $n #ona de
reactie se introduce cca 4;: ga# rece proaspPt $ntre straturile de catali#ator.
Tehnologia acidului azotic
Acidul a#otic ocupa locul al doilea in ceea ce priveste importanta cat si volumul
productiei dupa acidul sulfuric in industrie in general si in industria chimica in mod special.
(ste utili#at la fabricarea ingrsamintelor, la nitrarea substantelor organice re#ultand
intermediari valorosi pentru industria colorantilor, farmaceutica, a explo#ivilor, fibrelor
sintetice cat si in indistria metalurgica. 6e asemenea se foloseste drept oxidant al
combustibililor rachetelor alaturi de oxi#i de a#ot, etc.
!otusi ponderea cea mai mare a utili#arilor sale o detine industria
ingrasamintelor/E=2H;:0 si industriile colorantlor sintetici si explo#ibililor/1;21=:0.
Capacitatile de productie au crescut de la 5;; t pe #i la cca 1=;; t pe #i linie de
fabricatie.
Procedeul utili#at asta#i in exclusivitate este cel care se ba#ea#a pe oxidarea
catalitica a amoniacului.
Consideratii teoretice asupra oxidarii N* 5
'eactiile chimice care au loc in procesul oxidarii catalitice sunt-
Kcal H O H N O NH
Kcal H O H O N O NH
Kcal H O H NO O NH
1 , 5;5 D 5 <
G , 4D5 D 4 < <
41D D < = <
4 4 4 5
4 4 4 5
4 4 5
= + = +
= + = +
= + = +
iar ca reactii secundare care se petrec in absenta catali#atorilor-
O H O H
Kcal H O H N NO NH
Kcal H O N NO
Kcal H H N NH
4 4 4
4 4 5
4 4
4 4 5
4
GD , 41 D = D <
1< , <5 4
GD , 41 5 4
= +
= + +
= +
= +
Pentru oxidarea amoniacului se folosesc catali#atori selectivi care intensifica
oxidarea amoniacului la NO intr2un interval de temperatura D;;21;;;C.
6rept catali#atori se folosesc platina si alia7ele sale sau anumiti oxi#i metalici. In
pre#enta platinei si alia7elor sale se pot atinge grade de transformare de pana la GG:.
Influenta temperaturii
)e constata ca in intervalul de temperaturi E;;2G;;C se obtine un randament de G=2
GG:.
6ar odata cu cresterea temperaturii cresc mult si pierderile in catali#ator fapt care
trebuie avut in vedere pentru alegerea corespun#atoare a regimului termic.
4;
Influenta catali#atorului
Catali#atorii platinici si in special cei care folosesc drept elemente de alire paladiu
/<:0 rhadiu /5:0 cei mai recent utili#ati confera procesului randamente ridicate.
In scopul cresterii randamentului se folosesc site multiple in functie de presiunea la
care are loc procesul-
- pt. 1 sita re#ulta

@H=2G;:
- pt. 4site re#ulta

@GH2GG:
- pt.presiuni mici se folosesc 5 site
- pt. presiuni medii /=2E atm0 1421D site
- pt. presiuni ridicate /H21; atm0 1H24; site
!impul optim de contact este
< <
1; 4 1;

secunde.
>ite#a de reactie depinde de tipul constructiv al reactorului si conditiile de operare
dar ea este controlata in mod special de vite#a de difu#ie in pasi, a amoniacului pana la
centrii activi ai catali#atorului.
RTl
(

=
,@intensitatea catali#ei, atm S m mol Kg
4
N
'@ct.univ. a ga#elor, grad mol Kg atm m N
5
!@temperetura catali#atorului, J
l@lungimea medie a porilor, m
Catali#atorii platinici sunt sensibili la impuritati astfel ca sulful poate otravi
reversibil platina dar mai ales fosfina in urme /C@1;
=
:0 blochea#a ireversibil centrii
activi ai catali#atorului.
Influenta presiunii
Cresterea presiunii conduce la o scadere a randamentului in NO deoarece este
favori#ata in acest ca# reactia secundara de formare a N
4
O.
6e asemenea cresterea presiunii conduce la pierderi mai mari in catali#ator de
exemplu-
- la 1 atm si H;;C pierderile sunt de ;,;<2;,;D gN1t *NO 5
- la H atm si G;;C pierderile sunt de ;,52;,< gN1t *NO 5 .
6eoarece pierderile cresc mult la presiuni mari se lucrea#a in pre#ent la presiunea
atmosferica sau presiuni medii iar iar absorbtia oxi#ilor de a#ot are loc la presiuni ridicate.
Influenta amestecului ga#os
Obisnuit se lucrea#a cu un amestec ga#os N* 5 /11214:0 la care se adauga aer
siNsau suplimentar oxigen in fa#a de absorbtie a oxi#ilor de a#ot.
Acest procent este sub limita de explo#ie a amestecului N* 5 2 aer /li@1D:
ls@4D,=:0 sau N* 5 2 O
4
/li@15,=: ls@EG:0
!empeerature de aprindere este situata in intervalul E;;2H;;C iar la temperaturi mai
mici amestecul explodea#a numai in pre#enta unor amorsanti.
Apa sub forma de vapori are concentratie de 1;: iar amestecul ga#os se face ca
acesta sa nu mai fie explo#iv.
!ransformarea oxi#ilor de a#ot la acid a#otic
!ransformarea oxi#ilor de aot, obtinuti la oxidarea catalitica a amoniacului, in acid
a#otic are loc in doua etape-
- Oxidarea NO la NO
4
41
- Absorbtia NO
4
in apa.
Oxidarea NO la NO
4
,a#ele nitroase re#ultate la oxidarea catalitica a N* 5 in pre#enta oxigenului se
oxidea#a conform ecuatiilor reactiilor chimice-
Kcal H O N NO
Kcal H O N NO NO
Kcal H NO O NO
D , 15 4
D , G
E , 4G 4 4
< 4 4
5 4 4
4 4
=
= +
= +
Conform principiului lui +e Chatelier si a i#ocorei lui >an`t *off pentru deplasarea
echilibrului reactiei de oxidare a NO la NO
4
sunt necesare temperaturi sca#ute si presiuni
ridicate.
>ariatia gradului de transformare in NO
4
functie de temperatura la diverse presiuni
/p1@1 atm, p4@H atm0 este redata in urmatoarea diagrama-
6imeri#area NO
4
'eactia de dimeri#are fiind exoterma cu contractie de volum va fi favori#ata de
scaderea temperaturii si cresterea presiunii.
Industrial deoarece nu se depasesc temperaturi de =;C, echilibrul se stabileste usor,
dioxidul de a#ot fiind practic in echilibru cu tertoxidul de a#ot. 6e exemplu la 4=C si
presiunea de 1 atm, echilibrul se atinge dupa 1;
<
21;
=
s.
1ormarea trioxidului de a#ot /N
4
O
5
0
Ca si reactia precedenta de dimeri#are si aceasta este favori#ata de scaderea
temperaturii si cresterea presiunii. In afara acestor parametri echilibrul reactiei este
influentat si de concentratiile celorlalti oxi#i de a#ot /NO,NO
4
0. 'eactia se petrece cu
vite#a mare, echilibru se stabileste dupa circa ;,1 secunde ian cantitatea de N
4
O
5
in
proces este mica.
Absorbtia oxi#ilor de a#ot in apa
Pentru obtinerea acidului a#otic diluat este nacesar ca oxi#ii de a#ot obtinuti la
oxidarea oxi#ilor de a#ot sa fie absorbiti in apa sau solutii diluate de acid a#otic-
Au loc urmatoarele reactii-
Kcal H HNO O H O H
Kcal H HNO HNO O H O H
Kcal H HNO HNO O H NO
5 , 15 4
1 , 1<
H , 4E 4
4 4 5 4
4 5 4 < 4
4 5 4 4
= = +
= + = +
= + = +
Acidul a#otos re#ultat este instabil si se descompune-
Kcal H O H NO HNO HNO 5 , 15 4 5
4 5 4
= + + =
44
6eoarece procesul de absorbtie al oxi#ilor de a#ot este exoterm t K) N 1; 5< , 4
D
+
*NO 5 , pentru o buna absorbtie se lucrea#a la o temperatura sca#uta.
Astfel ca o scadere cu 1;C atrage dupa sine o crestere de = ori a procesului de
absorbtie.
!emperatura optima de absorbtie din punct de vedere economic este de 4;25=C.
'idicarea presiunii conduce la o crestere a eficientei procesului de absorbtie, astfel
ca, daca la 1 atm cca <;: dintre oxi#ii de a#ot trec in *NO 5 , la D atm trec cca G;:.
Concentratia *NO 5 in instalatiile care lucrea#a la presiunea de 1 atm este de =;2
=4: pe cand la cele care lucrea#a la 52G atm este de =E2E;:.
Procedee tehnologice de obtinere a *NO 5
In practica industriala s2au reali#at mai multe tipuri de instalatii in functie de
presiunea reali#ata in fa#ele de oxidare catalitica a amoniacului si de absorbtie a oxi#ilor de
a#ot.
Astfel ca se cunosc urmatoarele procedee-
- Procedeul de obtinere a *NO 5 diluat la p@1 atm
- Procedee la presiuni medii p@5,=2=,= atm
- Procedee la presiuni ridicate p@E21; atm
- Procedee combinate
6at fiind eficienta tehnologiilor si performantele lor, in ultima vreme sunt mult
folosite procedeele combinate care au pierderi mici de catali#ator comparativ cu procedeele
de presiune ridicata si conduc la un produs finit *NO 5 de concentratie mai mare
comparativ cu procedeele atmosferice.
In acest procedeu se utili#ea#a presiunea numai in fa#ele in care aceasta contribuie
ma7or la cresterea randamentelor.
In functie de presiunea utili#ata, se poate face o clasificare a acestor procedee astfel-
- procedee cu oxidarea N*5 la p@1 atm
- procedee care lucrea#a la doua presiuni.
P'OC(6(&+ ,IAP de oxidare al amoniacului la p@1 atm si absorbtie a oxi#ilor de
a#ot la presiune medie
8ateriile prime N*
5
si aerul sunt purificate in filtrele 1 respectiv 4 se amesteca in 5
la o concentratie de 1;,= : in amoniac. ,a#ele sunt preluate de ventilatorul < si preincal#ite
in = la D=2E;C intra in aparatul de contact D in care are loc oxidarea la p@1 atm si t@H;;2
H4;C.
,a#ele nitroase calde se racesc la 1D;C in economi#orul E care produce abur si apoi
trec ca agent de incal#ire in preincal#itorul = si apoi in racitorul2spalator H. In H se separa o
fa#a lichida care contine circa 1;: *NO 5 care se trimite in absorberul 15 si o fa#a ga#oasa
racita la 5=C si care contine ma7oritar NO.
Acestea sunt comprimate la cca 5,= atm in compresorul G, totodata creste si
temperatur ala cca 4;;C trec prin coloana de oxidare 11 iar pentru o absorbtie eficienta sunt
racite in racitorul 14 la cca G;C inainte de a intra in 15. Coloana de absorbtie 15 este
confectionata din materiale inoxidabile /mai nou de tip compo#it0 preva#uta cu talere de
absorbtie, pe fiecare dintre talere superioare reali#andu2se un regim optim de a
acidului a#otic diluat si in completare cu apa deminerali#ata.
45
,a#ele neabsorbite in coloana 15 sunt trecute prin racitorul 14 ca agent de racire
avand la intrare 5=C se incal#esc la cca 1E;C se destind in suflanta 1; recuperandu2se o
parte din caldura si apoi sunt evacuate in atmosfera daca au un continut re#idual de
;,112;,1D: oxi#i de a#ot /ve#i Lco#ile de vulpeM0.
Acidul re#ultat in absorferul 15 este evacuat la ba#a coloanei de KKK si trecut in
decoloratorul 1< in care se insufla aer.
,a#ele re#iduale din 1< /contin NO
4
0 sunt reintroduse in procesul de fabricatie cu
a7utorul compresorului G.
Acidul re#ultat din 1< contine cca <E2<G: *NO 5 .
Procedeul cu doua presiuni ,'AN6( PA'OI))(
Amoniacul lichid intra in evaporatorul de amoniac 1, unde trece in stare ga#oasa.
>apori de amoniac cu DC se supraincal#esc la =;C cu a7utorul aburului in 4 in scopul
evitarii blocarii cu picaturi de N*5 aK.. activi ai catali#atorului.
Aerul purificat de impuritati mecanice este comprimat la cca 5 atm cu a7utorul
compresorului <, temperatura acestuia ridicandu2se la cca 41=C. +a iesirea din < aerul se
imparte in doua fluxuri-
4<
- unul se utili#ea#a la oxidarea amoniacului dupa ce se raceste in racitorul
cu aer 5 pana la 1D=C iar
- celalalt se introduce in coloana de decolorare a acidului a#otic 15 dupa ce
I s2a redus temperatura la 15;C in racitorul 11.
Amoniacul ga#os si aerul necesar oxidarii a7ung in amestecatorul =, apoi amestecul
de ga#e cu continut de 1;,=: N* 5 trece prin filtrul D si de aici la oxidarea catalitica in
convertorul E, la H4;C si 4,= atm I pre#enta a = site de Pt2'h /E:'h0.
,a#ele nitroase sulant racite prin trecerea lor prin supraincal#itorul de abur 4E, unde
cedea#a caldura aburului saturat si prin ca#anul recuperator H, temperatura lor sca#and la
54;C.
)e racesc in continuare pentru a favori#a reactia de oxidare a NO la NO
4
, prin
schimbatorul de caldura 4D, de la 54;C la 4=;C, pe seama ga#elor re#iduale, care isi ridica
temperatura de la 1<;C la 4<;C si prin ca#anul economi#or G de la 4=;C la 15;C pe
seama apei deminerali#ate si prin condensatorul 1; de la 15;C la <=C, unde are loc
condensarea vaporilor de apa, re#ultand un acid a#otic de cca 5=: *NO 5 care se introduce
in coloana de absorbtie 1H.
,a#ele nitroase intra in coloana de oxidare de 7oasa presiune 14 unde are loc
oxidarea NO la NO
4
. Coloana este preva#uta cu talere si este stropita la partea superioara
*NO 5 D;:.
Acidul a#otic este racit in 4= inainte de a fi reintrodus in 14. ,a#ele nitroase oxidate
in 14 ies cu o presiune de 4,= atm si o temperatura de <;C, intra in separatorul de picaturi
1< api sunt comprimate in 1= la cca 1; atm. !emperatura ga#elor creste la 1D;C si de aceea
sunt racite in 1D unde scade temperatura la H;C. de aici sunt diri7ate la ba#a coloanei de
oxidare de inalta presiune 4< preva#uta cu talere.
Coloana este stropita pe la partea superioara cu acid a#otic DE: care este recirculat
cu a7utorul pompei 4; prin intermediul racitorului 1G.
,a#ele nitroase cu un grad de oxidare de GG: si temperatuta de 5EC intra in
coloana de absorbtie 1H din coloana 4< in mod dorect. Coloana 1H functionea#a in strat
spumant si este preva#uta cu 4E de talere sita. !alerele =,D,E,H sunt stropite cu acid a#otic
diluat 5=: din condensatorul 1; iar pe ultimul taler se introduce apa deminerali#ata.
+a pornirea coloanei se obtine un acid mai diluat si de aceea se recircula produsul cu
pompa 41 pana la concentratia de regim. ,radul de absorbtie al coloanei este foarte bun,
ga#ele re#iduale re#ultand un continut de ;,;<: NO. Aceste ga#e au o presiune de H,H atm si
si o temperatura de 4<C trec prin schimbatoare de caldura 1D si 4D unde se incal#esc pana
la 45;C a7ung apoi in turbina de ga#e 44 pentru recuperarea energiei, iar de aici sunt
evacuate in atmosfera prin du#a 45.
!urbina de ga#e 44 antrenea#a compresorul de aer < si compresorul de ga#e nitroase
1=, amplasate pe acelasi ax.
6atorita diferentei de presiune dintre coloana de absorbtie 1H si coloana de
decolorare 15, acidul a#otic trece din coloana 1H in coloana 15, unde circula un contracurent
cu aerul secundar introdus pe la ba#a acesteia care antrenea#a oxi#i de a#ot. 'e#ulta ca
produs finit un acid a#otic de concentratie D;:.
4=
Tehnologia produselor sodice
Produsele sodice O soda calcinata si soda caustica O repre#inta materii prime
importante ale industriei chimice, atat datorita volumului productiei care este comparabil cu
cel al *
4
)O
<
si cel al compusilor cu a#ot cat si al multiplelor utili#ari.
Cei mai importanti consumatori ai produselor sodice sunt- industria sticlei, industria
celulo#ei, hartiei, fibrelor artificiale, industria textila, industria sapunului si a detergentilor,
industria aluminei din bauxita, industria coorantilor si a medicamentelor, industria
metalurgica, etc.
)oda repre#inta una din cele mai vechi industrii si a contribuit esential la de#voltarea
rapida a celorlaltor industrii. In 1EG1 +e 9lanc a pus in functiune prima instalatie /4=;
4D
JgN#i0 care functiona dupa procedeul LuscatM /
5 4 5 4 5 4 5 < 4
4
... CO Na solutie CO Na CO Na C CaCO SO Na
conc O H
+ + +
+
0
In 1HD= )alvaQ pune ba#ele procedeului LumedM care asta#i are aplicabilitate
generala fiind mult mai economic si mai eficient.
Produsele industriei sodice
Principalul produs este carbonatul de sodiu anhidru /
v

@==;2D;; JgNm
5
0 cunoscut
sub denumirea de soda usoara .
)ub forma de granule / v

@1;;;214;; JgNm
5
0 este cunoscut sub denumirea de
soda grea.
Industrial se fabrica - 2
O H CO Na
4 5 4
1;
-
O H NaHCO CO Na
4 5 5 4
4
- bicarbonatul 5
NaHCO
Procedeul amoniacal de obtinere a sodei /P.)O+>Ab0
Principiile de ba#a au fost puse de catre inginerul belgian )olvaQ dar teoria
procesului a fost de#voltata de rusul P.P.1edotiev
8ateriile prime utili#ate la fabricarea sodei sunt- calcarul, clorura de sodiu si
amoniacul.
'eactia globala pentru intregul procedeu este-
4 5 4 5
4 CaCl CO Na NaCl CaCO + = +
Aceasta are loc dupa o succesiune de reactii chimice. Procesul este ciclic. In prima
fa#a se produce arderea pietrei de var cu cocs, intr2un cuptor conform reactiilor-
4 4
4 5
CO O C
CO CaO CaCO
+
+
Oxidul de calciu este descarcat din cuptor si stins cu apa. )e obtine lapte de var /var
stins0 concentrat, o solutie de Ca/O*0
4
-
4 4
0 /OH Ca O H CaO + /suspensie0
)area sub forma de saramura saturata /5;H251;gNl0 este tratata cu CO
4
si N*
5
si se
formea#a carbonat de amoniu-
5 4 < 4 4 5
0 / 4 CO NH O H CO NH + +
Aceasta cu exces de CO
4
trece in bicarbonat de amoniu
5 < 4 4 5 4 <
4 0 / HCO NH O H CO CO NH + +
Clorure de sodiu reactionea#a cu bicarbonatul de amoniu /dupa o reactie de dublu
schimb0, formand bicarbonatul de sodiu-
Cl NH NaHCO NaCl HCO NH
< 5 5 <
+ +
Aceasta din urma reactie este deosebit de importanta in procesul de obtinere al sodei
deoarece randamentul de obtinere al bicarbonatului de sodiu depinde de echilibrul de reactie.
9icarbonatul de sodiu precipita in masa de reactie si este filtrat. Prin descompunerea
termica, acesta conduce la soda anhidra, dioxid de carbon si apa-
O H CO CO Na NaHCO
t
4 4 5 4 5
4 + +
6ioxidul de carbon astfel regenerat se scindea#a in proces,adaugandu2i2se in
completare ga# de la descompunerea termica a calcarului.
6e asemenea amoniacul utili#at poate fi regenerat partial prin tratarea lesiei re#iduale
de la filtrarea bicarbonatului, cu lapte de var, urmata de o distilare fractionata-
O H CaCl NH OH Ca Cl NH
4 4 5 4 <
4 4 0 / 4 + + = +
4E
'eactia de descompunere a calcarului este endoterma si reversibila. Caldura necesara
este asigurata prin arderea unei anumite cantitati de cocs, in cuptorul de obtinere a varului.
1actorul cel mai important care influentea#a echilibrul acestei reactii este temperatura de
descompunere.
Presiunea partiala a CO
4
este determinata de temperatura de lucru, iar vite#a de
descompunere creste odata cu cresterea temperaturii, cu micsorarea dimensiunii granulelor
de calcar pana la un optim care permite un contactK. la interfata solid ga#. Insa o
crestere peste valoarea de 14;;C conduce la formarea silicatilor, cu puncte de topire 7oase
si a feritilorr de calciu, care se pot aglomera si pot impiedica functionarea normala a
cuptorului.
Calcarul este descompus prin insuflare de aer, in furnale inalte. !emperature in #ona
de calcinare este de 11;;214;;C, iar dimensiunile particulelor solide sunt de <;214; mm
calcar si <;2H; mm la cocs. 6ioxidul de carbon re#ultat nu depaseste <;:, deoarece ga#ul
format prin descompunerea calcarului este diluat de catre ga#ul re#ultat prin arderea cocsului
in curent de aer din cuptor.
+aptele de var este produs prin tratarea varului /CaO0 cu apa deminerali#ata in tobe
rotative cilindrice.
Continutul de Ca/O*0
4
, in suspensia de lapte de var, este cuprins intre 4E; si 5;H
gNl, depin#and de calitatea varului obtinut si de conditiile de stingere ale acestuia.
Consideratii teoretice asupra carbonatarii solutiilor amoniacale de sare
(sential in procedeul )olvaQ este procesul carbonatarii saramurii amoniacale.
9icarbonatul de sodiu se formea#a in timpul carbonatarii saramurii prin intermediul unui
proces chimic complex. Aceste aspecte au fost studiate de catre 1edotiev care a repre#entat
intr2o diagrama spatiala re#ultatele obtinute, alegand ca sistem de coordonate semioctaedrul
si folosind cele patru muchii ale sale ca axe pentru notarea concentratiilor celor patru saruri
care participa la reactie / 5 5 < <
, , , NaHCO HCO NH Cl NH NaCl
0
Proiectia in plan a acestei diagrame arata astfel-
K. 9inare I, II, III, I> se afla pe cele patru laturi si corespund solutiilor saturate in
doua saruri.
Punctele P1 si P4 se afla in interiorul patratului suntK.. K.. -
- P1 corespun#and unei solutii saturate care contine
5 5 < <
, , , NaHCO HCO NH Cl NH NaCl
.
- P4 corespunde unei solutii saturate de 5 <
NaHCO Cl NH NaCl
in
echilibru cu o fa#a solida de aceeasi compo#itie.
4H
6in figura se observa ca cea mai solubila substanta din sistem este Na*CO 5 al carui
randament de cristali#are /aria I2I>2P12P42I0 ocupa mai mult de 4N5 din diagrama.
6iagrama lui fedotiev permite calcularea compo#itiei in saruri anhidre, concentratiile
ionilor fiind exprimate in procente.
In procesul de carbonatare este important a gasi acele conditii care asigura un
randament maxim obtinerii Na*CO
5
cu un minim de consum de reactanti NaCl si N*
<
*CO 5 . Indicii care definesc gradul de utili#are al materiilor prime poarte numele de
coeficientul de utili#are al KK/& +
Na
0, respectiv coeficientul de utoli#are al amoniacului
/&
+
<
NH
0 si sunt dati de reactiile-
1;;
Z Y Z Y
1;;
Z Y
Z Y Z Y
<
5 <
<

=
+
+

+
+
+
NH
HCO NH
*
Cl
Na Cl
*
NH
Na
>alorile +
Na
*
si

<
NH
*
depind de compo#itia solutiei si de conditiile de
temperatura, acestea au fost determinate si stau la ba#a alegerii parametrilor optimi de lucru
ai unei instalatii de carbonatare a saramurii amoniacale.
P'OC()&+ !(*NO+O,IC 6( O9!IN('( A Na
4
CO 5
Principalele fa#e ale procesului tehnologic sunt-
1. Obtinerea CO
4
si a CaO
4. Purificarea si saturarea saramurii cu N* 5
5. Carbonatarea soluiei amoniacale
<. )epararea Na*CO 5 precipitat
=. Calcinarea Na*CO 5 precipitat
D. 'ecuperarea N* 5
)area gema din minele de sare sau solutiile concentrate de la sondele de sare aduse la
saturatie repre#inta materie prima pentru fabricarea sodei.
)aramura naturala K. de a fi utili#ata la fabricarea sodei prin procedeul )olvaQ, este
supusa unui proces de purificare. In acest proces de purificare. In acest proces de purificare
se indepartea#a in mod special ionii de Ca
+ 4
si 8g
+ 4
/deduri#are cu NaO* si Na
4
CO 5
0-
+ +
+ +
+ = +
+ = +
Na CaCO CO Na Ca
Na OH Mg NaOH Mg
4
4 0 / 4
5 5 4
4
4
)aramura astfel furificata este stocata in depo#itul 1. 6in re#ervorul 1 saramura
saturata este trecuta in coloana de absorbtie 4 unde se introduce amoniacul re#ultat din
recuperatorul de amonic D dupa ce se raceste in coloana 15 si ga#ele care contin N* 5 si CO
4
neabsorbite in coloana de carbonatare 5 plus ga#ele re#iduale de la filtrele sub vid =.
4G
)ramura amoniacala astfel obtinuta si racita se introduce in coloana de carbonatare 5
in care precipita Na*CO 5 . 6ioxidul de carbon necesar carbonatarii este adus de la
cuptoarele de calcinare spalat si racit in scruberul G cu apa inainte de a intra in
compartimentul H care il comprima la 4,= atm.
In H intra doua fluxuri de ga#e- unul de la cuptoarele de calcinare cu <;: CO
4
si
altul de la calcinarea bicarbonatului cu un continut de G;2GH: CO
4
. 'e#ulta astfel un flux
ga#os cu o concentratie de D=2E;: CO
4
care este introdus in coloana de carbonatare 5 in
doua #one /la ba#a si dupa racire la ba#a coloanei cu talere speciale de absorbtie0.
)uspensia obtinuta in coloana 5 si care contine o fa#a solida cu o concentratie mare
de bicarbonat de sodiu si o fa#a lichida numita lesie cu o concentratie mare in amoniac
di#olvat. +esia este trecuta in recuperatorul de amoniac D iar fa#a solida dupa filtrare =. 1a#a
care contine Na*CO 5 in suspensie este trecuta la uscare si calcinare in E re#ultand
produsul finit soda calcinata care este depo#itata si ulterior ambalata in functie de cerintele
beneficiarului.
'ecuperatorul D separa amoniacul din lesie in stare ga#oasa prin tratarea acesteia cu
lapte de var din amestecatorul 14.
>arul necesar prepararii laptelui de var este preluat din cuptorul de var 1; si trecut
prin tabele de stingere 11.
Pierderile de amoniac din proces sunt compensate fie din apele amoniacale de la
u#inele K.. ,fie de la fabricile de amoniac.
Procedeul chimic de obtinere a NaO*
Industrial NaO* se obtine prin procedee chimice si K
Cel mai raspandit procedeu utili#ea#a drept materii prime varul nestins si solutii de
Na
4
CO
5
.
5 4 5 4
4 0 / CaCO NaOH OH Ca CO Na + = +
)chema de principiu a procedeului industrial este repre#entata astfel-
5;
)olutia de soda obtinuta la debicarbonatarea umeda cu un continut de 41;241= gNl Na
4
CO 5 se depo#itea#a in vasul tampon 1 din care se alimentea#a caustificatorul <. In
acelasi timp din silo#ul 4 se alimentea#a in echivalent prin intermediul do#atorului 5. )olutia
de soda bruta cu G;C reactionea#a cu CaO?*
4
O /reactie exoterma0 a7ungand aproape de
temperatura de fiarbere a solutiei.
6urata acestei etape este astfel aleasa incat la capatul opus al tobei < sa nu ramana
var nestins.
+esia partial caustificata se scoate prin intermediul sifonului D, trece prin picaplinul =
unde se separa de ga#e si a7unge in vasul tampon E de unde este preluata de pompa H.
)olutia aceasta contine 1<;21<4 gNl NaO*, 5H2<; gNl Na
4
CO 5 si 1D21H gNl Ca/O*0
4
.
6esavarsirea caustificarii are loc in caustificatorul 1; care seincal#este cu abur
in7ectat direct in solutia supusa procesului de caustificare.
Pentru a se obtine randamente mai mari in NaO* solutia este recirculata in 1; de mai
multe ori. )olutia re#ultata din 1; care contine impuritati solide , CaCO
5
este
decantata,limpe#ita si apoi supusa concentrarii intr2o instalatie de evaporare in doua trepte
pana se a7unge la o concentratie de E;2E4: NaO*.
Concentrarea finala are loc prin topire in autoclave incal#ite la =;;2==;C re#ultand
NaO* GH:. Acesta este racit si format in K ,fulgi sau cristali#at in masa in functie de
cerinte.
PROCEDEE ELECTROC!"!CE DE O#T!$ERE %
!DRO&!D'L'! DE (OD!' (! % CLOR'L'!
Procedeele electrochimice folosesc ca sursa de energie in scopul desfasurarii
proceselor tehnologice energia electrica.
6e#voltarea industriei energetice cu precadere in ultima vreme in sensul de#voltarii
unitatilor nuclearo2energetice, a dat un impuls nou de#voltarii procedeelor electrochimice.
In multe ca#uri, in industrie, metodele electrochimice pre#inta avanta7e in comparatie
cu metodele chimice, cum ar fi -procesele tehnologice mai simple, utili#area rationala a
materiilor prime si a energiei electrice, obtinerea simultana a unor produse chimice,
puritate mai mare.
51
Procesele electrochimice sunt utili#ate in industrie la obtinerea clorului, alcalilor,
hidrogenului, oxigenului, agentilor de oxidare anorganici, rafinarea metalelor /Al, 8g , Vn,
Na, Cu0 ,protectia anticoro#iva a metalelor etc.
Consumul de energie electrica in procesele industriale, fiind deosebit de mare, apare
necesitatea utili#arii cat mai rationala a acesteia.
In acest scop s2au introdus notiuni de control al eficientei utili#arii energiei electrice
cum ar fi - randamentul de curent si randamentrul energetic .
'andamentul de curent ,c
c
, sub raportul dintre cantitatea de curent teoretic necesara
si cantitatea de curent utili#ata practic.
1;; =
p
t
c
+
+

)e mai utili#ea#a pentru c

c
si expresia
1;; =
t
e
c
(
(

in care
,e@ cantitatea efectiva obtinuta in proces
,t@ cantitatea teoretica calculta conform lrgilor lui 1aradaQ
5
1;

=
, '
(
t
(@echivalentul elctrochimic
I@ curent in A
d @ timp in ore
'andamentul de curent inseamna cantitatea de produs obtinuta si este un prim
criteriu de exprimare a randamentului lui electrochimic.
'andamentul de energie e este un factor important, deoarece exprima costul
produsului ,deci caracteri#ea#a economicitatea instalatiei de electroli#a.
)e exprima su forma unui raport intre cantitatea de energie electrica consumata
teoretic ^
t
si cea practic consumata la bornele electroli#orului ^
p
pe unitatea de produs.
1;; =
p
t
&
&

si mai poate fi exprimat in functie de randamentul de curent

p
t
c
"
"
=
>
p
@tensiune la bornele electroli#orului
>
t
@ tensiune de descompunere termica
!ensiunea teoretica de descompunere
>
t
@

ac
2

ce

ac @
potentialul de echilibru al procesului anodic

ce @
potentialul al proceselui catodic
Potentialele de echilibru ale electro#ilor pot fi calculate utili#and relatia lui *orust
c
-F
RT
ln
;
=
54
!ensiunea aplicata la bornele electroli#orilor >
p
insumea#a- tensiunea teoretica de
descompunere, pierderile datorate polari#arii electro#ilor

conc
suprareuninea

a,
suprareuninea catodica

c
, pierderile in electrolit, diafragma, bare si contante /-f I'0.
In final re#ulta relatia generala de calcul pentru >
p
>
p
@ /

ac
2

ce
0 ?

conc
? /

a
2

c
0 ? f I'
Electroliza solutiilor apoase de $aCl prin procedeul cu celula cu diafragma
Pentru producerea hidroxidului de sodiu si a clorului prin electroli#a se utili#ea#a ca
materie prima saramura obtinuta prin di#olvarea rocilor care contine clorura de sodiu si
apa.)aramura contine cantitati variabile de ioni de calciu si magne#iu care se pot K prin
insolubili#arecu reactivi chimici /procedeul var2 soda0 si indepartarea produsilor de
precipitare prin filtrare.
(lectroli#a saramurii se poate reali#a in bai cu catod de fier si diaframa ,precum si in
bai cu catod de mercur .Anodul poate fi confectionat din grafit sau compo#ite C2C reactiile
posibile fiind urmatoarele-
4 Cl
2
24 e
2
@Cl
4
4 *O
2
24 e
2
@ U

O
4
?*
4
O
*
4
O 24 e
2
@U

O
4
?4*
?
Potentialul normal, de descarcare, al ionilor de hidroxil, este de ;,<1 >, iar cel de
clor este de 1,5D >.
Intr2o solutie de clorura de sodiu, concentratia ionilor de hidroxil este de
aproximativde 1;
2E
echivalentiNl la 4= de grade C. Potentialul de descarcare, la echilibru, al
ionilor hidroxil este -

= =
E ;
1; lg
GD=;;; 1
5 , 4 4GH ;H4 , ;
<1 , ; lnc
-F
RT
ac


ac
@ ;,H4 >
Potentialul de descarcare, la echilibru, al ionilor de clor la o concentratie a NaCl e <,D
echivNl este-

= = D , < lg
GD=;; 1
5 , 4 4GH ;H4 , ;
5D , 1 ln
;
c
-F
RT
ac


ac
@ 1,54 >
Pe un anod cu o suprareuniune

sca#uta, se eliberea#a mai intai oxigenul. Pe un anod
de garfit, suprareuniunea oxigenului este mai mare decat a clorului si de aceea in acest ca#
de descarca ionii de clor generand clorul molecular .
(liberarea clorului este favori#ata si de cresterea concentratiei solutiilor de NaCl .
Acesta este si motivul pentru care se lucrea#a cu concentratii de 51;251= gNl NaCl.
+a catod nu se descaraca ionii de Na
?
, ci ionii de *
?
-
*
?
?

C
2

U

*
4
Ionii de *O
O
proveniti din disocierea apei formea#a cu Na
?
, NaO*.
)uccesiunea reactiilor care au loc la electroli#a solutiei de clorura de sodiu este-
4 Cl
2
24 e
2
@Cl
4
*
4
O ? 4 e
2
@4*?4 *O
2
4 *@ *
4
2222222222222222222222222222
4 *
4
O ?4 Cl
2

Cl
4
?*
4
? 4 *O
2
55
4 *
4
O ?4 NaCl

Cl
4
?*
4
? 4 NaO*
In celula electrolitica, specifica electroli#ei solutiilor apoase de NaCl cu catod solid,
au loc pe langa reactiile competitive la anod de descarcare a ionilor Cl
2
si *O
2
,
reacti secundare care pot duce la micsorarea randamentului de curent.
Principalul proces secundar care poate duce la micsorarea randamentului de curent
este procesul de di#olvare a clorului in anolit ,urmat de reactia de hidroli#a-
Cl
4 ?
*
4
O

*OCl ?*Cl
(chilibrul reactiei este mult deplasat catre stanga, dar datorita difu#iei NaO* din
spatiul catodic in spatiul Phi anodic se formea#a NaOCl.
Ionii de Cl O
O
contribuie la scaderea randamentului de curent re#ultand si clorat de
sodiu-
D ClO
2
?D *O
2

4 ClO
5
2
? <Cl
2
?5 *
4
O?D e
2
< *OCl ?4 ClO
2

4ClO
5
2
? <Cl
2
?< *
?
'andamentul de curent, la electroli#a solutiei de NaCl poate fi calculat cu
aproximatie cu a7utorul relatiei-
4
1
54 , 1 1
H4 , ;
1
C
C
c
+
=
in care C1 este concentratia NaCl si C
4
este concentratia in NaO*.)eobserva ca o crstere a
concentratiei ionilor *O
2
duce la o scadere a randamentului de curent.
In celulele industriale moderne se iau masuri importante pentru obtinerea solutiei
finale cu concentratia cat mai mare.Prima masura consta in separarea spatiului de electroli#a
in spatiul anodic sin catodic prin introducerea diafragmei poroase.
Aceasta asigura o separare completa a fa#elor ga#oase re#ultate,evitarea amestecarii
mecanice a anolitului si catolitului cat si fanarea difu#iei hidroxidului de sodiu.A doua
masura este circulatia saramurii de la anod catre si prin catod ,pentru reali#area procesului
continuu si pentru impiedicarea migratiei ionilor de *O
2
.
In cele ce urmea#a descriem pe scurt celula cu diafragma verticala precipitata de tip
9,J2 1EN4; ,utili#ata la combinatul chimic 9or#esti.
(lectroli#orul 9,J21EN4; este construit pentru o sarcina nominala de 4;.;;;A dar
paote lucra si la 5;.;;; A .(ste alcatuit dim urmatoarele parti -blocul catodic ,blocul anodic,
capacul si dispo#itivul pentru evacuarea solutiei.9locul catodic este alcatuit dintr2un corp
cubic de otel ,in interiorul caruia sunt sudate rame si pe acestea sunt fixate bu#unarele
catodice din pan#a de otel.
Pe pan#a de otel se precipita diafragma de a#best ,sub forma unui strat de 425
mm.Curentul se introduce printr2o bara sudata de corpul cubic /20 .)uprafata catodica este de
55 metri patrati .9locul catodic este preva#ut cu stuturi pentru evacuarea *
4
si a solutiei de
NaO* ,precum si cu un racord prin care se face vid ,necesar intimpul procesului de
precipitare a diafragmei pe bu#unarele de otel.
9locul anodic este format din ano#i de grafit care sunt fixati pe fundul
electroli#orului prin intermediul unor dispo#itive de cupru legate la /?0 bara anodica.
)unt =D de ano#i din grafit avand forma unei placi cu dimensiunile 11;;g4=;g=; ,
acestia sunt i#olati de fundul baii cu un chit special care se acopera apoi cu un strat de
beton.Capacul este construit din beton antiacid ,plasat deasupra blocului anodic ,are niste
5<
orificii pentru alimentarea electroli#orului cu saramura ,pentru evacuarea clorului si pentru
montarea aparatelor de masuara si control.
Nivelul saramurii se mentine la o inaltime de D;214; mm deasupra suprafetei
superoare a diafragmei .In spatiul anodic se mentine o depresiune de EH,<2GH NNm
4
iar in cel
catodic de 11E,D N1=D,D NNm
4
. Celulele functionea#a cu spatiul catodic plin ,diospo#itivul de
evacuare a lesiei permitand astfel reglarea nivelului.
Caracteristicile principale ale electroli#orului descris sunt-
2 sarcina electrica de 4;.;;; O5;.;;; A ,densitatea de curent catodica D;;2G;; AN m
4
,
tensiunea celulei 5,525,DA, temperatura HE2G4 grade C, randamentul de curent G<2GD:
,concentratia hidroxidului de sodiu de 15;21<; g NaO* Nl, concentratia clorului GG:, gradul
de transformare a NaCl de ;,=1 O;,=4.
)chema procesului tehnologic de obtinere a clorului si a hiroxidului de sodiu din
saramura este urmatoarea-solutiile de 9aCl
4
si Na
4
CO
5
se introduc in scopul precipitarii )O
<
2
si a Ca
?4
din sarmura de sonda.
6upa decantare si filtrare saramura se neutrali#ea#a cu *Cl.
PROCEDE'L DE ELECTROL!)% % $aCl C' ELECTROD DE g
Prin electrolio#a unei solutii apoase de NaCl cu catod de mercur si anod de grafit, se
obtine NaO* de o concentratie mai mare decat prin procedeul de diafragma.
+a electroli#oarele cu catod de mercur de descarac pe catod ionul de Na
?
si nu cel de
*
?
, aceasta datorita suprareuninii mari de descarcare a *
?
si care creste odat cu cresterea
daunitatii de curent.
Principial o celula este formata din 4 parti distincte- electroli#orul propiu2#is si
de#amalgatorul.
)aramura proaspata se introduce in electrolit#orul 1 in care pe ano#i de grafit sr
descarac Cl
2
re#ultand Cl
4
ga#os care se elimina pe la partea superiaora a celulei.)aramura
epui#ata are o concentratie de 1E;21H;gNl NaCl si se elimina continu din dectuli#or.
Pe catodul de mercur se descarca ioni de Na
?
care se formea#a cu mercur amalgamul
de sodiu..Acesta este tecut in de#amalgamul de sodiu/40 unde are loc reactia cu apa
introdusa.
Na*g n ? *
4
O@ NaO*? U *

4
?n *g
)oda caustica re#ultata are o concentratie de 15h1<;gNl si se elimina continu din
de#amalgator.
*idrogenul se evacuea#a pe la partea superioara ade#amalgatorului iar pe la partea
inferioara *g astfel regenerat este recirculta cu a7utorul pompei 5 in electroli#a.
'e#ulta in final un hidroxid de concentratie G42G<:NaO*. *idrogenul poate fi
utili#at in alte procese industriale .Clorul fiind naturat in vapori de apa purificat in 4 etape-
in prima este racit la 4;25; grade C ,cand condesea#a o parte de vapori ,iar in a doua este
trecut printr2un turn de uscare alimentat de acid sulfuric K .Clorul uscat nu mai este coro#iv
pentru otel astfel ca poate fi transportat ga#os sau lichefiat pana la consumatorul industrial.
Clorul se lichefia#a prin trei metode-
2 la temperatura normala si p@1;214 atm
5=
2 la 2=;C si p@1 atm
2 t@2= 2 24=C si p@52D atm
)chema procesului tehnologic a unel instalatii de lectroli#a cu catod de mercur este
urmatoarea-
)aramura saturata este introdusa in electroli#orul 1 dupa ce a fost purificata si filtrata
in mod identic ca si la procedeul cu diafragma si preincal#ita la D;2E=C si distribuita cu
debit constant la fiecare electroli#or in parte. 6ebitul se stabileste in functie de sarcina si
concentratia saramurii la intrarea, respectiv iesirea din electroli#or. In general este de 1lNmin
la 1;;;A si un continut de ;,1: Na in amalgam.
)aramura naturala se introduce in electrolio#or prin intermediul unui dispo#itiv de
distributie uniforma si linistire pe toata latimea, curge in echicurent cu mercurul, care la
intrare este fortat sa treaca printr2o inchidere hidraulica.
8ercurul se distribuie pe toata latimea fundului electroli#orului in strat uniform de 52
< mm. (lectroli#orul este inclinat in directia de curgere a mercurului. )aramura paraseste
electroli#orul printr2un racord care serveste drept preaplin si a7unge in re#ervorul de
saramura epui#ata 4. 6e aici cu a7utorul unei pompe este trimis la saturare unde i se adauga
o cantitate corespun#atoare de sare.
Clorul din celelalte ori#ontale de electroli#a iese printr2o conducta amplasata la
capatul acestora.
+a electroli#oarele verticale, clorul paraseste aparatul odata cu saramura de care este
separat pentru fiecare electroli#or in parte de catre separatoare speciale.
In electroli#or este mentinuta o depresiune de = mm *
4
O cu scopul evitarii
patrunderii aerului fals care ar dlata clorul.
)ub actiunea curentului electric, ionii proveniti prin disocierea electrolitica a NaCl se
dascarca prin electro#i. Astfel ioni de Cl

se descarca prin ano#ii de grafit formand in final

Cl
4
ga#os, iar ionul de Na
+
pe catodul de mercur formand amalgamul de sodiu, cu
continut de ;,1=2;,4=: Na.
Acesta este trecut in de#amalgamatorul 5 in care reactionea#a cu apa deminerali#ata
adusa din re#ervorul < cu a7utorul unei pompe. In de#amalgamator sunt granule de grafit
care asigura un contact intre reactanti astfel ca la t@H;21;;C amalgamul se descompune
formand lesie de soda caustica si hidrogen regenerandu2se mercurul care se recircula in
electroli#or cu a7utorul pompei =.
5D
Procesul de regenerare respectiv de formare a lesiei de NaO* este exoterm /
1
4;

= mol Kcal H 0 re#ultand o temperatura de H;21;;C suficienta pentru a reali#a
soda caustica de =;:. Pentru a ridica concentratia la E;: se ridica temperatura la 1;;2
11;C. lesia din de#amalgamator este depo#itata in D filtrata in E racita in H si depo#itata in
G.
*idrogenul contine cantitati mari de mercur /la H;C 1,G1:, la G;C 4,4:0 care prin
racire in 1; condensea#a, se separa de *
4
si se reintroduce in circuit. *
4
se K cu suflanta
11.
"etalurgia fierului
6upa cum se stie metalele au avut si au un rol determinant in de#voltarea civili#atiei
si a vietii omului. 6intre acestea rolul cel mai important il detine fierul si alia7ele sale.
I#voarele antice amintesc in scrieri ca omul a detinut taina elaborarii fierului inca din
mileniul > I.*r.
Inceputurile pomenescde acel fier spongios obtinut in ruguri si vetre ca mai tar#iu
dupa descoperirea foalelor si a vetrelor cu cosuri a mangalului ca agent reducator sa se poata
elabora fonta si otel independent de vant.
6in secolul 3I> metalurgia fierului a luat un mare avant odata cu imbunatatirea
tehnologiei ca urmare a descoperirii de surse noi de materii prime, energie si materiale.
(+A9O'A'(A 1ON!(I
+a fabricarea fontei sunt necesare urmatoarele materii prime- minereuri de fier,
fondanti, combustibili si aer.
8inereurile de fier au un continut de fier variabil 452E;: si nu trebuie sa aiba
impuritati daunatoare ), As, P etc.
,anga formata din elementele impuritane din minereu determina cantitatea si
calitatile #gurei.
)unt patru tipuri de minereuri-
1. minereuri brune O formate din 5 4
O Fe
hidratat. repre#entantul grupei fiind
limonitul /
O H O Fe
4 5 4
5 4
0 cu 5E2==: 1e. Acestea sunt cele mai raspandite in
natura.
4. 8inereul rosu O hematita / 5 4
O Fe
0 cu ==2D;:1e
5E
5. 8inereul magnetic 2 magnetita 2 < 5
O Fe
2 este cel mai bogat minereu in fier
=<2=G: 1e
<. )iderita 2 5
FeCO
2 cu 5;2<;: 1e O necesita pra7ire.
(lementele daunatoare din ganga ale minereurilor care urmea#a a fi prelucrate
trebuie sa fie sub-
;,5:). ;,;EAs. ;,12;,4: Vn. ;,1: Pb. ;,;E2;,;H )n. ;,;=2;,4:Cu
6imensiunea maxima a bucatilor de minereuri pentru furnale varia#a intre 4=25;;
mm.
Pe langa minereurile de fier in furnale se pot valorifica si o serie de alte materiale,
produsele secundare sau deseurile de la alte fabricatii. /cenusa de pirita, namolurile rosuu de
la fabricarea alumunei etc.0
1ondati
In cursul topirii in furnal, ganga din minereuri si cenusa cocsului trebuiesc
transformate in #gura.
Vgura indeplineste mai multe functiuni-
- apara metalul topit de reoxidare O formea#a deasupra fontei lichide un
strat protector cu vasco#itate mica.
- 'afinea#a fonta de elementele daunatoare care difu#ea#a in aceasta.
- 6i#olva stratul de oxi#i de pe suprafata picaturilor de de fier care strabat
#gura fluida.
Pentru a obtine #gure de compo#itie optima, se intrebuintea#a anumite adaosuri
numite fondanti. 6aca in minereu si in cenusa combustibilului predomina componente
ba#ice, se adauga ca fondant bioxidul de siliciu ca atare sau minereuri silicoase, iar daca
sterilul are un caracter acid, se adauga calcar, var etc.
)e considera drept componente ba#ice CaO, 8gO, 1eO, 8nO, iar drept componente
acide )iO
4
, Al
4
O
5
si !iO
4
.
Caracterul #gurilor se exprima de obicei prin cifra lui Plat#-
1;;
: : :
: : : :
:
5 4 4 4

+ +
+ + +
=
O l TiO SiO
MnO FeO MgO CaO
p
Pentru fonta cenusie de turnatorie aceasta valoare este de 14;215;:.
Combustibili
8a7oritatea furnalelor lucrea#a cu cocs metalurgic. Acesta indeplineste functiile de
agent termic prin combustia unei parti cu aer de reducator al oxi#ilor de fier si drept agent de
aliere al fontei /1e
5
C0.
Consumurile de cocs sunt functie de compo#itia si proprietatile fi#ice ale
minereurilor, de calitatea cocsului, de performantele tehnologice ale furnalului. Astfel ca
pentru fonta alba avem- ;,H21,1 tcocsNtfonta, pentru fonta cenusie ;,G21,4 si pt feromangan 42
4,=.
Aerul
+a arderea unui ]ilogram de carbon se consuma <,<G Nm
5
de aer. Consumul de aer
pentru elaborarea uni ]ilogram de fonta este de 4,=25,= Nm
5
.
Acesta este preancal#it in prealabil cu 1;;C peste temperatura necesara si se
amesteca apoi cu aer rece la temperatura necesara procesului.
1&'NA+&+ INA+!
5H
Procesul pirometalurgic de fabricare a fontei se reali#ea#a in furnal. Aici materiile
prime se misca incet de sus in 7os iar in acest timp oxi#ii fierului sunt redusi de catre oxidul
de carbon re#ultat din reactia cocsului cu aerul introdus prin partea inferioara a furnalului. In
functie de dimensiunile furnalului prelucrarea unei sar7e durea#a H24< ore. ,a#ele ce
parasesc furnalul sunt purificate si valorificate in parte la preincal#irea aerului, iar in parte la
K de forta ale u#inei.
1urnalele moderne au dimensiuni impresionante atingand inaltimi cuprinse intre 4;2
<; m, diametre de =21; m si o productie de 4;;;2<;;; t fontaN#i.
Ciclul de prelucrare al unei sar7e durea#a H24< ore.
)chematic furnalul are profilul a doua trunchiuri de con unite intre ele prin ba#ele
mari.
(l este imbracat la exterior intr2o manta metalica /4;2<; mm grosime0, iar in interior
este captusit cu carami#i refractare. Partile principale ale furnalului sunt-
1. gura dubla de incarcare cu materiale solide /minereu, cocs, fondant0
4. conductele de evacuare a ga#ului de furnal
5. cuva
<. pantecele
=. etala7ul
D. gurile de vant
E. creu#etul
H. orificiul de evacuare al fontei
G. orificiul de evacuare al #gurei
1;. captuseala furnalului
Procesele chimice din furnalul inalt
Procesele chimice se pot imparti in doua grupe mari-
- procese care conduc la formarea fa#ei ga#oase.
- procese care caracteri#ea#a fa#a solid2lichid.
+a formarea fa#ei ga#oase rolul principal il are reactia de ardere a carbonului-
C?O
4
@CO
4
si reactia de reducere a bioxidului la monoxid de carbon-
CO
4
?C@4CO
Oxigenul introdus in exces prin gurile de vant cu carbonul din cocs trec in CO
4
dar
dupa cca. =; cm de la gura de vant incepe reducerea la CO astfel incat la 1m fa#a ga#oasa
este practic formata din CO, N
4
si *
4
.
6aca tot oxigenul suflat prin gurile de vant s2ar putea transforma in CO, ga#ul ar
trebui sa contina 5<,E: CO /restul K , K0 dar in realitate pe la mi7locul creu#etului este cu
mult mai mare pentru ca CO format prin reducerea directa in creu#et este antrenat de
curentul ga#os catre mi7locul creu#etului.
6upa ce s2au terminat reactiile in planul gurilor de vant, compo#itia ga#elor este de
55: CO si DD: N
4
la o temperatura de 1=;;C.
,e#ele circula in contracurent cu incarcatura, careia I se cedea#a o mare parte din
caldura.
'educerea indirecta si directa
5G
In partea de sus a cuvei materialul se incal#este iar cand a7unge la peste 1;;C pierde
umiditatea totala si intre 1=;2<;;C se elimina si apa de cristali#are /limonita trece in
hematita0.
O H O Fe O H O Fe
4 5 4 4 5 4
5 5 + =
+a temperaturi mai mari de <;;C se descompune siderita-
4 5
CO FeO FeCO + =
Carbonatii de magne#iu si de calciu din fondanti se disocia#a in etala7 la temperaturi
mai ridicate intre D;;2H;;C. 'educerea oxi#ilor de fier incepe in cuva sub actiunea
oxidului de carbon /reducerea indirecta0-
Fe FeO O Fe O Fe
CO CO CO CO CO CO
D D 4 5
4 4 4
D , D 4 , 4
< 5
,
5 4

+ + +

in #onele intermediare ale furnalului, in etala7 si in creu#et temperatura depaseste
1;;;C. aici are loc reducerea directa a oxi#ilor de fier-
Fe FeO O Fe O Fe
CO C CO C CO C
D D 4 5
D , D 4 , 4
< 5
,
5 4

+ + +
6e asemenea procesus este stimulat si de faptul ca la temperaturi peste 1;;;C are
loc deplaserea echilibrului reactiei
CO
4
?C

4CO
mult catre stanga in sensul formarii de C care intra in porii minereului formand
reducerea directa si formarea carburii de fier 1e
5
C /cementita0-
51e?C@ 1e
5
C
K format din fier si carbura de fier poarta denumirea de fonta. Aceasta se aduna in
partea cea mai de 7os a furnalului, creu#etul, sub un strat de #gura de unde se evacuea#a.
Operatia de separare a fontei de #gura se numeste licuatie.
8ateriile prime contin de cele mai multe ori impuritati , ca de exemplu fosfor si sulf.
8a7oritatea sulfului provine din cocs, trecand in fonta sub forma de 1e). Indepartarea lui in
furnal este favori#ata de #guri puternic ba#ice CaO cu o vasco#itate mica, de temperaturi
ridicate si de un mediu puternic reducator /in absenta 1eO0. 'eactia globala este-
1e)?CaO?C@1e?Ca)?CO
Kcal H ; , 54 =
In conditiile amintite re#ulta ca cea mai mare parte a sulfului se elimina prin #gura,
insa pre#enta lui chiar in mici cantitati daunea#a foarte mult calitatilor fontei sau otelului
procente de ;,;5: ) dau un fier casant.
)ortimente de fonta
)unt fonte de turnatorie, de afinare si fonte speciale.
1ontele de turnatorie sau cenusii au continut ridicat de )i /1,52<:0 )@;,;12;,;5: dar
au un continut mai ridicat de P /scade vasco#itatea0. 1ontele de afinare sau albe se impart
dupa procedeul de prelucrare in fonte 9essmer, !homas si 8artin.
1ontele speciale se intrebuintea#a ca de#oxidanti, adaosuri de elemente in oteluri
cum ar fi- fonta silicioasa 1421<: )i, ferocromul =;2E=: )i etc.
(+(9O'A'(A O!(+&+&I
1onta obtinuta in furnale se intrebuintea#a numai in mica parte ca fonta de turnatorie
/1=24;:0, partea cea mai mare intrebuintandu2se mai departe spre a se obtine oteluri /E=2
H;:0.
Pentru a se obtine otel /:C@;,;<2;,;E0 din fonta /:C@42=0 este necesara
indepartarea unei mari cantitati de carbon, precum si unor impuritati ca P, ) si )i.
<;
Prin oxidarea in aer la temperaturi inalte peste 11;;C au loc urmatoarele reactii
chimice-
= 4 5 = 4
= 4
4
4
0 / 5
= 4 =
4 4
4 N 1
O P FeO O P FeO
O P Fe P FeO
CO Fe C FeO
MnO Fe Mn FeO
SiO Fe Si FeO
FeO O Fe
= +
+ = +
+ = +
+ = +
+ = +
= +
Carbonul este indepartat sub forma de CO iar celelalte impuritati se elimina sub
forma de #gura.
Procesul chimic poarta denumirea de afanare
Oxigenul necesar oxidarii se introduce prin insuflarea de oxigen, aer sau diferiti
oxi#i.
Procedeele cunoscute sunt- 9essmer sau !homas, )imens28artin si procedeul
electrometalurgic.
Procedee de afanare in converti#or
)pecific acestui proces este faptul ca oxigenul necesar afanarii este insuflat intr2un
cuptor sub forma de para, in care se gaseste fonta lichida, prin partea inferioara sub o
presiune de 424,= atm. Procedeul de afanare in converti#or se caracteri#ea#a prin
urmatoarele-
- caldura necesara mentinerii fontei in stare lichida K ca urmare a
exotermitatii reactiilor de oxidare
- fentru afanare se utili#ea#a numai fonta lichida
- vite#a procesului este mare, astfel ca se pot elabora =;2D; de sar7e #ilnic
/la un conv. 4;25; t 14;; t otelN#i0
Principiul constructiv si functionarea converti#orului-
Converti#orul este alcatuit dintr2un inel de fixare 1 prins de corpul converti#orului 4
care se poate roti cu a7utorul unui sistem legat la fundul converti#orului 5.
In capatul din dreapta al fundului cu a7utorul unei suflante se trimite aer in
converti#or printr2o conducta < K cu converti#orul, care leaga la fundul converti#orului cu
orificii de K = ./acestea sunt =;24;; la numar0
Converti#orul se incarca cu fonta, are po#itie ori#ontala, se intoarce in po#itie
vertivala si se incepe suflarea aerului. 1onta topita acopera placa fundului, dar nu intra in
orificii, fiindca aerul suflat are o presiune de 1,=24,= atm.
6upa un timp de K de 1;21= minute, afanarea poate fi considerata ca terminata. /!ot
procesul este urmarit si comandat prin intermediul unei complexe aparaturi de masura,
control si reglare0
Prin inclinarea converti#uaorului se goleste de otel care are temperatura de 1==;2
1D;;C.
In medie elaborarea unei tone de otel necesita 5=;Nm
5
aer.
Procedeul 9essemer /1H=D0
Converti#orul este captusit cu un material acid /sticla sau K 0iar fonta supusa
afanarii nu trebuie sa contina mai mult de ;,;H: P.
1ontele fosforoase nu se pot prelucra in acest converti#or, deoarece = 4
O P
care se
formea#a prin ardere se disocia#a iar fosforul re#ultat reintra din nou in masa fierului.
<1
1ontele fosforoase se prelucrea#a prin adaos de fondant alcalin care2l indepartea#a
K #gurile ba#ice, ceea ce se reali#ea#a in converti#orul !homas cu captuseala ba#ica /K0
Compo#itia medie a fontelor care se pot prelucra in cele doua converti#oare-
: C.9essemer C.!homas
C 5,;2<,= 5,;2<,;
8n ;,=25,; 1,;24,;
)i 1,;24,; ;,421,;
P maxim ;,1 1,D24,4
) ;,;=2;,1 maxim ;,1
In converti#orul 9essemer se obtin oteluri dure si semidure iar in C.!homas oteluri
moi cu procente mici de carbon.
Vgura re#ultata in C.!homas /faina !homas0 are o concentratie /<<2==: CaO, 112
44: P
4
O= 0 destul de mare in ingrasaminte minerale si poate fi folosita prin macinare fina
in agricultura.
Procedeul )iemens O 8artin
Ideea lui Cruil 8artin de a decarbura fonta cu fier vechi a devenit reali#abila numai
dupa ce fratii )iemens au descoperit incal#irea regenerativa.
Cuptoarele )iemens O 8artin sunt cuptoare cu flacara si cu regeneratoare de caldura,
care acumulea#a caldura ga#elor arse care pleaca din cuptor si o cedea#a aerului si ga#elor
combustibile pentru preincal#ire.
Capacitatea cuptorului poate sa varie#e in limite largi 4 O E;; t iar productivitatea lui
a7unge pana la 1; t de otel topit in 4< de ore pe un m
4
de suprafata.
6upa procedeul de elaborare al otelului cuptoarele pot fi cu captuseala acida sau
ba#ica.
1olosind incal#irea regenerativa in cuptor pot fi atinse temperaturi pana la 1E;; 2
1E=;C. Aerul este preincal#it pana la 11;; 2 15;;C iar ga#ele de generator, care sunt
intrebuintate drept combustibil, sunt sunt preincal#ite pana la 1;;; 2 11;;C.
,a#ul care vine de la ga#ogen intra prin conducta 1 in camera de regeneratoare 15.
/In camerele regeneratoare A, 9, C, 6 sunt ase#ate carami#i refractare printre care ga#ele
trec cedand sau preluand caldura0 ,a#ul preluand caldura trece prin canalul vertical 5
preva#ut cu o deschidere < prin care se continua cu aerul care intra prin = se preincal#este in
A trece prin verticala D alimentand vatra cuptorului E. 1lacara se prelinge pana la
extremitatea cealalta a cuptorului iar ga#ele arse evacuate prin conductele H si G incal#esc
camerele C si 6 si sunt evacuate prin 1; si 11 la cos prin intermediul valvelor de inversie 14
si 15. 6upa catva timp po#itia valvelor 14 si 15 se schimba reali#and inversia fluxurilor de
<4
ga#e insemnand ca C si 6 vor functiona drept preancal#itoare pentru ga#ogen respectiv aer
iar A si 9 se incal#esc cu ga#ele arse.
In timpul afanarii dupa ce concentratia 1eO a atins anumite valori incepe oxidarea in
primul rand a )i si 8n si apoi C /topitura incepe sa LfiarbaM0. 6aca fonta contine si P dupa
carbon incepe si oxidarea acestuia.
6upa ce s2a terminat oxidarea elementelor insotitoare urmea#a evacuarea #gurii de
pe topitura de otel, marirea temperaturii la maximum posibil, adaugarea feroalia7elor in
ca#ul otelurilor aliate si de#oxidarea.
Cuptoarele produc de la 4 la < sar7e pe #i. 1unctie de materia prima utili#ate
procedeul are 5 variante-
1. cu fier vechi si fonta /E;2E=: fier vechi si 4=25;: fonta0
4. cu fonta si minereu /4;24=: minereu0 O este varianta cea mai economica in
sensul ca are durata cea mai mica de afanare
5. cu fier vechi si fonta topita /<;2D;: fier vechi0 varianta intermediara intre 1 si 4.
1onta folosita este de obicei fonta alba care contine ;,12o,4=: P, 1: )i, 4,=2<: 8n
si ;,;<2;,;D: ).
Procesul de fabricare al otelului decurge dupa urmatoarele etape- topirea, fierberea,
afanarea cu decarburarea fontei, de#oxidarea si ca procese secundare defosforarea si
desulfurarea.
"%TER!%LE CO"PO)!TE
Precum indica termenul Lmaterial compo#itM acesta repre#inta un material
diferit de cele in mod obisnuit omogene macroscopic. In mod curent se foloseste termenul
de material compo#it pentru un sistem format dintr2un aran7ament de fibre continuu sau nu,
ranfortul, prins intr2o matrice care de regula are proprietati cu mult mai sca#ute.
&n lucru esential pentru compo#it il repre#inta interfata ranfort O matrice care
permite mentinerea /reglarea0 sistemului in momentul in care este supus unor eforturi.
Aceasta scali#ea#a transmiterea eforturilor la care este supus sistemul, de la matrice,
element mai putin re#istent, la ranfort, cel care repre#inta elementul de re#istanta.
8etalele compo#ite, istoriceste vorbind, nu sunt o noutate, ele fiind utili#ate din
antichitate.
- arcurile mongole O la care partile supuse conpresiunii sunt din corn iar
cele supuse intinderii sunt din lemn acoperite cu tendoane de vita
- sabiile de damasc sau 7apone#e O sunt formate din otel multistratificat
astfel impuritatile prin for7are /ciocanire0 sunt directionate pe lung. 6e
asemenea aceasta stratificare se face incat in final apare sub forma de
litera & ca dispunere, in interior fiind otel moale iar in exterior otel foarte
re#istent. In acest mod re#ulta sabii deosebit de re#istente la flexiune si
socuri.
- Chirpicul O ca maretial de constructie re#ultat prin amestecarea paielor in
argila la care se adauga si un liant organic continut in balega de cal.
<5
>arietatea mare de materiale compo#ite face ca la clasificarea acestora sa fie
necesara luarea in considerare a mai multor criterii. Astfel, compo#itele pot fi clasificate in
categoriile pre#entate in continuare-
1. 6upa starea de agragare a materiei si a materialului dispersat-
1.1. compo#ite de tip lichid O solid /suspensii, barbotine0.
1.4. compo#ite de tip lichid O lichid /emulsii0.
1.5. compo#ite de tip ga# O lichid /structuri LKM, aerodispersii0.
1.<. compo#ite de tip solid O solid /metal O carbon, metal O particule ceramice,
metal O fibre metalice, metal O fibre ceramice, polimeri 2 fibre, carbon O
carbon0
4. 6upa natura materiei
4.1. compo#ite cu matrice organica /polimeri0
4.4. compo#ite cu matricemetalica /Al, Cu, Ni, 8g, alia7e0
4.5. compo#ite cu matrice de carbon
4.<. compo#ite cu matriceceramica /)iC, )i 5 N
<
etc.0
5. 6upa configuratia geometrica a materialului complementar
5.1. compo#ite cu fibre continue /K, K, tesaturi0
5.4. compo#ite cu fibre discontinue
5.5. compo#ite cu particule mari, au dimensiuni mai mari de 1
m
, forme
diferite- sferice, plate, elipsoidale
5.<. compo#ite cu microparticule, au dimensiuni sub ;,1
m

5.=. compo#ite lamelare stratificate
<. 6upa modul de distributie a materialului complementar
<.1. compo#ite i#otope, care contin elemente disperse de tip particule, granule
metalice sau fibre scurte, uniform reparti#ate
<.4. compo#ite ani#otrope, contin fibre continue /K, tesaturi etc0 orientate
unidirectional, in plan, in spatiu
<.5. compo#ite stratificate, in ca#ul in care elementele componente sunt
bidimensionale
<.<. compo#ite cu o distributie diri7ata a materialului dispersat, obtinute prin
solidificarea unidirectionala
=. 6upa modul de reali#are a suprafetei de contact /interfata0-
=.1. compo#ite integrate chimic, la care interactiunile din suprafata de contact
sunt de natura chimica /vitroceramice, gresiile silicoase, K, etc.0 =.4.
compo#ite obtinute prin agregare la care
=.4. predomina fortele de legatura de ade#iune si coe#iune intre componenti.
=.5. Compo#ite cu armare dispersa, care constau dintr2o matrice rigida /ceramica0
sau deformatila /metale, alia7e, polimeri0 in care se reglobea#a materialul
complementar, K format din fibre, particule, fortele de legatura fiind de
natura fi#ica siNsau chimica.
D. 6upa marimea materialului complementar
D.1. microcompo#ite, la care materialul dispers este la scara microscopica sub
forma de fibre continue /aliniate sau impletite0, fibre scurte /aliniate sau nu0,
particule /sferice, elipsoidale etc0, microparticule, structuri lamelare, retele
spatiale, componente multiple.
<<
D.4. 8acrocompo#ite, categorie in care se incadrea#a compo#itele stratificate
macroscopic, materiale acoperite, materiale cu elemente de armare la scara
macro.
E. 6upa tipul materialului dispersat si modul de distributie al K
O clasificare mai generala a materialelor compo#ite, care le pre#inta intr2un mod sintetic,
are la ba#a utili#area concamitenta a principalelor criterii pre#entate anterior- particularitatile
geometrice ale materialului complementar si modul de orientare a acestora in materie.
Pre#entarea schematica a unei astfel de clasificari in mod simplificat este redata
astfel-
A. (+(8(N!( CA'AC!('I)!IC( 8A!'IC(+O' 8A!('IA+(+O'
CO8POVI!(
8atricea materialelor compo#ite trebuie sa fie constituita dintr2un material capabil sa
inglobe#e componenta dispersa, pe care sa nu o distruga prin di#olvare, topire, reactie
chimica sau actiune mecanica.
'e#istenta compo#itului la temperatura si la coro#iune sau oxidare este determinata
in primul rand de natura materiei.
In cele mai multe ca#uri matricea repre#inta partea plastica, deformabila a
materialului compo#it, avand o re#istenta mecanica mai sca#uta decat materialul
complementar pe care il include.
Alegerea matricei se face in functie de scopul urmarit si de posibilitatea de producere
a compo#itului.
In tehnologiile actuale se folosesc numeroase tipuri de matrice de natura organica,
metalica, ceramica, din sticla sau carbon.
In cele ce urmea#a se vor pre#enta principalele proprietati ale materialelor
comparetiv si in mod separat cat si unele considerente sub aspectul utili#rii lor in compo#ite.
<=
8A!'ICI 8(!A+IC(
8atricile metalice se folosesc ca si metalele in domenii care implica materiale
re#istente la temperaturi inalte. 6e asemenea pre#inta proprietati mecanice bune, re#istenta
mare la aprindere, conductibilitate termica si electrica buna, capacitate buna de prelucrare
etc. in schimb densitatea este relativ mare /4 O E0 iar fabricarea compo#itelor este uneori
dificila.
In ca#ul matricelor metalice nu se poate folosi un material complementar organic, ci
de natura ceramica, metalica etc.
Pentru materialele care lucrea#a la temperaturi mai sca#ute de <=;C se poate folosi
drept matrice aluminiul si alia7ele sale, datorita costului relativ sca#ut, densitatii mici si
proprietatilor bune pe care le confera compo#itului.
In vederea imbunatatirii comportarii alia7elor de aluminiu la temperaturi inalte se
recomanda intrebuintarea titanului drept element de aliere. Pre#enta !i conduce la formarea
unei fa#e !iAl
5
care mareste stabilitatea termica si influentea#a caracteristicile fa#ei
primare. /t@155;C0
Au aparut de asemenea compo#ite cu matrice de Cobalt, Nichel, Aur, Argint iar in
ultima vreme !itan si alia7ele sale.
8A!'ICI O',ANIC(
)e utili#ea#a in cele mai multe ca#uri rasini termodure ranfort sub forma de fibre
lungi / 4; mm0 si polimeri termoplastici cu fibre foarte scurte / 1 mm0
'asini termodure
Acestea sunt actualmente cele mai utili#ate in tehnologiile materialelor compo#ite.
6in punct de vedere cantitativ se folosesc-
- rasini poliesterice /&P0 pentru compo#ite de mare difu#iune /,60
- rasini poliepoxidice /(P0 pentru compo#ite de mare performanta /*P0
)e mai utili#ea#a dar in mai mici cantitati rasini-
- fenolice /P10
- K /PI0
- polistirilpiridinice /P)P0 etc.
In ultima vreme se cercetea#a utili#area unor rasini cu o re#istenta la temperaturi
cuprinse intre 4;; 2 =;;C cum ar fi poliben#imido#ele si poliK
Cele mai importante proprietati ale principalelor rasini termodure sunt pre#entate in
tabelul urmator-
'asina 6ensitate A: temperatura
limita /C0
Poliester 1,4 =2D 4G;251; 425 14;
>inilester 1,121,4E2H,< 5<;25=; 42= 1;;21<;
(poxi 1,121,<52G 4<= 52D 1=;24;;
!enolice 1,4=21,5 =2=,= 5H=2E;; 121,= 14;21=;
Poliimide 1,<21,=52< <;;21G;; A1 4=;25;;
Poliuretan 1,121,=;,42E E;2E;; 1;; 1;;214;
'asini termoplastice
<D
Polimerii cei mai utili#ati se pre#inta in tehnica sub forma de granule cu diametrul
pana la 4 mm iar atunci cand sunt de7a ramificati cu fibre scurte diametrale sunt cuprinse
intre ;,5 O ;,< mm.
Cele mai importante proprietati mecanice pentru rasini termoplaste K /cu fibra de
sticla :@5;0 obtinute prin in7ectie sunt pre#entate in tabelul urmator-
Polimer densitate temperatura limita
Polipropilena 1,121,4<,4 51;2D5; 15;21<;
A9) 1,421,5D215 <4;2E4; 1;;211;
Policarbonat 1,< 1521=,= H;;2G;; 15=
P(! 1,D 14215,= G;;21;;; 11;21E;
P9! 1,= 14215,= H=;2G=; 1;;21D;
PADND 1,5 1;214 D=;2H<; 11=215;
PA 1,5= 1421E E=;211;; H;21=;
Carbon 1,5 4424< E;;24;;; H;21;;
Au aparut in ultima vreme foarte multe variante de compo#ite pe ba#a de P((J
/polieter2eter2K0, PP) /polipropilensulfuri0 si alti polimeri care pre#inta proprietati
caracteristice.
'asinile termoplastice au creeat noi K in reali#area unor materiale compo#ite mult
mai usor de reali#at. In acest sens s2a reali#at un compromis deosebit de avanta7os folosind
sisteme stratificate de fibre impregnate cu pulberi de rasini termoplaste ce pot fi introduse
le7er in mula7e, forme etc.
)2a reali#at in acest fel usurinta de manipulare a rasinilor termodure ce sunt initial
prepolimeri lichi#i in combinatie cu K scurti de formare /cadenta ridicata0 a rasinilor
termoplastice.
8atrici ceramice
8atricile ceramice sunt din ce in ce mai mult utili#ate in domenii care necesita
utili#area unor materiale cu proprietati mecanice deosebite la temperaturi de lucru ridicate.
6e asemenea este pre#enta o re#istenta deosebita la oxidare si agenti oxidanti energici,
densitati de doua trei ori mai mici decat ale otelurilor, duritate mare si stabila cu cresterea
temperaturii si valori ale modulului de elasticitate superioare otelurilor.
Ceramicile ca atare sunt fragile, defect care este inlaturat utili#and materiale de K
corespun#atoare, de cele mai multe ori sub forma de fibre.
Acestea blochea#a procesul de propagare al fisurilor determinand astfel
imbunatatirea tenacitatii.
8atricile ceramice pot sa includa- alumina / 5 4
O l
0, oxid de #inconiu /
-nO
0,
carbura de siliciu /)iC0, nitrura de siliciu /
< 5
N Si
0 etc., sau amestecuri ale acestor
componente si compusi complecsi /
0 , 4 5 , ...
5 4 4 5 4 5 5 4
MgO O l SiO O l O O l
9.8A!('IA+( CO8P+(8(N!A'(
Aceste materiale se impart in doua mari categorii functie de rolurile principale care le
7oaca in compo#it.
<E
2 1ibrele O sunt elemente dominant de K a compo#itului, marindu2I tenacitatea si
celelalte proprietati care concura la reali#area unui material deosebit de re#istent la actiuni
din exterior.
2 Particule O sunt elemente care reali#ea#a imbunatatirea unor proprietati ale
compo#itului, duritate, culoare, conductivitate termica si electrica, lubrifiere etc.
Atat fibrele cat si particulele se diferentia#a intre ele dupa marime, dupa raportul
lungimeNdiametru, dupa compo#itie chimica etc.
1I9'(. !IP&'I 6( 1I9'(.
Acestea sunt elemente de ranforsare ale compo#itului avand compo#itii diferite /K
,ceramica, sticla, polimeri, carbon etc.0 si dimensiuni diferite.
In functie de acest al doilea criteriu sunt-
- 1I9'( CON!IN&( O la care raportul +Nd C 1;;; /+@lungime,
d@diametru0. )unt de regula fibre simple monofilamentare cu d C 1;;
m
sau rasucite /multifilamentare0 cu d@=24=
m
.
- 1I9'( 6I)CON!IN&( O se pot produce ca atare sau re#ulta prin
fragmentarea /tocarea0 fibrelor cu lungime mai mare si se impart in
urmatoarele categorii-
2 fibre discontinue lungi O caracteri#ate prin raportul +Nd @ 5;;21;;;.
lungimea acestor fibre este de ordinul milimetrilor iar diametrul este 521;
m
.
2 1ibre discontinue scurte O obtinute prin taierea fibrelor continue sau
discontinue lungi, sunt caracteri#ate de valori ale raportului +Nd 1;; cu +
5;;
m
iar d 5
m
. fibrele lungi si scurte se mai numesc fibre
discontinue obisnuite.
2 1ibre discontinue foarte scurte O /\his]ers0 Acestea au diametre
reduse /dA1
m
0, constituite din monocristale filiforme de natura
ceramica sau reali#ate din bar, carbon etc.
1ibrele discontinue se mai pot obtine prin tehnici elaborate in momentul producerii
compo#itului /tehnica Lin situM0
!(*NICI 6( P'O6&C('( A 1I9'(+O'
8etodele de producere a fibrelor s2au de#voltat foarte mult in paralel cu cresterea
interesului pentru aceste materiale. 6esi exista o mare varietate de procedee de fabricatie,
tehnologiile actuale se pot incadra in urmatoarele trei categorii principale distincte-
- !'A,('(A 6IN !OPI!&'A O folosita pentru producerea a =;2D;: din
fibrele de sticla, ceramice, metalice sau a unor polimeri organici
/procedeul de filare uscata0
- !'AN)1O'8A'(A IN )!A'( )O+I6A O metoda folosita la obtinerea
fibrelor carbon, carbura de siliciu, alumina silice sau oxid de #inconiu.
Procesul are la ba#a folosirea unui precursor sub forma de fibre,
transformat in urma unui tratament termic in materialul care se urmareste
sa se obtina in final.
- C'()!('(A IN )!A'( 6( >APO'I O metoda folosita la producerea
fibrelor foarte scurte /monocristaline0 sau a fibrelor monofilamentare
obtinute prin depunerea de exemplu de 9, )iC pe fibre suport din ^ sau
carbon.
1I9'( 6( CA'9ON /fibra de carbon0
<H
Acestea s2au impus in ultima perioada datorita numeroaselor avanta7e pe care le
pre#inta- proprietati mecanica remarcabile, cost sca#ut, stabilitate la temperaturi ridicate,
compatibilitate buna in raport cu matricile organice si utili#area unei game variate de materii
prime pentru producerea acestora.
Prin fibrele de carbon se inteleg fibrele care contin peste H;: C sub forma de carbon
amorf si grafit si au densitate cuprinsa intre 1,=; O 1,GD gNcm
5
, ceea ce inseamna existenta
unei poro#itati de 1D,= O 1H:. Poro#itatea este creata de microcavitati alungite mult peste
directia fibrei.
!ehnica de producere a fibrelor de carbon consta dintr2o piroli#a controlata, urmata
de o orientare diri7ata a structurii prin tratamentele termice si mecanice.
6rept materii prime se utili#ea#a substantele bogate in carbon-
- solide O carbune amorf, asfalt de petrol, fibre organice /PAN, celulo#a,
matase etc.0.
- lichide O petrol, uleiuri aromatice, gudroane.
- ga#oase O acetilena si alte hidrocarburi.
)chematic procesul tehnologic de obtinere a fibrei de carbon este-
1I9'(+( 6( )!IC+A
Acestea repre#inta H;2H=: din productia de fibre folosite la armarea materialelor
plastice.
In principiu se obtin prin filarea sticlei topite utili#and o filiera Pt2'h.
1ibrele de sticla se pot utili#a pana la o temperatura de E;;C.
)ticla cea mai utili#ata pentru producerea fibrelor este sticla de tip (, cu densitatea
de 4,=< gNcm
5
si cu o compo#itie apropiata de cea a K sistemului 4 5 4
SiO O l CaO
.
Continutul de oxi#i alcalini este sub 1: iar oxidul de bar introdus micsorea#a temperatura
K a sticlei.
)e mai utili#ea#a fibre de sticla de tip ' sau ) /cu re#istenta mecanica mai buna chiar
si la temperaturi mai mari0.
1I9'( 6( C&A'!
'epre#inta un ca# particular al fibrelor de sticla deoarece se obtine din cristale de
silice cu grad inalt de puritate /GG,GG: )iO
4
0. 1ibrele de cuart re#ista pana la 1;=;C, la
solicitari scurte chiar si la 14=;C.
1I9'(+( 6( )iC /carbura de siliciu0
Carbure de siliciu, )iC, are o structura compusa din plane de tetraedru de tip )iC
<

sau C)i
<
care pot sa se suprapuna paralel sau antiparalel.
Carbura de siliciu are proprietati remarcabile care o fac utili#ata in tehnologiile de
varf.
1ibrele de )iC se obtin prin piroli#a unui polimer obtinandu2se produsul NICA+ON
/1;;:

)iC0 sau prin depunerea din fa#a de vapori pe un substrat de ^, carbon sau 9
/9O')IC0-
<G
10 HCl SiC CH SiCl <
< <
+ = +
40
HCl SiC Cl CH Si 5 0 /
5 5
+ =
50 Si H SiCl = +
4 <
4
)iC
C CH =
<
1I9'(+( 6( A+&8INA )I 6( A+&8INA O )I+IC(
Acestea au la ba#a de regula forma
5 4
O l
cu o schema romboedrica in care se
reali#ea#a o polari#are mare care confera un caracter partial covalent /5E:0 si refractaritate
mare, alumina topindu2se la 4;=;C.
Corindonul /oxidul natural de aluminiu0 are duritate mare, care2l situea#a pe po#itia
G pe scara 8ohs.
Alumina este fragila, deoarece dislocatiile sunt imobile, iar alunecarea granulelor nu
are loc.
1ibrele de alumina au sensibilitate mare fata de concentratorii de tensiune /efectul de
crestare0 si de aceasta se introduce )iO
4
care in urma formarii 4 5 4
4 5 SiO O l
, comprima
microfisurile marind in acest fel re#istenta la tractiune.
1I9'( 6( 9O'
'e#ulta un interes mare datorita proprietatilor exceptionale, densitate relativ redusa
/4,D gNcm
5
0, re#istenta la rupere /5=;; 8pa0, modul de elasticitate mare /<;; ,pa0, duritate
superioara condensului si punct inalt de topire.
!ehnologia clasica de obtinere consta in depunerea borului din fa#a ga#oasa /de
obicei un amestec 4 5
H .Cl
0 pe un fir subtire de ^ incandescent cu diametrul de circa 1;
m
.
Cercetari mai recente au stabilit noi tehnologii care constau in depunerea de 9or pe
fir de fibre carbon din sisteme ga#oase-
H/ . H ./ 5 4 N 5
4 5
+ = +
x@Cl,9r,I
4
4 N H 0 !. H .
tC
0 !
+
1I9'( 8(!A+IC(
Au proprietati mecanice bune dar mai putin utili#ate datorita densitatii lor mari.
Obtinerea lor necesita costuri ridicate. >arianta cea mai economica este reali#area
filamentelor direct din topitura. Curent se fabrica fibre de- ^,8o,Al si alia7e ale fierului.
1I9'( 8ONOC'I)!A+IN(
)unt constituite dintr2un singur cristal, filiform si mai sunt denumite fibre continue
foarte scurte. Au dimensiuni foarte mici dar proprietati mecanice remarcabile.
'e#istenta mecanica a acestor filamente, reali#ata printr2o crestere diri7ata a
cristalelor, este compatibila cu fortele de legatura dintre doi atomi alaturati.
Cristalle perfecte se considera cele cu grosimea de pana la 1

m dar prin extindere

termenul se aplica si celor cu diametrul de 1;

m. in ceea ce priveste lungimea, aceasta

este cu mult mai mare decat grosimea si, de regula, este cuprinsa intre 1;25;;

m.
1ibrele foarte scurte se pot obtine din diverse materiale-
MgO N Si SiC lN O l , , , ,
< 5 5 4
, grafit, metale, etc.
Costurile in schimb ale materialelor compo#ite cu fibre foarte scurte sunt foarte
ridicate ceea ce face ca asta#i sa fie utili#ate numai in tehnicile de varf.
!ehnologiile actuale folosite pentru producerea fibrelor foarte scurte se ba#ea#a pe
procesele de descompunere si de depunere din stare de vapori.
=;
1ibre monocristaline de carbon
6rept materii prime se utili#ea#a compusi organici condensati avand doua pana la
cinci cicluri ben#enice /gudroane, uleiuri de antracen, smoala etc.0
Alestecul ga#os la E;;214;;C reali#ea#a nuclee de carbon pe care cresc fibre
carbon la G;;214;;C sub forma de fibre precursoare. In atmosfera incita si la 4E;;25;;;C
se definitivea#a procesul. 1ibrele de carbon cresc pe niste discuri de grafit din cuptorul de
reactie sub forma unor foi rasucite, distanta dintre microcristale fiind de 5,<H i.
Proprietati ale unor fibre monocristaline
6ensitate 0 /(Pa
R
(/,Pa0 !/topire, desc0
,'A1I! 4,4 1G,D DHD /5G=;0 J
Al
4
O5 <,; 44,5 <4; 44HH J
)iC 5,4 41,; E;; / 5;;;0 J
)i 5 N
<
5,1 1<,; 5H= / 44;;0 J
AlN 5,5 E,; 5=; / 45;;0 J
9eO 5,; 4<,H 155 4H;; J
1e E,H 14,D 1GD 1H;; J
)i 4,5 E,D 1D5 1DH5 J
8A!('IA+( )&9 1O'8A 6( PA'!IC&+(
(xista o mare varietate de particule produse din - )iC, grafit, Al
4
O5 , mica, )iO
4
,
#incon, nitrura de bar, sticla, 8gO, !iC, AlN, )i
5
N
<
, alice de otel sau fonta, VnO
4
, !iO
4
, Pb, Vn etc., cu dimensiuni variind in limite largi de la mai putin de 1

m pana la =;;

m si mai mult.
1ormele lor sunt variate- sferice, plate, elipsoide etc. (le confera o serie de
proprietati compo#itului- densitate mai mica, re#istenta la u#ura, duritate mai mare,
amorti#area socurilor etc.
'e#istenta particulelor conduce insa la micsorarea alungirii si deci a tenacitatii
materialului compo#it comparativ cu a matricei, lucru care determina limitarea folosirii
acestora doar la producerea compo#itelor care nu sunt solicitate excesiv la soc mecanic si
termic.
P'OC(6(( 6( O9!IN('(
)unt diverse procedee de obtinere a particulelor, avand ca principiu diferite procese
fi#ice sau chimice, care in final sa ofere un mai mare grad de finete. 6e exemplu )iC se
obtine in reactorul cu plasma in care au loc in fa#a ga#oasa una din urmatoarele reactii
chimice-
=1
HCl SiC CH SiCl
HCl SiC SiCl CH
CH SiC Si CH
H SiC CH SiH
<
5
5 0 /
<
< <
5 5
< < 5
4 < <
+ = +
+ =
+ =
+ = +
Pimele reactii au loc la temperaturi de 15;;21<;;C respectiv G;;21<;;C iar
celelalte la peste 4;;;C.
(xista si procedee mecanice care alternea#a macinarea, sortarea si macinarea umeda
sau in 7et cu pulveri#area materialului din topitura.
)I)!(8( CO8PA!I9I+( 8A!'IC(28A!('IA+ CO8P+(8(N!'
C'I!('II 6( CO8PA!I9I+I!A!(
+a proiectarea oricarui material compo#it trebuia avuta in vedere compatibilitatea
dintre elementele componente. Aceasta poate fi mixta sub aspect fi#ic si chimic.
Compatibilitatea fi#ica pre#inta drept factor important diferenta dintre coeficientii de
dilatare a materialelor elementelor componente ale compo#itului.
c m
=
/ m

@matrice, c

@element complementar0
+a temperaturi la care matricea si materialul dispersat nu mai sufera deformari
plastice apar tensiuni interne periculoase-
0 4; / = T
, unde !@temp. in C
O compatibilitate buna in ca#ul compo#itelor ceramice este data atunci cand are
valori mici si cand c

C m

.
6e asemenea trebuie avut in vedere ca matricea care este initial in stare topita sa nu
afecte#e prin amestecarea cu materialul complementar integritatea sa /prin topire,
solubili#are, difu#ie0
Compatibilitatea chimica se refera la inexistanta sau la desfasurarea intr2o mica
masura a reactiilor dintre componente. )toparea proceselor de interactiune chimica se poate
reali#a prin urmatoarele mi7loace-
- alegerea unor parametri convenabili de producere a materialului compo#it
cum ar fi temperatura si durata procesului de reali#are a amestecului.
- alegerea unor anumite cupluri de materiale, in ca#ul carora interactiunile
de interfata sunt reduse.
- Acoperirea fibrelor sau particulelor cu materiale care sa impiedice
desfasurarea proceselor de difu#ie intre componente, procese care sunt
direct raspun#atoare de interactiunea chimica de la interfata.
Observatie- In unele ca#uri interactiunea fi#ica sau chimica este benefica reali#and o
mai buna coe#iune a elementelor componente. /asa numita interfata0
CA!(,O'II 6( 8A!('IA+( CO8POVI!(
6anumirea materialului compo#it este data de obicei de natura matricei, putandu2se
astfel distinge doua categorii de compo#ite- metalice si nemetalice.
CO8POVI!( 8(!A+IC(
Acestea se disting printr2o re#istenta mare latemperaturi ridicate, solventi, socuri
metalice. 6e asemenea pre#inta gama de proprietati caracteristice metalelor cu specificarea
ca acestea sunt completate de noi proprietati conferite de materialele complementare
/ranfort, particule0
Cele mai cunoscute au la ba#a- Al, Cu, 8g, Ni sau alte alia7e feroase si superalia7e,
fa#a dispersata fiind cnstituita din fibre sau particule din grafit, 9N^, 9NC, oxi#i /
=4
4 4 4 5 4 5 4
, , , -nO TiO SiO O l O l
0, carburi /)iC, !iC, !aC, ^C0 sau nitruri /
.N lN N Si , ,
< 5 0. O larga raspandire o au compo#itele din sistemele- Al2grafit, Al2)iC,
Al2Al
4
O 5 care se utili#ea#a la temperaturi pana la <=;C si compo#ite pe ba#a de Ni, 8o,
Co, Cr si superalia7e atunci cand nu se pun probleme legate de greutatea piesei si care
lucrea#a la temperaturi ridicate.
CO8POVI!( 8(!A+IC(
CO8POVI!( C& 8A!'IC( O',ANICA
)unt reali#ate din polimeri organici care formea#a doua categorii de materiale
termoplaste si termodure /elastomeri0 iar drept materiale complementare fibre din sticla,
carbon, Jeslar, 9N^, 9NC, cuart, fibre monocristaline, etc. si particule sub forma de pulberi,
microsfere din divers materiale.
Alegerea materialelor trebuie sa respecte o serie de regului cu privire la conditiile de
lucru, compatibilitatea elementelor componente ale sistemului si nu in ultimul rand costurile.
CO8PON(N!( C& 8A!'IC( C('A8ICA
)unt reali#ate din polimeri anorganici /aluminosilicati0 armati de regula cu fibre
monocristaline in cupluri foarte diverse dintre care cele mai mult utili#ate-
8atrice fibra @ )iCN)iC, )iC O Al
4
O 5 , )iO
4
N)iC, )iCN9N, )iCN9eO, Al
4
O 5 N
Al
4
O 5 , etc.
O9!IN('(A P'O6&)(+O' 6IN CO8POVI!( 8(!A+IC(
Procedeele asta#i au capatat o varietate mare in sensul ca cerintele in tehnologiile de
varf sunt pe cat de multiple pe atat de ridicate din punctul de vedere al calitatii.
Cu toate acestea factorul economic are un rol ridicat ceea ce priveste de#voltarea
unor procedee asa ca aceasta face ca asta#i pe primul loc sa se situe#e metodele de turnate si
obtinerea compo#itelor metalice deoarece acestea nu pretind investitii costisitoare.
O9!IN('(A P'O6&)(+O' 6IN CO8POVI!( N(8(!A+IC(
6aca in ca#ul compo#itelor metalice, metalurgia este industria care se ocupa cu
obtinerea materiilor prime in ca#ul compo#itelor nemetalice industria chimica este aceea
care furni#ea#a aceasta. 1iliera tehnologica in ca#ul compo#itelor nemetalice arata astfel-
=5
In cele ce urmea#a vom pre#enta principalele procedee de fabricatie-
Conceptia materialelor compo#ite este diferita de a celor clasice si in acest sens
trebuie bine sa alegem-
- natura si forma ranfortului ? particule
- natura matricei
- procesul de constructie a compo#itului
astfel ca functie de acestea se obtin caracteristici diferite ale pieselor din materiale
compo#ite si anume-
- compo#ite ,6 /de mare difu#iune O prima generatie0
- compo#ite *P /de mare performanta O a doua generatie0
=<
==