CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A ZONEI TRANSFAGARASAN

Turismul modeleaza lumea si privirile oamenilor sub diferite forme : de la consum
vizual colectiv, cum il numeste sociologul John Urry, pana la stabilirea unei relatii personale cu
locul vizitat; de la turism de masa, atent planificat si dramuit prin intermediilor agentiilor
turistice, pana la turism alternativ, ce poate cunoaste multiple fatete Turismul este o ramura
e!trem de importanta in economia unei tari "n #om$nia, astazi, turismul aduce ma%oritatea
&rodusului 'ntern (rut, reprezentand o industrie noua, in formare, )n crestere
'n decembrie *+,+, #omania a redevenit o natiune libera Tara noastra este gata sa
primeasca acum turisti din intreaga lume care sa se bucure de minunata si diversificata ei traditie
culturala, de pitorescul peisa%elor si de posibilitatile de petrecere a timpului liber Un nou val de
entuziasm si daruire au redat stralucire obiectivelor turistice pentru a transforma #omania intr-o
destinatie de vacanta unica Turismul rural se adreseaza deopotriva clientilor rom$ni si straini,
putem alege dintr-o gama e!trem de variata de activitati si de locuri de vizitat &utem schia in
statiuni montane traditionale sau construite in acest scop sau putem sa trandavim la soare pe
pla%ele .arii /egre care sunt asemanatoare cu cele mediteraneene &utem face drumetii in locuri
inca neumblate, unde raurile au apa cristalina, sau putem e!plora cu barca cei 0 123 4m5 de
salbaticie din 6elta 6unarii &utem admira, de asemenea, fortarete medievale, manastiri
construite in stil bizantin, cu picturi murale e!terioare, si case taranesti decorate in functie de
specificul fiecarei regiuni, iar castelul lui 6racula este doar unul dintre numeroasele castele si
palate impresionante care pot fi vizitate 'n Transilvania, pionul principal in %urul caruia ne
invartim, putem asista la festivaluri populare care reprezinta o manifestare autentica a
obiceiurilor locale, si nu doar un spectacol special destinat vizitatorilor 7culpturile in lemn sau
obiectele de ceramica pe care le cumpara si sunt facute pentru a fi folosite cu placere, ele nu
reprezinta simple suveniruri lipsite de valoare Unul dintre aspectele e!traordinare care
caracterizeaza aceasta tara este patrimoniul ei folcloric
8arietatea si bogatia atractiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce
#omania pe unul din primele locuri in 9uropa :ocalizarea #omaniei la intretaierea mai multor
drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile - cu avionul, masina, trenul sau vaporul
.ai mult decat atat, putem vizita toate aceste locuri profitand de confortul oferit de tot mai multe
hoteluri si restaurante, de reteaua interna de transport aerian, pe calea ferata sau cu autobuzul,
toate la preturi surprinzator de scazute 7pecialitilile culinare locale si vinurile de regiune sunt o
adevarata revelatie Romania merita sa fie vizitata
;orma de turism care pare sa fie in continua crestere este turismul rural, turistii preferand
aceasta deoarece reprezinta o oportunitate de rela!are, un mod de scapare din aglomeratia si
poluarea urbana /umarul pensiunilor turistice , agroturistice si agromontane e )n continua
crestere, calitatea serviciilor acestora si modul de organizare fiind treptat in continua crestere
"n aceasta lucrare vom )ncerca sa prezintam modul )n care se poate organiza activitatea
unei pensiuni agromontane pentru a se obtine ma!imum de confort , profit si calitate at$t din
partea turistului c$t si a agentului prestator de servicii turistice
Turismul este o ramura e!trem de importanta in economia unei tari "n #om$nia turismul
aduce ma%oritatea &rodusului 'ntern (rut
"n #om$nia turismul reprezinta o industrie noua, in formare, )n crestere, iar turismul rural
a luat o amploare deosebita )n #om$nia dupa *++3 si )n special )n ultimii ani Turismul rural se
*
adreseaza deopotriva clientilor rom$ni si straini Turistii prefera aceasta forma de turism
deoarece reprezinta o oportunitate de rela!are, un mod de scapare din aglomeratia si poluarea
urbana
/umarul pensiunilor turistice , agroturistice si agromontane e )n continua crestere, )nsa
calitatea serviciilor acestora si modul de organizare lasa putin de dorit
"n aceasta lucrare voi )ncerca sa prezint modul )n care se poate organiza activitatea unei
pensiuni agromontane pentru a se obtine ma!imum de confort , profit si calitate at$t din partea
turistului c$t si a agentului prestator de servicii turistice
Transfgranul (trans + fgra sau !N"C este unul din cele mai spectaculoase
drumuri din #om$nia 6rumul leag< regiunea istoric< a Transilvaniei de .untenia si a fost
construit s< treac< peste .un=ii ;<g<ra>, cel mai )nalt lan= muntos din mun=ii #om$niei, care face
parte din ?arpa=ii .eridionali
Transfagarasanul este cea mai inalta sosea din #omania, urcand pana la 5325 m , drumul
)n trepte folose>te serpentine pentru a urca fiind o provocare pentru orice ma>in<; are doua benzi
care se intind pe o lungime de +5 de 4ilometri , datorit< serpentinelor >i drumului )n ramp< viteza
de rulare este de 23 4m@h &e intregul traseu sunt construite 5A de viaducte si poduri si cel mai
lung tunel de la ?apra la (alea :ac, de ,,A de metri, care strabate muntele &altinul Berisirea
tunelului se face natural datorita curentilor de aer e!trem de puternici (anda de circulatie prin
tunelul neiluminat are doar 1 metri latime si un trotuar de un metru latime Tunelul nu este
iluminat artificial 6rumul este )nchis de la sf<r>itul lunii Cctombrie p$n< )n luna 'unie datorit<
z<pezii care acoper< drumul
Una din cele mai pitoresti zone din ?arpati este zona .untilor ;agaras 7ituata in sudul
.ediasului, la o distanta de apro!imativ ,3 4m, este vizibila in unele zile chiar de la .edias
:antul muntos are numeroase inaltimi de peste 5333 m, numeroase cascade si lacuri glaciare
'n perimetrul .untilor ;agaras se gasesc si rezervatiile naturale (alea si Brpasel, ambele
ocrotite, ca urmare a diversitatii florei si speciilor rare care traiesc aici
Bici, desi nu avem o statiune in adevaratul sens al cuvantului, iubitorii sporturilor de iarna se
simt ca acasa :ocatiile de interes sunt situate in muntii ;agaras, pe Transfagarasan, la circa 10
4m de 7ibiu
Transfagarasanul incepe din comuna Brefu, in %udetul Brges, la 4ilometrul 1* al 6/A? si
se termina in comuna ?artisoara D7ibiuE, la intersectia cu 6/* Bre circa +*,0 4ilometri lungime
si doua benzi de circulatie 9ste un drum in rampa cu multe serpentine
7oseaua este inchisa traficului de la sfarsitul lunii octombrie pana in luna iunie din cauza
zapezii care acopera drumul &e timp de iarna transportul de la (alea ?ascada la (alea :ac se
poate face cu telecabina pe o distanta de F,33 m
Transfagarasanul a fost contruit intre *+A3 si *+A2 &oate ca o sumara prezentare in cifre
este dificil de urmarit, dar pentru cei care au rabdarea sa o citeasca, merita spus ca la realizarea
celor +5 de 4ilometri de sosea s-au dislocat circa F milioane de tone de roca, s-au facut ,F3 de
lucrari transversale si 5+3333 de metri cubi de zidarie &entru realizarea tun#lulu$ Ca%ra &
'al#a au fost escavati peste 2*333 metri cubi de roca 6e asemenea, s-au folosit 53 tone de
dinamita, F0AF tone de ciment, ,+ tone de otel beton, 52333 ancore, *5+ tone de plase sudate,
*2533 metri patrati de cofra%e, *A03 metri liniari de tuburi de beton, 2*33 metri liniari de teava,
03 tone de confectii metalice, 1+33 metri cubi de nisip, 1333 metri cubi de pietris, F333 tone de
cribluri si A23 de lampi de iluminat
6intre cei care au lucrat la construirea Transfagarasanului, pensionari in acest moment,
unii mai povestesc cu cate sacrificii s-a facut soseaua care urca la cer 'nainte nu se puteau trece
muntii nici macar cu calul 6ar, se spune ca la un moment dat /icolae ?eausescu, cand inca nu
era presedinte la #omaniei, a trecut prin comuna Brefu si i-a venit ideea ca trebuie facuta o sosea
5
care sa taie muntii 'n timpul lucrarilor, e!act ca si la 8idraru, au murit multi oameni 6in pacate
documentele nu au pastrat pentru istorie aceste cifre 6ar cei care au supravietuit spun ca este
vorba de sute de %ertfe omenesti .ulti dintre cei care au murit nici macar n-au mai fost gasiti
prin prapastiile in care au cazut 7e spune ca la construirea tunelului, minerii care se ocupau cu
montarea e!plozibilului se tineau uni de altii, cate 53 - F3, ca sa nu fie luati de vi%elie si aruncati
in prapastie
C poveste care circula din om in om se refera la un calugar pe nume /ectarie 6upa
construirea Transfagarasanului acesta a urcat cu masina, un Trabant, pana la ?apra, unde a fost
suprins de o avalansa B lasat masina sub copertina de la ?apra iar el s-a aruncat pe zapada, fiind
dus de val 7e spune ca asa a scapat cu viata, in timp ce masina au gasit-o abia dupa 1 luni
cand s-a topit zapada
()(PREZENTAREA CO*UNEI CASTISOARA
()()() ASEZARE+
?omuna ?$r=i>oara este situata la sud-estul %udetului 7ibiu , in mi%locul tarii Cltului, la
poalele muntiilor : Brpasel, (alea, 8alea 6oamnei si :aita :a 9st se invecineaza cu satul
Brpa>ul de 7us , apar=intor comunei Brpa>ul de Jos , la 8est cu hotarul satului 7corei,
apartinator comunei &orumbacu de Jos, la 7ud cu %udetul Brge> , iar la /ord cu hotarul comunei
?$r=a Teritoriul comunei are suprafata de ,0A1 ha 'n forma alungita pe directia /ord-7ud ,
fiind traversata pe a!ul longitudinal de apa cristalina a raului ($lea si de soseaua Transfagarasan
D 6/ AcE &opulatia comunei in prezent este de *52* locuitori 6aca facem o evaluare a evolutiei
comunei pe o perioada mai lunga de timp , se constata de la an la an o descrestere destul de
pronuntata 6aca in anul *+F+ populatia comunei era de 53,3 suflete Dadresa nr *25+ @
*5***+F+E astazi avem cu mult mai putine suflete ;actorii care au determinat scaderea in timp
a populatiei au fost con%ucturile economice specif)ce perioadelor respective 6epartarea comunei
fata de capitala %udetului 7ibiu este de 05 4m , de centrul de polarizare Bvrig 55 4m , iar fata de
orasul ;agaras F2 4m si de orasul 8ictoria 53 4m , ambele orase fiind situate in partea estica
?ea mai apropiata statie ?;# este halta ?$r=a ,situata la 1 4m pe soseaua Transfagarasan D si 2
4m pe calea de hotar ?$r=i>oara- ?$r=aE :a o distanta de , 4m se afla gara Brpasu de Jos ,
folosind soseaua Transfagarasan , dar si drumul comunal nr 2, , ?irtisoara G Brpasul de Jos
6rumul comunal nr 2+ face legatura intre comuna ?irtisoara si Brpasul de 7us (aza economica
a comunei o formeaza agricultura
()(),) !ATE GENERALE+
?omuna ?irtisoara este situata pe ambele maluri ale raului (alea Dparaul ?irtisoara E in
lungime de 5F 4m , ce izvoraste din :acul (alea si are afluenti &araul 8alea 6oamnei si :aita ce
izvoraste de sub 8r /egoiu-50F1m , sub denumirea de paraul ?irtisoara , care se varsa in raul
Clt
&ana in anul *+1, comuna a fost compusa din doua sate surori 7treza si Cprea ?irtisoara
Bsezarea de pe malul drept al raului (alea se numea 7treza, iar cea de pe malul stang Cprea 'n
urma noii reorganizari teritorial -administrative ambele s-au contopit intr-unul singur cu numele
de ?irtisoara
'n unele acte din prima parte a secal H''' - lea se amiteste de doua asezari cu numele ?irta ,
ambele locuite de romani 9ste vorba de comuna ?irta situata pe malul stang al raului Clt si de
F
?irtisoara 'n anul *+F5 ?irtisoara apare sub denumirea de ?irta romaneasca DIerch ClachorumE
spre a se deosebi de ?irta de pe malul stang al Cltului , ce a fost colonizata cu sasi adusi din
;landra
Btat 7treza cat si Cprea ?irtisoara in trecut faceau parte din zestrea fostei .anastiri
cisterciene din ?irta :ocuitorii satelor in ma%oritatea lor erau iobagi, dar darzi, pastrandu-si cu
sfintenie obiceiurile, credinta si graiul strabun
'n anul *F+* .ircea cel (atran a construit o manastire ortodo!a langa comuna ?irtisoara
'n actul de danie a lui #adu cel ;rumos din *A mai *2AF , domn al Tarii #omanesti , doneaza
unor slu%basi de-ai lui o serie de sate din Tara ;agarasului, printre care e amintita si ?irtisoara
'n luna octombrie a anului *0++ ,in aceasta comuna ,.ihai 8iteazu a facut un penultim
popas inainte de inceperea bataliei de la 7elimbar
&ana in anul *,2, satele 7treza si Cprea ?irtisoara au facut parte din domeniul familiei
nobiliare Tele4i 6upa desfintarea iobagiei stapanirea asupra acestor sate a incetat
6ocumentar comuna este atestata din secal H'''- lea D Bnuarul 'nstitutului de istorie din
?lu%-/apoca - *+12 , pagF*AE
'n comuna avem doua biserici monumente istorice , construite in primele doua decenii ale
secal HlH-lea 7unt monumete istorice cu nr5A*3 si 5A** , pentru pictura in fresca e!ecutata de
fratii Jrecu din 7asau% , cei care au zugravit o sumedenie de biserici in tara Cltului
Bmbele biserici sunt construite in stil romantic in forma de nava , impartite in trei parti:
pronaos , naos si altar Turnul cu cate duoa clopote se afla in partea de vest si face corp comun
cu biserica
:a poalele padurii pe locul numit KJura 7eciiK a e!istat pana in anul *A1* o manastire de
calugari , ce a fost arsa din ordinul dat de catre generalul (ucoL, cu ocazia fortarii ortodo!ilor
de-a trece la catolicism Bstazi pe acelasi loc se inalta o frumoasa manastire de maici
9!ista deasemeni in comuna o biserica #omano-?atolica si o biserica reformata, ambele
trecute in patrimoniul (isericii Crtodo!e in baza artFA a legii cultelor din anul *+2, (iserica
reformata se afla in ingri%irea cultului Bdventist si este bine intretinuta (iserica #omana-
?atolica se afla intr-o stare de degradare avansata , intrucat ortodo!ii abia cu mare greutate pot
intretine lacasurile lor 'n legatura cu acest lacas de cult , am solicitat fostilor proprietari de a se
prezenta spre a li se retroceda biserica
&ana in anul *+2A in comuna a functionat o banca pupulara, societate pe actiuni , care a luat
fiinta in anul *+30 cu un capital social de 53333 de 4oroane
(anca a fost prospera si a contribuit la bunastarea actionarilor si a tuturor locuitorilor
comunei 'n prezent noul primar al comunei 7ari &aulian are in programul sau reinfiintarea
bancii K?irtisoreanaK asa cum avea numele la data infiintarii
6upa desfiintarea iobagiei in ?irtisoara a luat fiinta Ccolul 7ilvic ce a administrat padurile
fostei familii nobiliare Tele4i si in general toate padurile proprietate de stat de la comuna
&orumbacu de 7us pana la Marnesti
7ediul ocolului silvic a fost construit in %urul anului *+33 pe locul unde in trecut e!ista
castelul familiei nobiliare 'n prezent in aceasta cladire se afla primaria comunei , in mi%locul
unei gradini cu o suprafata de *3333 mp 'n planul de lucrari al actualului consiliu local se afla
si renovarea cladirii si amena%area gradinei spre a i se reda farmecul si frumusetea de odinioara
'n comuna au fost scoli confesionale inca de pe timpul mitropolitului Bndrei 7aguna , scoli
ce functionau pe langa bisericile ortodo!e Bceste scoli erau intretinute cu mari cheltuieli de
catre locuitorii comunei 'n comuna a functionat doua scoli confesionate in localurile parohiale
'ntre *,11- *,,3 ca invatatori in aceste scoli au fost : &avel .onea absolvent a trei clase
gimnaziale , Titu (anciu si .atei ;olea
'n anul *,+2 autoritatile maghiare au construit o cladire pentru scoala de stat, corespunzatore
2
din toate punctele de vedere , care era frecventata de un numar de +0 elevi &rin infintarea
scolilor primare de stat cu predarea limbii maghiare, se urmarea inchiderea scolilor confesionale,
in care se preda limba romana
'n prezent e!ista doua localuri de scoala foarte bune ,cu opt sali de clasa, plus doua sali
pentru gradinita de copii 7coala este dotata cu laboratoarele necesare desfasurarii procesului de
invatamant, sala atelier si doua magazii pentru depozitarea materialelor didactice
'n anul de invatamant *+++@5333 scoala a avut un numar de *23 elevi in clasele '-8''' si 13
de copii la gradinita , fiind incadrata cu ** cadre didactice
'n localul de scoala nr 5 se afla si o sala pentru camin cultural cu scena fi!a,, camere pentru
culise etc 'n vederea desfasurarii in bune conditii a diferitelor activitati educative 'n ultimii zece
ani , activitatea cultural-educativa a stagnat foarte mult, insa elanul de care da dovada noul
consiliu ales , activitatea se va relua in curand
8echiul local de scoala ce a fost construit in anul *,+2 , a fost adaptat pentru desfasurarea
diferitelor manifestari : nunti, boteze, mese festive etc B luat fiinta in anul *+1+ , in cadrul scolii
populare de arta 7ibiu , fiind condus cu multa competenta si pricepere de d-na 7ilvia ?andulet
Bcest cerc avea ca eleve fetite intre + - *0 ani , dar si mai mari si chiar femei casatorite
&rodusele obtinute in urma tesutului si cusutului a obtinut premii la toate e!pozitiile organizate ,
iar la faza pe tara a obtinut premiul *
6upa o intrerupere de mai multi ani , acest cerc a fost redeschis si functioneaza tot in cadrul
scolii populare de arta 7ibiu , fiind condus de catre d-na 7olomon 8alerica , care este si
custodele muzeului satesc
?ircumscriptia sanitar-umana,a luat fiinta in anul *+0A , iar ca doctor a fost 7ze4ely (alint si
o asistenta medicala Bctivitatea medicala se desfasoara intr-un local corespunzator , ce are sala
de consultatii, de tratamente si mobilierul necesar 'n cadrul acestui dispensar se afla si locuinta
corespunzatoare a medicului , cu apa curenta , electricitate, baie si in curand si cu gaz pentru
incalzit
?omuna este deservita in prezent de catre dr .orariu 7ilviu , de la dispensarul Brpasu de
7us , si de dr .untiu 'oan , de la dispensarul ?irta 'n comuna avem permanent un cadru mediu
sanitar, in persoana d-rei 7tanciu :ivia
9!ista in comuna un numar de F5 gospodarii de rudari , ce confectioneaza diferite unelte din
lemn de uz casnic si gospodaresc : furci, vase, cosuri din nuiele etc
&ana in anul *+03 am avut si un vestit cerc de mesteri ceramisti D olariE care aprovizionau cu
produsele lor multe gospodarii din Tara ;agarasului si din partea dreapta a Cltului 9rau prezenti
la toate targurile si balciurile ce aveau loc in diferite localitati, cu carele incarcate cu oale 6in
cauza lipsei de zmalt si a dezinteresului manifestat de organele puterii de stat in anul *+03
activitatea lor a fost intrerupta
.uzeul satesc,
Bvand la indemana bogata zestre materiala- culturala- populara , lasata de inaintasii nostri
prin stradania dl Traian ?indulet, in cadrul primei editii a festivalului K?ibinium Kdin anul *+1,,
a%utat fiind de regretatul preot 7corobet :iviu , de (lendea Jheorghe fost primar ,si /eagoe
#odian tehnician veterinar , a luat fiinta muzeul satesc 'n el sunt reprezentate diferite genuri ale
artei populare locale , ca : ceramica, pictura pe sticla, lazi rudaresti de zestre , produse ale fostei
manufacturi de sticla de la Jla%erie , iar o camera este destinata marelui patriot (adea ?artan
Cbiectele e!puse la muzeu , o partea au fost donate de locuitorii comunei , iar o buna parte
achizitionate prin efortul material al lui Traian ?indulet
'n curtea muzeului am transferat din alta parte a satului o gospodarie taraneasca ce dateaza
de la mi%locul secal H'H -lea , achizitionata de catre muzeul (ru4enthal , prin aportul deosebit
adus de catre fostul director al muzeului regretatul ?ornel 'rimie , de catre dl ?orneliu (ucur
0
directorul muzeului Bstra 7ibiu , prof &alada 7tefan , &op ?onstantin si alti salariati ai muzeului
(ru4enthal,care in acea perioada au acordat permanent asistenta tehnica in amena%area muzeului
?asa taraneasca are trei incaperi: tinda, casa dinainte si celarul, fiecare incapere fiind dotata
cu mobilierul specific bunei sale functionalitati e!istent in perioada respectiva
7ura are patru despartituri: susopul, unde se afla cotetele pentru porci si locul de acces al
animalelor la gra%d, gra%diul, loc de adapost al animalelor pe timp de iarna Dbivoli, vaci, cai EB
treia despartitura este sura unde se pastreaza uneltele mari pentru munca campului: carul, plugul,
grapa, rotile etc, iar ultima despartitura se numeste feldera, loc pentru adapostul oilor pe timp de
iarna
Bmbele constructii au acoperisul in patru ape si sunt acoperite cu paie din secaraUn astfel
de acoperamant, daca e bine facut dureaza cca53 de ani
9 micut acest muzeu, dar pentru comuna ?artisoara este foarte mare9l reprezinta un omagiu
adus inaintasilor nostri si speram ca pentru urmasii nostri sa fie o istorie vie a dezvoltarii sociale
si a luptei pentru afirmarea nationala a locuitorilor acestei comune
6atorita lipsei fondurilor necesare, dar si a indiferentei celor in drept, in ultimii ani , acest
muzeu s-a paraginit?asa , pavilionul e!pozitionar necesita urgent reparatie capitala si adaptarea
celorlalte sali in vederea e!tinderii spatiului e!pozitional cu noi obiecte e!istente in magazia
muzeului si a celor ce urmeaza a se mai achizitiona
#enovarea surii, care in prezent se afla in stare de ruina si completarea spatiilor ei, cu
obiectele care au e!istat in ele #eaducerea acoperamantului casei cu paie de secara, specific
perioadei de la mi%locul sec al HlH-lea 'mpre%muirea gradinei cu gard din scandura de brad si
amena%area parcului din fata casei cu ronduri de flori
&ersonalitati proeminente ale comunei
:ocuitorii acestei comune , in toate perioadele au dat dovada de un inalt simt patriotic, de o
dragoste fierbinte fata de taraBsa se e!plica faptul, ca din randul lor au iesit patrioti cum au fost:

() 'A!EA CARTAN (G-#.rg-# Cartan
-nascut in framantatul an *,2+ al prefacerilor sociale, in casa unor tarani saraci, fosti iobagi
pe mosia contelui Tele4i6e mic a fost obligat sa munceasca pentru a-si castiga bucata de
paine6e cand se topea zapada si pana cadea alta se ducea cu animalele la pasune6in aceasta
cauza nu a putut urma nici o clasa primara?and a fost mai mare se ducea cu oile in pasunea
alpina si acolo de la ciobanii mai in varsta a aflat pentru prima data ca dincolo de crestele
muntilor se afla tot romani, frati de-ai nostrii, de aceiasi limba si lege si ca acolo se afla unele
locuri unde oile pot pasuna si pe timp de iarna
'n anul *,1A, la varsta de *, ani, in tovarasia lui 'on ?otiga, a trecut muntii in Tara
#omaneasca impreuna cu oile lor'on ?otiga era fiu de subprefect, absolvent de liceu si a doi ani
de universitate a fost primul dascal al lui (adea ?artan'n tovarasia lui, timp de *3 ani, a invatat
sa scrie si sa citeascaB invatat pe de rost istoria imperiului roman si istoria romanilor6ragostea
de carte, de istorie, crestea necontenit, impreuna cu dragostea de tara, dragoste care s-a
transformat in fapte de daruire totala pentru tara si neamul sau aflat sub stapanire straina'n anul
*,AA a donat turma sa , de aproape *333 de oi, armatei romane si s-a inrolat ca voluntar in
razboiul de independenta al #omaniei
B calatorit mult pe %os in tara si in strainatateB vizitat toate locurile unde domnii Tarii
#omanesti si ai .oldovei au purtat razboaieB fost de trei ori la #oma pe %os spre a vedea
columna lui traian si alte marturii despre originea latina a poporului nostru B fost in ;ranta,
9lvetia, Jermania, 7pania, (elgia, Jrecia si la 'erusalim
&rima calatorie la #oma a facut-o in ianuarie - februarie *,+1 si a durat 2F zileB%uns in
#oma s-a odihnit la ?olumna lui Traian unde a presarat un pumn de pamant si de graunte, duse
1
in traista sa, din curtea parinteasca 6imineata a fost gasit dormind de catre un sergent de strada,
care a e!clamat plin de mirare: KB cazut un dac de pe columnaK , intrucat imbracamintea sa era
e!act ca a dacilor sculptati pe columna
B fost gazduit la ambasada #omaniei din #oma, iar 6uiliu Mamfirescu, ministrul nostru '-a
dat un insotitor si a vizitat monumentele istorice mai importante din orasB fost prezentat
parlamentului si senatului italian si a legat o stransa prietenie cu primarul #omei
B doua calatorie la #oma a facut-o in anul *,+A cand a vizitat si &arisulB fost oaspetele
studentilor romani ce studiau in ;ranta , dar si al studentilor francezi, carora printre altele le-a
spus: K/u stiti ce soarta am avut noi romaniiB trebuit sa facem singuri fata navalirii popoarelor
barbare:a adapostul nostru voi ati avut timp de v-ati cultivat si v-ati intaritB sosit acum timpul
sa ne dati o mana de a%utor sa ne unim intr-o singura taraK
B treia calatorie a facut-o la #oma in luna octombrie a anului *,++, cu ocazia ?ongresului
Crientalistilor, cand '-a revenit frumoasa misiune de a purta si depune la ?olumna lui Traian,
coroana de lauri oferita in dar de delegatia romana&rofesorul maghiar Cvary, in conferinta
prezentata la acel congres, a negat e!istenta romanilor pe aceste locuri, precum si originea latina
a poporului nostru?a argument , delegatia romana, a prezentat pe (adea ?artan , care in portul
sau stramosesc pus alaturi de dacii reprodusi de pe columna, ciobanul din ?arpati, era cu
adevarat urmas direct in carne si oase al dacilor de pe columna, ceea ce a reprezentat pentru
participantii la ?ongres , un document viu despre originea daco-romana a poporului roman si
continuitatea lui pe pamantul strabun
6ar cel mai mare serviciu pe care (adea ?artan *-a adus neamului sau, a fost acela ca a
raspandit in Brdeal, carti scrise in limba romana&este munti, cu mari greutati, pe carari numai de
el stiute, a carat in desagii sai peste 503333 e!emplare, in greutate totala de peste 53 tone
Bceasta munca de ridicare culturala a romanilor Transilvaniei nu era pe placul autoritatilor
maghiare, din care cauza toata viata sa a fost urmarit, arestat, iar cartile confiscate si
distruse/umai in anul *+30 capitanul orasului (rasov, a dispus confiscarea a A115* e!emplare
de carti, ziare si reviste, incarcate pe patru care, le-a dus in (rasov si le-a ars la fabrica de
caramida, iar (adea ?irtan a fost arestat si condamnat la inchisoare ca agitator &rocesul ce a
avut loc la acea data a fost redat in paginile revistei Bstra ce a aparut in (rasov in anul *+,F
&entru realizarea scopului sau, de ridicare culturala a romanilor Transilvaneni, (adea ?artan
a depus eforturi supraomenesti 'n primavara anului *+**, simtindu-se bolnav si epuizat fizic, s-a
retras la &oiana Tapului, unde sotia prietenului sau generalul :ahovary, ia oferit adapost si
ingri%irile necesare :a A august *+** si-a incheiat nobila sa misiune pe acest pamant 7criitorul
.ugur Jheorghe , care ia privegheat ultimele clipe din viata , ia spus: K(ade Jheorghe esti un
erou Bi luptat toata viata ca nimeni altul,pentru tara si poporul ramanescUrmasii nut e vor uitaK
?onform dorintei sale a fost inmormantat in cimitirul din 7inaia , in mormant liber
romanesc, iar pe crucea ce-' stra%uieste mormantul , se afla urmatoarea inscriptie: K Bici doarme
(adea ?artan visand intregirea neamului sauK
(adea ?artan a fost un adevarat erou, stiind fiind ca adevaratii eroi merg pana la sacrif)ciul
suprem , pentru atingerea scopului lor nobil superioare obstii din care fac parte ,si (adea ?artan
asa a facut 7e cuvine deci ca istoricii nostri sa aseze faptele lui (adea ?artan in paginile istoriei
timpului sau 6aca .os 'on #oata pentru niste cuvinte intelepte rostite in divanul .oldovei, a
devenit nemuritor, cu atat mai mult (adea ?artan, care nu a stat in fotoliul parlamentar, nu o zi si
nici un an,ci toata viata a fost devotat trup si suflet inchegarii unitatii nationale si a ridicarii
culturale a romanilor

A
,)*ATEI SI FIUL SAU IOAN PURACARIU( /$s$ a$ Ta0f.r$$
'n comuna ?irtisoara sa nascut , a trait si a creat opere de o mare valoare artistica , pictorii
populari pe sticla .atei si fiul sau 'oan 'n picturile lor se manifesta acel spirit al dorintei de
libertate si al impotrivirii fata de asupritori 7urprinzand elemente semnificative din viata
satului , lucrarile ofera o imagine sugestiva despre evolutia sa pana in zilele noastre 9ste o
mandrie a noastra ca operele acestor pictori-zugravi , sunt asezate la locul de cinste in multe
muzee si colectii particulare din tara si strainatate
.atei sa nascut in anul *,F1, ca fiul al unui taran iobag de pe mosia contelui Tele4y ?ei
care *-au cunoscut il descriu ca un om mic de statura , bolnavicios , avea gusa si era un pic
schiop &urta plete lungi cu carare pe mi%locul capului B avut doi copii : 'oan ,care a pictat
impreuna cu dansul si .atei, care a emigrat in Bmerica si nu s-a mai intors
.atei a pictat pana in a%unul mortii sale ce a servenit la 523**+31 9ste inmormantat in
cimitirul bisericii cu hramul K7f /icolaeK, dar nu se mai stie mormantul
6intre miile de piese lucrate in aproape %umatate de veac, cu pasiune, cu fantezie, si multa
caldura , unele, in mica parte se gasesc e!puse in muzeul satesc din comuna , o alta parte se mai
gasesc in casele cetatenilor din comuna, dar si din alte localitati C buna parte a intrat in
colectiile particulare si muzee din alte localitati ?ele mai multe insa s-au distrus datorita
negli%entei posesorilor, in manipularea lor

1)2a$3u4ul AN!REI 'U!AC
7-a nascut la 53 iulie *,AF , ca al treilea fecior in familia lui Menovie si 9lisafta (udac :a
varsta de *, ani a trecut muntii in Tara #omaneasca si nu peste mult timp s-a auzit ca este
capetenia unei cete de haiduci, ce prada si %efuia pe cei bogati Timp de 53 ani a haiducit in
fmntea unei cete de *5 voinici, atat in Tara #omaneasca cat si in Transilvania B luat parte la
revolta taranilor din *+3A , fiind arestat si intemnitat la ?impulung .uscel, considerat ca
agitator B evadat din inchisoara si impreuna cu tovarasii sai a actionat in Transilvania
9ra un barbat voinic, statura de urias si putere de Nercule &rivirea patrunzatoare , crunta ce
impunea tacere si respect celor din prea%ma lui
,
(), ANALIZA S5OT
Pun4t# tar$ Pun4t# sla6#
&ozi=ia geografic< central< la intersec=ia
principalelor artere de circula=ie rutier<
faciliteaz< cone!iuni cu celelalte regiuni >i
concentreaz< flu!uri de bunuri >i informa=ii
#elieful muntos creeaz< un important
poten=ial hidrotehnic, silvic >i turistic
&rezen=a unor resurse naturale variabile
Dp<duri, parcuri, ape etcE
&eisa% montan spectaculos, propice amplific<rii
>i diversific<rii turismului montan )n toate
formele lui
8arietatea ecosistemelor, habitatelor >i
speciilor de plante >i animale s<lbatice >i
punerea lor sub regim de ocrotire
;ond funciar agricol valoros cu pretabilitate
mai ales pentru teren arabil >i p<>uni
Utilizarea pe scar< redus< a )ngr<><mintelor
chimice >i a pesticidelor care contribuie la
ob=inerea unor produse agricole cu grad redus
de poluare
&opulatia este de *F03 locuitori iar numarul
gospodariilor este de A33
?omuna este racordata la reteaua de energie
electrica, la reteaua de apa curenta si gaz
natural, la reteaa de telefonie fi!a si televiziune
prin cablu, retele care acopera integral comuna
6rumurile sunt asfaltate pe 23O din lungime
9!ista serviciu de manipulare a deseurilor, nu
sunt semnalate deseuri periculoase in
perimetrul comunei 'n acest an se vor finalize
lucrari de reabilitare la primarie si la caminul
cultural #e=eaua de distribu=ie a gazelor
naturale este destul de bine dezvoltat< datorit<
e!isten=ei resurselor de gaz
9!isten=a unor importante >i diverse resurse
naturale-terenuri arabile de calitate superioar<
favorabile dezvoltarii sectorului agricol vegetal
9!isten=a suprafe=elor cu vii, livezi, p<>uni >i
f$ne=e, )n suprafa=a agricol< cu posibilit<=i de
dezvoltare a sectorului zootehnic
7uprafa=a forestier< constituie un important
poten=ial economic >i de mediu
6atorit< reliefului par=ial muntos, e!ist< zone
)ntinse unde infrastructura fizic< este slab
dezvoltat<
&robleme legate de colectarea, sortarea,
gestionarea >i valorificarea de>eurilor mena%ere >i
industriale
:ipsa sta=iilor de epurare a apelor uzate
.igra=ia )n str<in<tate a tinerilor cu un grad )nalt
de preg<tire profesional< )n c<utarea unui loc de
munc<
7c<derea natalit<=ii ,"mb<tr$nirea popula=iei
Cferta )nv<=<m$ntului mediu >i de specialitate este
restr$ns< din lipsa personalului didactic adecvat
Bsisten=a medical< precar<
;onduri reduse destinate asisten=ei sociale a
copiilor >i b<tr$nilor
7tarea fizic< a dot<rilor culturale produce
disfunc=ionalit<=i
:ipsa personalului specializat ce deserve>te
dot<rile culturale
"n zona montan< infrastructura de transport
rutier mai slab dezvoltat<
:ipsa fondurilor determin< o slab< )ntre=inere a
drumurilor %ude=ene >i comunale 9!isten=a unor
zone izolate din punct de vedere feroviar
.ari discrepan=e )n dezvoltarea re=elelor de
comunica=ii )ntre urban >i rural
#e=eaua de canalizare deficitar< )n mediul rural
Jarile ?;# sunt depa>ite din punct de vedere al
dot<rilor &ondere redus< a activit<=ilor neagricole
Jrad ridicat de f<r$mi=are a terenurilor
.i%loace mecanice )nvechite >i insuficiente
pentru e!ecutarea lucr<rilor agricole
:ipsa de organizare >i func=ionare a unor centre
de colectare a produselor agricole >i a
intermediarilor care s< mi%loceasc< comercializarea
acestor produse
9!ploatarea v$natului e!istent )n fondul forestier
peste efectivele optime >i practicarea bracona%ului
?re>terea num<rului de >omeri rezulta=i din
restructurarea activit<=ilor industriale >i slaba
capacitate de reorientare profesional< a acestora
:ipsa unor dot<ri turistice corespunz<toare
+
8alorificarea superioar< a resurselor naturale
>i antropice >i crearea unor produse
competitive Dcre>terea calit<=ii serviciilorE
:argi posibilit<=i de dezvoltare a
agroturismului datorit< peisa%ului, datinilor,
obiceiurilor, a monumentelor naturale
arhitecturale, e!isten=a cet<=ilor =<r<ne>ti >i
zona .<rginimii cu specific aparte
7piritualitatea rural< plin< de originalitate >i
interferen=a dintre cultura popular< na=ional< cu
cea a minorit<=ilor na=ionale
6ezvoltarea >i modernizarea )ntregii baze
materiale turistice )n raport cu cerin=ele
turismului interna=ional competitiv
'nfrastructura slab dezvoltat< )n transporturi >i
comunica=ii
;onduri insuficiente pentru refacerea siturilor
istorice
:ipsa de la siturile istorice a informa=iilor )n
limbile de circula=ie international<
'nsuficienta popularizare )n mediul rural a
programelor europene de finan=are D7B&B#6E
pentru )nfiin=area de pensiuni turistice
:ipsa de personal capabil s< elaboreze proiecte
pentru finan=<ri e!terne, la nivelul prim<riilor
O%.rtun$t7$

&ozi=ia avanta%oas< a %ude=ului )n raport cu
proiectele europene
&rograme comunitare de sus=inere a protec=iei
mediului privind gestionarea de>eurilor >i
epurarea apelor uzate
?olaborarea str$ns< )ntre popula=ia %ude=ului
cu persoane emigrate )n str<in<tate >i )nfiin=area
de societ<=i cu capital mi!t
9!isten=a unor institu=ii guvernamentale sau
organiza=ii neguvernamentale care se ocup< de
preg<tirea profesional< >i reconversia for=ei de
munc<
7e cauta surse de finantare pentru alte
proiecte importante pentru comuna: constructia
dispensarului uman, introducerea canalizarii si
reabilitarea retelei de apa, asfaltarea drumurilor
comunale
&romovarea >i sus=inerea unei agriculturi
ecologice prin dezvoltarea unor tehnologii
concepute s< prote%eze mediul
&osibilit<=i de dezvoltare a turismului prin
e!isten=a unor facilit<=i de scutire de impozite >i
creditarea avanta%oas< a celor care investesc )n
amena%<ri agroturistice
.odernizarea echipamentelor de
telecomunica=ii >i e!tinderea telefoniei mobile
P#r$4.l#
Crientarea investitorilor spre alte zone )n func=ie
de facilit<=ile oferite
&osibilitatea apari=iei unor fenomene
imprevizibile: inunda=ii, cutremure, care pun )n
pericol structuri antropice
#estructurarea centrelor monoindustriale f<r< a
oferi o alternativ< clar< celor disponibiliza=i, poate
s< conduc< la amplificarea conflictelor sociale >i a
gradului de infrac=ionalitate
/ecunoa>terea suficient< a implica=iilor >i
avanta%elor ader<rii #om$niei la U9
9!ist< riscul ca unii )ntreprinz<tori s< nu->i
manifeste interesul pentru investi=ii datorit<
instabilit<=ii legislative
&racticarea unui turism necontrolat duce la
distrugerea florei >i faunei din zonele declararate
monumente ale naturii
*3
CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALA A PENSIUNII
?ladirea este o constructie noua, din caramida si lemn acoperita cu tabla, bine intretinuta
Bmplasarea ane!elor gospodaresti este separata de curtea principala si de cladirea pentru turisti
prin gard si cu acces separat in curte
Toata incinta este impre%muita cu garduri din lemn si gard pe soclu de beton si lemn
?aile de acces sunt betonate iar terasele si aleile sunt pavate 6e asemenea e!ista si un teren de
sport cu gazon, o livada si o gradina de legume
7patiul de %oaca pentru copii este acoperit cu gazon, pe care sunt amplasate mese pentru
diverse %ocuri, leagane, balansoare, sezlonguri,etc
7e practica si activitati specifice fermei precum cresterea pasarilor si animalelor
domestice Dgaini, prepelite, porci , vaciE
9ste disponibila o parcare pentru , locuri, acoperita
?ladirea prezinta centrala proprie cu calorifere in fiecare camera, racord la reteaua de apa
potabila si canalizare proprie
&ensiunea 8atra ?artisoarei va ofera cazare si masa in cele mai bune conditii si intr-un
ambient natural deosebit &ensiunea dispune de *1 locuri de cazare D, camere de 5 persoane din
care 0 cu pat matrimonial si F camere cu 5 paturi simpleE salon cu capacitate de 53 de locuri la
masa ,curte spatioasa, parcare, loc de %oaca pentru copii, gratar, bar de zi, acces la bucatarie,
living cu semineu
!.tar$ %art#r+ :a parterul pensiunii se afla restaurantul ce va ofera preparate traditionale
romanesti, un mini bar unde puteti servi bauturi reci sau calde, bucataria, un living cu semineu,
o sauna, o sale de %ocuri Dsah, billiard, tennis de masa saE, grup sanitar
!.tar$ #ta8+ :a eta%, pensiunea dispune de camere duble dotate cu grup sanitar propriu cu
cabina de dus, usc<tor de p<r, apa calda permanent, incalzire centrala, T8 color cu antena satelit,
terasa, acces internet Lireless
.obilierul este din lemn de ste%ar in living si din lemn natur de rasinoase in camere
"n restaurant sau pe terasa pensiunii po=i degusta m$nc<ruri tradi=ionale locale ?arnea >i
br$nza provin din ferma noastr< din localitatea &oieni=a &o=i pescui singur p<str<vii )n r$u sau
chiar )n lacul special amena%at din gradina noastra
Bmatorii de mi>care se pot plimba cu BT8-uri, c<lare, )n tr<sur< sau cu bicicletele
descoperind frumuse=ea c$mpiei >i a mun=ilor ;<g<ra> &o=i %uca un meci de tenis de mas< sau
po=i porni )n drume=ii prin rezerva=ie pe trasee marcate 7auna te a>teapt< pentru destindere >i
refacerea tonusului
(alansoarele de pe marginea elesteului sunt puse parc< s< completeze senza=ia de
rela!are a locului 7erile mai lungi pot fi )ncheiate cu un concurs de 4arao4e >i un foc de tab<r<
**
,)( A*PLASARE
&ensiunea Vatra Cartisoarei este localizata in centrul comuna ?artisoara,aflata pe
6/A? Transfagarasan si la o distanta de apro!imativ 03 4m de 7ibiu
6epartarea comunei ?artisoara fata de centrul de polarizare Bvrig este de 55 4m , iar fata
de orasul ;agaras F2 4m si de orasul 8ictoria 53 4m , ambele orase fiind situate in partea estica
?ea mai apropiata statie ?;# este halta ?$r=a , situata la 1 4m pe soseaua Transfagarasan D si 2
4m pe calea de hotar ?$r=i>oara- ?$r=aE
:a o distanta de , 4m se afla gara Brpasu de Jos , folosind soseaua Transfagarasan , dar si
drumul comunal nr 2, , ?irtisoara G Brpasul de Jos 6rumul comunal nr 2+ face legatura intre
comuna ?irtisoara si Brpasul de 7us
,)()( NU*ELE PENSIUNII
/umele pensiunii l-am ales ca fiind 8atra ?artisoarei deoarece pensiunea noastra
reprezinta un punct forte al satului si este situata in centrul acestuia
,)(), NU*ARUL !E *ARGARETE
'n urma criteriilor de clasificare pensiunea noastra se incadreaza intr-un numar de F
margarete
*5
,), CRITERII !E CLASIFICARE IN!EPLINITE
&ensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, av$nd o capacitate de cazare de la F
la *3 camere, totaliz$nd ma!imum F3 de locuri )n mediul rural &ensiunea noastra este dotata cu
, camere cu un numar ma!im de *1 locuri
&entru pensiune de F margarete:
() Cr$t#r$$ g#n#ral#+
- cl<dirile, inclusiv ane!ele gospod<re>ti, s< fie )n stare foarte bun<
- s< se )ncadreze )n stilul arhitectural cu specific local
- c<ile de acces proprii >i spa=iile )ncon%ur<toare s< fie bine )ntre=inute
- curte proprie, cu spa=ii verzi
- )mpre%muiri estetice >i eficiente
- curte cu amena%<ri florale
- amena%<ri )n aer liber pentru odihn< >i rela!are Dchio>curi, pavilioane, terase acoperite, etcE
,) Organ$/ar#a s%a7$$l.r+
- accesul )n camerele de dormit >i )n grupurile sanitare s< fie direct, f<r< a se trece prin alte
camere folosite pentru dormit
- spa=ii corespunz<toare >i igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare
>i conservare a alimentelor >i inventar de servire de calitate
- spa=iu pentru servirea mesei dotat cu mobilier adecvat
- camere cu grup sanitar propriu
1) Instala7$$+
- )nc<lzire central< sau cu gaze la sob< de teracot<, mai pu=in la unit<=ile sezoniere estivale
- surs< de )nc<lzire )n camerele de baie D)nc<lzire central< sau alte mi%loace admise de normele
&7'E
- instala=ie de ap< curent< cald<@rece la buc<t<rie
- racord la re=eaua public< de canalizare sau la mi%loace proprii de colectare >i epurare
- cl<direa s< fie racordat< la re=eaua electric< public< sau alte mi%loace alternative de energie
9) Su%rafa7a 0$n$0 a 4a0#r#l.r (0%
- camer< cu * pat P *3 mp
- camer< cu 5 paturi P *F mp
- dormitorul din apartamente P *F mp
- salonul din apartamente P *2 mp
:) Nu0r 0a;$0 3# %atur$ s$0%l# <ntr&. 4a0#r ,
=) E4-$%ar# san$tar+
- camerele dispun de grup sanitar propriu Dcad< sau cuv< cu du>, lavoar >i Q?E
") !.tar#a 4a0#r#l.r+
- pardoseli acoperite integral sau par=ial cu covoare sau carpete
- mobilier uniform ca stil >i de calitate superioar<
- pat cu somier< cu saltea sau pat cu saltea rela!a
- plapum<, pled sau p<turi Dc$te dou< buc<=i de persoan<E
*F
- perne mari
- cear>af pentru pat >i cear>af plic pentru pled, p<tur< sau plapum<
- cuvertur< de pat
- saltelu=< sau hus< de protec=ie
- mas< >i scaune
- dulap sau spa=ii amena%ate pentru haine, cu umera>e
- cuier
- oglind< sau toalet< la dispozi=ia turi>tilor
- veioz< sau aplic< la cap<tul patului
- prosoape pentru fa=< D* bucat<@persoan<E
- prosoape plu>ate pentru baie D* bucat<@persoan<E
- draperii sau alte mi%loace obturante
- perii pentru haine >i pantofi
- scrumiere Dop=ionalE
- pahare D* bucatat<@persoan<E
- vaze pentru flori
- televizor )n camer<, garsonier< >i apartament
Jarsonierele >i apartamentele vor avea )n plus:
- fotolii sau canapea
- mas< sau m<su=<
- frigider
- set de pahare
- covor
>) !.tar#a 6u4tr$$l.r+
- plit< electric< sau cu gaze
- vase >i ustensile de buc<t<rie
- echipamente pentru p<strarea prin frig a alimentelor
?) T#l#f.n la 3$s%./$7$a tur$t$l.r
(@) Alt# 4r$t#r$$+
- ane!ele gospod<re>ti pentru cre>terea animalelor >i p<s<rilor vor fi amplasate >i )ntre=inute
astfel )nc$t s< nu creeze disconfort pentru turi>ti
- minimum o persoan< s< fie absolvent< a unui curs de formare )n domeniul turismului
?riterii suplimentare facultative altele decat criteriile obligatorii necesare categoriei
respective &entru pensiunea de F margarete sunt necesare obtinerea a cel putin ,3 de puncte:
() C.nstru47$$A as%#4t g#n#ral $ #4-$%ar# #;t#r$.ar
- drum carosabil p$n< la poarta pensiunii Fp
- semnalizare de la >oseaua principal< 5p
- situarea )ntr-o zon< nepoluat< fonic, vizual sau olfactiv 1p
- iluminat e!terior Fp
- )ncadrarea )n stilul arhitectural cu specific local Ap
- izolarea fonic< a cl<dirii 1p
- ambian=a general< a e!teriorului:
- aspectul construc=iilor *3p
*2
- aspectul ane!elor gospod<re>ti *3p
- amena%area spa=iilor e!terioare Dcurte, gr<din<, livad<, spa=ii amena%ate )n aer liber pentru
divertismentE *3p
- gara%, sau ad<post acoperit *3p
,) !.tar#a 4a0#r#l.r
- izolarea fonic< )ntre camere >i spa=iile comune ,p
- salon de primire - living cu spa=iu amena%at pentru deconectare, lecturare, conversa=ie *3p
- perdele obturante Fp
- >emineu +p
- bibliotec< Dc<r=i, reviste, ziare, albume etcE ,p
- dotare cu %ocuri de societate D>ah, table, remy, c<r=i de %oc etcE 2p
- biliard ,p
- tenis de mas< ,p
- aer condi=ionat *3p
- telefon )n fiecare camer< *3p
- decorarea de ansamblu a interiorului *3p
- calitatea mobilierului, armonia culorilor *3p
1) !.tar#a 6u4tr$$l.r
- adaptarea suprafe=ei >i a dot<rilor la num<rul de camere ,p
- vesel< >i ustensile de buc<t<rie de bun< calitate, nedesperechiate, )n num<r corespunz<tor
capacit<=ii de cazare 1p
- aparatur< electric<:
- robot-mi!er Fp
- cafetier< Fp
- cuptor cu microunde 1p
- hot< ,p
- ma>in< de sp<lat vase *3p
9) Alt# 3.tr$ $ a0#na8r$
- mas< >i fier de c<lcat 5p
- ma>in< automat< de sp<lat rufe *3p
- usc<tor de p<r Fp
- gr<tar )n aer liber Fp
- locuri de %oac< amena%ate pentru copii *3p
- sal< de fitness *3p
- saun< *3p
- %acuzzi 0p
- piscin< )n aer liber ,p
- piscin< acoperit< *3p
- terenuri de sport proprii sau intermediare la ter=i ,p
- obiecte >i echipamente pentru practicarea sporturilorDschiuri,s<nii,biciclete,ambarca=iuni,etcE,p
- aparat video 5p
- 686 0p
- anten< satelit sau cablu 5p
- calculator cu acces internet 0p
- posibilit<=i de participare ca divertisment la unele activit<=i gospod<re>ti ,p
*0
,)1 AR2ITECTURAA SPATIEREA CA*ERELORA !OTAREA CA*ERELOR SI
A CELORLALTE INCAPERI
&ensiunea este amplasata pe un teren dreptunghiular de dimensiuni mari Bccesul )n
locuin=< se face pe fa=ada principal< a casei dar si prin partea laterala , printr-un hol generos de
care distribuie circula=iile la nivelul parterului c<tre living , buc<t<rie si sala de mese, sauna si o
sala de %ocuri &arterul este completat func=ional de un grup sanitar pentru F persoane :a eta%
avem opt dormitoare generoase care dispun de baie proprie, televizor, incalzire centrala, apa
calda, terasa
!#tal$$ t#-n$4#
.aterialele folosite la realizarea >i mai ales la finisarea acestei pensiuni sunt naturale, de
bun< calitate &ardoselile pe zona de parter sunt din gresie ceramic<, scara este placat< cu lemn,
dormitoarele cu parchet stratificat, iar balcoanele cu pl<ci de travertin "n r$ndul finisa%elor
interioare vopseaua lavabil< )n tonuri calde contribuie la ob=inerea unui ambient intim, plin de
c<ldur< &e suprafa=a terenului r<mas< liber< se va terasa >i amena%a spa=iu verde ?ea mai mare
suprafa=< din teren dispune de gazon, iar de %ur )mpre%urul casei sunt alei cu pava%, pietri> >i
decora=iuni florale Jardul este din beton armat placat cu piatr< natural< si lemn
La #;t#r$.r
&entru finisarea fa=adelor s-a folosit vopsea lavabil< de e!terior de culoare alb< mi!at< cu
placa%e de lambriu de lemn b<i=uit brun )nchis >i soclu cu piatr< natural< de r$u
Bcoperi>ul este )n >arpant< de lemn cu )nvelitoare din tabl< ondulat< T$mpl<ria este din lemn cu
geam termopan

,)1)( SPATIEREA CA*ERELOR
&ensiunea dispune de *1 locuri de cazare , , camere de 5 persoane din care 0 cu pat
matrimonial si F camere cu 5 paturi simple amena%ate )n stil rustic-modern ?amerele au o
suprafata care variaza intre *Fmp si *1mp
Toate cele opt camere sunt situate la eta%ul pensiunii, accesul in camere se face printr-un
hol de *+3 m latime
:a prima vedere camerele par sa fie construite dupa acelasi tipar, )nsa o privire mai atenta
va face sa va schimbati parerea ?ontactul cu lumea e!terioara si accesul la informatii de ultima
ora este posibil prin reteaua de televiziune interioara conectata la o antena de satelit
;iecare camera este dotata cu o moderna baie 7patiul generos alocat salii de baie, precum si
designul modern al acesteia, vine sa completeze confortul deosebit al camerelor
*1
,)1), !OTAREA CA*ERELOR SI A CELORLALTE INCAPERI
Ca0#ra 3u6la cu un pat matrimonial are o suprafata de *F mp 9ste dotata cu pat
matrimonial ,baie cu cabina de dus, usc<tor de p<r, apa calda permanent, incalzire centrala,
televizor prin cablu, terasa, acces internet Lireless
?amera dubla cu 5 paturi are o suprafata de *1 mp 9ste dotata cu 5 paturi ,baie cu cabina
de dus, usc<tor de p<r, apa calda permanent, incalzire centrala, tv prin cablu, terasa, acces
internet Lireless
'n camere paturile sunt din lemn de brad cu noptiere si cu saltele rela!a 6e asemenea in
fiecare camera se afla o masuta cu cate doua sau trei scaune, un dulap cu umerase si rafturi, cate
un cuier cu eta%era si o oglinda de 13!A3 cm
?amerele au grup sanitar propriu 'ncalzirea in camere si bai este asigurata de centrala
proprie cladirii
'a$aA frumos amena%ata este dotata cu lavoar,Lc si cabina cu dus 6easemeanea veti mai
gasi si o oglinda ,un uscator de par, 2 prosoape din care 5 sunt pentru fata si 5 prosoape pulsate
pentru baie, un dulap si un cos de gunoi
'u4atar$a are o suprafata de 23 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si faianta de
culoare alg-galben iar mobilierul este din lemn de carpen 9ste dotata cu un aragaz cu 2 ochiuri si
cuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de cafea, pra%itor
paine, robot-mi!er, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de bucatarie, vase si ustensile de
buna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani si pahare,etc
L$B$ng are o suprafata de 20 mp Bici intalnim un spatiu amena%at pentru deconectare,
lecturare, conversatie dispunem de un numar de *F locuri pe canapele si F masute 6otat cu o
biblioteca cu carti, reviste, ziare, albume ; un semineu ; televiozor :?6 prin cablu .obilierul
este realizat din lemn de ste%ar
Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate artizanal din lemn natur de carpen cu o
capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de unde poti servi bauturi calde ( ceai, cafea, cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice
sau nealcoolice.
R#4#%t$a pensiunii este deschisa 52 de ore din 52 9ste dotata cu un calculator cu acces la
internet si un telefon
?amerele se pregatesc pentru chec4-in incepand cu ora *F33 ?hec4-out se face in ziua plecarii,
dupa ora *533
Sauna este situata la parterul pensiunii pe o suprafata de 23mp Bici avem sauna propriu
zisa cu o capacitate de 1 persoane, 5 vestiare unul pentru femei iar altul pentru barbati , 5 cabine
de dus cu cate 5 dusuri fiecare si un hol cu oglinda
7auna este una din cele mai bune terapii care te pot a%uta sa te rela!ezi, este un bun
remediu pentru gripa, acnee si in acelasi timp a%uta la pierderea 4ilogramelor in plus
C serie completa de sauna cuprinde o faza de incalzire cuprinsa intre ,3 si *53 de grade, o faza
de racire si alta de repaus ;azele de racire si incalzire sunt de ,-*5 minute fiecare, in functie de
organismul fiecarei persoane, iar faza de repaus dupeaza apro!imativ *0 minute
7faturi pentru o sauna fara probleme:
- 'nainte de a intra in sauna mergi la toaleta
- 7pala-ti bine corpul si uda-ti perul, pentru a evita sa se incinga
- /u manca mult si nu bea alcool inainte de a merge la sauna
*A
- 6emachiaza-te si da-ti %os toate bi%uteriile inainte de a intra in sauna
- 'a cu tine doua prosoape, pe unul vei sta si cu unul te vei acoperii
- 6aca ai probleme cu respiratia atunci ai nevoie de un al treilea prosop pentru al umezii Bcesta
te va a%uta sa respiri
- /u bea nimic intre prima si a doua runda de sauna, lichidele baute pot impiedica efectul de
dezinto!icare
?aldura iti grabeste ritmul inimii si metabolismul, deci poti pierde 4ilograme in timp ce
te rela!ezi .uschii si corpul se vor rela!a si vei reusi in sfarsit sa scapi de celulele moarte de pe
corp si de praful din pori, care a%uta la formarea inesteticelor cosuri
6upa o sedinta completa de sauna vei obtine o rela!are musculara si psihica,
normalizarea presiunii arteriale si a temperaturii corporale, fortificarea sistemului imunitar,
scaderea greutatii prin eliminarea apei, eliberarea cailor respiratorii si iti va reda o stare generala
de buna dispozitie

F.$s.r de gradina, din lemn, he!agonal cu latura de 5 m portivit servirii meselor in aer
liber 9ste un foisor de dimensiune medie-superioara care poate adaposti pana la *2 persoane
S%alat.r$# s$ us4at.r$# se intinde pe o suprafata de +0 mp 9ste dotata cu o masina de
spalat una de uscat si o masa de calcat cu masina de calcat

P$Bn$ta este prevazuta cu F incaperi C camera unde se depoziteaza alimentele , o camera
pentru centrala termica si o minicrama
Gratarul este amplasat in curte, alaturi avem o masa unde se pot prepara produsele care
se vor pune pe gratar si o pompa cu apa potabila


CAPITOLUL III
*,
SERCICII TURISTICE IN PENSIUNE
F* 79#8'?'' 69 ?BMB#9
&ensiunea dispune de *1 locuri de cazare , , camere de 5 persoane din care 0 cu pat
matrimonial si F camere cu 5 paturi simple amena%ate )n stil rustic-modern ?amerele au o
suprafata care variaza intre *Fmp si *1mp
?amere confortabile, design si ambianta moderne, materiale si culori rela!ante, te vor
face sa simti atmosfera calda si odihnitoare a pensiunii; iar prin curatenia din camere, prin
restaurantul care ofera felurite preparate traditionale romanesti, personalul pensiunii are gri%a sa
iti asigure o sedere placuta
?hiar daca iti recomandam sa te plimbi prin padure si sa te rela!ezi in natura iti punem la
dispozitie televizoare dar si acces la internet 'n asa fel incat sa poti fi in permanenta la curent cu
ultimele stiri sau sa urmaresti emisiunile preferate iar prin accesul la internet sa poti comunica la
timp cu partenerii
7untem insa siguri ca perspectiva si peisa%ele pe care le vei descoperi de la balcon sau de
la fereastra te vor incanta peste masura, caci pana la urma, nu doresti doar sa te simti ca acasa ci
sa fii mai vesel si mai fericit
F5 79#8'?'' 69 #97TBU#BT'9
Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate artizanal din lemn natur de carpen cu o
capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de unde poti servi bauturi calde ( ceai, cafea, cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice
sau nealcoolice.
(ucataria are o suprafata de 23 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si faianta de
culoare alg-galben iar mobilierul este din lemn de carpen 9ste dotata cu un aragaz cu 2 ochiuri si
cuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de cafea, pra%itor
paine, robot-mi!er, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de bucatarie, vase si ustensile de
buna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani si pahare,etc
F5* :'7TB 69 &#9&B#BT9 7' (BUTU#'
NaturalA saBur.s s$ %# saturat#D
#estaurantul nostru v< ofer< m$nc<ruri traditionale locale &<str<vii, carnea si br$nza
provin din p<str<varia proprie si de la ferma noastra din apropiere &oienita .$ncarea oferit<
subliniaz< calit<=ile buc<tarului deoarece : RBrta g<titului presupune )mbinarea diferitelor gusturi
care amplific< pl<cerea meseiS
*ENIU
*+
SPECIALITEFILE CASEI+
PstrB afu0at cu sos de hrean si paine A3gr ,,33 :9'
F$l 3# %strB in fulgi de porumb cu cartofi natur 503gr@A3gr@*03gr 5,,33 :9'
;il p<str<v, fulgi de porumb, sos de p<trun%el
C.tl#t 3# 6#r6#4u7 cu sos de ciuperci, m<m<ligu=< *03gr@A3gr@*03gr 55,33 :9'
Pul% 3# $#3 la gr<t<r cu m<m<ligu=< *03gr@03gr@*03gr 55,33 :9'
7tropit cu vin si usturoi
Sar0al# cu mmligu= 533gr@*03gr 53,33 :9'
GUSTERI RECI
Gustar# 7rn#as4 *53gr ,,33 :9'
&reparate tradi=ionale din porc Dtob<, %umere, caltabo>, s$ngereteE )mpreun< cu br$nz< telemea,
servite cu ceap< verde, usturoi >i varz< murat< :a cerere, se poate alc<tui combina=ia dorit< de
c<tre 6umneavoastr<
Gustar# r#4# s$0%la *53gr ,,33 :9'
.ezeluri superioare Dsalam sibiu, >unc< praga, mu>chi fileE asortate cu br$nzeturi de calitate >i cu
legume de sezon Dro>ii, castrave=iE :a cerere, se poate alc<tui combina=ia dorit< de c<tre
6umneavoastr<
*us4-$ul#7 3# 6#r6#4u7 afu0at cu p$ine A3gr ,,33 :9'

P$ft$# 3# %.r4 afu0at cu paine A3gr ,,33 :9'
Crnat$ us4a7$ P.$#n$7a cu p$ine *33gr ,,33
:9'
F$l 3# %strB afu0at cu sos de hrean si p$ine ,3gr ,,33 :9'
Gustar# P.$#n$7a 53gr@53gr@53gr@53gr@53gr *3,33 :9'
(erbecu= afumat, file p<str<v afumat, telemea, br$nz< burduf, sl<nin< afumat<, ceap< rosie
PstrB afu0at cu sos de hrean si p$ine *03gr *0,33 :9'
Plat.u 3# 4as cu p$ine F33gr 50,33 :9'
&<str<v afumat, sl<nin< afumat<, telemea, br$nz< de burduf, %umeri, =uic<
Plat.u C$.6n#s4 ptr 5 persoane cu p$ine 23gr@23gr@23gr@23gr@23gr@23gr 50,33 :9'
Bfum<turi: &ecie porc, 8isli oaie, c<rnati, sl<nin<, %umeri, br$nz< de burduf, telemea, ceapa rosie
GUSTERI CAL!E
53
Gustar# 4al3 s$0%la *53gr ,,33 :9'
Blc<tuit< din fic<=ei de pui, ciuperci umplute, bulete din ca>caval, flori din cabanos pr<%it, cu
decor din legume
Cas4aBal %an# *53gr A,33 :9'
?a>caval de calitate superioar<, tapetat cu pesmet >i pr<%it rapid )n ulei fierbinte
Ca4aBal %ar$/$an *53gr A,33 :9'
?a>caval de calitate superioar<, trecut prin un amestec de ou cu f<in< >i pr<%it rapid )n ulei
fierbinte
Crn4$.r rulat la t$ga$# cu m<m<ligu=< *33gr@A3gr ,,33 :9'
*0l$gu7 4u 6rGn/ s$ s0GntGn 533gr *3,33 :9'
7pecialitate rom$neasc< tradi=ional<; la dorin=a 6umneavoastr<, se poate servi cu br$nz<
proasp<t< de vaci sau cu br$nz< telemea
F$47#$ 3# %u$ la t$ga$# 533gr *3,33 :9'
;ic<=ei proaspe=i de pas<re pr<%i=i )n ulei >i condimenta=i cu usturoi, piper >i vin
Ar$%$ %r8$t# 3# %u$ 533gr *3,33 :9'
Bripi condimentate de pui, pr<%ite )n ulei fierbinte, crocante
'ul/ 0unt#n#s4 503gr *3,33 :9'
.<m<ligu=<, br$nz< de burduf, sl<nin< )mp<nat<, ou
O0l#t s$0%l *53gr 0,33 :9'
Cu< proaspete de g<in<, b<tute spum< >i pr<%ite rapid )n ulei fierbinte :a cererea 6umneavoatr<
se poate asezona cu diferite mezeluri, ciuperci sau legume
O4-$ur$ 4u un4 *53gr 1,33 :9'
8arianta rom$neasc< a specialit<=ii engleze>ti Kham and eggsK: ou< proaspete de g<in<, pr<%ite
sub form< de ochiuri >i asezonate cu >unc<
CIOR'E
C$.r6 3# %strB cu ardei iute si p$ine ,3gr@F53gr *3,33 :9'
C$.r6 3# 6urt cu ardei iute, smantana si p$ine ,3gr@F53gr *3,33 :9'
&reparat tradi=ional, ob=inut din burt< de vac< >i legume fierte )mpreun< 7e serve>te dreas< cu
g<lbenu> de ou, sm$nt$n<, mu%dei de usturoi >i l<m$ie
C$.r6 3# %#r$.ar# cu ardei iute >i p$ine ,3gr@F53gr@,3gr *3,33 :9'
C$.r6 3# fas.l# cu afum<tur<, salat< de ceap<, p$ine ,3gr@F53gr@,3gr *3,33 :9'
5*
C$.r6 trn#as4 3# B4u7 cu sm$nt$n<, ardei iute, p$ine ,3gr@F53gr@03gr *3,33 :9'
&reparat tradi=ional rom$nesc, din carne de v<cu=< >i legume fierte )mpreun< 7e serve>te
decorat< cu tarhon >i p<trun%el
C$.r6 a4r 3# %u$ (bivoli=<E cu ardei iute, p$ine ,3gr@F53gr@03gr *3,33 :9'
Su% ras.l 3# %u$ 4u t$7#$ cu paine ,3gr@F53gr *3,33 :9'
7up< cu carne de pas<re >i t<i=ei de cas< 7e serve>te decorat< cu verdea=<
Su% 4r#0 3# l#gu0# cu paine si smantana ,3gr@F53gr@03gr *3,33 :9'
?rem< din legume fierte >i pasate 7e serve>te cu crutoane din p$ine >i sm$nt$n<
PREPARATE !IN PESTREC
PstrB la grtar cu mu%dei de usturoi, m<m<ligu=< 503gr@A3gr@*03gr *0,33 :9'
PstrB la t$ga$# cu mu%dei de usturoi, m<m<ligu=< 503gr@A3gr@*03gr *0,33 :9'
F$l 3# %strB la grtar cu cartofi natur 533gr@*03gr 53,33 :9'
Pla4-$# 3# %strB cu m<m<ligu=< 503gr@*33gr@*03gr *,,33 :9'
PstrB u0%lut 4u l#gu0# cu cartofi natur 503gr@*33gr@*03gr 52,33 :9'
F$l 3# %strB %an cu cartofi pr<%i=i 503gr@*03gr 52,33 :9'
PstrB la Car.l 503gr@A3gr@*03gr 52,33 :9'
&<str<v, vin alb, usturoi, sm$nt$n<, busuioc
F$l 3# %strB <n fulg$ 3# %.ru06 cu cartofi natur 503gr@A3gr@*03gr 5,,33 :9'
;il p<str<v, fulgi de porumb, sos de p<trun%el
PREPARATE !IN CARNE !E 'ER'ECU
*us4-$ul#7 3# 6#r6#4u7 afu0at cu p$ine A3gr ,,33 :9'
Pastra0 3# 6#r6#4u7 cu mu%dei de usturoi, m<m<ligu=< *03gr@03gr@*03gr 55,33 :9'
C.tl#t 3# 6#r6#4u7 cu sos de ciuperci, m<m<ligu=< *03gr@A3gr@*03gr 55,33 :9'
PREPARATE !IN CARNE !E IE!
Pul% 3# $#3 la grtr cu m<m<ligu=< *03gr@03gr@*03gr 55,33 :9'
7tropit cu vin si usturoi
55
I#3 P.$#n$7a cu m<m<ligu=< 533gr@A3gr@*03gr 55,33 :9'
Toc<ni=< din pulp< ied, usturoi, ceap<, vin alb
PREPARATE !IN CARNE !E CITE
*us4-$ 3# B$t la grtar cu cartofi natur *03gr@*33gr 52,33 :9'
F$l 0$gn.ns cu cartofi la cuptor *03gr@,3gr 5,,33 :9'
.uschi de vit<, vin alb, piper verde, sm$nt$n<
PREPARATE !IN CARNE !E 'ICOLIE
T.4an$7 3# 6$B.l$7 cu cartofi piure 533gr@A3gr@*03gr 55,33 :9'
*us4-$ 3# 6$B.l$7 P.$#n$7a la grtr cu cartofi =<r<nesti 533gr@03gr@*03gr 5,,33 :9'
7ervit pe piatr< )ncins< cu sos de m<r
PREPARATE !IN CARNE !E PORC
C#af la grtr cu cartofi pr<%i=i *03gr@*03gr *0,33 :9'
C.tl#t la grtr cu cartofi pr<%i=i *03gr@*03gr *0,33 :9'
Sn$7#l 3# %.r4 cu cartofi pr<%i=i *03gr@*03gr *,,33 :9'
P.0ana %.r4ulu$ cu m<m<ligu=< *03gr@*03gr *,,33 :9'
&ulp< de porc, vin alb, usturoi
CHrna7$ la t$ga$# cu varz< c<lit< 533gr@*03gr *,,33 :9'
Rula3a 3# %.r4 cu cartofi =<r<nesti *03gr@03gr@03gr@*03gr *,,33 :9'
.uschi de porc, pecie porc, cas, rosie
T.4-$tur cu m<m<ligu=< *33gr@,3gr@*03gr *,,33 :9'
&ulp< de porc, sos de rosii, m<m<lig<, ou, telemea de oaie
Fr$gHru$ as.rtat# cu cartofi pr<%i=i 533gr@*03gr *,,33 :9'
?otlet porc, c$rna=i afumat, ceap<, gogosar gras
PREPARATE !IN CARNE !E PUI
P$#%t 3# %u$ la grtar cu cartofi pr<%i=i *03gr@*03gr *0,33 :9'
P$#%t 3# %u$ %an cu cartofi pr<%i=i *03gr@*03gr *0,33 :9'
5F
Ostr.%#l 3# %u$ cu cartofi piure *03gr@,3gr@*03gr *,,33 :9'
&iept de pui, vin alb, usturoi, sos de rosii
PREPARATE PENTRU CEGETARIENI
Su% 4r#0 3# l#gu0# F33gr A,33 :9'
Salat gr#4#as4 503gr *5,33 :9'
7alat< verde, ceap<, ulei m<sline, rosii, m<sline, castrave=i, telemea
C$u%#r4$ la 4u%t.r *03gr +,33 :9'
Or#/ 4u l#gu0# *03gr A,33 :9'
*0l$gu7 4u 6rGn/ s$ s0GntGn 533gr *5,33 :9'
Pr#%arat# 3# s#/.n *03gr +,33 :9'
?iuperci, dovlecei pan, vinete,
GARNITURI
Cart.f$ %r8$7$ *33gr 2,33 :9'
Cart.f$ natur *33gr 2,33 :9'
Cart.f$ 4u 4as4aBal s$ s0GntGn *03gr 0,33 :9'
Cart.f$ la 4u%t.r cu usturoi si p<trun%el *03gr 0,33 :9'
Cart.f$ 7rn#st$ *03gr 0,33 :9'
L#gu0# s.t *33gr 0,33 :9'
C$u%#r4$ s.t *33gr 0,33 :9'
Car/H 4Hl$tH *03gr 0,33 :9'
SALATE
Salat 3# Bar/ 4ru3a *03gr F,33 :9'
Salat 3# 4astraB#7$ 0ura7$ *03gr 0,33 :9'
52
Salat 3# g.g.sar$ 0ura7$ *03gr 0,33 :9'
Salat 3# r.s$$ s$ 4astraB#7$ *03gr 0,33 :9'
Salat 3# 0urtur$ as.rtat# *03gr 0,33 :9'
Salat 3# s#/.n *03gr 0,33 :9'
Salat 3# sf#4l r.$# 4u -r#an *03gr 0,33 :9'
7fecl< ro>ie >i hrean,preparate cu ulei de m<sline,o=et >i zah<r
Salat gr#4#as4 *03gr 0,33 :9'
?astrave=i verzi,ro>ii,ardei gras,ceap<,m<sline,preparate cu ulei,piper >i sare7e serve>te cu
telemea >i l<m$ie
!ESERTURI
Clt$t# 4u 6ran/ s$ staf$3# I 3ul4#a7 I <ng-#7at 13gr@03gr 0,33
:9'
Pl4$nt 4u 6rGn/ s$ staf$3# *,3gr 0,33 :9'
Pl4$nt 4u 0#r# *,3gr 0,33 :9'
Pl4$nt 4u Ra6ar6ur 180 gr 5,00 LEI
Rula3 3# 6$s4u$7$ *33gr 1,33 :9'
Ing-#7at *,3gr A,33
:9'
'nghe=at< naturalT de casT fTcut< din lapte natural propriu
Pa%anas$ cu sm$nt$n si dulcea=< *,3gr *3,33 :9'
Jogosi cu branza dulce de vaci servite cu dulceata si smantana
Plat.u 4u fru4t# %r.as%#t# (%#ntru 3.u %#rs.an# F33gr *F,33 :9'
(anane, 4iLi ,portocale, struguri, pepene galben, mere :a dorin=a 6umneavoastr<, se pot ad<uga
>i diferite sortimente de br)nzeturi
'EUTURI NEALCOOLICE
A% %lat I 0$n#ral 30 l 5,33 :9'
A% %lat I 0$n#ral *33 l F,33 :9'
50
Caf#a *33 ml F,33 :9'
C#a$ 533 ml F,33 :9'
Es%r#ss. 03 ml F,33 :9'
Ca%%u4$n. 533 ml 2,33 :9'
Su4 3# 0#r# natural 3FF l 2,33 :9'
CIN AL'
CINUL CASEI
7auvignon (lanc de #ecas *33 l 53,33 :9'
Traminer #oze de #ecas *33 l 53,33 :9'
JI!CEI
#iesling 3A0 l 53,33 :9'
7auvignon (lanc 3A0 l 50,33 :9'
6ry .uscat 3A0 l 50,33 :9'
*URFATLAR
?hardonnay @ &inot Jris 3A0 l 53,33 :9'
7ec de .urfatlar D7auvignon (lancE 3A0 l 50,33 :9'
CIN ROSU
CIN FIERT 350 l 1,33 :9'
CINUL CASEI
?abernet 7auvignon de #ecas *33 l 53,33 :9'
*URFATLAR
&inot /oir 3A0 l 53,33 :9'
.erlot 3A0 l 53,33 :9'
?abernet 7auvignon 3A0 l 53,33 :9'
7ec de .urfatlar D?abernet 7auvignonE 3A0 l F0,33 :9'
'ERE
C$u4 30 l 2,33 :9'
S$lBa 30 l 0,33 :9'
'#4KLs 30 l 0,33 :9'
51
2#$n#K#n 30 l 0,33 :9'
Gss#r 30 l 0,33
:9'
S$lBa (lac4 30 l 0,33 :9'
St#lla Art.$s 30 l 0,33 :9'
St#lla Art.$s f<r< alcool 30 l 0,33 :9'
5#$ss6$#r D.alteserE bere german< din gr$u 30 l *3,33 :9'
COCMTAILURI
G$n t.n$4 503 ml *5,33 :9'
Jin, Iinley
5-$t# La3N *03 ml *2,33 :9'
Jin, coniac, suc de l<mie, ghea=<
TaK# F$B# *03 ml *2,33 :9'
Jin, suc de l<m$ie, suc de portocale, sirop de zah<r, grenadine, ghea=<
Ca0%ar$ Orang# 503 ml *2,33 :9'
?ampari, suc de portocale
'l..3N *arN 503 ml *2,33 :9'
8odca, suc de rosii
SPIRTOASE

u$4 3# %run#A %#r# F3 ml F,33 :9'
Af$nat F3 ml F,33 :9'
Viinat F3 ml F,33 :9'
Zmeurat F3 ml 2,33
:9'
u$4 f$art F3 ml 2,33 :9'
!# CGn/ar#+
Pr.3us# natural# 3# 4as 3$n %r.3u47$# %r.%r$# & F#r0a P.$#n$7a

5A
&<str<v afumat *33 gr 1 :ei
;ile p<str<v afumat *33 gr 1 :ei
?osti=< afumat< *33 gr F :ei
?$rn<cior afumat *33 gr 2 :ei
.uschiule= porc afumat *33 gr 0 :ei
&astram< afumat< *33 gr 0 :ei
Telemea *33 gr 5 :ei
(r$nz< de burduf *33 gr F,0 :ei
2ar6a4- )mpachetat< )n folie: * bucata cca 203 gr
(rnz < Tip ;eta de oaie 203 4g *3 :ei
(r$nz< german< semitare de oaie 203 gr *3 :ei
1)1 CON!ITII !E SPORT SI AGRE*ENT
5,
&escuitul in lacul amena%at
?alarie pe cai bine antrenati
&limbari cu BT8
6rumetii pe trasee marcate
&limbari cu mountain-bi4e
7auna pentru trupuri obosite
?oncurs de 4arao4e si foc de tabara
'nternet
&limbari cu sania iarna
FF* BJ#9.9/TU: 7' 7&C#TU#':9 69 8B#B
&rin amplasarea sa )n zona centrala a masivului ;agaras, 8alea ($lii beneficiaza asa dupa
cum am demonstrat de prezenta unei game variate de relief interesant: creste cu caracter alpin,
zone glaciare, paduri, ape etc care au atras de multa vreme atentia iubitorilor de munte: a
alpinistilor, a v$natorilor, a pescarilor etc &relu$nd o serie de trasee clasice rezultate din
activitatea pastorala, aceste cai asa zise drumuri de cal au delimitat o retea bogata de poteci, cu
trasee variate si deosebit de interesante
CGnat.ar#a s$ %#s4u$tul s%.rt$B sunt notiuni str$ns legate de aceasta zona din cele mai
vechi timpuri 6e aici s-au recoltat numeroase trofee care au primit multe premii )n e!pozitii
internationale
CGnat.ar#a P zona ($lea datorita conditiilor de relief si vegetatie reprezinta una din
regiunile de prima importanta cinegetica din .untii ;agaras "n baza autorizatiilor si permiselor
legale din aceasta zona se pot recolta urmatoarele specii: capriorul Dtapul de capra rosieE, cerbul
carpatin, ursul brun, r$sul, %derul, lupul, vulpea, iepurele de padure
P#s4u$tul s%.rt$B se practica )n p$r$ul ($lea, p$raiele adiacente si r$ul ?$rtisoara, aceste
ape fiind populate natural cu pastrav Tot aici se remarca si &astravaria ($lea, situata la 1 4m
amonte de sat, pe valea p$r$ului :aita
S%#.l.g$a este o alta ramura sportiv-turistica ce se poate dezvolta )n zona av$nd )n vedere
cele peste F0 de pesteri din masivul ;agaras, printre care amintim: cea mai )nalta pestera din tara
situata la altitudinea de 5031 m care prezinta )n interior gheata, cea mai dezvoltata si ramificata
)n sisturi pestera din tara care ocupa si locul A )n lume ca dezvoltare
*.unta$n&6$K#&ul practicat de tot mai multi tineri si la noi )n tara poate gasi aici trasee
deosebite si spectaculoase datorita reliefului colinar din zona medie a vaii
Toate cele aratate atesta vastele posibilitati de care dispune zona studiata )n sezonul cald,
ceea ce )i confera posibilitatea dezvoltarii activitatilor sportive si agrementale la un nivel ridicat
FF5 #9J'.U: MB&9M':C# 7' &C7'(':'TBT9B &#B?T'?B#'' 7&C#TU#':C# 69
'B#/B
5+

6in e!perienta generala legata de e!ploatarea statiunilor de munte se desprinde concluzia ca
elementul predominant, chiar )n cadrul unei statiuni cu un pronuntat caracter polivalent, este
schiul "n consecinta trebuie elucidate cu multa e!actitate posibilitatile de practicare a acestui
sport, care aduce circa 13O din capacitatea statiunilor 7porturile de iarna sunt legate nemi%locit
de e!istenta ghetii si a zapezii
7tratul de zapada variaza at$t calitativ c$t si cantitativ )n functie de relief si altitudine 7e
stie ca vaile sunt cele care pastreaza mai bine zapada si ca zonele mai )nalte ale muntelui, prin
evolutia temperaturilor %oase, constituie zone de mentinere )ndelungata a zapezii
"n cazul 8aii ($lea ambele elemente lucreaza concomitent, caldarea glaciara, valea de
altitudine situata la peste *033 m si orientate spre nord constituie un depozit ideal de zapada care
este totodata si o zona perfecta pentru practicarea schiului
FFF &C7'(':'TBT':9 7' ?C/6'T'':9 7?N'B(':9 B:9 8B'' (B:9B
&entru a ilustra practic evolutia medie a regimului zapezilor )n zona ($lea se ane!eaza
graficul zapezii medii Jraficul prezinta situatia )n cele trei zone reprezentative ale 8aii ($lea:
($lea Jla%arie, ($lea ?ascada si ($lea :ac
Luna octombrie P apare prima zapada care se situeaza )n medie la cota 5333 m 9ste
insuficienta pentru )nceperea sezonului de schi si de cele mai multe ori este topita de temperatura
)nca ridicata a acestei luni
Luna noiembrie P )nregistreaza la cota 5333 m )nceputul stabilizarii stratului de zapada,
totusi cu grosimea de *0-53 cm, schiul nu se poate practica datorita asperitatilor reliefului:
st$ncarii, rupturi neacoperite suficient
Mona de la altitudinea *033 m este abia pudrata iar zonele inferioare )nca nu sunt afectate de
zapada
Luna decembrie P este )n general caracterizata prin primele ninsori cu adevarat consistente,
care permit )n a doua %umatate a lunii )nceperea activitatii de schi 7ituatia grosimii zapezii se
prezinta )n medie astfel: ($lea :ac - 23 cm ; ($lea ?ascada P *, cm ; ($lea Jla%arie P , cm
?u toata zapada mare din caldarea glaciara aceasta regiune este supusa unei nebulozitati
mari si v$ntului, fapt ce face ca schiul sa se poata practica sporadic si preponderent )n perioadele
de acalmie
Luna ianuarie P stratul de zapada este )n continua crestere consolid$ndu-se, drumul de
sanie fiind practic realizat pe )ntreaga )naltime a masivului Jrosimile medii ma!ime )nregistrate
se prezinta dupa cum urmeaza: ($lea :ac 00-,3 cm; ($lea ?ascada F0 cm; ($lea Jla%arie *,
cm
7ezonul de schi este )n plina desfasurare Bccentul cade )n medie pe ecartul mi%lociu si
inferior, tot datorita instabilitatii timpului la altitudine unde nebulozitatea si v$ntul sunt destul de
intense :a sf$rsitul acestei luni devin schiabile toate traseele zonei din creasta p$na la Jla%arie
Luna februarie O este de%a luna de plin sezon &$rtiile pentru toate genurile de sporturi de
zapada sunt bine )nzapezite si practicabile la toate altitudinile Timpul se stabilizeaza si ofera
conditii bune at$t pentru sportul de performanta c$t si pentru cel de agrement 7ituatia stratului
de zapada se prezinta astfel: ($lea :ac **3 cm; ($lea ?ascada 20 cm; ($lea Jla%arie 50 cm
Luna martie P mentine )n prime ei %umatate situatia din februarie, de plin sezon "n a doua
%umatate a lunii situatia )ncepe sa se schimbe, )ncalzirea si precipitatiile de primavara genereaza
o accentuare a )nzapezirii la altitudine, dar atinge )n mod nefavorabil poalele masivului Bcest
fapt este ilustrat si de evolutia stratului de zapada care are urmatorii parametrii: ($lea :ac *00
cm; ($lea ?ascada 50 cm; ($lea Jla%arie *3 cm
F3
Luna aprilie P face sa se simta decala%ul altitudinal al ;agarasului fata de alti masivi, )n
timp ce ma%oritatea statiunilor din tara )nchid sezonul de schi, zona ($lea ofera )n continuare
posibilitatea practicarii acestui sport pe un ecart situat )ntre cota 5F*0 m D7aua ?apraE si *A33 m
Bltitudinea, orientarea nordica a caldarii ($lii, precum si conditiile de microclimat ale
masivului, ninsori abundente de primavara mentin zapada )n conditii ideale :a altitudine sezonul
de schi continua )n timp ce la Jla%arie este plina primavara 9volutia stratului de zapada este
urmatoarea: ($lea :ac **0 cm; ($lea ?ascada - ; ($lea Jla%arie -
Luna mai O mentine )n prima ei %umatate situatia lunii aprilie
Bceasta este perioada c$nd ploile de primavara si )nghetul din timpul noptii formeaza
zapada grauntoasa, asa numitul firn, zapada ideala care nu necesita batere si pe care se poate
schia )n toate directiile
"n cursul celei de-a doua %umatati a lunii domeniul schiabil se reduce simtitor ca urmare a
temperaturii crescute si a zilei mai lungi de primavara
7tratul de zapada se prezinta dupa cum urmeaza: ($lea :ac 03 cm; ($lea ?ascada -; ($lea
Jla%arie -
7f$rsitul lunii mai marcheaza )nchiderea oficiala a sezonului de schi )n 8alea ($lii
Luna iunie P mai ofera )nsa pentru amatorii de originalitati un sezon e!clusiv P estival
;undul caldarii ($lii si caldarea 8aiugii, pitita )ntre 8$rful 8$natoarea si 8$rful 8aiuga,
pastreaza o buna suprafata schiabila p$na la finele lunii
1)9 PRO!USE TURISTICE OFERITE !E PENSIUNE
F*
PASTE 2008 la Cartisoara, pensiunea agroturistica Vatra Cartisoarei 3
Tar$f+ 500 lei/pers./pacet
&erioada: 50 - 5, aprilie 533,
Transport: individual
?azare: !artisoara , pensiunea Vatra Cartisoarei"
:ocalitate: !artisoara
Mona turistica: 7ibiu
7ervicii incluse: - F nopti cazare cu pensiune completa - pranz festiv de &aste - bauturile servite
la masa - BT8, calarie, plimbare cu trasura Dconform programE - picnic si e!cursie la #ambata ,
concurs de cautat oua si pescuit, sauna, internet, masa tenis, biciclete
T'& ?BMB#9$
:oc in camera dubla: 030 lei (%arif pacet)
/ota:
- tariful este e!primat in lei@pers@pachet
- copil 3-1 ani: gratis
- copil 1-*5 ani: reducere 03O
!#s4r$#r# %a4-#t+
50 aprilie 533,:
& ora *0: sosire turisti si cazare
- ora 53: dupa cazare sunteti invitati in restaurantul pensiunii , unde veti fi intampinati cu un vin fiert si tuica, un bun aperitiv
inainte de servirea mesei
,= a%r$l$# ,@@>+
- ora AF3-*3: mic de%un
- ora *3F3: prezentarea pensiunii, a curti , a gradinii&
- cei care doresc pot e!tinde e!plorarea si prin impre%urimile comple!ului, veti primi harti cu
trasee; cu aceasta ocazie puteti aduna frunze cu aspect deosebit pentru vopsirea oualor
- orele *F-*A: e'cursie si picnic la ferma (oienita, unde pentru cei cunoscatori sunt cai gata inseuati.%ot aici va asteapta A%)*urile si
bicicletele pentru e'plorarea domeniului de peste+00a
- ora *AF3: doamnele au la dispozitie o sauna
- ora 53: cina
- ora 5FF3: plecare spre .anastirea 7f Bpostoli &etru si &avel de la ?artisoara, unde puteti participa la
slu,ba de -nviere
," a%r$l$# ,@@>+
- ora FF3: servirea UpastilorU&
- ora ,F3-*3: micul de%un, servit in spiritul sarbatorii, cu servirea UpastilorU si ciocnirea unui ou
rosu&
- orele *3-*2: e!cursie la .anastirea #ambata de sus&
- ora *2F3: masa de &aste&
- ora *1F3: concurs de cautat oua si pescuit, la care pot participa familiile cu copii, dar si cele
fara; ouale vor fi ascunse in perimetrul pensiunii& marele premiu * un /ee0end de 2 persoane la pensiune. (remiul se
acorda familiei care gaseste cele mai multe oua si prinde cei mai multi pesti. (estii prinsi pot fi pastrati ca trofeu (bine afumati)&
- ora 53: cina&
- ora 55: focul de tabara, urmat de seara Iarao4e si petrecere cu muzica&
F5
,> a%r$l$# ,@@>+
- orele ,F3-*333: mic de%un
- ora *0: despartirea de personalul pensiunii
S#rB$4$$ $n4lus#+
- F nopti cazare cu pensiune completa
- pranz festiv de &aste
- bauturile servite la masa
- picnic si e!cursie la sambata , concurs de cautat oua si pescuit
- sauna, sala fitness, internet, masa tenis, biciclete
/u sunt incluse:
- bauturile alcoolice si nealcoolice care nu sunt servite la masa
- alte servicii comandate si neincluse in program
/umar camere: 1
/umar locuri: +2
:ocalizare:
- &ensiunea este localizata in comuna ?artisoara,aflata pe 6/A? Transfagarasan si la o distanta
de apro!imativ 03 4m de 7ibiu
Fa4$l$tat$+
- pensiunea este amena%ata in stil rustic-original&
- camerele au baie individuala&
- incalzire centrala&
- sistem T8 satelit&
- telefon &
- restaurant mobilat cu piese confectionate artizanal din lemn natur de carpen&
- la restaurant puteti savura deliciosii pastravi proaspeti, care pot fi pescuiti chiar de dvs si
pregatiti, dupa plac la gratar, pra%iti, plachie, in fulgi de porumb sau afumati&
- parcare, curte&
( *AI 0un4$t.r#s4 la Cart$s.ara, pensiunea agroturistica Vatra Cartisoarei 3
FF
Tarif$ 350 lei/pers./pacet
&erioada: F332533, 4 02.05.2001
Transport: individual
:ocalitate: !artisoara
Mona turistica: 7ibiu
Pr.gra0
F332533,
*033 - 8< astept<m sosirea )n cursul dup< amiezii 6up< cazare sunteti invitati )n
restaurantul pensiunii unde veti fi )nt$mpinati cu o zmeurat< sau tuic<, un bun aperitiv
)nainte de servirea mesei
5333 - servirea cinei )n restaurantul pensiunii
3*30533,
3,F3 P *333 - micul de%un
*3F3 - e!cursie la ferma &oieni=a
**33 P *233 - vizit< ferma &oieni=a si a domeniului de peste 503 ha de cresterea
animalelor: gra%dul de porci, v<cute, iar afar< pe teren st$na capre, st$na oi, cireada de
vaci si bivolii rom$nesti &entru cei cunosc<tori sunt gata )nseuati caii pentru c<l<rie iar
tr<sura v< asteapta pentru o plimbare )n )mpre%urimi
*233 P *133 - pr$nz muntenesc pentru tovar<si cu mici, gr<tar de miel si ied, bere si
muzic<
*AF3 - concurs de tenis de camp, biciclete, BT8 &remiu - surpriz< din produse naturale
din productia proprie6oamnele sunt invitate s< se rela!eze la sauna
5333 - cina
5533 - bal muncitoresc cu foc de tab<r<, concurs Iarao4e si petrecere
3530533,
3,F3 P *333 - micul de%un
*3F3 - turul &<str<v<riei cu d-nul .artin
*533 - personalul pesniunii isi ia la revedere de la dvs )n speran=a c< veti reveni si cu
alte ocazii
TB#';U: /U '/?:U69
- b<uturile alcoolice si nealcoolice ce nu sunt servite la mas<
- alte servicii comandate si neincluse )n program
1): TARIFE PRACTICATE !E PENSIUNEA NOASTRA
F2
Tarife practicate in pensiune:
S#/.n O $ul$# & s#%t#06r$#
'n timpul saptamanii P cazare in camera dubla A0 #C/@pers
V include mic de%un pentru o persoana
'n Lee4-end P cazare si mic de%un: ,0 #C/@pers
V include mic de%un pentru o persoana
E;tras#/.n
'n timpul saptamanii P cazare in camera dubla : 10 #C/@pers
V include mic de%un pentru o persoana
'n Lee4-end: cazare si mic de%un: A0 #C/@pers
V include mic de%un pentru o persoana
1)= PERSONALUL PENSIUNII
* /istor 6orin
-manager-
-contabil-
5 /istor ?armen
-a%utor de bucatar-
F &opescu 6aniel
-a%utor-
2 Jrigore :uminita
-mena%era-
0 6uca Jabriel
-bucatar sef-
1 .ircea (ogdan
-ospatar-
CAPITOLUL IC
F0
*O!ALITATI !E PETRECERE A TI*PULUI LI'ER
9)( PETRECEREA TI*PULUI LI'ER IN PENSIUNE
'n pensiune aveti numeroase posibilitati de petrecere a timpului liber:
Nelesteu unde se poate pescui pastrav, iar pestele prins poate fi preparat
&e timp de iarna se pot face plimbari cu sania;
Bmatorii de mi>care se pot plimba cu BT8-uri, c<lare, )n tr<sur< sau cu
bicicletele descoperind frumuse=ea c$mpiei >i a mun=ilor ;<g<ra>
&o=i %uca un meci de tenis de mas< sau po=i porni )n drume=ii prin rezerva=ie pe
trasee marcate 7ala de fitness, sauna te a>teapt< pentru destindere >i refacerea tonusului
(alansoarele de langa lac sunt puse parc< s< completeze senza=ia de rela!are a locului
7erile mai lungi pot fi )ncheiate cu un concurs de 4arao4e >i un foc de tab<r<
7ah
Table;
#ummy;
.asa de fotbal;
(iliard;
Tenis de masa;
Teren de tennis in curte;
7eara sibiana;
:eagan ;
F1
9), PETRECEREA TI*PULUI LI'ER IN AFARA PENSIUNII
9),)( O'IECTICE TURISTICE
() *u/#ul sat#s4 'a3#a Cartan
Bmplasat )n zona centrala a satului Cprea ?$rtisoara , ansamblul muzeal este structurat
de doua componente principale : vechiul conac Tele4i si casa b<tr$neasca, azi casa memoriala, )n
care se presupune ca a copil<rit (adea ?$rtan .uzeul a fost deschis )n *+1,, iar colec=iile sale
sunt deosebit de valoroase &ot fi admirate obiecte etnografice, inventar manufacturier Dmai ales
sticla R de gla%arie S, cu piese din secolele al H8'''-lea si al HlH-leaE, o splendida colec=ie de
icoane
&ersonalitate marcanta a timpului sau, Jheorghe (adea ?$rtan D*,2+-*+**E, c<rturar si
patriot rom$n, a cutreierat cu desaga pe um<r cancelariile europene, adun$nd cantit<=i enorme de
c$rti si publica=ii rom$ne>ti pe care le trecea, cu riscul de a fi )nchis, )n Transilvania (iblioteca
aflata )n muzeu ad<poste>te doar o parte din comorile ce au trecut mun=ii )n desagii lui (adea
?$rtan
.uzeul pe l$ng< c<r=ile >i fotografiile r<mase de la (adea ?$r=an, prezint< o gospod<rie
=<r<neasc< de la mi%locul secolului al H'H-lea cu mobilier specific al zonei >i perioadei, o
colec=ie de icoane, fotografii vechi cu portul popular, l<zi de zestre >i ceramica lucrat< de me>teri
olari din comun<
,) '$s#r$4a Ort.3.;a 4u 2ra0ul 'una C#st$r# 3$n Par.-$a Str#/a
?onsiderata monument arhitectural, este situata in centrul parohiei, la distanta de *133 m
de drumul Transfagarasanului, asezarea bisericii fiind de la vest spre est ?onstructia ei a inceput
in anul *,*,, turnul clopotnitei fiind terminat in anul *,5*
(iserica este zugravita in intregime in interior cu fresca lucrata de mesteri zugravi din
familia lui :azar Jrecu din 7asausi si terminata in *,52, dupa iconografia bisericii ortodo!e
'n *+** a cazut crucea de metalD este in prezent depozitata in podul bisericii si pe ea este
incrustat anul *,5*E din cauza furtunii; 'n *13**+*1 cutremurul a provocat o fisura in lungimea
bisericii;
9ste construita in stil romanic, in forma de nava, din piatra de riu si caramida, acoperita
cu tigla solzi:inga poteca de intrare in biserica este o troita din piatra cu #astignirea 6omnului,
zugravita de .atei &urcariu Timforea Cbiecte de valorare istorica si artistica din inventarul
bisericii: carti vechi de cult, ?iaslov-Tirgoviste, *A*0, Bntologhion #imnic, *A2F, ?azanii-
(ucuresti-*A1, sa 'coane pe csticla lucrate de .atei Timforea: (otezul 6omnului- *,11;
7fTreime-*,AA, 'isus ?hristos arhiereu-*,A+ etc 'n prezent are 5 clopote dintre care unul in
greutate de *31 4g
1) '$s#r$4a Ort.3.;a 4u 2ra0ul Sf) N$4.la# 3$n Par.-$a O%r#a
?onstruita de locuitorii satului in anul *,31, iar turnul in *,21, pe locul unei biserici de
lemn veche care a ars; ?onstructia este din piatra si caramida cu var, acoperita cu tigla, cu turnul
de intrare in acelasi ton cu cladirea bisericii, in stil neo-bizantin 'nteriorul este pictat in fresca-
lucrata de zugravi din familia /icolae Jrecu din 7asausi Dcomuna ?hirparE 'ntreaga pictura este
lucrata dupa iconografia bisericii ortodo!e
'n e!terior, pe zidul bisericii dinspre sud, are patru tablouri- pictura in fresca:K6reapta
%udecataK,K ?umpana 6reptatiiK, K7f&arinte /icolaeK, K 'isus ?hristosK 6easupra usii de la
intrare e!ista o inscriptie:K ?u a%utorul lui 6umnezeu s-a zidit si s-a zugravit aceasta
FA
biserica*,3+, iunie5,K 'n septembrie *+*1, in partea de /8 a navei, biserica a fost afectata de
un obuz tras din 6ealul /oului #oman
(iserica nu are obiecte de valoare artistica si istorica din material pretios 9ste considerat
un monument arhitectural
9) *anast$r#a Cart$s.ara
'storia acestui stravechi asezamant monahal de la locul numit K&iscul manastirii din Jura
7eciiK, ne spune ca lacasul initial a fost construit de .ircea cel (atran B avut viata monahala
pana in *A1*, cand a fost distrus prin incendiere de generalul (u4oL 6upa revolutia din *+,+
credinciosii satelor au solicitat reinvierea vietii monahale, lucru aprobat, cu sugestia sa fie o
mansatire de maici
:a , sep *++F a fost pusa si piatra de temelie pentru constructia bisericii, iar in anul *++2
s-a ridicat si fundatia corpului de chilii
6e la parintele 6imitrie aflam ca mestesugul vechilor calugari de la ?artisoara era
olaritul 6ar acum altul este talantul obstii de aici: scoala de pictura a icoanelor pe lemn .aicile
au amena%at un atelier de pictura a icoanelor, care au mare cautare in zona 7i asta datorita
maiestriei lucraturii, dar si a pretului KcrestinescK .ai mult, maicile au obtinut si o recunoastere
internationala la Qashington, in 7UB, in *++,, la o editie a ;estivalului organizat de .uzeul
7mithsonian &ractic, acesta este singurul lor venit; din acesti bani - putini si ocazionali - au
reusit sa ridice biserica si sa faca si alte lucrari /umai asa o paragina s-a umanizat, mai mult, s-a
imbisericit
:) &et imp de iarna se poate vizita hotelul de gheata de la (alea :ac iar vara rezervatia naturala
(alea cu lacul (alea
ICE 2OTEL 'ALEA LAC
'ce Notel (alea :ac are o capacitate de , camere duble D*1 locuriE dotate cu pat matrimonial
din gheata masiva acoperite cu blanuri de miel, o masa cu scaunele din gheata si sunt iluminate
cu lampi fluoriscente Notelul de gheata dispune de receptie si bar de zi unde voi fi servite
bauturi in pahare de gheata Temperatura in interiorul hotelului variaza intre -5W si X 5W ?
D depinde de numarul persoanelor aflate in incinta E
#estaurantul I4# 2.t#l 'al#a La4 are o capacitate de *1 locuri de masa sa va fi deschis de la
ora *A33 P 5333 incepand din *0 ;ebruarie sau * .artie pe o durata de F luni ?apacitatea
ma!ima pe sezon este de *223 de locuri 7e va servi un meniu e!clusiv pregatit si servit dupa
cernitele stelelor culinare .ichelin din ;ranta
'deea construrii hotelului de gheata (alea :ac se alatura proiectelor realizate in tarile scandinave,
?anada sau Japonia
REZERCATIA NATURALA 'ALEA
7e afla pe fata nordica a crestei .untilor ;agaras )n valea glaciara a ($lii si este o rezervatie
mi!ta ce cuprinde un teritoriu stra%uit la sud de v$rfurile 8$natoarea lui (uteanu D503A mE,
8$rful ?apra D52+1 mE si 8$rful &altinu .are D5F+, mE, pe flancul estic .uchia (uteanu, iar pe
cel vestic &iscul ($lii
#ezervatia are o suprafata de *,3 ha si apartine administrativ comunei ?$rtisoara 9a
include circul glaciar ($lea, lacul glaciar cu acelasi nume, aflat la 53F2 m altitudine, cu o
suprafata de 2103, mp si o ad$ncime de *F,F0 m, fiind cel mai mare lac glaciar din .untii
;agaras
6in punct de vedere geologic )n rezervatie predomina sisturile cristaline dar sunt prezente si
iviri izolate de calcar &e aceste roci s-au format pe alocuri soluri brune acide si brune podzolice
?limatul este de tip alpin rece si racoros cu v$nturi puternice
F,
6intre speciile de plante de o deosebita importanta remarcam )n primul r$nd pe cele
endemice: romanita de munte DBchilea schiuriiE, omagul DBconitum hosteanumE, coada vulpii
DBlopecurus laguriformisE, caldarusa DBYuilegia transsilvaticaE, clopoteii D?ampanula 4ladnianaE,
paiusul carpatic D;ertuca bucegiensisE Bcestora li se adauga o serie de raritati floristice ca:
z$nisoara D?alliathemum coriandrifoliumE, v$rte%ul pam$ntului D&edicularis aederiE, firuta D&oa
myaradyanaE, floarea de colt D:eonthopodium alpinumE
8egetatia este reprezentata de grupari de specii, )n primul r$nd ferigute DBspelanio-
?istopteridetum fragilisE si fitocenoze caracteristice zacamintelor de zapada, respectiv tufisuri
scunde de salcii pitice D7alicetum herbaceaeE, de piciorul cocosului cu degetarut D7oldanela
pusillabe P #anduculetum crenatiE 8egetatia arbustiva este reprezentata de tufisuri de %neapan
cu afin D8accino P &inetum mugiE si bu%ori de munte cu afin D#hododendron P 8accinetumE
6in punct de vedere faunistic rezervatia ($lea este saraca )n specii, dintre cele e!istente
predomin$nd insectele 7ilueta caprei negre D#upicapra rupicapraE ce se adapostea aici, nu cu
multi ani )n urma )n numar foarte mare, )n prezent se zareste din ce )n ce mai rar C alta specie ce
a disparut din rezervatie este acvila de st$nca DBYuilla chrysoetosE 6upa construirea
Transfagarasanului si intensificarea turismului )n zona rezervatia s-a degradat )n mare masura
?ovorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti ce campeaza )n zona
7e recomanda un turism ecologic si scaderea presiunii antropice )n perimetrul rezervatiei
=) 'n apropiere, se poate vizita manastirea 7ambata, ctitorie a domnului ?onstantin (rancoveanu,
cetatea ;agaras, herghelia de cai de la 7ambata, se pot organiza e!cursii montante in muntii
;agaras
*anast$r#a 'ran4.B#anu 3# la Sa06ata 3# Sus
Bflata pe valea raului 7ambata, la poalele .untilor ;agaras, manastirea (rancoveanu
este renumita ca loc de reculegere, mangaiere si intarire sufleteasca pentru credinciosii si
vizitatorii ce se roaga ori poposesc in acest locas sfant
In anul (=:"A B.rn$4ul Pr#3a 'ran4.B#anu a $n4#%ut 4.nstru$r#a un#$ 6$s#r$4$ 3#
l#0n $n satul Sa06ata 3# SusA 3$n t$nutul Fagarasulu$) Intr# (=?=&("@"A n#%.tul sauA
3.0n$t.rul C.nstant$n 'ran4.B#anuA a r$3$4atA %# l.4ul B#4-$$ 6$s#r$4$A . 0anast$r#) In
$n4$nta a4#st#$a $n4#%# sa fun4t$.n#/# . PS4.ala 3# gra0at$4$P (s#4r#tar$ $ntr&. 4an4#lar$#
3.0n#as4a sau 6.$#r#as4aA . t$%.graf$# s$ . s4.ala 3# P/ugraB$P)
6upa , ani de la .area Unire, .itropolitul /icolae (alan a inceput restaurarea bisericii
si reconstruirea vechii clopotnite si a chiliilor ?at timp manastirea a fost in ruina, credinciosii s-
au adunat aici, an de an, de 'zvorul Tamaduirii Dprima zi de vineri dupa &astiE, pentru a se ruga si
a lua apa dintr-un izvor vindecator din apropiere, traditie pastrata si astazi
'n incinta manastirii functioneaza o renumita scoala de pictura pe sticla, lucrarile
KinvataceilorK fiind apreciate atat in tara, cat si in strainatate
(iblioteca: &este F0333 de volume
(iblioteca detine o impresionanta colectie de manuscrise si carti vechi Dsec H'8-H'HE, marea
lor ma%oritate provenind din donatiile facute de fostul .itropolit al Brdealului, '&7 Bntonie
&lamadeala Bcesta s-a stins din viata in 5330 si este inmormantat la 7ambata
2#rg-#l$a sG06#t#n$l.rA 4#l#6r <n lu0#
Nerghelia de cai lipi=ani de la 7$mb<ta de Jos, %ude=ul (ra>ov, apar=ine acum 6irec=iei
7ilvice (ra>ov B fost )nfiin=at< )ns< )n anul *,A2 pe domeniul contelui Johanes de (ru4enthal,
care arendase la vremea aceea un teren de apro!imativ F533 de hectare de la )mp<r<teasa .aria
Tereza, pentru o perioad< de ++ de ani Bu fost adu>i atunci cinci arm<sari de pr<sil<, A1 de iepe
>i 0+ de m$n%i
F+
"n &rimul #<zboi .ondial )ns< tot efectivul de cabaline a fost str<mutat la (abolna, )n
anul *+*F, dar )n *+53 statul rom$n re)nfiin=eaz<, la 7$mb<ta de Jos, )n acelea>i gra%duri ridicate
de contele de (ru4enthal, herghelia de lipi=ani Bu fost adu>i pentru reproducere trei arm<sari >i
55 de iepe-mame /ucleul ini=ial nu era )ns< de calitate, deoarece animalele fuseser< luate de la
diver>i cresc<tori particulari
6e-a lungul timpului rasa a fost )mbun<t<=it<, iar herghelia a )nceput s< redevin< celebr<
/um<rul ma!im de cai lipi=ani a fost )nregistrat )n anul *+A3, c$nd efectivul num<ra +,A de
capete "n prezent, la 7$mb<ta de Jos se afl< FF5 de e!emplare, dintre care 13 de arm<sari de
mont< public< "n 7$mb<ta, herghelia are )n administrare *5 gra%duri, magazii de fura%e, f$nare >i
locuin=e de serviciu
&este 23 de )ngri%itori se ocup< zi >i noapte de arm<sarii lipi=ani, care au nevoie de
condi=ii speciale de igien< >i hran< ?ei care vor s< vad< caii de la 7$mb<ta pot )nchiria pentru
plimbare tr<suri sau pot asista la antrenamente
9),), TRASEE TURISTICE
TRASEE
*u4-$a Al6.ta )si disputa )nt$ietatea )n ceea ce priveste dificultatea, )ntre crestele nordice
cu .uchia J$rdomanu si &iscul 7aratii 8ara traseul are gradul de dificultate *( si necesita ca
materiale tehnice o coarda de 50-23 m si un timp de mers de + ore
'arna traseul este dur, recomand$ndu-se alpinistilor foarte bine pregatiti fizic si cu multa
e!perienta )n astfel de ture
6e obicei traseul se parcurge )mpreuna cu ?reasta Brpaselului sau ?reasta 8$rtopelului
Timpul de mers necesar pentru atingerea crestei principale )n 8$rful ;$nt$na, este de doua-
trei zile, )n functie de vreme, zapada si antrenamentul coechipierilor
Cr#asta Ar%as#lulu$ este un traseu celebru )n tara noastra, fiind desfasurat de-a lungul celei
mai alpine si mai salbatice portiuni din creasta principala a .untilor ;agaras 8ara necesita un
timp de mers de 5-F ore, gradul de dificultate a traseului fiind FB
&arcurgerea crestei iarna este recomandata doar alpinistilor bine antrenati Timpul de mers
este de 1-A ore
?reasta 8$rtopelului reprezinta unul din cele mai cunoscute trasee din .untii ;agaras
&entru perioada verii gradul de dificultate al traseului este *(, iar timpul de mers este de *,*@5-5
ore .aterialul tehnic necesar este o coarda
'arna parcurgerea crestei este dura, datorita corniselor de pe aproape )ntreaga sa lungime
Timpul de mers este de F-2 ore
*u4-$a 'ut#anu vara poate fi parcursa pe traseul marcat cu banda albastra de la cabana
($lea ?ascada Timpul de mers este de 2-2,*@5 ore
&arcurgerea .uchei (uteanu iarna este o frumoasa tura alpina Traseul nu prezinta
dificultati tehnice deosebite, )nsa presupune un efort atletic, cer$nd o buna pregatire fizica
"ntre 7aua /etedului si creasta principala, muchia cuprinde segmentul de altitudine ma!ima
atins de vreo creasta nordica 6atorita acestui fapt, c$t si pozitiei sale centrale, ea ne ofera o
perspectiva e!ceptionala asupra zonei )nalte a )ntregului masiv
Timpul de mers p$na )n creasta principala este de circa doua zile
23
P$s4ul 'Gl$$ este una dintre muchiile nordice dificile, at$t din cauza obstacolelor st$ncoase,
c$t si datorita covorului de %nepeni ce )l acopera pe o mare suprafata
Jradul de dificultate pe perioada verii este *(, iar timpul de mers este de A-, ore
.aterialele tehnice necesare sunt: o coarda de 50-23 m, 5-F carabiniere, 5-F bucle
&arcurgerea &iscului ($lii iarna cere o buna pregatire fizica si cunoasterea tehnicii mersului
cu coltari si pioleti
Alt# tras## al%$n# <n /.na+
&eretele vestic al 8$natorii lui (uteanu, cu un grad de dificultate 5B si F lungimi de coarda
7aua /etedului-8$rful 8$natoarea lui (uteanu; gradul de dificultate *B Timpul de mers este de
*,*@5 P 5 ore
Tras## tur$st$4# <n /.na 'Gl#a
Traseele turistice )n zona ($lea au urmat poteci si drumuri pree!istente, de regula poteci
pastorale, unele poteci v$natoresti si drumurile de e!ploatare forestiera
Trasele marcate )n zona ($lea sunt:
* Nalta ?;# ?$rta P Jla%arie P cabana ($lea ?ascada
.arca%: triunghi albastru
6urata: 1,*@5 P A ore
5 ?abana ($lea ?ascada P ?ascada ($lea P cabana ($lea ?ascada
.arca%: punct rosu
6urata: * ora dus-)ntors
F ?abana ($lea ?ascada P 8ila &altinu, peste .uchia (uteanu
.arca%: banda albastra
6urata: 2,*@5 ore
'arna traseul este accesibil numai alpinistilor
2 ?abana ($lea ?ascada P 8ila &altinu, prin 8alea ($lii Ddrumul de varaE
.arca%: triunghi albastru
6urata: 5,*@5 ore
'arna traseul este periculos, din cauza avalanselor
0 8ila &altinu P 7aua ?aprei
.arca%: triunghi albastru
6urata: 23 minute
'arna este accesibil numai turistilor cu e!perienta
1 ?abana ($lea ?ascada P 8alea 6oamnei P 8ila &altinu
.arca%: cruce rosie
6urata: 5,*@5 P F ore
'arna, 8alea 6oamnei reprezinta un minunat teren de schi "n timpul si dupa ninsorile
abundente, zona de trecere peste cumpana .uchei ($lii este periculoasa, pentru ca se produc
avalanse
2*
A 8ila &altinu P cabana &odragu
.arca%: p$na la 7aua ?aprei triunghi albastru, de unde se coboara p$na la lacul ?apra si
urmeaza marca%ul de creasta Dbanda rosieE p$na )n 7aua &odragu, iar de aici se coboara pe
triunghi albastru p$na la cabana &odragu 7e poate a%unge la cabana &odragu si pe varianta :acul
&odragel Dbanda albastraE, care se desprinde de marca%ul de creasta )n punctul ;ereastra Mmeilor
6urata: 0 P 1 ore
, 8ila &altinu P cabana /egoiu
.arca%: p$na )n 7aua &altinu banda albastra, iar de aici p$na la lacul ?altun unde se afla
refugiul ?altun, se urmeaza traseul de creasta Dbanda rosieE 6in caldarea :aitel sunt mai multe
variante:
- caldarea :aitel P v$rful /egoiu prin 7trunga 6oamnei Dbanda albastraE, sau prin 7trunga
6racului Dbanda rosieE
- caldarea :aitel, varianta 7trunga ?iobanului P ?aldarea 7aratii unde potecile de traversare
a /egoiului se unesc si drumul e continua spre cabana /egoiu pe poteca marcata triunghi
albastru
6urata: , P + ore
25F B?T'8'TBT' T#B6'T'C/B:9 697;B7U#BT9 '/ MC/B:
- tunsul oilor
- prepararea branzeturilor
- ingri%itul animalelor
- plecatul animalelor la munte
- cositul si lucratul fanului
- recoltatul mierii
- adunatul fructelor de padure
- taiatul porcului
- preparatul cozonacilor de sarbatori
25
CAPITOLUL C
*O!ALITATI !E PRO*OCARE A PENSIUNII
0* ?9#9#9B 7' ?C/?U#9/TB 6'/ MC/B
6atorit< )n principal concuren=ei acerbe care e!ist< la nivel global, a convinge un
poten=ial client s< cumpere spa=iu de cazare )ntr-o pensiune nu este un lucru tocmai u>or ?lientul
are la dispozi=ie o varietate uria>< de oferte >i de alegeri pe care poate s< le fac< 6e aceea,
strategia de mar4eting adoptat< trebuie s< ransmit< )ntr-un mod c$t mai eficient cu putin=< acele
elemente care disting pensiunea noastra de altele ;iecare pensiune sau zon< turistic< are o
poveste unic< de spus
&ensiunile >i cabanele din zona Transfagarasean >i .<rginimea 7ibiului sunt la mare
c<utare &roprietarii de pensiuni din %ude=ul 7ibiu, deseori au fost lua=i prin surprindere de
cererea mare de locuri de cazare pentru zilele de &a>te, de * .ai, de ?raciun si #evelion, mai
ales de cand 7ibiul a fost anul trecut ?apitala ?ultural 9uropeana 9!plicatia ar fi accea ca foarte
multi oameni au dorit sa cunoasca indeaproape 7ibiul, si totodata au ramas surprinsi de
minunatiile locului, promitand ca se vor intoarce intr-o vacanta de neuitat in zona 7ibiului, mai
ales ca de ceva vreme agroturismul a luat amploare si in #omania &e de alt< parte anul acesta,
faptul c< ziua de &a>te va fi pe 5A aprilie, deci foarte aproape de * .ai, face ca rom$nii s< se
g$ndeasc< la o minivacan=< de vis )n acea perioad< .a%oritatea pensiunilor din mi%locul tarii
Cltului ofera servicii ireprosabile, locurile de cazare fiind ocupate din timp de catre doritorii de
vacante reusite atat in prea%ma sarbatorile importante ale romanilor cat si plin sezon de vara sau
iarna
?erea pentru pensiunile din comuna ?artisoara este foarte mare, ma%oritatea pensiunilor
fiind ocupate in permanenta, asta si datorita peisa%ului deosebit si amplasarii comunei, avand in
vedere ca este situata pe ambele maluri ale raului (alea si la doar 05 Im de orasul 7ibiu ?erea
de turism este influentata deasemenea de importanta rezervatie naturala (alea, care include
circul glaciar (alea, lacul galciar cu acelasi nume, aflat la 53F2 altitudine, fiind cel mai mare lac
glaciar din muntii ;agaras .ulti turisti vin special in zona 7ibiului, datorita climatului alpin rece
si racoros, in perioada verii fiind necesara o escapada din marile orase, din ce in ce mai poluate
?omuna ?artisoara devine un loc de atractie important datorita si bisericilor pe
care le gazduieste, considerate adevarate monumente arhitecturale, construite din anii *,33, si
anume (iserica Crtodo!a cu Nramul 7antul /icolae si (iserica Crtodo!a cu hramul (una
8estire ?ea din urma este construita in stil romanic, )n forma de nava, din piatra de r$u >i
c<r<mid< :$ng< aleea de intrare )n biseric< e!ist< o troi=< din piatra cu #astignirea 6omnului,
zugravit< de .atei &urcariu Timforea (iserica de=ine numeroase obiecte de valorare istoric< >i
artistic<: c<r=i vechi de cult, ?iaslov-T$rgovi>te, *A*0, Bntologhion #$mnic, *A2F, ?azanii-
(ucure>ti-*A1, sa ?ererea mare de locuri in pensiunea Vatra Cartisoarei se datoreaza nu
numai serviciilor e!ceptionale si calitatii produselor, dar si faptului ca multi dintre turisti sunt
interesati de istoria comunei &ensiunea Vatra Cartisoarei ofera, la cererea turistilor, o seara
sibiana, unde se serveste un meniu traditional zonei, si se povesteste istoria comunei ?artisoara,
miturile zonei, precum si personalitatile proeminente ale comunei iar vacanta ofera gratuit vizita
la .uzeul 7atesc
&ovestile se spun pana dimineata tarziu iar rachiul (adea ?artan, produs unicat obtinut
pe plaiul ?artisoarei, iti incita imaginatia Bcest rachiu este produs prin metoda traditionala si
lamurit din cele mai alese poame adunate cu multa truda si gri%a , ca iute si vartos sa alunece pe
gat in %os &entru turistii nostrii avem insa si cateva sfaturi in ceea ce priveste renumitul rachiu, si
2F
anume: a nu se bea inainte de ora ,, a nu se bea pe stomacul gol, a nu se bea mai devreme de *1
ani si a se bea odata pe zi dar in fiecare zi &entru a fi mai presus de celelalte pensiunii, cat si
pentru ai face pe turisti sa-si amintesca cu drag de noi oferim la plecare un litru de rachiu, ceea
ce face ca turistul sa plece cu impresia pe care gazda si-o doreste 6intre specialitatile serii
sibiene se inumara saramura de pastrav , miel la protap, ciorba de fasole cu ciolan si ceapa rosie
si, bineinteles, specialitatea din zona ?artisoara: placinta cu rabarbura
?oncuram cu vile de calitate superioara si foarte bine puse in istoria comunei, un
bun e!emplu este 8ila &altinu, fost< re>edin=< a lui /icolae ?eau>escu, care in orice perioada a
anului este ocupata atat de turisti simpli, care doresc o vacanta rela!ata, dar mai ales de
personalitatile mondene
/u ni s-a mai )nt$mplat s< n-avem locuri la vil<, asa a raspuns intr-un comunicat de
presa managerul general de la ($lea 7B, .arius Clariu 6up< *A ani, timp )n care nu a suferit
aproape nicio schimbare, fosta vil< a lui /icolae ?eau>escu se va renova >i va urca la trei stele,
de la dou<, c$te are )n prezent, drept dovada si numarul mare de turisti pe care il au &ensiunea
Vatra Cartisoarei face cu usurinta fata concurentei din ce in ce mai puternice, dotorita
multiplelor dotari, serilor speciale, personalului si meniului foarte bine pus la punct, dar si
datorita zonei foarte linistita dar tot odata in centrul atentiei
&entru a atrage turistii, am hotarat sa schimbam in functie de sezon, eveniment si turisti,
programele de petrecere a timpului liber, e!cursiile organizate in cadrul pachetului de sercivii
oferite, serile sibiene ramanand vestite pensiunii noastre Bsadar vara propunem turistilor
sporturi nautice cum sunt plimbari cu caiacul sau cu barca pe lacul 8idraru, drumetii cu bicicleta
in satele vecine, la 8alea lui 7tan, pescuitul pentru cei care au acest hobby, si daca se prinde si
pastravul, peste care populeaza cel mai bine raul ?artisoara, seara se serveste diverse specialitati
din pastrav, gatite impreuna cu turistii 'arna sportul isi gaseste singur teren de %oaca, se poate
schia pe versantii nordici ai caldarii (alea si a vailor invecinate .ulti dintre turistii care ne calca
pragul pensiunii, vin datorita ideilor ingenioase de petrecere a timpului Bvem foarte multi turisti
care sunt pasionati de 7peologie, o ramura sportiv turistica care se dezvolta cel mai bine in zona
sibiului, avand in vedere cele peste F0 de pesteri din masivul ;agaras, printre care amintim cea
mai mare pestera din tara situata la altitudinea de 5031 m care prezinta )n interior gheata, cea mai
dezvoltata si ramificata )n sisturi pestera din tara care ocupa si locul A )n lume ca dezvoltare
&ensiunea, Vatra Cartisoarei este la mare cautare de catre turisti si datorita faptului ca
practica preturi accesibile oricarui om, iar pentru grupuri organizate face reduceri substantiale, cu
mult comparative fata de concurenta 6easemena ofera tabere, vacante ideale pentru tinerii
casatoriti, organizeaza petreceri si revelioane, toate la cererea turistilor, asta reprezentand foarte
mult atat pentru profitul pensiunii dar si pentru fidelizarea clientilor
&ensiunea Vatra Cartisoarei pentru a pastra clientii si ai multumi, dar mai ales pentru
ai face sa se reintoarca la pensiunea noastra are o anumita politica de mar4eting ca atunci
cand turistii sunt la gretar in curte, unde atmosfera este rela!anta si se deapana amintiri in
compania focului, ii surprindem placut cu un aparat de fotografiat facand o poza de grup sau
altele in diverse ipostaze &ozele sunt oferite cadou de catre gazda, urmand ca acestea sa fie
trimise pe e-mail sau posta turistului, impreuna cu noua oferta pentru un urmator eveniment
Bvanta%e oferite clientului de catre pensiunea noastra
&ensiunea este dotata cu camera mare de oaspeti ceea ce implica cazare pentru familii cu spatiu
suficient , camerele au baie proprie ceea ce confera turistului intimitatea de care are nevoie,
priveliste montana cu posibilitatea de admirare a peisa%elor din camera, restaurant P un loc bun
pentru a lua masa, inchiriere de biciclete pentru plimbarile din impre%urimi, precum si camera cu
%ocuri
22
05 .C6B:'TBT' 69 &#C.C8B#9 B &9/7'U/''
&romovarea pensiunii este foarte importanta intr-o activitatea turistica &rimul pas )n
construirea unei identit<=i a m<rcii pentru pensiunea sau produsul turistic pe care dorim
s< )l promovam este crearea unei imagini Bcest lucru )ncepe cu elaborarea unui slogan Da unei
devizeE : B?B7B 8B ?B&BTB U/ /CU 79/7, in cazul nostru
7loganul pe care il avem a devenit imaginea pensiunii si a produselor turistice care ne
apartin, fiind foarte important pentru un potential turist 7loganul are puterea de a comunica
poten=ialului client felul )n care acesta va putea face parte din e!perien=a ce i se propune >i ce fel
de a>tept<ri poate s< aib< 6up< ce a a%uns ca sloganul nostru sa fie recunoscut, deviza valoreaz<
c$t o mie de cuvinte la un loc 7loganul nostru a fost conceput in asa fel incat sa fie distinct in
multimea firmelor de turism, este unul indraznet, autentic si ne reprezinta cu adevarat
Un important atu pe care pensiunea 8atra ?artisoara il are, este acelea ca participa la
programul 8acanta la tara, program initiat de .inisterul Transporturilor ?onstructiilor si
Turismului, in vederea promovarii turismului rural si atragerii turistilor straini in pensiunile
agroturistice din #omanie &rogramul se desfasoara in perioada * mai P *0 iunie iar oferta
cuprinde pachete de 0 nopti cazare D loc in camera dublaE cu mic de%un la un tarif 203 ron
Totodata promovarea pensiunii Vatra Cartisoarei se face si prin intermediul mai
multor agentii de turism, avem brosuri si pliante, pe care le schimbam in functie de sezon si
eveniment, deasemena avem reclama in ziare si reviste, in ghiduri de calatorie, dar mai ales avem
o pagina de internet frumos structurata, actualizata lunar, prin intermediul careia promovam cel
mai bine pensiunea noastra 7trategiile noastre de mar4eting include publicitatea facuta la radio,
uneori la televizor si mergem cu oferta nostra la targurile nationale si internationale de
specialitate ori de cate ori avem ocazia
20
CAPITOLUL C
CONCLUZII SI PROPUNERI
?a si concluzie am putea spune ca pensiunea agroturistica 8atra ?arisoarei intru-un
spatiu rural, ofera cazare, liniste si confort intr-un cadru natural deosebit de ce are nevoie
turismul rural in #omania 7erviciile de cazare sunt optime pentru a petrece clipe de neuitat
impreuna cu familia, prieteni sau colegii
&ensiunea este rezervata pe parcusul verii in totalitate neputand din pacate sa faca fata
cererii mari 6e aceea ne propunem ca in acest an sa incepem lucrarea la o nous contructie, adica
o noua casa in care sa ne putem primi turistiiBstfel nom creste numarul locurilor de cazare si
numarul celor care vorputea admira aceste frumoase peisa%e din zona6e asemenea ne propunem
sa ne achizitionam un microbuz pentru a putea plimba turistii si in zonele mai indepartate, dar
care nu pot fi ratate
21
ANEQE
An#;a ( O Organ$gra0a
N$st.r !.r$n
&0anag#r&
&4.nta6$l&
!u4a
Ga6r$#l
&6u4atar s#f&
Gr$g.r#
Lu0$n$ta
&0#na8#ra&
P.%#s4u
!an$#l
&a8ut.r&
*$r4#a
'.g3an
&.s%atar&
N$st.r
Car0#n
&a8ut.r 3#
6u4atar&
2A
An#;a , O F$sa %.stulu$
FISA POSTULUI *ANAGER IN TURIS*
CON!ITII SPECIFICE PRICIN! OCUPAREA POSTULUI
-studiii superioare de lunga durat in turism@economie@mar4eting
Cun.st$nt# 3# .%#rar# %# 4al4ulat.r
-Qord, 9!cel, &oLer &oint, ?orel 6raL, 'nternet, posta electronica
L$06$ stra$n# +
-limba romana Dscriere, citire, conversatieE
-limba maghiara Dscriere, citire, conversatieE
-limba engleza Dscriere, citire, conversatieE
-o alta limba de circulatie internationala
Carn#t 3# 4.n3u4#r# 4at#g.r$a '
CERINTE SPECIFICE +
spirit de initiativa si de creativitate ;
disponibilitate pentru munca pe teren ;
ATRI'UTII +
-elaborarea si impementarea strategieie de dezvoltare a turismului in %udetul (rasov in colaborare
cu ?onsiliul director al Bsociatiei ;
-intocmirea unei baze de date cu agentii economici din %udetul (rasov impicati in turism si cu
punctele de atractie turistica din %udet ;
-organizarea si participarea la targuri si e!pozitii nationale si internationale din turism
-furnizarea de informatii administratorului pahinii de internet a Bsociatiei pentru imbunatatirea si
actualizarea permanenta a acesteia ;
-recrutarea de noi membrii si pastrarea legaturii cu actualii membrii ;
-convocarea sedintelor Bdunarii Jenerale ale .embrilor Bsociati si ale ?onsiliului 6irector;
-gestionarea corespondentei Bsociatiei;
-atragerea de programe si finantari in vederea cresterii calitatii turismului in %udetul (rasov ;
-stimularea infiintarii de centre de informare turistica in localitatile cu activitate turistica ;
-initierea si desfasurarea de proiecte in domeniul turismuilui ;
-elaborarea de studii si analize pe domeniile de interes turistic ;
- promovarea schimbului de date, informatii, publicatii, specialisti, cooperarea cu asociatii
organisme similare de profil din tara si strainatate ;
-crearea unor parteneriate cu asociatii din tara si strainatate, care promovaeaza scopul asociatiei ;
-organizarea si desfasurarea unor programme atractive si utile in domeniul turismului ;
-organizarea de mese rotunde, seminarii, conferinte ;
-colaborarea cu agentii de turism nationale, regionale si afiliate si alte organizatii pentru
promovarea %udetului (rasov, ca obiectiv turistic ;
-conceperea si imprimarea si distribuirea unor materiale promotionale, brosuri, pliante, ghiduri
turistice ;
-crearea si asigurarea distribuirii calendarului si programului de evenimente socio-culturale,
traditionale specifice zonei ;
2,
-organizarea unor studii si anchete privind gradul de satisfactie al consumatorilor Dnivelul de
cunoastere a zonelor@punctele de atractie turistica, motivatia de a calatorii in %udet, imaginea
destinatiei turistice, nivelul serviciilor, intentia de a reveni cu alta ocazieE ;
SFERA RELATIONALA +
Int#rn
#elatii de subordonare : ?onsiluil 6irector la Bsociatiei ;
#elatii de colaborare : membrii Bsociatiei ;
E;t#rn
aE #elatii de reprezentare : in limitele stabilite de ?onsiliul 6irector al Bsociatiei ;
7?ZZZZZZZZZZZ6irector Jeneral
ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
6ata :ZZZZZZZZZZZZZZZZZ
:uat la cunostinta de ocupantul postului ;
/umele si prenumele :
7emnatura : 6ata :
2+
'I'LIOGRAFIE
* http:@@cartisoara!hostro@
5 http:@@primariaonlinero@primarii@7ibiu@
F http:@@roLi4ipediaorg@Li4i@?artisoara,[7ibiu
2 LLLromaniaturisticacom@ghidul-turistic@transfagarasanulhtml
0 LLLsabinro
1 LLLgovro@presa@afisare-presaphp\idrubricapresa]*^tip]*
Juvernul #omanie Notarare privind clasificarea structurilor de primire turistice
A LLLmanastireabrancoveanuro@pprinchtml
, LLLromanialiberaro@a*53+3A@frumosii-cai-de-la-herghelia-radautihtml
+ LLLc%sibiuro@ro@hotarari@detaliuhotphp\'d]A5A
*3:iterat 8aleriu, Biserici vechi romneti din ara Oltului, ?lu%-/apoca, *++1
** LLLturistinforo
*5 LLLtourismguidero
*F 7trategia >i planul de dezvoltare a Jude=ului 7ibiu pentru perioada 5331 - 533A - 53*F
03