Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

Marian Dominte Constantin Şerban

colaborator

Şahul ? – nimic mai simplu !!!

Ghid orientativ
pentru anii de studiu I-II
În conformitate cu cerinţele programului naţional opţional
„Şahul în şcoală”

Chess Textbook
 Ghid orientativ

Marian Dominte (profesor-antrenor) maestru FIDE

Referent ştiintific :Constantin Şerban (director
Palatul Copiilor Iaşi) expert ARACIP

Manualul prezintă un material didactic la nivelul anilor de studiu

I-II, (care va trebui desigur completat cu multiple elemente de
susţinere practică aferente fiecărei teme, respectiv poziţii explicative,
aplicaţii, exerciţii, diagrame-test, evaluări, recomandări etc.) utilizabil
în procesul de informare-instruire de către toţi acei care doresc
iniţierea şi apoi depăşirea rapidă a nivelului mediu. În acelaşi timp,
este un excelent ghid orientativ de predare, fiind foarte simplu de
structurat pe secţiuni bine delimitate (lecţii), de către toate categoriile
de instructori şi antrenori. Acest tip de manual are drept scop o
prezentare introductivă, cât mai concisă, a elementelor teoretice de
bază ale şahului, absolut necesare procesului de formare şi dezvoltare
a forţei de joc pe parcusul anilor de studiu. Din acest motiv (legat
bineînţeles şi de spaţiul pubicistic), cum sugeram anterior, nu a mai
fost necesară încărcarea materialului ilustrativ cu diagrame
exemplificatoare şi de test, care în acest stadiu sunt destul de simpliste,
acestea putând fi foarte uşor concepute sau preluate din alte lucrări
axate tocmai pe această latură strict practică.

- 2011 -

iii
Specifiaţie:
 pentru clasele şcolare I-II, materialul trebuie selectat după
specific, ţinând cont de vârsta timpurie şi nivelul
cunoştinţelor apropiat de "0" al elevilor;
 spre deosebire, anii de studiu I-II presupun deja cursanţi cu
vârste diferite (chiar mai înaintate) şi care în prealabil s-au
iniţiat într-o oarecare măsură, pe căi independente faţă de
mediul organizat;
 Ghid orientativ

Planul Tematic

Tematică anul I de studiu .......................................................... 11

L1 Scurt istoric specific ........................................................................ 11
L2 Dicţionar cu termeni esenţiali şi expresivi pentru începători ............ 15
L3 Tabla de şah .................................................................................... 18
L4-6 Piesele de şah ............................................................................... 21
Mutarea şi capturarea pieselor ................................................ 21
L7-10 Valoarea comparată şi relativă a pieselor ..................................... 27
L11-13 Notarea mutărilor ..................................................................... 30
L14-21 Noţiuni de bază ....................................................................... 32
Atacul....................................................................................... 33
Apărarea ................................................................................. 35
Cooperarea ............................................................................. 35
L 22-28 Scopul jocului de şah ............................................................... 37
Matul împotriva regelui aflat singur ......................................... 38
L29-32 Remiza ........................................................................................ 43
L33-60 Strategia ..................................................................................... 47
Primii paşi în deschidere ......................................................... 47
Timpul (tempoul) ..................................................................... 52
Zugzwang ................................................................................ 52
Spaţiul ..................................................................................... 54
Regula pătratului ..................................................................... 55
Opoziţia ................................................................................... 55
Finaluri simple ........................................................................ 56
Rege şi pion contra rege ......................................................... 56
Turn şi pion contra turn ........................................................... 60
Reguli şi principii generale ...................................................... 67
Nebuni de culori diferite........................................................... 68
Perechea de nebuni ................................................................ 70
Matul cu doi nebuni ................................................................. 71
Exerciţii .................................................................................... 74
Soluţii ....................................................................................... 77

v
Tematică anul II de studiu ........................................................ 79
Dicţionar selectiv .................................................................................. 79
Strategia ............................................................................................... 87
Elemente de teorie ............................................................................. 90
Deschideri ............................................................................................ 90
Introducere în tactică ............................................................................ 97
Delimitări teoretice ............................................................................. 102
Procedee strategice esenţiale ............................................................ 104
Manevra ............................................................................................. 104
Controlul centrului cu pioni ................................................................. 106
Pion infiltrat ........................................................................................ 112
Joc pe diagonale principale ................................................................ 114
Ocuparea coloanelor des-chise ......................................................... 116
Alcătuirea planului de joc ................................................................... 118
Criterii de apreciere a poziţiilor ........................................................... 120
Faza iniţială de construcţie ................................................................. 123
Trecerea în jocul de mijloc ................................................................. 130
Poziţii Tip ............................................................................................ 131
Jocul tactic ......................................................................................... 141
Apărarea poziţiei regelui .................................................................... 143
Faza finală a partidei .......................................................................... 143
 Ghid orientativ

Cuvânt înainte

Fiecare început este marcat de temeri şi întrebări incomode,

iar domeniul şahului nu face excepţii: Voi reuşi să trezesc interesul
celor care mă susţin în pregătire? Voi putea crea un spaţiu de
comunicare cu aceştia, pentru o conectare la realitatea unei
evoluţii trepidante? Voi putea deveni un reper pentru alţi tineri
aflaţi la primii paşi în această activitate atât de captivantă, dar
deloc uşoară? Sunt întrebări la care numai timpul poate oferi
răspunsul şi oricine va simţi că în şah ar putea avea un cuvânt
important de spus trebuie să fie conştient că există premise pentru
reuşită: specialişti de nivel ridicat, mediu, susţinere, dotări
corespunzătoare, precum şi o permanentă competiţie.
Dimensiunea lineară, ireversibilă, care curge neîncetat
dinspre trecut, prin prezent, spre viitor, fără să cunoască
staţionarea, arată că şahistul cu „chemare” are înscrisă în el o
îngemănare de nestăvilită curiozitate şi dorinţă de autodepăşire,
exprimată prin a demonstra altceva, altcumva, altfel. Iar atunci
când ideea de modernizare se revoltă chiar din fragedă copilărie –
au răsărit deja mari maeştri de 12 ani! – toţi cei din jur se întreabă
nedumeriţi care sunt secretele acestor uimitoare ascensiuni, în timp
ce alţi copii la fel de dotaţi ca intelect, deşi încep încrezători, pierd
repede cadenţa. Explicaţiile cele mai verosimile ale acestui
fenomen care să ne poată lămuri suficient asupra bazei tipului de
progres, trebuie evident căutate pe linia psihologică a dezvoltării
capacităţilor impuse. Sintetizăm:
Un studiu făcut asupra unor copii teribili ai şahului arată că,
încă de la vârsta preşcolară, aceştia au fost absorbiţi de mirificul
spectacol al mişcării pieselor, pe care l-au perceput cu o prospeţime
caracteristică numai lor. Cu fiecare parte din zi petrecută în faţa
eşichierului, strategia jocului le-a apărut din ce în ce mai tentantă şi
mai atrăgătoare. Iar pe măsură ce capacitatea de înţelegere a

vii
 crescut, orientarea către adaosul de cunoştinţe a antrenat cu
sine şi transformarea operativităţii mentale, factor care , în mod
obişnuit, devine premisă pentru sporul de cunoaştere. În aceste
condiţii, copilăria şi, mai ales, perioadele timpurii ale ei implică, în
proporţie diferită pentru fiecare, rapide şi intense dezvoltări ale
capacităţii intelectuale. Psihologii apreciază chiar că, în condiţii
optime, până la 6 ani se poate parcurge jumătate din drumul
dezvoltării inteligenţei, progresul acesta cu totul deosebit
explicându-se în mare măsură prin faptul că în procesul de instruire
şi asimilare tânărul este ajutat de adulţi competenţi.
Contextul comunicării cu cei care îl sprijină ajută pe
potenţialul performer să dobândească experienţa că tot ce învaţă nu
are nimic comun cu întâmplarea, iar dacă foloseşte corect acele
informaţii va reuşi să-şi satisfacă mai repede dorinţele şi să fie
apreciat. Faţă de activitatea în care a fost iniţiat şi a început să-l
atragă în mod deosebit, cere mereu explicaţii şi soluţii la ceea ce el
încearcă şi nu poate rezolva singur. Practic, începe un şir de
întrebări care, indiferent cum sunt privite de coordonatori, pentru
sine au o deosebită semnificaţie. Se instituie astfel o nouă atitudine
mentală, favorabilă dezvoltării, şi anume că totul are înţeles, se
leagă prin ceva etc. Are o mare încredere (şi va avea mult timp) în
nu doar informaţiile transmise, ci şi o anumită schemă, un model de
rezolvare a situaţiilor, ceea ce măreşte considerabil răspunderea
celui care îl pregăteşte şi îl susţine moral. Un bun exemplu în acest
sens este chiar fostul copil minune Garry Kasparov care, în afara
faptului că a beneficiat de un mediu şahist cu un standard extrem de
înalt, a fost îndrumat în permanenţă, pe tot parcursul carierei, de
mama sa, nelipsită de la nici o competiţie importantă, pe post de cel
mai fidel admirator.
O problemă importantă a progresului superior nivelului
mediu rămâne talentul. El reprezintă acea predispoziţie naturală
care, de exemplu, te poate face să înţelegi că nu vei obţine nici pe
departe într-un alt sport ceea ce poţi realiza în şah. Transferul de
experienţă pe cale intuitivă, de la cei ce îţi modelează „din mers”
tehnica, dă culoare talentului, care se manifestă virulent prin
uşurinţa depistării combinaţiilor, continuărilor tari, logice sau
 Ghid orientativ

originale, dând astfel naştere, încă din copilărie, unei forţe reale de
joc, care urcă şi se menţine apoi foarte mult timp.
Efortul pentru a scrie acest ghid a fost motivat de amploarea
pe care a luat-o studiul şahului, contând drept materie opţională în
cadrul majorităţii grădiniţelor şi şcolilor. Iată un motiv în plus să
susţinem realitatea că "sportul minţii" cu marea lui diversitate, ca
impuls spre activitate şi confruntare, înseamnă o importantă bogăţie
de trăiri, de sentimente, de bucurie, de înfrângeri şi izbânzi,
renunţări şi îndoieli; uneori el provoacă teamă, tristeţe, dar şi
respect, pentru că izvorăşte din curiozitate şi se păstrează prin
pasiunea fierbinte pe care o dezlănţuie.

Autorii

ix
 Un tratat pentru toţi şi totuşi puţini

În loc de prefaţă

Încă de la început, dorim să arătăm efectele benefice pentru

toţi cei care practică sportul minţii. În acest sens am cules cele mai
reprezentative valenţe educative în ceea ce priveşte răspunsul
concludent la întrebarea: ce implică, necesită şi dezvoltă şahul?

 Valenţa formativă a şahului cultivă atenţia, voinţa, gândirea

logică, perspicacitatea, iniţiativa, capacitatea de empatie.
 Mobilizează şi accelerează funcţiile psihice, de la raţionament
ipotetic la percepţie.
 Necesită capacitatea de sintetizare a ideilor, inventivitate, stări
variate de echilibru.
 Implică cerinţa de a calcula vizual-abstract, de a planifica,
organiza şi fomula permanent aprecieri, analize, etc.
 Reprezintă o motivaţie pentru creativitate şi modelare a
temperamentului.
 Îmbogăţeşte imaginaţia, lărgind abilitatea de pătrundere sau
perspectiva.
 Te provoacă să înveţi din propriile greşeli şi să te inspiri din
greşelile altora.
 Scoate în evidenţă conflicte interioare: talentul împotriva
experienţei sau memoriei; agresivitatea contra pasivităţii;
dinamica împotriva consolidării.
 Talentul şahist poate trezi capacităţi nedescoperite şi măreşte
considerabil încrederea în sine.
 Şahul modern, pe lângă faptul că foloseşte o literatură
profundă, necesită înţelegerea şi perfecţionarea pe computer.
 Dezvoltă alte calităţi cum sunt: spirit de competiţie, hotărâre,
 Ghid orientativ

 curaj, vigoare, răbdare, adaptare la necesitatea de a găsi noi

resurse, de a improviza şi a risca.
 Scoate în evidenţă importanţa autocontrolului şi solicită atacul
frontal asupra situaţiilor care produc emoţiile excesive.
 Insuflă obişnuinţa de a avea reacţii gândite, disciplinate şi că
trebuie respectate regulile de politeţe în contactele cu ceilalţi.
 Prin pasiune, educă echilibrul mental, iar trecerea în universul
paşnic al şahului poate constitui astfel o terapie.

În plan social, partida de şah, având în vedere conţinutul

etapelor necesare derulării sale, a putut fi introdusă în anumite
sisteme (matematică, cibernetică, chiar management!), aserţiune ce
sugerează un model de gândire a acelor activităţi.
De asemenea, şahul a devenit sursă de inspiraţie în artă, literatură,
fiind pătruns adânc şi în filatelie. Efectele psihologice a vieţii
cotidiene nu i-au lăsat nepăsători nici pe regizori.
Şahul este geometric, există şi a pătruns printre noi pentru a ne
bucura de el, să îl trăim cu intensitate pentru a ne măsura
inteligenţa, a ne învăţa să pierdem pentru a câştiga respect, şi nu în
ultimul rând ca să devină, pentru cei animaţi de talent, glorie
sportivă.

xi
 Anul I de studiu

xii
 Ghid orientativ
O latură a şahului ne sugerează
mereu că există anumite lucruri pe
care trebuie să le înţelegem singuri
Tematică
pentru anul I
de studiu
Primul an de studiu este accesibil
tuturor acelor care doresc iniţierea şi
aprofundarea notiunilor de bază ale
jocului de şah.
Aşa cum s-a prezentat la începutul
manalului, ciclul teoretic este necesar
să fie susţinut de un bogat material
cu caracter practic şi chiar de alte
lecţii cu activitate pe acelaşi conţinut
practic-tematic.
L = Nr. de lecţii ce ar putea fi afectat
fiecărei teme
L1. Scurt istoric
specific
Jocul de şah îşi are izvoarele
în timpurile cele mai străvechi.
După cum atestă vechile
manuscrise, regulile de joc
evoluate, apropiate celor de
astăzi, s-au dezvoltat abia la
sfârşitul sec. al XVI-lea.
În secolul al XVII-lea,
principiul de bază în desfă-
şurarea luptei era atacul decisiv
asupra regelui, dezvoltat cu
preţul oricăror sacrificii mate-
riale. Un reprezentant de marcă
al acestei perioade a fost
calabrezul Gioachimo Greco
(1600-1634), recunoscut după
anul 1620 drept cel mai mare
jucător al perioadei.
În secolul al XVIII-lea ob-
servăm un nou curent de gân-
dire. Unii maeştri au început să
demonstreze că partida de şah
trebuie condusă avându-se în
vedere şi unele scopuri inter-
mediare, înaintea celui final,
bine determinate şi cu acţiuni
planificate. Un astfel de teore-
tician şi practician de mare
forţă a fost francezul André
Danican Philidor (1726-1795),
care a expus principii de
11
 Anul I de studiu
strategie acceptate şi astăzi,
precum şi interesante analize
de deschideri şi finaluri.
În secolul următor, respectiv
după 1830, acestea sunt apli-
cate de către unul dintre cei
mai mari jucători ai tuturor
timpurilor, americanul Charles
Paul Morphy (1837-1884).
Partidele sale erau conce-
pute pe baza unor planuri stra-
tegice bine formulate.
Asupra acestei evoluţii vom
reveni în cadrul tematicii
pentru anul II de studiu.
***
Şi ce poate fi mai
cu şarm pentru cei
care încep să
parcurgă primii
paşi, decât lectura
minunatei legende
pline de sensuri
ascunse a şahului
De mult trăia
în Persia, trăia un
tînăr Şah (împărat),
pe care toate grijile şi bucuriile
cîrmuirii nu-l desfătau înde-
ajuns, ci visa noi petreceri şi
îndeletniciri. Se plicisea. În
zadar îi spunea bătrînul său
vizir că are multe de îndeplinit
în împărăţia sa, că viaţa omului
12
e prea scurtă pentru toate cîte
sunt de făcut chiar într-o biată
colibă de pustnic, necum în
culmea unei ţări atît de întinse.
Tînărul şah era întotdeauna
grăbit, repede se sătura de orice
sărbătoare, tăia şi spînzura fără
să se gîndească mult, răsplătea
din belşug orice străin pribeag
care îi aducea un cîntec nou,
sticle colorate şi mătăsuri
necunoscute.
- Nu te grăbi Măria Ta, nu te
prea grăbi! îi spunea înţeleptu-i
sfetnic.
Iată că într-o zi
pică la curte un
omuleţ ciudat care
cunoştea toate lim-
bile pămîntului şi
cînd vorbea, îi
scăpărau scîntei din
ochi, din dinţi şi din
unghiile ascuţite. El
se legă să născo-
cească o petrecere
pentru împărat, o
petrecere fără surle
şi dansuri, ci liniştită desfătare
a minţii, în clipe de singurătate.
Curînd aduse un joc pe care
nu-l cunoştea nimeni şi anume
şahul, care s-a păstrat în zilele
noastre. Mult îi plăcu împăra-
tului persan această născocire.
 Ghid orientativ
De bucurie că va şti cum să-
şi petreacă ceasurile de acum
înainte, el spuse învăţatului
străin că e gata să-i plătească
oricît pentru nepreţuitul dar.
Omu-leţul se făcu că nu cere
cine ştie ce, că el a vrut să fie
numai pe placul Măriei Sale, şi
că s-ar mulţumi cu un bob de
grîu drept răsplată.
- Mi-ajunge un bob de grîu
stăpîne, dar să-i
îndoieşti numărul
din pătrăţel în
pătrăţel, cîte des-
părţituri are măsu-
ţa. Un bob de grîu
în cel dintîi pătrat,
două în al doilea,
patru în al treilea,
opt în al patrulea şi
aşa mai departe.
Dacă-mi dai ce-ţi cer, mă faci
omul cel mai bogat din
împărăţia Luminăţiei Tale.
- Să i se dea numaidecît,
porunci şahul.
- Nu te prea grăbi, Măria Ta îi
spuse bătrînul vizir. Nu te prea
grăbi... Să nu fie prea mult!
- Ce-o să fie? Un pumn de grîu!
răspunse împăratul.
- Se prea poate. Dar să
numărăm întîi. O mică
socoteală nu strică!
- O traistă?
- Poate că mai mult!
- Un sac!
- Poate că mai mult!
- Eşti un bătrîn smintit şi atîta
tot! Şi mai nebun sunt eu care
stau de vorbă cu tine! Să se dea
străinului cît grîu a cerut!
porunci Înălţimea Sa. Şi puse
mîna pe sabie, ceea ce însemna
că va pedepsi pe oricine ar
îndrăzni să crîc-
nească. Pe înserat,
uitîndu-se pe fe-
reastră, ce să vadă
împăratul? Curtea
era plină de saci
iar în mijlocul lor
şedea meşterul
străin, privind
cum zeci şi zeci
de argaţi încarcă
grîu pe umeri şi ies pe poarta
palatului.
- Ce fac oamenii aceştia?
- Plătim datoria străinului,
răspunse vizirul oftînd.
- A ieşit aşa de mult!
- Precum vezi, Măria Ta!
Împăratul plecă de la
fereastră şi abia a doua zi se
mai uită afară. Acolo ce să
vadă? Mii de asini încărcaţi cu
cîte doi saci de grîu, intrau pe-o
poartă a palatului şi ieşeau pe
13
 Anul I de studiu
cealaltă; ciudatul vrăjitor cu
unghii luminoase era acolo, şi-
n jurul său o ceată de dregători
ai curţii. Ochii şi dinţii îi
străluceau în scîntei de bucurie
drăcească. El numără asinii,
arăta în catastif celui mai bătrîn
dintre curteni, acesta dădea din
cap în semn că aşa e şi alte cete
de dobitoace luau drumul
depărtărilor.
- Dar ce fac oamenii ăştia,
vizire?
- Plătim datoria străinului,
Măria Ta!
- Aţi numărat
bine?
- Bine, prea
bine, dar prea
tîrziu, vai!
Tînărul şah
păli puţin,
scrîşni din
dinţi, apoi ca
să nu pară că
se căieşte porunci:
- Să i se dea tot ce i se
cuvine!... Vorba mea e vorbă.
Şi nu se mai uită în curte
vreo trei zile, căci îl durea
inima să vadă atîta avuţie
pierdută.
A patra zi, cu inima strînsă
de-o teamă necunoscută se
apropie iar de fereastră. Dar
14
nu-i venea să creadă ochilor. Îşi
frecă pleoapele, se mai uită
odată dacă nu se înşelase: din
zare pînă-n zare numai cămile
încărcate cu saci de grîu şi
piticul cu haine bălţate era în
curte şi prin faţa lui treceau
poveri-poveri peste cocoaşele
înaltelor dobitoace. Iar
curteanul cel bătrîn se uita în
catastiful străinului şi dădea
mereu din cap că e aşa.
- Vizire, ce e asta?
- Plătim datoria străinului,
Măria Ta!
- Aţi
înnebunit?
- Am urmat
porunca
Măriei
Tale!
- Cum?...
Am spus să
i se dea un
bob de
grîu, îndoit de şaizeci şi patru
de ori, din pătrăţel în pătrăţel!
- Nici nu i s-a dat mai mult! Şi
nu i s-a dat nici măcar a zecea
parte din ceea ce i se cuvine!
Şahul chemă un învăţat şi
începură să socotească laolaltă
cu vizirul. Cîte boabe de grîu
ieşiră pînă la urmă, nu vă mai
spunem, ca să nu vă luaţi cu
 Ghid orientativ
mîinile de cap, cum au făcut cei
fruntaşi ai împărăţiei persane.
Socotiră cam cîte boabe ar intra
într-o traistă, cîte traiste într-un
sac, cîţi asini şi cîte cămile ar
trebui să poarte cîte doi saci şi
văzuseră că în tot cuprinsul
ţării nu putea creşte atîta grîu.
Şi nu se putea găsi atîtea
dobitoace, ca să îndeplinească
făgăduiala dată meşterului care
născocise îndemînaticul joc.
Şahul îşi dete seama cîtă
dreptate avea bărînul său vizir
L2. Dicţionar esenţial pentru începători
A avantaj – superioritate poziţio-
activizare – metodă de plasare
a figurilor pe câmpuri
importante dintr-un sector al
desfăşurării jocului; [dezvoltă
piesele repede şi bine];
adversar – partenerul de joc;
[cel cu care joci];
apărare – un complex sau o
singură mutare care vizează
respingerea atacului de orice
tip al adversarului; [respinge
atacurile adverse];
cînd îl sfătuia să nu se prea
grăbească. El plăti cu pungi de
aur grîul care-i dacă îşi
zdruncină cumplit visteria. Iar
altădată se gîndi mai mult pînă
să ia o hotărîre.
Reţineţi morala:
supeficialitatea şi graba nu
prea îşi au locul în jocul de
şah, iar ceea ce stă ascuns
reprezintă în fapt o teorie
vastă!
nală sau materială; [când ai
ceva în plus];
B
baterie – formaţie alcătuită din
cel puţin două figuri care
creează diferite ameninţări
specifice; [figuri care se susţin
un pe cealaltă];
C
cal – figură uşoară care se
deplasează in forma literei „L”
15
 Anul II de studiu
cu posibilitatea de a sări peste
piese; [sare 3 pătrăţele: două
drepte în toate direcţiile, una
lateral];
captură – eliminarea de pe
tablă a unei piese; [când iei o
piesă adversă];
centralizare – principiu strate-
gic care recomandă ocuparea
sau controlul câmpurilor
centrale; [din centru piesele
controlează mai multe
pătrăţele];
câmp – denumirea pătratelor
albe şi negre dispuse alternativ
pe tabla de şah fiind delimitat
distinct prin intersecţia unei
coloane (literă) cu o linie
(cifră); [pătrăţelele albe şi
negre];
coloană – şir de câmpuri
verticale identificat printr-o
literă de la „a” la „h”; [şirurile
culcate în faţă];
cooperare – principiu funda-
mental care susţine întreaga
strategie a partidei de şah
reprezentând colaborarea pie-
selor în vederea realizării
scopului propus; [piesele
proprii se susţin pentru acelaşi
scop];
16
D
dama – figura cea mai
puternică, care se deplasează
cât cuprinde, pe toate direcţiile
tablei; [merge în toate părţile şi
trebuie păzită cu străşnicie];
diagonală – şiruri de câmpuri
de aceeaşi culoare care se
unesc între ele în colţuri;
[liniile oblice de aceeaşi
culoare];
dinamica poziţiei – resursa
poziţiei de a se efectua acţiuni
în diverse zone al tablei; [joc
pe întreaga tablă];
E
en passant (în trecere) – un
pion advers poate fi capturat
atunci când din poziţia iniţială
este mutat peste două câmpuri
şi trece prin raza de acţiune a
unuia propriu; [mod special de
captură a unui pion]:
eşichier – tabla de şah;
figuri – rege, damă, turn,
nebun, cal având simbolurile:
R, D, T, N, C sau în sistemul
internaţional: q, r, t, n, k;
L
 Ghid de studiu

linie – şir de câmpuri orizon- piesă adversă se deplasesză

tale identificat printr-o cifră de
la „1” la „8”; [şirurile în linie
de la stânga la dreapta];
M aceasta intrând imediat în
mat – regele atacat este în
imposibiltate de fi apărat; [ai
învins];
morişca – formă de atac dublu,
succesiv la rege; [atac devas-
tator];
N nu se poate menţine sub raza de
nebun – figură uşoară care se
deplasează pe diagonală, în
funcţie de culoare; [piesă care
merge pe şiruri oblice albe şi
negre];
notaţia şahistă – sistem ce
permite înregistrarea desfăşu-
rării partidelor;
înainte cu un câmp în diagonală
pe o coloană alăturată. Ajuns
pe ultima linie se transformă
automat intr-o figură la alegere,
acţiune; [defilează în faţa
figurilor];
rege – figura cea mai
importantă care se deplaseză pe
un singur câmp, în toate
direcţiile, poate efectua o
mutare neobişnuită (rocada) şi
acţiune a unei piese adverse.
Poate captura ca orice altă
figură; [de el depinde soarta
partidei, nu poate rămâne în
şah, nu are voie sa fie vecin cu
regele advers]
regină – [cealaltă denumire a
damei]

P remiză – partidă încheiată la

pat – nefiind în şah, una din
părţi este în împosibilitate de a
efectua mutarea. Partida se
încheie automat cu remiză; [nu
mai poţi muta şi nu eşti mat]
pion – considerată cea mai
slabă piesă, se mută numai
înainte, la început şi două
câmpuri, iar când capturează o
egalitate (½ - ½); [nu ai pierdut
dar nici nu ai câţtigat partida]
rocada – mutare specială care
se realizează în anumite
condiţii. Regele este deplasat
două câmpuri de pe câmpul
iniţial către flancul damei sau
al turnului, apoi turnul sare
peste rege şi se aşează pe
câmpul alăturat acestuia;

17
 Anul II de studiu

[regele şi turnul zboară două de câmpuri. Tabla este aşezată

pătrăţele] corect atunci când colţul de jos
din dreapta este de culoare
S albă.
schimb – captură reciprocă a 

unor piese de valori egale sau        8



relativ egale; [ai dat o piesă        7



pentru alta]        6

       5
transformare - posibilitatea de 
       4
înlocuire a unui pion pătruns pe 
       3
linia 1 respectiv 8 cu orice 
       2
figură în afară de rege; [ocazie 
       1
uriaşă de a întări pozţia cu o a b c d e f g h

figură puternică] Câmpurile sunt numerotate

turn – figură grea care cu litere şi cifre. Aşa cum
acţionează pe linii şi coloane şi putem observa în diagrama
participă la rocadă; [acţioneză următoare, numerotarea începe
în câmp deschis şi ascunde din colţul din stânga al
regele la colţ, prin rocadă] jucătorului cu piesele albe.
Literele se notează pe latura
L3. Tabla de şah orizontală a tablei, iar cifrele pe
latura verticală.
Jocul de şah se desfăşoară 
a8 b8 c8 h8 8
cu participarea a doi parteneri 
7
aflaţi faţă în faţă, care au tabla 
6
de şah cu figurile albe şi negre 
5
aşezate între ei. 
4
Tabla de şah (denumită şi 
3
eşichier) are forma pătrată şi 
2
este împărţită în 64 de căsuţe 
a1 b1 c1 h1 1
(pătrate la rândul lor) colorate a b c d e f g h

alternativ în două culori

Şirul de câmpuri notat cu
distincte (de obicei alb şi
aceeaşi literă se numeşte
negru) care poartă denumirea

18

coloană, iar şirul de câmpuri
notat cu aceeaşi cifră poartă
denumirea de linie. Pe tabla de
şah distingem 8 coloane şi 8
linii. Coloanele se mai numesc
verticale, iar liniile orizontale.
Identificarea unui câmp oare-
care de pe eşicher se face prin
intersecţia unei coloane cu o
linie. Astfel, fiecare câmp are o
denumire proprie, compusă
dintr-o literă şi o cifră.

      8

       7

       6

       5

       4

       3

       2

       1
a b c d e f
Şirurile de câmpuri cu
aceeaşi culoare care se ating
între ele prin colţuri, unind
astfel două laturi ale eşichie-
rului, se numesc diagonale.
Distingem două diagonale
principale: una pentru câmpuri
albe a8-h1 şi cealaltă pentru
câmpuri negre a1-h8, precum şi
mai multe diagonale secundare,
cum sunt: b1-a2, c1-a3, a3-f8,
f1-a6, etc.
Ghid de studiu
Pe verticală, tabla se imparte
in două zone numite flancuri şi
anume: flancul damei, care
cuprinde coloanele “a”, “b”,
“c”, “d” şi flancul regelui care
cuprinde coloanale “e”, “f”,
“g”, “h”. Este bine de ştiut
deasemenea, că pe table de şah
numărul de câmpuri pe
diagonală este egal cu numărul
liniilor respective. Această
observaţie se dovedeşte adesea
importantă în finalul partidei.

      8

       7

       6

     5

flancul flancul
       4

damei regelui
       3

       2

       1
g h
a b c d e f g h
Pe orizontală, tabla de şah
se imparte tot în două zone
denumite tabere sau dispo-
zitive. Liniile 1-a, a 2-a, a 3-a
şi a 4-a formează dispozitivul
albului, iar liniile a 5-a, a 6-a,
a 7-a şi a 8-a pe cel al negrului.
Patru câmpuri şi anume d4, e4,
d5, e5 formează centrul tablei
de joc. După cum vom vedea
ulterior, ocuparea şi stăpânirea
19
 Anul II de studiu

centrului tablei au o mare iniţiale sunt specific fiecărei

importanţă în jocul de şah ţări.
Adesea se vorbeşte de un

centru lărgit, atunci când pe 18 28 38 48 58 68 78 88 8

lângă cele patru câmpuri 17 27 37 47 56 67 77 87 7

menţionate, sunt luate in 16 26 36 46 56 66 76 86 6

consideraţie şi câmpurile c4, c5, 
15 25 35 45 55 65 75 85 5

f4, f5. 
14 24 34 44 54 64 74 84 4

13 23 33 43 53 63 73 83 3


      8

12 22 32 42 52 62 72 82 2

 11 21 31 41 51 61 71 81
       7
1
a b c d e f g h


       6
 În acelaşi mod sunt
      5
 prezentate şi mutările: se indică
      4
 câmpul de plecare şi cel de
       3
 sosire a piesei, fără să se
       2
 specifice şi felul acesteia. De
       1
a b c d e f g h exemplu mutarea Cg1-f3 se va
nota 71-63, iar e2-e4, 52-54
Marii maeştri sunt capabili
etc.
să joace partide sau chiar
simultane, la un nivel ridicat, Elemente practice comple-
fără a privi tabla (aşa zisele mentare:
partide oarbe).  Exerciţii de notare corectă a
În cazul jocului de şah prin liniilor având notată una
corespondenţă se foloseşte un dintre ele.
alt sistem de notaţie a tablei,  Ex. de notare corectă a
respectiv numai cu numere. colanelor având notate toate
Astfel corespondentul câm- liniile şi una din coloane.
pului a1 va fi 11, a lui b2 va fi  Ex. de notare corectă a
22, a lui c3 va fi 33, etc în acest diagonalelor având notat
mod se creează un sistem unul dintre câmpuri.
internaţional unic de trans-  Ex de notare corectă a
mitere a mutărilor, evitându-se liniilor, coloanelor şi
confuziile ce ar putea apărea în diagonalelor de pe întreaga
cazul notaţiei cu litere, ale cărei

20
 Ghid de studiu

tablă avînd notate o linie, Este posibilă şi scrierea

coloană şi diagonală.
 Alte variaţiuni...
L4-6. Piesele de şah
Jocul de şah conţine 32 de
piese, câte 16 pentru fiecare
jucător. Piesele au două culori
distincte (de obicei alb şi
negru) şi cuprind figuri şi
pioni. Fiecare figură are locul
ei bine stabilit pe tabla de şah
în poziţia iniţială. Pionii sunt
aliniaţi, pe liniile 2 şi 7,
înaintea figurilor.

câmpului de pe care pleacă
pionul respesctiv. Ex: e2-e4 etc.
În cazul figurilor, este
obligatoriu de specificat câm-
pul de plecare, atunci când
două piese de acelaşi fel (doi
cai, două turnuri) şi de aceeaşi
culoare pot fi mutate pe acelaşi
câmp.
Mutarea şi capturarea
pieselor
Jocul de şah se desfăşoară
prin efectuarea alternativă a
câte unei mutări de către
fiecare jucător. Întotdeauna
deţinătorul pieselor




 8 albe





 7 execută prima mutare. Prin


 6 noţiunea de mutare înţelegem


deplasarea unei piese de pe
 5
 câmpul pe care staţionează pe

 4
un alt camp, neocupat de

 3
niciuna din piesele proprii.





 2
Mutarea unui piese pe un câmp



 1
ocupat de o piesă adversă
a b c d e f g h
atrage după sine imediat
De obicei, în cazul pionilor, capturarea acesteia din urmă şi
notaţia se reduce doar la eliminarea ei de pe tabla de joc.
câmpul pe care este deplasat. Fiecare dintre cele 6 tipuri de
piese care participă la jocul de
şah se mută după nişte reguli
precise.

21
 Anul II de studiu

Regele
- se poate deplasa de
pe câmpul iniţial pe
oricare din câmpurile
învecinate, cu condi-
ţia ca acestea să nu fie
ocupate de figuri
proprii sau în bătaia
pieselor adverse. O singură
dată în partidă regele poate sări
peste două câmpuri (atunci
când efectuea-ză rocada).
Regele nu poate fi capturat,
fiind singura figură care trebuie
să rămână pe tablă până la
încheierea partidei. Amenin-
ţarea de captură a regelui
Dama
- are o rază de acţiune
vastă. Se deplasează
pe direcţia coloane-
lor, liniilor şi diago-
nalelor. Nu poate sări
peste o piesă adversă
în direcţia deplasării
sale. Este cea mai
puternică şi mai manevrabilă
piesă de pe tablă.
Reţineţi! Întoteauna în poziţia
iniţială dama (albă sau neagră)
stă pe coloana „d”, pe un câmp
de aceeaşi culoare cu a sa.

 8

poartă denumirea de şah. La 

 7

rândul său el poate captura 

 6

orice piesă adversă aflată în 

 5

raza sa de acţiune. 


  4


 3


 2





8
 1


a b c d e f g h
7



 6
Turnul

 5
-se poate muta numai

  4
pe direcţia coloanelor

 3
şi liniilor pe care se
 2 află (în sus, în jos,
spre stânga sau spre


 1

a b c d e f g h
dreapta) fără sări
peste figuri (proprii
sau adverse). Regula de captură

22
 Ghid de studiu

este aceeaşi ca în cazurile

anterioare. 






 8

 8 




 7

 7

 6

 6

 5

 5

 4

 4

 3

 3 




 2

 2 


 1

a b c d e f g h


 1

a b c d e f g h


 8

Deoarece dama şi turnurile 

au o rază mare de acţiune, ele 

 7

poartă denumirea de figuri 

 6

grele. 
 5


  4

Calul 
 3

-se deplasează de

 2

pe câmpul iniţial  1

pe unul învecinat a b c d e f g h

pe aceeaşi coloa-
nă sau linie şi de
Nebunul
-se poate deplasa de-a
acolo cu încă un
lungul diagonalelor
câmp în diago-
pe care se găseşte.
nală. Mutarea calului este astfel
Nebunul de câm-
compusă din două deplasări.
puri albe acţionează
Calul este singura figură care
pe diagonalele albe,
poate sări peste o piesă proprie
iar cel de câmpuri
sau adversă. Poate captura
negre pe diagonalele negre.
deasemenea orice figură aflată
Nebunii pot deasemenea
pe câmpul său final.
captura oricare din piesele
adverse aflate pe direcţia lor de
deplasare.

23
 Anul II de studiu
 Deşi înaintează pe coloană,

 8
pionul capturează numai în

 7
diagonală la stânga sau la

 6
dreapta faţă de câmpul său

 5
iniţial.

 4





3
 8





2
 7




a b c d e f g h
1


 6


 5

Pionul,  


4

-spre deosebire de 
 3

celelalte piese care  2

pot muta în orice



 1

direcţie, acesta a b c d e f g h

avanseză câte un Când este mutat două

camp. Atunci când
pleacă din poziţia iniţială (linia
a 2-a sau a 7-a) pionul poate fi
deplasat două câmpuri. Această
posibilitate o are fiecare pion o
singură dată şi numai de pe
locul său iniţial.

câmpuri înainte (deci de pe
locul său iniţial), sărind astfel
peste câmpul de captură al unui
pion advers, el poate fi capturat
en passant (în trecere). Dia-
gramele următoare ajută la
înţelegerea acestei reguli.





8
 8





7
 7





6
 6





5
 5

 



4

  4





3
 3





2
 2




a b c d e f g h
1
 1

a b c d e f g h

24
 Ghid de studiu

Albul este la mutare. El doreşte poate avea loc numai pe

să mute pionul de pe câmpul d2
pe câmpul d4. În timpul
deplasării respective, pionul
“d” a sărit peste câmpul d3,
ajungând pe câmpul d4. Dar
câmpul d3 este un câmp de
captură pentru pionul negru din
c4. În această situaţie negrul
are dreptul să captureze pionul
din d4 care a fost în trecere pe
câmpul său de bătaie. Fiind la
mutare negrul captureză „en
passant” pionul din d4,
plasându-şi pionul pe câmpul
regulamentar de captură (în
acest caz d3).







orizontalele a 3-a şi a 6-a. Deci:
 pionii nu se pot depăşi fără
a se expune capturii reci-
proce;
 pot captura orice altă
figură adversă aflată în raza
lor de captură;
 nu pot depăşi un obstacol
aflat pe coloana pe care se
deplasează, indiferent dacă
aceasta este o piesă proprie
sau adversă;
Un pion care îşi încheie
deplasarea şi ajunge pe linia a
8-a (respectiv linia 1-a) se
transformă într-o figură pe care
o doreşte jucătorul său. În acest
8
caz, pionul este obligat să se
7
transforme în damă, turn,
6 nebun sau cal. Aşadar în urma

 5 transformării, pe tablă pot



  4 apărea, la un moment dat, mai



 3 multe figure de acelaşi fel.

 Figura ce înlocuieşte pionul
 2
 va rămâne pe tablă până la
 1
sfârşitul jocului sau când va fi
a b c d e f g h

capurată.
Dacă negrul nu capturează
imediat pionul alb, la urmă- 

toarea mutare sau în conti- 

  8

nuare, el pierde dreptul de a 

  7

mai captura en passant acest 

  6

pion. Acest gen de captură   5

  4

25
 Anul II de studiu

 

 

 
a b c d e f g h
Rocada
Este mutarea regelui prin
care acesta părăseşte câmpul
iniţial, refugiindu-se spre unul
din cele două flancuri.
Rocada poate fi efectuată
respectând următoarele condi-
ţii:
 spaţiul dintre rege şi turnul
din direcţia în care se face
rocada trebuie să fie degajat
de piese;
 nici una dintre cele două
figuri care participă la
rocadă (rege şi turn) să nu fi
fost mutată de pe câmpurile
iniţiale; în cazul în care
măcar una dintre cele două
figuri a fost mutată din
poziţia sa iniţială, rocada nu
mai poate fi efectuată;
 câmpul iniţial al regelui (e1
sau e8) să nu fie în bătaia
unei piese adverse; regele
nu poate efectua rocada
fiind în şah;
 câmpul peste care sare
regele în timpul efectuării
26
3 rocadei nu trebuie să se
2 găsească în bătaia unei
1 piese adverse;
 câmpul pe care ajunge
regele după efectuarea
rocadei nu trebuie să fie
ameninţat de o piesă
adversă, deoarece în caz
contrar regele s-ar afla în
şah, iar pentru a ieşi din
această situaţie ar fi
necesară o nouă mutare,
nepermisă de regulament.
În concluzie, în cazul
rocadei mici regele alb este
deplasat de pe câmpul e1 pe
câmpul g1, iar turnul din h1 pe
câmpul f1. Analog se
efectuează rocada mică a
regelui negru. Observăm în
cele două cazuri că regele sare
peste un câmp în direcţia
flancului damei sau a regelui,
aşezându-se pe câmpul imediat
următor de aceeaşi culoare cu
câmpul de pe care a plecat.
Turnul spre care se deplasează
sare peste acesta şi se aşează pe
câmpul de lângă el, cele două
manevre făcând parte din
aceeaşi mutare.

 8

 7

 6
 Ghid de studiu

 Ex. de mutări şi capturi cu



 5

fiecare piesă în parte;



  4


 3 marcarea de câmpuri pe care



 2 pot muta piesele aşezate


într-o anumită poziţie pe
 1

a b c d e f g h tablă;
Când deplasarea regelui se face  Ex. de respectare-învăţare a
spre flancul acestuia se execută regulii „en passant”;
rocada mică (notată 0-0) iar  Ex. de efectuare a rocadelor;
când regele se deplasează spre  Aplicaţii practice cu întrebări
flancul damei, se efectează diverse legate de temă;
roca-da mare (notată 0-0-0) La  Evaluări;
efectuarea rocadei regulamen-
tul impune mai întâi depla- L.7-10. Valoarea
sarea regelui, apoi cea a
turnului, aceasta deoarece roca-
comparată şi
da este considerată ca fiind relativă a pieselor
mutarea regelui.
Desigur că nu toate piesele


 8 de şah au aceeaşi valoare. Deşi



 7 regele este cea mai importantă



 6 piesă, de situaţia sa depinzând



 5 soarta întregii partide, figura

 cea mai valoroasă este dama.
  4
 Urmează în ordine turnul, apoi

 3
figurile uşoare, nebunul şi calul

 2
(care în poziţie statică sunt

 1
egale ca forţă) şi în sfârsit
a b c d e f g h
pionul, care constitue cea mai
Recomandări: slabă piesă în şah. Toate
 Ex. de aranjare corectă a acţiunile întreprinse în şah sunt
pieselor în pozţie iniţială şi puse în practică de către aceste
scriere corectă câmpurilor piese.
unde se sflă acestea; Unii teoreticieni, pentru a
putea stabili diferite echiva-
27
 Anul II de studiu
lenţe între piese, folosesc ca
unitate de măsură pionul.
Astfel ei consideră un cal sau
un nebun echivalent cu 3 pioni,
un turn cu 5 pioni, neputând
echivala dama cu pioni (ea
poate fi mai puternică chiar
decât cei opt pioni).
De aici deducem echiva-
lenţele dintre diferitele piese:
 turn şi două figuri uşoare
sunt mai valoroase dacât
dama;
 dama este egală cu două
turnuri sau trei figuri
uşoare;
 un turn este egal cu o figură
uşoară şi doi pioni;
 două figuri uşoare sunt mai
puternice decât un turn;
 un turn şi un pion sunt egale
cu două figuri uşoare etc....
Evoluţia partidei este însă
cea care stabileşte valoarea
reală a acestora. Ierarhizarea
anterioară este făcută în funcţie
de posibilităţile statice pe care
le deţine fiecare piesă în parte
în lupta şahistă.
Cu cât o piesă controlează
mai multe câmpuri, cu atât are
forţa mai mare şi implicit creşte
valoarea ei. Asfel o damă
situată în centrul tablei are sub
control 27 de câmpuri, un cal 8
28
câmpuri, în timp ce un pion
doar două. Deci pionul este
piesa cu cel mai slab potenţial,
însă aşa cum vom învăţa mai
târziu, tocmai în această
slăbiciune constă forţa sa: prin
promovarea pionilor se cuce-
reşte spaţiu pentru figurile
proprii, se ameninţă cele
adverse, pot fi uşor sacrificaţi
în vederea străpungerii dispozi-
tivului de apărare constituit de
către adversar.
Pionul, în funcţie de
rolul său în fiecare
poziţie, poate căpăta o
mare forţă, atât prin
posibilitatea de a se transforma
în orice figură, cât şi prin
crearea unor ameninţări cu
caracter decisiv. Fiecare pas al
său trebuie bine cumpănit.
întrucât nu se mai poate
întoarce, el poate descoperi
câmpuri importante sau poate
crea slăbiciuni ce pot fi
exploatate apoi de către
adversar.
Calul are valoare mare
atunci când este instalat
pe câmpuri de unde cu
greu poate fi alungat
(în special în centru)
contribuind în acest fel la
 Ghid de studiu
întreţinerea presiunii, susţine-
rea atacului şi participarea la
combinaţii etc.
Nebunul aflat într-o poziţie
favorabilă poate facilita acţiuni
de atac, el luând în vizor
obiectivul ales de la distanţă.
De asemenea, poate realiza
legături neplăcute figurilor
adverse. În anumite conjuncturi
(ca şi celelalte figuri de altfel)
el poate deveni un simplu
figurant, mai slab chiar decât
un pion.
Turnul intră în joc mai
târziu şi are o forţă mai
mare, atunci când
controlează coloane de-
schise şi semideschise,
putând presa şi chiar
pătrunde în poziţia adversă.
Datorită mobilităţii mari, el
este mai puternic decât figurile
uşoare.
Dama coordonează în
general acţiunile celor-
lalte piese. Datorită
marii sale raze de
acţiune poate participa
la finalizarea unor
operaţiuni de atac. De
asemenea poate pendula într-un
timp scurt prin toate zonele
tablei, creând diferite ame-
ninţări. Fiind cea mai valoroasă
figură, trebuie avut grijă să nu
devină ţintă de atac, întrucât o
eventuală pierdere a damei
pentru alte piese ce nu
compensează forţa ei duce de
obicei la pierderea partidei. În
acest context, logica cea mai
corectă ne indică ca dama să
intre în joc mai târziu şi în toate
cazurile (dacă este posibil) să
ocupe câmpuri ce nu pot fi
atacate uşor de către forţele
adverse.
Regele trebuie apărat o
mare parte din partidă
impotriva oricărei ame-
ninţări adverse pentru ca
adevărata sa valoare să
se facă simţită în
finalurile de partidă (în special
cu figuri puţine şi fără dame).
***
Valoarea cumulată a tuturor
pieselor uneia dintre părţi aflate
la un moment dat pe tablă
constituie materialul cu care
jucătorul respectiv întreţine
lupta şahistă. Dacă una dintre
părţi deţine material în plus
spunem despre aceasta că are
avantaj material.
Cunoaşterea sistemului rela-
tiv de echivalenţe a valorii
29
 Anul II de studiu
pieselor îl ajută pe începător să
aprecieze în mod corect anu-
mite poziţii şi să-şi ordoneze
ideile de joc cel puţin în funcţie
de raportul de forţe. Acest gen
de apreciere nu este însă
suficient, ci reprezintă doar o
verigă a lanţului de criterii
necesare unei aprecieri corecte
a oricărei poziţii de şah.
Cunoaşterea valorii figurilor îşi
demonstrează deasemenea
utilitatea şi atunci când se
doreşte schimbul unora dintre
acestea. Astfel nu vom face
unele schimburi dezavantajoase
din punct de vedere material
decât dacă acestea ne aduc
avantaje compensatoare de altă
natură.
Noţiunea de avantaj material se
poate completa arătând că în
afară de avantajul cantitativ
putem vorbi şi de avantaj
calitativ, ca de exemplu:
 turn contra unei figuri
uşoare (în acest caz se poate
spune că partea care deţine
turnul are calitatea în plus).
30
L.11-13 Notarea
mutărilor
Nimeni nu poate să se
perfecţioneze în şah fără
consultarea unei literaturi de
specialitate, care include pe
lângă teorie şi analize
complexe, ale partidelor mari-
lor jucători şi nu numai. Devine
foarte clar că înregistrarea şi
descifrarea partidelor proprii
cât şi ale altor jucători stă la
baza accesului la ştiinţa
şahului.
În partidele oficiale (de
concurs) notarea mutărilor pe
fişa de concurs este obligatorie.
Desfăşurarea unei partide poate
fi notată mutare cu mutare,
folosind iniţialele figurilor:
- D – damă;
- R – rege ;
- T – turn;
- C – cal;
- N – nebun;
şi notaţiile câmpurilor.
Mutările se notează cu cifre
arabe de la „1” la „n”, până la
epuizarea lor.
Mişcarea pionilor se notează
fără indicarea denumirii piesei,
evidenţiindu-se doar cea a
 Ghid de studiu
câmpurilor. Liniuţa delimitează
câmpul iniţial de cel final.
În sistemul simplificat de
notare se scrie doar câmpul
final, ex. d5. În concluzie,
notarea se face scriind mai întâi
simbolul piesei, apoi simbolul
câmpului pe care s-a deplasat.
La notarea partidelor de şah
se folosesc şi semne conven-
ţionale:
- „:” sau „x” pentru captură
- „+” pentru şah
Ex: Cc3:d5+ (calul din c3
capturează piesa din d5 şi dă
şah regelui) sau simplificat
Cxd5+ (C:d5+)
- „++” pentru şah dublu
- „#” pentru şah mat
În cazul transformării
pionului la sfârştul mutării se
trece şi simbolul figurii ce a
luat locul acestuia; ex : d7-d8D
sau e2-e1T etc.
Atunci când după cifra care
indică numărul mutării, în locul
mutării albului apar în notaţie
trei puncte (...) însemnă că la
mutare urmează negrul. Ex.:
52...Qf6.
În notaţia specifică şahului
prin corespondenţă (unde se
foloseşte notaţia numerică
internaţională) piesa rezultată
prin transformare este indicată
printr-o a 5-a cifră, astfel
1=dama, 2=turn, 3=nebun,
4=cal. Exemplu: d7-d8D
=47481
În bibliografia de specia-
litate, la comentarii, iniţiala
figurii a fost definită cu desenul
acesteia. Această modalitate
conjugată cu înlocuirea unor
cuvinte (uzuale pentru comen-
tariul şahist) cu un sistem
complex de semne convenţio-
nale asigură internaţionalizarea
notaţiei în şah şi depăşirea
tuturor barierelor lingvistice.
Pe lângă semnele uzuale
arătate se mai folosesc unele
convenţionale cu ajutorul
cărora se exprimă prescurtat o
apreciere a forţei mutărilor;
exprimă valoarea unei mutări:
! mutare bună
!! mutare foarte bună
!? mutare interesamtă
?! mutare îndoielnică
? mutare greşită
?? greşeală gravă
1-0 negrul cedează
0-1 albul cedează
½ remiză
***
Activităţi:
31
 Anul II de studiu

 determinarea razei de Atacul

acţiune a pieselor aflate în
centrul tablei; câmpul e4 şi
e5 în cazul dat;
 invăţarea aprecierii valorii
pieselor în raport cu pionul;
 exemple de poziţii în care
valoarea pieselor se stabi-
leşte prin cele 2 moduri de
măsură arătate: raza de
acţiune si pioni;
 Teste recapitulative cu
întrebări diverse din
întreaga tematică cu
evaluări bazate pe
calificative.
L 14-21. Noţiuni de
bază
Jocul de şah este considerat
ca două armate care luptă între
ele. Piesele proprii se ajută, se
apără reciproc, le atacă pe cele
 Atacul direct,
Este un procedeu de bază prin
care o piesă devine agresoare,
prin ameninţarea creată asupra
unei piese adverse, atunci când
de pe câmpul pe care se găseşte
poate fi deplasată pe cel pe care
se gaseşte acea piesă adversă.
Toate piesele se pot ataca
reciproc cu excepţia regilor.
Acţiunea simplă, cel mai
frecvent folosită prin care (cum
vom deduce mai târziu) se
poate cîştiga timp şi spaţiu
necesare realizării în bune
condiţii a unor acţiuni proprii,
este atacul direct.
Cu cât ameninţarea este
mai rapid realizată, aceasta este
mai eficientă.
Ex. de aplicaţie cu relaţii de
atacuri directe:


 8

adverse şi încearcă să le 

 7

captureze, creând astfel un cerc 

de procedee şi elemente 
 6

indispensabile procesului de 


5

luptă. Este evident că în acest 

 4

stadiu al pregătirii, (evident ca 


3

şi în celelalte cazuri) noţiunile 

 2

de bază sunt prezentate mai  1

a b c d e f g h
mult cu titlu informativ.

32
 Ghid de studiu

- pionul alb din e3 at+acă 

4

pionul negru din d4;  3

- nebunul alb din a3 atacă 

 2

turnul negru din d6; 

 1

- turnul alb din a5 atacă calul a b c d e f g h

negru din f5; atac dublu cu turnul

- pionul negru din d4 atacă 

pionul alb din e3; 

 8

- regele negru din d7 atacă 

 7

- calul alb din d8; 

 6

- calul negru din f5 atacă


 5

pionul alb din e3;


 4

 3

 Atacul dublu 



 2

O apărare mai dificilă se 

 1

realizează în cazul atacului a b c d e f g h

dublu. Acest tip de atac poate

lua mai multe forme dintre care
prezentăm câteva cazuri
specifice mai frecvent întâlnite atac dublu cu nebunul
în practică. 

 8

O piesă proprie atacă două 


 7

piese adverse. 




 6

Reprezintă forma cea mai 

 5

simplă a atacului dublu şi se


 4

poate efectua la fel ca în cazul


 3

atacului direct cu oricare dintre


  2

piese, inclusiv regele.  1

a b c d e f g h
atac dublu cu dama ***



 8 atac dublu cu calul






7
 8





6

 7



5
 6

33
 Anul II de studiu


 5 celor două piese este unită



 4 manifestâdu-se printr-o singură




 3 mutare. Acest tip de relaţie are


 2 o deosebită eficienţă, putându-

 se manifesta pregnant în toate
 1

a b c d e f g h fazele partidei printr-o mare

*** varietate de forme.
atac dublu cu regele Un caz particular de mare


   8 eficacitate distructivă este



 7 şahul prin descoperire, întrucât




 6 piesa care descoperă este

invulnerabilă putând lua sub
 5
 atac sau captura o piesă

 4
adversă. După caz, acea figură

 3
se poate deplasa pe un câmp


 2
protejat sau spre un altul

a b c d e f g h
1
deosebit de important al
poziţiei respective.
Pentru o mai mare expre-
sivitate oferim o poziţie surve-
atac dublu cu pionul (furculiţa) nită în practică:



 8

C. Torre – Em. Lasker


 7
Moscova 1923
 6



 5 

 8

 4 

 7

 3

 6

  2

 5

 1

 4

a b c d e f g h


 3

  2

 Atacul prin descoperire 

Se poate realiza prin deplasarea 

a b c d e f g h
1

unei piese ce descoperă raza de

acţiunea a alteia. Practic, forţa

34
 Ghid de studiu

[Albul are posibilitatea unei 
 1

suite de şahuri prin descoperire

a b c d e f g h

care vor conduce în final la un 1.Ke1++

avantaj material decisiv.]


1.t:f7+ Rg8 2.tg7+ Rh8 3.t:b7+ Rg8 

 8



 7

3.tg7+ Rh8 4.tg5+ Rh7 5.t:h5; 



6

[şi negrul a cedat.]


 5

Invulnerabilă bateria T+N a 

 4

acţionat ca o „morişcă”, recu- 

 3

perând dama şi a capturat în 



 2

plus un material substanţial. 

a b c d e f g h
1

 Două piese atacă simultan Diagrama scoate în evidenţă şi

o piesă adversă un atac triplu.
Această operaţie se reali-
zează prin deplasarea de pe Apărarea
linia unei figuri cu bătaie lungă Este un complex de operaţii,
a unei alte piese (de regulă inclusiv preventiv, cu ajutorul
figură) care, la rândul ei, atacă căruia se respinge atacul de
piesa adversă. Forma cea mai orice fel al adversarului: asupra
răspândită este şahul dublu care unei piese, un câmp sau mai
se produce atunci când figura multe piese de aceeaşi culoare,
descoperitoare dă şah la rândul o anumită zonă a tablei cu
ei. În faţa acestui procedeu este grade de slăbiciune
obligatorie deplasarea regelui. Când obiectivul atacului este o

figură există patru posibilităţi

 8
de a o apăra:



 7
1. părăsirea câmpului de

 6
staţionare: figura amenin-
 5 ţată se deplasează de pe
câmpul aflat în zona ataca-


 4


 3 tă. Acesta este un procedeu




 2 pasiv, piesa pleacă, dar,
dacă este posibil, procedeul
35
 Anul II de studiu

poate fi activ atunci când la fiecărei piese creşte atunci când

plecare atacă la rândul său
piesa atacatoare sau alte
figuri adverse.
2. interferenţa de protecţie:
cînd figura atacatoare
acţionează din depărtare şi
pe direcţia sa se poate
interpune o altă piesă.
Acest procedeu poate
implica un eventual
schimb.
3. capturarea piesei care o
atacă
4. susţinerea piesei atacate:
piesa atacată ramâne pe
locul său, dar în ajutorul
său este adusă o altă piesă.
5. contraatacul: schema
acestui procedeu de apărare
este următoarea: figura
atacată este lăsată fără
ajutor dar se execută atacul
asupra unei figuri adverse
de valoare superioară sau
cel puţin egală cu figura
acţionează în colaborare.
Unii dintre cursanţi au
început desigur să constate că
în timpul partidei, figurile şi
pionii capătă valori mai mari
sau mai mici faţă de cum sunt
cotate la început, în funcţie de
gradul de participare la acţiuni
de atac, apărare şi gradul de
mobilizare. Învăţând maturile
elementare: rege si turn sau
damă contra rege, începătorul
constată că fără ajutorul regelui
turnul sau dama nu poate
realiza matul. Acestea sunt de
fapt formele elementare de
cooperare între figuri în atac.
Aplicaţie
atac-apărare-cooperare


agresată. 
 8


 7

Cooperarea 
 6

Reprezintă un principiu 
 5

strategic esenţial al partidei de


 4

şah, conform căruia figurile şi  3

pionii trebuie să acţioneze în 

 2

colaborare în vederea realizării 

 1

scopurilor propuse. Valoarea a b c d e f g h

36
 Ghid de studiu
Piesele albe:
 regele apără pionul din g3,
nu atacă şi nu este atacat;
 pionul din f4 este apărat de
pionul din g3 şi dama din
d4, nu atacă nimic şi apără
calul din g5;
 calul din g5 atacă turnul din
f7, el nefiind sub amenin-
ţare;
 dama din d4 este atacată de
nebunul din b6 şi coopereză
cu nebunul din c3 în vederea
realizării matului din h8;
Piesele negre:
 regele negru apără turnul
din f7 şi se află sub
ameninţarea matului din h8;
 turnul din f7 se apără
reciproc cu turnul din b7,
este ameninţat de calul din
g5, presează asupra punctu-
lui din f4;
 nebunul negru apărat de
turnul din b7 atacă direct
dama albă din d4;
Concluzii:
În cazul în care albul este la
mutare realizează matul
datorită cooperării dintre D+N.
Dacă mută negrul are trei
posibilităţi de apărare a regelui:
1. deplasarea regelui pe f8
2. interferenţa Tg7 care scapă
astfel şi de atacul calului
3. captura damei din d4
Elemente complementare de
lucru:
 exemple cu poziţii de atac,
apărare şi cooperare a
figurilor;
 exemple cu descrierea
relaţiilor de atac, apărare şi
cooperare a tuturor pieselor
aflate pe tablă;
 multiple exemple de
coordonare armonioasă pe
grupuri de figuri: q+k, q+n,
q+t, t+n, k+n;
 teste şi întrebări legate de
tematică;
 aplicaţii cu întrebări speci-
fice temei;
 teste orale şi scrise cu
evaluări;
 la fiecare partidă jucată de
cursant se va insista pe
această caracteristică a
poziţiei: armonia dintre
figuri sau altfel spus „lucrul
împreună al figurilor;
37
 Anul II de studiu
L.22-28 Scopul
jocului de şah
- matul -
Scopul jocului de şah constă
în aducerea regelui în postura
de a nu putea scăpa din faţa
ameninţării de captură lansate
de către una din piesele
adverse. În acest caz spunem că
regele este mat şi partida se
încheie cu victoria celui care
l-a realizat. Chiar dacă s-a
anticipat, reamintim că regele
nu poate fi capturat, deci în
momentul când este atacat
(primeşte şah) devine obliga-
torie apărarea acestuia prin una
din următoarele metode:
- mutarea regelui pe un câmp
neatacat de vreo piesă
adversă;
- captura piesei care dă
şahul;
- plasarea unei piese proprii
între rege şi piesa ataca-
38
toare, astfel încât acea piesă
să-l protejeze;
Întotdeauna când primim
şah trebuie să analizăm cu
maximă atenţie (cu excepţia
unor mutări obligatorii) care
dintre cele trei posibilităţi este
cea mai avantajoasă.
Se observă că schimbul de
piese şi captura sunt necesare
în primul rând pentru limitarea
posibilităţilor de apărare a
regelui.
În condiţiile jocului practic,
matul pe tablă se întâlneşte
foarte rar, deoarece jucătorul a
cărei înfrângere este iminentă
se recunoaşte învins (cedează
partida), fără a mai efectua
ultimele mutări elementare care
conduc la scopul final. Întâlnim
totuşi situaţii în care unii
jucători, ale căror poziţii sunt
mult inferioare (teoretic pier-
dute), din diferite motive nu
cedeză. În acest caz suntem
nevoiţi să cunoaştem, în primul
rând, finalurile simple de
partidă, în care o parte deţine
material suficient pentru
victorie, iar partea care se apără
a rămas pe tablă doar cu regele.
În orice caz, exersarea lor poate
constitui preludiul gândirii
concrete în şah.
 Ghid de studiu

Matul împotriva regelui Când turnurile sunt dispuse

aflat singur sub altă formă principiul de
obţinere a matului rămâne
 Matul cu două turnuri acelaşi, adică aducerea forţată a
Acest tip de mat se poate regelui la marginea tablei.
realiza uşor, în special datorită În acest caz trebuie să avem
faptului că se poate obţine mai grijă ca regele atacat să nu se
rapid şi fără ajutorul propriului apropie la o distanţă mai mică
rege. de două câmpuri faţă de
vreunul din turnuri pentru a se

evita captura sa. Dacă unul din
 8

turnuri va fi atacat, atunci el
 7
 trebuie deplasat în linie, pe o
 6
 altă coloană şi cât mai departe

 5
de rege, nu însă pe coloana pe

 4
care este plasat celălalt turn.

 3
Acelaşi principiu se aplică şi

 2
atunci când se urmăreşte matul

a b c d e f g h
1
pe linia 1-a sau pe coloanele
„a” şi „h”.
Turnurile albe pot face mat
regele negru dacă îl obligă să 1.tc2! Rb6 2.tb4+
se retragă pe liniile de margine. [turnul se deplasează pe
Această operaţie este uşor de coloana „b” pentru a-i permite
realizat prin deplasarea alterna- celuilalt turn să efectueze
tivă a turnurilor câte două linii, atacul decisiv]
obligându-l astfel pe acesta să
se retragă, în cazul nostru, spre 2...Ra5 3.tb1 Ra4 4.ta2#
linia a 8-a, matul devenind
inevitabil. Jocul poate decurge  Matul cu un singur turn
astfel: Matul cu turnul şi regele se
bazează pe acelaşi principiu de
1.tg5+ Rc6 2.th6+ Rd7 3.tg7+ Re8 aducere a regelui advers pe una
4. th8# din laturile tablei. De această
dată, participarea regelui pro-

39
 Anul II de studiu

priu este obligatorie. El preia sunt aşezaţi pe aceeaşi coloană

rolul de baricadă în faţa regelui avînd între ei un câmp, spunem
aflat singur, tăindu-se astfel că sunt în opoziţie, întrucât nu
posibilităţile de fugă spre zona se mai pot apropia unul de
centrală a tablei. celălalt. Acum şahul cu turnul
obligă regele negru să



 8 părăsească linia pe care a
 7 staţionat un timp şi să se


 6 deplaseze spre înapoi, permi-



 5 ţând astfel regelui alb să



 4 cucerească linia care anterior îi


era inaccesibilă. Acum, mutând
 3
 1.th5+, albul forţează regele

 2
negru să se refugieze pe unul

a b c d e f g h
1
din câmpurile e6 sau d6. Pentru
alb este însă importantă
Regele negru se află în
cucerirea liniei a 4-a pe care
centrul tablei. De aici albul
regele său, care va înainta,
trebuie să-l oblige să se
căutând să intre din nou în
refugieze spre una din
opoziţie, similar cu cea
marginile tablei. Cele mai
anterioară. Un nou şah şi o
apropiate sunt lina a 8-a şi
nouă linie cucerită de către
coloana "a". Deci, matul va fi
regele alb. Repetând aceste
dat cel mai rapid pe una dintre
manevre, albul va obţine
aceste laturi. Mai avantajoasă
poziţia de mat ilustrată în
este, în acest caz, linia a 8-a,
următoarea diagramă
întrucât obţinem decizia cu mai
puţine mutări, deci cu eforturi 

mai mici de gândire. 

 8

Constatăm că regele negru 

 7

poate muta pe trei coloane 

 6

(„c”, „d”, „e”) dar numai pe 

 5

două linii (a 5-a şi a 6-a), linia 

 4

a 4-a fiind baricadată de către


 3

regele alb postat pe câmpul d3.  2

În această poziţie, în care regii 

 1

40
 Ghid de studiu


      
a b c d e f g h
7

Se poate remarca că şahul




       6
cu turnul este folositor numai      5
în momentele în care regii sunt


       4
în opoziţie, altfel regele singur


       3
poate evada, caz în care va


      2
trebui reluată manevra


       1
cunoscută. a b c d E f g h

Matul mai poate surveni şi Ultimul schimb de figuri a

fără poziţia în opoziţie, anume adus regele alb în postura de a
atunci când regele aflat singur lupta singur împotriva turnului
este plasat pe unul din cele 4 şi regelui advers. Negrul
câmpuri aflate în colţurile trebuie să decidă pe ce linie sau
tablei. coloană marginală va da mat.

1...Te2


8


 7
[Se pare că a ales coloana „a”;

 6
în acest scop, cu prima mutare

 5
se interzice accesul regelui alb

 4 spre flancul opus]

 3
2.rd4 Rg6

 2


a b c d e f g h
1 [Începe manevra regelui]
3.r3 Te7 4.rd2
Atunci când regele ame-
ninţat face eforturi disperate de [Dacă 4.rd4 atunci după 4... Rf5
a evita opoziţia, regele părţii albul nu mai poate urca întrucât
mai tari trebuie să-l urmeze pas intră în opoziţie]
cu pas până când acesta, ajuns
la marginea tablei, va trebui să 4... Rf5 5.rd1 Rf4 6.rd2 Rf3 7.rd1 Rf2
se întoarcă, moment în care nu 8,rd2 Td7! 9rc3 Re3 10.rc4 Td1!
va mai putea evita opoziţia [Regele alb este atras să intre în
critică. opoziţie, dar el va evita
 aceasta]
      8
41
 Anul II de studiu

11.rc5 Re4 12.rc6 Re5 13. rc7 Re6
14.rc8 Re7 15.rb7
[Observând că la 15.rc7 Tc1+
ajunge tot pe coloana „b”
regele alb se refugiază de bună
voie acolo]
15...Tc1!
[Bineînţeles se cucereşte ime-
diat coloana eliberată]
16.rb6
[În cazul 16.rb8 intervine un mat
foarte rapid în colţul tablei:
16...Tc6! se închide drumul atât
pe linie cât şi pe coloană; 17.rb7
Rd6 18.ra7 Rc7 19.ra8 Ta6# sau
dacă 18.rb8 – în loc de 18.ra7 –
18...Tc7 19.ra8 Rc6 20.rb8 Rb6
21.ra8Tc8#]
16...Rd6 17.rb5 Rd5 18.rb4 Tc8
25.ra5 Tb1! 26.ra6 Rc5 27.ra7 Rc6
28.ra8 Rc7 29.ra7 Ta1#.
 Matul cu dama
Matul cu dama şi regele se
poate da foarte rapid într-o
gamă variată de poziţii.
Tehnica de realizare este relativ
aceeaşi ca şi în cazul precedent.
Regele advers este adus forţat
pe o coloană sau linie
marginală, apoi i se limitează
posibilităţile de refugiu cu
ajutorul propriului rege. Toate
acestea se petrec însă mult mai
rapid decât în cazul matului cu
turnul, deoarece dama poate
controla în plus şi diagonalele
tablei. O metodă simplă constă
în aducerea regelui advers în
unul din colţurile tablei, după
care venirea regelui decide.


[Manevra turnului prin care se 

 8

trece mutarea părţii adverse în 

 7

scopul realizării poziţiei cheie, 

 6

adică opoziţia] 
 5

 4

19.rb3 Rd4 20.rb2 Rd3 21.rb1 Rd2 

 3

22.rb2 Tb8+ 23.ra4 Rc3 24.ra4 Rc4 

 2


[Este bine şi 24...Tb3, dar 

a b c d e f g h
1

mutarea din text scurtează

finalul] 1... Qd6 2.rc3 Qd5 3.rc2 Qd4 4.rc1 Qd3

42
 Ghid de studiu
[Dama se menţine permanent
în apropierea regelui advers la
distanţă de o mutare de cal; în
acest mod ea ţine sub control
cele mai multe câmpuri]
5.rb2 Qc4 6.rb1 Qc3 7.ra2 Qd4 8.ra1
[Regele a ajuns în colţ; acum
mutarea 8...Qb3 nu mai este
posibilă, întrucât regele alb nu
ar mai avea unde muta şi
partida s-ar încheia la egalitate;
de aceea urmează venirea
regelui]
8...Rf6 9.ra2 Re5 10.ra1 Rc3 11.ra2
Rc3 12.ra1 Db2#
Totuşi acest gen de manevră
nu este cel mai rapid.
Următoarele succesiuni de
mutări se numesc variante.
Varianta I 1...Qd6 2.rc3 Rf6 3.rc4
Re5 4.rc3 Qd4+ 5.rb3 Re4 6.rc2
Qd3+ 7.rb2 Rd4 8.ra2 Qb5 9.ra3 Rc3
10.ra2 Qb2#
Varianta II 1...Qd6 2.rc3 Rf6 3.rc2
Re5 4.rc1 Qd3 5.rb2 Rd4 6.rc1 Qe2
7.rb1 Rc3 8.rc1 Qb2#
Aferent lecţiilor acestei
tematici sugerăm:
 repetări cu diverse poziţii a
tehnicii de mat împotriva
regelui rămas singur;
 rezolvări de probleme diver-
sificate cu mat într-o singură
mutare pentru fiecare piesă
în parte;
 teste in care albul şi negrul
dau mat dacă sunt la mutare;
 teste şi evaluări cu punctaj şi
calificative;
L29-32 Remiza
Desigur, nu toate partidele
se încheie cu victoria uneia din
părţi. Sunt cazuri (în prezent
din ce în ce mai frecvente) în
care partida se încheie la
egalitate. În această situaţie
fiecare jucător obţine câte
jumătate de punct.
Situaţia propriu-zis de
remiză este aceea în care au
rămas doar regii pe tablă. De
asemenea, remiza survine şi în
poziţiile în care, deşi una dintre
părţi deţine avantaj material,
acesta nu este suficient pentru a
obţine matul, ca de exemplu:
- rege contra rege şi o figură
uşoară;
- rege contra rege şi doi cai;
- finaluri în care sunt în joc
forţe egale de ambele părţi;
 Remiza prin şahul etern
43
 Anul II de studiu

Uneori, una dintre părţi care  3

deţine poziţie mai slabă are 

 2

posibilitatea ca, de fiecare dată 

 1

când îi revine rândul la mutare a b c d e f g h

să dea şah regelui advers, fără Într-o altă poziţie, albul la

a-l putea pune într-o situaţie de mutare salvează partida datorită
mat. aceleiaşi posibilităţi de a da şah

etern:
 8


 7 1.qb8+ Qg8 2.qe5+ 3.Qg7



 6 cu remiză.
 ***
 5
 În cele mai frecvente cazuri

 4
figura care dă şah continuu este

  3
dama (ca în exemplele de mai


2
sus). Acest rol îl poate juca

a b c d e f g h
1
insă, oricare dintre celelalte
Albul are doi pioni în figuri, de ex. turnul:
minus, iar regele său este 

ameninţat de mat. E suficient 

 8

ca negrul să joace ...Q:g2+ 

  7

pentru ca lupta să se încheie în


 6

favoarea sa. Cu toate acestea, 

 5

albul la mutare salvează partida 

 4

graţie şahului etern: 

  3


1.qe8 Rb7 2.qc6+ Rc8 3.qe8+ 

 2

  1

şi poziţia se repetă la infinit. a b c d e f g h

*** 1.tg7+ Rh8 2.th7+ Rg8 3. Thg7+



 8 ş.a.m.d.


  7 ***



 6 În diagramele următoare,
 prezentăm câte un exemplu în
 5
 care şahul etern este executat
 4

44
 Ghid de studiu

de nebun, respectiv mecanis-  Remiza prin poziţia de pat

mul cal+turn. Patul reprezintă o altă

modalitate de a obţine remiza.

 8
Prin pat înţelegem acea poziţie


 7
în care un jucător la mutare

 6 constată că nu mai are
 5 posibilitatea de a o efectua. La


 4 şahiştii începători întâlnim



 3 frecvente poziţii de pat datorate


neatenţiei (survenite adeseori în
 2
 poziţii superioare pentru una

a b c d e f g h
1
din părţi).
Prezentăm în continuare o
Deşi cu un turn mai puţin,
modalitate simplă, care ne arată
albul forţează remiza:
că uneori partea cu deficit de
1.nd4+ Rf8 2.nc5+ Rg7 3.nd4+ Rh6 material, beneficiază de unele
4.ne3+ Rg7 posibilităţi ascunse prin care
obţine forţat patul.
şi situaţia se repetă.
*** 

atac tipic 
 8


 7





8
 6


 7 


 5


 6 

 4


 5 

 3



 4 

 2


 3 

 1


 2
a b c d e f g h


a b c d e f g h
1
1.b6+! R:c6
[1...Rb8 2.rb5 =]
1.kh7+ Re8 2.kf6+ Rf8 3.kh7+ Rg8
4.kf6+ Rf8 (...Rh8 5.Th7#) ½-½. 2.b7 Rc7 3.ra7 N:b7 ( pat)
***
În cazul jucătorilor experi-
mentaţi, poziţiile de pat nu sunt

45
 Anul II de studiu
rezultatul întâmplării, ci se
obţin în urma unor calcule
precise ale variantelor, ce pot
transforma o partidă teoretic
pierdută într-o remiză
nesperată.
 Alte reguli de validare a
remizei.
În afara cazurilor arătate
anterior, remiza poate fi con-
semnată şi prin înţelegerea
jucătorilor care, din diferite
motive, preferă această soluţie
în locul unei lupte ce ar putea
da naştere elementului surpriză.
Motivele ar putea fi diverse, ca
de pildă: poziţia este conside-
rată de către ambii jucători ca
fiind perfect egală şi fără nici o
pătrundere în dispozitivul
advers a vreuneia dintre părţi
(cazul poziţiilor blocate sau a
finalurilor teoretice de remiză)
Remiza se mai poate
consemna şi la repetarea de trei
ori a aceleiaşi poziţii survenite
la un moment dat în partidă.
Remiza o poate cere cel care
aflându-se la mutare, demon-
strează că prin mutarea ce
urmează să o efectueze, poziţia
rezultată este identică cu cel
puţin două survenite anterior în
partidă.
46
În sfârşit, o altă regulă ţine
de limitarea timpului orar al
defăşurării unei partide şi
intervine atunci când, de la
ultimul schimb sau captură de
piesă s-au efectuat 50 de mutări
de o parte şi de alta. Numărul
de 50 de mutări se măreşte în
cazul unor poziţii complexe
teoretice ce necesită un numar
mai mare de mutări, cum ar fi:
- turn şi nebun contra turn;
- damă şi pion contra damă;
- unele poziţii turn şi pion,
contra figură uşoară şi pion;
Aferent lecţiilor acestei
tematici sugerăm:
 prezentarea unor poziţii cu
diversele posibilităţi de
remiză, cu albul şi negrul la
mutare;
 formarea deprinderii de a
construi singuri poziţii cu
tematică impusă (cu
predilecţie, în conţinut,
elementele de bază);
 aplicaţii şi teste sub formă
de întrebări;
Ghid de studiu

47
 Anul II de studiu

1.e4 e5 2.kf3 Kc6 3.Nb5

L33-60 Strategia 



 8

- studiu introductiv – 



 7



 6


 5

 Primii paşi în deschidere 

 4

În etapa iniţială a dezvoltării 

 3

pieselor, cu excepţia mutărilor 



 2

1.Kf3; 1.g3 sau 1.b3, albul începe 


 1

a b c d e f g h
jocul cu mutarea pionilor
centrali "e"; "d"; "c"; şi foarte ***
rar "f" în vederea încercării de 1.e4 e5 2.kf3 Kf6
a obţine controlul centrului. În 

continuare ramificaţiile varian- 



 8

telor depind în mare măsură de




 7

formele de răspuns ale negru-


 6

lui, aceasta fiind deja o  5

problemă complexă a studiului 

 4

în viitor. 


 3

1.e4 e5 2.kf3 Kc6 3.nc4 



 2

 

 1





 8 a b c d e f g h





 7
***
 6


 5 1.e4 e5 2.f4




 4




 8


 3





 7





 2


 6



 1


 5
a b c d e f g h 

  4

*** 

 3

48
 Ghid de studiu








2
 4







1

 3



a b c d e f g h
2

*** 


 1

a b c d e f g h

1.e4 Kf6

***


 8





 7
1.e4 d6 2.d4 Kf6 3.kc3 g6
 6 
 

 8

 5

 
 7

 4

  6

 3

  5



 2

  4




 1

a b c d e f g h

 3

*** 

 2

1.e4 c6 2.d4 d5 


 1

a b c d e f g h






 8
***


 7
1.e4 d5
 6

 


 8

 5

 

 7

 4

  6

 3

  5


 2

  4




 1

a b c d e f g h

 3

*** 


 2

1.e4 e6 2.d4 d5 



 1

a b c d e f g h






 8
***


 7
1.e4 c5 2.kf3
 6 
 



 8

 5 




 7

49
 Anul II de studiu






6


 8





5


 7





4
  6





3
 5







2
 4





1

 3


a b c d e f g h
2

*** 


 1

a b c d e f g h

1.d4 Kf6 2.c4 e6 3.kc3 Nb4 ***





 8

1.d4 d5 2.c4 e6




 7

 



6



 8





5

 7






4

 6


 3
 5






2
 4





1

 3



a b c d e f g h
2

*** 


 1

1.d4 Kf6 2.c4 e6 3.kf3 a b c d e f g h



 8 ***

1.d4 d5 2.c4 d:c4




 7



  6



 8





5


 7





4
 6





3
 5






2
 4





1

 3



a b c d e f g h
2

*** 


 1

1.d4 Kf6 2.c4 e6 3.g3 a b c d e f g h

50
 Ghid de studiu

*** 


 1

1.d4 d5 2.c4 c6 a b c d e f g h

 ***



 8
 1.d4 Kf6 2.c4 g6 3.kc3 d5

 7







 6

8





 5

7

 


 4

6




 3

5





 2

4







 1

3



a b c d e f g h
2

*** 

 1

a b c d e f g h

1.d4 Kf6 2.c4 c5 3.d5 ***





 8
 1.d4 Kf6 2.c4 g6 3.kc3 Ng7 4.e4 d6


 7







 6

8






 5

7




 4

6




 3

5






 2

4







 1

3



a b c d e f g h
2

*** 

 1

1.d4 Kf6 2.c4 c5 3.kf3 a b c d e f g h

 ***


 8
 1.c4 e5 2.kc3 Kf6




 7





6


 8





5


 7





4
 6





3
 5




2
 4

51
 Anul II de studiu


 3 câştig de material. Această





 2 deprindere greşită este motivată




 1 deseori de faptul ca adversarul
a b c d e f g h ar greşi flagrant. Obişnuit
*** reţeaua de mat este îndreptată
1.c4 e5 2.kc3 Kf6 împotriva celui mai slab punct

al poziţiei iniţiale (câmpul f7



 8
sau f2). De ex.:



 7
1.e4 e5 2.nc4 Kc6 3.qf3? (qh5?)
 6 

 
 


 8

 5 

 

 
 7

 4 

   6

 3 

    5



 2 

  
  4



 1 

a b c d e f g h

  3

*** 


 
 2

1.f4 d5 2.kf3 
 
 
 1

a b c d e f g h

 cu ameninţarea banală de mat




 8
la f7. Respigerea matului este



 7
foarte uşoară în ambele cazuri,

 6
după care negrul rămâne cu

 5
avans în dezvoltare.
 4

***
 3
 O altă ciudăţenie ar fi;


 2
 1.e4 e5 2.qh5?


 1

a b c d e f g h


*** 



 8

Constatare: 


 7

dreptul primei mutări nu 

 6

trebuie să-l tenteze pe începător 

 5

să întreprindă acţiuni care să 

 4

conducă repede la mat sau  3

52
 Ghid de studiu









2

 1




a b c d e f g h
1

a b c d e f g h
[După care negrul în cel mai
fericit caz pierde un pion (4...d5
[Sperând la captura pionului
5.d3 Qe7 6.d:e4 Q:e5 7.e:d5 +- iar în
"e". În această poziţie, în afară
cel mai nefericit, prin
de constatat continuările
retragerea calului, dama]
corecte, ar fi poate utilă
întrebarea: care este mutarea 4...Kf6 5.kc6+
cea mai greşită a negrului?] ***
***
Cu siguranţă insă, o astfel
de deprindere greşită va putea
fi remediată în cel mai scurt
timp posibil prin învăţarea
princi-piilor şi regulilor de bază
ce guvernează orice început de
partidă.
Altfel stau lucrurile în cazul
curselor în deschidere. Aici
primează neatenţia sau necu- Este evident că studiul elementelor de
noaşterea unor trucuri teoretice, strategie reprezintă pentru
ceea ce este cu totul altceva. toţi o problemă mereu
prezentă
Un exemplu ar fi în deschi-
derea:  Timpul (tempoul)
1.e4 e5 2.kf3 Kf6 3.k:e5 K:e4? 4.qe2 Noţiunea de timp în jocul de
şah se referă la succesiunea




 8 alternativă a mutărilor. Deci,




 7 un timp este echivalentul unei
 mutări. În decursul partidei
 6
 timpul joacă un rol extrem de

 5
important şi orice mutare cu

 4
tempo (câştig de timp) poate

 3
ajuta fie la obţinerea unei



 2
superiorităţi în dezvoltare sau

53
 Anul II de studiu

la organizarea unor ameninţări procedeele tehnice de joc la

decisive înainte ca adversarul
să aibă timpul necesar orga-
nizării unei apărări satisfăcă-
toare, fie la realizarea unor
condiţii necesare rezolvării cu
succes a unui final de partidă.
Atacul figurilor cu pionii
reprezintă cel mai elementar
câştig cu tempo. Orice mutare
fără scop este considerată o
pierdere de tempo. Putem
afirma că timpul este un
câştig. Acestea fac referire la:
 activizarea regelui;
 structura superioară de
pioni;
 existenţa cel puţin a unei
mutări de rezervă pentru a
transmite mutare adversa-
rului şi aducerea în poziţie
pierzătoare cu dreptul la
mutare.
Aplicaţie


element ce condiţionează din 

       8
umbră întreaga tehnică de 
       7
desfăşurare a unei partide. 
     6

     5
 Zugzwang 
     4
Se prezintă ca fiind o 
     3
situaţie aparte, ce poate inter- 
       2
veni pe parcursul partidei        1
a b c d e f g h

atunci când una din părţi fiind Albul mută şi va pierde un

la mutare, nu dispune decât de
continuări ce o aduc forţat în
dezavantaj poziţional sau
material. Zuzgvang-ul îşi
găseşte cea mai mare aplicare
la finaluri, în special cele de
pioni, care oferă elemente clare
de înţelegere a noţiunii. Ele pot
fi apreciate cu exactitate drept
câştigătoare, pierdute sau
remiză. Partea activă este
necesar să ştie să folosească
tempo pentru a-şi aduce adver-
sarul în zugzwang.
1.rf6!
[greşit ar fi fost 1.rf5? deoarece
după 1...Rd4 intră albul în
poziţie de zuzgvang.]
1...Rd4 2.rf5!
[se pierde pionul e5 şi câştigul
se va asigura prin transforma-
rea pionului alb]

54
 Ghid de studiu

Dacă negrul este la mutare Pentru a putea valorifica

procedează la fel 1...Rd3! cu avantajul negrul trebuie să
poziţie câştigată din aceleaşi joace:
motive.
*** 1...h5!
Uneori intervine o situaţie în [Păstrînd astfel mutarea
care una din părţi are regele câştigătoare de rezervă 1...a5.
aproape în poziţie de pat şi Orice altă continuare anulează
faptul că nu este la mutare îi poziţia de zugzwang.] Acum
distruge tot avantajul material. urmează forţat:
Lupta pentru victorie
2.rf2 f4 3. rf3 f:g 4.r:g3 f5 5.rf3 f4 6.rf2
Rf5 7.rf3 a6!



 8

       7
 şi negrul câştigă.

    6
     5


   4 Spaţiul


       3 Trei idei trebuie să fie clare:



     2 1. câmpurile centrale au o



      1 valoare mai mare decât

a b c d e f g h
celelalte;
1.td1+ Tg1 2.tf1! T:f1 3.r:f1 a5 2. o figură prost plasată, de
4.b:a5 b4 5.a6 b3 6.a7 b2 7.a8q(n)# exemplu pe un câmp la
*** marginea tablei, scade
 sensibil forţa de luptă a

       8 ansamblului pieselor şi

       7 permite adversarului să

    6
realizeze o superioritate de

    5 forţe în centru;

   4
3. lupta pentru stăpânirea

 3 centrului;

      2 Am observat cu uşurinţă că
       1 toate cele 64 de câmpuri au
a b c d e f g h

aceeaşi dimensiune. Nu acelaşi

lucru putem însă spune şi

55
 Anul II de studiu

despre valoarea acestora.  Regula pătratului

Prezenţa pieselor schimbă
radical situaţia, întrucât se
constată superioritatea celor
aflate pe câpurile centrale faţă
de cele care ocupă poziţii
marginale. Într-adevăr, cum am
văzut deja la deplasarea
figurilor, una plasată pe un
câmp marginal îşi pierde în
mod sensibil forţa de luptă
(datorită razei mici de acţiune),
în timp ce una aşezată pe unul
central îşi pune în valoare
întregul său potenţial de
acţiune. Datorită acestui
element, câmpurile centrale se
dovedesc a fi mai valoroase
decât celelalte.
Câmpurile ocupate împre-
ună cu cele controlate de către
Pentru a stabili dacă în
anumite finaluri regele are
posibilitatea de a opri la timp
(sau în condiţii bune) un pion
advers ce se deplaseză spre
câmpul de transformare, este
necesară însuşirea regulilor
pătratului şi a opoziţiei.
Latura pătratului imaginat
pe tabla de joc cuprinde pionul
şi câmpurile pe care acesta le
are de străbătut până la linia de
transformare, conturându-se
între pion şi zona în care se
găseşte regele advers.


      8
figurile uneia din părţi 

reprezintă spaţiul deţinut în 

       7
poziţia respectivă, la un 
       6
moment dat pe eşicher. Cu cât 
       5
este mai mare faţă de cel 
       4
advers, cu atât efectuarea      3


diferitelor regrupări şi manevre 

       2
strategice poate asigura un       1
a b c d e f g h

substanţial avantaj de poziţie.

În diagramă, pătratul este
Atenţionare: b3-b8-f8-f3. Cu negrul la
Lipsa spaţiului poate mutare, poziţia este remiză
conduce la plasamentul defici- intrucât regele său pătrunde în
tar sau fără libertate de pătrat, oprind transformarea.
mişcare a unor figuri.
56
 Ghid de studiu
Dacă albul este la mutare
regele nu mai poate interveni.
Regula pătratului trebuie
aplicată cu atenţie în cazul în
care pionul se află în poziţia sa
iniţială, deoarece în acest caz
pionul putând înainta cu două
câmpuri, pătratul î-şi restrânge
brusc dimensiunile.
 Opoziţia
Aşa cum s-a remarcat la
matul cu turnul împotriva
regelui singur, reprezintă
poziţia când cei doi regi se
găsesc faţă în faţă la distanţă de
un câmp unul faţă de celălalt.
De cele mai multe ori partea ce
trebuie să părăsescă opoziţia
(cea care este la mutare) intră
în dezavantaj, în general
hotărâtor, pentru rezolvarea sau
salvărea unui final inferior.
 Finaluri simple
Având în vedere că metodo-
logia predării şahului reco-
mandă, pentru nivelul de
începători, mai întâi studiul
finalurilor de partidă,am
selectat câteva de pioni
(urmând apoi să diversificăm)
care sunt foarte expresive
pentru înţelegerea anumitor
noţiuni specifice, de bază.
In cadrul acestei teme vom
expune sumar metodica rezol-
vării cu succes a unor situaţii
tipice. Finalul partidei de şah
prezintă aspecte la fel de
complexe ca şi celelalte două
părţi ale acesteia. Numărul
poziţiilor ce pot surveni în
finalul este imens şi studierea
tuturor acestor poziţii este
imposibil. Posibil este însă
cunoaşterea unor metode cu
ajutorul cărora putem aprecia şi
stabili şansele părţilor în
poziţiile respective.
În final contează foarte mult
aşezarea pionilor şi forţa
relativă a figurilor care acum
creşte simţitor. De multe ori,
regele poate atinge o forţă
relativ egală cu a unei figuri
uşoare. O mare parte a
poziţiilor de final poate fi
rezolvată prin compararea
ideilor cu clele studiate în
cadrul poziţiilor tipice
apropiate. În afara finalurilor
tip ce sunt analizate aici,
prezentăm şi câteva reguli
generale după care ne putem
orienta într-o altă varietate de
poziţii. Bineînţeles că aceste
reguli, fiind relative, cuprind şi
excepţii. Cu o parte din ele ne
57
 Anul II de studiu

vom întâlni mai târziu în cadrul [s-a obţinut opoziţia câştigă-

analizelor unor partide. toare]

 Rege şi pion contra rege 2.re3 Rg3 3.re2 Rg2 4.re3 h5

În acest tip de final, deosebit [după care pionul se transfor-
de importantă este poziţia mă.]
regelui aflat singur în raport cu ***
un pion, respectiv dacă acesta 

se află în pătratul pionului sau 

 8

nu. În cazul când pionul poate 

 7

fi oprit din drumul spre 

 6

transformare, principalul ele-  5

ment devine poziţia celor doi



 4

regi, unul faţă de celălalt şi 

 3

amândoi faţă de pion. Se 

 2

evidenţiază astfel regula 

 1

opoziţiei. a b c d e f g h

În poziţia care urmează, În acest exemplu, este foarte

regele aflat singur se găseşte în important cine este la mutare.
pătratul pionului „h”, dar el nu Regele alb se găseşte acum cu
poate opri înaintarea acestuia un câmp mai aproape faţă de
datorită acţiunii stânjenitoare a pionul negru. Dacă se află la
regelui advers. mutare, el obţine opoziţia
 laterală (blocarea regelui

 8
advers la marginea tablei) şi

 7
implicit remiza:
 6


 5 1.rf4 Rh4 2.rf3 Rh3




 4
(în cazul pionilor marginali „a”

 3
şi „h”, nu se câştigă dacă regele
 2 părţii slabe are acces pe un
câmp aflat în faţă pe direcţia de


 1

a b c d e f g h
transformare a pionului)
1.re4 Rg4

58
 Ghid de studiu

3.rf2 Rh2 4.rf1 h5 5rf2 h4 6.rf1 h3 7. situaţie în care, cu o apărare

Rf2
[cu remiză]
***
În aceste poziţii tip, pionii
marginali se dovedesc a fi mai
slabi decât cei care se deplasea-
ză pe celelalte colane.
corectă, el menţine echilibrul.
Indiferent cine mută, negrul
va trebui să manevreze astfel
încât atunci când regele său
ajunge pe ultima linie să deţină
opoziţia cu regele advers.



 8





8
 7





7
 6





6
 5





5
 4





4

 3





3
 2





2
 1


a b c d e f g h
1

a b c d e f g h
1.e4+ Re6 (sau 1...Re5) 2.rd4 Rd6
Acum nu mai funcţionează 3.e5+ Re6 4.re4 Re7 5.rf5 Rf7!
opoziţia laterală, ci numai cea
frontală. Albul câştigă [manevră corectă, în continuare
indiferent cine este la mutare. repetându-se acelaşi procedeu]
Negrul la mutare continuă cu: 6.e6+ Re7 7.re5 Re8 8.rd6
1... Rb5 2.rf5 Rc5 3.re6 [sau 8.rf6 Rf8]
[cu câştig. Dacă 2...Rb6 3.re6 Rc7
4.re7 (opoziţia laterală ...Rd8
câştigătoare) şi susţinut pionul [negrul a obţinut opoziţia cu
se transformă.] mutarea la adversar, deci
*** remiza:]
În următoarele două exemple,
regele aflat singur se găseşte la 9.e7+ Re8.
un câmp în faţa pionului,

59
 Anul II de studiu

Observaţie: pentru remiză este 1...Re7 2.rc6 Rd8 3.rd6 Rc8 4 re7 Rc7
important ca pionul să 5.d5
înainteze pe penultima linie.
Dacă negrul alege 8...Re8? [şi albul câştigă.]
opoziţia devine decisivă 2.e7 Rf7 ***
Din aceste exemple se
3,rd7 cu transformare.
desprinde clar că, atunci când
***
regii se află faţă în faţă, pe
Acelaşi rezultat se obţine şi
aceeaşi coloană şi numărul
în cazul următor:
câmpurilor dintre ei este impar,
 opoziţia o pierde cel care este

 8
la mutare.

 7


 6 

 8


 5 

 7


 4 

 6


 3 

 5


 2 

 4

 1 

 3
a b c d e f g h


 2

Regele alb se află pe un 

câmp în faţa pionului propriu.  1

a b c d e f g h

Acum el păstrează în rezervă o

mutare de pion, element decisiv
în lupta pentru păstrarea
opoziţiei.
1.d4
[Dacă albul s-ar afla la mutare
în poziţia rezultată, ar trebui
să-şi deplaseze regele lateral şi
negrul l-ar impiedica să pătrun-
dă prin manevra cunoscută]
Pentru a putea câştiga, albul
trebuie să ocupe unul dintre
câmpurile importante: f5, e5, d5.
Bineînţeles el alege câmpul cel
mai îndepărtat de regele advers,
respectiv d5.
1.re2!
[nu 1.rf2 Rg7 2.rf3 Rf7! remiză]
1... Rg7 2.rd3 Rf6 3.rd4 Re6 4.re4
[şi câştigă opoziţia.]

60
 Ghid de studiu

*** [cu câştig.]

Pentru rezolvarea finalului
următor, este necesară stabi-
lirea câmpurilor de bază pe
care poate manevra regele alb
în drumul spre câştigul opo-
ziţiei pe câmpul cheie b5.

***
Continuăm cu câteva poziţii
instructive care implică mai
pregnant lupta pentru victorie
şi moduri de obţinere a remizei.
Doi pioni răzleţi câştigă


 8

       8


 7

     7

       6
 6

    5
 5 
        4

 4 

       3

 3 

       2

 2 

     1
 1 a b c d e f g h

a b c d e f g h
1...Re6 2.g6! Re7 3.rc2 Rf8 4.e6!
Astfel apar două soluţii: cea
incorectă: [după care, unul dintre pioni se
[constând în deplasarea regelui transformă fără ajutorul
spre zona centrală] regelui.]
***
1.rd2 Re7 2.re3 Rd6 3.rd4 Rc6 =
[şi cea corectă, constând în
deplasarea spre flancul damei]


1.rc2! 2.Re7 2.rb3 Rd6 3.ra4 Rc7 

 8

4.ra5! 
 7


 6

[manevra de învăluire] 

 5


4...Rb7 
 4

 3

[4...Rc6 5.ra6 etc] 

 2


5.rb5  1

a b c d e f g h

61
 Anul II de studiu

O poziţie de excepţie în care neoprit în marşul său spre

albul poate câştiga doar sacrifi- transformare.
când pionul „c”:


 8

1.c7! R:c7 2.re7 Rc8 3.rd6 Rb7 4.rd7 

 7

Rb8 5.rc6 Rc8 6.rb6 Rb8 7.rc6 Rc8 

8.b6 Rb8 9.b7 Ra7 10.rc7. 

 6

*** 
 5

O interesantă aplicaţie în care 

 4

ne întâlnim din nou cu 

 3

problema opoziţiei: 
 2


 1


a b c d e f g h
8


 7 Poziţia reprezintă un celebru



 6 studiu al marelui maestru ceh


R. Reti. Pionul alb pare pierdut,
 5
 iar cel negru de neoprit în

 4
marşul său spre transformare.

 3
Totuşi după:
 2

1.rg7 h4 2.rf6 h3 3.re7! h2 4.c7 h1Q



 1

a b c d e f
1.g5!
[acum albul ca capura pionul
din g6 obţinând şi opoziţia
favorabilă]
Rf7 2.rd7 Rf8 3.re6 Rg7 4.re7 Rg8
5.rf6 Rh7 6.rf7 Rh8 7.rg6 Rg8 8.rh6
Rh8 9.g6 Rg8 10.g7 1-0
***
Poziţia următoare reprezintă un
celebru studiu al marelui
maestru ceh R. Reti. Pionul alb
pare pierdut, iar cel negru de
g h
5.c8q+
[şi jocul este remiză.]
Dacă negrul ar apropia
regele de pionul alb în loc să
avanseze pionul, albul ar
câştiga timp pentru a intra în
pătratul pionului advers (2...Rb6
3.re5 h3 4.rd6 =).
***
Albul luptă pentru remiză.
Cu rezolvarea acestei poziţii nu
vor avea probleme cei care s-au

62
 Ghid de studiu

familiarizat deja cu opoziţia Pentru a învinge rezistenţa

regilor. şi contraatacul negrului, în
acest caz este necesară elabo-
apărare

rarea unei strategii mai profun-

 8
de, bazată pe ocuparea opo-

 7
ziţiei de la distanţă.

 6

1.rg8! Rb6!
 5

[1...Rb5? 2.rf7 Rc4 3.re6 Rc5 4.rd7!




 4


 3 etc.]


 2
2.rf8 Rc6 3re8 Rd6
 1

a b c d e f
Observând varianta 1.rg3? Re1
2.rg4 Rf2 etc. este clar că albul
nu are cum să forţeze jocul. De
aceea el trebuie să stea numai
în apărare, aceasta fiind doar o
simplă problemă de tehnică.
1.rh1!! Re2 2.rg2 Re1 3.rg1 Rd2 4.rh2!
(4.rf2?? Rd3!! -+) remiză
***
jocul la victorie

g h
[Din cauza propriului pion,
regele negru nu va mai putea
ţine opoziţia de aproape, fiind
nevoit să părăsăsească coloana
principală]
4.rf7! Rd7 5.rf6 Rd6 6.rf5 Rd7 7.re5
Rc6 8.re6 Rc5 9.rd7! Rb5 10.rd6 Rc4
11.rc6 1-0.
***


 8
Remiză prin pat

 7


 6 autoblocare





5
 8





4
 7





3
 6





2
 5



1


 4


a b c d e f g h
3

63
 Anul II de studiu

1.rd4 d6! 2.rc3 d5 3.rd4 b4 4.r:d5! b3



 2

5.rc6!


 1

a b c d e f g h

[ameninţă a7]
1.rc6! Rd8 2.rd5 R:d7 3.re4! Rd6 4.rf3
Re5 5.rg4 Rf6 6.rh5! R:f5 pat 5...Rb8 6.rb6 b2 7.a7+ Ra8 8.ra6
***
autoblocare [Albul a intrat cu regele

într-un cuib de pat, care

       8 împiedică transformarea pionul

    7 într-o piesă câştigătoare (damă

     6 sau turn)]

       5 ***
      4 


   3 
       8


   2 
     7


       1 
       6
a b c d e f g h

     5
1.rb5! f5! (1...R:e7? 2.rc4 
     4
+-) 2.rc6! R:e7 3.rd5 Rf6! 4.rd4 f4 
       3
5.re4! 
     2
       1
[5.r:d3 f3 -+] a b c d e f g h

Albul la mutare deţine

5…Rg5 6.rf3 Rf5 pat. avantaj întrucât va transforma
*** pionul înaintea celui negru.
intrare în cuib de pat Întrebarea care se pune este
 dacă acest final se poate câştiga
     8
 sau nu.

     7
      6

1.f5
     5


       4 [Încercarea albului de a prinde



     3 pionul negru eşuează pentru că



       2 nu este in pătrat favorabil



       1 datorită poziţiei regelui negru]

a b c d e f g h

1…c5 2.f6 c4 3.f7 c3 4.f8q c2

64
 Ghid de studiu

[Singura metodă a albului este  1

apropierea prin şahuri de regele a b c d e f g h

negru pentru a-l forţa să 1.qc5+ Rd2 2.qb4+ Rc2 3.qc4+ Rd2
pătrundă în faţa pionului. Apoi 4.qb3! Rc1 5.qc3+ Rb1
aducerea pas cu pas a regelui
propriu decide] [Prin această manevră repetată
albul reuşeşte să aducă regele
5.qb4+ Ra2 în sprijinul damei pentru
captura pionului.]
[Regele părţii mai slabe nu se
duce în faţa pionului propriu ***
dacă nu este forţat] În toate genurile de final aceste
anexe tipice ajută prin
6.qc3 Rb1 7.qb3+ Ra1!
comparaţie la găsirea ideilor
[după care albul nu mai poate corecte. După studiul unui
evolua poziţia] marerial faptic larg s-au putut
desprinde câteva recomandări
8.q:c2 pat pentru finalurile de pioni.
***  regele este piesă activă de
În cazuri similare dar cu pionul atac; poziţiile bune ale
aflat la transformare pe acestuia sunt cele în care
coloanele „b”, „d”, „e”, „g” realizează opoziţia favora-
poziţia se câştigă. Pe coloanele bilă. Păstrarea poziţiei
„a” şi „h” remiza survine în iniţiale cu trecerea mutării
urma faptului că regele pasiv la adversar se realizea-ză
nu poate fi scos din colţ, prin metoda simplă a
survenind astfel patul. triunghiului. Uneori este
 necesară renunţarea la

 8
poziţia bună a regelui,

 7
pentru a înlesni unele

 6
elemente combinative le-

 5
gate de câştigul tempourilor
 4 sau transformarea pionilor;
 crearea situaţiilor de


 3



 2 zugzwang, în care avantajul
mutării se dovedeşte fatal,
65
 Anul II de studiu

este un atribut fundamental

 8

al tentativei de valorificare

 7

a poziţiilor;  6

 poziţia ideală a pionilor o 


 5

constituie falanga; 

 4

 pionul liber depărtat, apă- 

 3

rat sau cel care opreşte doi 

adverşi pot asigura victoria; 

 2

 calculul devine mai simplu  1

a b c d e f g h

atunci când partea opusă nu

deţine contrajoc.
 avantajul material este, în
cele mai multe cazuri,
hotărâtor;
 păstrarea principiului coo-
perării între pioni şi figuri,
creşte şi rolul structurii de
pioni;
Deşi par dificile, astfel de
finaluri tip si cele care vor
urma, împreună cu regulile
principiile şi recomandările
teoretice, trebuie studiate de
orice începător imediat ce a
învăţat noţiunile elementare
ale jocului! O remarcă
specială este aceea că
modurile de rezolvare a celor
mai multe poziţii de final
sunt relativ unice, fapt care
creşte rolul cunoştinţelor
teoretice.
 Turn şi pion contra turn
Poziţia de mai sus reprezintă
cheia metodei de obţinere a
remizei atunci când regele
părţii aflate în inferioritate se
găseşte în faţă pionului.
Observăm că turnul negru
din h6 nu permite regelui alb
pătrunderea pe orizontala a 6-a,
de unde ar putea crea
ameninţări de mat. El trebuie să
se menţină pe această linie pînă
când albul va promova pionul:
1.e6 Th1! după care, urmează fie
şahul etern, fie capturarea
pionului, fie schimbul turnului,
ducând la un final cu pion ce
nu poate fi câştigat.
Foarte frecvent, în finalurile
partidei se poate ajunge la tipul
de poziţie expus în diagrama
următoare.
***
Regele părţii mai slabe este
izolat la distanţă de o coloană
faţă de pion şi regele advers.

66
 Ghid de studiu
podul Partea aflată în superioritate


 8 câştigă în toate poziţiile


asemănătoare, excepţie făcând
 7
 poziţiile cu pionii aflaţi pe

 6
coloanele marginale „a” şi „h”.

 5
***

 4
Să analizăm acum un

 3
exemplu ceva mai complex

 2
gândind că unii dintre cursamţi
 1
au atins deja o anumită cotă
valorică a pregătirii.
a b c d e f g h

Metoda de câştig într-un


astfel de caz a fost arătată încă  8

în anul 1847 de către spaniolul 

 7

Lucena:

 6

1...Tg3. 
 5

 4

[Negrul încearcă împiedicarea 

 3

deblocării pionului de propriul 

 2

rege şi de aceea menţine turnul 

pe coloana „g”.]  1

a b c d e f g h

2.te4 Manevra de câştig a albului

[Constituie aşa-zisul pod de
apărare pe linia a 4-a împotriva
şahurilor adverse]
2...Tg1! 3.td4+ Rc7 4.re7 Te1+ 5.rf6
Tf1+ 6.re6 Te1+
este foarte instructivă şi scoate
în evidenţă faptul că pătrun-
derea regelui negru în spatele
pionilor albi nu reprezintă un
element suficient pentru sal-
vare:

[după mutarea de aşteptare 1.re1! Rg4 2.a7! Rh3 3.rd1 f5 4.rc1

6...Tf2, urmează td4→d5→f5] Rg2 5.rb1 Ta4 6.rb2 Rf2 7.rb3 Ta1
8.rc4 Ta4 9.rc5 Re1 10.rb6 Re2 11.rb5!
7.rf5 cu câştig.
[Un tempo extrem de preţios.]

67
 Anul II de studiu
11…Ta7 12.ta7 d3 13.te7 Rf3 14.rc4
d2 15.td7 Re2 16.rc3 d1Q 17.td1 Rd1
18.rd3 (1-0)
***
Iată unde stă ascuns secretul:
ultimul pion decide!
Remarcă:
Suntem de acord cu toţii că
este mare păcat a fi irosită
munca dintr-o partidă bine
condusă pentru că nu stăpâniţi
tehnica necesară abordării cu
încredere a finalurilor de
turnuri, cu predilecţie cele în
care materialul joacă rolul
primordial.
Aşa cum fiecare activitate
solicită elemente ajutătoare
specifice, şi aici este indispen-
sabilă călăuzirea după unele
marcaje directoare
Reguli şi principii generale
 Punctul fierbinte al crite-
riului de circulaţie trebuie
să-l constituie activizarea
turnurilor.
 Foarte oportună este
prezenţa unui pion liber
depărtat, caz în care cel mai
bun blocheur este regele.
 În cazul pionului liber mar-
ginal şansele de câştig se
diminuează.
68
 Niciodată nu trebuie pierdu-
te detaliile cheie ale poziţiei:
plasamentul regelui în zona
salvatoare ori replică efi-
cientă, indiferent de riscuri.
 Pasivitatea, cu mici excepţii,
nu este recomandată doar
pentru menţinerea egalităţii.
Jocul în avantaj
 Forţa pionului liber este
dată de posibilitatea sus-
ţinerii eficiente.
 Cei mai periculoşi pioni
liberi sunt cei legaţi.
 Poziţia optimă a turnului în
ajutorul pionului liber este
în spatele acestuia, even-
tual cu limitarea interven-
ţiei regelui opus sau contra-
atacul asupra altor pioni.
 Sprijinul regelui spre o zonă
favorabilă trebuie să implice
o anumită siguranţă a pro-
priilor pioni rămaşi desco-
periţi.
 Forţarea pătrunderii regelui
către pionii adverşi prezintă,
de obicei un, caracter
decisiv.
 Turnul şi doi pioni câştigă
relativ uşor împotriva
turnului în cele mai multe
poziţii. Ceva mai greu
câştigă în situaţiile în care
 Ghid de studiu

pionii sunt dispersaţi; discutate doar concret, prin

 Turnul poate câştiga
împotriva unei figuri uşoare
numai în poziţii de excepţie,
în care regele advers este
constrâns la margine, iar
figura este rău plasată
În apărare
 Contrajocul activ se obţine
fie prin crearea unui pion
liber, fie prin realizarea
unor ameninţări concrete a-
supra bazei lanţului advers.
 Dacă nu poate bloca pionul
liber, regele trebuie men-
ţinut în preajma acestuia,
ţinând însă seama de
particularităţile traseului
figurilor adverse.
 Nu trebuie neglijată apă-
rarea activă, ce implică
ameninţările de mat. O altă
tactică se poate dovedi
analogie, în cadrul unor
comentarii raportate strict la
poziţiile pe care dorim să le
examinăm. Ne ajută mult şi
constatarea lui Tarrasch:
„Dacă o singură figură are un
plasament incolor, atunci
întreaga poziţie ar putea fi
pusă sub semnul îndoielii”.
***
 Nebuni de culori diferite
De cele mai multe ori, în astfel
de finaluri, avantajul unuia sau
mai multor pioni în plus se
poate dovedi insuficient pentru
victorie.
În diagrama următoare, negrul
deplasează nebunul pe diagona-
la mare, urmând ca după
venirea regelui alb şi înaintarea
pionului la f6 să urmeze


reducerea substanţială a 
 8

materialului 
  7

 Cea mai bună supraveghere 

 6

a pionului liber advers este 

 5

din spate.

 4

 În cazul a doi pioni liberi


 3

legaţi, turnul trebuie să  2

oprească înaintarea celui 

 1

mai avansat. a b c d e f g h

Regulile şi principiile cu 1...Nf6 2.rf6 pat.

caracter particular pot fi ***

69
 Anul II de studiu

De asemenea, pionul margi- aşteptare (câştiguri de tempo),

nal şi nebunul de culoare
diferită de cea a câmpului de
transformare nu pot câştiga
împotriva regelui advers aflat
singur, dacă acesta reuşeşte să
ocupe câmpul de transformare.

iar calul nu.
 Calul
Poate fi superior nebunului în
poziţii cu pioni blocaţi pe
câmpuri de aceeaşi culoare cu
nebunul advers, acesta fiind
redus la pasivitate şi jucând

 8


 7 doar rolul de apărător. De ase-



 6 menea, calul poate controla


câmpuri de ambele culori şi
 5
 poate executa mai uşor atacuri

 4
duble.

 3


 2 

 8

 1 

 7
a b c d e f g h


 6

 Nebunul, 


 5

Este mai puternic decât 

 4

calul în poziţii deschise, cu 

 3

pioni pe ambele flancuri, în 

special când nu există 

 2

posibilităţi de formare a unui  1

a b c d e f g h

pion liber depărtat de regele Avem în faţă o poziţie tipică

advers. Superioritatea nebunu-
lui constă în mobilitatea sa mai
mare, putându-se deplasa rapid
de pe un flanc pe celălalt,
precum şi posibilitatea de a
apăra şi ataca, în acelaşi timp,
două câmpuri depărtate unul de
celălalt. De asemenea, nebunul
poate executa mutări de
cu cal bun şi nebun rău. În timp
ce calul domină aproape
întreaga tablă, nebunul alb este
lipsit de mobilitate din cauza
propriilor pioni. El nu poate
ataca nimic, jucând doar rolul
de apărător.
Ideea de câştig a negrului
este foarte simplă. Aducerea
calului pe câmpul h4 şi

70
 Ghid de studiu
pătrunderea regelui pe flancul
damei.
1...Rb6 2.rc3 Kg6 3.rd3Ra5 4.rc3
[4.re4 Kh4! cu pătrunderea
regelui negru]
4...Kh4 0-1
***
Referitor la cal si nebun în
finalul partidei (şi celelalte
faze) întâlnim astfel noţiunea
de C-N bun. Aprecierea este
dată de structura proprie
favorabilă, fără ca mobilitatea
să fie diminuată. În contrast
intâlnim noţiunea de C-N rău
adică cu mobilitatea diminuată
din cauza poziţiei pionilor, cu
alte cuvinte figuri stânjenite în
mişcări . Este de remarcat că
aceste principii legate de
amplasarea pionilor pe câmpuri
de unde să stânjenească
activitatea propriilor piese
trebuie luată in seamă încă de
la primele mutări ale partidei.
Deci, gândeşte mereu cum muţi
pionii în raport cu poziţia!
 Perechea de nebuni
De multe ori vom întâlni şi
noţiunea de avantaj al perechii
de nebuni. În cazul poziţiilor
deschise, avantajul acesteia
poate fi mai pronunţat atunci
când se confruntă cu doi cai
sau un cal şi nebun, întrucât
acum şi nebunii vor controla
câmpurile de ambele culori. Ei
se pot constitui încă din jocul
de mijloc într-un eficient
mecanism de atac asupra
regelui. Tragem concluzia că
perechea de nebuni este
formaţia ce depinde mult de
structura pionilor, fiind de
preferat ca aceasta să nu-i
stânjenească mobilitatea.
Apeciind situaţia următoare,
unii jucători ar putea face
eroarea de a concluziona că
poziţia negrului este supe-
rioară, datorită celor doi pioni
în plus. În realitate, negrul este
pierdut datorită presiunii figu-
rilor grele pe coloana „d” şi a
mobilităţii deosebite a celor doi
nebuni!
G.Kasparov-E. Bareev
Novgorod 1994


     8

7

  6

   5

      4

    3

    
2
   1
71
 Anul II de studiu
a b c d e f g h
Cum ar trebui să continue
albul?
30.h4!!
[Cam aşa stau lucrurile în
această fază avansată a partidei,
când, prin propulsarea candidă
a pionului marginal, se
pregăteşte parcă o replică
şahistă a acestuia, înfăţişând,
totodată, o uimitoare imagine
de zugzwang, realizată
pragmatic pe diverse teme stra-
tegice.]
30…Rh8 31.h5 g5 32.qf3
33.qf5
[Dama se plasează pe câmpul
de unde creează presiunea cea
mai distructivă asupra regelui
negru.]
33…b6 34.n:d7 K:d7 5.n:g5! (1-0)
[Caracterul paşnic s-a instalat
după o finalizare de înaltă
factură tehnică. 35…h:g5 36.q:g5
Rf8 37.h6 b:c5 38.h7 + – ]
***
 Matul cu doi nebuni
În cazul matului cu figuri
uşoare, problemele care apar
72
sunt ceva mai complicate decât
în exemplele precedente .
Cum ştim, matul cu un
singur nebun sau cu un singur
cal, fără alte piese pe tablă nu
este posibil. În cazul în care
partea mai tare deţine doi cai şi
rege contra rege, matul nu se
poate realiza decât cu concur-
sul părţii care se apără (altfel
stau lucrurile dacă există un
pion blocat de unul dintre cai)
Principiul matului cu doi
nebuni este acelaşi ca şi în
cazurile precedente: partea care
deţine nebunii caută să limiteze
Rg7 aria de mişcare a regelui
advers, până la anularea sa
totală în zona unuia din
colţurile tablei. Partea aflată în
apărare caută să se menţină cât
mai mult în centrul tablei şi să
evite apropierea de coloanele şi
liniile marginale, în special în
colţurile eşicherului, acolo
unde se găsesc câmpurile cri-
tice pentru obţinerea matului.
Acestea sunt în număr de
12: a1, b1, g1, h1, a2, h2, a7,
h7, a8, b8, g8, h8. Când regele
părţii mai slabe a ajuns pe unul
din aceste câmpuri, regele
părţii aflate în atac trebuie să
ocupe unul din câmpurile
învecinate, având grijă să evite
 Ghid de studiu

poziţia de pat. Câmpurile cheie siguranţă (desigur, în cooperare

pentru regele părţii care atacă cu regele)
se află la distanţă de o mutare Să presupunem că albul
de cal faţă de câmpul din colţul continuă cu:
tablei. Acestea sunt in număr
de 8: b3, b6, c2, c7, f2, f7, g3, 1.nf3+ Re5
g6. După ocuparea unuia din [Câmpul cel mai central. Albul
aceste câmpuri, regele advers trebuie să ia regelui negru acest
va fi făcut mat cu nebunul de câmp, de aceea pregăteşte o
culoarea câmpului critic. manevră de aşteptare.


 8 2.nd2 Rd6 3.nf4




 7
[Regelui negru îi rămân doar

 6
câmpurile (mai bune) c5 şi e6.

 5
Făcând abstracţie de variantele

 4 secundare ce pot interveni,

 3 jocul ar putea continua astfel:]

 2
3…Rc5 4.rc3 Rb5 5.nf4 Rc5 6.rc3 Rb5
 1
7.ne3 Ra6 8.nc6
a b c d e f g h

Regele părţii mai slabe se [se limitează mobilitatea

află în centrul tablei. În
acţiunea de constrângere a
acestuia de a se îndrepta spre
unul din colţurile tablei, vor fi
mobilizaţi atât cei doi nebuni
cât şi regele propriu. Nebunii
vor colabora între ei,
schimbându-şi rolurile cu
fiecare mutare, astfel unul va
susţine atacul, în timp ce
celălalt va bara accesul regelui
negru spre câmpurile de
regelui negru]
8…Ra5 9.rc4 Ra6 10.rc5 Ra5 11.nf4
Ra6 12.nc7 Ra7 13.ne4 Ra6 14.rc6
Ra7 15.nd3 Ra8 16.nf4 Ra7 17 Rc7!
[Regele alb a ajuns în câmpul
cheie]
17…Ra8
[Urmează mutările tipice de
mat, având grijă de a lăsa un
câmp de refugiu regelui advers]

73
 Anul II de studiu

18.ne5 Ra7 19.nd4+ Ra8 20.ne4#

Precizăm că analiza pe
computer a demonstrat că doi
nebuni şi rege pot câştiga
împotriva cal si rege

 Matul cu cal şi nebun se

constituie într-o problemă mai
de complexă deorece presu-
pune un număr mare de mutări
complicate. De aceea, tema
respectivă trebuie studiată în
anii superiori de pregătire,
aceasta putând reprezenta chiar
examenul de maturitate al
jucătorului avansat.

competiţii) cu caracter
La încheierea acestui general, în vederea
ciclu anual de pregătire se stabilirii obiective a
impun unele teste cunoştinţelor acumulate
recapitulative (inclusiv precum şi o selecţie a
analiza efectivă a unor celor mai talentaţi şi
partide jucate în conştiincioşi cursanţi.

74
 Ghid de studiu

Întrucât lecţiile practice  1

a b c d e f g h
complementare nu fac obiectul
acestui manual prezentăm
Următoarele poziţii sunt
selectiv câteva modele de
combinaţii în care albul mută şi
exerciţii şi poziţii test :
alb→mat într-o mutare:
obţine avantaj decisiv:

joc capcană
1.

 8





7 4.  8



6

 7





 5 6





4
 5




3

 4





 2 3



1

 2


a b c d e f g h
1
alb→mat in două mutări a b c d e f g h

2.

 8
atac dublu


 7
5.


 8


 6 

 7


 5 

 6


 4 

 5


 3 

 4


 2 

 3

 1 

 2
a b c d e f g h

alb→remiză  1

a b c d e f g h

3.

 8
transformare
 7



 6 6.

       8


 5

     7
        6
 4

        5

 3 

     4
 2 

       3
75
 Anul II de studiu


     2



 4

      1


a b c d e f g h


3




 2

 1

cooperare a b c d e f g h


7

 8 ***


 7
şah prin descoperire
 6 
10 
 8
 5 

 
 7

 4 

  6

 3 

  5

 2 

  4

 1 

a b c d e f g h


 3

*** 


 2

 1

transformarea avantajului a b c d e f g h


8

 8 ***


 7
interferare
 6 

 11  8

 5 

 

 7

 4 

   6

 3 

  5

 2 

  4

 1 

a b c d e f g h

 3

*** 

 2

 1

atragere a b c d e f g h

9 



8 ***



 7
legături
 6
12 


 
8

 5 



 7

76
 Ghid de studiu






6 15  8





5
 7





4
 6





3
 5






2
 4




1

 3


a b c d e f g h
2

***  1

a b c d e f g h
tactică în atac
 ***
13

 8


  7 distragere





6 16  8





5

 7





4
 6





3


5


 2

 4



1

 3


a b c d e f g h
2

***  1

a b c d e f g h
interferenţă
 ***
14

 8



 7



6
soluţiile la pagina 77

 5


  4



 3


 2

 1

a b c d e f g h După cum observăm, studiul

*** în cadrul acestui program,
tinde către atingerea aspec-
calul instabil telor de bază ale jocului,

77
 Anul II de studiu
chiar dacă uneori în forme
mai complicate. Aceasta, în
speranţa că timpul afectat
pentru învăţare reglează
cunoştinţele din fiecare lecţie
sau stadiu, în forma evidentă
de la simplu la complex.
1. 1.0-0 # (din moment ce nu s-
a făcut nici o precizare
suplimentară, mutarea
capcană este perfect regula-
mentară.
2. 1.qh3 Re4 2.tc4 #
3. 1.th7 T:h7 pat
4. 1.d8q+ R:d8 2.0-0-0 urmat de
3.r:b2 şi albul câştigă
5. 1.qa8+ (1.k:b3 Qb6+ şi negrul
recuperează figura) 1...Ra2
2.qa1+ (1...Rc2 2.qc1+ )
urmat de 2...R:a1 3.k:b3+
rege oriunde 4.k:a5 +-
6. 1.c8t (1c8q? Tc4+ 2.q:c4 pat)
1...Ta4 2.rb3 şi datorită
ameninţării de mat, negrul
pierde turnul +-;
7. 1.rf5 Rh7 (1...T:g7 2.th1 #) 2.rf6
Ta8 3.g8q T:g8 4.th1#
78
8. 1.te7+ T:e7 2.d:e7 R:e7 3.re5 si
albul obţine opoziţia
câştigătoare +-
9. 1.te7+ Q:e7(1...R:e7 q:g7 #)
2.d6+ după care se câştigă
dama cu şah +-
10. 1.tc7 Q:h5 2.te7+ Rf8 3.t:b7+
Re8 4.te7+ Rf8 5.t:a7+ Re8
6.te7+ Rf8 7.t:h7+ Re8 8.t:h5 +-
11. 1.te7 şi albul obţine avantaj
material decisiv
12. 1.td8+ şi datorită legătu-
rilor, negrul pierde dama
13. 1.q:g7+ R:g7 2.g:h7+ Rf7
(mutare unică) 3.tg7+ şi
albul căştigă
14. 1.ke6 –lovitură cu efect
decisiv (I. Timman)
15. r:d4 Kb5+ 2.rc5 K:a7 3.rb6 Kc8
4.rc7 Ka7 (4...Ke7 5.h7 Rg7
6.f6+- sau 5...Kd5 6.rd6 +-)
5.rd7 Kb5 6.h7 Rg7 7.f6! R:h7 8.f7
Rg7 9.re7 +-
16. 1.Ta3 şi indiferent unde ar
muta dama să pareze Nf2
mat, se pierde după şahul
Kf3 urmat de altul prin
descoperire
Ghid de studiu

79
 Anul II de studiu
Tematică
pentru anul II
de studiu
Parcurgerea acestui ciclu
implică deja condiţia asimilării
în trecut a unui minim bagaj de
cunoştinţe. Chiar dacă nu va fi
accesibil la acelaşi nivel pentru
toţi cursanţii, nu trebuie să
constituie pentru nimeni un
motiv de renunţare. Totul se
poate revizui şi recupera în
viitor...
Având în vedere că problemele
devin din ce în ce mai com-
plexe, s-a renunţat la împărţirea
materialului pe lecţii (aceasta
ramânând în sarcina celor care
vor preda) recomandând pentru
studiul strategiei, aferent
acestui an o reţetă în ore de
pregătire după cum urmează:
a. Deschideri (repertoar) .. 15
b. Combinaţii.................... 25
c. Joc poziţional ............... 50
d. Finaluri ......................... 40
e: Partide şi analize ........ 120
80
Dicţionar selectiv
- completare –
A
antrenament – proces de
pregătire sub conducerea unui
instructor sau antrenor;
aprecierea poziţiei – analiza
poziţiei pe baza unei serii de
caracteristici statice şi relative
ale pieselor, care formează
ansamblul criteriilor funcţio-
nale de evaluare;
arbitru – persoană care
conduce după regulament
competiţia şahistă;
atragere – procedeu tactic prin
care o piesă adversă este
obligată să ocupe o poziţie
dezavantajoasă;
B
blitz – partidă de şah fulger;
 Ghid de studiu
blocadă – limitarea mobilităţii
unui potenţial factor important
de luptă, aplicabilă uneia sau
unui grup de piese, prin
sistemul blocheur;
blocheur – figura care
stopează mişcarea unei piese,
de obicei un pion liber advers;
bluf – o acţiune neclară, în
poziţie mai slabă, prin care se
doresc complicaţii bazate pe
eventuale erori ale adversarului
C care poate rupe radical şi
calculul variantelor –
verificarea permanentă a compensaţie – deţinerea unui
posibilităţilor proprii şi ale
adversarului. Se anticipează
mental, un şir de variante
posibile;
calitate – noţiunea se referă la
poziţiile în care una din părţi
deţine un turn în schimbul unei
figuri uşoare;
ceas de control – ceas prevăzut
cu două cadrane care
înregistrează succesiv timpul
de gândire aferent partidei;
câmp corespondent – impune
ocuparea unui câmp cheie
(unic valabil) în vederea
ocupării de la distanţă a unei
poziţii favorabile, în special
regele în finaluri de pioni;
clasificări sportive – nivel
intern cat. III – II – I, CM, M,
ME;
coeficient ELO (rating) –
sistem valoric independent de
apreciere obiectivă prin punctaj
a forţei de joc, pentru jucătorii
competitivi;
combinaţie – manevră tactică,
de efect, cu sau fără sacrificii,
neaşteptat echilibrul poziţional;
anumit avantaj poziţional în
schimbul unuia material;
consolidare – operaţie obişnuit
preventivă de întărire a unei
zone strategice importante;
(supraapărare)
contraatac – ripostă activă
contra unui atac advers care
aparent a obţinut iniţiativa, prin
care se urmăreşte profit de pe
urma oricărei fisuri a activităţii
primare;
contrajoc – acţiunile active
adverse sunt contracarate cu
aceeasi metodă care vizează
preluarea iniţiativei;
81
 Anul II de studiu
contrasacrificiu – reprezintă
un mijloc de răsturnare sau
complicare a jocului prin
refuzarea momentană a unui
sacrificiu;
contraşah – eliminarea
atacului dat asupra regelui
printr-un şah asupra celui
advers;
criză de timp – deficit mare în
timp de gândire; depăşirea
timpului de gândire conduce cu
mici excepţii la pierderea
partidei;
cursă – acţiune care provoacă
adversarul la răspunsuri aparent
bune, dar în realitate greşite;
D
derocare – pierderea dreptului
de a efectua rocada;
dezlegare – eliberarea unei
piese aflată pe legătură;
dezvoltare (cu tempo) –
scoaterea rapidă a pieselor în
joc, uneori prin atacuri ce
asigură iniţiativa;
dinamica poziţiei – resursa
poziţiei de a se putea efectua
acţiuni în diverse zone al tablei;
82
distrugere – procedeu tactic
care urmăreşte eliminarea
apărării prin sacrificii diverse;
F
falangă – structură cu mai
mulţi pioni alăturaţi aşezaţi în
linie;
fazele partidei – deschidere,
joc de mijloc, final, succedate
de etapele: trecerea către jocul
de mijloc şi trecerea în final;
fianchetto – plasametul nebu-
nilor pe diagonalele principale
(câmpurile b2, g2 respectiv b7,
g7);
FIDE – Federaţia Internaţi-
onală de Şah;
final – ultima parte a partidei,
caracterizată prin reducerea
numărului de piese rămase în
luptă;
flanc – împărţirea tablei în
două, pe direcţia coloanelor,
flancul regelui şi flancul damei;
forfait – pierderea jocului prin
neprezentare;
G
gambit – deschidere
caracterizată printr-un
 Ghid de studiu
sacrificiu oferit cu scopul
obţinerii iniţiativei;
ideie de joc – variantă care
răspunde ca motivaţie planului
de joc ales;
improvizaţie – alternativă
neteoretică, având deseori
scopul psihologic de a deruta
un adversar foarte bine pregătit
teoretic.
inovaţie toretică – contribuţie
cu o mutare sau variantă având
titlul de noutate;
insulă de pioni – pioni dispuşi
izolat, de regulă fiind o
structură nefavorabilă;
interferenţă – procedeu tactic
prin care se întrerupe controlul
unei figuri asupra unui punct
important al poziţiei;
intervertire de mutări –
schimbarea ordinii mutărilor
intr-o anumită variantă
teoretică sau aparent forţată;
intuiţie şahistă – înzestrare
nativă de pătrundere a esenţei
unei poziţii, invocând expe-
rienţa şi simţul de a efectua
mutări care nu se bazează pe
analize raţionale
îndepărtare – procedeu tactic
prin care o piesă este forţată să
părăsescă un câmp sau zonă
importantă din poziţia adversă;
J
jadoupe (aranjez) – prevenire
obligatorie în cazul atingerii
unei piese incorect aranjate pe
tablă.
joc combinativ – desfăşurarea
luptei se bazează pe lovituri
tactice diverse, presărate cu
variante forţate, unde calculul
concret joacă un rol decisiv;
joc de mijloc – este faza în
care ideile ţin mult de domeniul
creaţiei, al cunoştinţelor meto-
dice, exprimate la un nivel cât
mai ridicat, fiind exclusă
aplicarea unor variante liniare;
joc poziţional – se caracte-
rizează prin acumularerea
treptată a unor mici avantaje
poziţionale, care se vor putea
tranforma în altele, cu caracter
decisiv;
lanţ de pioni – structură de
pioni plasaţi pe aceeaşi diago-
nală care se apără reciproc;
83
 Anul II de studiu
legare – un procedeu foarte
eficace, prin care una sau mai
multe piese sunt imobilizate;
M să într-o combinaţie;
mobilitatea figurilor – capaci-
tate a figurilor de a lua parte la
un număr cât mai mare
de operaţii tactico-strategice
active, fără a se mişca de pe
câmpurile pe care le ocupă sau
de a interveni în orice moment
în alt sector important al tablei;
morişca – formă de atac dublu,
succesiv la rege;
P
pătratul – regulă de calcul
folosită în finaluri de rege şi
pion contra rege, pentru a
deduce perimetrul de oprire a
pionului către transformare;
perechea de nebuni – prezintă
avantaj în anumite tipuri de
poziţii deschise, când se pot
dovedi mai puternici decât
cuplul cal-nebun;
piesă în priză – se lasă nejus-
tificat o piesă sub atacul
advers;
plasă de mat – închiderea
sistematică a refugiului regelui
84
până la prinderea lui într-o
capcană;
poantă – mişcare foarte ascun-
pod – manevră de câştig în
unele finaluri de R, T contra R,
T şi pion;
program de şah – transpu-
nerea algoritmului şahist
într-un set de instrucţiuni care
permit analiza şi jucarea de
partide pe calculator;
R
regulament – ansamblu de
norme şi reguli după care se
desfăşoară în mod obligatoriu
toate partidele şi concursurile
se şah
S
sacrificiu – reprezintă o ofertă
deliberată de material cu un
scop bine determinat;
schemă de joc – ramificaţie a
unei variante teoretice;
spaţiu – este un element
strategic care se referă la
stăpânirea unei zone extinse,
pentru a asigura maxima
mobilitate a figurilor;
 Ghid de studiu
strategie – un reper esenţial în
conceperea şi realizarea planu-
rilor de joc, ce oferă principiile
generale ale desfăşurării luptei
şahiste, fiind baza artei jocului
poziţional;
străpungere – pătrundere
printr-o structură adversă
utilizată des prin sacrificii de
pion cu diferite scopuri
poziţionale sau tactice;
structură – dispunerea pioni-
lor, element strategic esential al
jocului poziţional;
supraapărare - operaţie obiş-
nuit preventivă de întărire a
unei zone strategice importante
(consolidare);
T avea
tactică – o parte a teoriei
şahului care oferă mijloacele
concrete de realizare a obiec-
tivelor strategice (procedee);
tempo – unitate de măsură a
mutării care ne arată că
efectuarea de mutări inutile
conduce la principiul că a
pierde un tempo înseamnă a
face intr-un număr egal de
mutări cu o mutare utilă mai
puţin decât adversarul;
teorie – totalitatea infomaţiilor
complexe şi elementare care
stau la baza studiului
principiilor strategice şi tactice
în partida de şah
timp de gândire – reprezintă
timpul afectat fiecărui jucător
în cadrul unei partide stabilit
prin regulamentul concursului
respectiv.
titluri sportive – maestru
FIDE, maestru internaţional,
mare maestru şi aleatoriu
campion mondial;
V
variantă – serie logică de
mutări care în funcţie de
răspunsul adversarului poate
multiple ramificaţii,
forţate sau nu.
Z
zugzwang(forţare) – se con-
stată în unele poziţii când
dreptul la mutare constitue un
dezavantaj care conduce fie la
înrăutăţirea situaţiei, fie la
pierderea partidei
85
 Anul II de studiu

În afară de simbolurile albul are un avantaj

+-
cunoscute deja, pentru comen- decisiv
tarii, se mai folosesc şi unele negrul are un avantaj
care exprimă o apreciere gene- -+
decisiv
rală a unei poziţii, survenită la = joc egal
un moment dat în desfăşurarea ∞ joc dificil de apreciat
unei partide. Cele mai uzuale ∞ egalitate pe fondul
sunt: = unui joc complicat
cu atac
albul are un mic cu iniaţiativă
± cu compensaţie pentru
avantaj W
negrul are un mic material
+
avantaj nu există compensaţie
W
pentru material

86
 Ghid de studiu

 studiul intens asupra

Pentru cei care conduc procesul de
pregătire:
Pe parcursul acestui stagiu
vom constata desigur o
diferenţă clară a nivelului de
înţelegere şi asimilării de
cunoştinţe între cursanţi,
evidenţiate prin consistenţa
ideilor aplicate în partidele
oficiale şi nu numai. Laturile
pozitive concentrate în jocul lor
(jucători deveniţi poate între
timp clasificaţi, decişi să se
supună pentru mulţi ani unor
forme riguroase de pregătire) ar
putea fi îmbunătăţite în cursul
ciclulului de pregătire, prin
unele lecţii suplimentare care
să vizeze familiarizarea cu
unele aspecte rămase încă
nedefinite, (în funţie de vârstă
şi sex) întrucât acestea vor
trebui oricum să constituie o
prioritate permanentă în drumul
evoluţiei către performanţă.
Aprofundare:
 tendinţe moderne ale jocului
în deschidere;
 mutări critice în deschidere;
 ritmul de joc (dozarea
timpului de gândire la
începutul jocului şi pe
parcurs);
principiilor dezvoltării şi
coordonării armonioase a
pieselor în deschidere, joc
de mijloc, final;
 siguranţă prin joc poziţional;
 dezvoltarea continuă a
capacităţii de calcul
(rezolvări multiple: analiză
poziţii, combinaţii, studii,
probleme);
 analiza propriilor partide cu
şi fără ajutorul programelor
speciale pe computer;
 partide libere cu sau fără
tematică impusă;
 modul de dezechilibrare a
unor poziţii – pentru forţarea
jocului la câştig;
 abordări în manieră
dinamică a jocului;
 selectarea unor deschideri
care permit trecerea rapidă
în faza finală (cu predilecţie
pentru cei care o stăpânesc
bine);
 pregătirea pentru concurs
(direct sau pentru potenţiali
adversari);
 cunoaşterea perfectă a
regulamentului jocului de
şah;

87
 Anul II de studiu
Strategia
 Succesiunea dezvoltării în
deschidere
Partida de şah se împarte în
trei părţi, denumite faze:
deschiderea, jocul de mijloc şi
finalul.
Aşa cum deja am fost
iniţiaţi, deschiderea reprezintă
faza de început a partidei, în
care are loc mobilizarea
generală a forţelor, în vederea
declanşării acţiunilor viitoare
cu caracter restrâns şi bine
definit.
Se recomandă:
 Dezvoltarea pionilor, îndeo-
sebi celor centrali. Aceştia
trebuie să asigure controlul
unor câmpuri importante şi
vor putea proteja propriile
figuri de eventualele atacuri
adverse neplăcute.
 Orice mutare de pion
trebuie făcută cu un scop
precis. Deplasarea lor poate
lăsa anumite câmpuri
importante descoperite,
oferind părţii adverse
obiective precise de urmărit
sau obligă prematur
88
propriile figuri să stea în
apărarea lor.
 Plasarea figurilor uşoare pe
poziţii optime de exercitare
a unor presiuni asupra
sectorului advers. Nu
trebuie să impiedice
mobilitatea altor piese
proprii.
 După rocadă, în funcţie de
situaţiile ivite, vor intra în
joc şi figurile grele.
Deocamdată au rolul de a
exercita presiune de la
distanţă pe coloanele
deschise sau semideschise în
vederea apărării sau
susţinerii unor acţiuni în
centru sau pe flancuri.
 Se vor evita pierderile de
timp şi material, pentru care
nu se obţine o compensaţie
suficientă, datorate unor
mutări ce nu respectă
principul armoniei.
 Este necesară înţelegerea
ideilor aplicate de adversar.
 Cu albul, trebuie acţionat în
general pentru obţinerea
iniţiativei, iar la negru se
recomandă o tactică elastică
de menţinerea a echilibrului
şi preluarea iniţiativei.
 Ghid de studiu

Atenţionare: nici unul din Iată două exemple:

principiile mai sus menţionate
nu trebuie aplicat mecanic. În
practică există şi excepţii
justificate de natura poziţiei
sau de intenţiile ascunse ale
jucătorilor. Uneori, efectuarea
unor mutări cu aceeaşi figură,
ieşirea timpurie a damei sau
crearea de slăbiciuni sunt
folosite pentru a se da jocului o
turnură oarecum riscantă, dar
nu neapărat greşită în
contextul respectiv.
***
Pe parcusul primelor 10-20
de mutări, ambele părţi dispun
de un număr foarte mare de
posibilităţi, riguros sistema-
tizate şi analizate în teorie.
a. ieşirea prematură a damei
Deschiderea engleză
Z. Peng - O. Basagic
Novisad – 1990
1.c4 e5 2.kc3 Kf6 3.g3 c6 4.ng2
[teoria recomandă 4.kf3]
4…d5 5.c:d5 c:d5 6.qb3 Kc6
[un sacrificiu corect de pion
pentru iniţiativă;]
7.k:d5 Kd4 8.qc4
[o greşeală gravă; trebuia jucat
8.k:f6+;]
8…C:d5 9.nd5 b5!


Cunoaşterea variantelor şi 



 8

corecta interpretare a acestora, 


 7

permite evitarea din start a unor 

 6

curse sau mutări greşite.



 5

Nerespectarea principiilor  4

de bază: întârziere în dezvol- 

 3

tare, lipsă de coordonare, 


 2

slăbirea unor cîmpuri impor- 

 1

tante sau goana de câştig a b c d e f g h

material în dauna mobilizării [o replică, neprevăzută de alb,

armonioase a forţelor conduc prin care va fi sancţionată
deseori la acţiuni energice ale imediat poziţia expusă a damei]
adversarului cu efecte distrugă-
toare. 10.nc6+

89
 Anul II de studiu

[albul ar fi avut dificultăţi mari 

 8

şi după 10.n:f7+ Re7 11.qd5 Kc2+





 7

12.rd1 K:a1 13.q:a8 Qc7 14.nb3 Ne6!] 

 6


10…Nd7 11. N:d7 Q:d7 12.qd3 Qc6! 

 5


 4

[atac dublu decisiv, permis de  3

întârzierea în dezvoltare a 


 2

albului] 

 1

13.kf3 Kc2+ 14.rd1 K:a1 15.qc3 Tc8
16.b3 Nd6 17.nb2 Qa6 18.qd3 Q:a2 (0-
1)
b. sancţionarea pierderii de
timp.
Apărarea siciliană.
R. Fischer – S. Rechewsky
SUA 1958
1.e4 c5 2.kf3 Kc6 3.d4 c:d4 4.Kd4 g6
5.kc3 Ng7 6.ne2 Kf6 7.nc4 0-0 8. nb3
Ka5??
[corect era 8...d6, urmat de
9...Nd7; mutând pentru a doua
oară calul, înaintea terminării
dezvoltării, negrul va fi
pedepsit surprinzător de rapid]
9.e5! Ke8 10.n:f7+! (1-0)
[negrul a cedat, intrucât pier-
derea damei nu mai poate fi
evitată: 10...Tf7 11.ke6 sau 10...r:f7
11.ke6! R:e6 12.qd5+ Rf5 13.g4 cu
atac de mat]
a b c d e f g h
Jucătorii fără experienţă nu
trebuie să se grăbească cu
învăţarea temeinică a varian-
telor teoretice. Înţelegerea
subtilităţilor acestora necesită
mai întâi cunoaşterea perfectă a
principiilor, după care au fost
concepute şi implicit a ideilor
de bază pe care le pot oferi în
continuarea jocului.
Folositor este deocamdată
fixarea unui repertoriu restrâns,
cu 8-10 mutări în deschidere –
variante de bază, ce va fi
dezvoltat în timp, paralel cu
perfecţionarea şi înţelegerea
profundă a tehnicii şahiste.
Marele maestru A. Kotov
considera utilă, din punct de
vedere al începătorului obser-
varea periodică, începând chiar
după primele mutări, raspun-
zând apoi la un set de întrebări
simple de genul:

90
 Ghid de studiu
 figurile sunt dezvoltate
suficient?
 aşezarea pionilor şi figurilor
nu este lipsită de armonie?
 nu am făcut oare prea multe
mutări de pioni?
 regele propriu este oare în
pericol imediat?
 de ce a trebuit la început
mutată de mai multe ori
aceeaşi piesă?
Utilizând cel puţin o dată, în
timpul fazei de deschidere,
această metodă de autocontrol
(de preferinţă pe timpul de
gândire al adversarului) pot fi
evitate unele abateri de la
principiile de bază sau, dacă ele
au fost deja comise, jucătorul
are şansa de a se "trezi la
realitate", încercând să limiteze
efectele.
Elemente teoretice sintetice
(pentru formare repertoar)
Vom sublinia că denumirea
deschiderilor provine fie de la
locul de origine, fie după
numele celor care le-au
inventat.
 Deschideri deschise 1.e4 e5
Partida italiană
1.e4 e5 2.kf3 Kc6 3.nc4 Nc5
Deschidere cunoscută încă din
sec al XVI-lea, în special
datorită maeştrilor italieni. In
prezent ea este destul de
frecvent jucată, studiul său
fiind mereu imbogăţit de
practică.
4.kc3 Kf6 5.d3 d6 6.ng5 h6 7.n:f6 Q:f6
8.kd5 Qd8 9.c3 Ke7 10.b4 Kd5 11.b:c5
Ke7
***
Jocul celor 2, 3 şi 4 cai
1.e4 e5 2.kf3 Kc6
Datorită asaltului limitat al
pionilor şi posibilităţilor rapide
de schimb a figurilor, jocul
cailor a fost mult timp consi-
derat ca fiind o deschidere
paşnică. Teoria modernă
evidenţiază şi aici unele
posibilităţi tactice.
3.kc3 Kf6 4.nb5 Nb4 5.0-0 0-0 6.d3 Nc3
7.b:c3 d6 8.ng5! Qe7 9.te1 Kd8 10.d4
Ke6 11.nc1 c5 12.d5 Kc7 13.nd3 =
***
Apărarea rusă
1.e4 e5 2.kf3 Kf6
91
 Anul II de studiu
Studiată la începutul secolului
al XIX-lea de primul mare
maestru al Rusiei, A. Petrov.
Este jucată astăzi cu multă
încredere la turneele de cel mai
înalt nivel. Caracteristica
principală o constituie contra-
atacul rapid asupra pionului e4.
3.ke5 d6 4.kf3 Ke4 5.qe2 (5.nd3 d5)
Qe7 6.d3 Kf6 7.ng5 Q:e2+ 8.n:e2 Ne7
9.kc3 c6! 10.b4 Kbd7 11.0-0 Kf8 12.b5
Ke6 =
***
Partida spaniolă
1.e4 e5 2.kf3 Kc6 3.nb5 a6! 4.na4 Kf6
5.0-0 Ne7 6te1 b5 7.nb3 d6 8.c3 0-0
Sistem de joc complex, cu
analize ample intrat în
repertoriul a numeroşi mari
maeştri de elită. Albul tinde
către stăpânirea zonei centrale
şi pregăteşte atacul pe flancul
regelui. Cu metode diverse,
negrul menţine tensiunea în
centru şi elaborează acţiuni pe
flancul damei.
4.nc6 d:c6 5.kc3 f6 6.d4 e:d4 7.qd4 Qd4
8.kd4 Nd6 9.ne3 Ke7 10.0-0-0 Nd7
11.kb3 0-0-0 = [varianta
schimbului.]
92
7…d5 8.e:d5 K:d5 9.ke5 K:e5 10.t:e5
Kf6 11.d4 Nd6 12.te1 [tacul
Marshall]
 Deschideri semideschise
Cuprind sistemele la care
negrul răspunde la 1.e4 cu alte
mutări decât 1…e5
Apărarea Alehin
1.e4 Kf6
Introdusă în practică de
genialul şahist rus A. Alehin în
1921, această apărare subtilă
are la bază ideea cedării
centrului, pentru ca ulterior
pionii adverşi să devină
obiective de atac. Viabilitatea
ideii a fost unanim recunoscută,
în prezent fiind frcvent folosită
în marile turnee.
2.e5 Kd5 3.d4 d6 4.c4 Kb6 5.f4 d:e5
6.f:e5 Nf5 7.kc3 e6 8.ne3 Nb4 9.kf3 c5
10. ne2 Kc6 11.0-0 =
***
Apărarea Caro-Kann
1.e4 c6 2.d4 d5
Metodă solidă de contraatac în
centru datorată germanului
 Ghid de studiu

Caro şi austriacului Kann, care 3.kd2 Kf6 4.e5 Kfd7 5. f4 c5 6.c3 Kc6
au analizat-o în detaliu. [varianta Tarrasch]
***
3.kc3 d:e4 4.k:e4 Nf5 5.kg3 Ng6 6.hf3
Kd7 7.h4 h6 8.h5 Nh7 9.nd3 N:d3 Apărarea Pirc-Ufimţev
10.qd3 Qc7 11.nd2 Kgf6 12.0-0-0 e6
1.e4 d6 2.d4 Kf6 3.kc3 g6 4.f4 Ng7
13.rb1 Ne7 =
5.kf3 0-0 6nd3 Kc6 7.0-0 e5 d:e5 f:e5
***
9.d5 Kd4 10. ke5 Kd5 11 kd5 Ne5
Apărarea franceză: ***
1.e4 e6 2.d4 d5 Apărarea scandinavă
Apărare foarte solidă. Albul 1.e4 d5
acţionează pe flancul regelui,
iar negrul contraatacă pe Riscând de la început pierderea
flancul damei, de unde unui tempo, negrul caută să
presează asupra pionilor elimine stâjenitorul pion de la
centrali, pregătind o eventuală e4
subminare a acestora. 2.e:d5 Q:d5 3.kc3 Qa5 4.d4 Kf6 5.kf3 c6
3.e:d5 e:d5 4.nd3 Kc6 5.c3 6.nc4 Nf5 7.nd2 e6
[varianta schimbului] ***

3.kc3 Kf6 4.ng5 Ne7 5.e5 Kfd7 6.n:e7

Q:e7 7.f4 0-0 8.kf3 c5 9.d:c5 Kc6 10.nd3
f6 11.e:f6 Tf6 [varianta clasică]
4.ng5 d:e4 5.ke4 Ne7 6.nf6 g:f6 7.kf3 f5
8.kc3 Nf6 9.qd2 c5! = [varianta
Rubin-stein]
4.e5 c5 5.a3 Nc3 6.b:c3 [varianta
Nimzovici]
3…Kf6 4.e5 Kd7 5kce2 c5 6.c3
[varianta Steinitz]
Apărarea siciliană
1.e4 c5 2.kf3
Jucată la cele mai înalte nivele,
s-a dovedit a fi o armă deosebit
de tăioasă ce imbină eficace
arta apărării cu cea a
contraatacului.

93
 Anul II de studiu

2…d6 3.d4 c:d4 4.k:d4 Kf6 5.kc3 a6 6. 1.d4 Kf6 2.c4 e6 3.g3 d5 4.kf3 d:c4
nc4 atacul Sozin sau 6.ng5 5.ng2
[varianta Najdorf]
Gambitul damei
5…e6 6.g4 [atacul Keres] sau
1.d4 d5 2.c4
6.ne2 [varianta Scheveningen]
Sistem foarte diversificat fiind
5…g6 varianta dragonului
cuprins într-o vastă literatură.
2…Kc6 3.d4 c:d4 4.k:d4 Kf6 5.kc3 e5
2…d:c4 3.kf3 Kf6 4.e3 e6 5.n:c4 c5
6.kdb5 d6 7.ng5 varianta
6.0-0 a6 7.qe2 b5 8.nb3 Nb7 9.kc3
Celiabinsk
Kbd7 10.td1 Ne7 = [varianta
5…d6 6.ng5 [atacul Richter gambitul damei acceptat]
Rauzer]
2…e6 3.kc3 Kf6 4.kf3 Ne7 5.ng5 0-0
4…e6 5.kc3 a6 6.ne2 7.Kge7 6.e3 [varianta clasică]
[varianta Taimanov]
4.c:d5 e:d5 5.ng5 c6 6.qc2 Ne7 7.e3
2…e6 3.d4 c:d4 4.k:d4 a6 5.nd3 d6 Kbd7 8.kf3 0-0 9.nd3 Te8 10.0-0 Kf8
6.c4 [varianta Paulsen] [varianta schimbului]
***
3…c5 4.c:d4 e:d5 5.kf3 Kc6 6.g3 Kf6
7.ng2 Ne7 8.0-0 0-0 [apărarea
Tarasch]
***

 Deschideri închise
Cuprind sisteme ce încep cu
1.d4 şi derivă din gambitul
damei. Prin natura lor, oferă o
mare libertate continuărilor cu
caracter poziţional.
Deschiderea catalană
 Deschideri semiînchise
Cuprind sisteme ce încep cu
1.d4 şi nu se regăsesc în
celelalte grupe
Apărarea Benoni
1.d4 Kf6 2.c4 c5 3.d5
Deschidere cu multiple posibi-
lităţi dinamice.

94
 Ghid de studiu

3…e6 4.kc3 e:d5 5.c:d5 6.e4 g6 7.kf3 ***

Ng7 8.ne2 0-0 9.0-0 te8 10.kd2 a6
10.a4 [varianta modernă]
3…e5 4. kc3 d6 5.e4 Ne7 6.kf3 0-0
7.nd3 a6 8.0-0 Ke8 9.a3 g6 10.b4 b6
[varianta închisă]
***
Apărarea Nimzovici
1.d4 Kf6 2.c4 e6 3.kc3 Nb4
Oferă negrului multe posibili-
tăţi pentru o dezvoltare sigură.
4.e3 0-0 5.nd3 d5 6.kf3 c5 7.0-0 c:d4
8.e:d4 d:c4 9.n:c4 b6 10.ng5 Nb7 11.tc1
Kc6 =
4.qc2 c5 5.d:c5 Ka6 6.a3 N:c3 7.q:c3
Kc5 =
***
Apărarea olandeză
1.d4 f5
Riscând din deschidere o mică
slăbiciune a liniei de apărare a
regelui, negrul tinde către
controlul importantului avan-
post de la e4
2.kf3 Kf6 3.g3 e6 4.ng2 Ne7 5.0-0 0-0
6.c4 d5 7.qc2 c6 8.ke5 Kbd7 9.kd3 Ke4
10.kbd2 Qe8 11.kdf3 ∞
3.c4 d6 4.kc3 g6 5.g3 Ng7 6.ng2 0-0
7.0-0 c6 8.d5 Qe8 9.kd4 Nd7 10. tb1
Ka6 =
***

Apărarea Grünfeld
Indiana damei
1.d4 Kf6 2.c4 g6 3.kc3 d5
1.d4 Kf6 2.c4 e6 3.kf3 Negrul permite formarea
Se refuză legătura 3.kc3 Nb4 centrului de pioni albi, pentru
a-l ataca ulterior.
3…b6 4.g3 Nb7 5.ng2 Ne7 6kc3 0-0
7.0-0 ke4 = 4.c:d5 K:d5 5.e4 K:c3 6.b:c3 Ng7 7.nc4
0-0 8.ke2 c5 0.0-0 Kc6 10.ne3 Ka5
4…Na6 5.b3 Nb4 6.nd2 Ne7 7.ng2 d5 11.nd3 b6 12 qd2 Nb7 =
8.ke5
8.qd2 Qa5 9.tc1
4.a3 Nb7 5.kc3 d5 6.c:d5 K:d5 7.qc2 ***
K:c3 8.b:c3 Ne7 9.nb5+ c6 10.nd3

95
 Anul II de studiu

Indiana regelui 1…e5 2. kc3 Kf6 3.g3 c6 4.d4 e:d4

5.q:d4 d5 6.ng2 Ne6 7.c:d5 c:d5 8. kf3
1.d4 Kf6 2.c4 g6 3.kc3 Ng7 4.e4 d6
3. kf3 Kc6 4.g3 Nb4 5.ng2 0-0 6.0-0 e4
Jucată în confruntări de
7.kg5 Nc3 8.b:c3 Te8 9.f3 ∞
nivel înalt are o reputaţie de
verificată soliditate. 3.g3 d5 4.c:d5 K:d5 5.ng2 Kc7 8.kf3
5.f3 0-0 6.ne3 e5 7.d5 Kh5 8.qd2 f5 9.0- Kc6 7.qa4
***
0-0 f4 10.nf2 Nf6 11. qe1 ±
Deschiderea Reti
5.kf3 0-0 6.ne2 e5 7.0-0 Kc6 8.d5 Ke7
9.ke1 Kd7 10.kd3 f5 11.nd2 Kf6 12 f3 f4 1.kf3 d5 2.c4
13 c5 g5
Prezintă o luptă poziţională
6.g3 e5 7.ng2 Kbd7 8.0-0 Te8 9.te1 c6 prelungită. Albul vizează
10.h3 centrul advers de pe poziţii
*** destul de retrase. Jocul oferă
elemente diversificate datorită
păstrării structurii mobile a
pionilor
 Deschideri de flanc
2…c6 3.b3 Kf6 4.nb2 Nf5 5.g3 e6
Cuprind sistemele în care
6.Ng2 Kbd7 7.d3 Nd6 8.kbd2 h6 9.0-0
jocul începe pe unul din
a5 10.a3 Nh7 =
flancuri. Cu excepţia deschi-
***
derii engleze, jocurile de flanc
sunt în prezent rar jucate  Gambituri importante
Deschiderea engleză
Gambitul regelui
1.c4
1.e4 e5 2.f4
Se caracterizează prin
Reprezintă arma cea mai
multiple posibilităţi de intrare
compexă de luptă îm cadrul
prin intervertire în alte sisteme
jocurilor deschise. Prin
de joc, fiind de aceea preferată
sacrificiul de pion se urmăreşte
de numeroşi mari maeştri.
obţinerea superiorităţii în
dezvoltare, combinată cu
96
 Ghid de studiu
dominaţia în centru. Aceste
compensaţii permit albului
crearea de ameninţări reale de
atac asupra regelui advers,
situaţie ce se poate solda însă şi
cu realizări poziţionale. Negrul
poate organiza o apărare solidă
şi lupta pe anumite căi pentru
iniţiativă.
2…e:f4 [gambitul regelui
acceptat]
2…Nc5 sau 2…d6 [gambitul
regelui refuzat]
2…d5 3.e:d5 e4 [contragambitul
regelui]
Gambitul Volga-Benkö
1.d4 Kf6 2.c4 c5 3.d5 b5
Esenţa sistemului este de
natură modernă şi constă în
elemente poziţionale: presiune
pe coloanele semideschise "a"
şi "b", controlul diagonalei a6-
f1 cu obţinerea unei dispuneri
armonioase a figurilor.
4.c:b5 a6 5.b:a6 N:a6 [varianta
principală]
***
Constatare:
Întrucât respectă principiile
dezvoltării şi coordonării
armonioase a figurilor în
deschiderile teoretice de bază,
poziţiile rezultate sunt relativ
egale şi oferă şanse ambelor
părţi. În continuare fiecare
trebuie să caute ca prin
manevre iscusite (arta navi-
gării) să oblige pe adversar să-
şi creeze slăbiciuni sau să
strice armonia pieselor. Orice
greşeală cât de mică va trebui
apoi exploatată vizbil în jocul
de mijloc.
Introducere în tactică
Cum s-a dedus din unele
exemple, operaţiunile tactice se
bazează de obicei pe metode de
constrângere, cum ar fi: atacul,
captura unei piese, sacrificiul,
ameninţarea directă sau
indirectă.
Cu ajutorul acestor procedee
se poate dezvolta unul din cele
mai frumoase, fanteziste şi
creatoare elemente: combinaţia.
Jocul combinativ este o formă
de luptă cu un caracter
surprinzător, neobişnuit, care
poate oferi impresii estetice
deosebite. Prin combinaţii se
97
 Anul II de studiu

pot anula avantaje materiale şi   8

poziţionale ale părţii adverse. 

 7

Iraţionalitatea unei mutări 

 6

setransformă brusc datorită 

 5

forţei de calcul şi fanteziei 

 4

şahistului, într-o armă a 

victoriei. 
 3

Combinaţiile în şah au 
 2

practic dimensiuni nelimitate,  1

a b c d e f g h
înregistrând o gamă variată de
idei şi motive pe teme simple 1.kb6! c:b6
sau complexe, putându-se […rb7 2.kc4! (1-0)]
manifesta în toate fazele
partidei.” Sacrificiul, care stă 2.rg3 Rb7 3.rf4 Rc7 4.re5 Rd7 5.rd5!
de obicei la baza oricărei Rc7 6.re6! (1-0)
combinaţii, este elementul ce ***
dă tonusul necesar expresiei 

practice a ideilor combinative. 

 8

Evaluarea forţei dinamice a 


7

unei figuri sau a unei poziţii stă 


 6

la baza sacrificiului. În căutarea 

 5

atacului direct sau a combina-


 4

ţiei care duce la acesta, nu  3

trenuie să ne fie teamă de



 2

sacrificiile materiale dacă pozi- 

 1

ţia dinamică a forţelor o cere. a b c d e f g h

Fiind un domeniu imens, 1.d7+! R:d7 2.ne5! Rc8 3.rf4 Nb8

studiabil în toată cariera şahistă
facem o mică introducere în [dacă negrul nu încearcă acum
tactica finalurilor. Elementele schimbul nebunilor, albul pă-
ceva mai complexe le trunde fără probleme 3...Rd7
recomandăm în cadrul lecţiilor 4.rg5 Re7 5.rg6 Re8 6.rf6 Rd7 7.rf7
practice suplimentare Rc8 8.r:e6 Rb7 9.rd7 Ra8 10.rc6!
(greşit 10.rc8? Nb8! 11.nb8 pat)]
 Sacrificiul
4.n:b8 R:b8 5.re5 Rc7 6.r:e6! (1-0)
98
 Ghid de studiu

*** [4...Tc1+? 5.rb4 Tb1+ 6.ra3 Ta1+


7.rb2+ +-]
 8

5.tc8! T:a7 6.rb6+! (1-0)





 7


 6 ***

 5 L. Kubbel





4
 8





3
 7





2
 6



1

 5


a b c d e f g h
4

1.q:d6+! c:d6 2.rf6 (1-0)




 3

Observăm în cele 3 diagrame 

 2

cum, pe calea sacrificiului, se  1

a b c d e f g h
obţine o poziţie cu pion alb pe
linia a 5-a contra pion negru pe 1.e6! d:e6
linia a 6-a. Urmează apoi [Pionul trebuie luat, altfel se
pătrunderea regelui alb cu ameninţă mat pe coloana g. Nu
câştigul pionului şi al partidei. ajută nici încercarea de
*** închidere a drumului turnului
 Deschidere de linie spre g5 prin 1...d5 2.tc2 d:e4 3.tg2 şi


      8

matul este imparabil]
      7
 2.tg5 Qc6!

       6

       5 [la 2...Qb7 se câştigă forţând

     4 deschiderea liniei a 7-a, 3.tg8+

       3 Rf7 4.d6+! e:d6 5.tg7+]
     2


      1 3.tg8+ Rf7 4.kg5+ Rf6 5.f3!!

a b c d e f g h

1.rf4 Rf2! 2.re4 Re2 3.rd4 Rd2 4.Rc5! [nu numai că închide drumul
Rc3 damei spre câmpul h1, dar la
5...Rf7 6.ke5+, iar la 5...Qf3 6.tf8+
duce la câştig]

99
 Anul II de studiu

5…e5 6.tg6+ Rf5 7.t:c6

a b c d e f g h

(1-0) 1.a5!! T:g1 2.rg1 Rg7 3.a6 Nb8 4.rh1!

***
[o mutare unică, de studiu, care
Subliniem faptul că aproape
forţează în final o superbă
toate operaţiile tactice şi
poziţie de pat.]
relaţiile apecifice ce apar, mai
ales în jocul de mijloc se 4…Rg8 5.rg1 Rf8 6.rh1 Re8 7.g5 f5
întâlnesc şi în finaluri 8.g6 f4 9.g7 Rf7 10.g8q R:g8 11.a7 Na7
*** (½-½)
Încheierea luptei dramatice ***
din jocul de mijloc, care a fost
dominată de negru, a dus la
poziţia finală din diagrama Leviţki-Marshall
următoare care la prima vedere 

pare într-adevăr pierdută de 

 8

alb. Ameninţarea capturii 

 7

pionului h2 şi a damei albe ar


 6

trebui să reprezinte factorul  5

decisiv în această poziţie.




 4

Deplasarea damei ar avea  3

deisgur efectele scontate de 


 2

negru. Spre surpriza lui Dreev, 

 1

marele maestru indian pune în a b c d e f g h

valoare o remarcabilă resursă

tactică. După 23...Qg3!!, albul a fost
obligat să cedeze. Intr-advăr, la
V. Anand-A.Dreev 24 h:g3 urmează 24...Ke2#; la


       8 24.f:g3, mat îm două mutări



       7 24...Ke2+ 25.rh1 T:f1#, iar după

24.qg3 Ke2+ 25.rh1 Kg3+ 26.rg1


    6
K:f1, negrul rămâne cu o figură


     5
în plus.


    4



      3 ***
     2


     1  Mutarea intermediară

100
 Ghid de studiu

În cele două exemple care 9…Rd8

urmează ne vom întâlni cu un

element tactic de mare 
 8

importanţă practică şi anume 


 7

mutarea intermediară. Proce- 

 6

deul are drept scop principal 


 5

câştigul de timp necesar 

întreprinderii unei acţiuni 

 4

ulterioare. Se poate impiedica, 

 3

înaintea unei mutări forţate, o 

 2

acţiune favorabilă părţii 

 1

a b c d e f g h
adverse, ce ar putea urma
efectuării imediate a acelei [nu era bine 9…c6 10.d:c6 şi nici
mutări. În general, ea se 9...Nd7 10.qf5! Nb5 11.qc8+ Qd8
constituie sub formă de 12.qb7. Acum se vede clar că
contralovitură tactică. mutarea intermediară a
negrului a fost greşită.]
Deschiderea Ponziani
A. Barabanov - A. Moros 10.ng5!
Frunze 1984
1.e4 e5 2.kf3 Kc6 3.c3 Kf6 4.d4 Ke4 [o nouă mutare intermediară a
5.d5 Kb8 6.ke5 Qe7 7.qd4 d6 8.qe4 f5 albului care decide partida,
deoarece la 10...f:e4, urmează
[înainte de a captura calul din 11.kf7 mat]
e5, cu dama sau pionul, negrul ***
execută mutarea intermediară
f5, fiind convins că, după 


 8

deplasarea damei albe, ar 


 7

obţine o falangă solidă de pioni 

 6

prin d:e5] 


  5

9.nb5 
 4

 3

[la rândul său, albul surprinde 

adversarul folosind acelaşi 

 2

procedeu tactic.]  1

a b c d e f g h

101
 Anul II de studiu

În poziţia rezultată, albul joacă: ameninţări de mat. Negrul a

calculat însă precis.]
1.n:c4!
4.ng6 Tf5!! 5.re2 Tf6! 6.te8 Tf8 7.t:f8
[mutare intermediară]
R:f8 8.n:c2 Rg7 ½
1…e6 2.nb5+ Re7 3.kg6+!
Finalul a însemnat pentru
şi negrul cedează, întrucât la Iudaşin muză de inspiraţie în
3...h:g6 urmează 4.kd5+ e:d5 compunerea unui studiu pe
5.qe5+ mat temă apropiată şi a imaginat
*** următoarea poziţie:

A.Dreev – L. Iudaşin tactică în apărare

Rusia 1990 


 8


 8 

 7



7 

 6


 6 

 5


 5 

 4


 4 

 3



 3 

 2


 2 

 1

 1 a b c d e f g h

a b c d e f g h
1.g7 Tg4!
1...Kc5!!
[1...Tf1 2.t:f1 Tg4 3.r:d2 =]
[pe cale tactică, a sosit
menţinerea echilibrului.] 2.t:g4 Nc3 3.td4!!

2.n:c5 T:c5 3.t:e6 c2 [3.tg1? Ta5! – +]

[Iată consecinţele sacrificiului 3...Re7! 4.g8k!!

de figură. Acum, pentru a [foarte elegant, transpunerea
împiedica transformarea pionu- minoră salvează o jumătate de
lui, albul este obligat să creeze punct.]

102
 Ghid de studiu
4...Re6 5.t:d3 N:g7 6.te3 =
Delimitări teoretice
Acum ştim că obiectivul
final în partida de şah se poate
realiza pe două căi, ce se
desprind, mai devreme sau mai
târziu, în funcţie de natura
avantajelor de poziţie obţinute:
a. atacul de mat asupra
regelui.
b. cucerirea şi mărirea trep-
tată a avantajului material
cu caracter decisiv
Obţinerea superiorităţii ma-
teriale reprezintă un proces
deosebit de complex. Pentru
realizarea lui este necesar să
creem măcar un punct slab în
poziţia adversă, iar apoi să
îndreptăm asupra acestuia un
număr superior de figuri,
comparativ cu partea care se
apără. Rezultă astfel că atacul
în partida de şah este considerat
operaţiunea de bază prin care
se obţin nişte rezultate.
Din acest motiv, principiile
pregătirii şi aplicării planului
de luptă şi principiile planului
de apărare constituie baza
partidei de şah. Se înţelege că
atacul nu aduce întotdeauna
succes. El devine justificat
numai în acele cazuri când se
relizează cele două condiţii
esenţiale ale sale: superioritatea
de piese în zona unde poziţia
adversă este mai slabă, slăbirea
poziţiei adverse şi dezorgani-
zarea apărării sale.
Aceste obiective se pot
realiza simultan sau succesiv,
apropiind sistematic timpul
îndeplinirii condiţiei obligatorii
a concretizării atacului. În
acelaşi timp, trebuie avut în
vedere faptul că acţiunile părţii
active vor fi puternic contra-
carate de către adversar.
Greşeala sau elaborarea unui
plan nesatisfăcător simplifică
acţiunea uneia din părţi. În
cazul unui joc corect, pentru
atingerea scopului, este
necesară mobilizarea întregii
capacităţi tehnice pe care o
oferă poziţia. Strategia, esenţa
teoriei şahului, se manifestă
prin totalitatea acţiunilor
ofensive, de apărare şi
profilactice. Ea crează sau
destrămă treptat condiţiile de
bază ale atacului.
Strategia dispune de metode
de luptă care definesc cele trei
laturi ale sale: atacul, apărarea
si manevra. Presupune o serie
de principii ca: dezvoltarea
103
 Anul II de studiu

figurilor, lupta pentru centru şi În concluzie, spre deosebire

spaţiu, dispunerea efectivă a de operaşii de strategie, care
pionilor, valoarea relativă a treptat realizează condiţii
figurilor uşoare, preluarea şi pentru atac, tactica este în
dezvoltarea iniţiativei. Cum măsură ca în decursul câtorva
s-a studiat anterior, între mutări să pună în valoare o
procedeele strategice se superioritate obiectivă.
numără: centralizarea figurilor, Putem concluziona că
ocuparea coloanelor deschise, elementele de bază ale tacticii
ocuparea diagonalelor princi- constau în: ameninţarea,
pale, descoperirea şi izolarea tempoul şi jocul în forţă.
figurilor adverse, limitarea mo- Acesta din urmă presupune o
bilităţii figurilor adverse, sim- multitudine de procedee şi
plificarea, aglomerarea apără- situaţii tactice, cum ar fi:
rii adverse.  atacul (direct, dublu, prin
În procesul luptei strategice descoperire);
şi ca rezultat al acţiunilor în  atragerea;
diferite zone ale tablei, apar  îndepărtarea;
necondiţionat diferite ciocniri  blocarea (autoblocarea);
între figuri. In acest caz  legătura absolută sau
intervin procedee tactice. relativă
Pentru realizarea de rezultate  acoperirea;
efective, tactica cere obliga-  supraîncărcarea figurilor;
toriu o bună coordonare a
 mutarea intermediară;
figurilor. Nu este neapărat
 distrugerea;
atacul decisiv la rege sau
câştigul de material, ci şi  dirijarea;
realizarea poziţională prin  eliminarea apărării (distra-
simplificări favorabile etc. gerea);
Orice acţiune tactică, de  zugzwang-ul.
obicei, se relizează cu ajutorul
ameninţărilor concrete, obli- Procedee strategice
gând partea adversă la răspun- esenţiale
suri relativ forţate.
 Manevra

104
 Ghid de studiu

Este operaţiunea strategică timp în care dama suprave-

ce contribuie într-o mare
măsură la succesul scopurilor
stabilite. Cu ajutorul mane-
vrelor putem clarifica o serie de
probleme greu de depăşit:
drumul cel mai sigur către ţel;
necesitatea de a crea unele
tensiuni aparente diversificate;
perspective obiectiv reale care
pot influenţa continuarea
jocului în poziţii egale.
Obţinerea unor avantaje în
astfel de cazuri poate rezulta
ghează câmpurile active ale
turnului. Această acţiune se
desfăşoară până ce regele părţii
inferioare este adus la una din
extremităţile tablei. Urmează
apoi izolarea sau legarea
turnului de rege, având ca
rezultat captura acestuia.

 8

din provocarea adversarului la 

 7

întreprinderea unor acţiuni 

 6

nefavorabile. Se foloseşte în 

special metoda ameninţărilor 

 5

aparente (în realitate fără 

 4

valoare practică). Atenţie: nu 

 3

trebuie neglijată ordinea şi 

 2

legătura între mutări, pentru a  1

nu permite vreo surpriză! Prin
natura lor, manevrele pot fi:
 de aşteptare (fără un scop
evident),
 tactice (nu trebuie confun-
date cu combinaţia)
 de apărare şi plan.
Să urmărim manevrele damei
în lupta contra turn.
Jocul părţii ce posedă dama
constă, de obicei, în apropierea
regelui propriu de cel advers,
a b c d e f g h
1.rc5 Ta3 2.qh2 Rg5 3.qd2+ Rf5
4.qc2+ Rg4 5.rd4 Tf3 6.qg2+ Tg3
7.qe2+ Rg5 8.qe5+ Rh4 9.qe1 Rh3
10.qh1+ Rg4 11.re4 Rg5 12.qh2 Rg4
13.qh6 Tg2 14. qg6 Rh3 15.qh5+ Rg3
16.re3 Tg1 17.qe5+ Rg2 18.re2 Th1
19.qe4+ Rg1 20.qg4+ Rh2 21.rf2
Ta1 22.qh4 1-0
***

105
 Anul II de studiu

al aprecierii generale, retrage-

rea pare nepotrivită, deoarece,
ajuns în poziţia iniţială, calul
nu mai exercită presiune asupra
punctelor centrale. Să ne
amintim însă de cuvintele lui
Cigorin, care trata problemele
teoriei şahiste în mod creator:
“În unele poziţii în care atacul
Din acest punct al ghidului vom trece nu se creează imediat după
la notaţia clasică, fără semnul de
captură.
vreo mutare, aşa cum se
întâmplă de obicei în jocul de
gambit, o continuare sau alta
Deschiderea engleză făcută la începutul partidei nu
V. Korcinoi – N. Short are însemnătate deosebită
Roterdam-1990 pentru desfăşurarea ei. Până şi
1.c4 e5 2.g3 Kc6 3.kc3 g6 4.ng2 Ng7 cele pe care unii le consideră
5.e3!? d6 6.kge2 h5 7.d4 h4 8.d5 Kce7 ca timpi pierduţi nu sunt menite
9.e4 f5 să aibă consecinţe grave. Este

necesar însă să fie încadrate



 8
într-un plan, să nu devină

 7 inutile.” Aici ideea este, pe cât


 6 de bizară, pe atât de logică:



 5 luarea în vizor a câmpului



 4 tocmai slăbit g5.]




 3
10…Kf6 11.ng5

 2

[Şanse egale pot exista în

 1

a b c d e f g h varianta: 11.kh3 fe 12.kg5 nh6!

10.kg1!
[O manevră neprevăzută, care
arată expresiv dorinţa menţi-
nerii mersului firesc al
lucrurilor. Din punct de vedere
13.kge4 ke4 14.ke4 nc1 15.tc1 h3!
16.nf3 kf5 17.ng4 kd4 18.f4 nf5.
Acum evenimentele se
precipită sub o altă formă.]
11…hg 12.hg Th1 13.nh1 Rf7 14.qe2

106
 Ghid de studiu

Qh8 15.ng2 Nd7  la prima vedere, nici una din

părţi nu a realizat lucruri
[dacă 15…qh2 albul pregăteşte deosebite;
cu 16.qf1 şi înaintarea f4.]  totuşi, mobilitatea figurilor
16.0-0-0 Qh5 albe este mai mare, iar
controlul câmpului g5 şi
[16…Nh6 17.kf3 permite păstrarea în rezervă a
controlul imediat asupra intercalării kb5 sunt eleme-
punctelor slabe g5-e6.] nte semnificative.
17.qh5 Kh5 18.kh3 Th8 19.th1 Nf6  Nf6 rămâne limitat de lanţul
pionilor proprii.
[ar fi fost exact timpul potrivit
pentru schimbul nebunilor: Concluzie:
19…Nh6 20.nh6 Th6 21.kb5 Th8! ] Criteriile funcţionale indică

schimbul de roluri al figurilor
 8 ce vizează câmpurile slăbite
amintite. Calea corectă am




 7


 6 văzut care este, iar cum se va




 5 îndeplini planul vom constata

pe parcurs.]

 4


  3
20…Rg7 21.kb5 fe?!
 2
 [Repetarea inconsecvenţei. Se
 1

a b c d e f g h arată că Short a pierdut

controlul psihologic al jocului.
20.nd2!
Aceasta va duce, încetul cu
[O nouă deviere perfectă care încetul, la distrugerea poziţiei
arată înaltul spirit analitic al sale. Studiind posibilitatea
albului. Putem încerca, 21…a6 22.kc7 Tc8 23.na5! Kg8 24.rb1
parcurgând criteriile de Nd8 25.ke6 Ne6 26.nd8 a constatat
apreciere, să deducem cum a că poziţia regelui la Rg7 este
gândit Korcinoi această vulnerabilă. De aceea cedează
retragere fină: cu uşurinţă câmpul e4.]

107
 Anul II de studiu

33.ne3 c5 34.kh4 Rf6 35.f5 Ne7 36.tf1



  8

Rg7 37.tg1 Rf6 38.nf4 Nd8 39.rc2 a6





 7

40.tg2



 6



 5 1–0


 4
Intervenţia inevitabilă re3

  3
conduce la o splendidă situaţie



 2
de zugzwang.
 1

a b c d e f g h

22.kc3! ***

[Prin aceste manevre surprin-  Controlul centrului cu

zătoare dute-vino ale figurilor
albe, în perfectă concordanţă cu
planul de hărţuire poziţională,
s-au creat negrului neplăceri
greu de remontat.]
22…Kg8 23.ke4 Ne7 24.khg5 Kgf6
25.ke6 Ne6 26.de c6?
[Era necesar fie schimbul
cailor, fie retragerea 26… Kh7?!,
dar şi în acest caz albul
menţinea avantajul.]
27.kg5! Te8 28.nf3 Nf8 29.nh5 gh?
[Cum anticipam, negrul a intrat
definitiv pe linia descendentă.
Acum, pionul trecut al albului
va fi perfect susţinut. La o
întârziere a acestei acţiuni ar fi
condus 29…Kh5.]
30.f4 ef 31.gf Rg6 32.kf3 Ke4
[32…Te6 33.f5 Rf5 34.kd4 ]
pioni
Constituie factorul de bază
în pregătirea şi desfăşurarea
atacului. Prin ocuparea centru-
lui cu pionii, acţiunile adverse
sunt stânjenite şi limitate
datorită, resimţirii unei oare-
care lipse de spaţiu. Plasarea
figurilor în spatele unei mase
de pioni are rolul de susţinere
şi participare la acţiunea de
înaintare. Masa de pioni
centrală are o forţă dinamică
deosebită. În momentul avansă-
rii, poate aduce câştig de
material. Sunt posibile şi
spargeri prin care se dă posibi-
litatea figurilor de a întreprinde
acţiuni energice sau să ocupe
câmpurile eliberate.
Acum avem un nou prilej de
exerciţiu analitic:

108
 Ghid de studiu
Apărarea Grüfeld
A. Karpov – G. Kasparov
Londra 1986
În partida a 5-a a meciului
pentru titlul mondial, Karpov a
reuşit încă din deschidere să
obţină o poziţie promiţătoare:
1.d4 Kf6 2.c4 g6, 3.kc3 d5 4.nf4 Ng7
5.e3 c5 6.dc Qa5 7.tc1 Ke4 8.cd Kc3
9.qd2 Qa2 10.bc Qd2?
[Fără a realiza că schimbul de
dame duce la un final mai slab]
11.rd2 Kd7 12.nb5 0-0 13.nd7 Nd7
14.e4 f5 15.e5 e6 16.c4 Tfc8
[Albul are avantaj substanţial
în centru datorită masei de
pioni. În plus, se limitează
acţiunea nebunului din g7. Prin
17.c6!
[Intervenţia tacticii! care scoate
în evidenţă jocul mai bun al
albului până în acest moment.
Este o străpungere clasică prin
care închide negrului coloana
„c”]
17…bc 18.d6 c5 19.h4 h6 20.kh3 a5
21.f3 a4 22.the1 a3 23.kf2 a2 24.kd3
Ta3 25.ta1 g5 26.hg hg 27.ng5 Rf7
28.nf4 Tb8 29.tc1 Nc6 30.tc3 Ta5
31.tc2 Ta8 32.kc1 1-0
***
În partida A. Karpov - R.
Hübner Tilburg 1982, albul a
înaintat:
16.d5


ultimele manevre negrul 

 8

reuşeşte să restabilească


 7

echilibrul mate-rial. Forţa   6

pionilor centrali adverşi se




 5

dovedeşte însă redutabilă.] 

 4


  3


 8 

 2


 7 

 1


 6 a b c d e f g h



 5
[Prin aceasta, centrul mobil s-a

 4
pus în mişcare creând
 3 posibilitatea formării unui
periculos pion liber. Hübner a


 2


  1 răspuns cu:]

a b c d e f g h

109
 Anul II de studiu

16…Kg4 Tg8 33.d6 Na5 34.te6 Tg5 35.tf6 Th5

[În speranţa preluării iniţiativei,
câmpul f2 fiind în pericol. Un
eventual schimb al nebunului
de cîmpuri negre al albului ar
duce la o poziţie lipsită de griji.
A urmat însă o lovitură tactică
ce răstoarnă toate calculele
sale]
17. ng7!
36.d7 Th2 37.ke3 0-1
O partidă model care ilustrează
pregnant procesele de luptă ce
pot avea loc în condiţiile
acţiunii ferme a centrului mobil
de pioni susţinut.
***
L. Liubojevici – I. Timman
Olanda 1988



 8




 8

7





 7

6




 6

5




 5

4




 4

3




 3

2






 2
a b c d e f g h
1

 1

a b c d e f g h
17...Rg7 18.qe2 Ng5+ 19.rb1 Kf6
20.de Qc8 21.e7 Te8 22.td6! Qg4 23.qe5
Rg8 24.te1 Kd7 25.td7 Qd7
[Sacrificiu posibil datorită
forţei deosebite a pionului
central. în cooperare cu dama şi
calul acesta creează ameninţări,
ce compensează materialul în
minus]
26.kf5 f6 27.qd5+ Qd5 28.cd Nf4 29.g3
Nc7 30.rc2 b5 31.kh6+ Rh7 32.kf5
Intrarea în final a prijejuit
negrului, o soluţie tactică
frumoasă, prin care scoate în
evidenţă valoarea masei de
pioni centrali. Calul din f5
ajută la promovarea pionii
liberi.
1.th3! Te3! 2.kb1 Kh6+ 3.rh4 Kf5+
4.rg4 d4!
[Ultima poantă tactică prin care
pionii avansează decisiv.]

110
 Ghid de studiu

5.tdh1 Kh6+ 6.rh4 Th3+ 7.th3 Tb5 ***

8.th1 c3 9.kc3 dc 10.tc1 Kf5+ 11.rg4
c2 (0-1)
***
În partida A. Karpov – L.
Liubojevici, Bruxelles 1985,
desfăşurarea jocului s-a bazat
pe superioritatea poziţională a
albului. Prin avansarea pionului
Modul în care s-a desfăşurat
lupta în faza deschiderii în
partida A. Lilienthal – L.
Landau, Amsterdam 1934, a
permis albului formarea unei
structuri de pioni dispuşi sub
formă de falangă.


„f”, forţează unele tensiuni, ce


 8

oferă posibilitatea figurilor să 

 7

întreprindă acţiuni de atac.




 6


 5


 8 


 4


 7 

 3



 6 



 2



 5 

 1



 4 a b c d e f g h


 3
Constatăm însă, că forţele

 
 2 negrului de pe flancul damei
 1 sunt superioare. De aceea este
a b c d e f g h
necesar ca la baza liniei de joc
1.f5!! Ne3 2.re3 b5 a albului să existe idei clare. În
consecinţă albul a continuat
[Negrul caută contrajoc prin energic cu o mutare de
activarea în extremis a turnului subminare.
din a6]
1.b3! cb 2.nb3 Na6 3.e5 Ne7 4.d5 ed
3.ab Tb6 4.tbg1 h5 5.kf4 5.nd5 Kc5
[Pune în evidenţă întregul lanţ [Înaintarea pionilor a permis
de slăbiciuni al poziţiei realizarea unor ameninţări
adverse] reale, pe care negrul nu le poate
5…fe 6.kg6+ Rh7 7.kg5+ Rg7 8.ke5 neglija. La 5...0-0, albul ar fi
Ke5 9.kf7+! Rf7 10.de (1-0) continuat cu 6.e6!]

111
 Anul II de studiu
6.kd4 0-0 7.kf5 Tfe8 8.qg4 Nf8
[Figurile negre sunt plasate pe
poziţii pasive, dar se pare că
toate punctele slabe din lagărul
său sunt suficient apărate]
9.nf7+!
[lovitura decisivă]
9…Rf7 10.td6! Nd6
[forţat]
11.qg7+ Re6 12.kd6 Qd8 13.ke8 Q:e8
14.qf6+ (1-0)
De reţinut:
Centralizarea rămâne un
principiu strategic important
cu aplicabilitate în toate fazele
partidei. În centru figurile şi
pionii controlează câmpuri
cheie pentru desfăşurarea
jocului. În acelaşi timp este un
element de dominaţie în scopul
obţinerii de avantaj. Cel mai
mult această luptă se dă în
deschidere, fiind elementul
central al acestora.
Recomandare:
Se vor desfăşura lecţii de
analiză cu cele cinci tipuri de
centru, dintre care cu o parte
noi ne-am întâlnit deja:
112
 centru închis (pionii se află
faţă în faţă sub formă de
lanţuri);
 centru mobil (pionii se pot
deplasa în centru);
 centru deschis (în centru nu
se află pioni);
 centru static (pionii din
centru sunt fixaţi);
 centru dinamic (în centru
este o situaţie tensionată
neclară);
Vom vedea mai târziu, că
aceste tipuri de structuri survin
într-o gamă variată de
deschideri şi pot determina
liniile de joc la trecerea către
mijlocul partidei.
 Pion infiltrat
În paralel cu acţiunea de
ocupare a centrului şi protecţie
a propriilor figuri, pionii au şi
rolul important de a stânjeni
realizarea unor obiective ale
părţii adverse. Una din
metodele eficiente întâlnite,
destul de des, constă în
blocarea prin infiltrare a unui
pion pe un câmp vital în poziţia
adversă. Pentru eliminarea
acestuia se pierde mult timp în
detrimentul dezvoltării figu-
rilor.
 Ghid de studiu
Deschiderea engleză 14.d3 Qd6
I. Timman – R. Hübner
Olanda 1990 [Aşa cum era de aşteptat,
1.c4 e5 2.kc3 Kf6 3.kf3 Kc6 4.g3 Nb4 negrul a câştigat pionul, însă a
5.ng2 0-0 6.0-0 Te8 7.kd5 kd 8.cd Kd4 rămas în urmă cu dezvoltarea
9.kd4 ed 10.e3 c5 11.a3 Na5 12.ed cd figurilor]

[albul are toate condiţiile 15.nf4 Qa6 16.b4 Nd8 17.te1 Tf8
pentru a-şi încheia armonios [O lipsă acută de mutări, fără a
dezvoltarea. El amână aceasta mai vorbi de posibilitatea
şi prin avansarea pionului lansării unui contrajoc eficient]
central, încearcă să dezechi-
libreze dezvoltarea figurilor 18.qh5 d6 19.nd5 Nd7 20.a4 Tc8
adverse.] 21.ne4 g6 22. qf3 Tc7 23.b5 Qb6

24.nh6 a6 25.nd5 Nf5 26.g4 Nc8 27.te2


 8
ab

 7
 şi constatând că, după

 6
răspunsul 28.tae1 totul se

 5
prăbuşeşte, negrul a cedat.

 4

 3 ***


 2 Un alt exemplu este din partida


R. Vaganian – V. Kupreicik

 1

a b c d e f g h jucată la Petersburg 1974

13.d6! 


  8

[Infiltrarea pionului tip „cui”]


  7

     6
13...Qf6 


   5
[Dacă negrul ar fi încercat 
       4
infiltrarea analogă a pionului 
   3
pe d3, albul reuşea după 14.b4 
   2

urmat de 15.nb2, să-şi încheie   1

a b c d e f g h
armonios dezvoltarea]

113
 Anul II de studiu
Pentru pionul în minus,
albul are un avans considerabil
de dezvoltare. Dispune în
acelaşi timp de o mare
superioritate de spaţiu şi un
centru puternic de pioni. Putem
trage concluzia că strategia sa
în deschidere a fost superioară.
1.e6!
[Transformarea centrului mobil
într-un pion tip „cui”. Acţiunea
implică lovituri tactice în
planul de atac.]
1...fe 2.kg5 Kf6
[La 2...Kf8 ar fi urmat 3.nb5+ Nd7
4de Nb5 5.cb cu ameninţări
concrete]
3.nb5+ Rf8 4.de
[Pionul cui îşi face apariţia]
4…a6 5.ne3!
[Consecvent planului de atac,
albul sacrifică o figură, care
însă nu poate fi acceptată:
5...qd1 6.td1 ab 7.td8+ Ke8 8.0-0+
Nf6 9. Tc8 Rg7 10.kf7 albul câştigă]
5…Qa5 6.0-0
[Cea mai bună continuare este
atacul. Deşi sunt două figuri în
priză, datorită pionului central
114
de la e6, nici una dintre ele nu
poate fi capturată.]
6...h6 7.qd3
[acum nu este posibil nici 7...hg]
7…Rg8 8.qg6 Ne6 9.ke6 Th7 10.tf6
Kd7 11.nd7
[Constatând lipsa acută de
material combinată cu
ameninţările decisive, negrul a
cedat].
***
Alte structuri de pioni
(izolat, dublaţi, blocaţi, sau
atârnaţi etc) se constituie în
poziţii tip. Aşezarea lor pe
tablă se menţine mult timp
aceeaşi sau se modifică foarte
lent. Se deternină atfel atât
configuraţia câpurilor slabe şi
tari, precum şi amplasamentul
bun sau rău al figurilor.
 Joc pe diagonale principale
Diagonalele reprezintă sec-
ţiuni importante ale eşiche-
rului pe care se pot iniţia
acţiuni diverse. Dominarea
unei diagonale principale,
asociată cu acţiuni poziţionale
colaterale rezultate din colabo-
rarea mai multor figuri. Poate
reprezenta o forţă de atac
 Ghid de studiu
puternic atât pe plan poziţional
cât şi tactic.
Două exemple în care planul
strategic elaborat constă în
exploatarea diagonalelor prin-
cipale h1-a8 şi a1-h8, încercă
să contribuie la clarificarea
problemei.
Dezvoltarea "ng2" este
specifică nultor deschideri şi
prezintă în majoritatea
cazurilor, un aspect poziţional.
Dacă necesităţile strategice o
impun, el poate fi plasat pe
coordonate de atac cu
posibilităţi tactice. Ideile unei
astfel de dezvoltări sunt:
controlul diagonalei, presiune
asupra centrului şi flancului
opus, posibilităţi de atac în
cazul prezenţei regelui în zona
vizată.
Alcătuirea planului de
joc
În fiecare poziţie aprecierea
obiectivă a situaţiei este
factorul determinant în alegerea
planului de joc. Deşi în mod
obişnuit poziţiile nu se repetă
identic, ci se deosebesc prin
mici diferenţe specifice, există
repere pentru alcătuirea
planului: în poziţii superioare,
inferioare sau egale.
Jucătorul începător a putut
desluşi primele noţiuni despre
plan în cadrul procesului de
asimilare a metodelor simple
de castig, precum şi în procesul
înţelegerii juste a ideilor
strategice ce guvernează
primele mutări ale partidei.
Sintetizarea planului în astfel
de poziţii clare nu întâmpină
mari dificultăţi. În primul caz
partea aflată în inferioritate nu
are posibilităţi reale de ripostă,
iar în cel de-al doilea,
elementele specifice urmăresc,
sub diferite forme, aceleaşi
deziderate.
Trecând însă la problemele
adevărate pe care le implică
noţiunea de planificare în
progresul fantezist al luptei,
dificultatea de înţelegere,
concepţie şi expunere practică
se amplifică distinct. Iată
motivul pentru care situaţia
implică multe cunoştinţe în
domeniu, ce trebuie apoi uşor
mânuite în intimitatea gândirii.
Utilă în desăvârşirea
studiului este pentru orice
început, aprofundarea postula-
telor lui Steinitz:
115
 Anul II de studiu
 cine deţine avantajul pozi-
ţional poate ataca punctul
mai slab advers;
 jucătorul aflat sub presiune,
în afara apărării, trebuie sa
aibă mereu în vedere şi
contraofensiva;
 nu trebuie a fi dispuşi la
concesii cum ar fi: cedarea
iniţiativei, neurmărirea idei-
lor adverse, anularea ame-
ninţărilor până când nu am
epuizat toate resursele
apărării;
 în situaţii egale, manevrele
trebuie executate exact,
pentru a nu intra în deza-
vantaj;
 lupta psihologică (cu tine
însuţi) este necesară trans-
formării elementelor poten-
ţiale în avantaje reale.
Stabilirea tipului de avantaj:
permanent (material, nesigu-
ranţa regelui, câmpuri slabe,
stăpânirea liniilor, perechea de
nebuni, etc) şi temporare
(figuri adverse afară din joc,
lipsa de armonie, avans în
dezvoltare, spaţiu, presiuni
diverse sunt un alt element
important în determinarea
planului).
Reguli generale şi recoman-
dări de actualitate:
116
 în poziţii mai bune, cu avans
de dezvoltare, trebuie alese
mutări ce creează amenin-
ţări concrete;
 când situaţiile sunt neplă-
cute, se poate recurge la
complicaţii;
 direcţia greşită de atac duce
la pierderea iniţiativei;
 o strategie activă cere
consecvenţă şi calcul exact
în aplicare;
 fundamentul strategiei de
apărare este contraatacul;
 dacă centrul nu este blocat,
acţiunile pe flanc se pot
dovedi inutile;
 atacul fără compromisuri
poate fi realizat în condiţiile
stăpânirii centrului;
 în defensivă, este bine de
menţinut tensiunea în
centru.
În cunoştinţă de cauză,
planul te poate ajuta să găseşti
cele mai surprinzătoare mutări.
Practica a demonstrat că
preocuparea exagerată pentru
dezoltare, cu derularea unui joc
"la mutare" sau declanşarea
unor ameninţări fără efect real,
constituie adesea un motiv
suficient de intrare în poziţii
pasive.
 Ghid de studiu
În esenţă, planul se
organizează prin reperele
strategie-tactică, care, deşi
contradictorii, sunt insepara-
bile, întrucât se condiţionează
reciproc. Ca definiţie, putem
afirma că noţiunea se referă la
acea idee concretă ce îndreaptă
o multitudine de operaţii
izolate către realizarea unui
scop.
 Criterii de apreciere a
poziţiilor
Planul de joc se determină
pe baza estimării poziţiilor.
Pentru exactitatea orientării
trebuie avute în vedere o serie
de caracteristici statice şi
relative, ce formează ansamblul
criteriilor de evaluare:
 raportul material de forţe;
 prezenţa ameninţărilor ne-
mijlocite;
 valoarea relativă, funcţie de
amplasamentul figurilor;
 configuraţia structurii de
pioni (eventual, tipul de
poziţie);
 situaţia în centru (închis,
mobil, deschis, static,
dinamic) şi situaţia spaţilui;
 legături directe şi indirecte
(interacţiuni) între piese;
 mobilitatea figurilor proprii
şi adverse;
 forţa şi slăbiciunea diver-
selor puncte strategice;
 poziţia regilor (nerocaţi,
rocade pe aceeaşi parte sau
inverse);
 alte observaţii strategice
importante: diagonale bune
de stăpânit, perechea de
nebuni etc.
 eventuale compensaţii;
 gradul de cooperare pe
moment şi în perspectivă.
În următoarea etapă (prima
în elaborarea planului) se
compară rezultatele aprecierii,
adică evaluarea şanselor
ambelor părţi în funcţie de
criteriile funcţionale. După
stabilirea caracterului poziţiei
(bună, mai slabă sau egală)
sunt îndeplinite premisele
iniţierii liniei de joc, călăuză
fiind filiaţia ideilor ce urmează
principiile strategice specifice.
Procesul trebuie să se
desfăşoare spontan, fiind dictat
de criteriile funcţionale.
În cadrul temei oferim un
exemplu mai simplu apoi unul
mai complicat.
117
 Anul II de studiu

Aprecierea poziţiei: 


 8





8

 7







7
 6





6

 5





5
 4





4

 3





3
 2





2
 1


a b c d e f g h
1

Poziţia pe care o avem în

a b c d e f g h

 materialul este egal; faţă este greu de apreciat.

 regii se află pe poziţii
retrase;
 albul are o mică deficienţă
de structură a pionilor ceea
ce a favorizat apariţia pe
tablă a unui punct tare
pentru negru (h3) şi altul
slab pentru alb (pionul din
h2);
Acest amănunt poziţional îi
permite negrului să pună în
aplicare următorul plan:
 aducerea regelui la h3;
 legarea regelui alb de
apărarea pionului din h2;
 avansarea pionilor pe flancul
regilor în scopul obţinerii de
câmpuri favorabile opoziţiei,
pentru a pătrunde eventual
decisiv către flancul opus;
***
Iată cum comentează
Capablanca poziţia de mai jos:
Negrul deţine trei pioni pentru
cal şi probabil un atac puternic
la rege. Avantajul material al
albului este minim, o figură
uşoară valorând ceva mai mult
de trei pioni în jocul de mijloc.
Dacă toţi cei trei pioni ar fi fost
pe flancul damei şi puteau
înainta rapid, avantajul material
trebuia acordat negrului. Dar
pionii în plus se află pe flancul
regelui şi nu pot fi uşor
promovaţi întrucât îndeplinesc
funcţia de apărare. În eventuala
lipsă a atacului negrului,
rezultă că trebuie preferată în
mod indiscutabil poziţia
albului. Dar negrul atacă şi
acest fapt nu poate fi ignorat. În
condiţiile în care atacul ar fi
respins fără pierdere de timp,
spaţiu şi material, poziţia
albului s-ar îmbunătăţi

118
 Ghid de studiu
considerabil. Dar în această
poziţie, noi desigur am prefera
piesele negre, pentru că acum
este mai uşor să ataci decât să
te aperi. O părere personală
este că jucând 1.td2 albul poate
respinge toate ameninţările, in
acest caz poziţia sa devenind
preferabilă.
Albul s-a pierdut însă în
complexitatea analizelor şi a
jucat 1.qd7. Aceasta este o
mutare slabă care ar fi trebuit
să ducă la pierdere, dacă negrul
răspundea 1...T5c7 (alungând
dama de pe diagonala h3-c8
urmat de Tc6 şi Tg6 cu
ameninţări decisive). Negrul nu
a apreciat corect poziţia,
considerând că deţine suficient
avantaj pentru a câştiga, a ales
o altă continuare şi în final a
pierdut.
Revenind la poziţia din
diagramă şi referindu-ne că ne
limităm numai la aprecierea ei,
să încercăm a o aprofunda.
Ameninţarea directă a
negrului este Th5 urmat de Dh3.
Mutarea albului qd7 a fost
făcută tocmai pentru a preveni
această manevră. Aşa cum am
văzut, ea este gresită întrucât
dă posibilitatea creării cu
tempo a unor ameninţări
decisive. Mutarea td2 este
foarte bună. Eliberează câmpul
d1 pentru nebun, care din acest
loc alungă dama neagră din f3
şi ţine sub control câmpurile g4
şi h5. De asemeni după 1.td2
ameninţarea 2.qd7 devine
concretă, iar nebunul din e3
este eliberat. După eventuala sa
deplasare, înaintarea pionului
negru la e3 cu scopul
deschideii diagonalei albe se
parează cu f:e3 şi calul din g2
este apărat.
Deplasarea nebunului din e3
eliberează câmpul pentru cal şi
astfel treptat, piesele albe
ocupă poziţii mai bune.
În condiţiile în care aceste
manevre se efectuează fără
pierdere de material şi timp nu
mai există nici o îndoială în
privinţa părţii care are un joc
mai bun.
***
 Faza iniţială de construcţie
Principii
Schemele caracteristice în-
ceputului de partidă urmăresc
nemijlocit realizarea coope-
rării figurilor cu pionii, pe
poziţii ce oferă şanse mari în
evoluţie şi implică, pe cât
119
 Anul II de studiu
posibil, stânjenirea celor ad-
verse. Controlul unor câmpuri
importante cât şi crearea unor
ameninţări diverse pot asigura
declan-şarea rapidă a planului
de atac poziţional sau la rege.
Ideile strategice înfiripate la
primele mutări nu prezintă
dificultăţi mari de înţelegere.
Foarte complex este însă
hăţişul numeroaselor variante
care se despart după mutările
de bază şi impun despicarea
firului în patru. Perceperea şi
respectarea principiilor gene-
rale reprezintă o primă condiţie
a spinosului drum către
realizări practice. În lipsa unor
scopuri imediate, planul con-
structiv se bazează pe câteva
obiective de referinţă:
 Încercarea de ocupare a
centrului cu pionii şi figurile
sau pregătirea unei defensive
eficiente cu şanse practice de a
submina şi distruge centrul
advers. Problema centrului de
pioni în faza iniţială a născut
multe controverse între clasici
(al căror exponent de bază a
fost dr. Tarrasch) şi hiper-
modernişti (Breyer, Reti,
Nimzovici, Grünfeld), primii
susţinând cu ardoare ideea
ocupării centrului, ceilalţi
120
considerând-o inofensivă, în
special datorită posibilităţilor
multiple de subminare. În final
însă ambele teorii şi-au dovedit
valabilitatea, fără a mai fi
nevoie astăzi de nici o
demonstraţie suplimentară. În
completare, conflictul întregii
teorii distinge următoarea
clasificare:
1. negrul, fie că angajează de
la primele mutări lupta în
centru (sisteme deschise şi
închise), fie că opune asimetric
un centru reţinut sau pasiv
(deschideri semi-deschise şi
semiînchise);
2. temporar, albul nu este
preocupat de lupta pentru
supremaţie în centru (jocuri de
flanc, care oferă, în special
după 1.c4 sau 1.kf3 („arcul
comprimat”) unele alternative
distincte:
- alegerea unor sisteme având
culorile inversate;
- transpunerea jocului în altele,
prin intervertirea mutărilor;
- variante specifice (în special
„resortul strâns”, caracter-izat
prin fianchetări), atunci când
negrul evită primele
posibilităţi.
 Realizarea unei dezvoltări
rapide prin căi poziţionale sau
 Ghid de studiu
combinative a figurilor şi
plasarea lor pe poziţii de
mobilitate maximă, cu o
colaborare perfectă.
 Formarea unor structuri
favorabile de pioni care să
protejeze câmpurile impor-
tante, stânjenind şi acţiunea
forţelor adverse.
 Efectuarea la timpul potrivit
a rocadei sau neefectuarea ei,
în funcţie de ideea sau planul
strategic adecvat.
Pregătirea complexă şi
completă în deschidere nu
poate fi eficientă fără cunoaş-
terea ideilor moderne:
a) alegerea unor sisteme care
să corespundă nivelului de
pregătire, dorinţelor şi tempe-
ramentului propriu;
b) eliminarea dogmatismului
în tratarea poziţiilor;
c) înţelegerea corectă a Gambitul damei
poziţiilor;
d) folosirea tehnicii subtile de
intervertire a mutărilor;
e) exploatarea posibilităţilor
dinamice vizibile sau ascunse;
f) contribuţia personală.
Menţionăm că acest ultim
aspect este important în
perimetrul competiţional ac-
tual: aplicarea unei idei noi
duce automat la continuarea
jocului cu o mai mare uşurinţă.
În cadrul secvenţei practice
ilustrăm două iscusite
exploatări a resurselor ascunse
ale poziţiilor, bazate pe
superioritatea în dezvoltare
element de bază care în
deschidere este capabil să
sancţioneze:
 lipsuri în armonie
 greşeli de interpretare a
poziţiei;
 goana după câştiguri
riscante de material;
 plasamentul inadecvat al
regelui;
 absenţa contrajocului ori
nefolosirea momentului
propice de lansare;
 încercări nefondate de
preluare a iniţiativei
A. Yusupov - J. Nogueiras
Montpellier 1985
1.d4 d5 2.c4 e6 3.kc3 c6 4.kf3 Kf6
5.ng5 Kbd7 6.cd
[Acţionând psihologic, (partida
s-a jucat în cadrul turneului
candidaţilor, unde este cunos-
cut că preferinţele fiecărui
participant sunt întotdeauna
studiate reciproc) albul evită
121
 Anul II de studiu

linia Cambridge-Springs, care [În lipsa nc1, astfel de

poate urma la 6.e3 şi trece jocul incursiuni par destul de
în varianta schimbului.] atrăgătoare. Aceasta nu
înseamnă că întotdeauna sunt şi
6…ed 7.e3 Nd6!? eficace. O apreciere de
[Negrul se aventurează pe ansamblu ne arată că, în
coordonata unui plan rar uzitat, realitate, negrul a început
ce s-a dovedit, nu de puţine ori, dezorganizarea propriului
a fi straniu. Credem că ar fi dispozitiv. Goana după
determinat de faptul că o lungă material, chiar dacă nu evident,
perioadă de timp a creat neglijează dezvoltarea]
adepţilor un fel de dependenţă 10.0-0
în a elimina decalajul teoretic.
Soluţia implică manevra [Foarte frumos, albul aplică
prelungită kf8-g6.] consecvent metoda cea mai
utilizată de obţinere a
8.nd3 Kf8 9.ke5!? superiorităţii în dezvoltare.]
[Iată reacţia de întâmpinare a 10…Ne5
lui Yusupov. Datorită legăturii
din f6, se poate stabiliza poziţia [Şi mai riscant era 10…qb2 11.tc1
calului alb în centru prin f4] cu implicaţii negative.]
9…Qb6?! 11.de Kg4?
 [Încă o aventură excentrică, ce


 8
sporeşte lipsa de cooperare.


 7
Mult mai bine se prezintă


 6
11…k6d7, cu alternativa propusă

 5
de Simaghin 12.nf4 kc5!?]
 4



 3 12.qa4!




 2
[Trecând în revistă poziţia
 1
rezultată înaintea acestei
mutări, putem remarca varian-
a b c d e f g h

ta înşelătoare 12.nf4 qb2 13.tc1 kg6

122
 Ghid de studiu

14.ng6! hg 15.e4! care, aparent, 13…Nd7

duce la o situaţie concludentă.
În realitate negrul poate juca
liniştit 15…0-0! şi nu se mai văd
posibilităţi pentru alb de a evita
egalarea jocului.]

[După 13…ke5 atât 14.tc2 qb6
15.kd5 cât şi 14.kd5 kd3 15.tc6! duc
la avantaj decisiv.]
14.qd4!!


 8 

  8


 7 


 7



 6 

 6


 5 

 5


 4 

 4



 3 


 3


 2 

 2

  1 

 1
a b c d e f g h
a b c d e f g h

[O analiză profundă ne arată o [Toate elementele negative

bună interpretare a situaţiei,
împlinită de un calcul precisr.
Intervenţia deosebit de naturală
a damei are o forţă dinamică
surprinzătoare. La apărarea
normală 12…nd7 ar fi o plăcută
alegere între 13.qa3 f6 14.ef gf
15.nh4 sau 13.e6 ne6 14.kd5 nd5
15.qg4, cu avantaj substanţial în
ambele cazuri. Continuarea
scoate şi mai bine în evidenţă
avantajul net în dezvoltare.]
12…Qb2?! 13.tac1
[Gafa 13.kd5? qe5 ar fi irosit
toată munca depusă.]
strecurate în strategia negrului
ies acum în relief cu claritate.
Atenţia distributivă a marelui
maestru rus este de invidiat.
Într-adevăr, atâtea ameninţări
cu caracter decisiv, realizate
brusc, dintr-o singură mutare,
reprezintă o „rara avis” în
materie. Imposibil de parat
simultan 15.kd5; 15.kb5; 15.ke4;
15.tb1 sau, în sfârşit, 15.e6. Se
iveşte următoarea întrebare:
cum vi se par rezultatele
jocului în deschi-dere, fără o
pregătire bine conturată şi cu
calcule evazive?]

123
 Anul II de studiu

14…f6 15.ef gf 16.nf6 Tg8 17.kb5!
Qb5 18.nb5 Ke6 19.qb2 cb 20.nh4 1 –
0 Qb6?!
***
Legat de principiul tematic al
dezvoltării rapide rezultat din
partidă, interesantă ar fi părerea
(idee sugerată de Gufeld)…
calului din f8, care a rămas,
neprincipial, aproape toată
partida, în hibernare necon-
diţionată! O lecţie aspră,
susţinută într-un tempo alert.
Tematica sacrificiului de pion,
denumit în anumite conjuncturi
„otrăvit” este extrem de
controversată în privinţa
deciziei de expunere la
presiune după acceptare. Jocul
are, în general, trenă dinamică,
1.e4 c5 2.kf3 d6 3.d4 cd 4.kd4 Kf6
5.kc3 a6 6.f4 e6 7.nd3 Kbd7 8.0-0
[O bruscare curajoasă a
poziţiei, dar, oare, utilă?]
9.ne3! Qb2?
[După cum vom vedea, în
situaţia dată ideea capturării
acestui pion nu a izvorât din
consideraţii logice, ci a depins
doar de… hazard. Albul a
oferit pionul, încheind dezvol-
tarea, dar cum este bine să
continue? Pentru rezolvare
trebuie depistate cele mai
ascunse nuanţe.]
10.kdb5! ab 11.kb5 Ta5 12.tb1!


cerând o mare precizie şi o 

 8

cunoaştere perfectă a resur-



 7

selor poziţionale

 6

Unei astfel de exacerbări 

 5

tentante i-a căzut victimă însuşi 

  4

regele Kasparov, care 

 3

împotriva lui V. Anand, 


  2

Tilburg 91, a jucat totul pe o 

 1

singură carte, pierzând specta-

a b c d e f g h

culos. Exemplul, comentat [Raţionamentul evaziv în

sintetic, ne oferă un răspuns apreciere a condus spectaculos
concludent asupra unor între- către pierderea damei,
bări legate de pericolul incluzând nefericit şi contextul
aventurii.

124
 Ghid de studiu
lipsei acute de dezvoltare:
12…qa2 13.kc3 qa3 14.tb3]
12…Tb5 13.tb2 Tb2 14.qa1!
[Concluzia este clară: când
iniţiem o operaţiune riscantă
este imperios necesar a
examina cu mare grijă (şi
depista!) existenţa unor motive
tactice ale părţii adverse.]
14…Tb6 15.nb6 Kb6 16.qc3! Ne7
17.tb1! Kfd7 18.qg7 Nf6 19.qh6 Re7
20.nb5 Tg8 21.td1 e5 22.f5 Kc5 23.td6!
Ng5 24.qh7 Ke4 25.tb6 Td8 26.nd3!
Ne3 27.rf1 Nb6 28.ne4 Td4 29.c3! 1-0
***
Garry nu şi-a respectat
propriul crez: de obicei, el era
cel care prelua iniţiativa
folosind astfel de procedee!
Având în vedere gradul de
dificultate al jocului, pentru
ambele părţi, formulăm urmă-
toarea avertizare: chiar dacă
potenţialitatea acceptării pio-
nului otrăvit este demonstrată,
principial trebuie păstrată o
anumită rezervă.
Deschidere de flanc
S. Lputian – V. Ivanciuk
Montecatini 2000
1.kf3 d5 2.g3 g6 3.c4 c6 4.qa4?!
[După 4.cd cd 5.d4 jocul putea fi
transpus în cunoscuta variantă
simetrică de fianchetto a
apărării Grunfeld. Marele
maestru Lputian caută mereu
căi originale, însă de această
dată colecţia personală de
năravuri se îmbogăţeşte, fără
voie, cu elemente ce ţin mai
mult de excentricitate. Ieşirea
prematură a damei sfidează un
principiu cunoscut, motiv ce-i
poate oferi partenerului idei de
joc superioare.]
4…d4!
[Vassili sesizează momentul
prielnic de schimbare a
direcţiei de joc.]
5.b4 Kd7
[Cine nu ar fi preferat aici
liniar 5…ng7? Se doreşte însă
punerea cât mai rapidă sub
semnul întrebării a poziţiei
damei albe.]
5.nb2
[Nu poate conveni 5.kd4 kb6
6.qb3 qd4 (6…ng7 7.e3 nd4 8.ed qd4
9.kc3 kf6 ) 7.nb2 qc4 8.nh8 qb3 9.ab
f6!]
6…e5 7.e3 Ng7 8.ng2
125
 Anul II de studiu

[O porţiune de răscruce se [În condiţiile în care captura pe

putea naşte după 8.ed ed 9.kd4 qe7
(9…kb6 10.qc2! şi nu merge
10…nd4 din cauza 11.qe4) 10.ne2
qe4 11.f3 nd4! 12.fe nb2 13.kc3 na1.
Probabil că albul ar fi trebuit să
prefere această cale.]
8…Kh6 9.0-0 0-0
[Negrul a ieşit motivat din
deschidere, albul eşuând în
subminarea câmpului d4, cauză
d4 era foarte bună, putem
anticipa că Ivanciuk a pregătit
ceva cu totul special.]
12.ke1 Kb6 13.qb3 ab 14.qb4 Ka4
[Intervenţia calului a creat, pe
lângă nesiguranţa câmpului d4,
ameninţarea teribilă …c5.]
15.nc3


pentru care poziţia nb2 a 


 8

devenit îngrijorătoare.] 
 7

  6

10.ka3 a5! 

 5


[O nouă lovitură, bazată pe 



 4

prezenţa damei albe în zona 

 3

inadecvată.]

 2

 
 1

11.e:d4 a b c d e f g h

 15…e3!!

 8

[16.fe c5! 17.dc





 7


  6
[Serios marcat, albul evită


5
nejustificat varianta 17.qb3 cd



 4
18.ed nd4 19.rh1 kg4 20.nd4 qd4


 3
21.kec2 kf2 22.tf2 qf2 23.a4 şi lupta



 2
se prelungeşte.]
  1

a b c d e f g h 17…Kc3 18.dc Qd2 19.kb5 Kg4 20.kf3

11…e4! Qe3 21.rh1 Kf2 22.tf2 Qf2 23.a4 Nd7
24.kc7

126
 Ghid de studiu

 necesitatea estimării profun-
  8
 de a poziţiilor şi începutul



 7
închegării unui plan îndrep-

 6
tat către un scop bine

 5
determinat;


4
 efectuarea unor manevre de


 3
regrupare sau schimbul

  2
anumitor figuri;
 1
 stabilirea de către una din
părţi a unei cooperări logice
a b c d e f g h

24…Ta4!! şi împiedicarea unor acţiuni

[Se pare că Ivanciuk s-a
specializat în încheieri fulmi-
nante. Justificarea este concisă:
25.ta4 nh3! 26.nh3 qf3 27.rg1 nc3
urmat de …nd4.] 0 – 1
***
Trecerea în jocul de
mijloc
În general se consideră că
jocul de mijloc începe pentru
un jucător acolo unde se
sfârşesc cunoştinţele sale
toretice.
Poziţionarea corectă a modificându-se lent, determi-
trecerii către miezul partdei
diferă de la o deschidere sau
variantă la alta şi depinde de
nivelul valoric al pregătirii
toretice
Unele elemente de orientare ar
fi:
similare ale părţii opuse.
Referindu-ne strict însă la
practica avansată cele mai
importante segmente care leagă
deschiderea de mijlocul parti-
dei sunt structurile tip.
POZIŢII TIP
- iniţiere -
Numitorul comun al acestor
modele orientative îl constituie
configuraţia de pioni (izolaţi,
blocaţi, în falangă, liberi,
atârnaţi sau dublaţi, menţinând
mult timp aceeaşi aşezare sau
nând atât importanţa câmpuri-
lor slabe şi tari, cât şi ampla-
samentul bun sau rău al
figurilor), elementul cel mai
stabil în şah. Din faza iniţială
rezultă o serie de structuri
tipice având caracteristici

127
 Anul II de studiu

strategice comune, născute din efortul de adaptare la situaţii

cele mai diverse variante.
Asupra acestor scheme şi
aşezări de figuri cu carac-
teristici strategice comune s-au
făcut analize amănunţite,
stabilindu-se modul de conti-
nuare a jocului. Ele nu sunt
poziţii unice, cu o identitate
clară. În funcţie de acestea se
pot stabili însă planul şi
metodele de conducere ori
modul de organizare a apă-
rării. Cunoaşterea căilor de joc
aferente permite rezolvarea
mult mai uşoară a problemelor
strategice şi tactice care inter-
vin în jocul de mijloc. De fapt,
în şahul ultramodern, adevărata
poate deveni un excelent
stimulator în găsirea soluţiei
bune. Ramificaţiile calculului
trebuie de asemeni orientate în
direcţiile unde presimţim că
s-ar putea ascunde vreo ripostă
mai neaşteptată.
Modelele cuprind elemente
strategice specifice ce se
regăsesc în mai multe sisteme.
 1. Poziţia tip cu pioni dubli
mobili
Deschiderea engleză
1.c4 kf6 2.kc3 e5 3.kf3 Kc6 4.g3 Nb4
5.ng2 0-0 6.0-0 7.Kg5 Nc3 8.b:c3



 8

forţă de expresie în joc începe 


 7

abia cu această etapă. 

 6

Maniera de generare şi 

 5

verificare continuă a posibi- 

lităţilor permite eficient 

 4

utilizarea de elemente mem- 

 3

orate, apropiate celor în cauză. 


 2

Construcţia planului devine o 

 1

chestiune mai uşoară atunci
când ne adaptăm modului de
evoluţie tipic şi asocierea la
nevoile ivite. Nu rămâne decât
să stabilim dacă putem realiza
ceva asemănător ideilor
amintite. Chiar dacă utilizarea
acestora nu este posibilă,
a b c d e f g h
Configuraţia de pioni se
constituie într-o poziţie tip ce
poate surveni şi din alte
deschideri cum ar fi apărarea
Nimzovici. Slăbiciunea struc-
turii albului constă în faptul că
nu poate fi pusă în mişcare

128
 Ghid de studiu

după modelul pionilor obiş- 0-0 9.kf3 Te8 10.0-0 Kf8

nuiţi. Liniile moderne de joc
încearcă să pună în valoare




 8

forţa dinamică de joc, activă a 




 7

acestei slăbiciuni, elimininând 

 6

posibilitatea de a deveni statică, 

 5

pasivă. 


 4

 2. Pana centrală de pioni 


 3

Indiana regelui 


 2

1.d4 Kf6 2.c4 g6 3.kc3 Ng7 4.e4 d6 5.f3   1

a b c d e f g h
0-0 6.ne3 e5 7.d5
A survenit structura




 8 Karlsbad specifică atacului

minorităţii. Poate deriva şi din

 7
 apărarea Nimzovici, Grünfeld,

 6
precum şi din alte sisteme.

 5
Amintim în continuare unele

 4
planuri de joc de care dispun

 3
ambele părţi, elaborate în


  2
funcţie de structura de pioni în

 1
cauză:
a) albul efectuează atacul
a b c d e f g h

Atât albul cât şi negrul pot minorităţii

întrprinde acţiuni atât pe
flancul regelui cât şi pe flancul
damei
 3. Structura tip Karlsbad
Gambitul damei
1.d4 Kf6 2.c4 e6 3.kc3 d5 4.c:d5 e:d5
5.ng5 Ne7 6.e3 c6 7.qc2 kb:d7 18.nd3
b) în acest caz negru poate
întreprinde operaţii active
pe coloana semideschisă "e"
sau pe flancul regelui.
De asemenea el poate stopa
atacul minorităţii prin manevra
b7-b5 stabilind controlul
câmpului c4 care poate fi apoi
ocupat, eventual cu calul. O
altă manevră de frânare în
cazul schimbului pe f6 pentru

129
 Anul II de studiu

accelerarea atacului minorităţii, denumirea de indiana regelui la

este legat de g4 şi c8. alb.
a) albul poate combina atacul Din practică a rezultat că
minorităţii cu un atac de planurile pe care le pot elabora
figuri pe flancul damei, în cele două părţi sunt multiple.
cazul slăbirii dispozitivului Negrul poate efectua rocada şi
de apărare a7-a6; începe contraatacul pe flancul
b) albul iniţiază planul lui damei prin avansarea masei de
Marshal: tae1 cu ideea e3- pioni. În acest caz albul
e4 pregăteşte înaintarea tematică
e5, după care prin atacul cu
pionul "h" încearcă să
slăbească flancul regelui.
Întărirea punctului e5 prin f4 şi
aducerea calului pe câmpul g4
 4. Structura oferă şanse bune de atac.
indiana regelui alb
  5. Poziţii cu pion izolat



 8
Studiul poziţiilor cu pion



 7
izolat în centru are o mare

 6
importanţă practică privind

 5
posibilităţile şi modul de
 4
abordare a jocului în faza de
mijloc sau în final. Acceptarea


 3




 2 formării unei astfel de structuri




a b c d e f
Această structură de pioni
poate rezulta pe căi diferite
dintr-o serie de deschideri cum
ar fi: Reti, apărarea franceză,
Alehin şi chiar siciliana, dacă
albul nu doreşte să intre în alte
sisteme. Sub această formă ea
este cunoscută în teorie sub
1 implică neapărat o bună
g h cunoaştere a liniilor şi
metodelor de luptă ce pot fi
aplicate de ambele părţi. Nu
rare sunt cazurile în care
formarea pionului izolat este
impusă de situaţia concretă
ivită la un moment dat pe tabla
de joc. Cunoscând ideile
sugerate de poziţia în cauză,

130
 Ghid de studiu

jucătorul începător va juca [Planurile de joc încep să se

deschiderea nu pe mutări, ci pe
idei clare sau linii concrete,
poziţiile tip servindu-i drept
repere în orientarea jocului
său...
De aici rezultă marea lor
utilitate practică.
contureze. Albul urmează să-şi
maseze figurile pe puziţii cu
şanse de atac, iar negrul să
blocheze ferm pionul izolat d4]
Cu titlu informativ prezentăm
şi alte structuri tipice de pioni

 Gambitul damei
1.c4 e6 2.kf3 d5 3.d4 Kf6 4.kc3 Ne7  Structura Metger
5.ng5 0-0 6.e3 (caracteristică în jocul celor 4 cai)


[Varianta ortodoxă a 
       8
gambitului damei refuzat] 
  7

     6
6…Kbd7 7.nd3 c5!? 8.0-0 

     5



    5
     3
[Albul acceptă formarea 

  2

pionului izolat] 

       1
a b c d e f g h

9.e:d4 d:c4 10.nc4 Kb6  Cal mai bun decît nebun




     8
  



8
   7

   




7
     6
   6



    5
       5



   5
    4



       3
   3



   2

   




2
       1
  1
h

a b c d e f g h

131
 Anul II de studiu

 Lanţul francez Jocul de mijloc




       8 Ideile în această etapă ţin


   7
mult de domeniul creaţiei,

     6 deoarece este exclusă aplicarea

   5 unor variante liniare, aşa cum

     5 se întâmplă de obicei în

     3 deschidere. În lipsa multor


   2
aspecte procedurale neteoret-
       1 izate, alăturate celor exterioare
a b c d e f g h
jocului, se face apel mai mult la
Poziţia - Benoni cunoştinţele metodice, expri-
(caracteristică unor poziţii din mate la un nivel cât mai ridicat.
indiana Benoni, apărarea Nimzovici)

Este format totodată mediul

       8 prielnic pentru manifestarea


   7
fanteziei în conducerea corectă

     6 a luptei. La baza îndeplinirii

   5 obiectivelor majore stă în

   5 primul rând condiţia sub-

       3 înţeleasă de alegere a criteriilor


   2
pentru stabilirea planului ce
       1 implică premisele obţinerii
a b c d e f g h
unui joc bun. Considerăm că
 poziţia Botvinnik este necesar să reluam pe scurt
(poate surveni din apărarea siciliană, necesităţile obiective şi
deschiderea engleză, indiana regelui subiective:
etc – la negru şi la alb)  apreciind poziţia obţinută


       8 din faza precedentă vom



     7 selecta pe bazele cunoscute



   6 calea ce trebuie urmată,



   5 indiferent dacă este



       5 influenţată sau nu de dorinţa



 3 sau temperamentul propriu;



    2  urmează calculul cât mai



       1 precis al variantelor.
a b c d e f g h

132
 Ghid de studiu
O mare importanţă se
acordă tot mai mult cuprinderii
în gândire a „deprinderii profi-
lactice” pe tot parcursul
conflictului. Este mai uşoară
prevenirea decât rezolvarea
situaţiei neplăcute.
În cadrul teoriei privind
jocul poziţional remarcăm:
a) procedee subtile în efec-
tuarea schimburilor favo-
rabile;
b) valorificarea dinamică a
diagonalelor importante şi a
coloanelor deschise;
c) aspecte complexe legate de
majorităţi de pioni şi alte
structuri favorabile cu
importanţă deosebită, atacul
asupra acestora;
d) metode de lichidare a slă-
biciunilor şi de eliberare a
câmpurilor cheie;
e) iniţiativa strategică în toate
zonele tablei şi lupta pentru
menţinerea echilibrului de
ansamblu;
f) avantajul material trans-
format în resort poziţional;
g) pârghii de rezistenţă în
poziţii grele.
Subliniem faptul că în
cadrul luptei strategice poziţia
regelui este de obicei solid
asigurată. Un rol important în
realizarea obiectivelor îl joacă,
pe lângă profilaxie, şi tehnica
manevrării.
Indiana damei
V. Anand-M. Adams
Wijk aan Zee
1.d4
[Prima surpriză. Din ceea ce
ştiam, Vishi juca mai întot-
deauna rolul „cavalerului alb”
prin 1.e4.]
1…Kf6 2.kf3 e6 3.c4 b6 4.g3 Nb7
5.ng2 Ne7 6.0-0 0-0 7.te1!?
[O intercalare modernă, care,
se pare, îl va afecta serios pe
marele maestru englez.]
7…d5 8.cd ed 9.kc3 Ka6 10.nf4 c5
11.tc1 Ke4 12.dc Kac5 13.kd4
[Iată-l pe idolul tacticii arătând
publicului o nouă faţetă, cea de
agresivitate poziţională! Deo-
camdată, tema de referinţă este
legată de pionul izolat. Se
impune deci necesitatea
practică de rezolvare optimă a
elementelor tipice reclamate de
structura în cauză.]
13…Nf6 14.nh3!
[Principiul acţiunii maxime a
figurilor este aplicat cu
133
 Anul II de studiu

sfinţenie. Diagonala principală a) evoluarea procesului de

fiind obturată, nebunul trebuie limitare;
să acţioneze pe alte coordonate. b) crearea avanpostului ideal,
Dacă partenerului nu-i place câmpul c6.
defensiva lipsită de contrajoc Aceste nuanţe clare impun
imediat, de ce să nu forţezi părţii adverse decizii greu de
puţin o apărare mai acceptat în alte condiţii.]
prelungită?]
21…Nd4
14…Kg5 15.ng5! Ng5 16.e3 Nf6 17.te2
[O decizie grea, însă tactica
g6
aşteptării nu poate fi
[17…a5!? ] recomandată, de ex 21…qe5
22.nd7 qe7 23.kc6 qa3 24.tc4 a6 25.b6
18.b4 Ke4 19.ke4 de 20.td2!
ta6 26.qc2 b5 27.tc5 nc6 28.tc6 tc6
[În urma manevrelor desfăşu- 29.nc6 ]
rate, izolanul a dispărut, însă
negrul nu a centralizat încă 22.td4
turnurile, iar nb7 are o rază [Controlul coloanelor centrale
restrânsă de acţiune.] este un criteriu suficient de
menţinere a iniţiativei.]
20…Qe7 21.b5!

22…Nc8
  8
 [Nebunul inactiv va fi
 7
 schimbat, dar dominaţia

 6
figurilor albe rămâne o

 5
chestiune de lungă durată.]
 4


  3 23.nd7! Nd7 24.td7 Qa3 25.tc2 Qa4



 2 26.td5 Tae8!?



 1
[Îngrijorat de soarta pionului
a b c d e f g h
e4, Adams se decide la o
[Înţelegerea exactă a poziţiei a apărare statică, bazând contra-
dus la: jocul numai pe activitatea
damei. Trecând peste conse-

134
 Ghid de studiu
cinţe, nu ni se pare mai bună
încercarea 26…tac8 27.tc8 qd1
28.td1 tc8 29.td7 cu avantaj în
final.]
27.h4!
[Forţează puţin nota, cu scopul
slăbirii sensibile a liniei de
apărare.]
27…h5 28.rg2 Te6 29.qe2 Qa3 30.tc7
Te7 31.tc6 Tfe8 32.qc4!
[Presiunea s-a amplificat
considerabil. După unele
secvenţe de acrobaţie stilistică
a figurilor albe, apar şi
ameninţări de genul 33.tg6 fg
34.td3 urmat de ta3.]
32…Rh7 33.td2 Tb7 34.tdd6 Qb2 35.a4
Te5 36.td5 Td5 37.qd5 Te7 38.qd6! Te6
39.qd8! Qe5 40.tc7 Rg7 41.ta7
[Tatonarea, şi devierile pe
câmpurile „magnetice” create
parcă anume pentru un dans
ameţitor au condus la câştig de
material.]
41…Td6 42.qe7 Qd5 43.ta8 Td7 44.qf8
Rf6 45.te8! 1-0
[Lecţia de stăpânire ideală a
coloanelor deschise, urmată de
perpetua instalare pe poziţii
optime a arsenalului greu a
permis încheierea prin unul din
marile delicii ale asistenţei:
zugzwang! Absenţa contra-
jocului advers a fost consecinţa
declanşării iniţiativei cu toate
formele în regulă.]
***
Apărarea Grünfeld
M. Marin – O' Connel, G.
Georgia 1999
1.c4 Kf6 2.kc3 g6 3.g3
[Mutări aferente „arcului
comprimat” (engleză, catalană,
Reti): ]
3…d5 4.cd Kd5 5.ng2 Kb6 6.d3
[Împotriva ordinii de mutări
adoptate de negru, este o idee
destul de bună să evitarea
ocuparii imediate a centrului.
În perspectivă, albul plănuieşte
un atac al minorităţii pe flancul
damei, urmând ca după reuşita
acestuia să avanseze ma-
joritatea de pe celălalt flanc.
Destul de lent la prima vedere,
135
 Anul II de studiu

acest plan este mai periculos omis esenţialul. Jocul ar fi putut

decât pare.] continua 17.a4 h6 18.kf3!]
6...Ng7 7.ne3 0-0 8.qd2 17.kge4 Tc7
[Schimbul nebunilor de câm- 

puri negre elimină principalul 

 8

atu al negrului: presiunea pe 





 7

marea diagonală. În plus, pe- 


 6

ricolul unui atac direct la rege 

 5

(nh6, h4-h5) îl obligă pe acesta 

 4

să abandoneze dezvoltarea

 3

normală a figurilor.] 


 2

8...K8d7 9.nh6 Kf6   1

a b c d e f g h

[Deşi a evitat pericolele 18.qb2!

imediate, O’Connel s-a trezit
pe nesimţite într-o poziţie
pasivă, lipsită de contrajoc.]
10.kf3 c6 11.0-0 Ne6 12.b4
[Începutul atacului preconizat.]
12...Qd7 13.tfc1
[Desigur, albul nu trebuie să
permită schimbul propriului
nebun de fian-chetto. În plus,
turnul ocupă o poziţie activă în
vederea atacului poziţional.]
13...Nh3 14.nh1 Tac8 15.ng7 Rg7
16.kg5 h6?!
[Ar fi trebuit să se împiedice cu
orice preţ instalarea unui cal alb
la c5, jucând 16...nf5, însă s-a
[S-a oscilat destul de mult între
continuarea din partidă şi 18.kf6
ef 19.ke4. Până la urmă,
concluzia a fost că slăbi-ciunea
din f6 este destul de uşor de
apărat, în vreme ce deschiderea
coloanei "c" i-ar putea fi utilă
negrului.”]
18...Ke4 19.ke4 f6
[O ultimă încercare, destul de
riscantă ce-i drept, de a obţine
contrajoc ar fi fost 19…rh7 20.a4
f5 21.kc5 qd6.]
20.a4 Td8 21.a5 Kc8
[21…kd5!? 22.kc5 qc8 23.e4? kf4]
22.kc5 Qf5

136
 Ghid de studiu

[22...qd4 23.qd4 td4 24.b5 ] 26.ke6 Qe6 27.tc7 kd6 28.a6 ba 29.ta6
Rf8 30.tca7
23.ne4
[30.taa7 kf5 31.ne4?? qe4 – +]
[Nu ar fi fost greşit nici 23.a6
dar s-a preferat să se tragă cât 30...Qf5 31.ta8 Ta8 32.ta8 Rg7 33.qb3
mai multe foloase din micile Kf7 34.qd5 Qd5 35.nd5 Kd6 36.nc6 Ng4
detalii ale poziţiei.] 37.f3 Ne6 38.tb8 Kf5 39.nb5 Kd4 40.rf2
Kb5 41.tb5
23...Qh5
[Ar fi fost timpul ca negrul să
[23...qg5 24.f4 qh5 25.nf3 ng4 26.ke6
cedeze.]
+–]
41...h5 42.e4 g5 43.f4 gf 44.gf Ng4
24.nf3 Qf5
45.f5 Rf7 46.tb7 Re8 47.re3 e6 48.fe
[24...qg5 25.a6] Ne6 49.d4 Nd7 50.d5 Re7 51.rd4 Rd6
52.tb6 Re7 53.rc5 h4 54.tb7 h3 55.ta7
(1-0)



 8



 7
Totul pare atât de simplu, dar

 6
oare e aşa?

 5


 4
Jocul tactic
 3
 Jocul combinativ poate anula

 2
avantaje materiale sau poziţio-
 1
nale ale părţii opuse. Astfel, se
a b c d e f g h

25.b5! nasc poziţii care sfidează parcă

[Împlinirea obiectivului. 25.a6
ba (25...b6 26.kb7) 26.ka6 td3 27.kc7
tf3 28.tc5 + – ]
25...cb
[25...kd6 26.b6 ab 27.ab tcc8 28.ta4
(28.ta5) 28...h5 (28...ta8 29.g4) 29.ta5
e5 30.ta7 tb8 31.nc6 + – ]
legităţile jocului: rocada se
execută aproape de final, regele
devine pe neaşteptate o incre-
dibilă forţă de atac iar uneori
situaţia materială nu mai are
nici o importanţă. Pe drept
cuvânt, se naşte întrebarea: de
ce se întâmplă acestea?
Categoric, pentru că în şah

137
 Anul II de studiu

există paradoxuri, exact ca în rezulă din faptul că în

viaţa cotidiană.
Elaborarea unei combinaţii
necesită unele etape în proce-
sul gândirii:
 stabilirea unor posibilităţi
favorabile;
 desluşirea ideii de bază;
 începutul calculului cu
variantele determinate ca
fiind principale;
 aprecierea precisă
consecinţelor rezultate din
ciocnirea tactică.
Uneori, ideea combinativă
poate fi mai uşor de găsit,
calculul fiind foarte dificil, iar
alteori este exact invers.
V. Smîslov - A. Kotnaver

comparaţie cu albul nu reuşit să
termine dezvoltarea. Dacă
poate în bune condiţii să facă
cele două mutări importante
Ne7 şi 0-0 poziţia se echili-
brează. Albul la mutare, caută
cu orice preţ să profite de acest
moment, pe cale tactică.
1.e5! K:e5 2.n:b7 T:b7 3.q:a6 Qb8 4.kc6
K:c6 5.q:c6+ d7 6.kc5!! d:c5
a
[6…Ta7 7.k:d7 T:d7 8.ta8]
7.nf4! Nd6
[7…Q:f4 8.qc8+ Re7 9.q:b7 Rf6
10.t:d7 cu câştig]
8.n:d6 Tb6 9.q:d7+!
Negrul cedează fără a reuşi să

 8 mai efectueze mutările salva-


toare.

 7
 ***

 6
G. Kasparov – V. Topalov

 5
WijK aan Zee 1999
 4



 3

 8



 2

 7

 1 

6

a b c d e f g h

 5

O estimare corectă a poziţiei 


 4

ne conduce la ideea că negrul a 

 3

comis unele greşeli în


 2

deschidere. Această deducţie  1

a b c d e f g h

138
 Ghid de studiu

33.c3+! Exemple cu răsturnări de

situaţii, am întâlnit deseori pe
[Dispunerea combinativă a parcursul cursului şi le
albului este la graniţă cu arta şi recomandăm ca o motivaţie
ultimele mişcări sunt resurse specială în cadrul lecţiilor.
precis calculate]
33…Rc3 34.qa1 Rd2 Apărarea poziţiei
regelui
[34…rb4 35.qb2 ra5 36.qa3 qa4 37.ta7
+–] Desigur, nu orice încercare
de a învinge apărarea este
35.qb2 Rd1 36.nf1! Td2 37.td7! încununată de succes. Deseori,
[Ultima lovitură pregăteşte chiar atunci când acţiunea a
încheierea actului combinativ.] fost bine gândită se poate
dovedi iluzorie, datorită unor
37…Td7 38.nc4 bc 39.qh8 Td3 40.qa8 resurse incredibile, greu de
c3 41.qa4 Re1 42.f4 f5 43.rc1 Td2 anticipat.
44.qa7 Sacrificiile nu trebuie întot-
1-0 deauna acceptate. Practica ne
*** arată că, în pofida neajun-
cum continuăm atacul? surilor materiale ori poziţio-

nale pe care le implică o
  8
 decizie sau alta, refuzul


 7
acestora constituie constant

 6
calea viabilă de continuare a

 5
luptei. Afirmaţia necesită

 4
precizarea că prin neintrarea în


 3
combinaţie, nu se modifică


 2
aprecierile asupra acesteia dacă
 1 refuzul colaborării nu
a b c d e f g h
înrăutăţeşte situaţia părţii
1.t:g7+! R:g7 2.qg5+ Rf7 3.q:f6+ active.
Re8 4.ng6+ kf7 5.ne5! Dacă nu sunt întrunite
condiţiile optime, acceptarea
[urmat de 27.n:c7 cu mat pe d8 1- pune ofensivei probleme
0]
139
 Anul II de studiu
dificile. În acest caz lupta poate
lua un caracter echilibrat.
Rezultatul este influenţat de
măiestria cu care sunt conduse
schimburile de lovituri. În
concluzie, trebuie spus că
procesul de luare a deciziilor
implică un înalt nivel logic al
gândirii. Referitor strict la faza
apărării, aceasta trebuie să
răspundă neapărat câtorva
cerinţe:
 sesizarea apariţiei, evitarea
sau apărarea activă a
punctelor slabe din zona
critică;
 promovarea unei atitudini
prudente folosind eficient
elementele de prevenire;
 limitarea forţei de acţiune
prin schimbul de material
activ sau alte mijloace;
 provocarea prin mutări
energice a unor slăbiciuni în
cadrul planului ataca-tor şi
exploatarea acestora;
 declanşarea unui contra-
atac care să întreacă atacul
în viteză.
Faza finală a partidei
Capacitatea tehnică şi
psihologică de anticipare a
finalurilor ce se conturează în
140
urma rezolvării problemelor
din etapele primare ale partidei
constituie un resort de bază al
marilor succese.
Studiul şi tratarea practică a
zonei cu un număr mai redus
de piese a fost şi rămâne o
specialitate greu de pătruns în
substrat. Aprecierea tuturor
poziţiilor care ar putea permite
o apărare sau un câştig sigur
este practic un fenomen exclus.
Majoritatea manevrelor conţin
aspecte imprevizibile legate de
mutări unice, cu influenţe
directe şi imediate.
Calea strict tehnică, de
valorificare a avantajelor
poziţionale (în special mini-
male) sau materiale, nu poate fi
decât în anumite conjuncturi
ocolită. De aceea, interesul
pentru însuşirea tehnicii de
final, cât şi adaptarea la
realitatea că, indiferent de
situaţie şi condiţii, partida
trebuie jucată până la capăt, se
cere necontenit sporit. Mo-
mentul şi modul trecerii în final
trebuie bine cântărit. Planul,
este necesar să pună în valoare
priceperea de a realiza sau
salva poziţii ce pot trece drept
câştigate, pierdute sau egale.
 Ghid de studiu

Secvenţele tipice a căror Las Vegas 1999

rezolvare este demonstrată 


teoretic se arată în practică 


(datorită factorilor psihologici, 

presiunii timpului de gândire şi 


renunţării la întreruperea 

acestora) un examen mult mai 

complex decât o arată 

aparenţele. 

Alături de o bună pregătire, 
materializată prin sensibilizarea
a b c d e f g h

aptitudinilor apreciere-calcul, 69.ta2!

abordarea jocului în final cere
neapărat şi un profund simţ
strategic. Este bine ştiut că
teoria specifică reprezintă un
domeniu, tratat detaliat în
lucrări diversificate.
Să urmărim un sfârşit de
partidă în aparenţă simplu dar
care în realitate ne arată câte
incertitudini şi curse poate
ascunde:
V. Akopian A.Khalifman
[Prin ultima sa mutare albul
trece la realizarea planului de
bază. Turnul alb îşi schimbă
pentru puţină vreme direcţia de
acţiune, sprijinind astfel
avansarea regelui.]
69…Re7
[Structura centrală face ca
pionul h să fie tabu: 69…th7?
70.ta6 re7 71.ta7 + – sau 69…tc8
70.rb5 tb8 71.ra6 ta8 72.rb7 th8 73.th2
+ –.
70.rc5
[70.ta7 rf6 71.rc5 rg5 72.rd6 rf4 73.re6
re4 =]
70…Tc8 71.rb6 Th8??
[O greşeală de mari proporţii.
Remiza era asigurată prin
71…rf6 72.tg2 (72.th2 rg7 =)
141
 Anul II de studiu

72…th8 73.th2 rg7 74.rc6 th7 = [Nu există timp pentru

Această variantă simplă nu a contrajoc: 76…rf4 77.re6 re4 78.th4
fost observată de majoritatea rf3 79.re5 + –]
comentatorilor, deşi respectă
principiile elementare de 77.rd7 Rf7 78.th3 Rf6 79.th1 Rf7 80.th4
aducere a regelui propriu lângă Rf6 81.th1 Rf7
pionul liber advers, cu [Alte câteva repetări utile de
menţinerea regelui alb tăiat] mutări.]
82.tf1 Rg7 83.re7! + –
[83.re6? te8 84.rd7 ta8 85.th1 rh8
 86.re6 ta5]

 8


 7 

 8


 6 

 7


 5 

 6


 4 

 5


 3 

 4


 2 

 3

 1 

 2
a b c d e f g h


 1

72.th2 Rd6 73.td2 Re7 74.rc7 Rf6 a b c d e f g h

75.th2
[După ce regele negru a fost [După multe peripeţii călătoria
alungat dincolo de „lanţul regelui s-a încheiat.]
muntos”, turnul revine pe 83…Ta8
coloana h.]
[83…rg6 84.tg1 rh6 85.rf7 th7 86.rf6
75…Rg5 +- sau 83…rh6 84.tg1 +-]
[75…re7 76.th1] 84.h8q1 – 0
76.rd6 Rf6 Este uşor de constatat că
după schimbul turnurilor:

142
 Ghid de studiu

84…rh8 85.tf8 sau 84…th8 85.tg1

rh7 86.th1 negrul nu poate lua
opoziţia în finalul cu pioni. 

Bogăţia de idei şi planuri 

 8

pentru ambele culori într-o 

 7

secvenţă atât de scurtă 

 6

impresioneză vădit şi este plină


 5

de învăţăminte. 
 4

Necesitatea simplificărilor


 3

implică deci, pe lângă alţi 

 2

factori, motivaţii strategice 

 1

diverse, pentru care se luptă a b c d e f g h

atât în deschidere cât şi în jocul 1.a7!

de mijloc:
 eliminarea unor figuri
adverse plasate supărător;
 ocuparea unor puncte cheie;
deschiderea de linii sau
coloane;
 provocarea de slăbiciuni;
 participarea activă a regelui
în joc;
 valorificarea structurii de
pioni
Din multitudinea finalurilor,
am selectat câteva (printre cele
mai întâlnite în practică) care
să servească drept modele
tipice de orientare a jocului în
cadrul lecţiilor practice.
Sah!!!
[O astfel de mutare trebuie
făcută cu mare prudenţă
întrucât imobilizează propriul
turn. În poziţia ilustrată ea este
însă foarte bună deoarece
vizează direct obţinerea poziţiei
de zugzwang în lupta regelui
pentru capturarea pionului slab
din f5.
 Regele negru este blocat pe
câmpurile h7, g7 (rf7 Th8 Rf6-
h6-g6 pierde datorită şahului
din spate)]
 În aceste condiţii regele alb
va mavevra fără a putea fi
oprit până pe cîmpul e6, şi
punctul f5 cade datorită
zugzwang-ului]
***



  8

143
 Anul II de studiu






7
 7





6
 6





5
 5





4
 4





3
 3





2

 2



1
 1

a b c d e f g h a b c d e f g h

1.a7 Ta1 2.f4 g:f4! 3.r:f3 h4!

1.a7! Ta2+ 2.rd3 Ta1 3.rd4 Ta5 4.rc4
Ta3 5.rc5 Ta1 6.rd6 Ta3 7.re7 Ta6 [Un contraatac foarte bun care
8.rf7 Ta3 9.rg7 Ta1 10.rh6! Ta6 asigură egalitatea]
11.tb8! T:a7 12. tb5+ Re6 13.r:g6 Ta8
1.rf1 Rh7 2.re1 Rg7 3.a7 Ta2! ½ -½
14.r:h5 Tg8 15.g4 Th8+ 16.rg6
***
[Şi după această succesiune 

 8

forţată de mutări albul câştigă] 

*** 
 7


 6


 5


 4


 3


 2

 1

a b c d e f g h

albul la mutare:
1.te8! Ta6+

[1...T:a7 2.te7+ şi finalul de pioni

se câştigă de alb datorită
opoziţiei favorabile]
Cu altă formaţie de pioni a
albului negrul poate face 2.r:f5 T:a7 3.te5 Rh6 4.te6+ Rg7
remiză: 5.tg6+ Rh7 6.tf6! Ta5+ 7.rf4 Rg7
8.tf5


 8

144
 Ghid de studiu

[şi pătrunderea regelui la g5 
 7

asigură câştigul] 

 6


*** 
 5

cu negrul la mutare 
 4

1...Ta6+ 2.r:f5 Ta5+ (½-½) 

 3

 2

[Situaţia se schimbă întrucât 

 1

regele alb nu poate scăpa de a b c d e f g h

şahurile laterale]
1.rd7 Kc8 2.nd4 Ke7 3.ne3 Kc8 4.nc5
***
Ra8! 5.rc6 Kb6! (½-½)
În finaluri cu figuri uşoare
avantajul minimal se poate [Datorită intrării în cuibul de
valorifica dacă figura părţii mai pat negrul are asigurată remiza]
slabe are un plasament ***
defectuos. 


 8

 8

 7

 7

 6

 6

 5

 5

 4

 4

 3

 3

 2

 2  1

a b c d e f g h


 1

a b c d e f g h 1.kg3! Ne5 2.kf1 Rg2 3.nf4 Rh1! 4.rf3

1.ne4 Kf7 2.nf3 Kd8 3.nd5 Kf7 4.re6! Kg3! (½½)
Kd8+ 5.rd6 Rg7 6.re7 (1-0) [şi ne întâlnim cu poziţia de
remiză din exemplul precedent]
***
***

 8

145
 Anul II de studiu


 8 material, factorul complex



 7 constă în faptul că, de cele mai



 6 multe ori, acesta este



 5 compensat prin unele elemente

 poziţionale. Pentru realizarea
 4
 scopului se impune mai întâi

 3
anularea lor prin diferite

 2
metode. Noţiunea de avantaj
 1
material se referă la:
a b c d e f g h

1.kf4! f1Q  avantajul cantitativ, con-

stând exclusiv în numărul de
[1... Ne6 2.ke2+ Rf1 3.kf4 Nf5 4.rf3! pioni sau figuri în plus;
=]  avantajul calitativ, de
2.kh3+ Rh1 3.kf2+ (½-½) exemplu: turn contra figură
uşoară, figuri contra pioni
[cu şah etern] etc.
*** În contextul amintit, trebuie

ţinut seama de faptul că partea
 8
 mai slabă se poate lansa în

 7
complicaţii diverse, sperând să


 6
răstoarne, prin metode tactice,

 5
situaţia. Se impune tratarea în

 4
mod obiectiv a poziţiilor şi o

 3
permanentă grijă faţă de

 2
măsurile profilactice.
 1 ***
a b c d e f g h
Cu vânt înapoi
1.rd5 Ng2! 2.rc5 Re6 3.kh7! Ne4 Activitatea de predare-
4.kf8+ Rf7 5.rb6! Nf5 6.rc7 R:f8 7.d7 însuşire a noţiunilor teoretice
N:d7 8.r:d7 Rf7 9.rd6 de bază, cu respectarea
verigilor clasice a lecţiilor
[şi albul câştigă opoziţia] specifice primilor ani de studiu,
*** trebuie să constituie forma
Aşa cum s-a constatat, când centrală a conţinutului cu o
una din părţi deţine un avantaj pondere de 50% faţă de

146
 Ghid de studiu
celelalte forme practice
ajutătoare cum sunt:
 aplicaţii inclusiv cu
exersarea şi explicarea
primelor 6-10 mutări ale
deschiderilor principale;
 exersări cu poziţii de mat şi
combinaţii tematice;
 analize diverse cu ajutorul
computerului;
 partide libere cu sau fără
tematică impusă;
 informaţii despre raţionali-
zarea timpului de gândire;
Întrucât în aceste perioade
jucătorii dau în general mai
multă atenţie posibilităţilor
proprii de joc decît cele ale
adversarului, am ajuns la
concluzia că sunt absolut
necesare şi unele lecţii de
corectare sau impiedicare a
formării deprinderilor greşite în
toate stadiile partidei.
Ulterior, în funcţie de
dezvoltarea forţei de joc, care
este în raport direct cu însuşirea
teoriei şahului (a cunoştinţelor
elementare şi complexe care
stau la baza studiului celor trei
faze componente al partidei de
şah). Pe măsura obţinerii unui
volum de cunoştinţe suficiente,
predarea lecţiilor teoretice, în
cadrul pregătirii tehnice, începe
să scadă treptat către procentul
mediu prevăzut (20-25%). În
momentul dobândirii unui
volum considerabil de
cunoştinţe ea tinde spre
procentul minim prevăzut (5-
10%). Această diminuare
treptată a ponderii lecţiilor
teoretice este compensată prin
alte forme de pregătire tehnică.
Între acestea ar fi analizele
teoretice şi studiul individual
necesar aprofundării şi
desăvârşirii bogatelor cunoş-
tinţe însuşite pe parcursul
antrenamentului. În cazul când
lecţiile teoretice sunt însoţite la
sfârşitul lor de lămuririle
necesare unei înţelegeri
imediate şi depline a noţiunilor
predate, ele devin forma cea
mai potrivită şi recomandabilă
pentru însuşirea toriei şahului.
En passant
Şi cum orice efort disciplinat
este răsplătit, ţinem să
încheiem acest ghid aşa cu l-am
început, adică cu o povestire cu
un fin substrat şahistic
(psihologic). Pentru delectarea
celor care îl vor parcurge,
câteva pasaje din proza
fantastică, scrisă numai „în
zilele de marţi”, a poetului,
147
 Anul II de studiu

prozatorului neobişnuit, pre-

cum şi pasionatului şahist
ieşean Dan Giosu sperăm că
vor fi un excelent prilej de
destindere.

148
 Ghid de studiu

BIBLIOGRAFIE

Şahul de la simplu la complex, Iaşi, Ed.

Dominte, M. Sanviali, 1995
Radical din 64, Iaşi, Ed. Ştef, 2007
Dvoreţki, M. Attack in Defense, London, Ed. Batsford, 1992
Internet
Kotov, A. Din tainele gândirii jucătorului de şah,
Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1979
Pancu Gh.
Manual de şah, Iaşi, Ed. Taida, 2007
D. Nechifor
Pavlov, M Cooperarea strategică (2 vol), Bucureşti, Ed.
Artex, 2000
Strategia jocului de mijloc în şah, Bucureşti,
Urseanu V.
Ed. Sport-Turism, 1985
Zărnescu C. Dicţionar explicativ al jocului de şah,
Bucureşti, Ed. Tempus 1995

PERIODICE
COLECŢIILE:
1. Almanah „Planeta Şah” – România
2. Revista Română de Şah „Gambit” – România
3. Şah Matî Biiuletin – Rusia
4. Şahovski Informator – Serbia
5. Şahovski Encyclopedia – Serbia

149
 Anul II de studiu

Tematica pentru aprofundarea

strategiei şahului, în forma sa mai
evoluată, este cuprinsă în acelaşi tip
de ghid orientativ pentru anii de
studiu III-IV intitulat "Succesiunea
planului", de aceeaşi autori.

150