Cultura, religie si societate in mesopotamia

antica.
-tema de seminar-

German Ciprian
Istorie
Anul I
 Mesopotamia antica, leaganul civilizatiei, a fost, in perioada care a dat
startul istoriei, si leaganul a numeroase culturi, care au interactionat, au facut
comert, s-au luptat si s-au dominat intre ele.
Aceste culturi, cu diferite limbi, origini si traditii, au format un spatiu complex
si heterogen de dezvoltare a societatii. Prima astfel de socieate a fost cea
sumeriana, care s-a format de-a lungul Tigrului si Eufratului sub forma
organizatorica a oraselor stat, reciproc independente dar cu puternice legaturi
econmice si culturale. Este notabil faptul ca sumerienii nu aveau ceea ce putem
numi in ziua de azi o cultura stabila. In schimb, existau variatii culturale, lingvistice
si religioase in fiecare oras-stat, cu diferente vizibile la distante mai mari.
Asemanator Egiptului, si sumerul are o diviziune culturala dintre cursul superior si
cel inferior al fluviilor. Cursul superior prezenta o varietate mai mare, in timp ce
cursul inferior era mai omogen.
Probabil primul oras-stat si centrul civilizatiei sumeriene a fost Eridu, in jurul
caruia s-au fondat si alte orase-stat, precum Ur, Uruk, Ninive, Larsa, Sippar,
Nippur si Kish. Dintre ele se remarca Uruk, oras a carui rege, Gilgames, este
personajul principal al epopeei lui Gilgamesh, cea mai veche lucrare de literatura
cunoscuta noua. In aceasta lucrare veche de milenii, exista si mentiunea unui
mare potop, foarte posibil acelasi potop care a inspirat si evenimentul descris in
Vechiul testament.
Desi epopeea lui Gilgamesh are ca personaj principal un erou sumerian,
descoperirile arheologice au dezvaluit texte in limba akkadienilor. Acesti akkadieni,
vorbitorii unei limbi semitice sunt imediatii succesori ai sumerienilor in ceea ce
priveste dominatia in zona mesopotamiei. Sub conducerea lui Sargon, akkadieni
formeaza primul imperiu din istorie, care dureaza aproxiativ 50 de ani.
Mesopotamia urmeaza sa fie stapanita de elamiti si mai apoi de asirieni,
care au reusit sa isi mentina o puternica dominatie asupra unei mari parti din
semiluna fertila timp de aproximatv 1500 ani, fiind intrerupti pentru scurt timp de
babilonienii condusi de Hamurabi.
Hamurabi s-a remarcat in istorie ca fiind intemeietorul primului cod de legi,
faimosul cod al lui Hamurabi, care a adus stabilitate societatii babiloniene, fiind
bazat pe un principiu al reciprocitatii, cu inclinatii crude. Acest cod cuprindea
urmatoarele legi:
 Dacă cineva acuză pe altcineva, fără să poată aduce vreo dovadă,
acuzatorul va fi omorât.
 Dacă cineva acuză pe altcineva, și poate dovedi vina acestuia, el va fi
răsplătit cu bani.
 Dacă un judecător ia o decizie într-un caz, iar apoi se dovedește că a
greșit, va fi pus să plătească de douăsprezece ori cât a impus el acuzatului,
și nu i se va permite să mai judece.
 Dacă cineva fură pe fiul altcuiva, va fi omorât.
 Dacă cineva găsește un sclav evadat și îl returnează proprietarului, acesta
va trebui să plătească doi șekeli.
 Dacă un hoț este descoperit în timp ce fură, va fi omorât.
 Dacă cineva nu are suficientă grijă de un baraj, și barajul cedează, el va fi
vândut, iar banii obținuți vor înlocui recolta pierdută în timpul inundării
culturilor.
 Dacă cineva inundă culturile unui vecin, îi va plăti pierderea.
 Dacă cineva își lasă grădina în seama unui grădinar, iar acesta își face
treaba bine timp de patru ani, în al cincilea an proprietarul e obligat să ia
parte la grădinărit.
 Dacă grădinarul nu și-a făcut treaba bine, iar plantele suferă, el va plăti
pierderea în funcție de producția vecinului.
 Dacă cineva are o datorie, și nu poate plăti, el se poate vinde pe sine, pe
soția sa, pe fiul său și pe fiica sa să muncească; după trei ani ei vor fi
eliberați.
 Dacă un om dator își plătește datoria cu un sclav, iar sclavul este suficient
de bun, nu pot exista obiecții.
 Dacă cineva se căsătorește cu o femeie, dar nu are niciun fel de relații cu
aceasta, nu se consideră căsătorie.
 Dacă o soție are relații cu un alt bărbat, amândoi vor fi legați și aruncați în
apă, dar soția poate fi iertată de soțul ei și dăruită regelui ca sclavă.
 Dacă un bărbat folosește violența asupra soției altui bărbat pentru a se
culca cu ea, el va fi omorât, iar femeia considerată fără vină.
 Dacă un bărbat este capturat în război, iar femeia părăsește casa, deși este
mâncare suficientă, ea va fi aruncată în apă.
 Dacă un bărbat este capturat în război, și nu există mâncare, femeia este
fără vină dacă părăsește casa.
 Dacă un soț părăsește casa, soția pleacă în altă casă, iar soțul se
reîntoarce, soția nu este obligată să se reîntoarcă.
  Dacă un bărbat vrea să se despartă de o femeie care a dat naștere copiilor
săi, o parte din pământ și din bani trebuie cedată ei de soț. Când copiii
cresc, ea se poate recăsători.
 Dacă un bărbat vrea să se despartă de o femeie cu care nu a avut copii, îi
va da înapoi zestrea și banii pe care i-a adus din casa tatălui ei.
 Dacă un bărbat adoptă un fiu, iar acesta crește în casa părinților adoptivi,
părinții naturali nu pot cere întoarcerea acestuia.
 Dacă cineva lovește pe altcineva de rang mai înalt, va fi biciuit în public de
șaizeci de ori.
 Dacă cineva lovește pe altcineva de același rang, va plăti o mina de aur.
 Dacă un sclav lovește un om liber, îi vor fi tăiate urechile.
 Dacă un bărbat lovește o femeie însărcinată, iar aceasta pierde sarcina, el
îi va plăti zece șekeli.
 Dacă un constructor construiește o casă, și o construiește bine, proprietarul
va plăti doi șekeli pentru fiecare suprafață a casei.
 Dacă însă nu reușește, și casa se prăbușește, ucigându-l pe proprietar,
constructorul va fi omorât.
 Dacă fiul proprietarului va fi omorât, fiul constructorului va fi ucis.
 Dacă un fiu își lovește tatăl, fiului i se vor tăia mâinile.

Desi a fost o domnie prospera, Babylonul incepe sa se prabuseasca odata

cu moartea lui Hamurabi, lasand loc continuarii dominatiei assiriene. Continuand
sa conduca inca cateva sute de ani, assirienii au reusit sa isi raspandeasca limba
si sistemul de scriere in toata Mesopotamia. In plus, au imbunatatit legatuile dintre
orase construind drumuri, care au facilitat dezvoltarea economica a regiunii chiar
si dupa finalul dominatiei assiriene. Vastele bogatii adunate din tributuri, taxe si
cuceriri au permis acestei civilizatii sa construiasca cladiri monumentale, precum
palatele imperiale si biblioteca din Ninive.
Fiind o adevarata mare putere, asirienii au avut si o forta militara pe
masura. Erau si buni asediatori, folosind tactici de izolare si infometare. Cucerirea
nu se opera la preluarea conducerii unei cetati sau oras. O buna parte din
populatie era deportata, in special mestesugarii si oamenii invatati, pentru a
preveni rebeliunile organizate si pentru a ajuta la dezvoltarea altor parti ale
imperiului. Totusi, acest tip de conducere a dus la o perioada de razboi civil
constant, care a dus la caderea imperiului si la inca o scurta ascensiune
babiloniana.
 In regiune, urmeaza cuceriri persane, grecesti si romane, care si-au impus
o cultura externa spatiului celor doua fluvii.

Religia in Mesopotamia antica, pana la cuceririle persane, a fost majoritar

bazata pe cultele sumeriene. Incepand chiar cu primele orase-stat, se poate
observa faptul ca religia era institutionalizata si politeista. Totusi, aspectul politeist
nu a impiedicat orasele-stat din a-si allege zeitati principale, care sa isi delege
puterea de conducere spre regi.
Cele mai multe dovezi arheologice referitoare la religia sumerienilor provin
din perioada dinastica timpurie, 2900-2350 i. Hr. Aceste izvoare istorice arata ca
mara majoritate a divinitatilor sumeriene erau antropomorfe, avand pana si
caracteristici psihologice umane, si traiau intr-un plan spiritual care era o replica a
spatiului geographic si cultural Sumerian. In total, ar fi existat mii de zeitati si
spirite sumeriene, insa acestea erau impartite pe ranguri de importanta.
Rangul spiritual cel mai inferior era purtat de diferite spirite ale binelui si
raului, asemanatoare cu ingerii si demonii.
Urmatorul rang era purtat de zeitati minore, care erau reprezentate de
diferite fenomene naturale sau care isi exercitau patronajul si protectia asupra
diferitor animale sau chiar meserii. Urmatorii erau zeii lumii de dincolo,
precum Nergo sau Erishkigal
Urmeaza zei puternici, ai razboiului, stelelor, zilei si noptii, precum Nanna,
zeul lunii si Utu, zeul soarelui
In varful ierarhiei se afla trei zei principali, An, Enky si Enlil
An era zeul cerului, tata a multor alti zei, cu templul principal in Uruk. Era o
divinitate a intregului univers, deci atentia sa asupra lumii umane era considerata
minima.
Enky, numit de akkadieni si Ea, era zeul apei dulci, a stiintei tehnologiei,
magiei si artei. Era un zeu iubit datorita grijii pe care o purta pentru oameni. Spre
exemplu, el este cel care a salvat omenirea de marele potop. Tot el a invatat
oamenii cum sa foloseasca resursele lumii.
Enlil era zeul vietii si al respiratiei, fiu al lui An, cu rolul de a mentine ordinea
in lume. Principalul sau templu era Ekur, in Nippur. Era considerat cel mai puternic
zeu, prin a carui putere erau incoronati regii. Un pasaj dintr-un imn antic dedicate
lui Enlil ii descrie puterea astfel:
Fara Maretul Munte, Enlil, niciun oras nu ar fi construit, nici o asezare n-ar fi
fondata, niciun grajd nu s-ar inalta, nicio stana nu s-ar cladi; niciun rege nu s-ar
ridica, niciun nobil nu ar fi nascut; niciun preot sau preoteasa n-ar ghici; soldatii nu
ar avea generali sau capitani; niciun peste n-ar mai urca spre varfurile raurilor si n-
ar iesi din mare. Marea nu si-ar produce vastele comori, niciun peste de apa dulce
nu si-ar lasa ouale pe paturile raurilor, nicio pasare a cerului nu si-ar face cuibul
pe pamant; pe cer norii grosi nu isi vor deschide gurile; pe campuri, granele nu a
rumple pamanturile arabile, vegetatia nu ar creste pe campii sau in gradini;
raspanditele paduri ale muntelui nu ar face fructi. Fara Maretul Munte, Enlil, Nintud
nu ar omori, nu ar lua viata; nicio vaca nu si-ar făta vitelul in grajd, nicio oaie nu si-
ar adduce pe lume mielul la stana, vietatile care se inmultesc singure nu s-ar
inmulti, animalele cu patru picioare nu s-ar imperechea. 1

Doua zeite importante sunt Ninhursag si Inanna(sau Ishtar), considerate

surori gemene. Ninhursag era zeita mama, asociata cu muntii si fertilitatea, avand
templul principal in Eridu. Ishtar era zeita iubirii si a razboiului, adesea invocate de
conducatori si razboinici. Avea templul principal in Uruk.
Alti zei care isi exercitau patronajul asupra oraselor mesopotamiene sunt:
 Marduk-Babilon
 Ashur-Assur (a fost sincretizat cu Enlil in timpul dominatiei asiriene)
 Nabu-Borsippa si Kalhu
 Ninhursag-Adab si Kesh
 Bau-Lagash
 Ishkur-Karkar
 Nisaba-Eresh etc

Literatura sumeriana are si mituri ale creatiei. In primul rand, pamantul si

zeii de rang inferior au fost creati de zeii cei mai puternici. Zeii inferiori au fost pusi
sa aiba grija de pamant. Acestia s-au plans zeitei-mama, spunandu-i ca au nevoie
de cineva care sa ii ajute. Aceasta i-a cerut fiului ei, Enky, sa creeze un substitut
care sa ii elibereze pe zei de la a avea grija de pamant. Enky i-a cerut lui Ninma
sa adune lut si sa si-l puna in uter. Imediat dupa asta, Ninma a dat nastere primilor
oameni.

Concluzionand, putem spune ca cultura, religia si civilizatia mesopotamiana

antica este de o complexitate aparte, fiecare aspect al istoriei sau al vietii de zi cu
zi fiind trait la un nivel inalt de spiritualitate si simbolism.