TRADITIONALISMUL

Traditionalismul este un curent cultural care, asa cum sugereaza si numele, pretuieste,
apara si promoveaza traditia, perceputa ca o insumare a valorilor arhaice, traditionale ale
spiritualitatii si epuse pericolului degradarii si eroziunii! O nota"ila incercare de
conservare a valorilor traditiei romanesti se regaseste in activitatea poporanismului si
samanatorismului, care s#au mani$estat pregnant in primele doua decenii ale secolului al
%%#lea si a caror reactie a avut si un aspect negativ, deoarece adeptii acestor curente au
respins cu $ermitate orice tendinta de modernizare a literaturii nationale!
In perioada inter"elica, directia traditionalista s#a regasit, la nivel ideatic, in programul
promovat, in principal, de reviste cu orientari politice distincte&
' "Gandirea", revista aparuta la (lu) in *+,*, s#a situat de la inceput pe o linie
traditionala, propunandu#si sa apere -romanismul, adica ceea ce e speci$ic -su$letului
national-! (eea ce aduce nou ideologia gandiristilor este promovarea in operele literare a
credintei religioase ortodoe, care ar $i elementul esential de structure a su$letului
taranesc! Opera cu adevarat romaneasca tre"uia sa eprime in modul cel mai inalt
speci$icul national # -ethosul- # prin promovarea si ilustrarea ideii de religiozitate,
cautand sa surprinda! particularitatile su$letului national prin valori$icarea miturilor
autohtone, a riturilor si credintelor stravechi! Dintre poetii care au aderat la aceste idei si
care le#au ilustrat in operele lor pot $i mentionati& Lucian .laga, Ion /illat, 0asile
0oiculescu, Nichi$or (rainic etc!
' -Viata romaneasca-, revista aparuta in doua serii la Iasi, a avut in prima perioada
1*+23#*+*34 o orientare poporanista, adica o simpatie eagerata pentru taranul o"osit si
asuprit! In *+,2 revista si#a reluat aparitia tot la Iasi, su" conducerea lui 5ara"et
I"raileanu, schim"andu#si atitudinea, deoarece dupa primul raz"oi mondial taranii
primisera pamant si drept de vot, de aceea in noua conceptie -va ramanea sentimentul de
simpatie si solidaritate- $ata de taranime, -dar nu mila, nu vina, nu datoria-! Orientarea
generala a revistei va continua sa $ie in spiritul unei democra$ii rurale! (olectivul
redactional era alcatuit din nume de prestigiu precum Mihail Sadoveanu, 5ala 5alaction,
Ionel Teodoreanu,
Al! /hilippide, 5! (alinescu, care au atras in paginile revistei opere ale unor scriitori
importanti ai literaturii romane& Liviu Re"reanu, Octavian 5oga, Tudor Arghezi, Lucian
.laga, Ion /illat, Ion .ar"u, 6ortensia /apadat#.engescu etc!
' "Samanatorul", revista de cultura si literatura aparuta la .ucuresti intre , decem"rie
*+2* si ,7 iunie *+*2, a $ost condusa pe rand de Al! 0lahuta si 5!(os"uc 1*+2*#*+2,4,
Nicolae lorga 1*+28#*+234 si A!(!/otiovici 1*+2+4! Articolul#program intitulat -/rimele
vor"e- reactualizeaza directiile -Daciei literare- 1*9:24 si cheama scriitorii -in )urul
aceluiasi standard pentru "inele ai inaltarea neamului romanesc-! Samanatoristii se
opuneau in$luentelor straine, considerate prime)dioase pentru cultura nationala, (os"uc
sustinand ideea necesitatii unui ideal, a unei literaturi care sa lumineze poporul! Nicolae
lorga promoveaza conceptia intrarii in universalitate prin nationalism, integrand esteticul
in etnic! (ei mai reprezentativi poeti au $ost 5! (os"uc, Al!0lahuta si St!O!Iosi$!
Trasaturile traditionalismului:
intoarcerea la originile literaturii;
ideea ca mediul citadin este periculos pentru puritatea su$letelor;
promoveaza pro"lematica taranului;
pune accent pe etic, etnic, social;
cultiva universul patriarhal al satului;
proza realista de reconstituire sociala;
istoria si $olclorul sunt principalele izvoare de inspiratie, dar intr#un mod ealtat;
ilustrarea speci$icului national, in spirit eagerat!
<n vie
Ion /illat
Tot mai miroase via a t=m>ios ?i coarn=
Mustos a piersici coapte ?i crud a $oi de nuc@
0ezi, din z=voi sitarii spre alte veri se duc;
(e vrea cu mine toamna, pe dealuri de m=#ntoarn=A
Nu e amurgul Bnc=, dar ziua e pe rod
Ci soarele de aur d=#n p>rg ca o gutuie@
Acum @ omid= neagr= @ spre poama lui se suie
T>r>?, un tren de mar$= pe#al Arge?ului pod!
(u gal"en ?i cu ro?u B?i coase codrul ia!
/rin $oi lumina z"oar= ca viespi de chihlim"ar!
O ghionoaie toac= Bntr#un agud, ?i rar
(a un ecou al toamnei r=spunde toc=lia!!!
S#a dus! Ci iar=?i sun=@ ?i tace! Dar aud
# Dcou ce adormise ?i#a tres=rit deodat= @
<n inim= cum prinde o toac=#ncet s= "at=
Lovind Bn amintire ca pas=rea#n agud!
Din ciclul Elorica al volumului /e Arges in sus numeroase poeme au turnura de
pastel! Tematica si sensi"ilitatea poetica a lui Ion /illat sunt nuantate de atitudinea
apolinica si dionisiaca in acelasi timp, intr#un discurs plastic si de o epresivitate care
asociaza nostalgicului seninatatea si armonicul!
Rupt parca dintr#un discurs mai amplu, creator de atmos$era, pastelul In vie are
toata recuzita de sursa romantica ce tine de poetica simturilor& par$umul, aromele,
culorile, dinamica ascensionala, sonoritatea ritmica a unui timp F anotimp al rodului!
0oluptatea de$ineste un spatiu rotun)it in miezul unui $ruct urias, o toamna Gpe
rod-, un amurg in culori calde, aromand de par$umul $ructelor! /astelul lui /illat 1spre
deose"ire de cel al lui Alecsandri4 e un ta"lou su$letesc, o Gpictura par$umata- 1(!
.acovia4 de trairi volup#tuoase, spectacol viu si atins de magia timpului curgator!
Eenomenele isi imprumuta atri"utele& Gsoarele de aur da#n parg ca o gutuie-, Gprin $oi
lumina z"oara ca viespi de chihlim"ar-!
D un trans$er care uni$ica partile intregului, incat si $iinta omeneasca preia
ritmurile eterioare, dupa ce a re$lectat spectacolul naturii& Gaud # Dcou ce adormise si#a
tresarit deodata # F in inima cum prinde o toaca#ncet sa "ata, Lovind in amintire ca
pasarea#n agud-!
(romatic, pastelul e dominat de gal"en si rosu, culori ale rodirii, dispuse elegant
ca intr#o opera de arta& !(u gal"en si cu rosu isi coase codrul ia-, lumina ca viespi de
chihlim"ar si soarele de aur parguit ca o gutuie sunt nuante din aceasta paleta!
0oluptatii simturilor poetul ii asociaza voluptatea epresiei! Dpitetului sugestiv,
uneori sinestezic 1via miroase mustos, crud4, i se alatura meta$ora 1trenul # omida neagra;
codrul isi coase ia in culorI4 si comparatia plastica 1soarele ca o gutuie, lumina z"oara ca
viespi, tocalia ca un ecou al toamnei, toaca lovind in amintire ca pasarea#n aguD4!
Unele imagini se apropie de Gputerea sim"olului, concentrand semni$icatii
reiterate din semantica romanticilor& tocalia, toaca # sim"ol al ritmurilor trecerii!
Implicarea eului liric in peisa)ul autumnal, schim"arile de ritm sau cursivitate 1ca in
versul *H4, paralelismul sintactic, leicul usor arhaizat tin tot de o estetica a unui moment
de tranzitie in poezia romaneasca!
Acest pastel incantator eempli$ica de$inirea ca Gpictor al atmos$erei si luminii-
pe care i#a $acut#o poetului Tudor 0ianu! /eisa)ul sau este o opera de arta, epresie a unei
atitudini meditative, contemplativ#elegiace, dar senine, depasind intentia descriptiva!