CASA DIN MALLORCA

Istoria Arhitecturii Moderne

Stud . Ibrea Alin Ionut
Grupa 23 I

,,Arhitectura este claritate si simplism''
Alvaro Siza


Desi se defineste pe sine drept functionalist,admitand ca problematica
functiunilor sta la baza oricarui proiect arhitectural,Alvaro Siza este de parere ca
arhitectura incepe atunci cand reusesti sa te eliberezi de constrangerea
functiunilor.
Aceasta este si semnificatia pe care o acorda libertatii de expresie,notiune
care nu ar trebuii sa contina nici un gest gratuit,ea fiind inteleasa drept o depasire
a limitelor existente.Ideile marilor proiecte se nasc in timp,iar cladirile valoroase
sunt pentru Siza acelea care nu sfarsesc niciodata a fi interpretate.
Alvaro Siza s-a nascut in 1933 la Matosinhos orasel langa Porto in nordul
Portugaliei.A absolvit arhitectura in 1955 la ,,Scoala de arte frumoase a
Universitatii din Porto.Primele proiecte au fost patru case in Porto.In perioada
1966-1969 a predat la scoala,fiind si profesor invitat al ,,Scoliilor de Design'' al
Universitatiilor Harvard,Pennsylvania,Los Angeles,Bogota.A fost profesor si la
,,Ecole Polytechnique Federale de Lausanne''
Colaboreaza cu discipolul sau Eduardo Souto de Moura la Expo '98 Lisabona
cu un pavilion emblematic,la Expo 2000 din Hanovra,precum si la,,Serpentine
Pavilion 2005'' fiind caracterizat ca un ,,modernist poetic''.In 1960 atrage atentia
publicului prin construirea a doua piscine(una pentru copii si cealalta pentru
adulti) la Leca da Palmeira(nord de Porto).In 1977,dupa revolutia din
Portugalia,construieste 1200 locuinte low-cost inorasul Evora.Reconstruieste
Chiado ,centrul istoric al Lisabonei distrus de incendiul din 1988.Cele mai
cunoscute dintre operele sale sunt in Porto: ,,Casa pentru ceai'', ,,Facultatea de
Arhitectura'' din Porto,,,Muzeul Serralves'' de arta contemporana.De la mijlocul
anilor '70 ,Siza a fost implicat in numeroase proiecte de locuinte publice,piscine
publice si universitati.Intre 1995 si 2009,Siza a lucrat la muzeul de arhitectura de
pe insula Hombroich in colaborare cu Rudolf Finsterwalder.Cel mai recent,el a
inceput coordonarea in reabilitatrea monumenteleor si patrimoniul arhitectonic
din Cidade Velha(Old Village) in Santiago.Siza si Granada au prezentat in 2014
modele pentru o noua intrare a vizitatorilor la Alhambra.
Incununarea eforturilor sale are loc in 1992 cand primeste premiul ,,Pritzker''
pentru Proiectul de renovare,,Chiado din Lisabona''(centrul vechi).
Primeste in 1988 premiul ,,Mies van der Rohe'' pentru arhitectura
europeana.Premiul Printului de Wales in urban design este acordat de
Universitatea Harvard.Primeste in 1993 Premiul National al Portugaliei de
Arhitectura,in 2001 ,,Premiul Wolf'' in arte,premiul ,,Leul de Aur'' in 2002 la
Venetia iar in 2012 ,,Bienala de Arhitectura de la Venetia'' ai acorda ,,Leul de aur''
pentru intreaga cariera.Este Doctor Honoris Causa al multor universitati:
Valencia,Lausanne,Palermo,Santander,Lima,Coinbra,Porto,Napoli,Paraiba,Pavia.
A primit Doctor Honoris Causa al Universitatii de Arhitectura si Urbanism din
Bucuresti ,,Ion Mincu'' in anul 2005.
Aparitia unui concept este intotdeauna greu de datat cu precizie,cu atat mai mult
atunci cand este vorba de un concept atat de controversat si de complex
de-a lungul intregii sale istorii,precum ,,modernitatea''.Termenul precum
,,modern'', ,,modernitate'' si mai recent ,,modernism'',ca si o seama de notiuni
inrudite folosite in contexte artistice au fost patrunse din ce in ce mai mult de
sensul relativismului istoric.Acest relativism este,in sine,o forma indirecta de
critica a traditiei.Din perspectiva modernitatii,artistul este-cu sau fara voia sa-rupt
de trecutul normativ,cu criteriile lui imobile,artistului ramanandu-i posibilitatea
de a inventa un trecut personal si initialmente modificabil.Principala lui sursa de
inspiratie va fi creativitatea asumata in nemijlocirea si in teribila sa efemeritate.
Modernismul a cunoscut doua etape,prima incepe in Renastere.Prezentul imita
trecutul si trecutul imita prezentul.Pana la Renastere artele si in special
arhitectura se bazeaza pe o sintaxa preluata din Grecia antica pe ordinele
clasice,proportii bine definite,imitarea sau preluarea in constructiile vremii
garantau frumosul ca pe un model etern.Arhitectul trebuia sa respecte normele
impuse,sa cunoasca traditia,sa fi aprofundat temeinic invatatura antica pentru a
avea dreptul recunoscut de arhitect in societate.Din momentul in care
modernitatea estetica deghizata in ,,romantism'' si-a definit legitimitatea istorica
prin reactie impotriva afirmatiilor fundamentale ale clasicismului, conceptul de
frumos universal inteligibil si atemporal a suferit un proces de eroziune
constanta.Acest proces a capatat constiinta de sine mai intai in Franta.Constrans
de acest concept si incercand sa isi exprime cat mai mult creativitatea,arhitectul
devine liber,creeaza liber,netinand cont de vechile dogm. Dupa Baudelaire
,,Modernitatea este tranzitoriul,fugitivul,contingentul,jumatatea artei a carei
cealalta jumatate este eternul si imuabilul''
Formele modernitatii arhitecturale au fost puse intr-o lupta a luminii
impotriva umbrei,a ratiunii impotriva intunericului.Frank Lloyd Wright face ca
desenele prezentate la Expozitia de la Berlin din 1910 sa aiba un mare impact in
Europa,revolutia spatiala a lui Loos este desavarsita de Wright prin dilatarea
orizontala a Caselor de Preerie.
Elaborarea si formularea legilor frumosului au insemnat triumful rationalitatii
asupra autoritatii.Datoria modernilor este aceea de a-i imita pe antici,apoi de a
rivaliza cu ei,pana cand unii dintre moderni se proclamau superiori celor vechi.
Arhitectul modern se cauta pe el insusi in alteritate,se contopeste cu altul pe
care il inventeaza,se desprinde de fiinta fantomatica si alearga in cautarea
lui,urmarindu-si propria umbra precum Alvaro Siza.
Considerata de unii critici drept minimalista ,datorita geometriei simple,de
altii expresionista,la un nivel mai profund,al structurilor formale,arhitectura lui
Alvaro Siza se situeaza in continuitatea miscarii moderniste(caracterizata prin
inlaturarea ornamentelor, a detaliilor inutile,privilegierea formelor simple si a
carcterului functional intalnite la Casa din Mallorca.

Totusi,Alvaro Siza respinge asa-numitele limbaje predefinite,considerand ca
arhitectura ar trebui sa fie un raspuns la o problema existenta.Desi operele sale
se remarca printr-o anumita coerenta stilistica,aceasta nu se bazeaza pe repetitia
unor elemente,ci se hraneste pe resorturile ce stau la baza actului de creatie:
dorinta de a integra cat mai bine constructia in tesutul urban,de a realiza o
cumunicare cu mediul inconjurator(consider ca a facut acest lucru deplin la Casa
din Mallorca),de a-si indeplinii cat mai bine functia.Lucrariile lui Siza dovedesc o
ontelegere subtila a contextului in care sunt inserate.Ele sunt inspirate de tesutul
urban,de situl in care construieste,intentia lui fiind aceea de a recrea un echilibru
pierdut,de a rezolva anumite aspecte neconciliate pana la momentul respectiv.In
cazul proiectelor lui Siza exista o legatura foarte stransa intre mediul construit si
mediul natural,intre cladire si peisaj.Constructiile lui se afla intr-un permanent
dialog cu elementele naturale inconjuratoare,respectand in egala masura
proportia cladirilor din vecinatate.


Totusi,chiar daca sunt proiectate pentru a echilibra anumite tensiuni,cladirile
arhitectului isi mentin o anumita autonomie si o forta de sine statatoare.
La Casa din Mallorca isi etaleaza una dintre caracteristicile stilului sau prin
felul in care manipuleaza lumina,vazuta nu ca un element pasiv ,ci ca unul
viu,expresiv.
Siza expune la Casa din Mallorca claritatea structurilor si simplitatea
formelor,simplitate care se naste prin depasirea complexitatii si a contradictiilor
pe care le implica orice program arhitectural.Prezinta o volumetrie clara,mizeaza
pe fluiditatea spatiilor si folosirea unor elemente complementare precum lumina
si penumbra.




Elementul viu in arhitectura lui Siza este peisajul,care impune in cele din urma
si forma constructiilor.Infatisarea unei cladiri se naste din intalnirea cu elementele
inconjuratoare.
Pentru arhitectul portughez ,peisajul devine un instrument care se utilizeaza
precum lumina sau variabilitatea proportiilor,care are un rol determinant in
proiectul final.Cele 54 de Proiecte ,reprezentand tot atatia ani de cariera,dau
seama despre o fenomenala putere creatoare.Majoritatea covarsitoare a acestor
proiecte sunt de o calitate estetica exemplara ,care sugereaza fara doar si poate
faptul ca autorul lor beneficiaza de privilegiul geniului.


Daca el se revendica uneori de la Niemeyer,noi am putut gasii in aceasta
arhitectura a elegantei ecouri ale modernismului,pe langa coordonatele majore
ale volumelor afirmative,liniilor finisime care seduc .Integrarea Casei din Mallorca
aproape fara pereche in peisaj,poetica volumelor sunt venite din laboratorul de
idei ale schitelor lui.

Siza are un stil de risipire-adunare a volumelor iar Casa din Mallorca frapeaza
printr-o estetica a curajului,un joc de volume ,o relatie a plin-golului si un frumos
relief al ferestrelor.
Intr-o lume a filosofiilor arhitecturale exacerbate pana la a devenii simplu tesut
lingvistic,in epoca virtualului si a imaginii prelucrate,Siza s-a intors la
materialitatea gestului arhitectural,prezentand cu modestie si simplitate
laboriosul proces de nastere a unei constructii ,interactiuniile sale succesive cu
locul si modul in care l-au marcat.
Casa din Mallorca este de un minimalism ce evita abstractul ,inspirand
serenitate si forta,eleganta intr-un sens matematic,sensibilitate.Aflata pe un sit
dificl,prin volumetria speciala si prin forta liniilor uneori zigurate ,i se confera o
monumentalitate aparte,inspirand echilibru.La interior lumina ,prezenta prin
numeroase decupaje in structura,modeleaza spatiul si devine element
activ al vietii.Eleganta Casei din Mallorca este profunda si de interior,structura te
seduce continuu.

Nu sunt de parere ca Alvaro Siza poate fi etichetat minimalist,este mult mai
mult si mai complex.Se remarca la el radacinile moderniste si expresioniste.Casa
din Mallorca are o lumina rationalista,deloc rece,moderna si abstracta.
Alvaro Siza nu este suficient inteles,este privit uneori cu aroganta de
clasa,alteori cu neintelegere.Important este ca de arhitectura lui vom avea
permanent nevoie, in masura in care ai vom descoperii valentele.
Casa din Mallorca a fost construita pentru familia Fluxa intre 2004 si 2007 ,casa
eleganta desprinsa parca din mare.Nu lasa pe nimeni indiferent volumetria
fragmentata sculptural in alb cu linii drepte.


Proprietatea este situata pe un teren abrupt de 3587mp,inconjurat de pini,la
marginea unei stanci,cu vedere spectaculoasa la mare.
Se afla construita pe axul nord-vest,la nivelul de 26m deasupra nivelului
marii.Casa are o suprafata construita de 560mp pe trei etaje(subsol,plus alte doua
etaje) si este organizata in trei viaducte de coridoare-blocuri.Este curios faptul ca
in mod intentionat camera de zi nu are vedere la mare.
Casa este compusa din trei blocuri mari,care sunt impartite in mai multe bucati
mai mici.Blocul de Est cuprinde: intrarea principala,dormitorul,camera de oaspeti
si o scara.
Blocul de Vest ,care serveste ca punct central de legatura,are trei camere la
etaj si un salon/living adiacent la curte.Blocul de Nord serveste drept ,,casa in
casa'' si contine trei camere.
Alvaro Siza este pentru este un catalizator pentru Portugalia,este o veste buna
dupa o mare seceta.Discipolul lui Souto Moura vorbeste cu veneratie despre Don
Alvaro ,,profesor si mentor,care uimeste dupa modul de comportare El(Don
Alvaro) este un om de mare onestitate si perseverenta''.
Cladirile ce-i poarta semnatura ca si Casa din Mallorca pot fi cu usurinta
recunoscute in intreaga lume,cu toate ca stilul Siza ramane extrem de dificil de
descris in cuvinte(doar parcurgerea individuala a cladirilor poate dezvaluii esenta
arhitecturii sale.
Eu ca mic discipol incerc sa invat de la Alvaro Siza urmatorul lucru deloc simplu:
,,a invata sa vezi,nu doar sa privesti,sa vezi in detaliu,in profunzimea globala este
fundamental pentru un arhitect,ca si pentru orice persoana'' declara Alvaro Siza
iar arhitectura sa reuseste tocmai acest
lucru: ne face sa ,,vedem'' si ne dezvaluie,adeseori fara a interpreta,adevarul
locului pe care se afla''.