Istoria Rusiei – Paul Dukes

-fisa de lectura-

Cartea lui Paul Dukes descrie, in linii mari, o istorie a statelor si a statului rus, incepand de la
fondarea Kiev si pana la evenimentele de dupa 1991. Continutul acestei fise de lectura va cuprinde doar
istoria medievala a Rusiei, structurata in 3 capitole in prima parte a cartii.

Capitolul 1 se centreaza pe Kiev, fondarea Rusiei Kieviene si dezvoltarea acesteia. Urmatorul

capitol descrie dezintegrarea statului kievean si fortele externe care au actionat in Rusia in aceasta
perioada instabila. Capitolul 3 muta centrul de studiu spre Moscova, care consolideaza din nou spatiul
Rus.

Istoria statelor rusesti ar incepe cu niste conducatori aproape mitologici, de origine scandinava,
dintre care se remarca Rurik, fondatorul unei dinastii care urmeaza sa conduca principalitatile rusesti
timp de cateva secole. In acelasi timp, e de remarcat deschiderea civilizatiei ruse la Bizant, stepele
asiatice si Estul Mijlociu.

Secolele IX-X se arata drept perioade semnificative pentru Kiev. Un stat format in jurul unei
capitale cu acces facil la Marea neagra, Kievul profita de pe urma tributului, prazii de razboi si a
tratatelor cu Bizantul si statele invecinate. Sub domnia lui Olga, rusii se convertesc pentru prima data la
crestinatate. Totusi, acest lucru se definitiveaza abia in timpul lui Vladimir, in primele decenii ale
secolului XI. Acesta intareste organizarea statului kievean, pastrand o politica externa viguroasa, in
defensiva fata de nomazi si cu Bizantul ca partener central. Se formeaza Russkaya Pravda, primul cod de
legi rusesti. Moartea acestuia in 1015 precede o lunga serie de conflicte care au ca opusi principali Kievul
si Novgorodul.

Din 1036 pana in 1054, Iaroslav cel Intelept ajunge sa conduca drept mare principe. Acesta
stabileste legaturi diplomatice cu occidentul si intretine atat relatii de conflict cat si de alianta cu
bizantinii. La moarte, titlurile acestuia sunt impartite intre fii sai, care formeaza un oarecare triumvirat
care se incheie cu tradarea a doi membri fata de Iziaslav, principele senior.

Din 1068, consiliile oraselor rusesti devin din ce in ce mai importante, fiind adesea asamblate de
armata.

In urmatorul secol, Kievul intra in declin si principalitati precum Vladimir, Rostov, Novgorod si
Galicia-Volynia devin din ce in ce mai relevante geo-politic. Vladimir Monomakh fondeaza Moscova

Din punctde vedere economic, principatele rusiei dispuneau de vaste pamanturi si resurse, iar o
buna parte din populatie era implicata in comert. Multe orase aveau deschderi spr mari rute si centre
economice ale lumii.

Institutia bisericii ajuta la consolidarea statelor, insa sunt notabile inca prezente ale
paganismului slavic. Natura culturii populare ramane profund precrestina.
 Aflata intr-o continua disunitate la inceputul sec XIII, Rusia se vede confruntata cu invazia
mongola. Se ajunge la domnia asa-numitului „jug tatar”, in urma unei multitudini de masacre si victorii
militare mongole. In acelasi timp, din vest, Suedezii si Cavalerii Livoniei ataca Rusia, fiind in cele din urma
opriti de Alexander Nevsky. Aceasta pseudo-cruciada impotriva lumii slavice nu a fost reluata in nord,
dar ceea ce este Ucraina si Belarusul de azi, plus o buna parte de teritoriu rusesc, sunt in cele din urma
cucerite de Marele Ducat Lituanian si de Regatul Poloniei.

Dupa formarea Hanatului Hoardei de Aur de catre Batu Khan, se incepe o traditie care
presupune venirea conducatorilor rusi la Serai, capitala hanatului, pentru a se supune khanului. Traditia
dureaza aproximativ 200 de ani.

Intre timp, Moscova devine un centru comercial si statal din ce in ce mai important, sub
contextul politicilor instabile de la Serai.

Se fac avansauri tehnologice in domeniul agriculturii. Populatia rusa, in cele din urma, ajunge la
aprox 10 milioane si zonele rurale incep sa participe la economie, prin intermediul pietelor si a taxelor
platite in bani sau munca. Novgorod si Pskov devin adevarate centre comerciale. Genoezii incep sa isi
faca simtita prezenta in orase ale marii negre.

Biserica isi recapata puterea si obtine anumite beneficii din partea Hanatului, in timp ce se
ocupa de formarea culturii rusesti „oficiale”

Odata cu o slabire definitiva a puterii mongole, Moscova a inceput sa consolideze treptat spatiul
rus, remarcanduse domniie lui Ivan III cel Mare si Ivan Teribilul in a doua jumatate a secolului XV si
secolul XVI. Se formeaza in cele din urma titlul de Tar al Rusiei.

In timp ce regnul lui Ivan III pune bazele expansiunii Moscovei, cel al lui Ivan Teribilul solidifica
absolutismul rusesc. Cel din urma a cauzat si domnit intro perioada de puternica instabilitate interna,
modificand legi si aparte de functionare a statului. Pe plan extern, Ivan subjuga Kazanul si isi impune
dominatia asupra fluviului Volga.

Desi s-a confruntat cu diferite atacuri din partea Crimeei, Kazanului si Lituaniei, armata
moscovita s-a dovedit nu doar avansata tehnologic, cat si capabila de a gestiona mai multe fronturi
deodata.

Fara un acces favorabil la ocean, Rusia nu participa la explorarea maritima vestica. In schimb,
grupuri de cazaci, oameni liberi de diferite origini, sub traditie nomadica de stepa, sunt trimisi in est,
dincolo de Urali, in expeditii de explorare, cucerire si subjugare in Siberia si in pamanturile abandonate
de mongoli.

Pe plan demografic, Rusia secolului XVII nu sufera mari modificari fata de cea a secolului XIII.
Totusi, odata cu o mai mare unitate statala, viata economica este din ce in ce mai prospera, cadrul
geografic rus oferind o deschideree comerciaa catre bunurile de lux din est.

Biserica s-a vazut treptat amenintata de renastere si de catolicii din Polonia si Lituania, insa
autoritatea titlului auto-asumat de cea de-a treia Roma i-a permis Rusiei sa impuna crestinsimul ortodox
in buna parte din teritoriile stapanite.