O Primul stat rus,

Marele Voivodat al
Kievului, a inflorit
in secolele IX-XIII,
iar sub domnia lui
Vladimir cel Mare
(978-101 5 ), popu-
la~ia pagana a
Rusiei a trecut la
cre~tinism.
Cu peste o mie de ani in urmit,
exista deja un stat rus
puternic, cu o culturit
caracteristicit. Evenimentele
istorice de mai tiirziu l-au
izolat de Europa, situatie ce
s-a schimbat doar la venirea
fa putere a tarului Petru cel
Mare, care a transformat tara
intr-o putere importantit.
O in 1238 tatarii,
alia,i ai mongolilor,
au pradat ora~ul
Vladimir. Dupa
exact zece ani
Alexandr Nevschi,
marele prin, al
Vladimirului a
devenit eroul
ru~ilor prin
colaborarea cu
tatarii.
M ajoritat.ea popo~relo~ est-~uro.pene $i
balcarnce provm dIn tnbun slave,
care s-au stabilit aici in jurul sec.VI
e.n.. Slavii estici -str~roo$ii ru$ilor $i-au g~sit
loc de trai pe caropiile intinse (stepele) din
t nordul M~rii Negre. De-a lungul secolelor $i-
I au extins teritoriul pe suprafata european~ a
~ Rusiei de ast~zi: regiuni immense de tundr~
:g inghetata, p~duri dese $i stepe, traversate de
~ fluvii roari: Niprul, Donul $i Volga. caropiile
:. intinse $i roarile fluvii reprezentau o cale
ASCENSIUNEA RUSIEI
favorabil~ pentru multe popoare in migralia
lor inainte ~i dup~ stabilirea slavilor pe acest
teritoriu, mare parte a istoriei ruse fiind mar-
cata de astfel de migr:!ri ~i atacuri exteme.
Cuceritorii vikingi
Primul stat rus important nu a fost fondat de
slavi, ci de cuceritorii vikingi, numili varegi
sau rusi; ei au navigat din nord spre sud pe
marile fluvii, subjugand comunit~lile locale.
jn jurul anului 900 au fondat in sud-vest
putemicul ~i bogatul Voivodat Rus al
Kievului, cu capitala la Kiev.
Cuceritorii varegi probabil nu erau
numero~i, astfel incat pan~ la mijlocul sec. X
s-au contopit complet cu populalia slav~. Dar,
dup~ obiceiul vikingilor, ei au continuat
O Moscova
in sec. XVI. Cronici-
le ruse o pomenesc
pentru prima data
in 1147, jar in
secolul XII devine
un important
centru commercial.
La sfar~itul sec. XV
devine centrul
politic ~i religios al
statului unificat rus.
O Kremlinul in
Moscova -o
fortificatie veche,
cu multe cupole de
aur specifice stilului
ortodox.
o autoritate aparenta asupra celorlalti printi. De
aceasta situatie s-a folosit un popor nomad,
s:llbatic, poporul chipceac, care a invadat mare
parte a stepei ruse, In urma c:lreia multi ru",i s-
au refugiat In p:ldurile din nord-est ",i In jurul
lacurilor regiunii. intre timp voivodatele din
nord-est au devenit mai putemice decat cel de
la Kiev, iar prin acest proces societatea rus:l s-
a Indep:lrtat de Europa.
Hoarda de aur
in secolul al XIII-lea statele ruse au fost
invadate de tatari, care erau aliatii mongolilor;
ei au fondat hanatul Hoardei de Aur, stabilin-
du-",i centrul la Sarai (Seraj), pe malul flu-
viului Volga. Ru",ii au fost nevoiti s:l recu-
noasc:l suveranitatea lor ",i s:lle pl:lteasc:l taxe
enorme timp de dou:l secole.
Dup:l preluarea puterii de c:ltre tatari, unul
din cei mai mari eroi ai ru",ilor, Alexandr
Nievschi, voievod al Vladimirului, a colaborat
cu tatarii, reu",ind s:llnving:l suedezii ",i trupe-
le Ordinului Cavalerilor Germani, devenind o
putere considerabil:l. ins:l rolul conduc:ltor al O Ivan cel
Groaznic -1arul
care ~i-a meritat pe
deplin numele.
Despotismul lui a
cauzat groaza ~i
suferin1a. Se zice ca
ar fi luat parte
personal -cu gura
spumeganda -la
torturarea ~i
executarea
prizonierilor.
~ incursiunile spre sud, unde prin relatii comer-
~ ciale, au stabilit leg~turi cu imperiul bizantin;
la acea vreme, capitala imperiului bizantin,
ConStantinopolul, era cel mai mare ora,5 al
cre~tin~t~tii. Cultura greco-bizantin~ ~i
cre~tina a avut o inf1uent~ enorrrul ~idurabil~
asupra Rusiei. Un moment de referint:l In
istoria poporului rus este domnia lui Vladimir
cel Mare (978-1015), sub care populatia a
trecut la cre~tinismul bizantin (ortodox), iar
scrisul rusesc a trecut la utilizarea unui nou
alfabet bazat pe cel grec, Influenta bizantin~ a
civilizat ru~ii, contribuind la diferenta mare
dintre modul de viat~ rus ~i cel vest-european
146
cu o cultura aflata sub influenta latina ~i
catolica.
Destramarea Marelui
Voivodat al Kievului
Marele Voivodat al Kievului, care se intindea
de-a lungul druillului coillercial ce f:lcea leg:l-
tura intre Marea Baltic:l ~i Marea Neagrn, ~i-a
Wit epoca de aur sub domnia lui Iaroslav
inteleptul (1019-1054), in aceast:l perioad:l
f1ind una din principalele puteri din Europa.
Dup:l rnoartea lui Iaroslav, voivodatul a fost
iillp:lrtit intre rno~tenitori, ceea ce i-a sc:lzut
puterea, l:lsandu-i domnitorului din Kiev doar
alienat mintal ,5i a murit f~rn mo,5tenitor in
1598 -boierii ,5i-au rec~p~tat mare parte din
putere. Dup~ Feodor I pe tronul tarului a fost
ales cumnatul acestuia, Boris Godunov, dar la
sfar,5itul scurtei sale domnii (1598-1605), in .
Rusia haosul era des~var,5it.
Puterea central~ s-a destrnmat, populatia
suferea de foame din cauza recoltelor slabe,
t:1ranii s-au revoltat, au ap~rut pretendenti la
tron, mai mult s-au amestecat ,5i polonezii ,5i
suedezii. P~rea c~ statuI rus va avea un sfar,5it
tragic, dar armata adunat~ in ora,5 impreun~
cu cazacii au alungat polonezii. Soarta Rusiei
s-a schimbat in 1613, odata cu alegerea ca tar
a lui Mihail Romanov. Dinastia Romanov a
domnit in Rusia timp de trei secole, pan~ la
revolutia rus~ din 1917, care a pus cap~t
autocratiei tariste.
Pe vremea aparitiei dinastiei Romanov,
societatea rus~ avea deja. cateva trns~turi ca- ~
racteriStice. Tarul a ra:mas autocrat, pe care-l ~
_.~
nutrea credinta in menirea deosebit:I a Rusiei.
Marea nobilime -boierimea -s-a opus
timp de un secol tendintelor autocrate ale
marilor voievozi de la Moscova. Conflictul a
atins apogeul sub domnia lui Ivan al N-lea,
care era un domnitor putemic, priceput, dar
nemilos, cateodat:I atins de nebunie, denumit
~i lvan cel Groaznic. Ivan a ajuns pe tron din
copilarie, supus vointei familiilor de boieri
care domneau in numele lui, dar el ~i-a aratat
inten!;iile inca de la majorat. in 1547, a fost
incoronat, fiind primul dintre suveranii
Marelui Voievodat al Moscovei care s-a auto-
intitulat Tarul imperiului (corespondentul rus
al cuvantului Cezar).
in primii ani de domnie a ob!;inut succese
remarcabile. Reformele lui au slabit puterea
boierilor in guvemare. Prin razboaiele victo-
rioase duse in est ~i sud a ocupat hanatele
t:Itare ale Kazanului ~i Astrahanului, extinzan-
du-~i domnia pana la Mun!;ii Urali. Englezul
2:0 Richard Chancellor a navigat de-a lungul
J, coastelor Scandinave, pe Marea A1ba ~i Dvina
~ de Nord, apoi, calatorind pe uscat, a ajuns la
~ Moscova; prin aceasta s-a stabilit o legatura
~ importanta, de~i limitata, intre Rusia ~i
~ Occident. Drumul era anevoios, dar s-a dove-
~ dit a fi indispensabil. Ru~ii au fondat la gura
~ fluviului Dvina de Nord ora~ul Arhangelsk.
"'
~ Domina,ia terorii
Ivan ~i-a dat seama ca Rusia avea nevoie de
relatii mai stranse cu occidentul, a~a ca a
invadat cateva teritorii baltice disputate,
pomind astfel lungul razboi din Livonia
(1557-1582). Concomitent, conflictul lui cu
boierimea s-a accentuat ~i mai mult. infuriat
de fapte considerate de el drept tradare, a
recurs la teroare; s-a inconjurat de o garda de
criminali de elita imbraca!;i in negru,
macelarind sau deportand mii de du~mani
reali sau presupu~i. La inceput avea ca scop
ridicarea puterii tarului deasupra tuturor, ~i
umilirea boierimii, apoi, cople~it de o nebu-
nie paranoica, a distrus prosperul Novgorod,
i-a macelarit locuitorii, intr-un acces de furie
~i-a asasinat propriul fiu mo~tenitor. Dupa ce
a scufundat tara in haos, nu a putut rezista
presiunii polonezilor ~i suedezilor, fiind
nevoit sa renunte la teritoriile noj din
regiunea baltica. in pofida terorii, sub domnia
mo~tenitorului lui Ivan, Feodor I -care era
O Catedrala Vasili Fericitul cu noua cupole,
ridicata in aproprierea Kremlinului, pe vre-
mea domniei lui Ivan cel Groaznic, in memo-
ria infrangerii definitive a tatarilor in 1552.
O Aceasta icoana
din biserica satului
Kureca (datand din
jurul anului 1460),
arata victoria nov-
gorodenilor asupra
suzdalienilor.
V1adimirului a fost de scurt~ durat~, treptat
dezvoltandu-se o nou~ putere: Moscova.
Ora~ul a fost fondat doar in secolul XII cu o
a~ezare excelen~, la intalnirea drumurilor flu-
viale ruse. Moscova, cu ajutorul voievozilor
~ireti, a devenit centrul tot mai puternicului
voivodat: ace~ti voievozi mai intai au cules
doar taxele pentru t~tari, iar mai tarziu, cand
puterea acestora era in sc~dere, i-au invins la
Kulikovo; a trebuit ins~ s~ treac~ Inc~ un
secol pan~ ce marele voievod de la Moscova
a obtinut independenta total~ fat~ de Hoarda
de Aur.
Aceasta s-a realizat sub domnia lui Ivan al
III-lea (cel Mare sau Calita): prin combinarea
fortei cu diplomatia a devenit suveranul celor
mai multe voievodate ruse; a invadat
republica nordic~ Novgorod. A ca~tigat cateva
teritorii ~i In vest de la statul polono-lituanian,
dar vechea capital~, Kievul, a ramas In afara
granitelor. Centrul noului stat rus a r~mas In
nord-est, In interiorul continentului, f~rn s~
aib~ leg~turi directe cu Marea Baltic~ sau
Marea Neagra.
Marii voievozi al Moscovei
Sub domnia lui Ivan al III-lea Marele Voievo-
dat al Moscovei ~i-a restabilit relatiile diplo-
matice cu Europa, iar Ivan a fost atat de
apreciat, incat s-a c~s~torit cu Sofia, nepoata
ultimului Imp~rat bizantin, In anul 1472. La
vremea aceea imperiul bizantin se destra-
mase, Constantinopolul fiind ocupat de turci
In 1453; in aceste condi!;ii biserica rus~ a
devenit cel mai important centru independent
al credintei ortodoxe din est. Acest fapt a
sporit prestigiul ~i autoritatea tarului, care era
capul bisericii desemnat de Dumnezeu, ~i
O Ilustratie din
secolul xv despre
cavaleria Moscovei.
Zalele imbl3nite
erau purtate iarna;
port preluat de la
mongoli.
147
48 ASCENSIUNEA RUSIEI
DATEIMPORTANTE
inCI
yes
Un alt moment de rnscruce 1n istoria Rusiei
a fost r~zboiul nordic cu Suedia. Aceasta era
forta dominant;I 1n spatiul baltic, cu o armat;I
bine antrenat;I, in fruntea c~reia se afla un
rnzboinic de temut, regele Carol al XII-lea.
ins~ Carol era rnai putin priceput in probleme
de strategie militar~; ~i dup~ ce a 1nvins ru~ii
la inceputul rnzboiului (1n 1700), a luptat ani
de zile 1n Polonia. Petru 1ntre timp ~i-a
reorganizat armata dup~ modul vestic,
stabilindu-~i pozitiile in regiunea baltica.
t;an<1 t;arol s-a notarat tOtu~1 sa-1 atace, ru~ii s-
au retras, atr:lgand suedezii tot mai adanc In
teritoriul tarii, pana ce drumurile de
alimentare ale acestora au devenit prea lun~i,
iar proviziile de alimente s-au terminat. In
final suedezii au fost Invi~i la Poltava In
1709.
slujea noua nobilime, mai supus~. In schim-
bui supunerii nobiiimea a primit puteri depii-
ne asupra tar;lnimii care a ajuns In randui
iobagilor: taranui nu avea dreptui de a p~r;lsi
p~mantui iucrat de ei ~i era cu totui ia
dispozitia boieruiui. Institutia iob~giei era
desfiintat~ deja In muite p~rti aie Europei de
Vest, ins~ in Rusia abia s-a consoiidat.
Cazacii
In secoiui anterior zbuciumat, grupuri mari de
oameni -mai aies iobagi fugari -s-au refugiat
dincoio de graniteie Rusiei. Din ei s-au format
comunit:ltiie militare iibere ~i rebeie aie caza-
cilor, care de-a iungui secoieior s-au aflat In
reiatii schimb~toare cu statui rus. Cazacii
ucranieni i-au ajutat pe tarui Alexei (1645-
1676) in r;lzboiui Impotriva Poioniei: astfei
ru~ii au reca~tigat Kievui istoric ~i au venit in
contact pentru prima oar;l cu viitorii du~mani,
turcii. Pe de alt:l parte cazacii din regiunea
Donuiui au iuptat In fruntea r~scoaiei
tar;lne~ti condus~ de Stenca Razin (1670-71),
cu greu infrant:l de tar.
Expansiune teritorials
Tarui Rusiei ~i urma~ui iui, Feodor ai III-iea
(1676-.1682) au restabilit autocratia tarist:l,
Rusia s-a extins pe teritorii noi ~i a devenit
mai receptiv~ fata de influenteie vest-europe-
ne. Acest proces s-a intensificat sub domnia
iui Petru cei Mare (1689-1725); Petru a recu-
noscut starea inapoiat:l a Rusiei ~i a hot:lrat s~
invete de ia Occident. Ei a vizitat Franta,
Angiia ~i Oianda In 1697-98 sub fais~ identi-
tate, ar;ltand interes, deosebit fata de proce-
seie tehnoiogice ~i constructia naveior mariti-
me ~i mai putin interes pentru societatea
nobil~ ~i eiegant:l a capitaieior.
Dup~ revenirea in Rusia ei a acceierat
procesui de apropriere de Occident, a
centraiizat administratia pubiic~ ~i biserica, a
creat ieg~turi mai stranse intre nobilime ~i
stat, a sprijinit Inv~tamantui ~i industria, a
Fereastra spre Vest
incheierea pilcii s-a amanat panil1n 1721, dar
a avut consecinte de o importanti1 hotiiratoare.
Rusia a preluat rolul Suediei, ca cea rnai rnare
putere nordicil, a obtinut teritorii importante 1n
regiunea balticil, ~i prin aceasta mult ravnita
"fereastr;1 spre vest". Pe malul MMii Baltice
Petru a construito nouil capitalil1n stil vestic,
Sankt Petersburg (denurnit Leningrad sub
dominatia comunistii). Eleganta europeanil a
acesteia era opusul cupolelor tipice ale vechii
Moscove.
Ca ~i Ivan cel Groaznic, Petru era nemilos
cind era vorba de realizarea telurilor
propuse; a impus taxe grele ~i a condamnat
multi oameni la muncii fortati1. Era inovator I
dar In acela~i timp se comporta ca un autocrat
medieval, iar cei din antUrajullui aveau bune
motive sii se teamii pentru viata lor. in
schimb, a mcheiat perioaCla Cle izolare ;
Rusiei, care de la 1nceputul secolului XVIII ;
devenit o putere dernna: de luat in considerar{
in Europa pana: $i in zilele noastre.
O Domnia lui
Petru cel Mare
(1698-1725) a scos
Rusia din Evul
Mediu, transfor-
m&nd-o intr-un stat
mai modern. Petru
a fost un domnitor
nemilos, domnia lui
a fost marcata de
rascoale, dar a
facut din Rusia una
din principalele
puteri ale Europei.
"
i
~
~
862
Ruric fondeaza dinastia varega
in jurul anului 900
Voievodul Oleg une~te Novgorodul cu
Kiev
978-1015
Domnia lui Vladimir cel Mare
1019-54
Domnia lui laroslav celln,elept
1157
Vladimir este centrul Rusiei
1237-40
Cucerirea mongola (tatara)
Alexandr Nevschi invinge suedezii ~i
Ordinul Cavalerilor Germani
(Cavalerii Teutoni);
din 1252 voievod al Vladimirului
1325-41
Domnia lui Ivani, inflorirea Moscovei
1380
Dimitri Donscoi ii invinge pe tatari
1453
Turcii otomani ocupa Constantino-
polul; imperiul bizantin se prabu~e~te
1472
Marele Voivod al Moscovei, Ivan al
111-lea ( 1462-1505), o ia de so,ie pe
nepoata ultimului imparat bizantin
1480
Sub Ivan al 111-Iea Rusia devine
independenta de tatari; el ~i urma~ul
lui Vasilii al 111-Iea cuceresc mai multe
voivodate ruse
1552-56
Cucerirea Kazanului ~i Astrahanului
1557-82
Razboiul din Livonia se termina cu
infrangerea lui Ivan
1584
Fondarea ora~ului Arhangelsk
1604-13
Anarhie "timpurile tulburi"
1613
Mihail I ( 1613-45) devine primul 'ar
din familia Romanov
1645-76
Domnia lui Alexei I: se restaureaza
autocra,ia ,arista ~i institu,ia iobagiei
1667
Dupa reforma liturghiei bisericii ruse,
cei cu "credin,a veche" se despart de
biserica
1668-71
Rascoala lui Stenca Razin
1689
Petru cel Mare devine 'ar
1697-98
Petru cel Mare viziteaza Europa de Vest
1700
Incepe razboiul nordic
1703
Petru cel Mare fondeaza ora~ul
Sankt Petesburg
1709
Ru~ii inving suedezii la Poltava
1721
Cu pacea de la Nystad se incheie raz-
boiul nordic: Suedia cedeaza teritorii
1725
Moartea lui Petru cel Mare
48