Tehnica de calcul si metode de

perfectionare a tehnicii de calcul

Vorbind despre jocul de sah, magicianul combinatiilor, excampionul mondial Mihail
Tal remarca:
- Inainte de a fi stiinta si arta, sahul este un joc. El are reguli, principii si legi
care trebuiesc bine cunoscute pentru a juca bine sah.-(Manualul enciclopedic
al jocului de sah.. M. Tal, N. J uravlev ).
Partida de sah este o lupta care implica confruntarea permanenta dintre atac si
aparare, lupta in care sunt utilizate toate formele de manifestare a activitatii
figurilor respectiv atacul, apararea, stanjenirea, protectia si lupta cu limitarile
figurilor.
Insa ori cate cunostinte teoretice (reguli, principii, legi) ar poseda un jucator, fara
stapanirea unui calcul exact si prcis este imposibil de a accede la marea
performanta.. Cum nimeni nu se naste invatat si tehnica de calcul este un domeniu
in care antrenamentul specific joaca un rol prioritar.
J . R. Capablanca remarca:- Este usor sa inveti sah, este greu sa-l joci bine!- iar
marele maestru Paul Keres a conchis:
- Nimeni si niciodata nu s-a nascut maestru de sah!. Drumul spre acest titlu este
legat de ani de studiu, antrenament, lupta , bucurii si tristeti .-
Totusi practica ultimilor ani ne dovedeste cu prisosinta ca acest drum s-a scurtat
considerabil, dovada cea mai buna este nu numai aparitia unor copii minune, (T.
Radjabov,S. Karjakin, Magnus Carlsen) cat mai ales cresterii valorice a
coeficientul Elo la jucatorii de varste cuprinse intre 14-18ani. O privire asupra
clasamentelor primilor 20 clasati de la CM si CE juniori si junioare este
concludenta. Este imbucuratoare cresterea valorica a pleidei de jucatori romani
tineri din care vom enumera pe M. Parligras, C. Lupulescu, V. J ianu, A, Murariu
etc, insa din pacate nu putem generaliza aceste observatii la juniorii si junioarele
noastre de la varstele 10, 12, 14, 16, 18 ani, a caror rezultate la CE si CM sunt
departe de a fi satisfacatoare. . Cum nu putem crede ca tinerii de astazi ar fi mai
dotati nativ decat cei de ieri, este evident ca scurtarea drumului spre inalta
performanta se datoreste unor metode noi moderne de pregatire si antrenament a
caror eficienta este confirmata de rezultate.
Iar intalnirea noastra, de fapt un schimb de experienta , este menita sa puna
bazele unei metode unitare de antrenament pentru juniorii si junioarele noastre.
Calculul concret insoteste, in proportie mai mare sau mai mica, fiecare mutare efectuata
pe tabla.de sah. Alegerea mutarii celei mai bune este un proces dificil, si aici trebuie
mentionat faptul ca un element foarte important in formarea jucatorului de performanta
este modul in care antrenorul reuseste sa imprime elevilor sai un modul de gandire
maximalist . Sa exemplificam:








Dupa mutarile 1.e4 e5 2.f3 d6 3.d4 d7 4.c4 e7
XABCDEFGHY
8r+lwqk+ntr(
7zppzpnvlpzpp'
6+zp++&
5++zp+%
4+LzPP++$
3+++N+#
2PzPP+zPPzP"
1tRNvLQmK+R!
xabcdefghy
Se ajunge in aceasta pozitie cu albul la mutare.
La intrebarea antrenorului :- Care este continuarea cea mai buna ? Copiii vor raspunde
probabil propunand mutari gen 5.Cc3 sau 5.0-0, care din punct de vedere strict obiectiv
pot fi catalogate ca mutari bune.
Numai o privire atenta care va sesiza lipsa de armonie in dezvoltarea figurilor adverse
va propune mutarea foarte buna 5.dxe5! ( eliberarea cu tempo a coloanei d pentru
accesul damei la d5) care dupa 5...dxe5? 6. Dd5! Duce la castig imediat, sau 5...Cxe5 6.
Cxe5 dxe5 7. Dh5!( dubla lovitura) g6 8. Dxe5 Ne7 9. Nh6 duce la castig de pion si
stanjenirea rocadei regelui advers. Teoretic schimburile in centru nu sunt recomandabile(
usurand de regula activizarea figurilor adverse) insa acesta este un caz de exceptie care
sanctioneaza jocul slab al negrului in deschidere.
Jucatorul de performanta si de conceptie trebuie educat in ideea ca in cazul
existentei unei mutari care duce imediat la avantaj, orice alta mutare nu poate fi
considerata buna. Exemple concludente sunt chiar comentariile lui Garry Kasparov la
partidele sale castigate, cand pune cate 1-2 semne de intrebare la mutari care nu au sesizat
castigul ce putea surveni imediat.. Antrenorul trebuie sa combata categoric pozitia celor
ce raspund de regula cu :-Dar si aceasta mutare este buna ceace corespunde doar in
cazul unui avantaj decisiv. si conducand de regula la disiparea initiativei si disparitia unor
motive tactice existente pe moment..
Exemplul de mai sus este si o indicatie clara ca si raportul intre strategie si tactica s-a
schimbat. Dr Max Euwe afirma ca strategia este privirea lunga de perspectiva, spre
viitor, iar Mihail Tal compara tactica cu privirea ochilor de vultur (este cunoscuta
extraordinara capacitate a vulturilor de a sesiza rapid prada de la mare inaltimi).
In conceptia clasica strategia era cea menita sa creeze avantajele pozitionale ce
urmeaza a fi valorificate prin atac pe cale tactica .
Astazi lucrurile sunt private altfel. In articolul marelui maestru E. Sveshnikov
Teoria mutarilor corecte in deschidere.privitor la lupta dintre atac si aparare in faza
initiala a deschiderii experimentatul antrenor introduce notiunea de ordine a prioritatilor
atacului ( jocului la alb) si a apararii ( jocul la negru) in lumina principiilor de deschidere
ale lui J . R. Capablanca. Citez:
-Toata lumea cunoste principiile lui J . R. Capablanca insa nicaieri nu ni se explica cum sa
le aplicam atunci cand jucam cu albul si cu negrul. Dupa parerea mea ordinea prioritatilor
albului este;
1) Lupta pentru centru
2) Dezvoltarea rapida aservita luptei pentru centru.
3) Masuri de securitate. generala.
Insa din practica marilor maestri se observa cu usurinta o a 4-a prioritate absolut
necesara pentru a creea premizele initiativei , respective;
4) Creerea de amenintari sau slabiciuni lagarului advers.
Insa cand jucam cu negrul ordinea prioritatilor se modifica:
1) Lupta pentru controlul centrului (numai un joc slab al adversarului ne permite
cu negrul sa ocupam centrul).
2) Masuri de securitate generala. Aceste masuri sunt absolut necesare intrucat
trebuie, inca de la primele mutari, sa facem fata amenintarilor adverse.dar
implica si evitarea pierderilor de timp sau spatiu, etc.
3) Desvoltarea rapida, cu prioritate a figurilor flancului unde vom efectua
rocada pentru a proteja regele de amenintari.
Si ca o consecinta , prioritatea Nr 4 trebuie sa urmareasca:
4) Evitarea creerii de slabiciuni permanente si masuri de aparare in fata
amenintarilor adverse.
Din aceste observatii putem constata cresterea rolului tacticii in toate fazele
partidei. Amenintarile cele mai frecvente in faza initiala a partidei sunt cele de atac
simplu,( direct),atacul dublu, ( cu 2 din cele 3 forme ale sale), dubla lovitura,
legarea., eliberarea cu tempo a punctelor, coloanelor, liniilor ,distrugerea
aparatorului, indepartarea aparatorului, blocarea, autoblocarea ,interferenta,etc.
Insa nu toate mutarile necesita un calcul lung si prcis ,lucru care se poate observa
cu usurinta cand urmarim in direct partidele marilor maestri mai ales in faza
constructive ( deschiderea), sau cand este vorba de realizarea tehnica a avantajelor.
Antrenorul Mark Dvoretki,o somitate in privinta teoriei antrenamentelor afirma ca
de regula raportul dintre strategie ( mutari executate in lumina unor legi, reguli sau
principii,) si tactica ( mutari care necesita un calcul extrem de prcis) este cam de
65%-35%.Bine inteles ca acest raport variaza mult in functie de metoda de
constructie a atacului sau apararii si contratacului.
Un exemplu din volumul in curs de aparitie Constructia atacului,vol III, este
concludent in privinta acestui raport:

Short Nigel Pogorelov Ruslan ( B48)
Gibraltar Masters, Catalan Bay,2004.

1.e4,ocupa centrul c5, Stanjeneste formarea falangei centrale 2.f3 dezvoltare,
centralizare, controlul campurilor centrale 2...c6 3.d4 Ocup centrul pregtind si
activizarea c1 3...cxd4 4.xd4 c7!? Aceast ordine de mutri este menit s evite
varianta 4...e6 5.b5 d6 6.f4 e5 7.e3 f6 8.g5 .Totodat se impiedic si 5. c2
c4 la care ar urma atacul dublu e5 5.c3 e6 Controleaz centrul si pregteste
activizarea f8 eventual cu tempo la b4..6.e3 Albul trece la realizarea etapei a 3
a! 6...a6
XABCDEFGHY
8r+l+kvlntr(
7+pwqp+pzpp'
6p+n+p++&
5++++%
4+sNP++$
3+sNvL+#
2PzPP+zPPzP"
1tR+QmKL+R!
xabcdefghy
Nimic nu-i nou sub soare!.Aceast variant ce poart denumirea de Paulsen, jucat prima
data de francezul Pierre Saint Amant n 1843,imbunttit ulterior de fratii Lin si Louis
Paulsen la turneele din Germania din anii 1860-70 precum si n zilele noastre de marele
maestru Mark Taimanov este si astzi una din temele cele mai bttorite n practica si
teoria modern. Albul caut cele mai energice linii de atac incercnd s sanctioneze
numarul mare de mutri de pioni si activizarea (aparent prematur) a damei negre.
Totusi varianta continu s reziste, ntruct are o logica a ei, special. n primul rnd,
mutrile de pion stnjenesc accesul cailor albi pe cmpuri critice d5,f5, si b5, dama la c7
interzice e4-e5 si pregteste dezvoltarea Cg8 la f6 fr a inchide diagonala a3-f8 prin d7-
d6. n al treilea rnd albul este lipsit de posibilitarea dezvoltrii nebunilor pe cmpuri
active, Ng5 sau Nc4, trebuind s se multumeasc cu dezvoltari mai pasnice pe
cmpurile e3 , e2 sau d3. 7. d2 Aceasta este linia considerat astzi ca cea mai energic
, cu ideea rocadei mari si a asaltului pionilor n centru si pe flancul regelui stnjenind
figurile adverse si ncercand, cu orice pret .deschiderea unor coloane. 7...b5?! Mai bun
pare a fi dezvoltarea 7...f6 8.000 b4.
8.0-0-0 xd4? O inclcare a unei reguli elementare chiar dac ea este justificat de
dorinta negrului de a dezvolta dupa acest schimb calul din g8 prin e7 la c6, ceace imediat
nu este posibil intruct la 8...ge7? ar urma 9.dxb5!axb5 10.xb5 a5?? (10...b8
11.d6+ d8 12.xf7+ e8 13.xh8 xa2 14.c3 a5 15.b1 a1+ 16.xa1
b3+ 17.b1 xd2+ 18.xd2+) 11.d6+ d8 12.xa5+ xa5 13.b6#; sau chiar
9.xb5 xd4 10.xd4. 9.xd4 e7 Dup 9...f6 ar urma imediat 10.e5! b4 11.exf6
bxc3 12.xc3,iar dup 9...d6 10.g4 b4 11.a4 f6 12.b6 b8 13.xc8 xc8 14.f3
albul detine un mic avantaj. 10.b1 O mutare util mai bun dect 10.e3?! b8
11.b1 d6 12.f4 c6 13.g4 xd4 14.xd4 b6 15.d3= Van Wely,LDe Boer,G
1989. 10...c6 .Dup 10...g6 albul poate incepe atacul prin 11.h4!?. 11.e3 e5?
Asta este prea de tot ! pare a spune marele maestru Nigel Short. Negrul este dispus sa
piard nc 2 timpi de dezvoltare pentru a schimba acest cal pe nebunul inc ne
dezvoltat. Mult mai grea ar fi fost sarcina albului dupa 11...e7 12.h4 sau 11...b4
12.a3 a5 13.c5 e5 14.d6 xc3 15.xc3 xc3 16.bxc3 a5 17.f3 b7 18.c7
c4 19.xc4 c8 20.xe6 dxe6 21.b6. 12.f4! S-a mai jucat aici si 12.f4 f6 13.e2
e7 14.g3 0-0 15.d5 d8 16.xe7+ xe7 17.f4 f7 18.f3 a7 Todorovic,G-
Rajkovic,D/Pancevo 2002. 12...c4 13.xc4 xc4 O pozitie tipic pentru diverse
variante ale aprrii siciliene. Cu pretul catorva tempouri de dezvoltare negrul a reusit s
obtina perechea de nebuni care deocamdat nu este activ. In absenta unor slbiciuni
evidente negrul sper s desvolte f8 eventual cu tempo la b4 si s efectueze fr riscuri
deosebite rocada. Asa stand lucrurile devine clar ca sunt necesare mutari energice din
partea albului care detine avantajul de desvoltare.
Testul Nr 1:Cum trebuie s continue albul?
XABCDEFGHY
8r+l+kvltr(
7++p+pzpp'
6p++p++&
5+p+++%
4+q+PzP+$
3+sNvL+#
2PzPPwQ+PzP"
1+K+R++R!
xabcdefghy
14.d4! Maxima activizare si stnjenire a dezvoltrii Nf8 datorita atacului direct al
pionului. g7 . Mai slab era aici 14.e5 b4 15.d4 (15.d4 0-0 16.f2 b7 17.d3 fc8
18.hd1) 15...xd4 16.xd4 xc3 17.bxc3 b7 18.hd1 c6 19.g3 f6=] 14...f6
Acum nu mergea nici 14...b7 datorita amenintarii de eliberarea cu tempo a coloanei d
prin 15.xg7! xg7 16.xd7+ f8 17.xb7 c8 18.d7 xc3 19.xf7+ g8 20.bxc3
xc3 21.g7+ xg7 22.xc8+ .Dup 14...d6 urma imediat 15.f5! Nd7 16.b3 Dc7
17.fxe6 fxe6 18.Dg5 Tc8 19.Dh5+
Testul Nr 2. Cum trebuie s actioneze acum albul?
XABCDEFGHY
8r+l+kvltr(
7++p+zpp'
6p++pzp+&
5+p+++%
4+qvLPzP+$
3+sN++#
2PzPPwQ+PzP"
1+K+R++R!
xabcdefghy
15.g4! Iat aplicat si sfatul lui Sveshnikov care recomand ca dupa provocarea unor
slbiciuni ele trebuiesc imediat atacate! Pionul f6 a devenit o marca de atac! si
mobilitatea superioar a pieselor grele conduce la ideea deschiderii rapide a unor coloane
n etapa a 6-a. 15...e7 16.g5! 0-0 Deschiderea coloanei f era la fel de periculoas, de
exemplu: 16...fxg5 17.fxg5 0-0 18.g2! b4 19.g6! h6 (19...f6 20.gxh7+ xh7 21.e5)
20.a4 c6 21.b6 b8 22.hf1 xb6 23.xf8+ xf8 24.f2. 17.b3 c6 18.gxf6
xf6 19.hg1! Deschiderea coloanei g constitue o prima reusita n desvoltarea
atacului. 19...b4 Raspunsul obraznic si agresiv al negrului creeaza un moment critic
important, decisiv pentru soarta partidei
necesitand un calcul exact si prcis:
XABCDEFGHY
8r+l+trk+(
7++p+zpp'
6p+q+pvl+&
5++++%
4zpvLPzP+$
3+PsN++#
2P+PwQ+zP"
1+K+R+tR!
xabcdefghy
Testul Nr 3: Cum continuati atacul?
XABCDEFGHY
8r+l+trk+(
7++p+zpp'
6p+q+pvl+&
5++N++%
4zpvLPzP+$
3+P+++#
2P+PwQ+zP"
1+K+R+tR!
xabcdefghy
20.d5! Un elegant sacrificiu de figur justificat de avantajul de dezvoltare si de
mobilitatea superioar a figurilor. 20...exd5 21.e5! e7 22.e6! ( eliberarea cu tempo a
diagonalei d4-g7.

. 22...f6 Dupa 22...g6 urma 23.d3! B1) 23...dxe6 24.xg6+ f7 25.g7+ e8
26.xh7 c7 27.e5 c5 28.h4 b7 29.h5 c8 30.h6 d8 31.d3 c6 32.h7 b5
33.d2 d7 34.h1+; B2) 23...xe6 24.de1 f7 25.xe7 xe7 26.xg6+ f7
27.g7+ e8 28.xe7+ xe7 29.xh7+ d8 30.c5; B3) 23...f6 B3a) 24.f5! dxe6
(24...g7 25.df1 b7 26.fxg6 h6 27.xf6 xf6 28.f5 f8 29.e7 e8 30.f1)
25.fxg6 h6 26.h3 c7 27.xh6 d8 28.df1 g7 29.h7+ f8 30.c5+ e7
31.xf6+ Mat in 7; B3b) 23...g5 24.fxg5 xe6 (24...dxe6 25.g6 h6 26.h3) 25.de1
d6 26.b2 c5 27.xe7 xe7 28.g6 h6 29.xd5+; C) 23.f5 23...xf5 24.h6
f6
23.f5! ( elibereaza diagonala c1h6) dxe6
Testul Nr 4: Cum valorificati grupajul supranumeric de atac?
XABCDEFGHY
8r+l++k+(
7++vlzpp'
6p+q+ptr+&
5++p+P+%
4zpvL++$
3+P+++#
2P+PwQ+zP"
1+K+R+tR!
xabcdefghy
24.xg7+! Mobilitatea superioara a pieselor grele permite desfasurarea unui adevarat
spectacol! A se observa ca dupa 24 mutari atat a8 cat si c8 nu participa la joc
avand doar un rol statistic!. 24... xg7 25. g5+ f7 26.g1! f8 27. xf6+ e8 28.
g8 d6 29. fxe6 e7 30 h6. b8 31. f6 xe6 32. xf8 d7 33.
xg7+c6 34.e5 b7 35. h8!
O dubla lovitura care pune capat luptei intrucat pe langa atacul direct al c8 exista si
amenintarea castigului damei prin f6.1-0.
O partida in care raportul preconizat de Mark Dvoretki intre strategie si tactica este
diferit, datorita metodei de constructie a atacului rapid folosita de alb.
Din cele 35 mutari, 14 au fost mutari logice, principiale de dezvoltare si activizare care
necesita solide cunostinte generale dar nu necesita un calcul exact, 5 mutari de stanjenire,
conforme planului de activizare al pieselor grele si a deschiderii de coloane, 8 atacuri
directe si 8 procedee tactice (distrugerea protectiei regelui advers, atacuri duble, duble
lovituri, eliberarea coloanelor si diagonalelor, etc) raportul dintre elementele de strategie
si tactica fiind de 54%-46%.
Daca eleganta si eficacitatea conducerii atacului sunt remarcabile, claritatea planului de
joc elaborat de marele maestru englez impresioneaza in mod deosebit pe cel ce reuseste
sa inteleaga logica elaborarii lui.




XABCDEFGHY
8r+l+kvltr(
7++p+pzpp'
6p++p++&
5+p+++%
4+q+PzP+$
3+sNvL+#
2PzPPwQ+PzP"
1+K+R++R!
xabcdefghy

Pentru un jucator de talia lui Nigel Short stabilirea criteriilor evident avantajoase albului
ce trebuie s stea la baza noului plan ( avantajul de desvoltare, mobilitatea superioar a
figurilor ,ocuparea i controlul centrului, presiunea pe coloana d) a fost o chestiune
de...cteva secunde!.
O prim dovad ca negrul nu a jucat bine deschiderea este faptul c pentru a reduce
avantajul de desvoltare al albului negrul ar fi trebuit s efectueze nu mai putin de 4 mutri
(d6, e7, 0-0 si b7) ne mai vorbind c n aceast poziie albul este la mutare!
Rspunsul la ntrebarea n ce etap a constuciei atacului ne aflm ?- este de regul
de mare ajutor in elaborarea unui plan bun.
n cazul nostru rspunsul la aceast ntrebare reprezint chiar o indicaie clar pentru
alegerea planului.Dezvoltarea figurilor fiind practic ncheiat n primele 4 etape ,
analiznd nivelul destnjenirea al aprrii adverse se constat att posibilitatea
amplificarii ei ct i necesitatea trecerii la realizarea etapei a 6-a respectiv activizarea
figurilor grele .
Cum aceasta era partial realizat (d2+d1) prin atacul dublu produs de bateria D+T
pe coloana d, ( stnjenind dezvoltarea c8 la b7) se impunea ca un obiectiv principal
deschiderea ct mai rapid unor coloane.
Rmaneau deci ca prioritti:
1) Activizarea ultimei figuri ce nu joac, Th1
2) Incercarea de a deschide coloane pentru a putea valorifica mobilitatea
superioar a pieselor grele asigurat de legtura dintre turnuri.
3) Legat de amplificarea stnjenirii prin 14.d4! i deschiderea coloanei g
n cazul n care negrul va juca f7-f6, planul ales de marele maestru englez a
fost simplu, eficace, logic legat de determinarea exact a criteriilor de
apreciere specifice pozitiei ( W. Steinitz).
Intelegerea modului de gandire a marilor maestri ofera o satisfactie deosebita celui ce
urmareste sa-si imbogateasca cunostintele si cresterea fortei de joc.
Ori cat de bine ar fi elaborat un plan , fara cunoasterea si folosirea
rapida si eficienta a multitudinii de procedee tactice valorificarea lui
practica risca sa nu conduce la rezultatul scontat. Trebuie retinut insa si
reversul medaliei, anume ca fara serioase cunostinte ale principiilor, legilor
si regulilor ce guverneaza contructia partidei orice forta de calcul, cat de
puternica ar fi ea, nu poate fi pusa in valoare intru cat lipsesc cunostintele
necesare constructiei pozitiilor in care forta de calcul poate fi valorificata.
Exemplul meu personal, cand am pierdut titlul de campion in 1985, ratand castigul
elegant cu 2 runde inainte de final in partida cu D. Barbulescu este concludent .(vezi
Cooperarea Tactica, M. Pavlov,pag.71.)
Evident ca acest esec m-a marcat profund ,fiind cel ce m-a determinat sa scriu
Cooperarea tactica.un manual de tactica pe intelesul tuturor.
Absenta unui calculul precis si exact fiind o boala cam generala la noi, ca antrenor a
numerosi juniori m-am straduit sa determin cauzele acestei stari de lucruri si evident sa
caut remediile nu numai in bibliografiile cele mai importante ci si in discutii cu
numerosi antrenori de renume ( Yuri Averbach, J acob Estrin, Shamkovici,E.
Sveshnikov).
La intrebarea de ce depinde, cum se formeaza si se poate dezvolta forta de calcul a
juniorilor pentru a fi apti de marea performanta ( doar acesta este visul oricarui antrenor,)
primul raspuns a fost surprinzator pentru mine:
a) Forta de calcul si mai ales posibilitatea imbunatatirii fortei de calcul
depinde in foarte mare masura de instructia initiala.
Se traieste cu impresia falsa ca este suficient sa stii ceva reguli ca sa poti invata sah
juniorii..Pare simplu, ii inveti cum se muta piesele, cum poti manca ( intalnesc des
acest termen) piesele adverse, cum se face rocada, eventual la cei mai docti , regula en-
passant, cum se face matul pe ultima linie, apoi ii pui sa joace intre ei, le trezesti
ambitiile , ii duci la concursuri pe banii parintilor si gata se poate raporta la club ca am
format zeci de juniori. Alti antrenori le dau carti copiilor si le zic sa citeasca.(!?)
Astfel formati, tinerii juniori avanseaza in varsta si categorii ( care se acorda la noi cu
larghete, ca si titlurile la seniori), muncesc , studiaza, le place sahul dar nu pot atinge un
nivel corespunzator pentru a fi competitivi in competitiile internationale cu adversari de
aceleasi varste.Cauza principala? Chiar avand cunostinte teoretice satisfacatoare ei sunt
cu regularitate depasiti la capitolul forta de calcul.
Astazi instructia initiala a devenit un proces complex, de durata si de maxima
eficientizare in insusirea cunostintelor elementare de baza..
Varsta optima pentru declansarea procesului de intruire sahista a copiilor este
considerata de specialisti cea 6-7 ani, exceptie facand copiii supra dotati care stiu sa
numere sa socoteasca si sa citeasca de pe la 5 ani.
Primul subiect, deosebit de important in instructia initiala este asimilarea cunostintelor
privind:









a)-Tabla de sah

XABCDEFGHY
8rsnlwqkvlntr(
7zppzppzppzpp'
6++++&
5++++%
4++++$
3++++#
2PzPPzPPzPPzP"
1tRNvLQmKLsNR!
xabcdefghy
De felul in care juniorul reuseste sa-si intipareasca in memoria aceasta tabla depinde
enorm viitorul lui sahist!.
Nu este suficient a se explica existenta si notarea coloanelor, liniilor, diagonalelor , a
liniei de demarcatie, importanta celor 2 coloane si 2 linii marginale, numite banda.sau
denumirea fiecarui camp.aflat la intersectia unei coloane cu linia. respectiva. sau
denumirea flancurilor regelui si al damei.
Procesul de intiparire in memorie a tablei de sah este lung, revenindu-se asupra lui luni
intregi dealungul a multe sedinte de antrenament, pana se constata o reala intiparire a
tablei de sah in memoria juniorului (arei).
Dupa ce se invata denumirea campurilor (testele vor urmari insusirea exacta a denumirii
campurilor cand se joaca cu albul si cu negrul.). Este indicat ca exercitiile sa fie facute pe
table in care nu exista marcajul obisnuit al coloanelor ( a-h ) si al liniilor ( 1-8).
Intr-o prima etapa se marcheaza cu figuri anumite campuri si se solicita raspunsul rapid
privind denumirea campurilor marcate cu figuri.
In cea de a doua etapa de un real ajutor in procesul de memorare a tablei de sah sunt
exercitiile a la veugle (orb, cu ochii inchisi).
Testele vor urmari in ce masura, de la un antrenament la altul juniorii isi formeaza in
memorie imaginea clara a tablei de sah, prin notatii (calificative) succesive.
Drept exemple de teste va voi prezenta testele din Manualul enciclopedic al jocului de
sah ( M. Tal)
1) Indicand copiilor ca joaca cu piesele negre se cere indicarea diagonalelor c1-h6,
g1-h2, c1-a3, campurile e2, e4, d2, d4, e5, c6, f7, h7, c8, g4.
2) Indicandu-le ca joaca cu albul sa indice rapid diagonalele d8-h4, g8-a2, c8-a6,
h8-a1, campurile c5, f2, e1, d5, f7, g2, h7, b8, f5, e3.
3) Fara a privi tabla se solicita denumirea tuturor campurilor aflate pe diagonala a1-
h8, a8-h1, e1-h4, d1-h5.
4) Fara a privi tabla se solicita denumirea tuturor diagonalelor ce trec prin campul
c4.
5) Fara a privi tabla trebuieste indicata culoarea campurilor a1, a8, h1, h8, e1, e8,
d1, d8, e4, b5, f7, g2, c5, g5, e3.
6) Fara a privi tabla se solicita juniorilor sa determine culoarea campului de
intersectie a coloanei d cu linia 6-a, a diagonalei b1-h7 cu coloana f, sau a
diagonalei e1-a5 cu linia 4-a?
7) Fara a privi tabla, se va solicita calculul sumei tuturor campurilor ce formeaza
diagonalele ce se intersecteaza pe campurile b6, g2, a2.
Bine inteles ca se pot inventa pe loc inca multe teste de acest fel care vor servi
scopului propus.
Insist asupra faptului ca este un proces lung si dificil dar foarte important in conditiile
in care copiii se plictisesc cand nu pot juca cu figurile. .Se va trece cu succes de
aceast inconvenient prin instituirea a 1-2 concursuri dealungul a 10-12 antrenamente,
cu notari succesive ale raspunsurilor tinand cont de gradul de dificultate ( a se
compara primele exercitii cu ultimele). si cu premii anuntate, trezind concurenta intre
subiectii antrenati.
Rezultatele bune vor veni la unii mai rapid, la altii mai greu insa in mod cert vor veni.
Din pacate cei ce nu vor reusi dupa 12-15 antrenamente sa vada tabla de sah au putine
sanse sa aspire la perspectiva.de aceea este necesar ca antrenorul (instructorul sa inxsiste
discret prin exercitii test cu cei ramasi in urma la acest capitol.
Antrenorul va reveni asupra acestui subiect in primul an de instruire de cate ori va
avea ocazia.
b) Prezentarea figurilor.
Este un capitol dificil in special daca este vorba de copii prescolari care nu au notiuni
clare privind valoarea figurilor .Se vor explica
b1)Modul de deplasare al figurilor
b2)Valoarea figurilor ( numerica pentru cei mai mari, comparativa pentru
prescolari.)
b3) Cum poate actiona fiecare figura in parte ( actiunea individuala).
Acesta este un punct extrem de important. In cariera mea de antrenor am intalnit
juniori cu 4-5 ani de practicare a sahului care nu cunosteau decat 2 din cele 5
posibilitati de manifestare a figurilor, respectiv atacul figurilor adverse si apararea
figurilor proprii. Fara cunoasterea notiunilor de stanjenire, limitare, protectie, este
greu de crezut ca tinerii isi vor putea insusi acel mod de gandire sahista moderna
specifica jucatorilor de performanta.
Inca de la primii pasi in sah elevul trebuie sa realizeze ca toate figurile fiecarei
tabere reprezinta o echipa, care actioneaza impreuna pentru a invinge echipa
figurilor adverse si in aceasta lupta fiecarei figuri trebuie sa i se atribuie un rol.
O observatie a marelui maestru Yurii Averbach ne indica modul in care vom explica
notiuniea de colaborare intre figuri pentru a pregati pentru mai tarziu intelegerea
deplina a principiului lui Lasker privind cooperarea figurilor.
Marele maestru afirma cu regret:
- Daca de la primele lectii mi s-ar fi explicat ca regina (cea mai puternica
figura de pe tabla) nu poate invinge singura (face mat) cea mai slaba figura
de pe tabla (regele), as fi inteles de la primii pasi ca colaborarea figurilor
reprezinta de fapt Alfa si Omega gandirii sahiste si probabil alta ar fi fost
evolutia mea sahista.
- De aici putem vedea cat de importanta este considerata astazi o instructia
initiala corecta ca factor de progres rapid in sah.
Chiar cu ocazia prezentarii figurilor si a pozitiei initiale, M. Tal recomanda
continuarea exercitiilor de memorare a tablei prima data fara figuri si apoi cu figuri ca
in urmatoarele teste:
1) Denumiti cu ochii inchisi denumirea si culoarea campurilor pe care se afla figurile
in pozitia initiala.
2) Denumiti rapid, cu ochii inchisi, culoarea campurilor a3, b6, d7, e2, f4, f6, c8, g3,
c2, h7.
3) Denumiti rapid campul si culoarea campului de intersectie a coloanei e cu
diagonala h3-c8 si a diagonalei b1-h7 cu linia 5-a.
4) Denumiti cammpurile ce compun diagonalele a3-f8, b1-h7.
5) Denumiti rapid diagonalele ce se intersecteaza pe campurile b1, c3, f7.
-6) Se vor plasa pe tabla un nebun alb la g5 si cel negru la f6.Se va cere,fara a vedea
tabla, ennumerarea numarilor ce le au la dispozitie nebunul alb si cel negru.Apoi se
plaseaza un turn alb la g2 si unul negru la g6 si se cer ennumerarea tuturor mutarilor
posibile de efectuat de fiecare din cele 2 turmuri.
7) Fara a privi tabla a se indica toate campurile de deplasare a unui nebun plasat la c2 si
a unui turn aflat la c8.
8) Fara a vedea tabla se cere numarul de mutari necesare regelui pentru a ajunge de
pe campul e1 la a5,a6,h5.
9) Fara a privi tabla sa se determine punctul de intalnire a diagonalei nebunului din
c1 cu razele de actiune ale damei negre aflata la f8.
De ce se insista asa de mult asupra exercitiilor a la veugle ( orb, cu ochii inchisi)?
a) In primul rand pentru ca tanarul in timpul partidei de turneu este obligat sa vada
tabla dupa efectuarea a 1-2 mutari si trebuie sa aiba imaginea clara a ce a ramas pe
tabla ( Lipsa de antrenament in tehnica de calcul se constata usor atunci cand
prezenta pieselor de pe tabla devine o piedica pentru un calcul precis .)
b) Jucatorul nu poate sta lipit de masa de joc timp de 5 ore. De obicei,in timp ce
adversarul gandeste el se ridica de la masa , se plimba si incearca sa calculeze in
memorie eventualele raspunsuri ale adversarului. Deci el trebuie sa vada tabla..
Inainte de a trece la studierea procedeelor tactice este absolut necesara prezentarea
clara a celor 5 tipuri de actiune a figurilor intru cat ele intervin sub diverse forme in
studiul elementelor si a procedeelor tactice.
a)Atacul si apararea.
Toate figurile sunt arme de lupta ,dispunand de capacitatea de a a ameninta si de a
ataca figurile adverse precum si de cea de a apara ( sustine) figurile proprii in fata
atacului figurilor adverse.
Cu exceptia pionilor, toate figurile isi manifesta forta de atac sau de aparare atunci
cand in traseele lor intalnesc figurile adverse ( atac) sau figurile proprii ( aparare).
Exceptie de la aceasta regula fac pionii al caror atac ( sau aparare) se manifesta
asupra campurilor laterale adiacente.
Pentru a-si putea manifesta forta de atac figurile trebuiesc initial activizate (
deschidere) , plasate pe pozitii optime.
Practic constatam ca atacul si apararea reprezinta acelas tip de actiune, difera doar
orientarea spre piesele adverse sau asupra celor proprii.
Daca in pozitia initiala figurile nu ameninta nimic, prin activizare si deplasare spre
figurile adverse incep sa se creeaza amenintari.
Amenintarea este etapa premergatoare atacului si poate fi de diverse grade.
Amenintarea directa ( imediata),de gradul 1 este usor de observat ( deci si de parat).Cu
cat gradul amenintarii este mai mare , amenintarea este mai greu de observat si deci si de
parat.
Un exemplu elegant privind dificultatea sesizarii amenintarilor de grad ridicat este pozitia
urmatoare:
Alb joaca si castiga!
XABCDEFGHY
8++++(
7++++'
6++K++&
5++++%
4k+++zp$
3vL+++#
2zP+++"
1++++!
xabcdefghy
Re6, Na3, b2, negru: Ra4, h4, alb muta
Aparent castigul este dificil intru cat pionul h are doar 3 mutari pana la transformare iar
regele negru este aproape de pionul b2. Castigul se realizeaza printro suita de duble
lovituri:1.d5! ( se ameninta intrarea in careul pionului h + amenintarea discreta )
h3 2.c4! ( se ameninta d6 cu stoparea pionului) h2 3.b4! Deabia acum se
observa a doua componenta a dublei lovituri, respectiv amenintarea de mat in 4
mutari inceputa prin 1.d5! care apare dupa h1 4.b3# .
Atacurile si apararile difera din punct de vedere al eficacitatii.
Astfel atacurile pot fi:
1) Atacul direct ( simplu)
2) Atacul dublu care poate fi de 3 feluri
3) Dubla lovitura sub multiple forme.
4) Atacul triplu.
Similar si apararile pot fi
1) Simple,
2) Duble
3) Multiple.
De regula pentru a nu pierde material. numarul apararilor trebuie sa fie egal sau mai
mare decat numarul atacatorilor.
Prezentarea atacului si a apararii este o noua ocazie pentru ca prin teste sa dezvoltam
viziune a tablei a veugle( orb).De exemplu:
1)Fara a privi tabla se cere numarul minim de mutari necesare pentru a ataca cu un cal
aflat la b2 un rege aflat la g7?

2) Se cere , fara a privi tabla in cate feluri un nebun aflat la e2 poate ataca un rege
aflat la e6.
3)Pe tabla se afla un rege albla g5 un pion alb la g3.regele negru este la a6 si un cal
negrul la h8. Fara a privi tabla ,tema este alb muta si castiga.

b) Stanjenirea.
Stanjenirea figurilor adverse este o arma foarte inportanta in lupta .Pe langa
capacitatea individuala a figurilor de a stanjeni figurile adverse exista si forme mai
complexe de stanjenire cu participarea mai multor figuri.
Astazi notiunea de stanjenire se extinde la toate mijloacele de obstructionare a
posibilitatilor adversarului respectiv amenintari, atacuri, legari, blocari, la formele subtile
profilactice in final blocada fiind forma cea mai eficace de paralizie a contrajocului
advers.
Daca la inceput jucatorul utilizeaza stanjenirea figurilor adverse in mod intuitiv,mai
mult ca masura de aparare ,in conceptia moderna utilizarea stanjenirii devine un proces
constient , utilizat in toate fazele partidei
Fiind vorba de o notiune complexa studiul diverselor metode de stanjenire constituie o
etapa inportanta in formarea jucatorului de performanta.Se pune intrebarea cum putem
inplementa copiilor de la o frageda varsta aceasta notiune?
Putem defini stanjenirea simpla (directa) ca o metoda de a restrange
activitatea si deplasarea figurilor adverse fara a le ataca!.
Pentru a exemplifica eficienta stanjenirii,marele maestru Paul Keres recomanda
urmatorul exemplu:
Alb muta
XABCDEFGHY
8++++(
7zp++K+'
6P++++&
5++++%
4++++$
3++++#
2mk+++"
1++++!
xabcdefghy
Rf7, a6, Rb2,a7.
Negrul spera ca dupa
1.e6 c3 2.d6? Sa
joace d4! 3.c6 e5 4.b7 d6 5.xa7 c7! 6.a8 c8 7.a7 c
7 8.a8 c8 9.a7 Sa obtina egalitatea.
Albul va castiga numai stanjenind accesul regelui advers.Gresit a fost 2.Rd6?.Trebuie
jucat
2.d5! b4 3.c6! a5 4.b7+- b5 5.xa7 c6 6.b8 si 1-0.
Deci stanjenirea simpla utilizeaza forta de atac a figurilor pentru controlul asupra
campurilor de acces ale figurilor adverse interzicand plasarea acestora pe campuri
importante.
Toate figurile pot realiza stanjeniri eficace,in exemplul antwerior stanjenirea a fost
efectuata de rege.
Un exemplu concludent este urmatorul:
Controlul campului critic
Pandolfini`s Endgame course,2000
XABCDEFGHY
8++++(
7+++k+'
6+++zP&
5++++%
4++++$
3+++K+#
2+L+++"
1++++!
xabcdefghy
Rf3, Nc2, h6, Rf7,
Daca regele negrului ar reusi sa ajunga pe campul h8 partida s-ar incheia remiza.
Insa cu 1.h7! pionul h6 si h7 impiedica aceesul regelui negru pe campurile g7 si
g8. Cu 1...f6 Negrul ameninta Rg5, dar cu 2.f4! regelui negru i se
interzice accesul la g5 dupa care castigul este usor:de realizat:
e6 3.g5! f7 4.f5! e7 5.g6! f8 6.f6! e8 7.g8! f8 8
.h7 e8 9.h8 10.
Intelegerea deplina a eficientei stanjenirii se realizeaza odata cu studiul maturilor
elementare,R+T contra R, R+C+N contra R, cand prin dispunerea optima a figurilor prin
stanjeniri si atacuri se realizeaza aducerea regelui la banda si matul.
Modul de a realiza stanjenirea cu turnul este prezentat in urmatorul exemplu:
Alb muta.Se cere :- Care estecalea cea mai scurta de mat?




XABCDEFGHY
8++++(
7++++'
6++mk+&
5tR+++%
4++K++$
3++++#
2++++"
1++++!
xabcdefghy
Re4, Ta5, Rf6
1.e5! Reduce accesul regelui doar la patratul f6-f8-h8-h6. 1...g6 2.f5! Zona de acces
a regelui se reduce la g6g8h8h6 2...g7 3.e5 g6 4.e6 g7 5.f6! Regele
negru mai are doar 4 campuri de acces. 5...g8 6.f7 h8 7.f6 g8 8.g6 h8
9.f8#
Matul cu R+C+N contra R este un exemplu de actiune colectiva de stanjenire efectuata
de catre regele alb si a celor 2 figuri albe pentru aducerea regelui negru la banda si
pentru realizarea matului.
Mini planul de mat consta din doua etape:
1) Aducerea regelui la banda
2) Aducerea regelui in coltul de culoarea nebunului si refectuarea matului.
In actiunea comuna de stanjenire regele controleaza 3 campuri, nebunul campurile
culorii sale iar calul doua campuri ( de culoare opusa nebunului!).reducand continuu
posibilitatile de deplasare ale regelui care va incerca sa se refugieze in coltul de
culoare opusa nebunului unde nu se poate realiza matul.
Un antrenament util consta din efectuarea de teste privind viteza de realizare a maturilor
cu R+T contra R si R+C+N contra R, frecvent intalnite in concursurile de sah rapid si nu
numai!.Aici balbaielile si lipsa de precizie pot conduce la pierderea unor jumatati de
puncte pretioase,avand in vedere existenta limitei de 50 mutari.
Un exemplu de test este urmatoarea pozitie:
Alb muta:
XABCDEFGHY
8++++(
7++P++'
6KvLk+++&
5++++%
4++++$
3++++#
2++++"
1++++!
xabcdefghy
Ra6,Nb6,d7,Rc6.
Cu mutarea 1...c6 negrul isi incearca ultima sansa( 2.d8D sau 2.d8 T duc la
pat!)
2.d8+! d6 3.b5 d5 4.b4 d6 5.c3 e5 6.d3 f4 7.d4 f
3 8.e6 f2 9.e4+ g2 10.f4+ g3 11.d4 g4 12.e2 h3 13.
f3 h2 14.g3 h3 15.g1!
Manevra tipica de stanjenire a regelui pentru a-l obliga sa ajunga in coltul de culoarea
nebunului h8,a1)
15...h4 16.e4 h5 [16...h3 17.g5+ h4 18.f4 h5 19.f5
h4 20.f2+ h5 21.e6] 17.d4 g6 18.d6
XABCDEFGHY
8++++(
7++++'
6+sN+k+&
5++++%
4+vL++$
3+++K+#
2++++"
1++++!
xabcdefghy
Rf3.Nd4,Cd6,Rg6.
Calul controleaza campurile albe ,nebunul cele negre. 18...
g5 19.g3 h5 20.f6 g6 21.h4 h5 22.h3 g6 23.g4 h6 24
.g5+ g6 25.h4 h7 26.h5 g7 27.e7 h7 28.f5 g8 29.g6
h8 30.d6 g8 31.h6+ h8 32.e5# 10.
Stanjenirile efectuate de cal sau nebun actioneaza pe un nu
mar redus de campuri. O stanjenirea mai pronuntata realize
aza cooperarea C+N( exemplul anterior) care creeaza intreg
i zone inaccesibile figurilor adverse. Cele mai eficace stan
jeniri sunt realizate de figurile grele(D,T)facand inaccesib
ile adversarului coloane,linii si diagonale intregi,asa numi
tele "taieri".
Notiunea de stanjenire nu este noua. In enuntarea principii
lor sale, J. R. Capablanca a valorificat magistral cunostint
ele precedesorilor sai W. Steinitz si E. Lasker privind mod
alitatile de realizare a stanjenirii precum si eficacitate
a ei.
E. Lasker a fost cel care a demonstrat, (ca si A. Philidor)
capacitatea falangei de pioni de a creea zone inaccesibile
in fata ei si de a asigura o protectie sigura a figurilor p
roprii in spatele ei. De aici au rezultat principiul Nr 6 d
e final , precum si principiile Nr 1 deschidere si Nr 2 de j
oc de mijloc.
Modul de realizare a stanjenirii nebunilor adversi si de act
ivizare a nebunilor proprii cu ajutorul mutarilor de pioni e
ste enuntat in principiul Nr 7 de final:
- Cand avem cal si adversarul are nebun este bine sa ne plas
am pionii pe culoarea nebunului advers. Cand noi avem nebun,
indiferent de culoarea nebunului advers este indicat sa pla
sam pionii pe culoarea opusa nebunului propriu.-
Acest principiu este de fapt concluzia mini- planului elabor
at de W. Steinitz de valorificare a avantajului perechii de
nebuni in fata cuplului cal si nebun.care cansta din:
1)Stanjenirea activitatii nebunului advers prin dispunerea p
ionilor pe culoarea acestuia.
2) Activizarea maxima a celor doi nebuni.
3) Realizarea tactica a avantajului.
Exemplul clasic care prezinta aplicarea practica a acestui p
lan este finalul partidei
Englisch,B - Steinitz,W
London London, 1883
negrul muta:
Rg1,Ta1,Tf1.Cb3.Ne3,a2,b2,c3,f2,g2,h2.:
Rg8,Te8,Td8.Ng4,Ng7,a7.b7.c7.f7.g6.h7.
17...b6! Steinitz plaseaza pionii pe campurile negre b6 si c
5 pentru a stanjeni Ne3 si Cb3. 18.h3 e6 19.fd1 c5 20.g5
f6 Limiteaza temporar Ng7 pentru a stanjeni Nf4 avand in v
edere si dispunerea pionilor la h6 urmat de f6-f5 pentru a
reactiva Ng7. 21.f4 f7 22.f3 g5! 23.xd8 xd8 24.e3 h6 25
.e1 f5! 26.f4 f6 27.g3 a5! Flancul damei este slabit si se
urmareste pasivizarea calului la c1. 28.c1 a4! Cu ameninta
rea 29...a3! si Nxc3. 29.a3 c4! Negrul detine controlul abs
olut al campurilor albe! 30.f2 gxf4! Un moment important, 3
1.xf4 [31.gxf4?? h4+] 31...g5! Negrul renunta la perechea
de nebuni intrucat finalul T+N este evident superior celui
cu T+C. 32.xg5 hxg5 Apare amenintarea Td2+ 33.e3 f6 34.h4
gxh4 35.gxh4 e8+ Dupa schimbul turnurilor finalul cu nebun
contra cal este clar mai bun, regele negru fiind mai activ.
36.f2 xe1 37.xe1 e5 38.e2 xe2! 39.xe2 f4 40.c4 g4
41.e3 f4+ [41...xh4? 42.f4+-] 42.e4 f3 43.e3 g3 01.
Blocarea pionilor adversi pe culoarea nebunului advers c
onduce de regula la pasivizarea acestuia, singurele modalit
ati de activizare a unor astfel de nebuni fiind schimbarea l
or (care este de regula evitata de adversar), plasarea nebun
ilor in fata pionilor (ceace de regula este greu de realiz
at) sau obtinerea unor alte compensatii .
J. R. Capablanca s-a referit in special la faza finala a pa
rtidei.Astazi notiunea de stanjenire intervine ca factor det
erminant inca de la primele mutari,intrucat configuratiile
pionilor centrali determina activitatea sau inactivitatea ne
bunilor.O dificultate majora ce se creeaza inca de la prime
le mutari ale partidei ,in special pentru negru, este proble
ma nebunilor pasivi, ca de exemplu Nc8 in franceza , Gambitu
l damei , Slava si Olandeza Stonewall, Ng7 in Indiana regelu
i.etc.
Principalul obiectiv al planului de joc al constructiei at
acului in astfel de variante consta in accentuarea pe cat
posibil a stanjenirii figurilor adverse pasive si declansar
ea de actiuni energice cat timp acestea raman pasive pentru
a valorifica avantajul de mobilitate si superioritatea nume
rica a figurilor proprii atacatoare.
Un recent exemplu ilustrativ a provenit din partida
Ivanchuk,V (2731) - Alekseev,E (2640) din Campionatul Rusiei pe echipe 2006. Albul la
mutare, a elaborat un plan concret de stanjenire totala a g6
XABCDEFGHY
8+r+r+k+(
7++n+pzp'
6p++snlzp&
5wQzpzpq+%
4+P+++$
3vLN++zP#
2P++PzPLzP"
1+tRR+mK!
xabcdefghy
Rg1,Da5,Tc1,Td1,Na3,Ng2.Cb3, a2.c4.e2,f2.g3,h2,
Rg8.Df5.Te8.Tc8.Cd7.Cf6.Ng6.a6.c5.e5.f7.g7.h6/

27.e4! g5 Si dupa 27...e6 28.f3! e7 29.h3! c6 30.d3! activizarea pieselor grele
pe coloana centrala deschisa! ec8 31.cd1 8c7 32.d2! f8 33.a5! b6 34.d6
xd6 35.xd6 xd6 36.xd6 albul obtine avantaj clar+-] 28.e1! c6 29.f3 h7
30.c2! h5 31.c1! g6 32.h3! Acum nu numai g6 este stanjenit dar si dama neagra
este in pericol si in fata pierderii inevitabile a unei figuri negrul a cedat. 1-0
Procedeul de izolare a figurilor adverse al lui J . R. Capablanca este vesnic tanar!.











Cateva teste:

1)Alb muta. Indicati calea cea mai rapida de mat
XABCDEFGHY
8++++(
7++++'
6++++&
5++++%
4++N++$
3+++KvL#
2++++"
1+++mk!
xabcdefghy
Rf3,Ce4,Ng3,Rg1
1.f2!(Interzice Rh1) f1 2.h2!* Interzice Rg1) e1 3.e4!
d1 4.e5 c2 5.c5!(Baraj pe campurile b3,c3,d3) d2 6.f2
d1 7.c3 c2 8.e1 d1 9.b4 c2 10.e1 c1 11.e2 c2 12.
d2 b1 13.d1 b2 [13...a2 14.c1 a1 15.c2 a2 16.e4 a1
17.b2+ a2 18.c3#] 14.b4! a1 [14...b1 15.d3 a2 16.c
2 a1 17.c5 a2 18.c1+ a1 19.d4#] 15.c1 a2 16.c2 a1
17.b3+ a2 18.c1+ a1 19.c3# 10

2)Alb muta. Poate castiga?
XABCDEFGHY
8++++(
7++++L'
6++++&
5++++%
4+++N+$
3++++#
2+mk++"
1+Kvl++!
xabcdefghy
Rb1,Cg4,Nh7: Rd2.Nc1.
Solutie:
2.e5! Impiedica 2...a3 intrucat urmeaza atacul dublu 3.c4
+. 2...d1 [2...a3 3.c4+] 3.c2+ d2 4.g6! d1 5.h5+ d
2 6.f3+! d1 7.d4+ d2 8.b3+ c3 9.xc1 restul este tehni
ca!

3) -Cate mutari sunt necesare pentru a face mat?
-In cate feluri?
XABCDEFGHY
8++++(
7+++L+'
6++++&
5++++%
4++mK+$
3++sN+k#
2++++"
1++++!
xabcdefghy
Rf4,Ce3,Nf7: Rh3
Solutie: Mat in 8 mutari.
1.e6+ h4 (1....h2 2.f3 g1 3.g3 h1 ..f2 h2 ..f1+ h
1 6.d5#) 2.f5+ h3 3.f3 h2 4.e3 g1 5.g3 h1 6.f2 h2
7.f1+ h1 8.d5#.
4) Cate mutari sunt necesare pentru a realiza mat?
-Calea cea mai scurta?
XABCDEFGHY
8++++(
7++++'
6+L+N++&
5mk+K++%
4++++$
3++++#
2++++"
1++++!
xabcdefghy
Rd5,Ce6,Nc6,Ra5,
Solutie: Mat in 12:
1.c5 a6 2.c7+ a5 3.d5 a6 4.e3 a5 5.c4+ a6 6.d6!
a7 7.c7 a6 8.d7 a7 9.c8 a8 10.e5 a7 11.c6+ a8 12.
b7#.

Studiul lui Horwitz,B este o aplicatie a procedeelor repe
tate de stanjenire a calului si regelui advers:
5) Poate castiga albul?
XABCDEFGHY
8mk++L+(
7++++'
6++++&
5snmK+sN%
4++++$
3++++#
2++++"
1++++!
xabcdefghy
Rc5,Cg5,Ng8,Rb8,Ca5.
Solutie;
1.b6! b7 2.f7! Stanjeneste deplasarea calului la d6 sau d
8. 2...c8 3.h7 b8 4.f5! [4.e4? d6! 5.xd6 Pat!] 4...a
8! 5.d3! [5.e4? b8 6.xb7? Pat!] 5...b8 6.a6! 10
Stanjenirea efectuata numai de cal sau nebun actioneaza p
e un numar redus de campuri. O stanjenirea mai pronuntata
realizeaza cooperarea C+N care creeaza intregi zone inacces
ibile figurilor adverse. Cele mai eficace stanjeniri le real
izeaza figurile grele ( D,T) pe coloane,linii si diagonale
intregi.
In asa numita arta de a muta pionii, inca de la primele muta
ri realizarea stanjenirii cu scopul de a reduce mobilitat
ea si activitatea figurilor adverse joaca un rol deosebit
de important.Marii maestri o folosesc ca o teribila arma de
lupta.






Antrenorul trebuie sa acorde o importanta deosebita insusirii maestriei de stanjenire a
figurilor adverse de catre elevi. Incepand de la primii pasi, prin exemplificarea simpla si
clara a lui J . R. Capablanca privind unul din avantajele nebunului in fata calului
,respectiv posibilitatea stanjenirii calului de catre nebun:




XABCDEFGHY
8+++mk(
7++++'
6++++&
5sn+L++%
4++++$
3++++#
2++++"
1++++K!
xabcdefghy
Rh1,Nd5,Rh8,Ca5
:si cu timpul pe masura progresului elevilor sai sa treaca la studiul formelor mai
complexe de stanjenire ,ca arma de lupta de o deosebita importanta.
In continuare pentru a putea trece la studiul efectiv al tacticii este necesara insusirea
corecta a notiunilor de protectie si limitare a figurilor proprii.
Lupta cu limitarea si necesitatea activizarii rapide a figurilor , importanta unei protectii
sigure a regelui propriu ca arma de intimidare a tendintelor de atac adverse sunt teme
de studiu indispensabile pentru o intelegere deplina a tacticii.
Fara un studiu intens si sistematic al relatiilor de interactiune intre figuri ( atacul,
apararea, protectia, stanjenirea si limitarea), este greu de imaginat o dezvoltarea
armonioasa a capacitatilor tactice ale elevilor nostri.
In functie de numarul si durata antrenamentelor, insusirea temeinica a acestor cunostinte
implica o perioada de minimum 6-8 luni , perioada in care antrenorul trebuie sa insiste in
testarea cunostintelor si desvoltarea capacitatii de a vedea tabla si numeroase exercitii cu
grad de dificultate crescand.

Procedeele tactice in practica sahista contemporana.

Partida de sah contemporana la nivel inalt este caracterizata de armonia si unitatea
dintre strategia sahista si tactica, dintre planul strategic si operatiile tactice. Bine inteles
ca sarcina principala este elaborarea unui plan strategic adaptat pozitiei si punerea
acestuia in practica.Dar trebuie avuta in vedere si realizarea lui tactica, legata de
diversele motive tactice existente in pozitie .Degeaba elaboram un plan strategic bun ,
castigam spatiu , creem presiune insa scapam din vedere o resursa tactica a adversarului
care duce la mat sau pierdere de material. Fiecare sahist de performanta trebuie sa fie nu
numai un bun strateg ci si un bun tactician, adica un jucator complet. Intelegerea deplina
a problemelor tacticii sahiste este cheia catre perfectionarea celui mai important factor al
artei sahiste- arta de a rezolva problemele grele, uneori complicate si dificile ale
strategiei sahiste.
Studiul tacticii sahiste trebuie inceput cu operatiile tactice elementare. Este necesar a
intelege cauzele aparitiei motivelor tactice, elementele si mijloacele de actiune. Daca
numarul operatiilor tactice complexe este foarte mare numarul procedeelor tactice
elementare, respective al ideilor tactice legate de ele, este destul de redus.
. Diversi autori apreciaza in mod diferit numarul motivelor si a procedeelor tactice
elementare.G. M. Lisitzin in lucrarea sa Strategia si tactica artei sahiste apreciaza
numarul procedeelor tactice elementare la 23.

1. Atragerea Attraction
2. Distragerea Distraction
3. Inlaturarea aparatorului. Removal of defender
4. Interferenta. Crossing
5. Supraincarcarea. Overwork
6. Blocarea. Blockade
7. Eliberarea campurilor Square clearance (de-blockade)
8. Zugzwang Zugzwang
9. Mutarea intermediara. Intermediate move
10. Contralovitura Counter-strike
11. Plasa de mat. Mating net
12. Matul sufocat. Smothered mate
13. Sahul prin descoperire. Discovered check
14. Legarea Pin
15. Matul pe ultima linie. Last (last but one) rank mate
16. Distrugerea protectiei regelui advers. Breaking of king's pawn cover
17. Dubla lovitura. Double attack
18. Pionul liber trecut. Passed pawn
19. Semi legarea Half-a-pin
20. Atacul direct ( simplu). Discovered attack
21. Repetarea de mutari. Repeating moves
22. Pat. Stalemate
23. Remiza pozitionala. Positional draw
In zilele noastre studiul elementelor si al procedeelor tactice s-au diversificat iar
predarea lor implica utilizarea tripletei exemplu simplu- definitie- teste cu grad crescator
de dificultateO metoda pedagogica moderna recomanda deducerea definitiei procedeului
chiar de juniorii ce asista la lectie. Bine inteles ca timpul redus ce-l avem la dispozitie nu
ne permite sa intram in amanunte privind toate aceste procedee tactice.In acest sens exista
enciclopedii si diverse carti privind tactica. . Astfel.in cartea mea Cooperarea
tacticadupa prezentarea relatiilor de interactiune aufost prezentate procedeele tactice
cele mai des intalnite in practica respectiv:
1) Atacul,cu toate formele sale:direct ( simplu),dublu( 3 forme),dubla
lovitura,atacul triplu,
2) Atragerea,
3) Distrugerea aparatorului, distragerea (indepartarea ) aparatorului, respectiv a
atacatorului ca procedeu de aparare.
4) Supraincarcarea,
5) Legarea,sub toate formele ( pe linie, coloana, in cruce).
6) Izolarea,
7) Interferenta,
8) Blocarea si autoblocarea.
9) Eliberarea cu tempo a punctelor, coloanelor,liniilor si a diagonalelor.
10) Distrugerea protectiei regelui advers
11) Atacuri combinate.( Operatii tactice complexe).
O importanta deosebita trebuie acordata definitiilor intru cat ele sunt generatoare de idei
tactice concrete.Studiul tuturor acestor procedee tactice implica de regula o perioada de
12-14 luni durata ce variaza in functie de programul de antrenamente. Ulterior se va
putea trece la studiul operatiilor tactice complexe. Aproape toate operatiile tactice sunt
structuri complexe, formate din 2-3 procedee tactice
Insusirea tuturor acestor elemente de tactica ,impreuna cu notiunile strategice generale
( criteriile lui Steinitz, principiile lui J . R. Capablanca, etapele constructiei coperarii
strategice, Conditiile lui E. Lasker pentru reusita unei actiuni, cooperarea tehnica
respectiv studiul finalurilor elementare) pot conduce la atingerea titlului de maestru dupa
o perioada de munca intensa de maximum 2,5 ani de studiu.
Problema principala ce sta in fata antrenorului in acest moment este eficientizarea
procesului de pregatire tactica a tinerilor ce tind spre marea performanta.
Alegerea tematicii antrenamentelor este una din dificultatile majore ale antrenorului care
trebuie sa insiste in acele domenii in care elevul are reale dificultati ( sesizate in analiza
aprofundata a partidelor de concurs ale elevilor sai ).
In general, antrenorul considerat actualmente nr 1 mondial, rusul Marc Dvoretky in
lucrarea sa Scoala maestriei sahiste-J ocul combinativ recomanda ca singurul drum de
progres exercitiile test de operatii tactice tematice clasificate astfel:
1)Desvoltarea imaginatiei si viziunii tactice.
2)Determinarea atenta a resurselor si posibilitatilor adversarului.
3)Calcul de variante fortate lungi.
4)Mutari candidat
5) Metoda eliminarii.
6) Metoda analogiilor.
7) Eficienta mutarilor intermediare.
8)Curse
9)Declansarea initiativei
10)Atacul la rege.
11) Apararea.
12.Profilaxia
13)Tehnica realizarii avantajului.
Daca progresul pana la nivel de maestru poate fi rapid ( maxim 2 ani),progresul de la
acest nivel in sus este mai anevoios. Astfel, intr-o convorbire avuta cu marele maestru A.
Cehov la Halle (1981), acesta mi-a marturisit ca dupa un cantonament tematic de 3 luni (
Profilaxia mutarilor adversarului) cu M. Dvoretky rezultatul a fost progresul cu 1/2
mutare a calculului exact.
In cadrul acestor tematici exercitiile implica de regula 2-3 procedee tactice necesar a fi
utilizate in vedera realizarii scopului propus. De exemplu pentru dezvoltarea viziunii
tactice este recomandata pozitia test survenita dintr-o partida
M. Dvoretky-Tretiakov,Moscova 1968:
Alb muta
XABCDEFGHY
8trlwqtrk+(
7zp+pzpp+p'
6+p++p+&
5+sn+sN%
4++++$
3++P+Q+#
2PzPP+zPPmK"
1tRvLtR+!
xabcdefghy
Rh2,Df3,Te1,Ta1,Cg5,Nc1,a2,b2,c2,d3,f2,g2.
Rg8,Dd8,Tf8,Tb8,Cc5,Nc8,a7,c6,d7,e7,f7,g6,h7.
Pentru astfel de pozitii Mihail Tal da urmatorul sfat: Nu sta pe ganduri.ai
incredere in intuitia ta,intai sacrifica si apoi calculeaza!:
Solutia implica un calcul lung si exact legat de sacrificiul de distrugere a protectiei
regelui advers, de atragere a regelui sub atac,eliberarea coloanei h pentru atac,etc:
15.xh7! e8 [15...xh7 16.h3+ g8 17.h1 d6 (17...a5) 18.h6 g4
19.g3 h5 20.xh5 gxh5 21.g5+ h7 22.xh5+ g8 23.g5+ h7 24.f4]
16.e3 e6 17.h6 b5 18.g4 c7+ 19.g2 b7 20.h1 e5 21.f6+! xf6
22.h7+ f8 23.h6+ 1-0

2) Determinarea atenta a resurselor si posibilitatilor adversarului.
Mark Dvoretky insista asupra importantei antrenamentului privind tema determinarii
atente a resurselor adversarului. Mai ales in perioada junioratului unul din defectele cele
mai frecvente este insuficienta capacitate de determinare a resurselor adversarului si
socul in fata mutarilor adverse ne luate in consideratie. Astfel Dvoretky recomanda:
-Este necesara cautarea resurselor ascunse ale adversarului cu aceiasi atentie si
concentrare cu care cautam pe cele proprii.Mutarile candidat trebuie determinate
nu numai pentru noi ci si pentru adversar!-/
Un exemplu pe aceasta tema este pozitia survenita intr-o partida A. Dolmatov-
Lugovoi,Elista.1996:





Alegeti continuarea cea mai buna pentru alb:
XABCDEFGHY
8+tr+mk(
7zpp++pzp'
6+ntr+zp&
5++NvlzPq%
4+++zP$
3zPL+R++#
2KzPP+wQ+"
1++R++!
xabcdefghy
Ra2,Df2,Td3,Td1,Nb3,Cd5,a3,b2,c2,g5,h4.
Rh8,Dh5,Td6,Td8,Cc6,Ne5,a7,b7,f7,g7,h6.
Albul are de ales intre mutarile candidat 28.f6, 28.e1 28.f1.
Evident cea mai tentanta continuarea care pare sa castige imediat este prim, .in varianta
28...gxf6? 29.xd6 xd6 30.xd6 xd6 31.xf6++
.In ultimul moment albul a sesizat resursa ascunsa a adversarului: 28...b4+!29.axb4
(29.b1? xd1+-+) 29...a6+ 30.a4 xd3 31.xd3 gxf6 32.b3 hxg5
33.hxg5 xg5;De aceea el a ales continuarea solida
28.e3! 28...xd3 29.xd3 xd3 30.cxd3 [30.xf7? ,S 30...d2!-+] 30...g6 '?!'.
[La 30...d4?urma 31.xf7 xe3 32.f5 e7 33.e6;Iar la 30...f6!? 31.f5
e8;De asemeni dupa 30...hxg5 urma31.xf7 g6 32.b3 f4 33.d5 h6
34.e2!? f8 35.e6. Probabil cel mai bine era aici pentru negru 30...g8! 31.gxh6
(31.g4!?); 31.g4!? 31.xf7 [31.xf7 xf7 32.xf7 hxg5 33.hxg5 f4!!]
31...xd3 32.c4 d8 33.f7 'd4 34.gxh6 gxh6 35.f5 35...xb2!? 36.g6
'??'
O greseala in criza de timp.
Un nou test:Alegeti continuarea cea mai buna:
La avantaj conducea atat 36.d5 e5 37.xh6 e7; 36.xb2?? 36...d2+ 37.b3
d1+ 38.c3 c1+=;cat si 36.e6! ..f6 (36...c1 37.d6 f8 38.f7+ g7
39.g4+ f6 40.f3+ e7 41.e2++; 36...g7 37.d6 f8 38.f7+ g8
39.g6 c5 40.d6+ h8 41.e8++ 37.d6 e5 38.xe5+
Dupa gresala din partida dupa 36...f8 37.xb2 e5 38.xh6+ xh6 39.xh6
xc4+ '=' 41.f5 h7 42.b4 a6 43.d6 b5 - partida s-a incheiat remiza.
Un exemplu din baza mea de date test il reprezinta pozitia din partida Anand-
Bologan,2003:





Alb muta:exista vre-un pericol din partea negrului?
XABCDEFGHY
8r+++tr(
7zpl+n+wQ'
6zpmkp++&
5+wq++%
4+sN++$
3++L++#
2PzPP+zPP+"
1++R+mK!
xabcdefghy
Aici mutarile candidat sunt 26.f5 cu amenintarea 26.b5+! c6 27.e2!! ad8
28.c4+ si cea care aparent castiga usor 26.b5?? .Cele doua semne de
intrebare se justifica de ignorarea resurselor ascunse ale pozitiei adverse. Dupa
28...h1+-+!!negrul castiga 29. Rxh1 Dh5+ si Dxd1+.Mutarea 26.f5! interfereaza
accesul damei la h5,atacand dublu pionul e6 si eliberand partial coloana d. 26...e5
[26...d5 27.xe6 ag8 28.xd7+ xd7 29.xc5+ d6 30.e4] 27.f3+ d5
28.g3+ e7 29.xd5 xd5 30.g5+ d6 31.f4+ e7 32.e4 .h5 [32...xe4
33.xe4 ad8 34.d4 c5 35.e5+] 33.h4 g8 [33...xe4 34.xe4 g8
35.g6+ f7 36.f4 e5 37.b7+] 34.g6+ d8 35.f7.''' Lukacs: 'This game
belongs to all the books on combination.'' 1-0


Mircea Pavlov