Sunteți pe pagina 1din 20

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

DIRECŢIA ÎNVĂȚĂMÎNT ȘOLDĂNEȘTI

GIMNAZIUL ALCEDAR

RAPORT DE AUTOEVALUARE

pentru confirmarea gradului didactic I

Anul de învățămînt 2013-2014

Șveț Aurelia, profesor de geografie, grad didactic I.

Se recomandă pentru confirmarea gradului didactic întâi, proces-verbal nr. 16 al ședinței Consiliului Profesoral din 27.02.14

Directorul gimnaziului Alcedar

Sumar

1. Date generale

1

2. Argumente în favoarea performanţelor obţinute.

2

2.1. Dovezi despre progresul şcolar al elevilor.

2

2.2. Dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională.

2

2.3. Dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şi desfăşurarea demersului didactic.

5

2.4. Dovezi despre implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt.

8

2.5. Dovezi despre contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţământ.

8

3. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale.

9

4. Direcţii de perspectivă.

10

Bibliografie.

10

Anexe.

11

1. Date generale

• NUME, PRENUME: Șveț Aurelia

• STUDII: Institutul Pedagogic de Stat ,,T. G. Șevcenko” din Tiraspol, facultatea de geografie,

specialitatea – învățător de geografie și biologie, absolvit în anul 1989;

• ACTIVITATEA PROFESIONALĂ

- 1989 – învățător de geografie la școala medie Ofatinți, raionul Rîbnița;

- 24 ani de activitate pedagogică – profesor de geografie și biologie;

• EVOLUŢIE PROFESIONALĂ

- 1991 – transferată ca învățător de biologie la școala medie Alcedar (actualmente gimnaziul

Alcedar), unde activez și în prezent;

- 2004 – conferirea gradului didactic II la specialitatea geografie;

- 2009 – conferirea gradului didactic I la specialitatea geografie;

- din 2006 dețin și funcția de organizator al lucrului educativ în gimnaziu;

- 24.11.2003 – 13.12.2003 – cursuri de perfecţionare la geografie, IŞE;

- 16.02.2008 – 01.03.2008 – cursuri de perfecţionare la geografie, IŞE;

- iulie 2010 , august 2011 – participarea în calitate de formator local la seminarele republicane

privind implementarea Curriculum-ului modernizat la geografie;

- 30.08.2013 – 27.09.2013 – cursuri de perfecționare la geografieie, IFC;

- Membru al Consiliului de Administrație al gimnaziului;

- Membru al Consiliului Metodic al gimnaziului;

- Membru al Comisiei Multidisciplinare;

- șeful întrunirii metodice raionale a profesorilor de geografie;

- Președintele CLPDC;

• PUBLICAŢII

- S. Caisîn, N. Halaim, A. Șveț ,,Surse de Energie Regenerabilă”, Ghidul profesorului, Chișinău

2012;

-

mea/strekoza/materiale (în perioada 2010 - 2014 – 12 materiale);

22

de

materiale

în

format

electronic

pe

site-ul

2. Argumente în favoarea performanţelor obţinute.

2.1. Dovezi despre progresul şcolar al elevilor. Evaluarea rezultatelor elevilor este o etapă importantă a procesului educațional, de care depinde etapa ulterioară și parcursul eficient al predării-învățării. Aplicarea diverselor tipuri și forme de evaluare mă ajută să orientez procesul educațional în conformitate cu standardele educaționale și obiectivele preconizate pentru formarea competențelor curriculare. La începutul fiecărui curs realizez evaluarea inițială, care îmi formează o imagine despre competențele, pe care le posedă elevii și îmi permite să proiectez activitatea în planul conținuturilor curriculare. Evaluarea formativă asigură elevilor posibilitatea de a recupera erorile, lacunele, astfel, ca la final de modul majoritatea elevilor să însușească suficient pentru a putea susține testul de evaluare sumativă. [12] Pe parcursul perioadei de atestare am constatat o evoluție calitativă a competențelor elevilor, care pot fi apreciate, raportîndu-le la competențele curriculare: Elevii pot:

- explica termenii geografici și îi utilizează în descrierile geografice coerente;

- examina, citi și interpreta hărțile la descrierea componentelor naturii, prin descifrarea semnelor convenționale ale hărții;

- determina și aprecia poziția geografică a obiectelor pe hartă;

- explica relațiile cauzale prin completarea organizatorilor grafici;

- realiza observații asupra componentelor naturii din localitate;

- să manifeste a atitudine grijulie pentru calitatea mediului natural;

- sistematiza informația selectată în urma observațiilor și din surse de literatură și electronice, prin elaborarea de postere, prezentări, eseuri etc; Am tendința permanentă de a forma la elevi competența de autoformare: elevii au învațat să scrie proiecte simple de mediu, pe care le implementăm în localitate, să sistematizeze materialele elaborate în portofolii, însă la acest capitol mai există rezerve. De asemenea elevii învață să soluționeze diferite situații-problemă, care asigură formarea competenței de a gîndi corect în diverse situații cotidiene, prin analiză și sinteză, generalizare și aplicare a cunoștințelor dobîndite în activitățile de toate zilele. În anul școlar 2012-2013 elevul clasei a IX-a Bumbac Vasile a ocupat locul II la olimpiada raională de geografie. La faza locală în fiecare an am o participare de 18-20 elevi din 150 elevi total în gimnaziu. În anexa 1 am prezentat evoluția rezultatelor școlare la geografie pe exemplul unei clase de elevi pe parcursul unei perioade de trei ani (fig.1), precum și evoluția unor elevi din clasa a IX-a (fig 2.a) și a VIII-a (fig 2.b)

2.2. Dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională. ,,În secolul XXI analfabeți nu vor fi acei, care nu vor ști să scrie și să citească, ci acei, care nu vor fi capabili să învețe continuu.” A. Tofler Reforma educațională care a demarat în Republica Moldova presupune ca cadrele didactice să posede un nivel înalt al măiestriei profesionale. Menţinerea şi dezvoltarea competenţelor profesionale este asigurată de o formare continuă, care reprezintă educația pe parcursul întregii vieți. Activînd ca profesor, conștientizez, că există o necesitate permanentă de aplicare eficientă a

rezultatelor cercetărilor din domeniul educației, deaceea am tendința de a-mi construi un traseu de formare continuă. Conform noului Regulament de atestare a cadrelor didactice, aceasta a devenit posibil prin completarea sistematică a Registrului dezvoltării profesionale. Astfel am obținut și o creștere a responsabilității personale pentru reușita carierei didactice, participarea activă la procesul de perfecționare și autoperfecționare devenindu-mi un principiu fundamental al formării continue. Tema de cercetare pedagogică este o continuitate a direcției de activitate a gimnaziului, fiind orientată spre asigurarea calității în educație. Calitatea și eficiența demersului educațional o obțin prin studierea sistematică a grupurilor de elevi cu scopul identificării celor mai adecvate strategii didactice centrate pe elev. Particularitățile individuale ale elevilor, dar și abordarea educației incluzive, imi impun crearea de condiții metodologice și psihopedagogice, care ar asigura accesul, relevanța și calitatea educației pentru fiecare copil. Reieșind din acest context, am orientat domeniul propriu de cercetare științifico-practică spre ,,Aplicarea strategiilor didactice interactive pentru asigurarea unui demers educațional de calitate la lecțiile de geografie și biologie”. Subiectul propus pentru cercetare este, de fapt, o continuitate a celor anterioare, dar implementarea curriculum-ului bazat pe competențe m-a determinat să formulez pentru realizarea lui așa obiective:

- Selectarea strategiilor didactice, orientate spre dezvoltarea creativității, gîndirii critice la elevi;

- Formarea competențelor de activitate individuală și sistematică la elevi;

- Formarea deprinderilor de aplicare a cunoștințelor în practică;

- Aplicarea metodelor de instruire diferențiată în cadrul lecțiilor; Consider că realizarea obiectivelor propuse poate asigura formarea unui cetățean activ, pregătit pentru a se integra în societate. Fiind una dintre științele ce studiază natura, geografia are tangențe directe cu problemele de mediu, deaceea ,,Educația ecologică prin prisma problemelor de mediu globale și ale localității natale” constituie un alt domeniu de cercetare în activitatea mea. Obiectivul principal al activității în acest domeniu este: Formarea conștiinței ecologice la elevi prin studierea diverselor metode de conservare a resurselor și energiei. Realizarea acestui obiectiv are loc atît la orele de geografie și biologie, cît și la activitățile extracurriculare, dar și în cadrul cursului opțional ,,Surse de energie regenerabile”. Formarea profesională continuă o realizez la nivel de gimnaziu, la nivel raional, precum și prin intermediul cursurilor și stagiilor la nivel republican. Consider că forma principală de instruire postuniversitară a profesorilor este formarea continuă la nivel de unitate școlară. Studierea literaturii din lista bibliografică anexată, precum și a multor articole din revistele de specialitate îmi asigură autoformarea și autoperfecționarea, totodată fiind și o îndrumare în problemele dezvoltării creativității și gîndirii critice la elevi, în identificarea metodelor de eficientizare a comunicării didactice. Formarea competenței digitale mă obligă să utilizez calculatorul în procesul de predare- învățare. În primul rînd am învățat să utilizez calculatorul pentru a culege și a sistematiza informația selectată, precum și și să prelucrez informația prin utilizarea programelor Microsoft Word, PowerPoint; Publisher, Excel, Prezi, Movie Maker, Camtasia Studio, creîndu-mi astfel materiale video necesare pentru anumite subiecte. Lucrez asupra elaborării prezentărilor Prezi pentru fiecare lecție pentru cursul opțional ,,Surse de energie regenerabilă”. Informația poate fi vizualizată pe http://prezi.com/your/. Pentru ca calculatorul să devină parte integrantă a unui proses interactiv de predare-învățare-evaluare, pun și în fața elevilor sarcini, realizarea cărora necesită utilizarea lui. O problemă, care mă preocupă la etapa actuală este eficientizarea comunicării didactice și

îmbunătățirea relației profesor-elev, cauzată atît de reformele din educație, dar și de aspectele vieții

sociale (migrația părinților, educația incluzivă etc.). Un modul foarte important în dezvoltarea profesională continuă îl constituie instruirea diferențiată. În acest scop studiez Teoria inteligențelor multiple a psihologului american Howard Gardner. Conștientizînd faptul, că implementarea curriculum-ului modernizat bazat pe competențe și centrat pe elev presupune dezvoltarea gîndirii critice și a creativității la elevi, am cercetat un șir de susre metodice și am selectat metode și tehnici adecvate dezvoltării creativității și gîndirii critice la elevi. (Exemple de metode și tehnici utilizate - p. 2.3) Schimbul de experiență cu colegii este de asemenea o modalitate de formare continuă. În acest scop am participat la ședințele catedrelor didactice, la orele publice ale colegilor, la activitățile extradidactice, dezbaterile tematice, organizate în cadrul catedrelor, am prezentat personal 5 ore publice la geografie și 6 la biologie, precum și mai multe activități extracurriculare. Majoritatea scenariilor didactice ale orelor publice, activităților extracurriculare, precum și proiecte de lungă durată le-am publicat pe site-ul comunității online a cadrelor didactice – http://www.didactic.ro/pagina-mea În cadrul școlii am participat la:

a) ateliere de lucru din cadrul catedrei cu tematica:

- ,,Structura lecției – eficiență și performanță”, gim. Alcedar, 04.01.2010

- ,,Elaborarea matricei de specificații pentru evaluarea sumativă”, gim. Alcedar, 05.11.2010

- ,,Formarea competențelor profesionale în elaborarea proiectelor de lungă și scurtă durată”, gim. Alcedar, 22 august 2013;

b) seminare metodice la nivel de instituţie de învăţămînt:

- ,,Utilizarea calculatorului în predarea disciplinelor școlare”, gim.Alcedar, 04.11.11;

- ,,Activități de valorificare a creativității elevilor în cadrul orelor – schimb de experiență”, gim. Alcedar, 05.01.2012; Activînd în calitate de organizator al lucrului educativ în gimnaziu, am avut posibilitatea să particip și la un șir de seminare raionale, unde am acumulat experiență referitor la parteneriatul școală-familie, metode de activitate în educația incluzivă etc. La nivel raional am participat la:

a) seminarele metodice cu tema:

- ,,Promovarea parteneriatului educațional dintre școală, familie, comunitate” – gim. Chipeșca,

25.02.2011;

- ,,Parteneriat școală-familie – repere pentru educația incluzivă” – gim. ,,A. Grosu”, Dobrușa,

06.04.2012

- ,,Copilul, cartea, televiziunea/Internetul – confluențe și contradicții” – gim.Glingeni,

30.11.2012.

- ,,Utilizarea manualului școlar la formarea competențelor curriculare la elevi în cadrul orelor

de geografie” - seminar raional al profesorilor de geografie – 10.12.13, gim. Alcedar;

b) Participarea la reuniunile metodice raionale din august a profesorilor de geografie - în

fiecare an. Am prezentat comunicări în cadrul reuniunilor metodice raionale:

- ,, Implementarea Curriculum-ului școlar modernizat la disciplina ,,Geografia”, august 2010

- ,, Implementarea Curriculum-ului școlar modernizat la disciplina ,,Geografia”, august 2011

- ,,Taxonomia competențelor curriculare la geografie” , februarie 2012.

Activez în proiectul SPARE (Program școlar privind utilizarea resurselor și energiei) din anul 2006. Obiectivele principale ale programului sunt: instruirea elevilor și sporirea eficienței practice a utilizării energiei la școală și acasă; familiarizarea copiilor și maturilor cu ideile și metodele de conservare a energiei. Activitatea în cadrul proiectului prin participarea la seminare, concursuri, conferințe, tabere de vară îmi permite schimbul de experiență în vederea educației ecologice a elevilor cu profesorii din întreaga republică. O experiență bogată privind educația ecologică a elevilor am acumulat și în rezultatul colaborării cu IFC în cadrul proiectului ,,Energie și biomasă”, implementat de PNUD în Republica Moldova. În cadrul componentei educative a proiectului, coordonată de IFC și CRCT ,,Gutta-Club”, au fost elaborate suportul didactic pentru elevi și ghidul profesorului la cursul opțional ,,Surse de energie regenerabilă”, la care am colaborat, ca autor. (Anexa electronică 1) În cadrul acestui proiect am participat la două școli de vară. (Anexa el. 2) Cunoștințele și competențele acumulate în rezultatul acestei experiențe le utilizez la lecțiile de geografie și biologie în scopul educației ecologice la subiectele legate de protecția mediului. La nivel republican și internațional am participat la:

a) seminare metodice cu tema:

- ,,Activitatea în cadrul proiectului SPARE: Sarcini de perspectivă pentru anul 2009-2010 – seminar metodico-informativ pentru profesorii din Republica Moldova, Chișinău, CRCT ,,Gutta-Club”, 07-08.11.2009;

- ,,Surse regenerabile de energie, conservarea energiei în gospodăria țărănească A.Port – seminar teoretico - practic, s. Popeasca, r. Ștefan - Vodă, 07.04.2010

- ,,Proiectul SPARE: Metodologii informaționale și sarcini de perspectivă pentru anul 2010- 2011” – seminar metodico-informativ pentru profesorii din RepublicaMoldova, Chișinău, CRCT ,,Gutta-Club”, 04-05.11.2010

- ,,Instruirea ca mijloc de includere a elevilor la activități de conservare a energiei” – Seminar Internațional – Kiev, 13-15.11.2012; b) două stagii de formare ca formator local privind implementarea Curriculum-ului școlar modernizat la disciplina ,,Geografia” - iulie 2010, august 2011; c) Am promovat cursurile de perfecționare la disciplina Geografia – 30.08– 27.09.13, IFC, Chișinău. În cadrul cursurilor am valorificat modulele: Psihopedagogia învățămîntului formativ, Didactica geografiei, Curriculum centrat pe competențe și Aplicarea TIC la lecție. d) Am activat ca membru al echipei de organizatori la două școli de vară în cadrul proiectului ,,Energie și biomasă”.

2.3 Dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şi desfăşurarea demersului didactic. Activitatea de formare continuă și autodezvoltare se reflectă permanent în desfășurarea demersului didactic. Participarea la atelierul de lucru ,,Structura lecției – eficiență și performanță a finalizat cu perfecționarea modelului de proiectare a lecției.[11] Demersul didactic îl structurez după modelul Evocare – Realizarea sensului – Reflecție – Extensie (ERRE). În acest mod învățarea devine un tot integru, formarea competențelor bazîndu-se atît pe cunoștințele noi, cît și pe cele anterioare. Aceasta îmi permite centrarea procesului educaţional pe opţiunile şi capacităţile elevului, precum și motivarea eficientă a lor prin metode și tehnici adecvate. Însă la acest capitol mai există oportunități: în primul rînd parteneriatul activ părinți – profesori, profesori – elevi, precum și atragerea la procesul educațional a tuturor actorilor comunitari: consilieri, asistent social, medic de familie, bibliotecar, lucrători de cultură, preot etc.

Atelierul de lucru ,,Elaborarea matricei de specificații pentru evaluarea sumativă” a avut ca finalitate însușirea elaborării unei matrici de specificații pentru o evaluare sumativă la un capitol/unitate de învățare pentru clasele gimnaziale. În final am reușit elaborarea unui model de matrice, care să includă competențele specifice și subcompetențele, ce urmează a fi evaluate. Din acestea rezultă obiectivele de evaluare, iar itemii se elaborează conform diferitor domenii cognitive, ținîndu-se cont de nivelul pregătirii clasei de elevi, astfel încît, lucrarea de evaluare să includă diferiți itemi după gradul de dificultate și să fie posibilă promovarea ei de către majoritatea elevilor. (un model de lucrare în anexa 2) În cadrul atelierului ,,Formarea competențelor profesionale în elaborarea proiectelor de lungă și scurtă durată” am prezentat modelul proiectării de lungă durată la geografie, elaborat în contextul formării de competențe. În acest sens am îmbunătățit proiectul cu precizarea clară a corelației dintre subcompetențe – conținuturi – activități de învățare – evaluare și am elaborat un model constructiv

de proiectare la disciplina predată. Toate proiectele didactice, atît de lungă durată, cît și de scurtă durată sunt elaborate în variantă electronică. (Anexa el. 3) În cadrul seminarului ,,Utilizarea calculatorului în predarea disciplinelor școlare” am făcut o prezentare despre importanța formării competenței digitale la profesori și elevi și unele modalități de utilizare a calculatorului la lecțiile de geografie, reieșind din condițiile concrete ale școlii. Astfel, luînd în considerație și propunerile metodice, mi-am creat un model propriu al proiectului de scurtă și de lungă durată, am învățat să elaborez prezentări PowerPoint, Prezi care le utilizez, atît la lecții, cît și în cadrul seminarelor; am învățat să prelucrez materialele audio și video în anumite programe, pentru a putea utiliza la lecție numai fragmentul necesar, învăț să elaborez lecții video, pentru a facilita accesul la instruire a copiilor cu anumite dizabilități. (Anexa el. 4) În timpul lecțiilor utilizez fragmente video, imagini sau prezentări. De asemenea învăț cu elevii să elaboreze singuri prezentări la calculator. Calculatorul mă ajută și la elaborarea fișelor cu teste individuale pentru fiecare elev. La 10 decembrie 2013 în gimnaziul Alcedar s-a desfășurat seminarul raional al profesorilor de geografie „Utilizarea manualului școlar la formarea competențelor curriculare la elevi în cadrul orelor de geografie”. La seminar am prezentat ora publică în clasa a VIII-a cu subiectul „Apele de suprafață ale Republicii Moldova. Rîurile”. În cadrul seminarului am moderat training-ul „Metode și tehnici interactive utilizate la lecțiile de geografie”. S-a realizat un schimb de experiență între cadrele didactice din raion. (Anexa el. 5) Am elaborat curricula la decizia școlii pentru cursuri opționale: ,,Educație pentru dezvoltarea comunității” – pentru clasa a IX-a și ,,Prin țări și continente” – pentru clasa a VII-a, aprobate la ședința catedrei din 01.09.2011. În cadrul cursurilor de perfecționare am discutat și despre avantajele și dezavantajele computerizării vieții. Ghidul de utilizare a Internetului, pe care l-am primit la cursuri, mă ajută să mă protejez de diverse forme de abuz pe Internet și să-i învăț acest lucru și pe elevii mei. Implementarea metodelor interactive îmi asigură soluționarea problemelor enumerate anterior. Pentru eficientizarea comunicării la lecții aplic metoda discuției. În scopul descătușării elevilor am stabilit la început regulule discuției în grup, creăm un mediu psihologic, bazat pe atitudine corectă, respect reciproc și încredere. Discuția [16] o utilizez la diferite etape ale lecției. Exemplu: Geografia, clasa a VIII-a, subiectul ,,Protecția aerului atmosferic”. La etapa de evocare le-am propus elevilor pentru vizionare

un fragment video:

discuție-dialog despre impactul și consecințele schimbărilor climatice.

căruia s-a inițiat o

în

baza

O discuție mai constructivă, u1tilizînd metoda FRISCO [19] am organizat la geografie în clasa a IX-a, subiectul ,,Industria energetică”. La etapa de reflecție am împărțit elevii în 4 grupuri pentru o discuție colectivă. Grupul I – Conservatorii – au enunțat idei pentru utilizarea surselor tradiționale de energie, ținînd cont și de metode de conservare a ei; Grupul II – Exuberanții – au propus idei noi de utilizare a surselor alternative de energie; Grupul III – Pesimiștii – au analizat toate ideile propuse, provocînd temeri pentru inovații; Grupul IV – Optimiștii – au analizat ideile propuse dintr-o perspectivă pozitivă. Această metodă asigură nu numai formarea de competențe de comunicare, dar și creativitate, și gîndire critică. Copiii învață să judece logic, să analizeze faptele, să formuleze concluzii. La acest subiect am aplicat de asemenea și metoda Pălăriilor gînditoare. [19] (Anexa 3) Instruirea diferențiată o realizez prin folosirea sarcinilor diferite în grupuri mici omogene, într-o clasa de elevi, în funcţie de particularităţile individuale. Dacă ofer aceeași sarcină, optez pentru indicatori de performanţă diferiţi. (Anexa 4) Pentru a motiva activitatea elevilor formulez sarcini diferite după modul de acțiune, dar care se realizează în baza aceluiași subiect, aplicînd Teoria Inteligențelor Multiple [6]. Exemplu de aplicare a metodei: Geografie, clasa a VIII-a, subiectul „Asociațiile vegetale. Vegetația de pădure” (Anexa 5) Educația ecologică la lecțiile de geografie este unul dintre obiectivele prioritare în activitatea mea. Pentru realizarea lui aplic metode interactive, care de asemenea au rol și în dezvoltarea creativității, a gîndirii critice și a competenței de comunicare. De exemplu, în clasa a VIII-a, la subiectul „Vegetația de pădure” am aplicat tehnica RAFT [16]. (Anexa 6) Consider, tehnica utilă pentru elevi deoarece ei au învățat să facă o solicitare în scris sau să informeze pe cineva despre un fapt real. Pentru reuşita activităţii, am ales personaje şi probleme reale, identificate de către elevi în mediul în care trăiesc. Astfel am obținut ca elevii să învețe să observe şi să analizeze ceea ce se întâmplă în jurul lor, să facă judecăţi de valoare, să caute soluţii şi să ia atitudine față de aceste probleme. Tehnica Gîndește-perechi-prezintă (GPP) [18] o combin cu alte tehnici de învățare și de prezentare a soluțiilor, de exemplu cu brainstorming-ul [11] în perechi. Această tehnică îmi permite să includ în discuție toți elevii, ei învață să-și formeze atitudini față de anumite probleme. Pentru formarea de competențe practice selectez subiecte concrete, legate de localitatea natală, de probleme reale ale comunității. (Anexa 7) Activitatea în cadrul proiectelor ecologice îmi crează suport didactic pentru desfășurarea orelor de cerc ecologic sau opționale. Cercul ecologic a activat în baza manualului Conservarea energiei, iar cursul opțional „Surse de energie regenerabilă” are ca suport materialele didactice elaborate în cadrul proiectului „Energie și biomasă”. Activitățile extradidactice, desfășurate sistematic în cadrul decadei de geografie și a bilunarului ecologic au ca obiective principale educația ecologică: implementarea practică a proiectelor elaborate, acțiunile practice pe teren, salubrizarea teritoriilor, lichidarea gunoiștilor neautorizate, amenajarea terenurilor. De asemenea desfășor și serate geografice concursuri, la care copiii participă cu interes. Pentru a asigura succesul orelor de geografie, utilizez și diverse materiale didactice: manualul școlar, caietul elevului (anul curent lucrez cu caiete cu elevii claselor a 7-a și a 8-a), atlase școlare, hărți de perete, hărți-contur, planșe (în special la studierea zonelor naturale), fișe individuale cu teste de evaluare, mijloace audio-video și desigur, calculatorul.

2.4. Dovezi despre implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt.

Roluri asumate:

- participare activă în activitatea Consiliului Profesoral.

- membru al Consiliului de Administrație din instutuție (pr.verbal nr.1 din 03.09.13);

- membru al Consiliului Metodic (proces verbal nr.12 din 03.09.13 );

- Membru al Comisiei multidisciplinare (Ord nr 21 din 03.04.13)

- elaborarea cărții de vizită a școlii (varianta electronică)

- dețin funcția de organizator al lucrului educativ

Activităţi extracurriculare şi extraşcolare:

- Conducător de cerc;

- Organizarea sărbătorii tradiționale „Toamna de aur”; „E vremea colindelor”

- Am organizat o activitate în comunitate cu caracter ecologic „Un sat mai curat”;

Parteneriate

- Coordonator local în cadrul proiectului SPARE (Program școlar privind conservarea resurselor și energiei);

- Mentor la practica pedagogică pentru studentul Chetrari Mihail (noiembrie 2011);

- Șef de catedră Științe reale;

- Dezvolt relaţiile de parteneriat cu părinţii, desfăşor activităţi de pedagogizare a lor;

- Colaborez cu partenerii educaţionali din comunitate (sînt președintele Consiliului Local pentru Protecția Drepturilor Copilului).

2.5. Dovezi despre contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţământ. Pentru promovarea imaginii favorabile a gimnaziului pe parcursul celor 5 ani de activitate profesională am realizat un şir de acţiuni:

• Am participat la concursul “Pedagogul anului”, etapa raională în anul 2010 și 2014.

• Evaluarea manualului: Geografia continentelor și a oceanelor, manual pentru clasa a VII-a, Chișinău, 2007;

• Membru al Juriului Concursului ,,Dezvoltarea Durabilă și problemele contemporanietății” – Chișinău, 08-09.01.2010;

• Membru al Comisiei raionale de evaluare a Rapoartelor de autoevaluare a cadrelor didactice, Geografia – 08.05.2013;

• Evaluarea testelor la simularea examenelor de bacalaureat, ord. nr.23 din 10.03.2010, Chișinău, 19.03.2010;

• Comisia de verificare la olimpiada raională de geografie (în fiecare an);

• Prezentare la reuniunea metodică raională a profesorilor de geografie ,,Taxonomia competențelor” februarie 2012; (Anexa el. 6)

• Comisia Raională de Concurs ,,Pedagogul Anului”, ediția 2013 – (ord. nr. 86 din 06.03.13);

• Organizarea seminarului raional al profesorilor de geografie ,,Utilizarea manualului școlar la formarea competențelor curriculare la elevi în cadrul orelor de geografie”, gim. Alcedar,

10.12.13;

• Participarea la proiecte naționale (internaționale) educaționale – în fiecare an;

• Formator în cadrul seminarului raional din raionul Rîșcani: ,,Proiectul SPARE: metode și exemple” 31.10.12 (dovadă – Scrisoarea pe numele directorului gimnaziului din 25.10.12);

• Membru al grupului organizatoric al școlii ecologice de vară în cadrul Proiectului PNUD ,,Energie și biomasă în Moldova”, ediția 2012 și 2013;

3. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale. [2], [20]

Indicatorul

 

Obiectiv

Acțiuni întreprinse

 

Rezultate acumulate

 

Dovezi

Concluzii

de

     

performan-

ță

 

1. Competența de specialitate

 

Utilizarea

-

Aplicarea în

-

Analiza literaturii de

-

Am realizat un

 

Utilizarea

strategiilor

cadrul lecțiilor a celor mai adecvate metode și tehnici interactive;

specialitate și a surselor

portofoliu cu metode și tehnici interactive;

-

Fotografia

metodelor și

didactice

din Internet;

panoului ,,Învață-te să

tehnicilor

interactive

-

Asistențe reciproce cu

 

interactive

colegii de lucru;

-

A sporit motivația

înveți” (Anexa 8 )

sporesc

-

Identificarea

strategiilor didactice interactive, ce pot fi aplicate la lecții;

-

Implementarea la ore a

elevilor pentru studierea geografiei;

eficiența

metodelor și tehnicilor

-

Rezultatele

procesului

adecvate;

 

elevilor

instructiv-

(Anexa 1)

educativ

 

2. Competenţa psihopedagogică

 

Proiectarea

-

Studierea

Studierea metodologiei de elaborare a PEI;

-

-

Am revizuit

-

Proiecte

Într-un grup

activităților

sistematică a

proiectele didactice

didactice;

școlar

educaționa-

nivelului de

-

Elaborarea fișelor de

conform particularităților individuale ale

elevilor;

(Anexa 9)

trebuie să

le,

dezvoltare al

lucru pentru elevii cu

-

Fișe de

ofer șanse

corespunză-

tor

elevilor;

-

Pregătirea

CES;

-

Studierea Teoriei

lucru;

(Anexa 4)

egale tuturor

copiilor

particulari-

tăților

elevilor pentru

Inteligențelor Multiple;

autoinstruire;

     

individuale

 

ale elevilor

 

3.Competenţa psihosocială [20]

 

Realizarea

-

Identificarea

Participarea la seminare privind parteneriatul educațional;

-

-

Ne implicăm în

-

Fotografii

Realizarea proiectelor comunitare au un impact pozitiv în formarea relațiilor.

unui climat

metodelor de

acțiuni comunitare;

din cadrul

adecvat de

comunicare

-

Am organizat

acțiunilor

colaborare

eficientă atît cu grupul, cît și cu elevii separat;

-

comportament adecvat în relații;

Adoptarea unui

-

Studierea literaturii de

sărbători tradiționale:

comunitare,

specialitate cu referință la relațiile în clasa de elevi;

„Toamna de aur”, „E vremea colindelor”, Ziua Bunicuței, Ziua Păcii, Două inimi gemene etc.

sărbătorilor

tradiționale;

 

(Anexa

electronică

 

7)

 
 

4. Competenţa tehnică şi tehnologică

 

Utilizarea

-

Utilizarea tehnicilor

-

Studierea programelor și

-

Am elaborat

- Prezentări ppt și Prezi

pentru lecții;

-

Lecții video

Utilizarea

computeru-

lui în

procesul

și tehnologiilor

informaționale

pentru eficientizarea

activității și

aplicațiilor utilizate pentru

crearea lucrărilor multimedia;

produse multimedia proprii pentru lecții;

calculatoru-

lui la lecții

eficientizea-

instructiv-

asigurarea calității în educație;

-

Frecventarea orelor

pentru clasa a

ză procesul

educativ

privind elaborarea lecțiilor

V-a; (Anexa

instructiv-

-

lucrărilor multimedia pentru a prezenta informația într-un mod creativ;

Elaborarea

multimedia;

electronică 4)

educativ

-

Elaborarea materiale

video pentru lecții și activități extracurriculare;

4. Direcţii de perspectivă.

Pentru perioada următoare îmi propun:

Să continuu valorificarea potențialului de strategii didactice interactive pentru asigurarea unui demers educațional de calitate la lecțiile de geografie și biologie;

Să contribui la formarea conștiinței ecologice a elevilor;

Să valorific potențialului elevilor talentați cu sopul pregătirii pentru diverse concursuri;

Să selectez informații pentru crearea paginii WEB a gimnaziului;

Să particip la seminare metodice locale, raionale și republicane referitor la problemele:

- dezvoltării competenţei de comunicare didactică;

- dezvoltarea parteneriatului școală-părinți-comunitate;

- soluţionarea conflictelor elev-elev, prevenirea cazurilor de abuz și violență printre copii;

- consilierea elevilor cu părinți migranți;

- lucrul cu elevii cu CES, elaborarea PEI;

Să desfășor un studiu privind impactul instruirii diferențiate asupra prevenirii și înlăturării eșecului școlar;

Să promovez stagii de formare la capitolul ,, Elaborarea produselor multimedia pentru lecție”;

Să continuu activitatea în cadrul proiectelor ecologice;

Să mă implic în proiecte comunitare, inclusiv de finanțare cu scopul atragerii de investiții pentru ameliorarea bazei tehnico-materiale a gimnaziului;

Referințe bibliografice și resurse internet

1. Achiri I. Evaluarea standardelor educaţionale. Chişinău, 2009;

2. Andrițchi V. Sugestii cu privire la Structura Raportului de autoevaluare pentru confirmarea gradului didactic doi, întîi, IȘE

3. Cara Angela, Guţu Vladimir, Gremalschi Anatol, Solovei Rodica, Baciu Sergiu Standarde de formare continuă a cadrelor didactice din învăţămîntul secundar general, Chișinău, 2007;

4. Curriculum pentru învățămîntul gimnazial, Geografie cl.V-IX, Lyceum, Chișinău, 2010;

5. Curriculum pentru clasele X –XII, Geografie, Lyceum, Chișinău, 2010;

6. Cerghit I. Metode de învăţămînt, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980;

7. Codreanu I., Roșcovan S, Axînti S., Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală, Geografie, Cartier, 2010;

8. Dulama E., Roşcovan S

9. Lungu C., Roșcovan S., Axînti S, Beregoi E., Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta gimnazială de învățămînt, Geografie, Lyceum, Chișinău, 2011;

10. Marin M. Profesorul de succes, Mini-ghid cu sugestii pentru structura raportului de autoevaluare, Chișinău, 2012

11. Misachevici Adriana, Managementul orelor de geografie pe baza învăţării interactive, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 2006

12. Mîndruț O. Didactica geografiei, București, 2007;

13. Mândruţ, O. Competenţele în învăţarea Geografiei, Editura Corint, Bucureşti, 2010.

Didactica geografiei, Chişinău: Editura Bons Offices, 2007;

14. Odoleanu N., Cara A., Ghid de implementare a curriculumului modernizat în învățămîntul liceal, Geografie, Știința, 2007;

15. Odoleanu N., Ungurean L. Geografia fizică a Republicii Moldova, Caiet pentru elevi, clasa a 8-a, Editura ARC, 2013;

16. Scheau Ioan, Gîndirea critică – metode active de predare –învățare, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004;

17. Stoica A. Creativitatea elevilor. Bucureşti: E.D.P., 1983;

18. Temple, Ch., Steele, J- L., Meredith, K-S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gîndirii critice, ghidul IV, Chișinău, 2003;

Anexa 1.

Anexe

66,6 70 55,5 60 50 44,4 38,8 38,8 40 33,3 30 20 6,8 7,2 7,3
66,6
70
55,5
60
50
44,4
38,8
38,8
40
33,3
30
20
6,8
7,2
7,3
10
0
2011-2012 anuală
2012-2013 anuală
2013-2014 sem.I
nota medie
calitate
eficiență

Fig. 1 Evoluția rezultatelor școlare pe exemplul unei clase de elevi

10 9 9 8 8 8 8 7 7 6 6 5 4 3 2
10
9
9
8
8
8
8
7
7
6
6
5
4
3
2
1
0
10 9 9 8 8 8 8 7 7 6 6 5 4 3 2 1

Stepanov Ghenadii

Muraș Sergiu

clasa VII anuală

8 8 8 7 7 6 6 5 4 3 2 1 0 Stepanov Ghenadii Muraș

clasa VIII anuală

8 8 8 7 7 6 6 5 4 3 2 1 0 Stepanov Ghenadii Muraș

clasa IX sem I

10 9 9 9 9 8 8 8 7 7 6 5 4 3 2
10
9
9
9
9
8
8
8
7
7
6
5
4
3
2
1
0
10 9 9 9 9 8 8 8 7 7 6 5 4 3 2 1

Baidan Tatiana

Trelea Tatiana

clasa VI anuală

9 9 8 8 8 7 7 6 5 4 3 2 1 0 Baidan Tatiana

clasa VII anuală

9 9 8 8 8 7 7 6 5 4 3 2 1 0 Baidan Tatiana

clasa VIII sem I

Fig 2.a

Fig. 2.b

Anexa 2 Test de evaluare la geografie în clasa a V-a, modului Terra – planeta noastră.

 

Competenţe specifice

Subcompetenţe

Obiective de evaluare

Itemi

1.

Utilizarea termenilor specifici în

1.Comunicarea

Să explice termenii şi fenomenele specifice Pămîntului, completînd un text lacunar

Item 1

prezentarea şi explicarea informaţiei

corectă în limba maternă cu

geografice;

2.

Formarea abilităţilor de

utilizarea adecvată

 

comunicare corectă, constructivă în limba maternă;

a termenilor

geografici

Să compare fenomene şi procese

Item 2

5.

Identificarea relaţiilor dintre

2.

Aprecierea

componente, fenomene şi procese naturale. Formarea comportamentului în raport cu natura pe baza cunoaşterii relaţiei cauză – efect;

importanţei proprietăţilor specifice ale Terrei

naturale, conform anumitor criterii, completînd un tabel

Să identifice relaţii cauzale între procese şi fenomene naturale

Item 3

7.

Raportarea conţinuturilor

3.

Citirea globului

Să determine direcţiile de la un punct dat, utilizînd harta fizică a lumii

Item4

geografice la un suport cartografic şi grafic. Citirea şi interpretarea hărţii geografice;

geografic, a hărţii fizice a lumii.

6.

Aplicarea unor elemente din

4.

Orientarea

Să argumenteze semne locale de orientare în spaţiu, în baza observaţiilor în natură

Item 5

matematică, ştiinţe, tehnologie în studierea mediilor locale, regionale şi globale, în rezolvarea unor probleme şi situaţii din cotidian;

geografică

1.

1.

Completaţi spaţiile libere cu cuvintele corespunzătoare:

 

10p

Forma reală a pămîntului este

 

,

proprie numai planetei noastre.

 

Din cauza sfericităţii Pămîntului razele solare cad pe suprafaţa lui sub unghiuri

,

ce duce la încălzirea

 

a planetei şi formarea zonelor termice. Soarele nu luminează în acelaşi timp toată suprafaţa Pămîntului, deci

se formează

şi

Ecuatorul este

 

care împarte Pămîntul în două

 

: de

şi de

Cercurile imaginare, trasate paralel cu ecuatorul se numesc

Paralelele de 23 o 30 1 se numesc

 

,

iar cele de 66 o 30 1 -

 

Meridianele sînt meridianele 0 o şi 180 o împarte Pămîntul în emisferele

 

şi

Cercul meridian, format de

2.

2.

Înscrieţi în tabelul de mai jos trei deosebiri dintre mişcarea de rotaţie şi cea de revoluţie, conform criteriilor

indicate.

 

6p

 

Mişcarea de rotaţie

Criterii

 

Mişcarea de revoluţie

 
 

În jurul cui se roteşte

   

Direcţia de rotaţie

   

Timpul de rotaţie

   

3

3.

Înscrieţi pe linia din col. A cifra din col. B, care corespunde concecinţei tipului de mişcare respectiv

8p

 

Coloana A

Coloana B

 
 

1.

Succesiunea zilelor şi a nopţilor

 

Mişcarea

de rotaţie

2. Variaţia temperaturii de la zi la noapte

 
 

3.

Variaţia temperaturii în decursul

anului

4.

Succesiunea anotimpurilor.

 

Mişcarea

de revoluţie

5. Durata inegală a zilelor şi nopţilor

 

6.

Turtirea Pămîntului la poli

7.

Variaţia orei pe glob

 

8.

Formarea zonelor de caldura

 

4

Analizează harta fizică a lumii şi identifică în ce direcţie de la oraşul Chişinău se află oraşele:

 

a) Kiev

 

b) Paris

c) Sofia

 

d)

Karaganda?

5

5. Enumeră 3-4 semne loc ale de orientare în orizontul local:

4p

a)

b)

c)

d)

Barem de convertire a punctelor în note:

Analiza probei de evaluare:

Anexa 3

Exemplu de aplicare a tehnicii Pălăriile gînditoare la geografie în clasa a IX-a, subiectul ,,Energetica Republicii Moldova”

Pălăria albă

Explică/descifrează informația furnizată; Face deducții în baza analizei surselor de informare;

 

Pălăria roşie

Identifică dezavantaje ale diferitor surse de energie;

 

Pălăria neagră

Identifică momente de energiei;

impact negativ asupra mediului în urma

utilizării

Pălăria galbenă

Identifică avantajele surselor de energie regenerabilă; Prezintă argumente în favoarea unor surse regenerabile de energie;

 

Pălăria verde

Identifică căi de alternativă, privind utilizarea surselor de energie

 

Pălăria albastră

Formulează întrebări referitor la sursele de energie ale Republicii Moldova: sursele neregenerabile și regenerabile; Clarifică momentele dificile; Propune pentru studiere unele surse de informare;

Notă: rolul Pălăriei Albastre în discuția de la lecție poate fi preluat de către profesor, în cazul, cînd nu este un elev suficient pregătit.

Anexa 4 - Exemple de sarcini diferențiate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale.

Subiectul: Atmosfera. Compoziţia şi structura atmosferei

Fișă de evaluare individuală a) Completează schema Formele de relief ale Pămîntului

a) Completează schema Formele de relief ale Pămîntului Depresiunile oceanice Relieful Pămîntului b) Înscrie
a) Completează schema Formele de relief ale Pămîntului Depresiunile oceanice Relieful Pămîntului b) Înscrie
a) Completează schema Formele de relief ale Pămîntului Depresiunile oceanice Relieful Pămîntului b) Înscrie

Depresiunile

oceanice

Relieful Pămîntului
Relieful
Pămîntului

b) Înscrie denumirea formelor de relief lîngă desenul respectiv

denumirea formelor de relief lîngă desenul respectiv Sarcina didactică 1 Desenează diagrama Compoziția
denumirea formelor de relief lîngă desenul respectiv Sarcina didactică 1 Desenează diagrama Compoziția

Sarcina didactică 1 Desenează diagrama Compoziția atmosferei. Utilizează desenul din manual

desenul respectiv Sarcina didactică 1 Desenează diagrama Compoziția atmosferei. Utilizează desenul din manual 15

Compoziția atmosferei

1% 21% 78%
1%
21%
78%

Sarcina didactică 2 Completează textul:

Cel mai mult gaz în atmosferă este Oxigenul are importanță pentru

Cel mai important gaz în atmosferă este El este produs în atmosferă de către

Circa 0,03% din atmosferă constituie gazul numit

El este produs în urma

,

și

consumă dioxid de carbon la fotosinteză.

Sarcina didactică 3 Înscrie pe desenul de mai jos straturile atmosferei. Utilizează desenul din manual.

Sarcina didactică 3 Înscrie pe desenul de mai jos straturile atmosferei. Utilizează desenul din manual. 16

Anexa 5 Exemplu de aplicare a Teoriei Inteligențelor multiple Pentru studierea vegetației de pădure se formulează următoarele sarcini, conform tipurilor de inteligență:

Inteligența verbal-lingvistică: Descrieți vegetația de pădure, elaborînd mici texte, poezii, ghicitori. Inteligența logico-matematică: Caracterizați vegetația de pădure prin prisma cifrelor:

dinamica suprafeței, frecvența specifică de arbori raportat la suprafața totală, cel mai bătrîn arbore, cel mai înalt arbore etc. (utilizați diagrama din fig 64) [14] Inteligența vizual-spațială: Comparați cele trei specii de stejar analizînd imaginile și descrierea din tabelul 13 din caiet. Descrieți, utilizînd harta și tabelul 9 din manual repartizarea teritorială a speciilor de arbori din păduri. (ex. 3 din caiet) [14] Inteligența intrapersonală: Descrie răspîndirea diferitor specii de plante ierboase din pădurile noastre, studiind diferite surse. (ex. 5 din caiet) [14] Inteligența naturalistă: Apreciază importanța pentru sănătatea omului a unor specii de arbuști din pădurile Republicii Moldova (ex. 4 din caiet) [14] Inteligența interpersonală: Formulați întrebări pentru a realiza o discuție-dialog la tema ,,Vegetația de pădure”. Inteligența corporal-chinestezică: Imaginați-vă că sunteți la pădure. Ce ocupație ați practica? Mimați acțiunile voastre. /Se poate realiza un joc de relaxare. Inteligența mizical-ritmică: Interpretați un cîntec despre pădure (De exemplu, Codrii mei bătrîni) Inteligența existențială: (Tema pentru acasă) Relatați despre Importanța pădurilor din Republica Moldova și necesitatea protecției lor. – ex 6 din caiet[14].

Anexa 6 Exemplu: Geografie, clasa a VIII-a, subiectul ,,Vegetația de pădure” - Tehnica RAFT 1. Le propun elevilor o infomație pentru studiere:

În prezent pădurile din Republica Moldova sunt puternic afectate de aridizarea climei, dar și de activitatea umană. În localitatea natală suprafața pădurilor se micșorează în fiecare an, avînd și consecințe evidente. Deaceea se impun măsuri adecvate privind extinderea terenurilor împădurite, valorificarea cât mai rațională și protecția judicioasă a acestora. La implementarea lor e necesar să se încadreze întreaga comunitate. 2. Activitate frontală. Scopul acestei etape îl reprezintă identificarea momentelor-cheie: Problema vizată, cauzele apariției problemei, consecințele, personajele implicate în prezentare? Care este rolul vostru? 3. Activitate individuală / în perechi / în grupuri:

Elevii își asumă un anumit rol (profesor, jurnalist, student etc.). Avînd acest rol, timp de șapte-zece minute, scriu o scrisoare deschisă adresată unor persoane concrete: primarului localității/comunității locale/colegilor etc. prin care le sugereze cum anume să soluționeze problema abordată, argumentînd cu exemple concrete impactul defrișărilor asupra naturii și activității umane din localitate. 4. Activitate frontală. Fiecare elev/pereche/grup citeşte scrisoarea în faţa auditoriului. La îndeplinirea sarcinilor de acasă, elevii îşi pot asuma alte roluri şi vor efectua alte sarcini corespunzătoare acestuia. În funcţie de auditoriul căruia îi este adresat mesajul, acesta va avea o anumită formă (srisoscare deschisă, articol publicitar, etc.). Mesajul scris se referă la o anumită temă şi are un conţinut adecvat.

Anexa 7 Tehnica Gîndește-perech-prezintă: Exemplu de utilizare la geografie în clasa a VIII-a, subiectul ,,Protecția apelor”. Elevii sînt împărțiți în perechi. Le propun elevilor să mediteze timp de 3-5 la întrebarea Care sînt sursele de poluare a apelor în localitatea natală? Elevii, în perechi, elaborează o listă cu surse de poluare a apelor, apoi, pe rînd, fiecare pereche enumeră cîte o sursă de poluare a apelor. Ceilalți elevi completează lista proprie cu ideile colegilor, iar profesorul înscrie ideile perechilor pe tablă. După ce se enunță toate ideile, adresez o altă întrebare: Care sînt consecințele poluării apelor? Elevii lucrează după aceeași tehnică, ca și la etapa precedentă. În final înaintez întrebarea: Ce măsuri de prevenire a poluării apelor ați realizat împreună cu familia? Elevii, mai întîi individual, enumeră acțiunile de protecție a apelor, apoi își prezintă reciproc ideile, formulează o alocuțiune comună, care este prezentată întregii clase.

Anexa 8 Panoul „Învață-te să înveți”

o alocuțiune comună, care este prezentată întregii clase. Anexa 8 Panoul „Învață - te să înveți”

Anexa 9

PROIECT DIDACTIC Disciplina Geografie Data: 17.02.14 Subiectul lecţiei : Atmosfera. Compoziţia şi structura atmosferei

Tipul de lecţie: De dobîndire a noilor cunoștințe și de formare a competențelor Subcompetențe : 1.Comunicarea corectă în limba maternă cu utilizarea adecvată a termenilor geografici 7. Caracterizarea componentelor atmosferei Perceperea şi explicarea relaţiilor cauză – efect; Obiective operaţionale : la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

1. Să evidențieze particularitățile principale ale atmosferei, în baza unui asalt de idei/ studierii fragmentului de text / desenelor 2. Să descrie compoziția și structura atmosferei, în baza analizei desenului și a textului din manual

3. Să argumenteze cu exemple concrete importanța atmosferei pentru Pămînt, în baza soluționării

unor situații de problemă/studii de caz.

Strategii didactice: a) activităţi de învăţare: Conversația euristică, brainstorming, studierea fragmentului de text, analiza desenelor, vizionare videofragment, problematizarea b) mijloace de învăţare : Manual, planșe: Învelișurile Pămîntului, Structura atmosferei, calculator, proiector

Clasa

V

Profesor A. Şveţ

d)

tehnici de evaluare: conversația de verificare, evaluare diferențiată/individuală

c)

forme de instruire: Frontal, individual, perechi

Bibliografie.

1. Codreanu, I. et all. Curriculum de geografie. Clasa a 5-a-a 9-a. Chişinău, Lyceum, 2010.

2. Rîmbu. N., et all. Geografie. Manual. Clasa a 5-a. Chişinău, editura Lumina, 2010.

3. Surse Internet:

Organizarea şi desfăşurarea lecţiei

Evenimentel

Situaţii şi sarcini de învăţare Activitatea profesorului/ Activitatea elevilor

Evaluare

Sarcini

e lecţiei

diferențiate

Moment

     

organizatoric

Evocare

Verificarea temei de acasă: Chestionare orală:

   

Captarea

- Formele principale de relief ale pămîntului;

fișe de lucru individual

atenţiei şi

- Formele de relief ale uscatului;

enunţarea

- Explicarea noțiunilor: munți, cîmpii, podișuri, dealuri

(A.1)

obiectivelor

- Clasificarea munților, cîmpiilor.

- Localizarea pe hartă a unităților de relief

Verificarea individuală a completării hărţilor-contur

Identificarea învelișurilor externe ale Pămîntului după planță Captarea atenţiei: O ghicitoare despre aer Anunțarea subiectului și a obiectivelor lecţiei

Realizarea

Atmosfera Arborele ideilor: Aerul atmosferic Studierea fragmentului de text Atmosfera și completarea cu cunoștințele nou-acumulate Analiza desenului, fig. 51 – răspuns la întrebări problemă din manual. Compoziția atmosferei SD - analizaţi diagrama Compoziția atmosferei şi identificaţi gazele care alcătuiesc atmosfera SD - studiaţi fragmentul de text p.46 Compoziţia atmosferei și identifică rolul fiecărui gaz din atmosferă. Completaţi în caiete un tabel. - Tabelul conceptelor

   

sensului

Predarea

învăţarea /

Dirijarea

SD- desenați

învăţării

diagrama

Compoziția

atmosferei

(A. 2)

SD

Completarea

textului

lacunar

 

Evaluare formativă. – Răspuns la întrebările-problemă din text. Structura atmosferei SD - Analizaţi desenul, fig 53 şi identificaţi structura atmosferei SD - Studiaţi fragmentul de text Structura atmosferei şi caracterizaţi fiecare strat al atmosferei. Completaţi un tabel în caiete - Tabelul caracteristicilor.

Întrebare-problemă:

(A.

3)

SD

Completează

desenul

Structura

atmosferei

(A.

4)

 

Cum credeți ce s-ar întîmpla dacă ar lipsi atmosfera? Întrebare -problemă Elevii deduc importanța atmosferei – se completează un păianjen

Reflecția

Profesorul inițiază o discuție despre poluarea atmosferei și necesitatea ocrotirii ei. Elevii identifică surse de poluare a atmosferei – dialog, profesorul înscrie pe tablă sursele de poluare a atmosferei Ce putem face pentru a proteja atmosfera brainstorming (elevii propun măsuri de protecție, reieșind din sursele de poluare)

De ce nu trebuie să ardem frunzele căzute?

Conexiune

inversă

Concluzii

finale/

Generalizare

 

Extensia

   

Bilanţul

Aprecierea activitatea elevilor la lecție

Cum se

lecţiei/

De colectat informaţie despre

efectul de seră ăi

încălzește o

Tema pentru

incălzirea globală. Elaborarea unor materiale demonstrative la tema dată.

seră?

acasă

Pentru acasă: Compoziția și structura atmosferei