Sunteți pe pagina 1din 13

ION BARBU - DAN BARBILIAN

ION BARBU-DAN BARBILIAN


(1895-1961)
S-a nscut la 18 martie 1895 la Cmpulung Muscel.
Numele de Dan le-a fost inspirat prinilor Constantin si
Smarandei Barbilian de eroul romanului publicat de Al.
Vlahut in cursul anului 1894 reprezentnd tipul
inadaptabilului nvins de o societate nedreapt, dei era
cinstit si capabil. Pn intr-un anume punct , Dan Barbilian i
va mprti oarecum destinul. Pseudonimul care l-a fcut
celebru n poezie este de fapt , numele originar al familiei
transformat printr-o latinizare curent.

Dan Barbilian a fost fiul judectorului de pace Constantin Barbilian
si al soiei acestuia Smaranda (nscut Soiculescu). Pentru ca
tatl sau, in exercitarea profesiunii, a peregrinat prin tar, Dan
Barbilian a fcut coala primar in Cmpulung, Dmieneti
(Roman) si Stlpeni (Muscel), iar liceul la Piteti, Cmpulung si
BUCURESTI. Aici, la Bucureti, a urmat Liceul "Gheorghe Lazr"
(clasa a V-a si a VI-a), apoi la Liceul "Mihai Viteazul" (clasa a VII-a
si a VIII-a). A avut un bun profesor de matematici, pe Ion Banciu,
care i-a ndrumat activitatea primii pai spre frumuseile
matematicii, l-a ncurajat si i-a urmrit activitatea de corespondent
al "Gazetei matematice". Pentru Ion Banciu, Dan Barbilian a scrie
mai trziu un impresionant necrolog in "Gazeta matematic",
mrturisind prinosul recunotinei si admiraiei sale pentru acest
profesor.


Ca matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian.
A fost unul dintre cei mai importani poei romani interbelici
reprezentant al modernismului literar romanesc.
ntre timp i dezvolt si pasiunea pentru poezie.
Lovinescu si cei din cenaclu i-au acceptat entuziasmai poeziile
pentru publicat, dar i-a atras atenia poetului ca nu poate semna cu
acest nume att de rspndit.

Barbilian si-a ales ca pseudonim numele de Ion Barbu; acesta
trebuia de fapt sa fie numele sau de familie, deoarece tatl lui
Barbilian se numise in copilrie Constantin Barbu; un profesor i-a
schimbat nsa matricola colara numele in Constantin Barbilian, cu
care a rmas. Pe bunicul dup tata al lui Dan Barbilian IL chema
Ion Barbu, nct Eugen Lovinescu a acceptat - fr s o tie cel
puin de la nceput - ca pseudonim pentru poet, numele bunicului
acestuia.


Barbilian si-a nceput activitatea de corespondent al "Gazetei
matematice" in anul 1910, cnd era elev in clasa a V-a reala,
rezolvnd doua probleme de trigonometrie, materie ce se fcea
atunci in clasa a VI-a reala. Ca elev in clasa a VI-a, in vacanta de
primvara din aprilie 1912, a participat la concursul "Gazetei
matematice" si a reuit primul. Gheorghe Tieica a scris atunci
despre el: "Cu o lucrare scrisa de algebra foarte buna, cu alta de
geometrie elementara excelenta, in care a ntrebuinat o metoda
ingenioasa admirabila, cu rspunsurile sale sigure si precise din
care se vedea o gndire bine condusa si cunotine ntinse, cu
aceste nsuiri alese, Dl. Barbilian si-a cucerit dintr-o data, locul de
frunte. Sa-i fie de buna prevestire si pentru concursurile viitoare".
In 1914, cnd Barbilian i ddea examenul de bacalaureat la Liceul
"Mihai Viteazul", Gh. Tieica, in calitate de preedinte al comisiei, l-
a remarcat din nou pe Barbilian, vznd in el o sperana de viitor
matematician.
In 1914 Barbilian intr la secia de matematici a facultii de tiine
de la Universitatea din Bucureti. Aici ii are ca profesori pe Tieica,
Pompeiu, David Emmanuel, Lalescu si Anton Davidoglu. A
participat la primul rzboi mondial, intre 1916 si 1918, ca plutonier
in cadrul unui regiment de pontonieri. Rentors la Bucureti in 1918,
i pregtete licena in matematici, pe care o trece in octombrie
1920. In jurul anului 1920 redacteaz primele sale doua lucrri de
matematici, care i-au atras atenia lui Gh. Tieica. In februarie 1921,
Barbilian ii arata lui Tieica o ncercare de axiomatizare a
geometriei algebrice. nelegnd care este orientarea spre care se
ndreapt Barbilian, Tieica struie ca acesta sa plece la
Gttingen,pentru a se specializa .
1923 Cunoate la Tiibingen, n casa unei prietene, pe Gerda Hossenfelder, fiica unui
medic de vaz din Cobuz, pe atunci student n anul nti la chimie, n Berlin.

1924 Se ntoarce n ar, fr s i fi luat doctoratul pentru care plecase la
Goettingen

1925 La 14 iunie, se cstorete, la Giurgiu, cu Gerda Hossenfelder, venit ceva mai
nainte dup el, la chemarea lui.
ncepe s i ctige existena ca profesor suplinitor de. matematic la liceul din
Giurgiu.
1926 Primete un post de asistent la catedra de geometrie
analitic a profesorului G. ieica, la Facultatea de tiine din Bucureti.
1927 Toamna, se mut la Bucureti, unde sfrete totodat prin a suplini ore de
matematic, mai nti la liceul Spiru Haret" i ceva mai trziu la Cantemir".
1929 i ia doctoratul n matematici, cu o tez privind Reprezentarea canonic a
adunrii funciunilor
Renun la orele de la liceu, mulumindu-se s rmn cu postul de asistent la
facultate.
1930 i public volumul de versuri Joc secund, care este comentat ca un eveniment
literar de Al. A. Philip-pite, erban Cioculescu, Al. Rosetti, Perpessicius, G. Clinescu,
Pompiliu Constantinescu.
In1932 n urma unui concurs, pe baz de lucrri, ajunge facultate confereniar la
catedra de matematici elementare i geometrie descriptiv. ' ncepe s ias de sub
tutela profesorului G. ieid i s capete o contiin mai clar a limitelor
proprii", datorndu-i regsirea" de sine, dup cum singur ine s-o spun ntr-un
rnd, cufundrii opera lui Gauss, Reimann i Klein", ca i unui contact mai strns cu
lumea matematic german".
1934 Ia parte la un congres internaional de matematica la Praga, unde se
mprietenete cu Wilhelm Blaschk i apoi la altul la Pyrmont n Germania.
In 1935 Apare mica monografie a lui Tudor Vianu ;
1956 i se public n Viaa romneasc ultima poezie

Poetul debuteaz devreme, in 1918, cu poezia Fiina, in Literatorul
lui Al. Macedonski, dar nceputul unei intense activiti de creaie
este marcat de contactul cu cenaclul si revista Zburtorul;

Eugen Lovinescu, care l si semnaleaz (1919) cititorilor ca pe un
"poet nou", ii publica in revista mai multe poeme de factura
parnasiana, de care Barbu se va dezice ulterior, neincluzndu-le in
vol. Joc secund (1930), singurul publicat de poet in timpul vieii
(daca nu se considera volum nefericit ilustrata placheta Dup melci,
1921);

Pana la data apariiei volumului, Ion Barbu este cunoscut prin
poeziile si articolele aprute in Zburtorul, in Contimporanul lui
Vinea, in Viaa Romneasca, Umanitatea, Hiena, Revista romana,
Cugetul romanesc, etc. si prin prezenta in Antologia poeilor de azi
(1925), alctuita de I. Pillat si Perpessicius;



Dup apariia volumului care l consacra drept unul dintre cei mai
nsemnai poei moderni, ncheie practic o activitate de creaie si
publicistica relativ intensa, ce a marcat epoca prin caracterul ei
adesea polemic (sunt celebre ieirile poetului mpotriva lui E.
Lovinescu si T. Arghezi, dar si atacurile la adresa lui Vl. Streinu,
erban Cioculescu sau Eugen Jebeleanu, care nici ei nu l-au cruat
in replicile lor);

In ultimii ani ai vieii, lucreaz la o traducere a tragediei
shakespeariene, Richard a lII-lea, rmasa neterminata;
volume aprute post-mortem sunt Ochean (1966), Pagini de proza
(1968);

Caracterizat adesea drept obscur in poezie, Ion Barbu este de fapt
un poet solar, iar ermetismul versurilor sale reprezint o ncercare
neegalata pana azi, de esenializare extrema a liricii. "Dificila
libertate" a poeziei sale este astfel lecia poetica exemplara a unuia
dintre cei mai mari scriitori romani.



Algebra si geometria sunt disciplinele in care continu s publice si
sa-si demonstreze strlucita vocaie de om de tiina (cu numele
sau sunt indicate aa-zisele "spatii Barbilian" in geometrie)
In 1950 i se decerneaz Premiul "Gh. Lazar" al Academiei (pentru
matematica);rmne profesor universitar pana in anul morii
(1961),pleac in lumea de dincolo, rpus fiind de o criza hepatic.
A doua zi, salcia din faa casei (strada C. Davilla 8), cantat de poet
ca un copac sfnt, se prbuete la o furtun.

BIBLIOGRAFIE
WIKIPEDIA -ENCICLOPEDIE
MIRCEA COLOSENCO ION BARBU-DAN BARBILIAN
INTERNET